CONSOLA BM APT300 SOFTWARE - Mobil Industrial...

Mobil Industrial AG s.r.l. Str. Eroilor, Nr. 61 110419 Piteşti – ROMANIA Tel: +40 248 216851, +40 248 210795 +40 248 217092, +40 723 671669 Fax: +40 248 210705 E-mail: [email protected] www.mobilindustrial.ro

Vibrations Mat Instrument

CONSOLA BM

APT300 SOFTWARE

VMI BMC 100-102 Revizia A1 Noiembrie 2009

CONSOLA BM – MANUAL DE UTILIZARE

2

1 INTRODUCERE

Instrumentul de echilibrare CONSOLA BM este un aparat complet care poate fi utilizat pentru echilibrarea dinamică a rotoarelor. Instrumentul permite o echilibrare performantă şi de precizie, incluzând compararea dezechilibrului rezidual cu limitele impuse de standardul ISO- 1940/1, precum şi tipărirea unui certificat de echilibrare personalizat. Ecranul LCD este prevăzut cu un panou sensibil la atingere, care permite alegerea simplă a meniurilor şi introducerea facilă a datelor iniţiale. La dispoziţia utilizatorului se află un ecran de Help (Ajutor) senzitiv la context şi care poate fi activat prin atingerea butonului F1-Ajutor , în orice meniu afişat pe ecran. Afişarea dezechilibrului se face digital şi grafic, pentru a permite utilizatorului o vizualizare simplă şi intuitivă. CONSOLA BM poate fi utilizată şi pentru modernizarea maşinilor de echilibrat vechi.

Instrumentul, bazat pe un microprocesor Pentium şi o interfaţă de echilibrare APT326, permite echilibrarea într-o gamă largă de turaţii, cu o precizie ridicată.


3

Specifica Ńie tehnic ă general ă • Domeniul de turaţie: 120 la 3000 RPM • Semnal maxim de intrare: ± 5000 mV v-v. • Filtrare semnal de vibraţie: dual, sincron cu filtru digital de urmărire şi mediere a semnalului • Plane de echilibrare: 1 sau 2 • Metoda de calibrare: cu mase de probă • Unităţi de afişare a dezechilibrului dinamic: gmm sau grame • Unităţi de afişare a vibraţiei: µm, mm/sec sau g • Toleranţa de echilibrare: în conformitate cu standardul ISO 1940/1 • Indicatoare colorate pentru starea “Este bine ” sau “Nu e bine ” a calităţii echilibrării • Afişarea dezechilibrului dinamic: Stânga / Dreapta sau Static / Cuplu • Display: 15” LCD, ecran color de înaltă rezoluţie • Panou sensibil la atingere cu tastatură virtuală pentru introducerea de date • Afişarea dezechilibrului prin adaos sau îndepărtare de masă • Afişarea dezechilibrului sub formă digitală şi în diagramă polară • Capacitate de stocare rotoare: nelimitată • Corecţie prin divizare vectorială • Calculator pentru adunare vectorială • Procedură de echilibrare semiautomată sau manuală. • Compensarea sculei (dornului) de echilibrare. • Certificat de echilibrare personalizat la o imprimantă externă USB. • Intrare pentru indicatorul de unghi necesar afişării exacte a unghiului de dezechilibru. • Carcasă: de metal cu panou pentru amplasarea unui convertizor de frecvenţă pentru acţionarea motorului electric al maşinii de echilibrat. . Alimentare: 230V c.a./50Hz sau 3X380V/50Hz. • Selecţia limbii de afişare Programul de echilibrare se bazează pe afişarea unor meniuri. Meniurile se activează utilizând bara verticală cu butoane verzi, din dreapta ecranului. Toate meniurile, cu excepţia Meniului Principal , se activează cu aceste butoane. Fiecare submeniu (ecran) are o bară de funcţii specifice (butoane albastre), amplasată în partea de jos a ecranului. Pentru a activa un meniu nou, trebuie în prealabil executată comanda de ieşire din meniul curent. Orice ieşire dintr-un meniu activează implicit meniul principal. Ieşirea din Meniului Principal înseamnă închiderea programului de echilibrare, cu revenire în sistemul de operare al calculatorului de echilibrare.


4

NOTĂ: Aplicaţia APT300 Software poate funcţiona în două moduri: 1. Instalată într-un calculator obişnuit. În acest mod, pentru selectarea meniurilor, respectiv editarea datelor, se utilizează tastatura şi mouse-ul calculatorului. Acest mod se poate selecta dacă în meniul Setări funcţia Ecran sensibil este inactivă. Butoanele de comandă vor avea inscripţionat în stânga jos un cod de tastă sau o combinaţie de taste pentru activarea din tastatură.

În exemplul de mai sus, meniul Salvare rotor poate fi selectat fie cu mouse-ul, fie apăsând CTRL+ F5.

2. Instalată într-un calculator specializat, cu touch screen (ecran sensibil la atingere). În acest mod setarea Ecran sensibil din meniul Setări trebuie să fie activă. Selectarea oricărei funcţii se face apăsând cu degetul butonul respectiv, iar editarea se face astfel:

• Se apasă cu degetul caseta care se doreşte a fi editată.

• Din tastatura virtuală care apare pe ecran se realizează editarea.

Tastatura numerică de mai sus se foloseşte la editarea datelor numerice. Tastatura alfa-numerică de mai jos, foloseşte la editarea mesajelor text, cât şi la editarea datelor numerice.


5

Conţinutul acestui manual este organizat astfel: Capitolul 2 – Teoria echilibrării - Acest capitol poate fi ignorat de cei care cunosc bazele teoretice ale echilibrării dinamice. Capitolul 3 – Descrierea meniurilor de afişare şi a comenzilor specifice fiecărui ecran Capitolul 4 – Raftul cu scule – Descrie modul de utilizare a sculelor (dornurilor) de echilibrare Capitolul 5 – Procedura tipică de echilibrare - Acest capitol prezintă procedura de echilibrare semi-automată recomandată pentru creşterea productivităţii activităţii de echilibrare dinamică şi care poate fi utilizată pentru echilibrarea majorităţii rotoarelor tipice. Anexa A1 – Prezintă tabelul cu gradele de calitate a echilibrării pentru diferite categorii de rotoare. Anexa A2 – Prezintă mesajele care apar în timpul rulării programului şi semnificaţia acestora. Anexa A3 – Prezintă exemple de documente de echilibrare care pot fi elaborate automat. Anexa A4 – Prezintă modul de utilizare al ajutorului context senzitiv. Anexa A5 – Prezintă posibilele defecţiuni şi indicaţiile de remediere. Anexa A6 – Prezintă o listă cu standardele asociate activităţii de echilibrare dinamică a rotoarelor. Anexa A7 – Prezintă un glosar de termeni româno-englez. Anexa A8 – Prezintă protocolul de comunicare cu APT 326.


6

2 TEORIA ECHILIBRĂRII

2.1. Defini Ńie. Cauze şi efecte ale dezechilibrului Defini Ńie: Dezechilibrul reprezintă starea unui rotor determinată de distribuţia inegală a masei acestuia faţă de axa sa de rotaţie. Ca urmare a acestei distribuţii, rezultă o deplasare a centrului de masă şi deci excentricitatea masei în raport cu axa rotorului (Fig. 2.1.). Această stare va da naştere unor forţe de vibraţie cu punctele de aplicaţie pe lagăre, datorate forţelor centrifuge ale maselor de dezechilibru.

Fig. 2.1.

Principalele cauze care provoacă dezechilibrul rotoarelor sunt:

• Rotorul nu are masa dispusă geometric

- defecte de turnare / prelucrare (Fig. 2.2.; 2.3.);

Fig. 2.2.


7

Fig. 2.3.

- imprecizii de montaj / asamblare.

• Distribuţie neregulată a masei rotorului - înfăşurări ale rotoarelor motoarelor electrice distribuite neuniform; - sufluri / fisuri de turnare (Fig. 2.4.);

Fig. 2.4.

- dezechilibrul propriu al componentelor asamblate pe rotoare; - pene / canale de pană executate pe suprafeţele rotoarelor.

Pe lângă cauzele menţionate mai sus, există şi alte surse care provoacă dezechilibre, cum ar fi:

• modificarea dimensiunilor datorită temperaturii:

- detensionarea materialului datorită dilatărilor termice; - dilatări termice neuniforme; - deplasări termice / slăbirea pieselor componente.

• deplasări ale pieselor componente în timpul funcţionării:


8

- deplasarea înfăşurărilor rotoarelor de la motoarele electrice; - deplasarea rotoarelor; - deplasarea paletelor de ventilator.

• depuneri de material / eroziune / coroziune În timpul funcţionării utilajului, pe suprafeţele rotorului şi ale elementelor asamblate pe acesta (paleţi, înfăşurări etc.) pot să apară depuneri inegale de material care le pot afecta starea de echilibru. De asemenea, mediul ambiant poate provoca erodarea/ corodarea suprafeţelor rotorului şi elementelor asamblate pe rotor, ceea ce conduce la redistribuirea neuniformă a maselor şi implicit la dezechilibrarea lor.

• o altă sursă a dezechilibrelor este flexibilitatea rotoarelor care poate conduce la:

- reacţiuni forţate; - deflecţie la turaţia critică.

• acţiunea unor forţe exterioare asupra rotoarelor şi componentelor asamblate pe acestea; Natura acestor forţe este funcţie de tipul utilajului şi de mediul de lucru vehiculat de acesta:

- forţe aerodinamice - forţe hidraulice - forţe electrice

Forţele aerodinamice/ hidraulice pot provoca dezechilibre atunci când una sau mai multe palete ale unui rotor sunt strâmbe sau îndoite. În acest caz, distribuţia acestor forţe pe suprafeţele paletelor este neuniformă. De asemenea, atunci când debitul de fluid vehiculat de utilaj este variabil în timp sau când apar turbulenţe în fluidul vehiculat, forţele provocate de aceste variaţii pot da naştere unor dezechilibre importante. Forţele de natură electrică distribuite neuniform pe suprafaţa rotorului unui motor electric datorită distanţelor inegale dintre rotor şi stator (necoaxialitate între rotor şi stator), reprezintă o altă sursă a dezechilibrului.

Un dezechilibru pronunţat sau o echilibrare realizată incorect conduce la: • scăderea timpului de viaţă al pieselor componente, prin:

- deteriorarea rulmenţilor; - deteriorarea etanşărilor mecanice; - deteriorarea barelor rotorice; - deteriorarea cuplajelor, chiar şi a celor flexibile; - deteriorarea lagărelor; - deteriorarea fundaţiilor şi suporturilor

• jocuri / toleranţe improprii (fig.2.5)


9

Fig. 2.5.

- deplasări ale pieselor componente (Fig. 2.6); - dezalinieri apărute ca reacţie a dezechilibrului.

Fig. 2.6.

• apariţia fenomenului de rezonanţă; • apariţia săgeţii la turaţii critice; • vibraţii excesive şi zgomot; • considerente de sănătate şi siguranţă; • încălziri interne excesive; • consum sporit de energie; • producţie de slabă calitate.

O echilibrare corectă a rotoarelor determină:

• creşterea duratei de viaţă a pieselor componente: rulmenţilor (prin micşorarea

forţelor de reacţiune din rulmenţi), etanşărilor mecanice, cuplajelor, barelor rotorice, fundaţiilor, suporturilor;

• jocuri / toleranţe corespunzătoare; • reducerea opririlor = creşterea producţiei; • scăderea pierderilor de energie = scăderea cheltuielilor cu energia; • scăderea vibraţiilor = scăderea cheltuielilor de întreţinere.


10

2.2. Echilibrarea prin metoda maselor de prob ă Atunci când dorim să echilibrăm un rotor nou, nu cunoaştem relaţia dintre vibraţie şi masă şi anume ce masă de adaos este necesară pentru eliminarea unei anumite vibraţii. Pentru a rezolva această problemă, vom măsura vibraţiile înainte şi după montarea unei mase de probă. De exemplu, dacă diferenţa de vibraţie dintre prima şi a doua rotire de probă este de 12 mm/s la o masă de probă de 43 grame, putem calcula câte grame sunt necesare pentru a compensa o vibraţie de 1 mm/s:

43 grame/(12 mm/s) = 3.58 grame/mm/s Acest raport se numeşte sensibilitatea la dezechilibru a maşinii de echilibrat şi depinde de rigiditatea şi de viteza maşinii. Programul memorează sensibilitatea la dezechilibru sub numele de Matrice de Răspuns. Pentru a compensa o vibraţie de 7 mm/s trebuie doar să o multiplicăm cu sensibilitatea la dezechilibru:

7 mm/s X 3,58 grame/mm/s = 25 grame Când dorim să echilibrăm un rotor a cărui sensibilitate la dezechilibru este necunoscută, trebuie să folosim mase de probă şi trebuie efectuate rotiri de probă. Programul calculează şi stochează sensibilitatea la dezechilibru (Matricea de Răspuns) după efectuarea rotirilor de probă. Data viitoare când vom dori să echilibrăm acelaşi rotor, putem folosi Matricea de Răspuns şi programul calculează masele de echilibrare direct, după prima rotire. Pentru a putea utiliza Matricea de Răspuns, toate traductoarele, inclusiv traductorul de referinţă (RPM), trebuie plasate în aceleaşi locuri şi pe aceleaşi direcţii de măsurare ca atunci când s-a calculat Matricea de Răspuns. Dacă totuşi se înregistrează vibraţii atunci când masa de echilibrare se montează pe maşină, programul va calcula o masă fină de echilibrare, care va elimina dezechilibrul rămas. Pentru a echilibra un rotor într-un singur plan, se utilizează o singură masă de probă. Dacă se efectuează o echilibrare în două plane, atunci sunt necesare două mase de probă, respectiv două rotiri de probă.


