Curs 1 Nevoile in societate; Finantele- concept, definitie, clasificare

I. 1. Nevoia de educatie.

2. Nevoia de sanatate.

3. Nevoia de protectie sociala = statul ajuta din fondurile constituite n bugete speciale persoanele

care nu se pot intretine singure.

Beneficiarii: diverse categorii ale populatiei care nu realizeaza venituri sau veniturile obtinute se

situeaza sub un anumit plafon stabilit prin lege, dupa caz.Pot fi persoane de la 0 ani pana la deces, dup

caz.

4. Nevoi economice.

II. Finantele- concept, definitie, clasificare.

= relatii sociale, de natura economica, exprimate in forma baneasca care reflecta constituirea de

resurse precum si modalitatile de utilizare.

Finantele publice sunt:

- fonduri banesti la dispozitia statului.

- mijloace de interventie a statului in economie.

- forme si metode concrete de administrare a banului public.

- acte juridice de dispozitie autoritara sau contractuala.

- relatii sociale de natura economica.

Finantele presupun un transfer de valoare; ele se caracterizeaza prin: titlu nerambursabil, caracter

obligatoriu si, de regula, fara o contraprestatie directa din partea statului. Finantele presupun un transfer

de putere de cumparare.

Clasificarea relatiilor publice pe baza urmtoarelor criterii:

- obligativitatea.

- rambursabilitatea.

- existenta/ inexistenta unei contraprestatii din partea statului.

Tipuri de relatii:

- relatii clasice sau propriu-zise (ex. Impozitul pe salariu ). De regula fara contraprestatie directa si nu se

ramburseaza dar este obligatoriu.

- relatii de credit: nu au caracter obligatoriu, ci facultativ; exista rambursabilitate, exista contraprestatie

(dobanda).

- relatii de asigurari: relatiile financiare de asigurari presupun plata unei sume catre asigurator iar la

momentul producerii riscului asiguratorul va oferi despagubirea prevazuta in contract.

Curs 2

Fluxuri financiare

Statul

Distribuirea produsului intern brut.

Sistemul Unitar de Bugete

Mobilizare,

Constituire

resurse

financiare

publice

Repartizare,

Utilizare

resurse

financiare

publice

Redistribuitrea produsului intern brut

Contribuabili

Beneficiari (directi)

-Populatia;

-Persoanele juridice (institutii

publice, agenti economici),

-rezidente sau

-nerezidente, dupa caz.

-servicii publice generale

-servicii de ordine interna

-servicii pentru aparare

nationala.

-actiuni social culturale:

1.invatamant

2.sanatate

3.cultura, recreere, religie

4.asigurari, asistenta sociala

-actiuni economice:

1.industrie

2.agricultura, silvicultura,

piscicultura, vanatoare

3.transporturi

4.comunicatii

-servicii de dezvoltare

publica, locuinte, mediu, ape

Forme Forme

Ex lege Ex contractu

-credite (alocatii bugetare)

-subventii

-transferuri intre bugete

-pensii, ajutoare, alocaii,

indemnizatii

-burse

-acordare de mprumuturi

-impozite

-taxe

-contributii

(cotizatii sociale).

-prelevari din

venitul net al

regiilor autonome

-varsaminte din

veniturile

institutiilor

publice

-amenzi si

penalitati.

-chiria

-arenda

-redevente

-incasari din

imprumuturile

acordate

anterior

Principalele conceptii despre finante

A. Conceptia clasica/ juridica:

- statul trebuie sa suporte cheltuielile stricte pentru functionarea sa (ordine interna, aparare nationala, etc.)

- sa cheltuie mai putin in domeniul social

- impozitele trebuie sa fie mici

- sa se asigure echilibrul bugetar,

- datoria publica nefiind agreata;

-- acestei conceptii ii corespunde statul jandarm.

B. Conceptia sociologic/ moderna:

- statul trebuie sa intervina in economie (se acorda subventii, facilitati fiscale i sociale, alte avantaje

pentru sustinerea economiei).

- acestei conceptii ii corespunde statul providenta sau statul bunastarii.

Sistemul unitar de bugete cuprinde urmtoarele bugete i categorii de bugete :

- bugetul de stat

- bugetele local e Buget public national.

- bugetul asigurarilor sociale de stat

-fonduri speciale (sanatate, somaj, etc.)

-bugetele institutiilor publice autonome

- bugetele institutiilor publice finantate integral/ partial din BS (bugetul de stat), BASS (bugetul

asigurarilor sociale de stat), BL (bugetul local), BFS (bugetul fondurilor speciale).

-bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii

- bugetul trezoreriei statului

- fonduri externe nerambursabile Resurse

- credite externe rambursabile externe.

Functiile finantelor publice

1.Functia de repartitie a finantelor publice:

-se manifesta n domeniul repartiiei;

-presupune dou faze sau etape:

- mobilizarea, consituirea fondurilor

- distribuirea, repartizarea fondurilor

2. Functia de control a finantelor publice:

- are in vedere controlul constituirii si cheltuirii resurselor

- controlul financiar se exercita in domeniile:

o Productie o Repartitie o Schimb o Consum

- controlul financiar se exercita in lei.

3. Functia de interventie a statului in economie:

- corespunde conceptiei moderne/ sociologice despre finante.

- statul acorda reduceri,exonerri de obligaii bugetare/fiscale, facilitati fiscale, subventii, transferuri,

diferente de pret, etc.

Mecanismul financiar

Mecanismul financiar = ansamblul de structuri, forme si parghii economico-financiare care se

utilizeaza la mobilizarea si utilizarea fondurilor publice.

Componentele mecanismului financiar: 1. sistemul financiar

2. parghiile financiare

3. metodele administrative de conducere n domeniul finantelor

4. cadrul institutional

5. cadrul juridic

Componenta 1. Sistemul financiar

1.1 Sistem de relatii

economico- sociale

1.2 Sistem de

fonduri de resurse

financiare

Finantele ca sistem

1.3 Sistem de planuri

financiare

1.4 Sistem de

instituii

1.1. Sistem de relatii economico-sociale: exprima un transfer de resurse financiare care e format din:

a) relatii care se evidentiaza in BS (bugetul de stat) si BL (bugetele locale).

b) relatii care se evidentiaza in BASS (bugetul asigurarilor sociale de stat).

c) relatii care se evidentiaza in cadrul fondurilor extrabugetare.

d) relatii care se evidentiaza in credite bancare.

e) relatii de asigurari si reasigurari.

f) relatii care se manifesta la constituirea fondurilor la dispozitia intreprinderilor.

1.2. Sistemul de fonduri de resurse financiare.

Din punct de vedere al nivelului se clasifica astfel:

a) Fonduri la nivel microeconomic:

- fondul intreprinderilor

- fondul institutilor

- fondul persoanelor fizice

b) Fonduri la nivel mezoeconomic:

- fondul bugetar al judetelor

- fondul bugetar al municipiilor

- fondul bugetar al oraselor

- fondul bugetar al comunelor

c) Fonduri la nivel macroeconomic:

- fondul bugetului de stat

- fondul bugetului asigurarilor sociale de stat

- fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate

- fondul bugetului privind ajutorul de somaj

Din punct de vedere al destinatiei se clasifica astfel:

a) Fonduri de inlocuire si dezvoltare (amortizare).

b) Fonduri de consum.

c) Fonduri de rezerva.

d) Fonduri de asigurare.

Din punct de vedere al formei de proprietate se clasifica astfel:

a) Proprietate publica:

- fondul bugetar al unitatii administrativ-teritoriale.

- fondul asigurarilor sociale de stat.

- fonduri publice speciale extrabugetare.

- fonduri proprii ale intreprinderilor cu capital integral de stat.

b) Proprietatea privata.

- fonduri proprii ale intreprinderilor cu capital privat.

Curs 3

Mecanismul financiar-continuare

Componenta 2

Prghiile economico-financiare

Sunt categorii economice utilizate de stat pentru a influenta comportamentul intreprinztorilor si

consumatorilor, populatiei, intr-un sens dorit de stat cu rezultate mai bune decat cele obtinute prin

utilizarea componentei 3.

Ex. Impozit pe profit:cretere/scadere, taxe vamale:in crestere/ in scadere/nu se practica, TVA,

impozit pe salariu, etc.

