c3 Riscuri Chimice in Ss

8/18/2019 c3 Riscuri Chimice in Ss

1/48

Expunerea la riscuri chimice în mediul sanitar

Contactul cu substanţe chimice este cuasipermanent:- cu ocazia gesturilor şi a manevrelor diagnostice şi terapeutice,- în munca de laborator,

- în timpul activităţilor de curăţare şi spălare a instrumentarului sau asuprafeţelor etc. nfrastructura unui spital obişnuit cuprinde şi sectoare in care prezenţasubstanţelor chimice în special antiseptice şi dezinfectante este obligatorie- sectoarele alimentare,- de spălătorie şi de întreţinere a len!eriei,- aprovizionarea cu apă, căldură şi energie-

"eglementările de sănătate şi de securitate a muncii au interesat mai puţinprotecţia personalului salariat expus şi mai mult pe cea a bolnavului.

#ormele privind expunerea profesională la medicamente, agenţi bacterienişi chimici nu s$au referit dec%t recent la acest sector ocupaţional. &e foarte multe ori 'de exemplu, în urgenţe(, toate măsurile de protecţiesunt uitate sau omise deliberat.

)n unele ţări 'de exemplu, Canada( un prim *+istem de informare asupraproduselor periculoase utilizate de personalul medical '+-&/( a fost recentintrodus, cuprinz%nd date ce permit o corectă gestionare a sectorului de sănătate'inventar ab initio de identificare(.

Categorii de produse chimice utilizate în mediul sanitarTipuri de produse chimice Locul utilizării (prezenţei frecvente)

Dezinfectante Servicii de spitalAgenti de sterilizare Servicii de aprovizionare

Blocuri operatorii

a!inete medicaleentre de reeducare"edicamente Servicii de spital

#armacii$eactivi de la!orator La!oratoare de analize medicale%roduse de spălare &i curăţenie $ăsp'ndire generalăngrediente &i produse alimentare antine

Bufet%esticide n spitale (depozite* magazii* su!soluri)

+


2/48

%ersonalul de la!orator (!iochimi&ti* hematologi) sunt sistematic e,pu&i la unnumăr mare de reactivi chimici utilizaţi su! formă de

- solutii* tincturi &i coloranţi (anatomo-patologie* micro!iologie)*- fi,atori &i conservanţi ca de e,emplu formaldehida . formolul (histologie*

anatomie patologică) agent puternic sesi!ilizant cutanat &i respirator* potential

cancerigen

Llistă cu cele mai frecvente su!stanţe chimice utilizate ca reactivi de la!orator &i coloranţi !iologici* citaţi /n !aza de date a su!stanţelor periculoase (Su!stancesData Ban01 2SDB)3

Lista de su!stanţe după2SDB

Denumire chimică 4umăr AS 5

$eactivi de la!orator &icoloranţi !iologici 6*7-,ilidinăro&u de acridină parafu,ină !azicămagenta !azică - !leu acid 8 - verde acid 9 : ro&u acid +7 : al!astru direct + : ro&u direct 6; : gal!en direct ++ : verde acid 92emato,ilinalorura de he,ametil

p rosanilină-68-7>=8-=+-8967;-89-8+68-+?-87=;@-?;-;9>=?-=8-86768-?7->>?9->;-@+96>-9?-?7=;@-?;-;>+?-6;-6

>7;-=6-8>=8-=7-66@;+=-+6-@

Detergenţii* dezinfectanţii &i agenţii de sterilizare utilizaţi prezintă /n generalriscuri relativ mici pentru pacienţi ( e,punere este de scurtă durată )3

Dozele individuale mici* dar cumulative pe durata vieţii profesionale sunt pentru maoritatea personalului medical numai aparent nepericuloase3

nele reacţii iritative sau sensi!ilizante pot apărea la persoanele atopice*

(determinări respiratorii* oculare &i cutanate)3

6


3/48

Su!stanţe chimice

potenţial periculoase(2SDB)

Denumire chimică 4umăr AS5

Dezinfectante

Antiseptice

Acid !azic

Bora,6-clorfenol7-clorfenolclorura de !enzal0oniumclorura de cetil piridiniumhe,aclorofen"-crezolmetiletilcetonă"etiletilcetonă#enol

Lisol

+@@79-9>-9

+9@9-8=-7+@=-7;-8?@-9@-7@@@+->7->+69-@9->+@;-98-78>->?-;?;-89-9+@;-8>-6

>=9-@7-6Sterilizanţi Beta-propiolactonărotonaldehidaC,id de etilen#ormaldehidalutaraldehida

>?->?-;7+?@-9@-9?>-6+-;>@-@@-@+++-9@-;

C0+ E su!stanţe /nregistrate /n hemical A!stract Su!stances

CFDL DG GTLG4A1tilizat ca sterilizant chimic pentru materialele reutiliza!ile (instrumente

chirurgicale* aparate de terapie respiratorie)-Gste foarte eficient prin acţiunea asupra agenţilor infecţio&i &i asupra

detritusurilor celulare3-$eacţiile de alchilare ( grupele metil sau alte grupe (alcool) se leagă chimic de

fracţiunile !ogate /n proteine (de e,emplu* grupele aminice ale hemoglo!inei &i aleAD4) conferă un puternic efect !iologic3

n organismul viu* nu rezultă un efect de to,icitate directă dar* aceste reacţii

pot fi considerate potenţial cancerigene p'nă la dovada contrarie3C,idul de etilenă este un agent cancerigen recunoscut &i asociat cu numeroase

alte efecte indezira!ile asupra sănătăţii3

Sterilizarea chimică a materialelor chirurgicale &i a instrumentelor a cunoscutdiverse metode* care de-a lungul anilor a e,pus la riscuri inutile &i serioase un număr mare de personal medical prin a!senţa oricăror măsuri de precauţie3

De e,emplu*

- o!isnuit se /ntredeschidă u&a (capacul) sterilizatorului pentru a permiteevacuarea e,cesului de o,id de etilenă

9


4/48

- se lasa materialele care au fost sterilizate /n contact cu aerul* /ntruc't sistemelede ventilaţie nu e,istă sau utilizarea lor nu este renta!ilă3

"GDA"G4TG1

G,punerea profesională la medicamente poate provoca reacţii alergice grave*- e,3 personalul care prepară.administrează tratamente cu penicilină sau oricarealt anti!iotic la care este sensi!ilizat3

La persoanele alergice la penicilină (&i /ntreg grupul de cefalosporine)* reacţiilede sensi!ilizare pot să se manifeste dramatic (&oc anafilactic* posi!il mortal) &i nudepind de cantitatea de antigen manevrată3

hiar la spălarea instrumentarului sau a flacoanelor ce au conţinut penicilină pot apărea reacţii grave3

$iscuri pentru sănătatea personalului pot apărea &i /n administrare aerosolizată

(inhalator) de diverse medicamente* inclusiv citostatice* pentavidină* ri!avirină3S%G#TATGA GF%4G$ 4 STC"ATCLCG

#i,area protezelor metalice sau ceramice* tehnică frecvent /nt'lnită /nstomatologie &i /n chirurgia ortopedică poate fi sursa de e,punere la agenţi chimici

potenţial periculo&i a&a cum este siliciul3Adezivi av'nd /n compoziţie ră&ini acrilice sunt /n general polimeri !iologic

inerţi* dar personalul medical poate fi e,pus la monomeri* prepolimeri (de e,emplu* poliuretanici) &i la reactivii chimici utilizaţi pentru sinteza &i aplicarea acestor produ&i(reacţii de descompunere la cald)3

%repararea amalgamului de mercur pentru o!turaţiile dentare fără precauţiuni*e,pune personalul medical la acest metal to,ic3 H%icăturileI de mercur răsp'ndite /n/ncăperile de stomatologie (fisurile din du&umele* mese de lucru) sunt sursa emiteriide vapori la temperatură am!ientală3

De&i la pacienţi amalgamul dentar nu s-a dovedit agresiv* e,punerea personalului medico-stomatologic tre!uie să facă o!iectul studiilor retro-prospectivede evaluare a to,icităţii pe termen lung3

ategoriile de medicamente considerate periculoase pentru sănătatea personalului

n acord cu Standardul de omunicare a 2azardului (S2)* agenţiifarmaceutici cu următoarele caracteristici sunt considerate hazard (riscuri) pentrusănătatea celor e,pu&i1

- carcinogeni*- corosivi*

- to,ici (definiţi pe !aza dozelor medii letale)*- iritanţi*

7


5/48

- sensi!ilizanţi*- agenţi medicamento&i la care organele ţintă reprezintă organele vitale* includ- to,icele reproductive*- hepatoto,ice* nefroto,ice* neuroto,ice*- agenţi care acţionează asupra sistemului hematopoetic

- agenţi care dezvoltă efecte adverse maore asupra plăm'nilor* tegumentelor*ochilor &i mem!ranelor mucoase3

S2 a sta!ilit că toate medicamentele care figurează ca risc pentru sănătate (cue,cepţia celor ce se administrează direct !olnavului /n formă solidă : ta!lete* pilule)să fie incluse pe lista su!stanţelor chimice periculoase (hazard chimic) la careangaatul este e,pus3

n fe!ruarie* +887* CS2A a pu!licat forma revizuită a Legii #inale privind

omunicarea 2azardului* cu clarificări tehnice privind agenţii medicamento&i &ifarmaceutici3

Se notează 7 aspecte maore privind includerea produselor farmaceutice /ncategoria medicamentelor periculoase1

medicamente utilizate o perioadă /ndelungată* considerate fără efectesecundare importante (/n ciuda unor rezultate pozitive o!ţinute pe e,perimente/n vitro &i pe animalul de la!orator)* dar care pe parcurs* prin referinţe cecuprind date doveditoare a to,icităţii lor demonstrează o serie de efecte to,ice*sunt incluse pe lista medicamentelor periculoase

numeroasele medicamente testate sunt su!stanţe chimice noi &i de cele maimulte ori informaţia privind potenţialul lor to,ic este e,trem de redusă

dacă datele din literatura de specialitate privind structura &i reactivitatea unor su!stanţe chimice noi sunt similare cu cele ale unor medicamente periculoasecunoscute &i dacă la aceste date alăturăm rezultatele unor studii /n vitro &i /nvivo pe animalul de la!orator* doveditoare de efecte adverse severe* atunci

putem aprecia că avem documentaţia necesară referinţelor pentru potenţialulto,ic al acestora

este prudent ca* /n cursul testării* medicamentele să fie menţinute /n categoriade medicamente periculoase3 Gle vor fi e,cluse din grupa medicamentelor

periculoase numai dacă rezultatele o!ţinute /n urma unor studii comple,ee,perimentale viz'nd to,icitatea* carcinogenicitatea* teratogenitatea &i efectelereproductive* nu relevă vreun potenţial to,ic important3

