Fisa de Tara_italia

8/3/2019 Fisa de Tara_italia

1/38

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFacultatea de Marketing

-fisa de tara-

Student:

Constantinescu Victor-GeorgeGrupa 1717, seria A, Marketing

BUCURESTI 2011


2/38

CUPRINS

1. Prezentare generala

2. Analiza comparativa : Italia vs Romania(indicatorii macroeconomici)

3. Concluzii

4. Bibliografie


3/38

Italia, oficial Republica Italian (italian Repubblica Italiana, numele scurt este identic) este

un stat suveran european, amplasat la Peninsula Italic i cteva insule la Marea

Mediteranean, cele mai importante fiind Sicilia i Sardinia. Se nvecineaz cu Frana la nord-

vest, Elveia i Austria la nord i Slovenia la nord-est. De asemenea nconjoar dou enclave:

San Marino i Vatican i are o exclav numit Campione d\'Italia pe teritoriul elveian.

Italia a fost un loc de origine al multor culturi europene, precum etrusci i romani, i al

micarilor culturale moderne, cel mai notabil fiind Renaterea. Capitala Italiei, Roma este un

sediu al Bisericii Romano-Catolice i a fost pentru o perioad lung un centru al civilizaiei

occidentale. Astzi Italia este o republic democratic i o ar dezvoltat, ocupnd a aptea

poziie conform PIB-ului, a opta conform indicelui calitii vieii i a douzecea conform

indicelui dezvoltrii umane. Este un membru fondator al Uniunii Europene i unul dintre

membri ai G8, OTAN-ului, Consiliului Europei, Uniunii Europei Occidentale.

Italia const n principal dintr-o peninsul (porecl Stivale) care se extinde n Marea

Medtiteran, unde mpreun cu dou mari insule, Sicilia i Sardinia (Sardegna), creeaz

diferite compartimente ale mrii: Marea Adriatic la nord-est, Marea Ionic la sud-est, Marea

Tirenian la sud-vest i n final Marea Linguric la nord-vest. Munii Apenini (Monti

Appennini) din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi formeaz un

arc, nchiznd Italia n nord. Aici se afl i o lagun aluvionar mare, Laguna Pad-Veneia,

strbtut de Rul Pad i de muli aflueni ai si, care curg dinspre Alpi, Apenini i

Dolomii.Alte ruri cunoscute sunt Tibrul (Tevere), Adige i Arno.

Cel mai nalt vrf al Italiei este Mont Blanc (Monte Bianco) cu 4,807 m, dar Italia este mai

ales asociat cu doi faimoi vulcani: acum adormitul Vezuviu (Vesuvio) n apropriere de

Napolii activul Etna n Sicili. Roma este una dintre comorile Europei - un oras att de plin de

istorie inct mostenirea acesteia poate fi admirata peste tot. Orasul aminteste de un muzeu in

aer liber, unde prezentul persista asupra trecutului, asa cum a facut-o de peste doua milenii.

Cu attea muzee, monumente si opere de arta la dispozitie, ntotdeauna este dificil sa vahotarti cu ce sa incepeti.Coloseum, Foro Romani, Piazza Sf. Petru, Bazilica Sf. Petru,


4/38

Vaticanul, Castelul San Angelo, Piazza di Spagna, Capela Sistina, Catacombe, Pantheon,

Piazza Navona, Fontana di Trevi, Biserica Santa Maria Trastevere, Bocca de la Verita, Piazza

Venetia, Columna lui Traian

Prezentarea sistemului politic

Constitutia Republicii Italiene din 1948 a stabilit un parlament bicameral,

format din

Camera Deputatilor si Senat, o putere judiciara si una executiva condusa

de un prim

ministru (Presidente del Consiglio dei Ministri)

Camerele parlamentului sunt populare si sunt alese in mod direct printr-unsistem

mixt majoritar si proportional. Camera Deputatiilor (Camera dei Deputati)

are 630 de

membri. In afara celor 315 de mebri alesi, Senatul (Senato della

Repubblica), ii

include si pe fostii presedinti si alte diverse persoane, conform

prevederilorconstitutionale. Ambele camere sunt alese pentru maxim 5 ani, dar pot fi

dizolvate

inainte de expirarea termenului normal.

Presedintele republicii este ales pe 7 ani de catre parlamentul reunit cu un

numar mic

de delegati regionali. Presedintele nominalizeaza primul ministru, care

propuneceilalti ministri. Consiliul de Ministri trebuie sa pastreze secretele ambelor

camere.

Sistemul politic

Presedinte:

- Nume: Giorgio NAPOLITANO

- Data urmatoarelor alegeri (prezidentiale): 2013

Parlament:


5/38

- Coalitia aflata la guvernare: Coalitia de centru-dreapta Poporul Libertatii -

Liga Nord

- Lista partidelor politice parlamentare: - deputai (630): Italia dei Valori 29,

Lega Nord Padania 60, Partito Democratico 217, Popolo Della Liberta-275, Unione

di Centro 35, Minoritari (Misto) 14 ( Minoranze Linguistiche -3, Movimiento per

lAutonomia -8, Deputati non inscritti ad alcuna componente -3); senatori (322

Prim Ministru:

- Nume: Silvio BERLUSCONI

- Mandatul curent expira in 2013

Preedinia prin rotaie a UE, la fiecare ase luni, n conformitate cu o ordinpre-stabilit convenite de ctre statele membre: Pn n 2020 este dup cum

urmeaz:

Belgia: iulie - decembrie 2010

Ungaria: ianuarie - iunie 2011

Polonia: iulie - decembrie 2011Danemarca: ianuarie - iunie 2012

Cipru: iulie - decembrie 2012Irlanda: ianuarie - iunie 2013

Lituania: iulie - decembrie 2013

Grecia: ianuarie - iunie 2014

Italia: iulie - decembrie 2014

Letonia: ianuarie - iunie 2015

Luxemburg: iulie - decembrie 2015

rile de Jos: ianuarie - iunie 2016

Slovacia: iulie - decembrie 2016

Malta: ianuarie - iunie 2017

Regatul Unit: iulie - decembrie 2017

Estonia: ianuarie - iunie 2018


6/38

Bulgaria: iulie - decembrie 2018

Austria: ianuarie - iunie 2019

Romnia: iulie-decembrie 2019

Finlanda: ianuarie - iunie 2020

Suprafata:

Total: 301.340 km patrati

Teren: 294.140 km patrati

Apa: 7.200 km patrati

Nota: Inclusiv Sardinia si Sicilia

Clima:

Predominant Mediteraneana; Alpina in nord; fierbinte si uscata in sud.

Resurse naturale:

Carbune, mercur, zinc, marmura, azbest, pirita, gaze naturale si reserve de petrol, peste,terenuri arabile.

Folosire teren:

Teren arabil: 26.41%

Culturi permanente: 9.09%

Altele: 64.5% (2005)

Terenuri irrigate:

27.500 km patrati (2003)

Pericole naturale:


7/38

Riscurile regionale include alunecarile de teren, avalanse, cutremure, eruptii vulcanice,

inundatii; scufundarea terenului in Venetia.

Mediu - probleme curente:

Poluarea aerului din emisii industriale cum ar fi dioxidul de sulf; rauri poluate din afluenti

industriali si agricoli; ploi acide deteriorand lacuri; tratare neadecvata a apelor industrial.