Componenta 3

Metode administrative de conducere in domeniul finantelor:

Metoda 1. Utilizarea strategiilor, previziunilor, prognozelor, planurilor in domeniul finantelor.

Exista strategii, prognoze,programe pe 4-5 ani de dezvoltare pe domenii. (Ex. Pentru domeniul economic

drumuri, diverse intreprinderi, exploatarea minelor, sistemul energetic national; pentru domeniul

sanatatii).

Cele mai importante sunt programele multinationale (bugetele multinationale) si dintre planurile

financiare cele mai importante sunt bugetele care compun sistemul unitar de bugete.

Metoda 2. Utilizarea in mod unitar a planului de conturi, a bilantului contabil, a contului de profit

si pierderi. La incheierea fiecarui an Ministerul Finantelor Publice emite norme metodologice separat

pentru planul de conturi pentru industrie si separat pentru planul de conturi in sistemul bugetar in scopul

incheierii unitare a unor conturi, a unor operatiuni contabile.

Metoda 3. Utilizarea balantelor:

- de materiale

- de resurse umane

- de resurse financiare - Sistemul Unitar de Bugete.

Metoda 4. Utilizarea sistemului preturilor si adaosurilor comerciale.

Metoda 5. Utilizarea cursului de schimb valutar, . a.metode.

Componenta 4

Cadrul institutional: aici se regasesc toate institutiile publice care au atributiuni total sau partial in

domeniul finantelor (ex. Parlamentul; Guvernul; Ministerul Finantelor Publice; BNR; Curtea de Conturi;

Consiliile Locale; Prefectul; Primarul; Consiliile de administratie ale regiilor autonome si societatilor

comerciale).

Componenta 5

Cadrul juridic: totalitatea reglementarilor emise in scopul desfasurarii activitatii economico-

financiare in conformitate cu functiile interne si externe ale statului (ex. Lege,Hotarare de Guvern;

ordonanta de guvern; ordonanta de urgenta a guvernului; ordine ale ministrilor care aproba instructiuni,

precizari, metodologii de calcul).

Sistemul cheltuielilor publice

Definitie. Sunt relatii sociale de natura economica care se manifesta intre stat, pe de-o parte, si

persoane fizice si juridice, pe de alta parte, in procesul redistribuirii PIB-ului, pentru realizarea functiilor

interne si externe ale statului.

Locul cheltuielilor publice. Cheltuielile publice se regasesc in domeniul repartitiei, in etapa a

doua a fazei de repartitie, respectiv, repartizarea si utilizarea resurselor financiare publice.

Materializare. Ele se materializeaza sub forma de plati de facturi pentru utilitati, pentru

achizitionarea de active fixe, obiecte de inventar, plata salarariilor, plata ajutoarelor sociale, plata

pensiilor, plata burselor.

Continut economic: - Unele cheltuieli publice reprezinta un consum final de PIB.

- Alte cheltuieli publice reprezinta un avans de PIB.

Clasificarea cheltuielilor publice

1. Clasificarea administrativa cuprinde cheltuielile astfel:

- la nivel macroeconomic: la nivelul ministerelor.

- la nivel mezoeconomic: la nivelul judetelor; comunelor.

- la nivel microeconomic: la nivelul institutiilor publice.

2. Clasificarea economica:

- cheltuieli curente: cheltuieli de personal; cheltuieli pentru bunuri si servicii; dobanzi; subventii;

transferuri intre bugete; alte transferuri; alte cheltuieli, rezerve.

- cheltuieli de capital: cheltuieli pentru investitii.

La acestea doua se mai adauga si rambursarile de credite.

3. Clasificarea functionala (pe destinatii). Criteriile sunt: domeniile, subdomeniile, ramurile,

subramurile.

- cheltuielile pentru actiuni social-culturale:

o Invatamant o Sanatate o Cultura, religie, recreere o Asistenta, asigurari sociale

- cheltuieli pentru obiective si actiuni economice, pentru:

o Industrie o Agricultura, silvicultura, piscicultura, vanatoare o Comunicatii o Transporturi

- cheltuieli privind ordinea interna, siguranta nationala, apararea nationala.

- cheltuieli pentru dezvoltare publica, locuinte, mediu.

- cheltuielile administratiei centrale si locale de stat inclusiv presedentia, organele judecatoresti si ale

procuraturii.

4. Clasificarea financiara. Cheltuielile se impart in:

- cheltuieli definitive.

- cheltuieli temporare.

- cheltuieli virtuale/ posibile (Statul le poate efectua sau nu in anumite situatii-vezi garaniile la

imprumuturi).

5. Clasificarea dupa rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale.

Conform acestui criteriu cheltuielile se impart in:

- cheltuieli reale sau negative: reprezinta cheltuieli cu un consum final de PIB ; ele nu produc efecte

economice pentru viitor.

- cheltuieli economice sau pozitive: cheltuieli care reprezinta o avansare de PIB,respectiv, acele cheltuieli

care produc efecte economice pentru viitor.

Cursul 4

Sistemul cheltuielilor publice-continuare

Delimitarea cheltuielilor bugetare comparativ cu cheltuilelile publice

Cheltuielile bugetare se cuprind in cheltuielile publice.

1. Cheltuielile bugetare se efectueaza numai daca sunt aprobate prin lege sau prin hotarare de consiliu

local.

2. Cheltuielile bugetare nu sunt ramburasabile.

3. Cheltuielile bugetare se efectueaza numai daca au fost aprobate pentru destinatia specifica nefiind

suficienta simpla existenta a resurselor banesti in caserie sau in cont.

4. Cheltuielile bugetare se efectueaza in ordine ierarhica de sus in jos prin intermediul ordonatorilor de

credite: principali, secundari, tertiari.

5. Cheltuielile bugetare, la orice nivel se manifesta, sunt supuse controlului financiar preventiv.

Cheltuieli consolidate si cheltuieli neconsolidate

Cheltuielile publice neconsolidate reprezinta totalitatea cheltuielilor publice inainte de

consolidare.

Cheltuielile publice consolidate reprezinta efortul financiar anual al statului in scopul realizarii

actiunilor si obiectivelor stabilite prin politica bugetara, relatia fiind:

Cheltuielile publcie consolidate =

cheltuielile publice neconsolidate - transferuri intre bugete + credite externe - rambursari.

Cheltuieli pentru actiuni social-culturale

Structura cheltuielilor pentru actiuni social-culturale: invatamant; sanatate; cultura, recreere, religie;

asistenta-sociala.

Sursele de finantare: - fonduri bugetare: bugetul de stat, al asigurarilor sociale, fonduri speciale, bugetele locale.

- cotizatii sau contributii: suportate de persoanele fizice care alimenteaza fonduri financiare cu destinatie

speciala (bugetul asigurarilor sociale; fondul de soamaj).

- veniturile realizate de institutiile social-culturale.

- veniturile populatiei: din care se suporta diferite taxe, cotizatii, etc.

- asociatii, fundatii, biserica.

- ajutorul financiar extern: credite rambursabile si ajutoare nerambursabile acordate de anumite

organizatii: ONU, prin instituiile sale,UNESCO, UNICEF, OMS, Banca Mondial cu instituiile sale,

UE.

1.Cheltuielile pentru invatamant Cheltuielile pentru invatamant sunt influentate de urmatorii factori:

a) demografici: populatia scolara pe grupe de varste si numarul persoanelor adulte care invata sau se

perfectioneaza.

b) factori economici: corelatia; nivel de calificare al fortei de munca si dezvoltarea economica a statului

respectiv.

c) factori sociali si politici: politica educationala dusa de stat corelata cu realizarea unor indicatori cum ar

fi: nivelul de trai; cresterea resurselor banesti ale populatiei.

Finantarea cheltuielilor publice pentru invatamant:

1. Finantarea de baza.

Structura:

- cheltuieli pentru personalul didactic, nedidactic, auxiliar.

- cheltuieli pentru perfectionarea personalului didactic.

- cheltuieli pentru procurarea manualelor scolare acordate gratuit

- dotari cu mijloace de invatamant aferent cu curicumul scolar

- cheltuieli cu materiale si servicii curente.

- cheltuieli pentru facilitati de transport pe calea ferata pentru elevi si cadre didactice.

