W@w&'w wriMe *6,e6"rd@go{ "n&ar

toct*nat

lN@[Uf@slt

o www.hof iga l .eu o numdrul 35 o Decembr ie 2012 / lanuar ie 2013 o www rev is tahof iga l ro O

suMArr

H0FrcAL ecologico Cdtre o horticulturd organicd UE in sere,

durabila gi productivaStaturi fitotenpeuticer Cistitao MicQzele gi riscul afecliunilor

neoplazice (cancer)r Profilaxia obezitatii copilului -

o $ansa pentru viitorul adultr Sistemul imunitar gi vaccinurileo Dischinezia bil iarao Ameliorarea gripei cu ajutorul

produselor n4turaleo Fitoterapia in'tulburarile menstrualeApituoma FitoTerapieo Apiterapia la laraAlimentaJia natunldo Colesterolul... o problemaSfaturt fitobrapeuticeo DispepsiaProduse ll0FlGAL de succesr 0mega-3 & 0mega-6Vegetal. Ulei de pe$teCentre medlale. Centrul Medical H0FIMED SAo Complexul de Terapie Naturald

"Alexandra" - BreazaPaftaneil. ICECHIM - Experienld gi notorietateProduse Il0Fl&AL de succeso Salicilol natural -

nAlternativa naturald a aspirinei,Evcnimcnter Ma4ea Sandtdtiir_Concurs nalional sponsorizat de Hofigal. Diplome gi medali i de aur

pentru Compania H0FIGALo Congres International al 0rganizaliilor

de Medicina Integrativa. Managementul obezitatiio Universul Sindtdfiir Mdrturi i memorabile$coah Arborilorr Proiectul "$coala Arborilor"

la finele celei de-a lX-a editiio Miracolul Crdciunului...Itou|dti fitoterapeuficeo Remediu natural pentru

c0mbaterea constipaliei: ComprilaxEdfiortalPagini din isbrta fitohnplel. Sarbatorile de iarnd: mituri

credinle gi obiceiuri populare

f,estfiuirt cu $Elan Maneao Noul An ne oferi ceea ce dorim...

sau, ceea ce meritim...?P d rcrca D u mn eavoa strd con@zeCltibrli iqfreabt, medicul rdspunde

Adrcse dile

' p a g 2 3

pag4 5

pagO /

p a g B gpag 10p a g l l

4 p a g 1 2 - 1 3p a g 1 4 1 5

i pag .l 6_t Z

' pag 1B-19

pag20 21

' p a g 2 2

pag23

' ' pag24 25

' pag26 27

I pag 28

pag 29

'' pag 30- pag 30

pag 31

.r pag 31

.r pag 32pag 32pag 33

' pag 34'' pag 35

" pag 36-37' pag 38-39

': pag 40 4.1

o. pag42

"' pag 43"'' pag 44 47

": pag 48

b,*{'

f-F,'l

A

ti:

HOFIGALs"ucces

lfrrqg

Stdrrrr/ertr,tal60@

q. t'

SALICILOL NATURALFrecursor natural al

acidului ac e tils alicilic- IEIA efecte secundare -

60 comPrtrntr

'iir?,li,iji;;# O L*,ffi#

1ffi.""* o,,,.,.aa,?"

CP'oY lilCIFlcAlltUIEI DE PE$TE

pentrucoPil I

a'.rffiq.il1

ULEI DE PE$TE900ntg

40 tqsule moi

ffiiffir4i

o,,Esti ceea ce mdndnci" - Gillian McKeith.a ,,Alimentele trebuie sd fie medicamentelevoastre S medicamentele voostre sd fie ali-mentele" - D i cto nu I t u i H i pocrateo ,,GdndeSti o5a cum mdndnci' - Patrick Hol-ford

Enunlate in epoci diferite de divergi autori,au rdmas la fel de actuale gi in zilele noastre.Uleiul de pegte gi compozilia sa in omega 3 ;iomega 6 sunt deja bine cunoscute; de aseme-nea, se cunoatte rolul 'grisimilor inteligente"ca arhitecli ai inteligenlei superioare la oricev6rst5. Unele grisimi nu doar ne sunt de folosci sunt vitale pentru sinetatea mintald.

in cdrlile:o Factorul Omega-3. Dieta revolulionard

omega-3 pentru sinitatea creierului ;i impo-triva depresiei - Dr. Andrew L. Stoll

a Vindeci stresul, anxietatea ;i depresiafdri medicamente ;i fird psihanalizd - DavidServon-Schreiber

sunt menlionate peste 200 de studii cli-nice, din care rezulti ci aceste grdsimi ne 1indeparte de o multitudine de boli. Am ficutaceasti introducere pentru a inlelege de ceamericanii au ajuns la concluzia cd nesocoti-rea acestor grisimi in hrani a condus la,,gre-geala secolului trecut" privind alimentalia, cuconsecinle grave: obezitatea, aparilia unorboli grave la copii gi nou-ndscufi, dar gi la per-soanele in v6rsti (uleiul de pegte s-a presupuscE ar fi salvarea, ceea ce s-a si demonstrat).

in lara noastrS,,untura de pe;te"este folo-sitd de peste 100 de ani.

Calitatea apei sau mai bine zis, a mediu-lui de viafd al pegtilor; se reflecti in calitatea gicompozilia uleiului de pe$te. Poluarea apelorcu sdruri de mercur, plumb 9i alte metale gre-le i;i pune amprenta asupra tuturor organis-melor vii. Metalele grele nu se metabolizeazdgi deci nu se elimini, fapt ariitat qi de patrickHolford in cartea sa ,,G6ndegti aga cum m6-n6nci'i

In acest context, am gandit o alternativdde oblinere a omega 3 ;i omega 6 din alte sur-se - plantele.

Aceastd idee, extrem de complexi, a luatMEDALIA DE AUR LA BRUSSELS.

EUREKA 201 2 BRUSSELS15-17 Noiembrie

Expozifia internalional5 de invenlii,cercetare ti tehnologii noi

Noul produs OMEGA 3 & OMEGA 6 VE-GETAL de 900 mg are in compozifie: ulei dinseminle de cdnepd, ulei din seminle de in,ulei din fructe de armurariu, ulei din semintede negrilic5, ulei de cetina, vitamina E si exii-pienli.

Compozilia realizati incearci 5i reutettesi inlSture unele deficienle ale uleiurilorvege-tale. latd ce spu ne Holford L,Gdndegti aSo cummdndnci")

,,De ce dieta zilelor noastre devine din ce ince mai deficitard in grdsimi omega-3 decAt ome-9o-6? Totul se infimpld pentru cd ,,bunicul" fa-miliei omega-3, ocidul alfolinolenic (ALA) ;i,,nepolii" lui activi din punct de vedere metabo-Iic, EPA (acidul eicosapentaenoic) ti DHA (aciduldocosahexoenoic) sunt mai mult nesaturoli tide aceea mult mai predispuli la distruaere pringatireo, incdlzirea si procesarea alimentelor, Defapt, in ziua de azi, o persoand obi5nuitd md-ndncd doar a gsea parte din contitatea de grd-simi omego-3 care se gaseo in statisticile onului1850 privind dieto oamenilor. Acest declin estecouzat atAt de alegerile pe care noi le focem, dalmai ales de procesareo alimentelor.

Acizii grali omega-3 nu sunt importanlidoar pentru faptul cd iau parte lo formarea teciide mielind a neuronilor. Ei sunt cei datoritd cd-roro organismul ,i creierul nostru produc prosto-glandine, substanle osemdndtoare hormonilor.extrem de active.ln fiecare an se descoperd dincein ce moi multe funclii ole ocestor prostaglan-dine, dar ceea ce Stim sigur pdnd acum este cdele relaxeozd vosele de sdnge. micsordnd astfeltensiunea arteriald. ajutd lo menlinereo echili-brului apei in organism. cresc imunitotea, mic-toreazd inflomatiile si durerile si oiutd la bunafunclionare o insulinei - necesard pentru asigu-

nismului uman - sub 1:3. I ' . r.: '

Uleiul de ciinepi se obline prin presare la i ,.... r,rece. Hofigal deline o instalalie cu sistem derdcire a gnecului de presare gi uleiul nu depS- :

$e$te20-250Clacurgere.Uleiuldecanepdcon- i .. iline omega 3 (acid linolenic), omega 6 (acid li- , =,:

Dipl. Ing. chim.

$TEFAN MANEA

Director General H0FIGALI

rarea unui nivel echilibrat de zahdrin sdnoe. Lonivelul creierului ele regleozd eliberoreo 5i per-forma nla neuro-tra nsmildtorilor, cunoscdndu-se cd stdri precum depresia ri schizofrenia suntdirect leqote de nivelul scdzut al acestora. Grdsi-mile omega-3 imbundtdlesc procesul deinvdfa-re, problemele comportamentale, atenlia defi ci-tard, depresia Si schizofrenia."

Studii recente arati ci ULEIUL PERFECTal naturii este uleiul de c6nepd oblinut dinseminle de Cannabis saflvc. fcest ulei este

noleic) gi omega 9 (acid oleic), dar;i vitaminaE intr-o cantitate importanta pentru valoareati totodate stabilitatea produselor in care seamestecS. Valoarea uleiului este dati si de aci-dul gama linolenic (GLA) gi acidul stearidonic(SDA). Pe l6ngd acestea, uleiul mai conline gimici cantitili de terpene gi metil salicilat (pre-cursor natural al aspirinei).

Canabidiolul ti tetrahidrocanabidina suntdoud substanfe active halucinogene oblinutedin Connabis indica (o subspecie a Cannobissdtva) scoasi in afara legii, fiind consideratidrog. Cantitilile infime de canabidiol (CBD);iTHC (tetrahidrocanabidini) din Cannabis sati-yd au scos-o pe aceasta din rdndul drogurilor.Astfel a fostinldturati confuzia ce plana in jurulacestei plante minune;i cdnepa este utiliza-td astizi pentru sdndtatea umand Si nu numai.

2,7 0,05 54,0

1,57 0,04 39,1

1,54 0,04 3&5

1,53 0,54 t7,51,31 0,04 ,2,81,15 0,06 19,21,15 0A 3"80,25 0,11 2,30,1 0,05 2,00,37 0,19 1,91,1 1,1 1,01,1 1A 0^8 - continuare in pagina 38 -

'. .::;.l l r ri,N,

..=

€

tu9.,:.L,

t;.

C&ffie s he,rtflw$turdUB-frm sffi'Gh

Reuniunea grupurilor de luuu WG y WG 2 ri WG ,in cadrul Acliunii COST FA | | OsAcgiunea COST FA 1'105 ,,Cdtre o

horticulturd organicd UE in sere, du-rabild Si productivd" a fost lansatd ofi-c ial in data de 19 apri l ie 2OtZ. ln t im-pul primei intdlniri a Comitetului deManagement al acestei Acliuni s-a de-cis organizarea unei intSlniri comunea trei grupuri de lucru, WG, (Materi-al siditor robust), WG, (Fertilitateasolului, managementul apei, supre-sivitatea solului) gi WG, (Sinitateaplantelor), pentru a avea o integrarea cercetdtorilor care lucreazd in dome-ni i inrudite.

intdlnirea a fost organizatd in Ro-m6nia de cdtre Institutul Nalional deCercetare-Dezvoltare pentru Chimiegi Petrochimie - ICECHIM, institut careare printre preocupdrile sale gi activi-tatea de cercetare-dezvoltare pentrurealizarea de produse pentru sisteme-le agricole cu input-uri reduse, inclusivpentru cele ecologice/organice.

lnt6lnirea s-a constituit intr-unworkshop exploratoriu gi a oferit celorpeste 90 de cercetdtori participanli,

din 29 de lari membre sau asociateUniunii Europene, implicali in grupuri-le de lucru WGr, WG2 giWG' posibi l i ta-tea unui schimb util de informalii gi cu-nogtiinle referitoare la stadiul prezental sistemele de horticulturd organic6in spalii protejate, la nivelul diferitelorldri membre / asociate UE (foto 3).

Scopul pr incipal al intrunir i i .a fostacela de a stabili o agendd de lucrupentru viitoarea integrare a experien-lelor nalionale specifice la nivel eu-ropean, ca 9i pentru identificarea po-sibilit6lilor de cooperare in cadrulprogramelor europene' de cercetare;i a oportunitdlilor de formare a tine-rilor cercetdtori prin vizite de lucru incadrul unor laboratoare de excelenladin cadrul relelei COST asociate aces-teiAcl iuni .

Reuniunea a reprezentat o opor-tunitate pentru cretterea vizibilit6-lii INCDCP - ICECHIM gi in special aechipelor de Bioresurse alternative,Bioproduse respectiv, Biotehnologii,

implicate in dezvoltarea de produsepentru sistemele agricole cu input-uri reduse. in cadrul reuniunii au fostprezentate realizdrile acestor echipe indomeniul :

I osmoprotectanlilor pentru unv mai bun management al apei,

I biopesticidelor pe bazd de aciziv gragi glderivali ai acestora,

I biopreparatelor pe bazd de mi-- croorganisme utile plantelor de

culturd.

Pe baza acestor rezultate s-a sta-bilit participarea specialigtilor dinINCDCP - ICECHIM la realizarea unorarticole de trecere in revistd a stadiuluidomeniului in ceea ce privegte realiza-rea de mijloace biologice pentru obli-nerea de composturi fi substraturi decregtere supresive, limitarea riscurilorasociate producerii de legume in siste-me biologice (in special bacterii.ente-rotoxigene gi micotoxine), produselemicrobiologice pentru managemen-tul integrat al producliei organice.

I C E C H I M

Fotogrofiadegrupocercetdtorilorreunili Ia\NCDCP-\CECH\Mlafinalul celei deadouazi a reuniunii grupurilordelucruWG ,, WG rSi WG r- Acliunea COST FA 1 105

' rili' ,illi ,

.,';#,,,,.'.r,r'

lntrunirea a reprezentat o oportu-nitate pentru alli cercetdtori din Rom6-nia, speciali;ti in horticultura organicd,de a interacliona cu cercetitori euro-peni de elitd, pentru a stabili contac-te privind viitoare colabordri in cadruldiverselor apeluri ERA-NET 5i a viitoa-relor apeluri Horizon 2020 FP8 referi-toare la hidrogeluri pentru conserva-rea apeiin sol, ghivece biodegradabilepentru rdsaduri {irect transplantabile,noi coloranli pentru atragerea selecti-va a ddundtorilor pe capcane colorate,noi materiale pentru filtrarea radialieisolare, noi senzori pentru determina-rea precoce a bolilor plantelor. De ase-menea, intrunirea a oferit posibilitateatinerilor doctoranzi/doctori din Ro-m6nia de a-9i stabili contacte in vede-rea organizdrii unor vizite de lucru descurtd duratd (de p6nd la 6 luni) , plat i -te din bugetul acestei Acliuni, pentruinsugirea unor noi tehnici de lucru.

in cadrul vizitei de lucru organiza-te la Hofigal un interes deosebit l-auconst i tui t cul tur i le ecologice de aloe(A.vera $ A.arborescensl 9i de Momor-dica charanfla (castravetele amar),una dintre speciile vegetale recunos-cute pentru acliunea sa de agent hi-pogl icemiant (dator i td st imuldr i i ce-lulelor pancreasului endocrin, careconduce la optimizarea producliei deinsul ind din organism).

Cei peste 90 de cercetdtori partici-panl i , din 29 de lar i membre sau aso-ciate Uniuni i Europene, au fost im-presionali de rezultatele oblinute laHofigal in privinla culturii ecologicea acestei plante, benefice pentru sd-ndtate. Vizita de lucru a fost un prilejpentru schimb de experienld, discu-tandu-se diferite aspecte referitoare latehnologi i le de cul turd ecologice 9i lasistemele de certificare a acestor cul-turi. (foto 4, 5)

in Rom6nia, Hof igal este unul din-tre deschizdtor i i de drumuri in aceas-ta direclie, suprafala de sere cu plan-te mediciqale gi aromatice certificateecologic fiind insi incd foarte micd,comparativ atat cu suprafelele de serecertificate ecologic in alte !dri, cumeste de exemplu Spania, sau cu supra-felele certificate ecologic cu alte cul-tur i in Rom6nia.

Dn Biochimist FLORIN OANCEADirector giingific INCDCP - ICECHIM

HOFIGAL ecologic

tu.

Aspecte surprinse in prima zi o reuniunii grupurilor de lucru WG,, WG rSi WG r- Acyiunea COST FA | 105

r!_,1, rtr , 'l.l

hilF

E

aiiH

dtrm

qi$tit-eistitele sunt intlama(ii aletractului urinar ce apar inspeciallafemei Ei se datoreazduretrei mai scurte,

Cistita se manifestd in general prin:I micliuni frecventeI usturimi la urinatO durer i la n ive lu l abdomenulu i in-

feriorO urini tulbure.

Netratatd, infeclia se poate agravalocal sau se poate extinde la rinichi re-zultAnd pielonefritd care netratatd poateduce la insuficientd renalS cronici.

ln diagnosticarea corecta a cistiteitrebuie sd se l ina cont de urmdtoareleboli care pot da aceleagi simptome:

o infecli i ale tractului urinalO vaginiteo sarcinio tumori pelvineo boala inflamatorie pelvindO hiperplazie prostaticd benigni (la

barbat i ) . .o unele medicamenteo diuretice

Cistitele se datoreazd in general in-fecli i lor cu urmdtorii germeni:

o escherichio coli 75,90o/o din cazurio klebsiellao enteroboctera proteusO pseudonomas

Investiga!i i le pentru stabil irea cisti-tei sunt:

I sumarul de urin6: piurie (leuco-cite in urini, degi 300/o din cazurisunt fals negative )

O bacteriurie, prezenla de bacteriipe c6mpul microscopic

O hematurie (prezenla de sdnge inurin6) macroscopici sau micro-scopicd

O urocultura va releva cre5terea apeste 100.000 microorganismeper mili l i tru de urini.

Cistitele pot fi:O acuteo croniceo intersti l ialeo radicaleO hemoragice non infeclioase.

poate determina simp-tome variind ca intensitate. Tiatamen-tul este cu antibiotic.

se datoreazd infectdriirepetate, de obicei cu acela;i germen.Tratamentul este cu antibiotic, cel in-jectabil f i ind mai eficient.

are cauze necu-noscute (posibil procese autoimunesau alergice). Diagnosticul se pune demedicul specialist prin citoscopie.

apar ca efect adversal radioterapiei in cancere. Uroculturapoate fi negativi sau pozitivS.

poate apdrea dupi radioterapie sautratament cu anumite medicamente.Adesea hemoragia vezicald este seve-ri gi intervenlia unui medic specialisturolog este urgentS.

TratamentTratamentul cistitelor se face in baza

antibiogramei de laborator, dureazd deobicei 7-10 zile iar antibioticul poate fiadministrat bucal sau injectabil. Pentrucistitele acute tratamentul este bucal. incazul celorlalte cistite tratamentul injec-tabil este mai eficient.

Lnn&ederENwAR

ULEI DE CATIITIi900m9

Sfaturi fi totera peutice

Prin produsele sale, compania HOFI-GALvd poate ajuta ca tratamentul cu an-tibiotice sd fie mai eficient gi mai sigur.

Vi recomanddm c6teva Produse alecompaniei HOFIGAL:

l';

L,' Gemoderivat din muguridg nUC eficient in inflamalii din iferau ro-genita l5 (pielonefrite, cistite, prosta-tite, salpingite, metrite, leucoree, gono-ree).

/'&

U'- Gemgderivatul din mlidilede ienupir cu acliune mai ales in pio-cesele din zona cronici (pielonefrite cro-nice, glomerulonefrite cronice, nefrozdlipoida, l i t iazd rena16, cistite recidivante,insuficienld renali).

Q -Cremoderivatul din muguride plOp neglu cu acliune mai al-es ininflamalii din sfera uro-genitali cum ar ficistite recidivante, l i t iazd renald de origi-ne urici, guti ; i manifestdri le articulareale gute i .

Ulei de citini (cps. moi, picd-turi) cu acliune tonifiantd, antianemicd,vitaminizantd, imunostimulatoare, reco-mandat in afecliuni uro-genitale (cistite,

cistite recidivante, infecli i urinare) prinasigurarea unui aport optim de nutrienli

9i substanle bioactive necesare in menli-nerea integritaii i funcli i lor f i ziologice aleorganismului, amelioreazi activitateasistemului imunitar, adaptogen (comba-te efectele pegative ale stresului).

U Depurin(cpr.)careareincompo-zil ie extract de cit ind, extract de raddci-nd de lemn dulce, extract de trei frali pd-ta!i, extract de rdddcini de brusture 9iextract de pdpddie. Este un suplimentalimentar bogat in substanle bioactiveindicat pentru completarea regimuluialimentar in afecliuni hepatice, gastritehipoacide, dispepsii, sindroame de ma-

9 ,

labsorlie, gut5, calculoze renale, infecli icronice ale tractului urinar, edeme, cre;-terea rezistenlei organismului fald deboli infeclioase, tonic general.

Echinacea (cps.) - conline ex-tract concentrat de echinacea. Produsuleste destinat suplimentiri i dietei pentrususlinerea gi echil ibrarea activit5li i siste-mulu i imuni tar , susl ine mecanismele deapdrare nespecificd impotriva unoragenli patogeni virali gi microbieni, efec-te benefice prin acliunea antioxidantd ;ianti inflamatoare, benefic in infecli i alecdilor urinare.

tlavoYit C (.pr. acoperitel cecontine extract din fructe de cdtind, ex-tract din lemn dulce, vitamina C, extractdin fructe de mdce5, supliment nutrit ivcu rol de echil ibrare a sistemului imuni-tar (adjuvant in tratamentul general alunor infecli i bacteriene sau virale acutesau cronice), de potenlare a eficacitdli itratamentului antimicrobian in infecli ibacteriene, avitaminoze, anemii, creSterezistenla organismului la infecli i , adap-togen (stres).

Hofimun forte (cpr.) ce conlineextract din fructe de zmeur, echinacea,extract concentrat din ridacini de lemndulce, ascorbat de magneziu. Suplimentnutrit iv f itocomplex cu rol de reechil i-brare a mecanismelor de apdrare a orga-nismului gi efecte de prevenire a unorafec!iuni virale intercurente, cregterearezistentei imune fali de germeni micro-bieni gi micotici, recomandat in infecli iale tractului urinar, procese inflamatoriidin sfera urogenitalS.

DNIRINELPAVELMed i c s peci al i st o pi -fi to -te ro p i e

Droghe ria,,P RODUSE NATU RALESANATATEASRT'

Str. Atelierului, nr. 22,sect.1, BucureStiTel.:07450557O6

sE

l"i'ri';

, I :::i:

_: t=

40 comprimate

Sfatu ri fi totera peutice

t .

*II \

1

eea4*amEe (ea-ru,gery')n mod generic micozele suntboliproduse de microorganisme ilinregnul fungi (ciuperci microsco-pice).

Cele mai cunoscute gi frecvente suntcandidoza, onicomicoza gi eczemele mi-cotice.

Indiferent de tipul de micozi intot-deauna vom intSlni terenul care i i permi-te sd se inmulleascS. in favoarea acesteiafirmali ivine exemplul celor care se con-tamineazi la un simplu contact. Din 100de persoane care merg la piscina, doarc61iva se vor contamina cu o "ciupercu-!d'i in t imp ce restul nu vor prezenta niciun fel de simptomatologie.

Pe l6ngd terenul diistent sau ine-xistent al f iecirei persoane, vom intSlniafecliuni care creeazi un teren propicepentru aceste micoze.

Diabetul este cel care creeazi tere-nul cel mai bun pentru dezvoltarea mi-cozelor.

in tit lul articolului existi o legatu-16 intre micoze 9i afecliunile neoplazice,deoarece acum vreo 20 de ani a apdrut ointreagi dezbatere despre candidozd gicancerul de col uterin.

in ult imii 5 ani este dezbdtut cu argu-mente destu lde palpabi le mediu l ac id g icancerul, iar concluzii le sunt foarte incu-rajatoare pentru adepli i alimentaliei ba-zice.

Pe inlelesul dumneavoastrd voi des-lugi mecanismele care fac legdtura din-tre micoze;i cancer.

Prima legdturi este intre om ;i agen-tul patogen, in cazul nostru o ciupercdmicroscopicS.

Omul intrd in contact cu ciuperca 9idaci existi un teren propice, aceasta i lva contamina. Aici avem primul pas - te-ren.

in momentulin care existd teren, ciu-perca respectivi se va inmulli gi va afec-ta diferitele lesuturi pe care se localizea-26.

Dupd fixare ciuperca respectiv; ince-

pe sd producd diferite substante care sld-besc lesutul gazd5.

fesutul incearcd sd se regenereze;iincepe sd produci noi celule. Cu cdt pro-duce mai multe celule cu atat mai multcregte;i r iscul sd apari o celuld, cu infor-malie genetici gre;ita sau malignS. Oceluld malignd se poate inmulli mai ra-pid dec6t celulele normale, deoarece numai face parte din grupul de celule afec-tate de ciuperca respectivS. Degi paresuccint cam asta e legitura dintre mico-zd gi cancer.

A;a cum aminteam in rSndurile demai sus despre dezbaterea privitoare lacandidozd 5i cancerul de col uterin, me-canismele erau identice cu ceea ce v-amprezentat.

Condido olbicans se fixeazd la nivelvaginal, incepe sd produci o leziune, pecare organismul incearci sd o vindece.Vindecarea se produce prin generareade celule noi ; i apare o mici celulS ma-lignd, care este rezistenta la atacul Can-didei albicans. in timp ce celule fesutuluiepitelial vaginal sunt atacate de Candi-da, cele maligne se inmullesc.

intrebarea normalS care se nagte inmintea fiecdrui om, ar f i dac6 de la mo-delul Condidei olbicons, putem si apli- ,cim la toate tipurile de micoze?

in funclie de localizarea micozelor sepoate face fard nici un dubiu aceasti ex-trapolare, insd nu am auzit de cancer launghii, deoarece unghia este considera-t; un lesut care nu prezintd risc.

Ceea ce prezinti risc este de fapt te-renul , a ;a cum am subl in iat mai sus.

Terenul presupune acel mediu incare o ciupercd se poate inmulli provo-c6nd o leziune a unui tesut.

in iazul pit ir iazisu[ui, s-a constatat olegaturd intre slibirea sistemului imuni-tar gi aparil ia acestuia.

Deci putem spune cd un sistem imu-nitar slabit creeazi un mediu propicepentru anumite tipuri de micoze.

La capitolul teren favorizant vomface o scurti l istd in asa fel incdt dum-

l

lei

F,,1.{',r l

:4.at!:l,.$-i

neavoastre si vd fie mai ugor sd identif i-cafi cauza unei posibile micoze:

O diabet

I alimentalie excesivd pe bazd de lac-tate t

O alimentalie excesivd pe bazi de dul-c tur l

a alimentalie excesivd pe baza de car-ne ro;ie

I sistem imunitar slabitUneori a fost incriminatd predispo-

zil ia genetici in unele cazuri de micoze,insd eu sunt de pdrere ci un copil ce mi-n6ncd aceleagi alimente ca ;i pdrinli i i ; icreeazi un teren favorizant.

Pe l6nga terenul favorizant mai exis-t i q i contaminarea fami l ia l i iar teor ia cupredispozil ia geneticd se cam clatinS.

La diabet este cunoscut faotul cdexistd o ugoari acidoza ;i deci terenulapare mult mai frecvent.

in cazul alimentaliei excesive pe bazdde lactate s-a constatat o aciditate cres-cut; la nivel gastric datoriu mecanismu-lui de feed-back, rezultAnd un mecanismde autoreglare. De;i lactatele au propri-etali bazice, organismul produce acid inexces, pentru a contracara proprietali lebazice.

in cazul alimentaliei excesive pe bazide dulciuri, acestea se descompun ;i cre-eazd chiar ele, un mediu mai acid dec6tin mod obignuit.

La excesul de carne rogie rezulti oaciditate pe bazi de azot prin prelucra-rea proteinelor. Sistemul imunitar lasadeschisd o micd porti!; 9i in felul acestaciuperca poate sd contamineze organis-mu t .

PAnd acum am explicat cam ceea ceinseamnd factori i favorizan!i pentru apa-ri l ia unei afecliuni neoplazice, insd nutrebuie si exagerim. Nu toate persoane-le care au diferite micoze vor face obli-gatoriu gi cancer, insd este bine sd gtimcd "ceva nu apare din nimic, apare dinaltceva'l Urmeazd partea de profi laxie sitratament.

IFsf

Smr Pe l6nqd aceste produse se asociazdGemoderivatul din mugud dehUC (l monodozd/zi), acesta av6nd pro-prieteli reglatoare la nivelul pH-ului der-matologic.

in funclie de zonele unde existd mi-coze mai pot fi folosite cu succes:

Sipun moale uegetalPlant Intim (sotutie sau set)Extract uleios de salvielleodorant natutal

DI.SORIN MARGINEANUFarmacon; Str. Colpi nn7; sect.l; BucureTti

Tel.$730.(R7.68O

$rcrrcnl"

PlA]tilltiltforl EatE bf.na

$r4aft.tI

|atlrctltctEtbmdCld

Mugwi de NIIC

Juglarc rcgl4Supllmnt rilMEt3 0 m o n o d @ x 2 d

Profi I oxie ;i trotament pentru:

9m.'