Populatie:

58.126.212 (July 2010 est.)

Varsta Medie:

total: 43.7 ani

barbati: 42.3 years

femei: 45.3 years (2010 est.)

Rata crestere populatie:

-0.047% (2010 est.)

Rata emigrare:

2.06 emigranti / 1.000 locuitori (2010 est.)

Urbanizare:

populatie urbana: 68% din totalul populatiei (2008)

rata de urbanizare: 0.4% rata anuala de crestere (2005-10 est.)

Speranta de viata:

total populatie: 80.2 years

barbati: 77.26 years

femei: 83.33 years (2010 est.)


8/38

Religie:

Romano Catolici 90% (aproximativ), altele 10% (incluzand protestanti, comunitati de evrei si

comunitate musulmana in crestere)

Limbi vorbite:

Italiana (limba oficiala), germana (parti din regiunea Trentino-Alto Adige sunt predominant

vorbitoare de limba germana), franceza (mica minoritate vorbitoare de limba franceza in

regiunea Valle d'Aosta), slovena (minoritate vorbitoare de limba slovena in zona Trieste-

Gorizia)

Transporturi

Aeroporturi cu piste de aterizare pavate:

total: 101

Aeroporturi cu piste de aterizare nepavate:

total: 31

Heliporturi:

6 (2010)

Cai ferate:

total: 19.729 km

Drumuri:

total: 487.700 km

Economie

Forta de munca:

24.97 milioane (2009 est.)

Forta de munca in functie de ocupatie:

agricultura: 4.2%

industrie: 30.7%


9/38

servicii: 65.1% (2005)

Rata somaj:

7.7% (2009 est.)

6.8% (2008 est.)

Datorie publica:

115.2% din PIB (2009 est.)

106.1% din PIB (2008 est.)

Inflatie:

0.8% (2009 est.)

3.4% (2008 est.)

Produse agricole:

Fructe, legume, struguri, cartofi, soia, grane, masline, vite, produse lactate, peste.

Industrie:

turism, constructii de masini, otel si fonta, chimice, procesare alimente, textile, motoare

termice, imbracaminte, incaltaminte, ceramica.

Exporturi:

$412,9 miliarde (2009 est.)


Importuri:



Datorie externa:


10/38

$ (31 decembrie 2009 est.)

$2,328 trilioane (31 decembrie 2008)

Produsul Intern Brut (PIB)- pe cap de locuitor

Tara2009 PIB

(million)

2009

Creste

2009 PIB

per capita

2010

estimate

2011

estimate

2012

estimate

2013

estimate

2014

estimate

2015

estimate

estimate

as of

Romania 161,500 N/A 7,300 158,393 164,683 186,196 209,530 236,403 268,561 2010/10

Italy 2,118,000 N/A 36,400 2,036,687 2,054,902 2,110,449 2,166,696 2,226,633 2,288,866 2010/10

Previziuni

Produsul intern brut va creste cu 1 % n 2010 i 1,5 % n 2011. Avnd n vedere tendinaactual a finanelor publice, Italia va trebui s reduc cheltuielile cu 1,6 la sut din PIB ntre2011 i 2012, sau de aproximativ 25 de miliarde de euro. Romnia va nregistra o cretere a

produsului intern brut (PIB) de 1,5% n anul 2011, iar pentru anul n curs evoluia acestuiindicator va fi o scdere de 1,9% fa de anul 2009. Dac politicile economice actuale vorrmne nemodificate, atunci n anul 2012 creterea PIB n ara noastr va atinge 3,8%. n ceeace privete ntreaga Uniune European, creterea PIB va fi de 1,7% anul viitor, n uoarscdere fa de nivelul din acest an (cretere de 1,8%), iar n zona euro de 1,5% n 2011 (fa

de 1,7% n 2010).


11/38

Ponderea in PIB a veniturilor din taxe de proprietate

Deficitul bugetar 2009

Romania a inregistrat un deficit bugetar de 40,791 mil lei, ceea ce inseamna 8,3% din PIB.. In

2008, deficitul bugetar a fost egal cu 5.4% din PIB.


12/38

Deficit comercial (% PIB)

Romnia s-a clasat n primele nou luni ale acestui an pe locul apte ntre statele Uniunii

Europene (UE) dup nivelul deficitului comercial, cu un dezechilibru de 7 miliarde euro.

Deficitul comercial al Romniei a sczut cu 0,1 miliarde euro n ianuarie-septembrie 2010

fa de perioada similar din 2009, n condiiile n care importurile au crescut cu 19%, n timp

ce exporturile au sporit cu 26% fa de nivelul din acelai interval al lui 2009.

Italia (19,2 miliarde euro)

Deficitul comercial al Italiei in relatia cu statele din afara Uniunii Europene s-a agravat

puternic in noiembrie, pana la 1,899 miliarde euro, in comparatie cu cifra de 77 milioane euro

inregistrata in urma cu un an.Majorarea deficitului se explica prin cresterea cu 39,1% a

importurilor provenite din aceste tari, in cifre anualizate, in timp ce exporturile au crescut mai

lent, cu 22%, in aceeasi perioada, explica Istat. Importurile din China au crescut cu 74,3%,

cele din America Centrala cu 61,6%, in timp ce importurile din tarile Orientului Mijlociu au

inregistrat o majorare cu 54,4%. Exporturile italiene au crescut in principal in relatia cu India

(+62,3%), Rusia (+45,8%) si America Centrala (+35,3%).


13/38

Datoria publica % din PIB in anul 2009

Datoria publica % din PIB in anul 2010

In 2011, nivelul datoriei publice brute a Romaniei va fi de 32,4% din PIB, in crestere fata de 3

Ponderea in PIB a datoriei externe


14/38

Somajul


15/38

Situaia Romniei n ceea ce privete omajul se arat mai bun dect cea a Italiei . n timp ce

n Peninsula Italian rata omajului pentru luna august ajunge la 8,2%, iar n , n Romnia

nivelul omajului este de 7,1% Cu 7,1%, ara noastr se prezint mai bine fa de statele n

careomajul se ridic la 8,2%, precum Italia.La nivelul UE, rata omajului rmne stabil n

august, la 9,6%, fiind vorba de 23 de milioane se someri

La nivelul Romniei, statistica pentru august indic 675.790 de omeri nregistrai la Agenia

Naional de Ocupare a Forei de Munc (ANOFM), mai puin cu aproximativ 3.700,

comparativ cu luna precedent.

n Italia, sunt aproximativ 30.000 de omeri romni, potrivit datelor Asociaiei Romnilor din

Italia (ARI).

Procentajul romnilor care i-au pierdut locul de munc n Italia reprezint circa 6-7% din

totalul de 400.000 care lucreaz cu acte n reguln Peninsul, ajutorul de omaj poate fi

acordat pe o perioad de minimum 8 luni i maximum 12 luni (n cazul salariailor n vrst

de peste 50 de ani). Anul trecut, indemnizaia de omaj varia ntre 886 i 1.065 de euro lunar,

n cazul persoanelor care aveau un salariubrut superior sumei de 1.917 euro pe lun.Potrivit

ISTAT, 2.068.000 de persoane caut n acest de munc n Italia. Cea mai afectat categorie la

nivel naional rmne cea a tinerilor, unde rata omajului ajunge la 24,7%. La nivelul sudului

Italiei, o femeie din trei nu are de munc (36%).

