Fise Intensa Training Partea II Civil Reale

8/18/2019 Fise Intensa Training Partea II Civil Reale

1/31

Oana Maria Pop și Aurora-Andrda Fogăraș-Tocuț î n colaborare cuIntensa Training & Events

prezintă

Drept Civil.

DrepturiReale – FIȘE 2015


2/31

CUPRINS1.

DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ VS. DREPTUL DE PROPRIETATE

PRIVATĂ................................................................................... 5

2. EXERCITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ................. 12

3. MODALITĂȚILE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ – PROPRIETATEA

COMUNĂ-................................................................................. 16

4. DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ.......... 19

5. ACȚIUNEA POSESORIE VS. ACȚIUNEA ÎN REVENDICARE.................... 26


3/31

Cuvânt î nainte

Imaginaţi-vă că după ce terminaţi de î nvaţa pentru examenul de admitere î n profesie lăsaţi toate

cunoştinţele, notiţele, materialele, schiţele şi căr ţile voastre î ntr-o ordine impecabilă, î mpreună cu

sfaturi şi recomandări pentru cineva drag care urmează se susţină examenul î n cur ând. Aruncaţi tot ce

nu v-a folosit şi lăsaţi esenţialul. Mai mult, lăsaţi şi câteva atenţionări î n legătur ă cu păr ţile

interpretabile din materie, r ăspunsuri la î ntrebări dificile pe care le-aţi obţinut din multiple discuţii şi

dezbateri cu colegi şi profesori, experienta participării la evenimente juridice şi cursuri de pregătire,

dar şi experienţa susţinerii examenului. Credeţi că persoana care le primeşte se va pregăti mai uşor? Va

avea mai multe şanse de a fii admis î n profesie?

Imaginaţi-vă acum că aţi putea avea acces la toate aceste materiale şi explicaţii simple, elaborate

special pentru voi, de către o persoană care ştie cum e să treci printr-un examen şi care vrea să facă lucrurile puţin mai uşoare decât au fost pentru ea.

Având o ambitie şi o perseverenţă de aur, Oana Pop, a dus pregătire pentru examenul de admitere la

următorul nivel, repetând şi perfecţionându-se prin a-i î nvăţa pe alţii. Zeci de studenţi ai facultăţii de

drept UBB din Cluj î i mulţumesc pentru explicaţiile oferite, atât î n paticular, cât şi la conferinţele

gratuite susţinute prin intermediul Intensă Training.

Cu un proiect î ndr ăzneţ, inovativ şi mult curaj, Oana lansează î n perioada următoare cu sprijinul

Intensă Training, o serie de fise de pregătire, extrem de utile şi uşor de î nţeles dedicate tuturor celor

care se pregătesc pentru examenele de admitere î n profesii. Mai mult, materialele vor fi disponibilegratuit pe site-ul Intensa, motiv pentru care î i mulţumim Oanei pentru bunăvoinţă şi contribuţia ei.

Î narmaţi-vă cu entuziasm, î ncepem călătoria!

Echipa Intensa


4/31

O altfel de introducere

Având î n vedere că ne aflăm pe ultima sută de metri, moment î n care fiecare ajutor, fiecare vorbă bună

și î ndrumare sunt ideale pentru toți cei care urmează să susțină examenele de admitere î n profesii, am

considerat nu doar util ci și necesar să î ncep elaborarea unor schițe din domeniile mai dificile, ce pot

ridica dificultăți î n rezolvarea grilelor.

Această lucrare o voi efectua î n colaborare cu o prietenă foarte bună, studentă a Facultății de

Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Aurora-Andrada Fogăraș-Tocuț.

Î n cele ce urmează vor fi prezentate tabele ce vor cuprinde domenii importante din materiile de

admitere î n profesii, schițe și explicații relevante.

Tehnica de rezolvare a grilelor este deosebit de importantă. Sfatul meu este citirea ipotezei și

evitarea citirii variantelor de r ăspuns ( î n cazul î n care sintaxa o permite), accesarea informației pe care

deja o deții și î ncercarea elabor ării unui r ăspuns î nainte de citirea variantelor date. Î n cazul î n care

formularea grilelor nu permite această metodă, evident, se va trece la citirea r ăspunsurilor oferite și

î ncercarea elabor ării rapide a unei explicații pentru fiecare variantă. Î n cel mai r ău caz, dacă niciuna din

metodele prezentate nu dau roade, se poate î ntâmpla să avem un lapsus din cauza emoțiilor, recomand

metoda excluderii.

Vă doresc mult spor la î nvățat, putere, r ă bdare, concentrare maximă, succes la examene și toate

visele să vi se î mplinească!

Oana Maria Pop


5/31

DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ VS. DREPTUL DE PROPRIETATEPRIVATĂ

DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ DREPTUL DE PROPRIETATEPRIVATĂ

- este imprescriptibil - este inalienabil - este insesizabil

- este prescriptibil (în principiu) - este alienabil - este sesizabil

- nu face parte din circuitul civil - face parte din circuitul civilTitularii pot fi: statul și unitățile administrativ-teritoriale Titularii pot fi: orice persoană fizică

sau juridică, statul și unitățileadministrativ-teritoriale Modalități de dobândire: - prin achiziție publică, efectuată în condițiile legii; - prin expropiere pentru cauză de utilitate publică, în condițiile legii; - prin donație sau legat, acceptat în condițiile legii, dacă bunul, prinnatura lui sau prin voința dispunătorului, devine de uz ori de interes public; - prin transferul unui bun din domeniul privat al statului în domeniulpublic al acestuia sau din domeniul privat al unei unitățiadministrativ-teritoriale în domeniul public al acesteia, în condițiilelegii;

Expropierea Rechiziția - expropierea se dispune doar pentru cauză de utilitate publică.

Conform Legii nr. 33/1994:- pot fi expropiate bunurileimobile, proprietatea persoanelor fizice sau juridicecu sau fără scop lucrativ,

precum și cele aflate în proprietatea privată acomunelor, orașelor,municipiilor sau județelor, însănumai dacă utilitatea publică nueste de interes național.

Nu pot fi expropiate:- bunurile imobile proprietate

Rechiziția de bunuri se dispune: = la declararea mobilizării parțiale sau totale, precum și astării de război, prin decretul dedeclarare emis de PreședinteleRomâniei;= la instituirea stării de asediusau de urgență, prin decretul deinstituire emis de Președintele

României;= în cazul prevenirii, localizăriiși înlăturării urmărilor unordezastre, prin hotărâre aGuvernului sau prin ordine ale prefecților.* Rechiziția se dispune în cazde război sau în alte cazuriexcepționale și pot fi

Modalități de dobândire: - prin convenție (translativă); - prin moștenire legală sautestamentară;- prin accesiune;- prin uzucapiune;- ca efect al posesiei de bună-credin în cazul bunurilor mobile și alfructelor;

- prin ocupațiune;- prin tradițiune;- prin hotărâre judecătorească, atuncând aceasta este translativă de proprietate;- prin efectul unui act administrativînsă numai în cazurile expres prevăzude lege;- prin lege pot fi reglementate și altemoduri de dobândire ale dreptului de proprietate.

LIMITELE:1. Corporale – materiale; st. fizică(suprafață, sol, subsol, aer) 2. Juridice:Limitele legale- de lege, în interes privat se potmodifica prin acordul părților prinînscris autentic + îndeplinirea


6/31

publică; - bunurile imobile aflate în proprietatea privată a statului; - bunurile imobile aflate în proprietatea comunelor,orașelor, municipiilor sau

județelor, numai dacă utilitatea publică nu este de interesnațional.

Procedura expropierii preusupune parcurgerea a treietape:1. declararea utilității publice; 2. măsurile pregătitoareexpropierii (etapaadministrativă);

3. expropierea propriu-zisă șistabilirea despăgubirilor (etapa judiciară). Procedura de expropiere prevăzută de Legea nr.255/2010 are ca scop luareamăsurilor necesare executăriiunor lucrări de utilitate publică prevăzând realizarea unorobiective de interes național, județean sau local și ar e patruetape:1. aprobarea indicatorilortehnico-economici ai lucrărilorde interes național, județean saulocal:2. consemnarea sumeiindividuale aferentereprezenând plata depăgubirii pentru imobilele care fac partedin coridorul de expropiere șiafișarea listei propietarilorimobilelor;3. transferul dreptului de proprietate;4. finalizarea formalitățiloraferente procedurii deexpropiere.

