Final Proiect COmplex

8/16/2019 Final Proiect COmplex

http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 1/59

Ministerul Educa iei ai Republicii Moldovaț

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Inginerie i Mecanică în Transporturiș

Departamentul Transporturi

Proiect de an

La disciplina

Complexul de transport.

Tema: Proiectarea tehnologică

a nodului de transport

A efectuat: Ambrosi Eduard,IT!"#"

A $erificat: lector superior, Cotru ă Ionț

Chi inău %&"'ș

"



Cuprins

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . %

Caracteristica mărfurilor si a transporturilor. . . . . . . . . . . . (

Transport )lu$ial. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . "#

Transport )ero$iar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . %*

Interac iunea T+ i T+)ero$iarț ș . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . #

Transport Auto . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (

Transport prin Conducte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . '#

Conclu-ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . '*

ibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . '/

%



Introducere

Transporturile reprezintă un domeniu important al activităii economico!sociale pentru că prin intermediul lor se e"ectuează deplasarea în spaiu a bunurilor #i oamenilor în scopul satis"acerii necesităilor materiale #i spirituale ale societăii

omene#ti.Func ionarea normală a vastului i comple$ului mecanism al economieiț ș

nationale ! asigurarea bunei aprovizionari tehnico!materiale a "iecarei ramuri%subramuri% întreprinderi sau unitati administrativ!teritoriale% realizarea ritmica siintegrala a sarcinilor de comert e$terior% des"acerea produselor catre bene"iciari%satis"acerea necesitatilor de bunuri de consum ale populatiei ! depinde într!omasura hotar&toare de buna "unctionare a transporturilor. Tocmai de aceea% seacorda o mare însemnatate dezvoltarii si modernizarii transporturilor% cresterii

e"icientei economice a activită ii din acest domeniu vital al economiei.ț

0atisfacerea ne$oilor de transport ale economiei na ionale se realizeazaț

printr!o retea unica reunind toate ramurile de transport' "eroviar% auto% naval%aerian% prin conducte si cu tractiune animala. (u alte cuvinte% di"eritele "eluri detransport sunt parte componentă a sistemului unic de transport al tarii si lucreaza îninteractiune si colaborare% în scopul satis"acerii depline% cantitative si calitative% latimp si e"icient% a cerintelor de transport ale economiei nationale si populatiei.

Finalizăm introducerea cu "aptul că transporturile reprezintă 1sistemulcirculator1 al 2ntregii planete i% în acelasi timp% al "iecarei ări în parte%ș ț

constituind o importantă ramură a produc iei materiale "ără de care e$isten a uneiț ț

societă i moderne ar "i de neconceput.ț

#



Nodul de transport este numit o "& ie de teritoriu% si pentru sistemele deș

comunicar i de transport. )cestea sunt elemente esen iae ale sistemuui de transport aș țării. Ei au plasat dispozitive de di"erite tipur de utilizare publică i privată% conceputeț ș

pentru a e"ectua opera iuni asociate cu tranzitul i transportul i transportul urban deț ș ș

măr"uri i pasageri.ș

*odul de transport este un sistem comple$% care pot "i divizate într!o serie desubsisteme. +n "unc ie de scopul studiului% subsistemele pot "i speci"ice tipurilor deț

transport combinate ca cele "eroviare% rutiere% maritime% etc. sau subsistemeleserviciilor de transportare a măr"urilor sau pasagerilor. Fiecare dintre acestesubsisteme este compus dintr!o serie de dispozitive pentru opera iunea de subsistemț

i sistemul ca un întreg.ș

)st"el subsistemului pot "i di"erite i au o ordine ierarhică pentru "iecare md deș

transport are propriile sale caracteristcim in"rastructură i material rulant. )v&nd înș

vedere intesitatea capital de noduri de transport i importan a lor pentru bunaș ț

"unc ionare a sistemului de transport a ării% în care acestea sunt create i reproiectateț ț ș

pentru dezvoltarea sistemelor nodurilor de transport. ,a elaborarea schemei generale a nodului de transport în "a a celui careț

proiectează stă problema elaborării a unei scheme% care să asigure "unc ionarea non!ț

stop a transportărilor locale sau tranzit% să asigure întreprinderea% organiza ia iț ș

popula ia ora ului cu servicii de transport la un nivel înalt% să satis"acă trabuin eleț ș ț

industriei în transportarea măr"ii la timp i în siguran ă% impuse de întreprinderi iș ț ștransport carea "unc ionează după un proces tehnologic unic.ț

Flu$urile de pasageri i măr"uri care intră într!un nod de transport% în dependen ăș ț

de direc ia lor% trebuie să li se asigure puterea necesară a in"rastructurii.ț

,a elaborarea schemelor generale a nodului de transport% înainte de asta seelaborează schemele de structură a acestuia% care ne dau voie să vedem clar

principalele linii tehnice% care o să permită trecerea transportului prin lan urile deț

dispozitive de deservire.



Portul maritim

Portul reprezintă o aglomerare de instala ii pe apă i uscat% care asigurăț ș

opera iunile de acostare% aprovizionare% reparare de nave% de încărcare!descărcare%ț

depozitare% prelucrare a măr"urilor transportate. De asemenea% în sistemul general altransporturilor i schmburilor de valori% porturile ocupa un loc deosebit% reprezent&ndș

importante noduri rutier i "eroviare.ș

'



Infrastructura portuară este organizată în "unc ie de scopul diverselor instala iiț ț

ce!l deservesc' instala ii ce asigură acostarea navelor -bazine% diguri de protec ie%ț ț

cheiuri% dane/ instala ii de încărcare!descărcare a măr"urilor -macarale% utila0e deț

transport i stivuire% spa ii de depozitare/ instala ii de aprovizionare a navelor ș ț ț

-combustibili% apă potabilă% depozite de alimentare/ instala ii de reparare iț ș

între inere a navelor - antiere navale% docuri uscate/ unită i administrative% de pază%ț ș țetc.

Portul este dintotdeauna locul îndelungatelor despăr iri i al revederilor de multț ș

a teptate. Dincolo de vis i de simbol% este o lume reală în care se de"ă oară activită iș ș ș ț

esen iale pentru economia regiunilor din spatele lor. Fără aceste activită i% lumea% înț ț

general% i anumite ări cu tradi ii portuare% ca Marea 1ritanie% 1elgia% 2landa%ș ț ț

3.U.).% 4aponia i altele% ar avea o în"ă i are cu totul di"erită de cea actuală. 5entruș ț ș

ca% numeroase ramuri industriale din nenumărate ări "unc ionează e$clusiv sauț ț

par ial pe baza materiilor prime importante din alte regiuni ale lumii pe nes"&r iteleț șcăi de apă ale mărilor i oceanelor% "luviilor i canalelor% lacurilor i rîiurilor. Marileș ș ș

porturi actuale sunt constituite din numeroase docuri% echipate cu instala ii moderneț

specializate în manipularea unor anumite categori de măr"uri% din rad interioare iș

e$terioare% pentru nave cu di"erite destina ii i dimensiuni% din întinse spa ii acoperiteț ș ț

cu depozite de toate tipurile% din nenumărate căi de "ier i de as"alt% care se împletescș

pe cheiuri% leg&nd între ele sut de magazii% remize% depozite i instala ii% din căi deș ț

apă a0utătoare% din construc ii hidrotehnice menite să u ureze naviga ia i săț ș ț ș