Femeile au trecut mai bine peste criz. Topul omajului

Anul trecut, pentru prima dat n zece ani, rata omajului la brbai a trecut peste rata

omajului printre femei, arat datele Eurostat. Motivul: Criza a lovit mai ales n construcii i

industrie, unde lucrau preponderent brbai.

Media UE este de 9,7% pentru omajul n rndul brbailor i 9,3% pentru femeiRata

omajului n ianuarie 2010 (%)

(media UE femei=9,3%, brbai=9,7%)

Rata somajuli in luna ianuarie:


16/38

Italia 9,8 (femei) 7,7 (barbati)

Romnia 6,1(femei) 8,2( barbati)

Inflatia

Italia a inregistrat in 2009 un nivel al inflatiei de 0,8%, cel mai mic din ultimii 50 de ani, in

conditiile in care criza a afectat consumul, insa cresterea preturilor s-a accelerat in decembrie.

Un nivel atat de scazut al inflatiei nu a mai fost inregistrat in Italia din 1959, cand preturile de

consum s-au redus cu 0,4%. In 2008, inflatia a fost de 3,3%. In decembrie, in schimb, inflatia

a accelerat la 1% fata de aceeasi perioada a anului precedent, de la 0,7% in noiembrie. Acesta

a fost cel mai inalt ritm de crestere a preturilor din ultimele opt luni. Fata de luna precedenta,preturile au avansat in decembrie cu 0,2%. In decembrie, preturile la alcool si tigari au

avansat cu 4,4% fata de perioada similara din 2008, in timp ce preturile din sectorul alimentar

au crescut cu 0,4%. Dupa ce a atins un nivel record in vara anului 2008, pe fondul scumpirii

masive a petrolului, inflatia a coborat aproape de zero

Romania a avut in luna octombrie cea mai mare rata anuala a inflatiei din randul statelor

membre ale Uniunii Europene, inregistrand o crestere a preturilor de 7,9% comparativ cu

aceeasi luna din 2009, potrivit datelor Eurostat. La nivelul Uniunii Europene, rata inflatiei a

fost de 2,3%, fata de 2,2% in septembrie, in vreme ce in zona euro inflatia a crescut de la

1,8% la 1,9%.

Salariul minim, salariul mediu

Italia ocup locul 23 din topul celor 30 de ri, n privin a salariilor medii ale popula iei, potrivit Organizaiei Cooperrii pentru Dezvoltarea Economic (OCSE).

Valoarea veniturilor din Peninsul este mult mai mic dect a celor din Statele Unite, Fran a i Anglia, dar i din rile aflate n criz, precum Grecia, Irlanda i Spania.

Salariul mediu anual net n Italia este de aproximativ 16.000 euro, ceea ce nseamn n jur de1300 de euro pe lun. Totodat, 46,5% din venitul italienilor se duce pe taxe

Romnia avea anul trecut una dintre cele mai mari discrepane salariale din Uniunea

European. Statisticile Casei Naionale de Pensii i Asigurri Sociale, prezentate de INS, arat

i ele c exist dou Romnii: 3,3 milioane de romni sau 76% din totalul salariailor aveau n
http://void%280%29/http://void%280%29/


17/38

septembrie 2010 venituri salariale de cel mult 1.400 de lei sau 320 de euro, n timp ce 135.000

aveau venituri de cel puin trei ori mai mari. Adic trei din patru angajai din Romnia luau n

septembrie salarii cel mult egale cu media pe economie.

Pe de alt parte, cei 135.000 de salariai sau 3,1% din totalul angajailor ctigau un salariu

net de cel puin 4.200 de lei pe lun sau aproape 1.000 de euro. Numrul celor cu venituri

salariale peste pragul de 1.000 de euro a sczut uor n comparaie cu iunie 2008, cu aproape

5.000 de persoane. Aproape jumtate dintre cei cu salarii mari au ntre 30-44 de ani.

Italia 589 de euro, Romnia - 153 de euro

n Romnia, salariul minim este de 153 de euro, ns Guvernul a decis ca pn n 2014 s l

majoreze cu 50%, noteaz publicaia Le Figaro

In ceea ce priveste salariul mediu, Romania se claseaza cu aproximativ 448 euro sub salariul

minim din tari precum Portugalia si Slovenia.

In Romania, in mediul privat, s-a pastrat in 2010 acelasi salariu de anul trecut, respectiv 600

de lei, desi sindicatele au cerut in repetate randuri majorarea acestuia de la 1 ianuarie, la cel

putin 705 lei. Productivitatea unui muncitor in Romania calculata in termenii paritatii puterii

de cumparare (PPC) este egala cu 47,6% din productivitatea medie a UE, iar cea a unui

muncitor german este cu 4,6% mai mare decat media UE.

Daca luam in calcul doar productivitatea muncii, un roman ar trebui sa aiba un salariu mediuechivalent cu 45,5% din cel al unui muncitor german. In cazul nostru, 3.450 euro x 0,455 =1.570 euro

Datele Eurostat arata ca, in Romania, costul vietii reprezinta echivalentul a doar 51% dincostul mediu al vietii in Cu alte cuvinte, tinand cont de diferenta de productivitate si de costul

diferit al vietii, salariul mediu brut in industrie ar trebui sa fie de aproximativ 760 eurosau 3.200 de lei, cu aproape 70% mai mare decat cel real, dar de 2,3 ori mai mic decatcel realizat in Germania.

.


18/38

Conform ultimei statistici realizate de Eurostat baza de date oficial a Comisiei UE, pn n

momentul de fa, legislaia muncii din doar 20 dintre cele 27 de state membre UE impune

luarea n considerare a salariului minim pe economie. Aceste ri sunt urmtoarele:

- Belgia, Bulgaria, Republica Ceh, Estonia, Frana, Grecia, Irlanda, Letonia, Lituania,

Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii, Romnia, Slovacia,

Slovenia, Spania, rile de Jos (Olanda) i Ungaria


19/38

Romnia se claseaz ntre primele 50 de ri, din 120 analizate, n ceea ce privete salariul

minim pe economie, cu o valoare de 320 de dolari, n statisticile pe anul 2009, publicate ntr-

un raport al Biroului Internaional al Muncii (BIM). Potrivit cercetrii, creterea salariului

minim pe economie n Romnia, n 2009, a fost de 1,6%, dup ce n perioada 2006-2008

creterile au variat ntre 11% i 17%.

BIM a publicat sptmna aceasta un raport despre evoluia veniturilor i salariilor n 120 de

ri. Dintre acestea, cu 1.687 de dolari pe lun, Luxemburg ocup poziia frunta a

clasamentului statelor cu cel mai mare salariu minim pe economie.

Potrivit Business Day, Romnia a nregistrat o cretere real de 1,6%, anul trecut, dup ce n

2006 aceasta a fost de peste 11%, n 2007 - de peste 16%, iar n 2008 - de 17%.

Spre deosebire de anul 2008, cnd dinamica salariului minim pe economie n Italia amanifestat o scdere de 0,8%, pentru 2009, raportul BIM indic o cretere de 2,4%. Evoluia

salarial real n Spania a fost, n schimb, ascendent, cu o majorare de 4,3% n 2009,comparativ cu 1% n 2008.