>


6/48

"edicamente antitumorale raportate ca risc cancerigen (A$)"edicamentele antitumorale luate /n evidenţă de A$ &i raportate su! riscul

cancerigen pe care /l produc sunt grupate astfel1

rup +1 arcinogene pentru om• +*7 !utanediol dimetansulfonat ("ileran)• iclofosfamidă• loram!ucil• Gstrogeni• "elfalan• + (6-loretil)-9(7-"etilciclohe,il)-+-4itrozoureatreosulfan

rup 61 %ro!a!il cancerigene pentru omu dovezi suficiente1

• Adriamicin• Bischloretil nitrozurea (B4)• isplatin• + (6-loretil)-9-iclohe,il-+-4itrozourea (4)• %rocar!azine hidrocloride• Tiotepa

u dovezi limitate1• Bleomicin• Dacar!azine• DaunomJcin

4BK3Se su!liniaza diferenţa dntre dozele terapeutice administrate &i dozele carerezultă din e,punerea profesională3

%'nă /n prezent* efecte carcinogentice reale au fost găsite numai la pacienţii trataţi&i nu la su!iectii e,pu&i profesional3

Gfectele citogenetice* cum ar fi cre&terea de a!eraţii cromosomiale* cromatidesister* au fost găsite /n grupul asistentelor medicale e,puse &i la personalulfarmaceutic care manipulează medicamentele fără miloacele de protecţierecomandate3

GFG"%LG1

-S-platinum (utilizat ca agent chemoterapeutic /n cancerul pulmonar* testicular*ovarian) are ca efect advers1 scăderea auzului3

=


7/48

-Gfectul ototo,ic este mai pronunţat (e,periment animal pe cincila) /nadministrarea concomitentă a drogului &i a zgomotului (efect sinergic)3

-"ecanismul ototo,icităţii S-platinum asupra celulelor ciliate senzoriale esterezultatul stresului o,idativ din urechea internă3

Administrarea aceluia&i medicament /mpreună cu alţi agenţi fizici (iradierea

cancerului) are acela&i efect interactiv asupra auzului3

555n sectorul de oncologie au mai fost descrise1- episoade de vertie* cefalee* senzaţii e!rioase* pusee urticariene &i eczeme (/n

timpul preparării S-platinum sau amsacrinei)3- căderea părului* dispnee astmatiformă1 manipularea ciclofosfauridei3- fi!roză pulmonară &i hepatită citolitică după utilizarea de !leomicină3

Gfectele potenţiale ale e,punerii profesionalea efecte ale e,punerii profesionale la aceste medicamente (/n primele 9 luni de

graviditate)* s-a notat un du!lu risc1 fie al intreruperii evolutiei sarcinii* fie almalformaţiilor copilului3

Sunt &i studii recente care nu confirmă aceste date3

a. Locuri de muncă; profesii cu risc

%repararea* manipularea* distri!uirea &i administrarea de medicamente periculoase in profesii precum1

farmaci&ti* asistenţi de farmacie &i personal au,iliar de profil farmaceutic*medici* asistenţi medicali* personal de la!orator* personal sanitar au,iliar /n specialdin unităţi cu profil oncologic* incluz'nd infirmiere* !rancardieri* spălătorese*chimi&ti* operatori chimi&ti &i personal de /ngriire din unităţi industriale farmaceutice

de profil3

b. Expunerea profesională

De-a lungul preparării &i administrării de medicamente antineoplazice e,istăc'teva evenimente cu potenţial de contaminare1

0 /nţeparea cu acul de seringă0 spargerea nedorită a fiolei sau a flaconului respectiv

?


8/48

0 epru!ete &i ampule contaminate care la r'ndul lor vor fi sursă de contaminare(c'nd procedurile de spălare sunt ineficiente)

0 mănu&ile folosite de-a lungul preparării sunt permea!ile pentruantineoplazice

0 eli!erarea de aerosoli de-a lungul preparării &i administrării de medicamente*

dat fiind presiunea crescută care rezultă din manopera respectivă0 produsele !iologice* precum s'ngele* urina* fecalele* produsele de varsatura*

transpiraţie* pot contamina /m!răcămintea de corp* leneria de pat* /ncăperea !olnavului* cu risc pentru alte categorii de personal precum infirmiere*spălătorese* personal sanitar au,iliar* personal care transportă !olnavii*

personal de /ngriire din afara spitalului (prieteni* rude)30 de cel mai multe ori* asistentele nu poartă echipamentul de protecţie c'nd /&i

tratează prietenii sau mem!rii familiei3

0 radul de a!sor!ţie al medicamentelor antineoplazice &i semnificaţiaefectelor !iologice (mai ales cele timpurii* secundare e,punerii) sunt doi

parametri dificil de apreciat3Dificultăţile de cuantificare a acestor doi parametri ţin* /n special* de

următorii factori1- gradul de a!sor!ţie &i efectele !iologice sunt foarte greu de măsurat*

necesit'nd proceduri speciale de recoltare* proceduri de /naltă performanţăde identificare a medicamentelor antineoplazice* precum &i teste de

la!orator care să vizeze modificările timpurii induse de acestemedicamente

- am!ii parametri pot varia foarte mult /n funcţie de tipul de medicament periculos

- am!ii parametri pot varia foarte mult /n funcţie de individ- este* de asemenea* foarte dificil de a separa nivelele de e,punere

nepericulaose de cele periculoase pe !aza informaţiei &tiinţifice curente3

"ăsuri preventive

estiunea riscurilor chimice /n unităţile medicale

"area diversitate de su!stanţe chimice &i de posturi de muncă /n care acesteasunt utilizate impune un demers investigaţional sistematic3 Din punct de vedere practic* inventarierea Hprodus cu produsI &i aplicarea demăsuri preventive specifice pentru efectele nocive induse singular* s-ar dovediineficientă dată fiind amploarea fenomenului e,punere3

4umeroase su!stanţe chimice prezente /n spital nu au făcut /ncă* o!iectul unor studii serioase* iar produse noi sunt permanent introduse /n practica curentă3

;


9/48

ontrolul riscurilor chimice dintr-un spital tre!uie să se spriine pe principiileclasice de !ună practică igienică cu respectarea instrucţiunilor stricte privindmanipularea su!stanţelor chimice la fiecare loc de muncă3

"ăsurile de protecţie a mediului (!azate /n principal pe miloace de protecţietehnică) sunt cheia prevenţiei e,punerii ocupaţionale la su!stanţe chimice nocive3

#iecare salariat* av'nd dreptul legal la informare* tre!uie să cunoască riscurilela care se e,pune &i să adopte cele mai adecvate precauţiuni pentru propria sănătate &isecuritate3

%revenţia primară presupune /nlocuirea su!stanţelor chimice periculoase &i cualtele mai puţin periculoase* manevrarea celor nesu!stituiti!ile /n locuri izolate &i /ncondiţii de !ună protecţie individuală &i colectivă (ventilaţie generală &i locală)3

%revenţia secundară aparţine serviciilor de medicina muncii care tre!uie săsupravegheze personalul e,pus pentru identificarea efectelor decela!ile &i să intervinărapid /n cazul unor e,puneri accidentale3

%rincipii generale /n managementul riscului%rima etapă /n managementul riscului este identificarea şi definirea acestuia

prin1 proprietăţile fizice* natura compusului chimic* proprietăţile to,icologice3#i&a de date de securitate (#DS) care a devenit o!ligatorie /n toate sectoarele de

activitate conţine informaţii complete despre produsul incriminat1-denumire* formulă chimică* proprietăţi fizice (punct de fier!ere*

inflama!ilitate etc3)*-mod de depozitare &i de utilizare*-efecte asupra organismului (date clinice* e,perimentale &i de la!orator)*

măsuri de prevenţie &i de tratament3 Astfel de fi&e pot fi /nsă incomplete /n ceea ce prive&te cronicitatea (efectele pe

termen lung) sau efectele e,punerii la doze mici (produs aparent inofensiv sau nouintrodus /n uz)3

ompletarea informaţiilor prin documentare sau prin studii clinico-e,perimentale &i epidemiologice poate fi necesară3

Gtapa a doua constă /n caracterizarea riscului1 se nominalizează riscul !ănuitcancerigen* alergenic* teratogen* iritant sau narcotic3

Gtapa a treia constă /n evaluarea expunerii reale1 un interviu (completarea unuichestionar) cu mem!rii personalului care utilizează produsul chimic urmărit* poateoferi primele informaţii orientative din acest demers3

Supravegherea directă (metoda o!servaţiei &i măsurători ale concentraţiilor atmosferice) indică respectarea limitelor de e,punere3

%relevări atmosferice punctuale (e&antiona /n puncte !ine definite) sau

măsurători continue (integrale) sau dozimetria individuală sunt adoptate /n funcţie denatura e,punerii3

8


10/48

Gvaluarea clinică (cercetarea efectelor asupra sănătăţii) du!lată de indicatori !ioto,icologici (indicatori de e,punere sau indicatori de efect !iologic) cu raportareala limitele !iologice admisi!ile fac parte din supravegherea medicală &i

!iomonitorizarea grupului ocupaţional studiat3

Crganizarea programelor de supraveghere a utilizării su!stanţelor chimice /nspital• C!stacole tradiţionale

C!i&nuit* aplicarea unui program activ de protecţie a sănătăţii /n munca personalului sanitar este mult mai tardivă dec't etapa propriu-zisă de cunoa&tere ariscurilor3

$elaţia angaator-salariat este de natură mai specială* indusă de ideea tacită adestinaţiei muncii e,clusiv către folosul.sănătatea !olnavului &i a e,istenţei unui

mediu de muncă aparent curat sau Hal!I3Ar părea că unele riscuri precum programul prelungit de muncă* e,punerea laagenţi !iologici sunt asumate o dată cu alegerea meseriei3

-nele o!stacole /n aplicarea profila,iei ţin de mentalitatea privind HmenireaspitaluluiI care tre!uie să a&eze pe primul loc /ngriirea !olnavului* asigurareatratamentului /n detrimentul prevenţiei sau Hposi!ilitatea naturalăI a personalului de acere consultaţii din mers sau /ntre două u&i) de la colegii medici /n unele pro!leme desănătate individuală3

-#aptul că* chimi&tii din la!orator* farmaci&tii &i medicii din serviciile deterapie intensivă (sau urgenţe) au vaste cuno&tinţe de to,icologie* sunt consultaţi deconducerea spitalelor* cu evitarea opiniei speciali&tilor /n igiena sau medicina muncii*ar fr'na aplicarea unor programe de prevenţie reală3

-nele schim!ări de tehnică sau de procedură cerute personalului /naltcalificat* generează reacţii de /mpotrivire &i o!iecţii imediate de genul1 Hnu putemrenunţa la su!stanţa A pentru că este cel mai !un !actericid e,istentI sau Hdacăurmăm procedurile recomandate* compromitem calitatea /ngriirilor acordate

!olnavuluiI etc3

$ăspunsuri similare &i reacţii (de reţinere sau de /mpotrivire) apar &i la invitaţiaspre HformareaI (instruirea) pentru reducerea riscurilor chimice prin măsuri simple*dar esenţiale3