Exercitarea dreptului deproprietate publică: dreptadministrativ, închirierea

rechiziționate atât bunurilemobile, cât și cele imobile. Cuexcepția celor comsumptibile șia celor perisabile, bunurile serestituie celor de la care au fostrechiziționate la expirarea

termenelor sau la încetareacauzelor care au determinatrechiziția. Dreptul la despăgubire existădoar dacă bunurile au suferitdegradări sau devalorizări, iardespăgubirea nu esteprealabilă.

formalităților legale (Carte Funciară)=> desființarea lor de către părți se fadoar cu caracter TEMPORAR.= folosirea apelor – curgerea fireascapelor.= raporturile de vecinătate – distan

lucrări intermediare, picătura streașindreptul de vedere, dreptul de trecere.= alte limite legale – trecerea pentruutilități, reintrarea în posesie, starea dnecesitate cu depăgubire echitabilă. Limitele convenționale - în limita ordinii publice și bunelormoravuri.- inalienabilitatea se poate ridica deinstanță dacă un alt interes superior oimpune.- trebuie sa existe un interes serios șilegitim și se poate institui pe o periadde cel mult 49 de ani.- convenție/testament. - este supusă formalitățlor de publicitate.Limitele judiciare:= raporturi de vecinătate. = limitele exercitării dreptului de proprietate.= toleranța.


7/31

Comentarii

Caracterele dreptului de proprietate sunt, în principiu, similare. Imprescriptibilitatea trebuie privită

din două puncte de vedere: în primul rând, sub aspect extinctiv – prin acesta se dorește a se sublinia

faptul că dreptul de proprietate nu se pierde prin neuz, el durează cât timp există bunul în cauză. Se

poate renunța la dreptul de proprietate doar prin înscris autentic urmat de înscrierea renunțării în

cartea funciară. Sub aspect achizitiv există, în schimb, diferențe între dreptul de proprietate publică,

respectiv dreptul de proprietate privată. În cazul proprietății publice, aceasta nu se poate dobândi prin

uzucapiune, spre deosebire de proprietatea privată.

Următorul caracter al dreptului de proprietate este inalienabilitatea, în cazul celui de proprietate

publică. Acesta semnifică faptul că dreptul de proprietate publică nu se poate înstrăina, sub sancțiunea

nulității absolute a actului de înstrăinare. În opoziție vine dreptul de proprietate publică, bunurile care

formează obiectul fiind în circuitul civil și, în consecință, sunt susceptibile de înstrăinare.

Dreptul de proprietate publică este, de asemenea, insesizabil. Acest lucru semnifică faptul că

bunurile ce-i alcătuiesc obiectul nu sunt susceptibile a fi urmărite de către creditori.

În cazul dreptului de proprietate privată, în special cazul exproprierii nu trebuie confundat cu

rechiziția. În ceea ce privește despăgubirea, diferența este deosebit de importantă, aceasta oferindu-se

de fiecare dată în cazul exproprierii, spre deosebire de cazul rechiziției, bunurile restituindu-se la

încetarea situației excepționale, cu excepția cazului în care acestea sunt consumptibile sau au suferit

deteriorări. Procedura este de asemenea diferită, reținând urgența în cazul rechiziției.

Un alt aspect important, de reținut, tot în cadrul dreptului de proprietate publică este faptul că

procedura exproprierii nu este necesară dacă este vorba despre un interes public iar bunurile se află

bunurilor, darea în folosință gratuită și concesionarea => Ase vedea următorul tabel!!!

Atributele dreptului de proprietate publică și ale dreptului de proprietate privată sunt: = posesia

= folosința = dispoziția Atât dreptul de proprietate publică, cât și dreptul de proprietate privată au caracter:= absolut= exclusiv= perpetuu


8/31

în domeniul privat al statului, fiind suficientă o decizie de trecere a bunului din proprietatea privată în

cea publică (același raționament se aplică și în cazul interesului local și unităților administrativ-

teritoriale).

Dreptul de proprietate privată nu ridică probleme, limitele legale ale dreptului de proprietat e sunt

destul de clar reglementate. Doresc să mă opresc asupra limitelor convenționale, respectiv clauza deinalienabilitate. De reținut este faptul că aceasta se poate dispune doar pe o perioadă limitată de timp,

49 de ani. În cazul în care se stipulează o altă durată, aceasta se reduce de drept la 49 de ani (termen

care începe să curgă de la momentul dobândirii bunului ). De regulă, se înscrie în cartea funciară

pentru opozabilitate față de terți. Nu va produce efecte o asemenea clauză în cazul în care este

prevăzută într -un contract de ipotecă, față de dobânditor.

Un alt aspect important, tot în acest domeniu este faptul că, această clauză de inalienbabilitate ,

dacă este introdusă într -un contract cu titlu gratuit este opozabilă și creditorilor anteriori ai

dobânditorului după încheierea contractului. Atunci când este introdusă într -un contract cu titlu

oneros, clauza de inalienabilitate poate fi opusă doar creditorilor ulteriori ai celui ținut de clauza de

inalienabilitate (evident, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile de opozabilitate).

Grile proprii

1) Caracterele dreptului de proprietate privată sunt:

a) Alienabil, prescriptibil, sesizabil.

b) Alienabil, impresciptibil, sesizabil.

c) Inalienabil, imprescriptibil, insesizabil.

Explicații

Aceasta este o grilă destul de ușoară ce nu necesită atenție maximă. Se poate observa și din tabel

care sunt caracterele dreptului de proprietate privată, răspunsul corect este a). Singura chestiune ce

necesita atenție este faptul că, în această grilă se cer caracterele dreptului de proprietate privată în

general, deci, regula. Faptul că acesta nu se pierde prin neuz nu este în contradicție cu aspectul că

este supus prescripției achizitive, putând fi dobândit prin uzucapiune, în condițiile legii.

Se poate observa că răspunsul de la litera c) reprezintă tocmai caracteristicile dreptului de

proprietate publică.

2) În cazul exproprier i i :

a) Se poate negocia despăgubirea a priori, de către părți.


9/31

b) În toate cazurile, despăgubirea trebuie plătită înainte de trecerea bunului în proprietate publică.

c) Una dintre deosebirile existente față de rechiziție este plata despăgubirii în toate cazurile

în care se efectuează trecerea unui bun în proprietate publică.

Explicații

Răspunsul de la litera a) este corect și, în același timp, este de dorit pentru a fi ambele părți

mulțumite. În cazul în care părțile nu doresc (sau, poate uneori chiar doresc), se ajunge la stabilirea

cuantumului despăgubirii oferite în schimbul bunului expropriat în instanță, de regulă, prin efectuarea

unei expertize.

Răspunsul de la litera b) nu este corect, întrucât, în cazurile urgente despăgubirea se poate plăti și

ulterior, în termen de 30 de zile de la trecerea bunului în propriet ate publică.

Răspunsul de la litera c) este corect deoarece, în cazul rechiziției, de regulă, bunul se restituie la

sfârșitul evenimentului excepțional ce a determinat -o nefiind necesară, în cele mai multe cazuri, o

despăgubire. În cazul exproprierii, aceasta nu se face pe o anumită durată fiind, de regulă, definitivă.

3) În cazul dreptul ui de trecere:

a) Acesta este imprescriptibil și poate fi obținut întotdeauna pe cale judiciară.

b) Se poate dobândi prin folosința continuă, timp de 10 ani.

c)

Calitatea procesuală activă pentru stabilirea dreptului de trecere aparține doarproprietarului fondului lipsit de acces la calea publică.

