Medicamente Active Cardiovascular

8/20/2019 Medicamente Active Cardiovascular

1/55

Medicamente active cardiovascular

MEDICAMENTE ACTIVE CARDIOVASCULAR MEDICAMENTE ACTIVE CARDIOVASCULAR Dr Victor Mihail DiaconescuDr Victor Mihail Diaconescu

IBCV IasiIBCV Iasi

Inervaţia vegetativăInervaţia vegetativă

Reflexele sistemului nerv s vegetativReflexele sistemului nerv s vegetativAu fost comparate cu un circuit computerizat. Acest sistem de control ca în toate sistemAu fost comparate cu un circuit computerizat. Acest sistem de control ca în toate sistem

reflexe prezintăreflexe prezintă1 senzor!1 senzor!" cale aferentă!" cale aferentă!# inte$rare centrală %&C!# inte$rare centrală %&C!' cale eferentă către receptori (i or$anele eferente.' cale eferentă către receptori (i or$anele eferente.

)e$lările fine sunt realizate la nivel local prin mecanisme feed*ac+ semnal răspuns poz)e$lările fine sunt realizate la nivel local prin mecanisme feed*ac+ semnal răspuns pozne$ativ. Baroreceptorii sunt un exemplu.ne$ativ. Baroreceptorii sunt un exemplu.

Varia*ila controlatăVaria*ila controlată !resiunea arterială!resiunea arterială este estedeterminatădeterminată lala sinusul "ar ti#iansinusul "ar ti#ian!! inte$ratăinte$rată lala

"entrul vas m t r me#ular"entrul vas m t r me#ular

!!adaptată! modulatăada ptată! modulată

! prin! prin

efe"t ri s!e"ifi"iefe"t ri s!e"ifi"i

lala

l "ul re"e!t rl "ul re"e!t r

.

.Medicamentele sau *oala pot întrerupe acest circuit în orice loc.Medicamentele sau *oala pot întrerupe acest circuit în orice loc.$$ %l "antele%l "antele pot atenua pot atenua

răspunsul efector! iar unrăspunsul efector! iar un&& ag nistag nist , clonidina! poate afecta at-t func ia efectoare c-t (i , clonidina! poate afecta at-t func ia efectoare c-t (iinte$rareainte$rareafunc iei de control presionar.func iei de control presionar.

'ar re"e!t rii'ar re"e!t rii

Cateva reflexe în sistemul cardiovascular a/ută controlul presiunii arteriale 0 A2! a DCateva reflexe în sistemul cardiovascular a/ută controlul presiunii arteriale 0 A2! a Dfrecven ei cardiace03C2.frecven ei cardiace03C2.

Circulatia tre*uie să asi$ureCirculatia tre*uie să asi$ureflux sanguinflux sanguin..Dar varia*ila cea mai important controlată si la care senzorii sunt seta i esteDar varia*ila cea mai important controlată si la care senzorii sunt seta i este(A(A care estecare este

calculată prin4calculată prin4fluxulfluxul xx re)istenţare)istenţa..

Din 1567 Mare8 o*serva căDin 1567 Mare8 o*serva că*C*C este invers propor ională cueste invers propor ională cu!resiunea arterială!resiunea arterială , le$ea Mare8. , le$ea Mare8.Apoi s a demonstrat că modificarea 3C indusă de A este dependentă de *aroreceptorii dinApoi s a demonstrat că modificarea 3C indusă de A este dependentă de *aroreceptorii din

aortic (i sinusul carotidian. Ace(ti senzori recep ionează modificarea de forfecare determinaaortic (i sinusul carotidian. Ace(ti senzori recep ionează modificarea de forfecare determina presiunea arterială. Impulsul indus de ei a/un$e la centrul vasomotor medular pe calea ner presiunea arterială. Impulsul indus de ei a/un$e la centrul vasomotor medular pe calea ner$losofarin$ian (i va$.$losofarin$ian (i va$.

Cre(terea traficului senzorial de la *aroreceptori ca urmare a cre(terii A inhi*ă traficul efecCre(terea traficului senzorial de la *aroreceptori ca urmare a cre(terii A inhi*ă traficul efec%&%.%&%.

Cre(terea relativă a tonusului va$al determină vasodilata ie! reduce 3C (i scade A. Cre(Cre(terea relativă a tonusului va$al determină vasodilata ie! reduce 3C (i scade A. Crereală a tonusului va$al se produce c-nd A depă(e(te limitele normale.reală a tonusului va$al se produce c-nd A depă(e(te limitele normale.

)eflexul arterial *aroreceptor este demonstrat prin manevra Valsalva. rin aceasta se cr)eflexul arterial *aroreceptor este demonstrat prin manevra Valsalva. rin aceasta se cr presiunea intratoracică ca expir for at cu $lota închisă. A cre(te momentan prin împin$erea s- presiunea intratoracică ca expir for at cu $lota închisă. A cre(te momentan prin împin$erea s-intratoracic spre inimă presarcina. Men inerea presiunii intratoracice scade întoarcerea venoasăintratoracic spre inimă presarcina. Men inerea presiunii intratoracice scade întoarcerea venoasăDC (i A. %e produce reflex vasoconstric ie (i tahicardie. A revine spre normal! după termDC (i A. %e produce reflex vasoconstric ie (i tahicardie. A revine spre normal! după termexpirului for at! dar pe o perioadă mică de timp cre(te *rusc datorită vasoconstric iei (i crexpirului for at! dar pe o perioadă mică de timp cre(te *rusc datorită vasoconstric iei (i crîntoarcerii venoase.întoarcerii venoase.

Această cre(tere este înso ită de reducerea 3C conform le$ii Mare8.Această cre(tere este înso ită de reducerea 3C conform le$ii Mare8.)ăspunsul la manevra Valsalva necesită un circuit ve$etativ intact! de aceea se utilizează pe)ăspunsul la manevra Valsalva necesită un circuit ve$etativ intact! de aceea se utilizează pe

identificarea pacientului cu risc anestezic prin insta*ilitatea nervoasă ve$etativă. Acest fenomeidentificarea pacientului cu risc anestezic prin insta*ilitatea nervoasă ve$etativă. Acest fenome prezent la pacientul care primea tratament cu prezent la pacientul care primea tratament cure)er!inăre)er!ină ..

1


2/55


Disfunc ia %&% este pro*a*ilă dacă hipotensiunea arterială este exa$erată (i de lun$ă duDisfunc ia %&% este pro*a*ilă dacă hipotensiunea arterială este exa$erată (i de lun$ă du perioada fazei de expir for at 069: din A medie de repaos2. perioada fazei de expir for at 069: din A medie de repaos2.%e remarcă (i lipsa cre(terii exa$erate a%e remarcă (i lipsa cre(terii exa$erate a

A la terminarea expirului. ;ste încă un test valid clinic de depistare a afectării ve$etative care însoA la terminarea expirului. ;ste încă un test valid clinic de depistare a afectării ve$etative care însodia*etul zaharat.dia*etul zaharat.

Disfunc ia %& este presupusă dacă 3C nu se modifică corespunzător modificărilor de A.Disfunc ia %& este presupusă dacă 3C nu se modifică corespunzător modificărilor de A.

Baroreceptorii veno(i pot fi mai importan i în re$larea continuă a DC. Cei din atriul dr (i vBaroreceptorii veno(i pot fi mai importan i în re$larea continuă a DC. Cei din atriul dr (i vmari determină cre(terea 3C c-nd sunt stimula i de cre(terea presiunii în atriul dr. %căderea premari determină cre(terea 3C c-nd sunt stimula i de cre(terea presiunii în atriul dr. %căderea prevenoase scade 3C. Diferit de cei arteriali! senzorii veno(i nu sunt făcu i să modifice tonusul vasvenoase scade 3C. Diferit de cei arteriali! senzorii veno(i nu sunt făcu i să modifice tonusul vastotu(i venoconstric ia apare c-nd presiunea atrială scade. %timularea senzorilor veno(i detetotu(i venoconstric ia apare c-nd presiunea atrială scade. %timularea senzorilor veno(i detemodificări ale 3C inverse dec-t cele determinate de senzorii arteriali.modificări ale 3C inverse dec-t cele determinate de senzorii arteriali.

%enzorii arteriali (i veno(i monitorizează separat două p-nă la patru componente ale D%enzorii arteriali (i veno(i monitorizează separat două p-nă la patru componente ale D presarcina (i postsarcina în special. presarcina (i postsarcina în special.

Cei veno(i urmăresc presarcina prin presiunea din atriu.Cei veno(i urmăresc presarcina prin presiunea din atriu.Cei arteriali urmăresc rezisten a sau postsarcina! manifestată prin A medie. re (i postsCei arteriali urmăresc rezisten a sau postsarcina! manifestată prin A medie. re (i posts

induc efecte diferite asupra DC! iar senzorii arteriali (i veno(i au semnale diferite la o presiune siminduc efecte diferite asupra DC! iar senzorii arteriali (i veno(i au semnale diferite la o presiune sim )eflexul venos Bain*rid$e este a*olit prin sec iunea va$ului. %tudiile au confirmat cre()eflexul venos Bain*rid$e este a*olit prin sec iunea va$ului. %tudiile au confirmat cre(

3C ca răspuns la cre(terea volumului. Dar mărimea (i sensul răspunsului 3C depinde de 3C3C ca răspuns la cre(terea volumului. Dar mărimea (i sensul răspunsului 3C depinde de 3Cmomentul stimulării. Interesant este că inima transplantată î(i cre(te frecven a prin cre(terea încămomentul stimulării. Interesant este că inima transplantată î(i cre(te frecven a prin cre(terea încălichidiene. 3C ca (i DC este adaptat cantită ii de s-n$e care pătrunde în inimă.lichidiene. 3C ca (i DC este adaptat cantită ii de s-n$e care pătrunde în inimă.

)eflexul Bain*rid$e apare în fenomenul paradoxal al reducerii frecven ei cardiace la anes)eflexul Bain*rid$e apare în fenomenul paradoxal al reducerii frecven ei cardiace la anessu*arahnoidiană.su*arahnoidiană.Blocarea %&% la nivelul


3/55


*aroreceptorii veno(i sunt dominan i fa ă de cei arteriali (i scăderea presiunii venoase reduce fre *aroreceptorii veno(i sunt dominan i fa ă de cei arteriali (i scăderea presiunii venoase reduce frecardiacă.cardiacă.

Diferit de aceasta! tahicardia mediată hormonal este răspunsul o*i(nuit la hipotensiuneDiferit de aceasta! tahicardia mediată hormonal este răspunsul o*i(nuit la hipotensiuneacidoza de alte cauze.acidoza de alte cauze.

Intera"ţiunea re"e!t ril r SNVIntera"ţiunea re"e!t ril r SNV

Interac iuni importante sunt prezente între nervii %&% (i %& la nivelul or$anelor care Interac iuni importante sunt prezente între nervii %&% (i %& la nivelul or$anelor care inervare duală anta$onistă.inervare duală anta$onistă.;li*erarea de &adre la termina ia presinaptică este modificată de %& .;li*erarea de &adre la termina ia presinaptică este modificată de %& .Inhi*i ia va$ală a contractilită ii ventriculului st-n$ 0V%2 este accentuată pe măsură ce acInhi*i ia va$ală a contractilită ii ventriculului st-n$ 0V%2 este accentuată pe măsură ce ac

%&% cre(te. Această interac iune numită%&% cre(te. Această interac iune numităantagonism accentuat antagonism accentuat este mediată de com*inareaeste mediată de com*inareamecanismelor pre cu cele postsinaptice.mecanismelor pre cu cele postsinaptice.