20/38

Previziuni Romania

670 salariul minim la nivel brut

510-525- salariul minim net

700 -salariul mimim in mediu privat

La data de 17 decembrie2010, salariul minim a fost stabilit la 700 de lei, cu o cre tere a

veniturilor pentru muncitorii califica i i pentru mai tri, cei cu studii superioare rmnnd la

acela i nivel, de 1.200 de lei minimum. Coeficientul pentru muncitorii este de 1,1, astfel c

ace tia au un salariu de 770 de lei [2]. Mai tri au un coeficient de 1,3, ceea ce nseamn un
http://ro.wikipedia.org/wiki/17_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2010http://ro.wikipedia.org/wiki/Salariu_minim_pe_economie#cite_note-m2010-12-20-1http://ro.wikipedia.org/wiki/17_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2010http://ro.wikipedia.org/wiki/Salariu_minim_pe_economie#cite_note-m2010-12-20-1


21/38

salariu de 910 lei]. Cei cu studii superioare au un coeficient de 1,72, adic un salariu de 1.200

lei.

n acest an, pentru Romnia se prconizeaza un nivel al pl ilor ctre salaria i de 42,8% din

PIB, mai mic cu 2,1 puncte procentuale fa de nivelul din anul trecut, cnd ara noastr s-a

confruntat cu o recesoiune sever. Raportat la ansamblul Uniunii, dep im Polonia, Slovacia,

Italia, Grecia i Bulgaria n sume absolute, angaja ii romni vor primi n acest an 52,7

miliarde de euro, anul trecut suma fiind de 52 de miliarde.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Salariu_minim_pe_economie#cite_note-m2010-12-20-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Salariu_minim_pe_economie#cite_note-m2010-12-20-1


22/38

UBS: Bucurestiul, locul 56 intr-un clasament al salariilor din 73 de orase

Bucurestiul ocupa pozitia 56 intr-un top al celor mai mari salarii brute, potrivit unuistudiu al bancii elvetiene UBS, care include date despre 73 de oraseimportante din intreaga lume,.

Bucurestenii sunt platiti cu un salariu net de 2,9 dolari pe ora (4,1 dolari brut), mai mic decatcel al locuitorilor Budapestei, de 3 dolari (4,8 dolari brut) dar mai mare fata de al bulgarilordin Sofia, respectiv 2,6 dolari (3,5 dolari brut).

Angajatii din Bucuresti muncesc 1.712 ore pe an si beneficiaza de 26 de zile de concediu,

comparativ cu 1.909 ore lucrate in Budapesta la doar 23 de zile libere sau 1.993 ore pe an laSofia si 20 de zile libere.

Diferentele salariale din Europa sunt majore, potrivit specialistilor UBS, occidentaliicastigand de 3 ori mai mult decat est-europenii.

Bucurestiul ocupa locul 56 in functie de salariul brut, fiind devansat de mai multe oraseimportante din Europa de Est, ca Atena (31), Moscova (41), Praga (45), Istanbul (47),Bratislava (52) sau Budapesta (55). Angajatii din Bucuresti obtin, insa, salarii mai mari decatcei din Sofia (63) sau Kiev (65).In functie de puterea de cumparare, Bucurestiul se afla tot pe locul al 56-lea, fiind devansat de

Atena (32), Moscova (37), Praga (44) si Bratislava (47). In Istanbul (59), Budapesta (60) sau


23/38

Sofia (62), puterea de cumparare este inferioara celei din Bucuresti.

Astfel, bucurestenii trebuie sa lucreze 42 de minute pentru un Big Mac, 47 de minute pentru

un kilogram de paine, sau 44 de minute pentru a cumpara un kilogram de orez. Perioada de

munca necesara pentru achizitia unui iPod nano de 8 GB creste la 63,5 ore.

Volumul de comert cu amanuntul % change compared with the previous month ( schimbarea fata de

luna respectiva)

Romnia a avut n luna iulie cea mai mare scdere din Uniunea European (UE) a volumului

comerului cu amnuntul, de 10,5%, comparativ cu iunie, la nivel comunitar indicatorul

urcnd cu 0,1%, potrivit Eurostat. Evoluia survine creterii TVA, la 1 iulie, de la 19% la

24%. n luna iunie, volumul comerului cu amnuntul a crescut cu 2,8% n Romnia, fa de

mai, i cu 0,3% n UE.

: Data not available c: Confidential

Volume of retail trade% change compared with the same month of the previous year*

(schimbarea comparativ cu aceeasi luna a anului trecut)

May-10 Jun-10 Jul-10 Aug-10 Sep-10 Oct-10

EA16 0.5 0.4 0.2 -0.1 -0.1 0.5

EU27 0.7 0.4 0.2 0.0 -0.1 0.4

Greece -1.2 0.8 -2.7 -0.8 -0.7 c

Spain -0.2 0.1 -1.1 -0.1 -0.5 0.3

Italy 0.3 0.6 -0.1 0.4 0.0 c

Cyprus 2.5 1.3 -0.3 -0.8 -0.6 c

Latvia 0.8 0.1 -0.6 1.1 1.3 -1.7

Romania 1.6 2.8 -10.0 5.2 1.0 :

May-10Jun-10 Jul-10 Aug-10 Sep-10 Oct-10

EA16 0.9 1.4 1.4 1.5 1.5 1.8

EU27 0.9 1.3 1.4 1.6 1.6 1.8

Belgium -5.5 5.0 -2.2 1.7 9.5 9.4

Bulgaria -8.6 -6.8 -4.7 -4.3 -4.7 -4.8Spain -2.3 0.2 -4.3 -4.7 -5.0 -2.2

France 4.8 0.9 6.5 4.8 5.0 3.4

Italy -0.5 1.2 0.5 1.9 1.6 c

Cyprus 0.9 4.0 1.6 1.1 0.6 c

Romania -3.2 4.1 -7.7 -2.5 -1.6 :


24/38

Deflated turnover for total retail trade seasonally adjusted (ifra de afaceri pentrucomerul cu amnuntul total ajustat sezonier

(anul de baz 2005)

10/09 11/09 12/09 01/10 02/10 03/10 04/10 05/10 06/10 07/10 08/10 09/10 10/10

EA16 100.6 100.3 101.2 101.1 101.1 101.9 101.0 101.5 101.9 102.1 102.1 101.9 102.4EU27 104.2 104.0 104.6 104.1 104.6 105.3 104.2 105.0 105.4 105.6 105.6 105.6 106.0

IT 97.2 97.1 97.4 97.3 97.6 98.2 97.3 97.6 98.2 98.1 98.5 98.5 c

PT 99.8 99.4 99.9 102.5 101.0 99.4 99.1 99.3 97.9 100.2 99.8 98.1 98.5

RO 152.3 152.2 149.4 149.4 147.7 153.1 150.6 153.0 157.3 141.6 149.0 150.5 :

Deflated turnover for total retail trade working days adjusted

Construction output - quarterly variation / monthly variation% change compared with the previous quarter / previous month*

Inflation rates in %, measured by HICPs

Employment growth rates*Percentage change compared with the previous quarter Percentage

changecompared

with the same

10/07 10/08 10/09 11/09 12/09 01/10 02/10 03/10 04/10 05/10 06/10 07/10 08/10 09/10 10/10

EA16 107.3

105.1

103.9

100.0

126.6

95.8 88.6 99.1 98.4 99.6 100.4

104.9

99.1 100.4

105.7

AT 105.