Explicații

Dreptul de trecere, inclusiv în momentul parcurgerii acestuia din codul civil, necesită o atenție mai

mare decât celelalte. Răspunsul de la litera a) nu este corect, întrucât, deși este imprescriptibil nu

poate să fie obținut, în toate cazurile, pe cale judiciară. Este, desigur, vorba despre situația în care

proprietarul fondului lipsit de acces la calea publică este în culpă. În cazul în care, din vina lui nu mai

are acces, dreptul de trecere se poate stabili doar pe cale amiabilă și cu plata a dublului despăgubirii.

Răspunsul de la litera b) este corect, acesta fiind prescriptibil achizitiv, conform codului civil, în

termen de 10 ani.


10/31

1

Răspunsul de la litera c) este corect fiindcă dreptul de trecere nu poate fi solicitat nici de către

detentor, nici de către posesor, aceștia fiind obligați să se adreseze proprietarului dacă doresc

obținerea lui. În caz contrar, acțiunea se va respinge ca fiind introdusă de către o persoană lipsită de

calitate procesuală (proprietarul fiind cel ce are datoria de a asigura normala folosință a bunului) .

DREPTUL DEADMINISTRARE

CONCESIONAREA ÎNCHIRIEREA DREPTUL DEFOLOSINȚĂGRATUITĂ


11/31

1

- drept real, opozabilERGA OMNES - organul ce l-aconstituit îl poateREVOCA, dacăinteresul public o cere

(+ neîndeplinireaobligațiilor,neexecutareadrepturilor de cătretitular etc.).- NU este susceptibil dedezmembrare.- raporturi deSUBORDONARE.- SCOP: realizareaintereselor publice.- STINGERE: revocare, pierire bunuri, încetareade proprietate publică a bunurilor.- Titularii: RegiiAutonome, AutoritățiAdministrative PubliceCENTRALE/LOCALE.- Titularii pot culegefructele (acoperireacheltuielilor înrealizarea scopului;restul=> venit la stat).- Titularii pot folosi șidispune (material, juridic) de bunuri încondițiile legii și actelorde administrare(constitutive).- prin ACT DEADMINISTRARE.PERPETUU => HG,HCL, HCJ.

- drep real, opozabilERGA OMNES - constituirea = cu titluONEROS (redevența)- încetare: ajungere latermen, denunț unilateral,

reziliere, dispariție bun. Bunuri:

retur =restituire . proprii

concesionarului.Subconcesionarea esteINTERZISĂ cu excepțiaSITUAȚIILOREXCEPȚIONALE+acordconcedent+forma

SCRISĂ ad validitatem. *concesionarul => acțiune pe riscul și răspundereasa!- durata determinată – 49de ani maximum+ 1x prelungiri maximum=1/2*durata inițială (ea poate fi prelungită osingură dată, prin simplulacord de voință al părților,

pe o perioadă egală cu celmult jumătate din duratainițială). - licitație publică. - Titularii – orice persoană fizică sau juridică (indiferent denaționalitate, cetățenie) - drept TEMPORAR.

- drept de creanță cutitlu ONEROS(chiria). - aprobarea Guv., CJ,CL, CG Buc.- mod de ex. de propr.

pub.- licitație publică - Titulari: orice persoană fizică sau juridică (indiferent denaționalitate,cetățenie). - sumele încasate=venit la bugetul destat/local (titularul aredreptul să păstreze o parte din sumele de bani obținute).

- drept real cu titluGRATUIT.- Titulari: InstituțiileUtilității Publice, persoanele juridicefără scop lucrativ +

constituite în scop de binefacere.- titularii nu beneficiază de fructelecivile.- drept TEMPORAR.


12/31

1

EXERCITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ

Comentarii

Aceste aspecte ale exercitării dreptului de proprietate publică sunt deosebit de importante și

destul de dificile având caracteristici asemenătoare.

În primul rând, trebuie să ținem cont de titularii acestor drepturi, nu în toate cazurile

încadrându- se persoanele fizice, acestea regăsindu-se doar în cazul concesiunii și închirierii.

În al doilea rând, perioada pe care se pot constitui este deosebit d e importantă. În cazul

concesiunii trebuie reținut că se poate constitui pe o perioadă de maxim 49 de ani, iar spre deosebire

de regulile generale din codul civil, în cazul dreptului de concesiune, dacă perioada stabilită depășește

termenul de 49 de ani, contractul este nul absolut (regula generală, în domeniul dreptului civil fiind

faptul că se reduce , de drept, la perioada legală). Dreptul de concesiune este reglementat de legi

speciale și acestea sunt de strictă interpretare. De asemenea, dreptul de concesiune poate să fie

prelungit, însă, numai pentru o durată egală cu jumătate din durata stipulată inițial în contract și doar

o singură dată.

Pe de altă parte, dreptul de proprietate publică, spre deosebire de dreptul de proprietate

privată nu este susceptibil de dezmembrare. Dezmembrămintele dreptului de proprietate nu se

confundă cu limitele exercitării dreptului de proprietate, acestea păstrându- se și în cazul dreptului de

proprietate publică în măsura în care sunt compatibile cu interesul general. Un alt aspect important este reprezentat de faptul că, dreptul de administrare este efectul unui

act de autoritate, guvernat de raporturi de subordonare, spre deosebire de concesiune și dreptul de

folosință care sunt efectele unor acte juridice.

De asemenea, dreptul de concesiune și cel de închiriere sunt atribuite, de regulă, în urma unei

licitații publice.

Apărarea dreptului de proprietate revine titularului dreptului de exercitare a dreptului de

proprietate publică, dar acesta este obligat să informeze titularul proprietății publice cu privire la

orice tulburare și să îl introducă, dacă este cazul, în proce s – cerere de intervenție forțată – arătarea

titularului dreptului real.


13/31

1

Grile proprii

1)

În cazul contr actului de concesiune:

a) Forma scrisă este cerută ad probationem.

b)

Se atribuie în urma unei licitații publice și se încheie un contract, în forma scrisă, cerutăad vali ditatem.

c) Subconcesionarea este permisă doar în situații excepționale, acesta fiind un contract

in tuitu personae .

Explicații

Răspunsul de la litera a) nu este corect, întrucât, conform legii speciale, forma scrisă, în cazul

contractului de concesiune este cerută ad validitatem ș i nu doar ad probationem. În lipsa îndeplinirii

formei scrise contractul de concesiune este lovit de nulitate absolută.

Răspunsul de la litera b) este corect, forma scrisă este o condiție de validitate a contractului de

concesine, iar acesta, la fel ca și în cazul închirierii, se încheie în urma unei licitații publice la care

poate participa orice persoană fizică sau juridică.

Răspunsul de la litera c) este corect. Ca regulă generală, în materie de concesiune, este

interzisă subconcesionarea, fiind un contract intuitu personae, dar în situații excepționale aceasta este

permisă.

2) Închirierea bunurilor proprietate publică se deosebește de contractul de concesiune pri n

următoarele:

a) Este un drept de creanță.

b) Se specifică o durată limită pe care se poate încheia.

c) Se poate încheia cu orice persoană fizică sau juridică.

Explicații

Răspunsul de la litera a) este cel corect, dreptul de concesiune, spre deosebire de cel de

închiriere este unul real, opozabil erga omnes. Unul dintre cele mai puternice argumente pentru a

justifica faptul că dreptul de închiriere al bunului proprietate publică este unul de creanță este faptul


14/31

1

că, drepturile reale sunt reglementate expres și limitativ de către lege, iar printre acestea (uzufruct, uz,

abitație, superficie, servitute) nu se regăsește și dreptul de închiriere.

Răspunsul de la litera b) nu est e corect deoarece, nu în cazul dreptului de închiriere este

prevăzută expres durata pe care se poate constitui, ci în cazul dreptului de concesiune (pe o perioadă

de maxim 49 de ani, sub sancțiunea nulității absolute a însăși contractului de concesiune cu posibilitatea unei singure prelungiri, egale cu exact ½ din durata inițială stipulată în contract).

Răspunsul de la litera c) nu este corect, întrucât, această sintagmă nu reprezintă o deosebire ci,

dimpotrivă, o asemănare.