Coronarele sunt un exemplu. Activitatea importantă a am*ilor receptori = (i > există la nCoronarele sunt un exemplu. Activitatea importantă a am*ilor receptori = (i > există la ncoronarian.coronarian.%timularea selectivă a am*ilor receptori%timularea selectivă a am*ilor receptori==1 (i1 (i ==" postsinaptic! cre(te rezisten a vasculară" postsinaptic! cre(te rezisten a vasculară ?? *locarea *locarea == elimină acest efect. )eceptorii adrener$ici =1 (i >1 sunt prezen i pe coronare (i selimină acest efect. )eceptorii adrener$ici =1 (i >1 sunt prezen i pe coronare (i saccesi*ili pentru &adre din nervii simpatici.accesi*ili pentru &adre din nervii simpatici.

roximitatea str-nsă anatomică a termina iilor nervoase post$an$lionare va$ale (i ale %roximitatea str-nsă anatomică a termina iilor nervoase post$an$lionare va$ale (i ale %

coronare asi$ură interac iunea pentru că transmi ătorii de la o termina ie pot a/un$e u(or la celcoronare asi$ură interac iunea pentru că transmi ătorii de la o termina ie pot a/un$e u(or la celde termina ie afect-nd eli*erarea transmi ătorului. Mai mult! termina iile adrener$ice con in de termina ie afect-nd eli*erarea transmi ătorului. Mai mult! termina iile adrener$ice con in muscarinici. Date recente confirmă că su*stan e muscarinice (i stimularea va$ală ac ion-nd presmuscarinici. Date recente confirmă că su*stan e muscarinice (i stimularea va$ală ac ion-nd pres pe receptorul %&% muscarinic! inhi*ă eli*erarea &adre oarecum similar stimulării recep pe receptorul %&% muscarinic! inhi*ă eli*erarea &adre oarecum similar stimulării recep presinaptici =" (i DA". Blocarea receptorilor muscarinici cu atropină cre(te marcat răspunsul in presinaptici =" (i DA". Blocarea receptorilor muscarinici cu atropină cre(te marcat răspunsul in pozitiv pentru catecolamine. pozitiv pentru catecolamine.

%uprimarea eli*erării de &adre explică par ial atenuarea indusă va$al a inotropismulu%uprimarea eli*erării de &adre explică par ial atenuarea indusă va$al a inotropismuluistimularea puternică a %&% 0anta$onism accentuat2 (i efectul inotrop ne$ativ al stimulării va$astimularea puternică a %&% 0anta$onism accentuat2 (i efectul inotrop ne$ativ al stimulării va$aexistă o activitate *azală redusă a %&%.există o activitate *azală redusă a %&%.Aceste precizări ar putea explica de ce activitatea va$ală reduAceste precizări ar putea explica de ce activitatea va$ală reduvulnera*ilitatea miocardului pentru fi*rila ie pe perioada perfuziei cu &adre.vulnera*ilitatea miocardului pentru fi*rila ie pe perioada perfuziei cu &adre.

Ach poate induce spasm coronarian c-nd există un tonus mare al %&%. Inhi*area eli*Ach poate induce spasm coronarian c-nd există un tonus mare al %&%. Inhi*area eli* &adre prin stimularea receptorilor presinaptici muscarinici de pe musculara coronariană re &adre prin stimularea receptorilor presinaptici muscarinici de pe musculara coronariană rerelaxarea normală indusă de &adre pe receptorul >1.relaxarea normală indusă de &adre pe receptorul >1.

Conceptul de anta$onism accentuat tre*uie analizat (i clarificat pentru că activitate neo*iConceptul de anta$onism accentuat tre*uie analizat (i clarificat pentru că activitate neo*ide crescută a %&% (i a %& coexistă doar pe perioada anesteziei.de crescută a %&% (i a %& coexistă doar pe perioada anesteziei.Importan a acestui fenomen la omuImportan a acestui fenomen la omucon(tient ar putea explica o*serva ia clinică , an$ina (i IM datorate spasmului coronarian nucon(tient ar putea explica o*serva ia clinică , an$ina (i IM datorate spasmului coronarian nudeterminate mereu de sarcina inimii a(a cum an$ina este determinată de *oala aterosclerotică.determinate mereu de sarcina inimii a(a cum an$ina este determinată de *oala aterosclerotică.

An$ina in aceast caz apare în repaos! trezind pacientul din somn.An$ina in aceast caz apare în repaos! trezind pacientul din somn.

Intera"ţiunea "u alte sisteme #e reglareIntera"ţiunea "u alte sisteme #e reglare

%istemul nervos ve$etativ este le$at inte$ral cu mai multe sisteme endocrine care în %istemul nervos ve$etativ este le$at inte$ral cu mai multe sisteme endocrine care în realizează controlul presiunii arteriale realiz-nd homeostazia.realizează controlul presiunii arteriale realiz-nd homeostazia.

Acestea includ sistemul renină an$iotensină! hormonul antidiuretic! $lucocorticoizii (i insuliAcestea includ sistemul renină an$iotensină! hormonul antidiuretic! $lucocorticoizii (i insuli@@anti#iureti" +i vas !resinaanti#iureti" +i vas !resina sunt forma i în hipotalamus (i eli*era i prin termina ii nervoasunt forma i în hipotalamus (i eli*era i prin termina ii nervoa

epifiza posterioară.epifiza posterioară.Induc vasoconstric ie (i cresc rea*sor* ia de apă în tu*ii colectori distali renali. AcestInduc vasoconstric ie (i cresc rea*sor* ia de apă în tu*ii colectori distali renali. Acest

afectează nu doar volumul san$uin central dar (i osmolaritatea. rimul element care re$leaafectează nu doar volumul san$uin central dar (i osmolaritatea. rimul element care re$leaantidiuretic este osmolaritatea plasmatică dar al i stimuli pot prelua controlul în situa ii deantidiuretic este osmolaritatea plasmatică dar al i stimuli pot prelua controlul în situa ii de;li*erarea sa este realizată de reducerea volumului san$uin central prin intermediul receptorilor a;li*erarea sa este realizată de reducerea volumului san$uin central prin intermediul receptorilor ade presiune /oasă (i de hipotensiune pe cale a*aroreceptorilor carotidieni. %tres! durere! hipde presiune /oasă (i de hipotensiune pe cale a*aroreceptorilor carotidieni. %tres! durere! hipanestezie (i chirur$ia stimulează eli*erarea sa. erfuzia de catecolamine poate modifica eli*eraranestezie (i chirur$ia stimulează eli*erarea sa. erfuzia de catecolamine poate modifica eli*erar

#


4/55


fenomen mediat de *aroreceptorii carotidieni.fenomen mediat de *aroreceptorii carotidieni.Medicamentele care ac ionează pe %&V care indMedicamentele care ac ionează pe %&V care indhipotensiune sau reduc umplerea cardiacă pot determina eli*erarea de @ antidiuretic afehipotensiune sau reduc umplerea cardiacă pot determina eli*erarea de @ antidiuretic afeosmolaritatea plasmatică.osmolaritatea plasmatică.

At-t receptoriiAt-t receptorii== (i(i >>! sunt prezen i în pancreasul endocrin! modul-nd eli*erarea de! sunt prezen i în pancreasul endocrin! modul-nd eli*erarea deinsulinăinsulină.. > >stimularea cre(te eli*erarea de insulină iar = o reduce. ;ste o*servată reducerea toleran ei la $lucstimularea cre(te eli*erarea de insulină iar = o reduce. ;ste o*servată reducerea toleran ei la $luc potasiu la persoanele care primesc tratament cu > *locante. potasiu la persoanele care primesc tratament cu > *locante.

Sistemul renină,angi tensinăSistemul renină,angi tensină este complex! modulează presiunea arterială (i homeostazeste complex! modulează presiunea arterială (i homeostazhidro electrolitică.hidro electrolitică.ReninaRenina este enzima proteolitică aflată în celulele aparatului /uxta$lomerular din cortexul reeste enzima proteolitică aflată în celulele aparatului /uxta$lomerular din cortexul re


5/55


lucocorticoizii din cortexul suprarenalei trec prin medulară stimul-nd cre(telucocorticoizii din cortexul suprarenalei trec prin medulară stimul-nd cre(tefeniletanolamina ,& metiltransferaza care metilează &adre în Adre.feniletanolamina ,& metiltransferaza care metilează &adre în Adre.

;li*erarea &adre este dependentă de depolarizarea nervoasă cu cre(terea permea*ilită ii p;li*erarea &adre este dependentă de depolarizarea nervoasă cu cre(terea permea*ilită ii pionul de calciu. Acesta determină exocitoza &adre. Această eli*erare este inhi*ată de colchicină ionul de calciu. Acesta determină exocitoza &adre. Această eli*erare este inhi*ată de colchicină ;";" ceea ce su$erează un mechanism contractil adică mecanic. Blocarea sintezei cre(te eli*ceea ce su$erează un mechanism contractil adică mecanic. Blocarea sintezei cre(te eli* &adre. &adre. &adre î(i reduce propria eli*erare stimul-nd receptorii presinaptici 0pre/onc ionali2 &adre î(i reduce propria eli*erare stimul-nd receptorii presinaptici 0pre/onc ionali2==".".

%timularea receptorului > presinaptic cre(te preluarea &adre cresc-ndu i disponi*ilitatea.%timularea receptorului > presinaptic cre(te preluarea &adre cresc-ndu i disponi*ilitatea.)eceptorii muscarinici presinaptici 0Musc2 sunt activa i de Ach care difuzează de la termi)eceptorii muscarinici presinaptici 0Musc2 sunt activa i de Ach care difuzează de la termicoliner$ice din apropiere. Aceasta inhi*ă eli*erarea de &adre. Ac iunea este *locată de atropină.coliner$ice din apropiere. Aceasta inhi*ă eli*erarea de &adre. Ac iunea este *locată de atropină.

Ina"tiIna"ti

vareavareaCatecolaminele sunt eliminate din spa iul sinaptic prin trei mecanisme. )ecaptarea în termiCatecolaminele sunt eliminate din spa iul sinaptic prin trei mecanisme. )ecaptarea în termi

nervoasă presinaptică! recaptare extraneuronală! (i difuziunea.nervoasă presinaptică! recaptare extraneuronală! (i difuziunea.)educerea &adre la locul efector se)educerea &adre la locul efector serealizează aproape în totalitate prin recaptare în termina ia neuronului presinaptic 0realizează aproape în totalitate prin recaptare în termina ia neuronului presinaptic 0"a!tare -"a!tare - 2 Aici2 Aici &adre este stocată în vezicule pentru reutilizare. &adre este stocată în vezicule pentru reutilizare.

cantitate mică este deaminată în citoplasmă de monoamin oxidază form-nd ac cantitate mică este deaminată în citoplasmă de monoamin oxidază form-nd acdihidroximandelic care difuzează din nerv în spa iul intersti ial. rocesul captare 1 estedihidroximandelic care difuzează din nerv în spa iul intersti ial. rocesul captare 1 esteconsumator de ener$ie! stereospecific! dependent de temperatură care poate fi inhi*at farmacolo$consumator de ener$ie! stereospecific! dependent de temperatură care poate fi inhi*at farmacolo$

Antidepresoarele triciclice (i cocaine inhi*ă procesul de recaptare determin-nd realizarea Antidepresoarele triciclice (i cocaine inhi*ă procesul de recaptare determin-nd realizarea concentra ii mari sinaptice ceea ce accentuează răspunsul. Date recente su$erează că recaptareaconcentra ii mari sinaptice ceea ce accentuează răspunsul. Date recente su$erează că recaptarea este mediată de un mechanism presinapticeste mediată de un mechanism presinaptic>> adrener$ic pentru căadrener$ic pentru că>> *locarea induce cre(terea Adr (i de *locarea induce cre(terea Adr (i de &adre! c-nd &adre! c-nd== *locarea nu determină un astfel de proces. %emnifica ia acestu fenomen nu est *locarea nu determină un astfel de proces. %emnifica ia acestu fenomen nu estdefinită acum.definită acum.

6


6/55


Captarea extraneuronală 0Captarea extraneuronală 0"a!tare ."a!tare . 2 este o cale minoră de inactivare a &adre. Acesta es2 este o cale minoră de inactivare a &adre. Acesta es preluată de celulele efectoare (i de alte esuturi extraneuronale. &adre preluată de alte esutu preluată de celulele efectoare (i de alte esuturi extraneuronale. &adre preluată de alte esutumeta*olizată de MA (i de catecol metiltransferaza form-nd acidul vanililmandelic.meta*olizată de MA (i de catecol metiltransferaza form-nd acidul vanililmandelic.