Surse:

- bugetul de stat

- bugetul local

- bugetul consiliului judetean

- venituri proprii

- venituri externe

Criteriu: numarul de elevi ai unitatii de invatamant.

Fundamentare:

-cost standard / elev

- coeficienti de diferentiere pe medii (urban / rural), niveluri, profiluri, filiere de invatamant.

2. Finantarea complementara.

Structura:

- cheltuieli de capital

- cofinantarea reabilitarii infrastructurii scoalare

- cheltuieli cu bursele elevilor

- subventionarea activitatii cantinelor si internatelor scolare

- cheltuieli pentru finantarea unor programe nationale de sprijin ale elevilor

- facilitati pentru transportul auto al elevilor si al cadrelor didactice

- cheltuieli pentru activitati cultural-educative

Surse:

- buget de stat

- buget local

- bugetul consiliului judetean

- venituri proprii

Criterii:

- starea, dispersia, marimea si dotarea unitatilor de invatamant

- necesarul de burse sociale si alte forme de sprijin social

Fundamentare: se utilizeaza devize de cheltuieli si indicatori de consum pe tipuri de cheltuieli.

3. Finantarea suplimentara.

Structura:

- sume destinate scolarizarii elevilor, minoritatilor nationale

- atragerea si mentinerea elevilor in procesul de invatamant pentru diminuarea abandonului scolar

- sume pentru elevii cu probleme sociale deosebite

- sume pentru stimularea elevilor cu capacitati creative si de invatare deosebite

- sume utilizate pentru scolarii cu dizabilitati de invatare

Surse:

- buget de stat

- buget local

- bugetul consiliului judetean

- venituri proprii

- surse externe

Criteriu: numarul elevilor beneficiari.

Fundamentare:

- program de finantare suplimentara aprobate de directia de invatamant (judeteana)

- coeficientii de corectie care se aplica asupra costului standard / elev

Cheltuieli pentru invatamant Finanare prin sume defalcate din TVA

In perioada 1991-2000 deoarece sumele alocate invatamantului de la partea de cheltuieli a

bugetului de stat nu erau suficiente pentru realizarea nevoilor de educatie, prin hotarari de guvern s-au

stabilit niste fonduri speciale pentru finantare diverselor activitati necesare, obligatorii in invatamant.

Din anul 2001, prin legea bugetului de stat, s-au stabilit sume defalcate din TVA care se

transmit bugetelor locale pentru finantarea nvatamantului preuniversitar de stat si care se utilizeaza

numai pentru destinatia stabilita prin legea bugetului de stat:

- cheltuielile de personal din invatamantul preuniversitar de stat, stabilite prin lege

- materiale de natura obiectelor de inventar ale institutilor sau ale unitatilor de invatamant preuniversitar

de stat

- sistemul de protectie a copilului si centrele de asistenta sociala a persoanelor cu handicap;

-subventii acordate anumitor categorii de populatie pentru incalzire cu combustibil, dupa caz.

Finantarea unei unitati de invatamant (SUBIECT EXAMEN):

Buget de stat

Autofinantare Surse

externe

Venituri Cheltuieli

- impozit pe profit

- impozit pe

salarii

-TVA din

care:sume

defalcate din

TVA

- destinatii

- invatamant (

Ministerul

Educatiei)

Unitatea de

invatamant

Inspectoratul

colar Judetean

Venituri

proprii

Bugetele locale

Cursul 5

Cheltuieli pentru invatamant Finanare prin sume defalcate din TVA-continuare

Din sumele defalcate din TVA se finanteaza:

- activitati privind protectia copilului

- institutii de cultura descentralizate incepnd cu anul 2002

- sume privind agentul fiscal

- stimularea consumului de fructe in scoli

- sume destinate subventionarii persoanelor desemnate prin lege pentru incalzire cu combustibil

(solid / lichid)

- sume destinate platii personalului medical local.

2.Cheltuieli publice pentru sanatate

Pana in anul 1997 finantarea sanatatii s-a efectuat in proportie de 75-80 % de la bugetul de stat,

celelalte surse fiind:

- unele fonduri speciale

- agentii economici

- populatia

- fundatiile, asociatiile, biserica

- ajutor extern: ONU prin OMS; fonduri primite de la UE pentru finantarea unor programe

privind tratarea unor boli incurabile, boli rare, vaccinuri pentru copii.

Incepand din anul 1998, anul reformei sanitare, pe primul loc la finantarea acestui domeniu se

situeaza bugetul asigurarilor sociale de sanatate care se alimenteaza prin contributii de la:

- angajati

- angajatori

- persoane terte

De la acest buget se finanteaza aproximativ 65-70 % din cheltuilelile pentru domeniul sanatatii.

Statul finanteaza in proportie de 10-15 % acest domeniu de la bugetul de stat pentru urmatoarele

destinatii:

- servicii medicale in ambulator

- servicii medicale in unitati cu paturi

- spitale generale

- servicii de sanatate publica

- hematologie si securitate transfuzionala

- cercetare aplicativa pentru domeniul sanatatii

- alte surse de finantare ca cele prezentate pana in anul 1997

3.Cheltuieli pentru cultura, recreere, religie

Surse de finantare:

- statul finanteaza in proportie de 15-20 %

- se autofinanteaza institutiile publice de cultura integral sau partial

- intreprinderile

- populatia

- surse externe: - de la unele institutii ale ONU

- din fonudri UE

De la bugetul de stat se finanteaza urmatoarele activitati:

- biblioteci publice nationale

- muzee

- edituri

- institutii publice de spectacole si concerte

- centre culturale

- targuri, saloane, expozitii

- restaurarea si consolidarea monumentelor istorice

Sumele destinate finantarii domeniului culturii, recreerii, religiei de la bugetul de stat se situeaza

sub 1% din PIB.

Sumele destinate finantarii activitatilor sportive si de tineret, finantarii cultelor religioase

recunoscute de lege nu acopera necesarul de fonduri pentru aceste destinatii.

4.Cheltuieli pentru asistent, asigurri sociale

Este o forma de protectie si sprijin.

Este organizata de stat, angajatori, populatie.

Se asigura resurse atunci cand anumite persoane nu detin mijloace de subzistenta sau cele

detinute se situeaza sub un plafon stabilit prin lege.

Beneficiari:

- salariatii

- pensionarii

- intreprinzatorii particulari

- salariatii sau membrii unor organizatii profesionale

Riscurile pentru care primesc sumele:

- accidentari

- boli

- maternitate

- invaliditate

- lipsa sustinatorilor legali

Principiile care functioneaza in domeniul asigurarilor, asistentei sociale:

1. Principiul obligativitatii

2. Principiul generalitatii

3. Principiul garantarii de catre stat

4. Principiul pensiei sociale (contribuie cei care pot si beneficiaza cei care sunt supusi unui risc)

5. Unele scutiri de taxe si impozite.

6. Principiul imprescriptibilitatii.

7. Principiul necesionarii

8. Principiul autonomiei si descentralizarii

Pensia cuvenit pentru limita de varsta i stagiu complet de cotizare nu este un cadou de la

stat sau de la alte organizatii-instituii, ci se primeste de fostul angajat ca urmare a platii contibutiei

sale catre BASS o anumita perioada de timp.

Cheltuieli publice pentru actiuni economice

In domeniul economic sunt utmatoarele surse de finantare:

- intreprinzatorii

- statul

- populatia

- asociatii, fundatii, biserica

- surse externe: credite de la Banca Mondiala, de la Banca Europeana pentru Investitii, de la

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, de la FMI, si de la alte institutii financiar-

bancare internationale.

Romania, in calitate de stat membru, poate beneficia de fonduri de la UE pentru intreprinzatori in

anumite limite si conditii.

