Ilie Rad - Documentarea in Jurnalism (Part 1)

8/12/2019 Ilie Rad - Documentarea in Jurnalism (Part 1)

1/99

ILIE RAD(coordonator)documentarea

jurnalism


2/99

DocuMENTAREA lru tuRlvRt-lswr


3/99

lLlE RAD (coordonator)DOCUM ENTAREA iN I U RN ALISMO COPYRIGHT 2010, ILIE RAt)@ COPYRIGHT TRITONICBUCURESTI / ROMANIA 2O1Oe-nrail: editura@tritonic rotel./fax. : +40.21.242.1 3.7 7www.tritonic.rowww.tritonic.rolblogColecjia: COMI.INICAR[/M tDlACoordonator: BOGDAN HRIB

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiMD,ILIEDocumentarea in jurnalism / llie Rad (coord.). - Bucurepti:

Tritonic Publishi ng, 201 1rsBN 978-606-8139-77 -7

Coperta: ALEXANDRA BARDANDesenul de pe.copertd si ilustratiiledin interior: KONCZEY ELEMER

- Tehnoredactor: OFELIA COSMANCornanda nr. T 518 / decembrie 2010Bun de tipar: ianuarie 201 1Tiparit in RomSnia

ILIE RAD(coordonator)

DOCUIV{ENTAREAIN JURNALISM

wffrwTffiffi&A{t#


4/99

Itie Rad - PrefataNotA asupra ediliei

CUPRINS

715

I. Texte introductive/1 . Lucia Hossu-Lon gin, Doatntentare qi jurnalism'" in ,,Memorialul Durerii" - o istorie ca,re nu se. tnua{d la qcoald,t' 2. Rerrate Nirntz-Kiister, Cercetarea giexaminar ea cer cetq.rii: documentqrea la reuista,,DerSpiegel"....13. Peter Gross, Exigen[ele qi practicile unui bun' reportq

II. Experien{e gi opinii1. Patrel Berceanu, ,,Printul meu reportajsanitar" fo parodie a documentd.rii tn regirnulcomunistl 712. Nicolae Manolescu, Telefonul fara fir 771S-I Cri"tian Tud.or Popescu, Documentarea tn'- ,,uiata realq.". 81,4. Nestor RateE, Despre documen'tare la Europa, Liberd 83{5; Adriana Saftoiu, Documentarea- garan{ia",' ju,rnalism,u,lui de calitate. 896r Alex $tefenescu, Docwmerdarea tn timpulcomutlismulu,i... 977. Robert Turcescu, Tot ce stiu e cd' n'u qtiu'f^--.nimic. 101I S. $atei Visniec, Dupd. conrlr,nisrn, jttrnalism. . . . . 111

III. Docurnentarea in presa scrisi1. Prof. univ. dr. $tefan Borb6ly, Cazrtl Marino 2010.Via{a postttmd, trista a unui om foarte singur . . . I 17

19

,q39


5/99

2. Dx. Dan Culcer, Dificulta{i ale docurnentarii:car{i ceruzurate, car{i distru,se, carti interzise . . . 1293. Prof. trniv. dr. Ion Dur, Doatmentareo. la Emi,t'rrscu:fara laptop, wireles qi celular 1534. Lect. univ. dr. Viorel Nistor, Informarea,,pe su.rse"tn mediul .jurnalistic romdnesc. 1635. Conf. univ. dr. Andrei Piunescu, Catete de sarcinitn jttrnalism. De la democratizarea infornratiei lasuprema{.iaei.... 1796. Prof- univ. dr. Marta Petreu - Cum po{i scriccronici literare fd,ra sd. citeqti cd.rlile desprecare scrii. 1997. Prof. univ. dr. Ilie Rad, Despre docu,mentaretn presa scrisa 211S Prot. univ. dr. Paul Schveiger, Docunrentttrcojtr,rnalistica, odinioard. qi tn zilele noastra 221

IV. Documentarea in audiovizunl1. Conf. univ. dr. Lucian Ionic5, Docu,ntcttlerecttn timpul filmd,rilor 2352. Dy. Nicolae Melinescu, Verificarea informaliilor -inima uie a jurnalismului 2453. Prof. univ. dr. Michael Shafir, Jurnalisntqi documentq.re lq Eu,ropa Libera 2654. Asist. univ. drd. Constantin Trofin, Arhi,uele *uastd. str.rsa de docu,mentare . . 2755. Conf. univ. dr. Dona Tudor, Docuntentareaju.rnalistului TY in zone de conflict Bi razboi. . . . 285

Documentarea in jurnalism

CAnd am propus Documentarea tn jwrnalism cal,cmA generala pentru cea de-a IX-a edilie a Simpo-zionului national de jurnalism de Ia Cluj-Napoca, nurni-am dat seama cA aceasta se va bucura de un interes;rtAt de mare - dovada personalitatile rnarcante care auiicceptat s[ participe la dezbateri. S-a doveclit astfel caa fost o tem5' inspirat aleasd, pentru ca documentarea,rnai bine zis absenla u,nei documentari serioase, constituieuna din marile caren{e ale,,unei anumite pnrli a presei"postdecembriste.Volumul se deschide cu trei conferinte, sustinute inplen, dar la date diferite, din motive organizatorice: LuciaHos su -Lon gin (D o c u m entor e si j ur n ali s m tn,, Me m a rial uIDurerii" - o istorie co,re nu se tnua{a la scoalir,), RenateNimtz-Kos ter (Cercetarea gi examinarea cercetarii: docu-mentarea la reuista ,,Der Spiegel') si Peter Gross(Exigentele si practicile unui bun reportaj).Extrem de interesanta si cr-r puncte de vedere origi-nale este secliunea Experien{e gi opinii, in care aparmateriaie sernnate de nume irnportante ale culturii ro-mAne (Patrel Berceanu, Dan Culcer, Nicolae lVlanolescu,N{arta Petreu, Alex $tefanescu, Matei Visniec) sau alecunoscutilor jurnalisti Nicolae Melinescu, AndreiPiunescu, Cristian Tudor Popescu, Nestor Rates,Ailriana Snftoiu, l)ona Tudor, Robert Tr-rrcescu, acestoraadaugAndu-li-se ci:dre didactice de la ciiverse facultaticlin Rom6.nia: Slefal Borb6ly, Lucian lonica, VioreiNistor, llie Raci, Prir-r1 Schveiger, Ion Dur. N,{ictrael Shafir.C,:nsrantin Trofi n,Analiza mod'.rir-ri in care se practica docuinentarea injrii:nalisrn a fost i,rcrr I'ir-L unii autori pretexcul unei acide


6/99

8 I ILIE RADdescrieri a stadiului in care se afla o bunl parte din presarornAneascd a nesfArqitei noastre tranzitii. Documenta-rea - scrie $tefan Borb6ly -,,nu reprezintd mai rnult, azi,decAt un bovarism justificat al profesoriior de itr jurna-listica, tot aqa cum n-am in vedere doar faptul - invocatintr-o intervenlie de catre Dorin Tudoran - Ceea ce vrcau sd'.sugerez este cd. traim lntr-un univers in care copia vir-tuala - b informalie de pe un blog, de pilda, sau un dosarmanipulat gi pregAtit pentru fotocopiere - par sa fie lafei de credibile ca Ei un document aqternut pe hArtie."Despre devierea presei in zona senzationzrlismuluiieftin vorbeqte qi Dona Tudor, in studiul propus: ,,$iatunci, orice loc din lume, in care se produce un cataclism,o revoltd., o confruntare, unde se aude zornait de armesau se vad desfigurari de trupe, devine autornat poves-tea zilei. In aqteptarea acestor evenimento, grilele deprograme sunt inundate cu povegtile unor personaje,fdcdturi de marketing, prin care lacrima deuine motorulratingului (subl. mea, I.R.). RAsul, bunadispozi{ie provo-cate de emisiunile de divertisment au epuat in persiflarigmechereqti, in ipostaz e ce frizeazii ridicolul, uneori subpragul de jos al vulgaritdlii. Audien{a nu mai are morala,etici, norme de conduita sociala, mama, tata, patrie ado-ratd., aburii banilor aducAndu-i zilnic pe telespectatoriintr-o ame$eali etno-botanica./ Tronsoanele orare infor-mative din grilele de programe generaliste sau spe-cializate nu mai conlin qtiri, ci sunt alcAtuite dinspectacolul qtirii. Informalia pleaca la difuzare numaidaca produce emolie."Doua cazuri, minore in aparen{a., legate de docu-mentare, s-au produs chiar in zilele coiocviului si incele imediat urm5.toare. Primul a fost dat tot de $tefanBorb6ly: ,,in diminea{a zilei de 18 septembrie, la o orade vArf, fiindca era vorba de o zi cle sAmbatA, postul deteleviziune Realitatea TV a transmis o stire potrivit

DOCUN/ENTAREA iN JURNALISM I 9tliileia casa matematicianulLr,i Babes Bolyai din I'imisoarart.Lt poate fi restaurata, pe motiuul ca nu, se afla pe listai tnobilelor comernoratiue ". Or, se stie, matematicianullirbes Bolyai nu existi, acesta fiind numele Universitatiirrrr.rlticulturale clujene, provenind de 1a numeleslreoiogului Victor Babeg si de la cel al matematicianuluillolyai JdnosLa cAteva zile dup[ finalizarea simpozionului, laUluj-Napoca a avut loc lansarea cartii Rdzboaiele mele,a cunoscutului jurnalist de rAzboi, Adelin Petrisor. Amclat eu insumi un comunicat pentru presd, in care amscris, intre aitele: ,,Cunoscutul jurnalist Adelin Petrisor,in prezent corespondent special ai Televiziunii publice,isi va lansa miercuri, 27 octombrie a.c., ora 14,00, inAmfiteatrui 101 al Facuitatii de Stiinle Poiitice, Admi-nistrative qi a1e ComunicArii din cadrul Universitalii,,Babes-Boiyai" din Cluj-Napoca, volumul lRazboaielemele. Cuvdnt inainte de Cristian Tudor Popescu, EdituraPolirom, Iasi, 2010] . Volumul are, pe coperta a IV-a, orecomandare semnatS" de Andrei Plequ, care spune, intrealtele: Carteava fi prezentatA de catre prof. univ. dr. Ilie Rad."Ceea ce este pus intre paranteze drepte nu face decAtsA reproduca, in mod fidel, pagina de titlu a carlii, prefa-ate, lntr-adevd.r, de Cristian Tudor Popescu A doua zi,un portal de stiri (www.clon.ro) a reluat aidoma comu-nicatul meu de presi (problema pe care nu o discut inacest context ), scriind, intre altele: ,,Cluj-Napoca. Jur-nalistr"rl Adelin Petriqor, in prezent corespondent specialal TVR, isi va lansa miercuri, 27 octombrie, ora 14,00,in Arnfiteatrul 101 al Facuitatii de $tiinle Politice,Administrative si ale Comunicarii din cadrul Uni-versitalii,,Babeq-Bolyai" din Cluj-Napoca, volumulRdzboaiele nzele.Va lua cuvdntul Cristian Tudor Popescu, iar carteava fi prezentata de prof. univ. dr. Ilie Rad." Or, nici vorbd.


