Medicatia Venelor Si Capilarelor11
-
Upload
diana-madalina-mitrut -
Category
Documents
-
view
247 -
download
2
Transcript of Medicatia Venelor Si Capilarelor11
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
1/41
INTRODUCERE
Cuvantul "varice" este unul foarte vechi. I i are originea n limba greac. Se pare c
a fost folosit pentru prima dat ca termen medical de ctre Hipocrate n anul 460 .e.n.
ntr-adevar, de la nceputurile istoriei scrise, omul a suferit i a dezvoltat multe
tratamente pentru venele varicoase. Metode de tratament au fost descoperite cu peste
2000 de ani n urma dar pn n prezent a fost acordat foarte pu in aten ie finalit ii
estetice.
Egiptenii
Venele varicoase au fost pentru prima oar descrise n papirusul Ebers cu peste3500 de ani n urm. Aceasta veche lucrare egiptean descrie ni te serpentine care nu
puteau fi operate deoarece pacien ii ar fi czut la pmnt. Aceasta trebuie s fi fost
descrierea unei tentative e uate de interven ie chirugical pentru tratarea venelor
varicoase, interven ie care consta ntr-o incizie care provoca o hemoragie fatal.
GreciiHipocrate a fcut una dintre cele mai vechi descrieri medicale a venelor varicoase.
Tratatele lui Hipocrate, scrise n 460 .e.n., duc tratamentul cu un pas mai departe i n
timp ce nu recomand tierea varicelor, prescrie compresia n puncte multiple. Crede de
asemenea n cauterizare i i se atribuie citatul "ce nu poate fi vindecat de medicamente
este vindecat de cu it , ce nu poate fi vindecat de cu it este vindecat de fierul incins i ce
acesta nu poate vindeca trebuie considerat incurabil".
Romanii
n tratatul De Medicina un medic pe nume Celcus (25 .e.n - 14 e.n.) descrie
opera iile de ligatur i scoatere a varicelor ca fiind i avnd posibile complica ii. O alt
descriere a venelor varicoase i apar ine lui Galen (131-201 e.n.).
1
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
2/41
Celcus i Galen sunt probabil primii care au descris flebectomia, o tehnic nc
folosit i astzi.
Arabii
Poate cel mai faimos medic i chirug al erei a fost Abu al-Qaim Khalaf ibn al-Abbas
Al-Zahrawi. El a scris un foarte important compendiu de cuno tin e medicale denumit
"Tasrif", compus din trei volume. Unul dintre aceste volume reprezint una dintre cele
mai bune enciclopedii medicale medievale. Ultimul volum este probabil cel mai
important i trateaz toate aspectele chirurgiei. A fost prima carte de chirurgie publicat
vreodat, avnd i ilustra ii ale instrumentelor utilizate. A avut a a de mare succes nct
a devenit principalul manual de chirurgie n mai multe universit i prestigioase. n Europa a fost utilizat pn n secolul al XVII - lea.
Al-Zahrawi descrie ligatura cu mult naintea lui Ambrose Pare. A utilizat i el
cauterizarea pentru a controla hemoragia. Descrierile fcut nu sunt cu mult departe de
chirurgia modern.
Rena terean perioada renascentist intervn iile chirurgicale s-au ntos n domeniul tiin ei. Un
celebru medic, Lorenz Heister scrie despre cruzimea vechilor proceduri aplicate pentru
tratarea venelor varicoase. El recomanda luarea de snge, o diet sever pna la
nfometare i aplicarea de bandaje n a a fel nct structura venoas s pot fi
consolidat.
Secolele urmtoare sunt presrate de diverse descoperiri care au dus la o n elegere
mai bun a patologie venoase: descoperirea circula iei sangvine de ctre William Harvey
(1628) i completarea cuno tin elor odat cu descoperirea capilarelor de ctre Marcello
Malpighi.
Testele de insuficien venoas introduse de ctre Trendelberg (1891) i Perthes
(1895) au pus bazele tratamentului chirurgical func ional modern al varicelor.
2
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
3/41
n prezent folosirea ecografiei Duplex venoase, a tehnologiei avansate (terapia cu
laser i ultrasunete) i progresele acumulate n domeniul chirurgiei i anesteziei converg
pentru ob inerea rezultatelor bune n terapia varicelor.
3
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
4/41
I. Anatomia i fiziologia aparatului cardiovascular
Sistemul circulator este format din inim, vase sanguine i limfatice care alctuiesc
o unitate func ional coordonat permanent i adaptat nevoilor organismului. De i
aparatul cardiovascular reprezint un tot unitar, are dou componente:
- sistemul saguin: inima i vasele de snge
- sistemul limfatic: vasele i ganglionii limfatici
1.1. Inima
Inima este organul central al apartului cardiovascular, a crui func ionare asigur circula ia sngelui intersti ial. Este a ezat n cutia toracic, n etajul inferior al
mediastinului, ntre cei doi plmni, deasupra diafragmului. Are forma unui con turtit
antero-posterior, mrimea estea cea a pumnului unui adult i cntre te aproximativ 300
g. Capacitatea medie este de 500 cm3.
Inima este un organ musculo-cavitar cu rol de pomp aspiro-respingtoare. Este
invelit ntr-un sac fibro-seros numit pericard.
Configura ie externa
Inima are:
- dou fe e: - una aterioar - la nivelul ei se afl antul interventricular anterior care
desparte ventriculul drept de cel stng i antul atrio- ventricular, care desparte atriile de
ventriculi.
4
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
5/41
- una inferioar - pe care se continu anturile de pe fa a anterioar
- dou margini
- o baz sau o fa posterioar care corespunde atriului stng si drept
- un vrf care apar ine ventriculului stng
fig.1 Inima - aspect exterior si cavit i
Structura inimii
Peretele inimii este format din trei straturi; endocardul, stratul intern, miocardul,
stratul mijlociu i epicardul, stratul extern.
5
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
6/41
Endocardul este o membran lucioas, transparent, care captu e te toate cavit ile
inimii continundu-se cu endoteliul arterelor i venelor. Are termina ii nervoase i vase
limfatice, dar nu sanguine, hrnindu-se prin inhibi ie.
Miocardul reprezint muschiul cardiac. Ca particularit i este de men ionat faptul
c fibrele miocardice de la nivelul atriilor sunt dispuse circular, iar cele de la nivelul
ventriculelor n fascicule cu direc ie oblic-spiralat, formnd spre vrf vrtejul inimii.
Musculatura atriilor nu se continu cu cea din pere ii ventriculelor.