5

103.

9

108.

6

102.

5

129.

6

99.5 94.6 106.

3

105.

7

102.

9

101.

3

108.

9

100.

7

104.

2

109.

8PL 134.

1136.

9136.

6126.

4154.

3120.

3117.

2143.

6135.

4141.

0144.

5149.

3151.

2149.

7154.

1

PT 101.6

101.8

100.4

99.6 131.3

93.6 86.2 95.9 93.3 96.0 93.8 104.5

104.1

98.6 99.0

RO 160.4

184.5

165.7

161.3

176.3

120.9

122.0

143.7

144.8

149.5

156.6

147.9

163.1

158.7

:

Total Q4-09 Q1-10 Q2-10 Q3-10 Apr-10 May-10 Jun-10 Jul-10 Aug-10 Sep-10

EA16 -1.1 -4.1 1.7 -3.4 -0.1 -0.9 2.1 -3.5 -0.4 -2.1

EU27 -1.4 -3.1 3.6 -1.8 -0.5 -0.5 2.9 -2.9 0.0 -1.7

-5.4 2.7 -1.0 : -2.6 -9.2 12.0 2.8 -9.2 :

Bulgaria -3.8 -20.4 8.1 2.4 1.3 2.4 -0.9 2.0 0.9 -1.1

Czech Republic -1.3 -18.9 14.3 4.3 4.7 6.0 1.0 1.5 0.3 0.0

Denmark -5.2 -6.3 -3.9 : -6.4 -2.6 3.8 4.0 -1.3 :

Italy -1.2 -2.6 2.5 C c c c c c c

Cyprus** -5.2 2.8 -1.6 : : : : : : :

Latvia** -12.9 -14.7 1.5 15.1 : : : : : :

Lithuania** -11.3 -11.8 10.2 14.8 : : : : : :

Luxembourg -3.1 1.4 1.5 : -4.7 -2.5 3.4 1.4 -1.5 :

Hungary -1.8 -3.9 -2.5 1.8 -6.1 1.3 -1.4 3.0 0.3 -2.7

Malta** -0.1 -0.2 13.4 : : : : : : :

Netherlands -3.6 -4.2 -0.3 -2.7 -0.2 0.3 -1.4 -0.5 -1.9 -0.6

Romania 2.7 -8.0 1.9 -14.6 0.0 -1.3 24.9 -27.6 2.0 4.0


25/38

quarter of theprevious year

2009 2010 2009 2010

Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3

EA16 -0.2 0.0 0.1 0.0 -2.0 -1.2 -0.6 -0.2

EU27 -0.2 -0.1 0.1 0.0 -2.0 -1.5 -0.6 -0.2Member States

Belgium 0.0 0.4 0.4 0.3 -0.7 -0.2 0.5 1.0

Bulgaria -1.8 -2.0 -1.6 -0.7 -5.6 -7.3 -6.5 -5.0

Czech Republic 0.2 -0.7 0.0 0.4 -1.9 -2.1 -1.0 -0.1

Italy -0.3 0.2 -0.2 -0.1 -1.8 -0.7 -0.7 -0.5

Cyprus : : : : -1.5 -1.2 -0.5 0.7

Portugal 0.1 -0.1 -0.6 -0.4 -2.8 -1.7 -1.5 -1.2

Romania : : : : -1.3 -1.6 -2.2 -4.3

Aderare la moneda Euro

Romania nu indeplinieste niciun criteriu de adoptare a monedei unice europene cu toate

progresele facute in materie de integrare europeana Cele noua state membre ale UE care fac

obiectul raportului de convergenta 2010 sunt Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Letonia,

Lituania, Ungaria, Polonia, Romania si Suedia.

Potrivit calendarului de adoptare a monedei unice europene, ara noastr

va trece laeuro n intervalul 2012-2014. ns, pentru a adopta moneda unic

european, un stat trebuie s

ntruneasc o serie de criterii economice, pentru a nu destabiliza

economia european i pentru a nu afecta paritatea euro cu alte monede

internaionale. Aceste condiii sunt specificate n Tratatul privind

nfiinarea Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht, intrat n vigoare la

1 noiembrie 1993). Tratatul de la Maastricht a conceput adoptareamonedei europene ca pe o cale fr ntoarcere, ntruct nu prevede nici

posibilitatea ca un stat membru al Uniunii Europene i Monetare s se

retrag i nici pe aceea ca o ar care a adoptat moneda unic s fie

exclus din uniune. S-a hotrt ca aderarea rilor membre ale Uniunii

Europene la Uniunea Monetar European s se fac gradual, pe msur

ce sunt ndeplinite o serie de criterii de convergen nominal, scopul

acestor condiii fiind acela de a asigura stabilizarea economic pe termenlung i un nivel suficient de nalt de convergen a economiilor din zona de


26/38


27/38

Programul de convergen, pe care ara noastr l-a naintat Comisiei

Europene la nceputul

anului 2007, depinde de ndeplinirea concomitent a criteriilor de

convergen nominal i a

criteriilor de convergen juridic. Dintre criteriile de convergen

nominal, Romnia continu s ndeplineasc criteriul privind

sustenabilitatea poziiei fiscale (care se refer la ponderea deficitului fiscal

i a datoriei publice n PIB), n timp ce evaluarea criteriului referitor la

stabilitatea cursului de schimb nu poate fi realizat cu acuratee, att timp

ct leul nu particip la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II). Criteriile

de convergen nominal necesare a fi ndeplinite sunt analizate n

continuare:

A. Criteriul stabilitii preurilor se refer la faptul c un stat

membru trebuie s

aib o stabilitate durabil a preurilor i o rat medie a inflaiei, n decursul

unei perioade de

un an naintea examinrii, care s nu depeasc cu mai mult de 1,5%rata inflaiei acelor state

membre (cel mult trei) care prezint cele mai bune rezultate n materia

stabilitii preurilor.

n Romnia, ncepnd din anul 2000, dezinflaia a fost continu, rata

medie a inflaiei

ajungnd de la 45,7% la 6,56% n 2006. n 2007, rata medie anual a

inflaiei msurat prinindicele preurilor de consum (IPC) s-a situat la nivelul de 4,84%; conform

indicelui armonizat al preurilor de consum (IAPC), utilizat de Comisia

European i de Banca Central European, rata inflaiei a fost de 4,9%, n

condiiile n care nivelul de referin a fost de 2,8%. Dac n primul

semestru al anului 2007 s-a nregistrat un trend descendent al inflaiei, n

semestrul al doilea are loc o inversarea a trendului. Aceasta se poate

explica prin deficitul de produse agroalimentare nregistrat pe plan

mondial, atingerea unor noi recorduri


28/38

ale pretului petrolului, dar i prin criza de pe piaa creditelor ipotecare din

SUA (criza subprime), care a modificat percepia investitorilor asupra

riscurilor, conducnd la ieiri de pe pieele de capital. Conform studiilor

efectuate de BNR, rata anual a inflaiei se plaseaz la sfritul anului

2008 la nivelul de 6,6%, cu 2,8 puncte procentuale peste cel prognozat

pentru anul n curs. n ceea ce privete nivelul prognozat al inflaiei pentru

anul 2009 (de 3,5%), situaia este revizuit, plasnd noul nivel cu 0,7

puncte procentuale peste cel conceput iniial2.