7/99

10 I ILIE RADca ia rnanifestare sir itr crrviirrl,rrl Cristian Tudor Popescu,acesta doarprefafinrlcrrrl.r,lr, itslr cum corect am mentionat.Sunt doar dr)rri1 lxlrrrplt'rninore, dar care spun multedespre cAt do irtrlroll irrrlii cste documentareatn, ju,rnalism.Aceste grcqlli r,lr,rrrt'rr(,are de documentare joaca rolulunei greqrcli rlr,or.l,ogrufie sau de punctuatie intr-un text:,,ekrnlr,rrl,rrrrrl, orllrLii viciat - scria Dan C. Mihailescu -,nl t,r, rr,r r irfr n'r, r r r r rrl i abil ansamblul cornunicarii spirituale,,.Urr r,rrz llrrgrant de documentare viciata de tot felulrlr, trrl,rrr'irsc l-au reprezentat articolele denigratoare larrrlrlrrr lui Adrian Marino (culminAnd cu acuzalia cA alogt, colaborator al Securitalii ), despre care scrie Stefanllorb6ly:,,Nu intru acum in amdnuntele exploziei media-tice care a urmat (Vladimir TismAnc.anu a confirmatcalitatea de turnator a lui Marino, Ioan T. Morar, la4 mai 2010, s-a raliat si el judecaborilor eLc.), singurabresa de stiintificitate reprezentAncl-o, intr-o prirna instan-d - adica inainte ca Gabriel Andrecscu sa intervinAserial pe pagina electronici a Ccttidiunuluj -, intervenliaSimonei Pop din Obseruatorul ctr,ltur.al, nr. b26l2g mai2010, care, cerAnd dosarul la CNSAS pentru a-l studia,a dezvaluit atAt premeditarea pusa in scenA de cdtreMircea Dinescu si Mirela Corldtan, cAt gi inconsisten{a


8/99

12 I tLtF RAr)ca ea poate fi luata de celelalte ziare, si atunci ai dilerna:o dau sau n-o dau? Daca n-o dau, atunci mAine dimineatiro s1-mi dau pumni in cap, pentru c-o s-o dea ceilalti sipierd cuantificat in clipa aceea: abonarnente, cititori etc."Este un principiu care contrasteaza nu numai cu ceeace invala studenlii in facultatile de profil, ci si cti expe-rienla unor institulii respectabile, precum Europa Libera.Edificatoare in acest sens este mArturia lui NestorRateg: ,,Cum sprrneam, sursele noastre de informare erausi directe, si indirecte, de diverse grade de credibilitate,curente sau ocazionale, mai ugor de verificat gi mai greude verificat, iar noi eram foarte grijulii in aceasta pri-vintA, nu ne puteam perrnite s5. transmitem niste stiribombastice sau provocatoare gi aga mai departe. In gene-ral, nu aveam voie sA transmitem stiri provocatoare sausa incitim la revoltd sau lucruri asem[natoare, care nuerau permise in jurnaiistica de la Europa Libera." NestorRateq mai afirma c[ superiorii lui de Ia Washington iicereau ca in materialele difuzate sd. se foloseascd: argu-mente tari, nu epitete tari, lucru foarte greu de atins inpresa romAneasc[Acest deziderat este sublinait si de profesorul MichaelShafir, care a rAspuns, la un moment dat, chiar de sec-torui de documentare al Europei Libere: ,,N-ai voie, dela microfonul Europei Libere, in niciun fel sa inciti Iaacliuni Pentru cA America stia foarte bine ca nu vainterveni qi pentru ca nu-qi aveau rostui. Noi trebuia doarsa reflectdnt, nu sd prouocam euenimentele (subl. I.R.)".Atn mai inclus in sumar si doua texte cu un pronun-{at caracter memorialistic. Primul esbe al criticu}ui literarDan Culcer, cu mdrturii zgucluitoare privind dispariliaunor irnportante fcrnduri de cnrbe, in primii ani ai instau-riii regirnului comunist in RornAnia. Cea mai zguduitoarepoveste se refera la o secventai clin BIaj, unde, intr-o curte,o cArare prin noroi era pavatA cu... volume vechi de sutede ani Albe carti ale unol persoane indezirabile pentruregrm s-au clistrus prin pastrarea 1or in condilii improprii.

DOCUMENTAREA iN JURNALISM I 13l'.I Ir rrcluse aici aite mirturii, de ardere a unor biblioteci({ rnr s-a intAmplat cu biblioteca lui Eugen Lovinescu).l,lrr rrrslrmi am scris un articol despre arderea manuscri-,,,,lor' $i fotografiilor scriitoarei Cella Serghi, ln anul desirrrl,rc 1992

A doua mArturie aparline profesorului PauI Schveiger,,lrrr lsrael, care evoca un mod de documentare specificrrrr rrnrnai unor tineri incepitori in ale gazetAriei, ci qirirrrri regim care se instaura dictatorial in RomAnia.Scrnnalez ca foarte interesant gi oportun punctul devr.rlcre al scriitorului si jurnalistului Matei Viqniec inlr,lirrLurA cu statutul jurnalistului in ziua de azi: ,,Jurna-lrrrl,rrl nu este un fotograf, un tehnician care face o,,r'ografie. EI este (sau trebuie sa devind) un medic, cel,' t n' an alizeaza ecogr afia, urr interp r eL, in sensul ca inter-lrrrt,eazd ecografia realitalii qi distinge zonele tumoralerr lr: rrctualitS.lii."O lucrare dedicata documentirii este cu atAt mairrr,


9/99


10/99

15 I ILIE RAD?001), in Romdnia, forul care se ingrijeste de cultivarealimbii romAne gi stabilegte regulile ortografice obligatoriieste Academia RomAnd."Denumirile de ziare au fost transcrise conformDOOM-Z: Euenimentul zilei, Jurnalul rtalional, Ziarulfinanciar, Romd,nia libera etc.Acolo unde a fost posibil, am ilustrat textul cu docu-mente auxiliare, fotografii etc. (Ilie Rad)

l. Texte introductive


11/99

Documentare ;i jurnalism in ,,MemorialulDurerii" - o istorie care nu se invati la scoaliLucia Hossu-Longin,Televiziunea Romdna, Bucuresti

Ce este acest serial de televiziune? De aproape 20 derrni, din august 1991, Televiziunea RomAnd a difuzat 120rk: fihne documentare despre spaliul concentralionarrornAnesc. Este, dupi cunostinlele noastre, singura tele-viziune publica din Europa de Est, care susline un ase-rrenea demers pubiicistic consacrat personalitililorr:rnblematice ale detenliei politice din cei 45 de ani det:omunism. Acele personalit[li care au traversat degertulrosu, infruntAnd regimul represiv qi phtind scumpclorinta lor de libertate.Serialul a fost achizilionat de Arhivele Hoover dinStatele Unite qi de Biblioteca Congresuiui American.CAteva episoade au fost seleclionate qi difuzate de Video-beca din Paris, care arhive azil cele mai importante filmeclocumentare din Europa.Este un serial istoric, pentru c5. evocdm trecutul ulti-mei jumAteti de secol, brecut care trebuie cunoscut,inteles qi asumat.

Este un serial politic, pentru cd a ridicat problemaconsecinlelor acestui indelung asalt comunist asuprarurentalului gi asupra constiinlei romAnilor.Este un serial conceput dintr-o perspectivit moralfr.,pentru ci am incercat sa clesp[rfim adet'drul de minciunasi sa vorbim despre o Lume frumoasi-, eiita spirituiuirorirAnesc, care ne-a fost rapitaM-trrn intrebat dintr-un inceput care a fost anvergurarepresiunii. Cjfrele vehicr-rlaie de fosta Securitate crau


12/99

20 I LUCIA HOSSU.LONGINficliuni, meni.te sa minimalizeze fenomenul concentra-ionar,$tiam ca in vara anului 1964, prin interventia ONU,au fost eliberati circa 50 de mii de prizonieri politici, clupacifrele oficiale publicate de guvernanfii comunisti. Si ca,la 1 ianuarie 1990, conform datelor publicate la Sirnpo-zionul de Memorie de la Sighet, supravieluitorii erau injur de 20 de mii de persoane, cu o vArsta medie de peste70 de ani.Abia dupn anii de cercetAri de arhiva, audieri qiinvestigatii pot s5, afirm cd aceste cifre au fost grosolanfalsificate.Din studiul celor 120 de inchisori, in care in momentede vArf ale terorii existau pAna la 10.000 de delinuti(e vorba de penitenciarele din Gherla, Aiud, Poarta Albn,Jiiava, Piteqti, Galali, Peninsula Valea Neagrd si CapulMidia), rezulta ca din cele mai de jos estimari au fostpeste 2 miiioane de detinuti politici intre anii 1g4B-1964.La numd.rul de mai sus se adaugd prizonierii militariqi civili ridicati qi deportati de sovietici dupa 23 august1944, o cifra tragica de peste 100.000 de mii.Etnicii germani deportati in Siberia: circa 1b0.000.Deportatii din Banat, ln timpul colectivizdrii si aIrazboiului ideologic cu Iugoslavia lui Tito: alte 200.000.Numdrul celor morli in sistemul carceral era de peste500.000 de persoane.Nu am tinut seama in acest calcul cle cei executali cusau fere judecata, precum gi de cei asasinali prin reletratamente sau imediat dupi eliberare.Reprezentantul britanic in RomAnia, Sir William JohnSullivan, intr-un raport din anul 1954 cAtre guvernulenglez, aprecia c5. ,,Rom6.nia este mai stalinista decAiStalin insuqi". Aceasta era realitatea represiunii.Arn inceput primele documentari in vara anr-rlui 1gg1.Ani insotit o echipa a 'Ieleviziunii Elvetiene, invita la cleParlamentul Romdniei, intr-o acliune pur propagancli s tici,pentru a realiza un panoramic al guiegului lonancsc.

DOCUMENTARE 5r JURNALISM iN ,,MEMORIALUL... I 21O cataloghez astf'el pentru ca a fost un periplusuperficial, insotit de covorul roqu qi de primiri oficiale,iar rezultatul - o emisiune despre bratamentul excep-bional de azi ai fogtilor delinuli politici. Echipa TVR(Lucia Hossu Longin, realizator, Doina Teodoru, redactor,

operator Mihai Truica, asistent Florin lonila ) ii secondape elvelieni pe post de cenupdreasi,Trebuia sd-i filmam in acliune pe jurnaiiqtii vestici...Documentarea nu era pentru noi.Dar, acea saptamina a reprezentat pentru mine ociiatorie in iad. Am mers cu autobuzele, cu elicopterul,alaturi de un grup de martori, foqti delinuti politici. Eiisi aminteau gi noi ascultam. Marturiile 1or cutremu-ratoare au risucit cu{ilul in rana ignorantei noastre.Ne-au motivat iubirea gi recunoqtinla pentru cei ce auindr[znib sA se opuna dictaturii comuniste gi, mai ales,decizia de a nu face Coar ,,o excursie" prin iagire gi prinpcnitcnciare.N-am filrnat atunci mai nimic. Nu era timp pentrunoi. Am privit, am ascultat si mi-am facut curaj pentruceea ce trebuia sd fac.Era o smulgere dureroas5" dinbr-o habitudine interi-oar6, din comoditate, din frica, din lasitate.Trebuia sA readuceam informa{ia corecti privinduoiagrrl rorn6"nesc. irr respectul suferiryei 9i al a


13/99

22 I LUCIA HOSSU-LONGINinterviuri foqtilor norrenclaturisti si sa-i asculti ca peniste parinti ai natiunii, fara sa faci apel la responsa-bilitatea lor.Am propus atunci, in 19g1, presedinteiui TeleviziuniiRornAne s5. realizdm un serial de televiziune. ,,Doar sasefilrne. Sa pornesti in 1g44 qi sA te opresti in anul 1964".De ce nu in anul 198g, am intrebat. ,,Pentru ca puEcd-riile au fost golite in 1964 " Ceausescu fusese un sfAntlSe dorea, de fapt, si dernonizam epoca Dej si sd nune atingem de asa-zisa,,epocd. de aur". Mandarinii regi-mului Ceauqescu trdiau, ocupau func{ii gi aveau uncuvAnt de spus chiar in Parlamentul RomAniei. Nu erade dorit sa ajungem la eiAm gAndit serialul ca un film de cursd lunga. Amygalizat sute de interviuri. Sunt peste 80.000 de minuteinregistrate in primii ani. Lucram in ,,foc continuu,,,martorii erau batrAni si dispareau. Astazi avem o arhivacoplegitoare. Acesta era proiectul meu.Aqa cum s-a spus, am trdit decenii de-a rAndul laaddpostul unei imagini mincinoase qi convenabile, o dulceimagine de natura sa ne linisteasca conqtiinlele.,,RomAnul e un om blAnd, n-a opus nicio rezistentasalbaticei opresiuni a ocupantilor comuni;ti, nu e in firealui sa raspunda cu violen 6 la violenfa. in inchisori,partea murdarA au fdcut-o temnicerii de alta nationa-litate." Mitul rabdarii, al supunerii noastre intra intr-uncon, ugeori de bascalie dureroasa. Aceasta minciuna -nimeni n-a crAcnit in front -, inaitata ia rang cle fatali-tate, ne-a izbavit de raspundere. N-au existat suferintemorale. N-aveam idoli de urmat. DecAt cei propusi d.ecopertile manualelor. Lagitatea a fost generala. AceastaminciunA istorica monstruoasa trebr.ria demontatA. Dece nu se stia nimic despre rezistenla armatA din munti?-Despre iezistenla eroicd. a eprsccrpilor gleco-cr-rtolici,care au preferat sa rnoard in inchisori, d,ecdt sn.-si lepedecredinta, nu se scria in cartiie d,t istorie...