La nivel mondial* tendinţa la reducerea !ugetului alocat sectorului sanitar esteincontesta!il o modalitate frenatoare /n adoptarea celor mai eficiente programe

prevenţionale &i de supraveghere a sănătăţii personalului medical3

+@


11/48

onfidenţialitatea informaţiilor o!ţinute de la personalul salariat (a datelor /nscrise /n dosarul medical)* contravine formal aplicării unor măsuri necesare precumschim!area locului de muncă* interzicerea e,punerii la un produs to,ic sausensi!ilizant-alergic (de e,emplu* medicamente* gaze anestezice etc3)3

Aspecte legislative privind dreptul personalului medical la informare

Dreptul cetăţenilor (&i al salariaţilor) la informare este garantat de legislaţiamultor ţări3

n anada* un Hsistem de informare asupra materialelor periculoase utilizate /n

muncăI a revoluţionat manipularea produ&ilor chimici utilizaţi /n industrie3 Acestsistem* aplicat la scară naţională cuprinde trei aspecte1+3 etichetarea tuturor su!stanţelor periculoase (etichete standardizate /n

indicarea riscului)*63 sta!ilirea #DS specific'nd compoziţia* riscurile &i măsurile de reducere a

riscului pentru fiecare su!stanţă*93 HformareaI muncitorilor pentru /nţelegerea &i aplicare + &i 6 &i pentru

utilizarea su!stanţelor fără risc3

n pro!lema semnalizării riscurilor de către toţi angaatorii* CS2A (SA) acerut administraţiei spitalelor să inventarieze toate riscurile chimice prezente lafiecare loc de muncă &i /n locurile de Hie&ireI pentru a putea fi tratate conformlegislaţiei3

%entru instruirea &i supravegherea sănătăţii personalului* spitalele au angaatspeciali&ti de medicina muncii av'nd competenţă &i capacitatea de a!ordare a tuturor

pro!lemelor de securitate &i de sănătate3

$olul comitetelor paritare de igienă &i de securitate /n muncă

ondiţia pentru reu&ita unui program de sănătate &i de securitate /n muncă esteangaarea tuturor factorilor instituţionali &i de decizie* care să asigure !una punere /n

practică a acestuia3 %olitici &i proceduri tehnice de utilizare fără risc a produselor chimice dintr-unspital tre!uie consemnate* discutate la toate nivelele instituţiei &i ulterior adoptate &iaplicate ca politică oficială a unităţii3

"anagementul riscului se !azează pe o politică generală (responsa!ilităţi*legislaţie* instruire* curăţenie generală* dotări tehnico-materiale* deversarea

++


12/48

de&eurilor* indicaţii &i protocolul de alertă &i de intervenţie* supraveghere medicală &i !iologică) &i pe politici specifice privind manipularea* stocaul &i utilizarea produ&ilor chimici to,ici3

omitetele paritare de igienă &i de securitate formate din reprezentanţi aisalariaţilor* sindicatelor* direcţiei instituţiei etc3 se reunesc la intervale minimumnecesare pentru discutarea &i detalierea intervenţiilor programate3

omisiile pentru anchetarea accidentelor de muncă /&i e,ercită &i o!ligaţiile deinspectare regulată a posturilor de muncă cu risc chimic3 $olul acestor organizaţiieste proactiv &i reactiv prin contri!uţia la fi,area priorităţilor* perfecţionarea

politicilor de prevenţie* fiind purtătorul de cuv'nt al personalului* atunci c'nd seconstată a!ateri de la aplicarea /n practică3

$olul echipelor pluridisciplinare$educerea riscurilor induse de e,punerea la no,e chimice /n mediul de spital

necesită un efort pluridisciplinar3Gchipele minimale au /n componenţă speciali&ti /n igiena &i medicina muncii3

$ecoltarea pl'ngerilor (simptomatologiei autodeclarative) din grupul ocupaţional*e,aminarea de către medici pentru o!iectivarea acestora* reamanearea punctelor delucru &i o !ună instrucţie a personalului pot fi realizate ca primă intenţie /n orice locde muncă cu risc3

onsilierea pe pro!leme specifice (de e,emplu* reactivi de la!orator*medicamente antitumorale) se poate face cu speciali&ti din domeniile respective* cuaplicarea celor mai convena!ile măsuri de protecţie3

CBLATLG A4AMATC$L1Angajatorul trebuie să se asigure că riscul pentru securitatea şi

sănătatea angajaţilor în procesul de muncă, datorat unui agentchimic periculos, este eliminat sau redus la minimum.

Este obligatorie;

- respectarea valorilor limită de expunereprofesională la agenţi chimici în mediul de muncă,

- menţinerea concentraţiilor agenţilor chimici la unnivel ct mai scă!ut posibil.

"n ca!ul pre!enţei agenţilor chimici periculoşi la locul demuncă, angajatorul trebuie să evalue!e orice risc referitor lasecuritatea şi sănătatea angajaţilor care decurge din pre!enţa

acestor agenţi chimici, lund în considerare, în special#$ proprietăţile lor periculoase;

+6


13/48

- informaţiile date de furnizor* producător sau alte surse* privind securitatea şisănătatea (de e,3* f işele tehnice de securitate)$ nivelul, tipul şi durata expunerii;$ condiţiile de lucru cu astfel de agenţi, inclusiv informaţii referitoarela cantităţile acestora;

$ valorile limită de expunere profesională sau valorile limităbiologice;$ efectul măsurilor preventive luate sau care vor % luate;$ atunci cnd sunt disponibile, conclu!iile referitoare lasupravegherea stării de sănătate.

Angajatorul trebuie să obţin informaţii suplimentare necesarepentru evaluarea riscului de la furni!or sau din alte surse

disponibile.&etodele de măsurare şi evaluare a concentraţiei agenţilorchimici din aer la locul de muncă trebuie să %e standardi!ate.

Evaluarea riscului trebuie pre!entat într$o formăcorespun!ătoare şi poate include justi%carea angajatoruluireferitoare la faptul că natura şi mărimea riscurilor datorateagenţilor chimici nu necesită o altă evaluare detaliată a riscului.

Evaluarea riscului va % actuali!ată mai ales dacă s$au produsschimbări semni%cative din cau!a cărora evaluarea ar % depăşită

sau atunci cnd re!ultatele supravegherii stării de sănătate facnecesară acest lucru."n evaluarea riscului trebuie incluse şi acele activităţi, cum ar %

întreţinerea, în timpul cărora este previ!ibil apariţia unui risc deexpunere semni%cativ sau care pot avea efecte vătămătoare pentrusecuritate şi sănătate, chiar după ce au fost luate toate măsuriletehnice.

"n ca!ul activităţilor care implică expunerea la mai mulţi agenţichimici periculoşi, riscul trebuie evaluat pe ba!a riscului pre!entat

de toţi aceşti agenţi chimici în combinaţie.

.Angajatorul este obligat să ia măsuri de eliminare sau reducere

la minimum a riscurilor privind securitatea şi sănătatea angajaţilor în procesele de muncă care implică agenţi chimici periculoşi, înspecial prin#$ proiectarea şi organi!area sistemelor de muncă;$ dotarea cu echipament corespun!ător pentru lucrul cu agenţiichimici, elaborarea şi implementarea procedurilor de întreţinere,

+9


14/48

care să asigure securitatea şi sănătatea angajaţilor în procesul demuncă;$ reducerea la minimum a numărului de angajaţi expuşi sau care pot% expuşi;$ reducerea la minimum a duratei şi intensităţii de expunere;

$ măsuri corespun!ătoare de igienă;$ reducerea cantităţii de agent chimic pre!ent la locul de muncă lanivelul minim cerut pentru tipul de activitate;$ proceduri adecvate de lucru care includ în special dispo!iţii privindmanipularea, depo!itarea şi transportul în siguranţă la locul demuncă al agenţilor chimici periculoşi şi al deşeurilor care conţinasemenea agenţi chimici.

Angajatorul trebuie să evite folosirea unui agent chimicpericulos, prin înlocuirea lui cu un agent chimic sau un procestehnologic care nu este periculos sau este mai puţin periculospentru securitatea şi sănătatea angajaţilor.

'acă natura activităţii nu permite eliminarea riscului prin înlocuire, angajatorul trebuie să se asigure că riscul este redus laminimum prin aplicarea unor măsuri de prevenire şi protecţie, peba!a evaluării riscului, şi anume, în ordinea priorităţii#

a) proiectarea unor procese de muncă şi de control corespun!ătoare şi folosirea demateriale şi echipamente adecvate pentru prevenirea sau reducerea c't mai mult posi!il a generării de agenţi chimici

(olectarea şi înregistrarea sistematică a datelor expunerii, atipului de manifestări induse )de exemplu, dermato!e*, aaccidentelor de muncă )arsuri cutanate, sufocaţii etc.* esteobligatorie, pe toată durata şi în %ecare sector.

(ontrolul ciclului de viaţă al substanţelor chimice+elaţiile instituţiei spitaliceşti cu mediul ambiant sunt

conştienti!ate public şi legiferate cu obligativitatea protejăriiacestuia.'eversarea de ga!e, vapori sau pulberi nocive în aerul

ambiental sau a deşeurilor lichidesolide în apăsolul mediului dinproxima vecinătate afectea!ă sănătatea colectivităţii şi a populaţieigenerale.

-n program de control, neutrali!are şi stocare fără riscuri esteconceput şi din fa!ele iniţiale )o dată cu achi!iţia sau chiar sinte!asubstanţelor chimice utili!ate în spitale*.

+7


15/48

(onclu!iie admite ca realitate pre!enţa a mii de substanţe chimice

potenţial toxice, în mediul de muncă din instituţiile de sănătate. /oate categoriile profesionale pot % expuse, iar natura acestei

expuneri este foarte variabilă şi complexă. 0 abordare sistemică cuangajarea tuturor factorilor de răspundere din spital şi apersonalului deplin informat şi motivat asupra riscurilor induse deprodusele chimice manevrate este garanţia bunei gestiuni şi a unuimanagement total şi de calitate.

+>


16/48

+=


17/48

NSSM 36 pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si

mecanice

1. PREVEER! "ENER#$E

%ontinut.

Art. 1. - Normele specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice

cuprind pre&ederi specifice de securitate a muncii pentru pre&enirea accidentelor de munca si a imbolna&irilor

profesionale' in acti&itatile desfasurate in laboratoarele de analize fizico-chimice si incercari mecanice.

Scop

Art. 2. - Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare si imbolna&ire

profesionala e(istente in cadrul acestor acti&itati' proprii celor patru elemente componente ale sistemului de

munca )e(ecutant - sarcina de munca - mi*loace de productie - mediu de munca+.

omeniu de aplicare

Art. 3. - Prezentele norme specifice se aplica acti&itatilor desfasurate in laboratoarele de analize fizico-chimice si

incercari mecanice detinute de persoane *uridice sau fizice' care utilizeaza lucratori an,a*ati cu contract de munca

sau sub alta forma le,ala.

Art. 4. - )1+ Pre&ederile prezentelor norme se aplica cumulati& cu pre&ederile Normelor ,enerale de protectie a

muncii

)+ Pentru acti&itatile nespecifice sau au(iliare efectuarii analizelor fizico-chimice si mecanice se &or aplica cel

putin pre&ederile normelor specifice si ale celorlalte acte normati&e prezentate in ane(a 1

Art. 5. - Persoanele *uridice sau fizice care detin laboratoare in care se realizeaza analize fizico-chimice sisau

mecanice sunt obli,ate sa elaboreze si sa aplice instructiuni proprii de securitate a muncii.