Privind n perspectiv situaia Romniei, sunt de prere c va avea loc o

inflamare a

inflaiei pe tot parcursul anului 2008, urmnd ca aceast tendin de

cretere s se mai

tempereze, pentru ca n anul 2009 s aib loc o scdere a ritmului de

cretere al preurilor

(probabil ntre 4,8% i 5,1%).

B. Criteriul de convergen a dobnzilor se refer la faptul c un

stat membrutrebuie s aib o dobnd medie nominal pe termen lung care s nu

depeasc cu mai mult de 2% media ratelor dobnzii pe termen lung la

acele state membre (cel mult trei) care prezint cele mai bune rezultate n

materia stabilitii preurilor.

n Romnia, nivelul mediu al ratelor dobnzilor la obligaiunile de stat pe

termen lung

s-a situat, n 2007, la 7,1% pe an, cu puin peste valoarea de referin de6,5%. Totui, avnd n vedere nivelul redus al lichiditii pe piaa

obligaiunilor de stat pe termen lung din Romnia, este greu de formulat o

concluzie cu privire la stadiul ndeplinirii acestui criteriu, motiv pentru care

consider c, n anul 2008, piaa obligaiunilor va oferi randamente anuale

asemntoare cu cele din anul 2007, respectiv de 7,1%.

C. Criteriul stabilitii cursului de schimb se refer la faptul c, n

cadrul unui stat


29/38

membru, cursul de schimb al monedei naionale fa de euro trebuie s se

ncadreze n

intervalul de fluctuaie al ERM II (+/-15%), fr tensiuni majore pentru o

perioad de doi ani

naintea momentului examinrii. Deocamdat, moneda naional a

Romniei nu particip la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II),

anticipndu-se c intrarea nu va avea loc mai devreme de anul 2012. Ca

atare, nu a fost nc definit o paritate central n raport cu care s poat

fi apreciat ncadrarea fluctuaiilor cursului de schimb ntr-o band de

15%.

Conform Raportului de convergen publicat n mai 2008 de Banca

Central

European, n care se analizeaz pentru prima dat evoluia economiei

Romniei, fluctuaiile

cursului RON/EUR s-au ncadrat ntre 10,8% (apreciere) i 9,6%

(depreciere), valoarea de

referin utilizat fiind media lunii aprilie 2006. S-a considerat c leul a

fost tranzacionat n

condiiile unui regim flexibil de curs de schimb.

Criteriul situaiei finanelor publice se refer la respectarea

disciplinei

bugetare, astfel nct s fie evitate deficitele publice excesive. Se

examineaz dac disciplina

bugetar a fost respectat, pe baza urmtoarelor dou criterii:

a) dac raportul ntre deficitul public planificat sau cel efectiv i PIB,

exprimat n

preurile pieei, depete valoarea de referin de 3%, mai puin n cazul

n care: acest raport

nu a fost diminuat n mod substanial i constant atingnd un nivel

apropiat de valoarea de

referin, sau depirea valorii de referin nu a fost dect excepional i

temporar, iar


30/38

raportul rmne apropiat de valoarea de referin;

Criteriul deficitului bugetar este respectat de Romnia nc din anul 2001.

Cu toate

acestea, n anul 2007, deficitul bugetar msurat conform standardelor

europene (SEC 1995) a

cunoscut o cretere pn la 2,5% din PIB, fa de 2,2% din PIB n 2006.

Totui, conform

Programului de convergen, guvernul i propune o scdere a deficitului

bugetar pn n

2011,obiectivul fiind atingerea unui nivel de 0,9% din PIB al deficitului

structural (rezultat prin eliminarea influenei factorilor ciclici).

b) dac raportul ntre datoria public i PIB, exprimat n preurile pieei,

depete

valoarea de referin de 60%, mai puin atunci cnd raportul scade

suficient pentru a considera

c se apropie de valoarea de referin ntr-un ritm satisfctor.

Criteriile de convergenta

In vederea asigurarii unei convergente sustenabile, Tratatul de instituire a Comunitatii

Europene (Tratatul CE) stabileste criteriile care trebuie respectate de fiecare stat membru UE

inainte de participarea la cea de-a treia etapa a Uniunii Economice si Monetare (UEM).

Statul membru nu trebuie sa faca obiectul unei decizii a Consiliului privind existenta

unui deficit bugetar excesiv;

Trebuie sa existe o stabilitate durabila a preturilor si o rata medie a inflatiei, in cursul

unei perioade de un an inaintea examinarii, care nu poate depasi cu mai mult de 1,5%

rata inflatiei a cel mult trei state membre care au inregistrat cele mai bune rezultate in

domeniul stabilitatii preturilor;

Rata nominala a dobanzii pe termen lung nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2%

pe aceea a cel mult trei state membre care au inregistrat cele mai bune rezultate in

domeniul stabilitatii preturilor;


31/38

Limitele normale de fluctuatie prevazute de mecanismul cursului de schimb trebuie

respectate, fara ca acesta din urma sa cunoasca tensiuni grave cel putin pe parcursul

ultimilor doi ani dinaintea examinarii.

Fiecare stat membru trebuie sa se asigure ca legislatia nationala, inclusiv statutul

propriei banci centrale nationale (BCN), este compatibila atat cu articolele 108 si 109

din tratat, cat si cu Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale (Statutul SEBC).

Aceasta obligatie care se aplica statelor membre cu derogare este de asemenea

denumita convergenta juridica.

Pe 1 ianuarie 1999 euro a fost adoptat n form non-fizic, cu ratele de schimb ale monezilor

pentru cele 11 din cele 15 State Membre fixate la ultima zi din anul 1998. Mecanismul

European al Ratei de Schimb (ERM) a fost urmat de ERM- II, care a funcionat n acelaimod cu originalul ERM dar n contextul unei monede euro deja existente. Banca Central

European a nceput implementarea unei politici monetare, unice cu asistena Bncilor

Centrale ale fiecrui Stat Membru, i perioada de tranziie de trei ani stabilit la Madrid a

nceput, innd pn n 1 ianuarie 2002. La jumtatea anului 2000 Comisia a anunat c Grecia

putea n mod formal s adere la cea de-a treia faz a monedei unice pe 1 ianuarie 2001.

Euro a fost o moned virtual pentru cele 12 ri ale aa-numitei Zone Euro Belgia,

Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Spania i Portugalia.

A fost folosit n contabilitate, i companiile au putut s conduc tranzacii euro-denominate

sigure cunoscnd c ratele de schimb ntre Statele Membre erau fixe. Valorile euro au aprut

n conturile bancare alturi de monedele naionale pentru a obinui populaia cu noua moned.

Fiecare stat care a adoptat noua moned la 1 ianuarie 2002, a trebuit s ntruneasc Criteriile

de Convergen stabilite n Tratatul de la Maastricht. Criteriile includeau patru cerine:

Valutele trebuiau s stea n paramentrii stabilii de ERM pentru cel puin 2 ani

Ratele de dobnd pe termen lung nu puteau fi mai mari cu 2% dect cele ale celor

mai bune trei State Membre din punct de vedere al performanei

Inflaia trebuie s fie sub valoarea de referin (n decurs de trei ani preurile nu pot fi

mai mari cu 1,5% dect cel mai bun performer)

Datoria de stat trebuie s fie sub 60% din produsul intern brut (sau s fie apropiat

acestei inte) i deficitele bugetare s fie sub 3%.