HOF UT

Yrunru.Essertial oll

ofSAGE

l0 f , r !

Sfatu ri fitotera peutice

iW

bezitatea ate tn prezent ceamai freventd problemd desdndtate a copilului. Studiileefectuate in Europa de Vestrelevdfaptul oi obezitatea estcpe cale de a deveni o epidemiemodernd,

Studiul IOTF (lnternational ObesityTaskForce) aratd ci numdrul copii lor su-praponderali gi obezi continud sd crescdin Europa cu 400.000 pe an, addugdndu-se celor 14 milioane de supraponderali(din care trei mil ioane obezi).

in Romdnia, numdrul copii lor obezis-a dublat in ult imii opt ani, ajung6ndu-se la peste 12.000 de cazuri. Cei mai mul-!i, adici aproape 11.000, provin din me-diu l urban.

Guzele obezitiliiAu fost luali in disculie mai mulli fac-

tori: genetici, psihologici, endocrini, socFali. Cei sociali sunt cei care pot fi influenlaliaparent cel mai ugor la v6rsta pediatricd.

Consumul debduturi rdcoritoare energizante la copii giadolescen!i, din datele desprinse din litera-turi, relevd consecinle ingrijoritoare asu-pra sandtd!ii.

M6ncarea de tip fast-food, pdrinlii fienu mai au timp sd gdteasci sau mediulsoci

6ca-te,4 din 5 copii obezi nu igi mai revin ni-ciodatd la greutatea normald.

(alrulul inditelui de mari(oryoreli

Pentru a verifica dacd un copil esteobez trebuie calculat indexul de masial corpului (lMC = BMI) prin urmatoareaformuli: greutate (in kg) este impirlitdla inallimea (in metri) la pitrat. Un IMCde 18.5 p6nd la 25 reprezinta o greuta-te normald, in timp ce o valoare cuprinsdintre 25 gi 30 semnifice o greutate peste

normal, iar indicele IMC de peste 30 indi-cd o obezitate clari.

(omplicaliile boliiDintre problemele de sindtate care

pot apdrea la copii i obezi amintim doarc6teva: diabet, pancreatita, cardiopa-tie, probleme ale ficatului, problemeortopedice, probleme respiratorii (ob-turarea cii lor respiratori i superioare, re-str6ngerea peretelui dinspre exterior altoracelui, ceea ce conduce la apnee intimpul somnului), reflux esofagian,calculi bil iari, disfuncli i in alimenta-!ie, bulimia.

Atunci c6nd excesul de greutate seacumuleazd in jurul taliei la copii i gi laadolescenli i obezi, cregte riscul de app-rilie a problemelor cardiovasculare sia hipertensiunii, toleranla anormali aglucozei (cresc6nd riscul apari! iei diabe-tului) $i cretterea colesterolului.

Deoarece copilul gi adolescentulobez prezinti un risc de 7Oo/o de a deveniun adult obez (chiar 800/o dacd unul sauambii parinli sunt obezi), se impune lo-gic prevenirea 5i respectiv tratarea boli icdt mai precoce, incd din copilarie.

Profi laxia obezitifii copiluluiPreconcepfia. Femeile obeze sausupraponderale care doresc si de-

vini mame trebuie consil iate asupra ne-cesitali i gi modalitSli lor prin care si ajun-gd la o greutate cat mai apropiatd de ceanormalS (lMC indicat 20-25).

Sarcina. S-a constatat ci macro-somia (greutatea la nagtere peste

40009) reprezintd un factor de risc pen-tru obezitatea copilului gi adultului, inconsecintd gravida trebuie sd fie consil i-ata in a-gi controla atent alimentia.

Y s , s : r s r . | | v r I t v v q t c o

alimentaliei la s6n este esentia-Perioada de sugar. Promovarea

la. Laptele matern aduce un aport ca-lor ic adaptat nevoi lor d in pr imele lunide via1a, stimuleazd secrelia de insuli-ni, moduleazi dezvoltarea adipocitelor;i depunerea de grasime. 5-a constatatcd riscul aparil iei obezitSli i scade directproporlional cu durata aliptari i (afi rma-l ie valabi la p6nd la 9 luni ) : f iecare lunide aliptare scade'cu 4o/o riscul de alap-ta re.

Perioada de copil mic. Este peri-oada optima pentru init ierea unui

sti l de viale sdndtos. Prin tendinla de su-praalimentare in aceastd perioadd seva induce un exces ponderal de aport,iar numdrul de adipocite odati crescut,acesta nu mai poate fi scizut. Astfel seexplicd rezistenla la slSbire a obezitati icu debut precoce.

Perioada pre;colar 9i gcolar. pi-rin!i i sunt principali i factori rds-

punzdtori de crearea deprinderilor ali-mentare gi atitudinea fa15 de activitateafizic5. Un rol important i l au ;i persoane-le implicate in ingrjirea copilului in afarafamiliei, care devin modele de compor-tament pe care copilul le copiazd.

Adolescenfa. Depozitele adipoa-se cresc rapid in adolescenla-fiind

una din perioadele vulnerabile pentrudezvoltarea obezitali i . Cregterea semni-ficativd a frecvenlei cazurilor de obezi-tate se datoreaza alimentaliei de tip fastfood, consumului de sucuri ; i dulciuri,asociat unei vieli sedentare.

0beritatea $ hipertensiuneala copiiS-au efectuat nenumdrate studii cl i-

nice pentrq a observa corelali i le dintreexcesul ponderal gi riscul de boalS car-diaci. Excesul ponderal amplif ici r isculcardiovascular gi este cu atat mai gravdaci acest risc este prezent incd din co-pildrie. Copii i predispugi la a dezvoltaHTA esenliald (forma fdra o cauzd apa-rentd) sunt de obigei obezi sau au mot-tenire familiala de HTA.

ativ 30Vo

Profi laxia hipertensiuniila ropiii ohezi

g Este necesar un control medicalH amdnuntit, din care si reiasd modul

de viald, modul de alimentalie al copilu-lui. Dacd nu este identif icatd nici o pro-blemd se poate trece la alte investigaliimedicale mai amdnun!ite.

frTrebuie analizat ritmul de viald al co-;*= pilului, cdte ore petrece in fala com-puterului gi a televizorului? C6te ore alo-cd practiciri i sportului gi plimbiri lor inaer l iber? Care este regimul alimentar alcopilului? Celi l i tr i de,,bduturi rdcoritoa-re" consumi pe zi? Poate pdrea catas-trofal, dar existd un procent importantde adolescenli care consumi in fiecarezi minim 0,5 | de bduturd carbogazoasd(sau similar)/zi.

€ ControlulTA la copil cel pulin o datieF pe an.

Reromandiri fi totenpitein cazurile in care cre$terea pondera-

15 este moderatd qi se datoreazi in spe-cial gregeli lor de alimentalie, combinaliadintre dieta sdracd in calori i, migcarea fi-zicd gi produsele naturale ajutd la obli-nerea unei greutali optime.

Produsele gemoterapice gi f itotera-pice realizeazd detoxifierea organismu-lui gi echil ibteazi metabolismul la toatenivelele lui f i ind foarte uti le in obezitateade cauzi endogend 9i exogenS.

in func, rstdr fi

Plantele recomandate in curele deslSbire sunt:

Pdpddla este un depurativ com-plex, care imbind efectele laxative

cu cele tonice amare. Pipidia stimuleazdfuncli i le f icatului gi rinichilor, regleazd ;istimuleazi digestia, realiz6nd astfel elimi-narea masivd a toxinelor din organism.

Anghlnarea - prin conlinutul depolifenoli gi heterozide flavonice

stimu leazi activitatea hepatocitelor aju-tAnd astfel la depurarea toxinelor din or-ganism. Metaboli l i i acestor compu;i fa-vorizeazd diurezi gi eliminarea toxinelor.

UruIca - folosita in cure de primd-vard 9i toamni are efect diuretic,

depurativ gi aduce un aport natural devitamine.

Preparatele fitoterapice Hofigal aurolul fie de a inhiba senzalia de foame,fie cresc eliminarea produgilor metabo-lici prin diurezi ; i prin reglarea tranzitu-lui intestinal realiz6nd detoxifierea orga-nismului ; i implicit sciderea in greutate:Splrullna, Cocnzlma QIO tn ulcl decdtin& Spfuullna cu Gxtract total dccdtl n d, Ro dlgo st pl u+ M a g -An g h I n a IHofisll Urzlcd (cps), etc.

Gemoterapia propune o strategieav6nd trei linii de acliune (dupd MaxTetau):

{ favorizarea proceselor'ije elimi-nare prin remedii cu acliune drenatoareasupra ficatului gi rinichiului: Rosmarinusofficinalis (ml5di1e de rozmarin), Frasinusexcelsior (muguri de frasin), Juniperuscommunis (mlddile de ienupdr);

y' reglarea funcliei endocrine prinBetula pubescens (muguri de mesteacdnpufos), care stimuleazd funclia tiroidei.' y' echilibrarea neuro-vegetativd prin

Ficus carica (muguri de smochin), care re-echilibreazi axa cortico-hipotalamicS, re-ducAnd astfel apetitul, gi psiho-emolio-nalS prin Crategus oxycantha (mladile depaducel) jTiliaTomentosa (muguri de teiargintiu), ambele uti le in tulburdrile anxi-oase depresive care apar frecvent la ado-lescenli 5i care reprezintA motivalia com-portamentului bulimic compensator.

Obezitatea cu debut in copilSrie re-prezinti o cauzd de cregtere cu 50-800/o amortalit;I i i premature a adultului, ceeace ar trebui sd ne determine sa ne impli-cdm cu toli i , parin!i, educatori, medici, incombaterea acestei afectiuni de la o vAr-sta cit mai fragedS.

Dn ANIELA-IOANAKINNMedic speciolist medicind de familie

Com p ete nld o p ifitote ra pi eCompl*ul medical HOF I MED

sos.Colentina,nrrr,t;:r1?:#:;":;;greutatea ilului.

Sfatu ri fi totera peutice

n ultima y reme, d atoritii frec v enleitot nai mart a afec{iunilor neopla-zice,lumea gtiinfficd aluat inconsiderare rolul apdrdriiorganismulul in incidenfu ctescutda acator afeeiuni,

moment dat sd nu mai rdspundi.Tot in categoria de stimulare continud a

sitemului imunitar se incadreazd gi vaccindri_le repetate prea des. Aceste vaccindri au rolulde a stimula producerea de celule de apdra_re specializate pentru anumite tipuri deviru_suri. Ceea ce nu se spune gi este 1inut departede oamenii obignuili, este efectul vaccinuluigi incidenla crescutd a unor afectiuni.

Pentru inceput voi explica foarte suc_cint gi fdrd sd intru in amdnunt cam ce esteun vaccin.

. Un vaccin este un preparat biologic do_tat cu propriet6li antigenice, care declansea_zi un raspuns imun la organismele supusevaccindrii.

, Indiferent de conlinutul biologic al vacci_nurut, acesta are o lint6 directd gi declangea_zE rdspunsul de apdrare specific'pentru aceatintd.

Acum c61iva ani un renumit medic ro-man a pornit o campanie televizati de vac-cinare impotriva gripei. Dupd vaccinare auexistat numeroase persoane care au ficutgripd iar explicalia dati a fost: "este un virusmutant':

este un produs biologic care contine infor_matii despre linta XyZ. Sistemul imunitar alomului produce solda! de apdrare, soldaliide apirare produgi in urma acelui vaccin vorataca tinta XYZ. p6nd aici toate bune. parteamai pu{in buni este in momentul in care tin_ta XYZ nu igi face aparifia. Vom avea soldaticare.sunt antrenati sd atace ;i de aici apariintrebarea fireasci: ce vor ataca?

P6nE acum rispunsurile au fost date inmod ngconvingitor.

1- nu vor ataca nimic

-. . _ 2- v_or ataca linte asemdnitoare de genulX,Y,Z, XY, XZ"YZ, XZY,YZX,YXZ CtC. .

Mai existd posibilitatea sd atace lintepe care le vor gisi fdri sd conteze daci iuntbune sau rele.

FdrA sd intru in amanunte voi argumentacu o decizie care a fost aplicati in Franla.. _Pentru prednt6mpinarea hepatitei vira-le B, a fost porniti o campanie de vaccina_

re, cu rapel (repetare) la fiecare 5 ani. Dupdo perioadd indeajuns de lungd s_a constatcd numdrul de cazuri de Sclerozd multiolis-a mdrit la persoanele carc se vaccinaserd.commparativ cu cei care nu se vaccinaseri.Chiardaci a fost purd coincidenli guvernula hotdrdt sistarea campaniei.

Datele nu au fost fdcute publice insicampania nu a mai fost reluate.

Oameni "cheie'l pldtili cu foarte multi, bani sau pugi in posturi de decizie iau anu_

mite decizii.Indiferent de deciziile lor fiecare dintre

noi avem dreptul s5 fim informafi despreefectele adverse ale unui vaccin, inid nu pu_tem sA cerem garantia cd dupi un vaccin nune vom trezi, peste c61iva ani cu alte afeqiunimult mai gravg fald de o banald gripi.

In concluzie pot spune cd o stimulare re_petate pentru ceva ce nu existi, nu face alt_ceva decit sd oboseascd sistemul imunitar.Un sistem imunitar slibit dd voie celulelor tu_morale si se inmulteasci.

Cea mai bund metodd este folosirea unorproduse care ajuti sistemul imunitar si fie inalerti gi in cazul in care se identificd o 1intd,sistemul imunitar sd produci doar numiruide soldali necesari pentru !inta respectiv6.

Se pot folosi :

vente;

roase, antiagregant plachetare, antivirale siantimicotice, are efecte de tip mineralo_corti_coid, u;or 6fect estrogenic.

(;nm€fr(.-T,i;H,u..m

Stimuleazd sistemul imunitar, potenlea_zd eficacitatea tratamentului antimicrobianin infeclii bacteriene; are acliune antiinfla_matoare generald; accelereazd procesul devind-ecare a pligilor ;i arsurilor asigurdnd obuna cicatrizare a lesuturilor lezate; inceti_negte procesele de degenerare tisulari da_torit5 acfiunii nocive a radicalilor liberi su_peroxidici ;i reduce procesul de imbdtr6nireprecoce.

a organismului gi care participi la mecanis_mul de detoxifiere al acestuia.

Concluzia nu poate fi dec6t ci numaidumneavoastrd sunteli singurii care putelidecide ce metodd folosi{i gi in acelagi timpnu puteli fi obligati sd urmali tratamente pLcare nu le dorili.

Vd doresc sdndtate si sdrbitori fericite!

DI.SORIN MARGINEANUFamacon; Stn Co$ei nr.7; sect.l; Bucuregti

Tel.:O730.087.680

ULEI DE CATINIi600n960 caPsuIP nd

ULEI DE IATIIVA900m9

Sfatu ri fi totera peuticei , , , , . : . , , , ' ; - .qru**Uu,l

t:

l{i

#F:

Amdie*a. gtrfr.peieu a$w-temm$:p;radw*dw'tla

ripa ate o boald vbald rapira-torie, extrem de contagioasd"care apare cu ofrecven(dcrescutdin intervalulnoiembrie- martie.

Este confundat5 adeseori cu gutura-iul (rdceala). De;i ambele afecliuni suntdeterminate de virusuri care infecteazicalea respiratorie superioari, simptome-le gripei sunt mai pronunlate, iar compli-cali i le ei mai severe.

Gripa este cauzati de virusurile gri-pale. in prezent se cunosc 3't ipuri de vi-rusuri gripale numite A, B qi C. Tipul Ainc lude mai mul te tu lp in i (subt ipur i ) d i -ferite care tind sd se schimbe in fiecarean. El este responsabil de cele mai mariepidemi i de-a lungul t impur i lor .

Transmiterea este respiratorie, de lao persoana la alta, prin picdturile de sali-vd eliminate prin tuse, strdnut, vorbire.

Contagiozitatea este de 1-2 zile ina-inte ;i 4-5 zile dupa debutul boli i. Bolna-vii cu forme atipice de boala sunt de ase-menea contagiogi.

Infeclia gripalS poate afecta oricepersoand, insd riscul de a dezvolta formeclinice mai severe 9i de aparil ie a com-plicali i lor este mai mare la copii, bdtrAni9i persoane cu imunodeficienle sau bolicronice.

Dupd o perioadi de incubafie scur-ti de 1-3 zile, gripa se instaleazd brusccu alterarea marcati a stir i i generale aorganismului, care obligd bolnavul sdzacd la pat.

SimptomePrincipalele simptome sunt:

I febri (39 - 40"C) cu sau fari frisoane) dureri mari de cap gi la nivelul globi-

lor oculari) dureri musculare gi articulare) astenie intensd (slSbiciune)

) g6t "rogu"

) tuse seaci) strinut) nasinfundat/ rinoree apoasd) ochi ros i i , sensib i l i la lumini

I l ipsa poftei de m6ncare) degradarea gustu lu ii greluri, varsaturi, uneori diaree

Compl ica l i i le gr ipei :

O respiratori i influenleazd evolulia siprognosticul, mai ales cdnd apar lacopii cu boli cronice sau la sugarii di-strofici, rahitici. Pneumohiile gripalepot f i primare sau secundare, prin su-prainfeclie bacteria nd.

O cardiovasculare (miocardita)

O nervoase (encefalita, meningita)

O sindromul Reye se caracterizeaza pinafectarea cu predileclie a ficatului gi acreierului, putandu-se ajunge la comi;i uneori la moarte. Aparil ia sindro-mului Reye este puse pe seama con-sumulu i de aspi r ind in t impulu i gr ipei .Sindromul Reye apare de obicei la co-pii gi adolescenli. Pentru acest motiycel mai bine este sa evitdm consumulde aspi r ind c6nd avem gr ip6.

TratamentTratamentul este simptomatic ;i igie-

no-dietetic:y' repaus la pat, in camera aerisita (nu

supraincilzitd)y' consum crescut de l ichide: ceai, com-

pot, suc de fructe, sup5, care pot fi c5l-dule (dar nu fierbinli)

y' vitamina Cy' combaterea febrei cu antitermice,

care in funcf ie de vdrsta pot f i siropuri,supozitoa re, comprimate

y' combaterea tusei cu antitusive etc.

Misurile preventive in perioada deepidemie sunt foarte importante: evita-rea aglomerali i lor, a vizitelor, aplicareaunor norme elementare de igiena (folo-sirea batistei c6nd tugim sau strdnutdm).

Cel mai important pentru persoanelev5rstnice este menlinerea afecliunii cro-n ice in echi l ibru (d iabet sau h iper tensiu-ne arteriald sau o afecliune inflamatorieprecum artrita) qi s5 diminue necesitateamedicamentelor ch imice orecum ant i -algicele sau altele.

Sfaturi fi toterapeutice

,!

jrI

sHpp'f:

Stimularea imunitali i pe cale natura-16 se poate face cu:

Preparatele care conlin Echinaceeaadministrate la inceputul sezonului rece(septembrie - octombrie) gi apoi la ince-putul primdverii (februarie - martie), de-termind rezultate bune in prevenlia gri-pei gi a virozelor respiratori i:

HofimunHofimun ForteEchinavitCIinctura de echinacea

Administ rarea de supl imente de mi-

tul anotimpului rece 5i apoi la inceputulprimdverii, realizeazd o intdrire beneficda imuni t i l i i organismulu i .

Dacd sunt asociate cu qgmOdefiVa-t€ precum Mice5 Bosa cinina),Coaciznegru fiibes nijrufl, Brad alb a.aiespectinata), in scheme de l -2 luni, efecte-le sunt d int re cele mai bune.

i _, De asemenea, vitamina C naturalai Flavovit C in aoza de 2-4 grame pe zi

4iilq,L

ECHINA VIT.CO0cm

9,nr,,r

poate fi un foarte bun preventiv al infla-malii lor gi este importante pentru men-!inerea vigilenlei anti-infeclioase a orga-n i smu lu i .

Pentru combaterea tusei recoman-dim doud preparate naturale TUSimUn5i EVitUS uti le at6t in perioada de starea gripei, c6t ; i in perioada de convales-cen!d.

Dieta: mierea de albine, sucul defructe proaspdt stors, consumul dinabundenld de l ichide, hrana ugoard, bo-gatd in fructe, legume gi sdraca in protei-ne animale, reprezintd regimul in per ioa-da bol i i .

in concluzie, este esenlial sd apeldmla un tratament cu produse naturale,l ipsite de efecte secundare, gi cu dubluefect: atat preventiv (ajuti organismulsa-;i creasc5 rezistenta fala de imbolnd-viri), c6t 9i curativ (daca boala s-a instalat,vindecarea se realizeazd prin activareamecanismelor f iz io logice a le corpulu i , 9 inu pr in inhibarea lor) .

Dn ANTELA-IOANA KINNMedic specialist medicind de familie

Competenla apifitoterapie ecogrufie generoldCENT RU L M E DI CAL H OF I M E D

$os. Colentino, nr.76,sect.2, BucurettiTel.:O730087694

f,o& cqnana

i=

', i+

.::

!t1;];lirr =

Sfatu ri fi totera peutice

t;

Wi'i

iecare femcie suferd in anumitepertoade ale vielii ile tulbufirimenstruale. Curele ile sldbire,dietele inadecvate sau un regimde hrand incorect, fumatul,stresul, factori toxici, anxieta-tea Si alte tulburdri psihiceafect e azd ciclul menstu aI.

Menstruatia reprezintd acele scur-geri fiziologice san$vinolente, de mucus$i detritusuri celulare endometriale su-perficiale; acestea au loc ciclic sau peri-odic, de la pubertate la menopauzi (maipulin in perioada de gestalie sau de lac-tafie). La femeile sSnatoase, ciclul nor-mal dureazd 28-30 de zile, iar sdngerareamenstrualS 4-6 zile.

Cele mai importante tipuri de tulbu-rdri menstruale;

1. Amenoreea (absenla menstrualiei).2.Tulburiri de ritm:

o cicluri menstruale rare (bradime-noree)

o cicfuri menstruale foarte rare 2-4/an (spaniomenoree)

o cicluri menstuale scurtate (tahime.noree)

3. Tulburari cantitative:o flux redus (hipomenoree)o flux abundent (hipermonoree)

ll. Tulburiri in durata ciclului:o menstre cu durata redusd (oligo-

menoree)o menstre prelungite peste 6 zile

(polimenoree)O menstre cu durata mai niare de l0

zile (menoragii).

5. Dismenoreea=menopatii algice.

Tulburirile menstruale, fie ele deritm sau de cantitate, sunt cauzate maiale{ de afecliuniorganice genitale gi bolide sistem. Se vorbe;te de un control ne-uroendocrin al menstrualiei, aceastapresupun6nd controlul ritmului, canti-tdlii ii calitSlii hormonilor ce intervin indeterminismul cicluri lor endometrialenormale. S-a constatat existenta influ-enlei sistemului nervos central prin sti-muli psihogeni gi senzoriali reflecqi asu-pra ovulaliei ti menstrualiei.

Dismenoreea este un simptom careafecteazi multe din'femeile de v6rstareproductivi gi este definitd ca senzaliade crampd dureroasd la nivelul abdo-menului inferior, insotitd de alte simp-tome cum ar fi durerea de cap, tahicar-dia, greata, vdrsdturi, tremurdturi saudiareea, toate acestea apar6nd pugintimp inaintea sau in timpul menstruali-ei. Dismenoreea poate fi primard gi se-cunda16. Dismenoreea primari se inre-gistreazd in general la fete tinere (sub20 de ani) gi apare imediat dupa me-narhd, fard a fi insolitd de condilii pa-tologice. Dismenoreea secundard aparemai t6rziu, f i ind determinatd de condi-1ii patologice care dau durere in cursulmenstruafiei. O estimare a incidenteidismenoreei indicd astfel: dismenoie-ea primari se int6lnegte la aproxima-tiv 75o/o dintre femeile sub 20 de ani giaproximativ 350/o din femei afirmi simp-tome menstruale, dintre care 150/o nece-sit i analgezice.

Av6nd in vedere procentul ridicat defemei care prezintd tulburdri menstru-ale, fitoterapia reprezinti o alternativdde tratament la cel alopat care constd inspecial in contraceptive orale gi antiinfla-matoare nesteroidiene cu efecte secun-dare multiple. Tratamentul natural esteindicat 9i in asociere cu cel alopat sau sepot folosi aceste remedii pentru a preve-ni aparit ia tulburdrilor menstruale.

ln tratamentul sau prevenlia tulbu-rdrilor menstruale folosim cu rezultate

e bune urmdtoarele gemoterapice:

Gemodedvatul din muguri de Coacizn$lll(Ribes nigrum) are acTiune direclio-nate in mod deosebit asupra glandelorsuprarenale, a cdror scoar!5 o stimulea-zd, determin6nd eliberarea de substanlecu marcate acliune antiinflamatorie,comportendu-se ca un cortizon natural,fari a avea toxicitatea acestuia. De ase-menea are ti actiune de reducere a valo-rilor vitezei de sedimentarea hematiilor(VSH) l i alte propriet5li imunostimulan-te. Este folosit mai ales in dismenoree.

Gemodedvatul din mlidile de Roz-ll (Rosmarinus officinalis) are actiune

asupra axului suprarenalo-gonadic gi im-piedicd senescenla gonadicd la femei.Are indicali i in caz de frigiditate, dispare-unie, dismenoree.

Gemodedyatul din mlidip de Zmeur(Rubus idaeus) este un remediu corectoral tulburdrilor hormonale feminine alepubert5lii gi menopauzei. Reprezintd unantispastic uterin 5i acliune de echil ibra-re a axei hipotalamo-hipofizo-gonadice, If i ind indicat in:

o amenoree 9i oligomenoree la oricevdrstd impreund cu Gemoderivatul '

din amengide Salcie;

{I

t

o dismenoree la femei t inere gi inpremenopauzS, sindrom premen-strual, steri l i tate feminind, chisturiovariene asociat cu Gemoderivatuldiq muguride (oaciz negru;

a fib'rom uterin impreund cu tQlllO-deilvatul din muguri de Arin albGemoderivatul diri'mlidile de Mur.

Gemodedvatuldin amenfi de Salcie(Salix olba) prezintd organospecificitateasupra axei hipotalamo-hipofizo-supra-renaliano-genitale, cu propriet;l i estro-genizante, f i ind indicat in amenoree,dismenoree, sindrom premenstrual, ste-ri l i tate cu hipoestrogenie, hipo-oligo-menoree.

Gemodedvatuldin muguri de Steiar(Quercus pedunculata) reprezintd un sti-mulent poliendocrin gi imunitar, cu ac!i-une asupra corticosuprarenalei ; i gona-delor. Gemoterapicul este considerat unrevitalizant pentru organismele debil ita-te 9i senescente sau care nu reaclionea-zi bine la administrarea de alte medica-mente. Din acest motiv este consideratun drenor universal.

Aceste gemoterapice se administrea-zi f ie individual 2-3 monodoze/zi. sauasociat, maxim 4 gemoderivate/zi,fard ase amesteca, in general la distanla de 2-3ore. Durata tratamentului variazd de la 2luni pAna la 1 an in funclie de patologiapacientei 5i evolulia simptomatologiei.

Pe lSngi gemoterapice se pot asociapentru potenlarea efectelor o serie detincturi:

Coada goilcelulul are o compo-zil ie chimicd complexi cu acliuni

multiple, efectul siu anti inflamator gi an-tispastic f i ind datorat extractelor apoasedin inflorescenlele gi conlinutului in f la-vonoide, iar cel hemostatic cu durata de1-2 ore o recomandd pentru tratamentulmenoragii lor gi metroragii lor.

$f, Coodo calului este o alta plan-rF ta cu et'ecr hemostatic utilizatd cu

succes in tratarea tulburiri lor menstrua-le, iar pr in conl inutu l sdu in ac id s i l ic ic ; isi l icali lor are efect favorabil in preveni-rea gi incetinirea osteoporozei.

1S ffc&to clobanulul prin conlinu-? tu l sdu in a lca lo iz i are ac l iune he-

mostatic6 fi ind recomandati in hiper-menoree.

firea$aU conline raraxeror si tara-rF xasierol, 2 compugi cu rol de echi-

l ibrare hormonala. Astfel, ea este unadintre cele mai importante plante me-dicinale recomandate in cazul afecliuni-lor cu impl icare hormonalS, cum ar f i deexemplu, sindromul premenstrual.

;i' .

MB:fl

iW&$r|rED,llallr alDc

30 Modqc r l,Sml

, ' ,1 " ' , .'w"' ' t."..::l'

M.tgtEldeSIEIAR

mlEroDq

rdc a l,sEl

tE tomnul dulcc este una dintrerF cele mai uti l izate plante in fitote-

rapia tradil ionalS, stimuleazi glande-le suprarenale (principali i apdrdtori aicorpului de stres), echil ibreazi balanlahormonalS 5i are efecte anti inflamato-ri i puternice. in consecinlS, este una dinplantele folosite cu succes in terapia tul-burdrilor menstruale. Forma de prezen-tare este tincturd sau capsule.