înlesnească pătrunderea unor nave cu pesca0e "oarte mari% din construc ii destinateț

administra iei i controlului vamal% primirii pasagerilor i po tei% din sute de macaraleț ș ș ș

i dispozitive mecanice cu a0utorul cărora se e"ectuează opera iunile de încărcare!ș ț

descărcare% din nenumărate lepuri% remorchiere i alupe servind tra"icul portuar ș ș ș

intern% i din importante setoare industriale a"late în imediata lor vecinătate.ș

Treptat% porturile î i măresc zonele de in"luen ă în interiorul ărilor cărora leș ț ț

apar in i adesea% dincolo de grani ele acestor% prin intermediul unor re ele de căiț ș ț ț

"erate% drumuri i canale% nou create.ș

(



". Caracteristica mărfurilor si a transporturilor

5etrolul% sau i eiul% împreună cuț ț cărbunii iș gazele naturale "ac parte dinzăcămintele de origine biogenă care se găsesc în scoar a păm&ntului.ț 5etrolul% careeste un amestec de hidrocarburi solide i gazoase dizolvate într!un amestec deș

hidrocarburi lichide% este un amestec de substan e lipo"ile. i eiul în stare brutăț Ț ț

-nera"inat con ine peste 67 888 de substan e organice comple$e% motiv pentru careț țeste materia primă cea mai importantă pentru industria chimică -vopsele%medicamente% materiale plastice% etc. i producerea carburan ilor. (a o curiozitate%ș ț

se poate men iona că unele varietă i de i ei devin "os"orescente în prezen a luminiiț ț ț ț ț

ultraviolete. 5etrolul a "ost descoperit în urmă cu c&teva mii de ani. )v&nddensitatea mai redusă dec&t a apei sărate% s!a găsit în caverne i zone cu straturiș

sedimentare calcaroase% argiloase% sau nisipoase de la supra"a ă% -înț 9ermania% dee$emplu% în 0urul :anovrei iș 1raunsch;eig. +n cazul în care straturile

impermeabile de argilă sunt deasupra% nepermi &nd ie irea la supra"a ă a petrolului%ț ș ț

*

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbune

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gaz_natural

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biogen%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Industria_chimic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hannover

http://ro.wikipedia.org/wiki/Braunschweig

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbune

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gaz_natural

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biogen%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Industria_chimic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hannover

http://ro.wikipedia.org/wiki/Braunschweig



acesta se va găsi în straturile pro"unde de unde va "i e$tras prin sonde petroliere.3traturile de petrol situate la supra"a ă prin o$idare se trans"ormă în as"alt acestaț

"iind de0a descoperit în 2rient în urmă cu cca. 6< 888 de ani în Mesopotamiaantică.2amenii au învă at să "olosească as"altul% prin amestecare cu nisip i alte materialeț ș

ce etan ează pere ii corăbiilor.ș ț

Din timpul 1abilonului provine denumirea de naptu -nabatu = luminează care neindică "aptul că petrolul era utilizat la iluminat% acesta "iind amintit i în legile luiș

:ammurabi 6>7? î.e.n. "iind prima dovadă istorică scrisă pentru reglementarea"olosirii petrolului.

i eiul era cunoscut pe teritoriul Rom&niei încă din secolul I î.:r.% de c&nd dateazăȚ ț

obiectele descoperite în cadrul cetă iiț dacice de la 5oiana - *icore ti% 9ala iș ț ' podoabe din smoală întărită i acoperită cu un strat sub ire deș ț argint.@6A De alt"el% prima ra"inărie de petrol din lume a "ost construită în Rom&nia% în 6>?B%@<A la peri"eria ora ului 5loie ti% -în partea de sud!est% în drum spre localitateaș ș R&"ov% lanord de calea "erată 5loie ti ! 1uzău% de către Marin Mehedin eanu% arenda ulș ț ș

unor întinse zăcăminte de i ei pe mo ia 5ăcure i% 5rahova.ț ț ș ț Instala iile ra"inărieiț

erau destul de primitive% toate utila0ele "iind "ormate din vase cilindrice din "ier sau

/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mesopotamia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Babilon

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hammurabi

http://ro.wikipedia.org/wiki/1875

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8E.e.n.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicore%C8%99ti,_Gala%C8%9Bi


http://ro.wikipedia.org/wiki/Smoal%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Argint

http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrol#cite_note-1



http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2fov,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mesopotamia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Babilon

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hammurabi


http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8E.e.n.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia


http://ro.wikipedia.org/wiki/Smoal%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Argint




http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2fov,_Prahova



"ontă% încălzite direct cu "oc de lemne. )ceste utila0e au "ost comandate în9ermania "irmei Moltrecht ce construia cazane pentru "abricarea uleiurilor dinisturi bituminoase% iar în decembrie 6>?B începe construc ia C"abricii de gaz dinș ț

5loie ti% pe numele lui Marin Mehedin eanu -decedat în 6>B6. Distileria de petrolș ț

a lui Marin Mehedin eanu% construită pe o supra"a ă de ha i av&nd o capacitateț ț ș

de lucru pe an de <768 tone% -în medie 7%? tonezi% i!a început activitatea c&ndș

Teodor Mehedin eanu înt&mpina greută i în aplicarea contractului semnat încă dinț ț

6>?B pentru iluminarea capitalei cu Cidrocarbură i lampe.ș @GA

5re ul petrolului scade rapid prin cre terea numărului de ra"inării%ț ș petrolul lampantdevine o resursă tot mai importantă în iluminat% înlocuind treptat lum&nările.E$ploatarea masivă a petrolului începe în secolul HIH pe motivul răsp&ndirii"olosirii petrolului în iluminat% care dădea o lumină mai bună produc&nd "um mai

pu in în compara ie cu lămpile cu ulei de balenă% sau lum&nările de ceară.ț ț

+n anul 6>?< medicul i geologul canadianș )braham 9esner ob ine patentareaț

ra"inării petrolului lampant curat numit petroleum% iar în 6>?? chimistul american1en0amin 3illiman propune puri"icarea petrolului cu acid sul"uric.

5entru ob inerea masivă a petrolului% urmează o perioadă de "orare intensivă.ț

(el mai renumit "ora0 este e"ectuat de Ed;in ,. Drae la <7 august 6>?J în 2il(ree% 5ennsKlvania% "iind "inan at de industria ul american 9eorge :. 1issell% aiciț ș

găsindu!se la <6%< m ad&ncime zăcăminte mari de petrol.

Tabelul %."

)!Masă 1! 9enerală

5etrol Măr"uri în bucă i cu supragreutateț

Tabelul %.%

Intrare Ie ire ș T3TAL

TipTransport

) 1 ) 1

)lu$ial 6<88888 ! ! B88888 6>88888

4


http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrol_lampant

http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIX

http://ro.wikipedia.org/wiki/Abraham_Gesner

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Benjamin_Silliman&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_sulfuric

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Edwin_L._Drake&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pennsylvania


http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrol_lampant

http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIX

http://ro.wikipedia.org/wiki/Abraham_Gesner

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Benjamin_Silliman&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_sulfuric

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Edwin_L._Drake&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pennsylvania



)ero$iar ! ?88888 <88888 ! 788888

Auto ! <88888 ! 688888 G88888

Conducte ! ! 6888888 ! 6888888

T3TAL 6<88888 788888 6<88888 788888 G>88888

Tabelul %.#

nomq L Intrare,

tone

5r. Curse Iesiri 5r. curse

Tip 6 A 7Petrol8 Tip 6 7ărfuri 2n

bucă i8ț

?888 68L 6<8888 < B8888 6<

G888 <8L <8888 >8 6<8888 8

<888 G8L GB8888 6>8 6>8888 J8

6888 G8L GB8888 GB8 6>8888 6>8

?88 68L 6<8888 <8 B8888 6<8

Calculul 5r.curse :

Tip A! Petrol

6<8888?888=< curse

<8888G888=>8 curse

GB8888<888=6>8 curse

GB88886888=GB8 curse

6<8888?88=<8 curse

Tip ! ărfuri 2n bucă i cu supragreutateț

"&



B8888?888=6< curse

6<8888G888=8 curse

6>8888<888=J8 curse

6>88886888=6>8 curse

B8888?88=6<8 curse

Tabelul %.