COPROPRIETATE DEVĂLMĂȘIE PROPRIETATEPERIODICĂ

1. Coproprietate obișnuită – forma de proprietate comună pe cote- părți care poate înceta prin partaj judiciar/voluntar.- Titularii pot fi: persoane fizice sau juridice, statul și unitățile administrativ-teritoriale.2. Coproprietate forțată – forma de proprietate comună pe cote- părți careare ca obiect un lucru care, prin naturasa, este susceptibil să fie folosit în mod permanent de către două sau mai multe persoane, fără posibilitatea de a fi supus partajului judiciar.- fiecare titular poate utiliza bunul fără aavea nevoie de consimțământul expresori tacit al celorlalți cu respectarea adouă limite: = să se respecte destinația bunului= să permită exercitarea folosinței decătre ceilalți coproprietari. *niciun copropietar nu poate face actede dispoziție cu privire la întregul bun proprietate comună. Se află în coproprietate forțată: - părțile comune din clădirile cu maimulte etaje sau apartamente având proprietari diferiți; - despărțiturile comune; - bunurile asupra cărora există un dreptde proprietate periodică;

Bunul aparține tuturor fără precizarea unei cote părțiideale din dreptul de proprietate.Izvoarele devălmășiei: - legea. - voința părților exprimatăprintr-un act juridic.

Devălmășia este de douăfeluri:- devălmășia legală. - devălmășia voluntară.

- fiecare titular exercită toate prerogativele dreptului de proprietate pe o perioadăsuccesivă, determinată de timp Modalități de dobândire: act juridic/fapt juridic/uzucapiune.- Acte de dispoziție: oricine,doar pentru perioada sa.- consolidarea – stingere proprietate periodică. - bunul nu este fr a cționat - Încetarea - partajulVOLUNTAR (în principiu)* nerespectarea obligațiilor deexercitare a dreptului de proprietate /tulburareacelorlalți coproprietari – poateduce la excludere ( prinhotărâre judecătorească, doardacă un coproprietar/terțcumpără parteacoproprietarului în cauză).


15/31

1

- bunurile care constituie amintiri defamilie;- bunuri comune necesare sau utile pentru folosirea a două imobile vecine,situate pe linia de hotar sau alteinstalații care deservesc două sau mai

multe clădiri, un drum comun într -uncartier de locuințe sau alte asemenea bunuri;- orice alt bun comun prevăzut de lege.DEOSEBIRIa) determină cota- parte ideală, abstractă,din dreptul de proprietate b) oricine poate dispune de cota lui.c) poate exista independent de anumitecalități ale coproprietății. d) izvoare diferite: Constituția, legea,

succesiunea, uzucapiunea etc.e) orice persoană fizică sau juridică.

a) nu determină cota-parteideală, abstractă, din dreptulde proprietate b) nu se poate dispune de cota parte întrucât aceasta nu estedeterminată.

c) până în prezent=puterniccaracter intuitu personae. d) alegere de soți a regimuluimatrimonial +altele (legislațiaactuală lasă deschisă posibilitatea unor viitoarereglementări în cauză). e) doar persoane fizice, dreptde proprietate privată.

ASEMĂNĂRI

= ambele sunt modalități de proprietate . = există o anumită organizare a modului de exercitare. = ieșirea din indiviziune se realizează prin PARTAJ.


16/31

1

MODALITĂȚILE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ – PROPRIETATEA COMUNĂ-

Comentarii

Doctrinar, se discută despre proprietatea comună, rezolubilă și anulabilă în acest capitol, dar

ultimele două sunt doar modalități teoretice de exercitare a dreptului de proprietate comună, întrucât,nu se ajunge la exercitarea lui concomitentă. Mai degrabă se poate vorbi despre o vocație a unui

asemenea exercițiu. În cazul în care este vorba despre proprietatea anulabilă avem, de fapt, în discuție

un act juridic afectat de o cauză de nulitate relativă, iar, în cazul în care aceasta este invocată, acesta

se desfințează cu efect retroactiv urmând punerea părților în situația anterioară încheierii lui iar, în

cazul în care nu se invocă ori, se confirmă, dobânditorul rămâne în continuare proprietar al bunului

dobândit. În cazul proprietății rezolubile, aceasta este afectată de o condiție rezolutorie, iar în cazul în

care se împlinește , bunul revine în proprietatea înstrăinătorului, iar în cazul în care nu se împlinește,

revine dobânditorului, dreptul de proprietate consolidându-se cu efect retroactiv. Un exemplu clasic în

această materie este reprezentat de vânzarea cu pact de răscumpărare (numită și vânzarea afectată de

clauză rezolutorie expresă).

Proprietatea comună se poate privi din trei puncte de vedere, coproprietatea obișnuită,

devălmășia și cea periodică. Foarte important, un aspect care se scapă din vedere este cel privind

titularii. În cazul devălmășiei nu se poate imagina o situație în care unul dintre titulari să fie o

persoană juridică. În cazul coproprietății obișnuite titulari pot fi orice persoane fizice sau juridice, la

fel și în cazul proprietății periodice.

Un alt aspect de reținut în acest domeniu este reprezentat de modalitatea de încetare a

proprietății comune. În cazul în care este vorba despre coproprietate comună obișnuită, respectiv

periodică și devălmășia acestea pot înceta atât prin partajul voluntar cât și prin cel judiciar. Dacă

vorbim despre coproprietatea forțată aceasta poate înceta doar prin partajul voluntar ( din această

categorie nu trebuie uitate bunurile care constituie amintiri de familie – acestea având o semnificație


17/31

1

morală deosebită ). De asemenea, termenul în care se poate cere/efectua partajul nu este unul limitat

în timp, acesta fiind imprescriptibil, nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune.

Tot în materia partajului , conform noilor coduri, un singur coproprietar poate să stea în

procesul civil atât în calitate de pârât, cât și în calitate de reclamant. Desigur, există posibilitatea

introducerii și ai celorlalți coproprietari în proces, dar pentru a se putea judeca litigiul, acest lucru nueste imperativ. Hotărârile pronunțate în cazul în care nu participă toți coproprietarii, în măsura în

care sunt favorabile, profită tuturor.

Convențiile asupra partajului sunt permise, în cazul în care sunt încheiate de către

coproprietari este necesar acordul tuturor, iar acestea nu pot să fie încheiate pe o perioadă mai mare

de 5 ani, iar în cazul în care sunt decise de către instanță, acestea pot fi stabilite pe o perioadă de

maxim 1 an, în situația în care ar exista riscul de a se aduce prejudicii grave celorlalți coproprietari.

Un alt aspect nou, de reținut, este reprezentat de faptul că, potrivit noilor coduri partajul are

efect constitutiv de drepturi, producându- și, de regulă, efectele din momentul în care se încheie.

Dacă comparăm coproprietatea cu devălmășia putem observa că, în cazul primei modalități

fiecare coproprietar este titular asupra unei cote părți ideale abstracte din dreptul de proprietate și nu

din bun, privit fracționat, spre deosebire de cea din urmă , în cazul căreia nici măcar această cotă nu

este cunoscută.

Proprietatea periodică nu ridică probleme deosebite. Practic, în acest domeniu avem mai mulți

proprietari care exercită toate prerogativele dreptului de proprietate în intervale de timp determinate,

egal e sau inegale. Acesta ia naștere prin intermediul unui act juridic încheiat de comun acord și seînscrie în cartea funciară. Fiecare coproprietar poate închiria, vinde și ipoteca bunul pe perioada

corespunzătoare exercitării dreptului propriu de proprietate. Dacă asemenea acte depășesc perioada

alocată lui, acestea vor fi inopozabile coproprietarului aferent intervalului respectiv de timp.

În cazul în care un coproprietar tulbură grav exercitarea dreptului celorlalți coproprietari

acesta poate să fie exclus, prin hotărâre judecătorească, la cererea celui vătămat, dar aceasta poate să

aibă loc doar în măsura în care, unul dintre ceilalți coproprietari sau un terț sunt dispuși să cumpere

cota din dreptul de proprietate aferentă intervalului de timp corespunzătoare coproprietarului exclus.