DOCUIVIENTARE 5l JURNALISM iN,,MEMOR|ALUL... I 23Cu privire ia impotrivirea lAranilor ia colectivizare,lir clrama universitarilor, a elitei romAne$ti iaragi aveamputine informatii. Tirnpul acela, in care vArfurile inte-Icr:tualitalii romAnegti au fost aruncate in inchisori' apar-

f inea parci unui scenarist nebun.Maturatorul-sef de ta Sighet era un episcop qi ingri-i itorul de closete _ wn arLizan al Marii Uniri. Preolii pugisii pregiteascd cazanele de mAncare se stropeau cu terci

pe fa[A, ca mai tArziu sa adune fd.rAmele ca hrana' Acestertctalii le aducea ,,Memorialul Durerii"'Nu m-am oprit Ia gase episoade. Puteam oare s5' md'opresc? Audienla fihnului era uriaqa. Veneau mesaje dinLoatf tara.Marturiite erau coplegitoare, dar istoria represiuniiric afla in depozitele SRI. Acolo trebuia sA ajung Sen-t,inlele, figele, dosarele, toate se aflau sub lacit. Pot saspun cA am fost primul jurnalist romAn care am avutclreptul s5. consulte, in sediul lor inc[ secret, dintr-unt:artier din Bucuregti, documente de arhivd, un fel del,ubianka a ruqilor. Pentru noi, s-a amenajat o sala destuciiu Nu i-am lasat sa doarmS. linistiti I-am harguitftrrn mila Am avut o bursa in America qi am vazut acolocum se lucreazd. intr-o arhivi' Cu 5 cenli copiai zeci depagini. $i aveai acces liber la totServiciile noastre secrete, abia infiinlate, incercausa"-gi faca o nou5. imagine. Macar in limitele reformei sauirle conceptului de glasnosti, adicd de transparenta,tte-buiau sA rSspunda la solicitarile noastre.Cel mai complicat era sd oblin dosarele inainte de arealtzafilmul. Se intAmpia mereu invers.Am facut o documentare in F5.garag, impreuni cu IonClavrila^Ogoraru. cel ce supravieluise .lin inchisorile ani-lor'50. intr-un sat, ne-am intdlnit cu fratele unui parti-zan, ucis intr-o^ dirninea{i de decembrie- Fratele avt;a"lacrimi in ochi. intAmplarea era aSa: partizanii rezistartin mun[i luni, ani intregi, dar cdnd veneau sarbalorilecrestine, se apropiau de sate, incercau sa-i vad*1 pe cei


14/99


15/99

26 I LUCIA HO55U-LONGINaveau inimile impietrite. Si cred cd: aceasti cunoastereprin ,,Nlemorial" a suferin{ei Elisabetei Rizea, a DoineiCornea, a lui Tudor Greceanu, a lui Corneliu Coposu,a tinerilor: studenti clin FAgAraq, Banat sau Apusenia contribuit la limpezirea socielAtii romAnesti.

Doamna Flavia Coposu spunea: ,,Nirnic in {ara asta,de zece ani, nu a ficut atAta lurnind in constiiutA, nu adesteptat societatea nciastra cAb a fircut acest (Memorial>".Era mArturia doamnei Coposn, in sepbembrie 2001.Spun Loate acestea ca sar intelegeti cri nu e suficients;i aduiri laolalta arhivA, interviu, irnaginc de inchisori,ca sir fie un documentar, trn lihn. Cei care povestesc infihnele noastre nu povestcsc arninbiri, ci rctrziiesc in fatacamerei de filmat un prezent,, carc nu ric lasa uitat.Durerea e uneori atdt de ascr"r{,itii, incrit toti cladneaz1,o clipA lf tremura vocea qi brlrbia, din ochi le tAsnesclacrimi. In schimb, ciudat fenomcn, crilriikl' nu le tremurdniciodata vocea, lor nu li se urnplu niciodatf ochii delacrimi. Ei sunt intoleranti, opar:i, ngr:esivi, asa curn aufost o viata. Oameni fara morminl;c, rnorminte fera cruci,vie-ti c[lcate in picioare de puterea popularii, demnitateaintelectualilor terfeliti de o gleahtr'r clc analfabeti si deticalosi, tot ce avea mai bun o l;ar:':i, r-rrnilit si distrus.Schingiuri inimaginabile, un cinism frizind patologiculgi peste toate vinovali care se dt:clari. cu congtiinla,,itnpd.cat5.". Asa cr,rm se declard malelc tortionar, gene-ralul Alexandru Nicolshi, care mar:tr.rrisea in singuruiinterviu pe care l-a dat cAt a mai traib cri nu sirnte nicioremuqcare pentru r6urile de laclimi si dc singe ale celor45 de ani de comunism. Si ci, ;rtunci c6.nd comandacrimele de 1a Piteqti, in 1950, nu sc gindea cd va veni,,anul 1989"...Celor care, pe felurite voci, cAntri reflenul: ,,Ce rostare sa mai rascoiim trecutul? Mergem inainte " le amin-tim ce splrnea marele Tarkovski: ,,Fiecare epoca e mar-cata. de propria cautare a adevArului. Si nricAt de aspruar fi el, contlibuie la insanAtogirea r.rmanitllii." La inchi-soarea din Sighet au fost internnilati 218 inteiectuali,

DOCUMENTARE SI .IURNALISM IN ,,MEMORIALUL... I 27rrrr' penitenciarul era condus de un om cu patru clasel)r'irnare. Cum se explica aceastA roata a istoriei, care face,';r niste personalitd.ti care s-au aflat in fruntea t6rii sA;rirrngd. intr-o dubA, in catuge, cu ochelari de tabln qi;rzvi.rlili in hrubeie unei temnile? Acesta era un dosarrrrl'r'icosator aI crimelor sistemului comunist.l,)u si echipa mea am fost in aceqti 20 de ani adevarali;r,,lr[ati pe un front care se cheama,,o istorie care incArn se invatS. la Scoal5'1, Pe un front a} jurnalisrnului,rrltvArat.Indiferent sub ce comande, rnai bund sau mai rea, amlrrr:rat, indiferent dacd: am fost dotati cu munilie de iuptarrroclern5. sau cu una ieqitA din uz, indiferent dacA amrrvrrt o soldd. mare sau una derizorie, ne-am fAcut cu,rrcstitate datoria. Nu ne-am oprit din drum, pAna cdndnu am ajuns Ia capatul unui caz, a1 unui dosar, al unuir lt'sti.n.Cine traieqte in RomAnia poate inlelege ce eforturi aml;rr:ut ca filmul sd nu fie suspendat, ce presiuni politice;rrn avut de infruntat, ce intuilie qi ce rigoare detecti-visbica a trebuit sa desfaEurem, ca sA gAsim victimele.Si chiar, uneori, asasinii.Intr-o lume mai bun[, splrnea un coleg dela Dilema,,,t\4emorialul Durerii" ar deveni vizionare obligatorie;rcnbru elevi, cum se face in Cambodgia, cu documentarelerlr,spre khrnerii roqii. Mi s-a spus deseori, cAnd rneca-rrisrnele cenzurii nu rnai ma puteau opri: "RdrnAi strictlrr subiect De ce vorbesti de pensii, de ce actualizezl?"

La rAndul nleu, spun: ,,Nu vi oprili ia subiect lnlrrczenla micilor tirani ar trebui sa va inarma{i'culrtrcuria rezistenlei qi a irnpotrivirii, sa vri desav6rgiliI'r'oicctul aqa cum I-ali conceput "Actele de curaj cotidiene, deloc spectaculare, suntli:rrlle importante gi reprezinta inclicii de sanatate a uneirr;rliuni. Toate acestea cer un sacrificiti, o renLrntare,,,lirltr.rl c1e a cleplsi o barierA interioard in numele unor,.':r lori.


16/99

28 I LUCIA HO55U-t"ONGIN

Nu vA of'er instructiuni clc {blosire a profesiei dej urnalist, ci doar sfaturi trlri ctu rcsti privind,,cosrnolo gia"unei foi de hArtie .A4. Cdte nu poti visa cu o fila albn inIatalExperientele va stint necesare. Asa cum sunt instiinla, in tehnica, dar qi ln jr-rrnalism.Vladimir Bukovski, cunoscnL disident rus, scria cd.,atunci cAnd a primit prima convocare Ia sediul KGB, n-adormit o noapte intreagft. Firesc, am spune, emo{ie,nesiguran{A, frica. Dar Bukovski spune ca n-a dormit denerAbdare. Abia astepta sA se faca ziua, ,,sd. fiu in fafa1or, s5. le spun ce cred despre ei, adevarul in totalitatesi si intru in ei ca un tanc. Mai mare fericire nu imiputeam imagina."Pastrdnd proporliile, nu vorn ajr.rnge in timpul nostrula asemenea vrtejii, pentru cA nu vor rnai fi asupriri,tiranii, totalitarisme, univelsuri concentrationare,procese kafkiene.Sa nadijduim. Oricum, ell nu rnai pot sA privesc nicirnacar o pasAre inchisi intr-o cohvie.

Cercetarea si examinarea cerceterii:documentarea la revista ,,Der Spiegel"Dr. Renate Nimtz-KiisterJurnalista, Der Spiegel

,,Un jurnalist nu are voie sa isi faca munca ugoare,rrrai ales cu cei despre care scrie", a declarat RudolfAngstein, fondatorui revistei Der Spiegel, in 1995, la or:onferinta de luni. In fiecare sAptarnAna are loc aceastirrrt,Alnire, unde se aruncS. o privire criticA asupra pro-lrriului produs publicat, atAt de propriii colegi, cAt pi de;rlti invitati (printre care s-a nurnlrat la un noment datr;i Angela Merkel), revista fiind lnudatA si criticata de;rsemenea.Editorul a explicat cle mai multe ori, in cAteva cuvintesimple, nepretenlioase, din ce cauza exista aceast6. re-vistd.: ,,in primul rAnd, trebuie s[ informeze, dar infor-nlarea in mod corect inseamni si schimbare." Mai simplulilrmulat: ,,Vrem sd scriem despre ceea ce este."Cel mai important mijloc pentru atingerea acestuiscop este documentarea. Doar prin ea pot afla oamenii(:cea ce ar nu ar fi iegit niciodatA la lumina zilei, fArAr.lortul depus de jurnalist. Documentarea este, in mese-ria de jurnalist, cea rnai dificile sarcind,: necesitd muncd.rninutioasd., ambilie g.a.m.d., dar ea depinde qi de coinci-tlcnta sau cle noroc. De asemenea, este nevoie de unr,ditor, o revistd, un mediu care si fie dispus s5. inves-l,oarsca timp gi bani, deoarece arta de a gAsi, cercetareapoate costa foarte rnult timp. Chiar mai mult timp gi banicost5. redarea gi reflectarea in mod corect a informaliilor{iisite, pentru a face din propriul produs jurnaiistic osrri"sd credibiLa.


17/99

30 I REIJATENINITZ.KOSTFRPina in prezent, au fost publicate in paginile revisteiDer SpiegeL o serie de articole despre afaceri qi scandaluri(prirnir editie a revistei a api.rut \n 7947, sub tr,rtela lui

Rr-rdolf Augstein, pe atunci un tAnAr rederctor-gef gi editor,cle 26 de anr). Articoieir: respective au avut consecinleclrastice din punct de vedere politic si economic.In 1950, revista a clevenit cunoscuta prin acuzatia demituire i1 Lrnor deputati, pentru ca aceqtia sa sustinA cac-rrasul Bonn sa devina capitala provizorie a tArii.Cel mai imporLant eveniment in istoria revistei oconstituie asa-nr-rrnita ,,Afacere Spiegel", din 1962, carea fbst de fapt un scandal al tAnarulur stat RFG. Prinintitnlarea unui articol Maneura NATO, revista a fostacuzata de trAdare a {arii, ,,sistematic, pentru a cAqtigabani", cunl spllnea cancelaruL federal din acea perioad[,Konrad Adenauer. Editorul si rnai rnulli reclactori au fostinchiqi pentru 130 de zrie. A pornit un val de protestein intreaga {arii, ilcuzatiile dovedindu-se a fi nefondate.lVlinistrui apararii a fost nevoit s5. demisioneze. O altadezvAluire a avut consecinle negative qi pentru nigtepoliticieni germaru cle lang inalt, acuzali ca ar fi primitdonalii, de ordinul milioanelor, de la o societate producS"-toare cle arme. Un alt scandal nalional a fost declanqatla dezvelirea unei frande majore, prin care un manageral unei societAti non-profit s-ar fi irnbogAtit de-a lunguianilor'. Fara Spiegel, tentativa gr"rvernului Kohl de adiminr-ra libertatea presei ar fi clecurs cu succes.Elucidtrrea aventurii fiscale a unor conturi dinLichtenstein, precr-lm si dezvAluirea scandalului iegat deploteclia clatelor 1a Deutsche Telekom au facut ca revistaDer Spiegel si devinA, in Germania, un sinonim pentrujurnalismul cie investigalie.Pestele mare nu iese la suprafata intotdeauna cuajr-ri,orul unei clocumentAri riguloase si aprofundate.tlneori documentalea chrce doar: la clezvaluirea unorinforrnatii de fond despre anurni.te evenimente din vialaricr zi cu zi, despre care vor sau ar trebu.i sa fie informali