Lungimea medie de transportare amărfurilor

L 9"%& m

Tabelul %.'

Coeficientul de utili-are a procesului de transportare ; pe diferite tipuri detransport 2n func ie de marfă transportată.ț

Transport

"luvial

Transport

"eroviar

Transport auto

Petrol ; 6.8!8.J 6.8!8.J 6.8!8.J

arfă cu

supragreutate ;

8.J!8.7 8.J!8.7 8.J!8.7

P.*.% 6 Intensitatea normal a lucrărilor de 2ncărcare+descărcare 2n portuldupă tipul de marfă supusă prelucrării 7mii tone+na$e<h8

Mn benzină =8%G6mii tone oră nave/ Mn

mar"ă cu supragreutate =8%6> mii tone oră nave/

P.*.# Transbordarea directă

Tipul de

transportL

+ntrări Ie iriș

) 1 ) 1

T."lT."er ?8 B88888 <?8888 688888 G88888T."lT.(ond. B8 ! ! B88888T."lT.) 68 ! <8888 ! 68888

""



Transbordarea directă =epo-it>ntrări Ie 2riș >ntrări Ie 2riș

) 1 ) 1 ) 1 ) 1T.fl B88888 ! ! G88888 B88888 ! ! G88888T.fer ! <?8888 688888 ! <?8888 688888 !

T.A ! <8888 ! 68888 ! 6>8888 ! J8888

T.Cond. ! ! ! B88888 ! ! ! 88888

Total B88888 <78888 688888 GB6888 B88888 G8888 688888 7J8888

P.*. Perioada de na$igabilitate

5erioada de navigabilitate ' G88!GG8 zile % GB?zile=6an%

)vem o periodă de G68 zile.

GB?!G68=??zile ale anului în care nu se navighează.

=eterminarea capacită ii de procesare 2n porturile flu$ialeț

Determinarea "lu$ului de măr"uri i "lu$ului de nave în *.T.ș

Flu$urile medii lunare i "lu$ul mediu zilnic% privind procesarea la intrare i ie ireș ș ș

din port se determină prin "ormula '

Calcule la /

6<888868=6<888

<888868=<888

GB888868=GB888

B888868=B888

6>888868=6>888

"%



Calcule la /

6<888G6=G>7

<888G6=77GB888G6=66B6

B888G6=6JG

6>888G6=?>8

?nom @i& i

lun i-i

Intrări Ie iriș Intrări Ie iriș Intrări Ie iriș

?888 68 6<8888 B8888 6<888 B888 G>7 6JGG888 <8 <8888 6<8888 <888 6<888 77 G>7<888 G8 GB8888 6>8888 GB888 6>888 66B6 ?>86888 G8 GB8888 6>8888 GB888 6>888 66B6 ?>8?88 68 6<8888 B8888 6<888 B888 G>7 6JGTotal 1200000 600000 120000 60000 3870 1813

Determinăm capacitatea medie de transportare a "lotei navigabile care e"ectueazăopera iunile într!un port.ț Conform calculelor se ob ine o capacitate medie de %#'&ț

tone.

"#



TBA50P3BTL )LDIAL

"8 Determinăm numărul mediu de nave "luviale pentru asigurarea transportăriimăr"urilor % atît la intrări cît i la ie iri% în an % lună% zi.ș ș

• Calcule la intrări conform formulei

6<8888?888=< nave<8888G888=>8 naveGB8888<888=6>8 naveGB88886888=GB8 nave6<8888?88=<8 nave

• Calcule la ie iri conform formuleiș

B8888?888=6< nave

6<8888G888=8 nave6>8888<888=J8 nave6>88886888=6>8 nave B8888?88=6<8 nave


6<8888?8888=<% nave<8888G8888=> nave

GB8888<8888=6> nave

"



GB888868888=GB nave 6<8888?888=< nave


B8888?8888=6%< nave6<8888G8888= nave6>8888<8888= J nave6>888868888= 6> nave B8888?888= 6< nave


6<8888?888G68= 8%87 nave<8888G888G68= 8%<? nave

GB8888<888G68= 8%?> nave GB88886888G68=6%6B nave 6<8888?88G68= 8%77 nave


B8888?888G68= 8%8G nave6<8888G888G68= 8% 6< nave6>8888<888G68= 8%<J nave6>88886888G68= 8%?> nave

B8888?88G68= 8%G> nave

%8 Determinăm intervalul mediu de sosire a nevelor in zile% ore con"orm

"ormulei'

• Calcule la intrări

<8%87=G<ore=6%<? zile

<8%<?=JBore= zile

<8%?>=6ore=6%78 zile

<6%6B=<8%7ore=8%>B zile

<8%77=G6%6Bore=6%Gzile

"'



• Calcule la ie iriș

<8%8G=>88 ore = GG%GGzile

<8%6<=<88ore = >%GG zile

<8%<J=><%7?ore =G%zile

<8%?>=6%Gore=6%78zile

<8%G>=BG%6?ore=<%Bzile

Nnom LOi8 nci

an ncilun nci

zi Inav

Intrări Ie îriș Intrări Ie îriș Intrări Ie îriș Intrări Ie îriș Intrări Ie îriș

?888 68 6<8888 B8888 < 6< <% 6%< 8%87 8%8G G< >88

G888 <8 <8888 6<8888 >8 8 > 8%<? 8%6< JB <88

<888 G8 GB8888 6>8888 6>8 J8 6> J 8%?> 8%<J 6 ><%7?

6888 G8 GB8888 6>8888 GB8 6>8 GB 6> 6%6B 8%?> <8%7 6%G

?88 68 6<8888 B8888 <8 6<8 < 6< 8%77 8%G> G6%6B BG%6?

Total "%&&&&& (&&&&& // % //, ,% %,/# ",#4 '#&,/( ""/*,%

#8 *umărul de nave care sosesc în port pentru a "i deservite în timp -zi iș

intervalul de succedare a navelor in timp este neuni"orm "iind dependent iș

in"luen at de o serie de "actorii inclusiv i cei neprognoza i.ț ș ț De aceia aceste

"luctua ii se re"eră la mărimile întîmplătoare care se supun legiiț

probabilită ii. După rezultatele ob inute în urma cercetărilor e"ectuate într!ț ț

un ir de porturi "luviale%sa a0uns la modelarea unei descrieri matematice așintervalului de sosire al "lu$ului de nave intrate care poate "i e$pus printr!o

"unc ie e$ponen ială privind repartizarea probabilită ii.ț ț ț

P-$= % unde% $ ! ! intervalul mediu de intrare a navelor/

Calculăm conform formulei :

"(



8 *umărul de nave pe lună% sosite cu intervalul x cu o medie lunara a

"lu$ului de tra"ic.