11

3 DESCRIEREA MENIURILOR 3.1 Meniul PRINCIPAL În Meniul Principal dezechilibrul este afişat atât sub formă numerică, cât şi sub forma unei diagrame polare pentru planul drept şi pentru planul stâng, afişându-se astfel mărimea masei de corecţie şi unghiul de poziţionare a acesteia în cele două plane.

Unghiul de corecţie al rotorului, în planul drept, este măsurat privind rotorul din partea dreaptă a maşinii de echilibrat, unghiul crescând în sens orar. Pentru a determina corect unghiul, poziţionaţi banda reflectorizantă în dreptul fotocelulei şi rotiţi rotorul în sensul orar, cu unghiul afişat pentru acest plan. Masa de corecţie se va plasa/ îndepărta din acest loc. Unghiul de corecţie al rotorului, în planul stâng, este măsurat privind rotorul din partea stângă a maşinii de echilibrat, unghiul crescând în sens anti-orar. Pentru a determina corect unghiul, poziţionaţi banda reflectorizantă în dreptul fotocelulei şi


12

rotiţi rotorul în sens anti-orar, cu unghiul afişat pentru acest plan. Masa de corecţie se va plasa/ îndepărta din acest loc. În diagrama polară, pentru fiecare plan de echilibrare este indicat cu săgeată sensul în care este rotită piesa de echilibrat. Unghiul se m ăsoară întotdeauna în sens opus rota Ńiei. Direcţia de rotaţie (respectiv sensul în care se măsoară unghiul), poate fi setată de utilizator (vezi meniul Setări – F5 – Diagrama polar ă) Cele două bare grafice de pe ecran, din dreaptă şi stângă sus oferă o indicaŃie vizuală a stabilităŃii vibraŃiilor citite. Aceste indicatoare sunt active în timpul comenzii Citire şi au culoarea majoritar roşie, când turaŃia sau vibraŃiile sunt instabile. În ecranul principal există următoarele submeniuri: � CTRL+F1 – Dimensiuni rotor – Când echilibraţi un rotor nou sau un rotor ale cărui date nu sunt stocate în memoria instrumentului, comanda Dimensiuni rotor vă va solicita introducerea dimensiunilor şi a configuraţiei rotorului. � CTRL+F2 – Calibrare prima rotire – Execută o citire a vibraţiei iniţiale a rotorului. � CTRL+F3 – Calibrare plan stânga – Execută o citire de calibrare cu masa de probă aflată în planul stâng de corecţie. � CTRL+F4 – Calibrare plan dreapta – Execută o citire de calibrare cu masa de probă aflată în planul drept de corecţie. � CTRL+F5 – Salvare rotor – Salvează echilibrarea curentă pentru o viitoare utilizare. � CTRL+F6 – Distribu Ńie mase – Setează numerele poziţiilor pentru efectuarea echilibrării prin distribuţia de mase. � CTRL+F7 – Adunare vectorial ă - Atunci când sunt necesare corecţii multiple ale dezechilibrului pentru obţinerea unei toleranţe de echilibrare cerută, adunarea vectorială vă permite să înlocuiţi masele deja adăugate cu una singură, ca sumă vectorială a acestora. � CTRL+F8 – Gestionare rotoare – Toate măsurătorile efectuate pot fi memorate pentru o utilizare viitoare. Această facilitate elimină necesitatea reluării procedurii de calibrare a unui rotor care a fost echilibrat anterior. � CTRL+F9 – Raftul de scule de echilibrare – Vă permite editarea de noi scule care vor fi utilizate pentru echilibrarea rotorului. În acest meniu puteţi obţine vibraţia remanentă a sculei de echilibrare. � CTRL+F10 – Setări – Cu această comandă puteţi seta opţiunile din program. Funcţiile din Meniul Principal : � F2 – Tipărire – Vă permite tipărirea unui certificat de echilibrare. � F3 – Static-Cuplu sau Stânga-Dreapta – Valorile de corecţie pot fi afişate atât pentru planul stâng şi drept, cât şi ca dezechilibru static şi de cuplu. În acest ultim caz dezechilibrul static este afişat în partea stângă, iar dezechilibrul de cuplu este afişat în partea dreaptă. Pentru planul din stânga dezechilibrul de cuplu are aceeaşi valoare, dar unghiul se schimbă cu 180 de grade. � F4 – Adăugare sau Îndepărtare mas ă - oferă facilitatea afişării corecte a unghiului atunci când corecţia se face prin adăugare sau îndepărtare de masă.


13

� F5 – Activare sau Dezactivare distribu Ńie – Vă permite să activaţi sau nu afişarea dezechilibrului ca masă distribuită pe circumferinţa rotorului, în poziţii fixe predeterminate (ex. palete, găuri de bolţ etc.) � F6 – Schimbare unitate – Puteţi selecta orice unităţi de măsură specifice (unităţi de vibraţie sau dezechilibru). � F7 – Activare sau Dezactivare istoric – Vă permite să afişaţi sau nu istoricul măsurătorilor precedente în diagrama polară. � F8 – Stop – Funcţie utilizată împreună cu comanda F9 - Citire � F9 - Citire – Aparatul va afişa în timp real datele de la maşina de echilibrat. Când citirile devin stabile, utilizaţi comanda F8 - Stop pentru salvarea acestora. � F10 – Ieşire – Ieşire din program şi salvare automată a sesiunii curente. Comenzile speciale de pe ecran: • F11 Setare/ Salvare – Setare manuală a factorului de transmisie encoder. Folosind acest buton puteţi să urmaţi o procedură simplă de setare a factorului de transmisie, apelând la instrucţiunile de pe ecran. • F12 Setare unghi la zero – Indicatorul de unghi se poate seta la zero în orice poziţie. Trebuie doar să rotiţi rotorul în poziţia zero şi să apăsaţi F12. De aici înainte, această poziţie va fi considerată originea (unghiul zero). Notă: Dacă programul este setat pentru ecran sensibil la atingere (touch screen) atunci activarea/ salvarea se efectuează atingând ecranul în caseta Activ/ Inactiv . Aducerea unghiului la zero se face simplu, apăsând ecranul în caseta care afişează unghiul.

Roti Ńi rotorul câtev a ture


14

3.2 Meniul DIMENSIUNI ROTOR Pe ecranul aparatului va apărea configuraţia unui rotor.

În cazul în care configuraţia rotorului afişat nu este similară cu cea a rotorului de echilibrat, atunci utilizaţi următoarele comenzi: F3 - Tipul anterior şi F4 – Tipul urm ător pentru a alege configuraţia de rotor dorită. 1. Apăsaţi F5 – Editează caseta anterioar ă pe ecran va apărea funcţia Nume Rotor. 2. Introduceţi numele rotorului. 3. Apăsaţi F6 – Editează caseta urm ătoare pe ecran va apărea funcţia Descriere Rotor. 4. Introduceţi descrierea rotorului. 5. Continuaţi să apăsaţi F6 – Editează caseta urm ătoare şi introduceţi dimensiunile rotorului. (În modul ecran sensibil, apăsaţi direct caseta care se doreşte a fi editată şi folosiţi tastatura alfa-numerică virtuală, care apare pe ecran). Puteţi selecta Gradul de calitate a echilibrării din caseta corespunzătoare, situată în dreapta ecranului, ţinând seama de Clasificarea ISO a Rotoarelor.


15

În Meniul Principal , dacă Gradul de echilibrare este corect selectat, apare pe ecran mesajul Este bine , pentru fiecare plan. În cazul în care toleranţele de echilibrare nu sunt îndeplinite, mesajul Nu e bine va fi afişat pentru planul specific. Vă prezentăm o scurtă descriere a comenzilor disponibile în meniul Dimensiuni Rotor : � F2 – Tipărire – Vă permite tipărirea unui raport de configuraţie, incluzând matricea de răspuns. � F3 – Tipul anterior – Vă permite să selectaţi o configuraţie a rotorului în concordanţă cu Standardul ISO. � F4 – Tipul urm ător – Vă permite să selectaţi o configuraţie a rotorului în concordanţă cu Standardul ISO. � F5 – Editează caseta anterioar ă – Vă permite să mutaţi cursorul în caseta anterioară pentru editare. � F6 – Editează caseta urm ătoare – Vă permite să mutaţi cursorul în caseta următoare pentru editare. � F7 – Copiere Matrice – Vă permite să copiaţi matricea de răspuns a ultimului rotor memorat. � F8 – Rotor nou – Începe o nouă sesiune de echilibrare. Toate datele din


16

sesiunea curentă de echilibrare se vor pierde, dacă nu sunt salvate anterior. � F9 – Salvează & Închide - Salvează şi închide meniul Dimensiuni Rotor . � F10 – Abandoneaz ă & Închide - Închide meniul Dimensiuni Rotor , fără a lua în considerare modificările.

3.3 Meniul CALIBRARE PRIMA ROTIRE O scurtă descriere a comenzilor disponibile în meniul Calibrare Prima Rotire este următoarea:

� F2 – Tipărire – Permite tipărirea unui raport complet de configuraţie care include Matricea de Răspuns. � F3 – Test de rezonan Ńă – Permite efectuarea unui test pentru alegerea unei turaţii corecte de echilibrare.


17

Această funcţie se poate utiliza pentru a determina o turaţie corectă pentru echilibrarea rotorului. La anumite turaţii, ansamblul maşină de echilibrat - rotor poate să ajungă la una din turaţiile de rezonanţă proprie, numită turaţie critică. Echilibrarea trebuie efectuată la o turaţie rezonabilă, dar aceasta trebuie să fie în afara turaţiilor critice. De fapt, testul de rezonanţă trasează o curbă tranzitorie ascendentă (coast-up). Deoarece timpul de măsurare a interfeţei APT este relativ mare, curba ascendentă trebuie realizată manual. Pentru acesta se procedează în felul următor: - Se roteşte rotorul la o turaţie redusă (aprox. 30-60 RPM). - Se apelează meniul Test de rezonan Ńă şi se apasă butonul Start . - Se aşteaptă efectuarea unei măsurători, apoi se creşte turaţia, în trepte de aproximativ 10 RPM (gradientul de creştere nu trebuie păstrat riguros). - După fiecare creştere de turaţie se aşteaptă terminarea măsurătorii (pe ecran apare un mesaj de culoare verde). - Testul se efectuează până la găsirea unui interval de turaţie în care faza rămâne relativ constantă. Turaţia de echilibrare va fi aleasă la mijlocul acestui interval. - La terminarea testului se apasă butonul Stop şi se revine în meniul anterior.


18

� F4 – Selec Ńie scul ă – Se poate selecta o sculă de echilibrare pentru echilibrarea rotorului. Această sculă de echilibrare trebuie definită anterior în Raftul de scule de echilibrare. � F5 – Scul ă On/ Off – Scula de echilibrare selectată poate fi activată/ dezactivată. Vibraţiile sculei de echilibrare vor apărea pe ecran (în culoare roşie). � F6 – Vibra Ńia total ă – Permite măsurarea valorii totale a vibraţiei. Piesa de echilibrat trebuie să fie în stare de rotaţie. � F7- Şterge calibrarea – Toate datele de la calibrările existente vor fi şterse. Se poate executa din nou o calibrare completă. � F8 – Stop – Opriţi citirea vibraţiilor de la prima rotire. � F9 – Citire – Acum este permisă citirea. Aparatul va afişa în timp real datele primite de la maşina de echilibrat. Când valoarea citirilor se stabilizează, utilizaţi comanda F8 – Stop pentru a salva citirile. � F10 – Ieşire – Revenire în Meniul Principal . Cele două bare grafice din partea dreaptă şi stângă sus a ecranului oferă o indicaŃie vizuală a stabilităŃii vibraŃiilor citite. Aceste indicatoare se activează în timpul comenzii Citire şi au culoarea roşie când turaŃia sau vibraŃiile sunt instabile. Pentru o calibrare completă a rotorului se va executa atât CALIBRAREA PLAN STÂNGA , cât şi CALIBRAREA PLAN DREAPTA . NOTĂ: Dacă se selectează o sculă de echilibrare, turaţia de echilibrare trebuie să fie aceeaşi cu a sculei de echilibrare care a fost înregistrată.


19

3.4 Meniul CALIBRARE PLAN STÂNGA

În submeniul Calibrare Plan Stânga sunt disponibile următoarele comenzi:

� F2 – Tipărire – Puteţi tipări un Raport de ConfiguraŃie, care include Matricea de Răspuns. � F5 – Editează caseta anterioar ă – Mutaţi cursorul pe caseta anterioară pentru a edita rezultatele. � F6 – Editează caseta urm ătoare – Mutaţi cursorul pe caseta următoare pentru a edita rezultatele. � F8 – Stop – Opriţi citirea vibraţiilor la Calibrarea Plan Stânga . � F9 – Citire – Este permisă citirea. Aparatul va afişa în timp real datele primite de la maşina de echilibrat. Când valoarea citirilor se stabilizează, utilizaţi comanda F8 - Stop pentru a salva citirile. � F10 – Ieşire – Revenire în Meniul Principal . Înainte de citirea vibraţiilor se montează în planul stâng de calibrare o masă de probă.


20

Cele două bare grafice din partea dreaptă şi stângă sus a ecranului oferă o indicaŃie vizuală a stabilităŃii vibraŃiilor citite. Aceste indicatoare sunt activate în timpul comenzii Citire şi au culoarea roşie când turaŃia sau vibraŃiile sunt instabile. Pentru o calibrare completă se execută atât Calibrarea Prima Rotire , cât şi Calibrarea Plan Dreapta .

