C 20 iulie 2005 ZIUA E FOR}ELOR AERIENE · Jos (Olanda) – comandorul Sjoerd Johannes Hoekstra...

Nr. 5 (82) 2005Publica]ie editat` dePublica]ie editat` dePublica]ie editat` dePublica]ie editat` dePublica]ie editat` deStatul Major al For]elor AerieneStatul Major al For]elor AerieneStatul Major al For]elor AerieneStatul Major al For]elor AerieneStatul Major al For]elor Aeriene

CER

SENIN

ZIUAFOR}ELORAERIENE

20 iulie 2005

ZIUAFOR}ELORAERIENE

20 iulie 2005

CER SENIN

2 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

CUPRINS

Eveniment

Misiune de excep]ie

Instruc]ie

Reportaj

Interviu

Pagina 26

Pagina 22

Pagina 44

Pagina 13

Pagina 18

Arhiva – www.roaf.ro-

LECTUR~ PL~CUT~!+

Agend` (44444)+

Nr. 1/2005+

+ Simboluri ale credin]ei – Sf#ntul Ilie (4242424242)

+ Artileria antiaerian` dup` r`zboi (4040404040)

CUPRINS-

CER SENIN

Nr. 2/2005+

+ Am primit la redac]ie (4343434343)

+ Puncte de vedere (4444444444)

+ Managementul timpului (4646464646)

Nr. 3/2005+

Nr. 5/2005-

Cazuri speciale (3939393939)+

Exerci]iul real “FREE EAGLE – 2005 (5050505050)+

+ Ziua For]elor Aeriene [i Avia]iei Rom#ne (2626262626)

+ For]ele aeriene \n lume (2828282828)

+ “P#ndarii” de pe muntele captiv (2222222222)

+ For]ele Aeriene \n sprijinul sinistra]ilor (1818181818)

+ Eveniment (77777)

+ Aerospa]iale (3434343434)

+ Aplica]ii ale r`zboiului electronic (3636363636)

+ Sport (4848484848)

+ NATO – \n schimbare (1414141414)

+ Incurs \n cotidian (4949494949)

Nr. 4/2005+

C`pitan-comandor

DUMITRU BERBUNSCHI

|mbl#nzirea FieruluiMersul, hrana, focul, piatra, roata, fierul, cerul...

Omul, crea]ie z`mislit` sub canoanele civiliza]iei actuale, totdeauna a privit spre cer.Soarele i-a r#nduit zilele, luna i-a vegheat nop]ile, din cer au cobor#t zeii [i spre cer omula ridicat bra]ele a bucurie, a neputin]` ori a izb#nd`. Dup` semnele cerului, omul [i-a\n]eles menirea [i [i-a r#nduit devenirea, [i tot din cer i-au fost date armele me[te[ugirilorsale. C#nd Cortes i-a \ntrebat pe [efii azteci din ce \[i fac cu]itele, ace[tia i-au ar`tat cerul.Maia[ii din Yucatan, inca[ii din Peru, ca [i aztecii din Mexic, prelucrau numai fierulmeteoritic, pun#ndu-l mai presus dec#t aurul. Popoarele antice aveau cea mai vechedenumire a fierului, format` din semnele pictografice ”cer” [i ”foc”. Originea celest` afierului r`m#ne atestat` de cuv#ntul grecesc ”siedros”– stea str`lucitoare.

Cerul – imaterial [i nem`rginit – a ispitit mereu [i mereu spiritele oamenilor. Delicat\n alc`tuire [i perceput ca o atingere fugar` \n cre[tetul capului, schimb`tor [i fragil ca ovibra]ie nu bine precizat`, p`truns de imponderabilitatea oric`rei treceri, cerul r`m#nearm`tura viguroas` a lumii [i a vie]ii. Solul ferm al \nr`d`cin`rii zborului unde fragilitateaseam`n` cu trìnicia, suavitatea cu consisten]a, ging`[ia cu puterea.

Fierul – transcendere a mineralului \n viu, simbol al durit`]ii [i duratei – ne-a datuneltele. Ele, de la simplul cuv#nt la cea mai avansat` dintre sondele spa]iale, sunt orearanjare a naturii [i realit`]ii primordiale. Avionul – singur [i ultim reazem palpabil [imaterial \n nem`rginirea imaterial` a cerului mi[c`tor – une[te ast`zi, uimitor de repede,punctele fixe ale acestei planete. |l primim ca fier \ntrupat, aduc#nd p#n` la noi o pildìstoric` a unei treimi regale – Vuia, Vlaicu, Coand` –, a puterilor suflete[ti rom#ne[ti,revela]ie a unor min]i str`lucite [i a unei demnit`]i a[ezate. Sp`rg#nd aparent invulnerabiladensitate a materiei, me[te[ugind-o \ntr-o comprimare ca de resort, ctitorii tagmeizbur`torilor au dat fierului puterea exploziv` a spiritului lor [i au dus lumea cu un pasmai departe. Au ridicat-o \n cer. I-au d`ruit aripi.

Zborul – aceast` denumire privilegiat` a mersului prin aer cu semnul de drum algreut`]ii convertite \n gravitate – este m`sura \mbl#nzirii unei c`deri care, sub suflulmin]ii omene[ti, cap`t` dinamismul \n`l]`rii. Zborul r`m#ne o zidire \n pietrele [i fierulcerului, o \nnobilare de rang \nalt, uns` cu mirul victoriei [i investit` cu demnitatea fiin]eiumane.

Fierul, o dat` \mbl#nzit, domesticit r`m#ne.{i, astfel, ca citind \ntr-un abecedar, \n]elegem: omul, cerul, fierul, zborul.O acl`tuire perfect`, ce va dìnui \ntru eternitate!

|mbl#nzirea Fierului

AGEND~

4 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

|n ziua de 5 iulie 2005, la sediul Statului Major alFor]elor Aeriene Rom#ne a avut loc \nt#lnirea anual`a [efului Statului Major al For]elor Aeriene,generalul-locotenent Gheorghe Catrina, generalul-locotenent Gheorghe Catrina, generalul-locotenent Gheorghe Catrina, generalul-locotenent Gheorghe Catrina, generalul-locotenent Gheorghe Catrina, cuata[a]ii ap`r`rii, militari, aero [i navali acredita]i laBucure[ti.

La \nt#lnire au participat: din partea Ucrainei –c`pitanul de rangul II Ivan c`pitanul de rangul II Ivan c`pitanul de rangul II Ivan c`pitanul de rangul II Ivan c`pitanul de rangul II Ivan TTTTToka, oka, oka, oka, oka, ata[at militar;din partea Serbiei [i Muntenegrului – colonelulcolonelulcolonelulcolonelulcolonelulCedomir Truta, Cedomir Truta, Cedomir Truta, Cedomir Truta, Cedomir Truta, ata[at al ap`r`rii; din parteaRepublicii Franceze – locotenent-colonelullocotenent-colonelullocotenent-colonelullocotenent-colonelullocotenent-colonelulDaniel MerceyDaniel MerceyDaniel MerceyDaniel MerceyDaniel Mercey, , , , , ata[at aero, ata[at adjunct alap`r`rii; din partea Republicii Elene – colonelulcolonelulcolonelulcolonelulcolonelulGeorgios Chatzikostantinou, Georgios Chatzikostantinou, Georgios Chatzikostantinou, Georgios Chatzikostantinou, Georgios Chatzikostantinou, ata[at al ap`r`rii,militar [i aero; din partea Republicii Federale Germania– locotenent-colonelul Johannes Marialocotenent-colonelul Johannes Marialocotenent-colonelul Johannes Marialocotenent-colonelul Johannes Marialocotenent-colonelul Johannes MariaRisse, Risse, Risse, Risse, Risse, ata[at al ap`r`rii; din partea Republicii Italiene

|NTÂLNIREA ANUAL~ A {EFULUI STATULUI MAJORAL FOR}ELOR AERIENE CU ATA{A}II AP~R~RII,

MILITARI, AERO {I NAVALI ACREDITA}I LA BUCURE{TI– generalul de brigad` Fabio Palladini, generalul de brigad` Fabio Palladini, generalul de brigad` Fabio Palladini, generalul de brigad` Fabio Palladini, generalul de brigad` Fabio Palladini, ata[atmilitar, aero [i naval; din partea Regatului }`rilor deJos (Olanda) – comandorul Sjoerd Johannescomandorul Sjoerd Johannescomandorul Sjoerd Johannescomandorul Sjoerd Johannescomandorul Sjoerd JohannesHoekstra Bonnema, Hoekstra Bonnema, Hoekstra Bonnema, Hoekstra Bonnema, Hoekstra Bonnema, ata[at al ap`r`rii, militar,aero [i naval; din partea Regatului Unit al Marii Britanii[i al Irlandei de Nord – colonelul Anthonycolonelul Anthonycolonelul Anthonycolonelul Anthonycolonelul AnthonyAlexander Alan Beattie, Alexander Alan Beattie, Alexander Alan Beattie, Alexander Alan Beattie, Alexander Alan Beattie, ata[at al ap`r`rii, [ilocotenent-comandorul Mark Stanleylocotenent-comandorul Mark Stanleylocotenent-comandorul Mark Stanleylocotenent-comandorul Mark Stanleylocotenent-comandorul Mark Stanley, , , , , ata[atmilitar adjunct; din partea Republicii Slovace –locotenent-colonelul Luboš Salák, locotenent-colonelul Luboš Salák, locotenent-colonelul Luboš Salák, locotenent-colonelul Luboš Salák, locotenent-colonelul Luboš Salák, ata[at alap`r`rii; din partea Statelor Unite ale Americii –colonelul Richard McClellan, colonelul Richard McClellan, colonelul Richard McClellan, colonelul Richard McClellan, colonelul Richard McClellan, fostul ata[at alap`r`rii [i aero, colonelul Barbara Kuennecke,colonelul Barbara Kuennecke,colonelul Barbara Kuennecke,colonelul Barbara Kuennecke,colonelul Barbara Kuennecke,actualul ata[at al ap`r`rii [i aero, locotenent-locotenent-locotenent-locotenent-locotenent-colonelul Richard Blaier Liebl, colonelul Richard Blaier Liebl, colonelul Richard Blaier Liebl, colonelul Richard Blaier Liebl, colonelul Richard Blaier Liebl, ata[at pentruTrupele de Uscat, c`pitan-comandorul Ronaldc`pitan-comandorul Ronaldc`pitan-comandorul Ronaldc`pitan-comandorul Ronaldc`pitan-comandorul RonaldThomas Schall, Thomas Schall, Thomas Schall, Thomas Schall, Thomas Schall, ata[at naval, [i maiorulmaiorulmaiorulmaiorulmaiorul

Cantrell, Cantrell, Cantrell, Cantrell, Cantrell, asistent militar pentru ata[atul aero; dinpartea Republicii Ungare – locotenent-colonelullocotenent-colonelullocotenent-colonelullocotenent-colonelullocotenent-colonelulTTTTTamás Kisvári, amás Kisvári, amás Kisvári, amás Kisvári, amás Kisvári, ata[at al ap`r`rii, militar [i aero;din partea Republicii Populare Chineze – colonelulcolonelulcolonelulcolonelulcolonelulsuperior Jinrong superior Jinrong superior Jinrong superior Jinrong superior Jinrong TTTTTong, ong, ong, ong, ong, ata[at militar, aero [inaval; din partea Republicii Bulgaria – colonelulcolonelulcolonelulcolonelulcolonelulPetar KostovPetar KostovPetar KostovPetar KostovPetar Kostov, , , , , ata[at al ap`r`rii; din parteaRepublicii Irak – generalul-locotenent Iskandergeneralul-locotenent Iskandergeneralul-locotenent Iskandergeneralul-locotenent Iskandergeneralul-locotenent IskanderWitwit, Witwit, Witwit, Witwit, Witwit, ata[at al ap`r`rii; din partea RegatuluiNorvegiei – c`pitanul (n) Jan Roar Bakke,c`pitanul (n) Jan Roar Bakke,c`pitanul (n) Jan Roar Bakke,c`pitanul (n) Jan Roar Bakke,c`pitanul (n) Jan Roar Bakke,ata[at al ap`r`rii; din partea Federa]iei Ruse –colonelul colonelul colonelul colonelul colonelul Alexander LoginovAlexander LoginovAlexander LoginovAlexander LoginovAlexander Loginov, , , , , ata[at militaradjunct; din partea Republicii Arabe Egipt – generalulgeneralulgeneralulgeneralulgeneralulde brigad` Khaled Mohamed Ismailde brigad` Khaled Mohamed Ismailde brigad` Khaled Mohamed Ismailde brigad` Khaled Mohamed Ismailde brigad` Khaled Mohamed IsmailMohamed, Mohamed, Mohamed, Mohamed, Mohamed, ata[at al ap`r`rii; din partea Poloniei –––––locotenent-colonelul Wojciech Polak, locotenent-colonelul Wojciech Polak, locotenent-colonelul Wojciech Polak, locotenent-colonelul Wojciech Polak, locotenent-colonelul Wojciech Polak, ata[atmilitar adjunct.

A participat, de asemenea, comandorulcomandorulcomandorulcomandorulcomandorulLauren]iu Anghelescu, Lauren]iu Anghelescu, Lauren]iu Anghelescu, Lauren]iu Anghelescu, Lauren]iu Anghelescu, [eful Sec]iei Leg`turiMilitare Externe din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

Oaspe]ilor le-au fost prezentate principaleleaspecte viz#nd compunerea, misiunile, dotarea [iactualul stadiu al reformei For]elor Aeriene Rom#ne.

Vineri, 24 iunie 2005, generalului-locotenent Gheorghe Catrina, generalului-locotenent Gheorghe Catrina, generalului-locotenent Gheorghe Catrina, generalului-locotenent Gheorghe Catrina, generalului-locotenent Gheorghe Catrina, [efulStatului Major al For]elor Aeriene, i-a fost decernat` DIPLOMADIPLOMADIPLOMADIPLOMADIPLOMA DE ONOARE DE ONOARE DE ONOARE DE ONOARE DE ONOARE aAsocia]iei „George C. Marshall” Rom#nia „pentru merite deosebite \n procesul„pentru merite deosebite \n procesul„pentru merite deosebite \n procesul„pentru merite deosebite \n procesul„pentru merite deosebite \n procesulintegr`rii \n NAintegr`rii \n NAintegr`rii \n NAintegr`rii \n NAintegr`rii \n NATTTTTO a Rom#niei”.O a Rom#niei”.O a Rom#niei”.O a Rom#niei”.O a Rom#niei”.

|nalta distinc]ie a fost \nm#nat` de drdrdrdrdr. Doru Frunzulic`, . Doru Frunzulic`, . Doru Frunzulic`, . Doru Frunzulic`, . Doru Frunzulic`, pre[edintele Asocia]iei„George C. Marshall” Rom#nia. La solemnitate a participat colonelul drcolonelul drcolonelul drcolonelul drcolonelul dr. Ion. Ion. Ion. Ion. IonPetrescu, Petrescu, Petrescu, Petrescu, Petrescu, [eful Trustului de Pres` al Armatei, organizatorul festivit`]ii.

{EFULUI STATULUI MAJORAL FOR}ELOR AERIENE

I S-A DECERNAT DIPLOMADE ONOARE A ASOCIA}IEI

“GEORGE C. MARSHALL” ROMÂNIA

|NTÂLNIREA ANUAL~ A {EFULUI STATULUI MAJORAL FOR}ELOR AERIENE CU ATA{A}II AP~R~RII,

MILITARI, AERO {I NAVALI ACREDITA}I LA BUCURE{TI

AGEND~

5CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

Primele apunt`ri ale unui elicopterrom#nesc – IAR-330 – la bordul fregatei„Regele Ferdinand” au fost executate dec`tre echipaje ale Escadrilei 863 Elicoptere,apar]in#nd Bazei 86 Aerian`, \n data de 30iunie 2005.

Apunt`rile au fost executate at#t \ncondi]iile \n care fregata se afla \n mar[, c#t [i

APUNT~RI CU IAR-330 PE FREGATA“REGELE FERDINAND”

la ancor` (\n larg). Zborurileelicopterului au fost dirijate deechipajul navei, acest experimentconstituind un prim antrenament\n vederea primirii la bord aelicopterelor ce vor face parte dindotarea fregatei.

„A fost o misiune foarte dificil`,deoarece pilo]ii no[tri nu au maiefectuat apunt`ri din anul 1999.Totodat`, elicopterul IAR-330 nueste adaptat spa]iului destinat acestui scop pepuntea fregatei. Elicopterele care vor intra \ndotarea navei urmeaz` s` fie transformateconform anumitor standarde. |n aceste condi]ii,este necesar ca [i procedurile de apuntare s`fie rescrise, \n func]ie de caracteristicileelicopterului” – ne-a explicat comandorulTudorel Du]`, [eful Sec]iei Doctrin` [i

APUNT~RI CU IAR-330 PE FREGATA“REGELE FERDINAND”

Standarde din cadrul Statului Major al For]elorAeriene, participant la misiune \n calitate depilot instructor.

Echipajele care au efectuat apunt`rile aufost constituite din urm`torii profesioni[ti aiman[ei: c`pitan Alexandru Ionescu [ilocotenent-comandor Florin Pu]anu(apuntare cu fregata la ancor`, \n larg);

locotenent Viorel Cojocaru [ilocotenent Cristian Dobroghin(apuntare cu fregata \n mar[).

De remarcat faptul c` pilo]ii de]incertificate eliberate de c`tre US MarineCorps pentru apunt`ri pe nave NATO.Acestea au fost ob]inute \n urma parti-cip`rii la exerci]iile interna]ionaleCooperative Partner 1998 [i Coopera-tive Partner 1999.

Locotenent MIRCEA BARACFoto: C~T~LIN OVREIU

|n]eleg#nd situa]ia grea prin care trec mii de oamenidin zonele afectate de inunda]ii, Statul Major al For]elorAeriene a hot`r#t ca anul acesta sumele de banidestinate s`rb`toririi Zilei For]elor Aeriene s` fie donatepersoanelor sinistrate.

Aceea[i destina]ie a fost dat` [i \ncas`rilor din timpuldemonstra]iilor aeriene precum [i celor provenite dinv#nzarea obiectelor simbolice, \n bazele unde s-auorganizat asemenea activit`]i.

Un gest de \nalt umanism s-a consumat \n jude]ulTimi[, unde [eful Statului Major al For]elor Aeriene,generalul-locotenent Gheorghe Catrina a \nm#nat,personal, obiecte unor familii b`n`]ene care au avut desuferit de pe urma inunda]iilor \n acest jude].

AJUTOR

UMANITAR

Din sumele donate imediat dup` aceleevenimente de c`tre personalul For]elor Aerieneau fost cump`rate 90 de fr igidere [i 90 dearagazuri, care au fost oferite sinistra]ilor dincomuna Uivar. Cei care au beneficiat de bunuriledonate au fost selec]iona]i de c`tre consilieriicomunali, prioritate av#nd b`tr#nii care nu maiau pe nimeni [i familiile cu mul]i copii.

„Nu num`rul obiectelor donate e important,ci faptul c` \n astfel de momente omenia iese lasuprafa]`. Dac` fiecare colectivitate uman`,nelovit` de nenorocire, ar dona asemenea bunuri,atunci lucrurile s-ar \ndrepta mai repede” – adeclarat liderul For]elor Aeriene. (P.B.)

AGEND~

6 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

|n perioada 21 – 23.06.2005, la Cercul MilitarNa]ional din Bucure[ti, s-a desf`[urat, sub egidaComitetului NATO pentru Ap`rare Antiaerian` (NATOAir Defence Comittee – NADC), seminarul cu tema„Ap`rarea Aerian` |ntrunit`“ (Joint Air Defence).

La seminar au participat delega]i ai statelormembre NATO [i ai celor partenere, printre care:generalul-maior Mansfred Lange, vicepre[edinteleComitetului NATO pentru Ap`rare Antiaerian`,locotenent-colonelul Jukka Ahlberg, comandantulSec]iunii Opera]ionale Aeriene, colonelul RobertLowenstein, [eful Ramurii de Planific`ri [i PoliticiInterna]ionale din Statul Major German al For]elorAeriene. Partea rom#n` a fost reprezentat` decomandantul Comandamentului Opera]ional AerianPrincipal, generalul de flotil` aerian` F`nic` C#rnu,reprezentantul na]ional \n NADC, care a condus oechip` de exper]i \n domeniul ap`r`rii aeriene dinStatul Major al For]elor Aeriene.

Obiectivele seminarului au fost abordate dinperspectiva NATO, pe de o parte, din perspectivaRom#niei, pe de alt` parte. Din perspectiva NATO,s-au eviden]iat urm`toarele aspecte: prezentareaap`r`rii aeriene a NATO ca misiune \ntrunit` (joint);

sublinierea modific`rilor survenite \n doctrinelecategoriilor de for]e prin prisma implement`rii ap`r`riiantiaeriene \ntrunite; realizarea unui schimb deexperien]` \n domeniu; prezentarea proiectuluipoliticii NATO privind ap`rarea aerian` \ntrunit`;

cunoa[terea ]`rii gazd`.Perspectiva Rom#niei [i, totodat`, cea a For]elor

Aeriene Rom#ne, s-a axat pe: oferirea unui cadru

S E M I N A RJOINTAIR DEFENCE

adecvat dezbaterilor pe tema ap`r`rii aeriene \ntrunite,\n vederea facilit`rii implement`rii acestui principiu;

realizarea unei imagini clare a situa]iei actuale, lanivel NATO [i al statelor membre; determinareaavantajelor oferite de realizarea ap`r`rii aeriene\ntrunite, a schimb`rilor necesare [i a modului deac]iune \n vederea atingerii acestui deziderat.

S-au urm`rit, de asemenea, a[a cum ne-adeclarat comandantul Comandamentului Opera]ionalAerian Principal, generalul de flotil` aerian` F`nic`C#rnu: \mbun`t`]irea nivelului de comunicare dintreexper]ii din domeniul ap`r`rii antiaeriene, prindesf`[urarea unui program social care s` permit`participan]ilor s`i s` descopere Rom#nia; sublinierea rolului principal al For]elor Aeriene \n cadrulunui sistem integrat de ap`rare aerian` [i determinarearela]iilor \ntre categoriile de for]e; preg`tireaideologic` [i doctrinar` privind posibilitatea \nfiin]`rii[i disloc`rii unui deta[ament rom#n pentru asigurareasecurit`]ii zborului \n zone de securitate NATO,\ncep#nd cu anul 2007.

Seminarul s-a desf`[urat, structural, pe trei etape: 21.06.2005 – briefing de prezentare: obiective [i politici

ale for]elor \ntrunite; 22.06.2005 – evenimente sociale:vizite pe Valea Prahovei la diferite obiective turistice(Muzeul V#n`torilor, de la Posada, Muzeul Pele[, CastelulBran, Cetatea R#[novului); 23.06.2005 – sesiuni delucru pe grupuri: grupul 1 – cu tem` principal̀ de abordare„Rolul for]elor aeriene \n executarea opera]iunilor speciale”;grupul 2 – probleme de integrare a for]elor navale \ncontextul extinderii atribu]iilor tuturor for]elor \ntrunite; concluzii ale seminarului.