Aceste tincturi se pot administra in-dividual sau asociat in doze de 20-30 pi-cX3/zi, dupi mese pe o perioadd cuprin-sd intre 3 -6 luni in funclie de severitateatulburiri lor pacientei.

ln prevenlia gi tratamentul tulburari-lor menstruale se pot folosi gi o serie deproduse care asociazd mai multe compo-nente cu efect de potenlare reciprocd:

Hoftstrcnat conline extract de cim-bru, extract de zmeur, extract de citinS,extract de salvie, ulei volati l de cimbru.Are rol de echil ibrare b16nda a niveluluihormonal estrogenic, regleazi din punctde vedere cantitativ ciclul menstrual, rolanti inflamator, tonic al sistemului ner-vos, imunostimulator. Se administreazi2-3 cpr/zi, timp de 2-4 luni.

Hof.imun hlte are il.compozilieextract de zmeur, lemn dulce, echinaceafiind un supliment alimentar recoman-dat persoanelor cu tulburari menstrualecare asociazi un fond de imunodepresiemanifestat prin infectii frecvente in sferaurogenitali.. Se administreazi 1-2 cpr de3 orilzi pe o perioadd de 6-8 saptamAni.

ftmplu detoxifiant natunl asocia-zd in compozil ia sa mai multe extracte:de lemn dulce, de fructe de armurariu,de busuioc, de cimbru, fructe de zmeur,extract de roini!a, de menti, de levanticdgi ulei volati l de rozmarin ;i mentd, reali-z6nd un fitocomplex cu o pronunfatd ac-

liune detoxifiante generali, cu rezultatedeosebite la pacientele care asociazdtulburiri menstruale. 5e administreazd1 -2 cpr de 3-4 ori lzit imp de 2-3 luni.

Tulburiri le menstruale reprezintdo patologie frecventd in practica medi-cal5, iar f itoterapia deline nenumarateremedii atat pentru preventia, cat 9i pen-tru tratamentul acestora.

DnANIELA4OANAKINNMedic specialist medicind de familie

Co m pete n! d a p ifi t ote ra pi e e cog rafi e ge ne ra I dCENTRU L MEDICAL HOF I MED

g o s. cot enti n a, n * O ;:ff; :#:;g:

E

.i* o orice aspirant Ia titlul de

f f "vindecdtor", ampornitla

f - drum cu idealuri ffiarele cumIf ar fi: sd salvezlumea de

cdteva boli incurabile, sd plecevindecali toli pacienlii care'nd

cautd Si sdfie multumilide via{a pe care o au...

PSgind insd in lumea medicinei alo-pate am conttientizat ce nu acesta eracadrul in care visele mele s-ar putea con-cretiza; 5i astfel, incd din facultate am in-ceput sA caut solu1iialternative eficiente,participand la cursuri de medicini natu-ral5, pe care cateva institulii urmireausi le organizeze cu timiditate la sfdrgi-tul anilor'90. lncd de pe atunci am sim-1it cd aceasti abordare holisticd a omuluiin suferinli deline cheia unei adev;ratevindecdri.

Considerdnd cd medicina de familiear fi specialitatea cea mai potriviti pen-tru mine, am ales-o ;i am incheiat-o cusucces in 2008.

Ca medic specialist, 3 ani am avutocazia sd lucrez in oragul Cluj, colabo-r6nd cu medici minunali, p6ni c6nd amfost invitatd si aleg o transformare pro-fesionalS radicalS, mult mai acuti dec6tmi-am imaginat vreodat;, insi care mi-arevelat adevdruri despre mine insdmi,altfel ascunse gi de nepdtruns.

Satul, agezat de-a lungul drumuluibatdtorit de cdrule, cu case colorate gigrddini lucrate cu hirnicie, cu ardeii rogiia5ezali pe sfori, la uscat, in spatele case-lor, copii zburd6nd liber in jocuri veselepe iarbd, m-au cucerit spontan.

Am ales sd m6 mut gi si-mi incep ca-riera rustici in comuna Buza, jud Cluj.Trebuie sd vd mirturisesc cd nu a fost oalegere ugoari, insi simleam cq.tot su-

fletul ci imi va fi de mare folos. Oameniide acolo m-au primit cu bralele deschi-se, emolionali gi inc6ntali peste mdsurici un doctor de la Cluj s-a mutat in satullor care e la 80 km distanli, la granila cujudelul Bistri la.

Lainceput mi-afostfoarte greu.Nu aveam ap5, nici potabila nici me-

najera (o aduceam in bidoane de la c51i-va km), interiorulclSdiri i , bdile, mobil ie-rul, i; i agteptau de zeci de ani renovarea.Cu ajutorul Primdriei, cu sprij inul gi mun-ca voluntari a multor oameni inimo5idin comund, am reugit din 1 octombrie9i pdnd la Crdciun sd renovim.

Se apropie aniversarea primului an

de cind am devenit pentru d6n5ii 'doc-tori{a buni gi frumoasi, care are vorbabl5ndd'i Vd mdrturisesc cd a fost cel maiplin an profesional al meu de p6na acum.Cazurile pe care le-am gdsit aici ar dapeste cap toate statistici le medicinei alo-pate: accidente vasculare cu recuperarecompletd in 14 zile, infarcte miocardicecu rata de supravieluire 100o/o, cancerecare nu metastazeaz5, pldgi accidentalegrave care se vindeci uimitor de repede(fdrd tratament antibiotic, fdra vaccinare

antitetanos), prunci ndsculi la domicil iu,perfect sdndtogi, frumo;i gi foarte inteli-genl i . . . g i aga mai departe. . .

Ce nu am menlionat p6ni acum estefaptul ci multe famili i igi transmit din ge-neralie in generalie arta ingrij ir i i albine-lor... gi da, folosesc uzual produsele api-cole.

imi amintesc 9i acum uimirea oame-nilor gi rumoarea produsi in sat la auzulvegtii ca 'doctorila noastrd nu mdn6n-cd deloc carne"... Ghicil i cu ce au venitsd md cadoriseasci, la cabinet, c6nd auaflat aceasta? Cu miere de albine. Aces-ta era bunul lor prelios pe care mi-l ddru-iau cu atdta drag, inc6t uneori md emoli-onau foarte tare. Mierea inci este privitdla lari cu o anume venerafie, este gri-

)itd, "nu se oruncd nici un strop'i "nu seprodd'i iar albinele sunt ingrij i te cu multdrag gi respect. Sunt apicultori care ingri-jesc doar 2-3 famili i de albine insd sunt gicei care 9i-au fdcut o ocupalie din apicul-tur5, renunlAnd la comoditatea vieli i deora$ pentru l ibertatea, munca gi farme-cul vieli i de la 1ar5, care ingrijesc peste60 de famili i .

Me simt cu adevirat binecuv6ntatisd locuiesc in mijlocul lor 9i a unui cadrunatural atdt de frunios. De asemenea, in-cep sd se contureze perspective minuna-te care ma inc6ntd doar la gdndul cd in-tr-o zi vor avea gansa si devina realitate.

Cred cd primul caz despre care ar tre-bui sd vi relatez este al meu personal.M-am adaptat destul de greu vieli i deaici gi asta din cauza unei rigiditali laun-trice, pe care am dobdndit-o in interac-liunea cu mediul ordgenesc. La orag amfost inv51a1i ca daca apdsdm un butonvine l iftul, dacd apasim altul curge apala toaletS, un altul pentru sonerie, altul

{ r':-:'lu i

ffir'i!-:,'u+ii

ApiAroma Fito Terapie =,!

d

i3

x

pentru a porn i magina. . . g i u i te aga. . .am invefat sd trdiesc intr-o curgere sa-cadati, automat6. Ajunsa la !ar5, am fostobligata si inva! cd toate se fac la timpullor, orice realizare necesitd rdbdare, ori-ce crettere autentici are nevoie de timp.M5 surprindeam uneori, chircit i lSun-tric, cdnd ma imbrSliga cu drag o buni-cu!5 mullumiti ca-9i poate migca braluldupi recomandiri le mele, sau imi pupamiinile o alta pentru ca am vizitat-o ladomicil iu. Am congtientizat ci in anii pe-treculi in orag, in spatele unui birou dr5-gut din cabinet, interaclion6nd pe fugacu un numdr mare de pacienli, scri ind giiar scri ind hdrti i , mi incremenisem lSun-tric, iar aici, in dispensarul acum dragulamenajat, incepea sd se spargi de la sinepietroiul ce delimita inima mea de cea aoameni lor d in juru l meu.

Brusc am inceDut sa masimt fericita...

imi dau seama ci in aceastd perioaddam consumat de 3 ori mai multd miere de-cAt ficeam in oras, mai mult polen ;i pro-polis (tinctura). ii gtim mierii calitSlile bal-samice extraordinare gi cd lSuntric ea oferdo stare de siguranli gi conforl tandrele limullumire de sine, funclion6nd astfel caun veritabil balsam emolional (motiv pen-tru care o gi recomandam celor care com-penseazd stirile emolionale negative prinsupraalimentare). Resimt o stare de vita-litate debordanti, stresul s-a redus la mi-nim, somnul imi este mult mai profund ;iodihnitor, mintea imi este mai clar6, iar in-tuiliile terapeutice sunt cu adevdrat sur-prinzitoare. Acesta este cel mai bun rezul-tat terapeutic al meu de pdnd acum.

Am ales, pentru a vi le prezenta pescurt. cateva cazuri interesante:

Primul (az pe care l-am preluat afost un barbat de 57 ani, care a fost tra-tat deja de mai bine de 8 ani pentru ulce-re atone de gam-bi, nedureroase,cu perioade desuprainfeclie custaphilococ au-riu. Menlionez ciin acegti 8 ani detratamente der-matologice, nu aexistat o perioa-dd in care ulcere-le sd fie comoletinchise gi tratamentele sa fie intrerupte.

in timp apare dependenla de alcoolgi manifestiri le psihice corespondente,ajungAnd sd fie diagnosticat cu demen-!5 alcoolica. Profi lul psihologic al aces-tui barbat ar putea fi descris cu sintagma"bietul de mine".

O altd menliune care meritd fdcutS,pentru cei pasionali de cauzele profun-de ale boli lor, aceasti afecliune apare pegamba st6ngd a birbatului la un intervalscurt dupd ce mama acestuia pdresegteaceastd lume; el locuiegte singur gi azi incasa in care a locuit gi mama sa, iar feme-i le dragi in imi i lu i , de-a lungul t impulu il-au pdrisit.

Extern: de primd intenlie am ales bd-ile in macerate 9i infuzii de plante: inil i-al mugelel, ulterior pelin; in timpul lorcurSlam toli pereli i ulcerului de !esu-turi le atone gi apoi aplicam cataplasmecu miere pe toatd gamba gi ca "acope-rig" pentru craterele din gamba, propolistinctur; 300/0.

ti

ApiAroma Fito Terapie

Intern: am administrat un coctail demiere cu polen 5i propolis (propo(ii 8:2:1),3 l inguri pe zi, alituri de 3 l inguri de Ag co-loidal. Evolulia a fost surprinzitor de bund.Ulcerele mici au dispdrut in 2-3 sdptdmAni,iar cele mari, care ajunseseri sd erodezepAnd aproape de os, au granulat dinspreprofunzime spre suprafald. Am asociat in-tern ;i produse coloidale:

o Au - cu efecte pozitive 9i asupraefervescenlei 9i starii de trezirementald

o Ag - nu au mai existat apoi suprain-fectdri cu Staphiloccocus aureus.

o de asemenea gi un supliment dezinc gi seleniu.

Dupi cAteva siptdm6ni, c6nd ulcera-li i le mici s-au inchis, am renunlat la ca-taplasmele extinse cu miere, pentru ciexista un ritm accelerat de reinnoire aepidermului gi aveau loc exfolieri masi-ve; le-am menlinut totugi pentru ulcere-le mari care inci mai granulau. in prezentulcerele mari, situate in zona perimaleo-lard stingd igi cqptinud procesul de vin-decare, iar restul gambei este curat, te-gumentul cdpitAnd o rezistenlS buni,elimin6ndu-se astfel friabil i tatea inil ia15gi riscul microhemoragii lor spontane, cucare ne-am confruntat inilial.

Un aspect particular al acestui caz afost aparil ia larvelor la nivelul ulcerelor.Da, a larvelor, albe, mici, cu dimensiunide c61iva milimetri, care se hrdneau dinlesuturile devitalizate, evit6nd tesuturi-le sdndtoase. Va puteli imagina surprizamea, ca sd nu spun ;ocul; cSnd de subpansamentul de bumbac au apdrut mi-cii migcdtori. Trebuie si recunosc insdci ulcerele erau curate cum eu greu re-ugeam si le curi!. Prima mea intenlie afost sd spil cu solulie de cloramind ;i simd asigur cd nu se vor intoarce nicioda-t5. Curiozitatea insd mi-a fost stArniti gi,incep6nd si caut pe internet, am desco-perit studiif icute pe larvele unei muscu-li1e, desigur steri l izate 9i strict controlate,care au reprezentat o alternativ5 tera-peutici pentru vindecarea ulcerelor degamba la pacienli i diabetici.

Similar s-a petrecut 9i cu o alt i paci-entS de-a noastre, pe care o pansam ladomicil iu gi care a dezvoltat ; i ea larve,in anumite momente pe parcursul vin-deciri i , la fel ulcerele ei f i ind mult maicurate cAnd larvele erau prezente.

Interesant cum naturaigi alegecursul spre vindecare...

(vourma)

Dr. NADIA TODERIC,UCobinet Medicol comuna Buza, jud Cluj

n o d i o _to d e r i c i u @yo h o o.co m0743,694.379

,llri,,'i,{lii

Alimentalia naturali

f i incluse obiceiuri le alimentare greqitgi neechil ibrate gi consumul regulat dalcool. Sedentarismul poate fi un alt factor ddclan;ator, alSturi de consumul d,l igari. Dislipidemiile mai pot apdrea gi irurma unor tratamente, dar sunt frecvente gi in cadrul bolilor de diabet zaharatinsufi cien!6 renali sau hipotiroidism.

Pentru c5, de cele mai multe ori, estrasimptomaticS, dislipidemia este descoperiti int6mplStor dupi efectuarea unoanalize de rutind. Efectele ei in viala unepersoane apar in timp, in cazul nerespectiri i regimului alimentar t i a tratamentului prescris de medic.

in cazul depistiri i unei valori crescute a colesterolului seric sunt necesar(mdsuri de modificare a sti lului de via15:

o evitarea fumatului. 'Fumatul scade HDL colesterolul, cregte tendinl,sdngelui de a se coagula ;i de a forma trombi (cheaguri) pe pldcile d,

aterom (de grisime) din vaseiar rezultatul este intip 2, obezitatea gi hiper-

tensiunea arterialS.Studii recente au

afecliuni, nu doardin sfera cardiolo-giei, diabetologiei,nutri l iei, ci gi in pato-logii din sfera gastroen-terologiei, hepatologiei,nefrologiei, reumatolo-giei, neurologiei gi boli-lor infectioase.

Dis l ip idemi i le au maimulte cauze, Pot f i gene-tice, dar gi cauzate de oviati nesinitoasS. Aici pot

Alimentalia ralionala - realitate sau utopre (XII)

MOTTO:'Existd o singurdbinefacere -cunoattereaSi un singur rdu -ignoranfa"

Socrate

COLESTEROLUL - "plaga societiliimoderne" - se pare ca toati lumea su-feri din pricina lui - este una din princi-palele cauze ale mortalit i t i i cardio-vas-culare.

'1n Romdnia, peste 30% dintre ro-mdni au colesterolul ridicat ;i aproxi-mativ 40% sunt hipertensivi. Totoda-td, doi din trei romdni mor din cauzoofecgiunilor cardiovasculare'l aratd unsudiu amplu realizat in urmi cu 2 ani inTara noastra.

Cu toate acestea, colesterolul este unelement necesar vieli i . El are doui rolurimajore in organismul uman:

o rol structural: face parte din struc-tura membranelor gi mitocondrii-lor celulare;

o rol de precursor: folosegte la sin-teza adrenalinei (hormonul stre-sului), hormonilor sexuali, colecal-ciferolului (vitamina D2), a acizilorb i l iar i .

Concluzie: este necesar sd avem co-lesterol, dar nu este de dorit s5-l avem lanivel ridicat.

Din punct de vedere chimic, coles-terolul este o l ipoproteini, adicd uncocolog de grasime invelit in proteini.Dacd bula de grdsime este mic5, raportulproteinS/lipidd este mare;i atunci densi-tatea colesterolului este mare- HDL- co-lesterolul "bun'i La polul opus: bula degrasime mare induce in raport protein6/l i 'pide mic, cu o densitate a colesteroluluiscdzutS- LDL- colesterolul "rdu"

Organismul are nevoie de ambele ti-p{ri de colesterol, gi bun , 9i riu, pentrucd,au functi i diferite in organism. lmpor-tant este sd existe un echilibru intre ele.

Dislipidemia este o boalS metabo-licd, ce presupune o modificare calitati-vi sau cantitativ5 a metabolismului l ipi-

dic, adicd valori anormale ale grisimilor(l ipidelor) din s6nge. Dislipidemia se ca-racterizeazd prin cregterea sau scddereanivelului seric al colesteroluluitotal, LDL-colesterolului (colesterolul ' rdu), HDL-co-lesterolului (colesterolul bun) sau trigli-ceridelor.

Valori le normale pentru acegti para-metri trebuie si conlini:

O colesterolultotal < 200m9/dl,

I colesterolul HDL ;45-55mg/dl,

O colesterolul LDL < 100 mg/dl,

I valoarea colesterolului total/coleste-rol HDL < 5

O valoarea trigliceridelor < 150 mg/dl.

Dislipidemia este un important fac-tor de risc cardiovascular, de aceea igno-rarea acestei boli poate avea urmdri foar-te grave pentru sdndtatea noastrd. in celemai multe situali i, dislipidemiile aparim-preund cu diabetul zaharat de

fundarea completi a vasului gi in-farct acut de miocard sau accidentvascular cerebral.

o evitarea consumului de grisimica16 <resc colesterolul seric (carnegras'p de porc, miel, vitS; pielila dela pui; untura de porc/pasdre; unt,lapte sau preparate din lapte inte-gral; f icat, rinichi, creier; galbenugde ou; grisimile care provin dinuleiuri vegetale in urma prelucriri ichimice-mdrgarina; biscui!i; cartofiprajili; mancare de fast-food; chip-suri; prdjiturele; paine alba)

a consumarea de alimente cu gri-simi bune (uleiuri le din plante,nuci, semin!e, alune, avocado, ule-iul de mdsline, pegtele), fructe gi le-gume. Pegtele reprezinti o sursdde grdsimi polinesaturate, unelenumite acizi gra;i Omega 3. Exis-te studii care au ardtat cd 1g/zi deacizi graSi Omega 3 scade riscul dedeces de cauza cardiovasculard lapacienli i cu infarcte miocardice inantecedente.

a evitarea sedentarismului. Exer-cil iul f izic efectuat regulat cregteHDL colesterolul la unele persoa-ne, ajutd in controlul greutali i , alva lor i lor g l icemiei g i tensiuni i ar -teriale.

Aldturi de respectarea mdsurilor pre-zentate, uti l izarea de suplimente ali-mentare poate sd ajute la oblinerea ;imenlinerea unui echil ibru al balanleigrds imi lor d in sange.

Acizii gragi Omega 3 au proprieta-tea de a reduce nivelul colesterolului to-tal gi al LDL-colesterolului, cregte nivelulde HDl-colesterol, previne trombozele.La r6ndul lor, acizii gragi Omega 6 scadnivelul colesterolului total, reduc valori letensiunii arteriale, previn trombozele 9iprotejeaza in caz de diabet zaharat.

Acizii gragi Omega 3 & Omega 6 inraporturi cu biodisponibil i tate crescutd

se gisesc in produsele Omega 3 & ome-ga 6 vegetal sau Uleiul de pegte. nm-bele produse se gisesc in 3 variante deconcetrali i- 300m9, 600 mg 9i 900 mg-care fac posibila administrarea la persoa-ne de orice v6rstd.

Anghinarea din compozil ia produsu-luiMagAnghinar este bogata in cinariniresponsabild de reducerea colesterolu-lui prin 2 mecanisme: unul este de scd-dere a absorbliei colesterolului, iar celS-lalt de stimulare a sintezei de acizi bil iaricu consum de colesterol.

Fermenli i din cuticula de pipota depui din Redigest 9i Redigest plus ex-primi o bogata actiune enzimaticd cupotenlial hipolipemiant. Cele 2 produsescad nivelul colesterolului total gi crescHDl-colesterolul ; i prin sil ibinS, compo-nent a l s i l imar inei d in armurar iu.

Pdpddia conline stigmasterol, B-sito-sterol gi inulind care accelereazi tranzitulintestinal gi nu permit absorblia coleste-ro lu lu i a l imentar . Rolu l h ipol ipemiant a lpapddiei se exercitd gi la nivelul f icatuluigi vezicii bil iare prin efectul coleretic-co-lagog. Se recomandd consumul de pi-padie in salate sau Tinctura de pdpidie.

Tinctura de usturoi are efect puter-nic de scddere a colesterolului.gi l ipide-lor plasmatice prin conlinutul de l ipazdcare separi prin hidroliza acizii gragi deglicerol, scind6nd astfel grdsimile.

Spirulina regleazd funcli i le f icatuluiechil ibrAnd sinteza, absorblia 5i consu-mul de colesterol ; i menline astfel echil i-bru l gras imi lor d in sAnge.

(oenzima Q10 in ulei de citini ac-celereazi toate metabolismele. inclusivmetabolismul l ipidic. Are rol puternicantioxidant gi protejeazd pereli i vaselorde s6nge impotriva depunerilor de pl5-ci de aterom.

Alte produse care reduc nivelul co- % -

testerolului gi menlin echil ibrutintre co- YlmIlesterolul bun- HDL si colesterolul rdu-LDL sunt: Coleld, (itinofort, Hepastim,Gemoderivatul din muquri de artar. Ge-moderivatul din mHdi(e de roimirin,Gemoderivatuldin mlidile de ienupir eil ista ar outea continua.

Pentru fiecare caz in parte existi for-mula terapeuticd perfecti 5i conduitaal imentar i ideal i .

Va urez succes, multa sanatote!Sdrbdtoriimbel5ugate ;i un an nou fericit!

DnADRIANATATOMIRESCUMedic nutrilionist

Co m p et e nld A p ifi tote ro pi eh tt p ://f a r m ac i e - i nt r- o - pl a n ta. b I o g sp ot.co m

Omega-3 & Omega.6Vegetal

SPIHULINA

30 aonodm x l,5ml

Mliil4eae

30 monodoa x l,Sml

Sfatu ri fitotera peutice

L

Dispepruaispepsia sau indigatia ate unadintr e c el e mai fr ec v enteafec{iuni ale intestinelor, careafecteazd un procent destul deridicat din popula{ie gi estemai frecv entd la persoaneleu;or excitabile, obosite,stresate, etc.

Dispepsia se caracterizeazd mai alesprin durerile care variazd de la o zi la alta,fdri o relalie cu unele alimente.

Etiologia dispepsiei este necunoscutS,este prezenti la 2Q-3Qo/o din populalie 5icauzeazd probleme dificile de diagnostic,deoarece examenele endoscopice 9i radi-ologice sunt normale. in l ipsa unor dategtiinlifice numerogi factori surit implicali:igieni alimentard deficitarS, consumul dealcool, consumul de condimente, consu-mul de anti inflamatoare non steroidiene(aspirina), existenla Helicobacter pylori.

SimptoneSimptomatologia dispepsiei este de

tip ulceros, de tip reflux, de tip tulburarede motil i tate asociatd sindromului de in-testin ir itabil.

in mod frecvent simptomele disparin c6teva ore gi cea mai bund metodi detratament este evitarea alimentelor careo declangeaz5. Dacd simptomele nu dis-par sau chiar se inriuti lesc este nevoiede o vizitd la un medic soecialist.

Dispepsia se asociazd cu alte bolinon digestive cum ar fi diabetul, gastro-pareza diabetica, boli le t iroidiene, hiper-paratiroidismul, stir i depresive, anxieta-te. boli renale.

Tabloul clinic al dispepsiei este pro-vocat de alimentalie gi poate avea urmS-toarele simptome: senzalie de balonaredupd masi, durere epigastrici, pirozicepigastric, grea!5, vdrsdturi alimentare,salietate precoce, distensie abdominald,diaree, eructali i .

Stabil irea diagnosticului depinde devdrsta pacientului 9i de durata simpto-melor. Daci simptomatologia a debutatin urmd cu mulli ani ; i s-a menlinut con-stantS, un diagnostic pozitiv al dispepsi-ei nu este necesar. dar daci oacientul areun debut recent (luni de zile) care se in-r;utalette progresiv, sunt necesare testede evaluare.

Semnele de agravare sunt scddere ingreutate, s6nge in scaun, simptome caretrezesc pacientul din somn, virsdturi cus6nge, semne ale inflamafiei, febr5, du-rere abdominalS.

in urma agraviri i sunt necesare anu-mite teste de laborator: teste de sange,teste serologice ;i coproparazitologice,endoscopia digestivi superioa16, eco-grafia vezicii bil iare, radiografia toracicdgi abdominala.

TratamentDeoarece dispepsia este mai degra-

bd un simptom dec6t o boa15, tratamen-tul depi4de de boala de bazd, dar ceamai importanti ; i eficientd metodi detratament este schimbarea dietei ; i sti-lului de viafd, astfel evitali si mdncalicu gura deschisi inghiland astfel aer,nu vorbil i c6nd mAncali, mestecali binealimentele, evitali alimentele ti b;utu-ri le carbogazoase, evitali cafeaua, evi-tali ciocolata, relaxafi-vi inainte ;i dupimas6, evitali fumatul, evitali alcoolul,evitali efortul cu stomacul plin, nu vdculcali imediat dupd mas6, nu beti ap5in t impul mesei .

Compania HOFIGAL prin medicii ; iprin suplimentele alimentare pe care leproduce, vd poate ajuta sd evitali simp-tomele dispepsiei. Vi prezentdm cdtevasuplimente eficiente in tratarea dispep-5ter .

/au''U' Gemoderivat din mlidile de afineficient in enterocolite, dizenterie, ente-rite infanti le, colibacilozd intestinali, co-lit i ulcero membranoas6, disbioze intes-tinale, colon iritabil, tulburdri dispeptice(meteorism, colici intestinale, diaree, fer-mentalie intestinalS excesivi), ulcer gas-tro-intestinal.

Gemodedvatdin mlidife de ienupircu ac!iune hepatoprotectoare, diureticd,uricozurici, antiseptici, anti inflamatoa-re, hipocolesterolemiantS, ugor hipogli-cemiantd, antioxidantd, diureticS. Esterecomandat in steatoz; hepaticd, hepa-tite cronice virale qi toxice, cirozi hepati-ca, insuficienli hepaticS, gutd, hepato-patie steatozicd.

'U=!l "itt:.

:,;;;:l

I,IlndWdeIE ftiplrR@Mun,t

30 bomd@E x 1,5m1

MIndWdeAFINYoccin{urn mgrHflus

30 EoDod% r l.SEl

'S,*r 1hftf,.ffi

ffiffi9"*'

REDIGEST'E0 clprulo

PRODUS EXCLUSIVi NATURALI

SPIRULINA

?

,fli'l

j: tt,

:=::.

lAV Depurin (cpr.) conline extract us-cat de cdtinS. extract de rddicini delemn dulce, extract de trei frali petali, rd-ddcind de brusture, papidie gi excipienli.Produsul este destinat dietei pentru asi-gurarea aportu lu i de nutr ienl i g i sub-stanle bioactive pentru proprieta!i le de-purative, diuretice, laxative, de stimularea funcli i lor hepatobil iare ;i a secrelieipancreatice, tonic amare, detoxifiantS,antioxidantd, imunomodulatoare, antia-lergige, hipoglicemiante, hipocolestero-lemiante, uricozulice. Este recomandatpentru completarea regimulu i a l imentarin afecliuni hepatice, gastrite hipoacide,d ispepsi i , s indroame de malabsorbl ie ,gutd, d is l ip idemi i .f . lV Redigest (cpr., cps.), conline pulbe-re din fruct de armurariu, pulbere din cu-t icu ld de p ipota de pui g i exc ip ienl i . Pro-dusul as igur i apor tu l necesar denutrienfi gi substanle bioactive cu acliu-ne de completare a dietei zilnice ;i sub--stituent polienzimatic eficace pentru re-g larea regimulu i a l imentar in tu lbur i r idigestive diverse, protejeazd celula he-paticd, anti inflamator gi antiseptic la ni-ve lu l tubulu i d igest iv g i a l organelor ane-xe, reglatorb l mot i l i te l i i tubulu i d igest iv9i al colecistului, detoxifiant. Este reco-mandat pentru menlinerea funcli i lor f i-z io logice a le aparatu lu i d igest iv , amel io-reazd simptdmatologia unor afecliuniprecum hepatite cronice, ulcer gastric 9iduodenal, gastrite, duodenite, colopatiicronice ; i funcl ionale, d ismicrobism in-test inal , ind igest i i acute, a lergodermi i decauze alimentare.