3.5 Meniul CALIBRARE PLAN DREAPTA În submeniul Calibrare Plan Dreapta există următoarele comenzi:

� F2 – Tipărire – Se tipăreşte la imprimantă un Raport de ConfiguraŃie, care include şi Matricea de Răspuns. � F5 – Editează caseta anterioar ă – Mutaţi cursorul pe caseta anterioară pentru a edita rezultatele. � F6 – Editează caseta urm ătoare – Mutaţi cursorul pe caseta următoare pentru a edita rezultatele. � F8 – Stop – Opriţi citirea vibraţiilor la Calibrarea Plan Dreapta .


21

� F9 – Citire – Este permisă citirea. Aparatul va afişa în timp real datele primite de la maşina de echilibrat. Când valoarea citirilor se stabilizează, operatorul va utiliza comanda F8 - Stop pentru a salva citirile. � F10 – Ieşire – Revenire în Meniul Principal . Înainte de citirea vibraţiilor se va aplica o masă de probă corespunzătoare în planul drept de calibrare. Cele două bare grafice din partea dreaptă şi stângă sus a ecranului oferă o indicaŃie vizuală a stabilităŃii vibraŃiilor citite. Aceste indicatoare se activează în timpul comenzii Citire şi au culoarea roşie când turaŃia sau vibraŃiile sunt instabile. Pentru o calibrare completă se execută atât Calibrarea Prima Rotire , cât şi Calibrarea Plan Stânga. 3.6 Meniul DISTRIBU łIE MASE

Meniul Distribu Ńie Mase cuprinde următoarele comenzi :


22

� F2 – Tipărire – Permite tipărirea unui Raport de distribu Ńie. � F4 – Editează caseta anterioar ă – Mutaţi cursorul pe caseta anterioară pentru a edita rezultatele. � F5 - Editează caseta urm ătoare – Mutaţi cursorul pe caseta următoare pentru a edita rezultatele. � F7 – Şterge – �terge toate setările anterioare ale distribuţiei de masă. � F9 – Salvează & Închide – Salvează ultimele setări şi închide meniul Distribu Ńie Mase . � F10 – Abandoneaz ă & Închide - Închide meniul Distribu Ńie Mase , fără a salva ultimele setări. Este adesea dificil de amplasat o masă la un anumit unghi, deoarece locul necesar pentru măsurarea unghiului nu există pe rotor (ex. paletele de la rotoarele ventilatoarelor). În loc de a monta o singura masă într-o poziţie inaccesibilă, puteţi monta două mase în poziţii fixe. În varianta Distribu Ńie Masei , aveţi posibilitatea de a distribui cu exactitate o masă de corecţie între două poziţii disponibile de exemplu palete, găuri de şuruburi etc. Procedura este următoarea: 1. ApăsaŃi F4 – Editează caseta anterioară până când se activează funcţia

Număr de poziŃii. Introduceţi numărul poziţiilor disponibile aflate la distanţe egale pe rotor, respectiv pentru planul din stânga şi dreapta.

2. ApăsaŃi F5 - Editează caseta următoare până când se activează funcţia Zero la PoziŃia. Introduceţi numărul poziţiilor, respectiv pentru planul din stânga şi dreapta faţă de banda reflectorizantă.

3. ApăsaŃi F9 – Salvează & Închide pentru a reveni în Meniul Principal cu

diagrama polară.

4. ApăsaŃi F10 – Abandoneaz ă & Închide pentru a reveni în Meniul Principal fără a salva ultimele setări.

5. ApăsaŃi F5 – Activare distribuţie în Meniul Principal pentru a afişa rezultatele

distribuţiei de masă. NOTĂ: Se afişează masele distribuite, luându-se în considerare că acestea vor fi dispuse pe aceeaşi rază ca şi masa de echilibrare (masa distribuită).


23

3.7 Meniul ADUNARE VECTORIAL Ă Descrierea comenzilor disponibile în meniul Adunare Vectorial ă este următoarea:

Descrierea comenzilor disponibile în meniul Adunare Vectorial ă este următoarea: � F2 – Tipărire – Permite tipărirea unui Raport Adunare Vectorială. � F3 – Transfer ă mase – Permite copierea datelor din sesiunea curentă de echilibrare. � F4 – Editează celula anterioar ă – Mutaţi cursorul pe celula anterioară pentru a edita rezultatele. � F5 – Editează celula urm ătoare – Mutaţi cursorul pe celula următoare pentru a edita rezultatele. � F7 – Planul stâng – Selectaţi planul stâng pentru adunarea vectorială. � F8 – Planul drept – Selectaţi planul drept pentru adunarea vectorială. � F9 – Şterge tabel – �tergeţi toate datele existente în tabelul din planul selectat. � F10 – Ieşire - Închideţi meniul Adunare Vectorial ă şi reveniţi în Meniul Principal.


24

Atunci când sunt necesare corecţii multiple ale dezechilibrului pentru obţinerea unei anumite toleranţe de echilibrare, adunarea vectorială vă permite să înlocuiţi masele deja adăugate cu una singură, ca sumă vectorială a acestora. Când va aflaţi în meniul Adunare Vectorial ă, adăugaţi valorile şi unghiurile pentru fiecare masă de corecţie, după cum urmează: 2. ApăsaŃi F9 – Şterge tabel pentru a şterge toate datele anterioare. 3. ApăsaŃi F4 – Editeaz ă celula anterioar ă, până când cursorul ajunge în căsuţa

Masă (grame) la poziţia 1. 4. Folosiţi tastatura pentru a introduce valoarea Masei 1. Valoarea introdusă va fi

afişată pe ecran. 5. Apăsaţi F5 – Editează celula urm ătoare , cursorul ajunge în celula Unghi la

poziţia 1. 6. Introduceţi unghiul Masei 1. 7. Continuaţi să introduceţi si celelalte mase în acelaşi mod. 8. La terminare, Masa Totală este afişată cu roşu în partea dreaptă – jos. 9. Apăsaţi F2 – Tipărire , dacă se solicită tipărirea la imprimantă a valorilor din

tabel. 10. Apăsaţi F10 – Ieşire , pentru a reveni în Meniul Principal cu diagrama polară.


25

3.8 Meniul GESTIONARE ROTOARE

Meniul Gestionare Rotoare cuprinde următoarele comenzi:

� F2 – Tipărire – Tipăreşte certificatul de echilibrare pentru rotorul selectat. � F3 – Şterge rotor – Permite ştergerea rotorului selectat. � F4 – Editează celula anterioar ă – Permite mutarea cursorului pe rotorul anterior pentru editarea rezultatelor. � F5 – Editează celula urm ătoare – Permite mutarea cursorului pe rotorul următor pentru editarea rezultatele. � F6 – Caută rotor – Permite căutarea unui anumit rotor, folosind tastatura calculatorului sau pe cea virtuală afişată pe ecran. � F7 – Import ă rotor – Permite importarea unui anumit rotor dintr-o bază de date existentă. � F8 – Matricea de r ăspuns – Restaurează o sesiune de echilibrare având dimensiunile şi calibrarea rotorului identice cu ale celui selectat. Meniul Gestionare Rotoare se închide şi se iniţiază noua sesiune de echilibrare. Utilizaţi această comandă când trebuie să echilibraţi un un rotor similar (constructiv şi dimensional) cu cel selectat.


26

� F9 – Restaureaz ă rotor – Restaurează o sesiune de echilibrare anterior salvată din Meniul Principal . Meniul Gestionare Rotor se va închide şi sesiunea de echilibrare va fi restaurată la stadiul la care a fost salvată la momentul respectiv. � F10 – Ieşire - Închide meniul Gestionare Rotoare , fără a face o restaurare şi revine în Meniul Principal . NOTĂ: Pentru a salva un rotor definit în memoria calculatorului utilizaţi CTRL+F5 – Salvare Rotor din Meniul Principal .

3.9 Meniul RAFTUL CU SCULE DE ECHILIBRARE

Meniul Raftul de Scule de Echilibrare are următoarele comenzi:

� F2 – Tipărire – Tipăreşte un scurt raport privind vibraţia remanentă (vibraţia proprie sculei de echilibrare). � F3 – Scula anterioar ă – Mutaţi cursorul pe scula de echilibrare anterior definită pentru editarea rezultatelor.


27

� F4 – Scula urm ătoare - Mutaţi cursorul pe scula de echilibrare următoare pentru editarea rezultatelor. � F5 – Adaug ă scul ă nouă – Permite adăugarea în baza de date a unei scule noi de echilibrare. � F6 – Şterge scul ă – Permite ştergerea din baza de date a sculei selectate. � F7 – Şterge calibrarea – �terge citirile vibraţiei remanente pentru scula de echilibrare selectată. Utilizaţi această comandă numai dacă doriţi să citiţi vibraţiile remanente la altă turaţie. În caz contrar, puteţi apăsa direct butonul F9 - Citire pentru a obţine o nouă citire a vibraţiei remanente. � F8 – Stop – Opriţi citirea vibraţiilor remanente. � F9 – Citire – Porniţi citirea vibraţiilor remanente. � F10 – Ieşire – Închideţi meniul Raftul de Scule de Echilibrare.

3.10 Meniul SET ĂRI

Meniul SETĂRI cuprinde următoarele comenzi:


28

� F2 – Tip indicator – Cu ajutorul acestei comenzi se poate seta modul de afişare digitală a indicaţiilor de vibraţie, precum şi forma butoanelor de comandă.

� F3 – Calibrare traductoare – Această comandă se utilizează pentru alegerea tipului de traductoare utilizate, precum şi a sensibilităţii acestora.

� F4 – Ajustare mod de m ăsurare – Această comandă permite configurarea modului de măsurare, şi anume stabilirea ciclurilor iniţiale de măsurare, a numărului de cicluri maxime de mediere, precum şi abaterea de turaţie permisă, faţă de cea utilizată la Calibrare prima rotire .

� F5 – Diagrama polar ă – Comanda permite utilizatorului alegerea sensului de afişare a rotaţiei pentru cele două plane de echilibrare.


29

� F6-Setare limb ă – Permite alegerea limbii în care utilizatorul doreşte rularea programului.

� F7 – Despre – Afişează pe ecran versiunea de software instalată în calculator.

� F8 – OpŃiuni – Permite setarea unor opţiuni relativ la modul în care se desfăşoară sesiunea de echilibrare, după cum urmează:

•••• F1 - Pas cu pas – Programul trece în mod automat la ecranul următor, atunci când se închide ecranul precedent. •••• F2 - Start m ăsurare – Când opţiunea este setată, la atingerea turaţiei de echilibrare, citirea vibraţiilor începe automat. Această opţiune nu are efect în meniul Calibrare prima rotire. •••• F3 - Stop m ăsurare – Dacă această opţiune este setată şi dacă indicaţia de amplitudine/ fază este stabilă, atunci citirea va fi oprită automat. Comanda Stop manuală este şi în acest caz activă. •••• F4 - Diagrama polar ă – Permite afişarea diagramei polare în timpul operaţiilor de calibrare. •••• F5 - Desenează cerc ISO – Când opţiunea este activă, în diagrama polară se va afişa un cerc verde cu raza corespunzătoare gradului de calitate a echilibrării setat anterior. •••• F6 - Vibra Ńia total ă – Dacă opţiunea este activă, la sfârşitul fiecărui ciclu se va măsura şi vibraţia totală care va fi afişată în Raportul final de echilibrare. •••• F7 – Ieşire – Abandonează submeniul OpŃiuni şi salvează setările efectuate aici.


30

� F9 – Salvare & Închide – Abandonează meniul şi salvează opţiunile vizibile în ecranul curent. � F10 - Abandoneaz ă/ Închide – Închide meniul Setări fără să salveze opţiunile vizibile în ecranul curent.

Opţiunile vizibile în ecranul curent sunt:

� Antetul firmei – Care poate fi schimbat de către utilizator. � Afi şează vibra Ńia – Stabileşte unitatea de măsură pentru afişarea

amplitudinii vibraţiei şi tipului de mediere. � Interfa Ńa APT 300 – Stabileşte portul serial de comunicaţie al calculatorului

cu interfaţa APT 3XX. � Compensare unghi – Permite adăugarea unei valori constante unghiurilor

afişate pe ecran. � Ecran sensibil la atingere – Activează sau dezactivează funcţia de ecran

sensibil la atingere. � Indicator de unghi (encoder ) - Activează sau dezactivează afişarea

unghiului şi a sensului în care este acesta măsurat. Activarea acestei opţiuni se poate face numai dacă la interfaţa APT este conectat un indicator de unghi (encoder).


31

4 RAFTUL CU SCULE

Metoda compens ării sculei de echilibrare

1. Terminologie În continuare se vor folosi următorii termeni consacraţi:

o Scula de echilibrare – Un arbore (fus) folosit la susţinerea oricărei parţi a unei piese care nu poate fi echilibrată singură.

o Parte de rota Ńie – Orice parte a unei maşini, pentru care nu există posibilitatea de a fi echilibrată singură, pe o maşină de echilibrat.

o Ansamblul sculei – Este scula de echilibrare pe care este montată o parte de rotaţie şi care poate fi fixată pe o maşină standard de echilibrat.

o Compensarea sculei - Este procedura prin care dintr-un ansamblu de scule se echilibrează numai partea de rotaţie. Dezechilibrul rezidual al sculei de echilibrare nu influenţează în nici un mod precizia echilibrării părţii de rotaţie.

2. Opera Ńiuni preliminare Înainte de a utiliza metoda compensării sculei, sunt necesare următoarele operaţii:

• Scula de echilibrare trebuie echilibrată prima. Întotdeauna utilizaţi două planuri de echilibrare. Adăugaţi scula în Raftul de Scule de Echilibrare (apăsând CTRL+F9 din Meniul Principal). Determinaţi dezechilibrul sculei de echilibrare. Pentru aceasta efectuaţi o citire.