Grile proprii

1) Partajul:


18/31

1

a) Este susceptibil de suspendare pe perioadă nelimitată.

b) Voluntar, este permis în toate cazurile.

c) Creditorii coproprietarilor îl pot solicita pe calea acțiunii oblice.

Explicații

Răspunsul de la litera a) nu este corect deoarece, suspendarea convențională este permisă doar

pe o perioadă de 5 ani, prin încheierea unui înscris autentic, iar cea judiciară dispusă de către

instanță este permisă pe o perioadă de 1 an, atunci când interesele copro prietarilor ar fi puse în

pericol, în cazul în care s-ar proceda la partaj în momentul în care cauza a fost dedusă judecății.

Răspunsul de la litera b) este corect conform regulii: nimeni nu poate fi obligat să rămână în

indiviziune. În cazul partajului judiciar – acesta nu este permis dacă ne aflăm în prezența

coproprietății forțate.

Răspunsul de la litera c) este corect, creditorii personali ai fiecărui coproprietar au un drept de

garanție asupra bunului proprietate comună. Aceștia pot urmări silit cota parte din dreptul de

proprietat e aferentă debitorului lor sau pot cere instanței partajul .

2) Coproprietatea:

a)

În cazul în care se exercită în comun dreptul de proprietate, aceasta se prezumă până laproba contrară.

b) Poate lua naștere atât prin deschiderea unei succesiuni, cât și prin încheierea unui act

juridic.

c) În cazul celei obișnuite, fiecare coproprietar poate folosi bunul în mod exclusiv, absolut și

perpetuu, chiar și schimbându-i destinația.

Explicații

Răspunsul de la litera a) este corect deoarece legea prezumă că, din moment ce mai multe

persoane exercită în comun dreptul de proprietate asupra unui bun aceștia sunt coproprietari, iar în

cazul în care nu se dispune contrariul, cotele acestora sunt egale.

Răspunsul de la litera b) este corect fiindcă orice modalitate legală de naștere a dreptului de

proprietate, ce nu contravine legii și bunelor moravuri este permisă pentru a putea lua naștere dreptul

de coproprietate.


19/31

1

Răspunsul de la litera c) nu este corect, întrucât , cu toate că fiecare co proprietar poate

exercita toate prerogativele dreptului de proprietate acestea privesc doar cota parte ideală, abstractă

din drept și în niciun caz nu este permisă schimbarea destinației bunului fără acordul tuturor

coproprietarilor ori tulburarea celorlal ți coproprietari în liniștita și utila folosință a acestor

DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ

UPERFICIE UZUFRUCT UZ ABITAȚIE SERVITUTEste dreptul de aea sau de aifica onstrucție perenul altuia,asupra ori înbsolul acelui teren,

upra căruiaperficiarulbândește un dreptfolosință. doctrină s-a arătatexistă două forme

e dreptului deperficie:Forma principală ompletă, deplină) aeptului deperficie, care

esupune căperficiarulbândește dreptulproprietate asupranstrucției,antației sau alteicrări aflate peenul proprietateaei alte persoane.Forma secundară completă,

cipientă) a

eptului deperficie, carenstă în dreptulperficiarului de anstrui, planta sauifica o lucrare peenul proprietateauia.ste un drept real,obiliar, purtând

- este dreptul de afolosi bunul alteipersoane și de aculege fructeleacestuia, întocmai ca proprietarul, însă cuîndatorirea de a-i

conserva substanța(folosință+fructe)

- prerogativadispoziției rămânela proprietar (careeste denumit nudproprietar)

- prerogativa posesieieste împărțită întreuzufructuar șinudul propietar

- în raporturile dintre

nudul proprietar șiuzufructuar, cel dinurmă este doar undetentor precar,fiindcă este obligatca la încetareauzufructului să îirestituie bunulnudului proprietar

Este un drept:- real principal;- mobiliar sau

imobiliar;- esențialmente

TEMPORAR(uzufructulconstituit înfavoarea uneipersoane fizice estecel mult viager, iaruzufructulconstituit în

- sunt varietăți ale dreptului de uzufruct,astfel încât, se aplică regulile din materiauzufructului referitoare la constituirea și lastingerea dreptului, precum și la rapor turile juridice dintre nudul proprietar și titularuldezmembrământului. - titularii au dreptul de a folosi lucrul și de a

culege fructele.- ambele drepturi pot fi constituite în temeiulunui act juridic sau prin alte moduri prevăzutede lege.- titularului de uz și celui de abitație îi esteinterzisă să cedarea, închirierea oriarendarea bunului ce face obiectul acestordrepturi.- atunci când au obiect un bun imobiliar, estenecesară înscrierea în cartea funciară. - prin acte inter vivos/mortis causa.

DEOSEBIRIDreptul de uz estedreptul unei persoane de a folosilucrul altuia și de a-iculege fructelenaturale șiindustriale numai pentru nevoile proprii și alefamiliei sale.- titularul dreptuluide uz poate folosi șiculege, pentru el șimembrii familieisale, fructelenaturale și celeindustriale.- titularul dreptuluide uz NU poateculege și fructele

Dreptul de abitație este dreptultitularului de a locuiîn locuința nudului proprietar împreunăcu soțul și copiii săi,chiar dacă nu a fostcăsătorit sau nu aveacopii la data la cares-a constituitabitația, precum șicu părinții ori alte persoane aflate înîntreținere. -titularul dreptuluide abitație poatefolosi și culege, pentru el și pentrumembrii familieisale, fructele.

- este sarcina care greveazimobil, pentru uzul sauutilitatea imobilului unui alt proprietar.- este un drept real, imobilconstituit asupra bunului alt persoane decât titularul

dreptului de servitute.- servitutea presupuneobligatoriu două bunuriimobile pri natura lor, nuneaparat vecine, ce aparțin ldoi proprietari difer iți (dintrcare imobilul în folosul cărse instituie servitutea poardenumirea de fond dominaiar imobilul grevat de aceasarcină se numește fondaservit).

- servitutea este un accesoriufondului.- servitutea nu poate fidespărțită de fond pentru a cun drept de sine stătător. - dreptul de servitute setransmite odată cu fonduldominant, chiar în lipsa unestipulații exprese în acest senîn actul juridic de înstrăinarefondului dominant.- servitutea are un caracter

PERPETUU (ce decurge dicaracterul accesoriu) – dacă părțile nu au prevăzut un terși dacă situația care a generaservitutea se menține, dreptuservitute va dura cât timp voexista cele două fonduri,transmițându-se moștenitori- servitutea esteINDIVIZIBILĂ, adică


20/31

2

upra unei suprafețeteren;te un drept

EMPORAR , pe orată de cel multde ani;ste un drept

prescriptibiltinctiv;NU poate înceta

calea partajuluieoarece dreptul deoprietate alperficiarului șieptuloprietaruluienului nu sunt înre deproprietate, ci

UNT DOUĂREPTURISTINCTE);reptul deperficie se poatenstitui prin acteridice (poate firba de convenție – cazul convențieie necesară formatentică, subncțiunea nulității

solute – cu titluatuit sau oneros,t și de legat), prinucapiune și prine modurievăzute de lege;reptul deperficie se exercitălimitele și înndițiile actuluinstitutiv;auzele de stingere

e dreptului deperficie (dreptulsuperficie senge prin radierean cartea funciară): a expirarearmenului;rin consolidare,că termenul șinstrucția devin

favoarea uneipersoane juidicepoate avea o duratăde cel mult 30 deani) ;

- intransmisibil mortiscausa , cesiunea

uzufructului fiindposibilă numai prinacte juridice întrevii.

- pot fi date în uzufructorice bunuri mobilesau imobile,corporale sauincorporale, inclusivo masă patrimonială,o universalitate defa pt ori o cotă-parte

din acestea.- uzufructul poartăasupra tuturoraccesoriilor bunuluidat în uzufruct, precum și asupra atot ce se unește sause încorporează înacestea.