Musculatura inimii se inser pe forma iuni fibroase care constitue scheletul fibros al
inimii format din patru inele fibroase, dou forma iuni numite trigoane(drept si stng) i
partea membrenoasa a septului interventricular.
Miocardul atrial este neted pe fa a intern, iar cel ventricular prezint mu chi papilari trabecule carnoase de care se prind, prin cordaje, valvele atrio-ventriculare.
n masa mu chiului cardiac se afla aparatul de conducere (sistemul
excitoconductor) distribuit astfel in inima adultului; n peretele atriului drept, ntre cele
dou vene cave se afl nodulul sino-atrial (Keit-Flack), iar n partea interioar a septului
interatrial, lng tricuspid i deasupra trigonului fibros drept, se afla nodulul atrio-
ventricula (Aschoff-Tawara).De la nivelul nodului atrioventricular pleac fasciculul Hiss, care coboar n
interiorul septului interventricular i se imparte n dou ramuri se ramific sub endocard,
formnd re eaua Purkinje, la nivelul esutului nodal ia na tere stimuli contractili care
sunt condu i la miocard (de unde denumirea acestui esut aparat aparat de conducere).
Epicardul este foi a visceral a pericardului seros si acopera complet exteriorul
inimii.
Cavita ile inimii:
Atriile se caracterizeaz prin capacitate mai mica decat a ventriculelor, sub forma
cuboidala, pere ii mai sub iri i prezint cte o prelungire numit urechiu e.
n atriul drept se deschid vena cava superioara (n peretele superior) i vena cava
inferioara (in peretele inferior).
6
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
7/41
n atriul stang se deschid, n peretele posterior , cele patru vene pulmonare.
Ventriculele sunt caracterizate prin capacitate mai mare decat cea a atriilor, forma
piramidala, grosime mult mai mare a pere ilor i prezenta mu chilor capilari i a
trabeculelor crnoase care dau suprafe ei interioare a ventriculului un aspect neregulat.
Din ventriculul drept pleac trunchiul arterei pulmonare a carei origine poart numele de
con arterial. Orificiul trunchiului arterei pulmonare este prevzut cu trei valvule
semilunare sau sigmoide, de forma unor cuiburi de randunica. Din ventricului stng
pleac artera aorta a carui orificiu este prevzut cu trei valvule semilunare sau sigmoide.
Vasculariza ia i inerva ia inimii
Inima este irigat de cele dou artere coronare (stnga i dreapta), cu originea in
aorta ascendent.Coronar stnga dup un traiect scurt, se mparte n dou ramuri:
- artera interventriculara anterioara;
- artera circumflex, care strbate antul coronar stng.
Artera coronar dreapta se angajeaza n antul coronar drept i apoi coboara prin
santul interventricular posterior.
Din arterele coronare se desprind ramuri colaterale, care sunt de tip terminal,irigand anumite teritorii din miocard si neanastomozandu-se cu ramurile colaterale
vecine. Daca una din una numita interventriculara anterioara, care coboara in santul
interventricular anterior,in aceste colaterale se obstrueaza printr-un spasm prelungit sau
printr-un trob (embolus), teritoriul respective nu mai primeste substante nutritive si
oxigen, se necrozeaza si apare infarctul.
Venele care colecteaza sangele trecut prin capilarele miocardului sunt:
-vena mare a inimii, care urca prin santul interventricular anterior,
-vena mijlocie a inimii, care urca prin santul interventricular posterior,
-vena mica a inimii, care strabate santul coronar drept
7
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
8/41
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
9/41
vine prin venele pulmonare la inim, n atriul stng, apoi n ventriculul stng, de unde
este pompat prin aort n arterele corpului i ajunge la esuturi.
Sngele care trece prin intestine preia lichidele i substanele nutritive, care au
fost digerate i absorbite. Din intestin, sngele ajunge la ficat, care neutralizeaz
substanele toxice i adaug proteine eseniale cu rol n coagulare .a. n splin sngele
descarc celulele roii mbtrnite, unde sunt distruse, iar n rinichi sunt eliminate
excesul de minerale, uree i sruri.
La nivelul capilarelor din corp, se face schimbul de gaze i substane nutritive.
Sngele este preluat apoi de vene i se ntoarce la inim prin venele cave.Pentru ca sngele s treac prin toate esuturile corpului, el parcurge aprox.
96.000 km
Fig. 2 Sistemul venos
9
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
10/41
Fig. Reeaua capilar.
Legend :
1. Arteriole,
2. Metaarteriole,
3. Anastomoz capilar,
4. Sfincter precapilar,
5. Capilare arteriale,
6. Capilare venoase,
7. Venule.
Fig. 3 Re eaua capilar
Func iile circula iei periferice
- transport sngele, hormonii, enzimele, substanele nutritive, gazele,
componentele sistemului imunitar i alte substane n diferite pri ale corpului;
- permite schimbul de substane nutritive, gaze i produse de eliminare rezultate din
arderile tisulare;
- regleaz presiunea sngelui.
1.2. Sistemul venos
n cadrul sistemului circulator, sistemul venos realizeaz transportul sngelui de la
periferie la inim. Marea majoritate a venelor transport snge neoxigenat, de la nivel
10
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
11/41
tisular la inim, excepie fcnd venele pulmonare i venele ombilicale ( n timpul vieii
intrauterine), ambele transportnd snge oxigenat la inim.
Anatomie i fiziologie
Sistemul circulator este alctuit din dou sisteme, i anume:
Sistemul vaselor sanguine,
Sistemul vaselor limfatice.
Sistemul vaselor sanguine este alctuit din:
Vene
sunt vase ce se formeaz prin unirea reelei difuze a capilarelor, realiznd un
sistem ramificat ce pornete n sens opus arborelul arterial, de la terminaii subiri ctre diametre progresiv mai largi.
Artere
sunt vase ce pleac de la nivelul cordului i se ramific pe traiectul lor, la fel ca
ramurile unui copac, devenind din ce n ce mai mici, alctuind arborele arterial ce
ndeplinete funcia de transport la nivel tisular att a nutrimentelor, ct i a oxigenului.
Capilarele sunt vase sanguine de mici dimensiuni ce formeaz o reea difuz, realizaznd
numeroase anastomoze la nivelul crora au loc schimburile dintre esuturi i snge.
Venele sunt vase de capacitan i pot fi clasificate astfel:
- Vene mari: vena cav superioar, vena cav inferioar, venele pulmonare;
- Vene medii i mici: vena jugular extern, vena jugular intern;
- Venule
O alt clasificare poate fi fcut n funcie de localizare:
- Vene superficiale;
- Vene profunde;
- Vene comunicante sau perforante - acestea realizeaz conexiunea dintre venele
superficiale i cele profunde.
