Comunicare Mangeriala Si Consultaie de Imagine

download Comunicare Mangeriala Si Consultaie de Imagine

of 8

Transcript of Comunicare Mangeriala Si Consultaie de Imagine

  • 8/17/2019 Comunicare Mangeriala Si Consultaie de Imagine

    1/8

  • 8/17/2019 Comunicare Mangeriala Si Consultaie de Imagine

    2/8

    Descrieti modelul verbal si non-verbal al comunicarii (Margo .K trasne)

    Partea : Pre!entarea sinelui.

    ".Pre!enta

    Ca#acitatea de:

    - $nergi!are a sinelui- Contrlul energiei- Manifestare a increderii- Ascultare cu atentie

    - A#arenta de ascultare cu atentie- %% Contaminare& a auditorului- Pre!entare coerenta

    '.Contactul visual

    Ca#acitatea de:

    - Privire a ascultatorilor rand #e rand- De#lasare #e un traseu a#arent arbitral- De#lasare de la o #ersoana la alta% la sfarsitul nui cuvant% #ro#o!itie su fra!a

    - nde#artare de o fata care va ca#tea!a

    . $#resie

    Ca#acitatea de:

    - Mobilitate facial- Mentinere a e#resivitatii faciae- Cores#ondenta intre e#resii si idei- Accentuarea emotiilor #rin e#resii- A !ambi cu oc*ii

    - A !ambi cu gura

    +.Po!itie

    Ca#acitatea de:

    - Mentinere a unei #o!itii commode% dre#te- Dilatare a cutii toracice

  • 8/17/2019 Comunicare Mangeriala Si Consultaie de Imagine

    3/8

    - ,elaare a bratelor - ntindere a coloanei vertebrale- inere a #icioarelor cu varfurile dre#t inainte

    .Gestica

    Ca#acitate de:

    - Control al degetelor mainilor si bratelor% #entru a accentua ideile- Mentinere a #almelor desc*ise% neinclestate% de#arte de #ubis% in afara bu!unarelor% in

    fata tru#ului- Mentinere a coatelor de#artate de trunc*i

    /. Miscari cor#orale

    Ca#acitate de:

    - Control al miscarilor cor#orale- Mers si o#riri in voie- $vitare a manierismelor deconcentrate% de e: tresaririle% leaganul% clatinatul% scar#inatul

    0. 1oce si dictiune

    Ca#acitate de:

    - 1orbire fara #ierderi de aer% stridenta% na!alitate%raguseala sau voce guturala- 1orbire la volum #otrivit- 1orbire #e o larga gama de tonalitati- Modulare a ritmului fra!arii- Pronuntie clara% #recisa% nefortata- A face #ause de effect- Control al res#iratiei

    2. ,e#etitii

    Ca#acitate de:

    - ,e#etitive fara #ierderea #ros#etimii

    Partea a a: #re!entarea ideilor 

    Ca#acitate de:

    - Articulare a gandurilor intr-un mod clar sau concis- Construire a unei e#rimari cu ince#ut% mi3loc si sfarsit- 1enire in intam#inarea necesitatilor auditorului- 4c*imbare din mers (gandire #e #icioare)- Mentinere a ascultatorilor im#licate

  • 8/17/2019 Comunicare Mangeriala Si Consultaie de Imagine

    4/8

    - m#rovi!atie in vorbire- nlocuire a vorbitului cu scrisul

    Partea a a: #re!entarea materialelor 

    Ca#acitatea de:

    - Construire a unor material ca#tivante visual% care accentuea!a ideile- 4criere de tete succinte% active% #entru materialele vi!uali!ate- 5olosire cu usurinta accesorilor vi!uali!ate

    6rmata dar nu cea de #e urma

    Ca#acitatea de:

    A va simti bine in tim# ce #re!entati

    Cinci intrebari dificifle la un interviu

    1. Ce aduci nou în companie?

    Aceasta este considerat7 una dintre cele mai dificile 8ntreb7ri cu care se #oate confrunta uncandidat 8n tim#ul interviului de anga3are #entru c7 nu eist7 un r7s#uns universal valabil care s7mul9umeasc7 orice recrutor.