Statul acorda ajutoare financiare:

1. Directe:

- subventiile de functionare sau de exploatare (pentru agricultura, silvicultura si transportul urban

de calatori)

- investitii ale statului

- avansuri rambursabile: Statul acorda suma necesara inceperii activitatii, rambursarea realizandu-

se dupa un numar de ani de la inceperea activitatii. Proportia de cofinantare: 20-50 %

- expozitii, targuri

2. Indirecte:

- avantaje fiscale (scutirea cu 50% a impozitului pe profit pentru reinvestirea acestuia in

tehnologie, modernizare)

- garantii la imprumuturile contractate

Ajutorul de stat

1. UE s-a infiintat, in primul rand, ca o uniune vamala (= in operatiile comerciale dintre statele membre

nu se practica taxe vamale, iar n operatiunile comerciale cu statele nemembre se practic tarife unice

prevazute in Tariful Vamal Integrat-TARIC)

Celelalte etape ale integrarii sunt:

2. Integrarea economica-piata unica sau piata comun, de unde i numele deinut anterior-Piata Comun-

3. Integrarea monetara-moneda unica-euro.

4. Integrarea politica-Parlamentul European i atribuiile sale, respectnd suveranitatea fiecarui stat

membru.

UE, ca o uniune vamala i respectand principiul concurentei loiale promovat de OMC

(Organizatia Mondiala a Comertului), interzice subventiile si orice ajutoare de stat.

Totui,pentru statele care au aderat si care nu au un nivel ridicat de dezvoltare, UE este de acord

pentru o anumita perioada de timp ca statele n cauza s acorde subventii si alte forme de ajutoare de

stat.

Ajutoarele de stat se acorda conform unor scheme aprobate prin lege, vizate de Consiliul

Concurentei, cunoscute si aprobate de Comisia Europeana.

Cursul 6

Sistemul resurselor financiare publice

Impozite- notiuni generale

Resursele financiare publice reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii anumitor

obiective economice si sociale ale statului intr-un interval de timp determinat.

Resursele financiare includ:

- resursele autoritatii publice si institutiilor publice.

- resursele intreprinderilor publice si private.

- resursele organismelor fara scop lucrativ.

- resursele populatiei.

Resursele financiare:

- publice.

- private.

- externe.

Factorii ce influenteaza resursele financiare:

- de natura economica.

- monetari.

- sociali.

- demografici.

- politici si militari.

- de natura financiara.

Continutul economic al resurselor financiare publice.

1. Prelevari cu caracter obligatoriu.

a) Venituri fiscale:

- impozite directe impozite pe profit, salarii, dividende

- impozite indirect-TVA, accize,taxe vamale.

b) Venituri nefiscale:

- din calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate.

- de la regiile publice sau societatile nationale autonome.

- de la institutiile publice.

2. Resursele de trezorerie:

- imprumuturi pe termen scurt.

- venituri temporare ce pot fi utilizate sub forma de certificate de trezorerie pentru o durata de

pana la 9 luni - 1 an.

3. Resursele financiare provenind din imprumuturi publice- imprumuturi pe termen mediu si lung.

4. Emisiunea monetara fara acoperire- modalitate de finantare a deficitului bugetar de stat.Datorita

faptului ca produce si efecte negative pe plan economic si social se utilizeaza mai rar.

Structura resurselor financiare ale societatii.

1. Structura organizatorica a statelor.

a) In statele de tip unitar:

- resursele publice ale bugetului central.

- resursele publice ale bugetelor locale.

- resursele mobilizate pe linia asigurarilor sociale, reprezentate in bugetul central consolidat.

b) In statele de tip federal:

- resurse publice ale bugetului federal.

- resurse publice ale bugetelor statelor, regiunilor, provinciilor;

-resurse publice ale bugetelor locale.

- resursele asigurarilor sociale, in statele de tip federal, se regasesc atat in bugetul

generalconsolidat cat si in bugetul statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federatiei.

2. Prin prisma bugetului general consolidat:

- bugetul de stat.

- bugete ale asigurarilor sociale de stat.

- bugetele locale.

- bugete ale fondurilor speciale.

- bugetul trezoreriei statului.

- bugete ale institutiilor publice autonome.

- bugete ale institutiilor publice, finantate integral sau partial din bugetul de stat.

3. Ritmicitatea incasarii.

a) Resurse ordinare (curente):

- venituri fiscale.

- contributii pentru asigurari sociale.

- fonduri speciale.

- venituri nefiscale.

b) Resurse extraordinare.

4. Provenienta.

a) Interna:

- agenti economici.

- venit de la institutii publice si private.

- venituri de la populatie.

b) Externa:

- imprumuturi

- sume provenind de la FMI, BERD,UE, etc.

Clasificare:

1. In functie de continutul economic:

a) prelevari cu caracter obligatoriu:

- fiscale:

impozite.

taxe.

contributii.

-nefiscale:

prelevari.

varsaminte.

b) resurse de trezorerie:

- imprumuturi pe termen scurt (1 an).

c) resurse provenind din imprumuturi publice:

- imprumuturi pe termen:

mediu (2-3 ani).

lung (5 ani i peste).

d) Finantare prin emisiune monetara fara acoperire.

2. In functie de regularitatea incasarii la buget:

a) resurse ordinare:

- venituri:

fiscale.

nefiscale.

b) Resurse extraoridnare:

- emisiune monetara fara acoperire.

- imprumuturi:

interne.

externe.

3. In functie de provenienta.

a) resurse interne:

- venituri curente:

fiscale.

nefiscale.

- venituri de capital.

- imprumuturi interne.

- emisiune monetara fara acoperire.

b) resurse externe:

- imprumuturi externe.

- transferuri externe.

4. In functie de bugetul colector.

Sunt atatea categorii de resurse cate bugete sunt in componenta sistemului unitar de bugete.

Indicatori pentru analiza resurselor financiare publice. Formulele i aplicaii practice la seminar.

Impozitele.

Impozitele sunt prelevari obligatorii, nerambursablie si fara o contraprestatie directa din partea

statului.

Impunerea fiscala este introdusa prin lege.Se precizeaza pentru fiecare impozit in parte care sunt

contribuabilii, materia impozabila, marimea impozitului, termenul de plata, sanctiunile.

Rolul impozitelor:

- financiar: contribuie la alimentarea veniturilor statului.

- economic: prin tipologia si diminuarea lor statul poate incuraja sau nu activitatea economica.

- social: posibilitatea statului de a redistribui produsul social.

Elementele impozitului:(SUBIECT EXAMEN)

1. Subiectul impozitului (contribuabilul).

2. Platitorul.

3. Suportatorul (destinatarul) impozitului- este separat de subiect si platitor- n cazul impozitelor

indirecte

4. Obiectul impunerii- materia supusa impunerii (baza de impozitare).

5. Sursa impozitului- din ce se plateste impozitul. n situatii de exceptie impozitele s-au platit

catre stat si sub forma de bunuri. Pentru impozitele asupra bunurilor nu este afectata substanta

bunului, se plateste din veniturile realizate de proprietar.

6. Unitatea de impunere- unitatea de masura pentru care se calculeaza impozitul.

7. Asieta- mod de asezare a impozitului; totalitatea metodelor, mijloacelor, tehnicilor utilizate

pentru asezarea si incasarea impozitelor.

8. Termenul de plata- data pana la care trebuie platit impozitul.

9. Facilitati- exonerare de impozite; reduceri de impozite; esalonarea si reesalonarea platii

impozitelor.

10. Sanctiuni.

11. Cota impozitului sau cota de impunere- impozitul aferent unei unitati de impunere.

in suma fixa.

in cote progentuale proportionale.

in cote progresive (simple sau compuse).

in cote regresive.

Impunerea fiscala are urmatoarele caracteristici:

a) este obligatorie.

b) are titlu definitiv si nerambursabil.

c) este fara contraprestatie.

Dimensiunea si amploarea impunerii fiscale sunt diferentiate spatial si temporal si sunt constranse

de anumite limite determinate de factori interni ai sistemului de impunere.

Rata fiscalitatii:

VF= veniturile fiscale ale statului.

La nivelul contribuabilului rata fiscalitatii se calculeaza tinand cont de veniturlie acestuia si de

suma diferitelor impozite pe care acesta le suporta.

V= veniturile contribuabilului.

c1= cota medie de impunere a venitului.

a= ponderea consumului de bunuri si servicii in venitul total.

c2= cota medie de impunere a consumului (TVA, accize, taxe vamale si alte).

AITC= alte impozite, taxe si contributii.

Cursul 7

Impunerea in cote fixe nu are in vedere la impunerea venitului sau averii contribuabilului si

situatia persoanala a acestuia.

Cote proportionale: se stabileste prin lrge o cota procentuala care se aplica asupra bazei de

impozitare.

Cote progresive simple.

