Display 7494
-
Upload
psegalinschi-iuliana -
Category
Documents
-
view
219 -
download
0
Transcript of Display 7494
-
8/17/2019 Display 7494
1/27
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE
Claudia HANGA
TEZĂ DE DOCTORAT(REZUMAT)
FACTORI DE NATURĂ SOCIALĂ CARE
INFLUENȚEAZĂ ORIENTAREA ȘCOLARĂ ȘIPROFESIONALĂ A ELEVILOR
Coordonator ştiinţific:Prof.univ.dr .Elena Zamfir
ORADEA2015
-
8/17/2019 Display 7494
2/27
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
Introducere ...........................................................................................................5
CAPITOLUL I. TEORII ASUPRA ORIENTĂRII ȘCOLARE ȘIPROFESIONALE .........................................................................................19I.1. O perspectivă psiho-socială asupra orientării școlare și profesionale... 20I.1.1. Delimitarea conceptelor de orientare școlară și profesională, carieră,interese................................................................................................................ 20
I.1.2. Teorii psiho-sociale asupra orientării profesionale....................................30I.1.3.Teoria corespondenței persoană-mediu a lui John Holland........................30I.1.4.Teoria învățării sociale a luării deciziilor privitoare la carieră a lui JohnKrumboltz........................................................................................................... 37I.2.O perspectivă sociologică asupra orientării în carieră.............................39I.2.1.Teorii sociologice asupra orientării în carieră.............................................39I.2.2.Stratificare și mobilitate socială..................................................................40I.2.3.Teoria structurii oportunităților a lui Kenneth Roberts...............................48
CAPITOLUL II. FACTORI SOCIALI CARE INFLUENȚEAZĂCONSTITUIREA OPȚIUNILOR ȘCOLARE ȘI PROFESIONALE ȘIORIENTAREA ȘCOLARĂ ȘI PROFESIONALĂ A ELEVILOR.............. 53II.1.Genul............................................................................................................ 55II.2.Factori de la nivelul familiei.........................................................................61II.3.Factori de la nivelul școlii............................................................................ 78
II.3.1.Educația din perspectiva teoriilor sociologice...........................................79II.4.Cercetări realizate în plan internațional și în România privind influențafactorilor sociali în formarea opțiunilor școlare și profesionale a tinerilor.Perspectivă comparativă......................................................................................87
-
8/17/2019 Display 7494
3/27
CAPITOLUL III. CERCETAREA EMPIRICĂ: INFLUENȚAFACTORILOR DE NATURĂ SOCIALĂ ASUPRA ORIENTĂRIIȘCOLARE ȘI PROFESIONALE A ELEVILOR.......................................... 98III.1.Designul cercetării....................................................................................98III.1.1. Obiectivul cercetării, descrierea eșantionului......................................... 98III.1.2.Ipoteza generală și ipotezele specifice................................................... 101III.1.3.Prezentarea chestionarului utilizat în cadrul anchetei............................ 104III.1.3.a.Itemi privind familia............................................................................104III.1.3.b. Interese școlare și profesionale...........................................................105III.1.3.c.Intenții școlare și profesionale.............................................................105III.1.4.Procedura de colectare a datelor.............................................................105III.2.Analiza și interpretarea indicatorilor cuprinși în chestionar. Rezultatedescriptive........................................................................................................ 106III.2.1.Caracteristici socio-demografice............................................................106
III.2.2. Coeziunea familiei.................................................................................112III.2.3.Venitul familiei....................................................................................... 116III.2.4.Comunitatea religioasă...........................................................................121III.2.5.Interese profesionale...............................................................................124III.2.6.Aspirații școlare și profesionale. Continuarea studiilor......................... 133III.3.Analize cantitative și interpretări cu privire la factorii de naturăsocială ai orientării școlare și profesionale....................................................146III3.1.Mediul de proveniență urban/rural..........................................................146III.3.2.Factori la nivelul familiei....................................................................... 150
III.3.2.a.Tipul familiei....................................................................................... 150III.3.2.b.Părinții................................................................................................. 153III.3.3.Genul...................................................................................................... 167III.3.4.Factori la nivelul școlii...........................................................................170
CAPITOLUL IV.CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI................................. 177Sinteza rezultatelor............................................................................................177Discuții.............................................................................................................. 186Limite................................................................................................................ 187
BIBLIOGRAFIE............................................................................................. 189ANEXE............................................................................................................. 206Lista tabelelor....................................................................................................226Lista figurilor.....................................................................................................227
-
8/17/2019 Display 7494
4/27
-
8/17/2019 Display 7494
5/27
ancorați tot mai mult în spațiul virtual. O orientare școlară și profesională
eficientă se poate realiza pornind de la cunoașterea factorilor ce influențează
elevul în perioada de formare a opțiunilor privitoare la viitorul său școlar și
profesional. Adolescenții petrec tot mai tot mai mult timp în zona virtuală,trăiesc într-o lume în care instabilitatea și viteza de derulare a evenimentelor
sunt un fapt real, ceea ce reclamă imperios nevoia de repere cât mai realiste și
cât mai eficiente în domeniul pregătirii propriului viitor.
Două dintre instanțele de selecție de seamă din societățile industriale,
validate de studiile de specialitate, sunt familia și școala. (Sorokin, 1927, apud.
Boudon, 1990). De aceea factorii de la nivelul celor două instituții care
influențează constituirea opțiunilor școlare și profesionale au reprezentat
obiectul numeroaselor cercetării empirice pe baza cărora au fost construite teorii
relevante asupra orientării în carieră.
Cercetarea realizată și prezentată în această teză își propune tocmai
testarea unor ipoteze derivate din teoriile psihososociologice și a celor
sociologice relevante pentru domeniu, la specificul contextului social și
educațional al județului Bihor.
Întrebările cărora lucrarea își propune să le furnizeze răspunsuri se referă
la:
- Care sunt semnificațiile acordate principalelor concepte cu care se va
opera de-a lungul întregului demers de analiză (orientare școlară și profesională,
interese profesionale, carieră profesională, rută profesională, informare
profesională, consiliere în carieră etc).
- Care sunt principalii factori care influențează procesul de constituire a
opțiunilor școlare și profesionale, ca obiectiv al procesului de orientare școlară
și profesională.
- Identificarea teoriilor fundamentale elaborate în domeniu, privind rolul
factorilor care intervin în cadrul procesului de constituire a opțiunilor școlare și
profesionale.- Cum se structurează relația dintre factorii sociali și psihosociali în
-
8/17/2019 Display 7494
6/27
construcția opțiunilor școlare și profesionale în cadrul liceelor din județul Bihor
și ce mecanisme acționează la acest nivel.
Una dintre teoriile importante al cărei studiu m-a determinat să inițiez
acest demers de cercetare este cea reprezentată de John Holland (1997), careconsideră cariera ca pe un rezultat al interacțiunii individului cu mediul din care
face parte. Concluziile sale privitoare la legătura existentă între factorii de la
nivelul familei, factori cum ar fi coeziunea sa, venitul realizat, structura familiei,
etc și orientarea în profesie a persoanelor (Negovan, 2004), au generat anumite
întrebări, care, susținute fiind și de alte teorii ale carierei, au devenit imbolduri și
fundament pentru această cercetare. Având în vedere complexitatea temei cu
privire la influența familiei asupra formării opțiunilor de carieră ale tinerilor, am
fost interesată să analizez mai multe aspecte cum ar fi: tipul de familie, mono
sau biparentală, nivelul de educație al părinților, ocupația lor, coeziunea
existentă în familie, venitul realizat în familie.