• Salvaţi scula în memoria programului, utilizând un nume specific (unic).

Notă important ă: Niciodată nu schimbaţi poziţia benzii reflectorizante de pe arborele sculei!

3. Procedura de echilibrare cu compensarea sculei o Fixaţi partea de rotaţie pe scula de echilibrare. o Montaţi acest ansamblu pe maşina de echilibrat. o Utilizaţi banda reflectorizantă a sculei pentru indicaţia fazei. o Modificaţi setările din meniul Dimensiuni Rotor, ţinând cont de

caracteristicile rotorului de echilibrat. o În meniul Calibrare Prima Rotire apăsaţi butonul F4 – Selec Ńie scul ă.

În mijlocul ecranului apare o fereastră. Alegeţi numele sculei utilizate. o Acum faceţi echilibrarea, utilizând aceeaşi turaţie de echilibrare.

Dezechilibrul rezidual al sculei va fi compensat automat. Numai partea de rotaţie va fi echilibrată.

Notă: Aceeaşi sculă de echilibrare poate fi utilizată pentru mai multe părţi de

rotaţie. În mod periodic, reechilibraţi fiecare sculă de echilibrare folosită, dar nu schimbaţi turaţia de echilibrare.


32

5 GHID PRACTIC DE UTILIZARE

1. Apăsaţi CTRL+F1 – Dimensiuni rotor din bara de Meniul Principal.

2. În Meniul Dimensiuni rotor apăsaţi butonul F8 – Rotor nou.

3. Completaţi cu datele cerute la: Nume Rotor şi Descriere Rotor . 4. Apăsaţi F3 – Tipul anterior sau F4 – Tipul urm ător pentru a selecta tipul potrivit de rotor .


33

5. Completaţi dimensiunile rotorului. 6. Selectaţi gradul de calitate al echilibrării. 7. Completaţi Masă rotor şi Tura Ńie de lucru .

8. Apăsaţi F9 - Salvează & Închide .

9. În Meniul Principal apăsaţi CTRL+F2 – Calibrare Prima Rotire .

10. Creşteţi turaţia rotorului până la valoarea dorită pentru echilibrare.


34

11. Atunci când indicaţia RPM este constantă apăsaţi butonul F9 – Citire.

12. Dacă opţiunea Stop m ăsurare a fost anterior activată (vezi meniul Setări din Meniul Principal ), aşteptaţi ca citirile să se oprească. Dacă nu, aşteptaţi până când citirile amplitudinii vibraţiei şi fazei devin constante şi apăsaţi butonul F8 – Stop. Descreşteţi viteza de rotaţie până la zero. (Opriţi maşina de echilibrat).

13. Apăsaţi F10 – Ieşire pentru a reveni în Meniul Principal .

14. Dacă este activată opţiunea Pas cu Pas (vezi meniul Setări din Meniul Principal ) programul vă duce în meniul Calibrare Plan Stânga . Dacă nu, apăsaţi butonul Calibrare Plan Stânga din Meniul Principal .


35

15. Adăugaţi masa de probă corespunzătoare în planul stâng de echilibrare al rotorului. Porniţi maşina de echilibrat şi modificaţi tura Ńia până la valoare tura Ńiei de echilibrare.

16. Dacă opţiunea Start m ăsurare este activată (vezi meniul Setări din Meniul

Principal ) citirile vibraţiilor vor începe atunci când turaţia rotorului va ajunge la turaţia de echilibrare. Dacă nu, apăsaţi butonul F9 – Citire .

17. Dacă opţiunea Stop m ăsurare este activată (vezi meniul Setări din Meniul

Principal) aşteptaţi ca citirile să se oprească. Dacă nu, aşteptaţi până când citirile vibraţiei şi fazei devin constante şi apăsaţi butonul F8 – Stop. Descreşteţi viteza de rotaţie până la zero. (Opriţi maşina de echilibrat).

18. Apăsaţi F10 - Ieşire pentru a reveni în Meniul Principal .


36

19. Dacă este activată opţiunea Pas cu Pas (vezi meniul Setări din Meniul Principal) programul vă duce în meniul Calibrare Plan Dreapta . Dacă nu, apăsaţi butonul meniul Calibrare Plan Dreapta din Meniul Principal.

20. Adăugaţi masa de probă corespunzătoare în planul drept de echilibrare al

rotorului. Porniţi maşina de echilibrat şi modificaţi turaţia până la valoare turaţiei de echilibrare.


Principal ) citirile vibraţiilor vor începe atunci când turaţia rotorului va ajunge la turaţia de echilibrare. Dacă nu, apăsaţi butonul F9 – Citire .


Principal ) aşteptaţi ca citirile să se oprească. Dacă nu, aşteptaţi până când citirile vibraţiei şi fazei devin constante şi apăsaţi butonul F8 – Stop . Descreşteţi viteza de rotaţie până la zero. (Opriţi maşina de echilibrat).


37

23. Apăsaţi F10 - Ieşire pentru a reveni în Meniul

Principal .

24. Adăugaţi masele corespunzătoare în planul drept şi planul stâng de echilibrare ale rotorului. Porniţi maşina de echilibrat şi creşteţi turaţia până la valoare turaţiei de echilibrare.


Principal ), citirile vibraţiilor vor începe atunci când turaţia rotorului va ajunge la turaţia de echilibrare. Dacă nu, apăsaţi butonul F9 – Citire .


Principal ) aşteptaţi ca citirile să se oprească. Dacă nu, aşteptaţi până când citirile vibraţiei şi fazei devin constante şi apăsaţi butonul F8 – Stop . Descreşteţi viteza de rotaţie până la zero. (Opriţi maşina de echilibrat).

27. Repetaţi procedurile începând de la 24 până la 26 până la obţinerea

echilibrării corecte a rotorului.

28. Apăsaţi butonul F2 – Tipărire , din Meniul Principal pentru a obţine un Raport de echilibrare.

29. Acum procedura de echilibrare este completă.


38

A1 GRADUL DE CALITATE A ECHILIBRĂRII

Descrierea gradelor de calitate G0.4 Axele, discurile şi armăturile rectificatoarelor de precizie; Giroscoape G1 Antrenări la magnetofoane (gramofoane)

Acţionări la maşinile de rectificat Armături electrice mici care presupun restricţii speciale

G2.5 Turbine cu abur şi cu gaz, inclusiv turbinele marine (servicii comerciale) Rotoare rigide la turbo-generatoare Discurile de memorie la computer Turbo-compresoare Antrenări la maşinile unelte Armături electrice medii şi mari care presupun restricţii speciale Armături electrice mici necalificate, pentru una sau amândouă condiţiile specificate în gradul de calitate al echilibrării

G6.3 Pompe acţionate cu turbine Subansamble ale utilajelor din industriile de proces Angrenaje la turbinele marine (service comercial) Tobe centrifuge Calandre la maşinile de hârtie şi tamburii tipografici Ventilatoare Rotoare de turbine cu gaz, la avioane Roţi de antrenare la transmisia prin curele Rotoare de pompe Maşini unelte şi subansamble ale utilajelor dinamice

Armături electrice medii şi mari (la motoarele electrice cu înălţimea arborilor de cel puţin 80 mm), care nu presupun restricţii speciale

Componente individuale ale motoarelor care presupun restricţii speciale G16 Arbori (cu elice, cu cardan) care presupun restricţii speciale Subansamble de concasoare Subansamble ale maşinilor agricole

Componente individuale ale motoarelor automobilelor (pe benzină şi pe motorină), camioanelor şi locomotivelor

Arbori cotiţi cu şase sau mai mulţi cilindri, care presupun restricţii speciale G40 Roţi de automobil, janta de roată, set de roţi, arbori de antrenare Arbori cotiţi montaţi elastic la motoarele turbo-Diesel în patru timpi (pe

benzină sau pe motorină), cu şase sau mai mulţi cilindri. Arbori cotiţi pentru motoarele de automobile, camioane şi locomotive G100 Arbori cotiţi la motoarele turbo-Diesel, cu şase sau mai mulţi cilindri


39

Motoare complete (pe benzină sau motorină) pentru automobile, camioane şi locomotive

G250 Arbori cotiţi montaţi rigid la motoarele turbo-diesel în patru timpi G630 Arbori cotiţi montaţi rigid, la motoarele diesel de mare turaţie în patru timpi Arbori cotiţi montaţi elastic la motoarele diesel G1600 Arbori cotiţi montaţi rigid, la motoarele diesel de mare turaţie în doi timpi G4000 Arbori cotiţi montat rigid la motoarele diesel de mică turaţie pentru nave,

cu număr neprecizat de cilindri cu piston


40

A2 MESAJELE PROGRAMULUI 1. Mesaje de CONECTARE Acest mesaj apare atunci când calculatorul încearcă realizarea conexiunii cu interfaţa de echilibrare APT326.

Când se realizează conectarea vă apăre următorul mesaj:

Dacă portul serial al calculatorului este defect, va apărea următorul mesaj: În cazul în care calculatorul nu poate realiza conectarea cu interfaţa de echilibrare APT326, va apărea următorul mesaj:

2. Mesajul de IEŞIRE

Dacă utilizatorul apasă butonul IE�IRE din MENIUL PRINCIPAL, apare acest mesaj.

Imposibilă utilizarea portului COM 4

Instrumentul APT nu r ăspunde

Interfa Ńa APT 300


41

3. Mesajul SCHIMBĂ LIMBA .

Acesta este numai un mesaj de atenţionare. Atunci când utilizatorul doreşte să schimbe limba în care se face derularea programului, schimbarea va fi făcută numai dacă programul este oprit şi repornit. 4. Mesajul MĂSURARE

În orice moment în care interfaţa de echilibrare înregistrează citiri de vibraţii, pe ecran apare următorul mesaj:


42

5. Mesaje la SALVARE MĂSURĂTORI Următorul mesaj vă apare dacă turaţia de echilibrare nu este aceeaşi cu cea de la Calibrare Prima Rotire . Dacă alegeţi DA la o turaţie diferită de cea de echilibrare, rezultatele obţinute pot fi eronate. Alegeţi DA numai dacă valoarea turaţiei este instabilă şi dacă este foarte apropiată de turaţia de echilibrare.

Dacă opţiunea Stop m ăsurare este activată (vezi meniul Setări ), când se deruleză citirea vibraţiilor vor apărea următoarele mesaje:

În funcţie de stabilitatea citirilor, procesul de măsurare poate fi realizat într-un singur pas sau în doi.


43

6. Mesajul ROTORUL NU ESTE SALVAT

Acest mesaj apare dacă în sesiunea anterioară rotorul nu a fost salvat. Mesajul este numai unul de atenţionare. Dacă consideraţi că nu aveţi şi nu veţi avea nevoie de datele obţinute în sesiunea anterioară, apăsaţi NU.

7. Mesajul MASĂ DE PROBĂ PREA MICĂ

Acest mesaj apare atunci când masa de probă pentru planurile de echilibrare drept sau stâng este prea mică. În acest caz trebuie să măriţi masa de probă şi să refaceţi operaţiunea de calibrare plan stânga sau dreapta, altfel rezultatele obţinute pot fi eronate.


44

8.Mesajul VIBRAłII INSTABILE Acest mesaj apare atunci când citirile vibraţiei sunt instabile şi apăsaţi butonul STOP pentru a încheia procesul de măsurare. Dacă apăsaţi DA, măsurătorile vor fi salvate, dar corectitudinea acestora va fi redusă. Apăsaţi butonul STOP numai dacă măsurătorile sunt stabile.


45

A3 CERTIFICATUL DE ECHILIBRARE CERTIFICAT DE ECHILIBRARE – Model

Acest raport se tipăreşte din Meniul Principal , atunci când se apasă butonul TIPĂRIRE.


46

RAPORT CU DATELE DE ECHILIBRARE ALE ROTORULUI - Mod el

Acest raport poate fi tipărit din meniul DIMENSIUNI ROTOR, dacă butonul TIPĂRIRE este apăsat.


47

A4 AJUTORUL OFERIT DE PROGRAM

În orice moment în care butonul F1 – AJUTOR este apăsat, va apărea un meniu de ajutor sensibil la contextul creat. Apăsaţi F10 – Înapoi pentru a reveni în meniul anterior.


48

A5 REMEDIERE DEFECŢIUNI

1. INSTALARE - Aşezaţi Consola BM lângă maşina de echilibrat. - Alimentaţi instrumentul de la o priză normală cu împământare. Dacă

consola include un convertizor de frecvenţă, atunci panoul de comandă include şi o priză de serviciu pentru conectarea calculatorului de echilibrare (care include şi interfaţa APT). Conectaţi traductorii la aparat. Aşezaţi-vă în faţa maşinii de echilibrat şi conectaţi senzorul stâng de vibraţie la intrarea LEFT, iar senzorul drept de vibraţie la intrarea RIGHT. Conectaţi fotocelula la conectorul SPEED.

- Conectaţi cablul indicatorului de unghi la intrarea ENCODER. - Alimentaţi instrumentul cu tensiune prin acţionarea comutatorului

amplasat în pe panoul frontal. Instrumentul va fi alimentat, dar nu va porni automat.

- Pentru a porni efectiv instrumentul, acţionaţi scurt butonul POWER ON (verde), amplasat pe panoul frontal. Aşteptaţi câteva zeci de secunde pentru ca instrumentul să pregătească pornirea programului de aplicaţie. Dacă pornirea a reuşit, atunci LED-ul verde se va aprinde.

- Aşezaţi hârtia reflectorizantă în raza de acţiune a fotocelulei. LED-ul galben (TAPE) se va aprinde. Acum ştim că banda reflectorizantă se află în faţa fotocelulei şi că interfaţa este funcţională. Din acest moment aparatul este gata de măsurare.