CERCETAREA 5l EXAMINAREA CERCETARII... I 31r:it,itorii. Pentru documentare lucreazi 270 de colegi, inccle 10 departamente din Hamburg si in ceie 7 birouriinterne, respectiv 23 externe.Der Spiegel, revista siptamAnal[ de gtiri cu cel mairnare tiraj din Europa, este independentd din punct devcclere politic gi nu este apropiata niciunui partid politicsiru grup econornic. In fiecare s[ptamAni se vAnd in jurtle 1,05 milioane de exemplare. Revista este cititl sdptd-rninal de mai mult de 6 milioane de persoane cu vArstacle peste 14 ani din Germania, aproape 10% din populalie,asta insemnAnd ca revista este datd mai departe dinrn6.na in mina. Der Spiegel qi-a suslinut timp de 6 deceniipozilia de top, adoptAnd acest concept: multe informaliicle fond, un amestec echilibrat de articole scurte Ei lungi,articole cu observalii tranqante, reportaje interesante qidisculii cu un couerstory solid documentat.Prin ce se deosebeqte documentarea la Der Spiegel falEtde cea a celorlalte reviste, Stern sau.F'ocus, Zeit sat ceaa ziarelor cotidiene?La un Spiegel-story lucreazd: uneori 4, 5 sau chiar maimulli redactori impreund.. Asta se intAmpli 9i Ia altereviste. Dar, inainte ca cei de ia Spfegel sd se deplasezela fata locului, s[ se intAlneascS" cu oameni gi sA valorificeintAlniri, se face o oprire la departamentul de documen'tare sau,,Dok", numit mai demult arhiva. Aici lucreaz[70 de jurnalisti specializali in documentare, care ajutila cercetarea fiecdrui caz in parte' Aceqtia au acces laa.rhiva revistei, dar si la bazele de date si de informaredin intreaga lume.Niciun alt editor german nu a fost atdt de convins deimportanla infiinlarii unei arhive, cum a fost editorulrevistei Spieget. Totul a inceput cu o cutie de carton plindrde articole taiate din ziar. Rudoif Augstein a practicatcolectarea articolelor ce i se pS.reau interesante cAnd erainca e1ev, mai apoi tAnar soidat. Din personal'ul de la arhivarevistei faceau parte, inca din 1947, cinci persoane. PAnd'1:r sfirgitul anilor '80, revista a avut o arhiva cu 30 de


18/99

32 I RENATE NIMTZ-KOSTERmilioane de documenle pe hArbie. La incepulul anilor,90a inceput digitalizarea, trecerea cle Ia arhivele de d.ocu-mente pe hArtie la un portal de intcrnr:t rnultimedia:asta.zi, sunt stocate electr.onic, ltcr rnicrof ilm si pe hdrtie50 de milioane de documente si b rnilioane cle imagini.Peste 300 de publicatii in l5lirnbi srrnt, trrmirrite in modregulat, saptamAnal fiind acLiugilrtc 60 cle mii de noiarticole. Revista are Lrna dintr:cr cclc rniri rnari arhive deziare din lume.intregul sistem d.e arhivarc cligit,aLi, proscurtat DIGAS,poate fi accesat de catre olicc ctlit,or. lrl r.evistei, fie cAacesta se afla in Hamburg sltr Ncw York,


19/99

34 RENATE NIMTZ-KOSTER

r s:i **n-si*xn. ssnrd'* $d . rdif{{dd{/

uilrt$honii. liEgl {in I 1i-\ 1. '1'h&*

i1 \a, ril..*i t {.**-l*1**r&;;N{:v"

3

(:)rlY*;'f'-'-: *' .,1:1

1/ : tfl ,, "e\X \la I ujr#wq*3"r* i*; s;1,:**ffi Yluau**""$' 1a"

S $rE-srlJq{*reht au:Jsld jlot ilr-' -{' - r,**.ker.5..*J*--rrt"-"4rf-.y"---{ -r* | ?..,t/Stalmrri;assitrsclince,riciuonlin.-. -+**' \\/tli' ef'$;jj*. -?r--6-".",


20/99

36 I RENATE NIIVTZ-KOSTERSi la asa-numitul qpalt, versiunea cleja tiparitd:, darnu finalA, a unui ziar se mai face o corecturd., pAnd cetextul ,,binecuvAntat" poate fi trimis la redaclia denoapte. Aici va fi din nou verificat, si poate uneori se maigisegte cAte-o gleqeala de ortografie, alteori apare ea prinmagie, vi spun asta din propria expei'ienla. Fiecarenum5.r este pd.strat pentru inci cloi nni dupa imprimare.Greu de crezut, dar toate aceste organisme de supra-veghere nu pot impiedica I00%, in ciutla anchetei intensegi a verificarii imaculate, apari{ia unor gre$eli. Errarehumanum esl, a gresi este omeneqte ,,Un numdr faragreqeli nu existi", spune seful departtrnentului de docu-mentare, Hauke Janssen. Prin urmarc, poate fi doar ochestiune de reducere pe cAt posibil a marjei de erori.,,Acuratelea este cerinla de bazA a jurnalismului decalitate qi a raportd.rii obiective", spune Janssen.,,Jurnaligtii fac greseli, indiferent dacii le fac neinten-lionat sau intenfionat. Astfel de erori provoacl daunelecele mai mari punctului forte aI jurnalisrnului de calitate:credibilitd,trii, care este exact punctul prin care vrea sA

se distinga jurnalismul de calitate de multe bloguri subiec-tive si buletine informative no-naute, de pe internet."Fere procesul sistematic de verificare, Spiegel nu arfi devenit ceea ce este acum, spune H.D. Becker, fostredactor-qef si multi ani cel mai de incredere om al luiAugstein. Arhiva legendara a crescut reputatia revisteiSpiegel din doud motive: in primul rAnd, ar fi aplrut maimulte informatii false. In al doilea rAnd, multe lucrurinu ar fi putut fi scrise.Aceleasi standarde se aplica si ia Splegel on-Iine(SPON), ceea ce nu este foarte uqor cAnd vine vorba deun portal de internet. SPON este cel mai citat mediu depe internet, cu redaclia sa editoriala formata din maimult de 100 de oameni.in vremurile de azi, cAnd jurnalismul este supus uneicregteri drarnatice a presiunii venite din partea legilorpie{ei, acest efort poabe fi vazut ca un lux. Fie ca e vorba

CERCETAREA SI EXAMINAREA CERCETARII,., I 37rlespre Stern, Focus sau Geo, aceste publicalii tr"ebuie sase mullumeasca gi cu o documentare rnai siraca. La unstudiu prin care au fost intrebate 259 de redactii ger-lrrane, doar 6 au recunoscut ca au un department caresA verifice articolele cu precizie. Asta s-a intimplat in2006. Azi sunt probabil si mai putine redaclii care iqipermit acest ,,lux".,.Despre numirul de neadevdruri si jumatati derrdevaruri din toate publicatiiie care nu lgi pennit efortuldepus de catre nava jurnalistica de plumb din Harnburg,se poate cloar specula", se scrie intr-un num[r special alrevistei Medium, din mai 2010.In SUA exista aproximativ 100 de mii de fact-checkeri,care lucreaza in principal pentru reviste irnportante:Newsweeh, New Yorker sau National Geographic.Dar chiar gi in revistele de mode si divertisment,precum ca Vogue sau Entertaiment Weehly, toate rezul-tatele documentirii vor fi controlate riguros.Editorii din vechea gardA, ca Rudolf Augstein, a cilrorpasiune a fost jurnalismul, iar cAstigul de bani a repre-zentat doar un produs secundar binevenit, sunt practicpe cale de disparilie. GAndirea pur economicd se trans-pune in multe locuri si in jurnalism, ,,Trebuie sd fimcongtienli," a spus recent o colegA la ceremonia de decer-nare a unui premiu pentru un reportaj scris de ea, lacare cercetatarea a costat-o multe luni de munc5" inten-sa si efbrt mental, ,,cd in jurnalism nu totul poate fi supusunei piele libere". Capacitatea de a depune un efort mairnare in ceea ce privegte documentarea intensA, pentrua urmari un scandal mai multe luni sau de a cAl[tori lnlume, face din jurnalismul de calitate un pilon al demo-cratiei. Faptul cit Der Spiegel a devenit o poveste desucces are de-a face cu efbrtul tiepus pd.nii in acestmornent. La scandalul din presA ref'eritcr la rnanevraI\[ATO. s-a fdcut o saptarnAna in prealabil cloar docn-rnentare in arhiva, pentru care niciun jr.rrnalist nu si-aparasit biroul sdu. Investigatia controversatir a fosb


21/99

38 I RENATE NIMTZ-KOSTERexaminata minulios, prin urmare a devenit,,rezistentila apd," si, in cele din urmA, inatacabila, in ciuda efortu-rilor depuse cle politicieni si procurori. Multi oarneni maitineri, chrar si tinerii jurnnlisti, nu rnai sunt coustienlide ceea ce ar trebui si constibuie valoalea jurnalismuluiindependent, aprofundat si resl:onsabil.

Traducere din limba germanir clc Szambolics Julia

Exigenlele gi practicile unui bun reportajProf'. univ. dr. Feter GrossUniversity of Tennessee

Motto: ,,Report me and rny catlse aright"William Shakespeare, King Henry IVCronicarilor din toate wemurile le-a fost cerut de c5"treconducd.tori sn fie cAt mai corecli in relatarile lor. Totuqi,a expune realitatea corect, cu adevS"rat corect, este de ourult mai mare importanta pentru un regim democraticsi pentru cetatenii obisnuiti, a cdror participare ia viala

socio-politica intr-o astfel de societate depinde in marer-nd-surd de modul precis, complet, contextualizat, echili-brab qi just de a prezenta evenimente, activitali, oameni,idei, problemel ctrze sau controverse. Aceasta inseamnA,mai intdi de toate, o practica foarte corectd a reportajului,dincolo de simpla observalie, ea insasi nu intotdeaunademn5. de increder:e, dincolo de relatdri ale martorilor,ale unor participanli interesali sau grupuri de interese,aie ciror obiective economice, politice, ideologice sau dealti natura pot transforma stirea intr-o veritabilA pies5.de propagandA, asems,nAtoare sfaturilor lui Sun-Tsu (inArta razboiului) din secolul 6 i.Hr. catre judecatorii rAz-boaielor. Pentru a inlelege importanla reportajului/ ainvestigaliei in dorneniul jurnalismului, precum gi rna-niera in care acesta trebr"rie practicat, e nevoie mai intliisA inlelegem natura democraliei, in specificul ei culturitl,care cl5. forma rolu]ui (roluriior) pe care jurnalisrnultrebuie sa le indeplineasca intr-o societate. Ptttotn,:rsadar. intreveclea o primA trasAturl esentiah a jurr- a-Iisrnr,rlui, care, J.a rAnclul sdr-r, sr,rbJ.iniazS. itnportan{a si


22/99

40 I PETER GROSSnatura reportajului/ a investigalieil. Trebuie sa spunem,totuqi, cd toate lucrurile se schirnba, inclusiv natura 9ifunctionarea democratiei. Corelate, asa culn am vdzutmai sus, cu aceasta, rolul (rolurile) si definitia jurna-Iismului vor fi, in consecin{a, articulate diferit. Scopulacestui articol nu permite o discutie asupra diferitelortipuri de democratie (pluralista, adrninistrativA, civicAsau directi), asupra traditiilor normative specifice fie-careia (corporatist, libertarian, al responsabilitatii sociale,respectiv a1 participArii politice) sau asupra naturiisistemelor europene de media, asa culn au fost ele anaii-zate d,e Hallin qi Mancini2. in loc cle accasba, intervenliava fi bazati pe tipurile de roluri nredia (in functie denatura democrafiei, de tradiliile nccsteia, respectivsistemul media), aga cum au fost categorisite de catreCristians et al. (2009) 9i discutS, natura reportajuluinecesar fiecAruias.

l Clifford G. Christians, T.L. Glasser, D. McQuail, K. Norden-streng & R.A. White, Normatiue Theories ol l.h,c Media. Journalismin Democratic Socteties, University of Illinois, Urbana & Chicago,2009, p. 147. Autorii ne oferi o definifie pt-rtrivita scopului meudin acest articol: (a) a face un reportaj - ,,a rclala fapte in forrnalor neprelucratd, intr-o manierd non-afler:tivir"; (b) obiectiv -,,referire la fapte verificabile" 9i (c) neutru * ,,avind sensul deechilibrat si dezinteresat, irnparlial, fhrd ar rrrrniri alte scopuri".In perioada cuprinsa intre anii 1930 qi anii 1970, ,,obiectivitatea"in jumalismul american a avut sensul tuturor acestora de maisus, inclusiv pe acela al unui caracbcr , ".2 Daniel C. Haliin si Paolo Mancini, Conqtaring Media Systems.Th.ree Moclels of Media and Politics, Cambridge, England,Canibriclge University Press, 2004. Penlru t.r foarte buni expunerea diferitelor tipuri de democralie, jurnalisrn si roluri alejnrnalisrnnlni, v. Karol Jakubowics, Media Systents Research: AnOueruietu, in B. Dobe]