11
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
12/41
Venele prezint aceeiai structur general ntlnit la toate vasele de la nivelul
sistemului circulator reprezentat de intim, medie i adventice, ns cu anumite
specificiti.
Intima este alctuit din endoteliu i esut endotelial, ns membrana limitant
elastic intern lipsete.
Media este alctuit din esut muscular fibros i elastic, ns n cantitate mai mic
dect la nivelul arterei omonime.
Adventicea este mai groas dect la nivel arterial, cu vasa vasorum foarte bogat i
cu numeroase terminaii nervoase.
La nivelul poriunii inferioare a corpului, venele sunt adaptate cu valve ce se
formeaz prin plierea intimei, fragmentnd astfel coloana de snge, scznd presiuneade la nivel parietal i deteminnd o singur direcie de circulaie a fluxului sanguin.
Principalele vene i sisteme venoase sunt reprezentate de:
- Vena safen mare;
- Vena safen mic;
- Venele pulmonare;
- Vena cav superioar;- Vena cav inferioar;
- Vena azygos;
- Vena hemiazygos;
- Sistemul venos port;
- Sistemul venos a lui Thebesius;
- Sinusurile durale.
Vena cav superioar i are originea la nivelul primei articulaii condrocostale
drepte, posterior de aceasta, i se formeaz prin unirea celor dou vene brahiocefalice
dreapt respectiv stng. Prezint un traiect vertical pn la nivelul celei de-a treia
articulaii condrocostale drepte, unde se vars n peretele superior al atriului drept.
12
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
13/41
Dimensiunea sa este de aproximativ 7 cm i poate fi mprit n dou segmene: unul
intrapericardic i unul extrapericardic.
La nivelul venei cave superioare se vars i vena azygos.
Vena cav inferioar se formeaz anterior de corpul vertebral L5 prin unirea celor
dou vene iliace commune: dreapt i stng.
Are un traiect vertical, de-a lungul coloanei vertebrale, la dreapta aortei
abdominale, strbate muchiul diafragm i ajunge la nivelul toracelui, unde se vars n
atriul drept, la nivelul peretele inferior. Acest orificiu poart denumirea de orificiul venei
cave inferioare i prezint valva lui Eustachio.
La nivelul venei cave inferioare se vars venele lombare n numr de patru perechi,
venele renale, vena suprarenal dreapt, vena genital dreapt, venele frenice, venelehepatice.
Vena azygos se formeaz prin unirea a dou rdcini.Prezint un traiect vertical i
ptrunde la nivelul toracelui prin orificiului aortic al diafragmului. La nivel toracal, la
nivelul vertebrei toracale T4, realizeaz crosa venei azygos i se vars n vena cav
superioar.
La nivelul venei azygos se vars venele intercostale posterioare drepte, venaintercostal superioar dreapt, vena hemiazygos, vena hemiazygos accesorie, venele
esofagiene, venele pericardice, venele bronhice drepte.
Venele hepatice transport snge de la capilarele sinusoide la vena cav inferioar.
Capilarele sinusoide se vars n vena centrolobular ce va iei din lobul hepatic prin
baza acestuia i va forma cu venele vecine venele sublobulare, iar acestea la rndul lor
vor forma venele hepatice
Sinusul venos coronar poate fi identificat la nivelul anului coronar posterior.
Traiectul acestuia se termin la nivelul peretelui inferior al atriului drept. La nivelul
sinusului venos coronar se vars vena coronar mare, vena coronar mic, vena coronar
mijlocie, vena posterioar a ventriculului stng, vena oblic a atriului stng.
13
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
14/41
Venele pulmonare sunt n numr de patru i transport snge oxigenat de la nivel
pulmonar la inim, vrsndu-se n atriul stng.
Vena safen mare (safena intern) este cea mai important ven superficial a
membrului inferior, safina nsemnnd ascuns. Ea este ascuns la nivelul propriei
fascii n regiunea coapsei i o prsee abia la nivelul genunchiului. Incompetena
valvelor acestei vene determin apariia dilataiilor varicoase ale membrului inferior.
Este o ven superficial localizat n poriunea medial a membrului inferior, avnd
cele mai mari dimensiuni din corp. Pleac de la nivelul extremitii mediale a arcului
venos dorsal al piciorului, terminndu-se la nivelul triunghiului lui Scarpa, unde se vars
n vena femural.
La nivelul venei safene mari se vars marea majoritate a venelor superficiale,venele anastomotice cu sistemul venos profund (venele perforante), vena safen
accesorie, venele superficiale ale coapsei, venele ruinoase externe, vena circumflex
iliac superficial (la nivelul crosei).
Vena safen mic (safena extern) este localizat la nivelul prii laterale a
piciorului i trece ulterior postero-lateral de tendonul lui Achile, n poriunea inferioar a
gambei.La nivelul venei safene mici se vars reelele tributare ale piciorului: dorsal i
plantar, venele superficiale posterioare ale gambei i venele anastomotice (venele
perforante) ce realizeaz puntea de legtur cu venele profunde ale gambei.
Venele perforante
Foarte multe vene superficiale dreneaz la nivelul venelor safene mari sau mici, ce
dreneaz la rndul lor la nivelul sistemului venos profund. Venele superficiale sunt de
asemenea conectate la un numr variabil de vene perforante ce trec prin fascia profund
i dreneaz direct la nivelul venelor profunde ale gambei i coaspei. Venele perforante
conin de obicei valve ce previn refluxul sngelui din sistemul profund n cel superficial.
Sistemul venos profund
14
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
15/41
Tot sngele venos va ajunge n cele din urm la nivelul sistemului venos profund n
drumul su ctre atriul drept.
Venele profunde ale gambei sunt mprite n trei perechi: vena tibial anterioar (la
nivelul ei dreneaz faa dorsal a piciorului), vena tibial posterioar (la nivelul ei
dreneaz poriunea medial a piciorului) i vena peroneal (la nivelul creia dreneaz
poriunea lateral a piciorului).
Culoarea venelor este dat de culoarea sngelui venos ncrcat cu dioxid de carbon,
ce este de obicei rou- nchis datorit unui coninut foarte sczut n oxigen. Culoarea
albastru-verzuie a venelor se datoreaz prezenei esutului celular subcutanat ce nu
permite trecerea dect a unor anumite lungimi de und.
Circulaia venoasVenele realizeaz ntoarcerea sngelui la nivelul inimii (a atriului drept). Ele mai
sunt denumite i vase de capacitan datorit volumului mare de snge pe care l conin-
aproximativ 60% din volumul sanguin total.