Cantitatea care scapă de captarea 1 (i " a/un$e în circula ie 0Cantitatea care scapă de captarea 1 (i " a/un$e în circula ie 0"a!tare /"a!tare / 2 fiind apoi meta*olizată în2 fiind apoi meta*olizată îne$ală măsură în ficat sau în rinichi. Importan a captării 1 (i " este redusă c-nd simpatomimeticele$ală măsură în ficat sau în rinichi. Importan a captării 1 (i " este redusă c-nd simpatomimeticeleadministrate exo$en. Adr este inactivată de acelea(i enzime.administrate exo$en. Adr este inactivată de acelea(i enzime.

Captarea 1 este calea principală de inactivare a catecolaminelor endo$ene! iar captarea #Captarea 1 este calea principală de inactivare a catecolaminelor endo$ene! iar captarea #calea principală pentru catecolaminele exo$ene. Acest lucru asi$ură durata mai mare de ac iune calea principală pentru catecolaminele exo$ene. Acest lucru asi$ură durata mai mare de ac iune administrate exo$en! pentru că meta*olizarea hepatică este lentă comparativ cu captarea 1.administrate exo$en! pentru că meta*olizarea hepatică este lentă comparativ cu captarea 1.

Re"e!t riiRe"e!t rii

A$onistul este o su*stan ă care interac ionează cu un receptor! determin-nd un răspuns *iA$onistul este o su*stan ă care interac ionează cu un receptor! determin-nd un răspuns *ioAch! &adre! Adr! A< ! & E sunt a$oni(ti ai %&V.Ach! &adre! Adr! A< ! & E sunt a$oni(ti ai %&V.

Anta$onistul este su*stan a care interferă cu o* inerea răspunsului de la receptor de c-Anta$onistul este su*stan a care interferă cu o* inerea răspunsului de la receptor de c-a$onist.a$onist.

)eceptorul este inta de pe celulă care determină un răspuns al celulei efectorii c)eceptorul este inta de pe celulă care determină un răspuns al celulei efectorii c

este activat de a$onist.este activat de a$onist.

%unt macromolecule localizate la nivelul mem*ranei. %unt descri(i c-teva%unt macromolecule localizate la nivelul mem*ranei. %unt descri(i c-teva

de receptori pe o sin$ură celulă. Mărimea enormă a re elei reese dacă ne $-ndim că aproximativ de receptori pe o sin$ură celulă. Mărimea enormă a re elei reese dacă ne $-ndim că aproximativ "celule pot fi inervate de un neuron.celule pot fi inervate de un neuron.

Re"e!t rii " linergi"iRe"e!t rii " linergi"i

Ach este mediator pentru trei clase distincte de receptori! diferen iate prin localizare anatomAch este mediator pentru trei clase distincte de receptori! diferen iate prin localizare anatomafinitate pentru a$oni(i (i anta$oni(ti. ;ste prim mesa$er în %& ! în $an$lionul %&%! neuroefeafinitate pentru a$oni(i (i anta$oni(ti. ;ste prim mesa$er în %& ! în $an$lionul %&%! neuroefe /onc iunea neuromusculară striată. %& este numit (i sistem choliner$ic. )eceptorii coliner$ic /onc iunea neuromusculară striată. %& este numit (i sistem choliner$ic. )eceptorii coliner$icîmpăr i i în muscarinici (i nicotinici pentru că aceste su*stan e îi stimulează selectiv! dar amîmpăr i i în muscarinici (i nicotinici pentru că aceste su*stan e îi stimulează selectiv! dar amstimula i de Ach.stimula i de Ach.

Muscarina activează receptorul coliner$ic la /onc iunea %& (i post$an$lionar la cMuscarina activează receptorul coliner$ic la /onc iunea %& (i post$an$lionar la cmusculatura netedă.musculatura netedă.%timularea muscarinică este caracterizată de *radicardie! reducerea inotropism%timularea muscarinică este caracterizată de *radicardie! reducerea inotropism *ronhoconstric ie! mioză! salivare! hipermotilitate intestinală! cre(terea secre iei $astrice *ronhoconstric ie! mioză! salivare! hipermotilitate intestinală! cre(terea secre iei $astrice)eceptorul muscarinic se află (i înafara sistemului parasimpatic. ;ste pe mem*rana presinap)eceptorul muscarinic se află (i înafara sistemului parasimpatic. ;ste pe mem*rana presinaptnervoasă simpatică la cord! vase coronariene! vase periferice.nervoasă simpatică la cord! vase coronariene! vase periferice.Ace(tia sunt numi i receptori muscarinicAce(tia sunt numi i receptori muscarinicadrener$ici datorită localizării.adrener$ici datorită localizării.%timularea lor inhi*ă eli*erarea &adre similar cu stimularea receptor%timularea lor inhi*ă eli*erarea &adre similar cu stimularea receptor==". Blocarea muscarinică elimină inhi*i ia eli*erării de &adr.". Blocarea muscarinică elimină inhi*i ia eli*erării de &adr.cresc-nd activitatea %&%. Atropinacresc-nd activitatea %&%. Atropina *locantul muscarinic poate determina activitate simpatomimetică ca (i *locarea va$ală. Bloca *locantul muscarinic poate determina activitate simpatomimetică ca (i *locarea va$ală. Blocaneuromusculare care induc tahicardie au un mechanism similar de ac iune.neuromusculare care induc tahicardie au un mechanism similar de ac iune.

Ach care ac ionează pe receptorii muscarinici presinaptic este un inhi*itor de eli*erare a &Ach care ac ionează pe receptorii muscarinici presinaptic este un inhi*itor de eli*erare a &)eceptorul muscarinic pre/onc ional poate avea un rol important fiziolo$ic pentru că multe e)eceptorul muscarinic pre/onc ional poate avea un rol important fiziolo$ic pentru că multe eautonome au plexuri ve$etative unde %& (i %&% prezintă termina ii.autonome au plexuri ve$etative unde %& (i %&% prezintă termina ii.Fn aceste plexuri Ach eli*erată deFn aceste plexuri Ach eli*erată determina ii ale va$ului pot inhi*a eli*erarea de &adre! activ-nd receptorii muscarinici presinapticitermina ii ale va$ului pot inhi*a eli*erarea de &adre! activ-nd receptorii muscarinici presinaptici

)eceptorii nicotinici sunt la /onc iunea sinaptică $an$lionară at-t al %& c-t (i al %&%.)eceptorii nicotinici sunt la /onc iunea sinaptică $an$lionară at-t al %& c-t (i al %&%.Am*eleAm*ele /onc iuni sunt coliner$ice (i su*stan e asemănătoare Ach! precum nicotina excită /onc iuni sunt coliner$ice (i su*stan e asemănătoare Ach! precum nicotina excită f post$an$lionare ale am*elor sisteme. post$an$lionare ale am*elor sisteme.Doze mici de nicotină stimulează $an$lionii ve$etative dar dozeDoze mici de nicotină stimulează $an$lionii ve$etative dar dozemari determină *locarea lor. Acest dualism de reac ie este numit efectul nicotinic. %timularea nicmari determină *locarea lor. Acest dualism de reac ie este numit efectul nicotinic. %timularea nica $an$lionului %&% determină @


7/55


Re"e!t rii a#renergi"iRe"e!t rii a#renergi"i%unt%unt&& (i(i $$..)eceptorii)eceptorii == răspund în ordine descrescătore la &adre H AdrH isoproterenol.răspund în ordine descrescătore la &adre H AdrH isoproterenol.Cei care răspund în ordine inversă la su*stan ele a$oniste isoproterenol H Adr H&adrCei care răspund în ordine inversă la su*stan ele a$oniste isoproterenol H Adr H&adr

receptori >. Dezvoltarea unor a$oni(ti noi selectivi a permis su*divizarea în >1 >" (i >#! iar recepreceptori >. Dezvoltarea unor a$oni(ti noi selectivi a permis su*divizarea în >1 >" (i >#! iar recep

în =1 (i =" .în =1 (i =" . n alt receptor important periferic specific pentru dopamină este numit dopaminer$ic!n alt receptor important periferic specific pentru dopamină este numit dopaminer$ic!DADA carecare prezintă (i el su*clase. prezintă (i el su*clase.)eceptorii DA au fos identifica i în %&C! la nivel renal! mesenteric! )eceptorii DA au fos identifica i în %&C! la nivel renal! mesenteric! coronare. Importan a lor fiziolo$ică este discutată pentru că nu sunt identificate termina ii necoronare. Importan a lor fiziolo$ică este discutată pentru că nu sunt identificate termina ii nedopaminer$ice. Dopamina circulantă rezultă din cea cere*rală. )eceptorii DA func ionează separdopaminer$ice. Dopamina circulantă rezultă din cea cere*rală. )eceptorii DA func ionează separ *locarea *locarea== sausau >>! fiind afecta i de anta$oni(ti ca haloperidol! droperidol! fenotiazine.! fiind afecta i de anta$oni(ti ca haloperidol! droperidol! fenotiazine.

Distri*u ia adrenoreceptorilor în or$ane si esuturi nu este uniformă! func ia lor diferă nDistri*u ia adrenoreceptorilor în or$ane si esuturi nu este uniformă! func ia lor diferă n prin localizare dar prin număr (i sau distri*u ie. ;i se $ăsesc în două localizări ale /onc iunii sim prin localizare dar prin număr (i sau distri*u ie. ;i se $ăsesc în două localizări ale /onc iunii simneuroefectoare! at-t pre c-t (i postsinaptic dar (i extrasinaptic.neuroefectoare! at-t pre c-t (i postsinaptic dar (i extrasinaptic.

)eceptorii presinaptici)eceptorii presinaptici

==

" (i DA stimula i de &adr inhi*ă propria eli*erare. %timularea" (i DA stimula i de &adr inhi*ă propria eli*erare. %timularea

>>

""

presinaptică cre(te preluarea &adre. Cresc-ndu i disponi*ilitatea. presinaptică cre(te preluarea &adre. Cresc-ndu i disponi*ilitatea.)eceptorii postsinaptici)eceptorii postsinaptici==" (i" (i >>" sunt extrasinaptici fiind considera i receptori hormona" sunt extrasinaptici fiind considera i receptori hormona

neinerva i.neinerva i. )eceptorii pre/onc ionali sunt considera i inerva i fiind în imediata vecinătate a eli*er)eceptorii pre/onc ionali sunt considera i inerva i fiind în imediata vecinătate a eli*eră

neurotransmi ător.neurotransmi ător.)eceptorii post/onc ionali sunt considera i inerva i sau neinerva i în func)eceptorii post/onc ionali sunt considera i inerva i sau neinerva i în funcapropierea lor de spa iul sinaptic.apropierea lor de spa iul sinaptic.

)eceptorul localizat direct pe mem*rane post/onc ională este inervat. 1 postsinaptici miocardici scad numAceasta este explica ia reducerii inotropismului (i cronotropismului ca răspuns la >1 a$oni(ti (i eAceasta este explica ia reducerii inotropismului (i cronotropismului ca răspuns la >1 a$oni(ti (i ecazul pacientului cu ICC. Inotropismul indus de Ca"J nu este modificat pentru că receptoricazul pacientului cu ICC. Inotropismul indus de Ca"J nu este modificat pentru că receptoriextrasinaptici nu sunt afecta i numeric. Ace(tia determină '9: din inotropismul din ICC! fa ă de extrasinaptici nu sunt afecta i numeric. Ace(tia determină '9: din inotropismul din ICC! fa ă de la normal.la normal.

receptorilor la hipertensivii care au un nivel cresccatecolamine circulante. )educerea numărului de receptori se presupune a fi prezentă (icatecolamine circulante. )educerea numărului de receptori se presupune a fi prezentă (ifeocromocitom cu necorelarea dintre nivelul presiunii arteriale (i nivelul catecolaminelor circulfeocromocitom cu necorelarea dintre nivelul presiunii arteriale (i nivelul catecolaminelor circul

tilizarea cronică de > a$oni(ti ca ter*utalina! isoproterenol sau Adr în astm induce tahifilaxtilizarea cronică de > a$oni(ti ca ter*utalina! isoproterenol sau Adr în astm induce tahifilax

K


8/55


reducerea numărului de ). Chiar utilizare pe termen scurt de > a$oni(ti poate reduce numărureducerea numărului de ). Chiar utilizare pe termen scurt de > a$oni(ti poate reduce numărureceptori. 3enomenul este reversi*il prin oprirea administrării.receptori. 3enomenul este reversi*il prin oprirea administrării.