23/99

42 I PETER GROSSExaminAnd deja vasta iiteraLura pe subiect, Christiansel ol. subliniazi functiile dominante ale jurnalismuh-ii,precurn urmeazd.: (a) de a oferi supraveghere mediuluisocial; (b) de a forma opinii; (c) dc ir stabili agendadiscutiilor publice; (d) de a acliona procrun un,,watchdog"

impotriva puterii politice qi economicc; (c) cle a lransmitemesaje si a informa publicul; si (f) ckr a participa activla viata social[. Susfinind t-':i exisbrr ,,o versiune con-sensuala sau dominanta nsupr:i r ir t,ri lr r r ti ilclr jurnalistice"s,autorii rezumA aceste pabru roluri, incadrate pe de oparte de puterea institutionalii rio t,i1l ,,st,r'clng" sau ,,weak",iar pe de cealalte, de autonomin sau clopcndenta media.Suntem nevoili sA ajungem la act:rrst,ir concluzie atuncicAnd examinam cazul jurnzrlisrnLrltri clsL-european sau,in aceastd. chestiune, variantclc vcst,-curopene, in careprincipalele viziuni opuse,,versiuni i t'onscnsualiste saudominante ale functiei jurnalisticr:" su rrt, dif'erenlele caresepara la nivelul naturii cetatenici.-As spune ca existA douA tipr,rri f'unclamentale decetatenie democraticA, (1) aceea in r:irrrr r:r:tatenii ajungei insisi la concluzii, iqi formeirzir pcrspective, facintei:pretAri Ei in cele din urmir nlcgcri in chestiuni deo mai mare sau mai micA imporl,ar-r{,ri, bazAndu-se peinformatia oferita de jurnaiism, gi (2) aceea in carecetdleanul este retrogradat ia pozitia tle a alege pur sisimplu dintre concluziile formulate clc iurnalisti, dintreobservaliile, perspectivele si interprct.irrilr: acestora. inbuna masurd., aceste doua tipuri clc ccl,atenie pun inlurnina viziunile conllictuale asupra jurnirlismului, aceeaa unui jurnalism bazat pe prezentiLrea cvenirnentului siaceea a unuia bazat pe interprel,ziri si perspectivepre-formate, care fac loc unor aserbiuni nefondate giposibilitAtii de a selecta dintre evenimentele, faptele qiinformatiile ce urmeazS. a fi utilizate in reportajul asupra

EXTGENTELF 5l PRACTTCILE UNUr BUNI REPOR-IAJ I 43rurlitAlii. Diferen{ele dintre acesle doua viziuni sunt,'xernplificate de tensiunile dintreG:

' ,,A adopta o pozi{ie neutra sau una participativavizavi de mediul social".' ,,A se concetra pe fapte sau pe interpretare gicomenbariu".' ,,A acliona ca o poarti pentru intrarea tuturorvocilor din societate sau a deveni avocatul unei

ca]uze sau al unui interes".' ,aA. acliona conform constrAngerilor impuse de orga.-nizaliile de media sau a urma o conceplie idealistadespre func{ia jurnalismului.".' ,,A alege dintre cauze sociale qi non-profit si crite-riile impuse de pia i".Acestea fiind spuse, vom exarnina in continuare celepatru roluri-cheie ale jurnalismuiui (de monitor, decolaborator, de facilitare gi cea radicala), aqa cum au fost

e1e prezentate de catre Jakubowicz. Mai mult decAt atAt,cele patru func{ii conduc in mod implicit la patru definiliidiferite ale jurnalismului qi, prin extensie, la patruperspective asupra reportajului si necesitalii acestuiaT.

1. Rolul de facilitare - ,,Ca principal canal de infor-matie publica, rnedia de Etiri ajunge s[ fie importantapentru alte institutii in vederea unor servicii din dome-nii diverse, precum politicA, comer , sandtate, educaliesau asistenla socialA. Media oferA posibilitatea de aatrage atenlia publicA asupra unor chestiuni de interes

'i lbidenz, p. 120.? V. Karol Jahubowicz, In.troduction. Media Systems Restn'rclt:Art. Oueruiew, in IJ. Dobek-Ostrolvslia, lVI. Glowacki, K. .Tal


24/99

44 I PETER GROSSatAt pentru institutiilejn cauzA, cAt si pentru beneficiariisau clientii acestora. In concordanla cu acest caracternormativ al roluriior jurnalisrnului, media de stiri nu facedoar un raport/reportaj al asocialiilor si activitatilorsocietatii civile, ci le sprijinA si consolicleazd".

in primul rAnd, in descrierea rolului de faciiitare nugdsim nicio indicalie care ar putea sugera o fr,rnctie deraportor a jurnalistilor, dincolo de simpla obtinere astirilor si informatiilor de la institutiiie sociale intr-omaniera non-investigativa, a unor materiale menite safaciliteze obiectivele acestor instiiutii si transmitereastiriior dinspre aceste institutii catre public.Ce altceva am putea spune despre nevoia de a raportacuprinsa in descrierea acestei functii ce vtzeazb, in modcelt a asista, a ajuta, a facilita un proces sau o actiunepe care instituliile sociale qi, prin extensie, conducereaacestora le considera importante? Nevoia de a informapublicul cu privire la ceva ce nu contribuie la facilitareaintereselor acestor institutii devine inutila. A face unraport/reportaj, in sensul cu adevarat jurnalistic aI cu-vdntului, i.e. acela de a descoperi si a transmite loaloinfbrmatia si stirile care i-ar putea af,ecta pe cetdleni,este inclus aici doar in m[sura in care interesele acestuitip de ccta-tean converg cu acelea ale institutiilor pe carernedia de stiri ar trebui si le serveascd. in exercitiul,,rolului cle facilitare".Intr-adevAr, rolul de facilitare cere ca media de stirisd ,,asigurc accesul acelora ce solicitA atentia publica inmod legitiru qi ciientilor acestora", dar cel mai adeseaaceqtia srrnt sclectati pentru congruenla opiniilor lol cuacelea ale scgmentului de priblic vizat de catre instituti:rde mediir in ctmzi. in afarA de acest aspect, faptul cle asolicita sall nll atentia publicA este rnai putin relevantin ochii unui bnn jurnalist decdt inforrnatia, expertizasi credibilitatea sr.rrsclor'. 0ste o lnare cliferenta intreaceia care sunt chern:rli sii isi prezinte opiniile (sunt,

EXTGENTELE S PRACTTCILE UNUI BUN REPORTAJ I 45ircestia cu adevS:rat utili in a ne spori gradul de cunoag-I,cre si inlelegere?) qi aceia care au profilul si cunoqtinlelel)ecesare pentru a ne ajuta in lamurirea unei anumiter:hestiuni, crize, controverse, evenimente, idei sau persoane.Ideea ca jurnalismr"rl trebuie sA sprijine, nu doar salir.ca un raport/reportaj al asocialiilor din societatea civilacreeaz| din nou o posibilitate de deriva, prin faptul capermite seiectivitatea si a fi pnrtinitor prin raportarearloar a aceior fapte pozitive pentru acesbe organiza{ii.Merita oare toate aceste asocialii, pozitiile -si activitAfilelor acest ,,suport"? Ar trebui oare ca jurnalismul sasprijine asocialii aie societa{ii civile, precum migcareade extremd-dreapta din Ungaria, reprezentata de Parti-dul Jobbik? Sau una de tipul miscArii de extremd-sbAngaWhite Power din Statele Unite, reprezentata de Ku KluxKlan? Jurnalismul ar trebui pur si simplu s5. se distan-feze de acest tip de suport, oricine ar fi persoana sauorganizalia in cauzi; aceasta e funclia relaliilor publice.Rolul de facilitare (jurnalism cu scopul de a.,,imbunA-tali calitatea vielii publice si de a contribui la formeledeliberative de democralie') poate fi il'adus, de asemenea,ca fiind jurnalismul confbrm ideii pe care jurnalisii o aucu privire la ceea ce inseamnd ,,calitatea vietii publice"si Ie folosirea unor,,fapte fragmentare, distorsionaie sauchiar imaginate ca justificari, cai de sc5,parc. Exempleelocvente pentru un astfel de jurnalism pot fi dateplecAnd de la acela practicat de media supusa controluluiin Venezuela lui Hugo Chavez, pind ia media subregimul teocratic din lran.Exista aspecte ale acestui rol de facilitare, care sesuprapun rolului de coiaborare.

2. Rolul de colaborare -,,Acest rol se refer[ in modspeciiic la relalia clintre media qi surseie de pr.rterepoliticA gi economicd, cu precddere Ia stat pi la :rgengiiacesbuia. Chiar gi in ziua de astAzi, in anumite circurn-st.at:te, rnedia de stiri este chemata si sprijiric auLoritatile


25/99

46 I PETER GROSScivile sau militale in apliriuea ordinii sociaie impobrivaamenintarilor criminale, c{e rizboi, teroriste sar-r de tipinsurgent, precum si in caz clt: cat:rstr:of'ar sau stare cleurgenta naturaia. Cooperarea mtlclia poate li r:erutA intr-omaniera mai generaldr, putincl irnplir::r suportul intere-sr-rlui national, a fi patriot si a tcspcct,ir atttorit,atea. Insocietitile in curs de dezvt.,l1,irlc, .j ttrrrrlisrnul poate fidirectionat c5.tre a servi anunrit,c olricr:1,ivc dc dezvoltare.Acest rol nu este impus doar clinrrl'irrii, r:i se gisegte ade-sea in concordanta cu activrtatilc cic zi t:tr zi arle mass-medieisau cu acliuni alese in circurnsl.rrrrt,clc spcc;ifice ale uneinecesitali sociale".

Rolul de cols.borare pe care ju,nxt,Li,snttr,l tl are, tn tmeleaspecte similar celui de facili,to,rc, sultrrt,ineaza insaqinotiunea de a serui publicul, ext:e1tl.i,tr f it,t:r'tttd poate cazulu,nui razboi sau, cum anr spus clc.jtt,, rr,l. u,n,ei ,,catastrofesau stari de urgenta naturale". I;rr,rr.t:Lii.l,c de tip relatiipublice nu le impun jurnaliptibr pr((L nt,tr.lte exigente cupriuire Ia moduL i,n care ropot'tu,l,/r(:prtrlajul ctr trebuifdcut. EIe unuleaza chiar ideea nct:asi,tri,ti,i, inuestiga{iilor.Relatia dintre med,ia gi ,,sttrsalc ltLtl,crii politice qieconontice" sa,u cu ,,statu,l si agen,ti). stti." rt,-ar trebtti safie ttna de colaborare, ci,^mo,i degra,lx\, sitt.qtr,ra acceptabilaar fi una de aduersar. In acest sens,.ju.r'rr,u,lisrnul trebuiesa transmita cetalenilor toatit i,trforrncttia si stirilefolositoare in a participa la attto-gLLuernare, daca aceainforntatie se tnscrie tn obiectiuele stubilite si deuine uncomplernent al intereselor tu,tu,ror srr,r'selor de putere, fieele politice, economice, guuernutrtctttale s(ru chiarr:ulhtraleMentoLitatee de ,,c:olobot'are" cste sttgtrata, de exemplu,rle Stnategi,a lttrationala de Aparare a llomdniei, adoptatarle Con,sili.u,l Supreru de Aparare a Tarii si trimisa Sena-tului Romdrtiei spre adoptare, lu, 23 iurtie 2010. Aceastapoate fi interpretata ca fiind o il'tcerco.re de a t'ace jurna-lisntul din Rontttn,ict sa adopte ut, ,,rol, cle colaborure",

EXIGENTELi SI PRACTICILE UI UI BUN REPORTAJ I 47::ttstind,nd ca n"tedia ar fi o ,,uulnerabilitate", o arnenintarelten,tru,,siguran{a ns,tionala". Documenttt,l afirn"ta canrcdia din Rom,d,nia ar reprezenta o uulrterabilitate prinItqttttl ca orchestt"azir, ,,campanii mediu, ce denigreazairt,stitu{iile statului, prin cLiseminarea unor informatiiI olse despre ac tiuitatile acestora". Con,form docwtnentului,tr, doua modalitate prin cane mediq se profileaza ca o astfeltle ameninlare este faptul ca influenteaza ,,pr-ocesulrllcizional, pentru ohtinereo, umor auantaje economice".Astfel de i,ncercari de a ptne piedici tn fata functieii.nuestigatiue a jurraulismului si libertatii de a inuestigatn-ice subiect, cu exceptia ctceloro, care sunt consider.ate ,,decalaborare" de catre centrele de puter.e dintr-o societate,ctu o istorie lungd. si nefericita tn s,nalele jurnalismuluin rcndial.,,Calab orar etr," dintre l,'Humanit 6 (tn prezentindepend,ent) si fostul proprietar, Partidwl Comugnisth'rarucez, dintre L'Osservatore Romano, ziarul semi-oficialul Vaticanului, sunt doar doua dirctre exemplele cele rnaieuidente de institutii media tndeplinind. rolul d,er:olo,borare. Aceste daua exem,ple sunt percepute ca fiind,credibile de catre publicul lar, din cauza ca oamenii careconstituie publicu,l respectiu su.nt fideli si credinciosiinclhratiilor poli,tico-ideologice sau cult ural-retrigioase aleacestor publicatii, si nu datorita calitdtii jurnalismuluipe care ele tl practica. Exista alte institutii medicr, ce suslinccr sunt independente, dar care functioneaza tn uirtuteaa.cestui rol de colaborare. (Jn astfel de cuz esle The NewYork Times, ale carui inclinatii catre ideile si miscarilede stdnga au deueruit foarte uizibile. De cealalta parte, FoxNews Cable Ch.ctnnel arata sensibilitati sirnilare catrefortele cle clreapta conserucLtoarr. in aceste exemple,raltortul/reportajnl ramd,ne importarut si poate fi facutin mod profesionist. El ua fi facut, tnsa, tn mod sel,ectiu,i.e. subiectele care nu se tncadreaza in. distinctia,,stdnga"/,, dreapta" nu sunt prezetr,tate sau catttate scttt,,tn cazul tn care acestora li se face totusi un raport/reportaj, asertiunile ruu uor ctuee scopul de a consolidq,


26/99

4A I PETER GROSSprezentared faptelor, ci uar deueni complementul sensi'bilitalilor p olitico-ideologice sau cultu,rale ale in'stitutiilorm,edict tn cauza.