Sistemul educațional, precum și oportunitatea deschisă prin apartenența
la o anumită familie sunt alți factori sociali (Krumboltz, 2013) care influențează
formarea opțiunilor pentru profesie, și pe care am fost interesată să îi supun
studiului. La aceste două teorii expuse, ale lui Holland și Krumboltz care au
constituit o parte a fundamentării teoretice a lucrării, s-a adăugat analizarea
teoriilor care evidențiază faptul că sistemul stratificării permite existența
mobilității, iar educația joacă un rol important în această direcție. (Boudon, 1974,
Lipset, Bendix, 1991, Riddel, 2013). Teoriile de acest tip susțin că la nivelul
instituției școlare se perpetuează faliile pe care stratificarea socială le atrage
după sine (Hanushek, Wossmann, 2006). Din aceste considerente am fost
interesată să analizez și ideea conform căreia statutul de prestigiu, o anumită
profesie a părinților care conferă un statut socio-economic deosebit va influența
opțiunea pentru același tip de carieră a copilului, influențând procesul de
reproducție socială și profesională.
Lucrarea a fost structurată în cadrul a patru capitole mari, din care douăau un caracter predominant teoretic, un capitol care redă cercetarea proprie
-
8/17/2019 Display 7494
7/27
realizată în județul Bihor și ultimul capitol dedicat prezentării concluziilor și
sugestiilor care au rezultat din cercetare.
Capitolul I este intitulat TEORII ASUPRA ORIENTĂRII ȘCOLARE ȘIPROFESIONALE.
Capitolul își propune în partea de început, să realizeze o analiză dintr-o
perspectivă psiho-socială a procesului de orientare școlară și profesională.
Astfel, secțiunea debutează cu delimitarea conceptelor utilizate de-a
lungul cercetării și cu identificarea sensurilor acordate de literatura de
specialitate principalelor concepte cu care se va opera de-a lungul întregului
demers argumentativ. Este vorba în principal de concepte precum: Orientarea
școlară și profesională; Cariera; Interesele legate de carieră, prezentând șiopțiunea personală, dincolo de diversitatea accepțiunilor cu care sunt utilizate de
diverși autori.
În același capitol sunt prezentate teoriile asupra carierei pe care le-am
considerat ca fiind de cea mai mare relevanță pentru tema propusă. Dintre
teoriile care vizează o perspectivă psiho-sociologică asupra orientării în carieră,
a fost selectată Teoria corespondenței persoană-mediu a lui John Holland (1997), interesată să clarifice problemele factorilor de mediu precum și a celor
personali care intervin în procesul de orientare profesională, accentuând
interacțiunea dintre individ și mediu în alegerea carierei. Conform teoriei lui
Holland, majoritatea indivizilor și mediile lor de muncă pot fi incluși în unul din
cele șase mari tipuri: Realist, Investigativ, Artistic, Social, întreprinzător și
Convențional, tipuri întâlnite în literatura de specialitate sub acronimul RIASEC.
Modelul propus de Holland este relevant pentru procesul orientării școlare,
întrucât pentru ca procesul orientării școlare și profesionale să fie eficient, este
necesară o bună cunoaștere a tipurilor de interese ale elevului. Pe de altă parte,
obiectivul fundamental al procesului de orientare școlară și profesională îl
reprezintă tocmai realizarea unei concordanțe între profilul personalității unui
elev și profilul muncii pe care urmează să o presteze în viitor. Tocmai pentru că
îl considerăm relevant, am urmărit cu multă atenție structurarea activităților, a
-
8/17/2019 Display 7494
8/27
abilităților, profesiilor subiecților din eșantionul cercetării proprii în raport cu
cele șase tipuri descrise de Holland, testând în acest sens ipoteze clar delimitate.
Un alt cadru teoretic adecvat în raport cu cercetarea de față, l-am
considerat a fi cel oferit de Teoria învățării sociale a luării deciziilor privitoarela carieră a lui John Krumboltz (1994, 2013). Acesta afirmă că personalitatea
și comportamentul uman se dezvoltă mai ales ca o consecință a experiențelor de
învățare. Aceste procese de învățare modelează interesele ocupaționale ale
indivizilor, precum și opțiunile lor în acest domeniu. (Lent, Brown, Hackett,
1994). Preocupat fiind de factorii care determină formarea opțiunilor de carieră
ale tinerilor, autorul conchide că pot fi distinse patru categorii de factori care
interacționează între ei, și care determină o multitudine de opțiuni, respectiv:
zestrea genetică și calitățile înnăscute ale indivizilor, condițiile de mediu și
evenimentele cu care persoana interacționează, (aici încadrându-se variabile ca
sistemul educațional, oportunitățile care se deschid în fața individului ca urmare
a apartenenței la o anumită familie, situația economică existentă, o anumită
legislație, etc), experiențele de învățare și calitățile asociate abordării sarcinilor.
(Brown, Brooks, 1994).
Pe de altă parte, din perspectivă sociologică, alegerea unei cariere și
posibilitățile sale de dezvoltare au intrat în zona de interes a sociologilor în
special din pricina consecințelor asupra inegalității socio-economice și asupra
mobilității. În consecință problematica stratificării și a mobilității
intergeneraționale sunt două concepte care vor fi analizate în cadrul capitolului,
alături de sesizarea consecințelor pe care stratificarea socială le are asupra
alternativelor educaționale ale copiilor, precum și rolul școlii în realizarea
mobilității intergeneraționale.
De asemenea, în acest context am considerat oportună prezentarea
“Teoriei alocării ocupaționale” a lui Kenneth Roberts, întrucât ea
argumentează că opțiunea profesională a tinerilor este limitată din pricina
stratificării sociale. (Roberts, 1977, 1984). Întrucât această teorie sociologicăaccentuează rolul mediului familial în constituirea opțiunilor de carieră, prin
-
8/17/2019 Display 7494
9/27
limitările sau oportunitățile pe care le oferă, am considerat-o a fi un cadru
teoretic pertinent care ilustrează rolul mediului familial în perpetuarea
inegalităților sociale (Gruski, 2011). Orice societate este stratificată, persistența
stratificării fiind asigurată de-a lungul generațiilor prin anumite mecanisme deselecție. Cele două instanțe de selecție esențiale în societățile industriale sunt
familia și școala. (Sorokin, 1927, apud. Boudon, 1990). Elementele sistemelor
sociale se ierarhizează deci; în acest context apare conceptul de structură socială,
care se referă tocmai la modalitatea de alcătuire a vieţii sociale. Elementele de
bază ale structurii sociale se referă la statuturi sociale, roluri sociale, grupuri,
organizații și instituții. (Tufiș, 2011). În ceea ce priveşte instituţiile sociale,
referirea principală o vom face la instituţia şcolară şi la rolul ei constituirea
opţiunilor pentru profesie a tinerilor. Instituția școlară este cea care răspunde în
primul rând nevoii de personal calificat al societății. La nivelul instituţiei şcolare
se constată, dincolo de politicile educaţionale, cât de mult se perpetuează şi
chiar adâncesc faliile pe care stratificarea socială le impune. (Gamoran, Mare,
1989, Wells, Lopez, Scott, Holme, 1999) Abordând problematica stratificării
sociale, trebuie abordată și cea a mișcării indivizilor între diferitele lor poziții
economice. La aceste mișcări ân spațiul social se referă conceptul de mobilitate
socială. (Giddens, 2000). Studiile (Boudon, 1974, Riddel, 2013) pun în evidență
faptul că sistemul stratificării permite existența mobilității, iar educația joacă un
rol important în această direcție. Pozițiile indivizilor se disting datorită
ocupațiilor lor. Educația este cea care permite achizițiile necesare în exercitarea
diferitelor profesii, deci instituția școlară apare ca un factor social de mare
influență asupra mobilității sociale.