*Noul Cod Civilcuprinde dispozițiispeciale cu privire la

uzufructul asupracreanțelor, asuprarentei viagere, asupracapitalului, asuprafondului de comerț.

- uzufructul poate aveaca obiect atât bunurineconsumptibile (cazîn care, dacă bunurilese uzează ca urmarea utilizării lor,uzufructuarul are

dreptul de a le folosica un bun proprietarși potrivit destinațieilor; Astfel, laîncetareauzufructului,uzufructarul va fiobligat la restituireavalorii pe care ar fiavut-o bunul la

civile.- obiectul dreptuluide uz: bunurimobile sau imobile.

-obiectul dreptuluide abitație: casa delocuit.*se poate spune că

dreptul de abitațieeste un drept de uzavând ca obiect o

locuință. - există și un dreptde abitație de naturălegală, și anume,dreptul de abitație alsoțuluisupraviețuitor – legea îi recunoaștesoțuluisupraviețuitor undrept de abitație(gratuit) asupra

locuinței care aaparținutdefunctului dacă: nueste titular alniciunui drept realde a folosi o altălocuințăcorespunzătoarenevoilor sale; alocuit în casarespectivă până ladata deschiderii

moștenirii; aceastăcasă face parte din bunurile moștenirii. *dreptul de abitațieal soțuluisupraviețuitor sestinge la partaj, darnu mai devreme deun an de la datadeschideriimoștenirii (acestedrept încetează

înainte de împlinireatermenului de un an,în caz derecăsătorire asoțuluisupraviețuitor).

grevează întregul fondul aseși profită întregului fonddominant.Clasificarea servituților: 1. După felul manifestării înexterior:- servituți aparente

- servituți neaparente 2. În funcție de modul deexercitare:- servituți continue - servituți necontinue

Combinând cele două criteridoctrină s-a arătat că pot ex- servituți continue și apar(servitutea de vedere) - servituți continue șineaparente (servitutea de a

construi mai sus de înălțime permisă de reglementărilelegale)- servituți necontinue șiaparente (servitutea de trecexercitată pe un drum vizibi- servituți necontinue șineaparente (servitutea detrecere când nu există un dru pentru exercitarea ei)3. Din punctul de vedere alobiectului lor:

- servituți pozitive - servituți negative Cea de-a treia clasificare prezintă importanță în materdobândirii dreptului de servi prin uzucapiune: prinuzucapiune tabulară poatedobândită orice servitute, prin uzucapiuneextratabulară pot fi dobânnumai servituțile pozitive.

Servituțile se pot constitui:- prin act juridic (convențisau legat) – se pot constituioricare astfel de servituți, înmăsura în care nu impun proprietarului fondului aservun fapt personal și nu contraordinii publice.*Convenția de constituire aservituții trebuie să fie înche


21/31

2

oprietatea aceleiașirsoane;rin pieireanstrucției, dacăistă stipulațiepresă în acestns;

n alte cazurievăzute de lege.

această dată), cât șiunele bunuriconsumptibile (ex. bani, grâne etc.),situație cunoscutăsub denumirea decvasiuzufruct (caz în

care uzufructuarulare dreptul de adispune de bunurilerespective, avândobligația să restituiela încetareauzufructului, fie bunuri de aceeașicantitate, calitate șivaloare cu cele primite, fiecontravaloarea

acestora la datastingerii uzufructului,la alegerea proprietarului).

- uzufructul se poateconstitui numai înfavoarea unei persoane existente,fie prin act juridic,fie prin uzucapiune ,fie prin alte moduri prevăzute de lege,

dispozițiile înmaterie de cartefunciară fiindaplicabile.

*dacă dreptul deuzufruct se constituieasupra unui bunimobil, actul juridic trebuie să îmbraceforma autentică,sub sancțiuneanulității absolute.

*dreptul de uzufruct se poate constitui șiprin acte juridicemorti is causa ,testatorul dispunând printr-un legat instituirea unui dreptde uzufructuniversal, cu titluuniversal sau cu titlu

în formă autentică, subsancțiunea nulității absolute(servitutea, fiind un drept reimobiliar, este supusă înscriîn cartea funciară). *Servitutea nu poate ficonstituită prin act juridic

unilateral inter vivos, deoareeste nevoie de acordul proprietarului fonduluidominant și de cel al proprietarului fondului aserv=> ar fi nevoie de o convenț- prin uzucapiune tabularăextratabulară (prin uzucapextratabulară pot fi dobânditdoar servituțile pozitive).* Codul Civil reglementează posibilitatea constituirii une

servituți în vederea unei utilviitoare a fondului dominannu numai pentru o utilitateexistentă la data constituirii

Cauzele de stingere aledreptului de servitute – servituțile se sting pe caleprincipală prin radierea lodin cartea funciară pentru din următoarele cauze: - consolidarea;

- renunțarea proprietarulufondului dominant;- ajungerea la termen;- răscumpărarea; - imposibilitatea definitivăexercitare;- neuzul timp de 10 ani;- dispariția oricărei utilitățacestora;- prin expropierea fonduluaservit, dacă servitutea estcontrară utilității publice

căreia îi va fi afectat bunulexpropriat.

De asemenea, pot constituicauze de stingere a dreptuluservitute, chiar dacă nu sut prevăzute expres de lege, și- pieirea fondului aservit;- desființarea titlului deproprietate al celui ce a


22/31

2

particular în favoareaunei persoane.

Cauzele de stingereale dreptului deuzufruct:

- moarteauzufructuarului ori,

după caz, încetareapersonalității juridice, chiar dacătermenul pentru carea fost constituitdreptul de uzufructnu s-a împlinit;

- ajungerea latermen;

- consolidare, adicăatunci când calitateade uzufructar și de

nud proprietar seîntrunesc în aceeași persoană;

- renunțarea lauzufruct;

- neuzul timp de 10ani sau, după caz,timp de 2 ani încazul uzufructuluiunei creanțe;

- la cererea nuduluiproprietar în cazul

abuzului defolosință din parteauzufructuarului (creditoriiuzufructuarului potinterveni în proces,în vedereaCONSERVĂRIIdreptului lor, având,totodată, posibilitateade a se angaja larepararea

stricăciunilor șioferirea de garanții pentru viitor.

- pieire bun; - alte cauze prevăzute

de lege;

constituit servitutea sau alcelui în folosul căruia s-aconstituit servitutea;- desființarea titlului prin s-a constituit servitutea.


23/31

2

Comentarii

Fiind expres și limitativ prevăzute de lege, dezmembrămintele dreptului de proprietate necesită

o atenție deosebită. Vom observa, la momentul oportun , că unele dintre ele prezintă asemănări

importante, uneori fiind sunt greu de diferențiat. Cel puțin o grilă la examenele de admitere în profesie

vor fi din acest subiect, uneori punându- se accentul pe diferențele existente față de vechea

reglementare.

Dreptul de superficie nu trebuie confundat cu dreptul coproprietarilor asupra bunului, acestea

sunt distincte, în primul rând, cel dintâi este un drept real, spre deosebire de cel din urmă care este o

modalitate a dreptului de proprietate. Pe de-altă parte, dreptul de superficie nu se exercită în comun,

concomitent de două sau mai multe persoane ci, superficiarul are însuși un drept de proprietate asupra

construcției și doar un drept de folosință a terenului, proprietate a ceileilalte persoane, acesta din

urmă putând fi folosit în limitele și în măsura necesară exercitării dreptului de proprietate asupra

construcției.

Spre deosebire de reglementarea din vechiul cod civil, conform căreia dreptul de superficie era perpetuu, în reglementarea actuală acesta se poate constitui DOAR PE O PERIOADĂ DE 99 DE ANI,

cu posibilitatea prelungirii. Cu toate că perioada de timp este mare, nu trebuie să ducă la concluzia că

acesta nu ar fi temporar ci perpetuu.

Fiind un drept real, acesta este necesar să fie înscris în sistemul de publicitate imobiliară,

cartea fuciară.