Prin anvergura [i profunzimea temelor abordate,prin spiritul exemplar de munc` \n echip` dovedit \ncadrul sesiunilor de lucru, prin rela]iile socio-profesionalestabilite prin etapele programului social, dar, mai ales,prin rezultatele sale, cel de-al 17-lea seminar NADCs-a dovedit a fi un bun exerci]iu de conlucrare astructurilor de comand`.

Plutonier-major SORIN S~FTOIU

|n zilele de 16–22 iunie 2005, \nTab`ra de Instruc]ie [i Poligonul deTrageri Sol-Aer „General de brigad`Ion Bungescu”, de la Capu Midia, aavut loc un exerci]iu comun rom#no-francez de instruire [i de tragere curachete sol-aer, la care au participatsubunit`]i apar]in#nd Regimentului 53Rachete Sol-Aer (Rom#nia) [iRegimentului 54 Artilerie (Fran]a).

Activit`]ile desf`[urate \n comunau constat, \n principal, din deplasarea\n cadru tactic a for]elor participantela exerci]iu, prezentarea tehnicii delupt` specific` (Complexul de rachetesol-aer ROLAND – Fran]a, Comple-xele de rachete sol-aer CA-94 [iCA-95 – Rom#nia), antrenamente \nteren [i la simulator, trageri deinstruc]ie [i de lupt` \n poligon – pe]inte para[utate lansate de la sol [ipe man[e tractate de avion. |n ziuade 19 iunie 2005, subunit`]ile rom#ne[i franceze au executat trageri cu 6rachete ROLAND, 3 rachete sol-aerA-94 [i 2 rachete sol-aer A-95. |n ziuaurm`toare, \n prezen]a [efului Statului

EXERCI}IU COMUNROM@NO-FRANCEZMajor al For]elor Aeriene, generalul-generalul-generalul-generalul-generalul-locotenent Gheorghe Catrina,locotenent Gheorghe Catrina,locotenent Gheorghe Catrina,locotenent Gheorghe Catrina,locotenent Gheorghe Catrina,[i a comandantului Brig`zii de ArtilerieAntiaerian` din care face parteRegimentul 54 de Artilerie francez,generalul de brigad` generalul de brigad` generalul de brigad` generalul de brigad` generalul de brigad` Ol l iv ierOl l iv ierOl l iv ierOl l iv ierOl l iv ier

ThierryThierryThierryThierryThierry, , , , , s-au exe-cutat trageri cu 6rachete de tipulROLAND.

Exerci]iul comunrom#no-francez s-a

\ncheiat cu rezultate foarte bune,pun#nd \n eviden]` profesionalismul[i coeziunea subunit`]ilor participante,leg`turile str#nse dintre militarii rom#ni[i francezi, alia]i de n`dejde \n cadrulAlian]ei Nord-Atlantice.

C`pitanADRIAN EN~CHESCU

EXERCI}IU COMUNROM@NO-FRANCEZ

La Capu Midia

Complexul ROLAND

CA-95

S E M I N A RJOINTAIR DEFENCE

EVENIMENT

7CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

|mi este deosebit de pl`cut ca, de Ziua For]elor Aeriene [iAvia]iei Rom#ne, zi \n care \i omagiem pe aceia care slujesc cucredin]` [i devotament aripile patriei, s` adresez calde felicit`ri [iur`ri de bine tuturor aviatorilor militari [i civili ai Rom#niei.

Dintotdeauna, omul a n`zuit s` zboare, s`-[i \nving` limitele,s` se desprind` de sol [i s` cutreiere, aidoma p`s`rilor, \n`l]imilede azur ale patriei. A \ncercat mai \nt#i legendarul Icar, darp`m#ntenii au reu[it cu adev`rat s` se ridice \n v`zduh cu circa osut` de ani \n urm`. Este un motiv de m#ndrie pentru noi, rom#nii,faptul c` printre pionierii aeronauticii mondiale s-au num`rat [iTraian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coand`, ilu[tri \nainta[i aiunei str`lucite pleiade de constructori, pilo]i, navigatori, tehnicieni,controlori de trafic, care au dovedit, genera]ie dup` genera]ie,virtute [i onoare, creativitate [i talent, temeritate [i jertf` de sine,f`c#nd istorie \n domeniul zborului [i ridic#nd necontenit prestigiul,faima [i respectul de care ast`zi se bucur`, pretutindeni \n lume,avia]ia Rom#niei. Pentru opera lor inegalabil`, pentru glorioaseletradi]ii pe care ni le-au l`sat mo[tenire, se cuvine s` le p`str`m vieamintirea [i s` le urm`m pilda [i devotamentul, \nfl`c`rarea [ipatriotismul.

Folosesc acest prilej aniversar pentru a evoca minunatele faptede arme ale aviatorilor militari, tributul lor de s#nge pentruRe\ntregirea Patriei [i a Neamului, actele de eroism din timpulcelui de-al doilea r`zboi mondial, truda din perioada postbelic`pentru trecerea la avia]ia supersonic`, \nsu[irea tehnicii militarecelei mai performante, ridicarea gradului de profesionalism altuturor lupt`torilor aerieni. Merit` s` remarc`m aici contribu]iaFor]elor Aeriene Rom#ne la integrarea ]`rii noastre \n NATO,modul exemplar \n care personalul acestei categorii de for]e deelit` [i-a \ndeplinit misiunile ordonate, \n cooperare cu alia]iinord-atlantici, \n exerci]iile [i aplica]iile multina]ionale, str`daniacu care \ndeplinesc serviciul de lupt` sub comand` NATO.

Un rol important \n dezvoltarea [i amplificarea traficuluiaerian, \n afirmarea aeronauticii rom#ne[ti pe plan interna]ionall-au avut [i \l au avia]ia civil`, de transport, avia]ia sportiv` [i

M E S A J U LPRE{EDINTELUI

ROM@NIEI,ADRESAT

AVIATORILOR MILITARI{I CIVILI

CU PRILEJULZILEI

FOR}ELOR AERIENE{I AVIA}IEI ROM@NE

utilitar`. Remarcabilele izb#nzi ale \nainta[ilor \n cucerireaspa]iului aerian sunt \ntregite, ast`zi, de eforturile l`udabile aletuturor categoriilor de personal aeronautic civil, de la sol [i dinaer, care, prin profesionalism exemplar [i \nalt` responsabilitate,fac fa]` cu succes exigen]elor apartenen]ei Rom#niei la NATO,integr`rii ]`rii noastre \n Uniunea European`.

Trebuie s` ne adres`m mai activ tinerilor, s`-i atragem sprelumea magic`, dar aspr` [i plin` de rigoare, a zborului. Visulrom#nesc al zborului trebuie dus mai departe, pentru c` el acreat mari caractere [i ne-a dat certitudinea c` ne putem dep`[ilimitele.

Din p`cate, la s`rb`toarea lor, temerarii ap`r`tori ai frontiereide azur a }`rii nu se pot bucura de prea multe momente festive. 20iulie i-a g`sit, ca [i \n zilele premerg`toare, \n posturile datoriei,\nrola]i trup [i suflet, cu aparatele lor de zbor, dar [i cu inima, chiar[i cu bra]ele, \n nobila misiune de salvare a celor lovi]i crunt de furiaoarb` a apelor dezl`n]uite. 24 de ore din 24 s-au aflat \n localit`]ilecalamitate, au ajutat oamenii s`-[i pun` la ad`post ce brum`le-a mai r`mas, i-au transportat \n locuri ferite, i-au aprovizionatcu ap`, hran` [i medicamente. Ei, to]i, s-au comportat eroic, audat dovad` de \nalte calit`]i morale, de solidaritate uman`, degenerozitate [i altruism. Au dovedit astfel, \nc` o dat`, c` binemerit`pre]uirea, stima [i recuno[tin]a tuturor cet`]enilor Rom#niei,tuturor celorlal]i camarazi de arme.

Stima]i aviatori,

Sunt \ncredin]at c` manifest`rile dedicate Zilei For]elorAeriene [i Avia]iei Rom#ne, atmosfera s`rb`toreasc` [idragostea cu care sunte]i \nconjura]i vor constitui noi imbolduri [idetermin`ri \n a v` preg`ti [i mai con[tiincios, \n a v` perfec]ionam`iestria [i profesionalismul. V` doresc succes, s`n`tate [i noi\mpliniri!

TRAIAN B~SESCU Pre[edintele Rom#niei

EVENIMENT

8 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

Iubi]i fii duhovnice[ti!

Cu prile jul s`rb`torii Sf#ntului [i MareluiProoroc Ilie Tesviteanul, ocrotitorul spiritual alAvia]iei Rom#ne, binecuv#nt`m cu p`rinteasc`dragoste pe to]i vitejii aviatori, care str`bat [i ap`r`v`zduhul ]`rii noastre, cu curaj [i d`ruire fa]` desemeni, purt#nd cu cinste numele neamului nostrudincolo de fruntariile ]`rii.

Ca [i ocrotitorul lor, Sf#ntul [i Marele ProorocIlie, to]i ace[ti slujitori ai \n`l]imilor dau m`rturiec` sun t c` l`uz i ] i \ n mi s iunea l o r de luminacredin]ei \n Dumnezeu [i de spiritul de d`ruirejertfelnic` pentru via]a celorlal]i, \n slujba c`rora\[i pun cuno[tin]ele temeinice dob#ndite cu os#rdie\n anii de preg`tire pentru folosirea [i conducereaacestor moderne aparate de zbor.

La fiecare Sf#nt` Liturghie Biserica se roag`pentru to]i ”cei ce c`l`toresc prin aer”, deopotriv`pilo]i militari [i civili, pasageri sau personal debord.

Din iubire [i respect fa]` de to]i cei care, \ndiverse moduri, au slujit [i slujesc ]ara, ap`r#ndla nevoie hotarul cerului rom#nesc sau intervenind

M E S A JLA S~RB~TOAREA

SF@NTULUIMARE PROOROC

ILIE TESVITEANUL,OCROTITORUL

SPIRITUALAL AVIA}IEI

ROM@NE“P`ze[te vistieria cea bun` ce ]i-a fost \ncredin]at`

prin Duhul Sf#nt Care locuie[te \ntre noi”(II Timotei 1,14)

\n situa]iile de criz` prin care trece neamul nostru,\ n momente de g rea cump`n` , s` rb` toareaSf#ntului Ilie a devenit [i zi de cinstire [i depomenire a tuturor celor ce [i-au aflat sf#r[itulvie]ii pretutindeni \n sl`vile cerului.

Ast`zi, de ziua \nchinat` Avia]iei Rom#ne,prin misiunea [i prin glasul |nt#ist`t`torului ei,Biser ica neamului v` binecuv#nteaz`, amin-tindu-v` c` sunte]i, deopotriv`, fii ai Bisericii [iai neamului, av#nd datoria moral` s` p`stra]ine\ntinat` fiin]a [i cultura acestui popor m`ritor;ace s t adev`r s` v` c` l`uzeasc` [ i s` v`\mbog`]easc` sufletele cu virtute, statornicie [icon[ t i in ]` curat` , spre re spectarea leg i lor [ idisciplinei care oc#rmuiesc Avia]ia Rom#n`.

Harul Domnulu i no s t ru Ii su s Hri s t o s ,dragostea lui Dumnezeu Tat`l [i |mp`rt`[ireaSf#ntului Duh s` fie cu voi cu to]i!

TEOCTISTArhiepiscop al Bucure[tilor, Mitropolit al Munteniei [i

Dobrogei , Loc] i i tor a l Cezare i i Capadocie i [ i Patr iarhul Bisericii Ortodoxe Rom#ne

EVENIMENT

9CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

Respect#nd o nobil` [i frumoas` tradi]ie, o dat` cu praznicul Sf#ntuluiMare Prooroc Ilie Tesviteanul, patronul spiritual [i ocrotitorul celor care slujescaripilor patriei, s`rb`torim, azi, 20 iulie, Ziua Avia]iei Rom#ne.

|n acest moment de \n`l]`toare m#ndrie patriotic` [i satisfac]iiprofesionale, g#ndurile [i sentimentele aviatorilor militari [i civili se \ndreapt`pline de recuno[tin]` spre ilu[trii lor \nainta[i, spre to]i aceia care, \n momentelegrele ale existen]ei statului nostru, f`r` a-[i precupe]i s#ngele [i via]a, auf`cut suprema jertf` pentru ca ]ara s` fie liber`, suveran` [i respectat` \nlume, pentru gloria aeronauticii na]ionale [i universale.

Pe drumul m`re] inaugurat de str`luci]ii pionieri ai avia]iei rom#ne [imondiale Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coand`, de ceilal]i renumi]i inventatori[i pasiona]i ai zborului, o \ntreag` pleiad` de constructori, pilo]i, navigatori,tehnicieni [i speciali[ti de \nalt` clas` au trudit genera]ie dup` genera]ie [i auridicat pe trepte tot mai \nalte prestigiul [i faima Avia]iei Rom#ne.

Stima]i aviatori mil i tar i ,St ima]i aviatori mil i tar i ,St ima]i aviatori mil i tar i ,St ima]i aviatori mil i tar i ,St ima]i aviatori mil i tar i ,

Este de datoria noastr` moral` ca acum [i pururea s` evoc`m str`lucitelefapte de arme s`v#r[ite de combatan]ii avia]iei militare \n cele dou` mariconflagra]ii ale secolului al XX-lea, c#nd, f`c#nd dovada unui profesionalismdes`v#r[it, a dragostei deosebite fa]` de ]ar` [i popor, dar [i a unui curajexemplar, s-au luptat cu cele mai puternice for]e aeriene ale lumii, \nregistr#ndsuccese r`sun`toare, care le-au adus stima [i considera]ia binemeritate.Totodat`, \n perioada postbelic`, \n deceniile marcate de trecerea la instruireape o tehnic` de lupt` modern`, superioar`, determinat` de \nzestrarea unit`]ilor[i marilor unit`]i cu avioane reactive, supersonice, de noile strategii ale\ntrebuin]`rii avia]iei \n c#mpul tactic, s-au afirmat cu t`rie redutabile serii dezbur`tori de elit`, de tehnicieni de mare clas`.

La s`rb`toarea din acest an, personalul din For]ele Aeriene Rom#ne

M E S A J C O M U NPRIVIND S~RB~TORIREA

ZILEI FOR}ELORAERIENE {I

AVIA}IEI ROMÂNE

raporteaz` performan]e notabile \n procesul instruirii [i al interoperabilit`]ii, laexerci]iile [i aplica]iile executate \n ]ar` [i peste hotare, \n comun cu categoriide for]e similare din statele membre ale Alian]ei Nord-Atlantice, din care [iRom#nia face parte cu drepturi [i obliga]ii depline, [i \n care [i-a demonstrat,de fiecare dat`, capacitatea de reac]ie prompt` [i sigur` la toate misiunile\ncredin]ate.

Avem convingerea c` [i \n continuare ve]i manifesta acela[i profesionalismirepro[abil, seriozitate [i spirit de r`spundere, ordine [i disciplin`, ambi]ie [itenacitate \n parcurgerea amplului proces de reform` structural`, aceea[idragoste fierbinte fa]` de categoria de for]e din care face]i parte.

Fie ca aceast` zi aniversar` s` v` \nsufle]easc` [i s` v` sporeasc`spiritul de abnega]ie [i credin]` fa]` de interesele supreme ale Rom#niei!

St ima]i aviatori civi l i ,St ima]i aviatori civi l i ,St ima]i aviatori civi l i ,St ima]i aviatori civi l i ,St ima]i aviatori civi l i ,

S`rb`torirea Zilei Avia]iei Rom#ne se constituie \ntr-un fericit prilej derememorare a \mplinirilor din epoca de pionierat a aeronauticii na]ionale, ca [ia \nf`ptuirilor remarcabile ale genera]iilor contemporane, care au f`cut caRom#nia s` cucereasc` un loc de aleas` cinstire \ntre na]iunile cu bogatetradi]ii \n avia]ia civil`.

Este demn de relevat c` toate categoriile de personal aeronautic civil, fiec` \[i desf`[oar` activitatea la sol, fie \n aer, sunt animate de un \nalt gradde responsabilitate, dovedesc o foarte bun` cunoa[tere a \ndatoririlor, \[ionoreaz` cu cinste \ncrederea pe care le-o acord` partenerii de contracte [ipersoanele fizice care apeleaz` la serviciile lor, avia]ia civil` rom#n` fiind, \nacela[i timp, preg`tit` s` fac` fa]` cu succes noilor provoc`ri legate deintegrarea \n Uniunea European`.

Consacra]i-v` \ntreaga inteligen]` [i putere de munc` sporirii siguran]eizborului, ridica]i-v` necontenit nivelul cuno[tin]elor [i deprinderilor profesionale!Manifesta]i loialitate [i respect fa]` de culorile na]ionale oriunde v` ve]i afla \nlume, contribui]i la sporirea prestigiului Rom#niei [i la promovarea imaginiisale pe toate meridianele globului!

Dragi aviatori ,Dragi aviatori ,Dragi aviatori ,Dragi aviatori ,Dragi aviatori ,

Cu prilejul s`rb`toririi Zilei Avia]iei Rom#ne, v` adres`m calde [i sincerefelicit`ri, v` ur`m succese tot mai mari \n \ntreaga activitate, v` dorims`n`tate, prosperitate [i bucurii al`turi de cei dragi!

Bunul Dumnezeu [i Sf#ntul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul s` v`binecuv#nteze [i s` v` aib` \n paz`!

La mul]i ani!

MINISTRUL TRANSPORTURILOR,CONSTRUC}IILOR {I TURISMULUIGHEORGHE DOBRE

MINISTRUL AP~R~RII NA}IONALETEODOR ATANASIU

EVENIMENT

10 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

M E S A J U L{EFULUI STATULUI MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE

CU PRILEJUL S~RB~TORIRIIZILEI FOR}ELOR AERIENE {I AVIA}IEI ROM@NE

M E S A J U L{EFULUI STATULUI MAJOR GENERAL

CU PRILEJUL S~RB~TORIRIIZILEI FOR}ELOR AERIENE {I AVIA}IEI ROM@NE

S`rb`torirea Zilei For]e-lor Aeriene [i Avia]iei Ro-m#ne o dat` cu pr`znuireaSf#ntului Mare Prooroc IlieTesviteanul, patronul spiri-

tual al For]elor Aeriene, constituie pentru mine un bun prilej dea m` adresa aviatorilor militari, \ntregului personal din categoriadumneavoastr` de for]e.

Dumneavoastr` to]i sunte]i continuatori demni ai unor ilu[tri\nainta[i [i ai unor glorioase tradi]ii ale nobilei dumneavoastr`arme, v-a]i dedicat \ntreaga capacitate [i putere de munc`\ndeplinirii, \n cele mai bune condi]ii, a misiunilor \ncredin]ate,a ordinelor comandan]ilor [i [efilor de la toate nivelurile la carev` desf`[ura]i activitatea.

Prin tot ceea ce a]i realizat p#n` acum, at#t \n exerci]iile [iaplica]iile bi [i multina]ionale executate \n comun cu omologiidin celelalte state membre NATO, c#t [i prin capabilit`]ile [iprofesionalismul dovedite constant \n misiunile comunedesf`[urate \n cadrul coali]iilor interna]ionale, a]i dovedit o dat`\n plus c` ne merit`m locul \n cadrul Alian]ei Nord-Atlantice.

Apreciez extrem de mult efortul dumneavoastr` [i v`mul]umesc din inim` tuturor!

{tiu bine c` la baza tuturor succeselor pe care le-a]i ob]inutau stat dragostea [i devotamentul dumneavoastr` fa]` dearmat`, fa]` de patrie, respectul fa]` de profesia aleas`,abnega]ia, d`ruirea, spiritul de r`spundere, pre]uirea [i\ncrederea pe care v-o acord` cet`]enii Rom#niei.

De[i anul acesta nu putem s` s`rb`torim a[a cum se cuvineziua dumneavoastr`, recuno[tin]a din ochii tuturor celor pe carei-a]i ajutat \n aceste zile este cel mai frumos dar pe care vi l-a]i puteadori. Gestul de a dona fondurile destinate acestui eveniment, atraseprin sponsoriz`ri, subliniaz`, dac` mai era nevoie, calit`]ile umaneexcep]ionale care v-au recomandat [i p#n` acum.

S` fi]i mereu la \n`l]imea acestor considera]ii, s` binemerita]ionoarea [i sentimentele ce le nutrim fa]` de curajo[ii ap`r`toriai fruntariilor de azur ale }`rii!

La aceast` frumoas` s`rb`toare, v` felicit c`lduros [i v` urezs`n`tate, noi \mpliniri, fericire [i prosperitate al`turi de cei dragi!

Cer senin [i La mul]i ani!

General dr.EUGEN B~D~LAN

S`rb`torim, la 20 iulie,o dat` cu pr`znuireaSf#ntului Mare ProorocIlie Tesviteanul, ocrotitorulspiri tual al temerari lorzborului , Ziua For]elor

Aeriene Rom#ne. Este o zi cu o mare \nc`rc`tur` emo]ional`pentru \ntregul personal \nrolat sub Drapel, b`rba]i [i femeicare \[i fac datoria fa]` de Patrie \n cadrul categoriei noastrede for]e. Tuturor acestora le aduc mul]umiri, felicit#ndu-ic`lduros pentru modul exemplar \n care \[i \ndeplinesc, zide zi, sarcinile [i misiunile specifice.

Continuatori ai ilu[trilor \nainta[i – Vlaicu, Vuia,Coand`, Oberth, Bungescu – , mo[teni tor i a i unorfrumoase tradi]ii la care au contribuit, timp de un veac,cu mintea, fapta [i exemplul lor, toate genera]iile, to]i ceicare alc`tuiesc ast`zi For]ele Aeriene Rom#ne – aviatori,artileri[ti [i racheti[ti sol-aer, radiolocatori[ti, geni[ti [itransmisioni[ti – \[i dedic` generos puterea de munc`,energia [i creativitatea ridic`rii necontenite a niveluluiprofesional, \nt`ririi ordinii [i disciplinei, \ndepliniriiirepro[abile a atribu]i i lor regulamentare, a tuturormisiunilor interne [i interna]ionale.

Evoc , [ i cu aces t pr i le j s`rb`toresc , pres tan]adeosebit`, unanim recunoscut`, a personalului For]elorAeriene Rom#ne \n cadrul exerci]iilor bi [i multina]ionale,al misiunilor executate \n comun cu partenerii no[tri dinNATO, contribu]ia sa remarcabil` la cre[terea presti-

giului Armatei [i al Rom#niei \n lume, temeinicia [irigoarea cu care este \ndeplinit serviciul Poli]ie Aerian`.

