@ The Catinrlic Liniversiqv of America Press, 2006

@ 2018 by Editura GilaxiaGutenberg

Tidul original: Christian Fai*r and Human tlndersttnding: Stucliss s6the Eucharist, Trinity, and the Human Person

.Acextd carte este ptorcjati ptin copught. Reptoducera inteEpali sau parti, al'i rnultiplicats. prinodce miiloace pi sub orice formd, cum ar fi xetomrea, scanre4 transpmerea in fomrat electrcnic sau

audio, punwa ia dispozilia publici, incluiv prin inteinet sau prin rc;ele de calculatmg s662162

peffiaflmti sau tempomrd pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea rempetirii informafilot, cuscop cometcial sau gatuig ptemm gi alte fapte similare sil-irqite flrl pennisiunea suis; 2deginitotului copytightrdui reprezinti o lncilcare a legislafei ru ptirre la protecgir proprierigintelectuale gi se pedepsesc penal gi/sau civil in mnfotmitate cu legile in vigorue.

Descrietea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomAnieisoKolo\rsKl, ROBERTCredi4d cregtini $i lnlelegere umani. Studii desprc Euharistie, Ttsimsgi persoarra umand/ Robet Sokolowski; trad. din lb. englezi de Comelia Dumitru . - "16n9

Lipug : Galaxia Gutenberg 2018

ISBN 978-973 -14L-7 56-l

L Dumitru, Comeliu (trad)

RDITUM GAI-A)AA GUTENBERG,435600 TArgu-Lipu5, su. Fl<rrilor nr. 1L

T eL: 07 23-37 7 599, 07 33-97 9383E-mail: contact@galaxiagutenbetg.ro

Robert Sokolowski

CREDINTA CRE$TINA $I4^__.-- ?_ r vINTELEGEREUMANA,

Studii despre Euharistie" Treime pi

persoana ufnat]:a

Tsduce e diniimba englezd deComelia Dumitru

Gala.ria Gutenberg2018

Penlru Aln Ann Berykamp, Reed Si Roxolana Arrnstrong,pentut prietenia Si bundtatea /or.

CIJPRINS

Mulgumiri.... ...........................6ProvenienEa eseurilor...... ........................... 7

lntroducere. ..,...................... 1 1

I. CREDNTA $r RATTUNE "................. ...................171.AutonomiafilosofieiinFiduetRatio........... .............i92. Filosofia $i actul cregtin de credingd...."... ...........-.....363. Crea;ie qi ingelegere cregtind......... ..........,.................504. Discursul religios cregtin......,... ..........63

Ir. EUI{ARISTTA $r SFANTA TRBIME..... ............795. Fenomenologie 5i Euharistie..... .........816. Cum ne rugdm cu rAnduiaia Sfintei LitLrghii ...".......987. Euharistia gi transsubstangierea.......... ................,",.1088. Identitatea episcopului. Un studiu de teoiogia dezvd1ujrii...... .........1269. Reveiarea Sfintei Treimi. Un snrdiu despre proflumele personale ..144

rri. PERSOANA UMAN4...........",.,.." ......................16310. Sufletul gi tanscendenta persoanei umane ..,.......16511. Limbafu| persoana umanl gi credinga cregtini...........................18012.PersoanaumaniEivia1apolitici.......... .................19513. Diferenga cregtini in rela,tiile personale...... ..........21614. Ce este legea naturalii, Scopuri umane pi finalit{i naturale ...........231,

rv. CREDTNTA $r RATTUNE PR-A,CTTCA .........2s315. Arta pi gtiinga medicald ...................25516. Reiagia fiduciard pi natura profesii-1or..... ...............26817. Religie pi psihanalizd. CAteva contribugii fenomenologice.............28718. Tradigia ecleziald gi unir.ersitatea catolicd...... .......3061 9. Filo sofi a in cutriculumul s eminarnlui teoiogic.,......................... 3 1 9

1,

ALJTONO1VIIA FiI,OSOFIEI iN PIDE.I ET RA'ITO

Tidul enciclicei numegte doud aspecte care trebuie reunite: credinla;i ra;itureal. Prezentul eseu incearci si clarifice Ftecare dintre termeni gi

sri cliscute tipul de autonomie de care se bucuri in credin.ta cregtindr^1junea, pi in special ragiunea filosofici.

Ila,twnea ca articwkrc inteligenti

In sensul cel mai larg, ratiunea poate fi considerati drept inserareasintaxei sau categorialitngi in experienla omeneascS2. A trece de lacxperie.nEa in general la erperienga rayonaldinseamnd a introduce - qi arleveni explicrl congtienli de * distincgiile irtre intregi 9i pd4ile 1or

componente. In loc si percepem pur gi simplu un obiecg un copac de

lrildi, pi si reacgionim la el, consemnim fapte araaiate privitoare iaolriect consernnd.m cd rvtputitril obiect este un copac, ai respectirnrlcopac inmuguregte 5i r/ne putem cS,tira pe una din crengile lui; ffecem<lc la sensibjiitate la activitate mintald, de la obiecte la inteligibiJitatea lor.llagiunea aduce articulare gi formi sintactici in congtiinta umand gi inlrrcnrrilc dc care sLmtem conStiengi.