Administrarea cronică de > *locante neselective induce cresterea 199: a numărului dAdministrarea cronică de > *locante neselective induce cresterea 199: a numărului dereceptori. De aceea apare sd. de sevra/ la oprirea propranololului care lasă mul i receptori ne*loreceptori. De aceea apare sd. de sevra/ la oprirea propranololului care lasă mul i receptori ne*loun număr crescut de receptori. entru clonidină fenomenul este identic? oprirea a$onistului =" un număr crescut de receptori. entru clonidină fenomenul este identic? oprirea a$onistului =" eli*erarea de &adre.eli*erarea de &adre.

*arma" l gie m le"ulară +i răs!unsul efe"t r*arma" l gie m le"ulară +i răs!unsul efe"t r

A$oni(tii determină o cascadă de reac ii chimice intracelular care duc la răspunsul *ioA$oni(tii determină o cascadă de reac ii chimice intracelular care duc la răspunsul *iocelular.celular.

)eceptorii au două caracteristici comune)eceptorii au două caracteristici comune fiecare are K zone cu aa hidrofo*i care constituie re$iunile critice transmem*ranare de fiecare are K zone cu aa hidrofo*i care constituie re$iunile critice transmem*ranare de

specificitatea de le$ătură?specificitatea de le$ătură? a$onistul care se lea$ă de receptor are contact cu una sau mai multe proteine re$lato a$onistul care se lea$ă de receptor are contact cu una sau mai multe proteine re$lato

nucleotid $uanină . Acestea reprezintă o familie de proteine plasmatice le$ate de mem*rannucleotid $uanină . Acestea reprezintă o familie de proteine plasmatice le$ate de mem*ranăac ionează ca intermediar între diverse tipuri de receptori mem*ranari (i diferite mecanisme! ac ionează ca intermediar între diverse tipuri de receptori mem*ranari (i diferite mecanisme!

numeric! de efectori celulari.numeric! de efectori celulari.

Fn func ie de a$onistul sistemului ve$etativ! mecanismele activate de prot pot fi $rupatFn func ie de a$onistul sistemului ve$etativ! mecanismele activate de prot pot fi $rupatcate$orii principalecate$orii principale

1 activarea adenilat ciclazei0AC2.1 activarea adenilat ciclazei0AC2." inhi*i ia AC!" inhi*i ia AC!# activarea directă a canalului de L!# activarea directă a canalului de L!' inhi*area directă a canalului de Ca!' inhi*area directă a canalului de Ca!6 activarea fosfolipazei C 03C2.6 activarea fosfolipazei C 03C2.

)eceptorul > adrener$ic este prototipul de receptor des descris.)eceptorul > adrener$ic este prototipul de receptor des descris. A$onistul se lea$ă de receptorii >1 sau >"! ca (i de cei dopaminer$ici DA1 (i DA"! activA$onistul se lea$ă de receptorii >1 sau >"! ca (i de cei dopaminer$ici DA1 (i DA"! activ

!r teina 1 ti! s!r teina 1 ti! s ! adică stimulatoare. Aceasta stimulează AC care este le$ată tot de mem*r! adică stimulatoare. Aceasta stimulează AC care este le$ată tot de mem*rdetermin-nd producerea de cAM . Acesta ac ionează ca mediator citoplasmatic sau mesa$er sdetermin-nd producerea de cAM . Acesta ac ionează ca mediator citoplasmatic sau mesa$er s pentru răspunsul celular indus de catecolamine. Ac iunea *iolo$ică a cAM este realizată prin pentru răspunsul celular indus de catecolamine. Ac iunea *iolo$ică a cAM este realizată prin p+inaza A LA! care este dependentă de cAM . roteinele fosforilate de LA cuprind canale d+inaza A LA! care este dependentă de cAM . roteinele fosforilate de LA cuprind canale dionic pentru Ca"J! L! Cl! ca (i +inaza lan ului u(or de miozină! troponina si alte +inaze (i sintionic pentru Ca"J! L! Cl! ca (i +inaza lan ului u(or de miozină! troponina si alte +inaze (i sintle$ate de contrac ia celulară sau de func iile de cuplare stimulare secre ie.le$ate de contrac ia celulară sau de func iile de cuplare stimulare secre ie.

)eceptorul ) care fixează a$onistul extracelular! activează unul dintre cele 6 mecanisme c)eceptorul ) care fixează a$onistul extracelular! activează unul dintre cele 6 mecanisme cimplică proteina ,implică proteina ,

1 proteina1 proteina1s1s activată! stimulează AC să producă cAM li*er în citoplasmă! care aactivată! stimulează AC să producă cAM li*er în citoplasmă! care aactivează LA. Aceasta are un număr de ac iuni celulare ca mărirea conductan ei canalului ionactivează LA. Aceasta are un număr de ac iuni celulare ca mărirea conductan ei canalului ionCa"J! cre(terea activită ii At azei Ca dependente! fosforilarea proteinelor plasmatice troCa"J! cre(terea activită ii At azei Ca dependente! fosforilarea proteinelor plasmatice tro+inaza lan ului u(or de miozină M CL! care mediază ac iunea contractilă.+inaza lan ului u(or de miozină M CL! care mediază ac iunea contractilă.

" activarea" activarea1i1i inhi*ă AC.inhi*ă AC.# activarea# activarea1i1i sausau 11 cre(te direct conductan a canalului de L.cre(te direct conductan a canalului de L.' activarea directă a' activarea directă a1i1i sausau 11 inhi*ă conductan a canalului mem*ranar de Ca.inhi*ă conductan a canalului mem*ranar de Ca.6 activarea6 activarea1212 stimulează fosfolipaza C C! care hidrolizează fosfatidilinozitol '!6 *ifostimulează fosfolipaza C C! care hidrolizează fosfatidilinozitol '!6 *ifo

0pip"2 să moduleze diacil$licerol 1!"0da$2 (i inozitol 1!'!6 trifosfat0ip#2. ip# răspunde la semna0pip"2 să moduleze diacil$licerol 1!"0da$2 (i inozitol 1!'!6 trifosfat0ip#2. ip# răspunde la semnareceptorul mem*ranar ? defapt receptorul ip# este un canal de Ca care stimulat! cre(te conducreceptorul mem*ranar ? defapt receptorul ip# este un canal de Ca care stimulat! cre(te conduc pentru Ca"J (i eli*erează Ca în citoplasmă. Da$ cre(te conduc anta Ca mem*ranară (i activează pentru Ca"J (i eli*erează Ca în citoplasmă. Da$ cre(te conduc anta Ca mem*ranară (i activează Fn miocard! LA induce fosforilarea proteică cresc-nd cronotropismul! inopismul! lusitropFn miocard! LA induce fosforilarea proteică cresc-nd cronotropismul! inopismul! lusitropdromotropismul.dromotropismul.

5


9/55


3osforilarea cre(te influxul de Ca secundar depolarizării prin canalele tip l 0sensi*i3osforilarea cre(te influxul de Ca secundar depolarizării prin canalele tip l 0sensi*tensiune2! ceea ce cre(te Ca intracelular (i inotropismul. Afinitatea troponinei pentru Ca este redutensiune2! ceea ce cre(te Ca intracelular (i inotropismul. Afinitatea troponinei pentru Ca este redu

LA iar fosforilarea fosfolam*amului de LA cre(te activitatea A< azei sensi*ile la Ca înLA iar fosforilarea fosfolam*amului de LA cre(te activitatea A< azei sensi*ile la Ca în permi -nd o ciclare mai rapidă a Ca necesar pentru cre(terea lusitropismului (i sus inerea cr permi -nd o ciclare mai rapidă a Ca necesar pentru cre(terea lusitropismului (i sus inerea crcronotropismului.cronotropismului.

Apoi! LA cre(te curentul în canalul sarcolemei de Cl (i L! contra*alans-nd tendin a de creApoi! LA cre(te curentul în canalul sarcolemei de Cl (i L! contra*alans-nd tendin a de cre

a influxului de Ca pentru prelun$irea depolarizării. Curentul crescut pacema+er este tot dependea influxului de Ca pentru prelun$irea depolarizării. Curentul crescut pacema+er este tot dependecAM de(i mecanismul exact nu este clar.cAM de(i mecanismul exact nu este clar. a mu(chiul neted! cAM (i LA mediază relaxarea! ceea ce diferă de miocit.a mu(chiul neted! cAM (i LA mediază relaxarea! ceea ce diferă de miocit. Mecanismul implicăMecanismul implică

1 scăderea Ca citoplasmatic secundar preluării crescute de către ); a Ca A< aza!1 scăderea Ca citoplasmatic secundar preluării crescute de către ); a Ca A< aza!" hiperpolarizare datorată cre(terii conductan ei L însarcolemă!" hiperpolarizare datorată cre(terii conductan ei L însarcolemă!# fosforilarea +inazei lan ului u(or al miozinei! ceea ce i reduce afinitatea pt miozină.# fosforilarea +inazei lan ului u(or al miozinei! ceea ce i reduce afinitatea pt miozină.

Ceilal i receptori pentru adenozină! serotonină! vasopresină! histamină ,@"! $luca$onCeilal i receptori pentru adenozină! serotonină! vasopresină! histamină ,@"! $luca$onactivatori le$a i de s ai AC.


10/55


Cre(terea endotelială intracelulară de Ca! indusă de Ach! &adre! histamină! *radi+inină!Cre(terea endotelială intracelulară de Ca! indusă de Ach! &adre! histamină! *radi+inină!trom*ină stimulează producerea (i eli*erareatrom*ină stimulează producerea (i eli*erareafa"t rului vas #ilatat r #e!en#ent #e en# teliu3*VE4fa"t rului vas #ilatat r #e!en#ent #e en# teliu3*VE4Compu(ii capa*ili de a stimula formarea 3V; sunt numi i vasodilatatori dependen i de endoteliuCompu(ii capa*ili de a stimula formarea 3V; sunt numi i vasodilatatori dependen i de endoteliuse crede că este oxidul nitric a cărui sinteză este stimulată de Ca le$at de calmodulin în citoplasmăse crede că este oxidul nitric a cărui sinteză este stimulată de Ca le$at de calmodulin în citoplasmă

& este sintetizat din Ar$inină de către & sintetaza & % care se $ăse(te în neuroni! & este sintetizat din Ar$inină de către & sintetaza & % care se $ăse(te în neuroni!endoteliale! macrofa$e (i altele! cu excep ia celulei musculare. & stimulează producerea de $uendoteliale! macrofa$e (i altele! cu excep ia celulei musculare. & stimulează producerea de $u

monofosfat ciclic c M activ-nd $uanilat ciclaza citoplasmatica C. c M stimulează protein +monofosfat ciclic c M activ-nd $uanilat ciclaza citoplasmatica C. c M stimulează protein +dependentă de c M care reduce nivelul citoplasmatic de Ca! inhi*-nd contrac ia. Interesant! crdependentă de c M care reduce nivelul citoplasmatic de Ca! inhi*-nd contrac ia. Interesant! crnivelului de cAM este asociată cu activarea enzimelor care asi$ură calea suplimentară pennivelului de cAM este asociată cu activarea enzimelor care asi$ură calea suplimentară penreceptorii adren$ici (i ) dopaminer$ici realiz-d relaxarea.receptorii adren$ici (i ) dopaminer$ici realiz-d relaxarea.