Re&izuirea normelor

Art. 6. - Prezentele norme se &or re&izui periodic si &or fi modicicate' ori de cate ori este necesar' ca urmare a

schimbarilor de natura le,islati&e' tehnica' etc.' sur&enite la ni&el national' ale unitatilor sau proceselor de munca.

+?


18/48

. PREVEER! %/M0NE PENR0 #%!V!#!$E !N$#2/R#/#RE$E E #N#$!E 4!!%/-%5!M!%E S!

ME%#N!%E

.1. !ncadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca

Art. 7. - #nalizele fizico-chimice si incercarile mecanice &or fi e(ecutate numai de personal calificat si instruit

special pentru operatiile respecti&e' respectandu-se intocmai instructiunile tehnice' tehnolo,ice de protectie a

muncii si PS!.

Art. 8. - E(aminarea si a&izarea medicala sunt obli,atorii la incadrarea in munca. Efectuarea controalelor medicale

in &ederea an,a*arii' periodicitatea controalelor ulterioare' in&esti,atiile clinice si de laborator se stabilesc prin

norme de catre Ministerul Sanatatii.

.. !nstruirea personalului

Art. 9. - !nstructa*ul de protectie a muncii se &a face pe faze' in conformitate cu pre&ederile Normelor ,enerale de

protectie a muncii.

Art. 10. - !nter&alul dintre doua instructa*e periodice &a fi de 3 zile calendaristice pentru personalul cu studii medii

)laboranti' tehnicieni+ si de 7 de zile calendaristice pentru personalul cu studii superioare.

Art. 11. - Personalul care detine functii de conducere -sef laborator -isi insuseste cunostintele de protectie a

muncii prin studiu indi&idual' iar &erificarea cunostintelor asimilate se &a face prin e(aminare in comisii si la date

stabilite de conducerea unitatii.

Art. 12. - )1+ Este obli,atorie efectuarea unui instructa* special de protectie a muncii inainte de realizarea unei

analize sau incercari care are caracter de noutate' se e(ecuta foarte rar sau se inscrie intr-o lucrare de cercetare.

)+ !nstructa*ul special se &a face de conducatorul direct al locului de munca sau de catre conmducatorul lucrarii

de cercetare si &a cuprinde masurile de protectie a muncii care trebuie respectate la realizarea analizeiincercarii'

luindu-se in considerare conditiile concrete ale locului de munca la momentul dat.

)3+ Verificarea efectuarii si insusirii acestui instructa* se &a face de catre sefii ierarhici' prin sonda*.

.3. otarea cu echipament indi&idual de protectie

Art. 13. - oti lucratorii din laboratoarele de analize fizico-chimice si incercari mecanice sunt obli,ati sa utilizeze

echiupamentul de protectie adec&at' conform 8normati&ului cadru de acordare si utilizare a echipamentului

indi&idual de protectie8 emis de MMPS.

.9. /r,anizarea locului de munca si a acti&itatii

Art. 14. - Seful de laborator raspunde de aplicarea si respecatrea tuturor normelor de securitate a muncii in timpul

efectuarii analizelor fizico-chimice sisau incercarilor mecanice.

Art. 15. - #ccesul in laboratoare sau in incinta acestora este permis numai cu consimtamantul conducerii

laboratorului.

+;


19/48

Art. 16. - Se interzice blocarea cailor de acces' a culoarelor prin amplasarea pe ele a utila*elor' aparatelor' meselor

sau prin depozitarea de materiale sau obiecte.

Art. 17. - se &or e&ita deplasarile inutile la locurile de munca.

Art. 18. - %aile de acces ale laboratoarelor &or fi mentinute libere si curate' indepartindu-se imediat materialele si

scur,erile cazute pe pardoseala.

Art. 19. - Este interzis sa se lucreze in instalatii impro&izate sau insuficient calculate in ceea ce pri&este rezistenta

si securitatea pe care trebuie sa le ofere fazele de lucru pentru care sunt indicate.

Art. 20. - Este interzisa utilizarea recipientelor sub presiune' a preselor' masinilor de ridicat' etc.' fara a&izele

necesare sau dupa termenul scadent de &erificare.

Art. 21. - Masinile sau aparatele care au mecanisme sau piese in miscare de rotatie' translatie sau oscilatie si

care pot pro&oca accidente' nu pot fi puse in functiune fara a a&ea montate aparatorile de protectie

corespunzatoare.

Art. 22. - )1+ /rice inter&entie la masini si utila*e se face nummai dupa decuplarea alimentarii cu ener,ie si

blocarea pornirii accidentale.

)+ atunci cand blocarea mecanica nu este posibila' se &a pune paza la dispoziti&ul de pornire.

Art. 23. - Se &or &erifica periodic si ori de cate ori este cazul -prin masuratori- starea izolatiilor' cablurilor si

racordurilor electrice' precum si prizele de le,are la pamant sau la nul a masinilor' instalatiilor si aparatelor

actionate electric sau care pot fi puse accidental sub tensiune.

Art. 24. - !n cazul intreruperii accidentale a iluminatului artificial' masinile de incercari si aparatele electrice care

pot pro&oca accidente din aceasta acuza &or fi scoase imediat de sub tensiunea electrica.

Art. 25. - !nainte de inceperea lucrului se &or &erifica aparatele de masura si control' precum si etanseitatea

instalatiilor ca si a recipientelor sub presiune.

Art. 26. - upa terminarea lucrului' aparatele electrice se &or deconecta.

Art. 27. - $ocurile de munca unde e(ista pericol de into(icare se &or dota cu masti de protectie in numar suficient'

care &or fi intretinute permanent in buna stare. Personalul &a fi instruit asupra obli,ati&itatii si modului de folosire a

mastilor de protectie.

Art. 28. - !n incaperile cu pericol de incendiu sunt interzise: fumatul' intrarea cu foc deschis' cu piese sau

materiale incandescente' producerea de scantei' lo&irea a doua scule feroase si folosirea de echipament de lucrudin materiale sintetice. Pentru pre&enirea nerespectarii acestei interdictii' pe usile de acces ale unor astfel de

incaperi se &or monta indicatoare de securitate )placute de a&ertizare+.

Art. 29. - Este interzis accesul in spatiile cu percol de e(plozie pentru toate persoanele care nu au sarcini de

ser&iciu in acest sens. pe usile de acces ale spatiilor respecti&e se &or monta tablite cu inscriptia 8intrarea oprita8.

Art. 30. - !n laboratoare se &a asi,ura o buna iluminare la locurile de munca' in conformitate cu pre&ederile

Normelor ,eberale de protectia muncii. oate spatiile din incinta laboratoarelor &or fi pre&azute cu iluminat de

si,uranta.

Art. 31. - %orpurile de iluminat se &or curata periodic.

+8


20/48

Art. 32. - !n cazul laboratoarelor de spectroscopie' pentru pre&enirea z,omotului produs de ,eneratorul de scantei'

sta&ilele de electroni trebuie montate in carcase inchise' cu sistem de si,uranta impotri&a deschiderii in timpul

functionarii. #ceste carcase nu trebuie sa impiedece deser&irea aparaturii' mai ales in cazul analizelor rapide. !ntre

,eneratorul de scantei si aparatoare se &or instala para&ane din sticla nea,ra' pentru a impiedeca influenta noci&a

a radiatiilor ultra&iolete asupra ochilor.

Art. 33. - Pentru laboratoarele de defectoscopie cu radiatii ; si ,amma si pentru laboratoarele care folosesc

substante radioacti&e se &or aplica pre&ederile normelor de radioprotectie in &i,oare.

Art. 34. - $a toate locurile de munca unde e(ista riscuri de incendii' e(plozii' into(icatii si surse de z,omot sau

&ibratii se &or efectua masuratori in &ederea despistarii depasirii concentratiilor ma(im admisibile si se &or lua

masuri pentru anihilarea riscurilor.

Art. 35. - $a e(ecutarea lucrarilor de laborator &or participa cel putin doua persoane.

Art. 36. - $a lucrarile de cercetare este interzisa e(ecutarea analizelor sisau incercarilor fara instructiuni scrise de

lucru si de securitate a muncii' fara afisarea acestora la locul respecti& de munca si fara ca ele sa fi fost prelucrate

in prezenta intre,ului colecti& si cu fiecare separat' in partea ce il pri&este' personalul semnand de luare la

cunostinta.

Art. 37. - epozitarea' transportul si manipularea substantelor to(ice' caustice' inflamabile si e(plozi&e se &or face

cu respectarea pre&ederilor din Normele specifice de securitate a muncii pentru manipularea' transportul prin

purtare si cu mi*loace mecanizate si depozitarea materialelor.

Art. 38. - !n incaperile de lucru se &or monta placute a&ertizoere si afise su,esti&e pe teme de protectie a muncii

referitoare la acti&itatile efecti& prestate in spatiul respecti&.

Art. 39. - !n cazul instalatiilor prin a caror mane&rare' functionare sau atin,ere' se pot produce accidente se &or

fi(a tablite cu inscriptii de a&ertizare )indicatoare de securitate+. #ceste tablite se &or fi(a si pe usile incaperilor in

care sunt amplasate instalatii deosebit de periculoase sau in care se utilizeaza sau depoziteaza substante

inflamabile' e(plozi&e' radioacti&e.

Art. 40. - ilnic' inaintea inceperii lucrului' seful de laborator &a &erifica starea de sanatate si oboseala a

lucratorilor' neadmitand la lucru decat persoanele care corespund din punct de &edere in raport cu cerintele de

securitate ale fiecarui loc de munca.

Art. 41.

- Este obli,atorie acoperirea parului si purtarea hainelor incheiate.

.


21/48

Art. 44. - la e(ecutarea operatiilor la care e(ista pericolul de atin,ere directa se &or utiliza mi*laoce indi&iduale de

protectie' &erificate conform normelor ener,etice.

Art. 45. - la e(ecutarea operatiilor la care e(ista pericolul de electrocutare prin atin,ere indirecta' utila*ele &or fi

le,ate la centura de inpamantare.

Art. 46. - oate partile conductoare ale instalatiilor si echipamentelor electrice alimentate cu o tensiune nominala

mai mare decat tensiunea nepericuloasa si care nu fac parte dintre circuitele curente de lucru' dar care accidental

pot a*un,e sub tensiune' trebuie conectate la instalatia de protectie prin le,are la pamant.

Art. 47. - Sefii de laborator sunt obli,ati sa solicite periodic &erificarea instalatiilor' echipamentelor si aparatelor

alimentate cu ener,ie electrica pe care le au in dotare si sa &erifice periodic imposibilitatea atin,erii pieselor aflate

normal sub tensiune' precum si e(istente le,aturilor &izibile de protectie )le,area la pamant' contacte de protectie

S50=/' etc.+

Art. 48. - E(ploatarea' mane&rarea' intretinerea si repararea utila*elor specificate la art. 9> din prezentele norme

sunt permise numai personalului autorizat si care are astfel de sarcini de ser&iciu.