Venele prezint perei subiri ce sunt capabili s i modifice forma n funcie de
volumul de snge circulant. Volumul de snge este direct proportional cu presiunea
venoas. Cnd presiune venoas este sczut, volumul de snge din interiorul lor estesczut, acestea colabndu-se. Pe msur ce presiune venoas crete, pereii venelor se
expandeaz la fel ca pereii unui balon.
ntoarcerea venoas necesit o pomp, asemntor inimii, care s faciliteze
ntoarcerea sngelui de la nivel periferic la nivelul inimii. Principala pomp este
reprezentat de musculatura picioarelor, repsonsabil de cea mai mare parte a ntoarcerii
venoase. La nivelul piciorului se regsete o reea venoas ce funcioneaz tot ca o
pomp, avnd un rol secundar, dup cea anterior menionat. Cu fiecare pas fcut,
piciorul i muchii gambei se contract i pompeaz sngele prin sistemul venos
mpotriva gravitaiei, spre partea dreapt a inimii, ce conine snge venos.
Pentru realizarea unui flux unidirecional la nivelul sistemului venos, sunt necesare
valve integre. Funcionarea corespunztoare a valvelor este necesar i pentru realizarea
15
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
16/41
unei ntoarceri venoase normale. Valvele de la nivelul sistemului venos funcioneaz
asemntor treptelor unei scri, susinnd coloana de snge pn cnd aceasta ajunge la
nivelul camerelor drepte ale inimii.
Prin intermediul sngelui venos sunt transportai metabolii de la nivel tisular i
snge ncrcat cu dioxid de carbon ctre camerele drepte ale cordului, iniial la nivelul
atriului drept prin intermediul venelor cave superioar, respectiv inferioar. Din atriul
drept sngele venos ajunge la nivelul ventriculului drept i de aici n artera pulmonar,
ce l transport la nivelul plmnilor, unde dioxidul de carbon este eliminat pe cale
respiratorie i este nlocuit cu oxigen, sngele oxigenat ntorcndu-se prin intermediul
celor patru vene pulmonare la nivelul atriului stng, ventriculului stng i ulterior la
nivelul aortei, ce face parte din circulia arterial.
Sistemul limfatic
O alt cale de ntoarcere a lichidelor i subsatanelor nutritive din vase i esuturi
este prinsistemul limfatic format din:
- vasele limfatice,
- ganglionii limfatici i- limf, care este lichidul dintre celule (intercelular) ce se scurge n snge.
16
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
17/41
Fig. 4 Sistemul limfatic
Legenda:
1. Vegeta iile adenoide
2. Amigdala
3. Ganglioni limfatici
4. Canalul toracic la intrarea n ven
5. Timusul
6. Splina
7. Vas limfatic
8. Ganglion limfatic9. Apendicele
10.Petele lui Peyer n intestinul
sub ire
11. Canalul toracic
12. Canalul toracic drept la intrarea
n ven.
Func iile sistemului limfatic:
- echilibrul lichidelor din corp,
- absorbia lipidelor din tubul digestiv,
- aprarea mportiva micro-organismelor i altor substane strine duntoare, n
cadrul sistemului imunitar.
17
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
18/41
1.3. Fiziopatologia venelor i capilarelor
1.3.1. Fiziopatologia venelor
Simptome asociate
Simptome funcionale
n patologia venoas, durerea este un simptom foarte important fiind localizat la
nivelul teritoriului venos afectat i prezentndu-se sub form de greutate la nivelul
membrului, parestezii, fatigabilitate (oboseal).
n funcie de caracterul ei, aceasta poate avea urmtoarele trsturi: Durerea este sub form de cramp, n special nocturn, n insuficiena cronic
venoas;
Durerea se agraveaz n special nocturn n tromboflebit (inflamaie a peretelui
venos ce poate fi nsoit cu fomare de trombi = cheaguri ce pot obtura vena, putnd
determina embolie);
Durerea apare n urma ortostatismului (meninerea corpului n poziie vertical)
prelungit n insuficiena venoas cronic determinat de prezena varicelor (dilataie
venoas permanent i neregulat ce apare datorit pierderii elasticitii peretelui venos);
Durerea este nsoit de parestezii (senzaie de furnictur, amoreal, neptur
drept consecin a afectrii sistemului nervos periferic) pe traiectul unui nerv n
neuropatia postflebitic ce se instaleaz n urma unei tromboflebite profunde;
Durerea este accentuat de flexia dorsal a piciorului (semnul Homans) i este
ntlnit n tromboflebita profund de la nivelul gambei.
n cazul tromboflebitei iliofemurale, durerea este localizat la nivelul feei antero-
externe a coapsei.
18
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
19/41
Pentru cea cu localizare la nivelul venei poplitee sau venei femurale superficiale,
durerea se instaleaz cnd se comprim spaiul popliteu.
Durerea este asociat cu alte semne precum paresteziile din sindromul trombotic,
hiperestezia (sensibilitate exagerat) i senzaia de cldur din cadrul tromboflebitei
acute n momentul n care sunt afectai i nervii periferici, pruritul (mncrime intens a
pielii) ce nsoete eczema de staz sau dermatita.
Foarte frecvent, n tromboflebita acut, exista starea subfebril cu o durat de 12-13
zile, iar n tromboflebitele ce au devenit septice este prezent febra ce are un caracter
intermitent. La acestea dou se adaug i frisoanele nsoite de puls discordant.
Patologie asociatPatologia vascular venoas asociat este reprezentat de:
1. Venele varicoase sunt vene dilatate anormal, cu aspect tortuous ce apar
consecutiv creterii presiunii intraluminale datorit scderii rezistenei peretelui venos.
Cele mai afectate sunt venele superficiale ale membrelor inferioare.
2. Tromboza venoas profund i superficial.
3. Insuficiena venoas cronic dup clasificarea CEAP poate fi mprit astfel:
Stadiul C0: fr semne vizibile, palpabile sau detectabile paraclinic de insuficien
venoas cronic;
Stadiul C1: telangiectazii i/sau vene reticulare;
Stadiul C2: vene varicoase prezente;
Stadiul C3: prezena edemului;
Stadiul C4a: dermita de staz cu variantele pigmentri cutanate i boli suplimentare
(eczema), determinate de tratamentele locale alergizante
Stadiul C4b: lipodermatoscleroza i/sau atrofia alb;
Stadiul C5: ulcer venos vindecat;
Stadiul C6: ulcer venos activ, deschis.