Supiltr.t t.ilrncnbt

comprtmatehotil: 48,00 g

l / ( it inofort contine pulbere dinpulpd de fruct de cdtind, pulbere din bio-masi sp i ru l ind, u le i vo lat i l de fenicul , u le ivolati l de levdnlici, ulei volati l de mentigi excipienli. Produsul are proprietSli vi-taminizante, remineralizante gi tonifi an-te ale organismului, de completere a de-ficientelor nutri l ionale, de proteclie acelulei hepatice, asigurd un aport bogatde fitonutrienli necesari echil ibrari i die-tei pentru imbunatatirea funcli i lor f ica-tului in procese inflamatorii gi de supra-solicitare ale acestuia./ .(/ Spirulina (1000 mg)produs naturalbogat in principii biologic active care in-tervine in reglarea 9i echil ibrarea princi-palelor funcli i metabolice gi imunologiceale organismului, ajuta procesele digesti-ve, stimuleazd sinteza de proteine, prote-jeaza 9i stimuleazi regenerarea celuleihepatice, contribuie la normalizarea valo-ri lor transaminazelor serice crescute. Asi-gurd asiguri aportul de nutrienli gi sub-stan!e bioactive necesar suplimentiri iregimului dietetic in hepatite cronice,gastrite, ulcer gastric gi duodenal, diabetzaharat tip ll, obezitate, rol benefic in pro-fi laxia infecli i lor microbiene ;i virale.

latd cd natura ne oferd rdspunsuri lamajoritatea cererilor organismului nos-t ru l

DnIRINELPAVELMed i c specialist ap ifitoterapie

Drogheria,,PRODUSENATURALESANATATEASR|(,

Stn Atelierului, nr, 22,sect.l, BucureftiTel.:O745055706

i l

tJ

oSs

1\b

J

::1':

Produse HOFIGAL de succes ,ffi

@$&w6wCapsuleSupliment alimentar

Compozilie:Fiecare capsuli conline: ulei din se-

minle de bdnepi (Cannabini sativae ole-um), ulei din seminle dein (Lini oleum),ulei din fructe de armurariu Gardui ole-um), ulei din seminte de negrilicd (Ni-gellae oleum), ulei de cdtind (Hippophadoleum), vitamina E gi excipienli.

Omega - 3 & Omega - 6 vegetal:

o sursi directd de acizi gragi Omega - 3;iOmega - 6 intr-un raport optim (1: 3),echilibrat, fird metale grele, net supe-r ior u le iu lu i de pegte (1:4 - 5)

o hrinegte creierul gi il menline funclio-nal pdnd la ad6nci bdtr6neli

o crette coeficientul de inteligenli la copii

o susline dezvoJtarea creierului gi stimu-leazi activitatea funclionalS a sistemuluinervoS;o menline sindtatea creierului la copii,adulli gi persoane in v6rstd;o restabilegte echil ibrul emolional;o imbunitilette capacitatea de concen-trare, invSlare gi memorare, intreline me-moria la toate vdrstele;o benefic in tulburdri psihice la copii i cudeficit de atenlie, cu dezvoltare mentaligi psihomotorie int6rziatS, in perturbdride comportament;o reduce nivelul colesterolului 9i triglice-ridelor din s6nge ;i reechil ibreazd rapor-tul dintre colesterolul riu (LDL) 5i coles-terolul bun (HDL);o impiedic5 dezvoltarea aterosclerozei;o posedi proprietSli antitrombotice (re-duce riscul de formare a cheagurilor des6nge in arterele coronare), descregtetendinfa de coagulare a s6ngelui ; i im-bunitalegte circulatia sanguinS;o contribuie la normalizarea tensiuniiarteriale;o cpntribuie la buna funclionare a sis-temului imunitar, inclusiv la persoaneleaflate sub tratament oncologic;a benefic in dieta complexd a persoane-lor ct1 hiperglicemie, imbunatdle$te uti-l izarea insulinei in lesuturile organismu-lu i ;

o controleazd 5i reduce proc6sele infla-matorii (prin diminuarea activiteli i infla-matorii a ciclooxigenazei, citokinelor qiprostaglandinelor);o protejeazd sindtatea organismului incondil i i de stres gi activitdli intelectualeintense;o contribuie la redob6ndirea bunei dis-pozilii gi a senzaliei de bine, precum gi laechilibrarea efectelor negative ale stre-sului gi a tendinlelor spre reacli i violen-te;a ajutd la regenerarea lesuturilor gi la re-epitelizarea mucoaselor, in procese in-flamatorii ale mucoasei intestinale gi alepieli i ;o are o influenla pozitivd asupra funclieivizuale la copii;o hrinegte gi regenereazd stratul sub-dermic, oblinAndu-se o piele sinitoasi

9i catifelata.

Produsul este bine tolerat, fdri con-traindicali i semnalate p6nd acum la do-zele 5i ritmul de administrare recoman-date gi se poate asocia cu tratamentalopat la recomandarea medicului.

in sarcini, perioada de alSptare, pre-cum gi la copii i p6na la 3 ani, adminis-trarea concomitentd cu anticoagulan-te (cumarinice, aspirinS, antiagreganteplachetare) este necesari recomandareamedicului.

La aparil ia unor efecte nedorite seintrerupe administrarea produsului gi se

I

recomand6 consultarea medicului sau afarmacistului.

Administrare:Adulfi: cate 2-3 capsule de 600 mg

de 3 ori pe zi, dupd mesele principale;cdte 2 capsule de 900 mg , de 3 ori pe zi,dupd mesele principale.

Copii 3 - 7 ani: c6te o capsuli pentrucopii de 3 ori pe zi, dupit mesele princi-pale.

Copii peste 7 ani: c6te 1 - 2 capsulepentru copii de 3 ori pe zi, dupS mese.

Administrarea se face timp de 30 - 60zile, in cure de cel pulin 3 ori pe an. Pro-dusul poate fi administrat permanent lapersoane cu deficit de vitamina A.

La adull i este recomandabilS asocie-rea cu produse antioxidante (vitamina C,vitamina E, f lavonoizi, coenzima Ql0).

Produsul este un supliment alimentor carenu inlocuiette un regim alimentarvoriotgi echilibrot gi un mod de via,ta sandtos .

Prezentare: cutie cu un flacon de Po-lieti lend cu bugon cu sigil iu ; i si l icagel,conlinAnd 60 capsule pentru copii, re-spectiv 60 capsule x 600 mg gi 40 capsulex 900 mg gi recomandiri de utilizare.

Produsul NU contine ldctozd!

Termen de valabil itate: 2 ani.

Sursi bogati, de acizi gragi esen{iali Omega-3 gi Omega-6

A.L.Stoll

Produsul este disponibil in trei con-centrali i :300 mg,600 mg gi 900 mg.

Fiecare capsuli moale conline uleide pegte 5i excipienli.

Uleiul de pegte, supliment alimentarugor resorbabil conline acizi gragi esen-

liali Omega, l ipide esenliale care se g5-sesc din abundenld in creier (cca 600lo) tifac parte integrantd din membranele ce-lulare ;i membranele neuronale.

Acizii gragi esenliali Omega, uti l i pen-tru completarea gi normalizarea dietelordezechil ibrate la adull i 9i in mod speci-al la copii, sunt obfinuli exclusiv prinaport alimentar, deoarece organismulnu-i poate sintetiza pentru alimentareanecesarului de l ipide cerebrale.

Acizii Omega transformali in eicosa-noizi (molecule semnalizatoare Duter-nice pentru sistemul imun, dintre careunele cu efecte anti inflamatorii gi curol crucial pentru dezvoltarea creieru-lui gi transmiterea eficienti a impulsuri-lor nervoase) refac structura normalS amembranelor celulare (dublu strat l ipo-proteic), restabilesc mobil itatea gi func-lionalitatea receptorilor de membrani ; ia canalelor ionice.

Uleiul de pegte - supliment alimen-tar revolulionar pentru sinitatea creie-rului 9i inldturarea stSrilor depresive.

Administrat in mod ralional, resta-bilegte raportul acizilor gragi esenliali,,,contribuie la funclionarea optimd o fieca-rei celule a corpului uman" (M. Stengler).o stimuleazd metabolismul gi activita-

tea funclionala a sistemului nervos,cu acliune de refacere 5i proteclie amembranelor celulare ;i a inveliguluif ibrelor hervoase, inclusiv la nivelulcreierului (copii, adulti, vArstnici);

O are rol de echil ibrare a metabolismuluil ip id ic 9 i g luc id ic ;

o reduce nivelulcolesterolului gi triglice-ridelor din s6nge ;i reechil ibreazi ra-

portul dintre colesterolul rriu (LDL) ;icolesterolul bun (HDL), combate dez-voltarea aterosclerozei;

o influenleazd pozitiv parametri i reolo-gici ai s6ngelui, normalizeazd tensiu-nea arteria16 gi susline sdndtatea siste-mului cardiovascular;

o posedi proprietili antitrombotice(impiedicd formarea cheagurilor des6nge in arterele coronare), scade ten-dinla de coagulare a s6ngelui 9i imbu-ndtelette circu lalia sanguinS;

o manifesti proprietali imunostimulan-te complexe;

o are proprietdli antioxidante;

o restabile;te echil ibrul emolional; .o asigurd imbundtalirea performanlelor

cognitive (concentrare, invilare, me-morare), susline funclia vizuali la co-pii, contribuind la dezvoltarea retinei;

o imbunatale$te gi intreline memoria latoate vdrstele; ...

o eficace pentru stoparea aparil iei rahi-tismului, o bund dezvoltare a sistemu-lui nervos gi cel imunitar la copii. Demenfionat, copii i prematuri ; i cei hri-nil i artif icial sunt cei mai vulnerabil i ladeficitul de Omega (acizii graSi Omegasunt concentrali in laptele matern);

o stimuleazi regenerarea lesuturilor 5ireepitelizarea mucoaselor;

o are efect benefic in tulburdri respirato-ri i cronice obstructive;

O diminueazd activitatea inflamatorie aunor enzime (ciclooxigenaza), a unorcitokine ;i prostaglandine;

o contribuie la redobdndirea bunei dis-pozil i i 9i a senzaliei de bine, precum gila echil ibrarea efectelor negative alestresului 5i a tendinlei spre reacli i vi-olente;

o benefic in dieta complexi a persoane-lor cu hiperglicemie, deoarece ajutd laimbundtSlirea uti l izdri i insulinei in 1e-sutur i le organismulu i ;

o inhibi unele mecanisme enzimaticeale generiri i moleculelor mesageresecundare (fosfolipaza C, proteinele Ggi proteinkinaza C).

Produse HOFIGAL de succes

Produsul este bine tolerat, fdri con-traindicali i sempalate p6nd acum la do-zele gi ritmul de administrare recoman-date.

in sarcinS, perioada de aldptare, admi-nistrarea concomitent cu anticoagulante(cumarinice, aspirind, antiagregante pla-chetare), la copii p6nd la v6rsta de 3 anieste necesari recomandarea medicului.

Administrare:Adull i: cate 1- 2 capsule de 600 mg

de 3 ori pe zi; c6te 1-2 capsule de 900mg, de 2 ori pe zi.

Copii 3 - 7 ani: cdte 2-3 capsule de300 mg de 2 ori pe zi, dupi mesele prin-cipale.

Copii peste 7 aniz 2-4 capsule de300 mg de 3 ori pe zi, dupd mesele prin-cipale.

Administrarea se poate face perma-nent sau in cure prelungite. La adull ieste recomandabilS asocierea cu produ-se antioxidante (vitamina C, E, f lavono-izi, coenzima Q10).

Produsul este un supliment alimentar carenu inlocuieSte un regim olimentar variat5i echilibrat 5i un mod de via,ta sanatos .

Prezentare: cutie cu flacon de po-lieti leni cu bu;on cu sigil iu 9i sil icagel,conlinand 60 capsule moi, respectiv 40capsule moi x 900m9 gi recomanddri deutil izare.

Produsul NU con[ine lactoza!Termen de valabil itate: 1 an.

(ffi-e'i depW$@ ffi,',*:nxli-.,,,u,,,Acizii gro;i esenlialiOmega-3 ;iOmega-6salveaza vieli"

UtH DE PE$TE600m9

6oaqslcm

9m,sUIEI DE PESTE

pen|lePil

6!tolfll'fl|

Surs[ bogati de acizi gragi esenfiali Omega

-.... . :,

HOFlilElleste un Gentru medicalcare iti propune sd contribuie laameliorarea sinitSlii prin imbi-narea medicinei clasice cu meto-& naturale de tratament.Colectivul nostru vi oferi urme-toarele servicii medicale:

W*##fqM

in slujba sonatnlii dumnenvonstraCe putem trata?Folosind produse natqr.ale, remedii homeopate gi suplimente care conlin substanle active

naturale, pot fi tratate cu succes sau ameliorate numeroase afectiuni:Ahcf unl bortoauhnunn aafte El ouileiAfu$tunt ORL: otitd, sinuzitS, rinita, faringo-amigdalite, candid ozd orald,laringitS.Alr'cfunl dlgdvct boala de reflux gastro-esofagian, sindrom dispeptic, gastritS, ulcer gas-

tric, ulcer duodenal, sindrom de colon iritabil, coliti asociatd antibioticelor, boala intestinaliinflamatorie, tulburiri de transit intestinal (constipalie, diaree), hemoroizi, fisuri anale.

Nt$unl@blltarcgIpncrcatle: steatoze hepaticd, hepatiti viralS, hepatitd alcoo-licd, hepatiti medicamentoasd, cirozd hepaticd, dischinezie biliarS, litiazi bilia16, pancreati-ti cronicS.

Afi4iunl wrr;ularc: hipertensiune arterialS, arteriopatie obliterantd a membrelor inferioare,arteriopatie diabetice, arteriti tabagici, tromboflebitd venoasi superficialS, varice.

Aficfrunl irlllrttobgle: anemie, trombocitopenie.Alecltuttl dcrnatobglca: alergii de diverse cauze, acnee, micoze cutanate, dermatiti sebo-

reici, herpes, zona zostel furunculozS, ulcer varicos.Ahcfunl rcurrrntlrnn/c,:artrozd (gonartrozi, coxartrozd, spondilozd etc), artriti gutoasi, po-

liartriti reumatoidi. osteooorozd.Nc<f unl urlnont cisti6, prostatitS, I itiaze u ri na r5, adenom de prostatd.Ahcfiunl mttabollce:obezitate, hipercolesterolemie, guti.A@untglrcologlet mastozd fibrochisticd, sindrom premenstrual, dismenoree, ovar poli-

chistic, anexit6, fibrom uterin, infecgie vagina16, tulburdri de menopauz6.Affo<frwt murologie: astenie psiho-fizici, sindrom anxiot sindrom depresiv, migrend, in-

somnie, distonie neuro-vegetativd, accident ischemic tranzitor, neuropatie diabeticd.Afocflunl oollan:cataracte incipientS, retinopatie diabetici.

Ameliordri se pot obline giin boli precum cancer, diabet, psoriazis, boli autoimune, etc.Tratamentele naturale au in vedere organismul uman in totalitatea sa, acliondnd prin stimu-

larea mecanismelor proprii de vindecare, intr-un mod b16nd gi firesc.inpluslK)HMEDoferd gi un program anti-aging careigi propune:

- diminuarea ritmului de imbetranire;- ameliorarea performanlelor psiho-motorii ale persoanelor aflate la vdrste inaintate.ln acest sens sunt utilizate tratamentul cu Gerovital H3 conform metodei originale " Ana As-

lan'l recomanddri dietetice, recomanddri legate de stilul de via!5, tratamente anti-aging precum$i tratamente alopate corespunzdtoare bolilor deja existente.

t"mogrjfi" sau termoviziunea este ometodi de diagnostic funclional neinvazi-vd, nenocivd, nedureroosd Si non-contocta peste 150 de boli, in forma lor cunoscu-te gi poate fi utilizatd absolut fdrd nici o re-striclie (v6rst6, sex, stare fiziologicd sau pa-tologicd) la toate categorii le de pacienli.Este o metodi de diagnostic relativ noud,apirutd pe la mijlocul secolului XX.

Termografia pornette de la un prin-cipiu foarte simplu, dar deosebit de uti lin diagnostic: toate bolile modifici tem-peratura organului bolnav. Unele boliscad temperatura organului afectat, alteleo cresc. Termograful lucreazd cu tempera-tura corpului omenesc ;i misoard tocmaiaceasta modificare a temperaturii organe-lor in urma imbolndviri i .

Foarte util in acest sens este gradien-tul de temperature, adici diferenla detemperatur6 dintre un lesut normal gi unulbolnav. Principiul de diagnosticare in ter-mografie se bazeazi pe captarea de cdtreo cameri video speciald a cSldurii emisede corpul uman (razelor infrarogii). Raze-le infrarogii captate sunt transformate insemnal electric transmis calculatorului. Unprogram special citette acest semnal ;i iltransmite pe monitorul calculatorului subforma unei scale de culori care reprezintiuniformitatea sau diferenla de temperatu-rd de pe suprafala corpului. ln mod normal,temperatura corpului uman este uniformdcu anumite diferenle. La debutul unor afec-liuni sau in evolufia lor pe suprafafa corpu-lui apar zone cu temperaturd crescuti sauscizuti. Deoistarea acestor zone cu dife-renla de temperaturd ne permite stabil ireadiagnosticului. Spre exemplu zonele de pecorp unde este prezent un proces inflama-tor acut sunt mai calde. Pe imaginea ter-mografici ele vor apdrea in paleta de culorigalben-ro9u. Procesele infl amatorii cronicesunt mai reci gi ele apar in imaginea termo-graficd in gama de culori albastru spre al-bastru inchis. Termografia este utilizatd pelarg in diagnosticul precoce al unor tumorimaligne sau benigne ale glandei mamare.!Criteriul de bazd in excluderea unor astfelde tumori este uniformitatea si simetriaimaginii termografice, l ipsa unor zone cal-de. O investigalie corecti se face la a 1 0-1 5zi de la inceputul ciclului menstrual. Trebu-ie menlionat faptul ci investigalia termo-grafici a glandei mamare nu are nici o re-stricl ie de v6rstd sau o l imiti la numdrul de

investigalii gi deseori poate fi mai informa-tivi dec6t alte metode de investigare. Da-torit i faptului ci este absolut nenocivd eapoate fi folositi la copii incepAnd chiar dinprima zi de viafi. Cu ajutorul termografiei,la copii pot fi depistate subluxalii vertebra-le, probleme de statici a coloanei verte-brale (scolioze). De obicei aceste problemesunt negli jate ori diagnosticate prea t6rziuc6nd au fdcut prea mult riu organismuluiin cregtere.

Deficienlele imunitare at6t la copii c6t;i la cei maturi pot fi vizute foarte clar peimaginea termograficd a cutiei toracicecare aoare sub forma unei zone mai reciin regiunea superioaroari a osului sternunde este proieclia timusului. Termografiane permite sd monitorizim evolulia defici-tului imunitar in urma unui tratament. Deobicei dupd un tratament de stimulare asistemului imunitar zona rece de pe pieptdispare.

Pentru cefolosin temognfia?O pentru afecliuni ORLO pentru aparatul respiratorI pentru aparatul digestivO pentru aparatul urinarO pentru sistemul endocrin ...I pentru sistemul imunitarI pentru afecliuni urologiceO pentru afecliunile s6nuluiI pentru aparatul locomotor

in principiu examenul termografic nunecesite o pregdtire specialS din partea pa-cientului.Totuqi existi situafi i c6nd exame-nul temografic este dif ici l de realizat saunu poate fi efectuat in general. Pentru re-alizarea unei termograme calitative paci-entul trebuie se l ini cont de urmdtoareleprecau!ii:

o Evitarea consumului de alcool saudroguri cu 3 zile inainte de exami-nare.

o Evitarea, daci este posibil, a consu-mului de medicamente vasoactive,psihotrope (tranchilizante, antide-presive, neuroleptice), hormoni.

o Ablinerea de la masi cu 2 ore inaintede examinare.

o Evitarea cu 24 ore inainte de exami-nare a procedurilor f izioterapeutice,masajului, masajului energetic, refl e-xoterapiei.

Centre medicale

O Evitarea utilizirii cu 24 ore inainte deexaminare a produselor cosmetice(creme, deodorante, parfumuri etc.).

a Evitarea expunerii indelungate lasoare sau alte surse de raze infraro5iisau ultraviolete inainte de examenultermografic.

o Stiri le febrile cu temperaturd maimare de 37,50C denatureazi imagi-nea termografi ci obiectivi.

o Pentru examenul termografic alglandei mamare perioada optimdeste a 10-15 zi de la inceoutul ciclu-lui menstrual.

DT.NATALIACHICUMedic speciolist medicino internd

Competenld fitotera pie, ecografi e generaldCENTRUL MEDICAL HOFIMED

Tel.:O73O087694

entru arispunde cererii din cein ce mai mari de tratamentebalneare pe timpul sezonuluirece, ideal pentru tratamentulbalnear anul acuta reludmdeja tradilionala ofertd qecialdde reducere cu 30o/o aprefurilor!in plus, a crescut capacitateapro du cl iei de sp irulind v ie,asigurdnd astfel un numdr maimare de impachetdri oferitezilnic. De asemenea a crescutcapacitateadecazare, ,

Activitotea noastrdse desfa;oardnon-stop,in tootelunile anului!In perioada 01 Noiembrie 2012 - 30 Apri-

lie 2012, Complexul deTerapie Naturali,,Ale-xandra" din Breaza-Prahova oferd atat Der-soanelor dornice de relaxare 9i refacereaorganismului c6t ;i celor cu afecliuni cronicestabilizate, in scopul amelioririi ;i diminui-rii simptomatologiei, serii fixe de 7 zile sau14 zile de tratament balnear care includ ca-zarea (7nop1i, respectiv 14 nopli),3 mese pezi, tratament cu produse Hofigal, consult ini-tial, EKG, supraveghere medical5 gi monito-rizarea zilnici a tensiunii arteriale gi p6ni lapatru proceduri balneare zilnice (numai larecomandarea medicului, de exemplu pot fiefectuate gedinfe de masaj pa(ial terapeutic,reflexoterapie, baie relaxanti cu hidromasajgi aromaterapie, impachetdri corporeale cuspirulini vie- metodi unicd in Rom6nia si Eu-

ropa, sau proceduri suplimentare de electro-fizioterapig kinetoterapie, saund, masaj ge-neral, dug subacval, proceduri efectuate deLuni p6nd S6mbdti inclusiv. exceptend Du-minica). Dacd in urma consultului se impunproceduri suplimentare, peste cele patru pro-ceduri incluse in pret, acestea vor fi achitateseparat de pachetul de bazd. Astfel, pentruseria de 14 zile sunt asigurate cele douspreze-ce zile de terapie balnearii gi 1 4 nopli cazare gi

masd la preluri diminuate cu 300/o fali de pe-rioada de varii! in acest mod. seria de 14 zileva costa doar 1600 Lei. Pentru seriile de 7 zilesunt asigurate 6 zile de tratament balnear, 7nopli cazare 9i masd la preluri diminuate cu3oo/ofa16 de perioada de varS! Astfel, seria de7 zileva costa doar 800 Lei. in funclie de na-tura gi vechimea afecliunii, recomandim se-riile de '14 zile pentru a fi asigurate minimum12 zile de tratament balnear cu efect scontat.Recomandim seriile scurte de 7 zile doar per-soanelor foarte active, cu specificarea de a re-peta aceste cure scurte la un interval de mi.nim 2-3 luni.

De asemenea, in aceeagi perioadd (01Noiembrie 2012 - 30 Aprilie 2013), in limitalocurilor disponibile, pentru persoanele caredoresc sd petreaci in mod pldcut sf6rgitul desiptdmAni, lansdm oferta,Weekend balnearla Breaza'care include 2 nopli cazare ti toatemesele incluse, o zi de tratament balnear(cutrei proceduri incluse in pre!), consult me-dical gi consiliere fitoterapeuticd, totul la unprE de 270 de Lei de persoanS. Astfel, sosi-rea se face vineri seara cu cina inclusi (ora18.30), tratamentul balnear se va face sdm-bita, iar plecarea se va face duminica dupdpr6nz. Oplional pot fi recomandate anumi-te trasee turistice. Copii p6nd la 6 ani bene-

ficiazi de gratuitate la cazare gi masi. Acesteoferte vin in sprijinul tuturor pacienlilor careau beneficiat de serviciile Complexului deTe-rapie NaturalS,,Alexandra'i dar gi in sprijinulcelor care vor veni pentru prima datS gi pecare ii atteptem cu drag!

Menlionim ci pentru perioade mai scur-te de 7 zile, oferta de iarnd nu este valabili. inaceste cazuri se aplicd pre{urile fdrd reduce-

in continuare, c6teva date generale des-pre localitatea Breaza gi despre Complexulde Terapie Naturald,,Alexandra" din Breaza.

Aflatd in plini zond SubcarpaticS, stali-unea balneo-climatericd Breaza exceleaziprin calitatea aerului, bogat in radiatii ul-traviolete gi cu o concentralie ideala de

ozon gi ioni negativi, cu efecte terapeuti-ce benefice in diverse afecliuni cronice sta-bilizate. Acestei minuni a Naturii se adaugiin mod fericit principiile medicinei integrate,complementare, fitomedicina (prin putereavindecdtoare a plantelor) ;i eficacitatea pro-cedurilor de tip balnear (amintim procedurilede refl exoterapie, masaj terapeutic, impache-tiri cu biomasd de spirulini vie, hidroterapie,aromaterapie, saun5, du9 subacval, magne-toterapie, electroterapie, meloterapie), ast-fel cd la C.T.NlAlexandra"pot fi tratate afec-!iuni cronice stabilizate ale cdilor respiratorii,insomnii, nevroze, forme u;oare de depre-sie, tulburiri neurastenice produse de stressprelungit, disfunclii endocrine ;i metabolice(hipotiroidie, hipercolesterolemie, dislipide-mii, diabet zaharat, obezitate), boli cardio-vasculare cronice compensate, forme medii,necomplicate (hipertensiune arteriald std.1-2. boalS ischemicd coronariani formd ne-dureroas6, arteriopatii, sechele post acciden-te ischemice tranzitorii cu pdstrarea funcli-ilor neuro-motorii integre, sau sechele postAVC ischemic aflat in stadiul 3 de recupera-re), afecliuni digestive cron ice, hepato-bi I ia recronice (gastrite, gastro-duodenite cronice,neacutizate, dischinezii biliare alitiazice, he-patite cronice cu virus B sau cu virus C, fdricomplicalii evolutive, colite cronice, colon iri-tabil), mai ales afecliuni de tip reumatologiccare necesiti tratament si recuoerare balne-ofizioterapeutici (boald artrozici vertebro-perifericd, spondilozd cervicodorsolombard,discopatii toraco-lombare, coxartrozd, go-nartrozi, artrozi scapulohumeralS, periar-

n

\

triti scapulo-humerali, spondildiscartroz5,artriti gutoasi in afara crizelor dureroase, se-chele post-traumatisme articulare, osoase,aflate dupd perioada de imobilizare in apa-rat gipsat, pentru recuperare neuro-motoriegi functionali, sau perioade de convalescen-1i 9i recupeYare dupd intervenlii chirurgicalepe coloanS, care de asemenea necesit; trata-mente de recuperare balneofi zioterapeutici,etc.) . Este bine de gtiut ti precizat cd persoa-nele care prezintd afecli uni cardio-vascu lare,hipertensiune arteriald, insufi cien!5 cardiacdmedie sau alte boli cu risc crescut sunt rugatesd se prezinte la sosirea in Complex cu o ade-verinti medicali de la medicul de familie dincare sd rezulte afecliunile cronice cu care seafl5 in evidenld precum gi tratamentul alopatrecomandat de medicul specialist(tratamentalopat pe care-l va continua pe toatd ;edereain Complex), precum 9i cu acordul medicu-lui de familie sau medicului specialist pentruefectuarea de tratamente balneare in cadrulComolexului nostru.

Atenfie! Persoanele care prezintd boliinfecto-contagioase aflate in evolu!ie,bolidermato-veneriene cu risc de con-tagiune, tulburiri de comportamentsocial datorate psihopatiilor, alcoolis-mului cronic, toxicomaniei, consumului dedroguri, forme severe de depresie cu tenta-tive suicidare, persoanele cu lipsd de discer-ndm6nt (demenld senil6, boali Altzheimer,Schizofrenie), persoanele cu stadii avansatede insuficienld cardio-respiratorie, cord pul-monar cronic decompensat, cu antecedentede edem pulmonar acut, persoanele cu insu-ficienld renald, insuficien!5 hepatic; cu ne-voi speciale, cirozi decompensati vascular giparenchimatog persoanele cu afecliuni neo-plazice in stadii incipiente, avansate sau ter-minale. persoanele aflate in primii 5 ani dupdextirparea unei tumori maligne, boali Hodg-kin, toate aceste persoane sunt rugate se seadeseze altor unitd!i de tip spitalicesc pentruingrijiri medicale specializate. La toate aces-te categorii de afecliuni sunt contraindicatetoate procedurile de tip balnear!

in scopul recuperirii fizice gi a imbundtd-lirii stdrii de sinState, in cadrul Complexuluide Terapie NaturalS ?lexandra" din Breaza,vd oferim urmdtoarele pachete de servicii:DPrograme de relaxare, recuperarea ;i refa-

cerea vigorii organismului, cresterea rezis-tenlei la efort fizic gi imbunitSlirea armo-niei gi sanatatii fizice si psihice.