AtAt in cazul funcliei de facilitare, cAt si in acela alfr,rncliei de colaborare, nevoia de proteclie legala pentruca jurnalistii sA iqi urmd.reascd. (intotdeauna) funcliileinvestigative este inlesnita, precurn si aceea de acces lalegislatia informatiei.

3. Rolul radical -,,Media serveste drept o platformApentru opiniile si vociie critice la adresa autoritatii siordinii de fapt. Aceasta platformA sprijina ideile deschimbare qi reforma, cel mai adesea prin modalitAtiradicale. De asemenea, media poate deveni o voce criticAea insirqi, nu doar ln capacitatea ei de platformd pentruopiniile si vociie existenle in societate. Acest rol esteprincipala tinta a incercS.rilor de a suprima sau a limitaIibertatea presei. De asemenea, el ofera justilicarea primaa libertntii de publicare. FarA rolul radical, democraliaparticipativn ar fi imposibiia".Intr-adevar, media de stiri trebuie sa serveasca drepto platfbrmf pentru opiniile si vocile critice, dar care estetobu;i lt:gAtura cu a strAnge $i a disemina stiri si infor-matii'/ Prima chestiune nu poai;e sA se substituie nici-cum cclci cle-a doua. Presa cornunistA din Europa de Est,in perioirrla tlinaintea celui De-:rl Doilea Razboi Nlondialsi in tirnprrl lui, inaintea ascensiunii comunistilor intre1945 si l 148, a fost un critic al autoritAtii si al ordiniide faph, ir nrilibat pentru schimbare si reforma (aqa cuma fAcut, si prr:srr nazist6. in Germania, inainte de 1933),a avut irr i'inrlurile sale multi marxisti-leninisti, aprezentut si lrirrrstrris gtiri si informalii partial sau inintregirnt,r tlef'ormate. Poate acum cineva stilqine faptulca acest asir-nr-rmit jurnalism a fost folositor dernccr:alieisi bunirstarj.i acelor societ[ i si cetateni]or lor? Indiscu-labil, e vorbar aici de e:


27/99

50 I PETER GROSSde inforrnatii avansate, sfatr,rri, avertismente sau oricealtd. inforrnatie de utilitate generalA. Aceasti notiune sepoate extinde la genuri de rnedia ce vizeaza divertis-mentul sau fictiunea, pentru cazurile in care astfel deimagini reprocluc realitatea. "

Rolul de monitoy prezinta inlrinsec o functie criticaa jurnalismului. Atunci cind sunt prezentate ln integra-litatea lor, contextualizate corect si complet, intr-un modechilibrat si just Ei cAnd provin din surse credibile, faptelein sine pob deveni critice la adresa autoritatii si a ordiniide fapt, in virtutea veridicitatii lor si a raspunsuluipr"rblicului. Nimic nu este mai puternic dccAt un subiectconstruit pe baza prezentarii unr.rr evenimente, ce reu-qegte sA fie un apel la schimbare si reformi- Cel mai bunexemplu pentru putcrea rolului clc monil,or este dat cLeprogr:rmele privitoare la I)uropii rle lilst ale unor insti-tutii de meclia clirr Vest ('x. Ijl30, [)r:ul,st:he Welle, RadioFree Europe/Radio Libolt,y), dcr prtrsa ccr a existat subte-ran in timpul comunismultri si dc contribulia pe caremedia monitor a avut-u lir prilllLrsilcir cornunismului.Rolul de monitor al jurnalisrnr"rlr-ri crstc, mai intAi detoate, si spre diferentA de cclclaltc roltrli, responsabil fatagi ln fala publicului. De aceea, rrccsta cste ce1 mai bineadaptat democraliei liberal-plurillist,c. Aceasta inseamnd,desigur, ca nivelul de pregatire si intelegere al cetA-fenilor, precum si utilitatea elitelor si non-elitelor pentrudemocralie trebuie sa fie ndicate si bine ancorate, iarcultura politic[ - una corect dezvoltata. Un punct impor-tant ridicat de Christians et al. este acelaca vulnerabili-tatea jurnalismului de monitorizare este ,,determinatade calitatea/starea genera.ld. a societatii, in special in ceeace priveqte cetileanul, vitalitatea societatii civile sisS.nAtatea procesuiuj. democratic"e.

EXIGENTFLE 5I PRACTICILE UNUI BUN REPORTAJ I 51Poate ca de aceea ne vedem aproape fcrlati sd. recu-rroastem lipsa roluiui de monitor si, in consecin{A, aobiectivitalii, a neutralitetii si a unui laport/reportajr:orect ai realitatii, in cazul jurnaiismuh"ri dirr Europa del,ist, cu putine excep{ii10. PAna la urrnd, este nevoie det;etAleni/ consumatori de stiri care sd- cearA un astfel dejurnalism, de politicieni si guverrle care sa fie adaptaterrcestor nevoi gi valori, de un sistem judiciar si delcgislalie care sa il sprijine, si de un sistem media caresa ii practice indiferent de cerin{ele pietei.Un lucru este cert: dacA jurnaiismul va practica acestuol de monitor, trebuie sA urmeze schema de reportaj,,obiectiv", care a f'unctionat, intr-un mod imperfect, inlltatele Unite, pentru mai mult de patru decenii(1930-1970) din istoria de 230 de ani a acestei tari. Acestset de cerinle/exigenle a pus accentul (observati timpulbrecut pe care il folosesc) pe acuratele gi caracterul

complet al faptelor prezentate, F & transmite toateaspectele unui suhiect, contextul, pe a folosi surse credi-bile, informate qi care posedA expertiza necesard, pe afi echilikrrat si just, si, in fine, pe absenta opiniilor siconvingerilor reporterului in prezentarea subiectului.ll. Surse si tehnici pentru un bun reportajlncrederea este elementul central ce face ca jurna-lisrnul sa fie util intr-o societate democratici. Ea estecistigata prin credibilitatea pe care jurnalismul reugeqtesa si-o construiasca in fata publicului, prin transmiterea

constantA de stiri precise, corecte si cornplete. Aceastainseamnd, de asemenea, ci, cea mai importantA mAsurA10 Este cu adevdrat surprinzAtor a observa cd jurnalistii dinRoraAnia considerd rolurile pe care media le indeplineste in aceastiara, opiniile lor, precum gi nivelul influentelor externe asupramuncii lor ca fiir-rd aproape de idealul roiului de monitor, cAnd toateeviclent,ele par a contrazice aceasta. (/. 2009 Wor.lds of JottrnalismReport, http://www.worldsofjournalisms.org).Christians et o/., 2009, p. 156


28/99

52 I PETER GROSSa succesului sau a insuccesului jurnaiisrnului este naturasurselor pe cal:e acesta le folosest'e, varietatea lor, ce iida jurnalistului posibilitatetr rle a vcrifica informaliasi de a obtine toate aspect'clt,r puzzltr-ului ce va alcatuio stire bun5..Acuratelea qi calaci.ci:ttl t:onrpltrf itl tllrei stiri suntfundamentale. De aici novoirt tlt' li vcril'ictt si reverifica,de a verifica in mod incnLcisrtt' t'oirt'tr inlolmatiile qi fap-tele. l'trimic nu trebuie asutnlit t:rr f iintl t'xattt si corect pAnacAnd aceste etape nu sunt pilr'(itlt'fi('. Accstea sunt Ia felde importante atdt in cazul ttnor irrtlivizi, avAnd scopula preveni erori enorme (Mar[< 'l'wltirt, lairnosul autoramerican, s-a vAzut nevoit sii tritrrsrrrit,lt o telegramS. dinEuropa c5.tre Associated Press, in I I'il)7, spunind: ,,Anun-tul morlii mele a {bst o exageralr:."), l)r'(l(:r.lnl in cazul unorevenimente, idei, crize, controvorsc stl(l ollltlcni. Urgentade a transmite stirile citre cet[ cr:ttt, litr tlirt cauza impor-tanlei lor instrinseci, fie din doi'i rrl;t tll rt fi mai rapiddecAt concurenla, duce adesea lil o llt czt'rtttre incompletia faptelor, dat fijnd faptul c[ clifirzrrlt'rt c1e qtiri are deobicei un efect de amplificarell. I)ttt rtr:c:rsta nu poate finicicrim o scuzA pentru a nu urttrlt i :tt'trratetea si intre-gimea infonnaliilor"A avea un ochi atent la detnlii si irlt,e capacitati deobservalie este la fe1 de important' pcnt,r:tt un bun jurna-1ism, precum capacitAlile analiticc (concentrate asuprafaptelor, doar pe fapte qi aslrpra tr.tttttrrr f aptelor), precumeruditia si inteligenta nativA a jttrrr;rlistului sau modulprecis, arLicr.rlat qi elegant de prezctrl,itl'e.Putine sunt exernplele de mfu'trrrii rnai emolionante,mai poet,ice, mai incAlcale de pelspt:ct'ive ca articolu] TheCharge of the Light Brigade al ltri lVilliarn HolvarclRussell, aparut in Tintes of Londott, clr:spro Bntaiia de laBalaclava din 25 oct,ombrie 185(i, care, in afara

r1 V. James l'allows.itrnie 2010, p. 44-56.

EXIGENTELF SI PRACTiCILE UNUI BUN REPORTAJ I 53lirnbajului partinitor si normativ-critic, a lAsat si multeintrebari lara raspuns, in special acel ,,de ce?" ai bata-lieilz. AceastA poveste este asernAnS.toare paernul:ut Alfred,al Lordului Tennyson, ce-rea\iza o mernorie a bAtAliei,rnai mult decAt o incercare jurnalisticA de a informa side a lumina cititorul cu privire la cele intArnplate.Ceea ce devine de o incA si mai mare importanli estemunca detectivisticA, ce scoate la lumina aspecte mai mici

12 B[telia a avrit loc pe 24 octombrie 1854. The Times a tyans-rlis qtjrea pe 14 noiembrie 1854. In cele ce urmeazi, o vom pre-zenla in integralitatea ei: ,,Dacd etalarea minunatei vitejii, acrccsului de curaj s,i de culezantd reflectate de strdlucirea celorrnai bune zile ale cavaleriei ne-ar putea oferi o consolare deplinapentru dezastrul intAinplat astdzi, l1-am avea niciun mobiv sdregretS.m trista pierdere pe care am suferit-o in fala unui inamicsalbatic si barbar...La ora 11,00, Brigada Light Cavalry a intrat pe front... Rugiiau deschis focul citre ei, din redutele din dreapta, cu salve demuschete si pusti.Au mdturat tot ce le-a stat in cale cu mAndrie, strS.lucind inhlmina soarelui de dimineata, cu toatd. mAndrj.a gi splendoarearazboiuh.ri. Abia ne putern increde in evidentele pe care toatesimturile noastre ni le transmit. Oare acea mAnd de oameni nuavea si aibd soarta unei armate in pozitie de rdzboi? Vail Nu poatefi clecAt adevdrat - disperata lor vitejie nu avea limite qi de departear.r lbst scogi din calitatea nnmiti cel rnai precis - discretie. Auavansat in doua linii, mArind ritmul cu cAt se apropiau mai multde inamic. Un spectacol mai inspaimAntat,ol nici cA a fosi; vAzutvreodata. Fera a avea putinla de a;'uta, cei prezenti au putut, firnartori.i eroismuiui compatriotilor 1or, nAv5.lind cdtre armelernorlii subite....Artileristii rusi s-ar.r intors la armele lor cAnd f'urtunircavaleriei a trecut. Vazandr-r-qi propria cavaiene amesteceindu-stcu trr.rpele ce tocrnai trecuseri de ei, spr:e eterna dizgru,ic :rnumelui de Rusia, atacatarii au fzicr,rt sd. carl;i ploaie stingolorrs:ipeste rlasa zbuciulnat:i ck: cameni si cai, arncstecdnci 1:ricit,:ri sitlr.rsutani intt -o t'tiinii ( r)lrttlit:r...La 11,35, rriciun soldat hritanic, cu exceptia celo'' ntor(,i s;Lrin:uribunzi. nu rnai era ln fata singeroaselor arme moscr,rvii.c...".Hr:u To Saue Ilt.e -ly'cttrs. in 'I'h.e Atlatttic,


29/99

54 I PETER GROSSsau mai mari ce, ignorate, fac obselvatizr doar partialcorecta, scoasa din contexL ori chiar fnlsa sau irelevantA.Jurnalistii au la dispozitia lor' (sau iit trcbui sa aiba), prinalte resurse informationalc. su,t'sc tt.ttL(Ilte, care suntdispuse la13:

1. ,,On the record" - stlrsil rttrtrcpt,ii t:lt toatli tnformatiapoate gi va fi folosita in stiri, sursa fiincl identi-ficabila.2. ,,Off the record" - informatiit tlr, lit rtcesb tip de sursAnu poate fi folosita in niciun fu[.3. FnrA atribuire - informatiit 1to;tl.cr fi folosita cafundal, dar sursa nu va fi idcrrt,iliclbila.4. De fundal - la fel ca qi in cazrtl r:t'lt:i ,,[iira atribuire",unii reporteri interpreteaza f tttttlrrlttl ca abiiitateade a folosi informalia cr-r atrillrrinr gcttt:l'alA, de tipul,,un oficial municipai".5. De fund-al indepArtat - inlitrrrrrrl,iir poate fi doarfolositA, dar nu poate fi atrilrrril,ir niciunei surse,nici m5.car in termeni gen()l'illi, t:rL in cazul ,,unoficial guvernamental".