Art. 49. - %ei care e(ploateaza instalatiile' echipamentele si aparatele actionate electric trebuie sa &erifice' inainte

de inceperea lucrului' imposibilitatea atin,erii pieselor aflate normal sub tensiune precum si e(istenta le,aturilor

&izibile de protectie.

Art. 50. - Este intezisa folosirea mi*loacelor de protectie care nu au fost &erificate periodic' care nu au corespuns

la &erificari' a caror &alabilitate a e(pirat' care prezinta defecte &izibile' sunt murdare' umede sau nu corespund

tensiunii nominale a instalatiei' echipamentului sau aparatului la cere ar trebui utilizate. !nainte de fiecare folosire a

mi*locului de protectie' lucratorul respecti& este obli,at sa faca &erificarile de mai sus si sa nu utilizeze mi*locul

care nu corespunde.

3. PREVEER! E SE%0R!#E # M0N%!! $#E4E%0#RE# #N#$!E$/R 4!!%/-%5!M!%E

3.1. Pre&ederi ,enerale

Art. 51. - $a inceperea lucrului' operatorul care intra primul in sala laboratorului trebuie sa se con&in,a ca

atmosfera nu este incarcata cu ,aze inflamabile sau to(ice. Pentru ,azele deosebit de periculoase se &or utiliza

,azanalizoare cu semnalizare acustica.

Art. 52. - $a terminarea lucrului' seful de laborator este obli,at sa &erifice:

- daca sunt inchise conductele de ,az si robinetele de apa'

- daca sunt stinse becurile de ,az' de lumina electrica' ca si celelalte aparate )electrice' cu foc' cu aburi' etc.+'

- daca sunt bine incshise buteliile cu ,aze'

- daca sistemul de &entilatie este in stare buna de functionare.

Art. 53. - aca se constata scur,eri de ,aze in laborator' se &or lua urmatoarele masuri:

a+ se intrerupe lucrul si se e&acueaza imediat personalul care nu are sarcini de munca le,ate de remedierea

situatiei'

6+


22/48

b+ se decupleaza alimentarea cu ener,ie electrica de la tabloul central' lasindu-se numai coloana de forta pentru

ne&tilatoare si se stin, toate becurile cu ,az metan 2unsen'

c+ se pun in functiune toate &entilatoarele' care trebuie sa fie in constructie antie('

d+ se deschid toate ferestrele'

e+ se controleaza robinetele de ,az' pentru a fi inchise' si se &erifica daca e(ista perforatii sau fisuri in conducte

sau in traseele fle(ibile din cauciuc'

f+ se opreste scur,erea ,azului prin remedierea defectiunii'

,+ se aeriseste camera pana la disparitia completa a mirosului de ,az.

Art. 54. - Se &a sura&e,hea' in mod deosebit' etanseitatea robinetelor la instalatiia de ,aze' &erificandu-se cel

putin la 3 zile.

Art. 55. - !n laboratoarele in care se lucreaza in instalatii cu substante deosebit de to(ice si dificil de identificat

or,anoleptic se &or utiliza instalatii de analizare si determinare a no(elor prezente in atmosfera de lucru si de

semnalizare automata a depasirii concentratiilor limita admise.

Art. 56. - !ntre, personalul laboratorului trebuie sa cunoasca unde este situat &entilul central al retelei de ,aze.

Pentru aceasta se &or afisa' la loc &izibil' indicatii cu pozitia &entilului ' iar &entilul &a fi etichetat.

Art. 57. - Pentru iluminat in incaperile cu atmosfera e(plozi&a se &or utiliza lampi cu acumulatoare cu tensiune de

'


23/48

Art. 68. - !nainte de montarea unei instalatii care lucreaza sub &id' componentele din sticla &or fi e(aminate la

polariscop sau &or fi incercate la un &id de circa 1'


24/48

Art. 87. - %hiu&etele din laboratoare &or fi folosite pentru depozitarea pro&izorie a &aselor murdare' pentru spalari

accidentale' pentru de&ersarea unor lichide ne&atamatoare si nepericuloase' care &or fi diluate in prealabil cu apa.

Art. 88. - !n salile de lucru este interzis sa se spele pardoseala cu benzina' pertrol sau alte produse &olatile? sa se

tina materiale te(tile )carpe' haine+ imbibate cu produse &olatile.

Art. 89. - Este interzis ca in salile de lucru sa se usuce di&erse obiecte pe conductele de abur' ,az' pe calorifer'

etc.' sa se lase nesterse mesele sau pardoseala de produsele raspandite pe ele sau sa se fac curatenie cu

substante inflamabile in timp ce functioneaza becurile de ,az.

Art. 90. - 2uteliile sub presiune necesare lucrului in laboratoare' in cazul in care se folosesc mai multe odata' &or fi

amplasate in bo(e speciale din e(teriorul cladirii' unde se &or ancora solid.

3.1.1. ehnica de lucru in laboratoare

Art. 91. - oate analizele fizico-chimice de laborator trebuie sa fie e(ecutate cu cantitatile si concentratiile de

substante strict necesare' precis cantarite sau masurate' si cu repsctarea inte,rala a instructiunilor de manipulare

si a instructiunilor proprii de securitate a muncii.

Art. 92. - !n cazul analizelor cu caracter e(perimental se &a adopta special' pentru incercare' numai o tehnica a

lucrarilor cu cantitati mici de substanet' folosindu-se &asele' utila*ele' aparatele si' in ,eneral' respectandu-se

conditiile indicate in tratatele de specialitate? lucrarile se &or realiza' numai cu a&izul responsabilului lucrarii de

cercetare. !n astfel de situatii se &or e(ecuta la scara micro' in faza de incercare' toate operatiunile de laborator.

Art. 93. - )1+ Pentru lucrarile cu cantitati mici de substante )de ordinul a -< m,+ se &or folosi' de re,ula tuburi

capilare inchise la un capat' in care introducerea substantelor se &a face cu o microspatula sau cu o pipeta

capilara. Pentru ca substantele sa a*un,a la fundul tubului capilar' acestea se centrifu,heaza.

)+ Substantele &ascoase se introduc prin indesare in tubul capilar' care trebuie sa fie deschis la ambele capete.

Art. 94. - !nstalatiile utilizate la efectuarea de analize se &or monta inainte de a introduce in di&ersele lor parti

componente' substantele cu care se &a lucra.

Art. 95. - Partile componente ale instalatiei care se asambleaza trebuie sa fie bine fi(ate pe suporti' imbinate

corespunzator' astfel incat fiecare piesa sa fie de sine statatoare' echilibrata si bine spri*inita.

Art. 96. - $e,aturile dintre piesele prin care trebuie sa se faca circulatia materilalului pe coloane' &entile' te&i etc.'

trebuie sa fie cat mai scurte pentru a putea fi usor de inlocuit si rezistente la conditiile de lucru si substantele

manipulate.

Art. 97. - Partile instalatiei la care este necesar sa se inter&ina in timpul efectuarii lucrarilor trebuie sa fie astfel

montate' incat accesul la ele sa fie posibil prin clapetele mobile de la nisa.

Art. 98. - $ucrarile cu substante noci&e si acizi concentrati sau de incalzire a substantelor to(ice' in &as deschis'

trebuie e(ecutate numai sub nisa' al carei tira* se &a &erifica in prealabil' pentru ca sa corespunda ,radului admis

de to(icitate al substantelor cu care se lucreaza.

Art. 99. - !nainte de inceperea lucrarii sub nisa se &a &erifica obli,atoriu daca este pusa in functiune instalatia de

&entilare si daca supapele de e&acuare din plafonul nisei sunt deschise.

67


25/48

Art. 100. - Nu se &a lucra cu ,aze sau &apori to(ici pana nu se asi,ura si se &erifica etanseitatea instalatiei' chiar

daca se opereaza sub nise.

Art. 101. - $a nisele la care sunt montate instalatii cuprinzand substante deosebit de to(ice se &a asi,ura

&entilarea pe timpul noptii.

Art. 102. - !nainte de efectuarea lucrarii de laborator' operatorul trebuie sa prezinte conducatorului sau instalatia

respecti&a pentru &erificare din punctul de &edere al protectiei muncii.

Art. 103. - Este interzis sa se lucreze cu substante necorespunzatoare sau care nu sunt precis identificate si a

caror compozitie nu este indicata pe baza de buletine de analiza.

Art. 104. - #tunci cand se lucreaza dupa o reteta data aceasta trebuie aplicata cu strictete' fara nici o modificare

sau impro&izatie.

Art. 105. - !n timpul e(ecutarii lucrarilor cu substante periculoase trebuie sa se efectueze determinarea periodica a

concentratiei no(elor prezente in atmosfera de lucru.

Art. 106. - !nter&entiile in interiorul nisei se fac numai atunci cand sunt strict necesare si numai prin deschiderea

clapetelor mobile. Nu se admite' sub nici un moti& introducerea capului in nisa fara masca de protectie.

Art. 107. - !n timpul in care se desfasoara reactiile in nise' fereastra ,hilotina &a fi inchisa' lasandu-se un inter&al

de circa 3 cm pentru realizarea aspiratiei. 4eresterele ,hilotina trebuie sa stea inchise si cand nu se lucreaza.

Art. 108. - aca se intre&ede aparitia unui pericol in una din fazele lucrarii ce se efectueaza' e(ecutantul este

obli,at sa intrerupa lucrarea si sa anunte conducatorul locului de munca.

Art. 109. - %and se obser&a depasirea parametrilor reactiei )temperatura' presiune' etc.+' se opreste imediat

debitul de alimentare si se iau masurile de remediere.

Art. 110. - Pentru a mirosi o substanta' ,azul sau &aporii trebuie indreptati spre manipulant' prin miscarea mainii'

cu foarte mari precautiuni' neaplecand capul deasupra &asului si fara a inspira profund.

Art. 111. - Eprubeta in care se incalzeste un lichid se &a tine cu deschizatura intr-o parte si nu spre operator sau

spre alta persoana? eprubeta se &a incalzi pe toata suprafata ei.

Art. 112. - Pentru incalzirea &aselor de reactie cu becuri infrarosii' acestea din urma nu se &or aseza sub &as? ele

se &or aseza lateral.

Art. 113. - Este obli,atorie neutralizarea sau captarea substantelor to(ice care rezulta sau care raman in e(ces )la

capatul instalatiei+ din reactie si care se e&acueaza.Art. 114. - eseurile materialelor periculoase se &or distru,e imediat? substantele &olatile inutilizabile se &or

arunca pe un teren deschis. Resturile de substante otra&itoare' e(plozi&e' etc.' &or fi distruse prin ardere intr-un

loc rezer&at special acestui scop' dar nu la un loc cu ,unoaiele mena*ere.

Art. 115. - upa incetarea functionarii instalatiei' toate partile componente ale acesteia trebuie complet ,olite de

continutul lor. !n cazul cand instalatia contine ,aze to(ice' acestea &or fi e&acuate prin spalare cu apa.