Suntem o categorie de for]e de elit` [i ne comport`mla nivelul pe care noul nostru rol \n structura Alian]eiNord-Atlantice \l incumb` [i-l pretinde. {tiu c` face]ieforturi deosebite pentru a fi [i a r`m#ne \ntotdeauna la\n`l]ime. Prin fidelitatea dumneavoastr` fa]` de arma [ispecialitatea alese, prin respectul fa]` de sine, prindevotamentul [i spiritul de sacrificiu manifestate \n toates i tua] i i le , pr in abnega] ia cu care s lu j i ] i intereselesupreme ale }`rii, v-a]i atras, binemeritat, respectul,pre]uirea, simpatia [i \ncrederea cet`]enilor Rom#niei.

V` urez , de Z iua For ]e lor Aer iene Rom#ne, s`transmite]i pe mai departe valorile [i tradi]iile mo[tenitede la \nainta[i, s` dovedi]i, \n orice \mprejurare, acelea[ifrumoase virtu]i, acela[i profesionalism pilduitor, aceea[ib`rb`teasc` \nrolare \n finalizarea tuturor misiunilor cevi se vor \ncredin]a. Prin aceasta ve]i dovedi c` apar]ine]i,cu adev`rat, unei categorii de for]e de elit`, unei armate\n care onoarea [i m#ndria \i sunt valori de c`p`t#i.

La aceast` frumoas` s`rb`toare de suflet, v` urez mult`s`n`tate, noi \mpliniri, fericire [i prosperitate al`turi decei dragi!

La mul]i ani!

General-locotenent GHEORGHE CATRINA

11CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

EVENIMENT

S ` r b ` t o r i r e aSf#ntului Mare Proo-roc Ilie Tesviteanul,patronul spiritual [iocrotitorul celor careslujesc cu credin]` [idevotament aripilepatriei, este momentul\n care personalulavia]iei militare [icivile, solidar cum afost \ntotdeauna, \[i\ndreapt` g#ndurilede mul]umire [i recu-no[tin]` spre ilu[trii\nainta[i, spre to]i aceia

care, f`r` a-[i precupe]i s#ngele [i via]a, s-au jertfit pentruap`rarea independen]ei patriei.

|n prezent, dumneavoastr` reprezenta]i o categorie de for]eimportant`, care a contribuit la realizarea obiectivelor ArmateiRom#ne [i a participat cu consecven]` [i profesionalism la\nf`ptuirea actului istoric de la 2 aprilie 2004 – admiterea ]`riinoastre \n NATO.

|ntre For]ele Aeriene [i For]ele Navale au existatdintotdeauna rela]ii foarte bune de cooperare [i colaborare:aplica]iile [i exerci]iile tactice desf`[urate \n cooperare,conferin]ele, seminariile, colocviile, atelierele de lucru [icursurile desf`[urate \n comun au eviden]iat leg`tura str#ns`dintre structurile noastre [i, \n prezent, necesitatea consolid`riiacesteia, \n condi]iile noilor provoc`ri [i ale misiunilor ce leavem de \ndeplinit ca membru al Alian]ei Nord-Atlantice.

Misiunile pe care le \ndeplini]i \n cadrul Armatei Rom#nesunt de o complexitate deosebit`, iar rezultatele ob]inute facdovada preg`tirii, competen]ei [i profesionalismuluipersonalului militar [i civil din aceste structuri.

La baza tuturor succeselor pe care le-a]i ob]inut au statdragostea [i devotamentul dumneavoastr` fa]` de armat`,fa]` de patrie, respectul fa]` de profesia aleas`, abnega]ia,d`ruirea, spiritul de r`spundere [i disciplin` care v` suntcaracteristice. Prin toate acestea v-a]i atras stima, pre]uirea [i\ncrederea pe care v-o acord` cet`]enii Rom#niei.

Cu prilejul Zilei Avia]iei Rom#ne, v` adresez sincere felicit`ri[i \mi exprim sentimentele mele de aleas` considera]ie [ipre]uire fa]` de personalul din structura dumneavoastr`, v`transmit ur`rile marinarilor militari de s`n`tate, prosperitate,c#t mai multe realiz`ri, succese pe drumul integr`rii depline\n NATO, CER SENIN [i BUN CART |NAINTE!

La mul]i ani!

Contraamiral dr. GHEORGHE MARIN

M E S A J U L{EFULUI STATULUI MAJOR

AL FOR}ELOR NAVALECU PRILEJUL S~RB~TORIRII

ZILEI FOR}ELOR AERIENE{I AVIA}IEI ROM@NE

S`rb`torirea ZileiFor]elor Aeriene Ro-m#ne \n zi de cre[ti-neasc` pr`znuire aSf#ntului Mare Proo-roc Ilie Tesviteanul \miofer` pl`cutul prilej s`v` adresez, \n numelemilitarilor din For]eleTerestre [i al meupersonal, sincere [icalde felicit`ri, ur`ri des`n`tate, precum [imari \mpliniri \n activi-tatea pe care o desf`[u-ra]i.

Aniversarea acestei prestigioase componente a for]elorarmate rom#ne constituie o dovad` elocvent` a roluluiimportant pe care-l are \n slujirea intereselor ]`rii, a idealurilorde libertate, dreptate [i neat#rnare ale poporului rom#n.

Succesele ob]inute de For]ele Aeriene \n instruire [i \n\ndeplinirea misiunilor \ncredin]ate sunt, deopotriv`,contribu]ii importante la \nt`rirea prestigiului ArmateiRom#niei [i motiva]ia respectului [i pre]uirii ce vi le purt`m.

Suntem bucuro[i de cooperarea permanent` pe multipleplanuri dintre For]ele Terestre [i For]ele Aeriene sprebeneficiul cauzei comune de ap`rare a fiin]ei neamului [i ap`m#ntului rom#nesc, de manifestare [i afirmare deplin` arolului Rom#niei \n NATO.

Cu ocazia anivers`rii Zilei For]elor Aeriene, v` felicit [i v`doresc dumneavoastr` [i familiilor dumneavoastr` mult`s`n`tate, fericire, prosperitate [i \ndeplinirea tuturoraspira]iilor!

General-locotenent dr. SORIN IOAN

M E S A J U L{EFULUI STATULUI MAJORAL FOR}ELOR TERESTRE

CU PRILEJUL S~RB~TORIRIIZILEI FOR}ELOR AERIENE

{I AVIA}IEI ROM@NE

Cu prilejul Zilei For]elor Aeriene [i a Avia]iei Rom#ne, peadresa [efului Statului Major al For]elor Aeriene au mai trimismesaje de felicitare: generalul de armat` (r) Marin Dragnea,pre[edintele ANVR; generalul-maior dr. Cristea Dumitru,[eful Direc]iei Comunica]ii [i Informatic`; generalul de brigad`dr. Mugurel P#rvulescu, comandantul ComandamentuluiTransmisiunilor; generalul de brigad` dr. Ion B#rloiu,comandantul Corpului 1 Armat` Teritorial; generalul debrigad` dr. Nicolae Popescu, comandantul {colii deAplica]ie pentru Ap`rare NBC [i inspector pentru Ap`rareNBC; generalul de brigad` dr. Costic` Silion, inspectorulgeneral al Jandarmeriei Rom#ne; colonelul dr. ViorelOstropel, \n numele comandantului (rectorului) AcademieiFor]elor Terestre “Nicolae B`lcescu”.

Le mul]umim foarte mult tuturor!

12 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

EVENIMENT

O prim` leg`tur` cu unuldin [efii elicopteri[tilor militarirom#ni care s-au instalat, deja,la Banja Luka, precum [iinforma]iile „interceptate” de lacei cu care coopereaz` \ncadrul opera]iunii „ALTHEA”,inclusiv de la reprezentan]ienglezi [i olandezi, ne-a pus \nfa]a unor ve[ti foarte bune \nleg`tur` cu misiunea de pacepe care membrii deta[amen-tului „BRAVO” o \ndeplinesc \nBosnia-Her]egovina.

Echipajele au intrat \nserviciul permanent de lupt`mai repede [i cu mai mult`u[urin]` dec#t era de a[teptat.Au fost executate misiuni [i

Dup` “ALPHA”, Deta[amentu l “BRADup` “ALPHA”, Deta[amentu l “BRADup` “ALPHA”, Deta[amentu l “BRADup` “ALPHA”, Deta[amentu l “BRADup` “ALPHA”, Deta[amentu l “BRAVO” se af l` \n mis iune de pace \n Bosnia-Her ]egovinaVO” se af l` \n mis iune de pace \n Bosnia-Her ]egovinaVO” se af l` \n mis iune de pace \n Bosnia-Her ]egovinaVO” se af l` \n mis iune de pace \n Bosnia-Her ]egovinaVO” se af l` \n mis iune de pace \n Bosnia-Her ]egovina

BRAVO, B~IE}I!

|n data de 28 iunie a.c., ministrul ap`r`rii na]ionale,Teodor Atanasiu, \mpreun` cu secretarul de stat [i[ef al Departamentului pentru Armamente, Ioan Ion,au participat la o expozi]ie static` de tehnic` militar`,la Baza 90 Transport Aerian. |n cadrul expozi]iei aufost prezentate, de c`tre generalul-locotenentGheorghe Catrina, [eful Statului Major al For]elorAeriene, principalele aeronave din dotarea avia]ieimilitare rom#ne, cum ar fi: Hercules C-130, MiG-21LanceR, IAR-330 Socat, IAR-99 {oim etc.

Fotografii realizate de MIHAI GHEORGHIASA

zboruri de antrenament [irecunoa[tere, de cercetare [itransport, primele decol`ri dinserviciul de alarm` de zi [i de

noapte. Echipa tehnic`, \nfrunte cu inginerul-[ef, loco-tenent-comandorul MarcelB`lulescu, \[i dep`[e[teadesea orele de programpentru a asigura disponibi-litatea tuturor celor patruelicoptere IAR-330 SOCAT. Dealtfel, timpul lor de munc` esteoric#t le-o cere datoria. Cuc#teva zile \n urm`, i-a prinsmiezul nop]ii efectu#ndlucr`rile regulamentare la unelicopter. Au [i elan, [i price-pere, [i putere de munc`,media de v#rst` a \ntreguluipersonal fiind de 33 de ani.

Deta[amentul „BRAVO”,care a \nlocuit deta[amentul„ALPHA”, este, astfel, de laprimele misiuni, la \n`l]imeacolegilor care [i-au \ncheiat

misiunea \n Bosnia-Her]e-govina, exact cum s-au anga-jat \n fa]a ministrului ap`r`riina]ionale, Teodor Atanasiu, [ia [efului Statului Major alFor]elor Aeriene, generalul-locotenent Gheorghe Catrina,\nainte de plecarea din ]ar`.

Aprecierile pe care minis-trul ap`r`rii na]ionale le-a rostitla Baza 90 Transport Aerian,\n momentul re\ntoarceriideta[amentului predecesor dela Banja Luka, le-au umplut [icelor de la „BRAVO” inimilede bucurie. Dar [i de senti-mentul r`spunderii, \ntruc#t [iei sunt considera]i „ambasa-dori ai Rom#niei, care aduc unfond de credibilitate [i deonoare pentru statul nostru”.{i \l aduc deja!

Expozi]ie cu aeronavele For]elor Aeriene Românela Baza 90 Transport Aerian

EVENIMENT

13CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

SEMICENTENARUL RADIOLOCA}IEI

L a numai cinci zile de la s`rb`torirea Zilei For]elor Aeriene [i Avia]iei Rom#ne, o alt` dat` important`

este \nscris` la loc de \nalt` cinstire \ncalendarul manifest`rilor omagiale al categorieinoastre de for]e: 25 iulie. Este ziua \n care, cu50 de ani \n urm`, a luat fiin]` una din armelesale de baz`: radioloca]ia.

Cu prilejul acestui eveniment, \n Capital` afost organizat un ceremonial special. Dupìntonarea Imnului na]ional al Rom#niei, gene-ralul de flotil` aerian` Ion {tefan, [efulInstruc]iei [i Doctrinei, a dat citire Ordinului deZi al [efului Statului Major al For]elor Aeriene,generalul-locotenent Gheorghe Catrina, \ncare se spune, \ntre altele: „|n cei 50 de ani deexisten]` ca arm`, RADIOLOCA}IA a parcurs otraiectorie ascendent`, cu momente [i etapeimportante \n ceea ce prive[te structuraorganizatoric` [i de conducere, dotarea cutehnic` modern` [i instruirea personalului....De-a lungul timpului, pornind de lacomplexitatea tehnicii de radioloca]ie, s-a pusun accent deosebit pe preg`tirea temeinic` acorpului de cadre [i pe perfec]ionarea preg`tirii\ntregului personal din arm`“.

Ceremonialul a continuat cu un serviciureligios, oficiat de p`rintele slujitor al StatuluiMajor al For]elor Aeriene, George Manea,[i de \nainta[ul sù \n acest compartiment,p`rintele Dumitru Georgescu.

Colonelul (r) Constantin Chiper apunctat c#teva date mai importante din istoriaradioloca]iei, una dintre cele mai tinere armeale armatei noastre, chiar dac` tradi]iile salemerg p#n` la posturile de p#nd` care au datinforma]ii avia]iei [i artileriei antiaeriene \nR`zboiul de Eliberare [i |ntregire a Rom#niei.A fost eviden]iat, de asemenea, aportul \nsemnatpe care l-a avut pe cele dou` fronturi, de Est [ide Vest, \n cel de-al doilea r`zboi mondial.

Generalul-maior (r) Cornel Oancea asubliniat, \n cuv#ntul sù,colaborarea cu celelalte armedin structura categoriei defor]e, transform`rile beneficecare au avut loc \n cei 50 deani de existen]`, programelede modernizare desf`[uratepentru ca principalul furnizorde informa]ii despre situa]iaaerian` s` ating` stadiulavansat \n care se g`se[te \nacest moment aniversar.

Loc]iitorul [efului Sta-tului Major al For]elorAeriene, generalul-maiordr. Mihail Orzea]`, rele-v#nd faptul c` orice organi-za]ie este puternic` prinoamenii sì, a apreciat valoa-rea deosebit` a personaluluice \ncadreaz` aceast` arm`,fie c` se afl` \n posturiledatoriei, \n veghe perma-nent` asupra spa]iului aerian, fie c` activeaz`\n structuri interna]ionale, ca ofi]eri de statmajor sau cu alte atribu]ii.

„Calitatea deosebit` a oamenilor, carem#nuiesc cu pricepere tehnica modern` dindotare – a spus generalul Orzea]` – a avut un

rol esen]ial \n \ndeplinirea de c`tre radioloca]ie,al`turi de celelalte arme din Statul Major alFor]elor Aeriene, a sarcinilor [i misiunilor\ncredin]ate”. Totodat`, [i-a exprimat \ncre-

derea c` [i \n viitor, radiolocatori[tii, careac]ioneaz` \n subunit`]i proprii sau \n for]eintegrate, \[i vor \ndeplini, la standarde supe-rioare, menirea.

Generalul de brigad` Marinel Nicolae,[eful Resurselor la Statul Major al For]elor

Aeriene [i, \ntre altele fie spus, un nume dereferin]` \n radioloca]ie, a \nm#nat plachetaomagial` unor generali activi [i \n retragere,precum [i unor prestigioase firme care au avutun rol esen]ial \n realizarea programelor de\nzestrare cu tehnic` de radioloca]ie.

Participan]ii la activitate au vizitat apoiMuzeul Radioloca]iei, o cronic` vie a devenirii\n timp, a armei s`rb`torite.

La jubileu au fost prezen]i, al`turi de cadredin Statul Major al For]elor Aeriene, generali [iofi]eri superiori \n rezerv` [i \n retragere, careau \ndeplinit \n aceast` perioad` semicentenar`func]ii de r`spundere \n arm`.

|n cea de-a doua parte a activit`]ii, fo[ti [iactuali radiolocatori[ti au purtat interesantedialoguri despre via]a [i activitatea din institu]iile,unit`]ile [i subunit`]ile armei. S-au dep`natamintiri, au fost abordate probleme ce privescmisiunile de azi [i de m#ine ale radioloca-tori[tilor.

{eful Statului Major al For]elor Aeriene,generalul-locotenent Gheorghe Catrina,adres#ndu-se direct celor s`rb`tori]i, le-a apreciatprofesionalismul, abnega]ia, loialitatea fa]` dearm`, i-a asigurat de tot sprijinul pentru a-[i pune\n valoare capabilit`]ile necesare, astfel \nc#tcategoria de for]e s`-[i \ndeplineasc` foarte binedatoria \ncredin]at` [i le-a mul]umit pentru tot cefac \n serviciul radioloca]iei, al For]elor Aeriene.

O forma]ie a Ansamblului „Doina” al Armateia prezentat un program adecvat momentuluis`rb`torit. (P.B.)

SEMICENTENARUL RADIOLOCA}IEI

14 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

NATO – |N SCHIMBARE

Alian]a Nord-Atlantic` se confrunt` ast`zicu un paradox ce poate fi explicat prinurm`toarele trei observa]ii. Prima – o scurt`vizit` la Cartierul General al NATO – relev` oimagine a unei Alian]e implicate în mult maimulte misiuni [i activitã]i decât în alte perioade.Nu este exagerat s` spunem c` NATO este,astãzi, mai ocupat` decât în orice perioad` dela crearea sa, acum peste o jum`tate de secol,[i, de asemenea, mai prezent` în zonele deimportan]` deosebit`, în zonele aflate la limiteleîncord`rii.

A doua observa]ie const` \n aceea c` seîntâmpl` permanent evenimente noi, acolounde oamenii ar dori ca NATO s` se impliceori s`-[i dezvolte misiunile existente – un rolmai mare în Afganistan, mai mult` responsa-bilitate în Irak, rezolvarea problemelor defrontier` în Marea Neagr` sau exercitarea unuirol de sus]in`toare în stabilirea p`cii în OrientulMijlociu. Exist` o sumedenie de ]`ri careurm`resc strângerea leg`turilor strategice [i,eventual, accederea la statutul de membru al

REINVENT@ND, POLITIC,ALIAN}A NORD-ATLANTIC~

Alian]ei, incluzând aici câteva ]`ri balcanice,dar [i Azerbaidjan, Georgia [i Ucraina. Unadintre ele a sus]inut o emo]ionant` dezbatereîn Israel privind leg`turile euro-atlantice. Înmod cert, exist` înc` o pia]` a „cererii” pentruNATO, fapt ce exercit` o atrac]ie considerabil`în Europa [i nu numai.

În al treilea rând, imaginea NATO tinde s`nu mai reprezinte axul central, în opinia unordelega]i cheie din capitale importante peambele maluri ale Atlanticului. Fie c` estep`rerea secretarului ap`r`rii al Statelor Uniteale Americii, care percepe Alian]a drept o „cutiede juc`rii”, fie comentariul cancelaruluiGermaniei, Gerhard Schröder, în care „Alian]anu mai reprezint` locul de dezbatere a celormai importante elemente strategice ale zilei”,asemenea remarci, de neconceput în urm` cu10 ani, când cei doi erau cei mai mari avoca]i [iap`r`tori ai Alian]ei, nu fac decât s` p`leascìmaginea NATO.

Motivul paradoxului cu care se confruntÀlian]a este, de fapt, unul foarte simplu. Dup`

colapsul comunismului [i cel al UniuniiSovietice, NATO a trebuit s` se reinventeze,din punct de vedere politic, pentru a face fa]`încerc`rilor ini]iale ale epocii de dup`încheierea R`zboiului Rece. Într-adev`r,reinventarea Alian]ei pentru epoca de dup`c`derea „cortinei de fier” reprezint` unul dintreprincipalele motive ale stabilit`]ii [i p`ciiexistente în Europa în timpurile prezente,privit` în întregul sù. În perspectivaevenimentelor din 11 septembrie 2001 dinStatele Unite ale Americii, Alian]a s-a v`zutnevoit` s` se reinventeze a doua oar`, pentru aface fa]` provoc`rilor epocii de dup` încheiereaR`zboiului Rece, a celor care dep`[eau, dedata aceasta, grani]ele Europei, [i anume celedin Orientul Mijlociu. Dac`, referindu-ne laprima etap`, NATO a reu[it cu succesreinventarea politicilor sale de r`spuns laprovoc`rile întâlnite, când vorbim de cea de-adoua încercare, putem spune c` nu a reu[it,sau cel pu]in nu deocamdat`.

Care au fost acele provoc`ri ale anilor ’90

REINVENT@ND, POLITIC,ALIAN}A NORD-ATLANTIC~

15CER SENIN Nr. 5 (82) 2005


[i defini]iile amenin]`rilor prev`zute la articolul5 din Tratatul NATO. Osama ben Laden ademonstrat, la rândul sù, c` \mp`r]ireasarcinilor de ap`rare între spa]iul euro-atlantic[i Orientul Mijlociu poate duce la f`râmi]arearela]iilor de securitate. Datorit` acestorprobleme, America [i Europa au început s`realizeze faptul c`, de fapt, cele mai mariamenin]`ri la adresa comunit`]ii euro-atlanticenu vin din spa]iul european, ci din cel exterioracestuia.

La sfâr[itul anilor ’90, NATO a începutdezbaterile privind posibilitatea extinderiiinten]iilor strategice în afara spa]iului european,c`tre Orientul Mijlociu, conectând la acestediscu]ii noul concept strategic. |ns` acestproces a trenat. În ciuda grabei de care d`deadovad` Washingtonul, majoritatea alia]ilor

europeni au preferat, la timpul respectiv, s`limiteze rolul NATO în ceea ce prive[te parteade management a securit`]ii la perimetruleuropean [i s` opreascã, pentru moment,implicarea în criza din Orientul Mijlociu. S-adovedit, îns`, c` acest punct de vedere esteunul anacronic, [i c ̀el se va d`râma sub impactulevenimentelor mondiale – exemplul perfectfiind în]elegerea din anul 1990, prin care NATOnu putea [i nu „dorea” s` întreprind` ac]iuni înafara spa]iului delimitat anterior.

Senatorul american Richard G. Lugar asintetizat dilema Alian]ei din acea perioad` prinsintagma „NATO trebuie s` ias` în afaraspa]iului, sau în afara problemei”. Problemaera simpl`, dar profund` : dac` NATO dorea s`r`mân` partenera Alian]ei Central Europene,ea trebuia s` regândeasc` [i s` adreseze direct

elementele de strategie c`tre provo-c`rile zilei, indiferent de unde veneauacestea.

Ast`zi, ne este foarte u[or s` uit`mcât de divizat` a fost Alian]a pe timpulevenimentelor din Bosnia-Her]e-govina. Totu[i, aceast` divizare a for]atluarea unor m`suri extreme, care aucondus la reconcilierea franco-american`, fapt care a constituit, dealtfel, cheia pentru rezolvarea crizei.De asemenea, problema sârb` aconstituit o cotitur` în stabilireaelementelor de strategie [i de politicàle Alian]ei, determinante pentruperioada de sfâr[it a deceniului. A fostun exemplu clar de conduc`tori carese folosesc de o anumit` criz` pentrua dep`[i iner]ia [i rezisten]a intern`doctrinar` în scopul lans`rii unorstrategii proaspete privind necesit`]ilede reformare a unei alian]e.