19
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
20/41
1.3.2. Bolile venelor
Venele membrelor inferioare si superioare sunt dispuse in doua sisteme:
- Sistemul venos superficial situat imediat sub piele
- Sistemul venos profund situat la nivelul muschilor
Venele superficiale sunt legate de cele profunde prin vene comunicante. Acestea
sunt prevazute cu valvule care permit trecerea sangelui intr-un singur sens: dinspre
venele superficiale spre cele profunde. De asemenea si venele profunde sunt prevazutecu valvule, care directioneaza sangele spre inima si nu permit refluxul acestuia.
BOALA VARICOASA
Boala varicoasa are o predispozitie genetica, la care se adauga factori favorizanti,
dintre care un rol important il au ortostatismul prelungit si obezitatea.
Din cauza modificarilor in structura peretilor venosi si a functionarii valvulelor seproduc dilatatii localizate pe traseul unei vene superficiale, de obicei vena safena
interna, in care stagneaza sangele. Aceste "pungi" cu sange se numesc varice. Ele cresc
progresiv in dimensiuni si in stadii tardive produc leziuni trofice ale pielii - ulcer
varicos. Din cauza stazei sangelui, acesta se vindeca foarte greu si se poate suprainfecta.
Varicele se diagnosticheaza clinic. Examenul ecografic are un rol important in
localizarea venelor comunicante suferinde si in stabilirea mecanismului de producere a
varicelor : varice primare sau varice secundare din sindromul post trombotic. Aceasta
diferentiere este extrem de importanta pentru ca numai varicele primare din boala
varicoasa au indicatie de rezolvare chirurgicala.
Tratamentul este medical - scadere in greutate, evitarea ortostatismului prelungit,
ciorap elastic - si chirurgical.
20
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
21/41
TROMBOZA VENOASA PROFUNDA ( TROMBOFLEBITA PROFUNDA)
Tromboza venoasa profunda este favorizata de staza sangelui la nivelul venelor,
hipercoagulabilitate si leziuni ale peretelui venos. Tromboza venoasa profunda este
localizata in mod obisnuit la nivelul membrelor inferioare. Doar in situatii deosebite (de
exemplu la cei cu catetere venoase ) poate avea alta localizare.
Staza sangelui la nivelul membrelor inferioare apare in multe situatii : imobilizare
la pat, postoperator, imobilizare in aparat ghipsat, insuficienta cardiaca, etc. Dintre
interventiile chirurgicale, in special cele urologice, ginecologice si ortopedice au risc
crescut de a se complica cu tromboza venoasa profunda a membrului inferior.
De asemenea, la pacientii cu tumori maligne se produc modificari decoagulabilitate ale sangelui care favorizeaza tromboza venoasa profunda.
Tromboza venoasa profunda se manifesta prin :
- durere
- crestere de volum a gambei sau a intregului membru afectat
- uneori cresterea temperaturii si roseata membrului inferior.
DiagnosticDiagnosticul se face pe baza
- examenului clinic
- ecografia Doppler vasculara.
Ecografia este extrem de importanta. Este foarte sensibila si diagnosticheaza sau
confirma o tromboza venoasa profunda, chiar atunci cand semnele clinice nu sunt clare.
In plus ecografia venoasa ofera date foarte utile despre vechimea trombozei, intinderea
acesteia, evolutia sub tratament. De aceea se recomanda periodic.
21
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
22/41
Tratament
Tratamentul trombozei venoase profunde trebuie instituit cat mai rapid si consta in
administarea de anticoagulante injectabil si repaus la pat pe durata procesului acut.
Durata tratamentului cu anticoagulante injectabile este de cateva zile ( 5-7 zile, uneori
mai mult) si se continua cu tratament anticogulant oral minimum 3 luni sau chiar toata
viata, daca conditiile care au determinat tromboza venoasa profunda, persista.
Complicaii
Tromboza venoasa profunda are doua complicatii majore:
- Embolia pulmonara
- Sindromul posttromboticUneori manifestarile clinice enumerate mai sus lipsesc sau sint discrete, iar
tromboza venoasa profunda este descoperita tardiv, cand apar complicatiile.
EMBOLIA PULMONARA
Embolia pulmonara consta in migrarea unei portiuni din cheagul din vena princordul drept pana in circulatia pulmonara. Consecintele depind de marimea arterei
pulmonare ocluzionate.
Cand trombul este mic, ocluzioneaza o artera pulmonara mica, periferica
( segmentara). Se produce un infarct pulmonar.Tabloul clinic este dominat de junghi
toracic, tuse, dispnee, dar prognosticul este bun.
Cand trombul este mare va ocluziona o artera pulmonara mare, iar consecintele
hemodinamice sunt extrem de importante : sincopa, sindrom de debit cardiac scazut si
chiar deces.
Embolia pulmonara este o urgenta medicala.
Diagnostic
Diagnosticarea se bazeaza pe :
22
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
23/41
- semne clinice,
- electrocardiograma,
- ecocardiografie,
- radiografie,
- examinare computer tomografica sau rezonanta magnetica nucleara.
Tratament
In functie de severitate, tratamentul este anticogulant, trombolitic, de sustinere a
functiilor vitale si uneori chirurgical sau interventional.
SINDROMUL POSTTROMBOTIC
In multe situatii, dupa vindecarea trombozei profunde, repermeabilizarea venei nu
este completa sau, chiar daca este completa, sunt deteriorate valvulele care impiedica
refluxul sangelui. Din acest motiv se produce staza sangelui in sistemul venos profund si
superficial. Membrul inferior se umfla, in special in cursul zilei, este dureros si apar
varice secundare.
Tratament
Tratamentul este medical : gimnastica, ciorap elastic, tratament antigoagulant
pentru a preveni un nou episod de tromboza venoasa profunda. Varicele secundare nu au
indicatie de operatie, pentru ca nu rezolva problema.
Din cauza riscului de embolie pulmonara masiva si deces, care poate complica o
tromboza venoasa profunda, se recomanda profilaxia acestei boli in toate situatiile cu
risc, si in special dupa interventiile chirurgicale ginecologice, urologice si imobilizarea
cu aparat ghipsat.
23
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
24/41
TROMBOFLEBITA SUPERFICIALA
Este inflamatia si tromboza a venelor din sistemul venos superficial. Se manifesta
prin durere, tumefactie si roseata. Tratamentul este doar antiinflamator. Doar cand este
afectata vena safena interna se recomanda si tratament anticogulant, pentru ca exista
riscul ca trombul din vena safena sa patrunda in vena femurala comuna si sa migreze
spre circulatia pulmonara. In celelalte situatii nu este necesar tratamentul anticogulant.