Valoarea materiei impozitabile se imparte in mai multe trane pentru fiecare stabilindu-se o cota

procentuala de impunere; impozitul se calculeaza aplicand asupra bazei de impozitare cota aferenta

tranei in care se regaseste valoarea materiei impozabile.

0 - 10.000 10% ex. 100.000

10.001 - 20.000 20% 100.000 * 40% = 40.000

20.001 - 30.000 30%

Peste 30.000 40%

Cote progresive compuse:

Valoarea materiei impozabile se imparte in mai multe trane, pentru fiecare stabilindu-se cota de

impunere; impozitul se calculeaza insumand impozitele tranelor anterioare la care se adauga produsul

dintre:

a) cota aferenta tranei in care se regaseste valoarea materiei impozabile i

b) diferenta dintre valoarea materiei impozabile si minimul tranei in care se regaseste aceasta.

0 - 10.000 1.000 u.m.

10.001 - 20.000 2.000 u.m. impozitul

20.001 - 30.000 3.000 u.m.

6.000 u.m

Ex. 6.000 u.m. + 40% * (100.000 - 30.000) = 6.000 + 28.000 = 34.000

Cote regresive:

Materia impozabila se imparte in mai multe trane iar cotele aferente tranelor se stabilesc in

scadere. Cotele regresive sunt utilizate mai rar, de regula la taxele succesorale sau la impozitarea

contractelor de vanzare-cumparare (terenuri, constructii, mijloace de transport).

*Cotele progresive compuse raspund n mai mare msur principiului justetei impunerii (dreptatii sociale

in materie de impunere).

Impozitarea folosind cote proportionale se indeparteaza de principiul justetei impuneii si corespunde

principiului neutralitatii impunerii.

**Impunerea separata este favorabila contribuabilului deoarece plateste impozite mai mici comparativ cu

impunerea cumulata sau globala (dupa caz), care conduce la impozite mai mari.

Asezarea si perceperea impozitelor

1. Constatarea si evaluarea.

Metode de evaluare:

- metoda evaluarii directe:

Varianta 1. Evaluarea prin intermediul declaratiei de impunere a contribuabilului.

Varianta 2. Evaluarea pe baza declaratiilor fiscale ale unor terte persoane.

- metoda evaluarii indirecte:

Varianta 1. Evaluarea pe baza semnelor exterioare (suprafata de teren, arenda).

Varianta 2. Evaluarea indirecta forfetara (organele fiscale atribuie o anumita valoare).

Varianta 3. Evaluarea administrativa are la baza documente prin care se determina valoarea.

2. Stabilirea impozitului.

Impozitele pot fi de 2 categorii:

- impozite de repartitie: presupun stabilirea sumei totale de incasat de catre stat iar aceasta se repartizeaza

pe formele organizatorice teritoriale si se continua repartizarea de sus in jos pana la familie.

- impozite de cotitate: se calculeaza avand in vedere cotele, impunerea fiind de jos in sus.

3. Incasarea impozitelor.

- incasare direct de catre organele fiscale:

impozitele se numesc portabile cand platitorul se deplaseaza la sediul organului fiscal.

impozitele se numesc cherabile cand organul fiscal are obligatia sa se deplaseze.

- incasare prin stopare la sursa.

- incasare prin aplicarea de timbre.

- mijloace modern de incasare.

4. Urmarirea impozitului.

Se determina gradul de colectare/ incasare a impozitului:

Impi = impozite incasate;

Imppl = impozite planificate sau cele programate a se incasa.

Impozite directe

- se stabilesc nominal.

- se incaseaza direct de la subiectul impozitului (exceptie:impozitul pe salariu, dividende .a.).

- au un cuantum si termen de plata ce pot fi precizate.

- pot fi cunoscute din timp.

- subiectul si suportatorul impozitului este una si aceeasi persoana.

Impozitele directe au o incidenta directa, adica se reflecta direct in veniturile contribuabilului.

Impozitele directe se impart in 2 mari categorii:

- impozite reale: impozite pe constructii, cladiri, terenuri, pe capital. Ele s-au practicat pana la inceputul

oranduirii capitaliste cand a inceput sa se impoziteze munca salariala.

- impozite personale: sunt impozite pe venit i pe avere (ale persoanei fizice sau persoanei juridice);

sunt contributii sociale.

Impozite pe avere:

- pe averea propriu-zisa.

- pe circulatia averii:

impozitul pe succesiuni.

impozitul pe donatii.

impozitul pe actele de vanzare-cumparare a unor bunuri.

-pe sporul de avere: se practica de unele state si se calculeaza ca diferenta intre valoarea actuala

(actualizata pentru impozitare) si valoarea initiala (la momentul constructiei, darii in folosinta sau la

momentul achizitionarii).

Impozite pe venit

Categorii de venituri supuse impozitului pe venit:

- venituri din activitati independente.

- venituri din salarii.

- venituri din cedarea folosintei bunurilor (arenda, inchirierea).

- venituri din investitii (dobanzi, dividente).

- venituri din pensii.

- venituri din activitati agricole.

- venituri din premii si din jocuri de noroc.

- venituri din transferul proprietatilor imobiliare.

- venituri din alte surse.

Impozitul pe profit:

- este un impozit direct.

- procura venituri la buget pana la 15-20% si este utilizat ca o parghie economica.

Profitul impozabil se calculeaza ca o diferenta intre veniturile relaizate din orice sursa - cheltuielile

aferente - veniturile neimpozabile + cheltuielile nedeductibile.

Cheltuielile nedeductibile, conform Codului fiscal sunt:

- cheltuielile contribuabilului cu impozitul pe profit.

- dobanzile sau majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere.

- cheltuielile cu bunurile sa marfurile lipsa in gestiune ori degradate, neimputabile.

- cheltuieli cu TVA-ul.

- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.

Cota de impunere la impozitul pe profit este de 16%.

Impozite indirecte

- se percep la vanzarea bunurilor si al prestarii de servicii.

- sunt varsate la bugetul public de catre:

producatori.

comercianti.

prestatori de servicii.

- sunt suportate de consumatorul final.

Caracterisiticile impozitelor indirecte:

- se stabilesc in cote proportionale asupra pretului.

- se ncaseaza de la toate persoanele care cumpara produsul sau folosesc serviciul respectiv.

- se vireaza la bugetul public de producatori sau comercianti (dar este suportat de consumatorul final).

- marimea acestora este necunoscuta de consumator.

- au un pronuntat caracter regresiv.

Clasificarea impozitelor indirecte:

- taxe de consumatie: pe obiecte de lux, pe alte bunuri, impozit pe cifra de afaceri (bruta; neta- TVA).

- taxele vamale: de import, de export, de transit,

- monopoluri fiscale: care se stabilesc de stat asupra productiei, asupra vanzarii, sau asupra ambelor.

TVA - cel mai important impozit indirect; pe exemplul Romaniei acesta aduce resurse la bugetul de stat

de aproximativ 2/3

Schema TVA ( SUBIECT EXAMEN )

Jurnalul cumpararilor

(formular aprobat de Ministerul Finantelor)

Jurnalul vanzarilor

(formular aprobat de Ministerul Finantelor)

- se inregistreaza facturile cuprinzand achizitiile in ordine

cronologica.

-rezultatul insumarii TVA-urilor la aceste facturi se

numeste TVA deductibila

-daca sunt i facturi cu produse, servicii scutite de TVA,

atunci se calculeaza pro-rata conform formulei:

Diferenta dintre TVA-ul deductibila si TVA-ul de dedus

se inregistreaza pe costuri.

- se evidentiaza facturile cu vanzari de marfuri, prestari

servicii in ordine cronologica.

La sfarsitul lunii suma tuturor TVA-urilor se numeste TVA

colectata.

Decont TVA: (+)TVA de plata la

bugetul statului

(-) Suma negativa a TVA

Suma negativa a TVA-ului este posibil sa se recupereze

daca:

- agentii economici solicita rambursare.

- daca se incadreaza intr-un plafon valoric actualizat de

Ministerul Finantelor.

- daca la actiunile de control privind decontul de TVA

agentul economic indeplineste criteriile standardului

individual negativ.

- se ramburseaza daca la controalele anterioare nu s-au

constatat cazuri de evaziune fiscala.