49

2. DEFECłIUNI

Simptom Remediere

LED-ul verde POWER ON nu se aprinde la apăsarea butonului POWER ON de pe panoul frontal.

Verificaţi dacă cordonul de alimentare al instrumentului este corect conectat. Verificaţi dacă instrumentul are comutatorul general (de pe panoul din spate) în poziţia ON. Sursa de alimentare generală a instrumentului este defectă. Aparatul trebuie trimis la reparat.

Led-ul verde DISPLAY ON nu se aprinde şi pe Display nu apare nimic.

Apăsaţi butonul negru DISPLAY ON pentru a porni display-ul.

Led-ul verde al interfeţei rămâne stins, după pornirea aparatului.

Siguranţa internă este stricată. Sursa de alimentare de +5V a placii analogice este defectă. Returnaţi aparatul la VMI pentru verificare.

Led-ul galben – Nu se produce nici o schimbare, după ce banda reflectorizantă a fost amplasată în faţa traductorului fotoelectric.

Traductorul fotoelectric se află în poziţie greşită. Conectare incorectă a traductorului fotoelectric. Traductor fotoelectric defect. Sursa de alimentare de +24V a plăcii analogice este defectă. Returnaţi aparatul la VMI pentru verificare.

Led-ul galben – Nu clipeşte în timpul ciclului de măsurare a vibraţiei.

Placă analogică defectă. Returnaţi aparatul la VMI pentru verificare. Sistem stricat. Reporniţi aparatul. Dacă defecţiunea nu se remediază, returnaţi aparatul la VMI pentru verificare.

Citirile RPM sunt eronate

Poziţie incorectă a fotocelulei. Aşezaţi fotocelula la un unghi faţă de direcţia verticală. Verificaţi ca banda reflectorizantă să nu fie murdară.

Vibraţiile citite sunt prea mici

Pentru traductoarele de deplasare, verificaţi dacă distanţa dintre suportul lagărului şi senzorul de vibraţie este de aproximativ 6mm, atunci suportul lagărului se află în poziţia de mijloc (neutră). Verificaţi dacă traductoarele de vibraţie sunt conectate la consolă. Verificaţi poziţia curelei. Cureaua nu trebuie să modifice poziţia neutră a suportului lagărului.

Citire eronată a vibraţiilor Verificaţi setările programului pentru traductorul de vibraţie din meniul OPŢIUNI

Atunci când programul este pornit şi apare mesajul “APT Interface not responding” .

Verificaţi setările programului pentru portul serial de comunicare (meniul Setări ). Dacă defecţiunea nu se remediază, returnaţi aparatul la VMI pentru verificare.


50

A6 STANDARDE

Vă prezentăm în continuare principalele standarde pentru vibraţii şi echilibrare emise de Organizaţia Internaţională a Standardelor (ISO), Institutul Naţional American al Standardelor (ANSI), Institutul American de Petrol (API), Asociaţia Naţională a Producătorilor de Energie (NEMA), Societatea Inginerilor de Automobile (SAE) şi Standardele Militare.

STANDARDE INTERNAłIONALE

Pot fi obţinute direct de la: Organiza Ńia Interna Ńional ă a Standardelor (ISO) Secretariatul Central CăsuŃa Poştală 56, CH1211 Geneva 20, Elve Ńia ISO 1925 “Echilibrare - Vocabular” Definineşte cei mai importanţi termeni privind echilibrarea şi echipamentele de echilibrare. ISO 1940 “Gradul de calitate al echilibr ării în cazul corpurilor de rota Ńie rigide” Cuprinde clasificarea pieselor de rotaţie şi recomandă toleranţele de echilibrare. (Asemănător cu ANSI S2.19 -1975 şi SR ISO 1940 -1) ISO 2371 “Echipament de echilibrare în câmp – Descr iere şi Evaluare” Cuprinde recomandări pentru producătorii de echipamente privind modul de a-şi descrie sistemele, iar pentru utilizatori cum să le evalueze. ISO 2953 “Ma şini de echilibrat – Descriere şi Evaluare”. Acest standard explică posibililor utilizatori de maşini de echilibrat cum să întocmească o cerere la un producător de maşini de echilibrat, prin enumerarea punctelor care trebuie cuprinse în cererea de ofertă, şi în final explică cum se testează o maşină de echilibrat pentru a fi în concordanţă cu specificaţia. ISO 3080 “Echilibrarea mecanic ă la turbinele cu abur din marina comercial ă” Reprezintă un ghid de aplicare a normelor ISO 1940 la acest tip de rotoare.


51

STANDARDE DE VIBRA łII ISO 2372 “Vibra Ńiile mecanice ale ma şinilor care lucreaz ă la tura Ńii cuprinse între 10 şi 200 rot/s” Bază pentru standardele de specifice de evaluare. ISO 2373 “Vibra Ńiile mecanice la ma şinile electrice rotative având dimensiunile arborilor cuprinse între 80 şi 400 mm – măsurarea şi evaluarea limitelor de vibra Ńie” ISO 2954 “Vibra Ńiile mecanice la ma şinile rotative şi la cele cu piston; Cerin Ńe impuse instrumentelor de m ăsurare a limitelor de vibra Ńii” ISO 5406 - 1980E “Echilibrarea mecanic ă a rotoarelor flexibile”- Acest document, clasific ă rotoarele pe grupe în conformitate cu cererile specifice de echilibrare, metodele de apreciere a dezechilibrului final şi prezentarea ghidului de îndrumare a criteriilor privind calitatea echilibr ării finale. Toate rotoarele sunt astfel clasificate prin indicarea tehnicii de echilibrare, normal ă sau modificat ă pentru rotoarele rigide, şi tipurile de rotoare care necesit ă echilibrare la tura Ńie înalt ă. Clasificarea rotoarelor în categorii diferite permite simplificarea metodelor de echilibrare. ISO 5343 “Criterii pentru evaluarea echilibr ării rotoarelor flexibile” ISO 3719 “Ma şini de echilibrare – simboluri pentru panoul de comand ă” STANDARDE NATIONALE AMERICANE Pot fi obŃinute de la: Institutul American de Fizic ă (ASA) (ANSI) 1430 Broadway New York, NY.10018 Tel. 212/642-4900 ANSI S2.19-1975: are acelaşi conţinut cu ISO 1940. INSTITUTUL AMERICAN DE PETROL

Publicarea standardelor API reprezintă un ajutor în procurarea utilajelor şi a materialelor standardizate.


52

Ele pot fi obţinute de la : Institutul American de Petrol – Departamentul Publi caŃii 2101 L Street Northwest Washington DC 20037 Tel.202/457-7160 Standardele echipamentelor mecanice din domeniul rafin ării ŃiŃeiului API 610 “Pompe centrifuge pentru uz general în rafi nării” 1971-Acest standard cuprinde limite de vibra Ńii şi de echilibrare. API 611 “Turbine cu abur de uz general în rafin ării” 1969 Acest standard cuprinde minimum de cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească turbinele cu abur de uz general, orizontale sau verticale, într-o rafinărie. Cuprinde limite de vibraţii şi echilibrare. API 612 “Aplica Ńii speciale ale turbinelor cu abur în rafin ării” Edi Ńia a-2-a 1977 Acest standard acoperă minimum de cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească aplicaţiile speciale ale turbinelor cu abur orizontale din rafinării. Cuprinde limite de vibraţii şi echilibrare. API 613 ”Aplica Ńii speciale ale ansamblelor de angrenare din rafin ării” Acest standard acoperă minimum de cerinţe pentru aplicaţiile speciale ale arborilor în construcţie paralelă privind precizia lor, dacă sunt simpli, dubli sau elicoidali, dacă au una sau două trepte de rotaţie. Conţine limite de vibraţii şi de echilibrare, precum şi traductori de vibraţie şi deplasare. API 616 “Turbine cu gaz de combustie de uz general în rafin ării” Acest standard acoperă minimum de cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească ansamblul turbinelor cu gaz de combustie cu un singur ciclu, pentru a fi utilizate în rafinării la acţionări mecanice, generatoare sau la generarea de gaz fierbinte. Acesta cuprinde limitele de vibraţii şi echilibrare. API 617 “Compresoare centrifugale utilizate în rafi nării” Ediţia a 4-a din 1979. Acest standard acoperă minimum de cerinţe privind proiectarea, materialele, controlul şi testele pentru compresoarele centrifugale folosite în rafinării şi care vehiculează aer sau gaz (până la 5 psi). Include limite de vibraţii şi echilibrare. API 618 “Compresoare cu piston de uz general în raf inării” Edi Ńia a-2-a din 1974. Acest standard cuprinde minimum de cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească compresoarele cu piston care vehiculează aer


53

sau gaz şi lucrează în rafinării, excluzând compresoarele cu aer mobile şi compresoarele generale. Cuprinde informaţii despre vibraţii şi turaţii critice. Nu conţine limite de vibraţii. API 670 “Sisteme de monitorizare a vibra Ńiilor cu traductori non-contact şi măsurarea pozi Ńiei axiale” 1976 Acest standard furnizează specificaţii pentru producătorii şi beneficiarii acestor tipuri de sisteme. Acesta evidenţiază minimum de cerinţe pentru vibraţiile arborilor şi monitorizarea poziţiei axiale, folosind traductori non-contact.

ECHILIBRAREA MOTOARELOR CU REAC łIE Standardizarea în domeniul echilibrării motoarelor cu reacţie se află sub auspiciile Comitetului Inginerilor de Automobile FGI, şi a Echipamentelor de susţinere a sistemelor de propulsie aerospaţiale. Următoarele standarde se află în vigoare şi pot fi obţinute de la: Societatea Inginerilor de Automobile 400 Commonwealth Drive Warrendale, Pennsylvania 15096 Tel.412/776-4841 SAE ARP 587 A “Echipamente de echilibrare pentru componentele motoarelor cu reac Ńie, compresoare şi turbine, tipuri rotative, pentru m ăsurarea dezechilibrului în unul sau mai multe planuri transversale” Cuprinde parametrii rotoarelor şi maşinilor de control, precum şi toate testele acceptate de SAE pentru maşinile orizontale. SAE ARP 588 A “Echipamente de echilibrare static ă pentru componentele motoarelor cu reac Ńie, măsurarea dezechilibrului într-un plan transversal” Cuprinde parametrii maşinilor şi rotoarelor precum şi testele acceptate pentru maşinile verticale. SAE ARP 1340 “Proceduri periodice de control pentru maşinile verticale de echilibrat static” - Un test prescurtat se rulează periodic, pentru a asigura corecta funcţionare a maşinii. SAE ARP 1382 “Prezint ă accesoriile ma şinilor de echilibrat” Descrie suporturile rotoarelor, cuzineţii de reazem, arborii, şi alte accesorii tipice maşinilor de echilibrat orizontale şi verticale.

SAE ARP 1202 “Tipuri de lag ăre sferice pentru suporturile rotoarelor în cazul ma şinilor de echilibrat dinamic” Cuprinde dimensiuni şi toleranţe pentru lagăre speciale de echilibrare.


54

SAE ARP 1136 “Clasificarea echilibr ării paletelor la rotoarele de turbine” - Cuprinde date despre standardizarea paletelor şi marcarea lor pentru clasificarea mărimii momentului. ASOCIATIA NATIONALA A PRODUCĂTORILOR DE ENERGIE MG1 - 12.06 “Echilibrarea Motoarelor” 1971 - Cuprinde limitele de amplitudine ale vibraţiilor pentru diferite mărimi ale fundaţiei motoarelor. MG1-12.07 “Metode de m ăsurare a amplitudinii vibra Ńiei motorului (Echilibrare dinamic ă)” - Descrie metodele de măsurare a vibraţiilor în lagărele motoarelor când au fundaţie elastică. MG1-20.52 “Echilibrarea ma şinilor” MG1-20.53 “Metode de m ăsurare, standarde militare” MIL STD – 167 - 1 (Vase) 1974 “Vibra Ńii mecanice ale echipamentelor de pe vase” Acest standard cuprinde cerinţele care se impun echipamentelor de pe nave privind vibraţiile de excitaţie internă şi vibraţiile externe impuse. Include baze privind criteriile de acceptabilitate, metode de echilibrare, limitele de echilibrare pentru rotoarele rigide şi flexibile. De asemenea, cuprinde limitele vibraţiilor longitudinale pentru propulsia sistemului. MIL-M-17060B (Vase) 1959 “Specifica Ńii militare – Motoare, curent alternativ, putere (CP)”


55

A7 GLOSAR DE TERMENI Scopul şi domeniul de aplica Ńie

Acest capitol stabile şte un vocabular al echilibr ării în Engleză şi Român ă. Indexul alfabetic este prezentat în ambele limbi.

Un vocabular general de vibraţii şi şocuri este prezentat în ISO 2041.

Referin Ńe ISO1940-1, VibraŃii mecanice – CerinŃe privind calitatea

echilibrării la rotoare rigide – Partea 1: Determinarea dezechilibrului rezidual permisibil ISO 2041, VibraŃii şi şocuri – Vocabular ISO 2953, Maşini de echilibrare – Descriere şi evaluare

1.Mecanică

1.1 centre of gravity centru de greutate : este punctul dintr-un corp ce rezultă din însumarea greutăţilor tuturor particulelor componente, pentru orice orientare a corpului, relativ la câmpul gravitaţional.

Notă: Când câmpul este uniform, centrul de greutate coincide cu centrul de masă.