-J?L

-JL

-GL

-7%JL

9ra"icul îndependen ă deț mi =f(x).

"*



(8 Qaloarea estimată a "lu$ului de tra"ic de zi cu zi .(on"orm "ormulei '

Calcule Intrări Calcule Ie iriș

<B>%=8%G? <6?8=8%6B<6J%<=6%<? <8=8%B<>%<=<%J< <6B%??=6%?<%6=?%J7 <>%<B=<%J8<B%<G<=G%>? <6<%BG=6%J8

*8 5entru "lu$ul estimat de nave în vederea reducerii timpului de a teptareș

pentru opera iunile tehnologică de încărcare descărcare este necesar de introdus înț

calcul de capacitatea opera ională a portului cu privire la interac iunea de"eritor ț ț

tipuri de transport la transbordarea directă.

Daloarea estimată a traficului de -i cu -i la import conform

"/



Import

Export

/8 0uma $alorii estimate a fluxului de trafic pe marfa dată.

48 (alculăm mecanismul de încărcare%descărcare necesare pentru "ronturile

de lucru specializat.

"4



*umărul ma inilor de încărcare descărcare% se apro$imează la numărulș

întreg dupa norma intensă de încarcare a acestor măr"uri% va "i egala cu'

2,dA9&,#" 2,d

9&,"/

unde 9","' coe"icientul care tine cont de pierderile de timpul de lucru

necesare pentru incarcare descărcare.

0electăm producti$itatea de la pag./&!/"

-Mii tone în ore

- Mii tone în ore

Astfel calculăm :

"&8 Determinăm numărul ma inilor S se apro$imează la numărul întreș

după norma intensivă de încărcare a acestor măr"uri va "i egală cu'

A)

B)

""8 Determinăm timpul deservirii danei unei nave. Timpul de ocupare a

"rontului de lucru pentru deservirea unei nave.

%&



! timpul de încărcare descărcare

! timpul deservirii unei nave

Calculăm timpul de 2ncărcare 6 descărcare con"orm "ormulei de mai 0os

Unde ! coe"icientul de utilizare a timpului de lucru a danei dupa

conditiile meteorologice% 6%8!6%6<

Iar timpul deser$irii unei na$e este calculată cu'

Calcule la marfa A , Petrol

6

<

G

%"



?

Calcule la marfa , marfă 2n bucă i cu supragreutateț

"8

%8

#8

8

'8

%%



"%8 Determinăm capacitatea de procesare opera ională a "rontului de lucru iț ș

a portului peransamblu con"orm "ormulei de mai 0os '

)vem în vedere de perioada de activitate a "rontului de lucru de <6h i pauzeș

tehnice de Gh.

Calcule la arfa A, Petrol

Calcule la arfa , arfă 2n bucă i cu supragreutateț

%#



Capacitatea de procesare opera ionalăț 7tone+-i8 arfa A i arfa ș

A 7tone+-i8 7tone+-i8

?888 688<7 6GG

G888 J76 6G<

<888 J>G 6GG?6888 6<6>> 6G<B

?88 >888 6<JG

"#8 Determinăm numarul minim a "rontului de lucru pentru preluarea

măr"ei.

Unde' % coe"icientul madiu lunar de ocupare a "rontului de

lucru în scopul prelucrării navelor "luviale acest coi"icient se determină după

datele stabilite.7&,/8

% coe"icientul care asigură ancorarea navelor la ei îndependen ă de condi iile meteorologice.ț ț 7&,4%8

7( CFEI8

"8 Determinarea lungimii "rontului de prelucrare a măr"urilor.

%



7 =A5E8

"'8 Determinîm numărul total de "ronturi de lucru.

Din această "ormulă rezultă că numărul total de "ronturi de lucru este înnumăr de <8. *umărul dat al "rontului de lucru trebuie să asigure deservirea "lu$uluie$istent de nave inclusiv i a navelor care sosesc in port cu abaterii de la "lu$ul mediuș

plani"icat ca rezultat al in"luien ei a unui ir de "actorii. Dar ma0oritatea timpului deț ș

a teptare a navei pentru e"ectuarea lucrului de incărcare%descărcare a navei este caș

reultat al ocupării a "rontului de lucru i in acest caz este necesar de ales una dintreș

următoarele ob iuni.Fie că este mai rentabil să prognozăm a teptarea navelor sauț ș

neutilizarea ra ională a "rontului de lucru.ț

"(8 Determinăm capacitatea de depozitare a măr"urilor in port% tone.

Unde' ! timpul mediu de pastrare in deposit de la < la B8 zile in

dependent de tipul de mar"a. -petrol! (h , supragreutate !h

! cota aparte a mar"ii ce trece prin depozit - marfuri lichide-100%,

celelalte-50%).

Calcule Petrol

Calcule arfă cu supragreutate

"*8 Determinăm supra"a a necesară pentru depozitare'ț

%'



Unde'

e ! volumul de mar"ă care poate "i amplasată pe 6m' petrol% mar"ă supragreutate.

" ! coe"icientul de utilizare a supra"e ei de depozitare curată'ț &,/!8%J.

(apacitatea depozitelor trebuie sa "ie nu mai mică decit capacitatea unei

nave.

Calcule Petrol

Calcule arfă cu supragreutate

%(



TBA50P3BT )EB3DIAB

Dagon cisterna 4' mc pe +/ osii pentru transport produse petroliere)cest vagon cisterna este destinat transportului pe calea "erata al produselor

petroliere usoare. (isterna este un recipient cilindric% orizontal% "acut din otel

carbon% "ara serpentina de incalzire. Incarcarea cisternei se "ace gravitational%

prin doma a"lata in partea superioara a acesteia. 9olirea cisternei se "ace% de

asemenea% gravitational% printr!un dispozitiv de descarcare a"lat in partea

in"erioara a cisternei.0pecifica iițTara $agonului %%&&& g

0arcina maxima pe osie %%.' t

Ba-a minima de inscriere in curba

! linie principala "'& m

! linie secundara #' m

Dite-a maxima

! $agon incarcat "&& m+h

! $agon gol "%& m+h

Ecartament "'# mmLungimea peste tampoane "*&&& mm

Ampartament ""(& mm

Lungimea sasiului peste tra$ersele frontale "'*(&mm

Inaltimea axei tamponului "&(& 7G"&+!'8 mm

Lungimea cisternei "#'(&mm

=iametrul interior al cisternei %4&&mm

%*



Dagon Platforma cu tepu e de TIP Bgsș

0pecifica iiț

Ecartament "#' mm

Habarit IC

Lungimea intre tampoane "44&& mm

Lungimea utila a platformei "/'&& mm

Latimea utila a platformei %*& mm

Inaltimea platformei de la sina "%(' mm

0uprafata utila '" m%

Tara $agonului %' t

0arcina utila '' t

Ampatamentul $agonului "/&& mm

Tipul boghiului %'

Ampatamentul boghiului "/&& mm

Tipul franei JE ! HP

Dite-a maxima "&& m + h

Ba-a minima de inscriere in curba "'& m

5umar de osii

Determinăm capacitatea de transport "eroviar în nodul de transport.