Dreptul de uzufruct este, de asemenea, un drept TEMPORAR! Aceasta reprezintă a asemănare

dintre dreptul de superficie și cel de uzufruct (atenție la grile! ). În cazul în care nu este prevăzută

perioada de timp pe care se poate constitui, aceasta este de 30 de ani, în cazul în care este vorba

despre persoanele juridice, și maxim viager, dacă este vorba despre persoanele fizice (atenție! Cu

toate că este viager, nu se poate afirma că acesta este perpetuu).

Dreptul de uzufruct, la fel ca și celelalte drepturi din acest domeniu, este unul real deci, este

necesară înscrierea titularului său în sistemul de publicitate imobiliară, cartea funciară.


24/31

2

Atenție deosebită necesită acest drept real, întrucât, se poate uneori confunda cu dreptul de uz,

respectiv cu dreptul de abitație și, în mod justificat , întrucât, acestea din urmă sunt varietăți ale

dreptului de uzufruct. Toate au ca premisă folosirea bunului, culegerea fructelor de către o persoană,

uzuar/ uzufructuar pe de-o parte și pe de-altă parte, prerogativa dispoziției juridice rămâne la o altă

persoană, numită nudul proprietar. Dreptul de uzufruct, respectiv uz, pot avea ca obiect atât bunurimobile cât și bunuri imobile, spre deosebire de dreptul de abitație ce are ca obiect o casă de locuit. În

cazul dreptului de uz, abitație titularul poate folosi bunul pentru sine, respectiv familia sa, spre

deosebire de dreptul de uzufruct, în cazul căruia cesiunea, închirierea nu este interzisă , acesta din

urmă neavând un puternic caracter intuitu personae.

Atât dreptul de uz cât și cel de abitație sunt drepturi reale deci, este necesară înscrierea lor în

cartea funciară!

Dreptul de ser vitute este ultimul drept real și singurul care este PERPETUU!!! Aceasta este o

deosebire des sesizată în cărțile de grile. De asemenea, un alt aspect important ține de faptul că acest

drept, pentru a putea fi constituit cere existența a două bunuri imobile și afectează întreg ul fond aservit

și profită întregului fond dominant. De regulă, se con stituie în favoarea unui fond, pentru uzul și

utilitatea acestuia.

Grile proprii

1)

În cazul dezmembrămintelor dreptului de proprietate:

a) Acestea se pot constitui pe durată perpetuă, în toate cazurile.

b) Dreptul de uzufruct se deosebește de cel de uz prin obiectul la care se referă.

c) Prin uzucapiune extratabulară se pot dobândi doar servituțile pozitive.

Explicații

Răspunsul de la litera a) nu este corect deoarece, doar în cazul dreptului de servitutite este

valabilă afirmația, doar în acest caz se poate constitui pe durată perpetuă. Răspunsul de la litera b) nu este corect întrucât dreptul de uzufruct nu se deosebește de cel de

uz prin obiectul la care se referă, ambele se pot con stitui atât asupra bunurilor mobile, cât și asupra

celor imobile.Deosebirea dintre cele două se referă la titularii drepturilor. În cazul dreptului de uz,

acesta se poate constitui doar în favoarea persoanei în cauză putând fi folosit doar de membrii a

familiei ei.


25/31

2

Răspunsul de la litera c) este corect fiindcă orice servitute poate fi dobândită prin uzucapiune

tabulară, dar doar servitutea pozitivă poate fi dobândită prin uzucapiunea extratabulară.

2) Dr eptul de superf icie:

a) Se stinge în toate cazurile în care piere construcția, fără a mai fi în ființă obiectul asupra căreia

se exercita.

b) Nu se poate constitui prin modalități asemenătoare cu cel de uzufruct.

c) Se poate înscrie în cartea funciară în cazul renunțării proprietarului la dreptul de a

invoca accesiunea imobiliară artificială.

Explicații

Răspunsul de la litera a) nu este corect , fiindcă dreptul de superficie, în lipsă de stipulație

contrară nu se stinge prin pierirea constucției ci, superficiarul are obligația de a con strui din nou

obiectul asupra căruia purta.

Răspunsul de la litera b) nu este corect , deoarece, atât dreptul de uzufruct, cât și cel de

servitute se pot constitui prin act juridic, acesta fiind doar unul din exemple și, în cazul grilelor de

acest gen, găsirea unei singure excepții face invalidă teza.

Răspunsul de la litera c) este corect , întrucât, însuși una din modalitățile de dobândire adreptului de superficie este în cazul renunțării dreptului proprietarului de invocare a accesiunii

imobiliare artificiale. Proprietarul imobilului pe care s-a edificat construcția are un drept de opțiune

conform căruia poate aleg e între invocarea accesiunii, dobândind astfel dreptul de proprietate asupra

construcției, plantației sau altei lucrări efectuate asupra imobilului respectiv sau să oblige pe terț să

cumpere imoblilul la valoarea pe care ar fi avut-o anterior edificării construcției , ori se poate înscrie

în cartea funciară renunțarea proprietarului terenului dreptul de a invoca accesiunea în favoarea

constructorului (acest lucru se poate efectua indiferent de buna sau reaua-credință a con structorului).


26/31

2

ACȚIUNEA POSESORIE VS. ACȚIUNEA ÎN REVENDICARE

ACȚIUNEA POSESORIE ACȚIUNEA ÎN REVENDICARE - prin acestă acțiune, reclamantulurmărește să păstreze ori săredobândească posesia, ca simplă starede fapt, fără însă a pune în discuțieexistența dreptului de proprietateasupra bunului.

- este o acțiune reală imobiliară. - acțiunea posesorie poate fi exercitată desimplul posesor, indiferent dacă acestaeste sau nu și titularul dreptului realprincipal. - acțiunea posesorie terbuie exercitată într-un interval scurt de timp, termenulde prescripție extinctivă fiind de un ande la tulburare sau deposedare.- partea care a pierdut într-o acțiuneposesorie este îndreptățită să introducăo acțiune în revendicare cu privire laacelași bun(așadar, acțiunea în posesoriunu are autoritate de lucru judecat asupraacțiunii în revendicare).

COMPLÂNGERE(Acțiune posesoriegenerală)

REINTEGRARE(Acțiune posesoriespecială)

- calitateprocesuală activă are posesorul care pretinde tulburareasa (nu prinviolență) de către oaltă persoană înexercitarea

- calitateprocesuală activă are posesorul care pretinde tulburareasa de către o altă persoană înexercitareastăpânirii de fapt

- este acțiunea în justiție prin care reclamantul, care pretinde că este proprietarul unui bun individual determinatcu privire la care a pierdut posesia, solicită obligareapârâtului, care stăpânește bunul respectiv, să îirecunoască dreptul de proprietate și să îi restituie bunul. - este o acțiune reală.

- acțiunea urmărește bunul, iar nu o anumită persoană. - este o acțiune petitorie (deoarece prin intermediul ei seurmărește însăși apărarea unui drept real). - este o acțiune în realizare (deoarece reclamantulurmărește să își realizeze dreptul de proprietate, prinrestituirea stăpânirii materiale). - faptul că reclamantul, în cazul în care i se admite acțiuneaîn revendicare, redobândește posesia asupra bunuluirevendicat este doar un efect accesoriu al admiterii acțiuniiîn revendicare.- admiterea acțiunii în revendicare implică, printre altele,dovedirea dreptului de proprietate al reclamantuluiasupra bunului revendicat.- acțiunea în revendicare este, în principiu,imprescriptibilă extinctiv. - partea care a pierdut o acțiune în revendicare nu este îndreptățită să solicite, printr-o acțiune posesorie,ocrotirea posesiei pe care a exercitat-o asupra bunuluirespectiv.

Acțiunea în revendicareIMOBILIARĂ

Acțiunea în revendicareMOBILIARĂ

- acțiunea în revendicareimobiliară are în vederenumai bunurile imobileindividual determinate (este vorba de bunurile de

- acţiunea în revendicaremobiliară are în vederenumai:a) bunurile mobilecorporale;


27/31


28/31

2

posesiei imobiluluide care a fostdeposedat.

posesiei imobiluluide care a fostdeposedat.

de regulă, imprescriptibilă. - competenţa teritorialăaparţine instanţei de ladomiciliul pârâtului. Setimbrează la valoarea bunului mobil revendicat.