Rationarea e consideratd frecrrent ca actlitatea de a trece de la orrfirmagie la alta sau de la o propoziEie la a.ita, de la premise la concluziisau de la efecte Ia cauz-e, insd la fel cle ader,-irat e ci pi consemflar.eatnigSnard. a unei situagii constituie un act ra9tona7, un act al inteiigenlei.Ita;iunea se manifesti nu doar in logica propozilionald, ci gi in logrcaprcdicatelor, unde luim un obiecg indiferent de tip, gi il considerlm catrind intreg (subiect), gi declarirn cd o insugire sau o parre ii aparEine:'altfel spus, cAnd spunem ci S estep. Ra;iunea nu face doar inferen;e, cisc marrifestd $ prin arnculare. Ragiunea lucreazd. atunci cind un intregni se dezviluie in diverseie lui pnrgi componeflte. I)e fapt, rolul ragiuniide a manifestt este mult mai elemenrar decdt rolulinferengial; nu putem

I Engtclical rdtr Fidts et Ratio of t/:e .ltprune Pntilf Joln Patil II n the BhhEs of the catholicCltarcl:, On the Riltianthfu beh*vm f-aith antlP,easan,Paultne llooks and Medi4 Boston, 1998.

floate citatele rn limba romAnd au fost preluate din- Fides et Ratio. J'rfuaare encblicd. a'\urerantilui Ponnf loan Pail al Il-lea aihe Episcopn Hsniii catolict m piuirc k rq,fluilc dinhemdinl,i,;i rayiune,traducercpr. Wilhelm Dancd, Ercis.ro in tr.])2 Aga descrie gi definegte Husser-l rafuneain a gasea Cercvtaru kglcd.

1Cl

ffece de la o propozrtielaaJta p6nn cdnd nu acumulim un stoc deconi.'ingeri. Acti.r'itatea rnferengali a rafunii nu face dec6t sd introduciforme sjntactice suplirnentale in ceea ce intergiondm: noi neteprezentdrn nu doar situatii individuale, ci pi concaten ate, iar legituriledintre ele nu sunt a.ltceva dec6.t un tip mai complicat de sinta_xi,

Articularea noastd rayonald se desfipoard in mod nomlal in cadrullimbajului, in predicare gi in divetsele ei elaboriri, insi existd gi alte npuride articulare care dezviluie adevirul lucrurilor: compozigia unei imagini,de exemplu, este gi ea o manifestare ,,sintactic;", inzestrati cu propriuitip de logici, cu propriril mod de a fi consecventi sau inconsecventd,coerenti sau incoerentd. Ilustrarea prin i*rg* este un act rztiofial, cumsunt de altfei compozigde pi reprezentadiTe in muzicd, dans, giriggrndinnrit sau constructiile arhitectonice. $i acestea constituie fome deconvingere gi sunt intregr.ri structurar-e de om. Concluita practici piacliunea morild. sunt rafionalizate pi ele de fbrme categoriale proprii3.

Exercit.irile ra;iunii in lingvistici gi matemaricd, pot avea 1oc pe oscari telativ mici, in aniculfui pi colectii relaay lacahzate, dar se potmanifesta gi pe o scari mate gi sistematici. Noi nu dobdntlim doarfragmente episodice de c'unoaptere; construim, de asernenea, diverseleptiinte care au fost definjte drept,,cunoagtere organiz at|" a. in enciclicaFides et Ratio, Sfanhil Pfuinte recunoa$te amplitudinea largfi, a ragiunii giinclude un omagiu emotionant adus oamenilor de gtiingi, ,,?nexprimarea admirapei mele gi a incurajirii mele fali de acesti pionierivalorogi ai cercetirii gtiingifice. . . " ($1 06).

Pilwofa cafotzud plenar,i a ray'uniiEncidica se ocupi in primuJ dnd de o fomrd particulari de gAndire

tayonaTd, pi anume de fiLosofie in Introducerea enciclicei, Ioan Paul alIl-lea spune ,,doresc Ai eu sX arufic o privire asupra acestei actir4titideosebite a tatiunii" ($5) d adzag1. ci ,,afirmind djn nou adevinrlcredinlei putem" - ei gi confragii sli inrtu episcopat - ,,si dim iarlsi

r A se vedea Robert Sokolowsn, AQiunea maralti, tradtxere de $tc.fan Gugura, GaldziaGutenberg T'irgu I;pu;, 2009, pp. 1-6, 9i ,,\Yhat is Morai Acrion?", Pitturer, puotations, ardDistindions: Fowrtecn EsE: in Phenomenobg,,University of Notre Dame llress, |ioffe Dame,1992, pp. 261,-n6.a A se vedeaJosepl.r Owens, t'..1s.k, Ctignition: An Ept*rnkghat In4ah"y,The. Cenrer forThomistic Studies, Flouston, 1992, pp. 291-309.