%/



"8 5umărul de $agoane mediu -ilnic care asigură intrarea mărfii 2n

port.

unde' ! încărcătura nominală a vagonului/

! indicatorul mediu cu capacitatea de încărcare cu "unc ia de transport.ț

Tzist."er =8%>GG<=<8 h.

Aflam cantitatea mărfurilor la intrare.

%8 5umărul de $agoane necesare pentru transportarea pe cale ferată a

mărfurilor la ie ireș cu transportul maritim.

)"lam cantitatea măr"urilor ie ite din port.ș

#8 5umărul mediu -ilnic de $agoane care asigură expedierea mărfii

sosite 2n port.

%4



)"lăm cantitatea măr"urilor e$pediate din nodul de transport.

8 Determinăm numărul necesar de vagoane pentru transportarea măr"urilor

de tip i în nodul de transport care urmează a "i e$pediate cu transportul "eroviar.

Rezultatele ob inute să "ie rotun0ite către ma$im.ț

Calculăm numarul de $agoane fără de marfă care sunt incluse 2n

garnitura de tren fie la intrare sau la ie ire din nodul de transport.ș

Calcule la Intrare

'85umărul de $agoane necesare pentru transbordarea directă a tipului i

de marfă

#&



(alculăm lungimea ma$imă a garniturii de tren care este plasat în "rontul de

lucru al navei la transbordarea directă.

Lmax9'& m

,ma$=<8 m

Calculăm numărul de $agoane puse la dispo-i ie pentruț

2ncărcarea,descărcarea m2rfii către frontul na$ei.

(8 5umărul necesar de $agoane pentru 2ncărcare ! descărcare fronturilorde depo-itare.

*8 Determinăm intensitatea ma$im a garniturii de tren care este deplasat către

"rontul de lucru a depozitilor în vederea încărcării%descărcării a măr"ii de tip

i i se determină reie ind din lungimea depozitului.ș ș

Ldep – supra"a a necesară la depozitare.ț

Bdep lă imea.-G8ț

#"



Intensitatea maxim a garniturii de tren

/8 Determinăm numarul necesar de vagoane pentru asigurarea transportării

volumului de mar"ă de la "rontul de lucru a depozitului de

incărcare%descărcare a măr"ii de tip i '

48 *umărul de vagoane pe zi necesare pentru depozitare.

#%



"&8 Determinăm numărul optim de mecanisme de încărcare descărcare

necesare pentru asigurarea lucrărilor de încărcare%descărcare la depozit la

tipul i de mar"ă din partea "rontului de lucru "eroviar.

V 6 coe"icientul neuni"ormită ii "lu$ului de mar"ă i depinde de opera iuneaț ș ț

tehnologică a lucrărilor e""ectuate.

V 6=6%6!6%? 7",%8

V <! coe"icientul care ine cont de timpul suplimentar de lucru cu tipulț i demar"ă-operat de manipularea necesar actuala depinde de tipul de mar"ă iș

tehnologia de pastrare a măr"ii.

V <=6%8?!6%G? 7",&'8

! timpul necesar pentru plasarea cură area i sta ionarea vagoanelor la o singurăț ș ț

deplasare. =8%? h

! coe"icientul de încărcare%coe"icientu de utilizare a în dependen ă de capulț

de ridicare. =8%7!8%>

coe"icientul de utilizare a în timp.

##



""8 5umărul optim de mecanisme de 2ncărcare 6 descărcare

"%8 Determinăm masa medie bruta a unui vagon expediat din

nodul de transport.

! masa proprie a vagonului/

)"lăm care intră în nodul de transport.

"#8 Determinăm masa totală a garniturii de tren la intrare i e$pediere.ș

)legem locomotiva de tip 1, B8 cu coe"icientii respectivi.

Locomoti$a 3 K M

#



L 6 (& &,&'* /,//"& &,&#(# &,&"#%&

=9,4 tone

=88,4 tone

= 88,31 tone

= 88,01 tone

"8 Reie ind din "aptul că sosirea i plecarea garniturilor de tren este unș ș

proces aleator atunci numărul abaterii normative se determină ree ind dinș

probabilitatea mai mare.5entru sta iile portuale i cele industriale se poate de luatț ș

#'



în calcul 5 = 8%J? i abaterea normativă tș W = 6%B?. =eterminăm abaterea medie

patratica pentru fluxul -ilnic mediu al $agoanelor de la mărimea lor reală.

unde' a% ! coe"icienti empirici

pentru iesirea $agonului

pentru intrarea $agonului

)baterea medie patratica prognozata pentru "lu$ul de vagoane.

Unde mărimea X depinde de pro"unzimea prognozelor transportărilor

e"ectuate ree ind din pro"unzimea acestor prognoze'ș

progno-a este pe "& ani.

prognoza este pe 6? ani.

prognoza este pe <8 ani.

Calcule abatere medie patratică:

#(



=eterminăm abaterea medie :

"'8 inînd cont de "aptul că sosirile i e$pedierile garniturii de tren au unȚ ș

caracter întîmplător determinăm numărul zilnic de garniturii ce sosesc iș

pleacă .

"(8 Determinăm timpul de a teptare pentru descompunerea garniturilor deș

tren la sosire.

g loc =07!08" – reprezintă introducerea locomotivelor de manevră.

= 8%B coii"icientul varia iei intervalelor de sosire a garniturii de tren.ț

#*



=8%G coi"icientul reprezintă varia ia intervalelor de timp pentruț

e"ectuarea opera ii deț descompunere i "ormarea a garniturii de tren.ș

"*8 Determinăm timpul de a teptare pentru "ormarea garniturilor de trenș

inainte de e$pediere.

"/8 Determinăm lungimea necesară pentru tractarea elementelor la

e"ectuarea modi"icărei în garnitura de tren pe calea "erată.

#/



"48 Determinăm timpul de ocupare a căii în vederea modi"icărilor în

garnitura de tren.

a,b 6 coeficien ii ce in cont de expediere i sosireț ț ș .

Calcule

%&8 3ă se determine durata operatiilor tehnologice pentru prelucrare

garniturii de tren în parcul de primire si e$pediere pentru conditiile medii de

re ea "eroviară.ț .

%"8 3e determină timpul total de ocupare a căii "erate pentru procesul de

primire%sosire a garniturii de tren.

#4



%%8 Determinăm timpul zilnic total de ocupare a căi "erate pentru primire iș

e$pediere a garniturii de tren pentru mar"ă.

%#8 Determinăm numărul de linii "erate în sta ia "eroviară din port destinatț

pentru sta ionarea vagoanelor a"late în a teptare pentru tractare i cură ireț ș ș ț .

=8%< h reprezintă timpul tehnologic de intrare a locomotivei%cuplarea

vagoanelor i cuplarea "rînelor.ș

5umărul de garniturii de tren cu marfă i 2ndreptate 2n port pentru

procesare

T5 reprezintă timpul de lucru al locomotivei pentru plasarea i cură areaș țvagoanelor.

=3 – " o#e – reprezintă durata în decurs a < ore pentru deservirea tehnică a

elementelor din sta ie.ț

&



=8%7 h reprezintă timpul mediu de a teptare a unei plasarii în vedereaș

cură irei vagoanelor de la cale"erată tur%retur.ț

=8%G coi"icientul varia iei a intervalelor în vederea cură irei vagoanelor.ț ț

=6%B? reprezintă mărimea abaterii normative.