)eceptorul ) activat! determină cre(terea citoplasmatică de AC.)eceptorul ) activat! determină cre(terea citoplasmatică de AC.Apoi Ca se lea$ă de calmodulin? complexul lor stimulează & %. & % catalizează reacApoi Ca se lea$ă de calmodulin? complexul lor stimulează & %. & % catalizează reac

ar$ininei cu oxi$enul! form-nd & (i citrulină. & stimulează $uanilat ciclaza form-nd c M . Aar$ininei cu oxi$enul! form-nd & (i citrulină. & stimulează $uanilat ciclaza form-nd c M . Aactivează LC care reduce nivelul de Ca. Fn %&C & este neurotransmi ător.activează LC care reduce nivelul de Ca. Fn %&C & este neurotransmi ător.

cAM (i c M sunt hidroliza i în compu(i inactivi de către fosfodiesteraza03D2. ConcecAM (i c M sunt hidroliza i în compu(i inactivi de către fosfodiesteraza03D2. Concecitoplasmatică de cAM (i c M (i ac iunea lor! reflectă producerea dar (i rata hidrolizei. Activcitoplasmatică de cAM (i c M (i ac iunea lor! reflectă producerea dar (i rata hidrolizei. Activ

3D este re$lată humonal ceea ce asi$ură un mecanism alternativ de control al func iei mesa$3D este re$lată humonal ceea ce asi$ură un mecanism alternativ de control al func iei mesa$secundar. De ex. le$area insulinei de receptor! este dependentă de activarea 3D.secundar. De ex. le$area insulinei de receptor! este dependentă de activarea 3D.

%u*stan ele care cresc Ca! activează 3D dependentă de complexul Ca calmodulin.%u*stan ele care cresc Ca! activează 3D dependentă de complexul Ca calmodulin.Fn miocit! receptorul =1 ac ionează 3D le$ată de cAM . Chiar nucleotidele ciclice pot inFn miocit! receptorul =1 ac ionează 3D le$ată de cAM . Chiar nucleotidele ciclice pot inf

func ia 3D. c M stimulează neselectiv 3D inhi*-nd forma le$ată de cAM . )ăspunsul unui recfunc ia 3D. c M stimulează neselectiv 3D inhi*-nd forma le$ată de cAM . )ăspunsul unui recla catecolamine poate fi re$lat dela catecolamine poate fi re$lat de

concentra ia de catecolamine a$oniste! concentra ia de catecolamine a$oniste! numărul de receptori (i afinitatea lor! numărul de receptori (i afinitatea lor! factori care afectează cuplarea receptorului cu +inaza sau factori care afectează cuplarea receptorului cu +inaza sauactivarea canalului ionic!activarea canalului ionic! activitatea 3D! activitatea 3D! disponi*ilitatea de ioni precum Ca. disponi*ilitatea de ioni precum Ca. Acesti factori pot fi manipula i farmacolo$ic except-nd numărul receptorilor.Acesti factori pot fi manipula i farmacolo$ic except-nd numărul receptorilor.

Re"e!t riiRe"e!t rii&& a#renergi"ia#renergi"i

%unt descrise două clase%unt descrise două clase==1 (i1 (i ==" pe *aza răspunsului lor la" pe *aza răspunsului lor la== anta$oni(tii 8ohim*ina (i prazosin.anta$oni(tii 8ohim*ina (i prazosin.rimul este mai activ perimul este mai activ pe==" iar prazosinul este mai activ pe" iar prazosinul este mai activ pe==1.1.

)eceptorii)eceptorii ==1 sunt postsinaptici! iar1 sunt postsinaptici! iar==" sunt pre (i postsinaptici." sunt pre (i postsinaptici.)eceptorii)eceptorii ==1 sunt localiza i în celulele musculare netede ale vaselor periferice! coronare! 1 sunt localiza i în celulele musculare netede ale vaselor periferice! coronare! p

uter! mucoasa intestinală (i patul splahnic. ;i sunt activatori postsinaptici ai musculaturii vascuuter! mucoasa intestinală (i patul splahnic. ;i sunt activatori postsinaptici ai musculaturii vascuintestinale! ca (i ai $landelor endocrine.intestinale! ca (i ai $landelor endocrine.Activarea determină cre(terea sau reducerea tonusului îActivarea determină cre(terea sau reducerea tonusului îfunc ie de or$anul efector.func ie de or$anul efector.a nivelul vaselor! efectul este constric ia iar la nivel intestinal este relaxa nivelul vaselor! efectul este constric ia iar la nivel intestinal este relax

%unt pu(i în evidentă (i receptori post/onc ionali%unt pu(i în evidentă (i receptori post/onc ionali==1 la nivelul cordului. ;fectul lor este este1 la nivelul cordului. ;fectul lor este esteinotrop pozitiv. )ăspunsul la stimularea lor are un rol principal în producerea aritmiilor sevinotrop pozitiv. )ăspunsul la stimularea lor are un rol principal în producerea aritmiilor sedeterminate de catecolamine pe perioada ischemiei miocardice (i a reperfuziei. Medicamentele cadeterminate de catecolamine pe perioada ischemiei miocardice (i a reperfuziei. Medicamentele caactivitate anta$onistăactivitate anta$onistă==1 ca prazosin! fentolamina! determină (i activitate antiaritmică. Datele nu 1 ca prazosin! fentolamina! determină (i activitate antiaritmică. Datele nu sîncă clare ca semnifica ie.încă clare ca semnifica ie.

==" receptorii sunt su*diviza i în ' su*$rupe diferite. Ac iunea lor determină vasoconst" receptorii sunt su*diviza i în ' su*$rupe diferite. Ac iunea lor determină vasoconstarterială! venoasă! a$re$are plachetară! inhi*i ia eli*erării de insulină! a motilită ii intearterială! venoasă! a$re$are plachetară! inhi*i ia eli*erării de insulină! a motilită ii intestimularea eli*erării de hormone de cre(tere! inhi*ă eli*erarea hormonului antidiuretic. )eceptorstimularea eli*erării de hormone de cre(tere! inhi*ă eli*erarea hormonului antidiuretic. )eceptor=="" pot fi $ăsi i (i pe căile coliner$ice modul-nd activitatea *aroreceptorilor4 cresc-ndu le sensi*ilit pot fi $ăsi i (i pe căile coliner$ice modul-nd activitatea *aroreceptorilor4 cresc-ndu le sensi*ilit

19


11/55


medierea va$ală a frecven ei cardiace! *radicardie! *ronhoconstric ie! reducerea saliva ieimedierea va$ală a frecven ei cardiace! *radicardie! *ronhoconstric ie! reducerea saliva ieireceptorii coliner$ici se $ăsesc pe căile adrener$ice ca receptori muscarici (i nicotinici locareceptorii coliner$ici se $ăsesc pe căile adrener$ice ca receptori muscarici (i nicotinici loca presinaptic (i postsinaptic! modul-nd activitatea simpatică. presinaptic (i postsinaptic! modul-nd activitatea simpatică.

11


12/55


%timularea receptorilor%timularea receptorilor==" presinaptic mediază inhi*area eli*erării de &adre în spa iul sinaptic" presinaptic mediază inhi*area eli*erării de &adre în spa iul sinaptic;fectul central reduce stimularea simpatică cu cre(terea concomitentă a efectului parasimp;fectul central reduce stimularea simpatică cu cre(terea concomitentă a efectului parasimp

%e produce reducerea rezisten ei vasculare sistemice! reducerea DC! a inotropismului%e produce reducerea rezisten ei vasculare sistemice! reducerea DC! a inotropismuluicronotropismului.cronotropismului.

&adre ac ionează la am*ii receptori &adre ac ionează la am*ii receptori==1 (i1 (i =="! astfel determină vasoconstric ie prin"! astfel determină vasoconstric ie prinreceptorii postsinapticireceptorii postsinaptici==1 (i1 (i ==" dar stimulează (i" dar stimulează (i==" presinaptic inhi*-ndu (i eli*erarea." presinaptic inhi*-ndu (i eli*erarea.%timularea%timularea

selectivă a receptorului presinaptic =" determină reducerea *enefică a rezisten ei vasculare periselectivă a receptorului presinaptic =" determină reducerea *enefică a rezisten ei vasculare peridar medicamentele uzuale stimulează (i receptorul postsinaptic determin-nd vasoconstridar medicamentele uzuale stimulează (i receptorul postsinaptic determin-nd vasoconstriVasodilata ia este realizată prin *locarea receptorilorVasodilata ia este realizată prin *locarea receptorilor==1 (i1 (i ==" postsinaptici." postsinaptici.

5n sistemul "ar#i vas"ular5n sistemul "ar#i vas"ular

;xisten a receptorilor;xisten a receptorilor

==

1 (i1 (i

==

" la nivelul coronarelor nu a fost sta*ilită cu certitudine încă! dar" la nivelul coronarelor nu a fost sta*ilită cu certitudine încă! dar

alte mamifere este demonstrată prezen a lor. %timularea nervoasă simpatică determină vasoconalte mamifere este demonstrată prezen a lor. %timularea nervoasă simpatică determină vasoconcoronariană mediată decoronariană mediată de==1. Arterele mari epicardice au înspecial receptori1. Arterele mari epicardice au înspecial receptori==1 iar în coronarele mici de1 iar în coronarele mici derezisten ă! sunt receptorirezisten ă! sunt receptori==" (i mai pu ini receptori" (i mai pu ini receptori==1 Vasele epicardice contri*uie doar cu 6: la1 Vasele epicardice contri*uie doar cu 6: larezisten a totală a circula iei coronariene! de aceearezisten a totală a circula iei coronariene! de aceea==1 a$oni(ti ca fenilefrina influen ează mino1 a$oni(ti ca fenilefrina influen ează minorezisten a coronariană.rezisten a coronariană.

Ischemia miocardică cre(te densitatea receptorilorIschemia miocardică cre(te densitatea receptorilor==" la nivelul coronarelor? cre(te totodată" la nivelul coronarelor? cre(te totodatăactivitatea simpatică mediatăactivitatea simpatică mediată==. Aceste fenomene pot cre(te constric ia coronariană. )ecepto. Aceste fenomene pot cre(te constric ia coronariană. )ecepto postsinaptici postsinaptici==1 nu depind de Ca extracelular pentru a contracta vasele! dar răspunsul1 nu depind de Ca extracelular pentru a contracta vasele! dar răspunsul==" constrictor " constrictor este dependent de influxul extracelular (i foarte sensi*il la inhi*itorii de canal de calciu.este dependent de influxul extracelular (i foarte sensi*il la inhi*itorii de canal de calciu.

)eceptorii)eceptorii ==1 postsinaptici induc cre(terea inotropismului dar (i aritmii. )eceptor1 postsinaptici induc cre(terea inotropismului dar (i aritmii. )eceptor postsinaptici postsinaptici==1 determină un efect ma/or facilitant inotrop pozitiv de aproximativ #9 69: din valoa1 determină un efect ma/or facilitant inotrop pozitiv de aproximativ #9 69: din valoade *ază? valoare care devine "9 #9: c-nd activarea este crescută pentrude *ază? valoare care devine "9 #9: c-nd activarea este crescută pentru== (i pentru(i pentru>> receptori ca înreceptori ca înefort.efort.

3enilefrina!3enilefrina!==1 a$onist cre(te contractilitatea miocardică de " #x fată de cre(terea de G Kx i1 a$onist cre(te contractilitatea miocardică de " #x fată de cre(terea de G Kx ide isoproterenol.de isoproterenol.)ăspunsul inotrop al miocardului este mai sensi*il la)ăspunsul inotrop al miocardului este mai sensi*il la>> a$oni(ti.a$oni(ti.

)eceptorii miocardici)eceptorii miocardici==1 au un rol mult mai important în ICC fiind ca o rezervă la recepto1 au un rol mult mai important în ICC fiind ca o rezervă la receptonormal dominan inormal dominan i>>1.1.

Fn ICC se produce reducerea densită ii receptorilorFn ICC se produce reducerea densită ii receptorilor>>1 ca rezultat al nivelului crescut de1 ca rezultat al nivelului crescut decatecolamine circulante.catecolamine circulante. &u sunt date care să sus ină reducerea receptorilor =1 sau >" în ICC. &u sunt date care să sus ină reducerea receptorilor =1 sau >" în ICC.