20 21

,rrnului din timpui noshrLr increderea natrualdr in capacitSgile sale

cotr;nitir,'e gi sX ofenm filosofiei o provocate penftu ca si recupereze gi

sri clczvrilte demnitatea sa ?ntreag.i" ($6). Credinga trebuie si neirrt.irreasci increderea in puterea nah"rrald de a ih,telege qi sd-irc'rminteascd filnsofici rctlul siu nobil in chestiunile privitoare la om.

Prin ce se deosebegte filosofia de alte forme de g6ndire? Toatet'r.'lcla"1te forme, inclusiv formele rxgatiz.ate cle cunoagtere pe care lerllrrnim gtiinle, sunt pargiale. Fiecare se linriteazd la un domeniu

lrrrrticular al iumn 5i fieca"re inlelege cI existi alte domenii care susgin cirrllrrnd adevdrui. Fiecare $tiinli, fiecare expresie locqltzati a adeviruluitlclimitezzd. din inneg o parte pe cafe o supl-L{e propdei atenfii $i, pe,llasupra, ;rie cd, se restricgioneazi astfel. E conptienti de propriilelirrritlri. Stie ci e specializatd pind la un anumir punct. Are propdaslrccialitate pi se poate mindri cu ea, dar totodati gtie ci celelalterliscipline au ahe tipuri de specialit{gi. Aceasti limitare e linigtitoare.'l 'r-rLscazi graniqe pentru responsabilitatea specialistului. Acesta e obligatsu ptie ce e impcirtalt in domeniul sdu, clar poate tind cont de('(,rnpetenta profesionald a alton.

Pe cle altd parte, filosofia este,,specialita.tea" cate flu cunoagte hotare.Itr';rrezinti incercarea de a exprima intregpr.l, imaginea de ansamblu. Prjnr lL'lrni1ie, filosofia iqi asumd sarcina de aincerca sd spuni. ceva nu despre(, parte, ci despre intregul atotcuprinzitor. in principiu, filosofirl nu igi

lrortte declina responsabilitatea; el nu poate spune: ,,Asta-i in afara,lomeniului meu". De exemplu, dacd un anumit filosof vfea sd se

sltccrahzeze in filosofia limbajului, el nu-i poate spune unui examinator:,,N4I hrtrebi despre schimbare gi stabilitate, despre imagini gi amintiri; eurrrr gtiu nimic despre chestiile asrea. Eu nu pot vorbi decdt desprelrnrbaj". tln asemenea rispuns ar indica faptul ci vorbitorul a devenitlirrgvist, nu filosof, deoarece citi vreme se prezintl cafbsofallknbaf ;Jutirr principiu el nu poate refaza tratarea intrebXrilor din orice sferd.'l i"cbuie sd fie in stare si arate in ce fel se incadreazi limbalul in intregullcrLiit"igii, iar pentru a. o face I'a trebui sd ia in calcul, in cazul intrebirilorrcspective, in ce fel se raporteazd limbaful la stabilitate, schimbare gircprezentare. Filosofirl limbajului isi poate admite limitirile spun6nd:,,Nu m-am gdndit incd la asta; rn-am ocupat de alte lucrud", insi acesteasr-rnt limitirile lui personale, nu restricgii ale ,,domeniului sdu". EI nu

l)oate nega efortul spunAnd cdtern este in afara responsabiliti.tii lui. El

este responsabil pentm intreg, iar 7a acest nivel totul se leagi de totresflrl.

Filosofi:l va gti cd. a gAndi inuegul gi a l'orbi despre el e o chestiunespinoasd. Va mai gti cn fimbajul incepe sd se comporte straniu atuncicAnd il aplicim la clomeniul inconjurdtor, dupi cum elementele nattxafese comporti buararuncr cind se apropie de pLrncrul zero absohrts. Pdnu11nare, una din sarcinile filosofrrlui e si arate in ce fel se ransformicuvintele, in semantica gi sintaxa lor, atunci cAnd sunt scoase dir-r

domenjile partiale ln care s-au n5scut gi sunt apl,icate tn contextul cel mailarg. In plus, cA.teodati una din griingele partiale incemci si devini gtiinEaintregului: tizica ar putea ffecerca sh furnsr,eze teoria a toate, tiri istr.rria,

psihologia sau biolcigia evolugionisti ar putea prerinde ci sunt $riinracare cuprinde totul, insd dacd oncarc din aceste ptiin;e parlale incearcisi preia controlul, dacd. incearcd si devind filosofie, va cddealadndul eipradd, acelorapi dificultiti pe care le infrunti filosofia. Va rrebui sirispundi la intrebiri din toate ditecgiile gi nu va avea putinra de a operaexcluderi. Va tebui sd absoarbd. tonrl in ea insdgi. Fizica, de exemplu,dacd. ar iecerca si devini ptiin,ta intreguJui, va trebui si explice aspecteca citatul, reptezefitate ,memoria gi decjziile politice.