Informatiile qi datele sunt print:ipirlir tintA a jurna-lismului. In cele ce urmeaz[ vom prcz(]llt,lt un scurt,,ghid"de posibile surse pentru jurnalistii int:cpltori, aqa cumeste cazul rapoartelor oficiale:1. Guvernul (la nivel nalional oli rcgional) isi face

publice rapoartele gi alte tipuri r.lc iuformalii (e.g.contributiile financiare citre cirntl idali, inregistra-rea votanlilor, licenlele oblinutc, slLlariile angaja-lilor cle stat, cheltuielile guvern:rrnentale, rapoarteiecurtilor, rapoarlele militare, r'apoarte ale compa-niilor de stat, documente referiioare la capitalul' 13 Citez liber din Carole Ilich, Writin.g on,cl lleportin'g News.A Coaching Metleods, 6th edition, Waclslvort}r, 2t)10, capitolele [i si 7.

EXIGENTELE 5I PRACTICILE UNUI BUN REPORTA] I 55de stat, taxe, inregistrAriie vehiculelor, inregisbrAriprivind inspectia cledirilor, aurorizirile deconstrucfie, intrunirile comisiilor, ordonanfe qirezolutii locale, cheltuielile municipaie, rapoarleprivind lucrarile publice, rapoarte ale departa-mentelor de poiilie, educalie, utilitati publice etc.).2. Rapoarte privind politiciie organizatiilor publice siprivate.3" Informatii sau baze de date statistice.4. Date geografice sau meteorologice.5. Surse bioglafice.6. Informatie referitoare la business (at6t 1a nivel decornpanie, cAt si 1a nivei local, regional qi nalional)si7. Surse profesionale (asociatii profesionaie, breslesau sindicate).

tn tari precurn Statele Unite aie Americii, in careexista baze legale precum ,,Freedom of Information Act",jurnalistii delin un instrument iegal, ce le permite saurrnf,reascA/sa cerceteze orice bip de informatie guverna-mentalA, indiferent de nivel: local, regional, de stat saunali.onal, cu exceplia acelor informatii si date ce privescsiguranla nalionah. Problema in jurnalisrnul americaneste faptul ca, degi este permis un larg acces la astfel cleinforrnafii, reportajele tind sa se concentreze asupraspuselor politicienilor relative 1a grrvern si nu asupra aceea ce guvernul lhce cu adevirat. In Statele Unite chiarqi companiile private devin subiectul investigaliilorCongresului, iar rezultatele devin informatii de interespublicla.

1a Guvernul este cel care trebuie sd dovedeasca in fatrr uneiculti faptul cri refuzul de a face publice anuinitc inforrnatii csl,i:justificat de atingerea unei chestiuni rle securitate natiorrrrli;gr-rvernul nu r:euqeste a]lioape niciodatS" si cioveceascii :rc,:s(, Irr,:r''.r.cur-iile clind cistig de car-rza. 1;resci de stiri il 99 ile r:rzr".rri


30/99

56 I PETER GROSSln lr.rmea tot mai digitalizatA d.e astazi, sursele on-Iinedevin tot rnai mult tinta jurnaliqtilor. Jurnalistii trebuie,totusi, si fie prudenti in a cita informatii gisite pe Web;acest tip de informalie necesita verificziri clr-rble si tripleqi nr"r trebuie asumate pur si sirnplu ca fiind valabile.

Astfel, o strategie cle cAutare eficienta ar trebui dezvol-tata, astf'el incAt jurnaiistul sA isi fbloscir.sca cAt mai binetimpul; cAteva sugestii pentru aceasta nt putea fi: (a) sAisi restrAnga aria de cS"utare; (b) s;1 posede o bunAcapaciiate de in{elegere a domeniilor cle internet (.goupentru domenii guvernamentale, .erlzz pentru cele educa-tionale, .com pentru cele comerrciale, .org pentru celeorganizaliottale, "net pentru reterlc, .biz si .info penft:usite-uri de r-rtilitate genera.la; .n.unlc pt:ntru sjte-uri perso-nale sau .m.Llseutn, .aero, .coop si .pro y-rcntru site-uricomunitare); (c) sa gdseasc6 datelc rlc corrtar;t (ale opera-torilor sau proprietarilor Website-r.rlLri) si (d) sa verificesite-urile de stat (acest punct este aplicilbil cu precaderein Statele Unite, unde site-urile guvcrnclor sunt foarteutile in a gAsi informatii legate de st,at,).De asernenea, credibilitatea fiecarui Website accesattrebuie verificata inainte de a folosi respectivele datein stiri. Tolugi, trebuie spus cd rnajoritatea acestorWebsite-uri ofer[ informatii fragnrcntare. Acest lucruface ca astfel de analize gi opinii sii f\c considerate foartesuspecte. TinAnd cont de acest aspcct, un test de veridi-citate trebuie efectuat de fiecare datir cind ele ar puteafi vAzute drept utile. Situatia blogtrrilor/blogger-i1or nueste cu mult diferita nici in Statelc Unite. Exista foartepuline bloguri care nu numai cd pot fi percepute cafurnizori legitinri de informatii si stiri, ci care fac chiarun servicir,r prin faptul ca verifica inforrnatia si fac rapor-turi privind verificitatea si acuratetea informatiilorprezentate de media traditionaia. Nu ar trebui sa fie osurpriza pentru nimeni faptui ca jurnalismul on-line nupoate inlocui reportajul traditional, ci poate doar func-

EXIGENTELE 5I PRACTICILE UNUI BUN REPORTAJ I 57lrona ca un supliment al acestuiarS. in continuare vollrrl.scria o listA de verificare, cu scopul de ajuta in detcr-urirrarea credibilitatii Website-urilor; aceasta ar putcirli LrtilA, cle exemplu, in a evalua dac5, noul site de stirilornilnesc ce va fi lansat de Dinu Patriciu si Sorin Roscirlil,anescu, in noiembrie 2010, poate fi considerat o intro-1 r rin dere jurnalistica legitimd.

O lista de verificare cu scopul de a evalua credi-lriiitatea unui Website si de a efectua o cAutare mai efici-cnti, include urmatoarele intrebari (Rich, 2010, p. 97):Cine: Cine este autorul, proprietarul sau organi-zalia-sponsor ce apare pe site? Care sunt intereseleacestuia? Evitati site-urile anonime.Ce: Este site-ul in cauza afiliat vreunei agenliiguvernamentale, vr:eunei institutii de educatie sauunei organizalii credibiie la nivel nalional? Verificaliindexul site-uh,ri la sec{iunea ,,Despre noi", pentruinformalii privind acest aspect.CAnd: Informatia prezentA pe site-ul in cauzd estedatatA? Acest aspect este esenlial. Folositi inforrnatiacea mai recenti pe care o pute{i gAsi.Unde: Exista date de contact - numdr de telefon,adresd., nume (de persoane reale, nu virtuale, precum,,webmaster-ului")?De ce: Este site-r,rl in cauz5. partinitor in vreun felsau chiar are o agenda promolionala? Daca raspunsuleste da, evitali-l sau folositi si alte puncte de vedere,verificAndu-i acuratelea.Curn: RestrAngeti-vi cautarea prin folosirea unorcuvinte-cheie in locul unui subiect larg.

15 V. de exernplu concluziile din lucrarea Marcel Nlachill si&Iarkns Beiler, The Intportance of the Interrtet for Jou'nalisti.t:Research., in Journalistn Stu,dies,2009, 10 (2), 178-2003.


31/99

58 I PETER GROSSAtribuire; hnprimati informatia pe care intentio-nati sa o folositi, astfel inc6t sa o puleti documentzr;site-urile dispar in mod frecvent. Copiati ni-rmeltrsite-tLiui si adresa (URL), pentru a le uliliza in citarcrsau in oferirea urrui linl


32/99

60 I PETER GROSS* ,,Foiositi cuvinte-cheie". Faceli notatir prin cuvin-te-cheie care va amintesc cle fapte sau a{irmatii, daca nunotati direct intregul citat.-,,Dezvo1tati aptitudini de stenografiere". AbreviaticAt mai multe cuvinle si dezvoitaLi-va propria stenografie.-,,incetinili ritmul". Controiati ritmul interviului,astfel incAt s[ puteli iua notite complete si sa evaluaticeea ce auz\fi.--,,Cere i, daca este cazul, repetitia". Aceasta este omodalitate de a incetini ritmul intcrviului, dar care vApermite, de asemenea, sA verificati acur.atelea notatiilordumneavoastrA.--,,Privili persoana intervit,rvlrl,I in ochi". incercati sAluati notitc tlira a privi ia caic1..- ,,Nottrli obscrvutii". Scrieti intrebiri adilionale saufapte pe care clorit,i sa le verificat,i, surse pe care le-atiputea contacta, ctlrc apar in corrvcrsatie. Notati, deaserrrenea. obsetvi-rti i.- ,,Verificati infbrmatia esentialii". Asigurati-va calotul este corect notat, de la toabc numele ce apar incc-rnversalie pAnd la fapte.-,,Verificali o informatie penbm a doua oard.".-,,Fiti deschis". Ideea initialA pr-.ntru stire poate suf'erischimbari, unghiul din care priviti subiectul poate fi

schimbat in timpul unui interviu. Nu limitati notatiilela acel unic concept initial.-,,Folositi un sistem de simboluri". Dez.,'olati unsistem de semne, ce rnarcheazi ]ucrurile cele maiimportante"* ,,Notati si in tirnp ce stati in picioare". Practicatinotarea in timp ce sLati in picioare, deoarece unelesubiecte importirnte. cum ar inr:endiile, accidentele,

EXIGENTILF 5I PI1ATTICILE IJNUI BUN REPORTAJ I 61tlezastrele sa',r alte tipuri de evenimente ce se petrec invitezA nu vA vor oferi luxu.l cle a st,a asezati.* ,,Fastrati-va notil"ele". Pestr"ati un fisier al tuturorinterviurilor.

- ,"Tnranscrieti notitele in cazul unor subiecte impor-tilnte". Faptul de a transcrie notllele va va folosi oricum,ciLci 'za veti distanla de notaliile initiale.C. Curn trebuie planificat un interviu:

- ,,Identificati tinta pe care o veti urmari cu precE clere"(ciar fiti pregatiti pentru a o schimba, ctraci. inforrnagiaprirnitA in timpul interviului justifici aceast6 schimbare).-,,Cercetali f'ondul prnkrleinei".-_,,Identif,icati obiectivele". Ce fel de inf,ormatii va

agteptati sa oblinef,i.* ,,F aceli u.n plan a} intrebarilor". Faceti o list[ aintrebfrilor pe care doriti sE le adresati si n"rarcati-le pecele care v-ar putea aduce informatia cea mai preliaasa.-- ,,Solicitali un interviu".- ,,Folosili o .restimenta{ie adecvata".- ,,I'[r intArziafi".

D " F)esfasurarea intel:r'iuh.ri:- Pregatiti atAt intrebdri deschise (pentru citate slrftspunsuri elaborate), cAt si intrebari inchise (rispunsuriscnrte, intrebari specifice, factuaie).- intrebirile care acluc cele mai mulle cit,ate si ancc-clotc incep ctr cc, r1c ce si curn.-,,Factorul negtiintei". ltru vA temeti sa adlcsrlti inl,rrt-beri, chiar claci aceste.? r/-ar putea pune intr-o luntinilproasta, de nesti'.rior. in fata su:rsei.


33/99

62 I PFTER GROSS- ",incepeti prin a sparge ghea a". Prezentali-vi gidescrieti scopul interviului; incercali sa stabilili un raportcu persoana intervievatA, prin conversa-tii cu caractergeneral si nu scoateli caietul cu intrebari din prima clipa;incercali sA observati irnprejurimile cu scopul de a incepe

o astfel de conversa{ie, dar nu deveniti prea intim.-,,Planifica i dinainte prima intrebare". incercali saidentificati o intrebare care ar putea stArni interesulsursei.*,,Pune i intrebarile intr-o ordine care sA nu parAameninlAtoare". ExistA o intreaga dezbatere cu privirela felul in care intrebarile ar trebui ordonate, dacd celemai dure ar trebui adresate la inceput sau Ia sfArqit;folositi-vA intuitia qi judecata, pentru a evalua timpuldisponibil pentru interviu, personalitatea sursei, naturasubiectului abordat etc.*,,Adresali intrebAri debazd". Cine, ce, unde, de ceqi cum; acestea sunt baza oricd.rui reportaj bun, urmate

de intrebarea,,ce inseamnA acest lucru de fapt", care vaclarifica semnifica-tia rispunsurilor primite.-,,Utilizali intreb:iri de tip follow-u.p".-,,P6.stra i linistea". Nu faceti comentarii, nu vd.exprimati opiniile, nu faceti judecAti aslrpra fapteior saulasp trnsurilor sursei.-,,Controiati interviul". Daca sursa iungegte ris-

punsul sau pleaca de ia subiect, nu o intrerupeli; aqtep-tali momentul unei pauze fireqti Ei trece{i la urmatoareaintrebaue, fblosind tehnici de follow-up.-,,Repetati intrebarile". Dacd nu veli primi un ras-puns mrilturnitor: la o intrebare importanta sau sensibilasau reusiti sa obbineti doar un raspuns evaziv gi incom-plet, intreberbi din nou, sub o alta formA.- ,,Folositi intrebari de fundal".