Întrucât unul dintre factorii de mare influență în orientarea școlară și
profesională îl constituie școala, factor analizat și în cadrul cercetării empirice în
demersul de față, am considerat utilă ilustrarea succintă a unor teorii cu privire
la relația dintre mobilitate socială și școală, respectiv: Teoria acreditărilor ,
reprezentată de R. Collins (1979); Teoria funcționalismului tehnologic; Teoriaanalizei stratificării sociale a lui Weber (Law, 2011); Teoria lui Bowles și
-
8/17/2019 Display 7494
10/27
Gintis (1976).
Parcursul profesional în carieră este influenţat şi de oportunităţile
existente la un moment dat într-un anumit context social, acest fapt constituind
esența Teoriei structurii oportunităților a lui Kenneth Roberts. Fiind preocupatde factorii determinanți ai carierei, Roberts ajunge la concluzia că ceea ce
determină conturarea opțiunilor profesionale sunt cinci factori majori, care
influențează în opinia sa alegerea ocupației (Roberts, 2009), respectiv:
Achizițiile educaționale; Oportunitățile de slujbe (joburi); Mediul de
proveniență; Clasa socială; Prietenii.
Roberts consideră că importante, în procesul de orientare școlară și
profesională, sunt structurile sociale, proximitatea socială a ocupației în raport
cu tânărul. Mai exact, el se referă la oportunitățile tânărului de accesare a unui
anumit tip de educație, oportunități create de mai multe variabile
socio-economice. Aceste variabile socio-economice “acționează ca filtre pentru
selectarea informației relevante pentru orientarea în carieră”. (Pavelea Răduleț,
2013, p.111).
Capitolul al II-lea al lucrării este intitulat FACTORI SOCIALI CARE
INFLUENȚEAZĂ CONSTITUIREA OPȚIUNILOR ȘCOLARE ȘI
PROFESIONALE ȘI ORIENTAREA ȘCOLARĂ ȘI PROFESIONALĂ A
ELEVILOR , fiind dedicat prezentării detaliate a modului de acțiune a
principalilor factori identificați în cadrul cercetărilor în domeniu, incluși în
teoriile de referință.
Astfel, rolurile de gen aparțin sferei sociale, de aceea această temă a fostsupusă analizei în cercetarea prezentă. Dacă discursul anilor 80 referitor la
impactul genului asupra opțiunilor adolescenților legate de carieră era acela că
acestea sunt puternic influențate de identitatea de gen, (Poole, Low, 1985, apud.
Watson, Quatman, Edler, 2002, Danziger (1983), multe dintre studiile mai
apropiate de perioada actuală raportează o anumită echilibrare în direcția
aspirațiilor de carieră ale fetelor și băieților, și prin urmare în formareaopțiunilor lor de carieră. (Stevens, Puchtell, Ryu, Mortimer, 1992, apud. Watson,
-
8/17/2019 Display 7494
11/27
Quatman, Edler, 2002).
Din ansamblul mediului social, una dintre variabilele cele mai
importante în ceea ce privește influența asupra opțiunilor școlare și profesionale
ale tânărului o reprezintă instituția familiei. Rolul familiei în procesul deformare a opțiunilor pentru școală și profesie și în orientarea şcolară şi
profesională este important întrucât ea este cea dintâi entitate care acordă suport
emoţional şi financiar pe parcursul întregii traiectorii a tânărului, din copilărie şi
până la dobândirea unui statut profesional. De asemenea are şi un rol de
consultanţă, ea poate oferi feed-back pozitiv sau negativ tânărului. Suportul pe
care familia îl oferă în procesul de orientare spre carieră implică statutul
socio-economic al părinților, nivelul lor educațional, genul, abilitățile și
structura temperamentală a subiecților (Penick, Jepsen, 1992). În conformitate
cu literatura de specialitate, (Whiston, 1996, apud. Trusty, Watts și Crawford
1996), se afirmă că în domeniul procesului de orientare școlară și profesională a
tinerilor, părinții exercită o influență mai semnificativă decât toți ceilalți factori:
profesori, consilieri școlari, prieteni, etc. Concluziile rezultate din multe
cercetări (Schneider, 1997, Hargrove, Inman, Crane, 2005), privesc următoarele
aspecte:
- în opțiunile sale pentru o formă sau alta de învățământ, familiei îi
revine un rol important, ceea ce uneori este benefic, însă alteori îngrădește
posibilitățile elevului.
- stilul educativ al familiei influențează imaginea de sine a elevului,
încrederea în potenţialul său, direcţionează idealurile profesionale;
- statutul familiei în cadrul comunităţii este important, expectanțele
sociale în ceea ce priveşte copilul sunt corespunzătoare poziţiei sale sociale;
Factorii de la nivelul școlii reprezintă o altă categorie de mare impact în
constituirea opțiunilor școlare și profesionale. Școala constituie cadrul
instituţional cel mai puternic pentru orientarea şcolară şi profesională. Sub
contextul educaţiei instituţionalizate, omul devine cu adevărat o fiinţă socială,depăşindu-şi astfel individualitatea, dar nepărăsind-o în totalitate, consideră
-
8/17/2019 Display 7494
12/27
Durkheim (1980, [1922], p.39).
Un aspect important pe care capitolul se axează se referă la analizarea
perspectivei diferitelor paradigme sociologice asupra educației
instituționalizate, precum și a influenței pe care această educație o exercităasupra procesului de orientare școlară și profesională. Ca o concluzie a acestor
perspective sociologice asupra instituției școlare poate fi formulată ideea că
toate perspectivele situează în cadrul aceleași discuții educația instituționalizată
cu raportul de inegalitate, de perpetuare a ei prin intermediul școlii, despre
faptul că școala este un instrument al birocrației și o pepinieră a menținerii
ordinii sociale existente.
De asemenea, o parte consistentă la sfârșitul celui de-al doilea capitol
sintetizează rezultate ale unor Cercetări în domeniu, realizate de-a lungul
timpului în lume, în general, dar și în România. Cercetările analizate acoperă un
areal extins; aceste studii care analizează diferite variabile ce aparțin mediului
social subliniază importanța lor în domeniul studiat, și converg din punctul de
vedere al rezultatelor obținute cu rezultatele propriilor cercetări.
Capitolul III este destinat cercetării proprii fiind intitulat CERCETAREAEMPIRICĂ: INFLUENȚA FACTORILOR DE NATURĂ SOCIALĂASUPRA ORIENTĂRII ȘCOLARE ȘI PROFESIONALE A ELEVILOR.