Din nefericire, nu se poate afirmaacela[i lucru în ceea ce prive[teevenimentele din 11 septembrie2001. Desigur, NATO a invocatprevederile Articolului 5, pentru primadat` în istorie, pentru a r`spunde

c`rora Alian]a a reu[it s` le fac` fa]`? Ini]ial, elese refereau la oprirea r`zboaielor civile dinBalcani, ancorarea noilor sisteme democraticedin Europa Central` [i de Est la doctrinaVestului [i stabilirea unor noi [i cooperanterela]ii cu fostul adversar al Alian]ei – Rusia.Pentru a fi sigur`, Alian]a a fãcut pa[i mici înrezolvarea conflictelor din Balcani. {i evolu]iacelorlalte componente – l`rgirea Alian]ei [irela]iile cu Rusia – au trecut prin încerc`ri grele[i s-au aflat de multe ori la un pas de e[ec.

În orice caz, pe durata unui deceniu, NATOs-a transformat cu succes dintr-o alian]` nord-american` – vest-european`, concentratèxclusiv pe ap`rarea teritoriilor, într-o institu]iepan-european` cu noi membri, cu un spa]iu deac]iune larg – de la Republicile Baltice la MareaNeagr` – [i cu misiuni focalizate pe factorii deprevenire a posibilelor atacuri externe, ceeace reprezint` un pas destul de mare.

Noi provoc`ri strategice

În timp ce asemenea schimb`ri au pãrutgreoaie la vremea respectiv`, ast`zi, la începutulsecolului XXI, se poate vedea c` nu se maipoate men]ine pacea doar prin acele politicimondiale. Atacurile teroriste de la 11septembrie 2001 s-au constituit în cel de-aldoilea cutremur geopolitic care a for]at Alian]as`-[i regândeasc` parametrii politici folosi]i înstrategia recent`. NATO s-a confruntat, dinpunct de vedere strategic, cu necesitatea dea-[i muta punctul de activitate la intensitatemaxim` dincolo de grani]ele oficiale aleAlian]ei, c`tre Orientul Mijlociu. C`derea celordouã turnuri gemene din Manhattan a scuturat

16 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005


La timpul respectiv, r`spunsul era foartesimplu. Era clar c` Europa [i America de Nordî[i doreau o alian]` strategic`, dar una în cares` se reg`seasc` întreaga Europ`, [i nu doarjum`tatea sa occidental`, care s` reflecte noulechilibru dintre cele dou` for]e, [i care s` se

orienteze atât pe conflictele noi, c#t [i pe celevechi [i s` construiasc` parteneriate viabile cu]`ri importante de la „periferia” Europei, genRusia.

Pe scurt, r`spunsul la întrebare con]ineaelementele principale ale reformei de care aveanevoie NATO – l`rgire, o nou` politic`european` de securitate [i ap`rare, noi misiuni[i exerci]ii de parteneriat – [i care au fost,pân` la urm`, implementate.

A pune aceea[i întrebare ast`zi echivaleaz`cu executarea unui exerci]iu ajut`tor pentruredescoperirea termenilor reinvent`rii de careare nevoie Alian]a în prezent. Pentru StateleUnite, credem c` cel mai important lucru estecrearea unei alian]e strategice care s` se„adreseze” amenin]`rilor venite de pe ambelemaluri ale Atlanticului. Mai mult, NATO seconfrunt` cu dou` agende comune, deimportan]` crescând`, relevate ca pilonii celeide-a doua reinvent`ri.

Primul îl reprezint` continuarea strategieide promovare [i extindere a democra]iei [istabilit`]ii pân` în adâncul Eurasiei [i, în modspecial, în regiunea M`rii Negre. În modspecific, ne referim la ajutorul care trebuiedat pentru consolidarea victoriei curentului„portocaliu” [i a Revolu]iei Trandafirului dinUcraina [i pentru ancorarea sistemuluidemocratic în Georgia [i în Sudul Caucazului.Acest exerci]iu, de ancorare a democra]iei,reprezint` unul dintre cele mai bune modalit`]ipentru dezvoltarea în Rusia a acelora[ielemente – de fapt, obiectivul final. Al doileaelement de agend`, legat de primul, esterelevat de necesitatea de men]inere astabilit`]ii în zona M`rii Negre – nu doar ca oparte a proiectului de construc]ie a uneiEurope întregite [i libere, dar [i ca necesitatea unui ochi deschis permanent c`tre OrientulMijlociu. Împreun`, cele douã elemente vor

constitui cel de-al treilea val al integr`rii euro-atlantice. A[a cum l`rgirea NATO, prinaderarea ]`rilor din Europa Central` [i de Est,a ajutat la eliminarea vechilor conflictegeopolitice [i a rivalit`]ilor pe continent,ancorarea Ucrainei [i a zonei M`rii Negre lapartea de Vest va redesena, \n scopuri nobile,harta Europei.

Aceste evenimente vor pozi]iona mai bineAlian]a în vederea rezolv`rii crizei din Orientul

atacurilor teroriste. Istoricii vor judeca dac`Statele Unite ale Americii – liderul necontestatal Alian]ei – au f`cut o gre[eal` istoric` prindezinteresul manifestat [i neimplicarea înfazele ini]iale ale opera]iunilor din Afganistan.Chiar dac` acest posibil rol a fost minimizat, laînceput, jucarea lui ar fi constituit e[afodul unorconsecin]e politice extraordinare prin a[ezareaAlian]ei pe o traiectorie diferit` [i princonsolidarea unor în]elegeri capabile s` nasc`m`suri de eliminare a provoc`rilor prezentatede noul spa]iu de securitate. Pentru cineva carea depus o munc` asidu` pentru încurajareaAlian]ei în dep`[irea spa]iului de activitate,evenimentele din septembrie 2001 au p`rut ooportunitate de aur pentru împingerea Alian]eic`tre cerin]ele noii ere.

Administra]ia Bush [i-a revizuit, desigur,dar secven]ial, viziunea. Acum, Afganistanulse num`r` printre cele mai importante misiuniale NATO. |ns`, impactul istoric a fost pierdut,[i nesfâr[itele discu]ii privind necesitatea [ijuste]ea r`zboiului din Irak au l`sat Alian]adivizat` [i au readus în prim planul disputelorprobleme mai vechi, cum ar fi cea din Bosnia-Her]egovina. Astfel, decât s` se constituie învestitorul celei de-a doua reveniri politice aAlian]ei [i promotorul unei noi deschideri c`trereformã, momentul 11 septembrie a l`sat NATOîn fa]a paradoxului descris la începutularticolului: mai ocupat` ca niciodat`, curtat` înanumite cercuri, dar [i cu sentimentul uneiînl`turãri viitoare.

O altã reinventare

Care este modalitatea de a ie[i din aceast`situa]ie? La mijlocul anilor ’90, problema erapus` pe tapet în mod repetat: dac` NATO nuexist`, nu ar trebui s-o reinvent`m? {i, dac`înc` putem s` o cre`m, ce am putea face diferit?

17CER SENIN Nr. 5 (82) 2005


În al treilea rând, o parte important` dinviitorul reinventat al NATO trebuie s` fie orea[ezare a rela]iilor dintre America de Nord[i Europa, în continu` cre[tere ca for]eparticipante. Avem nevoie de o rela]iefunc]ional` Europa–NATO tot atât de mult cade o rela]ie strategic` între cele dou` p`r]i.Ceea ce mul]i americani nu sunt dispu[i s`recunoasc` este c` unul dintre motivele

pentru care unii europeni sunt reticen]i înaderarea la conceptele NATO este credin]aacestora c` structurile sunt preponderent înfavoarea americanilor, reducând, astfel,importan]a dezvolt`rii U.E. [i a progresuluif`cut în procesul de integrare european`.Ast`zi, Alian]a înc` mai pl`te[te tribut pentruratarea acelei oportunit`]i. Cea de-a douareinventare politic` a Alian]ei va reu[i,sper`m, [i atingerea acestui deziderat. Este,totu[i, de notat faptul c` o component`important` a procesului de reformare din anii’90 a fost reintegrarea complet` a Fran]ei înNATO.

|n prezent, NATO are nevoie de aceast` adoua reinventare politic` – una care s`rebalanseze Alian]a [i s` extind` angajamenteleîn comunitatea euro-atlantic` [i, mai departe,c`tre zona Orientului Mijlociu. Este un„remake” strategic la fel de ambi]ios ca celreu[it în 1990. Mul]i vor spune c` este preaambi]ios. Scepticii [i criticii vor spune c` esteimposibil. Voci similare au fost auzite [i în 1990.Ast`zi, suntem mult mai aproape de adev`r,deoarece liderii actuali ignor` aceste voci [isunt receptivi doar la ideea de modernizare aAlian]ei pentru a face fa]` noii ere. Într-adev`r,dac` exist` o lec]ie ce poate fi înv`]at` dinexemplul 1990, este aceea c`, atunci, nu amfost atât de hot`r#]i ca acum.

RONALD D. ASMUSDirectorul Funda]iei germane

George C. Marshallapar]in#nd Centrului Transatlantic

al Statelor Unite din Bruxelles

Traducere [i adaptare deplutonier-major SORIN S~FTOIU

www.nato.int/docu/review/2005/issue 2

Mijlociu, parte a lumii de unde par s` provin`cele mai mari amenin]`ri c`tre societate în aniice vor urma. Nu trebuie uitat faptul c` NATOpoate atât produce un r`zboi, cât [i stabili pacea– [i ambele calit`]i par a fi necesare pentru aniice vin, în aceste momente de confruntare cuproliferarea armelor de distrugere în mas` [icu terorismul interna]ional.

Într-adev`r, dac` exist` o zon` în careplanificatorii doctrinelor NATO trebuie s`gândeasc` cum poate Alian]a s` dezvolte noiparteneriate [i s` ruleze misiuni de men]inerea securit`]ii, aceasta este cea a terorismului.

Viziunea viitorului

Posibilit`]ile oferite de cea de-a douaadministra]ie Bush [i noua decizie de a repararela]iile dintre cele dou` p`r]i ale Atlanticuluipot produce o a doua [ans` de completare areinvent`rii NATO de dupã evenimentele dela 11 septembrie 2001. În completarea acestor[anse sunt mai multe elemente care trebuieluate în considerare.

Primul dintre acestea este, practic, oprovocare politic`. Condi]ia sine qua nonpentru reinventarea Alian]ei este strângerearela]iilor [i crearea unor ]eluri de strategieunice pentru a face fa]` provoc`rilor nouluisecol. NATO înseamn` r`zboi [i pace, darînseamn` [i politic` „grea”. Statele membrenu vor lua u[or deciziimajore, precum construireasau restructurarea for]elorarmate sau crearea unor noifacilit`]i decât dac`, [i doaratunci, c#nd vom avea onou` doctrin` acceptat` caatare de to]i.

Al doilea element esteoferit de faptul c` problemanu este întotdeauna saunecesar a fi privit` din punctde vedere militar. Strategiilesunt e[afodate pe structuripolitice, economice [i mili-tare. NATO devine, a[adar,doar o parte a r`spunsului [iunul dintre instrumenteleaccesibile. Rolul UniuniiEuropene [i al cooper`riieuro-americane va cre[te [ivor fi egale sau chiar maiimportante decât alte coali]ii,deoarece termenii de adre-sare sunt atât de diferi]i. Darrolul pe care NATO îl va jucava fi unul unic [i critic – [inici o alt` institu]ie nu îl poateacoperi. NATO este instru-mentul de construc]ie a p`ciitot a[a cum este cel de por-nire a ac]iunilor militare. Tre-buie s` gândim foarte binecare capacitate o putem folosimai eficient.

MISIUNE DE EXCEP}IE

18 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

– Ajunul s`rb`toriri i Zilei– Ajunul s`rb`toriri i Zilei– Ajunul s`rb`toriri i Zilei– Ajunul s`rb`toriri i Zilei– Ajunul s`rb`toriri i ZileiFor]elor Aeriene [i Avia]ieiFor]elor Aeriene [i Avia]ieiFor]elor Aeriene [i Avia]ieiFor]elor Aeriene [i Avia]ieiFor]elor Aeriene [i Avia]ieiRom#ne a reprezentat,Rom#ne a reprezentat,Rom#ne a reprezentat,Rom#ne a reprezentat,Rom#ne a reprezentat,domnule comandor, un maredomnule comandor, un maredomnule comandor, un maredomnule comandor, un maredomnule comandor, un mare[i sever examen pentru Baza[i sever examen pentru Baza[i sever examen pentru Baza[i sever examen pentru Baza[i sever examen pentru Bazape care o comanda]i. Afla]i \npe care o comanda]i. Afla]i \npe care o comanda]i. Afla]i \npe care o comanda]i. Afla]i \npe care o comanda]i. Afla]i \nfaza final` de \ncepere afaza final` de \ncepere afaza final` de \ncepere afaza final` de \ncepere afaza final` de \ncepere aexerci] iului tactic de zbor cuexerci] iului tactic de zbor cuexerci] iului tactic de zbor cuexerci] iului tactic de zbor cuexerci] iului tactic de zbor cutrageri de lupt` [itrageri de lupt` [itrageri de lupt` [itrageri de lupt` [itrageri de lupt` [ibombardamente reale, cubombardamente reale, cubombardamente reale, cubombardamente reale, cubombardamente reale, cunumele de cod „EGRETnumele de cod „EGRETnumele de cod „EGRETnumele de cod „EGRETnumele de cod „EGRETAAAAA2005", a trebuit s` v`2005", a trebuit s` v`2005", a trebuit s` v`2005", a trebuit s` v`2005", a trebuit s` v`comuta]i urgent la amplacomuta]i urgent la amplacomuta]i urgent la amplacomuta]i urgent la amplacomuta]i urgent la amplaac]iune de interes umanitarac]iune de interes umanitarac]iune de interes umanitarac]iune de interes umanitarac]iune de interes umanitarde salvare a oamenilor [ide salvare a oamenilor [ide salvare a oamenilor [ide salvare a oamenilor [ide salvare a oamenilor [ibunurilor materiale impus` debunurilor materiale impus` debunurilor materiale impus` debunurilor materiale impus` debunurilor materiale impus` decatastrofalele inunda]i i ce aucatastrofalele inunda]i i ce aucatastrofalele inunda]i i ce aucatastrofalele inunda]i i ce aucatastrofalele inunda]i i ce aulovit greu \ncercatelelovit greu \ncercatelelovit greu \ncercatelelovit greu \ncercatelelovit greu \ncercatelemeleaguri ale Moldovei.meleaguri ale Moldovei.meleaguri ale Moldovei.meleaguri ale Moldovei.meleaguri ale Moldovei.

– |ntr-adev`r, evenimente triste s-auab`tut asupra acestor locuri, ca a multoradin ]ar`. |n rezolvarea lor a fost angajat`\ntreaga suflare a unit`]ii. De la primulp#n` la ultimul om. |nainte de a deveniordin, ac]iunea a plecat din inima [icon[tiin]a oamenilor. To]i au s`rit, ca unul,s` sprijine, prin tot ce pot, activitatea de\nl̀ turare, c#t mai rapid posibil, a urm`rilorcalamit`]ilor naturale, s` aduc` o c#t demodest` alinare \n sufletele oamenilor.

De mare bravur` [i de un efortextraordinar au fost faptele elicopteri[tilor.Le mul]umesc [i pe aceast` cale. Dealtfel, aveam, am, [i voi avea tot timpul,v-am mai spus [i cu alt` ocazie acestlucru, aprecieri deosebite la adresa munciilor, a spiritului de echip`, camaraderesc,[i, nu \n ultimul r#nd, a \naltuluiprofesionalism care \i caracterizeaz`.Ac]iunile lor anterioare de salvare aoamenilor sunt bine cunoscute \n toatàceast` zon`. Sunt ni[te oameni deexcep]ie.

– Este, de fapt, ideea– Este, de fapt, ideea– Este, de fapt, ideea– Este, de fapt, ideea– Este, de fapt, ideeacentral` a reportajului pe carecentral` a reportajului pe carecentral` a reportajului pe carecentral` a reportajului pe carecentral` a reportajului pe care\l public`m \n acest num`r\l public`m \n acest num`r\l public`m \n acest num`r\l public`m \n acest num`r\l public`m \n acest num`rdespre ei. {tim, totodat`, c`despre ei. {tim, totodat`, c`despre ei. {tim, totodat`, c`despre ei. {tim, totodat`, c`despre ei. {tim, totodat`, c`pentru Ziua Avia]iei a]ipentru Ziua Avia]iei a]ipentru Ziua Avia]iei a]ipentru Ziua Avia]iei a]ipentru Ziua Avia]iei a]ipreg`tit un program foartepreg`tit un program foartepreg`tit un program foartepreg`tit un program foartepreg`tit un program foartebogat, ca [i \n al] i ani, labogat, ca [i \n al] i ani, labogat, ca [i \n al] i ani, labogat, ca [i \n al] i ani, labogat, ca [i \n al] i ani, lacare s` participe lume din totcare s` participe lume din totcare s` participe lume din totcare s` participe lume din totcare s` participe lume din totora[ul, din jude], din ]ar`. {iora[ul, din jude], din ]ar`. {iora[ul, din jude], din ]ar`. {iora[ul, din jude], din ]ar`. {iora[ul, din jude], din ]ar`. {imai [tim c` la asemeneamai [tim c` la asemeneamai [tim c` la asemeneamai [tim c` la asemeneamai [tim c` la asemeneashow-uri aeriene, la tot ceshow-uri aeriene, la tot ceshow-uri aeriene, la tot ceshow-uri aeriene, la tot ceshow-uri aeriene, la tot ceorganiza]i dumneavoastr`, vinorganiza]i dumneavoastr`, vinorganiza]i dumneavoastr`, vinorganiza]i dumneavoastr`, vinorganiza]i dumneavoastr`, vinmii [i mii de cet`]eni.mii [i mii de cet`]eni.mii [i mii de cet`]eni.mii [i mii de cet`]eni.mii [i mii de cet`]eni.

– Este firesc. Fiindc` la Bacù esteleag`nul avia]iei supersonice din

NIMIC MAI PRESUSDEC@T DATORIAinterviu cu comandorul VIRGIL RISTEA,

comandantul Bazei 95 Aerian`

Rom#nia. Farmecul acestei categorii deavia]ie nu s-a sim]it [i trìt nicìeri \n]ar` mai mult, mai profund, mai grozavca aici. Cine a lucrat la noi nu prea aplecat. |n municipiu, ca [i \n jude], suntsute de oameni care au f`cut parte dinaceast` unitate, indiferent ce nume apurtat ea prin ani. Din ei s-au desprinsalte familii. Leg`tura a r`mas, de parcàr fi fost de s#nge, s-a permanentizat,s-a \mbog`]it. Apoi, rudele, colegii,prietenii, vecinii. S-au cununat pe via]`cu Baza Aerian`.

Unitatea mo[tene[te tradi]ii de 85de ani, c#nd, ini]ial, s-a numit Centrulde Instruc]ie al Avia]iunii, cu misiuneade a perfec]iona preg`tirea personaluluinavigant, tehnic [i de alte specialit`]inecesare avia]iei rom#ne. Ulterior, aicis-au asigurat trecerea pe avionulsupersonic a peste 500 de pilo]i [iperfec]ionarea preg`tirii a peste 6.000de cadre din avia]ia militar`. Remarcabileste faptul c`, pe aerodromul Bacù,s-au instruit, \n vederea trecerii peavionul MiG-21 LanceR, aproape to]ipilo]ii de v#n`toare din ]ar`.

– Ce a \nsemnat pentru– Ce a \nsemnat pentru– Ce a \nsemnat pentru– Ce a \nsemnat pentru– Ce a \nsemnat pentruunitatea dumneavoastrùnitatea dumneavoastrùnitatea dumneavoastrùnitatea dumneavoastrùnitatea dumneavoastr`trecerea de la statutul detrecerea de la statutul detrecerea de la statutul detrecerea de la statutul detrecerea de la statutul deinstitu]ie de \nv`]`m#nt ainstitu]ie de \nv`]`m#nt ainstitu]ie de \nv`]`m#nt ainstitu]ie de \nv`]`m#nt ainstitu]ie de \nv`]`m#nt aCentrului, la cel de Baz`Centrului, la cel de Baz`Centrului, la cel de Baz`Centrului, la cel de Baz`Centrului, la cel de BazÀerian`, de unitate operativ`,Aerian`, de unitate operativ`,Aerian`, de unitate operativ`,Aerian`, de unitate operativ`,Aerian`, de unitate operativ`,de lupt`?de lupt`?de lupt`?de lupt`?de lupt`?

– De la \nfiin]area pe aerodromulBacù [i p#n` \n momentul transfor-m`rii \n baz` aerian` cu sarcini clarede opera]ionalizare, \n unitate a existat,pe l#ng` escadrila de avia]ie [coal`, [io escadril` cu obiective de preg`tire apilo]ilor \n vederea execut`rii misiunilorde lupt`. Practic, sarcinile unit`]ii nuerau strict ale unei institu]ii de\nv`]`m#nt, iar transformarea centruluide trecere pe avioane supersonice \nbaza aerian` s-a produs firesc, oameniifiind familiariza]i, oarecum, cu cerin]eleunei unit`]i lupt`toare.Desigur, standar-dele de opera]ionalizare repartizatebazei aeriene Bacù ridic` noi dezi-derate \n preg`tirea fiec`rui pilot opera-]ional \n misiuni de lovire precis` aobiectivelor terestre. Activitatea sea-m`n` p#n` la identificare cu minu-]iozitatea interven]iei chirurgicale [i nua[ fi lipsit de modestie dac` a[ subliniac` executarea acestui gen de misiunipresupune o activitate complex`, at#tpentru preg`tirea misiunii, c#t [i pentru

executarea acesteia, datfiind faptul c` aeronavaMiG-21 LanceR areaerodinamica cea maipreten]ioas` dintre toateavioanele de v#n`toare –bombardament din lume.

|ncep#nd cu 1 iulie2004, unitatea, care p#nàtunci avea statut deunitate [coal`, s-a trans-format \ntr-o unitate delupt`, cu sarcini clare deopera]ionalizare. Obiec-Obiec-Obiec-Obiec-Obiec-tivul general tivul general tivul general tivul general tivul general al Bazei95 Aerian` \n anul 2005 \lconstituie continuareaopera]ionaliz`rii for]elor \nscopul \ndeplinirii misi-unilor [i cerin]elor speci-fice, precum [i, la ordin,participarea, cu for]enominalizate, la misiuni \nsprijinul p`cii sub mandat NATO [i ONU.

P#n` \n anul 2007, baza trebuies` contribuie la pachetul de for]edestinat NATO cu o escadril` dislo-cabil` \n teatrul de opera]ii. Acum,examenul de v#rf r`m#n tragerileterestre cu PRND-uri [i bombarda-mente reale \n poligon. Specificulunit`]ii noastre fiind acela de v#n`-toare-bombardament, avem ocazia s`facem o autoevaluare a nivelului atinsde c`tre pilo]i privind desf`[urareaacestui tip de misiuni. Important estec` pilo]ii care execut` asemeneaopera]iuni foarte importante \n poligonsunt tineri, c`pitani [i locotenen]i – ceimai mul]i – nominaliza]i, inclu[i \npachetul de for]e destinate NATO.