32/38

n pregtirea pentru introducerea monedei euro la 1 ianuarie 2002, peste 14 miliarde de

bancnote valornd aproape 633 miliarde au fost imprimate, i 52 miliarde de monezi au fost

btute utilizndu-se 250.000 de tone de metal. n cursa din 1 ianuarie 1999, pesimitii au

ctigat, promovnd team i confuzie. n tirile aprute n media s-a vehiculat ideea c o

astfel de schimbare masiv de moned nu va reui. Dar astfel de temeri s-au dovedit a fi

nefondate. Automatele bancare au furnizat noua moned n primul minut de dup miezul

nopii i cetenii au cheltuit euro n cteva zile.

Spatiul Schengen

Italia- a aderat in anul 1990

Romania

Aderarea Romniei la spaiul Schengen in martie 2011 reprezint in prezent unul dintre

obiectivele majore ale Romniei. n acest sens, MAE desfoar o campanie activ de

promovare, la nivelul instiuiilor comunitare i al statelor membre UE, a obiectivului aderrii

Romniei la spaiul Schengen n martie 2011. n dialogul politic bilateral, MAE subliniaz n

mod constant progresele realizate de Romnia n pregtirile pentru aderarea la spaiul

Schengen.

Pn n prezent, n conformitate cu cele convenite cu Secretariatul General al Consiliului UE

i cu preediniile succesive ale UE, ara noastr a realizat dou dintre aceste etape i a

demarat a treia etap:

transmiterea Declaratiei de pregtire privind aderarea la spatiul Schengen;

completarea i transmiterea chestionarului Schengen;

vizitele de evaluare Schengen (n cadrul acestor misiuni UE evalueaza stadiul

implementarii acquis-ului Schengen de catre Romnia: infrastructur, legislatie,

pregtirea personalului);


33/38

Italia nu i-a fcut temele n materie de reforme i nu se va ntoarce la valorile economice de

dinainte de criz pn n 2015. Italia are o economie industrial diversificat, cu un venit pe

cap de locuitor apropriat unor ri ca Frana i Regatul Unit. Economia capitalistic rmne

divizat ntr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private i un sud


34/38

agricultural, cu o rat a omajului de 20% .Majoritatea materiilor prime necesare industriei i

mai mult dect 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. n decada trecut,

Italia a urmrit o politic fiscal strns pentru a ndeplinii criteriile Uniuniilor economice i

monetare, beneficiind de de o rat a inflaiei sczut care i-a permis alturarea la Euro de la

conceperea sa n 1999. Criza economic a adus Italiei o diminuare a PIB-ului de 6,8%, dar

actualul ritm de creetere o va acoperi n 2015. Astfel, pentru acest an creterea va rmne la

1%, fa de 1,2% ct era prevzut, iar pentru anul urmtor valorea recalculat este de 1,1%,

fa de 1,3%. .Pentru a egala ns nivelul creterii economice din 2006 2007, dealtfel

modest, Italia trebuie s nregistreze o cretere de 2% pe an pn n 2020

http://www.recreation.ro/detalii.php?din=destinatii&poz=55 (17.12.2010)

http://www.romanian-portal.com/italia-comunitatea-romaneasca/Informatii-de-interes-general-despre-Italia/prezentare-generala-a-italiei-italy-overview.html(17.12.2010)

http://www.adevarul.ro/financiar/business_extern/Italia-confindustria-industrie-criza-reforme_0_391161245.html (17.12.2010)
http://www.recreation.ro/detalii.php?din=destinatii&poz=55http://www.romanian-portal.com/italia-comunitatea-romaneasca/Informatii-de-interes-general-despre-Italia/prezentare-generala-a-italiei-italy-overview.htmlhttp://www.romanian-portal.com/italia-comunitatea-romaneasca/Informatii-de-interes-general-despre-Italia/prezentare-generala-a-italiei-italy-overview.htmlhttp://www.adevarul.ro/financiar/business_extern/Italia-confindustria-industrie-criza-reforme_0_391161245.htmlhttp://www.adevarul.ro/financiar/business_extern/Italia-confindustria-industrie-criza-reforme_0_391161245.htmlhttp://www.recreation.ro/detalii.php?din=destinatii&poz=55http://www.romanian-portal.com/italia-comunitatea-romaneasca/Informatii-de-interes-general-despre-Italia/prezentare-generala-a-italiei-italy-overview.htmlhttp://www.romanian-portal.com/italia-comunitatea-romaneasca/Informatii-de-interes-general-despre-Italia/prezentare-generala-a-italiei-italy-overview.htmlhttp://www.adevarul.ro/financiar/business_extern/Italia-confindustria-industrie-criza-reforme_0_391161245.htmlhttp://www.adevarul.ro/financiar/business_extern/Italia-confindustria-industrie-criza-reforme_0_391161245.html


35/38

http://www.realitatea.net/harta-somerilor-romani-din-europa--vezi-in-ce-tari-am-exportat-cei-mai-multi-someri_717287.html (17.12.201)

http://www.banknews.ro/stire/35897_italia_a_inregistrat_in_2009_cea_mai_mica_inflatie_di

n_ultimii_50_de_ani.html (17.12.210)

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-08-112/EN/KS-SF-08-112-EN.PDF (17.12.2010)

http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do;jsessionid=D14FA696738E50A613127BCF1B25D670?SERIES_KEY=122.ICP.M.IT.N.000000.4.ANR&start=&end=&submitOptions.x=0&submitOptions.y=0&trans=VC (17.12.2010)

http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?

SERIES_KEY=122.ICP.M.IT.N.000000.4.ANR&start=&end=&submitOptions.x=0&submitOptions.y=0&trans=AF (17.12.2010)

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=tsieb060&tableSelection=1&footnotes=yes&labeling=labels&plugin=1 (17.12.2010)

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/publication?p_product_code=LN-072010 (17.12.2010)

http://www.riscograma.ro/2248/elefteria-i-thanatos-grecii-jura-ca-ne-ingroapa-pe-toti-in-ce-ordine/ (17.12.2010)

http://www.riscograma.ro/2856/cota-unica-a-esuat-impozitele-sunt-la-fel-de-mari-ca-in-2003/(17.12.2010)

http://www.riscograma.ro/1166/harta-salariilor-in-2010-judetele-nedreptatite-ale-romaniei/(17.12.2010)

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-16122010-BP/EN/2-16122010-BP-EN.PDF(17.12.2010)