Curs 8

Taxele vamale

De la momentul aderarii la UE ncasarile din taxele vamale s-au diminuat deci, rolul fiscal al

acestui impozit indirect a scazut (aduc mai putine venituri la buget) dar a crescut rolul lor in politica

comerciala a statului prin cresterea volumului operatiunilor comerciale.

Statele lumii, pentru a evita taxele vamale ca si bariere in calea comerului, s-au asociat n diverse

organizarii-asociatii:

- Uniuni vamale: statele membre nu practica taxe vamale la operatiunile comerciale dintre ele iar la

operatiunile comerciale cu statele nemembre practica tarif vamal comun (ex:UE-se practica taxele

vamale prevazute in TARIC).

- Asociatii de liber schimb: statele membre nu practica taxe vamale la opertiunile comerciale inre ele iar

la operatiunile comerciale cu statele nemembre practica tarife proprii/nationale.

- Acorduri preferentiale: pentru anumite perioade de timp sau pentru anumite marfuri sau pentru un

anumit sezon sau pentru stimularea activitatii unor ramuri conexe pot incheia acorduri preferentile doua

cate doua sau un grup de mui multe state.

U.E., ca si uniune vamala, conform tratatelor incheiate recurge la directive, decizii, precizari,

reglementari diverse, care tebuie transpuse in legislatia natinala a statelor membre.

U.E. nu poate impune statelor membre reglementari privind TVA-ul; dar prin anumite directive

solicita statelor membre sa cuprinda in legislatiile lor nationale precizari pentru diminuarea unor facilitati,

pentru armonizarea sistemului fiscal.

U.E. nu intervine in creterea sau diminuarea TVA-ului deoarece fiecare stat membru are propria

politica economica, sociala, astfel ca din TVA finanteaza si activitati sociale iar diminuarea TVA-ului si

lipsa unor resurse de a inlocui scaderea TVA-ului poate crea grave probleme ale deficitului bugetar.

U.E. -> Accize:

Pentru anumite produse considerate daunatoare sanatatii (tutun, alcool) U.E. stabileste accize in

euro pe care fiecare stat trebuie sa le aplice la termenele stabilite de U.E..Pentru practicarea acelorasi

accize la produsele mentionate trebuie respectate, pe langa considerentul social, de mediu si

considerentele economice (incalcarea/respectarea legii concurentei loiale).

U.E., prin fondurile pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD), a alocat sume statelor care urmau sa

devina membre ale U.E.. Aceste sume s-au alocat pana la 31.decembrie.2006, unele dintre ele

prelungindu-se cativa ani (cu acordul U.E.).

Dupa aderare statele membe primesc sume din Fondurile structurale si de coeziune.

Conform Acordului de Asociere a Romaniei cu Comunitatile Economice Europene Romania a

trebuit sa reduca treptat taxele vamale pana la 31.decembrie.2006. Asa se explica faptul ca din 1995 pana

in 2006 taxele vamale incasate la bugetul statului au fost in scadere; din 2007 pana in prezent taxele

vamale procura venituri mici la bugetul de stat deoarece peste 90% din volumul operatiunilor comerciale

ale Romaniei se desfasoara cu statele membre U.E..

Etapele integrarii:

1. Integrarea vamala: desfiintarea taxelor vamale intre statele membre.

2. Integrarea economica (piata comuna).

3. Integrarea monetara.

4. Integrarea politica.

La nceput, Statele Unite ale Americii au fost o mare uniune vamala.Integrarea cu succes care a

acut loc in Statele Unite ale Americii a avut urmatoarele puncte de plecare: in primul rand a fost

integrarea vamala concomitent cu folosirea aceleiasi monede (integrarea moneara). Aceste doua etape

desfasurate concomitent au creat cadrul economic pentru integrarea economica. Urmatoarea etapa,

integrarea politica, s-a realizat cu ajutorul razboaielor.

Legat de cele 2 mari categorii de impozite (directe/indirecte) avem urmatoarele problem

importante de prezentat:

1. dubla impunere juridica internationala (DIJI).

2. evaziunea fiscala.

1. Dubla impunere juridica internationala (DIJI) poate sa apara datorita reglementarilor fiscale din

fiecare stat, astfel incat un venit realizat de rezidentul unui stat pe teritoriul altui stat poate fi impozitat de

doua ori, adica, i in statul de rezidenta a contribuabilului i in statul de origine a venitului in cauza.

Definitia dublei impuneri juridice internationale: este supunerea la impunere a aceleiasi materii

impozitabile la impozite de aceeasi natura in acelasi an fiscal de catre doua entitati fiscale diferite, de

doua state diferite.

Dubla impunere juridica internationala este de 2 feluri:

1. Dubla impunere juridica internationala intentionata.

2. Dubla impunere juridica internationala neintentionata.

Conceptii privind dubla impunere:

1. Conceptia teritoriala: care are la baza criteriul sursei sau originea veniturilor. Elementul hotarator il

constituie sursa veniturilor si nu destinatarul acestora.

2. Conceptia mondiala: care are la baza criteriul rezidentei sau al nationalitatii contribuabilului, interesand

persoana careia ii sunt destinate veniturile si nu sursa acestora.

Criterii confrm carora statele isi atribuie dreptul de a impune:

1. Criteriul rezidentei.

2. Criteriul nationalitatii.

3. Criteriul originii veniturilor.

Metode pentru evitarea dublei impuneri juridice internationale:

In cazul in care nu este incheiata nicio conventie fiscal pentru evitarea DIJI, relatia de calcul a

impozitului in statuld e rezidenta ese:

FORMULA SCRISA GRESIT-se radiaza VSO de la CI

Exista doua metode:

1. Metoda scutirii.

1.1 Metoda scutirii progresive:

Degrevarea fiscala este facilitatea pe care statul de rezidenta o acorda rezidentului sau care

obtine venituri in strainatate micsorandu-i sarcina fiscala.

1.2. Metoda scutirii totale:

2. Metoda creditarii.

2.1. Metoda creditarii obisnuite:

2.2. Metoda creditarii totale:

Scutire progresiva:

se calculeaza aplicand asupra lui cota aferenta in venitului mondial.

Scutirea totala:

se calculeaza aplicand asupra lui cota aferenta in pentru .

Creditare obisnuita:

se determina deducand (scazand) din impozitul datorat in cand exista DIJI

impozitul datorat in dar nu integral, ci numai pana la limita impozitului aferent in pentru un venit

egal cu cel obtinut in .

Creditare totala:

se calculeaza deducand (scazand) din impozitul datorat in impozitul datorat si platit in

, integral, chiar daca cota de impunere din este mai mare decat cota de impunere din pentru un

venit egal.

Degrevarea fiscala (in cazul variantelor de creditare se numeste credit fiscal extern).

Degrevarea fiscala este facilitatea pe care o acorda statul rezidentilor sai care realizeaza venituri

in strainatate sau detin bunuri (avere) in strainatate, facilitate care rezulta din aplicarea unei metode de

evitare a DIJI prezizata in conventia fiscala incheiata cu alt stat.

Degrevarea fiscala se calculeaza ca diferenta dintre impozitul datorat in cand exista DIJI si

calculat pentru fiecare metoda/ varianta in parte.

In textul conventiei fiscale nu este mentionat numele metodei de evitare a DIJI ci se precizeaza

cum se calculeaza, cum se determina.

In aceeasi conventie pot fi precizate 2-3-4 metode de evitare; in unele conventii statele prevad si

variante combinate de calcul, combinarea facandu-se intre o metoda din cele 4 si o reglementare interna.

In virtutea suveranitatii sale fiscale statul poate stabili, pentru usurinta calculelor, o metoda ( de

regula mai simpla), metoda precizata in reglementarile interne.

Degrevarea fiscala este o economie pentru contribuabil. Adica un impozit care ar fi trebuit sa il

plateasca dar prin aplicarea conventiei nu il mai plateste- integral sau partial.

Curs 9

Modalitati pentru evitarea DIJI.

1. Masuri unilaterale pentru evitarea dublei impuneri.

Starele care doresc sa elimine/ sa diminueze bariera constituita de DIJI cuprind in reglementarile

interne precizari pentru evitarea DIJI.