Art. 116. - %ontrolul etanseitatii di&erselor imbinari racorduri' etc.' pe timpul operatiei de ,olire a diferitelor &ase si

instalatii in care au fost ,aze sau substante to(ice precum si controlul completei ,oliri' se &or face cu a*utorul

indicatorilor specifici sensibili.

6>


26/48

Art. 117. - Este interzisa de&ersarea continutului aparatelor direct in reteaua de canalizare sau e&acuare a ,azelor

prin trompa de la canal' cu e(ceptia cazurilor in care canalizarea este le,ata la reteaua de ape chimic impure.

!nainte de de&ersarea in sistemul normal de canalizare' substantele &or fi obli,atoriu neutralizate.

Art. 118. - Spalarea aparaturii se &a face imediat dupa terminarea lucrarii de laborator' dar numai dupa ce s-a

efectuat neutralizarea adec&ata? spalarea se &a e(ecuta numai cu sol&enti specifici pentru impuritatile respecti&e.

numai dupa 1 minute de la terminarea tuturor operatiilor de neutralizare si spalare se poate opri &entilatorul.

3.1.. Principii de aplicare a metodolo,iei de lucru

Art. 119. - Se interzice lucrul fara aparate de masura si control' de calitate si precizie corespunzatoare.

Art. 120. - oti compusii or,anici care contin carbon' hidro,en' o(i,en si azot trebuie manipulati cu ,ri*a cu atat

mai mare' cu cat procentul in o(i,en si azot este mai ridicat.

Art. 121. - Se &or e&ita sistemele in care pot sa se formeze substante e(plozi&e prin impurificarea sau reactia cu

materialul &asului de reactie.

Art. 122. - Se &a e&ita in toate impre*urarile' contactul cu combinatii ca alcooli' esteri' hidrocarburi clorurate si

hidrocarburi aromatice si alifatice' care actioneaza ca narcotice.

Art. 123. - Se &a e&ita contactul epidermei cu amine' fenoli si nitroderi&ati' in prezenta acizilor concentrati si a

bazelor tari.

Art. 124. - )1+ icloretilena se &a manipula numai cu clesti lun,i de 1'< m' cu manusi de cauciuc ,roase si masca

de protectie.

)+ Nu se &or amesteca solutiile de dicloretilena in eter cu apa.

)3+ Nu se &or incalzi bombele contanand solutii concentrate de dicloretilena.

)9+ Pentru a preintampina formarea accidentala a dicloretilenei' nu se &or depozita clorura de calciu' carbura de

calciu si alcalii unele lan,a altele.

Art. 125. - Nu se &or folosi alcoolul metilic si alcoolul etilic la dizol&area substantelor care reactioneaza cu

combinatiile contanad ,rupa hidro(ilanhidride' halo,enuri acide' compusi or,anoleptici' etc..

Art. 126. - )1+ Se interzice distilarea unui eter pastrat timp indelun,at? pentru a se putea realiza operatia' se &a

proceda obli,atoriu la recunoasterea si indepartarea combinatiilor pero(idice e(istente. Pentru indepartarea

pero(izilor' eterul se &a a,ita succesi& cu solutii de alcalii' perman,anat de potasiu' sulfit de sodiu sau cu o solutie

de sulfat feros diluat si putin acidulata' apoi se &a spala cu apa' se &a usca si se &a distila.

)+ $a distilarea eterului trebuie sa ramana intotdeauna o trime de lichid in &asul de reactie? in acest caz este strict

interzisa e&aporarea la sec.

)3+ #celeasi precautii se mentin si in cazul dio(anului' care poate forma' ca si eterul' prin pastrare mai indelun,ata'

combinatii pero(idice.

Art. 127. - oate substantele o(idante )apa o(i,enata' acidul cromic' perman,anatul de potasiu' acidul azotic'

acidul percloric' etc.+ trebuie manipulate cu atentie? riscul se poate reduce prin diluarea lor cu apa. Se &or e&ita' pe

cat posibil' reactiile cu compusi or,anici sau cu alte mi*loace de reducere' sau se &or lua masuri deosebite.

6=


27/48

Art. 128. - !ncalzirea unei mase &ascoase sub a,itare un anumit timp' la o anumite temperatura' se &a efectua

numai cu obser&area atenta si continua a temperaturii' care nu trebuie depasita.

Art. 129. - oate flu(urile tehnolo,ice controlate cu termostatul' la care alimentarea acestuia ar putea duce la o

oncalzire' trebuie sa se le,e cu un al doilea termostat' care in caz de ridicare a temperaturii si depasirea ni&elului

fi(at sa intrerupa circuitul.

3.. Prele&area probelor pentru analize

Art. 130. - eplasarea la locul de prele&are a probelor se &a face numai pe caile normale de acces. locurile de

luare a probelor si caile de acces la ele trebuie sa fie bine iluminate.

Art. 131. - #paratura utilizata pentru recoltarea probelor de analiza trebuie sa fie in stare perfecta: sondele sa fie

rotun*ite la capat' sa nu fie crapate' iar borcanele de proba sa fie curate' uscate si sa aiba dop rodat.

Art. 132. - !n functie de locul unde se recolteaza proba se &a folosi aparatura specifica' dupa cum urmeaza:

- pentru probe recoltate din containere' saci' lazi' butoaie sau alte ambala*e cu produse solide' ,ranulate sau

pul&erulente se &a folosi sonda?

- pentru probe luate din recipienti cu lichide nepericuloase se &a utiliza pipeta manuala?

- pentru probe prele&ate din containere si &ase de reactie cu substante to(ice' caustice' corozi&e se &a folosi &asul

&idat?

- probele din containere si &ase de reactie cu substante noci&e fierbinti se &or recolta cu a*utorul sifonului cu

pompa.

Art. 133. - upa caz' &asele in care urmeaza sa se ia probe la care e(ista pericolul formarii amestecurilor

e(plozi&e &or fi inertizate.

Art. 134. - Pentru recoltarea probelor firbinti' borcanele si aparatura de sticla utilizata se &or incalzi in prealabil si

&or fi prote*ate in caz de spar,ere. !n mod obisnuit trebuie folosite &ase din metal.

Art. 135. - Recoltarea probelor se &a face numai cu a&izul persoanelor care deser&esc locul respecti& de munca'

acestea a&and obli,atia sa &erifice daca sunt asi,urate toate conditiile pentru operarea in si,uranta )pompele

oprite' lipsa presiune in recipienti sau conducte' buna functionare a stuturilor de probe+.

Art. 136. - !n timpul prele&arii probelor' &entilele trebuie deschise incet si cu atentie' astfel incat scaparile de

produse sa fie minime. persoana care ia proba trebuie sa stea intr-o pozitie in care sa nu se e(puna la stropire sau

la ardere cu *eturi de la conductele sau &entilele partial obturate.

Art. 137. - upa luarea probelor' stuturile de probe trebuie bine inchise si etanse.

Art. 138. - Recipientii cu probe se transforma in laborator cu mi*loace adec&ate )carucioare+? sticlele si borcanele

se transporta asezate in cosuri de protectie sau ladite speciale.

Art. 139. - Se interzice &erificarea continutului recipientilor' din care urmeaza sa se recolteze probe' cu chibrituri

sau hartii aprinse' lanterne de buzunar' indiferent de continutul acestora.

Art. 140. - Verificarea ni&elurilor in &ase se &a face numai cu a*utorul aparatelor de masura si control.

Art. 141. - Se interzice recoltarea probelor de pe cisterne' &a,oane etc.' in timpul mane&rarii acestora pe linie.

6?


28/48

Art. 142. - $a prele&area probelor din rezer&oare' urcarea pe rezer&or nu se &a face cu ambele maini ocupate.

cand urcarea se face pe scara &erticala' ambele maini trebuie sa fie libere.

Art. 143. - Nu se &a circula pe capacul rezer&orului' ci numai pe podetul construit special in acest scop' lan,a ,ura

de luare a probelor.

Art. 144. - Este interzisa aruncarea de pe rezer&or a sculelor sau a altor obiecte.

Art. 145. - Recoltarea nu se &a efectua in timpul pomparii' amestecarii sau a,itarii continutului rezer&orului.

Art. 146. - $a prele&area probelor din &a,oane cisterna' persoana care efectueaza prele&area trebuie sa

cunoasca cu certitudine continutul cisternei.

Art. 147. - Este interzis sa se sara de pe o cisterna pe alta.

Art. 148. - Recoltarea probelor se face numai pe rampa la care s-a facut incarcarea cisternelor.

Art. 149. - $a prele&area probelor din conducte trebuie sa se cunoasca' in mod cert' presiunea si temperatura de

re,im.

Art. 150. - Prele&area probelor din conductele care lucreaza sub presiune se &a face numai prin ,urile de proba'

pre&azute cu armaturi corespunzatoare' la care este asi,urata o etanseitate perfecta la imbinari si folosind &ase

de si,uranta pentru destindere.

Art. 151. - Recoltarea probelor din substante foarte to(ice se &a face intotdeauna in prezenta unui insotitor bine

instruit supra masurilor care trebuie luate in cazul unor intamplari neasteptate.

Art. 152. - Pentru recoltarea probelor de produse inflamabile sau e(plozi&e se &a folosi numai aparatura

conmstruita din netale neferoase. !nainte de recoltarea probei in &ase metalice' acestea se &or le,a la pamant.

Art. 153. - $a prele&area probelor de ,aze comprimate lichefiate sau dizol&ate sub presiune' &asele metalice

mana si buteliile de ,aze lichefiate se &or aseza pe op placa metalica le,ata la pamant si &or fi conectate printr-un

conductor electric la racordul din care se face umplerea.

Art. 154. - Este strict interzis sa se recolteze probe de ,aze lichefiate in min,i )pere+ de cauciuc sau in &ase pe

care nu este inscrisa presiunea m'a(ima de si,uranta admisa.

Art. 155. - #mestecarea probelor in &ederea obtinerii probei reprezentati&e se &a face numai in laborator si nu la

locul de recoltare. !n timpul a,itarii &asul trebuie descoperit la inter&ale dese' pentru e&acuarea ,azelor formate.

Art. 156. - !n functie de caracteristicile probei' operatia de constituire a probei reprezentati&e se &a face in

atmosfera camerei sau sub nisa.Art. 157. - Pre,atirea probelor solide )mo*arare' uscare' calcinare+ se &a face numai in camere destinate e(clusi&

acestui scop.

3.3. Manipularea reacti&ilor

3.3.1. Reacti&i to(ici

Art. 158. - oti recipientii care contin reacti&i to(ici trebuie sa poarte' obli,atoriu' semnul con&entional de

a&ertizare.

Art. 159. - Manipularile de ,aze si &apori to(ici' de reacti&i ce fume,a in aer )oleum' acid clorsulfonic+' precum si

ma*oritatea substantelor care formeaza praf to(ic )bicromat de potasiu' iod+' se &or e(ecuta obli,atoriu' numai sub

6;


29/48

nisa. !n caz e(ceptional' daca trebuie sa se lucreze in aer liber' personalul trebuie sa poarte masca de protectie cu

cartus filtrant specific.

Art. 160. - Este interzisa manipularea &aselor deschise ce contin reacti&i to(ici? deschiderea acestora se &a face

numai sub nisa pre&azuta cu aspiratie corespunzatoare.