Nu doar filosofi de profesie iau pozilie fap, de intregul/ansamblulredtti$. Fiecxe persoani care gindest-e are nigte opinii despre intreg gi

fiecare persoani atinge inevitabil subiecte care sunt filosofice: ori de cdteoti cineva intrebuingeazd cuvinte ca adeudr,.falitate, schimltare sau tiznpinttd"in ptobleme cafe nu por fi tratate adecvat decit in contexh,rl intregului.De asemenea, oi de cdte ori o persoarri se implici intr-o clezbateremc.ttoJd,, aciveazd, tertneni * ca uix*os Si wcios, responsabi/ qi inocenl - catep{esupun contextrrl cel mai larg, contextuJ intregului, deoar.ecc irrcearcdsi intre in problema adevdrr:lui rnoral6. Socrate igi constemainterlcrcutotii ariltAndu-le cd nu pot evita intrebirile filosofice. Opiniile

5 Pentnr a schi;a analogia, ar fi interes,,mt si ne inuebim ce anune in lirnbajul filosoficcorespunde fenornenului de condensare Bose-F,instein irr timp ce mateda se apropie dezcroul abso.lut, cd.nd nu are aproape dcloc cnergie tcrmald.6 Encidica teaf,rmi ftecr,'ent afinnatia drn Verzurts Spltn&trpi din .alte invitituri a.le lui IoanPaul al IIJe4 anume cI libertatea gi motalitatea uebuje sX se irazeze pe adevir ,,Dupi cei-aj luat onrului adwinrl, pretenEia de al face liber e ste o iluzie cuad. Adevi:ul 6i Jibenate4de fapt, sau se unesc impreuni sau impteuni pier ieu-un mod rryednic de mili" $90). inaceeaSi sectiung Sfdntr:l Pi.dnte scde ci, fixF, ,adevi.r, oamenji sunt conclugi ,,sau la odisructivi voin;d de putere sau la disperarea singudtigil'.

=

22 23

-

olmenilor despre ansamblu sunt luate in genelal din ceea ce spun algii,( )ri slrnt proiectate dintr-un anumit dorneniu de speciaiitate. IJoarlik rsolirl igi prripune explicit si se gindeascd Ia intreg ca atare, in terrneni('( )rcspunzetofi.

Ilxisti o r.eddicitate fundamentali in fiecare om; enciclica spune,,r rmul poate fi definit drept acela care cautd. ac{evdruf' ($28) gi il citeazd

1rc Sfintul Augustin care spune ci, degi existi persoane care incearcds;i i ingeie pe elp, nimeni nu wea sd fie ingeiat ($25). Aceastn incJinaEieslrrc adevir evr:hteazd, in ingelegeriie locale despre re,ahtatea lucrurilor,trrsii filosofrrl lasd aceasti r,'eridicitate si se extindi frrd ingrddiri, lar { )lllexrul cel mai iarg, cel al intregulur lucrurilor" Filosolul ii citegte pe;rrrlrrr.ii despte care consideta ci au cefcetat cu uu" oarecare succest l, rrrcniul respectir. pi petrece mult tirnp reflectAnd la cit de dificil e siririrxlim firi restricgiile care delimiteazd. sfera de cultivat. Enciclica rr-lai

,,1 rscrvi pi faptd ci nicio reahzalre filosofici. particulari nu va putearl)uiza vreodati gindirea ulo:ratril ,,Orice sistem filosctfic... trebuie sd

rt'r:irnoascd. piodtatea gdndirii filosofice, din care igi trage originea pi

crrcja trebuie sd-i slujeasci in formi coerenri" ($4).

lti/rtrrfa ca cercetare a relor dintdi si ruai inahepnnapiiliiiosclfia se migci in contextul cel mai amplu; se ocupX, de

;rst:menea, de princrplle prime ale acesnri colttext. Nu ne putem gdndiIrr irrtregullucrutilorfbrd,aaveanigteindiciidespre celdintii, celmaibuni;i rnd onginal element din intreg din eL tntregul nu este o colecgierrrrifirrmi, nediferengiati, de chestiuni particulare. Este ordonat in iunrlrrrrLri element care este ptim"l gi cel mai bun, in iurul a ceva catequvcnreazi intregul. O oarecare p{eocupare pentru divin a teptezentattlirrtotcleauna o parte din impulsul filosofic. Toti filoscrfii clasici s-auri:inclit la principiul pr.im gi suprem sau la pdncipijle prime gi supreme:rlt' Iumii. Nu s-au g6ndit doar la probleme particulare gi nici mdcar la('( )stnos ca intreg; s-au gAndit qi 1a pnncipiui prim al universului.