    4inceritatea este indicat7 8n acest ca!% s#un s#ecialitii 8n resurse umane. m#ortant este s7 tii s789i ;vin!i; #unctele forte i s7 89i e#rimi motiva9ia de a lucra #entru com#ania la care daiinterviul de anga3are.

    2. Care este planul tău pentru următorii cinci ani?

  • 8/17/2019 Comunicare Mangeriala Si Consultaie de Imagine

    5/8

    ;

  • 8/17/2019 Comunicare Mangeriala Si Consultaie de Imagine

    6/8

    ,as#uns:Da eem#le concrete de situatii dificile #rin care ai trecut la locul de munca. A#oi #ovesteste ce ai facut #entru a re!olva #roblema.

    @fera ras#unsuri #o!itive: ;C*iar daca a fost dificil cand o colega a renuntat fara sa anunte% amfost ca#abili sa reorgani!am de#artamentul% asa incat sa aco#erim #o!itia #ana a fost adus un om

    nou;?ogos

    Acest #rim nivel se refera% deo#otriva la gandire% vorbire% limba3% adica dimensiunearationala% logica a finite umane. ?a nivelul sau% se structurea!a argumentarea% masura maiestrieide a invinge sau de a onvinge auditorul. Discursul este un imens silogism care #leaca de laformularea unei (unor) #roblem si% in calitate de discurs #roblematic:

    - Pune #robleme- 4ugerea!a #robleme

    - 4e inc*eie cu #robleme.Problema% definite ca o situatie inb care dis#unem de o multime (finite) de informatii date si nise cere sa aflam 4olutia% intra% de regula% in structura unui discurs.

    Multe discursuri au ramas celebre #rin logica lor interna. n Antic*itate% oratorii se #regateauintens in domeniul stiintei gandirii% mari retori care #rintr-o generoasa sinergie% erau si marilogiceni ( este ca!ul% in retorica romaneasca a lui itu Maiorescu). n sens larg% multi oratori auiubit %%din umbra& gandirilor lor% stiinta create de Aristotel% avand constiinta ca acesta este unsolid %%organon&% si in ra#ort cu activitatea in materie de oratorie. @ratorii-#oliticieni% oratorii- 3uristi% oratori-#rfoesori au a#elat% fiecare in felul lor%la gandirea corecta.

    %%Prietena fidela& cu logica i-a scos #e unii oratori c*iar din momentane cri!e de ins#iratie%calau!indu-le ideile si mesa3ee #e drumul dre#t si sigur catre inima si cugetul ascultatorilor.?ogica argumentatiei% dublata de un stil rafinat% atractiv% s#oreste considerabil #uterea #ersuasiva a unui discurs% nete!ind calea acestuia catre auditoriu. Du#a cum vor arata intr-un #aaragrf umator al cartii noastre% scara argumentative este construita gradul% in numele unei #ermanente constiinte a finalitatii discursului. @ratorul nu face deductii de drgul deductiilor% cile subordonea!a in orice moment sco#ului #ro#us #rintr-o anumita #re!enta retorica.

    A#aritia in fata #ublicului trebuie sa benificie!e de o #regatire logico-conce#tuala:

    ) @ratorul se gandeste la cee ace trebuie sa s#una auditorului are datoria de a-si organi!adiscursul in #erimtrul bine conturat al temei asumate #ublicul va veni sa asculte tratareaunui anumit subiect% anuntat si enuntat in #realabil.Decala3ul intre tema si tratare (ignorarea sau ocolirea voluntara a subiectului) va fi denatura sa deteriori!e!e %% relatia de confidenta mutuala&

  • 8/17/2019 Comunicare Mangeriala Si Consultaie de Imagine

    7/8

    Dintre vorbitor si audienta. Publicul ii va asculta %%#eroratia& din #ure ratiuni de #rotocolsau din motive administrative (obligatie)% asa cum fac studentii la unele cursuri com#letneinteresante% dar a caror frecventare este obligatorie.?a gandirea a #riori asu#ra subictului tratat% oratorul se situea!a la nivelul ?ogosului. nfa#t% acesta reali!ea!a o %%#re!entare antici#ativa&% in !ona imaginatiei% a cee ace va

    s#une (desigur% in linii generale% dar definitorii) este oarecum o %%re#etitive conce#tual-argumentativa&% ca in ca!ul marilor actori %%in oglinda&% inainte de a intra la %%3udecatascenei&.