Acest capitol are cel mai mare grad de originalitate, cuprinzând de fapt
contribuția proprie la realizarea demersului argumentativ al temei, fiind
structurat, la rândul său în cadrul a trei părți (subcapitole):
Prima parte prezintă designul cercetării. Sunt precizate aici aspecte care
țin de obiectivul principal al studiului, de descrierea eșantionului, precum și
ipotezele formulate pe baza literaturii de specialitate. Obiectivul principal al
cercetării prezente vizează investigarea relației dintre factorii de natură socială și
orientarea școlară și profesională a elevilor. După formularea întrebărilor la care
cercetarea dorește să ofere răspuns, este descris eșantionul supus studiului.
Eșantionarea a cuprins mai multe etape. Am ales Liceul de Artă din Oradea,
Colegiul Național ”E. Gojdu” din Oradea și Colegiul Național ”O. Goga” dinMarghita, jud. Bihor. Eșantionul final cuprinde un număr de 383 de elevi de
-
8/17/2019 Display 7494
13/27
liceu, cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani.
Ipotezele de lucru propuse a fi verificate prin intermediul cercetării, au fost
formulate astfel:
1. Ipoteze privind impactul mediului de provenință1.1. Tinerii din mediul urban se vor autoevalua ca posedând la un nivel
superior competențe din domeniile Social și Investigativ și opțiunile lor școlare
și profesionale vor tinde spre aceste domenii.
1.2. Tinerii din mediul rural se vor autoevalua ca posedând la un nivel
superior competențe din domeniile Realist și Convențional iar opțiunile lor
școlare și profesionale vor tinde spre aceste domenii.
2. Ipoteze privind factori la nivelul familiei
2.1. Elevii care provin din familii mono-parentale vor prefera activitățile
din categoriile Realist și Convențional, se vor evalua la un nivel superior în
cazul competențelor și se vor orienta spre profesiile din aceste categorii.
2.2. Există o relație pozitivă între nivelul de studii ale părintelui și
aspirațiile profesionale pentru categoriile Investigativ, Artistic, Social și
Întreprinzător și o relație negativă pentru categoriile Realist și Convențional
2.3. Există o relație pozitivă între tipul profesiei părinților și categoriile
profesionale spre care aspiră copilul
2.4. Există o relație pozitivă între nivelul de trai al familiei și aspirațiile
elevilor pentru profesiile de tipul Investigativ, Social și Întreprinzător și negativă
pentru profesiile de tipul Realist, Artistic și Convențional
3. Persoanele de gen masculin au interese mai ridicate în domeniile
Realist și Investigativ, în timp ce persoanele de gen feminin au interese mai
ridicate în domeniile Artistic, Social și Convențional
4. Elevii care urmează licee cu profil artistic vor aspira la profesii din
tipul Artistic, în timp ce elevii care urmează colegii teoretice vor aspira la profii
din tipul Investigativ, Social și Întreprinzător
Tot în cadrul acestei secțiuni s-a realizat descrierea metodei utilizate,adică a anchetei sociologice pe bază de chestionar, autoadministrat sub formă de
-
8/17/2019 Display 7494
14/27
chestionar tip extemporal. Chestionarele utilizate sunt chestionare de opinie cu
întrebări închise, precodificate dar și întrebări libere. Instrumentul de
investigație, respectiv chestionarul ilustrează itemii privind familia, mai exact
Chestionarul privind calitatea vieții de familie adaptat pe baza chestionaruluiCFV (Brown și colab., 2006), care conține un număr de 37 de întrebări împărțite
în mai multe secțiuni. Tot aici este prezentat și Chestionarul pentru determinarea
intereselor școlare și profesionale, cel elaborat de J.L.Holland în anul 1985
(Holland, 1994) pe baza teoriei sale despre orientarea în carieră.
Aspirațiile școlare și profesionale sunt determinate pe baza
Chestionarului privind intențiile școlare și profesionale ale elevilor, care a fost
elaborat pornind de la chestionarele realizate în alte studii cum ar fi Studiul
privind opțiunile școlare și profesionale ale elevilor claselor a VIII a, ale
părinților și profesorilor diriginți, realizat de CMBRAE/CMBAP și adaptând
întrebările pentru necesitățile studiului curent. Ultimul aspect cuprins aici
vizează procedura de colectare și de prelucrare a datelor.
Partea a doua și de altfel cea mai generoasă vizează analiza şi
interpretarea indicatorilor cuprinşi în chestionar . Dimensiunile în funcție de
care au fost analizate și interpretate datele descriptive de cercetare, sunt:
Caracteristici socio-demografice, Coeziunea familiei, Venitul familiei,
Comunitatea religioasă, Interesele profesionale, Aspirațiile școlare și
profesionale.
Analizele cantitative şi interpretări cu privire la factorii de natură
socială ai orientării școlare și profesionale sunt cuprinse în partea a treia a
capitolului, urmând dimensiunile legate de: Mediu, Tipul familiei, Părinții,
Genul, Factori de la nivelul școlii.
Capitolul IV, CONCLUZIILE ȘI RECOMANDĂRILE reprezintă un
ultim capitol al acestei cercetări. Sunt incluse aici sinteza rezultatelor, discuții,
precum și limite ale lucrării. Ipotezele propuse au fost în general susținute, cel
puțin parțial, de analizele statistice.Studiul meu a pornit de la încercarea de a identifica și cuantifica, în
-
8/17/2019 Display 7494
15/27
măsura în care acest demers este posibil, factorii sociali implicați în orientarea
școlară și profesională a elevilor de liceu, precum și în constituirea opțiunilor lor
școlare și profesionale.
Aspectele de natură socială pe care m-am focalizat se referă mediul de proveniență, urban/rural, la gen, familie, școală. Studiul a vizat investigarea
relației dinte factorii menționați, în calitate de variabile independente și alegerile
privind cariera a 383 elevi de liceu, din clasele X, XI și XII din județul Bihor.
Demersul de cercetare a dus la validarea celor mai multe din ipotezele
propuse și validarea parțială a celorlalte.
1. Primul set de ipoteze vizează mediul de proveniență.
1.1. Prima ipoteză investigată este cea conform căreia tinerii din mediul
urban se vor evalua ca posedând la un nivel superior competențe din domeniile
Social și Investigativ și opțiunile lor școlare și profesionale vor tinde spre aceste
domenii. Rezultatele testelor statistice nu au susținut această ipoteză.
1.2. Cea de-a doua ipoteză este cea conform căreia tinerii din mediul
rural se vor evalua ca posedând la un nivel superior competențe din domeniile
Realist și Convențional și opțiunile lor școlare și profesionale vor tinde spre
aceste domenii. Rezultatele testelor statistice ne confirmă faptul că diferențele
între persoanele din mediul rural și cei din mediul urban sunt semnificative,
probabilitatea ca ele să se datoreze șansei fiind reduse.
Astfel în privința relației dintre mediul de proveniență și opțiunile
școlare și profesionale a elevilor am identificat diferențe semnificative în
privința competențelor și preferinței pentru ocupațiile din tipurile Realist și
Convențional, participanții din mediul rural fiind mai interesați de acestea decât
cei din mediu urban. Mai mult, am identificat și diferențe în privința abilităților
elevilor, cei din mediul rural cotând mai ridicat abilitățile lor mecanice și
manuale.
După cum am ilustrat în capitolul destinat fundamentării teoretice a
cercetării, Teoria învățării sociale a luării deciziilor privitoare la carieră a luiJohn Krumboltz (1974, 1976, 1996), susține între altele că opțiunile pentru
-
8/17/2019 Display 7494
16/27
carieră sunt influențate de către e xperiențele de învățare prealabile ale
individului. Aceaste teorii legate de experiența de învățare, care poate fi
instrumentală (individul acționează asupra mediului), sau asociativă (când
individul învață prin observarea altor comportamente) sunt în concordanță curezultatele obținute prin testarea celei de-a doua ipoteze.