9Evaluarea stdri i de sindtate 9i stabi l i reaconduitei adecvate, personalizate( cos-tand in tratament fitoterapeutic individu-al izat ; i proceduri f izicale de t ip balnear)in urma consultului ini l ial mutidiscipl ina(medicini generala, balneologie-reumato-logie, fitoterapie modernd, EKG, misura-rea tensiuni i arteriale).

t*Astfel, sunt oferite tratamente complete,combin6nd forla vindecetoare a plantelorcu efectul benefic al proceduri lor de t ipbalnear qi prin asocierea individual izat5, aurmetoarelor orocedee :r DIETOTERAPIE (o al imental ie igieno-

dieteticd corespunzdtoare necesitdtilor calo-rice specifice ).

o FITOTERAPIE (administrarea de supli-mente alimentare produse de Hofigal SA 5irecomandate de Asocialia de Medicind An-t i-aging)

. AEROTERAPIE (climat ideal pentru re-facere fizici 9i psihic6).

. PROCEDURI DETIP BALNEA& efectu-ate in cadrul Bazei de tratament din incintaComplexului, astfel ci oferta noastri cuprin-de : HIDROTERAPIE (baie generalS relaxant6cu hidromasaj gi aromaterapie, baie genera-15 relaxantd cu aromaterapie, baie relaxantdcu duq subacval 5i aromaterapie), ELECTRO-TERAPIE (curenfi diadinamici, curenli Tra-bert, T.E.N.S., alte forme de curenti de joasdfrecven!d, curenli interferenliali, u ltrasu nete,magnetoterapie, lasertera pie), KIN ETOTERA-PIE (kinetoterapie recuperatorie individuali),MASOTERAPIE (tehnici de masaj terapeutic -masaj parlial de relaxare, masaj general, ma-saj reflex, masaj anticelulitic, drenaj limfatic ),REFLEXOTERAPIE, iMPACHETARI CU SPIRULI-NA VIE, METoDA TERAPEUTICA BREVETATAUNICATiN ROMANIA 5I EUROPAIl}in cadrul cabinetelor de specialitatg at6t

pentru pacientii din interiorul Complexu-lui, c6t gi pentru pacienfii din alte Locali-teli, in regim ambulator, prin programaretelefonicS ( la 0244-34.29.75 sau 0244-34.32.96 ) oferim contra cost urmdtoare-le servicii:r CONSUTTATII DE SPECIALITATE (Fito-

terape, Gemoterapie, Homeopatie, Pediatrie,Medicini GeneralS) -40 Lei de persoanS,

r INVESTIGATII NONINVMIVE (TER-MOGRAFIE + CONSULTANTA ) -130 Lei depersoana,

. PROCEDURI COSMETICA SI ESTETI-CA CORPORALA firatament facial complet,tratament de hrdnire;i hidratarea pielii, pen-sat, etc.) -1 25 Lei de persoand.

Precizoriutile1$ Cum se ajunge la Breaza? - Situat6rF pe ruta D.N.l Bucuretti - Bragov, intre

CAmpina 9i Comarnig localitatea Breaza esteo destinalie accesibili. Existi microbuze cudestinagia Bucuregti-Breaza 9i retur care plea-ci din doui in doud ore interval din AutogaraC&1, strada Ritmului nr.35(sector 2 Bucuretti)tel.fax 021-250.86.69. mobil 0723.187.789,0722.418,886, prima cursd spre Breaza ple-c6nd la orele 8.30 dimineala, ultima la ore-le 18.30, sau pentru persoanele care sosescdin alte regiuni ale Jirii existi legituri intrecursele de trenuri de persoane cu microbu-zele ce pleaci din C6mpina sau Ploiegti, caretoate opresc in dreptul Complexului. Decise poate ajunge cu trenul (cu sosire in GaraBreaza. Gara C6mpina, Gara Ploiegti Sud), cumicrobuzul sau cu magina personali, Infor-magii suplimentare la Receplia Complexului:0244343.296 sau O2M-342.975 sau fax 0244-343.094, de Luni p6ni Vineri intre orele 8.30-18.30, Sembiti intre orele 8.30-16.30.

frProcedurile de tip balnear, pen-tF tru persoanele cazate in Complex,

- : - a :

i.': r" :6:i :-.1

f : .- : r .:::::::': -E .

tF

{";

, dar gi pentru cele din ambulator, sunt re-comandate individual de cdtre mediculspecialist, in urma consultului medical

efectuat la soqirea acestora pentru trata-ment, recuperare gi relaxare. Curele balneareincep din ziua prezentirii, adicd de Luni dimi-neala.

{fimpachetirile cu biomasS de spi-'F rulini vie - sunt recomandate in scop

detoxifiant, regenerativ, dar ;i pentru relaxa-rea musculaturii, mentinerea elasticit6!ii pie-lii, combaterea apariliei ridurilor gi mai alespentru imbundtilirea metabolismului celu-lar, revigorarea organismului, imbundtilireaperformanlelor sportive, cre$terea rezisten-lei la stres.

fiTermografia generalS - este o me-rF todi noninvazivS, idealS pentru depis-

tarea precoce (in stadiu preclinic) a nodulilormamari, tiroidieni, a chisturilor ovariene, di-agnosticarea in stadiu incipient a unor afec-liuni ale tractului digestiv, ale aparatuluicardio-vascular sau ale sistemului osteo-arti-cular.

fiCum se face programarea - telefo-rD nic la Receplia Complexului, zilnic in-

tre orele 8.30 -18.30, de Luni gi pAnS Vineri,iar SambetA intre orele 8.30-16.30, la telefon0244-3 4.29.7 5, O2+3 4.32.96.

1|D, Capacitate cazare: 34 locuri, in came-? re de 1, 2 ;i 3 paturi, cu grup sanitar pro-

priu, TV, minifrigider, telefon de interior; Com-plexul dispune de sistem Wireless internet.Sali de conferinle, SalA de gimnastici gi Par-care proprie pdzitS. Pe parcursul sejurului potfi vizitate diverse obiective turistice: Muze-ul Nicolae Grigorescu, Castelul lulia Hagdeu,Curtea Domneascd ;i Ministirea de la Bre-bu, Muzeul Cinegetic, Castelul Peleg, M6nis-tirea Sinaia, precum gi imprejurimile localiti-lii Breaza (Oragul CAmpina, Comuna Cornu,Oratul Sinaia). Pentru iubitorii de golf, existiun Club-"Lac deVerde". De asemenea, intenli-ondm si organizim pentru grupuri de minim10 persoane - excursii duminicale la mAndstirisau alte obiective turistice atractive.

VdagfrlptdmlVizitali www.alexandra-hofi gal.roemail: ctn_alexandra@yahoo.com

=:;:i-!

:g':'f:'

l i : i l ! :.;+r:i

Parteneri

eweffiemng.&$*Cu o tradil ie de peste 60 de aniin do-

meniul cercetdrii chimice gi petrochimi-ce aplicative, Institutul de Cercetdri Chi-mice - ICECHIM Bucuregti funclioneazidin anul 2004 ca Institut Nalional de Cer-cetare-Dezvolta re in coordonarea Minis-terului Economiei, Comerlului gi Mediu-lui de Afaceri.

INCDCP-ICECHIM are ca obiect de ac-tivitate cercetarea gtiinlifica gi dezvolta-rea tehnologicd pentru industria chimica9i petrochimicd, cu urmitoarele direcli iprincipale:

A. Cercetiri aplicative pentru reali-zarea de noi produse gi tehnologii in do-menii le:

) Valorifi carea bioresurselor;) NanoStiinle gi nanomateriale;) Proteclia mediului gi gestionarea

durabila a resurselor;) Cregterea competitivitSlii produ-

selor industriale;) Recuperarea, reciclarea gi valorifi-

carea subproduselor.B. Cercetiri funda;pentale de bazd

gi orientate, realizate in scopul aprofun-ddrii gi cregterii nivelului cuno;tinlelor indomeniile: mecanisme de reaclie, cineti-cd chimicS, catalizatori organometalici,electrochimie, modelare operali i unita-re, sonochimie.

C. Cercetiri analiticein ult imii ani conducerea institutu-

lui a reugit sd adauge la grupul de cer-cetdtori cu mare experienlS o infuzie detineri, care s-au perfeclionat rapid ti audevenit doctori sau doctoranzi in dome-niul lor de activitate.

Calitatea activitalilor desf5gurate afost certificatd TUV conform standar-dului ISO 9001. in prezent se afl5 in sta-diu final implementarea standardelor decontrol intern/managerial, conform HG946 / 200s.

in cadrul institutului funclioneazdtrei laboratoare acreditate RENAR:

1. Laboratorul de incerciri pentrusubstanle periculoase, degeuri ; i ape re-ziduale,

2. Laboratorul de teste pentru fertili-zanli $i biocide

3. Laboratorul Analize Mediu.Printre rezultatele semnificative ob!i-

nute in ult imii 5 ani de cdtre cercetitori idin INCDCP-lCECHlM, rezultate care ates-te recunoatterea interni gi internaliona-15 a activitdli i institutului, mention;m:

a peste 200 de articole publicate inreviste cotate lsl

O peste 100 de cereri de brevet inre-gistrate gi peste 50 brevete acordate deoStM

o 9 cereri de brevete internalionaleo 13 medal i ide aur , 8 de arg int 9 i g

premii speciale obtinute la saloane gi tdr-guri internalionale (Geneva, Bruxelles,Tagreb, Moscova, Vargovia, N ri rem berg)

o 16 medali i de aur, 15 de argint, 1 ' l

de bronz gi 10 premii speciale oblinutela saloane gi t6rguri interne

Cele mai importante proiecte inter-nalionale la care INCDCP-ICECHIM a par-ticipat ca partener au fost:

a Carbon Dioxide mitigation fromgreenhouse gases in algal photosyn-thetic systems. (ALGAL GHG) - programLIFE

o High Aspect Ratio Carbon basedNanocomposites (HARCAN A) -PC7

o Nanostrutured Toughened HybridNanocomposites for High PerformanceApplications (NANOTOUGH) - PC7

o Developing high-performancestudies to optimize the nutrit ional valueof cereals and grain foods. (DEVELONU-TRr)- PC6

o Enhancement the Quality Partici-pation at FP-6 Projects in the PolymerNanomaterials Field. (ENPONA).- PC6.

Pe plan nalional ICECHIM a oblinutfinanlarea pentru 13 proiecte in cadrulProgramului Parteneriate 5i pentru 15proiecte in cadrul Programului Inovare(cecuri de inovare).

Printre partenerii importanli ai insti-tutului in derularea acestor programe 9ia unor manifesteri ttiinlifice se afl5 gi S.C.HOFIcAL EXPORT IMPORT S.A. Bucuresti

Director General,DnIng.SANDAVELEA

n'fl

:

Produse HOFIGAL de succes

&a-q&tmtreJ$ e e$p&'*mqe.$&ComprimateSupliment mentar

Compozif ie: Fiecare comprimat con-

line extract din scoarli de salcie (Saliciscortex), rozmarin (Rosmarini herbo), so-vArv (Origani herbo) - intr-un raport desinergizare cu acidul rozmarinic - gi exci-pien!i.

SALIOLOL NATURAL - acgioneazdeficient in calmarea durerilor,com bate rea febrei $ i nfl amajlei,este bine tolerat, fdrd efecteHtante asupra mucoasei gastrice tllntestinale.

De ce SALICILOL NATURAT!Spre deosebire de toate,,variantele"

de sintezd a numeroase produse comer-ciale, produsul SALICILOL nu are reacli isecundare 5i este perfect tolerat.

Dealtfel, printre cele mai vechi mij-loace de combatere a febrei gi a dureri-f or se num6rd ,,aspirina noturald'l Efec-tele ei benefice sunt cunoscute incd dinjurul anului 400 i.H. datoritS observali i-lor atente gi judicioase ale lui Hippocrateconsiderat,,pdrintele medicinei" gi, carerecomanda uti l izarea pulberii din coajade salcie ,,pentru sciderea temperaturiicorpului 9i diminuarea durerilor la na5-tere'i

SALICILOL NATURAL - prin conlinu-tul bogat in salicind aclioneazi selectivtrece prin stomac ;i intestin fdri si ir i-te mucoasa gastrici 5i fdrd sd determi-ne aparil ia unor tulburdri funclionale aletractului gastrointestinal. Din ficat, undgsalici lolul este transformat in acid salici-l ic, ajunge in circulalia sanguinS, unde igiexercit i acliunea beneficd anti inflama-toare, antipiretici 5i analgezicS, fard sdaibd efecte adverse,

SALICILQL NATURAL - remediu natu-ral cu un conlinut bogat in salicina, ugorasimilabil, poseda proprietSli antipireti-ce gi antinevralgice, nu iritS tubul diges-tiy protejea4a ficatul, susline sendtateatractului respirator, benefic pentru s6n5-tatea aparatului cardiovascular.

Acf iune: anti infl amatoare, antipireti-c6, analgezica, febrifugS, antireumaticS,antispasticS, antisepticd a cdilor respira-

tori i (naso-faringiene gi traheo-brongice)9i a mucoaselor tractului gastrointesti-nal; sedativd a tusei, fluidifianti a secre!i-ilor brongice ;i faringiene; antiagregan-td plochetard (diminueazi v6scozitateasanguini), sedativi a sistemului nervos,tonici a organismului.

Recomandiri:

a pentru calmarea durerilor muscu-lare;i articulare, a durerilor de cap,contracturi musculare;

. o ameliorarea puseelor reumatice;

o procese inflamatorii cronice;

o stari febrile, rdceali, stiri gripale;

o atenuarea durerilor cauzate de in-flamalia acuti a cdilor respiratori isuperioare, a cavitdlii bucale, trac-tului urogenital gi durerilor men-struale.

o impiedicd agregarea plachetard-solu,tie naturala eficientd de com-baterea apariliei unor tulburdricardiovasculare (atenueazd sauscade riscul de infarct miocardic si

accident vascular cerebral);

o asigurd o u;oard scddere a tensiu-nii arteriale;

o eficient in efortul fizic suslinut (asi-guri performanle fizice la spor-tivi);

o efect calmant ;i sedativ nervos instiri le angoase, insomnie.

Mod de administrare:AdulSi: cdte 2-3 comprimate de 3 ori

pe zi, dupd mesele principale;Copii dupd vdrsta de 7 ani: c6te 1 com-

primat de 3 ori pe zi, dupa mesele princi-pale sau la recomandarea medicului.

Produsul este un supliment alimen-tar care nu inlocuiegte un regim alimen-tar variat 9i echil ibrat 9i un mod de vialasdnitos .

Formi de prezentare: cutie pliantidip carton conlindnd 60 comprimate (6blistere x 10 comprimate / blister).

Produsul NU contine lactozil

Termen de valabil itate:2 ani.

Evenimente 1{i;!

Margea S6-n6trdg*iin lunile noiembrie gi decembrie la

Qrogheria Produse Naturale Sinita-tba au avut loc intSlniri din seria Marteainndfi ,tii. Gazdele evenimentului aufost doamna Anca Daniela Raiciu, Direc-tor de Marketing Hofigal, ; i doamna Li-l iana Simion, farmacist-9ef. int6lniri le aufost dedicate unor probleme frecventein aceas!5 perioadd a anului.

Aspettul mdinilor le-a preocupat pefemei din cele mai vechi t impuri. Tot deatunci sunt cunoscute gi diverse metodetradil ionale de ingrij ire a pieli i mAinilor:de exemplu, pentru albirea pieli i , doam-nele foloseau suc de lSmdie, castravetesau miere.

Pielea m6inilor este mai sublire, deaceea este gi foarte sensibila. in alcitu-irea ei intri trei t ipuri de fibre: colage-ne, elastice gi reticulare. Pentru cd dermade la nivelul mdinilor conline un numdrredus de glande sebacee, mdinile tran-spird, insd nu produc sebum. Unul din-tre factori i responsabil i de uscarea pieli imdinilor i l reprezintd deteriorarea barie-rei de proteclie a epidermei, cauzati, la16ndul ei, de radiali i le solare sau de vari-ali i le de temperaturi. Pielea m6inilor semai poate usca 9i ca urmare a unei hidra-tdri insuficiente, dar 9i din cauza contac-tului cu apa clorinatS, cu detergenli, di-luanli sau vopsele. Astfel, este afectatdbariera hidrolipidica, ceea ce face ca pie-lea sd igi piarda din elasticitate. Conse-cinla: pielea mdinilor devine asprd, cra-pa 9i este mult mai sensibild la acliuneafactorilor externi.

in plus, prin uscare, pielea m6iniloreste mai predispusa la alergii 9i infecli i .

Morpea Sd.ndtdyii

Vd invitdm loo iniolnire despre s6ndtofe

cu ojulorulplontelor

Pentru ingrijirea adecvatd a pielii, maiales in sezonul rece, se recomandd produ-sele de tip emulsie, care inmobie 5i hidra-teaz6 pielea, las6nd la suprafald o pelicu-ld protectoare care impiedica pierdereaapei din piele. De asemenea, sunt indi-cate cremele pe baza de uleiuri, glicerind

5i grdsimi, care ajuti la refacerea stratuluide l ipide gi au acliune.hidratantS.

Util izarea zilnicd a cremei pentrumAini ?lexandra" impiedici ridarea giimbitr6nirea timpurie a mAinilor. Prote-jeazd m6inile in cazul activit i l i lor carenecesiti un contact indelungat cu apd 5idetergenli. Formeazd pe suprafala pie-l i i un strat protector, "minugd invizibila' lcare protejeazi pielea palmei in cursulintregii zi le. De neinlocuit gi vara gi iar-na/ pentru cd impiedica uscarea pieli i ; i

o protejeazd de frig. Se aplicd pe pieleaumedi cu masaj uqor.

ln finalul int6lniri i doamna Lil iana Si-mion a prezentat o mascd speciala pen-tru m6ini, pe care fiecare dintre dumnea-voastri o poate incerca acas5. Pentru a oprepara, aveli nevoie de doi cartofi fier1i,un cub mic de unt, o l ingurild de miere9i de citeva picdturi de ulei de gdlbene-le, recunoscut pentru acliunea sa rege-neratoare. Masca se aplica pe mdini gise pistreazd timp de 15 minute. Dupdaceea, m5inile se clitesc cu apd caldula.Aceastd masci hidrateazi, catifeleazd gihrdne;te pielea, cartoful f i ind, in plus, unbun remediu pentru combaterea invine-! i r i imain i lor .

insi nu am discutat doaidespre in-grij irea mSinilor ci 5i despre alte tipuride produse cosmetice. Pentru cd avemnevoie 9i de o cremd antirid, de un gelcontur dchi, de un tampon sau de unbalsam de calitate, realizate toate pebaza unor ingrediente naturale gi pentrucare s-au realizat studii de eficien15.

Vrem sd fim frumoase. dar vrem si fim9i chibzuite cu proprii nogtri bani, a5a camai ales in aceasti perioadA incercim sdavem griji ;i de propriul nostru buzunar.

La o cand de ceai ecologic cu miere,facSnd deja bilanlul anului care se apro-pie de final ; i incepdnd sd ne gindim laplanurile pentru anul viitor, ne-am bu-curat sd fim impreund, sa invS!5m sd fimmai frumoase 9i mai inlelepte.

Dn Farm. Chim. ANCA DAN IELA RAICI UDirector Marketing

S.C HOF IGAL EXPORT.I MPORT S.A,

Concurs nafional sponsorizat de HofigalCea de-a XX-a edilie a Con-

cursului Nalional de ChimieCostin D. Nenilescu a avut locanul acesta intre 15 gi 17 noiem-brie, ca si in alt i ani, sub egida Uni-versitdli i POLITEHNICA din Bucu-retti, Facultali i de Chimie AplicatSgi $ti inla Materialelor, cu sprij inulSocieti l i i de Chimie din RomAniagia l Fundal ie iC. D. Neni fescu.

Compania HOFIGAL a fostunul din sponsorii acestui con-curs. Au participat: Anca DanielaRaiciu - Director Marketing, care asuslinut o prezentare despre celemai cunoscute produse naturaleale companiei gi Florin Georgescu- specialist PR.

@ qr mtuedeJffli de &Jilr"petrltn*-Wnilr,e Q,pXG*A,in perioada 15-17 noiembrie 2012 a

avut loc la Bruxelles, BELGIA, una dintreimportantele manifestdri gti intif ice in-ternalionale la ca,re RomAnia a partici-pat sub egida MINISTERULUI EDUCATIEI,CERCETARil, TTNERETULUT 5r SPORTULUI -

AUToRITATEA NATIONALA PENTRU CER-CETARE 5TllNlf tCA prln DirecliaTransferTehnologic 9i Infrastructuri, la cea de-a61-a edilie a Concursului Interna,tionalBruxelles-EUREI(A dedicat i nventicii, or-ganizat in cadrul Solonului INNOVA.

HOFIGAL a participat in cadrul aces-tei manifestdri gti inlif ice cu doud breve-te, corespunzdtoare la doui noi produ-se, anume:

o Preparat fitoterapic bogat inacizi gragi polinesaturali to3 & @6 tiprocedeu de obginere a acestuia, au-tor: Manea $tefan

o Blani natural prelucrati gi adi-tivatd cu plante 9i extracte de plantemedicinale 9i aromate, produse sano-gene realizate pe aceasti bazi gi pro-cedeu de oblinere, autori: Tamag V.,Manea 9t., Gaiddu C., Simion D., lvo-pol G., Bordei N., Cozea A.

Efortul depus de specialigti i compani-ei HOFIGAL EXPORT IMPORT 5A a fost ris-plStit prin oblinerea de diplome gi meda-li i (una de aur 9i una de argint) acordatede cdtre Comisia de Jurizare a SalonuluiINNOVA, precum gi oblinerea unei diplo-me gi a unei medalii, care au fost acorda-te de citre membrii Academiei de $ti inleMedicale a Republicii Moldova.

lriribvo.,@q

i_--i

,ii{l

ffi

:ti

,Edilia a l l-a a fost o manifestare de

amploare, organizali i le ce practicd me-dicina integrativa 9i reprezentanli i lor,din fard gi straindtate, au sirbdtoritrecunoagtgrea gi alinierea Rom6niei latendinlele medicinei moderne.

La eveniment au fost invitali ca vor-bitori personalitAli de elite ale medicineirom6ne;ti ; i speciali5ti de exceplie dindomeniul nredicinei integrative, medicipracticieni gi cercetitori din Franla, Ger-mania, SUA s i l ta l ia .

Tema generali a edif iei din acest ana Congresului a fost: "Medicina lntegrc-tivd intre mit $ adevdr"

Toate conferinlele gti inlif ice gi atelie-rele au fost suslinute de specialigti in do-meniul medicinei ; i al psihologiei, profe-sori doctori, conferenliari, specialigti inbiologie celularS, nutri l ioni5ti, terapeuli,psihoterapeu!i, cercetitori ;t i i n1ifi ci.

Au participat, de asemenea, repre-zentanfi ai ONG-urilor, reprezentanli aiasociali i lor de pacienli, precum ;i aiautoritdli lor din domeniu (Colegiul Me-dicilor, CASMB, Colegiul Psihologilor),jurnaligti, pacien!i sau aparlindtorii aces-tora, public interesat.

Atat in plenul congresului, c6t gi si-l i le dedicate atelierelor si seminarii lor au

fost prezentate teme de cercetare de ul-t imi ord, studii de caz, modalit6!i noi detratament care sunt complementare tra-tamentelor medicale ti integrate deja inmar i inst i tu te g i c l in ic i d in Romania g i d intume.

Compania HOFIGAL a fost prezentdatet cu un stand de prezentare a produ-selor cAt qi cu o conferin!5 cu tema: <Fl-TOTERAPIE - SANATATE PENTRU OMULMODERN)

Din par tea companie i au par t ic i -pat : Anca Danie la Raic iu-Director Mar-ket ing, Ani ta Petre, F lor in Georgescu-Specia l i5 t i PR.

Evenimente

Nf,an-a@l oheru-,flk$$iCea de-a l l l-a edil ie a Conferinlei Ma-

nagementul Dislipidemiilor 9i al Obezi-fdli i a avut loc pe 26-27 octombrie 201 2,la Bucuregti ; i a fost organizatd sub egi-da gti inlif ica a Federaliei Rom6ne de Di-abet, Nutri l ie gi Boli Metabolice.

Conferinla Managementul Dislipide-miilor gi alObezitSli i a reprezintat o opor-tunitate,de prezentare a situafiei actualecu privire la incidenla acestor afecliuni,la riscurile pe care le implica, precum gio prezentare a noilor proceduri terape-utice. De;i datele clinice evidenliazd oproblemd de sinitate publicS, subiectuldislipidemiilor nu a fost dezbdtut intr-uncadru organizat 5i oficial pdnd la primaedil ie a acestui eveniment.

Cunosc6ndu-se relalia str6nsd intredislipidemii 9i obezitate, incep6nd cuedil ia a l l l-a, manifestarea i i dedici Obe-zitali i o secliune aparte.

Conferinla Managementul Dislipi-demiilor ; i al Obezitdli i este prima ma-nifestare de acest gen din Rom6nia cuo abordare interdisciplinar5. Cu toatecd cele mai importante semnale in do-meniu vin prin intermediul cardiologi-lor, diabetologilor ; i nutri l ionigti lor, daterecente implici l ipidele sanguine in pa-tologii din sfera gastro-endocrinologiei,hepatologiei, nefrologiei, reumatologiei,boli lor infeclioase, neurologiei.

Ultimii ani au adus progrese at6t indomeniul cercetiri i fundamentale. c6t;i in ceea ce prive;te evaluarea risculuiacestor pacienli (in special cardiovas-cular) gi dezvoltarea de noi mijloace te-rapeutice destinate nu numai simpfei

reduceri cantitative a valori lor parame-tri lor l ipidici, dar 9i reducerii acestui risc.

Problematica dislipidemiilor 9i a obe-zitdli i necesiti o abordare intensivd, in-truc6t medicii de familie (specialigti i deprimd linie care intrd in contact cu paci-enli i) trebuie si afle direct de la cei mairenumili specialigti cardiologi ; i diabeto-

logi c6t ryrai multe informalii at6t despreasistenla medicali ; i prevenirea dislipi-demiilor gi a obezitali i , c6t qi despre me-todele de tratament, iar noutali le medi-cale 9i inovali i le din acest domeniu auputut f i promovate in cadrul ConferinleiManagementul Dislipidemiilor gi al Obe-zita!i i.

Compania HOFIGAL a participat cuun stand de prezentare dar 9i cu infor-mali i referitoare la doui produse impor-tante: Mag-Anghinar gi Hoflipomin 9istudii le de caz aferente.

Din partea companiei au participat:Anca Daniela Raiciu - Director Market-ing, Dr. Simona Andreescu - medic pri-mar, Florin Georgescu, Anita Petre - Spe-cialigti PR.

" ll::rr€

@

,0Fl,GAll.ssilfstr

-

'- Llniversul Sinit iiCompania HOFIGAL 5i ANDREW PROFESIONAL CON-

SULTING au organizat in perioada 1 - 4 noiembrie, la SALAPALATULUI, a doua edil ie a expozil iei de produse apicole giproduse naturale su b egida'UNIVERSUL SANATATII':

Cu aceastd ocazie dorim sd incurajdm consumul de pro-duse naturale ;i tradil ionale, fabricate in RomAnia.

Companii le care au fost prezente la aceastd edil ie au re-prezentat urmitoarele domenii: suplimente naturale, maga-zine bio, producitori sucuri de fructe ti legume, producdtoride vinuri. producdtori produse apicole, centre de tratamen-te naturale. cabinete de nutri l ie, mdncare vegetarianS, pro-duse ecologice, tratamente naturale, staliuni balneoclima-terice, medicind complementari, produse naturale, terapiineconven!ionale.

Din partea companiei HOFIGAL au participat: Anca Dani-ela Raiciu-Director Marketing,Cornelia Manoliu-$ef Comparti-ment PR & Art, Anita Petre, Florin Georgescu-Specialigti PR.

La Complexul de Terapie NaturalS,,Alexandrh" al S.C. HOFIGAL S.A., ma-nifestdri le (ulturale periodice au devenittradil ionale.

Astfel, in luna april ie 2012, scri itorul ; idiplomatul Petre Gigea-Gorun, a lansatvolumul,,intdlniri Memorabile'i undesunt prezentate int6lniri le sale cu unelepersonalitdli precum: Elvira Popescu,celebrd artistd francezd de origine rom6-n5, Constantin Virgil Gheorghiu, scri-itor in exil, prinlesa Alexandra Cara-gea, Eliza Marcu Pitrigcanu, RichardNixon, preSedinte al S.U.A., losip BrozTito, pregedintele lugoslaviei, GeorgeBush, pre;edinte al S.U.A., vizita PapeiPaul a! l l- lea in Rominia. Juan Anto-nio Samaranch, pregedinte ComitetuluiOlimpic I nternalional.

Un capitol important este intitulat,,intdlniri cu $tefan Manea in impdra-lia plontelor misterioase'i unde autorulajunge Ia concluzia c5, prestigiosul bio-chimist ar trebui s5 fie primit ca membrual Academiei RomAne.

in z iua de 20 noiembr ie 2012. scr i -itorul Petre Gigea-Gorun a lansat inprezenla participanli lor din Complexul,,Alexandra" incd trei volume:,,Amintirigi intdlniri cu personalitA,ti romAnesti'i,,Din insemndrile unui elev de liceu" 1i,,Rdtacitor prin lume gi prin stele'i

Cu acest prilej au fost evocate int6l-niri le 5i convorbiri le purtate de autor cuAlexandru Piru, Marin Sorescu, Nichi-ta Stinescu, l.D. Sirbu, V. G. Paleolog,Michel Steriade, Mihail Cruceanu, EmilLoteanu, Maria Tinase, Remus Comi-neanu, Ana Aslan, Dorin HociotS, Te-odor Grigoriu, Angelo Miculescu, Ru-dolf Schweitzer-Cumpina.