Calcule :

%8 Determinăm numarul optim de linii "eroviare necesare în sta ia de sortareț

pentru prelucrarea garniturii "eroviare a tipului de mar"ă.

unde' ! e"ectuarea cheltuielilor in vederea constructiei a unei

statii de sortare/

! costul de lucru pe ora/

! costul de asteptare si lucru a unui vagon pe ora.

(oe"icientii pentru indeplinirea lucrului de sortare'

) = 8%G/ 1 = 8%88<G/ ( = G B/

D = 8%888?/ E = 8%8G.

0ta ii de sortareț

"



Interactiunea dintre transportul maritim si transportul fero$iar

Qeri"icarea respectării condi iilor privind interac iunea dintre transportț ț

"luvial i "eroviar.ș

Una din condi iile care urmează a "i asigurată de către sta ia "eroviarăț ț

amplasată în nodul de transport'5lasarea la timp a grupa0ului de vagoane%încărcarea i cură irea garniturilor ș ț

"eroviare către i de la navă trebuie să "ie mai mică sau egală cu timpul deș

încărcare%descărcare a măr"ii de tip i a procesului de transbordare directă

din navă spre vagoane la "ronturile de lucru în vederea

încărcării%descărcării acestora trebuie să "ie mai mare sau egal ci

intensitatea de procesare a navei "luviale.

6. )nalitic această condi ie poate "i e$pusă prin următoarea rela ie.ț ț

Unde timpul de procesare a transportului "eroviar reprezintă suma

tipului de sosire încărcare%descărcare i cură ire a grupa0ului de vagoaneș ț

care sunt plasate către "rontul de lucru a navei în perioada de < ore a

navei.

%



coi"icientul de intensitate de"acto a procesului de transbodare a măr"ii

de tipul i e"ectuată la "rontul de lucru amplasat pe chei.

Y 8%? h

timpul necesar pentru plasarea i cură area vagoanelor către nave.ș ț

reprezintă deplasarea a grupa0ului de vagoane către nava "luvială în

perioada de < ore. Y8.JB reprezintă co"icientul de compatibilitate a mecanismului de

ăncărcare%descărcare a navei.

Timpul necesar pentru transbordarea directă de pe navă către vagoane.

=?8L ! ponderea de transbordare directă.

= 8%> 8%J coi"icientul de compatibilitate la încărcare%descărcare cu

vagoane.

)st"el% rezultatele obtinute din "ormulele anterioare indeplinesc relatia'

din care rezulta ca satis"ace interactiunea dintre transportul maritim si cel

"eroviar.

Dacă perioada de lucru a procesului tehnologic de deservire a navei i aș

vagonului pe cheiul din port se determină după navă oră normă în dependen ă deț

tipul de mar"ă tipul de navă i numărul de puncte de încărcare descărcareș

amplasate pe "rantul de lucru dat pentru procesarea navei a vagoanelor%atunci

#



perioada de lucru pentru prelucrarea vagoanelor la "rontul de lucru a depozitului

amplasat dimpartea caii"eratetransportului rutier depinde de numărul de

mecanisme de încărcare descărcare i productivitatea acestora precum i deș ș

numărul de vagoane incluse într!un grupa0 ce este tractat spre încărcare

descărcare.De aceia adoua condi ie privind interac iunea dintre depozite iț ț ș

plasarea vagoanelor sau automobilelor către depozit poate "i e$primată în

următorul mod.

Ritmul de procesare a vagoanelorautomobilelor care sunt incluse în grupa0ul

tractat la "rontul de lucru al depozitului trebuie să "ie mai mare sau egal cu ritmul

de plasare a vagoanelorautomobilelor către depozit. Din punct de vedere analiticacest lucru poate "i e$pus prin următoarea relatie.

Z =8%J< 8%JB

durata de timp necesară pentru procesarea vagoanelor. ce sunt

incluse întrun grupa0 de vagoane tractate către depozit.

Unde reprezintă suma productivită ii de e$ploatare a mecanismului deț

incărcaredescărcare care sunt utilizate pentru prelucrarea incluse într!un

grupa0 ce sunt plasate la "rontul de lucru la depozit.



reprezintă cheltuielile de timp ce sunt legate de lucrările de manevră la

plasarea i cură areaș ț tractate de pe linia de încărcare descărcare a

depozitului către linia "eroviară din sta ia de sort.ț

Ree ind din datele statisticeș %cheltuielile de timp pot "i incluse în limita'

reprezintă coi"icientul ce ine cont de pauzele e"ectuate în timpul lucrului laț

depozit acestea poate "i luate în calcul cu varia ia'ț

reprezintă "lu$ul mediu zilnic de mar"ă de tip i care se determină

reesind din "lu$ul lunar ma$ de mar"ă procesat la depozit -tone.

TR)*352RT )UT2

NOQRRSSU F3V3 (xWW#%'*5(*C"

5roducator' 3I*2TRUV

1rand Model' :2[2

\del' ]]G<?7*B7(6

'



Dimensiuni -, $l$h -mm' J778^<JB^G678

Dimensiunile plat"ormei de încărcare-, $l$h -mm'

B>88^<G88^J88

9reutatea totală -g' <?888

9reutate gol -g' 6<<78_6<?88

Capacitate incarcare 7g8: "%(&&X"%#*&

(onsola "a ă consola spate -mm'ț6?88<<?

)mpatament -mm'B<? `688

2sie'78886>888 - i instalat Dualș

!)$is

*umărul de a$e' G

Qiteza ma$imă -m h' 7?

Motor Model'[DB6?.J?E

5utere motor -['<7B

asiu model'Ș ]]6G66MBB6(

)$e' >^

9reutate neta-g'

G8J>8

0arcinănominală 7g8:

"''&

9reutate gol avehiculului -g'

6?88

(



Masa proprie aasiului -g'ș

68?8

Frontul piesa-mm'

<87^6JJ?

Trac spate-mm'

6><8^6>?8

Ma$. Qiteza-m h'

>?

Motor' W\G [DB6?

5utere -[' <J8

(utie de viteze' Man ,<888 -licen ă% cabină E$tended% aer conditionat% centuri deț

siguran ă%scaun de un tip nou% noul sistem de ventila ie iț ț ș

încălzire% în două straturi parbriz% tergătoarele trei viteze.ș

5neuri' >.?668!R<8 f\\\Wj

"8 Determinăm capacitatea de transportare a măr"urilor cu transportul rutier.

Transportul rutier de mar"ă de regulă se utilizează prin metode centralizate cuutilizarea remorcilor i semiremorcelor utilizate.ș

Transportul rutier a mar"urilor lichide i cele transportate cu transportulș

"luvial de regulă se e"ectuiază prin intermediul depozitelor aici "iind asigurate

cuplarea remorcilor semiremorcelor i utilizarea capului tractor de manevră utilizatș

în acest scop.

Transportul rutier a măr"urilor care sunt transportate de către transportul

"eroviar deasemenia sunt e"ectuate prin intermediul depozitelor i utilizînduseș

metoda de transbordare directă.

%8 Determinăm numărul de unită ii de transport necesare pentru transportareaț

măr"urilorautovehicule%remorcilor%semiremorcilor.

*



volumul anual de mar"ă transportat cu transportul auto.

! reprezintă coi"icientul ce ine cont de volumul de mar"uri ce urmează a "iț

scoase la volumul anual.

este coe"icientul care determină gradul de mecanizare a opera iunii deț

încărcare descărcare în nod de transport i la client.ș

timpul mediu de sta ionare a unită ii de transport sub procesul mecanizat deț ț

încărcare%descărcare

7"' minute8

timpul de transport a unita ii de transport a mecanismuluiț 7",'h8

.