1.2 principal inertia axes

axă principal ă de iner Ńie: sunt direcţiile de coordonate ce corespund principalelor momente de inerţie Ixixj (i=j) Pentru fiecare set de coordonate carteziene relativ la un punct, valorile celor şase momente de inerţie Ixixj (i,j=1,2,3) sunt în general inegale. Pentru acest sistem de coordonate valorile lui Ixixj se numesc momente principale de inerţie şi direcţiile de coordonate corespunzătoare se numesc axe principale de inerţie. Note 1. Ixixj = ∫ xixj dm, if i || j m

Ixixj = ∫(r2 – xj2)dm, if i = j

m unde xi, xj sunt coordonatele carteziene

2. Dacă punctul mai sus considerat este centrul de


56

2. Sisteme rotorice

masă al corpului, axele şi momentele se numesc axe principale centrale şi respectiv momente principale centrale de inerţie.

3. În echilibrare, termenul de axă principală de inerţie

este folosit pentru reprezentarea axei centrale principale care, de cele mai multe ori, coincide cu axa arborelui rotorului şi pe care o definim uneori ca axă de echilibrare sau axă de masă.

1.3 critical speed

tura Ńie critic ă : turaţia caracteristică la care rezonanţa sistemului este excitată.

Notă: În funcţie de valoarea relativă a masei şi rigidităţii lagărului şi a rotorului, un efect semnificativ asupra turaţiei critice îl are mişcarea lagărului sau săgeata rotorului (vezi turaţia critică la încovoiere, 6.1, şi turaţia critică a rotorului rigid. 6.2).

1.4 axis of rotation

axă de rota Ńie: Linia instantanee în jurul căreia se roteşte corpul.

Note:

1. Dacă lagărele sunt anizotrope, axa de rotaţie este nestaţionară.

2. În cazul lagărelor rigide, axa de rotaţie este axa arborelui, dar dacă lagărele nu sunt rigide, axa de rotaţie nu este în mod necesar axa arborelui.

2.1 rotor rotor : este corpul capabil să se rotească, şi ale cărui fusuri se sprijină în general pe lagăre. Notă: Termenul de rotor este câteodată aplicat spre exemplu numai discului de masă al rotorului, fără a cuprinde şi fusurile. In sensul definiţiei 2.1, un disc de masă poate fi echilibrat numai dacă are fusurile pe arbore. (vezi 2.4)

2.2 rigid rotor rotor rigid : Un rotor este considerat rigid când dezechilibrul poate fi corectat în oricare două plane (alese în mod arbitrar) (vezi 4.9). După corecţie dezechilibrul


57

rezidual nu se modifică semnificativ (relativ la axa arborelui) la orice turaţie până la turaţia maximă de lucru şi când lucrează sub condiţii care aproximează această funcţionare.

Notă: Un rotor care a fost clasificat ca rigid sub un set de condiţii, ca de exemplu turaţia şi dezechilibrul iniţial, nu poate fi considerat rigid sub alte condiţii.

2.3 flexible rotor

rotor flexibil : Este rotorul care nu satisface definiţia 2.2, datorită deformării elastice

2.4 journal

fus: este partea rotorului care se află în contact sau se sprijină pe lagărul în care se roteşte.

2.5 journal axis

axa fusului: reprezintă linia dreaptă care uneşte suprafeţele secţiunilor transversale ale fusurilor.

2.6 journal centre

centrul fusului: reprezintă punctul rezultat la intersecţia dintre axa fusurilor şi planul radial al fusului, acolo unde acţionează forţa rezultantă din lagăr.

2.7 shaft axis

axa arborelui: linia dreaptă care uneşte centrele fusurilor. 2.8 inboard rotor

rotor interior: reprezintă rotorul cu două fusuri al cărui centru de masă se află între fusuri, şi care nu are masă importantă în afara lor.

Notă: pentru a face o descriere precisă a rotorului, este necesar să se precizeze poziţia centrului de masă şi a planelor de corecţie.

2.9 overhung (outboard) rotor

rotor în consol ă: reprezintă rotorul cu două fusuri, a cărui masă se află cu preponderenţă în afara fusurilor.

2.10 perfectly balanced rotor

rotor perfect echilibrat: Rotor ideal cu dezechilibru zero. 2.11 mass eccentricity


58

3. Dezechilibrul

excentricitatea de mas ă: O reprezintă distanţa dintre centrul de masă a unui rotor rigid şi axa arborelui.

Notă: vezi 3.17

2.12 local mass eccentricity excentricitate de mas ă local ă (pentru rotorii cu masă distribuită): Reprezintă distanţa dintre centrul de masă şi fiecare element de pe axa arborelui, atunci când arborele este împărţit în elemente axiale mici, tăiate dintr-un rotor, perpendicular pe axa arborelui.

2.13 bearing support

suport de lag ăr: Este definit ca parte sau serie de părţi care transmit sarcina din lagăr la corpul principal al structurii.

2.14 foundation

funda Ńie: Este structura care susţine sistemul mecanic.

Notă: In contextul echilibrării şi vibraţiilor echipamentelor rotative, termenul de fundaţie se referă în mod uzual la structura de bază, masivă, pe care este montată maşina.

2.15 quasi-rigid rotor rotor cvasi-rigid: Este rotorul flexibil ce poate fi echilibrat satisfăcător la o turaţia mai mică decât aceea la care rotorul are o săgeată semnificativă.

2.16 balancing speed

tura Ńia de echilibrare : Este viteza de rotaţie la care se echilibrează rotorul.

2.17 service speed

tura Ńia de lucru: Este viteza de rotaţie la care funcţionează rotorul după instalarea finală.

Definiţiile cuprinse în acest capitol se referă la dezechilibrul rotoarelor rigide. Ele pot fi, de asemenea, aplicate şi rotoarelor flexibile, dar deoarece dezechilibrul la asemenea rotoare se schimbă cu turaţia, orice valoare a dezechilibrului pentru aceste rotoare trebuie să fie asociată unei turaţii particulare. 3.1 unbalance

dezechilibrul: Este starea rotorului la care forţa de


59

vibraţie sau mişcarea se împarte pe lagăre ca rezultantă a for Ńelor centrifuge. Note :

1. Termenul de dezechilibru este câteodată folosit ca sinonim pentru valoarea dezechilibrului sau vector de dezechilibru.

2. Termenul de “neechilibrat” este folosit câteodată în loc de “dezechilibrat”, dar nu este corect.

3. Dezechilibrul va fi în general distribuit de-a lungul întregului rotor, dar poate fi redus la: a) dezechilibru static şi dezechilibru de cuplu, descris

de trei vectori de dezechilibru din trei plane stabilite, sau

b) dezechilibru dinamic descris de doi vectori de dezechilibru din două plane stabilite.

3.2 unbalance vector

vector de dezechilibru : este vectorul al cărui modul (amplitudine) este dat de valoarea dezechilibrului şi a cărui direcţie este dată de unghiul dezechilibrului.

3.3 amount of unbalance

valoarea dezechilibrului : este dată de mărimea cantitativă a dezechilibrului unui rotor fără a ne referi la poziţia lui unghiulară. Aceasta este obţinută din produsul dintre dezechilibrul de masă şi distanţa de la centrul de greutate la axa arborelui. Note: 1. Unitatea de măsură a dezechilibrului este gram

milimetru. 2. În unele ţări, termenii de “greutate” şi “masă” sunt

interschimbabili. 3.4 angle of unbalance

unghiul de dezechilibru : este dat de un sistem fix de coordonate polare, perpendicular pe axul arborelui şi care se roteşte odată cu acesta, unghiul polar al fiecărei mase dezechilibrate se află în sistemul de coordonate dat.

3.5 unbalance mass

masă de dezechilibru : este masa care se consideră a fi localizată pe o anumită rază, astfel încât produsul dintre această masă şi acceleraţia centripetă să fie egal cu forţa de dezechilibru. Notă: Acceleraţia centripetă este distanţa dintre axa arborelui şi masa dezechilibrului, înmulţită cu pătratul vitezei unghiulare a rotorului, se măsoară în radiani pe


60

secundă. 3.6 static unbalance

dezechilibrul static: Este starea de dezechilibru în care axa centrală principală este deplasată paralel cu axa arborelui. Notă: Mărimea cantitativă a dezechilibrului static este dată de rezultanta a doi vectori dinamici de dezechilibru.

3.7 quasi-static unbalance

dezechilibrul cvasi-static : Este starea de dezechilibru în care axa principală centrală intersectează axa arborelui într-un punct diferit de centrul de greutate.

3.8 couple unbalance

dezechilibrul de cuplu : este starea de dezechilibru în care axa principală centrală intersectează axa arborelui în centrul de greutate. Notă:

1. Mărimea cantitativă a dezechilibrului de cuplu este dată de suma momentelor a doi vectori de dezechilibru dinamic al căror punct de aplicaţie se găseşte în planul care conţine centrul de greutate şi axa arborelui .

2. Dacă dezechilibrul static al unui rotor este corectat într-un plan diferit de cel care conţine punctul de aplicaţie al vectorilor, dezechilibrul de cuplu va fi schimbat.

3.9 dynamic unbalance

dezechilibrul dinamic : Situaţia în care axa principală centrală nu este paralelă şi nu intersectează axa arborelui.

Notă: mărimea cantitativă a dezechilibrului dinamic poate fi dată de doi vectori de dezechilibru complementari aflaţi în două plane specificate (perpendiculare pe axa arborelui) şi care reprezintă dezechilibrul total al rotorului.

3.10 residual (final) unbalance

dezechilibrul rezidual (final): Este dezechilibrul care rămâne şi după echilibrare.

3.11 initial unbalance

dezechilibrul ini Ńial: Este dezechilibrul pe care îl are rotorul înainte de echilibrare.

3.12 unbalance force


61

for Ńa de dezechilibru: Dacă ne referim la planul de corecţie al unui rotor, forţa de dezechilibru este reprezentată de forţa centrifugă la o turaţie dată, care dă un dezechilibru în acest plan.

3.13 resultant unbalance force

for Ńa rezultant ă de dezechilibru : Este rezultanta forţelor centrifuge ale tuturor elementelor de masă ale unui rotor, cu condiţia ca rotorul să se rotească în jurul axei arborelui. Notă: Forţa de dezechilibru rezultantă se află întotdeauna în planul care conţine centrul de greutate al rotorului şi axa arborelui.

3.14 unbalance moment moment de dezechilibru : Este momentul unei forţe centrifuge al unui element de masă, care aparţine unui rotor şi al cărui punct de aplicaţie se află în planul ce conţine centrul de greutate al rotorului şi axa arborelui.

3.15 resultant unbalance moment: resultant moment o f

unbalance forces: momentul rezultant al for Ńelor de dezechilibru : Este momentul rezultant al sistemului de forţe centrifuge corespunzătoare tuturor elementelor de masă, cu punctul de aplicaţie aflat în planul care conţine centrul de greutate al rotorului şi axa arborelui. Note: 1. Unghiul şi mărimea momentului rezultant depind în

general de poziţia punctului de referinţă. 2. Există o poziţie a punctului de referinţă, în care

mărimea momentului rezultant este minimă (centru de dezechilibru).

3. Momentul rezultant este independent de poziţia punctului de referinţă când rezultanta forţelor de dezechilibru este zero.

3.16 unbalance couple

cuplu de dezechilibru : Este cuplul rezultant al sistemului forţelor centrifuge al tuturor elementelor de masă ale unui rotor, atunci când rezultanta forţelor de dezechilibru este zero.

3.17 specific unbalance

dezechilibrul specific: Valoarea dezechilibrului static (U) împărŃită la masa m a rotorului. Note: 1. Dezechilibrul specific este numeric egal cu


62

4. Echilibrarea

excentricitatea de masă (vezi 2.11). 2. În cazul unui rotor cu două plane de corecţie,

dezechilibrul specific se referă câteodată la dezechilibrul dintr-un singur plan, împărţit la masa rotorului alocată acestui plan.

3.18 balance quality grade

calitatea gradului de echilibrare : În cazul rotorilor rigizi, este dat de produsul dintre dezechilibrul specific şi viteza maximă unghiulară de lucru (vezi ISO 1940-1).

3.19 controlled initial unbalance

dezechilibru ini Ńial controlat : Dezechilibrul iniţial poate fi micşorat prin echilibrarea individuală a componentelor şi/ sau printr-o proiectare, producţie şi asamblare atentă a rotorului.

4.1 balancing

echilibrare: Este procedeul prin care distribuţia neuniformă de masă a unui rotor este verificată şi, dacă este necesar, ajustată, astfel încât dezechilibrul rezidual sau vibraţiile fusurilor şi/ sau forţele din lagăre la frecvenţa corespunzătoare turaţiei de lucru să se afle în limite specificate.

4.2 single-plane (static) balancing

echilibrare într-un singur plan (echilibrare static ă): Este procedeul prin care distribuţia neuniformă de masă a unui rotor rigid este ajustată pentru a asigura un dezechilibru static rezidual în limite specificate .

Notă: Echilibrarea într-un singur plan se poate face între doi suporţi cu muchii tăietoare, fără rotirea arborelui, dar mai nou echilibrarea se face pe maşini de echilibrat centrifugale.

4.3 two-plane (dynamic) balancing echilibrare în dou ă plane (echilibrare dinamic ă): Este procedeul prin care distribuţia neuniformă de masă a unui rotor rigid este ajustată, pentru a asigura un dezechilibru dinamic rezidual în limite specificate.

4.4 indexing unbalance dezechilibru de pozi Ńie: Este reprezentat de schimbarea dezechilibrului care apare după schimbarea


63

poziţiei a două componente rotorice una faţă de cealaltă datorită dezechilibrelor proprii fiecărui component, alunecării sau jocurilor.

4.5 method of correction

metoda de corec Ńie: Este metoda prin care distribuţia neuniformă de masă a unui rotor este ajustată astfel încât dezechilibrul sau vibraţiile produse de acesta să fie aduse la o valoare acceptabilă. În mod uzual, aceste corecţii se fac prin adăugare sau îndepărtare de material din masa rotorului.