PE1RE AIGEA'GORUN

#'t-'rtQr'fi'

Acest volum este inchinat omului degtiin!; $tefan Manea, in prezent Direc-tor General al Societali i Comerciale Ho-figal,,,Cetdfean de Onoare al comuneiGoicea'i din care provine, a cdrui activi-tate se confundd cu societatea 9i produ-sele Hofigal.

in volumul ,,Din insemndrile unuielev de liceu'l este prezentat; o epocdcu oameni, locuri gi fapte, din perioadain care autorul a fost elev in Craiova iarin final, a cit it poezii din noul siu volumde versuri ,,Rdtdcitor prin lume gi prinstele'i

A fost o seard culturala memorabilSapreciatd de cdtre toli participanli i.

Dragi Domnule Director General$tefan Manea,lubite prietene, r

, leri, am sosit la Craiova dupi 12 zile de:odihni gi tratament de care am beneficiat la '

minunatul Domniei Voastre Complex 'hle-:

xandra" de la Breaza, gi mi simt excelent. Ir Primul gdnd pe care l-am avut, sosind :acasi, a fost indreptat cdtre Domnia Voastri lpentru a vd mullumi dln suflet, cu sincerita-

i te ti recunogtinfi pentru condiliile pe care imi le-a1i creat pentru a mi simli bine.

Pot spune ci, intregul personal de la iBreaza s-a comportat civilizat ;i, ca unul

, care am umblat prin lume in 55 de fdri, pot li spune cd la Breaza te simli ca in centrele Icele mai renumite din lume de acest fel.

Sunt bucuros cE am6ndoi, f i ind din ,r aceeati comuni, ficuli din acelagi aluat, 1rI putem vorbi de o realizare extraordinard ipusi in slujba sSnitdlii oamenilor 9i in care I

. Domnia Voastri puneli atata suflet. I. Abiaatteptca,intalnindu-ne,sdpotse-mi r:exprim aceste g6nduri gi prin viu grai.

' Ve doresc tot binele din lume at6t,Dumneavoastri cAt gi celor dragi 9i primili i

, din partea mea o caldd imbrdligare priete- ,1neasci, t

Cu dragoste,'Petre Gigea-Gorun ;

Ambosador:

Stimati Doamni Directorr Doctor Natalia Chicu, i

VA rog si primiti pe aceastd cale din par- :tea mea, cele mai sincere mulfumiri pentru

rcondiliile create la Complexul 'Alexandra'i

I unde am beneficiat de odihni gi tratament, l:ceea ce a fdcut sd mi simt excelent.

Ca de fiecare datd, c6nd md gdsesc ,, no=, in aceastd minunati casi de odihnd li de tr t i.] speran15, gandul meu se indreaptd citre ], ,', Domnia Voastri gi personalul de speciali-r ;tate pe care-l coordonali care au ficut c'a

: zilele petrecute de mine la Breaza, si fie , :admirabi le .

Vd doresc tot binele din lume, noi suc-cese ;i implinirea tuturor dorinlelor.

r; a'

*nmtu-eimtuQffabifre

lng. ALEXANDRU RADU

Cu cele mai olese sentimente,

a

F

:E

Petre Gigeo-Gorun

t0tinnfi, !t num [[mud, i',//t'"tvtttr/v, "

B::!if"'. :*::l,gd,"ai, rl, i, .,a "!.+ifi ecdru iadintre il; ;il;#lr?;;;;t*,gem sd ni se aldture.

.- _ll ..ul:ng.rul activitdgilor organizatetn perioada februarie_decembrie-Oin cil

t::flil":'" Produsul unei intresiI numele (ales de fiecare- rarat ri artic-J;il;1i:',.'"'tate tco-

l' 1 .

- " l l ' - ' . -

$coala Gimnazialfr nr. I 90

$coala nr. 156

IIi

"Natura picteazd pe ntrun.oi, zi dupd zi, imaginide o infi nitd rru rul1i!::i

^,,n ̂

,^ j_a3r". mediului inconjuritor depindeoe fiecare dintre noi gi poluarea lui ne afecl

fi:;triff :i':x'#*:i;i:il"'l#**

sabilitate din partea fieciiruia pentru a trdiTjj::" mediu curat, pentru a ,espiG ae1curat, pe.ntru a bea apd curatd 9i p"ntru ilrlll-|"t":i conditiite de viafi bi .ui" nire ofera natura, pe aceia care trateazi cuTgl!:ifi acest aspect important at viefii:T;,:::_t :",gYce la asrava rea procesutu i de

o pagina a treia ilustreazd activitd-fi le _ Cei3R

o ultima pagind _ prezintd o eva_ruare a activit i l i lor proiectate(organizarea, in.i"ptinir"., .iin_gerea obiertivelor, succese si in_succese);

sugestie: poate fi si raportul octivitdlilorpractice:|l design-ul poate sugera p.articulari_

tatea Scolii;a

l_.1:,3 de culori, forma, confinutullelfte^lor, .imaginile, materialele utili_zate in elaborar". gi ,"Aactrr". zii_rului rdmdn la alegerea si decizia fie_c6rei echipei din unitatea ;;;il.'-

. - ,Pre'entarea fiecdrei pagini este insoti_tE de itustrarea unor..iiuiiJli ;';##-streazd ;i suslin ideile comunii.te iai rj ;"compozilii gi lucriri ale copiilor f.onjpr_nerl. poezii, eseuri, mesaje,'J";";;, f"il_g,l1Li -l

ln ideea de. economisire a irartiei,zrarut se realizeazi din materiale rerotosit-i]le gi se pred6 un singur numdr.

. - -Un."l, plodus final este raportulfinal alf:dj"i

unitdfi gcolare, ce prezinti in powerl,otnt:

I ;coala gi grddina /qrddinitaI echipa de proiectI obiectivele propuseI realizirileI problemele sesizate primiriei sau al_tor factori educativi!

in perioada 25 noiembrie - 5 decem-brie orodusele finale au fost evaluate decdtre o comisie formatd din cadre didacti-ce ti specialitt i in domeniu. Recompense-le acordate participanli lor vor f i diplome,calendarel insemne eco gi recompense,,surprizel

Din rapoartele finale am relinut catevarealizdri ale copii lor si cadrelor didactice:

,,Au fost colectate 970 kg de hdrtie giPET-uri; realizarea de parteneriate cu Aso-cialia "Viitor Plus"(sumele colectate dinvdnzoreo deleurilor au fost folosite pentruachizilionarea de copaci pentru <Pddureocopiilor>>) ;i cu lnstitutul de Cercetdri pen-tru Legumiculturd Si Floriculturd, din co-muna Vidra, judelul llfov. - $coala nr. I 65

,,Copii, paringi ;i cadre didactice, cuto,tii om muncit fi om realizat un bonnerpe core l-am expus pe grddinifd; am pre-zentat pdrin,tilor Si oltor membrii mar-canli din comunitatea locold spectocolul<Micii EcologiSti de la Grddinifd> , dedicatZilei Pdmdntului, pe 22 Aprilie'l - Grddini-la nr.7

,,Cei 3 R-recuperareo h0rtiei (500 kg);Prietenii plantelor-ingrijireo spaliului ver-de; Sd cunoogtem noturo!-vizita la Grodi-no Botanicd; Comoora din pubeld- expozi-lie de obiecte din degeuri'i - $coala nr. 31

Probleme sesizate orimiriei sau altorfactori educativi

,,Activitd.ti de ecologizare in stolia deautobuz Traian; colectareo gunoiului dingospoddrii o datd pe saptdmdnd (nu odatd la doud sdptdmdni); procuroreo depomi gi flori pentru o fi plontate in curteaScolii ;i a bisericii din localitate. $coala pri-mard Traian, comuna Branigtea, judetulGalali

/ :V ,,Ac.tiuneo de toaletare o copacilordin curteo lcolii a fost fdcutd in colaborarecu A.D.P., sector 4, la cererea echipei deproiect; problema spoliului de colectare demateriale refolosibile cdt gi o coluriloe spe-cifice; implicarea Si sus,tinereo copiilor incampaniile de sensibilizore o odul.tilor pri-vind protejarea mediului din opropiereaScolii noastre'i $coala nr. 190

I

Proiectul Scoala Arborilor cu tema:,,Moi mult verde in jurul nostru, moi mul-td sdndtote" se incheie in cadrul celui de-al lX-lea serpinar de educalie ecologicd dindata de 13 decembr ie 2O' l2, la Scoala Gim-naziald nr.190.

prof. FLORICAVELTCUprof. DIANA NICULESCU

$coolo Gimnaziald nr.l 9O

:gtI$s

1.

;

il',I

t;

b:

,j

reW

'*ita,,

&d

Fiind in preajma sirbStorilor specificeanotimpului alb, elevii $coli i Metropolita-ne A.R.C. (Academia Rom6ni pentru Co-pii) ; i-au propus si adauge inci o fi la injurnalul personal al dezvoltdri i caracteru-lui, invil6nd sd fie recunoscdtori pdrinli-lor;i profesorilor, sd aibi gri jd de lucrurilepersonale, si f ie mullumili cu ceea ce au,sd indrdgesci ;i sd respecte NATURA...

in acest scop, unul dintre demersuri-le gcolii noastre - iniliat datoritd inscrieriiSi participdrii ;i anul acesta la Proiectul Na-.tional$coalo Arborilor - a fost gi incheie-rea unor parteneriate cu fundalii precum:Fundalia ZIBO Rom6nia, Fundalia Cultu-ral6 HERON, Fundalia SanEcoTur, care ur-mdresc schimbarea mentalit; l i i t inerilordespre ceea ce inseamni un mediu sint-tos, curat, obignuind copii i sd relagionezecu cei din jur, sd-gi dezvolte stiri afectivepozitive, sd manifeste prietenie.

Pentru atingerea acestor obiectivevor fi organizate numeroase acliuni, din-tre care exemplif icdm colectarea gi pre-darea degeurilor de carton gi hArtie, co-lectarea gi sortarea juciri i lor stricate g.a.

Din dorinla de a aduce ,,un strop deCrdciun" in inimile copii lor afla1i in gri-ja Centrului de Zi "Licurici", sector 3,jucdrii le reparate, alSturi de rechizite,dulciuri, produse de igieni, vor f i ddru-ite acestora in Campania ,,Ddruind Cro-ciunul" (edi!ia a l l l-a), ce se va derula inper ioada 19 noiembr ie - 19 decembr ie2012 sub sloganul ,,Bucurio de q ddruiun zdmbet'i VE invitim s6 vi aldturalicampaniei noastre;i, nu uitali, "Genero-zitatea nu constd in o da mult. ci in o daatunci cdnd trebuie!"

$i pentru cd luna decembrie se apro-pie cu pagi repezi, juciri i le care nu vormai putea fi recuperate pentru joc, ali-turi de alte tipuri de materiale colectate,se vor transforma, in cadrul Atelierelorde Criciun, in obiecte ornamentale spe-cifice acestei sdrbiitori, care vor putea fiadmirate gi chiar achizil ionate in cadrulevenimentului "Vd mai qmintiti Crdciu-nul?" r

Prof. tRtNA NEGOIT,ADirector Educalionol

$coa lo Metropo I ita n d ARC"

Nout5!i fi totera peutice

: :l 5: t')t, a

t F.rt

,$,F16tt:'..11 i:-- -

-.., ,J",*+.,",.*ffi.

l.

C, QM PRX*K-- *AX @.0. r*e*imarAo n stip a{i a este o suferinl d

frecventd care se intdlne;te maiales la persoanele sedentarc, la

femei, copii;i vdrstnici giconstituie o problemd gastro-intestinald ce poate sd apard casemn clinic in mai multe bolidigattue sau chiar ertradigati-w, ca disfuncliile neurologice,metabolice Si endocrine.

Tranzitul intestinal alterat apare nu-mai atunci c6nd evacuarea intestinuluise face cu mare greutate la doud - pa-tru zile, iar cantitdli le scaunelor sunt in-sufi ciente. Elementele tipice constipa!ieisunt caracterizate prin cantit i l i le mici descaun, duritatea 9i usciciunea excesivd aacestuia, precum 9i senzalia de eliminareincompleta a materiei fecale.

lmpresia generalS a oamenilor esteaceea de a avea un scaun in fiecare zi,motiv pentru care majoritatea persoa-nelor considerd cd suferd de constipaliechiar atunci c6nd, de fapt, activitatea tu-bului digestiv este normal;. Din aceasticauzd, unele persoane complet sindtoa-se incep tratamente pentru constipalie;i abuzeazd de laxative cAnd nu au o eli-minare zilnicd a materiei fecale.

in mod obi;nuit, numdrul de scauneconsiderat a fi in l imitele normalului va-riazd intre un scaun la una sau doud zile.Aproape fiecare individ poate avea, une-ori, scaune mai rare decAt in mod nor-mal, iar aceastd formd de constipalie,in majoritatea cazurilor este temporarS,dar nu grav5.

Pentru a inlelege ce inseamnd eli-minarea incetinit i gi dif ici lS a materiale-lor fecale, trebuie explicat mecanismulprin care funclioneazd colonul (intesti-nul gros) .

Pe mdsurd ce alimentele semilichi-de trec din intestinul sublire spre capi-tul terminal al colonului, p6ni la forma-rea scaunului, se absoarbe foarte multiapd. Contracli i le musculare la nivelul co-lonului imping de;eurile alimentare in-spre rect, iar in momentul in care acestedeSeuri ajung la rect, ele sunt deja soli-de pentru cd majoritatea apei a fost ab-sorbitd.

Scaunul tare gi uscat, caracteristic

constipaliei apare numaiatunci c6nd co-lonul absoarbe prea multi api sau cdndcontracli i le musculare ale colonului suntprea lente, f ic6nd ca fecalele si stagne-ze prea mult t imp in colon gi, astfel, siexiste timp indelungat in care apa sd fieextrasd din materii le fecale.

Cele mai frecvente cauze ale consti-paliei sunt legate de sti lul de via15 ha-otic, alimentalia nesindtoasd (folosireade alimente super-rafinate industrial, s5-race in fibre sau lipide esenliale, vitami-ne gi minerale), consumul insuficient delichide, consumul exagerat de carne sauexcesul dqcafea. sedentarismul sau obe-zitatea, stresul emolionalgi, nu in ult imulr6nd, folosirea frecventi a laxativelor gi/sau a unor medicamente, cauze care ducla ,, lenevirea" colonului, la incetinireatranzitului intestinal 5i evacuarea dificia-15 a materii lor fecale.

Tulburdrile tranzitului intestinal potdetermina modificdri la nivelul colonu-lui, iar resturi le alimentare neevacuatepot deveni sursa unor substanle pericu-loase gi toxice care otrivesc constant in-t regulorganism.

Pentru a ne susline sdndtatea tractu-lui digestiv trebuie, pe de o parte, sd neschimb5m obiceiuri le alimentare, se con-sumim alimente bogate in fibre gi l ipidede calitate superioa16 (cu un conlinut ri-dicat de acizi gragi nesatura!i, esenliali -

Omega-3;i Omega-6), si bem suficientelichide ;i, pe de altd parte, si elimindm,pe c6t este posibil, situali i le frecvente destres, stir i le de nervozitate 9i anxietate,precum ti necesitatea de migcare in aerliber (mers pe jos 20-30 minute) efectu-atd constant.

Dac6 consumim suficiente fibre,motil i tatea normald a intestinului grosse menline, tranzitul intestinal 5i defeca-

lia devin regulate, iar prin consumul del ich ide scaunele devin mai f lu ide g i maiu;or de eliminat, in t imp ce l ipidele ne-saturate benefice protejeazd intestinelegi pot funcliona mult mai bine.

Prin inlelegerea cauzelor produceriiconstipaliei, pentru a combate 9i a ame-liora efectele ei negative, precum gi a im-bundtSli calitatea vieli i , putem apela laajutorul unor plante cu acliune laxativi

; i/sau purgativd.

20r3

Noutd!i f i totera peutice

iirill,r'i1:

iirili,lllil{rllriiili

Trebuie sd remarcdm faptul cd pen-tru inlSturarea sau atenuarea acestorprobleme de sAndtate, ,,natura ne vine inajutor'!

in acest sens, COMPRILA)( (compri-mate) completeazi gama largd de reme-dii naturale ale Companiei Hofigal.

COMPRILAX este un supliment ali-mentar valoros, realizat prin asociereaunor plante cu conlinut bogat in sub-stanle biologic active, av6nd proprietSlilaxat ive, de normal izare a funcl i i lor dere-g late a le tubulu i d igest iv g i de st imularea dezvoltdri i microorganismelor specifi-ce florei normale, uti le la nivelul intesti-nului gros, cu efecte benefice in reechili-brarea func,tiilor intestinale $ reglareatra nzitu I u i i ntesti nal a lte rot.

F iecare compr imat cont ine pulberedin frunze de senna (Cassia angustifoliafolium), pulbere din frunze de aloe (A/oearborescens folium), extract din pruneuscate (Prunus domestica fructus), pul-bere de tuberculi de topinambur (He-lianthus tuberosus tuber), ulei volatil derozmarin (Rosmqrini aetheroleum), uleivolatil de cimbru (Thymi aetheroleum) 5iexcipien!i.

COMPRILAX reechil ibreazd tranzi-tu l in test inal , are o ac l iune laxat ivd com-plexd pr in m6r i rea volumulu i ; i consis-tenlei scaunului prin cre;terea de fluide9i e lect ro l i l i in test inal i , s t imuleaza per is-ta l t ismul in test inal ; i s is temul hepato-b i -l iar, normalizeazi f lora intestinala prindezvoltarea selectiva a florei uti le la ni-velul colonului, favorizeazi eliminareatoxinelor d in organism.

COMPRILN( asigura aportul de fi-tonutrienli necesar pentru echil ibrareadietei in tranzitul intestinal alterat, delunga duratd, generat de l ipsa unei dieteechil ibrate (bogata in fibre vegetale, fer-

menli, sdruri minerale, apa), a unui con-sum insuf ic ient de l ich ide g i adminis t rarea anumitor medicamente cu efect con-stipant, ceea ce duce la tulburdri ale mo-ti l i t;! i i intestinale 9i la instalarea consti-pal ie i cronice (e l iminare de scaune pLi l inabundente 9i rare).

5e recomanda in constipali i ocazio-nale determinate de stres, stdri emoli-onale, inhibil i i de naturi psihicd, diete-le de slSbire, de obicei, foarte sirace infibre alimentare; amelioreazS' spasmulsfincterian anal in fisuri anale dureroa-se, hemoroizi; ajutd la eliminarea toxine-lor acumulate, cu consecinle grave loca-le (asupra in test inulu i gros) g i generaleasupra organismulu i .

Se administreazd oentru:o Adul.ti: cate 2-4 comprimate pe zi,

in 2 reprize, din care una seara, la1-2 ore dupi mese, cu 1-2 paharede apd sau ceai , t imp de 14 z i le sauin etape de 5 - 6 zile pAnd la resta-b i l i rea t ranzi tu lu i normal .

a Copii peste 12 ani: cete 2 compri-mate pe zi, in 2 reprize, din careuna seara, la 1-2 ore dupi mese,cu un pahar de apa sau ceai , t impde 10 z i le sau in etaoe de 5 - 6 z i leo6ni la restabil irea tranzitului nor-mal sau duoi recomandarea me-diculu i .

Ceea ce este impartant estefaptul ca produsul nu creeazAdependengd, nu irita colonulgi nu praduce dezethilibrehidroelectrolitice.

Dr. Med. Biol.lULIANA CRI$ANCercetdtor ttiin,tific CP 2 -

Deportament Cercetare & Dezvoltare

/ lanuarie zr

4'

Editorial

- continuare din pagina 1 -

5-a demonstrat ci t ha de c6nepi echivalea-zi cu 35 ha de pidure in ceea ce privegte con-sumul de COr, deci c6nepa influenleazd pozi-tiv sindtatea planetei.

Aq dorisi fac o remarcd: oameniiincep sdia Jnedicamente gi suplimente atunci c6nd seimbolnivesc. Cdnepa, inul gi negrilica au insiproprietatea de a preveni foarte multe boli, laorice v6rstd, de aceea apelez la pirinli sa igiprotejeze familiile.

inainte de a ne ,,chimiza" m6ncarea (lamijlocul secolului trecut) raportul dintre aciziiomega 3 gi omega 6 era de 1:2 p6ni la 1:4 iaracum s-a ajUns p6nd la un raport de 1 :1 0 pdnila 1:20, chiar piind la 1:50 in SUA. De aceea auajuns americanii si vorbeasci despre deze-chilibrul acizilor gragi esenliali in alimentalieca despre eroarea secolului trecut.

in numirul anterior am vorbit de bolile deinimi, care au crescut in secolul trecut cu pes-te 400olo fi sunt in continui crettere. Este greude crezut pentru multi dintre noi cd aceastdcrettere este provocatd gi de lipsa din alimen-talie a omega 3. CUM?

Astizi se gtie cd omega 3 gi omega 6 intrdalituri de colesterol in structura membrane-lor celulare gi determini alimentarea cu oxi-gen a celulelor, precum 9i formarea canalelorionice celulare.

Teoria reducerii consumului de grisimi(at6t de fals mediatizatd) duce gi ea la gregealade a nu consuma grdsimile esenfiale (pe careorganismul nu le produce). Este adevirat ciexisti ;i grdsimi ce nu trebuiesc consumate(cele saturate), cum ar fi: grdsimea de porc,untul gi mai alet grdsimile rafinate gi supra-procesate, cum este margarina.

Teoria - sd nu m6ncdm produse ce confincolesterol - este de asemenea. falsd. Coleste-rolul este produs de ficat in propo(ie de 85%.Este calculat de creier (fird itirea noastrd) infunclie de necesarul construirii de noi celu-le (inlocuirea celor moarte prin programulapoptic). Cand HDL (transportorul grdsimilor)- colesterolul bun - este mic ti grdsimile nu potajunge ?n celule, este clar cd organismul nu davut celelalte componente pentru a formanoile membrane celulare (omega 3, omega6, vitamine, aminoacizi, microelemente, enzi-me) pentru a forma noile membrane celulare.in aceste condilii LDL - colesterolul rdu - cre;-te ti se depune pe perelii vaselor de s6nge,duc6nd in timp la aparifia bolilor de inim6.

Concluzie: nu medicamentele c-are re-duc produclia de colesterol sunt solulia ci ohrani echilibrati. Lipsa colesterolului acce-lereazi procesul de imbitr6nire.

Cercetirile arati ci avem nevoie de mi-nim 34 glzi omega 3 gi omega 6 in raport de3:1,ceea ceinseamnd cca 10 g ulei decAnepdrapoftat'la o dieti de cca 2000 calorii/zi.

Suplimentul alimentar Omega 3 & Ome-ga 5Vegetal (care conline uleiuri de c6nepd,in, armurariu, negrilicd gi cdtind) are efecte te-rapeutice'la nivelul intregului organism.

latd cdteva din beneficiile vitale ale Ome-ga3&Omega6vegetal:a intr5 in componen,ta membranei fiecdreicelule din organism, deci beneficiaze toatecele peste 100 trilioane de celule din corp;

o acizii gra5i sunt implicali in transportuloxigenului la nivel celular (unde au loc cca.30.000 reaclii chimice pe minut);o acizii gragi esenliali protejeazd celulele deinvazia radicalilor liberi, toxinelor, virusuri,bacterii gi alergeni;a inhiba cre;terea unor clase majore de pa-togeni ca: Aspergillius niger, Escherichia coli(gram negativi), Stophylococcus oureus (grampozitivi), Pseudomonas aeruginoso.a acegti acizi mdresc rata metabolismului 5iproduc mai multd energie - ne simlim miienergici;O fiind dispersali in intreg organismul (dupdcum am ardtat) distrug gi toxinele de pe su-prafala pielii, din rinichi, plSm6ni sau tractulintestinal;o intri ca precursori hormonali gi menlinechilibrul hormonal;a sunt precursori ai unor enzime (la nivelultuturor organelor) ca prostaglandinele, cumultiple roluri in organism: de reproducere,sistem nervos, cardiovascular;a am aritat ci omega 3 poate reduce coles-terolul cu 60-70olo;o reduc Aradul de absorblie al alergenilor;o cresc absorblia calciuluiin oase, mai ales inprezenla siliciului organic;o ajutd la revenirea musculaturii dupd efort;o reduc inflamalia;i agregatele plachetare;o recupereazd funclia contractilS a inimiidupd un episod ischemic;O Stiind cd"l2o/o din creierul uman este com-pus din grisimi, inlelegem rolul grdsimiloresenfiale omega 3 $i omega 6.

Mai nou, gtiinla demonstreazi ci lipsaacidului linolenic (omega 3) duce la cre$tereatensiunii arteriale, agregare placheta16, pieleuscatS, sl6biciune, incetinirea cregterii la co-pii, probleme de vedere, schimbiri compor-tamentale (a se vedea comportamentul unorpersoane publice, in special politicieni, pe ecra-nele televizoarelor), disfunclii ale sistemuluiimunitar.

C6nd se produce deficit de omega 6 (mairar) pot apare urmdtoarele tulburdri: acnee(atengie odolescen,ti!), eczeme, degenerareaficatului 5i rinichilor, probleme ale vezicii uri-nare gi prostatei, tulburiri comportamenta-le, susceptibilitate la infeclii, cicatrizare lentd,sterilitate masculinS, avort spontan, boli car-diovasculare.

De refinut ci toate aceste deficien-te SUNT REVERSIBILE cu condilia corectdriiapoftului de acizi gragi esenfiali omega 3 qi .omega 6, firi insd a ignora aceste semne peperioade lungi de timp, ceea ce ar duce la cro-nicizarea 9i degenerarea afecliunilor iniliale.

Acidul gamalinolenic (GLA) gi acidul stea-ridonic (SDA) din c6nepd pot fi utilizali de c5-tre diabetici, persoane cu deficienle de zinc,persoane cu colesterolul mare, persoane cu in-fecfii virale. De asemenea, este vital pentru ceicare consumi grdsimi neadecvate (saturate).

Acidul gamalinolenic ajuti la hidratareapielii, in dermatite atopice, psoriazis, boli car-diovasculare, in bolile psihice ;i dezechilibreale sistemului imunitar (a nu se uita ca intot-deauna conline vitamina E in cantitili impor-tante).

Principala sursd de acid gamalinoleic estecAnepa. Urmeazd inul gi negrilica (la arabi estenumiti Baraka, iar profetul Mohammed aspus,,folosili Negrilici deoarece are leac pen-tru orice boali, in afari de moarteJ. Noi amadEugat 5i uleiul de armurariu pentru bogiliain silimarini (silibind, silicristini gi silidianini),cu rol determinant in stabilitatea sistemuluiimunitar, iar prezenla vitaminei E conferd ac-tivitate antioxidantd produsului.

Uleiul de citini, ti el cu conlinut in vi-tamina E, imbogdlegte formula produsuluinostru. Uleiul de cdtind reprezinti un com-plex polivitaminic care asigurd un aport op-tim de fitonutrienli necesar dietei, in principalp-caroteni, vitamine liposolubile D E F, K, oserie de compugi polifenolici, acizi gra;i poli-nesaturati, aminoacizi liberi gi microelemen-te pentru sustinerea sdnitilii organismului 5iimbunitdlirea calitetii vielii. Principalele saleacliuni sunt:o sursi naturali polivitaminicd cu. rol tonifi-ant general, vitaminizant, cu activitate antia-nemicd, de stimulare a capacitdlii de apdra-re naturali a organismului gi care participi lamecanismul de detoxifiere al acestuia;O hrdnegtercelula hepatici, stimuleazd sinte-za de proteine in ficat, contribuie la imbuni-titirea funcliei de detoxifiere a ficatului;o trofic retinian eficient, benefic in stopareaunor tulburdri de vedere, combate procesulde diminuare a acuitdliivizuale;a ajuti la stimularea;i regenerarea mdduveihematogene;a susline sinitatea inimii 9i este protectorcoronarian prin reducerea nivelului de lipi-de gi trigliceride din sdnge, susline cregtereanivelului seric al colesterolului bun (HDL-co-lesterol), imbun;td!e$te circulalia sanguind lanivelul capilarelor, fortifici perelii vaselor desdnge;o protejeazi gi stimuleazd regenerarea mu-coasei tubului digestiv;o are rol important in reglarea metabolismu-lui sdrurilor minerale, a microelementelor 9i arespiraliei celulare;o in caz de suprasolicitare fizicd si intelectu-ald intensd, stres, pentru inlSturarea stdrii deoboseali;a incetine5te procesul de imbitr6nire princaptarea radicalilor liberi superoxidici;o prin conlinutul ridicat de p-caroteni mani-festi o puternici acliune antimutagenici;o ajuti la refacerea sistemului hematopoieticdupd chimioterapie gi iradiere;a fiind o combinalie echilibrati de multivita-mine gi minerale susline menlinerea sdnitSliilesuturilor, infl uenleazi pozitiv procesele deregenerare tisulard.

Uleiul de canepd conline in plus alfa-to-coferol 9i gama-tocoferol, cu acliunea de ne-egalat de proteclie a sistemului imunitar prindistrugerea radicalilor liberi.