1"


13/55


)eceptorii =1 adrener$ici cresc ca densitate în ICC (i în ischemie! ceea ce poate contri*u)eceptorii =1 adrener$ici cresc ca densitate în ICC (i în ischemie! ceea ce poate contri*uinotropismul pozitiv o*servat în ischemie ca (i aritmia severă care se produce prin reperfinotropismul pozitiv o*servat în ischemie ca (i aritmia severă care se produce prin reperfMo*ilizarea intracelulară de Ca"J din citosol prin activarea =1 receptorilor din ischemie! contri*Mo*ilizarea intracelulară de Ca"J din citosol prin activarea =1 receptorilor din ischemie! contri*aceste aritmii.aceste aritmii.)eceptorii)eceptorii ==1 cresc sensi*ilitatea elementelor contractile la Ca. Blocantele1 cresc sensi*ilitatea elementelor contractile la Ca. Blocantele==1 potente , 1 potente , prazosin fentolamina au activitate antiaritmică dar sunt pu in utile pentru că determină hipoten prazosin fentolamina au activitate antiaritmică dar sunt pu in utile pentru că determină hipotenContri*u ia receptorilorContri*u ia receptorilor>> la aritmo$eneză în ischemie (i reperfuzie poate fi depă(ită de receptoriila aritmo$eneză în ischemie (i reperfuzie poate fi depă(ită de receptorii==..

Vasele !eriferi"eVasele !eriferi"eActivarea receptorilorActivarea receptorilor==" presinaptici vasculari determină vasodilata ie! iar cei postsinaptici" presinaptici vasculari determină vasodilata ie! iar cei postsinaptici==1 (i1 (i

=="! vasoconstric ie. A$oni(tii presinaptici"! vasoconstric ie. A$oni(tii presinaptici==" precum clonidina inhi*ă eli*erarea de &adre la /onc iun" precum clonidina inhi*ă eli*erarea de &adre la /onc iunneurosimpatică determin-nd vasodilata ie. ;ficacitatea a$onistului selectivneurosimpatică determin-nd vasodilata ie. ;ficacitatea a$onistului selectiv==" presinaptic în" presinaptic înameliorarea vasoconstric iei coronariene la om este neclară.ameliorarea vasoconstric iei coronariene la om este neclară.

Cele mai multe simpatomimetice sunt a$oni(ti neselectiviCele mai multe simpatomimetice sunt a$oni(ti neselectivi==. Acestea determină vasodilata ie. Acestea determină vasodilata ie prin intermediul prin intermediul==" presinaptic dar (i vasoconstric ie postsinaptică prin receptorii" presinaptic dar (i vasoconstric ie postsinaptică prin receptorii==1 (i1 (i ==".".

)eceptorii postsinaptici coexistă în zona arterială (i venoasă cu o valoare mai mare de distri*)eceptorii postsinaptici coexistă în zona arterială (i venoasă cu o valoare mai mare de distri* pentru receptorii pentru receptorii==" în zona venoasă." în zona venoasă.De aceea a$oni(tii puriDe aceea a$oni(tii puri== ca metoxamina determină un nivel redusca metoxamina determină un nivel redusde vasoconstric ie dar a$oni(tii neselectivi determină constric ie importantă! &adre fiind cel maide vasoconstric ie dar a$oni(tii neselectivi determină constric ie importantă! &adre fiind cel mai

Clinic venoconstric ia cre(te presarcina iar stimularea receptorilor postsinaptici arteriali Clinic venoconstric ia cre(te presarcina iar stimularea receptorilor postsinaptici arteriali

postsarcina cresc-nd rezisten a arterială. postsarcina cresc-nd rezisten a arterială. La nivelul SNCLa nivelul SNC

(i Da sunt prezente în diferitele re$iuni ale creerului ((i Da sunt prezente în diferitele re$iuni ale creerului (măduvei spinării. )olul lor este încă în investi$are dar se su$erează implicarea înmăduvei spinării. )olul lor este încă în investi$are dar se su$erează implicarea în" ntr lul !resiunii" ntr lul !resiuniiarteriale +i a fre"venţei "ar#ia"earteriale +i a fre"venţei "ar#ia"e. )eceptorii. )eceptorii ==" presinaptici cere*rali (i din măduvă sunt implica i " presinaptici cere*rali (i din măduvă sunt implica i îinhi*area presinatică a eli*erării de &adre.inhi*area presinatică a eli*erării de &adre.

Multe aspecte de modulare neuronală sunt atri*uite receptorului postsinapticMulte aspecte de modulare neuronală sunt atri*uite receptorului postsinaptic==" , inhi*i ia" , inhi*i iaeli*erării de insulină! a motilită ii intestinale! a eli*erării hormonului antidiuretic! stimularea eleli*erării de insulină! a motilită ii intestinale! a eli*erării hormonului antidiuretic! stimularea elhormonului de cre(tere. )eceptorii postsinaptici sunt în nuclei specifici (i tracturi ale %&C. In/ectahormonului de cre(tere. )eceptorii postsinaptici sunt în nuclei specifici (i tracturi ale %&C. In/ectanivelul măduvei spinării denivelul măduvei spinării de==" a$onist tip clonidină! induce anal$ezie! sedare! depresie cardiovascul" a$onist tip clonidină! induce anal$ezie! sedare! depresie cardiovascul%e speculează că durata crescută a anesteziei de conducere re$ională prin adi ionarea unui%e speculează că durata crescută a anesteziei de conducere re$ională prin adi ionarea unui== a$onist laa$onist laanestezicul local! este produsă prin acest mecanism.anestezicul local! este produsă prin acest mecanism.

&& re"e!t ri 6n rini"7ire"e!t ri 6n rini"7i)inichiul prezintă o inervare extensivă (i exclusiv adrener$ică a arteriolelor aferente (i efer)inichiul prezintă o inervare extensivă (i exclusiv adrener$ică a arteriolelor aferente (i efer

$lomerulare! a tu*ilor renali proximali (i distali! a ansei ascendente @enle (i a apara$lomerulare! a tu*ilor renali proximali (i distali! a ansei ascendente @enle (i a apara /uxta$lomerular. /uxta$lomerular.

Densitatea maximă a inervării este la ansa ascendentă $roasă @enle! apoi la tu*ul contort diDensitatea maximă a inervării este la ansa ascendentă $roasă @enle! apoi la tu*ul contort dicel proximal. %unt am*ele tipuri de receptoricel proximal. %unt am*ele tipuri de receptori==! dar! dar==" predomină." predomină.

==1 este dominant la vase induc-nd vasoconstric ie cu modularea fluxului renal san1 este dominant la vase induc-nd vasoconstric ie cu modularea fluxului renal san$)eceptorii)eceptorii ==1 tu*ulari cresc rea*sor* ia de apă (i de sodiu! produc-nd reducerea diurezei! iar1 tu*ulari cresc rea*sor* ia de apă (i de sodiu! produc-nd reducerea diurezei! iar==" induc" inducexcre ie de &a (i apă.excre ie de &a (i apă.

Re"e!t riiRe"e!t rii $$ a#renergi"ia#renergi"i

>>1 predomină la cord! nodulul sinoatrial! (i sistemul de conducere ventricular.1 predomină la cord! nodulul sinoatrial! (i sistemul de conducere ventricular.%unt sensi*ili la%unt sensi*ili laAdr (i &adre ceea ce i deose*e(te deAdr (i &adre ceea ce i deose*e(te de>>".".

PP" sunt localiza i în musculatura netedă vasculară din piele! mu(chi! aria mezenteri" sunt localiza i în musculatura netedă vasculară din piele! mu(chi! aria mezenterimusculatura *ron(ică. %timularea determină vasodilata ie (i *ronhodilatare.musculatura *ron(ică. %timularea determină vasodilata ie (i *ronhodilatare.;i sunt mai sensi*ili la Adr.;i sunt mai sensi*ili la Adr.fiind considera i că răspund preferen ial la forma circulantă.fiind considera i că răspund preferen ial la forma circulantă.

1#


14/55


>> receptorii sunt localiza i pre (i postsinaptic la /onc iunea neuroefectoare.receptorii sunt localiza i pre (i postsinaptic la /onc iunea neuroefectoare.1 nu a fost1 nu a fostidentificat presinaptic. Activareaidentificat presinaptic. Activarea>>" presinaptic are efectul opus activării receptorului" presinaptic are efectul opus activării receptorului==" presinaptic!" presinaptic!cresc-nd eli*erarea de &adre.cresc-nd eli*erarea de &adre.

)eceptorul)eceptorul >>" postsinaptic ca (i" postsinaptic ca (i==" este considerat neinervat! extrasinaptic! răspunz-nd înspeci" este considerat neinervat! extrasinaptic! răspunz-nd înspecila Adr circulantă.la Adr circulantă.

Re"e!t riiRe"e!t rii $$ #in sistemul "ar#i vas"ular#in sistemul "ar#i vas"ular)eceptorii)eceptorii >>1 (i1 (i >>" sunt cupla i cu adenilat ciclaza su$er-nd o implicare similară în inotropism" sunt cupla i cu adenilat ciclaza su$er-nd o implicare similară în inotropismcronotropism.cronotropism.

>>1 sunt postsinaptici la miocard! nodul sinoatrial! sistemul de conducere ventricular.1 sunt postsinaptici la miocard! nodul sinoatrial! sistemul de conducere ventricular.>>" au aceea(i distri*u ie dar presinaptic? activarea lor cre(te eli*erarea de &adre în sp" au aceea(i distri*u ie dar presinaptic? activarea lor cre(te eli*erarea de &adre în sp

sinaptic.sinaptic. ;i reprezintă "9 #9: dintre receptorii;i reprezintă "9 #9: dintre receptorii>> în ventricul (i p-nă la '9: în atriu. Cre(tereaîn ventricul (i p-nă la '9: în atriu. Cre(tereacatecolaminelor în ICC determină propor ional reducerea densită ii receptorilorcatecolaminelor în ICC determină propor ional reducerea densită ii receptorilor>>1 cu păstrarea celor 1 cu păstrarea celor >>" (i cre(terea receptorilor" (i cre(terea receptorilor==1.1.

;fectul &adre asupra inotropismului pe cordul normal este mediat complet prin receptori;fectul &adre asupra inotropismului pe cordul normal este mediat complet prin receptori>>11 postsinaptici! în timp ce Adr ac ionează prin receptorii miocardici postsinaptici! în timp ce Adr ac ionează prin receptorii miocardici>>1 (i1 (i >>". )eceptorii". )eceptorii >>" pot media" pot mediarăspunsul cronotrop la Adr dovadă că ant$oni(tii selectivirăspunsul cronotrop la Adr dovadă că ant$oni(tii selectivi>>1 sunt mai pu in eficien i în a suprim1 sunt mai pu in eficien i în a suprim

tahicardia indusă dec-t anta$onistul neselectivtahicardia indusă dec-t anta$onistul neselectiv

>>1 propranolol.1 propranolol.

Vasele periferice )eceptorii postsinaptici vasculariVasele periferice )eceptorii postsinaptici vasculari>> sunt aproape to isunt aproape to i>>". Ace(tia sunt localiza i". Ace(tia sunt localiza iîn musculatura netedă a vaselor san$uine (i *ron(ii.în musculatura netedă a vaselor san$uine (i *ron(ii.

Vasoconstric ie u(oară se produce c-nd receptoriiVasoconstric ie u(oară se produce c-nd receptorii>> sunt *loca i pentru că receptorul vasculasunt *loca i pentru că receptorul vascula postsinaptic postsinaptic>>" nu se opune ac iunii" nu se opune ac iunii==1 (i1 (i ==" postsinaptice." postsinaptice.