! viteza de deplasare. 7&m+h8

=8%7? 8%>7 coe"icientul de emisie la linia unită ii de transport.ț

coe"icientul de utilizare a capacită ii de încărcare.ț

timpul de lucru a unită ii de transport pe zi.ț

/



=8%> 8%J? coe"icientul de pregătire a unită ii de transport în parcul rulant.ț

=68 m distan a parcului rulant.ț

=< numărul de curse nule e"ectuate.

timpul de naviga ie.ț

l=6B8 m

#8 Determinăn numărul de cap de tractor.

n=< numărul de schimburi.

4



! timpul de deplasare a măr"ii din nodul de transport către client i înapoi.ș

'8 Determinăm numărul capului tractor de manevră.

timpul necesar de e"ectuare a manevrei a capului tractor cu

remorcă%semiremorcă de la "rontul de lucru.

'&



(8 Determinăm necesarul de mecanisme de incărcare!descărcare care suntamplasate la "rontul de lucru al depozitelor de tip i de mar"ă.

coe"icientul care ine cont de opera iunea în depozit care suntț ț

e"ectuate la depozit cu tipul i de mar"ă i depinde de opera iunea tehnologică deș ț

sortare.

n=< numărul de schimburi a mecanismului de încărcare!descărcare.

volumul anual de mar"ă ce urmează a "i procesat la depozit.

coi"icientul de utilizare a mecanismului de incărcare!descărcare în

timp.

−−= >%87%8inc$ coi"icientul de utilizare a mecanismului de înc!desc. în dependen ățde capacitatea de încărcare

'"



'%



TBA50P3BT PBI5 C35=CTE

(apacitatea de procesare a terminalelor petroliere amplasate în nodul de transport.3uccint caracteristici privind terminalele petrolire din porturi'Terminalele petroliere reprezintă o sistemă comple$ă autonomă deservirea căreiaconstă din'

6. 5arcul de rezervare a terminalului petrolier%care asigură distribuirea produselor de pe transport "eroviar%"luvial%auto i conducte%păstrarea iș ș

transbordarea acestor pe tipurile de transport antrenate la transportarea produselor date din nodul de transport.

! Transportul prin conducte magistral asigură transportarea produselor petroliere în nodul de transport i transbordarea acestora pe tipurile deș

transport care scot măr"urile din port.! Fronturile de lucru speciale care asigură încărcare!descărcarea produselor

petroliere pe tip de transport.Fronturile de lucru amplasate pe chei care asigură procesul tehnologic deîncărcare decărcare ce sosesc în nodul de transport cu transportul "luvial demar"ă de tip i.

'#



3copul principal a tuturor acestor subsisteme constă în asigurarea primiriidepozitării i transbordării produselor de pe transportul "luvial peș

transportul terestru i vice!versa.ș

Terminalele petrolire în codul Republicii Moldova sunt destinate pentru primirea produselor date de pe navele "luviale specializate i transbordareaș

acestora pe tip de transport terestru ce asigură transportarea produselor petroliere către bene"iciarclient.)naliza "igurii date denotă interac iunea di"eritor tipuri de transport i corelareaț ș

procesului tehnologic de procesare a produselor petroliere în nodul de transport.

Transbordarea directă de pe navele specializate maritime este asigurată detransportul prin conducte magistral i re eaua de conducte e$istentă în nodulș ț

de transport.+n conductele Republicii Moldova concentrarea transportului prin conducteeste recomendabil în cazul transportării petrolului către ră"inării.(ele mai apropiate ră"inării sunt amplasate'6. Virogra"% d=G88 m<. 2r.5loie ti% d=G<8 mș

(ota transbordării directe a produselor petrolire prin interac iuneaț

transportului magistral de conducte este de B8 L iar celelalte 8 L suntasigurate din rezervoare.Ree ind din "aptul că transportul prin conducte poate "i e"ectuat înș

general pe tritoriul Republicii Moldova%Urainei%Rom&niei coi"icientul ceine cont de orarele geogra"ice în proces de e$ploatare a transportuluiț

prin conducte poate "i luat'ai=6Distan a dinte sta ia de pompare = 688 m.ț ț

3peci"icul "unc ionării transportului prin conducte corespunde celor < scheme deț

organizare a procesului de transportare'6. I schemă% Transportarea produselor petroliere prin transportul de conducte

magistral se e"ectuiază cu participarea tipului de transport universal laintrare!iesîreînceput! s"îr it.ș

+n acest caz e necesar de inut cont de cheltuielile ce in de depozitareaț țtemporară a produselor ptroliere i transbordarea acestora îndin terminalulș

petrolier.(on"orm acestei scheme poate "i utilizată i o re ea de distribu ie a produselor ș ț ț

petroliere.<. II schemă% Transportarea produselor petroliere prin intermediul transportului

prin conducte magistrale se e"ectuiază cu a0utorul unei re ele de distribu ieț ț

-diametru relativ mic.

'



3ta ia "eroviară care sigură transportarea produselor petroliere sunt amplasate înț

perimetrul zonei de e$trac ie în perimetrul ra"inăriei i punctelor de transbordare aț ș

produselor petroliere de pe navele "luviale i transportul prin conducte înș

rezervoarele "eroviare e$istente.+n cazul în care e$istă sta ii "eroviare mare care procesează un volum mare deț

produse petroliere sunt plani"icate de regulă puncte de transbordare -încărcare!descărcare i puncte de spălare i între inere a rezervoarelor "eroviare careș ș ț

urmează a "i transbordate spre sta ia de sortare. +ncărcare produselor petrolire seț

e"ectuiază cu a0utorul "ronturilor de lucru specializate avînd puncte deîncărcaredescărcare separate pentru produsele diesel.uleiuri i produse petroliereș

albe!benzină. Teminalul produselor petroliere include rezervoare de pompare%re ele deț

conducte i puncte de încărcare!descărcare a acestora precum i cone$iuneaș ș

acestuia cu ră"inăriile.,ocul pentru amplasarea rezervoarelor se alege în a a "el încît să "ie amplasate maiș

sus decît punctul de încărcare i mai 0os decît punctul de descărcare.ș

3ta iile de spălare a rezervoarelor "eroviare i rutiere deservesc cîteva puncte deț ș

încărcare.Din acest motiv%sunt amplasate în imediat apropierea a 6 punct deîncărcare în direc ia deplasării garniturii "eroviare goale.ț

(ele mai moderne intre ineri a cisternelor sunt proectate în planul general alț

terminalului petrolier i amplasarea acestor pe re eaua "eroviară.ș ț

)mplasarea în paralel a tuturor elementelor componente din sta ia "eroviarăț

puncte de spălare i puncte de încărcare nu se recomandă din motiv că e necesar oș

supra"a ă destul de mare ca lă ime ceea ce conduce la cre terea opera iunilor ț ț ș ț

tehnologice de deplasare a vagoanelor de la un post la altul.+n "ig'<.G este prezentat una din schemele mi$te cu amplasarea în paralel a sta iilor ț

de spălare i între inere garniturilor "eroviare i punctul următor de încărcare i aș ț ș ș

garniturilor "eroviare goale se primesc pe linia de primiresosire a procesului"eroviar. Rezervoare curate pot "i plasate imediat pe linia de încărcare numai dupăe"ectuarea deservirii tehnice.Rezervoare care necesită a "i cură ate i spălate sunt tractate pe liniile de sortareț ș

destinate în acest scop după care urmează spălarea i cură area acestora în locuriiș ț

special amena0ate.Rezervoarele care sunt încărcate sunt deplasate pe cale"erată din sta ia "eroviarăț

unde se "ormează garnitura de tren i rutele pentru e$pedierea măr"ii.ș

''