O serie de afecliuni precum bolile de ini-mi, hipertensiunea arteriald, artroza, catarac-ta, diminuarea memoriei, imbitrinirea pie-lii prin ridare etc, se datoreazi radicalilor liberi,acum cunosculi gi accepta!i in unanimitate cear sta la originea tuturor bolilor.

l

?i

Vitamina E intervine in asigurarea func-liilor normale ale glandelor sexuale, amelio-r6nd menstruafiile dureroase, tulburirile demenopauzi, atrofia testiculari, ovariand giuterin5, impotenla. Amelioreazd tulburdrilede cregtere la copii, ajuti la regenerarea pielii,intervine in nletabolismul lipidic gi in sintezaproteinelor, mbn!ine sindtatea fi citului, siste-mului nervos qi ochilor. Favorizeazd utilizareaglicogenului de citre ficat gi mugchi, inclusivin mugchiul cardiac.

Vitamina E aclioneazd pozitiv asupra cir-culaliei sanguine periferice, ajuti la regenera-rea pielii, intervine in metabolismul lipidic aiin sinteza proteinelor.

Vitamina E protejeazi inima ;i artereleimpotriva instalirii aterosclerozei (aga cumam aritat in numdrul precedent) qi aclionea-zi pozitiv asupra circulafiei sanguine periferi-ce.

S-a demonstrat cd tocoferolul din citin65i cinepd are efecte anticancerigene. At6t inc6nepd cat ti in cdtini se gisegte gi beta si-tosterol, cu acliune antivirali ;i antifungicd.

Trebuiesc menlionate terpenoidele pre-zente in ambele uleiuri - de c6nepi Si cdtin;- cu efecte antiinflamatoare, antialergice 9i ci-toprotective.

Ag vrea sd subliniez ti alte proprietili aleuleiului de c5tin6 sinergice cu cele ale uleiuluide cAnepa. Astfel:o Kemferolul acfioneazd ca: antiagregant,antialergic, antibacterian, antitumoral, anti-histami nic, aniinfl amator, anliextdA_nl a nti-spasmotic, antiulceros, diuretic, hipotensiv,inhibitor al factorului de cre;tere tumora-15, trofic al mucoaselor uterine, antiterato-gen. Este eficient in tratamentul leucemiei,limfoamelor, radiculitei, inhibitor al facto-rilor de crettere tumorald, trofic al mucoa-selor uterine, impotriva efectelor teratoge-ne. Kemferol - prezent mai ales in uleiul decdtini, inhibd o serie de enzime ,,rele" ca:5-lipoxigenaza, aldoreductaza, aromataza,c-AM P-fosfod iesteraza.o citina mai conline 9i Licopen, un carote-noid care nu se regdse5te in celelalte plantedespre care am vorbit p6nd acum.I Quercitina (din uleiul de cdtini) actionea-zd ca analgezic, antialergic, antihistaminic, an-tibacterian, antitumoral (in special mamar).

Uleiul de citini utilizat de Hofigal in rea-lizarea produsului Omega 3 & Omega 6Ve-getal este oblinut prin presare la rece (sub35'C), pentru pistrarea activitdlii enzimelor gia celelalte comoonente.

in cartea sa ,,llleiuri biblice tdmdduitoa-re" David Steward spune:

,,Alte pron{ietdli tdmdduitoare ole uleiuri-lor...

De parcd cele prezentate pdnd acum nuerau de ajuns pentru a demonstro abunden-la uluitoare a uleiurilor esenliale tdmdduitoa-re, ele sunt 1i cdi moi puternici antioxidanli dinIume, care pot anihila rodicalii liberi din orga-nismulnostru.

Testarea ORAC (capacitatea de absorbtie arodicolilor din oxigen) este o procedura de lobo-rator dezvoltotd in | 992, lo lnstitutele Notiona-le de Gerontologie din Silver Springs, Marylond.

premenstruale gi ale menopauzei;a sistem nervos - acizii gragi esen-tiali sunt necesari pentru o structu-ri sindtoasi a membranelor celu-lare, mai ales a celulelor nervoase,favorizeazd starea de calm qi con-centrarea. fiind benefic in depre-sii gi boli ale sistemului nervos(depresie postpartum, Parkinson,Alzheimer, ADHA - in special la co-pii). La copii produsul este extremde important pentru dezvoltareacapaciti!ii intelectuale.o afecfiuni ale pielii pi mucoaselor,a5a cum am mai subliniat:eczeme,psoriazis, lupus 9i colitd ulceroasS;o artriti reumatoidi gi alte afecli-uni inflamatorii;

F; ,"!t: r:

t:5a' .:?; ,$ . 1E:

ff!.iir,,. I'

a osteoporozd - uleiurile de in, cAnepi qi cd-tind fac un sinergism in efectul pdstririi cal-ciului in organism gi impiedici aparitia aces-tei boli grele;

Pacot cd oamenii se autodistrugdi n dori nla de im bogd.ti re!Refacerea mdrilor Si oceanelorvaduraSECOLE...

Scalo ORAC a fost adoptatd de cdte Departa-mentulde Agricultura olSUA (USDA) core,in co-operare cu oamenide gtiinto de la UniversitateaTufts din Boston, Massachusetts, o aplicat re-cent testul ORAC pentru a mdsura capacitdli-le antioxidante ale mai multor alimente, sucuriSi uleiuri. Cu cdt scorul ORAC ob,tinut este moimore, cu otAt acel oliment sau ulei este mai co-pabil sd distrugd rodicalii liberi, intdrziind astfel,procesul de imbdtanire ti impiedicdnd apariyiaconcerului Si o altor boli. Listele pe core vi le pre-zentam in continuore ofera cdteva exemple descoruriORAC:

Scoruri ontioxidare (ORAO QnTE/ 1 009 m*)Dentu fructe ti legume selectate:

Mo rcov i...........,....... 2 | 0Portoco \e................ 7 5 0Sfecl d....................... 840Zmeu rd................ | .2 20Cd pgu n e .............. 1 .540Afi n e...................... 2.400Cdti no................ 2 5.300x unitdlile ORAC de moi sus sunt exprimo-

te in micromoli (Um)Trolox Echivalent (TE) la| 00 g. Sunt surse core lucreazd cu ORAC per kg,ale cdror valori sunt de l0 ori mai mori. Atuncicdnd compardm valorile ORAC, trebuie sa neasigurdm cd folosim aceleogi unitdfi"

Rog si observali puterea antioxidantd acdtinei fafi de restul fructelor, de unde gi ine-galabilele sale utilizdri. Acesta este unul din-tre motivele pentru care Hofigal prelucreazicitina la temperaturi sub 40"C, pentru a men-tine capacitatea antioxidantd a ulb'iului, pul-berilor sau a extractelor. $i prin aceasta ne de-osebim de ceilalli producdtori de suplimentepe bazi de citinS.

Din cele prezentate putem sintetiza cdprodusul Omega 3 & Omega 6Vegetal pre-zint6 complexe beneficii asupra sdndtdfii or-ganismului uman, in:O afecliuni cardiovasculare - numeroase stu-dii aratd cd reduce nivelele colesterolului gi tri-gliceridelor, cu efect antiagregant tromboci-taL reduce tensiunea arteriald;a echilibrul hormonal - care, a5a cum am ari-tat, este complex prin tratarea simptomelor

o diabet zaharat - cercetdri recente, in speci-al pe uleiul de c6nepi, au aritat efectul bene-fic asupra l ipidelor serice gi al echil ibrului gli-cemtc;o sistemul imunitar - am aritat c6 uleiul dein, cdtind gi mai ales cel de c6nepd, au maricantitSli de vitamina E ti toli P-carotenoizii,ceea ce conduce la distrugerea radicalilor li-beri, deci la protejarea SN.o oboseala - acizii omega 3 vegetali reducfoamea, cresc rata metabolismului, arzdndastfel mai multe grisimr.

Sunt numeroase studii privind cancerul sicred cd nu toate teoriile au fost luate in cai-cul sau demonstrate in totalitate. Degi reu5itein domeniu sunt foarte multe, md ablin de lacomentarii (teoria Ellen W Cutler cu privire laocuparea canalelor ionice).

Un lucru este cert, produsul Omega 3 &Omega 6 Vegetal luat cu regularitate previ-ne multe boli, inclusiv cancerul.

Acest produs se adreseazd tuturor indi-ferent de v6rst6, pentru memorie 9i oprireaprocesului de imb6tr6nire. Luat de cdtre fe:meile insdrcinate previne dificultilile la nag-tere gi imbundtSlegte dezvoltarea intelectu-lui la viitorul copil. De altfel, concluzii le unorstudii efectuate in Marea Britanie pe trialurimari de gravide au evidenfiat cd suplimen-tarea dietei cu omega 3 qi omega 6 repre-zintd o adevirate investifie in calitatea ge-nera!iilor viitoare.

Omega3&Omega6Vegetal cu o formuld- premieri mondi-a l i - a l u a t D i p l o m dgi medalia de AUR laBrussels. El este o al-ternativi la produsulUlei de pegte Ome-ga 3 gi Omega 6.

.....+i- y'&tl - ,"n8,

Existi pe piafi uleiuri de pegte care pen-tru a fi stabilizate sunt iradiate. latd cum aratdun grafic comparativ privind activitatea anti-oxidantd a uleiului de pegte de la Hofigal ;i al-tul, ales aleator de pe pia16.

Determinerea actiyitatii antioridante la uleiul de pertcnciradiot in comporttic cu ccl irodiot

n80

70

E t o! j 4 0J : o

)n1C0

Ir Lllei da pes'te neiradial I tlei d. pede iradint

:'ii '

Pagini din istoria fitoterapiei

Plantele medicinale tn artd (partea a III-a)

$ defremd-ry

Colinda, conform tradiliei, indeplineg-te rolul unui cdntec de urare, care se repetd gise improvizeazi sau se reactualizeazi dupdinspirafia iapsodului popular dar 9i de la cazla caz: anotimp, eveniment calendaristic, ce-remonial, componenla familiali a casei gaz-delor etc. Dar, sunt gi credinle acceptate gi res-pectate cu strictele, de a nu colinda "pdno lapostu' lu'Crdciun, Si dacd treceo Crdciunul nueravoiesdcolinzi'j de teamd ci recoltele se vorumple de ticiune dar gi sdndtatea oamenilorputea sd fie nefasti. Tot de Criciun, in multeregiuni ale 15rii, in cele subcarpatice mai ales,se cdntau colinde cu o tematici imbogilitdgi laicizatd. De exemplu, versurile care poves-teau cd, pentru a linigti pruncul care pl6ngea,Maica Domnului i-a oferit "doud mere, doudpere" 5i chiar san pentru a-l aldpta "dar ocestatotpldngea". Doarc6nd Fa promis "cheileraiu-/ui'i pl;insul copilului 5f6nt s-a potolit'i

Fig. l

Mqilt<ol|oc (6decembrie)O divinitate foarte cunoscuti 9i indrigi-

ti din aceeagi stirpi de mogi-sfin1i, sdrbdtoritin Calendarul cregtin ortodox gi cunoscut maiales in Transilvania cu denumirea populard de56nnicoar6.5f. Nicolae, episcop de Mira Lichi-ei, a trdit intre anii (cca 28G345). Era protecto-rul soldalilor in rizboaie, ocrotitorul viduvelorgi or{anilor, iar cea mai frumoasd poveste rd-mAne sd fie trditi de fiecare copil care-gi puneghetulele sau ;ogonii l6ngi ugd in atteptareadarurilor, a zaharicalelor;i fructelor. Dar pen-tru copii lene;i gi obraznici Mo9 Nicolae maiaduce gi o nuielugd de alun. De ce de alun?Nu 9tiu, dar mai frumos ar fi si nu folbsim niciun mijloc de genul acesta pentru ci, singurulmod de a ajunge la sufletul copilului este '1o-

gosul'l Puterea cuv6ntului, pe aripa sufletului,

er-edin$e$ffiee*rilim _

Fig.3

rinul Crdciunare imagine de semizeu: semi-divinitate ar-haici gi semidivinitate cregtinizat6: "Crdciunco fdpturd socrd core simbolizeazd tipul crea-tor'!

Etimologia latind (creation = nattere):poate fi natterea reincarnatd prin Nagterealui lisus Hristos, la care este asociat mitul ar-haic de cioban-mog Crdciun, cel care in po-vestea biblicd refuzi si o addposteasci peFecioara Maria in casa lui, in timp ce aceastaattepta natterea Fiului 5fg6t.

Dar povestea continui! 5oa1a lui, Criciu-neasa, femeie miloasS, trece peste interdictiasolului, le va face loc chiar in staul gi tot eava fi moaga care aduce pe lume copilul lisus.Cuprins de furie ciobanul demonic, Crdciun,afl5nd de faptele soliei, o pedepsegte cu cru-zime, tiindu-i mdinilel

Urmeazi minunea sdv6rgitd de MaicaDomnului, lipirea bralelor Criciunesei dar gialta mai mare, convertirea qi imbunarea luiCrdciun. El va sirbdtori aceastd intdmola-re petrecutd in ograda sa, aprinz6nd un rugdin ramuri vezi, in jurul cdruia toli vor jucabucurogi cdntAnd osanale gi imparlind do-ruri pdstoreSti pentru Fecioara Maria ;i copi-lul ei, sfint.

De atunci, Mog Crdciun a devenit cel maiiubit ti cel mai atteptat personaj, care aducedaruri copiilor qi adullilor, in amintirea SfinteiZile a Nagterii Domnului (25 decembrie).

Fig.4 Fig. 5

BruduI-"O&rldJrumosclletlna,totvetdol!Aga cum aminteam in Cosmogonia da-

co-rom6ni, sacralizarea bradului s-a datoratcredin,tei ca fiind "arbore cosmic, ndscutina-

intea pdmdntului'j Dintre arborii pimintu-lui, bradul este reprezentat ca simbol sacrual ecosistemului fitoterapeutig ca metaforda tinerelii perene pe care o di munlilor gi dealegorie a fo4ei telurice cu pdm6ntul rom6-nesc, dar in ascensiune cdtre cer.

Bradul de "Crdciun" frumos impodobit,va r6m6ne cu toate atributele sale vegetale,si fie folosit 5i slivit in toatd perioada sdrbS-torilor: "cununa de brad" "sau de cetind'l "bu-turuga" pentru intrEinerea focului sacru dinnoplile de iarne.

5rjfimcrircsonu|lud

Fig.6

RupAnd ultima foaie din calendarulvechi, participdm constient la pdrisirea anu-lui "cel bdtrdn", gerontocratul care ne-a ddruit;i zile faste, dar gi nefaste, ca sii-l intdmpinimcu veselie gi speranli pe "cel tdndr'! De ace-ea, multitudinea de forme ale vechilor prac-tici mitico-ritualice ii sunt inchinate NouluiAn: colindele, sorcovitul gi bineinfeles "Ura-tul cu Plugugorul" cdnd corul cetei, insolit debuhiituri, pocnete din harapnice gi de veselizurglldi, anunfe solemn "mdine ANLIL SE iN-NOtE$TEry

Mdstile anltope gt zoarlrorfcCarnavalul mdgtilor este o manifestare

mitico-religioasd, care s-a pdstrat din vechi-me, fiind considerati mirturie de "reinvieregi cinstire a datinilor stAmotetti': 5i, tot dato-riti lor, in sirbdtorile lui Brumar, chiar de 56nAndrei 'cop de iarnd", pornette girul specta-colelor care au reconstituit o bund parte dintrecutul nostru, ca autentice atestate de con-tinuitate ti permanenfi.

Bogelia mi;tilor, degi este evidenti intoate linuturile romdnegti, pare si excele-ze in Moldova gi sd impresioneze pe specta-tori: iati chiar pe unul dintre cei mai de vazi,ambasadorul suedez Welling, care in anul1656, cu ocazia unei vizite la la;i de AnulNou, domnitor al Moldovei f i ind Gheorghe$tefan (1653-1658), descrie "jocul caprei" cafiind o interoretare a unei scene de vdnitoa-re, pentru cd jocul se sf6rgegte cu sdgetareacaorei de citre vAnitor.

:: ' . , ' :.

il

care aclioneazt la nivelul pielii 9i mucoaselorproducdnd nilniii.[10]

in medicina traditionale se utilizeazi subformi de infuzii din planta uscatd in suferin-lele tractului digestiv (balondri, colici), infecliiurinare, rdceli (guturai) etc.

Mai t6rziu gi domnitorul-cirturar al Mol-dovei Dimitrie Cantemir descrie jocurile cumigti "turca Si moSul de turcd", similare inMuntenia cu "brezaia si mosul brezoii".

Fig.8Masca "obiect de cult ritualic" devine cu

timpul element "de recuziti" pentru tea-trul care se repeti an de an 5i simbolizeazdvechiul cult al fertilitSlii, al abundenlei pen-tru recoltele de gr6u gi secard, amintite;i decolindele Plugugorului. La confeclionarea ;iimpodobirea mdgtilor participd intreaga co-munitate a satului sau numai pe grupuri fa-miliale, cu diferite podoabe ca: panglici dediferite culori, mdrgele, ndframe albe, diferitecostume tradilionale la care se adiugau ma-teriale de bland, 16ni, c6nepi (fuioare), c6rpegi t6lingi, zurgildi gi clopote pe care mascafiile poartd de Anul Nou pentru "alungareo spi-ritelor rele pe care nu trebuie sd le losi sd treo-cd din vechiul an'l La pSldriile tinerilor mascali,fetele addugau flori de lSmdild 9i busuioc dinglastrele inverzite din ferestrele caselor. Eraveselie mare. Se petrecea 9i ziua 5i noaptea:"ata s-ou inveselit mo;ii ;i strdmoSii nottri" ,in-a fost cu suodrare.

So vaDin ceremonialul dimineli i din Noul An

face parte 9i "sorcovitul'i Grupurile (de obiceiformate din copii de vdrste diferite) purtitoa-re ale unui aranjament floral (cu flori artificia-le) care "se bate" pe corpul celui colindat, in-voc6ndu-se urdri de sdnitate j "La mulsi ani'i

"Sorcovo, vesela / 5d trdifi, sd-mbdtAnryi/ Co un mdr, / Ca un par, / Ca un fir detranda-fir. / Ca merii, ca perii, / in mijlocul verii, / Cavila devie/Lo Sf. Mdrie".

$i aici ne int6lnim cu strivechiul rit de fer-tilitate si de infloritoare senectute.

in ilte versuri referirea se face la "Floriledalbe de md/', ceea ce putem presupune c5,intr-un timp mai indepirtat, crengile infloritede mdr erau folosite ca sorcove. Poate de ace-ea inci se pdstreazd obiceiul ca in ziua de Sf.Nicolae (6 dec.) si fie puse in apd si la cildurdcrengule de mir care, inflorind de Anul Nou,si inspire "bundvoire" si noroc.

Fig 9 Fig.10

5-a niscut in anul 329 gi a decedat in Ce-zareea Capadociei, la I ianuarie 379. Ndscut;icrescut dintr-o familie cre9tin5, se gtie ci tolicei patru frali gi sora lor Macrina au fost indru-

mali de pirinli pentru fapte bune ;i plicutelui Dumnezeu gi oamenilor. Bdrbalii au urmatstudii la gcolile vremii din Constantinopol ;iAtena, Sf. Vasile ficdndu-se remarcat ca un t6-nir vrednic de invildturd laicS: filozofie, astro-nomie, geometrie, medicind, retoricd g.a.

Se apropie treptat de biserici dorind, inparalel, sd se des5v6rgeasci pe sine ;i alegedrumuri lungi de pelerinaj la cele mai inde-pdrtate minestiri din Egipt, Siria, Palestina giMesopotamia. La intoarcere in Pont, pe locu-rile sale natale infiinleazd o mdnistire in carepune bazele vietii monahale in fapt, dar gi inscrieri, fiind considerat "pdrintele monahis-mului oriental' l

Este implicat in lupta impotriva arianis-mului gi a altor miqcdri eretice. La 14 iunie370 este ales episcop al Cezareei ;i cu inaltefunclii prin care 5i-a impus autoritatea pen-tru apdrarea Bisericii Creqtine

Sunt recunoscute ti preamdrite acte-le sale de caritate, grija fali de cei siraci gioropsili, dar pune steruinld gi energie duhov-niceasci ;i pentru suferinlele trupegti sausufletegti ale semenilor. in acest sens a or-ganizat pentru prima dat6 in lumea cre;tine"un o5ezdmdntspitolicesc" care se va 16sp6ndispreimplinirea credinlei sale, purt6nd nume-le de'\/asiliada".

ln mitologia populari S6n Vasile era luatdrept patron al VITICULTURII. in noaptea deAnul Nou, se credea cd se deschide cerul sitoate apele se prefac in vin. in ceasul aceladaci iei api din f6ntdn5, bei vin!

Sfdntul Vasile cel Mare este sirbitorit ;ila 30 ianuarie impreund cu Sf. Grigore (Nazia-nus) qi 5f. loan Guri de Aur (Chrysostom).

Fig. I l F ig. l2

Bus (Ocimum bosilicum) - plantdsfdntd, magicd Si vi ndecdtooreLa romani gi, mai t6rziu, la italieni, busu-

iocul era considerat iarba dragostei gi a ferti-litelii, inflorirea lui fiind celebrati prin serbiri9i adevirate ritualuri.

La greci gi in toatd lumea ortodoxi, bu-suiocul este in primul r6nd, planti sacri.Agheazma se face cu un minunchi de busu-ioc;i se stropette pentru alungarea riului qisfinlirea locurilor. Busuiocul se pune, de ase-menea, la icoane ca si atragi proteclia divi-ni asupra casei gi a locuitorilor ei.

in toate regiunile !drii noastre era risp6n-diti practica magicd din noaptea de Ajun aBobotezei, c6nd fetele igi puneau busuiocsub pernd se-gi viseze iubitull

De;i se consumi foarte mult in buc6tdriamodernd sub formd de condiment gi aroma-tizant, farmacittii nogtri avertizeazd desprepericolul pe care-l induce consumul de bu-suioc, fiind contraindicat, datoriti niveluluiridicat in metil carvicol gi a uleiului esenlial,

Fig. t3 Fig. t4

in fig. 13 este redate o picturi din sec. alXIV-lea, in care cele trei personaje identifica-te, un medic, un spifer gi un grddinar, admirdexemplarul uriag de Basilicum (busuioc) cres-cut se pare intr-un vas de Murano (ltalia).

Farm. pn MARIA-GABRIELA SULIMANA.N.M.D.M. (Agenfi a N alion al d

a Medicamentelor j Dispozitrivelor Medicale),SRIF (Societotea Romdnd de lstorie a Farmacie),ACFB (Asocialia Cercil Farmacigilor din Eucuregi)

Prof. ist. ANTOANETA MARI NESCU LUCASCIUCSRIM (Societatea Romdnd de lstorie a Medicinei)

(Vo continuo)

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA1 Mari pictoil nt. 7, Pad C4zanne, via .to, sursele de inspitolie

;i opera,Ed Publishing Services SRL, p.22;2. http!/ sf n icolae.fi I e s.word press com /2008/063. Mail pi(toil nL 42, Filippo Lippi, violo, sursele de inspitolie

ti opera, Ed Publishing SRI- p l6-l 7;4. Filatelia romani: Criciun 2004;5. http:// imaginicraciun.blogspot.com;6. http://wikipedia.org7. Potta romani: MSttifolclorice 1969;8. www.cimec.roletnografi e/craciun/sorcova;9. Colectia de art; N Grigorescu (1 838-l 907), Ed Monito-rul Oficial,2003, p 66;10 Bojor Ovidiu, Riducanu D., Plante Si miesme biblice:Hruna pentru suflet, Ed Fiat Lux, Bucurerti,2@7,p.28-29;1 1. Dominique Paquet, Frumus4ea oistoriea etemuluifemi-nm, Colecliile Cotidianul Enciclopedica, seria a lFa, vol Vl;1 2 Maria-Gabriela Suliman, Antoaneta Lucasciuc, Plante-le medicinalein artd (portea l), Hofigal -Naturd ti sdndtate,Aug"/Sept 2012,p.45;13. Vulcinescu Romulus, Mitologia romAnd, Edit Acade-miei R.S R , 1987, p. 330;1 4. Monica Bratulescu, Colindo romAneasco-The Roman ianCol i n da, Ed Minerva, Bucuref ti, 1 981, p 21, 293;15. Emilia Pavel, MaSti populare moldovenetti, Muzeul Et-nografic lati, 1 972, p 8

REPRODUCERI (Figuri)

1 Natud moartd cu co5 (l 888-l 890), Paul C6zanne - Mu-zeul Orsay, Paris;2 Safudtoorea Sf. Nicolde, Jan Steen (c I 665-1668);3. Adorureo Pruncului (cca.1455), Fil ippo Lippi, GaleriaUffizi, Florenta;4 Timbru Crdciun 2004;5. Brad impodobit;6 /anus. Muzeul din Vatican;T.Timbru Mastifolclorice 1969, Porta roman6;8. Cu sorcova;9. Vos cu floil de mdt N. Grigorescu, Muzeul Nalional deArt; al Romaniei;I 0. Crengul6 de mdr inflorit;'l

1 Sf. Vasile Cel Mare, Liturghierul grecesc al lui BrAncovea-nu (1 682 - I 688);1 2. Vesc;'11

Pictutd din sec. al Xlvlea;14. Busuioc

:.i: : -l:.

:'.- 'llri - ..fiftii' :'-ilt1t,'iii 'ililIi =r+ll|

;:;#: .iW

- iws

,ta

..: _ 'I :::.-:::-:1j.!l

lili"r

3t,.:l

Restituiri cu $tefan Manea

La Multi Ani!

o consem n at psi holog M AR I A $E RBAN,partener media Compania,,HOFIGAI!'

Nfaw*Am*LLe E Eedhryfurrj*.-iee

Stimate d-lc $tefon Manea, in virtu-tefl tradiliilor legate de SdrbdtorileNoului Atr" ale Crdciunului gi-a tutu-ror Sfinlilor ce impodobesc sdptdm6-nile lui Decembric Ai lanuarte, noiromdnii am rdmas cam trtbutartIamulte capitole privind sdndtatea. Cepdrere aveli?

Aga este gi nu suntem singurii din Eu-ropa sau din lume,,vinovali" de conser-vatorism, dar asta nu ne impiedicd siincercdm o adaptare l ind 9i bine g6ndi-te cetre variante moderne. Nu neapiratcosmopolite ci realiste gi benefice pen-tru destinul nostru. De exemplu, la masade Crdciun s5 sirbdtorim gi pulin mai alt-fel dec6t printr-un meniu excesiv. Poatec; austeritatea in care ne zbatem, ca ro-m6ni, ne va ajuta, cine gtie?

D-lc Manea, sevorbegte din ce in cemai insistent gi mai avizat defaptulcd genetica umand si cea animaliau dovedit cdintre om giporc existdunmare grad de similitudinein ceeace prtvegte structura geneticd. Altfelspus, ne asemdndm cu porcul darnumai prin reu+ita unor experimen-te detransplant renal sau ltulmonar( cu rinichi gi pldmhn) de la porc laom, (care au atins cote de mmpati-bilitate deosebit de mari). Este posi-bil ca,,rhmdtorul" din ograda dela

lara dinfermd" sd devind in scurttimp s alv ato r ul unor o ameni b ol -

nsvi?

Este foarte posibil! Dacd intr-adevdrstudii le de geneticd comparatd confirmicele afirmate anterior, nu putem dec6tsd ne bucurdm de o asemenea alterna-tiv5. Donarea de organe cdtre bolnavi arputqa salva multe vie1i, avdnd in vederelunga listd de agteptare din partea aces-tora. Viala gi experienlele clinice vor do-vedi ceea ce este real 9i plauzibil in acestdomqniu. PAnd atunci insi, nu stricd sdreamintim de Sf6nta Cumpdtare de Sfin-tele SArbatori.

Am constatat cd noi, rom6nii, stimdestul de prost la capitolul previziune,anticipare. Nu prea inva!5m din gregeli

9i de-abia c6nd se apropie,,funia de par"(cum spune o zicalS) ne colindd regrete-le. Dar... nu este niciodata timpul pierdutsi incercdm noul. Poate cd generali i le t i-nere vor inlelege mai l impede, mai rea-list, cat este de difici l si de costisitor sdrepari dezastrele boli lor sau ale afectiu-nilor datorate exceselor culinare gi sim-!ului carnal atSt de puternic la rom6ni..

Stimate d-le Manea" ce pdrere avelidacd s-ar realim un exerciliu deimaginali e in care O mul di al o ghe a-zi cu viitorullui salvator, Porcul. -

Omul zice:,,Mdi porcule, am auzitcd. tu e;tifrati-miu, cd md poli salva,care va sd zicd" de multebok datora-te iEitelor culinare".- ,Aga-i, spune Porcul, dar pentnrasta ar fi bine sd nu md mai infuleci

fdrd mdsurd. Mai u;or, mai rar ;imai ales de sdrbdtori. Dac-ai fi mai

inlelept, noi doi am puteafibuni pri-etani (mai ala la nevoie)..]'Iar Omul (cel ce n-a iertat nicioda-td porcul) std pulin pe ghnduri, opoigrdiegte: ,,poate cd ai dreptatefrati-miu dar lasd-md sd md mai ghn-desc, nu mdlua a;a repede. Poate,,La Anu' Si La Mulli Ani", cd doarn-au intrat zilele-n sac!"