Apadar Parmenide, Heracliq Platon gi Aristotel, stoicii gi epicureiciir rrrr gAndit cu totii la divin, la cel dintAi pi cel mai bun element. A gu"di,livinul fficea parte din filosofia lor. Totugi, perrtnr ganditorii dinAnl:ichitate, fie ei de orientare fllosofici sau religioasi, mediul suprem alri:inclirii era intregui realitdgii, cosmosnl. Ei nu concepeau posibilarrrrrrcxisten!5 a cosmosului; datul iui fact&a\ era considerat efectir.'

indiscutabil, iar principiile divine, zei;l sau zeti, erar- socodte cele nlainobile pi mai bune ent-itigi in cadn:l respectiv. $i intrucit gindireapdg6nn accepta lumea ca pe contexmi ultim, necontestat, ceie dou,iab<"rrdfui ale lntregului, religra gi filosofia, ofereau versirrni concurenredesprc cum trebuiau ingelese intregul 9i princrpiile clir.'j.ne. Filosofiiconsiderau povegtile poetice, despre zei ca fiind inadecvare gi nedemnepi redeau ci, inteqpretarea pe care o dideau ei divinului $i, prin ulmare,intregului, trebuia sI purifice tndrya religioasd mosteniti: Piatorr ilruf,neazd. pe Homer c educator aI grecilor, iar Aristotel iidemitologizeazd pe poegi. Filosofia susginea cd" t>fer;a o expresie maiadecvati. a adevdnrlui srlprernr inszi nu aincercat si inlocuiascX religia, cipretirrdea doar dreptul de a o mr,rnito iza; tentaiva de a inlocui religia cufilosofia * tentativd caracteristici pentru lluminismul moclem - ar fldistrus filosofia in aceasti vizisne, deoarece filosofia trebuie sI rdmAndpreocuparea unui numilrelativ mic de petsoane, nu a filfirror.

Intr-un asem enea cadn" pigix1 cu gre u s e poate eita ceea mi t6rzias-a numit accepgie averroistX a relayei dintre teologie gi filosofie, dintecredintd. gi ragiune. Credin,ta religioasi gi ratiunea omeneasci incexcdfiecate sI gdndeascl intregul tealiti$ gi au viziuni rivale cei mai nobil gi

mai bun element din el. l,redinfa religioasX gi ratiunea suntin competitieintrucdt ambele vXd cosmosul ca pe cadrul ultim al ragftnii gi consideridivinul drept principiul cel mai bun, cel mai inalt pi cdliuzrtor in cosmos.

Ar mebui si obsenrim, de aserlenea, cd. cercetatea filosofici a

elementr"rlui pri-"I gi a clivinului nu se gisegte doar in filoso{ia antici, cigi in gandirea coritemporzrrd," in cultuta noastri intelecruali, rolulprincipiului cdlduzitor, ,,di-/in" e jucat indeobgte de evoh4ie, pi la scaricosmici, gi la scar-i biologicd. Oamenii spun cI evolugia vietdlilor se

bazeaz.E pe mutagii pur accidentale, insd cind volbesc la modul maigeneral despre ea ii atribrrie o pr:ovidenti gi o inteligenEi superioari care

aduce rlult cu tr{intea (Nr"r) p. care filosofi-rl presocratic Anaxagora osocotea pate din natj$d1 .

Nu-i greu de r,-izut ci filosofia se br.rcurd de r.l autonomie largd inperspectiva pdgind' asupra realitSlii. in ea, frlosofia judeci adeviruipoetic Ai religios, distingind fzctoruvdtzide cei irn'aiizi gi retindnd r-loar

ceea ce consideri acceptabil pentru gAndirea omeneasc,i. Aristotel dd o

7 A se vedea Aristotd, M*af{ta,I, 3, 984bi5-1 8.

24

irrlcqpretare filosofici legendelor antice pi conchide: ,.Doar pAnd. in acest

grunct, agadar, e pusi in evidenEh opinia srrimogeasci gi a oamenilor delrr inceputuri"s. El accepti ceea ce poate reformula filosofic gi respingercstr.il ca pe ni$te ficgium poetice addugate in scopul de a convingernultimeae. La fel qi Platon, dupi ce il critici pe Homeq spune ci,,in('clate ffebuie primite, din poezia sa, doar imnurile cdtre zet pi elogiilerrrlrcsate cekrr buni"lo. ln aceasti conceptie, fiiosofia este eviJent( r r rr( )a$tefea cdlbsztt<lt.

Autanonia ghndiii.f ksaf n in enriclicd

Itnciclica Fidrs et Ralio admite, de asemenea, aurtonomia dovezilor gi

;rtk:virului filosofic. Lrnul din locurile rmde o face este atwrci cAndr'r'r:omandi opera Sfintului Toma de Aquino, pe care o elogiazd nu doar

lncnffu valoarea sa intrinsecd, ci gi datodtd disponibilitngii lui Toma de ainviip de la ganditorii evrei gi musu.lmani. Hnciclica il mai susEine sirrr:omandd pe Toma de Aquino deoarece este un foarte buntrrrrrsmititor al taditiei clasicell. Cu toate acesteq enciclicainsistd asupral:rlrtului cd,,Biserica mr pfopune o filosofie proprie nici nu canortszeazdr) ()rrrecare filosclfie speciald in daLrna aitora". Motir,'ul acestei prurdenget'stc ftrafie interesant ,,Filc,solia, chiar 9i atunci cAnd intri in relatie cuIr'ologia, ttebuie si procedeze conforn metodelor gi regplilor sale; altfeirru rrt exista gararti;a ci rim6ne crrientati spre adevir gi spre el tndeplint.r-un proces controlabil din punct de vedere ragionai" ($49).