Elevii care provin din mediul rural sunt mai implicați în activități care
presupun efort fizic, coordonare ochi-mână și abilități mecanice, foarte probabil
ca urmare a implicării acestora în activitățile gospodărești încă de la o vârstă
fragedă. Datorită naturii vieții din mediul rural, activitățile agricole, care sunt
prezente în aproape toate gospodăriile din aceste zone, presupun un consum
ridicat de forță de muncă. În România se practică încă o agricultură de
subzistență, caracterizată de un nivel relativ redus de mecanizare a muncii, prin
urmare este foarte probabilă implicarea copiilor în muncă de la o vârstă fragedă.
Astfel se pare că elevii din mediul rural ajung să aprecieze meseriile din
categoriile Realist și Convențional într-o mai mare măsură, întrucât această
categorie de meserii este promovată și valorizată social în mediul rural mai mult
decât în cel urban. Prin urmare se confirmă impactul experiențelor de învățare
instrumentală și asociativă asupra formării opțiunilor pentru carieră, susținute de
teoria elaborată de John Krumboltz.
Confirmarea acestei a doua ipoteze se află în concordanță și cu un alt
aspect promovat de teoria lui Krumboltz: condițiile de mediu și evenimentele cu
care persoana interacționează. Conturarea opțiunilor pentru carieră ale tânărului
care provine din mediul rural este influențată de condițiile în care el se dezvoltă,
precum și de evenimentele diferite cu care el interacționează, deci preferința mai
accentuată a elevilor din mediul rural din lotul nostru de cercetare pentru
ocupațiile din tipurile Realist și Convențional susține acest aspect al teoriei lui
Krumboltz.
De asemenea, rezultate obținute confirmă una dintre cele mai
reprezentative teorii sociologice privitoare la orientarea în carieră, teoria structurii oportunităților a lui Kenneth Roberts. Mediul de proveniență, inclusiv
-
8/17/2019 Display 7494
17/27
proveniența din mediul rural sau urban, modelele de viață oferite prin
intermediul lor “acționează ca filtre pentru selectarea informației relevante
pentru orientarea în carieră”. (Pavelea Răduleț, 2013, p.111).
2. În privința influenței caracteristicilor familiei asupra opțiunilor școlareși profesionale, am investigat mai mulți potențiali factori.
2.1. Prima ipoteză privind caracteristicile familiei este cea conform
căreia elevii care provin din familii mono-parentale vor prefera activitățile din
categoriile Realist și Convențional, se vor evalua la un nivel superior în cazul
competențelor și se vor orienta spre profesiile din aceste categorii. În primul
rând există diferențe între copiii familiilor monoparentale și cele biparentale în
privința preferințelor pentru anumite activități. Această preferință este în general
mai ridicată în cazul celor din familii biparentale pentru tipurile Investigativ,
Social și Întreprinzător. De asemenea diferențe există și la nivelul
competențelor, în special din tipurile Realist și Convențional (mai ridicate la
copiii din familii monoparentale) și la nivelul unor abilități (în general evaluate
la un nivel mai scăzut de copiii din familii monoparentale).
Analizele statistice au relevat faptul că diferențe semnificative sunt prezente
la nivelul preferințelor care sunt mai ridicate pentru activități de tipul Realist și
Convențional, mai scăzute pentru activitățile de tipurile Social și Întreprinzător
și o evaluare a competențelor Realiste și Convenționale la un nivel mai ridicat în
cazul elevilor care provin din familii mono-parentale.
Prin urmare se pare că tipul de familie monoparentală este asociat cu
aspecte negative privind cariera, prin implicarea în activități și abilități mai
scăzute.
În cazul elevilor proveniți din familii monoparentale preferința scăzută
pentru domeniul social de muncă poate fi explicată prin confruntarea acestora
mai mult cu fenomene negative din punct de vedere social, cum ar fi
discriminarea, o acceptare mai redusă din partea comunității, precum și un nivel
de trai mai redus. Mamele care își cresc singure copiii (cum este cazul în cazulfamiliilor monoparentale din studiul meu) tind să folosească mai des tehnici
-
8/17/2019 Display 7494
18/27
parentale ineficiente, cum ar fi inconsistența în disciplină, lipsa supravegherii și
mai ales un stil parental mai autoritar (Scott, 2010). Prin urmare acest mediu
familial este puțin probabil să încurajeze non-conformismul, gândirea originală
și creatoare și prin urmare cresc șansele preferinței pentru categoriile Realist șiConvențional.
Abilitățile empatice mai reduse pot fi explicate prin argumentul anterior
(stil parental), dar și prin faptul că lipsind un membru al familiei, de obicei tatăl,
copilul are mai puține oportunități să își exerseze și dezvolte abilitățile empatice
față de acesta. Concluzia la care am ajuns ca urmare a testării ipotezei 2.1. se
află în concordanță cu cele ale altor cercetări care susțin că rolul matern fiind
supralicitat atât din punct de vedere material cât și psihologic, (Bawin Legros,
1988) mamele reușesc cu dificultate să facă față sarcinilor familiale și
extrafamiliale. În cazul acestui tip de familie, monoparentală, în general
problema corelării vieții familiale cu cea profesională se pune într-un mod acut
(Segalen, 2011) și este posibil ca într-o anumită măsură copiii să tindă să preia o
parte dintre îndatoririle părintelui lipsă și să fie tot mai abili în zona practică, a
întreținerii gospodărești în mai mare măsură decât copiii din familiile
biparentale. Se poate observa că experienţele trăite în copilărie în mijlocul
familiei se regăsesc mai mult sau mai puţin evident în opţiunile pentru o anumită
profesie ale tânărului.
2.2. A doua caracteristică a familiei investigată este nivelul de educație al
părinților. Am postulat ideea conform căreia există o relație pozitivă între nivelul
de studii ale părintelui și aspirațiile profesionale pentru categoriile Investigativ,
Artistic, Social și Întreprinzător și o relație negativă pentru categoriile Realist și
Convențional
Studiile părinților sunt în relație cu preferințele copiilor pentru anumite
tipuri Holland, studiile mamei fiind într-o relație inversă cu preferința pentru
tipul Convențional și directă cu tipurile Investigativ și Social. Relația cu tipurile
Realist și Artistic este mai complexă. Până la un punct această relație estedirectă dar după atingerea nivelului de master ea devine inversă. Studiile tatălui
-
8/17/2019 Display 7494
19/27
par a se afla într-o relație mai complexă cu tipurile Holland, existând diferențe în
principal între copiii ai căror tați au studii liceale și cei ai căror tați au studii de
master. În cazul elevilor din tipurile Realist, Investigativ și Social această relație
are un sens pozitiv, iar în cazul celor din tipurile Artistic, Întreprinzător șiConvențional relația are un sens negativ.
Prin urmare ipoteza formulată este susținută parțial de rezultate în cazul
relației inverse cu tipul Convențional și relației directe cu tipurile Investigativ și
Social.
2.3. A treia caracteristică a familiei investigată este ocupația părinților.
Am pornit de la ipoteza conform căreia există o relație pozitivă între tipul
profesiei părinților și categoriile profesionale spre care aspiră copilul.