Art. 161. - !nstalatiile in care se lucreaza cu reacti&i to(ici sau in care se obtin produse to(ice se amplaseaza in

intre,ime sub nisa.

Art. 162. - Pe nisele in care se efectueaza lucrari cu substante to(ice se &or monta placute a&ertizoare.

Art. 163. - rans&azarea reacti&ilor to(ici lichizi in cantitati mari se &a face' pe cat posibil' mecanizat )cu dispoziti&e

de basculare sau sifonare+.

Art. 164. - recipientii sub presiune care contin reacti&i to(ici ,azosi trebuie amplasati in nise &entilate

corespunzator' situate de re,ula in afara laboratorului.

Art. 165. - 2uteliile cu ,aze to(ice sub presiune trebuie ferite de lo&ituri' trepidatii' rasturnari sau manipulari bruste?

manipularea lor se &a fece mecanizat' cu dispoziti&e special destinate acestui scop.

Art. 166. - %ircuitele pentru transportul ,azelor to(ice trebuie sa fie perfect etanse si confectionate din material

rezistent la actiunea a,entilor chimici.

Art. 167. - Resturile de reacti&i to(ici lichizi' ramase dupa utilizarea acestora' se &or de&ersa numai in chiu&ete

pre&azute cu tira*.

Art. 168. - /peratia de omo,enizare a amestecurilor de reacti&i to(ici solizi se &a face numai mecanizat' in conditii

de etanseitate perfecta.

Art. 169. - /peratiile periculoase cu substante to(ice )e(tractie - separare si purificare+ se &or e(ecuta sub nisa

sau in incaperi separate' pre&azute cu instalatii de &entilare de a&arie' cu analizoare de a,z specifice si cu

comanda din e(terior.

Art. 170. - Pipetarea reacti&ilor to(ici se &a face cu a*utorul perelor din cauciuc sau cu pipete speciale' fiind

interzisa pipetarea direct cu ,ura.

Art. 171. - /peratiile de dizol&are in care pot lua nastere substante to(ice )de e(emplu dizol&area metalelor in

acizi+ se &or efectua numai sub nisa.

Art. 172. - Sfaramarea substantelor care formeaza un praf to(ic se &a face numai sub nisa.

Art. 173.

- Manipularea mercurului se &a face' obli,atoriu' deasupra unei ta&i pentru mercur? mercurul poate fiincalzt intr-un &as deschis numai sub nisa.

Art. 174. - )1+ Mercurul se &a pastra in &as inchis. $a lucrarile cu mercur si amal,amare se mercur se &a e&ita

raspaindirea' ciar si a celei mai mici cantitati de substante' in camera de lucru.

)+ Mercurul raspandit trebuie sa fie adunat cu cea mai mare ,ri*a' cu lopatica de cupru' dupa care se &a acoperi

perimetrul pe care s-a raspandit substanta cu floare de sulf.

)3+ Se &a dao deosebita atentie la spalarea mercurului' spre a nu se imprastia la locul de munca si spre a nu se

bloca sin sifoanele chiu&etelor.

Art. 175. - Mesele pentru montarea aparatelor cu mercur trebuie sa fie pre&azute cu mar,ini ridicate cu cel putin 1

cm si sa nu aifa fisuri.

68


30/48

Art. 176. - Sulfurile alcaline se pasteaza in &ase inschise si nu in aceeasi incapere cu acizii' pentru a se e&ita

formarea hidro,enului sulfurat.

Art. 177. - izol&area zincului si a altor metale in acizi cu de,a*are de hidro,en se &a face sub nisa' pentru a se

e&ita inhalarea hidro,enului arseniat ce s-ar de,a*a in cazul substantelor inpure.

Art. 178. - !n cazul utilizarii oleumului si acidului clorsulfonic se &a lucra' pe cat posibil' in aer liber. e asemenea'

se &a cantari dintr-o data' in prealabil' intrea,a cantitate necesara pentru lucrarea respecti&a' iar trans&azarea se

&a fece cat mai repede si sub nisa. rans&azarea cantitatilor mari se &a face numai cu a*utorul &idului sau al unui

sistem inchis de trans&azare corespunzator.

3.3.. Reacti&i caustici si corozi&i

Art. 179. - %antitatile mari de reacti&i caustici si corozi&i se &or pastra numai in ma,azia centrala a laboratorului' in

&ase din metal sau sticla. !n laborator se &or pastra numai cantitatile necesare pentru scopuri imediate' in flacoane

depozitate in dulapuri metalice. rans&azarea reacti&ilor caustici si corozi&i in flacoane se &a face mecanizat' cu

a*utorul pompelor sau sifoanelor amorsate prin intermediul unei pere de cauciuc.

Art. 180. - #cizii se &or pastra in flacoane de sticla cu dop rodat' iar hidro(izii in f lacoane cu dop de cauciuc.

Art. 181. - Sfaramarea cantitatilor mari de reacti&i caustici solizi )hidro(izi alcalini' sulfura de sodiu' bicromat de

sodiu' etc.+ se &a afce' pe cat posibil' mecanizat.

Art. 182. - $a turnarea in &ase a lichidelor care reactioneaza ener,ic cu apa' &asele trebuie sa fie perfect uscate'

iar turnarea se &a face obli,atoriu prin palnie.

Art. 183. - $a manipularea reacti&ilor caustici si corozi&i' &asele din sticla trebuie tinute cat mai departe de corp'

chisr daca se utilizeaza ochelari de protectie.

Art. 184. - Pipetarea reacti&ilor caustici si corozi&i se &a face prin folosirea pipetelor cu bula de si,uranta' cu tub

sau para de cauciuc.

Art. 185. - $a manipularea reacti&ilor caustici si corosi&i se &a e&ita contactul acestora cu epiderma.

Art. 186. - $a prepararea unui amestec de substante o(idante )azotati' bicromati' clorati' etc.+ cu alte substante se

&a sfarama in primul rand' o(idantul in stare pura prin presare' cu precautie' in proportii mici' intr-o piulita complet

curata sau' de preferinta' printr-o cristalizare rapida din solutia fierbinte. Nu se &a amesteca' in nici un caz'

o(idantul cu alte substante macinate' iar apoi sa fie pisate in piulita' ci trebuie sa se procedeze prin a,itare' intr-un

balon sau un borcan' sau prin amestecare cu o lin,ura de os' cu o spatula' etc. pe o foaie curata de hartie &elina.

Art. 187. - $a manipularea acizilor concentrati si a amoniacului trebuie sa se ia urmatoarele masuri:

- &asele de sticla mai mari se &or pastra in cosuri' in perfecta stare' cu umplutura elastica? in cazul acidului azotic

sau a altui acid cu actiune o(idante' materialul elastic &a fi de natura necombustibila' ca: =issel,ur' deseuri de

azbest' sau &ata de sticla.

- se &a turna obli,atoriu prin palnie?

- pentru ,olirea dami,enelor se &a utiliza un sistem basculant )acid sulfuric+ sau un sistem de sifonare )acid azotic'

acid clorhidric' acid fluorhidric' amoniac+?

9@


31/48

- acizii clorhidric si azotic concentrati' precum si solutia concentrata de amoniac' se toarna sub continua &entilare

a aerului?

- la diluarea acidului sulfuric concentrat se toarna acidul in apa si nu in&ers' iar operatia se &a e(ecuta cat mai lent.

Art. 188. - $a dizol&area acidului sulfuric concentrat in apa' la amestecarea acizilor sufuric si azotic concentrati si'

in ,eneral' la un amestec' de substante insotit de o de,a*are de caldura' se &or intrebuinta &ase rezistente la

socuri termice.

Art. 189. - $a lucrarile cu sodiu si potasiu se &a proceda astfel:

- se &or taia metalele pe hartie de filtru uscata?

- se &a indeparta incet coa*a si se &or inlatura cu atentie toate impuritatile care nu au luciu metalic.

- se &a feri substanta de apa' tinandu-se cu penseta sau cu clestele?

- pentru e(perientele in care se foloseste apa' in nici un caz nu se &or lua bucati mai mari de cati&a milimetri in

diametru si nu se &a in&eli metalul in hartie?

- se &or starn,e imediat resturile intr-un balon cu petrol?

- returile mici se &or distru,e' punandu-se intr-un &as cu spirt denaturat?

- hartia pe care s-a taiat metalul se &a aprinde pe o sita de fier sau pe o bucatica de tabla' sub curent de aer?

- sodiul de,radat ramas in sticla dupa consumarea unui sol&ent anhidru &a fi obli,atoriu distrus' prin dizl&are in

alcool? in nici un caz nu se &or e(ecuta anhidrizari cu sodiu metalic in &ase in care e(ista resturi de sodiu de,radat

de la o anhidrizare anterioara.

Art. 190. - $a urnarea bromului se &a scoate foarte atent picatura din ,atul flaconului pe mar,inea &asului.

Art. 191. - #cidul fluorhidric trebuie pastrat intr-un loc racoros )sub 3 o%+' manipulandu-se numai sub nisa si dupa

para&ane de protectie? se &or utiliza numai recipienti )butelii+ din material plastic' marcate conform standardelor in

&i,oare.

Art. 192. - !n cazul hidro,enului fosforat si srseniat' al acidului cianhidric si al cianurilor' se &a lucra numai in spatii

izolate de celelalte locuri de munca' sub nisa' asi,urandu-se o &entilatie perfecta si eliminandu-se posibilitatea de

contact al substantei cu oricare parte a corpului.

3.3.3. Reacti&i inflamabili

Reacti&i lichizi

Art. 193. - !n laborator se &or pastra numai cantitatile strict necesare de lichide inflamabile pentru lucrarile din ziua

respecti&a. Rezer&a de lichide se &a pastra intr-o incapere special amena*ata a ma,aziei centrale.

Art. 194. - $ichidele inflamabile se &or pastra' de re,ula' i n flacoane de un litru' asezate in lazi sau ambala*e

metalice.

Art. 195. - $a deschiderea ambala*elor metalice se &or folosi unelte din cupru sau bronz.

Art. 196. - Sticlele in care se pastreaza lichide inflamabile nu trebuie umplute complet. Se &a lasa un spatiu de

dilatare de apro(imati& 1@ din &olumul sticlei.

9+


32/48

Art. 197. - ransportul recipientilor cu lichide inflamabile se &a face cu mi*laoace adec&ate: carucior' tar,a.

2utoaiele si dami,enele se transporta de re,ula cu carucioarele' iar sticlele in suporturi capabile sa retina' in caz

de spar,ere' tot continutul recipientului si cioburile.

Art. 198. - rans&azarea lichidelor inflamabile se &a face numai cu a*utorul sifonului' fiind interzisa cu desa&arsire

folosirea aerului comprimat sau a o(i,enului. /peratia trebuie sa se efectueze deasupra unei ta&i cu bordura. in

cazul trans&azarii unor cantitati mai mari' operatia se &a e(ecuta in spatii in care nu e(ista nici o sursa de

aprindere.

Art. 199. - !ncalzirea lichidelor inflamabile se &a face numai pe baia de aburi sau de ulei' utilizandu-se un

condensator de reflu(. Este interzisa incalzirea in &ase deschise' la foc direct sau pe rezistente electrice.