– V` num`ra]i, domnule– V` num`ra]i, domnule– V` num`ra]i, domnule– V` num`ra]i, domnule– V` num`ra]i, domnulecomandor, printre pilo]i i pecomandor, printre pilo]i i pecomandor, printre pilo]i i pecomandor, printre pilo]i i pecomandor, printre pilo]i i peavioane supersonice cu oavioane supersonice cu oavioane supersonice cu oavioane supersonice cu oavioane supersonice cu obun` experien]` \n exerci] i i [ibun` experien]` \n exerci] i i [ibun` experien]` \n exerci] i i [ibun` experien]` \n exerci] i i [ibun` experien]` \n exerci] i i [idemonstra]i i aerienedemonstra]i i aerienedemonstra]i i aerienedemonstra]i i aerienedemonstra]i i aerieneefectuate \n strìn`tate.efectuate \n strìn`tate.efectuate \n strìn`tate.efectuate \n strìn`tate.efectuate \n strìn`tate.Face]i parte din deta[amentulFace]i parte din deta[amentulFace]i parte din deta[amentulFace]i parte din deta[amentulFace]i parte din deta[amentulde elit` al pilo]i lor mil itaride elit` al pilo]i lor mil itaride elit` al pilo]i lor mil itaride elit` al pilo]i lor mil itaride elit` al pilo]i lor mil itarirom#ni care, cum plastic serom#ni care, cum plastic serom#ni care, cum plastic serom#ni care, cum plastic serom#ni care, cum plastic seexprima cineva, au spartexprima cineva, au spartexprima cineva, au spartexprima cineva, au spartexprima cineva, au spart„zidul spre Vest”. Ce a]i„zidul spre Vest”. Ce a]i„zidul spre Vest”. Ce a]i„zidul spre Vest”. Ce a]i„zidul spre Vest”. Ce a]iconsidera c` trebuie,considera c` trebuie,considera c` trebuie,considera c` trebuie,considera c` trebuie,neap`rat, \mp`rt`[it [i altoraneap`rat, \mp`rt`[it [i altoraneap`rat, \mp`rt`[it [i altoraneap`rat, \mp`rt`[it [i altoraneap`rat, \mp`rt`[it [i altoradin \nv`]`mintele desprinse?din \nv`]`mintele desprinse?din \nv`]`mintele desprinse?din \nv`]`mintele desprinse?din \nv`]`mintele desprinse?

– Da, sunt de consemnat unelelucruri. Mai \nt#i, ceva de suflet. C#ndne-am dus la primele misiuni, am fosttrata]i un pic „de sus”. Dup` trei zile, \ncare am f`cut preg`tire \n comun,ne-am c`p`tat respectul pe care \lmeritam. De[i avioanele pe care lezburam – MiG-21 LanceR – sunt de ogenera]ie mai veche, [i ei [tiau foartebine acest lucru, am reu[it s` ne ridic`mla \n`l]imea examenelor respective [is` execut`m aceea[i misiune ca [i pilo]iidin celelalte armate [i cu acelea[irezultate. Adic` foarte bune. Chiar dac`

au fost multe proceduri noi. Ne-amadaptat imediat. Am zburat \n condi]iimeteo deosebite, cot la cot cu ei. Amdescoperit ]inta [i am atacat-o exactdup` procedurile lor. Faptul c` am reu[it,de fiecare dat`, i-a determinat pecodirectorii de exerci]ii, aplica]ii,demonstra]ii s` trimit` \n ]ar`, la celemai autorizate personalit`]i, aprecierielogioase la adresa profesionalismuluipilo]ilor militari rom#ni.

Lec]iile \nv`]ate le-am utilizat \npreg`tirea celor tineri. Concluzia estejustificat`: nimeni s` nu se simt`complexat c#nd pleac` \n misiuniexterne. Avem, \n primul r#nd, calit`]inative, care ne ajut` foarte mult, avemo preg`tire profesional` foarte bun`.Suntem forma]i la o [coal` \nalt`. Baza,care [i-a p`strat segmentul [coal` \nsubordonare operativ`, r`m#ne unitatede elit`, de excelen]` pentru preg`tireape supersonice. De aici s-a plecat, c#tedou`-trei luni, la Timi[oara, la C#mpiaTurzii, la Fete[ti, ca s`-i sprijinim pepilo]ii de acolo. Nu se executau trageride lupt` f`r` a fi de fa]` pilo]i de aici. {iinstructorii de zbor pe timp de noapte,\n celelalte unit`]i de supersonice, totcu instructori de la noi s-au format.

Exist` un stil de preg`tire nou,foarte modern, totul se desf`[oar`numai \n limba englez`. Consider`mc`, din punct de vedere procedural,suntem preg`ti]i pe deplin pentru atrece pe orice categorie de aeronav`,adic` pe avioane multirol.

La Bacù s-au experimentat,\ntr-un anumit fel, procedurile tip Vestde organizare, coordonare, preg`tire,conducere [i analizare a activit`]ii dezbor. Suntem \n top \n multe domenii.

– V` mul]umesc foarte– V` mul]umesc foarte– V` mul]umesc foarte– V` mul]umesc foarte– V` mul]umesc foartemult, domnule comandor.mult, domnule comandor.mult, domnule comandor.mult, domnule comandor.mult, domnule comandor.

Comandor (r)PETRE B@N~

NIMIC MAI PRESUSDEC@T DATORIA

MISIUNE DE EXCEP}IE

19CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

POTOP DIN CER,INFERN {I JALE PE P~MÂNT

POTOP DIN CER,INFERN {I JALE PE P~MÂNT

Priorit`]i na]ionale – vie]ile oamenilor Elicopteri[tii – prezen]i oriunde este nevoie

Imagini de apocalips` Podul aerian – podul umanismului

Din volbura apelor

Ploi toren]iale s-au ab`tut \nc` din timpulnop]ii de 11/12 iulie asupra Moldovei. Parc`se rupseser` bìerile cerului. Pilo]iisupersoni[ti de la Baza 95 Aerian` Bacùefectuau ultimele preg`tiri \n vedereadeclan[`rii exerci]iului tactic „EGRETA 2005",cu trageri [i bombardament reale \n poligon,iar cei de pe elicoptere \[i revedeau traiectelezborurilor pe care urmau s` le execute \n cadrulaceluia[i exerci]iu. Diminea]a zilei de 12 iuliea fost [i mai cr#ncen`. Ora[ul era sc`ldat de[uvoaie de ap`. „Cred c` Egreta s-a \necat” – azis cineva, la primele ore.

{tia, poate, mai multe. Exerci]iul at#t dea[teptat [i minu]ios preg`tit a fost am#nat dinconsiderente... na]ionale. Altele eraupriorit`]ile: vie]ile oamenilor! O bun` parte aMoldovei se transformase subit \n delt`. Sute[i sute de oameni, v`z#nd c` rug`ciunile c`treCel de Sus nu le sunt ascultate, au apelat laajutorul armatei. |ntreg comandamentul Bazei95, \n frunte cu comandorul Virgil Ristea,[i-a focalizat toate eforturile spre ajutorareacelor afla]i \ntre via]` [i moarte. Apelurile numai conteneau. Un b`rbat avea s` fie salvat dinmijlocul puhoaielor de primul elicopter decolat

din pozi]ia de alarm` chiar \n dup`-amiazaaceleia[i zile. Comandant al echipajului –\nsu[i comandantul escadrilei, c`pitan-comandorul Ovidiu Coroban`, de pestezece ani pilot clasa 1. Pe scaunul secundului,locotenent-comandorul Adrian Fendu, iartehnic – maistrul militar Cezar Ast`noaei.La bord a urcat [i comandantul Bazei. I s-aal`turat comandorul Tudorel Ene, de laInspectoratul General, aflat \n garnizoan`pentru exerci]iul amintit. Destina]ia: comunaRacova, satul Lespezi. Localit`]i cunoscute. Cuun timp \n urm`, din acelea[i locuri greu\ncercate, echipaje ale escadrilei de elicopteremai salvaser` oameni de furia puhoaielor.Maistrul i-a aruncat omului \ngrozit fr#nghiasalvatoare. Tr`gea din r`sputeri. Balansul\ngreuna aducerea lui la bord. Una din m#iniletehnicianului a \nceput s` s#ngereze. I-au s`rit\n ajutor cei doi comandori. O dat` ajuns \nelicopter, lui Florin Neagu nu-i venea s` cread`c` a sc`pat din ghearele mor]ii. Bucuria dinochii lui nu putea compensa \ns` lacrimilev`rsate pentru calul pe care se \n`l]ase ca s`nu fie \nghi]it de ape [i s` poat` fi recuperat deelicopteri[ti. Era, poate, singura lui avere,singurul ajutor. {i de care nu va mai [ti, probabil,niciodat`, nimic.

Seara, la orele 22.30, se cere interven]ia

unor militari \n zona Com`ne[ti. ComandorulVirgil Ristea, care este [i comandantulgarnizoanei Bacù, ia m`suri urgente. La ceizece militari angaja]i pe baz` de contract dinunitatea sa, adaug` al]i militari \narma]i cu lope]i,cazmale, r`ngi, ca s` r`zbeasc` \mpotrivapuhoaielor. La miezul nop]ii, coloana se pune\n mi[care.

Diminea]a, c`pitanul inginer EmilianManoliu, ofi]erul de serviciu, raporteaz`cererile din timpul nop]ii. Comandantul, caren-a pus gean` peste gean`, fapt ce avea s` se\nt#mple [i \n urm`toarele nop]i, ia m`suri detrecere la ac]iune.

Deja cele dou` elicoptere IAR-330 PUMA,75 [i 103, sunt \n aer. Echipajul din dup`-amiazazilei precedente era \n apropiere de Adjud, laRugine[ti. Maistrul este bandajat la m#na r`nit`.L-a urmat, \ntr-o alt` direc]ie, echipajul formatdin locotenent-comandorii Romic` Cuzub,Eugen T#tu [i maistrul militar JeanMorariu. Celelalte sunt preg`tite s` le ia locul.|ntreaga escadril` este conectat` la tensiuneamaxim` a misiunilor de importan]` excep]io-nal`. Echipajele sunt gata s` urce, unul dupàltul, la man[`.

A treia zi dup` ce [i-a luat \n primire func]iade loc]iitor al comandantului bazei pentru zbor,comandorul Nicolae Jianu a intrat \nv#ltoarea evenimentelor. |nso]e[te, pentru aajuta, echipajele \n zbor, apoi r`m#ne \n unitate,la permanen]`.

Strig`tele disperate de ajutor se reg`sesc\n registrul de la ofi]erul de serviciu. La Centrulde opera]ii aeriene, vin, prin telefoanele carezb#rn#ie continuu \n biroul comandantului, alte[i alte apeluri dramatice.

|n aval de barajul Ite[ti, sunt cinci oameniizola]i pe o insuli]`. Elicopterul aflat la Rugine[tise \ndreapt`, pentru a lua al]i oameni, spre

MISIUNE DE EXCEP}IE

20 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

T#rgu Ocna. De la One[ti, trebuie \mbarca]i[ase oameni pentru a fi du[i la spitalul dinMoine[ti, la hemodializ`. |ntre ei sunt [i copii.Diabetul nu cru]` pe nimeni.

Condi]iile meteorologice sunt din ce \n cemai grele. Plou` continuu, ca la tropice.Vizibilitatea pe dealuri scade mereu. Abia sez`resc locurile de aterizare. Chiar [istadioanele sunt \nghi]ite de ape. De pemovili]e, din copaci, de pe acoperi[urilecaselor, oamenii fac semne disperate cupelerine galbene, cu c`m`[ile rupte de pe ei.|ntr-o localitate, primarul face semne, cudrapelul luat de pe sediul prim`riei, unde sàterizeze elicopterul.

C`pitan-comandorul Angel Bulhac,[eful Centrului opera]ii aeriene, [i ofi]erii dinture, locotenent-comandorul IonelMacovei [i c`pitanul Lic` Bojescu, dup`ce rezolv` multitudinea problemelor legate

de traficul aerian intens [i-[i \ncheieserviciul, sunt dispu[i s` r`m#n`, dacèste nevoie, \n continuare, la datorie.

Eforturilor elicopteri[tilor dinBaza 95 li se al`tur` un alt elicopterde la Baza 90, pilotat de locotenent-comandorul Popescu [i c`pi-tanul S#rbu, elicoptere aleMinisterului Administra]iei [iInternelor. Din aer, unde analizasitua]iei [i reperarea locurilor deac]iune este tot mai greoaie, avionulAn-26, de la Otopeni, al c`rei [ef deechipaj este locotenent-coman-dorul Ion Florea, preia serviciuldin Punctul de comand` aerian mo-bil, anume constituit. Transmitemereu informa]ii. Nici el nu resimteoboseala, de[i cu dou` zile \n urmà adus, seara, de la Banja Luka,deta[amentul „Alpha”. |n seara zileide dup` dispeceratul aerian, avea s`

revin`, de aceast` dat` cu un avion An-24,primul ce aducea la Bacù ajutoare: 14.000de p#ini [i 10.000 de sticle de ulei.

Lacrimi de durere[i bucurie

Comandorul Nicolae Jianu, abia aterizat,\mpreun` cu echipajul, dup` primele interven]iiale celei de a doua zile de lupt` cu stihiilenaturii, \[i st`p#ne[te cu greu emo]iile. El,pilotul supersonist de-o via]`, nu se mai opre[tedin a admira mìestria elicopteri[tilor. Acolo,\n focul at#tor grele \ncerc`ri prin care a trecutechipajul de pe 103, cu care a zburat, avea s`constate marea lor clas`, lucrurile „aproapeimposibile” pe care le-au f`cut, mai dificiledec#t \n orice alt exerci]iu conceput \n „condi]iinormale”.

Scene decupate parc` din filme de groaz`se succed cu mare repeziciune. A[a este. Via]abate filmul!

Pe Siret, la Cosme[ti Vale, localitatecomplet inundat`. Prin comun`, un torenturia[ de ap` de la nord la sud r`dea totul \ncale. |n multe locuri, apa, ca un bivol, treceade \n`l]imea unui om, \nghi]ea animale,p`s`ri, demola case. |n momentul \n cares-au apropiat s` ia trei persoane de pe o cas`mai solid`, au v`zut o femeie c`]`rat` pe oscar` rezemat` de un vi[in. Vizibil disperat`,alesese ultima solu]ie. Se uita spre cer [i-lchema pe Dumnezeu \n ajutor. Niciodat` nul-a clamat ca atunci. {i, din cer, ca ni[te \ngerisalvatori, deasupra infernului, au venitelicopteri[tii. Care sfidau obstacolele fel defel: st#lpi, antene, cabluri electrice, detelefonie. Zadarnic le f`ceau semnenaufragia]ilor de pe acoperi[uri s` se \ndreptespre c#mp deschis, unde era mai pu]in` ap`,ca s`-i poat` lua. Cine mai avea \ncredere s`se aventureze prin vaduri? La 8–10 metrideasupra caselor, pilo]ii st`teau minute \n[ir la „punct fix”, ]intuind ditamai namila de

MISIUNE DE EXCEP}IE

21CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

elicopter \n pofida v#ntului [i a ploii carecurgea, curgea de sus f`r` oprire. Aveauexperien]a altor salv`ri, dar [i a exerci]iilorcu batalioanele de „lupi” [i „scorpioni” pecare le antrenaser` \nainte de a pleca \nteatrele de opera]ii din ]`rile unde erautrimise pentru men]inerea p`cii, \n Irak, \nAfganistan. Vizibilitatea devenea din ce \n cemai redus`. Tehnicul cobora troliul, lacap`tul c`ruia se afla centura cu caresupravie]uitorii se \ncingeau, pentru a fi tra[i\n elicopter. De pe acoperi[uri, ]igle [i olanedesprinse, se rostogoleau prin aer.

Un cet`]ean transportat pe stadionul dinCosme[ti, cu un grup de cet`]eni, v`z#nd c`printre cei salva]i nu se afl` nici unul din familialui, a ]#[nit iar \n elicopterul care s-a re\ntors \nzona periclitat`. A cobor#t el cu troliul [i mai\nt#i [i-a prins feti]a \n centur`, apoi, la a douacobor#re a acestuia, so]ia, [i, la cea de a treia,mama. C#nd a revenit [i el la bord, uzi to]ileoarc`, s-au str#ns \n bra]e [i au \nceput s`pl#ng`. Tremurau. Ca [i ceilal]i. De spaim`, dar[i de bucurie. Jianu a luat husa elicopterului [ii-a \nvelit. Pe al]ii a pus gecile pilo]ilor. |n scurttimp, [i \n acestea avea s` musteasc` apa.

Noul loc]iitor al comandantului, un om de odeosebit` sensibilitate, venit aici din Capital`, \im#ng#ia, le [tergea lacrimile. Mul]i cedaunervos. Nu se auzea dec#t „casa mea”, „bunurilemele de-o via]`“, „mul]umesc, Doamne, c` maitrìesc!” Dumnezeul lor erau atuncielicopteri[tii! Cineva \i cùta m#na lui Jianu.Vroia s` i-o s`rute. Ofi]erul l-a b`tut \ncurajatorpe um`r, l-a \mb`rb`tat. {i m#ine era o nou` zi...

Echipajele se \ntorceau rapid s` ia al]i [ial]i oameni. Cu c#t se apropia mai tare\ntunericul, cre[teau \ngrijorarea sinistra]ilor,spaima c` nu vor mai putea fi salva]i. Numai cuelicopterul 103, \n care se afla [i el, au fostsalva]i 65 de oameni. |n dou` zile, \mpreun`cu aeronava de la Baza 90 au fost scoase desub amenin]area mor]ii 511 persoane. Printreacestea, [i un cioban, smuls cu greu dinmijlocul caprelor pe care ]inea mor]i[ s` le iacu el \n elicopter. Apa venea hain` spre el, darnu vroia, sub nici o form`, s` le lase s` cad`prad` furiei apelor. A cedat, \n cele din urm`.Tot timpul, \n elicopter, [i-a pl#ns caprele.Dup` cobor#re, s-a \ntors [i a dat echipajului

singurul... ca[ pe careapucase s`-l ia cu el. Eragestul lui de recuno[-tin]`. Nu-l interesa c`poate era singura luihran` \n urm`toarele zile.Oferea, \ntr-un alt fel, obucat` din sufletul sùacelor suflete minunate[i anonime ce uitaser` defamilii, de copii, desomn, de hran`, de faptulc` [i \n casele unoradintre ei, din Bacù, sefuri[ase deja apa.

Imagini de co[mar auv`zut [i au trìt [i coman-dorul Victor Berca,

\mputernicit temporar cu func]ia de [ef de statmajor, locotenent-comandorii T#tu,Cuzub, G#rg#z, to]i cei care \n acele zile [inop]i de pomin` au fost \ngerii salvatori a sute[i sute de vie]i.

Parc` era apocalipsa, descrie precipitat,

aflat \nc` sub impresia pr`p`dului provocat detorentele dezl`n]uite, Berca, pilot, [i el, decea mai \nalt` clas`, pe elicoptere.

Dup` transportarea unor bolnavi laMoine[ti, s-au deplasat c`tre Zeme[-Bucurel.Un sat, Bol`tù, a fost distrus complet. Peste2.000 de sinistra]i au v`zut cu ochii lor pr`p`dul,care n-a durat dec#t vreo c#teva minute.Ureche[ti, o alt` localitate, era paralizat` \npropor]ie de 60 la sut`. Poduri distrusecomplet. Fr#nturi de [in` de cale ferat`suspendate \n aer, \ndoite, f`r` terasament, pecare-l luaser` apele. Mame cu copii \n bra]esau la s#n, alerg#nd spre elicopter, s` le deapruncilor ultima [ans` a vie]ii.

|n acest peisaj lugubru au ac]ionatnecontenit elicopteri[tii de la Bacù. Lumea,alarmat`, disperat`, cerea mereu [i mereu

elicoptere. Se \ntreba, retoric, de ce avia]iamilitar` are at#t de pu]ine elicoptere.

Tehnicienii de sub conducerea c`pitanuluiMarius Avram, inginerul escadrilei, asigurau,[i sub ropotele ploii, vitalitatea motoarelor [i ainstala]iilor.

La sosirea ministrului ap`r`riina]ionale \n zon`, comandantulBazei 95 Aerian` i-a prezentatac]iunile de p#n` atunci ale avia-torilor [i ale celorlalte for]e dingarnizoan`.

Seara, pe aeroportul Bacù,soseau, cu un avion An-24 [i un C-130Hercules, de la Baza 90 TransportAerian, aduse prin intermediul poduluiaerian, primele zeci de tone deajutoare. Sub \ndrumarea comando-rului Virgil Ristea, cele dou` ajutoareale sale, neobosi]ii comandori Jianu [iBerca, dirijau permanent desc`rcarea.La instalarea \ntunericului, \n birourileBazei, multe lumini ardeau. Cumaveau s` ard` [i \n nop]ile urm`toare.Pentru lini[tea din sufletele oamenilorat#t de greu \ncerca]i. Pentru c` a[asim]eau ei atunci, \n acele zile [i nop]ide infern...

Comndor (r) PETRE B@N~ADRIAN SULT~NOIU

REPORTERI LA RADIOLOCATORI{TI

22 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

noaptea, ne afl`m permanent \n stare „gatade lupt`“. Dovad` c` ne facem cu prisosin]`datoria este [i faptul c` la controalele dinultimii ani subunitatea a ob]inut calificativemaxime pe linie. Oamenii no[tri sunt, \ngeneral, tineri [i foarte tineri, devota]iprofesiei, ambi]io[i, dornici de a-[i\mbog`]i nivelul de cuno[tin]e. C#]ivadintre ei au absolvit deja o facultate la f`r`frecven]`, iar al]ii sunt studen]i sau sepreg`tesc pentru admitere la institu]iiapropiate de profilul nostru. M` m#ndresccu to]i [i sunt sigur c` For]ele Aeriene voravea nevoie de noi \nc` mult timp de aici\nainte.

DAC-ul 665T urc` cu greu, dar sigur,pe c`rarea [erpuitoare ce spintec` de-acurmezi[ul muntele. Urm`torii kilometrisunt [i cei mai dificili. |ns` la volanul„mastodontului” se afl` cel mai bun [oferal companiei, caporalul GheorgheMarincat, Ghi]`, cum \l alint` colegii desubunitate. Ghi]` este \n structur` de 3 ani,a executat numeroase misiuni „imposi-bile”, i-a impresionat p#n` [i pe americanii

de la firma „Lockheed Martin”, pe care i-aurcat \n „v#rf” ca v#ntul [i ca g#ndul,smulg#ndu-le aplauze sincere [icalificativul „an excellent driver”. Este

Maiorul Venus Bogza,comandantul companiei

„ P Â N D A R I I ”DE PE MUNTELE CAPTIV

|n crepusculul unei dimine]isuperbe de var` am b`tut la

poarta radiolocatori[tilorcomanda]i de maiorul Venus

Bogza. Cazarma era lini[tit` [irespira prin to]i porii aerul

parfumat de la poalele mun]ilor.Am fost primi]i ca oaspe]i rari [i

r`sf`]a]i cu toate onorurile decare este \n stare o garnizoan`

mic`, dar... emancipat` de c#ndcu intrarea ]`rii noastre \n

NATO.Apoi, \n miresme de f#n proasp`t

cosit [i triluri de p`s`rele, amasistat evlavio[i la ceremonia

\n`l]`rii pe catarg a Drapelului deStat al Rom#niei – a[a cum

\ncepe fiecare zi aradiolocatori[tilor de aici, ne-a

asigurat c`pitanul Adrian Vla[in,loc]iitorul comandantului.Solemnitate cople[itoare,

\nc`rcat` de emo]ie [isemnifica]ii ad#nci...