HEMOROIZII I COMPLICA IILE LOR
A. Hemoroizii
Hemoroizii reprezint dilata ia anormal variocas a plexurilor venoase din submucoasa anorectal. Frecven a lor este mai mare ntre 30 i 60 de ani i repartizat n
mod egal pe ambele sexe. La copii prezan a lor este excep ional.
Venele rectului formeaza o re ea cunoscut sub numele de plex rectal,
individualizat n dou por iuni: superioar i inferioar, sediul celor dou forme de
hemoroizi cunoscute.
Dilata ia simpl a venelor din plexul rectal superior nu trebuie identificat cu no iunea de hemoroizi dect n msura n care genereaz o suferin clinic sau se
complic cu dilata ia plexului rectal inferior. Dilata ia venelor din plexul rectal exter
apare abia dup constituirea hemoroizilor interni, ca un fenomen de decompensare
hemodinamic.
n etiopatogenia heoroizilor pot interveni mai multe mecanisme dar, indiferent de
cauza primar n fiecare dintre ele se ntlnes ca elemente comune staza sau
hipertensiunea venoas pelvin n forme i grade diferite i modificrile pere ilor veno i
din plexurile rectale.
n unele forme de hemoroizi factorul prim pare a fi staza pelvin, dup cu n altele,
cauza primar este alterarea pere ilor vasculari, care determin dilata ia venelor i staza.
24
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
25/41
Hipertensiunea venoas produce staz n plexurile rectale i poate recunoa te cauze
multiple:
- ciroz hepatic - sau oricare alt obstacol pe trunchiul venei porte;
- tumorile pelvine, genitale sau rectale - pot comprima cile de drenaj venos ale
rectului;
- sarcina - hemoroizii i varicele constatate frecvent n cursul sarcinii se datoresc
mai curnd unor factori endocrini specifici perioadei de gesta ie care modific tonusul
peretelui venos, dect compresiunii exercitate de uterul gravid;
- insuficien a cardiac decompensat
Alterarea morfofun ional a pere ilor veno i determin dilata ia lumenului, care
antreneaz staza venoas cu perturba ii hemodinamice secundare. Modificrile morfologice ale peretelui venos recunosc factori multiplii:
- factorul ereditar constitu ional - n hemoroizi ca i n varice se pare c exist o
predispozi ie ereditar n ceea ce prive te calitatea mai slab a esutului colagen din
organism. Alturi de rezisten a cogenital mai mic a peretelui venos, intervin i al i
factori cum ar fi felul de via , profesia, excesele alimentare.
- factorul imflamator - alterarea peretelui venos este deseori secundar proceselorinflamatorii de vecintate. Se consider c inflama ia realizeaz o flebit atenuat care
n final se soldeaz cu nlocuirea esutului elastic prin esut conjunctiv fibros. Peretele
slbit favorizeaz dilata ia venoas i tromboza.
- al i factori etiologici: tulburri gastro-intestinale (constipa ii, diaree), via a
sedentar, insuficien a sau absen a exerci iilor fizice, statul pe scaun prelungit, regimul
alimentar bogat n condimente, consumul de alcool i unele boli, ca hepatita cronic,
hipertensiunea arterial ar putea fi incriminate ca factori adjuvan i n apari ia
hemoroiyilor i mai ales a complica iilor de ordin hemoragic.
Este greu de formulat o concep ie unic asupra etiopatologiei hemoroizilor n toate
formele lor. Putem concluziona doar faptul c hipertensiunea venos cu staz pelvin i
25
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
26/41
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
27/41
1.3.3. Fizioptologia capilarelor
Este cunoscut func ia foarte important a capilarelor n schimburile dintre spa iul
intra- i cel exra vascular. Un capilar se ntinde pe o lungime de 200-400 . n mod
obi nuit, n repaus sunt deschise 100-200 capilare pe mm 3 esut. n activitate, numrul
capilarelor deschise cre te, putnd ajunge pn la 3000 pe mm 3. Capilarele au dou
propriet i fiziologice importante: rezisten a i permeabilitatea. Rezisten a capilarelor
are varia ii fiziologice. Este crescut de corticoizi, catecolamine, vasopresin i sczut
de histamin si heparin. n condi ii patologice rezisten a capilarelor scade n infec ii
acute, hipertensiune arterialp, senescen , diabet, intoxica ii, trombopenie, uneori fiind nso it de hemoragii spontane. Scderea rezisten ei se poate manifesta concomitent cu
cre terea permeabilit ii capilare.
27
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
28/41
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
29/41
- Antiinflamatoare, topic i sistemic;
- Heparine i heparinoizi, pentru tratamentul topic.
A. MEDICA IA PRIME FAZE DE EVOLU IE
1. Medicamente care cresc tonusul venos
DIHIDROERGOTAMINA (Dihydroergotaminum)
Propriet i fizico-chimice:
- alcaloid derivat din ergot
- pulbere microcristalin, alb-glbuie, fr miros
Propriet i farmacodinamice:
- dozele terapeutice stimuleaz mu chii netezi arteriolari producnd vasoconstric ie
- stimuleaz centrul vagal, intensific circula ia de ntoarcere (venoas),
amelioreaz randamentul miocardului, cre te debitul cardiac.
- cre te i stabilizeaz tensiunea arterial la cei cu hipotensiune i cu oscila ii
tensionale.
- este sedativ la nivel SNC i moderaz activitatea centrului vasomotor bulbar- nu este ocitocic
- este alfa-adrenolitic mai activ dect derivatul natural
Propriet i farmacotoxicologice
- reac ii adverse rare
- ame eli, grea , vom.
Farmacoterapie
- sindrom ortostatic
- migren i alte cefalei vasculare
- tulburri tensionale produse de neuroleptice
- profilaxia potoperatorie a trombozei venelor profunde i a emoboliei pulmonare
- ac iune poate fi poten at prin asociere cu cafeina
29
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
30/41
Contraindica ii
- sarcin
- tulburri vasculare grave, coronariene i periferice
- hipertensiune
EXTRACT DIN SEMINE DE CASTAN SLBATIC (Aesculus
hippocastanum)
Propriet i farmacognostice i fizico-chimice:
- se folosesc semin ele care con in un complex saponinic denumit escin , flavonoide
Propriet i farmacodinamice:
- extractele din castan, forma obi nuit, de utilizare a produsului, ac ioneaz prin
efectul sinergic al escinei i flavonoidelor, fiind mai active n aplica ii locale dect dup
administrare oral
- cresc rezisten a i scad permeabilitate capilarelor, diminu edemul i inflama ia, produc efect slab vasoconstrictor.