Art. 200. - #le,erea condensatorilor de reflu( se &a face in functie de temperatura de fierbere a componentului cel

mai &olatil din amestecul care se incalzeste.

Art. 201. - 2aile de abur sau ulei utilizate se &or incalzi cu incalzitoare el?ectrice etanse' in constructie antie(' la o

temperatura cu circa


33/48

Resturile acestor lichide se &or aduna in flacoane care se &or ,oli periodic in spatii &irane. Este interzisa aruncarea

lor la un loc cu ,unoaiele mena*ere.

Reacti&i inflamabili ,azosi

Art. 211. - 2uteliile cu ,aze inflamabile trebuie sa se pastreze' chiar si in timpul utilizarii' in afara incaperilor

laboratorului' in bo(e &entilate.

Art. 212. - 2uteliile trebuie ferite de lo&iri' rasturnari' trepidatii. ransportul lor dintr-un loc in altul se &a face numai

cu a*utorul carucioarelor sau al altor dispoziti&e similare.

Art. 213. - raseele pe care circula ,aze inflamabile trebuie sa fie perfect etanse? etanseitatea lor se &a &erifica

periodic cu apa si sapun sau cu hartie indicatoare.

Art. 214. - uburile de cauciuc si instalatiile pentru transportul ,azelor trebuie sa corespunda presiunii de re,im si

naturii ,azelor &ehiculate. #ceste tuburi &or fi ferite de orice sursa de caldura sau contact cu substante corozi&e.

Art. 215. - $ucrarile de laborator care necesita utilizarea ,azelor inflamabile se &or e(ecuta' obli,atoriu' in incaperi

special amena*ate' in care nu este permisa folosirea flacarii deschise' iar instalatia electrica este in intre,ime in

constructie antie(.

Art. 216. - #prinderea ,azelor inflamabile cu flacara directa se &a incepe numai dupa &erificarea prealabila a

ine(istentei amestecurilor e(plozi&e.

Art. 217. - $a aprinderea becurilor de ,aze' deschiderea robinetului se &a face treptat' incet si numai dupa ce s-a

apropiet flacara de ,ura becului.

Art. 218. - upa utilizarea becului cu ,az se &or indchide &entilele de alimentare? este interzis sa se lase becurile

in functiune atunci cand se paraseste' chiar si pentru scurt timp' locul de munca.

Art. 219. - !n apropierea aparatelor care lucreaza cu ,aze combustibile este interzisa pastrarea sticlelor si a

&aselor al caror continut ar putea da nastere la &apori inflamabili sau e(plozi&i.

Reacti&i inflamabili solizi

Art. 220. - 4osforul alb se &a pastra in laborator e(clusi& in apa' numai in cantitatile strict necesare' fara a depasi


34/48

Art. 226. - Resturile de fosfor ramase pe hartia de filtru se &or aprinde sub nisa' pe o placa de metal. 2ucatile mai

mari se &or colecta intr-un borcan cu apa? la sfarsitul lucrarii' ele &or fi spalate cu apa distilata si &or fi reintroduse

in &asul in care se pastreaza fosforul' pentru a fi reutilizate.

Art. 227. - Se &a e&ita scaparea bucatilor de fosfor pe *os' bucatile cazute &or fi ridicate imediat.

Art. 228. - Vasul in care s-a taiat fosfor ,alben se &a spala cu solutie concentrata de perman,anat de potasiu si

apoi cu apa.

Art. 229. - !n cazul aprinderii fosforului' se &a stin,e tirnandu-se nisip.

Art. 230. - !arna nu se &a lasa localul neincalzit' astfel incat apa in care se pastreaza fosforul sa in,hete.

Art. 231. - $a manipularea sodiului si potasiului se &or respecta pre&ederile srticolului 1A7 din prezentele norme.

3.3.9. Reacti&i e(plozi&i

Art. 232. - Manipularea reacti&ilor e(plozi&i trebuie sa se faca in stare umeda' in cantitati cat mai mici cu putinta'

e&itandu-se apropierea de surse de caldura' lo&irea' frecarea sau a,itarea lor.

Art. 233. - !n *urul aparatelor si utila*elor in care se lucreaza cu substante e(plozi&e se &or aseza' obli,atoriu

ecrane de protectie.

Art. 234. - Pentru a se e&ita descompunerea e(plozi&a a pero(izilor' acestia &or fi stabilizati cu inhibitori

)difenilamina' alfanaftoli' hidrochinona' etc.+ si &or fi feriti de substante ca: metale' saruri metalice' substante

o(idoreducatoare.

Art. 235. - Sol&entii care prin depozitarea indelun,ata sau prin contact cu o(i,enul pot da nastere la pero(izi &or fi

pastrati in sticle colorate' feriti de actiunea luminii si a o(i,enului atmosferic.

!nainte de a fi utilizati' se &a controla continutul lor in pero(izi printr-o metoda colorimetrica. se recomanda ca pe

flacoanele care contin astfel de substante sa se noteze data cand s-a efectuat ultima determinare a pero(izilor.

Art. 236. - $a distilarea sol&entilor ce se pero(ideaza' precum si la uscarea lor in etu&a' se &a lasa intodeauna un

reziduu lichid de circa 1@ din &olumul initial.

Art. 237. - Se &a e&ita contactul carbidului cu apa sau cu hidroacizi' pentru a nu se forma acetilena.

Art. 238. - Vasele in care s-a lucrat cu carbid se &or spala abundent si cu toata atentia' in absenta oricarei surse

de foc' dupa care &or fi spalate cu apa acidulata cu acid clorhidric.

3.3.


35/48

Art. 243. - $ucrarile de laborator cu substante radioacti&e sub forma de &apori' ,aze' solutii &olatile etc. se &or

efectua in bo(e sau nise speciale cu functionare continua si cu instalatie de &entilatie separata..

Art. 244. - /peratiile care prezinta pericol mare de iradiere sau contaminare )prepararea si uscarea probelor'

diluarea solutiilor radioacti&e' centrifu,area' trans&azarea+ se &or efectua numai sub nisa.

Art. 245. - este interzisa pipetarea substantelor radioacti&e prin aspirare cu ,ura? se &or folosi serin,i sau pipete

cu para de cauciuc.

Art. 246. - rans&azarea solutiilor radioacti&e se &a face de la distanta' prin diri*are mecanica sau pneumatica' iar

suprafata de lucru se &a acoperi cu hartie de filtru.

Art. 247. - /peratiile de indepartare a resturilor radioacti&e de pe instalatiile de lucru si &asele de laborator se &or

e(ecuta numai intr-o parte a laboratorului' special amena*ata in acest scop. ilnic se &a face decontaminarea

obli,atorie a suprafetelor de lucru si a niselor.

Art. 248. - onele de lucru cu substante radioacti&e &or fi insemnate si marcate cu indicatoare con&entionale

pentru radiatii ionizante. $a fel se &or marca si materialele' &asele de laborator' instrumentele utilizate in zonele

acti&e? este interzisa folosirea acestora in zonele inacti&e.

Art. 249. - ispoziti&ele contaminate sau susceptibile de a fi contaminate nu &or fi trimise la reparatii dacat dupa

ce se &or decontamina in prealabil.

Art. 250. - Se interzice e(ecutarea de lucrari cu substante radioacti&e de catre persoane care prezinta leziuni sau

z,arieturi pe partile descoperite ale pielii sau procese inflamatorii ale farin,elui.

Art. 251. - Se interzice utilizarea in cadrul lucrarilor cu substante radioacti&e a &aselor din sticla si a obiectelor

taioase.

3.9. Manipularea aparaturii de laborator

3.9.1. #paratura actionata electric

Art. 252. - #paratele electrice de incalzit )cuptoare' etu&e' bai electrice etc.+ trebuie asezate pe mese prote*ate cu

tabla de otel si foi de azbest.

Art. 253. - Se interzice conectarea aparatelor electrice daca lipseste fisa. Se interzice utilizarea conductorilor

neizolati sau montati nere,ulamentar )impro&izatii electrice+. Pentru conectarea aparatelor se &or utiliza numai

circuite electrice standardizate.

Art. 254. - Se interzice conectarea mai multor aparate electrice la o sin,ura priza.

Art. 255. - #paratele electrice care consuma mai mult de 1 BC se &or conecta la retea prin intermediul reostatelor.

Art. 256. - Se interzice folosirea aparatelor la care se obser&a scantei sau care prezinta scurtcircuite.

Art. 257. - $a uneltele electrice portati&e utilizate izolatia bobina*ului trebuie sa reziste atat socurilor mecanice' cat

si mediului in care functioneaza )umiditate' caldura' a,enti corozi&i' etc.+? de asemenea' ele trebuie sa fie

alimentate la tensiune redusa -1 V sau 9 V.

Art. 258. - Se interzice manipularea cu mainile libere neprote*ate cu manusi electrizolante' a aparatelor si a

instalatiilor electrice aflate sub tensiune.

9>


36/48

3.9.. 0tila*e sub presiune

Art. 259. - $a e(ploatarea )inclusi& intretinerea si repararea+ utila*elor sub presiune se &or respecta prescriptiile

!S%!R in &i,oare.

Art. 260. - #utocla&ele nu se &or umple niciodata mai mult de *umatate din &olumul lor.

Art. 261. - !nainte de a se deschide autocla&a se &a &erifica si se &a elimina presiunea remanenta.

Art. 262. - Recipientii si buteliile pentru ,aze comprimate se &or &erifica inainte de utilizare in ceea ce pri&este

starea fizica a suprafetelor e(terioare )sa nu prezinte fisuri' deformari+ si a &entilelor.

Art. 263. - Recipientii sub presiune nu se &or pastra in apropierea surselor de caldura permanente sau

accidentale. !n caz ca acest lucru nu este posibil' se &or folosi para&ane cu azbest dimensionate corespunzator'

tuburile plasandu-se la o distanta de minimum


37/48

- in timpul distilarii se &a controla' in mod continuu' &idul din interiorul instalatiei printr-un &acuumetru intercalat

intre sursa de &id si instalatia de distilare?

- in cazul distilarii unor substante care se pot solidifica pe refri,erent se &a urmari operatia continuu' in mod

obli,atoriu si se &a opri a,entul de racire imediat ce se obser&a depuneri?

- daca se distileaza substante &olatile sau usor inflamabile se &a schimba periodic uleiul din baia pompei de

&acuum?

- la distilarea lichidelor corozi&e cu punct de fierbere ridicat' care necesita un &id inaintat' pentru a pre&eni

aspirarea &aporilor se &or utiliza filtre adec&ate sau pompe de &id cu mercur?

- in cazul distilarii unor cantitati mai mari de 1 litru se &a monta intre manipulant si instalatie' un para&an de sticla

armata cu sarma.

3.9.9. ispoziti&e de incalzire

Art. 274. - $a aprinderea becurilor de ,az' deschiderea robinetului trebuie sa se faca treptat? mai intai se &a aduce

c3 Riscuri Chimice in Ss

Documents

Transcript of c3 Riscuri Chimice in Ss