4.6 component correction

corectarea componentelor : Este corectarea dezechilibrului într-un plan de corecţie prin adăugarea sau îndepărtarea de masă din două sau mai multe poziţii unghiulare predeterminate.

4.7 polar correction

corec Ńie polar ă: Este corectarea valorii dezechilibrului într-un plan de corecţie prin adăugare sau îndepărtare de masă dintr-o singură poziţie unghiulară.

4.8 correction (balancing) plane planul de corec Ńie : Este planul perpendicular pe axa arborelui unui rotor în care este făcută corecţia dezechilibrului.

4.9 measuring plane

planul de m ăsurare : Este un plan perpendicular pe axa arborelui în care este determinat vectorul dezechilibrului.

4.10 reference plane

planul de referin Ńă: Orice plan perpendicular pe axa arborelui la care se raporteaz ă o valoare a dezechilibrului.

4.11 test plane

planul de prob ă: Este un plan perpendicular pe axa arborelui unui rotor în care pot fi ataşate masele de probă.

4.12 acceptability limit limita acceptabil ă: Este o valoare a dezechilibrului aflată sub limita maximă la care care dezechilibrul rotorului este considerat acceptabil.

4.13 balance tolerance; maximum permissible residua l unbalance Uper


64

toleran Ńă de echilibrare, dezechilibrul rezidual maxim admis Uper. Este valoarea dezechilibrului în raport cu un plan (plan de măsurare sau plan de corecţie), care reprezintă maximum sub care dezechilibrul rotorilor rigizi este considerat acceptabil.

4.14 field balancing

echilibrare pe pozi Ńie: Procesul de echilibrare al unui rotor în propriile lagăre şi pe propria structură de susţinere şi nu pe o maşină de echilibrat.

Notă: Informaţiile referitoare la o bună echilibrare derivă din măsurarea forţelor de vibraţie sau din mişcările structurii de susţinere şi/ sau măsurarea altor factori responsabili de dezechilibrul rotorului.

4.15 indexing

indexare: rotaţia incrementală a rotorului în jurul axei fusului, cu scopul de a-l aduce la pozi Ńia dorit ă.

4.16 mass centring

centrare de mas ă: Procesul de determinare a axei principale de inerţie a unui rotor care urmează după efectuarea prelucrării fusurilor, centrelor sau a altor suprafeţe de referinţă, pentru a aduce axa rotaţie cât mai aproape posibil de axa principală.

4.17 correction mass

masă de corec Ńie: O masă ataşată rotorului într-un plan de corec Ńie dat, cu scopul de a reduce dezechilibrul până la nivelul stabilit.

Notă: O corecţie asemănătoare poate fi făcută prin îndepărtare de masă din partea diametral opusă poziţiei la care ar trebui adăugată masa.

4.18 calibration mass

masă de calibrare : O masă de greutate cunoscută, folosită:

a) împreună cu un rotor de probă, pentru calibrarea

unei maşini de echilibrare, şi b) pentru primul tip de rotor pentru calibrarea maşinii

cu lagăre moi, pentru un tip particular de rotor sau pentru mai mulţi rotori identici.

4.19 trial mass

masă de prob ă: o masă selectată arbitrar (sau în funcţie de experienţa avută cu alte rotoare) şi ataşată la un rotor


65

pentru a-i determina comportarea. Notă: Masa de probă se foloseşte în mod uzual pentru echilibrările pe poziţie, unde condiţiile nu pot fi controlate cu precizie şi/ sau echipamentul de echilibrare de precizie nu este disponibil.

4.20 test mass

masă de verificare : o masă precis definită, folosită împreună cu un rotor de probă pentru a verifica o maşină de echilibrare. Note: 1. Termenului “greutate de verificare” este depăşit de

aceea termenul de “masă de verificare” a primit acceptarea internaţională.

2. Specificaţia pentru masa de verificare trebuie să includă valoarea masei şi poziţia (locul de amplasare); abaterile cumulate de la aceste valori nu trebuie să aibă un efect semnificativ asupra rezultatelor testării.

4.21 differential test masses

mase de verificare diferen Ńiale : Două mase, reprezentând valori diferite ale dezechilibrului, adăugate rotorului în acelaşi plan transversal în poziţii diametral opuse.

Note: 1. Masele de testare diferenţiale sunt folosite, de

exemplu în cazurile în care folosirea unei singure mase de testare este nepractică.

2. Cea mai mică dintre cele două mase de testare diferenţiale este uneori numită masă “de tarare”, iar cea mai mare “tarare – delta”.

4.22 differential unbalance

dezechilibru diferen Ńial : Diferenţa de dezechilibru între două mase de testare diferenţiale.

4.23 index balancing (as applied to multipart rotor

assemblies) echilibrare indexat ă (se aplic ă la ansamblurile rotorice cu mai multe componente) procedura prin care fiecare parte a unui rotor cu multicomponente este corectată pentru eliminarea erorii de dezechilibru proprie prin indexarea unei părţi a ansamblului relativ la celelalte.

Note: 1. Echilibrarea indexată este realizată prin echilibrarea


66

5.Maşini şi echipamente de

echilibrat (vezi ISO 2953)

unui rotor cu mai multe componente în cadrul limitelor cerute, indexarea unei părţi specifice direct la 180º cu respectarea corecţiei jumătăţii dezechilibrului indexat rămas pentru fiecare parte.

2. Dacă indexarea la 180º nu este posibilă, alte unghiuri pot fi folosite, oricum în acest caz calcularea vectorului poate fi cerută.

4.24 vibration transducer plane

planul de transmitere a vibra Ńiei : Este planul perpendicular pe axa arborelui, în care este localizată transmiterea vibraţiei.

5.1 balancing machine

maşină de echilibrat : maşina care asigură măsurarea dezechilibrului unui rotor , ce poate fi folosită pentru ajustarea distribuţiei de masă pentru un rotor montat pe ea şi unde mişcarea vibratorie la 1 x RPM a fusurilor şi forţa din lagăre pot fi reduse atât cât este necesar.

5.2 gravitational (non-rotating) balancing machine

maşini de echilibrat gravita Ńionale (nerotative): Maşini de echilibrat care asigură suportul unui rotor rigid în condiţii nerotative şi care furnizează informaţii asupra valorii şi a unghiului dezechilibrului static.

5.3 centrifugal (rotational) balancing machine

maşini de echilibrat centrifuge (rotative) : Maşini de echilibrat care asigură suportul şi rotirea unui rotor efectuând măsurarea mişcării sau a forţelor de vibraţie la 1 x RPM datorate dezechilibrului din rotor.

5.4 single-plan (static) balancing machine

maşini de echilibrat statice (într-un plan) : Maşini de echilibrat gravitaţionale sau centrifuge care furnizează informaţii pentru realizarea echilibrării într-un singur plan.

5.5 dynamic (two-plane) balancing machine

maşini de echilibrat dinamic (în dou ă plane) : Maşini de echilibrat centrifuge care furnizează informaţii pentru


67

realizarea echilibrării în două plane de echilibrare.

Notă: Maşinile de echilibrat dinamic sunt câteodată folosite pentru a realiza echilibrarea într-un singur plan.

5.6 hard bearing (force-measuring, below-resonance)

balancing machine maşină de echilibrat cu lag ăre rigide (cu m ăsurarea for Ńei, sub-rezonan Ńă): Maşină care are domeniul tura Ńiei de echilibrare sub frecven Ńa natural ă a sistemului reazem – rotor.

5.7 resonance balancing machine

maşina de echilibrat cu rezonan Ńă: Maşină cu o turaţie de echilibrare corespunzătoare frecvenţei naturale a sistemului reazem – rotor.

5.8 soft bearing (above resonance) balancing machin e

maşini de echilibrat cu lag ăre moi: Maşina care are o turaţie de echilibrare peste frecvenţa naturală a sistemului reazem - rotor.

5.9 compensating (null-force) balancing machine

maşină de echilibrat cu compensare (for Ńă nul ă): Maşina de echilibrat care are un sistem încorporat de calibrare a forţelor sistemului ce contracarează forţele de dezechilibru din rotor.

5.10 direct reading balancing machine

maşină de echilibrat cu citire direct ă: Este maşina de echilibrat care poate fi fixată să indice dezechilibrul în termeni de poziţii unghiulare, şi în unităţi de masă în grame (sau uncii) în oricare două plane de măsurare, fără a necesita calibrarea individuală pentru primul tip de rotor.

5.11 swing diameter

diametru de rotire : Este diametrul maxim al unei piese acceptat de o maşină de echilibrat.

5.12 field balancing equipment

echipament de echilibrare a unui utilaj pe pozi Ńie: Ansamblul instrumentelor de măsură ce furnizează informaţii pentru efectuarea operaţiilor de echilibrare a pieselor asamblate care nu sunt montate pe o maşină de echilibrat.

5.13 amount indicator indicator de valoare : Este reprezentat de cadranul, scala sau contorul de pe o maşină de echilibrat cu care


68

se măsoară valoarea dezechilibrului sau efectele acestuia.

5.14 practical correction unit

unitate de corec Ńie practic ă: Este unitatea indicată de maşina de echilibrat, corespunzătoare unei unităţi de valoare a dezechilibrului. Pentru uşurinţă, se asociază cu o rază specifică şi un plan de corecţie şi se exprimă în mod obişnuit ca unităţi ale unei cantităţi alese arbitrar, cum ar fi adâncimea de găurire la un diametru dat, greutate sau lungimea sârmei de sudură, pene şi piese de corecţie.

5.15 counterweight

contragreutate: Greutatea adăugată la un corp pentru a reduce dezechilibrul, calculată pentru o poziţie anume.

Notă: Greutăţile ce pot fi folosite pentru a aduce un corp asimetric la o anumită stare de echilibru sau pentru a reduce momentele de încovoiere interne ale unui corp, cum ar fi arborii cotiţi.

5.16 compensator

compensator : Facilitate a unei maşini de echilibrat care face posibil ca dezechilibrul iniţial al unui rotor să fie anulat uzual pe cale electrică, reducând astfel timpul necesar calibrării.

5.17 angle indicator

indicator unghiular : Dispozitiv folosit pentru indicarea unghiului dezechilibrului.

5.18 sensitivity switch

comutator de sensibilitate : Un comutator utilizat pentru a schimba dezechilibrul maxim care poate fi indicat uzual în trepte de 10/1 sau mai mici.

5.19 angle reference generator

generator de unghi de referin Ńă: Este aparatul folosit în echilibrare pentru a genera un semnal care defineşte poziţia unghiulară a rotorului.

5.20 angle reference marks

marcator de unghi: acest marcaj se amplasează pe rotor pentru a marca unghiul de referinţă; acesta poate fi optic, magnetic mecanic sau radioactiv.

5.21 vector measuring device


69

dispozitiv de m ăsurare a vectorului : Este dispozitivul folosit pentru măsurarea, afişarea valorii şi a unghiului dezechilibrului prin vectori de dezechilibru reprezentaţi printr-un punct sau o linie.

5.22 component measuring device

dispozitiv de m ăsurare a componentei : Este dispozitivul folosit pentru măsurarea, afişarea valorii şi a unghiului dezechilibrului prin componente selectate ale vectorului de dezechilibru.

5.23 balancing machine minimum response

răspunsul minim al ma şinii de echilibrat : Posibilitatea maşinii de echilibrat de a sesiza şi indica valoarea minimă a unui dezechilibru în condiţii specificate.

5.24 balancing machine accuracy

precizia ma şinii de echilibrat : Limitele între care valoarea şi unghiul dezechilibrului pot fi măsurate în condiţii specificate.

5.25 correction plane interference (cross efect)

interferen Ńa planelor de corec Ńie (efect încruci şat): Schimbarea indicaţiei maşinii de echilibrat pentru un plan de corecţie al unui rotor dat şi care este observată prin schimbarea dezechilibrului în alt plan de corecţie.

5.26 correction plane interference ratio

raportul interferen Ńei planului de corec Ńie: Relaţia dintre interferenţele IAB şi IBA a două plane de corecţie A şi B pentru un rotor dat este definită prin următoarea formulă: IAB= UAB/UBB Unde UAB şi UBB reprezintă dezechilibrele din planele A şi B cauzate de adăugarea în planul B a unei valori a dezechilibrului specificate. IAB= UBA /UAA Unde UBA şi UAA reprezintă dezechilibrele din planele B şi A cauzate de adăugarea în planul A a unei valori a dezechilibrului specificate. Note:

1. Raportul este exprimat de obicei în procente.

5.27 couple unbalance interference ratio

raportul interferen Ńei dezechilibrului de cuplu : Raportul interferenţei ISC este definit de următoarea


70

relaţie: ISC = US/UC Unde US este schimbarea indicaţiei dezechilibrului static al maşinii de echilibrat, atunci când se introduce în rotor o valoare dată a dezechilibrului de cuplu UC. Notă: Acest raport este în general folosit pentru testarea maşinilor de echilibrat cu un singur plan şi poate fi exprimat în procente, prin multiplicare acestuia cu distanţa maximă dintre planele de verificare ale rotorului de probă.

5.28 plane separation

separarea planelor : La o maşină de echilibrat este metoda de reducere a raportului interferenţei planului de corecţie pentru un anume rotor .

5.29 balancing machine sensitivity

sensibilitatea ma şinii de echilibrat : La o maşină de echilibrat în condiţii specificate, este incrementul indicaţiei de dezechilibru exprimată ca o mişcare a unui ac indicator sau schimbarea cifrelor la un indicator digital.

5.30 plane separation (nodal) network

reŃeaua planului de separare : Circuitul electric intercalat între traductorii de mişcare şi indicatorii dezechilibrului, care realizează funcţionarea electrică a planului de separare fără a necesita poziţii particulare pentru traductorii de poziţie.