Deci sta ia de spălarecură are este amplasată în alt loc atunci planul general alț ț

trenului petrolier se simpli"ică.+n toate planurile generale punctele de încărcare a terminalului i sta ia de cură ireș ț ț

a rezervoarelor "eroviare sunt amplasate pe plat"orme amena0ate în acest scop la odistan ă de la construc iile e$istente cu respectarea condi iilor sanitare i normeleț ț ț ș

antiincendiare.2pera iunea de bază în cadrul punctelor de spălare a rezervoarelor "eroviare includț

următoarele'6. +nlăturarea rămă i elor produselor petroliere.ș ț

<. (ură area i spălarea cisternelor.ț ș

G. (ură area se e"ectuiază cu a0utorul aburului ce este dat la o presiune =? Bț

atmos"ere în vederea reducerii viscozită ii produselor petroliere i pentruț ș

cură area rezervoarelor de aceste produse.ț

3pălarea rezervoarelor se e"ectuiază cu apă "ierbinte cu o presiune = ? Batmos"ere în cazul cînd acest rezervor a "ost utilizat pentru transportul produselor

petroliere negre i urmează a "i trans"erate pentru produsele petroliere albe.ș

+n general cînd e$istă punct de spălare este posibil amplasarea acestora în imediatapropierea sta iilor "eroviare%cînd punctul de cură are i încărcare sunt amplasateț ț ș

paralel cu lunia de sosire a garniturii "eroviare.Trebuie să "ie dkG8 m de la linia de manevră dk?8 m de la linia care "ormeazăgarnitura "eroviară pentru e$pediere.

+n calculul tehnologic al produselor petroliere se e"ectuiază în următoareleconsecutivită ii.ț

6. Date tehnice a transportului magistru prin conducte se aleg reesind dinurmătoarea perceptive

i – contul anual plani"icat de mar"ă ce urmează a "i transportat prin

transportul prin conducte.(apitale în construc ia acestuia i a cheltuielilor de e$ploatare pentru deservireaț ș

tehnică iș repara ia conductei la reducerea timpului de transportare a produselor ț

petroliere. )legerea diametrului conductei i distan ei dintre sta ii de pompare se e"ectuiazăș ț ț

în dependen ă de productivitatea anuală.ț

<. Metoda tehnică de calcul a "rontului de lucru amplasat pe chei este'5e cheiurile destinate procesului transportului "luvial sunt amplasate punctede încărcaredescărcare dotate cu bra e i tehnologii special care asigurăț ș

buna "unc ionare a transportului prin conducte' adicț ă încărcareadecărcarea

îndin mi0locul de transport i terminal petrolier.ș

'(



Qolumul rezervoarelor din terminale petroliere.

reprezintă volumul rezervorului destinat pentru păstrarea măr"ii de tip i.

Diametre standarte pentru păstrare este' -<%GB%<%?%BB m la o înăl ime de 68 m.ț

% gi

& ' id

π

= %unde g-petrol=&,*(!&,4

5entru proiectarea estacadei avem lungimele de '

m L

m L

()to

*

+e#o,ia#

*

<?

6<8

≤

≤

Determinăm numărul de cisterne în sta ieț con"orm "ormulei '

?%6<<

<?

J?B%6G

6<8

<

==

==

=

=

=

()to

+e#o,ia#

(

(

()to

* ()to

ci-te#na

+e#o,ia#

* +e#o,ia#

n

n

m.

.

Ln

l

Ln

Determinăm timpul de umplere la o sortare'

(alculăm timpul încarcării inct /

Feroviar ' inct 9 8%7?`8%<?=6h

)uto' inct =6%8?`8%6=6%6?h

'*

∑∑==

+Π

=

−=

−=

+=

66 M

M

6?%88?%8%

E%8<%8%

i

p#

$

/

)/

inc

0

0

inc0

1t

t 2g

nqt

3t ()to

3t +e#o,ia#

t t T



(alculăm timpul de umplere '

inc0

1t t t T +=

Feroviar ' inc0

1t t t T += =6`8%<=6%<h

)uto' inc0

1t t t T += =6%6?`8%8?=6%<h

C35CLWIE5roiectul de an reprezintă baza proiectării tehnologice a nodului de

transport, care la rîndul ei re"lectă interac iunea mai multor tipuri de transport %ț

maritim% "eroviar% auto i cel prin conducte. 2rganizarea i capacitatea nodului deș ș

transport are o importan ă enormă pentru procesarea optimă a di"eritor tipuri deț

mar"ă.Mar"a ca petrol i supragreutate în bucă i la rîndul ei are caracteristiciș ț

speci"ice care necesită o abordare logistică di"erită. 5entru în elegerea întregț

sistemul de transport din nod proiectarea se abordează matematic prin "olosirea"ormulelor i coe"icien ilor bine stabili i. 2ricare "ormulă are o importan ăș ț ț ț

speci"ică deoarece "ără ea sistemul nu ar "unc iona într!un mod optim. +n mareț

parte proiectul con ine unită i ca masa de mar"ă% timpuri% supra"a e% lungimi%ț ț ț

numărul de nave% numărul de vagoane% numărul de curse%numărul de cap de tractor%numărul de mecanisme de încarcare! descarcare% di"erite capacită i i a a maiț ș ș

departe.+n urma e"ectuării proiectul de an u or concluzionăm că procesul tehnologicș

de transport în nod este unul "oarte comple$ i depedent de o mul ime de variabileș țde care trebuie inut cont i care trebuie controlate% asigurate% organizate cu mareț ș

aten ie. 5robleme care apar pe parcurs sînt legate de încarcare i descarcarea măr"iiț ș

i transportarea prin interac iune cu tipuri de transport la alte puncte de destina ie.ș ț ț

+n concluzie nodul de transport este un sistem comple$% care pot "i divizateîntr!o serie de subsisteme. Fiecare dintre aceste subsisteme sunt compuse dintr!oserie de dispozitive pentru operatiunea de subsistem si sistemult ca un tot întreg.

*odul de transport este un element principal si 0oaca un rol "oarte important

deoarece aici are loc schimbul de transport si mar"a respectiva de aici% care poate "itransportata la di"eriti destinatari

'/



ILI3HBA)IE:6. )lcaz T. % Rusu Q.% 2prea ). (omple$ul de transport% Qol I i IIș

<.9uber I.% Rusnac I.% )lcaz T. % Indica ii metodice% (omple$ul de transportț

G. http'"orum.loomotiv.ro

. http'losim!romania.mK"orum.ro

?. http';;;.da"trucs.ro

B. http';;;.tehnomir.com

7. http';;;.mechanization.ru

http://forum.lokomotiv.ro/

http://loksim-romania.myforum.ro/

http://www.daftrucks.ro/

http://www.tehnomir.com/

http://forum.lokomotiv.ro/

http://loksim-romania.myforum.ro/

http://www.daftrucks.ro/

http://www.tehnomir.com/

Final Proiect COmplex

Documents

Transcript of Final Proiect COmplex