(lu aite cuvinte, Biserica se feregte sd, oFtciahzeze weo fi.losofieiilnu:frt !x/,r L,rea s'ipericlitery aatononiafksofei. R4inerea ei set>azeaz.d.perrs;rcctr.rl pentlu filosofie pi intelepciunea nattraTl pi pentru adevirul la(':uc pot ajunge ele. O 61osofie b';uatd, pe autoritate nu s-ar intemeia pe

l)r()pdile dovezi $i, prin urmare, nu ar fi filosofie. Enciclica permitelik rsotiei si fruicEioneze de sine stititor tocmai pentru a o pr_oteja: ,,De

I lt,il., Xl|8, 1074b13-14. [in limba rom:ini de Ancltei Comea, in Arjstotel MttofVn,tr,xlucere, comentadu gi note de Andr.ei CJome4 edida a II-a revdz,tti gi addugtn,I I L rrr rarritas, Bucu re1i, 2007, p. 456 (n. tr).]' I l,i/., XlL,8, 1074b3-8.tt' Ifupub/icaX,607a. (ln lmba rr:,rnin:{ de Anc]rei Cornea, in Platoq Operc V',traducere,mt(xlrftare, L{mutiti prelirninare, note qi anexi de Anrkei Corne4 Editun $tiiqifid giI rrrt:it:lcrpedicd" Bucuregti, 1986, p. 427 fn tx].)t t 'li rma de .A+rir1o este mentionat frecvent in enciclici; a se vedea $$4344, 57-59, 61 gi

18.

25

pugin a,utor ar ft o filosofie care nu ar ptoc.erJa in lumina raguniiconform propriilor prin.rpn gi metodologiilor specifice" ($a$. h,foth,'ulptit-,.rp"l al reticent,ei Papei de a canoriza o anumiti filosofie este tocmaiacest fespect pefltfll autonomia disciplinei, insd ar putea exista $i omotivatie istoricd si practici: intrucit tiise in Polonia sub un tegimideologic Ai vizuse cilr de alln&crili,goalX gi neautentici devine iner,'itabilo ,,filosofie oficiald",loan Paul al ll-lea era deosebit de sensibil la naturadovezii fiIosofice. Un zrl treilea motiv penffu care Papa recu.no$teaindependen,ta rnteligengei umane este increderea in ratirme pe care i-oconferea credinla cregtini. Credinga cregtin5, se considerd l>xatd peadevir gi, in consecinti, nu are de ce sd se learni de alte expresii ale

adevirului. In viziunea sa, cu cAt mai mutrti inlelegere existi, cu atit maibine.

insi aceasti recunoa$tcrc a autonomici filosclfie.i inscamni c5.

ratiunea se poate constitLri ca tribunai al cedingei, ca in gindit'ea pi'gpne?Nu, fitegte; de fapt, in encidici. existi pasaje ce par si. susgini conffariuJ,adici si subotdoneze tatiunea credintei si si restrictioneze aufonorniafilosofiei.

Crednla nestinti, mai prcjundd de6t raliuaea

Cel mai dramatic pasaj care proclarni prioritatea credintei este

urmi.torul ,,Raporhrl oedinEi gi filosofie afli in predicarea lui Cristosristignit gi inviat colEul de stdncd impotriva ciruia poate sd naufm$eze,dar dincolo de care poate da in oceanul nemirginit al adevid-ui" ($23).Expresia ,,Cristos ristignit gi inviat" e intnr ci.wa ambiguS. In primulrdnd, poate inselrrna cd activitatea de predicare a fost sivirgitd de Cristosin N{oartea pi Invierea sa; aceastd acgiune decisir,-i a lui Cristos, Moarteagi Inr,'ierea sa, constiLuie cuvintui suprem care a fost rostit, afilmagiasupremi ficutd de Cur"inttrl intn-ipat al lui Dumnezeu. O afirnattetlcuti prinr-o actir-rne, nu doar prin cuvinte. in al doilea tAnd, expresiapoate desemna proqoviduirea continuati de apostoJi ;i de Risedci, carevestesc Nloartea gi Inr.ierea lui Cristos pdn propdilc cuvinte gi acgiuni.Probabil enciclica are ile vedere acest al doilea sens, insri primul sens

teprezinti, cu sigr,uanti o nuanr; binevenitd.Totugi, daci ragiunea are nevoie de revelagia care a ar.'ut loc in

L4oartea gi Tnvierea lui Cristos, cum ar putea {i atltonomi?