    ) Deo#otriva% oratorul trebuie sa se gandeasca la modul in care isi va #re!enta #ro#riileidei si #erce#tii in confruntarea cu audienta si acesta este un eercitiu antici#ative%eminamente logic% caci el se refera cu #rioritate la:

    - dentificarea argumentelor forte- Abordarea unui nivel cores#un!ator al inteligibilitatii e#unerii- 4tabilirea unui ra#ort clar intre abstract si em#irico-factual (#onderea eem#lificarilor)- Ptregatirea unor momente de detensionare a atmosferei ( daca va fi ca!ul) ca si a unor

    re#licivorbe de s#iritcalambururi s.a (#e #ost de %%cartuse strategice intr-o batalie #e caredoreste cu orce #ret sa o castige).ot la nivelul ?ogosului se studia!a un orator si atunci cand isi sustine #ro#riu-!is discursulde la tribuna. $ste #erioada in care logica sa #realabila (antici#ative) se sincoroni!ea!a ( sau%de la ca! la ca!% se confrunta) cu logica concreta% *ic et nunc% unde intervine substantial sideseori incontrolabil #re!enta (s#iritual) a #ublicului.Pentru a convinge% un discurs nu #oate sa nu faca a#el la resursele logicii. Acest a#el va fido!at si valorificat in functie de #rofilul si gradul de e#erti!a ale audientei :intr-un fel vavorbi un orator in fata unor academicieni si in alt fel% in fata unor #astori adunati in varf demunte %%Eestrea sa s#irituala& este absolul aceeasi% dar ?ogosul il indeamna la o ada#tare

    necesara- nu doar de limba3% dar si de nivel ideatic conce#tual.Preluand o sintagma a lui itu Maiorescu% orice discurs ar trebui sa se #lase!e in %% cerculluminous al constiintei& s#iritual de reflective% #rin %%calatoriile&sale #ermanente inintimitarea cugetului-mai ales in insufi momentul unei #restatii retorice- este de natura sa iiofere celui care vorbeste un grad s#orit de %%confort intellectual& ideile ii vin mai usor inminte% se inlantuie unele cu altele mai armonios% iar drumul #ersuasive a#are neted si maisigur.6n orator veritabil% trebuie in orice moment% sa se regaseasca in universal ?ogosului. >uintam#lator% atunci cand definirea #rofilul com#le al oratorului% Cicero evidentia% dre#t #rime conditii absolut necesare:

    - Ascutimea la minte a logicianului- Cugetarea filosofului

    Gandirea nu #oate fi insa% conce#uta in afara limba3ului aici se regaseste o alta dimensiunefundamental a ?oogosului.Du#a cum remarca Fuintilian% !eul cel dintai% #arintele tuturorlucrurilor si faruitorul lumii %%#rin nimic nu a deosebit #e om de celelalte finite muritoare%decat #rin darul graiului. @amenii au fost in!estrati cu ratiune% dar ratiunea insasi nu ar fiatat de utila% %% daca nu am #utea reda #rin cuvinte cele conce#ute cu mintea caci graiul ne

  • 8/17/2019 Comunicare Mangeriala Si Consultaie de Imagine

    8/8

    deosebeste% mai mult decat inteligenta sau gandirea% de celelalte finite. 4i atunci continuaFuintilian daca !eii nu ne-au *ara!it nu dar mai bun decat cuvantul% %%ce am #uteaconsidera nmai semn de atentia si de osteneala noastra& @ratoria se afla la %%rascrucea& dintre gandire si limba3% valorificandu-le din #lin #eamandoua% in straduinta de a convinge.