EXIGENTELE 5I PRACTICILE UNUI BLJN REPORTAJ I 63- ,,intrebali despre evoiulia faptelor". Treceti uqor clllrr p 'ezent la trecut si 1a viitor.-,,Construiti cronoiogii" (dacA e aplicabil).-,,Tehnica roluh,ri". De exemplu, cum ati folosi infor-rualia dacA ati fi in audientn? Ce doresc cei din audienta

rra stie?-,,intrebari pro si contra". Ambeie aspecte a1e unuisrrbiect trebuie discutate, precum gi raspunsurile ce:;ugeleazd opozilie, acord sau dezacord cu o anr.rmit5.lcma.- ,,Cereli definitii (ale unor concepte, idei, intelesurictc", astfel incit sa fiti siguri ca intelegeti la ce se referasursa si c5. nu vor exista confuzii".-,,Verificati". Adresati chiar qi intrebarile ale c6ror

raspunsuri le cunoaqteti deja.-,,Folosili tehnica tacerii". Uneori cea mai bun5.intrebare de follow-up este td.cerea, mai ales in cazul incare sursa pare a se simti inconfortabil cu rAspunsul per:are l-a dat; aceasta poate rupe ea insasi tAcerea,claborAnd.- ,,Folosifi tehnica de a da vina pe altii". De exemplu,,,oponentui dumneavoastr5. sustine ca trigali la platalaxelor pe venit. Cum raspundeli?"- ,,Tratali cu tact intrebarile cu incdrcatura emo-tionald".- ,,Folosili intrebari care s5. rezume faptele". Decxemplu, ,,care sunt cele mai importante trei problemecu care vA conf,runtali?"- ,,Folosili tehnica contactului". intrebali sursa dacicxista alte persoane pe care ar trebui sA le contactati culrrivire la subiect sau cine altcineva ar putea fi irnplicat,.


34/99

64 I PETER GROSS- ,,tntrebari libere". Existi ceva ce ali dori sa adAu-gati?-,,Terminali intr-o notS' pozitiva". intrebali dac[ atiputea reveni cu un lelefon pentru detalii sau intrebarisuplimentare.ln sfArqit, a face un reportaj bun este ca orice altaaptitudine: se imbunata.{eqte pe masurA ce ne antrenAmqi exersam mai mult.ConcluzieJurnaiismul cle calitate nu porneqte cu perspectivepre-clefinite, cu obiective pre- determinate, cu interpretaripre-fabricate sau cu asertiuni nefundamentate sau par-tial funclamentate, desi nu putini sunb cei din mediul

acaclemic sau rilinaiirril lui, tlc vircl toate acestea ca fiindacceptabile. Urtratcrr cctt tniti llr"ttin gravfl ce poateapd"rea ar fi ducelea in eroltrc iI lruclientei, fac6'nd undeserviciu cetileanului gi democlat,ici insesi, conduc6nd-opoate chiar pe calea demagogiei.De ce ar trebui sa acceptAm act'sl bip de abordare ajurnalismului, chiar dacA aceasta tlsbc clisponibila dintr-omultitudine de surse, nrr doar djn r-ttrit. acest jurnalismfiind practicat intr-o form5. extrema in perioada sovieticaqi in cea nazisba? Jurnalisrnul presupttue a vAna eveni-mente, a le verifica, a le reverifica, a le verifica incruci-qat $i a le corobora, intr-un final.in cazul oric[rui a]t ro1 decit cei de monitor, pdsimpe Lrn tarAm unde standardele jurnalistice (i'e' acuratele,integralitate, justele, echilibru, surse credibjie, con-textualizare sau absen-ta simplelor opinii) devrrr dintr-odatd negociabile in relatia cu cerinlele de a ,.facilita"altceva decAt gAsirea cle strri si informalii necesare siutile cetalenilor, ,,colaborArea" cu institutii si indivizi, saufaptul tie a milita perrtru o schimbare..radicala". Aqa cum

EXIGENTELE 5I PRACTICILE UNUI BUN REPORTAJ I 65argumenteaza McGowan, ,,rolurile de tip ideologic, ininLeriorul cdrora reportajul gi analiza sunt deformate declublu-standard, de nerespectarea principiului deonestitate intelectuala si de favorizd.ri aLe unor grupuriin fa{a allora, nu poate duce decdt la otravirea bineluinational...". Pe de cealalte parte, un jurnalism br'rn, solidsi non-ideologrzaf, (i.e. fhr6" interpretari si perspectiveprestabilite) este necesar, conform celor scrise deMcGowan, deoarece:

... ca principal formator al culturii civice, jur'nalismul stabileste termenii in care rela{ionAmunul cu a1tul, atAt in ceea ce priveqte relalia dintreindivizi, cAt gi pe cea intre grupuri. f)e asemenea,jurnalismul poate fi vazut ca o oglinda, cu ajutorulcAreia ajungem ia a ne inlelege pe noi ingine ca qicolectivitate. Este important ca acesta [jurnalismuljsa spuna tntreaga poueste qi nu doar pdtti dinaceasta, ce se potriuesc unui sceruariu prestabilit saucare afirnta o ortodoxie tngusttt (accentuare adiu-gatn). Cu alte cuvinte, oglinda pe care jurnalismulne-o oferi spre folosire trebuie s[ reflecie increaganoastri imagine"17.A^ga c';m observa Jakubowicz, printre altii, jurna-lismul de opinie si de convingeri dornini Europa de Est.Aceasta, deoarece este subordonat faptuiui de a promovaschimbarea sociala si politicA. in felui in care ea este

tlclinita de politicieni, partide politice, proprietari aiinstituliiior de inedir, editori, si chiar de jurnalistii, siinteresele lor financiai"e. Toli acestia ,,ttebuie" sd optezel)ontru a fi partizanuI rtnrli partid sau al r.lnei cauze'Irilosind un stil de a scrie ce se invecirreazl' de rnulte ori17 William tvlcGowan, (ioloring the News' IIow Crisatlirtg f'Lr

I liuersity hos Corruptecl Anrcrican ,Iournalism' Encor'rn ter Books.Srtn Fraricisco, 2001, p.2aB'249.


35/99

66 I PETER GROSScu propaganda"ls. Nu este deloc surprinzator faptul ca,in RomAnia, media de qtiri practici un tip de jurnalismcare contrazice ideile exprimate de McGowan. Asa cumnu este surprinzAtor nici faptul ca un analist romAn scriein 2010, cAnd criza devine din ce in cc mai gravA inaceastA arA, cA media de stiri nu isi face treaba: ,,Intr-unmoment greu, in care ar trebui sa i se cxplice rneca-nismele crizei si motivele pentru care o cluce mai raudecAt in urm[ cu Lrn an, publicul e bornb:rrdat cu mesajealarmiste si instigari ieftine, dar se pare cii e{iciente."leFara echivoc, rolurile de facilibarc si dc colaborare,cAteodata chiar si radi"al, dornina julnalisrnul est-euro-pean. N-ar trebui sA ne rlirc faptr.rl cA functia dewatchdog devine secundarir acclciir dt cd,itr,a docil. A1lnctcAnd rolurile dominante (dc lircilitalc, dc co]aborare sice1 radical) devin cu a.dcvarut r-rrr t;iirre de pazA, ele ser-vesc cel mai adesea intcrcsclc ar:clora pc care ii repre-zinta (patroni de rnedia, politicicni, partide politice,companii/corporalii) qi nu pe acclca alc publicului.Nevoia unor standarde normativc ale jurnalismului,asupra cdreia insistA toti editorii/clir^cctorii, care suntinlelese gi sprijinite de elite, de legislatie, de culturapoliticn si profesionala, capata atat cle mult5. importantS.tocmai pentru faptul cA este imposil rle gasit jurnalistifdrA un bagaj social, cultural, politic sau personal adusin practica jurnalisticfl. Standardelc profesiona]e nuelimina acest bagaj; ele il pot doar impiedica sa preiacontrolul asupra practicii jurnalistice; cu toate acestea,insAsi exister-r.la lor nu este intAmplAtoare, ci se nastedintr-o nevoie realA de a fi puse in practicA.

18 Kai'ol Jal


36/99

ll. Experienle ;l opinii


37/99

,,Primul meu reportaj sanitar"Patrel Berceanu (1951-2006),Scriitor. Craiova

intr-o buna zi, seful reclactiei ziarului la care lucrez,rn-a chemat la el Ei, dupa ce m-a tinut un sfert de ceasin picioare farA s5. se uite la mine, m-a poftit sA iau ].oc.Uite ce e, tovarS.gu' Bebeanu, incepu qeful sA-mi vor-beasca cu o voce obosita. (ParantezA: vocea bosului e tottirnpul obosita de moarte. inainte cu douazeci de ani,c6.nd era gi el simplu redactor, nu era obosita'. Vocea aobosit exact in clipa cdnd a fost numit redactor-qef, si deatunci nu s-a mai schimbat. Probabil ca aceastA voceobositA justifica diferenta de clasa de salarizare de 8000de lei dintre el qi simplii redactori care, Ire patul rnortii,nu vor muri cu un cuvdnt pe buze, aqa cum se spune ca-sidau duhul oamenii, ci vor muri cu vocea aceea obositain urechi.) Deci, tovardsu'BAbeanu, ai sarcina sA scriiun reportaj minunat, mobilizator, despre o unitate sani-tara din judelul nostru. Am cam negiijat acest aspect inziar, in ultimii ani, timp in care in medicin[ s-au petrecutmutatii serioase, ag spune chiar spectaculoase. Pestecloua zile sa-mi aduci materialul. Drr,im bunl

Obosita sau nu, vocea redactorului-sefavea dreptate;in ziar nu se mai scrisese un reportaj din medicinA,clemult de tot, qi era cazul ca gi munca oamenilor ocupa{icu san5.tatea (mai precis cu bolile) publice sa fiecunoscuti.Arn h.rat trenul si arn rners in comuna C., despre car:ernai scrisesern reportaje despre alte domenii ale vietiinublice, clar nicidecurn despre sanatale.


38/99

72 I PATREL BERCEANUAm ajuns in comuni pe la zece dimineata. Casele,aleile, arborii erau nemiscati intr-o lumina aib-albastra

de toata frumuselea. Asezarea pArea scufr-rndat6 intr-unborcan cu spirt. Animatie era doar ia cArciumd si Iadispensarul uman. Am trecut pe lAngn cArciuma, undeun bdtran la 90 de ani cduta si convingA pe al{ii 3-4 deaceeagi vArstA cd,,IJniversitatea lu' Craiova e a mai bravoechipl din lum, bre ". Trei mosnegi dadeau din cap ca-sde acord, iar unul singur nu fAcea aceastA migcare,pentru ci se cufundase intr-un somn dulce, din care nuqtiu dacA, pAnd la urmA, s-a trezit sau nu.Dispensarul era intr-o casa ca oricare alta, cu douacamere qi un antreu, doar cA era vopsit5. in alb pedinduntru gi avea doua chiuvete noi-noule (nefolosite,adicA, din lipsA de canalizare), un dulap de medicamente,un fiqier qi un pat din acelea, sanitare, pe care pat seintinsese jumAtate din suflarea satului, in ultimii ani,sa-qi faci injectiile. in hol asteptau trei femei cu copiimici, o baba cu falca legata cu o bastna si un barbat tAnarcu un bra inbr-o eqarfa armonios straibatuta de sAnge.In camera lui, medicul cauta sa corrvinga pe un barbatbolnav ci nu trebuie sa puna picirttrrir de alcool in guratimp de o saptdmAna cAt dureazl bratarnentul cu anti-biotice. Omul dadea din cap ci da, aqa o sA fac5., dar maimult din respect fala de medic decit din convingere.Dupa plecarea pacientului, am stat de vorbA cumedicul Vasile Miraru, un om de 35 de ani, interlocutorplacut, cu voce de stentor. Mi-a spus c[ munceqte cuplAcere in profesie, dar ca ii mai treblriesc cAteva lucruripentru a se simti pe de-a-ntregul util oamenilor dincornuni: cu mai multe medicamente, o butelie de schirnbpentru a steriiiza zilnic instrumentarul, cA pe resottmerge mai greu, fiindcd curentul electric se intrerupecAteva o

Ilie Rad - Documentarea in Jurnalism (Part 1)

Documents

Transcript of Ilie Rad - Documentarea in Jurnalism (Part 1)