25 27

-

Lixpresia ,,Cristos rdsugrut gi inviat" nu denoti doar adevirulpru'ticular al mo4ii lui Cristos 9i al invierii lui din mo4i; ea implici gi

Intt-rrparea gi, in consecintd, mistrrul Sfintei Treimi. Cu alte cuvinte,ric'rnnifici modalitatea de a-l in,teiege pe Dumnezeu revelati prinA,{r rrrrtea pi inr.ierea lui Cnstos. z\ceste evenimente nu-l reveleaz d doarpc (.ristor, iJ reveleaza si pe DutuneTeu. Ntoartea gi tnvietea lui Isus nu,irrnt simple fapte de sine stitdtoare; am,indoui manifesti gi presupururr anumit fu"dul, o anumit mod de a-l in,telege pe Dumnezeu, mai

1rt'r'c:is un mod c,are s-a revelrt treptat prin curintele gi er,-enimenteleVccliu-lui LegXmint 9i a ajuns ia manifestxea frnald, ir.r" cuvintele gi:rt 1ir-urile lui Cristos, ca pi in cuvjntele gi aciiunile Bisericii, insufleEite deI )rrhul Sfdnt, in peric;ada ce a :urma;t dupd Cristos. Revelagia biblicd nur ir l)ctrecut pe fundalul unet idei universale despre divin, comundtr rtrrr(x felurilor de gAndire religioasi ori comund tuturo{trronoteismelor. Nu a ficut doar si confirme o inplegere generici,lt's1rre dil.in. Ea a manife-stat o idee noui despre dir,-in, un nuffre noulx'ntfu Duanezeu"

lrr Vechiul Testamerit, Dlrmnezeu se revele azd. ca frind n&cal diferit,lt' lume. El nu e doar cea mai trund gi mai inalti entitate din interiorulItrrnii, aga cum e inqeleasd divjnitatea in paginism; dimpotriv4 el e ceirrr(.' a creat lumea gi e absolut diferit de t.ot ce exisd in ea. Nici micarnu l)()ate fr reptezentat de o imap;ine in lume. Israel se deosebea de alte

l)( )lr()?re prin acee,"r cd Dumnezeu lor se deosebea de al lor. Nu numaic;i cvrei-i aveau divinitatea adevirati, pe cind alte popoare aveau, lrr, irutdli false, dar insugi intelesul divinului s-a schimbat prin pedagogia

;r rlczvS.luirea Vechiuiui l-eglmint. Ceilalp,,2d" ricimicar nu eraLt z€l,;rrLr clumnezeu, nu in sensul de DumneTu.t asa cum se revela in Vechiul'li.'st'.rment.

Aceasd idee despre divin revelati s-a perfectat apoi in Cristcrs care,

1'r'in cuv-intele pi faptele sale, dar mai ales pdn Moatea gi invie.rea sa,

;rr'rrt,i ci Dumnezeul Primulrri LegdmAnt nu numai cI este radical aitfei, l, r'it lumea., dar ci este atit de altfbl incit poate deveni parte dtn ea frrd,rr pi micgora divinitatea. Tatil lui Isus Cristos este acelagi Dumnezeu calrrlrvc, insd reveiat gi inqeles mai profund. in Vechiu.l gi Noul LegimintI )rrmnezeu e ?ngeles ca atit de deosebit de lume ibcAt ar putea si existe,l,ir:i ca bundtatea qi miregia lui si fie lmpuEinate in r,teun fel chltr daciI r r rr rea nu ar exista; altfel spus, Dumne zeu e cteatlumea din generozitate

gi bundvointd puri, nu din vreo necesitate de a se desivdrgi sau de a-gi

spod in vreun fel bundt^tea pi miregia fiingei sale. Dragostea Creagiei e

matifestzrd. de dragostea inci gi mai mare a intrupirii, Morgi gi invieriiFiului lui Dumnezeu.

AdAncirea ideii despre divinirate face posibib armonia intte arcrt gen

de credinti gi ra,tiunea unand. ln piginism, inEelegetea religioasi sau

poeticd despte intreg ritrd. cu necesitate in dezacord cu filosofia,deoarece 'ambele consideti cosmosul ca fiind contextul ultim gi iaudivinul drept cel maitnare gi mai bun principiu din cadrul cosmosului.Atit religi4 cAt gi ratiunea au reugit si ajungd pAni aici pnn eforrurileproprii. Pentru credinEa bibiicd gi cregtini, care rru se vede ca simplireahzare a rayuntt" ci ca pe receptarea Cur.'dntului lui Durnnezeu,cosmosul nlr mai e socotit cclntexrul srrprefn, inttegul care cuprindetoarl. Acum cosmosul e inEeles ca ceva ce ar fi putut sd nu existe. Acumse consideri. ci intregul care serwise drept cadru nezdruncinat al gandini<-rmenegti ar fi putuq everltual, si nu ia 6ingi. in intelege.rea de acum,Dumnezeu nu are necesitatea de a ctea; M fi putut si fie exact cr'lm este,

nemicgorat in bundtate gi mdregie, chiar dacd nrl crea. Rl nu e doar cea

mai buni pi mai inakn endtate din intregul re,aiitd$. in acest tip decredingi ni se reveleazi un mod nou de a intelege intregui, un mod noude a inlelege di"in"l un mod nou de a lntelege cosmosul, dar gi un modnou de a ln,telege persoana umanX12.