Profesia părinților este de asemenea relaționată cu tipurile Holland
preferate de copii, în general copiii optând pentru profesii din tipuri similare
părinților, cu excepția cazului în care părinții au profesii din tipurile Realist și
Convențional, caz în care copiii acestora par a prefera profesiile din celelalte
patru tipuri.
Prin urmare se poate afirma că ipoteza este susținută de dovezile
empirice colectate de noi și prin urmare ocupația părinților este un factor
semnificativ în formarea opțiunilor școlare și profesionale a elevilor de liceu.
Profesia și nivelul de studii al părinților sunt factori importanți în
alegerea carierei ulterioare ale copiilor acestora, deoarece joacă un rol important
în formarea atitudinilor și convingerilor copiilor, precum și în determinarea
oportunităților privind educația și cariera care îi sunt disponibile copilului.
În general copiii optează pentru profesii similare celor ale părinților lor,
existând în același timp și o tendință spre profesii cu cerințe educative ridicate.
Prin urmare este foarte probabil că influența părinților se manifestă prin
încurajarea acelor aptitudini și convingeri pe care le valorizează ei înșiși, copiii
dezvoltându-le prin imitație și socializare.
Rezultatele testării acestei ipoteze converg cu teoria sociologică astructurii oportunităților a lui Roberts. Mai exact, dacă opțiunile de carieră ale
-
8/17/2019 Display 7494
20/27
tânărului sunt influențate de achizițiile educaționale și de mediul de proveniență,
nu trebuie uitat că aceste două variabile sunt stâns legate de profesia părinților.
De asemenea, cum s-a subliniat în capitolul destinat analizei literaturii de
specialitate din domeniu, și în prezent se constată o tendință de reproducereintergenarațională a statutului socio-profesional (Iluț, 2005). În țara noastră
adesea copiii din clasa socială săracă nu urmează nici cursurile învățământului
obligatoriu, iar copiii părinților cu profesii bine cotate social urmează cursurile
universităților de prestigiu (Iluț, 2005). Aceeași tendință de reproducere a
statutului profesional se constată și în alte țări, ca de exemplu în Marea Britanie
(Blanden, Haveman, Smeeding, 2014), rezultatele acestei cercetări aflându-se în
concordanță cu cele ale autorilor sus menționați.
2.4. A patra caracteristică a familiei investigată este nivelul de trai. Am
postulat că există o relație pozitivă între nivelul de trai și aspirațiile elevilor
pentru profesiile de tipul Investigativ, Social și Întreprinzător și negativă pentru
profesiile de tipul Realist, Artistic și Convențional
Venitul familiei este de asemenea un factor de influență în formarea
opțiunilor școlare și profesionale ale elevilor, fapt dovedit de corelațiile sale cu
preferințele respondenților pentru anumite profesii. Venitul este invers relaționat
cu preferințele pentru tipurile Real și Artistic, prin urmare se pare ca elevii care
provin din familii mai sărace tind să se orienteze spre aceste tipuri de profesii
mai mult decât cei care provin din familii mai bogate.
Relația dintre statutul socio-economic al familiei de origine și opțiunile
de carieră este una complexă și mult investigată în literatură, fiind adesea
circulară: o familie cu venituri substanțiale poate să își permită să își orienteze
copiii înspre școli în care educația este scumpă, iar profesiile la care ei pot
accede ulterior sunt la rândul lor aducătoare de câștiguri însemnate. În mod
contrar, o familie cu venituri modeste nu doar că nu își permite orientarea spre o
educație superioară, dar poate influența individul spre alegerea unei profesii cât
mai timpuriu posibil, pentru a crește veniturile familiei și prin urmare poatelimita semnificativ opțiunile educaționale și profesionale ale individului.
-
8/17/2019 Display 7494
21/27
După cum autori importanți în literatura sociologică, între care Bourdieu
(1994) subliniază, există o strânsă corelaţie între statutul socio-profesional al
familiei şi reuşita în plan şcolar şi ulterior profesional al copiilor. Iar lipsa
succesului în plan şcolar va duce la aceeaşi situaţie dezavantajoasă în planul profesional. De asemenenea concluziile obținute în urma testării acestei ipoteze
confirmă ideile susținute de teorii sociologice însemnate, cum ar fi Teoria
acreditărilor, reprezentată de R. Collins (1979). Acesta subliniază că pentru a
ocupa un loc de muncă în societățile industriale se solicită un nivel superior de
educație, iar obținerea diplomelor este traseu care implică costuri financiare
însemnate. Un traseu educațional remarcabil, care adesea implică mari investiții
financiare, se află în corelație cu un statut socio-economic superior, conchid
studii cum ar fi cele ale lui Tang, Fouad și Smith (1999, apud. Salami 2000) și
influențează orientarea în carieră a tinerilor. Aceste studii argumentează că
rezultatele obținute se justifică prin aceea că un copil crescut adecvat într-o
familie cu statut ridicat, are atât așteptări înalte cât și o imagine de sine
încrezătoare, ceea ce îi permite să opteze pentru ocupații de prestigiu. Aceste
concluzii, care conchid cu propriile concluzii, vin să completeze cercetări ca și
cele ale lui Fischer și Hout (2006, apud. Crosnoe și Schneider, 2010), Buchman,
Park (2009). Tot în acest cadru, trebuie precizat că rezultatele studiului prezent
referitoare la relația dintre intre nivelul de trai și opțiunile pentru carieră ale
tinerilor corelează cu teoriile care vorbesc despre stratificarea socială. Dacă
stratificarea este procesul prin care se perpetuează inegalitățile sociale, (Gruski,
2011), atunci este evident că aceste inegalități se vor perpetua și la nivelul
opțiunilor pentru carieră ale tinerilor, întrucât aspectele financiare implicate în
educație nu sunt decât la îndemâna unui anumit segment redus al populației.
Persistenţa stratificării sociale este asigurată de la o generaţie la alta de anumite
mecanisme de selecţie (Sorokin, 1927, apud. Boudon, 1990), instituția familiei
și nivelul său de trai resticționând accesul tinerilor la diferite achiziții
educaționale și prin aceasta la diferite opțiuni de carieră.3. În cazul genului elevilor am pornit de la ipoteza că persoanele de gen
-
8/17/2019 Display 7494
22/27
masculin au interese mai ridicate în domeniile Realist și Investigativ, în timp ce
persoanele de gen feminin au interese mai ridicate în domeniile Artistic, Social
și Convențional. Singurele diferențe semnificative statistic identificate au fost
cele la nivelul Competenței de Întreprinzător, unde băieții au înregistrat scorurisemnificativ mai ridicate, și a Ocupațiilor din categoria Convențional, unde
fetele au înregistrat scoruri semnificativ mai ridicate. În privința abilităților
autoevaluate sunt diferențe semnificative între genuri în cazul abilităților de
predare, unde fetele prezintă scoruri mai ridicate, și în cazul abilităților de a
vinde, empatice și manageriale, unde băieții prezintă scoruri mai ridicate. Spre
deosebire de alte studii (Su și colab., 2009) diferențele identificate au fost relativ
reduse, prin urmare ipoteza noastră este doar parțial confirmată, în sensul că deși
genul este un factor important în multe dintre studii (Shapiro, Crowley, 1982,
Danziger, 1983), în cercetarea noastră se observă o tendința spre egalizarea
opțiunilor profesionale ale celor două genuri. În raport cu teoria lui Roberts, care
afirmă că unul dintre factorii de influență ai formării opțiunilor pentru carieră
este genul, dar în sens inhibitor, atâta timp cât aspirațiile profesionale ale fetelor
sunt la un nivel mai scăzut comparativ cu cele ale băieților, rezultatele cercetării
prezente arată, așa cum menționam, o tendință de echilibrare. Rezultatele
propriei cercetări se află în concordanță mai degrabă cu rezultatele altora, cum
ar fi Stevens, Puchtell, Ryu, Mortimer, 1992, apud. Watson, Quatman, Edler,
2002. De asemenea, propriile cercetări obțin rezultate care le susțin pe acelea ale
lui Talib, Salleh, Amat, Ghavifekr, Ariff, (2015), în sensul că nici aici genul nu
este un factor care să influențeze puternic opțiunile profesionale ale tinerilor.