Se \nc`lzise bini[or [i atmosferavibra imperceptibil sub

m#ng#ierea razelor de soare.Putea \ncepe, a[adar, ritualul

obi[nuit al zilei de instruc]ie. Iarnoi eram gata de a porni ladocumentarea gazet`reasc`

pentru care veniser`m aici. |nredac]ia revistei „CER SENIN”„CER SENIN”„CER SENIN”„CER SENIN”„CER SENIN”

eram a[tepta]i ca p#inea cald` cuacest amplu reportaj...

Urcu[ul– Mergem sus, \n munte, \n v#rf, cum

\i spunem noi pozi]iei \n care sunt instalatesta]iile radar ale subunit`]ii – hot`r`[tecomandantul companiei, maiorul VenusBogza. Acolo lucreaz` tura operativ`,acolo se deruleaz` principalele activit`]ispecifice misiunii noastre de lupt`:supravegherea spa]iului aerian la \n`l]imimedii [i mici, asigurarea e[alonuluisuperior cu date despre situa]ia aerian` dinzon`, cooperarea cu poli]ia de frontier` \nprobleme de observare vizual` terestr`.Suntem dota]i corespunz`tor – radarulpentru distan]e mari P-37, modernizat,radarul pentru \n`l]imi mici P-18 [iradioaltimetrul PRV-13 –, avem speciali[tipentru toate sta]iile, dispunem de condi]iioptime pentru a ne duce la bun sf#r[itmisiunile. Chiar dac` intr`m \n graficoperativ numai la ordin, turele \[idesf`[oar` activitatea ne\ntrerupt, ziua [i

„ P Â N D A R I I ”DE PE MUNTELE CAPTIV

“Mergem sus, \n v#rf!”


“Mergem sus, \n v#rf!”“Mergem sus, \n v#rf!”




23CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

\nseamn` tehnic` de radioloca]ie. Estede-al locului, cunoa[te tainele muntelui, nevorbe[te cu \nsufle]ire de tradi]iilecompaniei, de obiceiurile oamenilor dinzon`. Peste nici o lun` are fixat` nunta.„Nunt` cu pomninoc” – ne precizeaz`r#z#nd, adic` cu dar, strigat \n gura mare\n fa]a mesenilor. Mireas` \i va fi C`t`lina,viitoare asistent` medical`. Or s` aib` casalor, gospod`ria lor. {i mul]i copii, chiardac`, momentan, pe ordinea de priorit`]i aso]ilor {imon se afl` terminarea colegiului[i, respectiv, admiterea la Facultatea deturism. Cas` de piatr`, Florine, [iDumnezeu s` v` ajute \n via]`!

Facem cuno[tin]` [i cu maistrulmilitar clasa a V-a Florin Radu, [efulde tur` \n ziua document`rii noastre. Apreluat serviciul de la maistrul militarclasa I Vasile Pop [i este hot`r#t s`demonstreze c` merit` \ncredereacomandan]ilor. Este cel mai t#n`r dinsubunitate, a venit aici direct din [coal`,s-a adaptat repede condi]iilor aspre din v#rfde munte [i nu se teme de greut`]i. Are 24de ani, este de loc din T#rn`veni – Mure[[i are ambi]ii mari de viitor. {tie c`, \nmomentul \n care subunitatea va primi \ndotare radarul tridimensional „Gap Filler”,locul lui \n schem` va fi sigur, mersul \ncarier` \i va fi unul drept, normal. Se\n]elege foarte bine cu colegii lui, ]ineenorm la spiritul de echip`, la disciplin` [iordine. Nu admite jum`t`]ile de m`sur`,este du[manul declarat al automul]umirii[i mediocrit`]ii.

Printre „santinelele cerului” se num`r`[i caporalul Ion Grad, electromecanic,

fost soldat \n termen \n subunitate. Aabsolvit Facultatea de marketing, estec`s`torit [i are doi copii. Are cas`, are totce-i trebuie \n gospod`rie. }ine foarte multla profesia lui, la prestigiul subunit`]ii.Nu-l sperie greut`]ile, nu vocifereaz` c#ndceva nu e \n regul`. Nu a[teapt` totul „desus”, ia ini]iativa, pune m#na [i face tot cee de f`cut. A[a i se pare normal, a[apretinde [i celorlal]i. Via]a \n v#rf de muntee aspr`, priva]iunile sunt mari, dar nimicnu i se pare imposibil de rezolvat c#nd vreica totul s` mearg` bine.

Comandantul subunit`]ii ne prezint`tehnica de lupt`, celelalte dot`ri alepozi]iei. Dormitorul turei operative este\nc`p`tor, curat, func]ional. „Locatarii” aufrigider, au aragaz, vesel`, cazarmamentadecvat. {i-au amenajat „casa” cum auputut mai bine: televizor color, calculator,tablouri, icoane, calendare cre[tine,obiecte artizanale. Cu apa o duc mai greu.Nu au surs` \n incint`, iar apa de la izvor,

Caporalul Gheorghe Marincat,“an excellent driver”

Mereu de veghe, radarul pentru \n`l]imi mici P-18

student la Contabilitate [i, la 25 de ani,c#]i are, este suficient de matur [i \n]elepts` se descurce singur \n via]`, s`-[iproiecteze corect viitorul.

Motorul duduie gutural, tr`g#ndu-nesmucit spre punctul de destina]ie. Soarelearde necru]`tor, dar muntele ne r`core[tecu pale u[oare de v#nt proasp`t. Printrev#rfuri r`zle]e de ar]ari seculari se ivescantenele radarelor, care „m`tur`“ maies-tuos v`zduhul, \n cùtarea ]intelorradioelectronice. Acolo, sus, radioloca-tori[tii au \mbl#nzit muntele, transfor-m#ndu-l, fie [i vremelnic, \ntr-un... captivsupus [i cooperant. Dar, din-colo de platoul \ngust, „plantat”cu sta]ii [i grupuri electrogene,p#ndesc cu viclenie vìle\nguste, crestele ascu]ite, defi-leele abisale. Suntem la pesteo mie de metri altitudine,peisajul e grandios, cerul esteparc` mai aproape, via]a ni separe mai frumoas`, maiinteresant`, mai palpitant`...

Santinelelecerului

Din foi[orul sù deobservare, caporalul Florin{imon ne prezint` onorul. Este\nalt, sub]irel, volubil. Meseriade operator radioaltimetru a\nv`]at-o \n armat`, dar s-aperfec]ionat aici, unde s-aangajat cu c#]iva ani \n urm`.{tie „ca pe ap`“ totul despremisiunea subunit`]ii din careface parte, se pricepe la tot ce

C`pitanul Adrian Vla[in,loc]iitorul comandantului

24 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005


“Am onoarea s` m` prezint: sunt caporalul Florin {imon!”

singur c` are... gura cam mare. Spune,adic`, lucrurilor pe nume, pretinde ceea cei se cuvine dup` lege [i regulament, estenecru]`tor cu cei care mimeaz` munca,angajamentul, r`spunderea. Altfel, este ofire vesel`, optimist`, un om care [tie cevrea de la via]`. {i, pe deasupra, are o inim`de aur. Cu ani \n urm`, c#nd un soldat [i-arupt piciorul, la cobor#rea de pe munte,Mari[ l-a c`rat \n spate trei kilometri.

Cu inima str#ns`, accept`m invita]iagazdelor de a cobor\, „per pedes”, pe pantaabrupt` a muntelui. Sunt vreo zecekilometri de mers, din care [apte \n regimde... alpinism! E un pariu riscant, dartrebuie s` afl`m direct, personal, ce\nseamn` s` te lup]i cu muntele, a[a cum\nso]itorii no[tri o fac, de at#ta vreme, totla trei sau la [ase zile. Pornim la drum cumaistrul militar clasa a IV-a {tefanPetrovai, maistrul militar clasa a V-aFlorin Radu [i caporalul Florin {imon.Ei ne sunt ghizi, ei ne sunt ajutoare den`dejde. Doamne, ajut`!

Ne uit`m cu invidie la bocancii lor deMaistrul militar clasa a V-a Florin Radu, mezinul subunit`]ii

adus` cu mare greutate de jos, cumarmitele, nu este potabil`. Nu-i bun`dec#t pentru sp`latul vaselor [i, eventual,pentru ceai, dup` ce a fost fiart` \ndelung.Solu]ia s-a g`sit, dar este foarte costisitoare– oamenii s`-[i aduc` ap` bun` de acas` [i,c#nd e posibil, compania s` le asigure oanumit` rezerv` de ap` mineral`,contracost. |ns` mai bine ar fi dac` s-arfinaliza instala]ia de motopompe,preconizat` cu ceva timp \n urm`. „Vomdemara lucr`rile c#t mai repede cu putin]`– ne asigur` maiorul Bogza. Am achizi-]ionat deja motopompa, trebuie doar s-oinstal`m [i s`-i regl`m debitul normal”.

Iarna este greu [i cu \nc`lzirea. Lemnesunt suficiente, \ns` nu toate sobelefunc]ioneaz` la \ntreaga capacitate.|nc`perile sunt spa]ioase, se \nc`lzescanevoios, focul trebuie s` ard` nonstop. Cutoate acestea, serviciul operativ sedesf`[oar` normal, misiunile sunt\ndeplinite \ntocmai, subunitatea se achit`cu brio de sarcinile \ncredin]ate.

Coborârea„per pedes”

Dup` o zi [i o noapte petrecute \ntov`r`[ia radiolocatori[tilor, acolo, sus, \n„fieful” lor din v#rf de munte, ne preg`tims` cobor#m spre cazarm`. Nu \nainte, \ns`,de a asista, uimi]i sincer, la riguroasapredare-primire a serviciului. A predatmaistrul militar clasa a V-a FlorinRadu, a primit maistrul militar clasa aII-a Gavril` Mari[. Mari[ are 39 de ani,este „tob`“ de radioloca]ie [i recunoa[te

25CER SENIN Nr. 5 (82) 2005


munte, le admir`m dexteritatea mi[c`rilor.Ne-au \ncadrat grijulii [i ne explic` doctcum [i unde s` c`lc`m, c#t s` \nclin`mcorpul. Calvarul a \nceput la c#teva sute demetri, unghiul de cobor#re este extrem deascu]it, ad#ncimea vìi ne taie respira]ia.Panta este botezat` „Le[inata” [i oparcurgem cu mare greutate, \ns` f`rìncidente. Ne relax`m o bucat` de drum,mult mai pu]in \nclinat, dup` care atac`m,cu team` nedisimulat`, traseul denumit„Obositul”. E un fel de picaj, genunchii netremur`, ne e dor de... salvamonti[ti, vis`mla elicoptere MEDEVAC, dar continu`m s`cobor#m... Iar \ndr`zneala ne este \n

cur#nd r`spl`tit`. Am ajuns JOS, suntemteferi, am \nvins! Mul]umim, dragicamarazi!

Comandantul subunit`]ii [i loc]iitorulsù ne ies \n cale, preocupa]i de „starea”noastr` fizic` [i psihic`. „E totul O.K.” – \ilini[tim, [i ne continu`m documentarea. |icunoa[tem, astfel, pe caporalul CrinuAndreica, operator autosta]ie radio, celmai vechi m.a.c. din companie, pecaporalul Vasile Corù, operator la sta]iaP-37, pe caporalul Petru Bil], cel maidestoinic buc`tar al subunit`]ii. Ne esteprezentat [i Nicolai Berechet, un fel de

factotum al companiei. Acesta este\ncadrat cazarmar, dar se ocup` [i de

“{eful transmisiunilor”, maistrulmilitar clasa a IV-a {tefan Petrovai

Colonel (r) NICOLAE RADUADRIAN SULT~NOIU

“Maestrul” Nicolai Berechet,cazarmarul subunit`]ii

instala]iile electrice, [i de \ntre]inereasanitar`, [i de construc]iile din cazarm`.Are 56 de ani, \ns` pare mult mai t#n`r, sepricepe la toate, inclusiv la... arta culinar`.I-am gustat cu pl`cere delicatesele [ine-am mirat c#te m`rgele poate avea op`linc` veritabil`...

Ziua moare \ncet-\ncet, totul \njur devine s#ngeriu, apoi pal,

aerul este r`coros [i proasp`t,lini[tea devine atotst`p#nitoare.

Jos, \n cazarm`, „sedentarii”companiei \[i v`d de rosturile lorobi[nuite. Sus, \n v#rf de munte,

„p#ndarii” [i radarele lorneobosite vegheaz` la senin`tateacerului, la securitatea spa]iului

aerian \n zon`. Serviciul operativnu cunoa[te pauz` [i nici

momente de respiro. Veghea ]`riieste, [i aici, pe m#ini bune. De

Ziua lor, de Jubileul lor,radiolocatori[tii stau drep]i [i

demni \n posturile datoriei.

Dedic`m acest reportaj nuDedic`m acest reportaj nuDedic`m acest reportaj nuDedic`m acest reportaj nuDedic`m acest reportaj nunumai radiolocatori[ti lor dinnumai radiolocatori[ti lor dinnumai radiolocatori[ti lor dinnumai radiolocatori[ti lor dinnumai radiolocatori[ti lor dinunitatea men]ionat`, ci tuturorunitatea men]ionat`, ci tuturorunitatea men]ionat`, ci tuturorunitatea men]ionat`, ci tuturorunitatea men]ionat`, ci tuturorcelor ce slujesc aceast` arm` \ncelor ce slujesc aceast` arm` \ncelor ce slujesc aceast` arm` \ncelor ce slujesc aceast` arm` \ncelor ce slujesc aceast` arm` \ncategoria noastr` de for]e, cucategoria noastr` de for]e, cucategoria noastr` de for]e, cucategoria noastr` de for]e, cucategoria noastr` de for]e, cupri lejul anivers`ri i semicente-pri lejul anivers`ri i semicente-pri lejul anivers`ri i semicente-pri lejul anivers`ri i semicente-pri lejul anivers`ri i semicente-narului radioloca]iei, la 25 2005.narului radioloca]iei, la 25 2005.narului radioloca]iei, la 25 2005.narului radioloca]iei, la 25 2005.narului radioloca]iei, la 25 2005.

Ziua moare \ncet-\ncet, totul \n jur

devine s#ngeriu...

SÃRBSÃRB

S`rb`torirea din acest an a Zilei For]elor Aeriene [i Avia]iei Rom#ne a fost marcat`de situa]ia grea prin care trece ]ara, determinat` de catastrofalele inunda]ii ce au avutloc \n mai multe jude]e, cu deosebire \n Moldova.

Acest lucru a fost relevat chiar de la prima manifestare ce a avut loc \n ziua de15 iulie, \n Capital`, de generalul-locotenent Gheorghe Catrina, [eful StatuluiMajor al For]elor Aeriene, \n cuv#ntul rostit la vernisajul expozi]iei organizate laGaleria Artelor din Palatul Cercului Militar Na]ional, expozi]ie intitulat` „Aripirom#ne[ti \n memoria fotografiilor”.

La Bucure[ti, \n diminea]a zilei de 20 iulie, la Monumentul Eroilor Aerului s-adesf`[urat ceremonialul militar-religios consacrat evenimentului s`rb`torit. Dup`sosirea ministrului ap`r`rii na]ionale, Teodor Atanasiu, Fanfara Reprezentativ` aArmatei a intonat Imnul de Stat. Apoi, a fost citit Mesajul pre[edintelui Rom#niei,Traian B`sescu. A fost prezentat Mesajul Comun al ministrului ap`r`rii na]ionale [iministrului transporturilor, construc]iilor [i turismului.

|n continuarea activit`]ilor de la Monument, un sobor de preo]i militari a oficiatserviciul religios.

|n acordul Imnului Eroilor, au fost depuse coroane de flori din partea MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale, Statului Major General, Direc]iei Avia]iei Civile, MinisteruluiTransporturilor, Construc]iilor [i Turismului, Prim`riei Sector 1 Bucure[ti, StatuluiMajor al For]elor Aeriene, Statului Major al For]elor Terestre, Statului Major al For]elorNavale, Unit`]ii de avia]ie a Serviciului Rom#n de Informa]ii, Unit`]ii speciale de avia]iea Ministerului Administra]iei [i Internelor, Autorit`]ii Civile Rom#ne, Asocia]ieiNa]ionale a Veteranilor de R`zboi, Uniunii Na]ionale a Cadrelor Militare \n Rezerv` [i\n Retragere, Asocia]iei Rom#ne pentru Propaganda [i Istoria Aeronauticii, LigiiAeriene Rom#ne, Funda]iei Aerospa]iale Rom#ne, Companiei Na]ionale TAROM,ROMATSA, {colii Superioare de Avia]ie Civil`, Aeroclubului Rom#niei, CompanieiROMAVIA, Aeroporturilor Interna]ionale Bucure[ti–Otopeni, Bucure[ti–B`neasa,Timi[oara.

Au fost de fa]` \nal]i demnitari reprezent#nd institu]iile legislative [i executive alestatului, ata[a]i militari acredita]i \n Rom#nia, generali [i ofi]eri superiori, activi [i \nrezerv`, din toate categoriile de for]e armate, fo[ti comandan]i ai avia]iei militare [i[efi ai avia]iei civile, veterani de r`zboi, persoane din Statul Major al For]elor Aeriene[i din institu]iile [i \ntreprinderile avia]iei civile, precum [i un numeros public.

Activit`]i interesante s-au desf`[urat \n toate unit`]ile [i institu]iile For]elor Aeriene.La Baza 86 Aerian` Fete[ti, de pild`, au avut loc zboruri demonstrative, executate

de o forma]ie de cinci aeronave MiG-21 LanceR, de avioane ultrau[oare [i aeromodele[i s-a vizitat expozi]ia de tehnic` de lupt`.

Ca \n fiecare an, la Bacù, \nc` \nainte de \nceperea manifest`rilor, au fost arunca]idin aeronave flutura[i care invitau la participare, invita]ii ce au fost transmise [i prinmass-media local`. Revistele, ziarele, posturile de radio [i televiziune au publicatmateriale despre tradi]iile Bazei 95 Aerian`, ac]iunile de evacuare-salvare [i detransport personal, alimente, medicamente.

S-au executat zboruri demonstrative cu cinci avioane supersonice [i lans`ri depara[uti[ti, a fost vizitat` o interesant` expozi]ie.

Tot aici, un elicopter IAR-330 PUMA care se \ntorcea din misiune umanitar` asalutat publicul, apoi s-a re\ntors \n teatrul de ac]iune \n folosul cet`]enilor.

Acela[i gest l-a f`cut [i echipajul unei aeronave C-130 Hercules, care tocmaivenise cu ajutoare de la Bucure[ti.

Un moment deosebit l-a constituitsosirea \n baza aerian` de la Bacù aprimului ministrul al Rom#niei, C`linPopescu T`riceanu, c`ruia i-au fost\nm#nate \nsemnele marii unit`]i.Premierul a adus elogii personaluluiBazei 95 Aerian` Bacù pentrumodul \n care a ac]ionat [i ac]ioneaz`\n sprijinul autorit`]ilor locale.

Locuitorii acestei zone aMoldovei i-au s`rb`torit pe aviatorica pe ni[te eroi!

Comandor (r) PETRE B@N~Foto: ADRIAN SULT~NOIU

ÃTORIREA STRÃJUITORILOR CERULUIÃTORIREA STRÃJUITORILOR CERULUI

La sediul Brig`zii 1 RacheteSol-Aer „General NicolaeD`sc`lescu”, \n prezen]a unorgenerali [i ofi]eri superiori dinconducerea Statului Major alFor]elor Aeriene, a unor ierarhiai Bisericii Ortodoxe Rom#ne[i a \ntregului personal al mariiunit`]i, a avut loc sfin]ireabisericii cu hramul Sf#ntulCuvios Antonie cel Mare.

FOR}ELE AERIENE |N LUME

28 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

|n cursul lunii iunie s-a desf`[urat, la baza aerian`Kecskemet, de l#ng` Budapesta, exerci]iul bilateral ungaro-britanic de antrenament \n comun „Dragon’s Nest”.

„|ntr-o lume \n care politicienii depun eforturi comune pentrua crea o nou` Europ`, exerci]iul <<Dragon’s Nest>> dovede[tec` pilo]i apar]in#nd Royal Air Force [i For]elor Aeriene Ungarelucreaz` \mpreun` pentru a asigura securitatea Europei.Aeronave de lupt` Tornado F 3 [i MiG-29, destinate ini]ial pentrua lupta de p`r]i diferite ale baricadei, se afl` \n prezent sub acela[iscut” – se arat` pe pagina web a Royal Air Force.

Schimbul de experien]` realizat \ntre pilo]ii celor dou` for]eaeriene cu ocazia acestui exerci]iu a fost apreciat de ambelep`r]i ca deosebit de constructiv.

Sub acela[i scut

|n perioada 15 – 30 iunie a.c., Baza Aerian` „CharlesManier” a g`zduit exerci]iul franco-indian Garuda II.

Este pentru prima dat` c#nd For]ele Aeriene Indieneparticip` la un exerci]iu aerian \n Europa. De asemenea,este pentru prima dat` c#nd aeronava de lupt` Suhoi 30 K,apar]in#nd For]elor Aeriene Indiene, \ndepline[te misiuni\n afara ]`rii.

Dup` c#teva zboruri de recunoa[tere [i familiarizare aleechipajelor indiene cu forme de relief variate, aeronavelede lupt` ale celor dou` ]`ri au efectuat misiuni de antrena-ment \n comun pentru ap`rarea aerian`. Zborurile au fost efectuate la mare altitudine deasuprasudului Fran]ei [i M`rii Mediterane, conform scenariului tactic, unul de complexitate ridicat`.Una dintre misiuni a constat \n realimentarea \n zbor, astfel: Suhoi 30 a fost realimentat de oaeronav` C-135, iar Mirage 2000 – de IL-78.

GARUDA II

Într-un anun] oficial, guvernulspaniol a confirmat deciziamoderniz`rii For]elor Aeriene,prin achizi]ionarea elicopterului

de capacitate medie NH90.Spania a examinat îndelung

ofertele de modernizare a flotei deelicoptere, guvernul înclinând înc`

din luna noiembrie a anului 2004spre achizi]ionarea modeluluiNH90, conform declara]iilorcomandantului avia]iei spaniole,generalul Jose Luiz Lopez Rose.La momentul respectiv, îns`, nuerau definitivate aspectele dedurat` ale procesului deproduc]ie.