Car#i mi !atia #ia%eti"aCar#i mi !atia #ia%eti"a%e dezvoltă datorită unor modificări ale reticulului sarcoplasmatic afect-nd fosfolam*%e dezvoltă datorită unor modificări ale reticulului sarcoplasmatic afect-nd fosfolam*

preluarea Ca"J de către );. Aceste fenomene modifică activitatea canalelor de Ca! meta*olismul preluarea Ca"J de către );. Aceste fenomene modifică activitatea canalelor de Ca! meta*olismul schim*ul &a Ca! activitatea mitocondrială (i proteinele contractile.schim*ul &a Ca! activitatea mitocondrială (i proteinele contractile.

" (i cre(terea numărului de receptora dia*etic se constată reducerea receptorilor >1 ! >" (i cre(terea numărului de receptorAcest fenomen determină reducerea efectului inotrop pozitiv prin stimularea receptorilor >.Acest fenomen determină reducerea efectului inotrop pozitiv prin stimularea receptorilor >.

;fectul inotrop pozitiv > poate fi afectat de ac iunea ># inotrop ne$ativă! mediată pe cale;fectul inotrop pozitiv > poate fi afectat de ac iunea ># inotrop ne$ativă! mediată pe calecare activează fosfodiesteraza (i LC. rima! scade activitatea cAM ! iar a doua reduce activcare activează fosfodiesteraza (i LC. rima! scade activitatea cAM ! iar a doua reduce activ

LA.LA.;fectul lusitrop pozitiv > contri*uie la realizarea ma$nitudinii efectului inotrop pozitiv. ;fectul lusitrop pozitiv > contri*uie la realizarea ma$nitudinii efectului inotrop pozitiv.

activată! fosforilează diferite proteine fosfolam*an care este inhi*itorul pompei Ca A< aza activată! fosforilează diferite proteine fosfolam*an care este inhi*itorul pompei Ca A< aza 3osfolam*an fosforilat cre(te preluarea Ca"J de către );! crescand afinitatea ); pentru Ca3osfolam*an fosforilat cre(te preluarea Ca"J de către );! crescand afinitatea ); pentru Ca)ecaptarea Ca"J crescută permite cre(terea eli*erării de Ca"J pe perioada stimulării adrener$i)ecaptarea Ca"J crescută permite cre(terea eli*erării de Ca"J pe perioada stimulării adrener$imărind inotropismul.mărind inotropismul.

Re"e!t riiRe"e!t rii $$ 6n rini"7i 6n rini"7i)inichiul are am*ele su*tipuri de receptori)inichiul are am*ele su*tipuri de receptori>>! cei! cei>>1 predomin-nd.1 predomin-nd.;li*erarea de renină de la aparatul /uxta$lomerular este crescută de stimularea;li*erarea de renină de la aparatul /uxta$lomerular este crescută de stimularea>> ? *locarea? *locarea>>

inhi*ă acest răspuns.inhi*ă acest răspuns.)eceptorii)eceptorii >>" re$lează fluxul san$uin la nivel vascular." re$lează fluxul san$uin la nivel vascular.

Re"e!t rii # !aminergi"iRe"e!t rii # !aminergi"i)eceptorul DA1 este postsinaptic! iar DA" este pre (i postsinaptic.)eceptorul DA1 este postsinaptic! iar DA" este pre (i postsinaptic.Cel presinaptic ca (iCel presinaptic ca (i

receptorulreceptorul==" inhi*ă eli*erarea de &adre determin-nd vasodilata ie." inhi*ă eli*erarea de &adre determin-nd vasodilata ie.

1'


15/55


)eceptorul postsinaptic DA" ar putea induce vasoconstric ie similar cu receptorul)eceptorul postsinaptic DA" ar putea induce vasoconstric ie similar cu receptorul=="" postsinaptic! dar acest receptor nu a fost clar identificat Acest efect este opus celui indus de rece postsinaptic! dar acest receptor nu a fost clar identificat Acest efect este opus celui indus de receDA1 postsinaptic vascular.DA1 postsinaptic vascular.

Date experimantale su$erează că dopamina este re$lator intrinsec al func iei renale. Date experimantale su$erează că dopamina este re$lator intrinsec al func iei renale. $lomerulară a cortexului suprarenal con ine receptori DA" care inhi*ă eli*erarea aldosteronului.$lomerulară a cortexului suprarenal con ine receptori DA" care inhi*ă eli*erarea aldosteronului.

Mi "ar#Mi "ar#Definirea receptorilor DA a fost dificilă pentru că dopamina exercită efecte prin le$arDefinirea receptorilor DA a fost dificilă pentru că dopamina exercită efecte prin le$arreceptoriireceptorii== (i(i >>. )eceptori DA nu au fost descri(i la nivelul miocardului. rin stimularea receptorilo. )eceptori DA nu au fost descri(i la nivelul miocardului. rin stimularea receptorilo>>se o* in rezultatele cunoscute.se o* in rezultatele cunoscute.

Vase !eriferi"eVase !eriferi"eConcentra ia maximă de receptori DA1 postsinaptici se află pe celulele musculare netedeConcentra ia maximă de receptori DA1 postsinaptici se află pe celulele musculare netede

vasculare la rinichi (i mezenter! iar apoi la coronare! vase cere*rale! cutanate. )eceptorii vascularivasculare la rinichi (i mezenter! iar apoi la coronare! vase cere*rale! cutanate. )eceptorii vascularile$a i de adenilat ciclaza mediind vasodilata ia care cre(te fluxul san$uin. )eceptorii DA" presinale$a i de adenilat ciclaza mediind vasodilata ia care cre(te fluxul san$uin. )eceptorii DA" presinavasculari inhi*ă eli*erarea de &adre conti*uind tot la vasodilata ie. Dozele mari de dopamină mevasculari inhi*ă eli*erarea de &adre conti*uind tot la vasodilata ie. Dozele mari de dopamină mevasoconstrictia prin receptorii postsinapticivasoconstrictia prin receptorii postsinaptici==1 (i1 (i ==" Ac iunea vasoconstrictoare este redusă pentru că" Ac iunea vasoconstrictoare este redusă pentru că

ac iunea dopaminei pe receceptorii adrener$ici este doar 1 #6 respectiv 1 69 din aceea exercitatac iunea dopaminei pe receceptorii adrener$ici este doar 1 #6 respectiv 1 69 din aceea exercitatsau &adre.sau &adre.

SNCSNC)eceptori Da au fost identifica i în hipotalamus unde modulează eli*erarea de prolactin)eceptori Da au fost identifica i în hipotalamus unde modulează eli*erarea de prolactin

$an$lionii *azali sunt implica i în coordonare func iei motorii. De$enerarea neuronilor dopami$an$lionii *azali sunt implica i în coordonare func iei motorii. De$enerarea neuronilor dopamidin su*stan a ni$ra determină *oala ar+inson. Fn trunchiul cere*ral! stimularea chemorecepdin su*stan a ni$ra determină *oala ar+inson. Fn trunchiul cere*ral! stimularea chemorecepinduce $rea ă (i vărsături. Anta$oni(tii dopaminer$ici halo (i droperidolul sunt eficieninduce $rea ă (i vărsături. Anta$oni(tii dopaminer$ici halo (i droperidolul sunt eficienanta$onizarea acestui efect.anta$onizarea acestui efect.

Rini"7i +i me)enterRini"7i +i me)entera rinichi! receptorii DA1 situa i la nivelul tu*ilor inhi*ă rea*sor* ia sodiului ceea ce detea rinichi! receptorii DA1 situa i la nivelul tu*ilor inhi*ă rea*sor* ia sodiului ceea ce det

natriureză (i diureză crescută. &atriureza este rezultatul com*ina iei dintre vasodilata ie natriureză (i diureză crescută. &atriureza este rezultatul com*ina iei dintre vasodilata ie cre(terea de*itului cardiac (i ac iunea tu*ulară a receptorilor DA1.cre(terea de*itului cardiac (i ac iunea tu*ulară a receptorilor DA1.Celulele /uxta$lomerulare con inCelulele /uxta$lomerulare con inreceptori DA1 care cresc eli*erarea de renină c-nd sunt activa i. Aceasta modulează direceptori DA1 care cresc eli*erarea de renină c-nd sunt activa i. Aceasta modulează dideterminată de activarea DA1 pe tu*ulii renali.determinată de activarea DA1 pe tu*ulii renali.

Dopamina are efectul unic autonom prin activarea receptorilor specifici periferici care iDopamina are efectul unic autonom prin activarea receptorilor specifici periferici care innatriureză (i reduc postsarcina prin dilatarea arterială renală (i mezenterică.natriureză (i reduc postsarcina prin dilatarea arterială renală (i mezenterică.

Activitatea periferică dopaminer$ică este ca un antihipertensor natural. Ac iunea saActivitatea periferică dopaminer$ică este ca un antihipertensor natural. Ac iunea sacontracarată de &ade? nivelul ei cre(te cu v-rsta prin reducerea clearanceului său! iar activcontracarată de &ade? nivelul ei cre(te cu v-rsta prin reducerea clearanceului său! iar activdopaminer$ică periferică scade cu îm*ătr-nirea.dopaminer$ică periferică scade cu îm*ătr-nirea.Modificările echili*rului DA &adre cu v-rsta induModificările echili*rului DA &adre cu v-rsta indureducerea a*ilită ii renale de a excreta sodiul. Acest fenomen contri*uie la cre(terea presiunii sisreducerea a*ilită ii renale de a excreta sodiul. Acest fenomen contri*uie la cre(terea presiunii sisla persoanele care au un aport crescut de sodiu.la persoanele care au un aport crescut de sodiu.

Re"e!t rii #e a#en )inăRe"e!t rii #e a#en )inăAdenozina determină inhi*area eli*erării de &adre! efectul este *locat de cofeină! metilxantAdenozina determină inhi*area eli*erării de &adre! efectul este *locat de cofeină! metilxant)olul fiziolo$ic nu este încă clar. osi*il pentru reducerea tonusului simpatic în condi)olul fiziolo$ic nu este încă clar. osi*il pentru reducerea tonusului simpatic în condi i

hipoxie unde cre(te producerea de adenozină. )educ-nd eli*erarea de &adre! efortul cardiac scadehipoxie unde cre(te producerea de adenozină. )educ-nd eli*erarea de &adre! efortul cardiac scadecererea de oxi$en.cererea de oxi$en.

)ecent a fost utilizată adenozina pentru a controla hipotensiunea.)ecent a fost utilizată adenozina pentru a controla hipotensiunea.

16


16/55


Ser t nina 38,7i#r xitri!tamina 8,9T4Ser t nina 38,7i#r xitri!tamina 8,9T4)educe răspunsul vaselor san$uine la stimularea simpatică (i reduce eli*erarea de &adre.)educe răspunsul vaselor san$uine la stimularea simpatică (i reduce eli*erarea de &adre.Ac iunea inhi*itorie a 6 @< este anta$onizată de cre(terea concentra iei de Ca"J.Ac iunea inhi*itorie a 6 @< este anta$onizată de cre(terea concentra iei de Ca"J.

(r staglan#ina E. : 7istamina: !i i)i(r staglan#ina E. : 7istamina: !i i)iAceste su*stan e ac ionează pe receptori pre/onc ionali inhi*-nd eli*erarea de &adre înAceste su*stan e ac ionează pe receptori pre/onc ionali inhi*-nd eli*erarea de &adre în

esuturi inervare simpatic.esuturi inervare simpatic. adrener$ici! ciadrener$ici! cide inhi*itorii de @"! cimetidina0 este descris colaps cardiovascular după in/ectare de cimetidină2de inhi*itorii de @"! cimetidina0 este descris colaps cardiovascular după in/ectare de cimetidină2

Sensi%ilitatea re"e!t ril r a#renergi"iSensi%ilitatea re"e!t ril r a#renergi"i)eceptorii sunt unită i dinamice re$late de condi ii variate. %unt sintetiza i în re)eceptorii sunt unită i dinamice re$late de condi ii variate. %unt sintetiza i în re

sarcoplasmic 0)%2 unde pot răm-ne extrasinaptic sau se externalizează pe mem*rana sinaptică usarcoplasmic 0)%2 unde pot răm-ne extrasinaptic sau se externalizează pe mem*rana sinaptică unfixează.fixează.