5.31 parasitic mass

masa parazitar ă: La o maşină de echilibrat, este reprezentată de orice masă diferită de cea a rotorului echilibrat, care este deplasată de forţa de dezechilibru dezvoltată în rotor.

5.32 permanent calibration

calibrare permanent ă: Aceasta este o caracteristică a maşinii de echilibrat cu lagăre rigide, care îi permite să fie calibrată o dată pentru toţi rotorii, ea rămânând calibrată pentru orice rotor care se încadrează între anumite limite de masă şi turaţie.

Notă: Maşina poate fi reglată pentru dimensiuni diferite ale rotorilor.

5.33 unbalance reduction ratio (URR) raportul de reducere a dezechilibrului (URR ): Raportul de reducere a dezechilibrului printr-o singură


71

corecţie a dezechilibrului iniţial: URR = (U1-U2)/U1 =1 – (U2/U1) Unde U1 este valoarea dezechilibrului iniţial. U2 este valoarea dezechilibrului rămas după o corecţie Note:

1. Raportul de reducere a dezechilibrului este o măsură a eficienţei globale a corecţiei dezechilibrului.

2. Acest raport este exprimat uzual în procente. 5.34 calibration

calibrarea: Procesul de reglare a maşinii, prin selectarea unitaţilor de măsură, tipul rotorului, planele de corecţie şi a poziţiei unghiului de referinţă.

5.35 setting

configurare: Pentru tipurile de maşini cu lagăre rigide configurarea este operaţiunea de introducere în maşină, a informaţiilor referitoare la locul planelor de corecţie, locul lagărelor, razele de corecţie şi turaţia, dacă se cere.

5.36 mechanical adjustment

reglare mecanic ă: Operaţia de pregătire din punct de vedere mecanic a maşinii pentru echilibrarea unui rotor.

5.37 self-balancing device

echipament de auto-echilibrare : Echipament care compensează automat schimbările dezechilibrului în timpul funcţionării normale.

5.38 minimum achievable residual unbalance U mar

dezechilibrul rezidual minim ob Ńinut U mar: Reprezintă cea mai mică valoare a dezechilibrului rezidual ce poate fi obţinută pe o maşină de echilibrat.

5.39 minimum achievable residual specific unbalance

Uemar dezechilibrul rezidual specific minim ob Ńinut U emar: Reprezintă cea mai mică valoare a dezechilibrului rezidual specific ce poate fi obţinută pe o maşină de echilibrat în condiţii date.

5.40 claimed minimum achievable residual unbalance

dezechilibrul rezidual minim necesar cerut : Valoarea dezechilibrului rezidual minim obţinut stabilit de producătorul maşinii de echilibrat şi măsurabil în conformitate cu procedura specificată în ISO 2953.


72

5.41 measuring run (on a balancing machine) procedura de m ăsurare (la o ma şină de echilibrat): Echilibrarea unui rotor presupune următorii paşi :

a) reglarea mecanică a maşinii inclusiv a motorului de antrenare, scule şi/ sau adaptor.

b) Reglarea sistemului de indicare. c) Pregătirea rotorului pentru echilibrare. d) Accelerarea rotorului. e) Măsurarea dezechilibrului. f) Decelerarea rotorului. g) Orice operaţii suplimentare necesare citirii şi

memorării datelor despre rotorul de echilibrat. h) Orice alte operaţiuni necesare (de ex. măsuri de

siguranţă.) Note: 1. În cazul echilibrării în producţie de serie, paşii a) şi b)

sunt în mod uzual omişi la prima măsurare. Pentru măsurările următoare sunt omişi paşii a), b) şi c).

2. Procedura de măsurare uneori este numită procedură de verificare.

5.42 balancing run (on a balancing machine) sesiune de echilibrare (la o ma şină de echilibrat): Este procedura ce cuprinde un proces de măsurare şi procesul de corecţie asociat acestuia.

5.43 floor-to-floor time

timpul total necesar : Este timpul total care include timpul necesar pentru sesiunea de echilibrare şi măsurare precum şi pentru montarea, respectiv demontarea rotorului de pe maşină. Notă: timpul este în mod normal exprimat în minute.

5.44 cycle rate rata ciclurilor : Numărul de porniri şi opriri ale unei maşini de echilibrat pentru un rotor dat, având un moment de inerţie specificat şi pentru o turaţie de echilibrare dată, care poate fi efectuat într-o oră (fără a avaria maşina) atunci când se echilibrează un rotor.

5.45 production rate

rata de productivitate : Inversul timpului total necesar. Notă: Rata de productivitate se exprimă în piese pe oră.

5.46 traverse test test de acceptabilitate : Este testul prin care dezechilibrele reziduale ale unui rotor pot fi găsite (vezi ISO 1940-1) sau cu care o maşină de echilibrat poate fi testată, pentru a fi în conformitate cu dezechilibrul rezidual minim obţinut cerut Umar.


73

6. Rotoare flexibile

5.47 vertical axis freedom

gradul de libertate al axei verticale : Gradul de libertate al lagărelor sau carcasei unei maşini de echilibrat orizontale; posibilitatea de a fi rotite cu câteva grade în jurul unei axe verticale care trece prin centrul de susţinere.

6.1 (rotor) flexural critical speed tura Ńie critic ă de încovoiere : Este turaţia unui rotor la care se obţine maximul de încovoiere al rotorului şi la care această încovoiere este semnificativ mai mare decât mişcarea la fusuri.

6.2 rigid-rotor-mode critical speed

tura Ńia critic ă la rotorul rigid : Este turaţia rotorului la care există deplasare maximă a fusurilor semnificativ mai mare decât încovoierea rotorului.

6.3 (rotor) flexural principal mode

modul principal de încovoiere : Pentru sistemele de rotori/ lagăre neamortizate,o reprezintă forma pe care o ia rotorul la turaţia critică de încovoiere.

6.4 multiplane balancing

echilibrare în plane multiple : Se aplică la echilibrarea rotoarelor flexibile şi reprezintă orice procedeu de echilibrare cerut de corectarea dezechilibrului în mai mult de două plane de corecţie.

6.5 modal balancing

echilibrare modal ă: Procedeul de echilibrare a rotoarelor flexibile prin care corecţiile dezechilibrului se realizează prin reducerea amplitudinii vibraţiei între limite specifice modului de încovoiere principal.

6.6 nth modal unbalance

dezechilibru modal n : Este dezechilibrul care afectează numai modul principal n al configuraţiei de deflecţie pentru un sistem rotor/ lagăr. Notă: Dezechilibrul modal n nu este un singur dezechilibru, este o distribuţie a dezechilibrului un (z) in modul principal n. Acesta poate fi reprezentat matematic printr-un vector de dezechilibru Un care ţine cont de influenţa asupra sa a modului principal n.


74

6.7 equivalent nth modal unbalance echivalentul dezechilibrului modal n : Este dezechilibrul Une minim echivalent ca efect al dezechilibrul modal n în configuraţia de deflecţie din modul principal n. Note: 1. Există relaţia Un = Uneøn(ze), unde øn(ze) este

valoarea funcţiei modale pentru z=ze coordonata axială a planului transversal unde Une se aplică.

2. Un set de mase distribuite într-un număr de planuri apropiate de corecţie sub care dezechilibrul modal n poate fi afectat este numit set modal de dezechilibru echivalent n.

3.Un dezechilibru modal echivalent n va influenţa dezechilibrele modale, altele decât modul n.

6.8 modal balance tolerance

toleran Ńă de echilibrare modal ă: Este limita sub care dezechilibrul modal echivalent care este specificat este considerat acceptabil.

6.9 multiple-frequency vibration

vibra Ńie la frecven Ńe multiple : Este vibraţia la o frecvenţă corespunzătoare unui multiplu întreg al turaţiei de mers.

Notă: Această vibraţie poate fi cauzată de anizotropie la un rotor, de caracteristici neliniare ale sistemului rotor/ lagăr, sau de alte cauze.

6.10 thermally induced unbalance

dezechilibru termic indus : Reprezintă modificarea asupra stării de dezechilibru a rotorului când se schimbă condiţiile de temperatură. Notă: Schimbarea dezechilibrului poate fi permanentă sau temporară.

6.11 low speed balancing (relating to flexible roto rs) echilibrarea la tura Ńie joas ă (pentru rotoare flexibile): Este metoda de echilibrare la o turaţie la care rotorul ce urmează a fi echilibrat poate fi considerat rigid.

6.12 high speed balancing (relating to flexible rot ors)

echilibrare la tura Ńie înalt ă (pentru rotoare flexibile) . Este metoda de echilibrare la o turaţie la care rotorul ce urmează a fi echilibrat nu poate fi considerat rigid.

Defini Ńiile cuprinse în acest paragraf se aplic ă corpurilor libere rigide rotative. În orice caz, când un asemenea corp este montat pe o maşină


75

7. Corpuri de rotaţie libere

rigide.

de echilibrat, el poate fi considerat rotor şi în acest caz toate definiţiile cuprinse în paragrafele de la 1 la 5 pot fi folosite. 7.1 rigid free-body

corp liber rigid : Îl reprezintă sistemul de particule cu conexiuni interne rigide şi fără restricţii exterioare.

7.2 rotating rigid free-body

corp liber rigid rotativ : Este corpul liber rigid ce se roteşte în jurul unei axe.

Notă: Axa de rotaţie nu este staţionară dacă nu este o axă principală de rotaţie.

7.3 centru of mass

centrul de mas ă: Punctul asociat unui corp căruia îi pot fi conferite proprietăţile unei particule având o masă egală cu a sistemului dat şi al cărei prim moment măsurat în orice plan este egal cu primul moment al sistemului.

7.4 principal axis location

amplasarea axei principale : Amplasarea axei principale este obţinută din deviaţia centrului de masă faţă de axa proiectată şi de unghiul de înclinare al axei principale faţă de axa proiectată.

7.5 design axis

axa proiectat ă: Este axa în jurul căreia părţile şi ansamblurile sunt proiectate şi în jurul căreia se intenţionează a se face echilibrarea corpului. Notă: În cazul ideal axa de proiectare coincide cu axa de spin.

7.6 rigid free-body unbalance

dezechilibrul corpului liber rigid : Este starea existentă în orice corp de rotaţie liber rigid aflat pe o maşină de echilibrat, şi la care mişcarea de rotaţie este împărţită în jurul axei de spin ca rezultat al forţelor centrifuge.

Note: 1. Mişcarea de rotaţie a axei principale poate fi cilindrică,

conică sau o combinaţie a acestora. 2. Definiţiile pentru dezechilibru static al corpurilor rigide

libere, dezechilibru de cuplu al corpurilor rigide libere precum şi pentru dezechilibrul dinamic al corpurilor rigide libere sunt aceleaşi cu cele cuprinse la 3.6, 3.8 şi 3.9 cu excepţia axei de spin care este folosită aici ca o axă de referinţă în locul axei arborelui.


76

8. Dispozitive pentru maşina de echilibrat

7.7 rigid free -body balancing echilibrarea corpurilor libere rigide: Este procedeul prin care distribuţia de masă la un corp liber rigid este verificată şi dacă este necesar, este ajustată astfel încât amplasarea axei principale să se afle între limitele stabilite.

8.1 dummy rotor

rotor de echilibrare (rotor fals): Este o componentă cu o rigiditate adecvată şi cu aceleaşi caracteristici dinamice (localizarea centrului de masă, masa şi momentul de inerţie) ca ale rotorului sau o parte a unui rotor pe care le poate înlocui.

8.2 mandrel; balancing arbor

mandrin ă; dorn de echilibrare : Ax prelucrat pe care se montează piesele de echilibrat.

8.3 unbalance bias of a mandrel (balancing arbor)

dezechilibrul controlat al dornului de echilibrare : Un dezechilibru cunoscut adăugat dornului de echilibrare.

Notă: Dezechilibrarea dornului de echilibrare este utilă la echilibrarea în serie a unor rotoare identice pentru a introduce un dezechilibru specificat, la o poziţie unghiulară cunoscută, astfel încât după îndepărtarea rotorului de pe dornul de echilibrare acesta să aibă un dezechilibru specificat.

8.4 bias mass

masă de dezechilibru controlat: Masa care se adaugă dornului de echilibrare, pentru a crea dezechilibrul dorit.

8.5 master rotor

rotorul etalon : Este rotorul calibrat pe care se pot adăuga mase de echilibrare în poziţii cunoscute şi care este folosit în mod periodic la verificarea calibrării unei maşini de echilibrat.

8.6 nodal bar

bară nodal ă: Este bara rigidă cuplată prin lagăre la rotorul rigid rezemat flexibil, a cărei mişcare esenţială este paralelă cu axa arborelui.

Note: 1. Prezenţa sa permite corectarea planului de separaţie

prin localizarea traductorilor de mişcare în centrele de rotaţie corespunzătoare centrelor de şoc localizate în planele de cuplare.

2. Traductorul de mişcare este montat astfel încât să aibă


77

un raport de interferenţă minim al planelor de corecţie. 8.7 calibration rotor

rotor de calibrare : Este rotorul (în mod uzual primul dintr-o serie) folosit pentru calibrarea unei maşini de echilibrat.

8.8 proving (test) rotor

rotor de control (rotor de testare) : Rotorul rigid proiectat cu o masă corespunzătoare pentru testarea maşinilor de echilibrat şi echilibrat suficient pentru a permite introducerea unui dezechilibru, exact ceea ce înseamnă adăugarea de mase cu o înaltă reproductibilitate a magnitudinii şi a poziţiei unghiulare.

CONSOLA BM APT300 SOFTWARE - Mobil Industrial...

Documents

Transcript of CONSOLA BM APT300 SOFTWARE - Mobil Industrial...