Spania este cea de-a treispre-zecea ]ar` care achizi]ioneaz`elicopterul NH90, printr-o co-mand` ini]ial` de 45 de aparate,urmând ca, în urma efectu`riitestelor [i a confirm`rii capabi-lit`]ilor oferite de elicopter, s` ex-tind` cererea la 102 aparate.Aceast` comand` face partedintr-o ampl` încercare demodernizare a armatei spaniole,un efort estimat la aproximativ2,5 miliarde de euro.

ELICOPTERE NH90 PENTRU SPANIA

Cele dou` state majore aleFor]elor Aeriene Regale vor firedimensionate [i comasate \ntr-unsingur stat major opera]ional, culoca]ia la High Wycombe.

Anun]ul a fost f`cut de c`treAdam Ingram, ministrul ap`r`rii alMarii Britanii, iar decizia a fost luat`\n contextul restructur`rii RAF.

„Acest program de restructurare[i modernizare a For]elor Aeriene este

vital, dac` dorim s` avem o structur`flexibil` [i adaptabil`, echipat` cutehnic` de ultim` genera]ie. Creareaunui stat major al For]elor AerieneRegale la nivelul cerin]elor [ischimb`rilor secolului XXI reprezint`una din etapele acestui proces” – adeclarat Adam Ingram.

Un singur statmajor

pentru RAF


29CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

|n perioada 19 – 24 iunie a.c., s-a desf`[urat, la Baza Aerian`McChord, de l#ng` Washington, exerci]iul interna]ional AirMobility Rodeo 2005.

Sponsorizat de Air Mobility Command [i desf`[urat pentruprima dat` \n anul 1962 sub forma unei competi]ii na]ionaledestinate dezvolt`rii [i implement`rii procedurilor de mobilitateutilizate \n opera]iile aeriene, exerci]iul Rodeo a atras la start,\ncep#nd cu anul 1979, o serie de parteneri interna]ionali.

|n acest an, al`turi de echipaje ale US Air Force, la competi]ie

au participat echipaje din Germania, Brazilia, Marea Britanie,Arabia Saudit` [i Fran]a. De asemenea, nou` ]`ri au trimisobservatori la aceast` competi]ie.

Principalele activit`]i desf`[urate au constat \n para[ut`ride personal [i materiale, evacuare aeromedical`, realimentare\n aer etc.

Dintre aeronavele util izate \n cadrul exerci]iuluiamintim: C-160, C-130, C-17 Globemaster III, C-5 Galaxy,KC-10 Extender etc.

For]ele Aeriene ale Statelor Unite aleAmericii doresc s` înlocuiasc` escadrilelede rezerv` de la Baza Aerian` NorthDakota, a declarat un oficial al Guvernuluiamerican. Modific`rile fac parte dincadrul controversatului proiect de re-aliniere [i restructurare a for]elor aerie-ne, un efort al guvernului privind activa-rea G`rzii Na]ionale Aeriene [i a For]elorAeriene de Rezerv`.

Astfel, For]ele Aeriene sper` ca celpu]in 15 escadrile de avioane f`r` pilot detip Predator s` fie repartizate pe teritoriulStatelor Unite. Trupele ce vor fi activatear putea folosi, la Baza Aerian` Beale,California, [i avioane de tip Global Hawk,aparate recunoscute pentru distan]elelungi pe care le pot acoperi. De asemenea,în urma închiderii unui num`r de 33 destructuri [i a redefinirii altor 29, înc` 12escadrile de avioane Predator, ce au fostcomasate la Baza Aerian` Grand Forks,a[teapt` redistribuirea lor la alte bazemilitare.

Restructurãri înFor]ele Aeriene ale SUA

Companiei EADS Defence Electronicsi-a fost acordat, de curând, un contract învaloare de peste 10 milioane de euro dec`tre Departamentul Australian alAp`r`rii, pentru livrarea Sistemului deDetec]ie a Lans`rii Rachetelor (MILDS -AN/AAR-60). Acesta este destinat pentruprotejarea elicopterelor [i avioanelor cuanvergur` mare împotriva atacurilor cu

rachete. Sistemul va fi integratelicopterelor de tip SA70A “Blackhawk”[i CH-47 “Chinook”. De asemenea,versiunea standard, ce cuprinde unit`]i decontrol [i afi[aj în cabin`, precum [i ounitate de naviga]ie prin iner]ie, va fifolosit` [i la îmbun`t`]irea performan-]elor avionului de patrulare maritim`AP3C «Orion».

Sistem de avertizareSistem de avertizareSistem de avertizareSistem de avertizareSistem de avertizareîmpotriva rachetelorîmpotriva rachetelorîmpotriva rachetelorîmpotriva rachetelorîmpotriva rachetelor


30 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

Patru aparate germanede tipul F-4G au sosit la BazaAerian` Zokniai din nordulLituaniei, \n data de 1 iulie,cu misiunea de a executaserviciul Poli]ie Aerian` peo durat` de trei luni.

Echipajele germane auînlocuit, în cadrul acestuiprogram de asigurare a spa-]iului aerian, pilo]ii apar-]inând For]elor Aeriene Re-gale Olandeze, urmând ca,la rândul lor, s` fie \nlocuite,

Patrul` german`Patrul` german`Patrul` german`Patrul` german`Patrul` german`în spa]iul balticîn spa]iul balticîn spa]iul balticîn spa]iul balticîn spa]iul baltic

peste trei luni, de c`trepatrule americane.

Înc` din momentul ade-r`ri i la NATO, din lunamartie 2004, spa]iul aerian alcelor trei ]`ri balt ice –Estonia, Letonia [i Lituania –a fost patrulat, pe rând, defor]e apar]inând altor ]`rimembre NATO, f iecareprintr-un schimb de trei luni.Pân` în prezent, Belgia,Danemarca, Marea Britanie[i Norvegia [i-au executat

misiunea de supraveghereaerian`.

NATO a decis, \n data de8 iunie, s` extind` perioadade executare a misiunilor dela trei luni la patru, în scopulpermiterii familiariz`rii tru-pelor de patrulare cu situa-]iile existente. Astfel, Polo-nia va fi prima ]ar` care vaavea la dispozi]ie un termende patru luni pentru îndepli-nirea misiunii, începând culuna ianuarie 2006.

|n data de 15 iunie, ziarul „Indian Expres” a relatat faptul c` StateleUnite au \ncheiat livrarea sistemelor de interceptare PAC-3 (Patriot AdvancedCapability) c`tre India. Informa]ia a fost dat` publicit`]ii cu ocazia viziteiefectuate de c`tre ministrul indian al ap`r`rii, Pranab Mukherjee’s, în SUA,fapt ce a reprezentat un semnificativ pas înainte c`tre înt`rirea rela]iilormilitare dintre cele dou` ]`ri.

Sistemul PAC-3 se bazeaz` pe o tehnologie „ochire-lovire”, de eliminarea rachetelor cu raz` scurt` [i medie de ac]iune, superioar` modeleloranterioare. De asemenea, sistemul poate transporta un volum de patru orimai mare de rachete decât sistemul PAC-2 (16 fa]` de 4) [i de]ine o raz`mai mare de ac]iune (150 fa]` de 70 de kilometri).

India cumpãrã rachete defensiveIndia cumpãrã rachete defensiveIndia cumpãrã rachete defensiveIndia cumpãrã rachete defensiveIndia cumpãrã rachete defensive

Compania Vought AircraftIndustries a anun]at c` a încheiattestele privind noul model de aripipentru avionul RQ-4B Global Hawk,aparat produs de firma NorthropGrumman. Aceste teste, similare cucele pentru anterioara configurare amodelului RQ-4A, au fost efectuateîn scopul simul`rii unor condi]iispeciale ce pot ap`rea pe timpulmisiunilor, ca, de exemplu, vânt foarteputernic înso]it de o r`cire rapid` [iextrem` a temperaturii exterioare.

Noul model de aripi reprezint`

Golden Hawk ARE Aripi noiuna dintre numeroasele îmbun`t`]iriale diferitelor elemente de siguran]`contractate de firma Northrop, proiectece vor s ̀ofere aparatelor Global Hawko acomodare mai rapid` la o cre[terea volumului de materiale ce pot fitransportate, concomitent cu rezol-varea posibilelor probleme cauzatede condi]iile climaterice. Acesta areo lungime de 39,3 metri [i cânt`-re[te aproximativ 1.800 de kilo-grame, fiind cel mai lung model dearipi livrat de uzinele companiei dinDallas.

For]ele Aeriene Israeliene auprimit, în cursul lunii iunie, primelerachete de interceptare model Arrow,construite cu componente americane.De altfel, Statele Unite ale Americiiau sponsorizat programul deproducere a rachetelor Arrow înc` dinanul 1980, în scopul protej`riiIsraelului de atacuri cu rachete.

Încep#nd cu anul 2000, industriaisraelian` de avioane a conlucrat cucompania Boeing pentru producerearezervoarelor, spa]iilor de fixare amotoarelor, electronicii [i a radarelor.Arieh Herzog, directorul Departa-mentului de Rachete al Ap`r`rii, a de-clarat c` aceast` colaborare vapermite Israelului s`-[i dubleze ratade produc]ie.

ARROW pentruIsrael


31CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

Zece ani de opera]iuniefectuate cu elicopterele de tipChinook au fost celebra]i pedata de 20 mai, o zi mai târziudecât aniversarea oficial`.Integrate în For]ele AerieneRegale Australiene în anul1974, 11 aparate „supravie]ui-toare”, din cele 12 elicoptere detip CH-47Cs achizi]ionate, aufost retrase în anul 1989. Ele aufost returnate companieiBoeing, transformate [i, astfel,4 aparate model CH-47Ds aufost redistribuite armateiaustraliene în luna mai a anului1995. Ulterior, în luna martie2001, au fost recep]ionate înc`dou` elicoptere CH-47Ds.Toate cele 6 aparate suntopera]ionale \n cadrul Re-gimentului 5 Avia]ie, la bazadin Townsville, Queensland.

10 ani cu Chinook CH-47Ds

În timpul celui de-al 18-lea zbor din cadrul programului deteste, aeronava Boeing 747-400 a prezentat cu succes noul modelde ferestre frontale panoramice (YAL-1A Airborne Laser ABL –1,7 metri), prelungite prin anexarea unor turele asamblate înpartea frontal` a aeronavei.

Acest tip de fereastr` este protejat, atât la decolare, cât [i laaterizare, de un man[on special [i de un scut metalic, iar pe timpulzborului este rotit pe pozi]ii de vizibilitate maxim`. Catalogat dreptunul dintre cele mai complexe sisteme optice, noul tip de fereastr`frontal` a necesitat un proces de produc]ie de 5 ani. Testeleefectuate la baza aerian` Edwards, din California, au dus [i laconfirmarea posibilit`]ii instal`rii unui sistem de tragere cu lasercare s` fie inclus în cadrul structurii turelelor. |n urma testelor, s-a decis ca un num`r de 3 asemenea sisteme s` fie instalate peaeronavele US Air Force pân` la sfâr[itul anului \n curs.

Fereastrã opticã YAL-1A Airborne Laser

M i n i s t r u lAp`r`rii din Australia,Robert Hill, [iministrul industriilor,Ian MacFarlaine, auconfirmat faptul c`Australia va intra înurm`toarea faz` aprogramului JointStrike Fighter (JSF)pentru avioanele detipul Lockheed Mar-tin F-35. Australia,care deja lucra laSistemul de Demon-strare [i Dezvoltare(SDD) din cadrulJSF, va negocia acum[i pentru participareala segmentul Produc-

]ie, Sus]inere [i Urm`rire a Elementelor (PSFD), \mpreun` cu Statele Unite [i alte na]iuni.Hill a declarat c` aceste negocieri, estimate a se întinde pe durata urm`toarelor 18 luni, vorconduce la semnarea, spre sfâr[itul anului 2006, a unui memorandum, în timp ce deciziafinal` pentru achizi]ionarea unor noi avioane pentru For]ele Aeriene Regale va fi luat` abia în2008.

Prezentele negocieri stipuleaz` faptul c` For]ele Aeriene vor achizi]iona pân` la 100 deaparate F-35 realizate prin programul JSF, în scopul înlocuirii modelelor F/A-18 [i F-111,începând cu anul 2012.

Compania Raytheon a proiectat un sistempe baz` de microunde (high-powered micro-wave beam) extrem de puternic împotrivalansatoarelor de rachete de um`r. Sistemul,cunoscut sub denumirea de „Vigilant Eagle”,folose[te senzori în infraro[u pentru a crea ocupol` protectoare în jurul unui aeroport. Înmomentul lans`rii unei rachete sol-aer, un tuncu microunde love[te racheta cu ajutorulacestei raze de energie, dereglându-i sistemulde ghidare [i sco]ând-o de pe traiectorie.Costul unui sistem de acest gen se ridic` laaproximativ 25 de milioane de dolari.

Speciali[tii de la Raytheon estimeaz` c`Statele Unite vor „planta” astfel de sistemepe cel pu]in 30 de aeroporturi, reu[indu-se,\n acest mod, protejarea în propor]ie de 70 lasut` a zborurilor. De[i tipul de rachetedefensive implicat (rachete sol-aer) estediferit în ceea ce prive[te rachetele balistice,conceptul poate fi adaptat astfel încât s` poat`fi transferat de la o categorie la alta.

Tehnologiamicroundelor \nap`rarea aerian`

Australia participã la programulJoint Strike Fighter


32 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

|n perioada 15 mai – 24 iuniea.c. s-a desf`[urat, la BazaAerian` Cold Lake, din Canada,exerci]iul interna]ional “MapleFlag”, la care au participatechipaje din Belgia, Fran]a,Germania, Olanda, NouaZeeland`, Marea Britanie [iStatele Unite ale Americii.

Desf`[urat pe durata a 6s`pt`m#ni, exerci]iul a avutdrept scop preg`tirea tragerilor[i luptelor aeriene [i a foststructurat pe 3 perioade depreg`tire a c#te 2 s`pt`m#nifiecare. |n cadrul antrena-mentelor s-au executat zborurila joas` \n`l]ime, r`spunsuri laamenin]`ri [i zbor cu un num`rmare de avioane.

Exerci]iulMaple Flag

Compania Smiths Aerospace a fost aleas` de c`tre firmaNorthrop Grumman s` furnizeze unitatea de interfa]` pentrumotorul suplimentar [i pentru cel propulsor, destinat` aparatelorde lupt` f`r` pilot de tipul X-47B.

Proiectarea [i dezvoltarea, precum [i faza de produc]ie arputea costa aproximativ 15 milioane de dolari, iar unit`]ile vor filivrate începând cu ultimul trimestru al anului 2005, de la filialacompaniei Smiths din Michigan. De asemenea, pentrucontinuarea programelor de îmbun`t`]ire a performan]eloravioanelor, compania Smiths va livra [i pachetul electroniccon]inând computerul de verificare a structurii metalice [iunitatea de comand` radio. |n aceste condi]ii, valoarea final` acontractului ar putea dep`[i suma de 30 milioane de dolari.

Smiths Aerospace va moderniza X-47B

Taiwanula efectuat, cusucces, testeprivind tra-gerile cu ra-chete dec r o a z i e r ` ,fapt care vapermite exe-cutarea tra-gerilor de peinsul` c`trecele mai im-portante ]inte militare dinsudul Chinei. Racheta decroazier` model HsiungFeng, produs` de Institutulde {tiin]` [i TehnologieChung Shan, are o raz` de

Taiwanul testeazÃrachete

de croazierÃ

ac]iune de 1.000 de kilometri[i poate fi folosit` pentruatacarea bazelor militare dinsudul Chinei. Modelul HsiungFeng este prev`zut a intra în

produc]ia de serie la sfâr[itulanului sau, cel târziu, la înce-putul anului viitor. Aceste testefac parte din programul defen-siv al Taiwanului preg`tit împo-triva amenin]`rilor Chinei.

În cadrul Salonului Aeronautic de la Le Bourget, Paris,compania EADS [i-a prezentat produsele din clasa Taurus

publicului largprezent lamanifestare.D i f e r i t e l ed e r i v a t ep r i v i n dsistemele deghidare aler a c h e t e l o rp r e z e n t a t esunt capabile

s` execute opera]iuni la standardele cerute de doctrinele for]elorîntrunite [i de specifica]iile opera]iunilor.

Sistemul KEPD 350 se afl` în produc]ie pentru For]eleAeriene Germane [i este planificat s` fie folosit ca armamentpentru aparatele Tornado, în prezent, [i pentru cele de tipEurofighter, în viitor. Dotat cu trei sisteme de naviga]ie [i avândo autonomie deplin`, sistemul poate executa cu succes sarcinileprimite în cazul unor zboruri la altitudini joase, utilizândad`posturile naturale din teren [i reu[ind, astfel, s` evitesistemele de ap`rare antiaerian`.

Prezentãri Taurus la Le Bourget


33CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

În urma succesului exerci]iuluiEagles Strike, din data de 24 mai,ministrul britanic al ap`r`rii, AdamIngram, a anun]at c` primul regiment

Primul regiment Apache AAC opera]ional

de elicoptere Apache AAC este pedeplin opera]ional. ParticipareaRegimentului 9 Avia]ie, parte com-ponent` a Brig`zii 16 de Asalt Aerian,

la exerci]iul Eagles Strike, a confirmatsuprema]ia modelului Apache.Regimentul este amplasat laDishforth, North Yorkshire, [i este

format din dou` escadrile a câte 8aparate.

Adam Ingram a subliniat faptulc` „realizarea unui regiment aviatic pedeplin func]ional reprezint` mai multdecât o simpl` completare cu noi tipuride armament [i muni]ii. Participareacu succes la exerci]iu, unde aparateleApache au fost integrate for]elor deartilerie terestr` [i asalt aerian aleBrig`zii 16, a reprezentat confirmareaunor noi capacit`]i de lupt`“.

De asemenea, ministrul a anun]at[i încheierea unui contract în valoarede 194 milioane de lire sterline cucompania Agusta Westland pentruîmbun`t`]irea sistemelor de ochire [ide tragere ale elicopterelor de tipApache AAC. În plus, noul sistemmodernizat de monitorizare a ]intelor,dotat cu senzori de vedere pe timp denoapte – Arowhead M-TADS/PNVS –, va u[ura luarea deciziilor de c`trepilo]ii afla]i în situa]ii dificile.

Termenii contractului presupun caprimul pachet de modernizare aelicopterelor Apache AAC s` fie livratde c`tre compania Agusta Westlandîn luna aprilie 2007, urmând ca primeleteste s` fie efectuate spre sfâr[itultoamnei aceluia[i an.

Mai târziu decât fusese anticipat`, sosirea celor 4 elicopterede tip Bell 206B JetRangers, donate de c`tre For]ele Aerieneale Emiratelor Arabe Unite structurilor similare irakiene, s-aprodus la începutul lunii iunie. Data exact` de livrare nu estecunoscut`, aparatele fiind îns` v`zute pe pistele unui aeroportmilitar din Bagdad.

Elicopterele erau a[teptate s` soseasc` înc` din lunadecembrie a anului trecut, întârzierea datorându-se efectu`riiopera]iunilor de [tergere a titulaturii for]elor arabe de pestructura metalic`. O atent` examinare a confirmat, îns`,existen]a unor urme de înseriere pe „nasul” elicopterelor. Cutoate acestea, aparatele vor fi func]ionale începând cu luna iulie,fiind folosite de c`tre Escadrila 3 Elicoptere, situat` la BazaAerian` New Al Muthanna, de lâng` Aeroportul Interna]ionalde Vest al Bagdadului.

Dona]ii pentruFor]ele Aeriene Irakiene

Rusia inten]ioneaz` s` scoat` dinserviciul de lupt` o parte a sistemelorde lansare a rachetelor nucleare,începând cu luna decembrie anulcurent. „Din p`cate, racheteleîmb`trânesc, asemenea oamenilor, iargaran]ia st`rii lor de operativitate scadevertiginos, fapt care a condus laaceast` faz` de trecere în rezerv`“, au declarat surse guvernamentale ruse.

Fiecare sistem con]ine câte trei lansatoare de rachete de tip SS-24 Scalpel(RT-23U Molodets). Rapoartele preliminare arat` faptul c` Rusia a demontat dejasistemele de lansare de la Kostroma [i Bryansk.

RACHETELE SS-24 IES LA PENSIE

Toate cele 12 elicoptere de tipApache [i cele 4 de tip Cougar,precum [i personalul de deservire aacestora, apar]inând For]elor AerieneRegale Olandeze, ce au fost dislocateîn Irak [i Afganistan, s-au întors acas`.Oficialii olandezi au predat comandaFor]ei de Stabilitate în Irak (SFIR), dinprovincia Al Muthanna, trupelorbritanice.

Aparatele olandeze au fostînlocuite cu elicoptere Chinook dinEscadrila 298, împreun` cu personalulde deservire a acestora, for]e ce vorsta]iona în urm`toarele 12 luni în sud-estul Afganistanului, fiind implicate înopera]iunile de men]inere a p`cii.

Elicopterele olandeze s-au \ntors acasã

Rusia [i NATO continu`colaborarea, pe termen scurt [imediu, în ceea ce prive[teamenin]area „teatrului” deopera]ii cu rachete balistice dedistan]e mici, a anun]at agen]iade pres` Ria-Novosti. Ambeletabere au luat parte la unseminar despre doctrineleprivind strategia nuclear`,seminar ce va fi urmat desimularea unui exerci]iunuclear, în luna septembrie, înMarea Britanie, [i de unexerci]iu de stat major alfor]elor întrunite, în Rusia, \ncursul anului 2006.

Rusia coopereazãcu NATO

Rubric` realizat` de locotenent MIRCEA BARAC [i plutonier-major SORIN S~FTOIU

AEROSPA}IALE

34 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

Deep Impact – misiune \ndeplinit`suprafa]` aparent alb`, pecare se puteau observa maimulte cratere. Camerele deluat vederi , montate pesonda spa]ial`, au surprins[i ele imagini inedite cu norulde praf degajat dup` impact,la o distan]` de 133 demil ioane de ki lometri deTerra.

Lansat` \n data de 12ianuarie 2005 de la centrul

spa]ial Cape Canaveral – Florida,sonda Deep Impact a parcurs \n 173de zile peste 430 de milioane dekilometri pentru a ajunge \n apro-pierea cometei Tempel 1.

Prin aceast` misiune, NASA aurm`rit s` ob]in` e[antioane dinnucleul cometei. Cu ajutorul acestora,speciali[tii sper` s` adune informa]iivitale privind formarea planetelor. Deasemenea, exper]ii urm`resc veri-ficarea teoriilor conform c`rora apa [iformele primitive de via]` ar fi ajunspe P`m#nt prin intermediul unorcomete sau meteori]i.

Agen]ia Spa]ial` American` a\nregistrat un nou succes istoric. |ndata de 4 iulie, un proiectil trimis dela bordul sondei cosmice DeepImpact a lovit \n plin cometa Tempel1. Proiect i lu l lansat de sondaamerican` a lovit astrul zbur`tor cuo vitez` de 37 de mii de kilometri peor`. |nainte de a se dezintegra,racheta a tr imis pe P`m#nt ofotograf ie a cometei , un astruneregulat, \n form` de par`, cu o

Fotografie \n infraro[u\nregistrat` de aparatele sondeiDeep Impact la 50 de minutedup` impact

Dup` para[utarea sondei Huygens pe suprafa]a lui Titan,naveta purt`toare Cassini aduce noi date despre acest satelit allui Saturn.