Această tendință este una îmbucurătoare, deoarece, după cum am precizat și
anterior, în România modelele tradiționaliste continuă să joace un rol important
(Zamfir, 2000).
4. Ultima ipoteză investigată este cea conform căreia elevii care urmează
licee cu profil artistic vor aspira la profesii din tipul Artistic, în timp ce elevii
care urmează colegii teoretice vor aspira la profii din tipul Investigativ, Social șiÎntreprinzător.
-
8/17/2019 Display 7494
23/27
Rezultatele obținute sunt în direcția așteptată pornind de la ipoteza
formulată, în general elevii Liceului de Artă manifestând nivele ridicate pe
categoria Artistic, cei de la CN ”E. Gojdu” pe categoriile Investigativ, Social și
Întreprinzător, iar cei de la CN ”O. Goga” se situează la un nivel intermediar între celelalte două instituții.
După cum se precizează în teoria lui Roberts, achizițiile educaționale
sunt un factor important care influențează opțiunile pentru carieră. Rezultatele
obținute în cadrul cercetării de față concordă cu cele ale acestei teorii
sociologice, în sensul că aceste achizițiile dobândite în interiorul sistemului
educațional amprentează puternic preferința pentru un anumit tip de carieră.
În concluzie studiul a reușit în demersul de a identifica factorii de natură
socială care influențează opțiunile elevilor de liceu privind cariera.
Discuții
Ipotezele propuse au fost în general susținute, cel puțin parțial, de
analizele statistice.
Astfel conform literaturii de specialitate, am identificat unele diferențe
între persoanele din mediul rural și cel urban. Confirmăm rezultatele altor studii
realizate pe populația românească (Iovu, 2013) și concluzionăm la rândul nostru
că în continuare în România mediul rural poate avea un impact negativ asupra
alegerilor privind cariera ale elevilor. Orientarea acestora mai degrabă spre
ocupațiile din categoriile Realist și Convențional indică aspirații mai reduse și
valorizarea mai ridicată a muncii fizice și a tipului convențional de personalitate.
Pe de o parte se poate argumenta că acest lucru are un impact negativ pe
termen lung, în general aceste profesii fiind remunerate la un nivel mai scăzut.
Însă, pe de altă parte, există posibilitatea ca aceste afilieri să fie rezultatul
adaptării la oportunitățile prezente pe piața forței de muncă în cadrul mediului
rural.
Prin urmare este necesară investigarea mai detaliată a acestui fenomen.
Contracararea sa, dacă se va considera că efectul este unul predominant negativ,ar putea avea loc prin politici care să sprijine dezvoltarea comunităților rurale și
-
8/17/2019 Display 7494
24/27
oferirea unor alternative ocupaționale tinerilor care sunt interesați de alte
domenii.
În privința caracteristicilor familiei am concluzionat că familiile
incomplete și un nivel de educație mai scăzut al părinților pot avea un impactnegativ asupra orientării școlare și profesionale a elevilor.
Familiile incomplete au fost frecvent asociate cu efecte negative privind
perspectivele educaționale și de carieră ale copiilor (McLanahan, Sandefur,
2009). Considerăm că acest efect trebuie contracarat prin politici
corespunzătoare și sprijin oferit de comunitate și instituții pentru părinții singuri.
De asemenea se poate observa că tinerii continuă să valorifice profesiile
părinților, fenomen observat în general și în literatura de specialitate (Trice,
1995). Această relație a fost observată chiar și în cazul în care copiii nu știu în
ce constă munca părinților și ce fac aceștia la serviciu (Trice, Knapp, 1992),
ceea ce este un element relevant al potențialului impact negativ pe care această
relație îl poate avea. Astfel în cazul în care copiii își aleg profesii similare
părinților trebuie investigată această preferință cu atenție pentru a identifica
gradul în care această decizie se datorează unei cunoașterii a caracteristicilor
profesiei și a gradului în care compentențele personale sunt potrivite pentru
aceasta versus gradul în care ea se datorează influenței părinților sau a unei
viziunii superficiale pozitive datorate cunoașterii incomplete.
După cum ne așteptam (Su, 2009) genul continuă să fie un factor care
influențează alegerile privind cariera. Cu toate acestea un element îmbucurător
este constituit de faptul că diferențele constatate în cazul majorității tipurilor
Holland nu sunt semnificative statistic. Prin urmare deși unele catogorii
profesionale (Convențional) continuă să fie influențate de rolurile tradiționale de
gen, în cazul categoriilor unde ne așteptam la diferențe majore (Social, Artistic,
Realist) ele nu au putut fi identificate.
-
8/17/2019 Display 7494
25/27
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
BAWIN-LEGROS, B., (1988): Famille, mariage, divorce, Liege-Bruxelles,Pierre Mardaga Editeur.
BLANDEN, J., O., HAVEMAN, R., SMEEDING, T., WILSON, K., (2014):Intergenerational Mobility in United States and Great Britain: A comparative study of parent-child pathways, Review of Income and Wealth, vol.60, Issue 3, 425-449.
BOUDON, R., (1974): Education, Opportunity, and Social Inequality:Changing Prospects in Western Society, Wiley-Interscience, New-York.
BOUDON, R., (1990): Texte sociologice alese, Bucureşti, Editura Humanitas.BOURDIEU, P., (1994): Reproduction in education, society and culture,
Reprint London; Newbury Park; New Delhi: Sage Publications.BROWN, D., BROOKS, L., (1994): Career choice and development , Journal
of Behavioral Decision Making, 7(3): 214-216.
BROWN, I., BROWN, R. I., BAUM, N. T., ISAACS, B. J., MYERSCOUGH,T., NEIKRUG, S., ROTH, D., SHEARER, J., & WANG, M., (2006): Chestionarul deevaluare a calităţii vieţii familiei: versiunea generală. (traducere în limba română:Manuela Oprea) Toronto, ON, Canada: Surrey Place Centre.
BUCHMANN, C., PARK, H., (2009): Stratification and the Formation of Expectations in Highly-Differentiated Educational Systems, Research in Social Stratification and Mobility, 27(4): 245-267.
CHIPEA, F., (2007), Abandonul școlar - sursă a marginalizării sociale, în Cultură,dezvoltare, identitate. Perspective actuale. București, Editura Expert.
COLLINS, R., (1979): The Credential Society: An Historical Sociology of
Education and Stratification. New York: Academic Press.CROSNOE, R., SCHNEIDER,B., (2010): Social Capital, Information, andSocioeconomic Disparities in Math Course Work, American Journal of Education, 117,no.1, 79-107.