In aceasti noud intelegere a intregului gi ciivinului, filosofia nu e

vdzuti.ca o altemativi sau o tival5 a credingei religioase. in ea, filosofianu poate privi formularea religioasi a divinului ca inadecvatl sau

nedemni. Nu poate dernitologiza naraiunea care infiEigeazi acyunealui Dumnezeu a$a cum puteau Platon gi Adstotel si demitologizezepovegtile poelilor. Filosofia nu poate spune despre revelafia biblic'i ceea

ce spurie Atistotel, intr-un citat, despre Simonide yi al;i sctiitoti, ,,Multeminciuni zic aedi"l3.De fapt,in Proskgioz, argumellrlrl Sfintului Anselrlpentru existenta lui Dumnezeu demonstrezz.d, cd ragunea poate ajunge

12 A sevedea RobenSokolowskr,Damncryu/ mdinfti si al mfznii" ttaducere de IoanzTitan,Galaxia Gutenberg TArgu l-ipug, 2007; 9i Prcryn{i eultarist:ici: lffi ltr.lditi dl reabgi(i derydkini,traducere de Alex Moldovan, Gala-xia Gutenbetg Tfugr.r I ;pu9, 2009, capitolele 5 9i 10.t3 htetitflcal,2,983a-j (ediqia rom" cir., p. 61 [n. o:]).

28 29

-

si priceapi cd, dacd e inleles ca in credinta cregtini, Dumnezeu nu poateli c:r-rnceput ca neexistentl4.

Pe plan istoric, la aceastd, rmrdalitate noul de aJ inlelege peI )utnnezeu gi lumea nu s-a aiuns prin cercetarc a tagonaJd omeneascil5.'lirtugi, odatd ce ni s-a inffgiiat prin insugi Cuvintul lui Dumnezeu,rrrqir-rnea poate si se bucure de ea pi si se exercite la capacitate maximl..,(,c prol'ocar'e penftu ragiunea noastri gi cc ar.'antaj poate trage din eatlirc'i i se inc edingeazi'" ingelepciunii Cmcii ($23). Ratiunea poate fi;rrrtonomd in spagul deschis de rer."ela-tia tribiicn gi credinla crerstini.l(rtljunea nu se transfonni in creduliate ori simpli acceptare a

It rlendelor poetice, deoarece Cr-rvAntul lui Dumnezeu propune oirrlclcgere, nu doar o afirmagie, o pcrspectir.i, nu doat o legendd sau LlnI ltsnr.

in creCinEa cregtinS, lumea nu mai e considerati cadrul ulnm in care,livinrrl este cel mai bun, cel mai inalq originar gi cdliuzitor principiu.Lrunera trebuie conceputi prin prisma posibiiitd$ de a nu fi existat, iarI )rrurnezeu e inples ca nernicporar in bunitatea pi mirega lui chiar dacintr irl' fi creat. Cr.eatla der.ine un act de generoz-itate necondi;ionatd dev rrr r nocesitate, confirmatd gi revelati. mai profirnd de generozitateaincd.iir rrr'.ti mare a Riscumpdrlni. Aceastd modificar.e. aceasf.d

",schimbare der', rrrligr-rraEie" in modul in care lngelegem ansamblul nu e doar una dinililn)croasele invngntr-rri ale creclinlei cregtine. Ea se afli la intersecgiatltrrlrc credinti pi raliune gi servepte drept pivot de care depinderruit.'nrnitatea tuturor celc,rrlalte mistere. De exemplu sensul pe c.are-l dault';tinii mdntuirli, harului, sacramentelog ori rolului Sfurtei Fecioare, nu1ro:rlc: fi inteles corect daci nu inffoducem noul context. Sintaxa gi

"t rrrarrtjca credintei cregtine presupun aceasti a,ustare a vrz-tsniraEiunii

,r:,tr1rrt intreguh-ri. $i, in sfirpit, clupi cum ne reamintegte des gi enciclica,Ir t'lrt ric sd regnem cd" aceastf.Ta aceastd concepfle ciespre Dumnezeu nu,; rr :rjrrns printt-o infbggare glorioasd in ochii iumi! nu s-a dat la iveald

lrr rn lcl)omene ceregti spectaculoase sa.u acte zgrrrJuitoate de teroare.I )rrr t:ontra, s-a reveiat prin intemrediul unei execuqii ruginoasd: ,,Omul

lr lt('rrr. aceasti inte.rpr-etare datn sfdntului Ansekrl a se'edea sokorov'ski, l)umnqeul,r,llr(rr ,ri il mfmii,capitolul 1.| ' |,iu it'lir:rr mentione.azi conceptr.rl ,,,nui Dumnezeu penonal liber gi creatot'' ca unul, ltrrrr. rrcr:lt: ,,adeviruri care, degi nu swrt inaccesibile in rnod natural raEiunii, probabil nunr lr lor;t niciodati descopedte de ea, daci ar fi fost lisati in seama ei', $7(r).