Spre exemplu: Codul Fiscal al Romaniei defineste sediul permanent, creditul fiscal extern si alti

termeni specifici pentru evitarea DIJI. Codul Fiscal cuprinde la impozitarea profitului si a venitului

subcapitole intitulate Aspecte fiscale internationale in care se mentioneaza ce cuprinde sau ce nu

cuprinde sediul permanent, criteriile subsidiare, cum se impun veniturile in cauza, etc.

2. Utilizarea conventiilor fiscale.

Statele interesate in evitarea DIJI pot sa incheie tratate internationale astfel:

- dupa numarul statelor participante:

multilaterale.

bilaterale.

- conform continutului:

conventii multidomeniale.

conventii fiscale.

Conventiile fiscale sunt tratate internationale care urmeaza toate etapele acestora.

O conventie fiscala se intocmeste, de regula, urmand precizari din modelul OCDE (Organizatia

pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) si din modelul ONU.

Intr-o conventie fiscala se definesc termenii de:

- rezident.

- national.

- teritoriu.

- spatiu geografic.

- impozitele vizate.

Cuprinde:

1. Impozitarea: - profitului.

- comisioanelor.

- dobanzilor.

- dividendelor.

- redeventelor.

2. Impozitarea: - veniturilor din activitati dependente( veniturile din salarii).

- veniturilor din pensii.

- veniturilor pe seama bunurilor imobiliare( constructii, terenuri, nave si aeronave).

- veniturilor din jocuri de noroc.

- veniturilor obtinute prin exercitarea unor functii diplomatice.

3. Impozitarea bunurilor de natura imobiliara, a castigurilor pe seama acestor bunuri.

4. Impozitarea succesiunilor, inclusiv exceptiile.

5. Metodele pentru eliminarea DIJI.

6. Un articol intitulat Nediscriminarea".

Conform principiului Nediscriminarii nerezidentii nu pot fi impozitati diferit de rezidenti. In

ceea ce priveste facilitatile acordate, un stat, cu cat e mai bogat poate sa acorde si pentru nerezidenti

aceleasi facilitate fiscale ca cele acordate rezidentilor sai. In cazul facilitatilor de natura sociala, de regula,

acestea nu se acorda.

7. Schimbul de informatii si aplicarea/intrarea in vigoare.

3. Cutuma. O lege nescrisa, un izvor de drept limitat ( se mai numeste obiceiul locului sau obiceiul

pamantului).

4. Jurisprudenta. Totalitatea hotararilor judecatoresti ramase definitive in fiecare din domeniile de drept.

5. Doctrina. Cuprinde totalitatea ideilor, teoriilor, principiilor, tezelor intr-un anumit domeniu.

Ideile si principiile in domeniul fiscalitatii internationale se gasesc in carti de specialitate, articole

publicate n reviste, publicatiile congreselor, simpozioanelor sau alte documente scrise.

Cum se aplica:de la 1 la 4, din treapta in treapta, daca nu exista sau exista si nu prevad.

Evaziunea fiscala.

Definitie: este sustragerea de la impunere a materiei impozabile in totalitate sau in parte de catre

persoana fizica sau persoana juridica, rezidenta sau nerezidenta.

Poate fi evaziune fiscala:

- legala:

abstinenta. (zona legala)

aplicarea regimurilor fiscale de favoare. (zona legala)

respectarea legii. (zona legala)

- ilegala/ frauduloasa (frauda fiscala):

frauda. (zona ilegala)

abuzul de drept. (zona gri)

abilitatea fiscala. (zona gri)

Evaziunea fiscala licita:

- facilitati fiscale.

- scutiri temporare.

- scoaterea unor venituri din aria de impozitare.

- impunerea veniturilor pe baza unor norme medii de venit.

- exploatarea unor lacune, neconcordane legislative

Imprumuturile de stat - creditul public.

Datoria publica interna.

Definitie:

ntelegerea intre o persoana fizica sau persoana juridica, pe de o parte, si stat, pe de alta parte, prin

care persoana fizica sau persoana juridica pun la dispozitia statului o suma de bani sub forma de

imprumut, iar statul se angajaza sa o ramburseze in termenul stabilit si sa achite dobanda si alte costuri

aferente.

Trasaturi:

1. Caracter contractual: imprumutul exprima acordul de imprumut al partilor.

2. Caracter rambursabil.

3. Existenta contraprestatiei.

Elementele tehnice ale imprumuturilor de stat: 1. Denumirea imprumutului.

legata de imprumut, de specificul acestuia.

2. Valoarea nominala (Vn).

valoarea inscrisa pe document la termen.

3. Valoarea reala (Vr).

valoarea la care se vinde sau cumpara anticipat.

4. Cursul (C).

pretul cu care se cumpara sau se vand 100 de unitati monetare de Vn.

= 100- al pari.

100- supra pari.

5. Termenul de rambursare.

data la care se ramburseaza imprumutul.

Datele pot fi: - precise.

- fara termene precise.

Imprumuturile pe termen: - scurt ( 5 ani).

Termen scurt: - certificate de depozit.

- certificate de trezorerie.

- certificate de impozite.

Imprumuturile fara termen se numesc titluri de renta perpetua.

6. Dobanda.

forma a pretului si este castigul creditorului statului.

Rata: - nominala (Rn).

- reala (Rr).

7. Cuponul.

8 Avantaje si facilitati.

Curs 10

Cele mai uzuale inscrisuri de stat sunt:

- bonurile de tezaur.

- poliele de tezaur.

- certificatele de trezorerie.

- certificatele de impozite.

- obligatiunile.

- titluri cu renta perpetua.

Operatiile specifice ale imprumuturilor de stat:

I. Plasarea.

II. Rambursarea.

III. Modificarea unor elemente tehnice n interiorul termenului de rambursare.

I.Plasarea:

1- Directa: de catre Ministerul Finantelor Publice prin instituiile sale, de regula prin

trezorerie.

Este o variant de plasare cand nu se limiteaza marimea imprumutului sau termenul (se

numeste subscriptie publica deschis); a doua varianta este subscriptia limitata (Ce se

limiteaza? R: Termenul sau suma).

2- Prin intermediul bancilor sau al consoriilor bancare.Plasarea se efectueaza in 2 variante:

1. In schimbul unui comision oferit de Ministerul Finantelor.

2. Cand banca preia intregul pachet de titluri iar riscul nevanzarii ramane la nivelul bancii.

3. Prin intermediul bursei de valori. Aceasta metoda este discreta, comoda si foarte puin

costisitoare.

II.Rambursarea imprumuturilor

Modalitati de rambursare:

1. Rambursari prin anuitati (rate anuale + dobanzi, comisioane sau alte cheltuieli).

2. Rambursarea prin tragere la sorti. Titlurile care ies castigatoare pot sa primeasca dobanda si alte

castiguri; ele se elimina la tragerile urmatoare.

3. Rambursari prin rscumprare la bursa de valori. Statul recurge la aceasta metoda atunci cand a oferit

dobanda mare la lansarea imprumuturilor si doreste sa diminueze cheltuielile publice ocazionate de

datoria publica.

Fenomenul nerambursarii datoriei.

Situatii:

- arieratele financiare: amanare sine die (nu se stie pana cand).

- reesalonarea datoriei: recalificarea/ reesalonarea datelor de plata.

- stingerea prin inflatie.

- repudierea datoriei publice : nerecunoasterea acesteia. Poate sa se produca la schimbarea regimului

politic intr-un stat (ex. La instalarea regimului religios Islamic in Iran in 1974, dupa inlaturarea ahului,

noul regim nu a mai recunoscut nicio datorie publica fata de creditorii sai - Romania a pierdut cteva

miliarde de dolari prin neprimirea titeiului calculat la pret si cantitate pentru investitiile romanesti-

rafinrii-efectuate in Iran).

III. Modificarea unor elemente tehnice ale imprumutului n interiorul termenului de rambursare.

1. Modificarea nivelului dobanzii. Sunt 2 feluri de modificari:

- conversiunea titlurilor: preschimbarea titlurilor vechi in titlurile unui nou imprumut cu dobanda mai

mica.

- arozarea: preschimbarea titlurilor vechi in titluri noi cu o dobanda mai mare.

2. Modificarea termenului de rambursare. Aceasta modificare, adica schimbarea termenului pentru o data

mai indepartata se numeste consolidare. Consolidarea are efecte negative deoarece mareste cheltuielile

statului in viitor.