DANZIGER, N., (1983): Sex-relatet differences in the asspiration of highschool students, Sex Roles, 9, 683-694.
DURKHEIM, E., (1922): Educaţie și sociologie, trad. Rom. (1980), București,Editura didactică și pedagogică.
GAMORAN, A., MARE, R., D., (1989): Secondary School Tracking andEducational Inequality; Compensation, Reinforcement or Neutrality? American Journal
of Sociology, vol. 94, no. 5.GIDDENS, A., (2000): Sociologie, București, Editura All.GRUSKY, D., B., (2011): Theories of Stratification and Inequality, The
Concise Encyclopedia of Sociology, edited by Ritzer G., Ryan M., Oxford,Wiley-Blackwell.
HARGROVE, B., INMAN, A., & CRANE, R., (2005): Family interaction patterns, career planning attitudes, and vocational identity of high school adolescents, Journal of Career Development, 31(4), 263-278. doi:10.1007/s10871-005-4740-1.
HOLLAND, J. L. (1997). Making vocational choices: A theory of vocational personalities and work environments (3rd ed.). Odessa, FL: Psychological Assessment Resources.
HATOS, A., (2006): Sociologia Educaţiei, Iaşi, Editura Polirom.ILUȚ, P., (2005): Sociopsihologia și antropologia familiei, Iași, Editura
-
8/17/2019 Display 7494
26/27
Polirom.IOVU, M.,B., (2013): Senior high school student’s job planning for the
future:what factors really matter, I, 59-70, online:http://www.researchgate.net/publication/248484142_Senior_high_school_stude
nts_job_planning_for_the_future_what_factors_really_matter, consultat la data de
20.03.2015.KRUMBOLTZ, J., D., (1994): Improving Career Development Theory from aSocial Learning Perspective, in Savickas, M., L., & Lent, R., L., (Eds), Convergence inCareer Development Theories, Palo Alto CA:CPP Books, 9-31.
KRUMBOLTZ, J., D., FOLEY, P., F., COTTER, E., (2013): Applying theHappenstance Learning Theory to Involuntary Career Transitions, The Career
Development Quarterly, Vol.6, Issue 1, 15-26.LAW, A., (2011): Key Concepts in Classical Social Theory, Publisher Sage
Publications, Ltd.LENT, R., W., BROWN, S., D., HACKETT, G., (1994): Toward a unified
social cognitive theory of career/academic interests, choice, and performance. Journal of Vocational Behaviour, 45, 79-122.McLANAHAN, S., SANDEFUR, G., (2009): Growing Up with a Single Parent:
What Hurts, What Helps. , onlinehttps://books.google.com/books?hl=ro&lr=&id=kLUX8BJ1exUC&pgis=1, consultat la12.06.2015.
PATON, W., McMAHON, M., (2006): The Systems Theory Framework of Career Development and Counselling: Connecting Theory and Practice, International
Journal for the Advancement of Counselling 28(2), 153-166.PAVELEA RĂDULEȚ, A., (2013): Orientarea în carieră a studenților ,
Cluj-Napoca, Editura Accent.PENICK, N., & JEPSEN, D., (1992): Family functioning and adolescent
career-development. Career Development Quarterly, 40(3), 208-222.RIDELL, R., (2013): Social Mobility and Education, A Student s Guide to
Education Studies, ( coord. WARD, S.,) Third Edition, Routlege, 711, Third Avenue, New-York.
ROBERTS, K., (1977): The Social Condition, Consequences and Limitationsof Careers Guidance, British Journal of Guidance and Counselling 5 (1), 1-9.
ROBERTS, K., (1984): School Leavers and their Prospects, Buckingham:Oxford University Press.
ROBERTS, K., (2009): Opportunity Structures: Then and Now, Journal of Education and Work 22 (5), 355-368.
SALAMI, S. (2004): A Path Model to Examine Factors Influencing Career Orientations of School Going Adolescents in Nigeria, International Journal for the
Advancement of Counselling , vol.26 No.1SCHNEIDER, B., (1997): Sloan Study of Youth and Social Development,
1992-1997 (United States, Inter-University Consortium for Political and SocialResearch.
SCOTT, S., DOOLAN, M., BECKET, C., HARRY, S., CARTWRIGHT, S.,and the HCA TEAM, (2010): How is the parenting style related to child antisocial behaviour? Preliminary findings from the Helping Children Achieve Study, Research
Report, DFE-RR185a, online:http://learning.wales.gov.uk/docs/learningwales/publications/121127parentingst
http://www.researchgate.net/publication/248484142_Senior_high_school_students_job_planning_for_the_future_what_factors_really_matter,http:///reader/full/https///books.google.com/books?hl=ro&lr=&id=kLUX8BJ1exUC&pgis=1,http://learning.wales.gov.uk/docs/learningwales/publications/121127parentingstylechildbehaviouren.pdf,http://learning.wales.gov.uk/docs/learningwales/publications/121127parentingstylechildbehaviouren.pdf,http:///reader/full/https///books.google.com/books?hl=ro&lr=&id=kLUX8BJ1exUC&pgis=1,http://www.researchgate.net/publication/248484142_Senior_high_school_students_job_planning_for_the_future_what_factors_really_matter,
-
8/17/2019 Display 7494
27/27
ylechildbehaviouren.pdf, consultat la 19.12.2012.SEGALEN, M., (2011): Sociologia familiei, Iași, Editura Polirom.SHAPIRO, D., CROWLEY, J., E., (1982): Aspirations and Expectations of
Youth in the United States, Part 2. Employment Activity, Youth and Society, 14, 33-58.SU, R., ROUNDS, J., & ARMSTRONG, P. I. (2009): Men and things, women
and people: a meta-analysis of sex differences in interests, Psychological Bulletin,135(6). 859–84.TALIB, J., SALLEH, A., GHAVIFEKR, S., ARIFF, A., (2014): Effect of
career education module on career development of community college students, International Journal for Educational and Vocational Guidance, 15):9279.
TRICE, A., D., KNAPP, L., (1992): Relationship of Children’s Career Aspirations to Parents' Occupations. The Journal of Genetic Psychology, 153(3),355–357.
TRUSTY, J., WATTS, R., E., CRAWFORD, R., (1996): Career informationresources for parents of public school findings from a national study, Journal of Career
Development, 22(4), 227-238.TUFIȘ, P., (2011): Stratificare și mobilitate socială, în Sociologie,(coord.Vlasceanu, L.), București, Editura Bic All.
WATSON, C., M., QUATMAN, T., EDLER, E., (2002): Career aspirations for adolescents girls: Effects of Achievment, Level, Grade, and Single-Sex SchoolEnvironment, Sex roles, vol.46, No 9/10.
WELLS, A., S., LOPEZ, A., SCOTT, J., HOLME, J.,J., (1999): Charter schoolsas postmodern paradox: Rethinking Social Stratification in an Age of DeregulatedSchool Choice, Harvard Educational Review, vol.69, no. 2.
ZAMFIR, E., (2000): Starea societăţii româneşti. 10 ani de tranziţie,(coordonator şi coautor împreună cu Ilie Bădescu şi Cătălin Zamfir), Bucureşti, EdituraExpert.
http://learning.wales.gov.uk/docs/learningwales/publications/121127parentingstylechildbehaviouren.pdf,http://learning.wales.gov.uk/docs/learningwales/publications/121127parentingstylechildbehaviouren.pdf,