Comentarii

În acest domeniu este de dorit să se efectueze următoarele distincții:

În primul rând, acțiunea posesorie nu trebuie să fie confundată cu posesia ca atribut al

dreptului de proprietate (alături de dispoziție și folosință). Posesia ca și stare de fapt este

susceptibilă să genereze diversele prezumții utile în cazul unui litigiu, cum ar fi faptul că

persoana care are în stăpânire un bun este prezumat proprietarul aceluia până la proba

contrară, posesia valorând titlu de proprietate. În special în cazul bunurilor mobile, care nu

sunt supuse unei formalități de publicitate este foarte dificil, dacă nu chiar imposibil să

dovedești că acela aparține altcuiva. Un alt efect de remarcat este faptul că, în cazul unei

posesii de bună-credință, titularul ei, dobândește dreptul asupra fructelor produse de bunul

asupra căruia se exercită posesia.

Acțiunea posesorie este o acțiune reală, cu toate că se apară o stare de fapt, întrucât prin ea se

urmărește aducerea bunului în posesia reclamantului. Este de dorit să nu se confunde acțiunea posesorie generală, în complângere cu cea specială, în

reintegrare. Cel mai semnificativ element de diferență este reprezentat de faptul că, în cazul

celei dintâi tulburarea / deposedarea a fost pașnică , iar în cazul celei din urmă a fost realizat

prin violență.

O altă diferență ar fi condiția termenului ce trebuie îndeplinit, anterior deposedării, în

exercitarea posesiei. Astfel, în cazul în care se dorește introducerea unei acțiuni posesorii generale,

reclamantul trebuie să probeze faptul că a posedat bunul cel puțin un an anterior tulburării saudeposedării, spre deosebire de acțiunea posesorie specială, în cazul căreia nu se cere un astfel de

termen.

O asemănare remarcabilă ar fi termenul în care se poate introduce acțiunea posesorie,

indiferent de specificul ei, acesta fiind de un an de la momentul tulburării, respectiv pierderii posesiei.


29/31

2

În cazul în care sunt exercitate acțiunile posesorii, se poate solicita de către persoanele

interesate dispunerea unor măsuri asiguratorii, pentru a facilita repunerea în situația

anterioară. Evident, aceste măsuri se vor lua cu depunerea unei cauțiuni în funcție de persoana

căreia îi profită. Astfel, în cazul în care instanța va decide deplasarea lucrului ori încetarea

lucrării – cauțiunea se stabilește în sarcina posesorului. În cazul în care instanța încuviințeazămenținerea lucrului în starea sa actuală ori, continuarea lucrărilor , cauțiunea se stabilește în

sarcina pârâtului.

Pe de-altă parte, acțiunea posesorie, în comparație cu acțiunea în revendicare se dirijează

după mai multe deosebiri.

Acțiunea în revendicare apară drepturile de proprietate versus cea posesorie care apără

starea de fapt.

Acțiunea în revendicare are autoritate de lucru judecat față de cea posesorie în cazul în care

aceasta este introdusă ulterior, reversul nefiind valabil.

Acțiunea în revendicare este, în principiu imprescriptibilă, spre deosebire de cea posesorie

care, se prescrie în termen de un an de la tulburare, deposedare.

Calitatea procesuală activă, în cazul acțiunii în revendicare poate să o aibă proprietarul și,

eventual creditorii proprietarului, pe calea acțiunii oblice. Dacă vorbim despre acțiunea

posesorie, calitatea procesuală activă o poate avea oricine stăpânea un bun și îndeplinește

condițiile necesare pentru exercitarea acțiunii în complângere, respectiv în reintegrare.

Acțiunea în revendicare nu ridică probleme deosebite, în materia celei imobiliare o atenție mai

profundă ar trebui dedicată asupra domeniului probei dreptului de proprietat e. Atâta timp cât avem

moduri derivate de dobândire a dreptului de proprietate, dovada acestuia nu este absolută și se va

ajun ge practic la compararea titlurilor de proprietate. Situațiile posibile ar fi următorele:

a) Ambele părți dețin titlul

Se va avea în vedere de unde provin titlurile reclamantului și pârâtului. Dacă ambele provin de la

același autor, iar niciunul nu și-a înscr is dreptul în cartea funciară, se va lua în considerare cel ce

are titlul cu data cea mai veche. - de la această regulă există o excepție, în cazul în care este vorba

despre un testament, în această situație având prioritate dispozițiile testamentare cele mai recente

(acestea prezumându- se că le revocă pe cele anterioare).


30/31

3

b) Dacă ambele părți au titlu ce provin de la același autor, dar doar una și-a înscris titlul în

registrul de publicitate atunci, aceasta va avea câștig de cauză.

c)

Dacă ambii dobânditori au dobândit titluri de la același autor și ambele titluri au fost înscriseîn cartea funciară – va avea prioritate cel care și-a înscris primul dreptul de proprietate chiar

dacă actul translativ s-a încheiat ulterior primului.

d) În cazul în care cele două titluri provin de la autori diferiți, urmează a se compara titlurile

dobânditorilor pentru a se putea stabili cine va avea câștig de cauză.

Grile proprii

1) Acțiunea în revendicare:

a) Este o acțiune reală și posesorie, asemenea acțiunii posesorii.

b) Poate fi exercitată și de creditorii chirografari ai proprietarului.

c) Poate să fie întrodusă și de către detentorul precar, în toate cazurile.

Explicații

Răspunsul de la litera a) nu este corect întrucât, cu toate că acțiunea în revendicare este o

acțiune reală, aceasta nu este posesorie ci este petitorie, întrucât, în respectivul litigiu se urmărește

însăși valorificarea dreptului de proprietate și nu doar discutarea unei simple situații de fapt.

Răspunsul de la litera b) este cel corect , deoarece, această acțiune poate să fie introdusă

inclusiv de creditorii chirografari ai proprietarului pe calea acțiunii oblice, în momentul în care

observă pasivitatea debitorului lor.

Răspunsul de la litera c) nu este corect fiindcă doar proprietarul are interes și putere de a

proba dreptul său de proprietate. Detentorul nu exercită posesia pentru sine ci pentru altul și la final

are obligația de restituire. În momentul în care el este tulburat are obligația să îl sesizeze pe

adevăratul proprietar pentru ca acesta din urmă să poată interveni pentru a-l apăra.

2) Spre deosebire de acțiunea posesorie în reintegrare:


31/31

a) Acțiunea posesorie în complângere presupune existența unei posesii exercitate timp de cel

puțin un an anterior tulburării/ deposedării.

b) Acțiunea în revendicare este imprescriptibilă.

c) Acțiunea în com plângere presupune existența oricărei tulburari.

Explicații

Răspunsul de la litera a) este corect deoarece, spre deosebire de acțiunea posesorie în

reintegrare, specială, ce nu necesită dovedirea posesiei bunului o anumită perioadă de timp anterioară

deposedării, în cazul acțiunii posesorii generale, în complângere, pentru a fi admisibilă acțiunea,

posesorul trebuie să demonstreze faptul că a posedat bunul cel puțin un an de zile anterior tulburării/

deposedării.

De asemenea, răspunsul de la litera b) este corect, reprezentând tot o diferență între acțiunea

în revendicare și acțiunea posesorie în reintegrare. Cea dintâi, în principiu, este imprescriptibilă iar,

cea din urmă, se poate introduce doar într -un termen de un an de zile de la data deposedării,

tulburării.

Răspunsul de la litera c) nu este corect întrucât, acțiunea posesorie generală nu poate

presupune și existența tulburarii sub forma violenței, acestea ar impune introducerea acțiunii posesorii

speciale, în reintegrare.

Fise Intensa Training Partea II Civil Reale

Documents

Transcript of Fise Intensa Training Partea II Civil Reale