)eceptorii mem*ranari pot fi sco(i sau internaliza i spre zone intracelulare prin deshidratar)eceptorii mem*ranari pot fi sco(i sau internaliza i spre zone intracelulare prin deshidratarereciclare.reciclare.

&umărul (i sensi*ilitatea receptorilor adrener$ici poate fi influen ată de factori normali! $e &umărul (i sensi*ilitatea receptorilor adrener$ici poate fi influen ată de factori normali! $e(i de dezvoltare. Modificarea numărului! schim*ă răspunsul la catecolamine.(i de dezvoltare. Modificarea numărului! schim*ă răspunsul la catecolamine.

N ţiuni #e farma" l gieN ţiuni #e farma" l gieIntera"ţiunile me#i"ament re"e!t rIntera"ţiunile me#i"ament re"e!t rA"tivarea re"e!t ril rA"tivarea re"e!t ril r;xistă o între*are care apare din activitatea zilnică4 este răspunsul la medicament (i la doza ;xistă o între*are care apare din activitatea zilnică4 este răspunsul la medicament (i la doza

predicti*ilR predicti*ilR)ăspunsul cinstit este4 par ial! sau nu cu acurate e.)ăspunsul cinstit este4 par ial! sau nu cu acurate e.farma" "ineti"afarma" "ineti"a încercă să le$e doza administrată de concentra ia o* inută în nplasmă sîncercă să le$e doza administrată de concentra ia o* inută în nplasmă sa

locul de ac iune. Concentra ia este este determinată de volumulde distri*u ie al medicamentlocul de ac iune. Concentra ia este este determinată de volumulde distri*u ie al medicamentclerance.clerance.

farma" #inamiafarma" #inamia exlică rela ia dintre concentra ia medicamentului în plasmă sau la locuexlică rela ia dintre concentra ia medicamentului în plasmă sau la locuac iune cu efectul medicamentului.ac iune cu efectul medicamentului.

–– Concentra ia medicamentului la locul de ac iune 0receptor2 este influen ată de concenConcentra ia medicamentului la locul de ac iune 0receptor2 este influen ată de concenîn plasmă! de perfuzia tisularaă! solu*ilitatea în lipid (i fixarea de proteine! de caracteristiceîn plasmă! de perfuzia tisularaă! solu*ilitatea în lipid (i fixarea de proteine! de caracteristicedifuziune care sunt influen ate de ionizarea medicamentului (i în cele din urmă de meta*olizarea difuziune care sunt influen ate de ionizarea medicamentului (i în cele din urmă de meta*olizarea

–– &umărul de receptori $ de esut al or$anului intă! variază &umărul de receptori $ de esut al or$anului intă! variazăcre(terea densită ii de receptori , CD) 0up re$ulation2 se manifestă prin reducerea croncre(terea densită ii de receptori , CD) 0up re$ulation2 se manifestă prin reducerea cron

stimulării receptorilor. ;x > *locarestimulării receptorilor. ;x > *locarereducerea densitătii receptorilor , )D) 0doSn re$ulation2 este rezultatul cre(terii cronicreducerea densitătii receptorilor , )D) 0doSn re$ulation2 este rezultatul cre(terii cronic

stimulării receptorilor. ;x. a$oni(tistimulării receptorilor. ;x. a$oni(tiAfinitatea receptorilor (i eficacitatea poate variaAfinitatea receptorilor (i eficacitatea poate varia

e$area de receptor (i activarea de către a$onist determină modificări *iochimice la nivel cee$area de receptor (i activarea de către a$onist determină modificări *iochimice la nivel ce= a$onistul cre(te concentra ia protein+inazei C în musculatura netedă. > a$onistul cre(te conce= a$onistul cre(te concentra ia protein+inazei C în musculatura netedă. > a$onistul cre(te concede cAM .de cAM .

Modificarea *iochimică poate determina un răspuns celular.Modificarea *iochimică poate determina un răspuns celular.Cre(terea protein+inazei C cre(teCre(terea protein+inazei C cre(teCa"J intracelular care determină contrac ia musculaturii. Cresterea concentra iei de cAM detCa"J intracelular care determină contrac ia musculaturii. Cresterea concentra iei de cAM detrelaxarea musculaturii vasculare dar cre(te inotropismul miocitului.relaxarea musculaturii vasculare dar cre(te inotropismul miocitului.

1G


17/55


A$onistul par ial determină un efect su* maximal comparativ cu a$onistul.A$onistul par ial determină un efect su* maximal comparativ cu a$onistul. Desensi*ilizarea receptorului se o* ine c-nd receptorul este expus mult timp la a$onist (i Desensi*ilizarea receptorului se o* ine c-nd receptorul este expus mult timp la a$onist (i

pierde răspunsul după le$area a$onist receptor. pierde răspunsul după le$area a$onist receptor.;xICC în care efectul administrării de >1 a$onist se;xICC în care efectul administrării de >1 a$onist sereduce prin cre(terea concentra iei intracelulare a +inazei > adreneric receptor! enzimă care reduce prin cre(terea concentra iei intracelulare a +inazei > adreneric receptor! enzimă care nele$area receptorului de enzima efectoare adenilat ciclaza.nele$area receptorului de enzima efectoare adenilat ciclaza.

Al i factori care intervin4 acidoza! hipoxia! interac iunile medicamentoase care mAl i factori care intervin4 acidoza! hipoxia! interac iunile medicamentoase care m

răspunsulrăspunsul *arma" geneti"ă*arma" geneti"ărofilul $enetic influen ează răspunsul pacientului la terapia adrener$ică , vasopresoare.rofilul $enetic influen ează răspunsul pacientului la terapia adrener$ică , vasopresoare.

Aritmiile cu risc vital! sd! N< lun$ pot fi rezultatul tratamentului cu unele medicamente uzuaAritmiile cu risc vital! sd! N< lun$ pot fi rezultatul tratamentului cu unele medicamente uzuaanumite variante de secven e $enetice reprezintă factori predispozan i.anumite variante de secven e $enetice reprezintă factori predispozan i.

Droperidolul , induce sre(terea intervalului N< la pacientul cu anumi i mar+eri $eneticiDroperidolul , induce sre(terea intervalului N< la pacientul cu anumi i mar+eri $eneticinefiind determina i pacien ii! ne a* inem să administrăm medicamentul.nefiind determina i pacien ii! ne a* inem să administrăm medicamentul.

%unt pro*leme pentru rezisten a la heparină (i anticoa$ulante orale.%unt pro*leme pentru rezisten a la heparină (i anticoa$ulante orale.Deocamdată doar antecedentele familiale pot su$era pro*lemele medicamentoase! Deocamdată doar antecedentele familiale pot su$era pro*lemele medicamentoase!

modificările $enetice sunt frecvente! iar cazurile de fenotipuri tăcute fără manifestare simptommodificările $enetice sunt frecvente! iar cazurile de fenotipuri tăcute fără manifestare simptomexistă.există.

De aceea monitorizarea continuă a răspunsului la medicamente este o*li$atorie în tratamDe aceea monitorizarea continuă a răspunsului la medicamente este o*li$atorie în tratam

cardiovascular al perioadei postoperatorii.cardiovascular al perioadei postoperatorii.

*luxul sanguin*luxul sanguinresiunea san$uină este monitorizată ca suro$at! reflexie a perfuziei tisulare locale. Acresiunea san$uină este monitorizată ca suro$at! reflexie a perfuziei tisulare locale. Ac

pentru că presiunea este mai u(or de măsurat clinic dec-t fluxul. pentru că presiunea este mai u(or de măsurat clinic dec-t fluxul.r$anele necesită un flux adecvat mair$anele necesită un flux adecvat maimult dec-t o presiune minimă pentru a li se acoperi necesarul meta*olic.mult dec-t o presiune minimă pentru a li se acoperi necesarul meta*olic.

e$ea hm presupune4e$ea hm presupune4!resiunea!resiunea T fluxul! aiciT fluxul! aiciDC x re)istenţaDC x re)istenţa3luxul san$uin la or$an T presiunea arterială medie0 AM2 presiunea venoasă la or$an re3luxul san$uin la or$an T presiunea arterială medie0 AM2 presiunea venoasă la or$an re

vasculară la nivelul or$anului.vasculară la nivelul or$anului.De%itul "ar#ia" 3DC4De%itul "ar#ia" 3DC4

;ste influen at de frecven a cardiacă! de presarcină! de postsarcină! de complian a car ;ste influen at de frecven a cardiacă! de presarcină! de postsarcină! de complian a cardde contractilitate. Aste varia*ile sunt controlate de %&V (i de mecanisme hormonale.de contractilitate. Aste varia*ile sunt controlate de %&V (i de mecanisme hormonale.

Aut reglareaAut reglarea Capacitatea unui or$an sau pat vascular de a men ine un flux adecvat cu toată varia*ilCapacitatea unui or$an sau pat vascular de a men ine un flux adecvat cu toată varia*il

presiunii! este numită autore$lare. presiunii! este numită autore$lare.)e$larea meta*olică controlează K6: din tot fluxul local din corp)e$larea meta*olică controlează K6: din tot fluxul local din corpr$anele au diferite a*ilită i rezerve autore$latorii de a cre(te sau reduce rezisten a vascularr$anele au diferite a*ilită i rezerve autore$latorii de a cre(te sau reduce rezisten a vascular

a asi$ura echili*rul între cererea meta*olică (i fluxul san$uin.a asi$ura echili*rul între cererea meta*olică (i fluxul san$uin. Anestezicele în $eneral inhi*ă autore$larea determin-nd perfuzia să fie dependentă de presAnestezicele în $eneral inhi*ă autore$larea determin-nd perfuzia să fie dependentă de pres

Cele mai importante or$ane sunt creerul! rinichiul! inima (i plăm-nul.Cele mai importante or$ane sunt creerul! rinichiul! inima (i plăm-nul.%impatomimeticele sunt cele mai utilizate medicamente în tratamentul hipotensiunii aso%impatomimeticele sunt cele mai utilizate medicamente în tratamentul hipotensiunii aso

(ocului.(ocului.Vasopresorul este medicamentul utilizat pentru cre(terea presiunii arteriale deasupra niveVasopresorul este medicamentul utilizat pentru cre(terea presiunii arteriale deasupra nive

actual care este prea mic. Dar doar cre(terea presiunii! este un scop insuficient în tratamentul (ocuactual care este prea mic. Dar doar cre(terea presiunii! este un scop insuficient în tratamentul (ocuUinta este de a resta*ili fluxul san$uin către or$anele vitale.Uinta este de a resta*ili fluxul san$uin către or$anele vitale.De(i presiunea san$uină era standardul pentru estimarea perfuziei! nu există o corelare exDe(i presiunea san$uină era standardul pentru estimarea perfuziei! nu există o corelare ex

între presiune (i flux.între presiune (i flux. In sistemele fiziolo$ice! fluxul 0aici utilizat DC2 devine redus c-nd presiunea este mare.In sistemele fiziolo$ice! fluxul 0aici utilizat DC2 devine redus c-nd presiunea este mare.


18/55


or$ane sau prinor$ane sau prinin"a!a"itatea "elulei #e a utili)a xigenin"a!a"itatea "elulei #e a utili)a xigen. Ameliorarea utilizării celulare a oxi$enulu. Ameliorarea utilizării celulare a oxi$enulurăm-ne o necunoscută! dar catecolaminele pot a/uta la redistri*u ia fluxului.răm-ne o necunoscută! dar catecolaminele pot a/uta la redistri*u ia fluxului.

DC T 3C x volumul *ătaie0VB2. VB este determinat de trei factori contractilitateDC T 3C x volumul *ătaie0VB2. VB este determinat de trei factori contractilitateinotropismul miocardic! presarcina sau lun$imea fi*rei miocardice la sf-r(itul diastolei (i postinotropismul miocardic! presarcina sau lun$imea fi*rei miocardice la sf-r(itul diastolei (i postsau rezisten a la e/ec ie.sau rezisten a la e/ec ie.

%incro

Medicamente Active Cardiovascular

Documents

Transcript of Medicamente Active Cardiovascular