Dac-ar fi sa continudm acest exerci-! iu, cred cd ;i porcul 5i omul au rimas peg6nduri la o aga poveste, care este to-tugi plina de t6lc, de inlelepciune. A;a cdpAnE una-alta, le doresc rom6nilor minteclari gi belgug sdnitos de 5drbatori.

rane 2o13

Talon de abonoment12luni (6 numere) revista HOFIGAL - Naturi Ei Sinltate: 15 lei

Strada... . . . . Nr.. . . . . . . . . . 81.. . . . . . . . . . Sc.. . . . . . . . . . Ap.. . . . . . . . .

Localitate |ude!......... Cod pogtal Telefon.....

$Depuneti la orice oficiu pogtal (mandat) sau la bancl (ordin de plati) suma de 15leiin contul SC HOFIGAT EXPORT IMPORT SA, CUI RO384530,cont RO72 RNCB 0082 04417022 0001 deschis la BCR - Sucursala Unirea

{FTrimiteli talonul de abonament completat corect pe adresa:SC HOFIGAT EXPORT IMPORT SA - Departament Marketing -Intrarba Serelor nr.2, Sector 4, Bucuregti, Cod 042124

S Abonamentele plitite pane h data de 20 ale lunii in curs se vor onoralncepAnd cu data de 1 a lunii urmitoare. Detalii la tel. 02I3347486

Cardurile de fidelitateH O F I GAL sedistribuie in:

DROGHERIA PRODUSE NATURALEsAnArRren snlStr. Atelierului nr. 22, Sect. 1, Bucuregti -

tel: 021-31 1 8299

Drogheria GALHOF 2O12 SRLStr.Traian nr.60, Bl. D, partrer, Galali, Jud. Galali -

tel:023649601 0

DROGHERIA HOFIPLANTrAncovrgreStr. Col. Dumitru Belterelu nr. 20,T6rgovi gte,Jud. D6mbovila - tel: 0245220U2

Sti m ate clie nt/cit itor,5untefi foarte important pentru noi! Reda(ia revistei H0FIGAL dorqte si imbundtileascd din punctde vedere calitativ publicalia, si abordeze teme si subiecte noi ti interesante pentru (ititorii sii.Sperim ci majoritatea dintre dumneavoastrd, cititorii no$tri, ne veli ajuta in acest demers.Vi mullumim pentru amabilitate ti vi rugim si completali chestionarul de maijos.

1 . De unde a,ti aflat despre revisto noastrd?E farmacie E televizor

2. Cdt de des vd procuragi Revisto HOFIGAL

E un prieten

fl regulat D ocazional

3. Citili revisto integral sou numai onumite secliuniT Care dintre eleTfl integral E anumite secl iuni. . . . . . . . . . . . . .

4. Care sunt primele doud rubrici pe care le citili de obicei

5. Considerali cd or trebui sd renun,tdm lo unele dintre octualele rubrici?Daco da,la care anume?

6. Enumera.titrei autori din revisto HOFIGALin ordineo preferin.telor

7. Ce teme ;i subiecte or trebuie sd mai obordeze revisto HOFIGAL?

8. Care aprecia.ti cd or fi punctele slobe ale revistei?

10. Ce alte reviste obiyuili sd citili regulot?

Rispunsurile se trimit pe mail (la adresa relatiipublicephofigal.eu sau marketing@hofigal.eu) sau pe adresa:5.C. H0FIGAL EXP0RTJMP0RI S.A.; DEP MARKETING;SIR. lNIR.5EREtOR NR.2; C0D.042124;5Efi.4; BUCURESTI

i:

i,::;t: r; rrl

't,l

[n fie.care joi dimineala la OTV de la ora 9:20,gi la SIGMA TV de la ora 15:30,

HOFIGAL nevorbegte despre afe{iuni giplante

*

Cititori i ?ntreab5, mediculrispunde '=

'med-fr-gun rds,pwndAm 63 ani ;i md confrunt cuurmitoarele probleme: Dis-

3 ahinezie biliard (la ecografmi s-a spus ci am colecistul cudat,cu sept parlial gi cu mal), colestero-lul mare (280m9/dl), trigliceridele lafel, steatozi hepatici gi microlitiazirenali. Ce imi puteli recomanda?

Vd propunem urmdtoarea schemipentru 2 luni:I Mag-Anghlnan 4 cprlzi (1-2-1),ina-

inte de mese.C Hol llpomln 4 cpr/zi, (2-2-0) dupa

mese.* Hoftsan6tb/zi(2-2-2\] Gtmodcrlvat dln mlddlle dc Roz-

marln I DH' 1 monodozd/zi diluatain 50 ml apd plat5, 15 min. inainte demasa de dimineald.

f Gomodcrlvat dln mugurl do Arlar7 DH' l monodozS/zi, diluati in 50 mlapd platd, inainte de masa de p16nz.

-{t{Lf E

F Me numesc L.T. am 48 ani ;it de c6teva luni am ciclu nere-e gulat, imi vine la c6teva luni,

transpir foarte mult, am bufeuri, in-somnie.Vi rog si mi ajutali sd imifa-celi o schemi de tratament cu plante.

Simptomele pe care le descrieli suntspecifice perioadei de premenopauzd gise pot menline inclusiv dupi instalarea

menopauzei. Vi propunem urmdtoareaschem6:I Ulel de salvle mocctats 3 cps/2i,2

luni .) Hofimun forCet 4 tb/zi (2-2-0) dupd

mese, 1 luni .) Gemodcrlvat dln mugurl dc Coa-

cdz negtu 1 DH, 1 monodozS/zi, di-luati in 50 ml apa plat; cu 15 min. ina-inte de masd, dimineala, 2 luni.

C Gomodtrlvat dln mlddllc dcZmeut t DH, 1 monodozS/zi, diluatain 50 ml apa platd cu 15 min. inaintede masa de pr6nz.

I Gcmoderlvat dln mlddtJe de Murt DH' 1 monodozl/zi diluat5 in 50 mlapa plata cu 15 min. inainte de masade seard.

Am un biielel de 7 ani dia-gnosticat cu Brongitd ast-matiformi care recidiveazd

des ;i ag dori si incbic ti un trata-ment natural.

) Coenzlna QIO In ulel dc cdtrnd(cps.15 mg): 1 cps/zi dimineala, dupimas5 ,2 l un i .

J Tlncturd de Echlnaccat 7 pic. x 3 /zi,diluate in ceai sau ap5, dupd mese

) Flavovlt C (cpr.): 1 cpr. x 3/zi intremese,2 luni .

* Gcmodcilval dln mugurl de Coa-cdz ncgru 1 DH, 1 monodozd/zi di-luatd in 50 ml apa plata, dimineala,inainte de masd cu 15 -20 min.

] Gcmodeilvat din muguri de Bradalb I DH, 1 monodozd/zi diluatiin 50 ml apd platd, seara, inainte demasd cu 15-20 min.

Mi numesc R.T, am 52 anigiam diabet zaharat tip 2 de 5ani pe care nu reugesc si il

controlez cu tratamentul alopat.Precizez cd ultima valoare a hemo-globinei glicozilate a fost de 9,2olo.Ce mi sfetuili?

Schema de tratament de urmat inparalel cu,cel alopat gi un regim hipoglu-cidic:] FISodIobt 4 tb/zi (1-2-1) dupi masa

de pr6nz,2 luni .] Momordlca Charcntlar 1 cpn x 2/zi

( i -0-1) dupa mese, 2 luni .I Gcmodcilvat dln mlddfia dc Afin

1 DH, 1 monodozd/zi, diluat in 50 mlapd plati cu 15 min. inainte de masade dimineald,2 luni .

I Gomodcrlvat dln mugurl Nuc IDH, 1 monodozit/zi diluati in 50 mlapa plata cu 15 minute inainte demase.

Or,nUrctenUUMedic specialist medicind medicind familie

Competenld opifitoterapie, ecografieComplexul med ica I H O F I M ED;

$os.Colentino nr. 76; sect.2; BucurettiTel.O73OO87694

l@Fffi*

$mt9mMuowide

xilnoeiAtpnAc'f.camln tT.Mugtnl de NUC

,tuglffi r.Olasupilmqr, eilmnbr30Emod@x2El

Suptlmelx l,5El HOF

HOFISAN"Srer|lrhr*

30

. iil**-€==.:,..",,,.

Cititori i intreabi, medicul rispunde

G.D.: Buni seara. Vi rog simi ajutali cu un tratamentpentru eczemi palmari cro-

nici. Mullulnes<!

Stimati doamnd,Eczemi palmari cronicd este o pre-

zentare prea succintd pentru a vd puteaajuta.

Puteli folosi:J Gcmoderlvat dln mugurl de coa-

cdz negru, 3 monodoze /zi.O Cremi Splrulln - local.

Dacd ag avea date mai concrete, ana-lize etc., v-ag ajuta cu mare drag.

l. l. - Suceava: Buni ziua, virog si-mi recomandati (daci

o avefi) un complex de multi-vitamine si minerale precum gi anti-oxidanli, necesari zilnic, pentru asuplini dieta. Ag prefera daci a1iavea un singur produs care sd leconlini pe toate necesare: vitamine,minerale, antioxidanli.... cici daciar conline gi acizii gragi esenlialiOmega 3 ;i Omega 6 ar fi minunat.Apreciez gi o shemd de produse dela dumneavoastri care sd continaformula completi. Mullumesc mult.

Stimatd doamnd.Ca schemd ar fi urmdtoarele:

I Complex Allalfa, 3 cpr.lzi.) UIel peSte (900 mg.) ,2 cps./zi.) Se-Spitulin, 3 cpr.izi.* UIci cdtlnri (900 mg), 1cps./zi

-f T- j l . l .z Bund ziua. As dori sd

I aflu dacd uleiul de cit inidil conline vitamina B12. Eu

sunt vegand gi am mare nevoie si

suplinesc aceasti vitamin6. intr-unmagazin natural mi-a fost recoman-dat, dar cind am ajuns acasi nu amregisit nicdieri un tabel detailat cuce conline aceastd capsulS. in cazulin care nu conline 812, aq dori si-mirecomandali dumneavoastri un su-pliment, din gama dumneavoastride produse, care si mi ajute si poturma aceastd dietd, la care nu atdori sd renun!. Vi mullumesc multde tot. O zi frumoasi vd doresc.

StimaU doamnS,Uleiul de cdtini conline prea pu!i-

nd vitamina 812, ca sd fie menlionatd peunoeva.Puteli folosi Splrullnd in cantitate de8-109./zi, iar in acest fel s-ar completanivelu l necesar de B12.

in mod normal datoria md face si vdreamintesc faptul ca omul este o fi in1aomnivord, insi f iecare i; i alege modul devia1a. O excludere prea durd a unor prin-cipii alimentare, poate uneori sd alterezestarea de sdn6tate.

Vd doresc succes!

M.F.: Buni seara. Am o pro-blemd, daci md putefiajutace produse at putea lua pen-

tru colon sensibil, baloniri groazni-ce gi dureri abdominale? Am ficutasti vard toxiinfecfie alimentari.Am ;i intoleran!5 la lactozi. Ce mdsfetuili sd iau? Vi mullumesc!

Stimate domn,, Pentru colon iritabil gi simptomele

pe care le-ati descris, 1in6nd cont de in-toleranla la lactozi, puteli folosi:O Gemoderivat dtn mlddile de me-

rlsor de muntc, 3 monodoze/zi dupitmese, in apd.

i fincturd dc anghlnare,30 picdturi,dupd fiecare masd, in api.O zi bund!

F.V. - 54 ani: Buni ziua. Agdori si incep un tratament

&r cu unele din suplimenteledumneavoastrS. Nu am probleme desinitate grave, ci doar ceva proble-me de digestie gi colon. Am avutacum 4 ani probleme cu ficatul, acumanalizele sunt normale, foarte rar ampusee de tensiune ( max.l45 cu 90)in generalam 125 cu 80. Maiam miciprobleme cu prostata. A; dori si in-(ep un tratament de intre$inere, detimpindelungat.Ve rog si mi ajutalicu recomanddri. Mul$umesc!

Stimate domn,AvAnd in vedere afecliunile amintite

puteli folosi urmitoarele produse:C L-carniJln cogrplcx 1 cpr. dupd

masa de diminealSI Gemoderlvat dtn mlddtJe de pd-

ducel, 1 monodozd/zi, seara.t Tlncturd de ghlmpe,30 picdturi x 3

orilzi.] Tincturd de pufuliJd,30 picaturi x

3 ori lzi.l Llcoptostat, 2 cps./ zi.I Gemodcrlvat dln mlddile de me-

rlgor de muntc, 3 monodoze/zi,dupd mese.

t Mag-Anghlnar, 3 cpr./zi, in timpulmeser.

ir: "."

,RAUfi

R.l.: Buni ziua, am 67 ani rpensionari cu o pensie mini-

€ mi, sufdr de aritmie extra-sistolicd, colesterolemie, trombofle-bitd profundi la ambele picioare gihipertensiune; ag dori sd ;tiu ce este

MIAdite deTCRT,SOFDE

MIJTTT7Eaum vltl+t&.d

M/E'd[te de PADUaELCfrcugwcqlp,milB

&4,hrwrt.ilrr*re30 Eonod% , I ,S El

I

llcoPROST,{r.

$rur,r

mai ieftin ;itotodati eficient si iau?Hoflipomin sau Omega3 + Omega6?$i c6te luni ar trebui si iau? Am mareincredere in produsele Hofigal gi viurmiresc indeaproape, iar acum de-oarele am luat 10 ani medicamentepentlu colesterol, p6ni a inceput s6mi doari ficatul, am hotar6t si iauprodusele recomandate de dvs; ammai luat sporadic: Spirulini, C6tino-fort, Coenzima Ql 0 gi diferite tincturi;i am fost ftiarte mulfumiti.

Stimati doamna,Av6nd in vedere diagnosticele men-

lionate, puteli folosi urmdtoarele produ-5e:) Gemodeilvot dln mlddiJc de pdt-

duccl, 1 monodozd/zi.) Gemodeilvat dln radlcele de po-

rumb, 1 monodozd /zi.I Tlncturd dc casCan, 30 picdturi x 3

ori/zi.) Mag-Anghlnan, 6 cpr./zi, c6te 2 in

timpul f iecdrei mese.) UIei de peTte (900m9), 2cps.moi/z|

dimineala gi prdnz.] L-carnltln complex, 1 cpr./zi, dimi-

nea!6.

J*

f l' F c . l . - 53dean i ,Ba iaMare . in1, urmi cu un an am fost dia-& gnosticati cu"Sclerozi mul-

tiplS recurent remisivS". Mi s-a reco-mandat tratamentul cu interferon.Am ficut doui flacoane;i refuz s5-lmai fac, nu stiu daci e bine sau riudar este decizia mea gi ag dori untratament natural. Am citit despredvs., despre minunile pe care le fa-celi bolnavilor impreuni cu BunulDumnezeu. Am ciutat pe internetun medic specializat in fitoterapigdar din picate in Baia Mare giin jud.Maramureg nu este, de aceea apelez

la bunivoinla dvs. Vi rog din suflet,daci aveli t impul disponibil, s5-mirecomandali un tratament naturist.Bunul Dumnezeu si vi ocroteascS,s6 vi dea sinitate si puteli ajuta pecei care au nevoie de ajutorul dvs.Vd mulfumesc.

Stimat; doamna.Vi mullumesc pentru uriri gi sa ne

ajute pe to!i, f i indca avem nevoie. Res-pect decizia dumneavoastrd 5i in acestcaz puteli folosi:I Se-Spirulin, 3 cpr.lziJ UIei de pegte (900mg), 3 cps. moi/zi,

inainte de mese.] Hof Neuromlon, 6 cpr./zi, c6te 2

dupd fiecare mas5.I Gemodeilvat dln mugurl de coa-

cdz ncgtu, 1 monodozi dimineald; i 1 monodozd la prdnz, ina inte demese in ap5.Toate acestea timp de 1 lun5, apoi ! i-

nem legitura.

--I n-

f S.M. Buni ziua! Pentru unt, baiegel de 7 ani. Vd rog si-dt mi spuneli gi mie dacd pot

si-i dau ulei de pegte pe perioadaintregii ierni, dar in ace.lagi timp si-idau givitamina C 300 mg.. Am evitats5-i dau varianta cu vitamina D3pentru a nu face hipervitaminoza.Mulfumesc.

Stimate doamni,in cazul bSielelului uleiul de pegte

pentru copii poate fi folosit in t impul pe-rioadei reci, fdra probleme, insd trebuieavut in vedere ce este preferabil o dozdmicd 9i constante.) UIei dc peSte (600 mg.)cps. moi, 1

capsul i /z i , t imp de o lund, pauzi de2 saptim6ni gi se poate relua.in asociere cu vitamina C. nu este nici

un fel de contraindicatie.

aveli pe piafi. Am osteoporozi postmenopauzd gi dupi un traumatismsuferit intr-un accident auto. Totdupi accident coxartrozi bilateraligi o foarte veche spondilozi cervica-li. ln ultima vreme tot mai pronun-late sunt venele pe ambele picioare.Diabet pe care il fin in fr6u cu regimgi ceai. Valoarea glicemiei glicozila-te 5.97. Attept un sfat gi recoman-dirile dvs.Toate cele bune!

Stimatd doamni,Pentru osteoporoz5:

) Gemoderlvat dln mugurl de brad,1 monodozd/zi.ArtozS:

I Gcmoderlvat dln mugurl de coa-cdz ncgnt, 2 monodoze /zi.

I Gcmoderlvat dln muguri de pin, 2monodoze /zi.

) Gemoderivat dln mugurl de vtlddevlc,2 monodoze /zi.

I Condartroz pius, 3 cpr./zi.Varice:

I Gemodeilvat dln mugurl de cas-tan,2monodoze /zi.Glicemie:

* Fltodtab,3 cpr./zi

d 5

t D.M. - 46 ani.Vreau siintrebe daci acest ulei de citinio este bun gi pentru steatoazi

hepatici... gi cdte capsule ar trebuisi iau pe zi? Vi mulfumesc!

Stimate doamnd,Pentru steatozd hepaticS:

* UIei de cdtlnd (900 mg)cps. moi, 1capsull / zi.

) Armuhep,3 cps. / zi.

Cititori i intreabS, medicul rispunde

M.S. - Bragov. Vreau si incepsi util izez produsele natu-rale pe care le produceli gile

1l

il

t ,

il

Mugwt deWADEWEVltis vlnlfera

SupilMt attn;enttr

Mtry,'/-deCA,S.TANtl4ula. h*tl6art,@

Muguri d.eCOACAZNEGRU

Rlbr! nlgronl'{fo'r.il.thrr'/fr

30 @uod@ x 2El

-fof NEURoMIoNU

Cititori i intreabS, medicul rispunde

E.S. - 32 ani.Vi scriu cu rug6-mintea de a primi o reco-maqdare de tratament. Vd

trimit atagat rezultatulde la ultimeleanalize - colesterolul, TSH, T3 gi freeT3, au ie;it prost. Singura menliuneeste ci alSptez si nu voi putea sd re-nun! prea cur6nd la asta, astfel c5,vE rog sd linefi cont de acest aspectcend stab:lili tratdmentul. Sunt ne-cesare produse admise in aliptare.

Stimate doamnS,) Ulct de pc1tc (900 mg.)cps. moi, 3

cps. /zi, inainte de mese.I Atmuhep,3 cpr./zi, dupi mese.) Mag-Anghlnar, 6 cpr./ zi, c6te 2 in

timpul fiecirei mese.

.E-

1/ P.E.M.-$tefinegtiinoi,Argeg:I Bund ziua. Mama mea are 68c ani ;i a fost diagnosticatd cu

mielom multiplu in urmi cu 1 an gijumdtate. Urmeazd tratament cu chi-mioterapie, ne intereseazi dacd exis-ti o schemi de tratament folosindprodusele HOFIGAL, pentru aceastdboali.Vd mullumim!

Stimatd doamnd,ln principiu existd posibilitatea unui

tratament ajutdtor, care sd imbunit5-leasci imunitatea, fixarea calciului 5i altecomponente din aceasti afecliune, insddatele sunt sumare. iar tratamentul esteindividualizat. Analizele diferi de la opersoand la alta gi tabloul clinic nu esteidentic.

N.D.: Buni ziua! Vreau sd ur-mez un tratament cu natu-

s riste. in urmi cu 2 ani amfost diagnosticat cu Rectocoliti ul-cero-hemoragici cu ulcera!ii in zonasigmoid. Pe l6ngd medicamentelealopate recomandate de medicatunci, am consumat: Citinofort,Coenzima Q10 in ulei de citini,Omega 3 & Omega 6 vegetal, Gemo-derivate din mlidife de afin, mlSdi-!e de m6cege, cdtinS, ceai salvie.Dupd circa lt an nu am mai consu-mat produsele naturale, doar pro-dusele alopate seara. Acum o luni lacontrolul colonoscopic s-a depistat"mucoasi rectalS congestivd cu ul-ceralii ce singereazd la instrumen-

tare, aspect ce se pestreazi pini la20 cm, firi alte modificdri pini lacec". Diagnostic: rectocoliti ulcero-hemoragici, fazd remisiune, gastri-ti cronici iatrogeni. Simptomele inultimele luni: baloniri 9i flatulafiidupd ora 4 gi 15. Ugoare senzatii dedurere sub coaste, partea st6ngi.Scaune normale, 2-3 pe zi. Vreau siurmez un tratament adecvat bazatpe produse naturale. As prefera camedicamente din farmacie si nuiau. Ce md sfatuili si consum? Vdmullumesc anticipat!

Stimate domn,Ca schemd de tratament se pot folo-

si :) Reglacld,6 cps. /zi, c6te 2 inainte de

fiecare mas5.* Gemodcrlvat dtn mldtdtle de mc-

ilgor,3 monodoze /zi,clte l dupafi-ecare masd.

* Gemodcrlvat dln mugurl de cas-ton, 3 monodoze / zi, cdte 1 inaintede fiecare masd.in principiu se merge in paralel gi cu

medicalia alopati pentru o perioadd de1-2 luni .

f , r ,' i M.C.A. - 46 ani. Am citit inI revista"click pentru femei"cr despre produsul Complex

Alfalfa. Eu sufir de anemie autoi-mund gi hipotiroidie. Din ce am cititin revistS;i pe site-ul dumneavoas-tri, cred ci acest produs imieste utilpentru problemele de sanatate (maialds ci eu lunar fac injeclie cu vita-mina Bl2). O alti problemi cu Garemi confrunt des, este o CANDIDABUCALA ce nu-mitrece dec6t cu me-dicamente. Vi rog si-mi recoman-dafi ceva naturist in acest caz.

Stimatd doamnd,Avdnd in vedere ci ali spus de ane-

mie autoimund, cel mai bine ar mergeurmdtoarea schemS:I Sptrulind 1000 mg., 2 cpr./zi, dupit

mese.J Gemoderlvat dln mugurl de nuc,

1 monodozi / zi, inainte de masd inaod.

* Gemodcrlvat dln mlddllc dc cdtl-nd togle, 1 monodozd / zi, inainte demasa in ap5.

tl 1-2 picdturi Ulcl volatil scfvle, pusepe limba ;i apoi clStire cu api, dupifiecare mas5. Are un gust mai ciudat,insi da rezultate in c6teva zile.

l.R.: Despre Tutun Stop. Vo:iam si gtiu cam c6t timp tre-buie luat tratamentul? Cum

trebuie luat? Daci trebuie sd facipauze pe timpul tratamentului?Daci trebuie si-l ia in paralelcu altesuplimente...? A9 dori maimulte de-talii daci se poate. Attept rispunsuldumneavoastri pe adresa mea deemail. Mullumesc anticipat.

Stimati doamnS,Produsul Tutun Stop poate fi luat timpde 2 luni, timp in care se reduce numdrulde ligiri p6na la zero ligdri / zi.

in funclie de toleranla gastricd dozapoate fi de la 3 cpr./zi, pdnd la 9 cpr./zi.

Se poate asocia gi Lemn dulce, 1-3cps./zi.

DNSORIN MARGINEAN'JFomacon, Str. Collei, nn7,

sect.3,BucurytiTei.O730087680

[i ',',.l: .,t "I

fi

ftI

(

;j

IreFHLO

. ;1 l

t ! :

Adrese uti le

Revista H0tf GAt ' l laluli Si Sinilale este editat; de Fundagia HERON - preSedinte Mihai Chirea / tssN: 1 842 - 3310Redac!ie: e-mail: heron_mike20O56lyahoo.com Tel: 0721.82O.776, 0721.4O5.788

*'ti$iffi, .r3

;, t *,'i;$

$

ffi2

I

,1II

*. li!!$

;

i !, 1 ,

j l !

ll''

t ' i \ :

! t "

, i i ,

Foto produse: Drago5 Bolobita, (ornelia Manoliu Au mai colaborat din partea HOFl6AL: Asistent Dire(or 6eneral: Iristina Durnacj SDecialist PR: Anita Petrej5ef (omoartiment PR&Art: (ornelia Manoliu Tiraj: 50.000 de exemplare

,,r:r,it.r.r l

$os. Golentina nr,7q sector 2 t?l - 2N.A.53; fax (}21 - 241.15.41Galea Cr6ngagi nr.87, sector 6 W-A&,fi|;WM|-U$ngSt Coltei nr.7, sector 3 ttrl - iI1415,45; fioc 0Zl - 315S,11

Intsarea Serclor nr,2, sechr4 (I21 - 334,51.35/021 - 334.00.26:fax 021 -334.59.ffi

SE Ablierului nr,22, sector 1

St, linerefuluin bl, 2lb, partern GiurgiuSts. Gtigore Cantacuzino nr.185, bl. 150 A,, V2& - 51.9.2+ hx V24/- - &75.4

Sfr. Libefi tii nt, g4 Bteaza, Prahova

St Traian nr. 60, Bl. D, parte4 Galaf , jud. Gatali

Sos. Golentina nr, 76, bl. 1 1 1, parter, sector 2

Sf. Liberti$i nr.82, Breaza, Prahova

Bucur0boqetl I UZt -3f/d,.n.ncel Mare nr.l7. sector 2

Bd. Lacul Tei nr.65, s2tel. I tax: U21 - 31 2.45.30

Bd. Al.0bregia nr.20; Aleea Barajul Sadului nr.3 Ml-4fo.37.8 tU21L3/[.U2.N

St Dunirii, 81.1612, Sc.16, parbl Alexandria

Sts MihaiVrbazu nr.51qilruARh lFobfi llgtxt Sq,Grln * Sil. Calomfircscu u. 1 1 I tel.l tax;t252-324,W1

St L Maniu nr.42, ap.16, piala Avram lancuSt Louis Pasteur nr.60/5$St lon Mester nr.5

St Dimitie Bonciu, nr 6

Bd. 1 Decerhb 1Sl8 nr19/ -

Bd. General Magheru, bl.M$l1 - Oradea, jud. BihorBd. General Magheru nr.17 - Oradea,iud. Bihor$ts Curba Domneasci, nr 5, Bl 14, Sc 1,

St $tetun cel Mare, ff75

St Sbftn Stanca nr.9, Sibiu, jud. Sibiu

St Gtin Ridulescu Motu nr.22, bl. 116,

* Ioca,tiiunde existd medic de consiliere apifitoterapeuticd

0730.087.694

- Natudtl fr{nltate becembrie zorz / lanuarie zor3

Picturd deSunt pictori, in cen care lasdCulorile lor sd mai caddPe-aci! pe pdmhnt, pe acasd,

$i astri se cheamd zdpadd.

Mai vindem din fumul ndpraznicAl zilnicei noastre redute

Sub birne alb astre- celesteLumina privirii tresAre, , ,,Cfrnd strigdtul nostru mai esteZidit intr-o sfdntd ninsoqre.

Un bon de intrare la praznicChnd ninge din stelele mute.

Nin s o area e - apr o ap e ab str actd,Athta-i de sfdntd gi mare,Cd tronuri sub regi se cotractdin sinuciga;a ninso are,

Dar, domnule pictor al iernii,Ce rar te ardli de o vreme

$i noi te rugdm cu vecernii

$i noi i{i trimitem poelne.

Pe fiece fulg se citegteUn chip debdrbqt saufemeie

$i unele cad ingere;te

$i loc i;i gdsesc in muzee.

-%**,

Medalii de aur;i argint obfinutei,de Compania HOFIGAL la Concursul

Internation al EUREI(A- S alonul I IINO VA!,

IHE ETTGIAN AND IMEINAIIONAI.ITADT FAIRIOR IECHNOI.OGICAI. INNOVAIIoN

Mrner St

!ia? diE 'ru!g7gig'l

d&ry spl6stwl6 a dl blad @mbldlon ofpdyunsturM f.ity adds omqa 3 and om€ga 6 ot

v4&ue odgln

Gold medal

Hofigal a participat la acestconcurs cu brevetele a doui noiproduse nafurale.Efortul specialiEtilor qi alecercetirii, sub binecunoscutamarcd Hofigal, a fost risplltitcu decernarea de citre unjuriu internafional a douimedalii (aur gi argint), pi'ecumgi o medalie gi o diplomi deexcelenli oferite in cadrulaceleiaqi manifestiri de citrem rii Academiei de $tiinfeMedicale a Republicii Moldova.

rhuts4^Goh

ercf,&rpo. bd@

n ri lnv lu* "*ffi

I

@- Ma@sbtbrl

rtrThtq h*rr,