Propriet i farmacotoxicologice:
- supradozarea escinei poate produce blocaj renal
Farmacoterapie:
- insuficien venoas periferic
- fragilitate capilar
- tromboflebit
- ulcer varicos
- hemoroizi
- traumatisme locale
30
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
31/41
2. Medicamente ce scad permeabilitatea capilarelor
a. Deriva i flavonici
RUTOSID (Rutosidum)
Propriet i fizico-chimice:
- se cunosc mai multe substan e cu ac iune de vitamina P; n teraputic se utilizeaz
rutosidul.
- face parte din grupa de flavonoizi, deriva i de fenilbenzoripan
Propriet i farmacocinetice:
- flavonoizii naturali se absorb cu dificultate din tubul digestiv, fiind descompu i de
flora intestinal; absorb ia este favorizat de asocierea cu acidul ascorbic
- absorb ie pentru chealatul rutosid-magneziu i deriva ii de semisintez
- se elimin renal doar deriva ii bine absorbi i per oral i preparatele administrate
injectabil
Mecanism de ac iune
- direct asupra substanei conjunctive intercelulare din endoteliul capilar;
- indirect, prin intermediul catecolaminelor i acidului ascorbic (datorit capacitiide a forma sisteme redox i a proteja de oxidare aceste substane fiziologic implicate n
ridicarea rezistenei vasculare).
Ac iune:
- men ine integritatea func ional a capilarelor;
- mresc rezisten a i scad permeabilitatea capilarelor;
- efecte antihialuronidazic, antiinflamator i antihistaminic, de intensitate medie
Farmacoterapie:
- fragilitate capilar spontan sau la traumatisme foarte u oare
- hemoragii nazale (epistaxis), pulmonare (hemoptizii), retiniene, digestive, renale
- varice ale membrelor inferioare i hemoroizi
31
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
32/41
TROXERUTIN (Troxerutinum)
Propriet i fizico-chimice:
- derivat de rutosid
Propriet i fizico-chimice:
- efect protector asupra esutului conjunctiv, celulelor endoteliale i membranei
bazale a capilarelor;
- diminu permeabilitatea capilarelor i edemele
- antiinflamator i antitrombotic (inhiba agregarea trombocitelor)
- prin acest efecte atenueaz simptomele din sindromul varicos incipient
- nu influen eaz alterrile structurale din varicele constituite
Farmacoterapie:
- varice ale membrelor inferioare
- hemoroizi
- complica ii ale varicelor: tromboflebite, ulcer varicos
DIOSMIN (Diosminum)Propriet i fizico-chimice:
- derivat semisintetic de hesperidina
Mecanism de ac iune:
- prelunge te efectul vasoconstrictor al noradrenalinei asupra peretelui venos,
- cre terea tonusul venos, i prin urmare, reduce capacitatea venoas,
distensibilitatea, i staza; acest lucru cre te ntoarcerea venoas i reduce hipertensiunea
venoas
- mbunt e te drenajul limfatic prin cre terea frecven ei i intensit ii contrac iilor
limfatice, precum i de cre terea numrului total de capilarele limfatice func ionale.
- la nivelul microcircula iei reduce hiperpermeabilitatea capilar i cre te rezisten a
capilar;
32
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
33/41
- reduce i inhib aderen a, migrarea i activarea leucocitelor la nivel capilar;
aceasta duce la o reducere a cantit ii de mediatori inflamatorii, radicali liberi n
principal de oxigen i prostaglandine
Farmacoterapie:
Indica ii terpeutice:
- tratamentul simptomelor legate de insuficien a veno-limfatic: senza ia de
greutate la nivelul picioarelor, durere, sindromul picioarelor nelini tite
b. Antocianozide
EXTRACT DIN FRUNZE DE AFIN - Vaccinium myrtillus
Baze fizico-chimice
Antocianozidele sunt heterozide formate din agliconi i oze.
Baze farmacodinamice
Cresc rezisten a i scad permeabilitatea capilarelor.
Alte ac iuni: astringent, diuretic.
Farmacoterapie
Tulburri capilare, fraglitate, purpur. Tulburri arteriale, angiopatie diabetic,tulburri vasculare retiniene, ateroscleroz, hipertesiune arterial. Tulburri venoase,
varice, edeme, sechele dup flebit.
b. TRIBENOSID (Tribenosidum)
Farmacodinamie
- reduce permeabilitatea capilara si, prin aceasta, combate edemul.
- are efect antagonist asupra substantelor endogene care produc inflamatia si
durerea.
- contracareaza procesele patologice care se produc in paturile capilare, in vene si in
tesuturile perivenoase.
33
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
34/41
Farmacocinetica
- se resoarbe rapid si aproape complet si este intens metabolizat
- are afinitate diferita pentru o serie de tesuturi si organe, in peretii vaselor
sanguine, de exemplu, acesta atinge concentratii relativ inalte.
- nu se inregistreaza nici o acumulare de tribenozid chiar in cazul dozelor zilnice
repetate.
- se excreta numai sub forma de metaboliti si aproape exclusiv prin urina.
- activitatea farmacologica a principalilor metaboliti reprezinta doar jumatate din
cea a tribenozidului, iar 20% din doza administrata se elimina ca acid hipuric.
Indica ii
Tulburari circulatorii venoase: senzatie de oboseala, greutate si tensiune inmembrele inferioare, edeme si durere ale membrelor inferioare dupa sezut sau
ortostatism prelungite. Sindrom varicos: simptome datorate venelor varicoase, edeme
statice si flebalgii. Hemoroizi. Ca adjuvant in tratamentul flebitelor, periflebitelor si
sindromului posttrombotic, precum si pre- si postterapie de sclerozare.
Contraindica iiHipersensibilitate la substanta activa a Glyvenol-ului.
Reactii adverse
Eritem cutanat si tulburari gastrointestinale care sunt expresia unei sensibilitati
individuale si care dispar spontan la intreruperea medicatiei. In rarele cazuri de
manifestari mai severe, se recomanda apelarea la masuri adecvate ameliorarii
simptomatologiei. Exista corespondenta intre frecventa unor astfel de reactii adverse si
cantitatea de Glyvenol administrata.
Sarcina si alaptare
Ca in cazul oricarei terapii medicamentoase, Glyvenol-ul trebuie administrat cu
precautie in timpul perioadei de sarcina, in special in primele trei luni. Nu se stie daca
34
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
35/41
substanta activa trece in laptele matern. Riscul fetal trebuie considerat inaintea
beneficiilor pentru mama.