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/88465/Cum-statea-Romania-in-UE-in-functie-TVA-inainte-de-majorare.html(18.12.2010)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei (18.12.2010)

http://www.indexq.org/economy/gdp.php (26.12.2010)

http://www.eu4journalists.eu/index.php/dossiers/romanian/C23(26.12.2010)

http://www.miscareaeuropeana.ro/istoric/content.php?id=1(26.12.2010)
http://www.realitatea.net/harta-somerilor-romani-din-europa--vezi-in-ce-tari-am-exportat-cei-mai-multi-someri_717287.htmlhttp://www.realitatea.net/harta-somerilor-romani-din-europa--vezi-in-ce-tari-am-exportat-cei-mai-multi-someri_717287.htmlhttp://www.banknews.ro/stire/35897_italia_a_inregistrat_in_2009_cea_mai_mica_inflatie_din_ultimii_50_de_ani.htmlhttp://www.banknews.ro/stire/35897_italia_a_inregistrat_in_2009_cea_mai_mica_inflatie_din_ultimii_50_de_ani.htmlhttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-08-112/EN/KS-SF-08-112-EN.PDFhttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-08-112/EN/KS-SF-08-112-EN.PDFhttp://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do;jsessionid=D14FA696738E50A613127BCF1B25D670?SERIES_KEY=122.ICP.M.IT.N.000000.4.ANR&start=&end=&submitOptions.x=0&submitOptions.y=0&trans=VChttp://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do;jsessionid=D14FA696738E50A613127BCF1B25D670?SERIES_KEY=122.ICP.M.IT.N.000000.4.ANR&start=&end=&submitOptions.x=0&submitOptions.y=0&trans=VChttp://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do;jsessionid=D14FA696738E50A613127BCF1B25D670?SERIES_KEY=122.ICP.M.IT.N.000000.4.ANR&start=&end=&submitOptions.x=0&submitOptions.y=0&trans=VChttp://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do;jsessionid=D14FA696738E50A613127BCF1B25D670?SERIES_KEY=122.ICP.M.IT.N.000000.4.ANR&start=&end=&submitOptions.x=0&submitOptions.y=0&trans=VChttp://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=122.ICP.M.IT.N.000000.4.ANR&start=&end=&submitOptions.x=0&submitOptions.y=0&trans=AFhttp://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=122.ICP.M.IT.N.000000.4.ANR&start=&end=&submitOptions.x=0&submitOptions.y=0&trans=AFhttp://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=122.ICP.M.IT.N.000000.4.ANR&start=&end=&submitOptions.x=0&submitOptions.y=0&trans=AFhttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=tsieb060&tableSelection=1&footnotes=yes&labeling=labels&plugin=1http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=tsieb060&tableSelection=1&footnotes=yes&labeling=labels&plugin=1http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=tsieb060&tableSelection=1&footnotes=yes&labeling=labels&plugin=1http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/publication?p_product_code=LN-072010http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/publication?p_product_code=LN-072010http://www.riscograma.ro/2248/elefteria-i-thanatos-grecii-jura-ca-ne-ingroapa-pe-toti-in-ce-ordine/http://www.riscograma.ro/2248/elefteria-i-thanatos-grecii-jura-ca-ne-ingroapa-pe-toti-in-ce-ordine/http://www.riscograma.ro/2856/cota-unica-a-esuat-impozitele-sunt-la-fel-de-mari-ca-in-2003/http://www.riscograma.ro/1166/harta-salariilor-in-2010-judetele-nedreptatite-ale-romaniei/http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-16122010-BP/EN/2-16122010-BP-EN.PDF(17.12.2010)http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-16122010-BP/EN/2-16122010-BP-EN.PDF(17.12.2010)http://www.wall-street.ro/articol/Economie/88465/Cum-statea-Romania-in-UE-in-functie-TVA-inainte-de-majorare.htmlhttp://www.wall-street.ro/articol/Economie/88465/Cum-statea-Romania-in-UE-in-functie-TVA-inainte-de-majorare.htmlhttp://www.wall-street.ro/articol/Economie/88465/Cum-statea-Romania-in-UE-in-functie-TVA-inainte-de-majorare.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2nieihttp://www.indexq.org/economy/gdp.phphttp://www.eu4journalists.eu/index.php/dossiers/romanian/C23http://www.eu4journalists.eu/index.php/dossiers/romanian/C23http://www.miscareaeuropeana.ro/istoric/content.php?id=1http://www.realitatea.net/harta-somerilor-romani-din-europa--vezi-in-ce-tari-am-exportat-cei-mai-multi-someri_717287.htmlhttp://www.realitatea.net/harta-somerilor-romani-din-europa--vezi-in-ce-tari-am-exportat-cei-mai-multi-someri_717287.htmlhttp://www.banknews.ro/stire/35897_italia_a_inregistrat_in_2009_cea_mai_mica_inflatie_din_ultimii_50_de_ani.htmlhttp://www.banknews.ro/stire/35897_italia_a_inregistrat_in_2009_cea_mai_mica_inflatie_din_ultimii_50_de_ani.htmlhttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-08-112/EN/KS-SF-08-112-EN.PDFhttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-08-112/EN/KS-SF-08-112-EN.PDFhttp://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do;jsessionid=D14FA696738E50A613127BCF1B25D670?SERIES_KEY=122.ICP.M.IT.N.000000.4.ANR&start=&end=&submitOptions.x=0&submitOptions.y=0&trans=VChttp://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do;jsessionid=D14FA696738E50A613127BCF1B25D670?SERIES_KEY=122.ICP.M.IT.N.000000.4.ANR&start=&end=&submitOptions.x=0&submitOptions.y=0&trans=VChttp://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do;jsessionid=D14FA696738E50A613127BCF1B25D670?SERIES_KEY=122.ICP.M.IT.N.000000.4.ANR&start=&end=&submitOptions.x=0&submitOptions.y=0&trans=VChttp://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=122.ICP.M.IT.N.000000.4.ANR&start=&end=&submitOptions.x=0&submitOptions.y=0&trans=AFhttp://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=122.ICP.M.IT.N.000000.4.ANR&start=&end=&submitOptions.x=0&submitOptions.y=0&trans=AFhttp://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=122.ICP.M.IT.N.000000.4.ANR&start=&end=&submitOptions.x=0&submitOptions.y=0&trans=AFhttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=tsieb060&tableSelection=1&footnotes=yes&labeling=labels&plugin=1http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=tsieb060&tableSelection=1&footnotes=yes&labeling=labels&plugin=1http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=tsieb060&tableSelection=1&footnotes=yes&labeling=labels&plugin=1http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/publication?p_product_code=LN-072010http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/publication?p_product_code=LN-072010http://www.riscograma.ro/2248/elefteria-i-thanatos-grecii-jura-ca-ne-ingroapa-pe-toti-in-ce-ordine/http://www.riscograma.ro/2248/elefteria-i-thanatos-grecii-jura-ca-ne-ingroapa-pe-toti-in-ce-ordine/http://www.riscograma.ro/2856/cota-unica-a-esuat-impozitele-sunt-la-fel-de-mari-ca-in-2003/http://www.riscograma.ro/1166/harta-salariilor-in-2010-judetele-nedreptatite-ale-romaniei/http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-16122010-BP/EN/2-16122010-BP-EN.PDF(17.12.2010)http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-16122010-BP/EN/2-16122010-BP-EN.PDF(17.12.2010)http://www.wall-street.ro/articol/Economie/88465/Cum-statea-Romania-in-UE-in-functie-TVA-inainte-de-majorare.htmlhttp://www.wall-street.ro/articol/Economie/88465/Cum-statea-Romania-in-UE-in-functie-TVA-inainte-de-majorare.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2nieihttp://www.indexq.org/economy/gdp.phphttp://www.eu4journalists.eu/index.php/dossiers/romanian/C23http://www.miscareaeuropeana.ro/istoric/content.php?id=1


36/38

Banca Central European, Raport de convergen, mai 2008;

Banca Naional a Romniei, Raport anual 2008

Banca Naional a Romniei, Raport asupra inflaiei, Anul IV, Nr. 13,august 2008;


37/38


38/38

Fisa de Tara_italia

Documents

Transcript of Fisa de Tara_italia