Din ce surse ramburseaza statul imprumuturile:

- din fondul special de amortizare.

- din resursele prevazute in bugetul de stat special cu aceasta destinatie.

- din excedentele bugetare, daca anul bugetar se ncheie cu excedent.

Datoria publica; Datoria publica interna.

Datoria publica reprezinta:

- totalitatea sumelor imprumutate

- de catre autoritatile publice centrale si locale

- de la persoane fizice si persoane juridice rezidente si nerezidente

- existente in sarcina acestora.

Scopul datoriei publice:

- pentru finantarea deficitului bugetar (cheltuieli > venituri).

- pentru finantarea unor obiective de investitii de interes national.

- pentru refinantarea datoriei publice interne.

- pentru alte obiective aprobate prin legi speciale.

Datoria publica se clasifica in: datorie publica interna si externa, adica daca persoana respective

care a imprumutat statul este rezidenta sau nerezidenta.

In functie de perioada pentru care se contracteaza poate fi:

- datorie flotanta: care se refera la imprumuturile pe termen scurt.

- datorie consolidata: care se refera la imprumuturile pe termen mediu si lung.

In functie de nivelele de administrare:

- guvernamentala.

- locala.

In functie de modul implicrii statului datoria publica poate fi:

- datorie publica directa a statului si institutiilor sale.

- datorie garantata.

Ministerul Finantelor Publice conduce doua registre de evidenta: unul pentru datoria directa a

statului si institutiilor sale si unul pentru datoria garantata de stat (vezi cheltuielile virtuale sau posibile).

Indicatori ai datoriei publice.

1. Gradul de indatorare:

SDP= serviciul datoriei publice si reprezinta cheltuielile ocazionate de datoria publica intr-un an si

cuprinde anuitatile, dobanzile aferente, comisoane si alte cheltuieli ocazionate.

2. Marimea absoluta a datoriei publice in u.m.n. si u.m.i.

=DP umn/Curs Schimb Valutar

3. Serviciul datoriei publice exprimat in marime medie pe locuitor.

Ra= ratele anuale.

DOB= dobanzile aferente.

Ac= comisioane i alte cheltuieli.

4. Raportul dintre serviciul datoriei publice si cheltuielile publice.

5. Raportul dintre serviciul datoriei publice si PIB.

6. Raportul dintre dobanzile aferente cheltuielilor publice si cheltuielile publice.

7. Raportul dintre dobanzile aferente cheltuielilor publice si PIB.

Ce se raporteaza la CP sunt indicatori de structura.

Ce se raporteaza la PIB sunt indicatori de nivel.

Indicatori ai datoriei publice interne (DPI).

1. Datoria publica interna masurata in u.m.n.

2. Datoria publica interna intr-un an.

d= directa.

g= garantata.

3. Datoria publica interna raportata la PIB.

4. Dobanzile aferente lui DPI raportate la PIB.

5. Dobanzile aferente lui DPI raportate la CP.

6. Serviciul datoriei publice interne.

7. Serviciul datoriei publice interne raportat la numarul de locuitori.

8. Raportul dintre serviciul datoriei publice interne si PIB.

9. . Raportul dintre serviciul datoriei publice interne si CP.

Ce se raporteaza la CP sunt indicatori de structura.

Ce se raporteaza la PIB sunt indicatori de nivel.

Se calculeaza SDP interne si externe care este un indicator anual i care este necesar pentru a

vedea efortul financiar valutar anual al statului.

Acest indicator se calculeaza deoarece datoria publica interna si externa, care se desfasoara pe

mai multi ani nu se poate compara sau analiza cu PIB care nu se poate previziona pentru perioade mari

de timp (15-20-30 de ani).

Datoria publica locala

Sumele mprumutate se folosesc:

- pentru realizarea unor investitii publice de interes local.

- pentru refinantarea datoriei publice locale.

Instrumentele datoriei publice locale sunt:

- titluri de valoare.

- imprumuturi de la bancile comerciale sau de la alte institutii de credit.

- credite furnizor.

- leasing financiar.

- garantie locala.

Lansarea titlurilor la nivel local se face:

- direct de autoritatea publica locala respectiva.

- prin intermediul:

unor agenti.

institutiilor specializate.

Serviciul datoriei publice locale nu reprezinta raspunderea sau datoria guvernului. Sumele se

ramburseaza din bugetele locale sau din bugetele beneficiarilor de imprumuturi.

Datoria publica externa.

Datoria externa este o suma in valuta datorata la un moment dat de catre o tara altor tari sau

institutii financiare in baza creditelor primite de stat sau de guvern si de intreprinderi private, dar cu

garantia statului, precum si de firme sau persoane private si care urmeaza a fi achitate intr-o perioada mai

mare de un an.

Indicatori ai datoriei publice externe.

1.Datoria externa totala (DE).

DPE= datoria publica externa

DENg= datoria publica externa comerciala negarantata.

2. Datoria externa exprimat n moned naional i n valut, dup caz.

DE u.m.n.

EURO, NU EUROPA i USD nu SUA

3. Datoria externa raportata la numarul locuitorilor.

-indicator de nivel

4. Datoria externa raportata la exporturi de bunuri si servicii.

5. Datoria externa raportata la PIB.

6. Serviciul datoriei publice externe.

Ra= rambursari anuale.

Cm= comisioane.

Ac= alte cheltuieli.

7. Serviciul datoriei externe raportat la numarul locuitorilor.

8. Serviciul datoriei externe raportat la exportul de bunuri si servicii.

9. Dobanzile aferente datoriei externe raportate la exportul de bunuri si servicii.

Gradul de indatorare a unei tari se masoara cu ajutorul indicatorilor:

1.Datoria externa raportata la exportul de bunuri si servicii.

2. Datoria externa raportata la PIB.

3. Datoria externa raportata la cheltuielile publice.

DE/CP x 100-indicator de structur

4. Serviciul datoriei externe raportat la exportul de bunuri si servicii.

5. Serviciul datoriei externe raportat la PIB.

SDE/PIB x 100 - indicator de nivel

6. Serviciul datoriei externe raportat la cheltuielile publice.

SDE/CP x 100-indicator de structura

7. Dobanzile aferente datoriei externe raportate la exportul de bunuri si servicii.

8. Dobanzile aferente datoriei externe raportate la PIB.

DOB DE/PIB x 100-indicator de nivel

9. Dobanzile aferente datoriei externe raportate la cheltuielile publice.

DOB DE/CP x 100-indicator de structura

Raportarea datoriei externe, a dobanzilor acesteia, a serviciului datoriei publice externe raportate

la incasarile din exportul de bunuri si servicii este un indicator orientativ care arata in ce masura statul,

aflat intr-o situatie limita ( razboi, catastrofe naturale, schimbarea de regim politic), poate sa ramburseze

datoria publica externa anuitile, dobanzile, alte cheltuieli ocazionate de datoria public- pe seama

incasarilor din exportul de bunuri si servicii.

Curs 11

Sistemul de bugete; bugetul general consolidat; bugetul de stat; principii bugetare.

In conformitate cu Legea finantelor publice (500/2002) in Romania functioneaza un sistem

unitare de bugete care cuprinde:

1. bugetele de stat.

2. bugetele locale.

3. bugetul asigurarilor sociale de stat.

4. bugetele fondurilor speciale.

5. bugetul trezoreriei statului.

6. bugetul institutiilor publice autonome.

7. bugetele institutiilor publice, finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor

sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz.

8. bugetele institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii.

9. bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau generate de stat si ale caror rambursare,

dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice.

10. bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Conform precizarilor Ministerului Finantelor Publice finantarea deficitului bugetar se

realizeaza prin:

- emisiuni de titluri de stat in lei, respectiv, certificate de trezorerie cu discont (discount), cu scadente la 1,

3, 6, 12 luni.

- obligatiuni de stat pe piata interna cu scadente pe termen mediu la 3 si 5 ani.

- emisiuni de titluri de stat sub forma de subscriptie publica in valuta pe termen lung.

- imprumuturi deja contractate (in derulare) destinate finantarii de proiecte.

- contractarea unor finantari externe noi in cadrul pachetului financiar extern incheiat cu FMI, UE si

Banca Mondiala.