Interactiuni
Desi substanta activa deriva din zahar, nu s-a demonstrat ca Glyvenol ar interfera
metabolismul hidrocarbonatelor, chiar si la diabetici.
Supradozare
Nu a fost raportat nici un caz de supradozare acuta.
c. DOBESILAT DE CALCIU
Proprieti
Normalizeaz permeabilitatea mrit a peretelui vascular, crete rezistenacapilarelor i amelioreaz microcirculaia n diverse boli vasculare i metabolice. Scade
agregaia plachetar i viscozitatea sngelui. Mrete indirect fluxul limfatic reducnd n
aa mod edemul. Aceste proprieti permit corijarea disfunciilor capilare funcionale
sau legate de tulburrile metabolice constituionale sau dobndite.
Indicaii
Afeciunile vasculare asociate cu fragilitate i permeabilitate mrit (retinopatiadiabetic, microangiopatia), ntlnite n bolile cardiovasculare i metabolice, insuficiena
venoas cronic acompaniat de dureri, crampe, parestezii, adjuvant n tratamentul
tromboflebitelor superficiale, sindromul post-trombotic, edemele, dermatozele de staz,
tulburrile circulatorii de origine arterio-venoas sau cauzate de afeciunile
microcirculatorii, sindromul hemoroidal.
Contraindicaii
- hemoragiile provocate de anticoagulante, sarcina n primul ei trimestru.
Supradozare
- cazuri de supradozaj nu au fost semnalate.
Efecte adverse
- rar tulburri gastrointestinale, dermatoz alergic, febr, cefalee, ameeli.
35
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
36/41
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
37/41
- previne formarea trombilor si poate contribui la scaderea volumului trombilor
recent formati
- prelungeste timpul de coagulare dar nu modifica timpul de sangerare
- impiedica deteriorarea peretilor vasculari , actioneaza numai asupra coagularii
sangelui
- intarzie dezvoltarea aterosclerozei
Indicatii terapeutice:
- heparina este indicata in tromboflebite, tromboze si embolii arteriale, infarct
miocardic, in chirurgia cardiaca si vasculara, arteroscleroza, transfuzii de sange
- este utila ca anticoagulant in hemodializa prin rinichi artificiali si in chirurgiacardiaca
Efecte adverse:
- heparina este anticoagulantul fiziologic , complet netoxic
- in cazul administrarii intramusculare poate determina aparitia de sangerari la locul
injectiei
- poate produce rareori reactii anafilactice care se manifesta prin febra, frison,urticarie, hipotensiune
- in supradozari sau in prezenta unei plagi deschise exista riscul ca heparina sa
produca hemoragii renale, cerebrale, digestive.
Contraindicatii:
- nu se utilizeaza in primele 48 ore dupa operatii sau dupa nastere
- hemofilie, icter, hemoragii postoperatorii
- avort iminent, suspiciune de hemoragie cerebrala,anevrism cerebral
- leziuni ulceroase ale tubului digestiv
- ulcer de gamba, fibrom hemoragic, plagi
- hipertensiune severa, insuficienta hepatica severa
37
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
38/41
Prudenta:
la bolnavii alergici (asmatici, cu urticarie, rinite etc.)
CALCIPARINA
- are efecte asemanatoare heparinei sodice
- poate fi administrata subcutanat, efectele durand 12 ore
Indicatii:
- este utila in cazurile care necesita administrarea prelungita a heparinei
- pentru prevenirea si tratamentul tromboemboliilor
HIRUDINA
- este substanta anticoagulanta din secretia bucala a lipitorii Hirudo medicinalis
- se foloseste local, sub froma de crema sau gel , ca anticoagulant si antiinflamator
Unguente ce contin heparina:
Lioton gel
Indicatii:
- sindromul varicos si complicatiile lui
- flebita varicoasa post chirurgicala, edeme
- traumatisme si contuzi, hematoame subcutanate
- afectiuni traumatice musculo-tendinoase si capsule-ligamentare
Administrare:
- local , de 3-4 ori pe zi
Contraindicatii:
38
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
39/41
- hipersensibilitate cunoscuta la produs
Antiflebitic:
Indicatii:
- tratamentul bolilor venoase
- profilaxia flebitelor
- tratamentul leziunilor post traumatice ale articulatiilor si tesuturilor moi
Contraindicatii:
- persoanele alergice la substantele din care este compus- in infecti bacteriene si fungice ale pielii,varicela
- ulcer vericos , reactii vaccinale
HepathrombinIndicatii
- tromboza venoasa superficiala , tromboflebita
- flebita , sindrom prevaricos , postflebitic
- leziuni postraumatice , tendovaginita
Contraindicatii:
- alergie la unul din componenti produsului
- ulcere de gamba care sangereaza
Efecte adverse:
pot sa apara reactii alergice pe tegumente
39
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
40/41
CLEXANE (Enoxaparinum):
Indicatii:
profilaxia bolii tromboembolice venoase , in chirurgia generala si/sau ortopedica
profilaxia tromboembolismului venos , afectiuni medicale acute , insuficienta
cardiaca / respiratorie
infectii severe si bolile reumatismale
tratamentul anginei pectorale instabile si al infarctului miocardic non-q , in asociere
cu acidul acetilsalicilic.
profilaxia coagularii in circuitul extracorporal, in timpul sedintelor de hemodializa
Contraindicatii:
hipersensibilitate la enoxaparina, heparina sau alte heparine cu greutate moleculara
mica
hemoragie sau risc de hemoragie legate de tulburari ale hemostazei
antecedente de trombocitopenieafectiuni organice cu risc de hemoragie
endocardita infectioasa acuta
nu se injecteaza intramuscular
Efectele adverse :
trombocitopenie, hemoragii
reactii locale : -dureri , iritatia pielii la locul injectarii
-hematoame la locul injectarii
-noduli
-reactii cutanate alergice localizate si sistemice
-cresterea asimptomatica si reversibila a numarului plachetar
40
-
7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11
41/41
FRAXIPARINE (Nadroparinum):
- durata de actiune de 3 ore.Are actiune antitrombotica imediata si prelungita.
Indicatii:
- profilaxia bolii tromboembolice, infarct miocardic
- in chirurgia ortopedica si generala
- subcutanat , intramuscular in hemodializa , in tratamentul profilactic sau curativ
SULODEXIDUMIndicatii
- patologie vasculara cu risc de tromboza
Contraindicatii:
- hipersensibilitate individuala la produs, heparina sau heparin-like
- diateze si boli hemoragice
Efecte adverse:- la comprimate-tulburari gastrointestinale : greturi,varsaturi
- la fiole-durere, senzatie de arsura
- hematom la locul de injectare