Astfel, suprafa]a lui Titan, observat` cu instrumentul radarde la bordul sondei, este asem`n`toare cusuprafa]a planetei noastre. Se \nt#lnesc formede relief asem`n`toare cu cele ale P`m#ntului,formate \n acela[i mod. O diferen]` notabil`\ntre Titan [i P`m#nt este temperatura de lasuprafa]a solului, care poate ajunge la minimede aproximativ –180oC.

Se pare c` ploile cu hidrocarbon [i existen]aactivit`]ilor vulcanice la temperaturi sc`zutesunt procesele active care modeleaz` formelede relief de pe Titan.

Cassini a observat [i regiuni ce reflectùndele radar ca o oglind`, suprafe]e descoperiteini]ial de pe P`m#nt, cu radiotelescopul de laArecibo. |nc` nu se cunoa[te natura acestorregiuni, care sunt cu siguran]` \nghe]ate,astronomii a[tept#nd cu ner`bdare datele cevor fi ob]inute \n urm`toarele 38 de survoluriale satelitului planetei Saturn.

NOI VE{TI DE PETITAN

Calciu pe LunÀflat` pe orbit` \n jurul Lunii, sonda SMART 1 a detectat calciu pe

solul selenar, folosindu-se de o erup]ie solar`.Elementul nu a fost detectat direct, dar particulele \nc`rcate electric,

care au venit direct de la Soare pe solul lunar, au f`cut calciul s` devin`fluorescent \n raze X. |ntruc#t la bordul sondei exist` instrumente cepot detecta asemenea radia]ii, s-a observat „semn`tura” \n raze X aacestui element chimic.

SMART este o sond` a Agen]iei Spa]iale Europene (ESA) [i faceparte din programul de construc]ie [i folosire a unor sonde u[oare [iieftine, program cunoscut sub numele de SMART – Small Missions forAdvanced Research in Tehnology.

ALPHABUS –PRIVIRE|N VIITOR

Un contract privind dezvoltareaproiectului european Alphabus (oplatform` format` din sateli]i detelecomunica]ii de ultim` genera]ie)a fost semnat cu ocazia salonuluiaeronautic interna]ional desf`[urat laLe Bourget – Fran]a. Semnatariicontractului sunt: Agen]ia Spa]ialÈuropean ,̀ Centrul Na]ional de StudiiSpa]iale, EADS Astrium [i Alcatel.

Conform acordului \ncheiat,primul satelit va fi plasat pe orbit` [iva deveni opera]ional \n cursul anului2009.

Noua platform` de sateli]i se vaadresa operatorilor majori care ofer`servicii prin satelit (radio, telefoane,TV etc.), f`c#nd posibil` reconfigu-rarea aplica]iilor [i ofertelor, \n scopuldezvolt`rii unor servicii noi, decalitate superioar`.

SATELITASTRONOMICJAPONEZ

JAXA (Agen]ia Spa]ial`Japonez`) a plasat, pe o orbit`

terestr`, un satelit astrono-mic (Astro-E2) destinatstudierii gùrilor negre [igalaxiilor din univers.

Lansarea a fost efectuat`cu o rachet` M-5, de lacentrul spa]ial Uchinoura, \ndata de 10 iulie a.c.

Speciali[tii sper` casatelitul Astro-E2, dotat cu oserie de instrumente cu razeX, s` le ofere mai multeinforma]ii privind evolu]iauniversului.

AEROSPA}IALE

35CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

Fotografie a planetei Saturn surprins` \n data de 4 iuliea.c., cu telescopul astronomic \n raze X al NASA , ChandraX-ray.

Astronomii cred c` petele fluorescente sunt cauzate derazele X solare, care lovesc moleculele de oxigen aflate \ninelele de ghea]` din jurul planetei.

Agen]ia Spa]ial` Rus` aalocat, de cur#nd, o sum`important` de bani CentruluiSpa]ial Khrunichev, \n vede-rea finaliz`rii modulului decercetare MRMC (multi-purpose research module),destinat a fi ata[at Sta]ieiSpa]iale Interna]ionale (ISS).|n cadrul proiectului mai suntangrenate companiile Ener-gia Rocket [i Space Corpo-ration.

Alexander Medvedev,directorul centrului, a decla-rat c` modulul este construit\n propor]ie de 70 la sut` [ieste programat s` fie lansat \ncursul anului 2007.

MRM este cel de-al treileamodul rusesc destinat ISS(al`turi de Zarya [i Zvezda) [iva fi lansat pe orbit` cu o

rachet` de tipul Proton. Altedou` module (unul [tiin]ific,care urmeaz` s` fie finalizat \nanul 2009, [i altul de cercetare,

programat pentru anul 2011)vor completa contribu]iaRusiei \n cadrul proiectuluiISS.

Un nou modul rusesc pentru ISS

La \nceputul lunii iulie a.c. a fost\ncheiat` faza de dezvoltare,integrare [i testare a sondei VenusExpress, prima sond` european`construit` \n vederea investig`riiplanetei Venus.

Destinat` studierii atmosfereivenusiene, sonda este programat`pentru \nceperea misiunii la sf#r[itullunii octombrie. Lansarea se va efectuade pe cosmodromul Baikonur, cuajutorul unei rachete Soyuz.

Timp de 2 ani venusieni (500 dezile p`m#ntene), sonda va investigaatmosfera celei de-a doua planete

de la Soare, din punct de vedere alstructurii, compozi]iei [i dinamicii.Dotat` cu un num`r de [apteinstrumente [tiin]ifice, VenusExpress va orbita planeta la oaltitudine cuprins` \ntre 250 [i66.000 de kilometri.

Analiza condi]iilor din atmo-sfera [i din mediul \nconjur`tor alatmosferei planetei Venus esteconsiderat̀ deosebit de important̀de c`tre speciali[ti, deoarece arputea conduce la \n]elegereaproceselor climatice pe termen lung,care guverneaz` via]a pe P`m#nt.

Venus Express –gata de misiune

LUMINAUNEIEXOPLANETE!

Dup` mul]i ani de \ncerc`ri,s-a reu[it, \n sf#r[it, captarealuminii unei planete extrasolare(planet` care graviteaz` \n jurulunei alte stele dec#t Soarele).

Planeta \n cauz` se rote[te\n jurul unei stele neaprinse, opitic` maro (2M 1207) dinconstela]ia Hydra.

Aceast` descoperire a fostf`cut` de c`tre o echip` deastronomi europeni [i ameri-cani, folosind cele mai perfor-mante telescoape existente \nacest domeniu: telescopulspa]ial Hubble [i telescopulterestru VLT, din Chile.

Preg`tiripentru lansareanavetei Angara

Prima lansare a navetei spa]ialeAngara, destinat` s` efectuezetransporturi de utilit`]i \n spa]iu, esteprogramat̀ a avea loc \n cursul anului2008, de la centrul Baiterek alcosmodromului Baikonur – a declaratdirectorul complexului, TalgatMusabayev, \ntr-o conferin]̀ de pres`de la \nceputul lunii iulie.

Cu aceea[i ocazie, Musabayeva declarat c` Rusia [i Kazahstan au

alocat c#te 223 de milioane de dolaripentru finalizarea complexuluiBaiterek, astfel \nc#t, \n cursulanului 2008, acesta s` \ndeplineasc`toate condi]iile pentru lansareanavetei Angara.

Pagini realizate deMIRCEA BARAC

OFENSIVA HIGH TECH

36 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

Prin caracterul preponderent al ac]iunilor decercetare, bruiaj [i protec]ie electronic`, specificulmetodelor [i procedeelor întrebuin]ate, al tehniciidin dotare [i preg`tirii de specialitate necesare,r`zboiul electronic, ca [i component` a r`zboiuluimodern, constituie o form` important` de asigurarestrategic`, operativ` [i de lupt` care se organizeaz`[i se execut` la nivelul tuturor formelor ac]iunilor delupt`, în cadrul tuturor categoriilor de for]e armate.

În aceast` ordine de idei, ]inând cont de nivelulridicat de implementare în cadrul ap`r`rii aeriene amijloacelor [i sistemelor electronice, este absolutnecesar` elaborarea [i analiza unor scenariipertinente privind posibilele aplica]ii [i implica]ii aleprincipiilor [i tehnicilor de r`zboi electronic asupraacestei componente vitale a oric`rui conflict militarcontemporan.

Av#nd ca punct de plecare principiul clasic alac]iunii [i reac]iunii, interac]iunea dintre sistemulde ap`rare propriu/advers [i, respectiv, sistemul der`zboi electronic (EW) advers/propriu poate fimodelat` prin luarea în considera]ie a urm`toarelordou` aspecte majore:

– reducerea eficacit`]ii lucrului sistemului deartilerie [i rachete sol-aer advers (prezentareaprincipalelor mijloace [i sisteme de EW care potcontribui la neutralizarea lucrului în condi]ii normalea sistemelor adverse);

– asigurarea protec]iei electronice a propriuluisistem de ap`rare aerian` cu baza la sol (prezentareaunor tehnici [i m`suri de contracarare a efectelorac]iunii sistemului de EW advers).

APLICA}II ALE R~ZBOIULUI ELECTRONIC ÎN CADRULSISTEMELOR DE AP~RARE AERIAN~ CU BAZA LA SOL

Reducerea eficacit`]iisistemelor de artilerie

[i rachete sol-aerÎn continuare vom trece în revist`, sintetic, o

serie de mijloace [i sisteme specifice EW care, prinfunc]iile acestora, pot conduce la neutralizarea saudiminuarea eficacit`]ii ac]iunii sistemelor de ap`rareaerian` cu baza la sol:

Avioanele de cercetare f`r` pilotAvioanele de cercetare f`r` pilotAvioanele de cercetare f`r` pilotAvioanele de cercetare f`r` pilotAvioanele de cercetare f`r` pilotConform defini]iei, avioanele de cercetare far`

pilot (UAUAUAUAUAV –V –V –V –V – Unmanned Aerian Vehicle) suntsisteme aeriene propulsate care nu transport` un

operator uman, utilizeaz` for]ele aerodinamicepentru a decola, pot evolua autonom sau pot ficomandate de la distan]`, pot fi expandabile saurecuperabile, transport#nd înc`rc`turi de lupt` letalesau nonletale. Principalele capabilit`]i oferite deUAV se refer` la supravegherea continu` acâmpului de lupt`, achizi]ia de date în timp real,anduran]` ridicat` în urm`rirea ]intelor mobile,existen]a liniilor de comunica]ii pentru furnizareadatelor achizi]ionate unui centru de procesare, învederea analizei [i interpret`rii ulterioare aacestora. Ca aplica]ii militare de baz` ale UAV,sunt men]ionate func]i i le de cercetare,supraveghere [i recunoa[tere a amenin]`rilorprezente în câmpul de lupt`. De asemenea, aceste

APLICA}II ALE R~ZBOIULUI ELECTRONIC ÎN CADRULSISTEMELOR DE AP~RARE AERIAN~ CU BAZA LA SOL

OFENSIVA HIGH TECH

37CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

sisteme pot fi utilizate în misiuni de lupt`, atacelectronic sau la nivel tactic.

În altã ordine de idei, celebru în contextul dezvoltãriiconceptului de rãzboi electronic, rãmâne conflictul dinOrientul apropiat (1973), desfãºurat în principal întreapãrarea aerian` cu baza la sol arabã (dotatã cusisteme de rachete sol-aer de provenienþã sovieticã)º i aviaþia israelianã. |n acest conflict au fost utilizatemasiv, de cãtre israelieni, avioane f`r` pilot care ausimulat un atac aerian asupra poziþiilor arabe din valeaBeka. În încercarea forþelor arabe de a da o ripostãfermã acestui atac, complexele de apãrare aerian` cubaza la sol nu au realizat altceva decât deconspirareapropriilor frecvenþe de lucru, care de altfel au fostmonitorizate º i memorate de aceste UAV. Înconsecinþã, atacul real ulterior al aviaþiei israeliene afost unul devastator.

Rachetele antiradia]ieRachetele antiradia]ieRachetele antiradia]ieRachetele antiradia]ieRachetele antiradia]ieRachetele antiradia]ie (ARM – Anti Radiation

Missile)fac parte din categoria rachetelor aer-sol sauaer-nav` [i sunt destinate distrugerii fizice a mijloacelor[i sistemelor electronice din cadrul ap`r`rii aeriene cubaza la sol a inamicului. În general, aceste racheteutilizeaz ̀procedee de dirijare specifice radioloca]iei pasive(Shrike, Standard-Arm, Martel etc.), dirijare radio (Bull-Pap, AS-20, AS-30 etc.), dirijare prin TV (Condor, Marteletc.), dirijare iner]ial` (Condor, Martel etc.).

Avantajele esen]iale ale utiliz`rii ARM sunt legatede: agilitatea sporit` în orice condi]ii meteo; suprafa]`de reflexie radar mic`, deci greu detectabile cu ajutorulradarului; viteze de zbor mari; autonomie în procesul dedirijare etc.

Principalele caracteristici ale ARM pot fi sinte-tizate astfel: pentru o eficacitate sporit` a ARM,este necesar` o cunoa[tere a priori a parametrilorsistemului de neutralizat; sensibilitatea p`r]ii derecep]ie a acestor rachete este relativ mic`; ARMdin genera]ia a doua sunt cu memorie, în sensul c`pentru realizarea procesului de dirijare este necesar [i

suficient ca acestea s` evolueze un timp limitat încaracteristica de directivitate a sistemului victim`; îngeneral, sistemul de dirijare utilizat este unul de tipcombinat; înc`rc`tura exploziv` utilizat` este detip brizant; lansarea ARM se face de la în`l]imimedii [i mari, pentru a exclude astfel posibilitateaautodirij`rii rachetei pe semnalele reflectate de la sol.

O categorie aparte de ARM sunt racheteleantiradia]ie de mare vitez ̀(HARM – High Anti RadiationMissile), care sunt rachete tactice aer-sol de înalt`performan]`. În general, acestea utilizeaz` un senzorde tip monoimpuls RF de band` larg` pentru a c`uta,a dirija [i a distruge un sistem electronic inamic.

Sistemele PLSSSistemele PLSSSistemele PLSSSistemele PLSSSistemele PLSSO alt` form` de suprimare a ap`r`rii aeriene cu

baza la sol este sistemul de localizare [i lovire cuprecizie (Precision Location Strike System). Acestsistem folose[te diferen]a \ntre timpii de sosire (TimeOf Arrival) de la impulsul emi]`torului sistemului ]int`,m`surat` de la dou` sau mai multe avioane carecoopereaz`, pentru a determina pozi]ia acestuia într-un sistem specific de coordonate.

Un avantaj major al sistemelor PLSS const` în

marea eficacitate poten]ial̀ împotriva oric`rui emi]`tor,chiar dac` acesta se afl` în aer doar ocazional. Deasemenea, platforma aerian` purt`toare poate ac]ionaîn modul de lucru „stand-off”, folosind sistemele salede arme dirijate DME (Distance Measuring Equipment).

Protec]ia electronic` asistemelor de artilerie

[i rachete sol-aerUtilizarea sistemelor de protec]ie electronic`

(ECCM) constituie o modalitate de a ob]ine un avantajmilitar într-o situa]ie conflictual` dat`. Conformtaxonomiei acceptate \n cadrul r`zboiului electronic,ECCM se opune practic celorlalte dou` componenteale EW (sprijin electronic – ESM [i atac electronic –ECM), având scopuri diferite. Prin urmare, oricedezvoltare sau modificare a tehnologiilor de atacelectronic implic` o reac]ie imediat` din parteatehnologiilor de protec]ie electronic` [i invers.Suplimentar, se poate constata c` orice mijloc [isistem electronic (radar, complex de rachete sol-aer,comunica]ii etc.) poate fi descoperit, identificat,

OFENSIVA HIGH TECH

38 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

localizat [i neutralizat prin bruiaj, iar orice tehnic`ESM [i ECM poate fi contracarat`. Finalitatea acesteilupte continue depinde doar de resursele [i dezvoltareatehnologic` a p`r]ilor angajate într-un conflict militar.

Spre exemplu, în cazul radarelor din compu-nerea unui sistem de ap`rare aerian` cu baza lasol, consecin]ele principale ale aplic`rii tehnicilorECCM pot fi sintetizate astfel: prevenirea satur`riip`r]ii de recep]ie; men]inerea constant` a rateialarmei false; men]inerea unui raport semnal/zgomot (bruiaj) convenabil; eliminarea ]intelorfalse; discriminarea bruiajului dirijat; men]inereaurm`ririi ]intelor etc.

Conform literaturii de specialitate, asigurareacerin]elor ECCM se realizeaz` prin adoptareaurm`toarelor tipuri de m`suri:

M`suri organizatoriceM`suri organizatoriceM`suri organizatoriceM`suri organizatoriceM`suri organizatorice: se refer` lagruparea, dispunerea în teren, caracteristi-cile func]ionale, programul [i modul deîntrebuin]are în lupt` a mijloacelor [isistemelor electronice proprii.

M`suri de exploatare:M`suri de exploatare:M`suri de exploatare:M`suri de exploatare:M`suri de exploatare: se realizeaz`prin utilizarea în condi]ii optime a tuturoroportunit`]ilor tehnice de protec]ie oferite demijloacele [i sistemele electronice proprii.

M`suri tehnice:M`suri tehnice:M`suri tehnice:M`suri tehnice:M`suri tehnice: impun utilizarea unormijloace [i sisteme electronice care, prinmodul lor intrinsec de proiectare sau cons-truc]ie, pot reduce sau diminua efecteleac]iunilor de cercetare electronic` sau bruiajefectuate de inamic, dar nu afecteaz` func]io-narea normal` a echipamentelor electroniceproprii.

Pentru a fi eficiente, m`surile de protec]ieelectronic` trebuie completate prin executareaunor ac]iuni de control electronic, în scopuldescoperirii indicilor de demascare ai mijloacelor[i sistemelor electronice proprii, suplimentar

cu testarea eficacit`]ii m`surilorECCM adoptate.

Pornind de la aceast`structurare a cerin]elor ECCM,vom prezenta o serie de moda-lit`]i tehnice moderne care au caefect principal cre[terea capaci-t`]ii de suprave]uire a mijloacelor[i sistemelor de ap`rare aerian`cu baza la sol în condi]iilecâmpului de lupt` modern:

Semnale de sondajSemnale de sondajSemnale de sondajSemnale de sondajSemnale de sondajcomplexecomplexecomplexecomplexecomplexe

Utilizarea unor semnale desondaj de tipul MLF (modula]ieliniar` de frecven]`), salt defrecven]` de la impuls la impuls,modula]ie discret` de faz` etc.contribuie, pe de o parte, lacre[terea performan]elor dedescoperire ale radarului (înspecial, capacitatea sa derezolu]ie), dând na[tere la onou` clas` intitulat` genericradare de înalt` rezolu]ie, iarpe de alt` parte, la cre[tereaimunit`]ii acestora la ac]iunea

factorilor perturbatori.

Radare multistaticeRadare multistaticeRadare multistaticeRadare multistaticeRadare multistaticePentru reducerea eficacit`]ii ac]iunii ARM, o

solu]ie const` în utilizarea unor sisteme radar a c`rorcomponente de emisie/recep]ie nu sunt concentrateci sunt distribuite pe o suprafa]`, sub forma uneire]ele de antene. Spre exemplu, dac` ARM distrugeun element al sistemului de antene distribuit, atuncise ini]iaz` o procedur` de reconfigurare a re]elei deantene, pentru a conserva propriet`]ile de directivitate,eventual cu o diminuare a aportului de energie radiat`.Prin posibilitatea recep]iei multipunct a semnaluluide sondaj, un asemenea sistem radar poate fi utilizatcu succes în descoperierea [i combatereaplatformelor care încorporeaz` elemente specififcetehnologiei STEALTH.

Managementul puteriiManagementul puteriiManagementul puteriiManagementul puteriiManagementul puteriiUn alt aspect important luat în calcul în procesul

de proiectare al mijloacelor [i sistemelor electronice îngeneral, cu prec`dere în cadrul sistemelor de ap`rareaerian` cu baza la sol, se refer` la gestiunea puterii desondaj, în sensul elabor̀ rii unei strategii adecvate privinddistribu]ia puterii disponibile ([i limitate) la un momentdat, în scopul ob]inerii unui grad sporit de protec]ieelectronic` a echipamentelor respective, dictat practicde cerin]ele misiunii concrete de îndeplinit.

Compensarea lobilor secundariCompensarea lobilor secundariCompensarea lobilor secundariCompensarea lobilor secundariCompensarea lobilor secundariO modalitate frecvent` de deconspirare a

parametrilor de func]ionare ai unui echipament electronicse refer` la prezen]a, în caracteristica de directivitatea propriului sistem de emisie/recep]ie, a unor lobisecundari cu nivel pronun]at. Eliminarea acesteideficien]e se poate realiza prin utilizarea unor sistemede antene cu nivel redus al lobilor secundari [i câ[tigmare, sau printr-o serie de tehnici de compensare/blocare a lobilor secundari. Uzual, eliminarea lobilorsecundari poate fi realizat̀ prin generarea unor câmpurielectromagnetice în antifaz` cu câmpul electromag-netic radiat pe direc]ia lobilor secundari, utilizarea unorconfigura]ii speciale cu ajutorul unor materialeradioabsorbante sau implementarea proces`riiautoadaptive în sistemul de antene.

Utilizarea re]elelor de antene fazateUtilizarea re]elelor de antene fazateUtilizarea re]elelor de antene fazateUtilizarea re]elelor de antene fazateUtilizarea re]elelor de antene fazateO metod` modern` utilizat` în proiectarea

sistemelor de emisie/recep]ie const` în utilizareare]elelor de antene fazate. Principalele avantaje oferitede utilizarea acestui tip de echipament sunt:inexisten]a lobilor secundari, posibilitatea de baleiereelectronic` a fascicolului de sondaj, posibilitateaasigur`rii func]iei de gestiune a puterii de emisie [i,nu în ultimul rând, posibilitatea unei proces`ri avansatea semnalelor recep]ionate, cu implica]ie în cre[terearobuste]ii acestui echipament la ac]iunea diferitelortipuri de bruiaj.

Conferen]iar universitar dr. ing.c`pitan IULIAN VIZITIU

CAZURI SPECIALE

39CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

Z bor de zi, soare bl#nd peste aerodrom, amiaz` r`coroas` cu miros de ierburi stropite de rou`, iar la malul m`rii

frumos. }`rmul franjurat, peste care un strat sub]irede nori translucizi p`reau o n`fram` deasupra[uvi]elor despletite ale apelor, delimita grani]a celordou` \mp`r`]ii: p`m#ntul ateriz`rilor [i c#mpulmi[c`tor al m`rii.

Decol`ri \n forma]ie, doi c#te doi, cu capcompas spre soare-r`sare, de unde convorbirileradio din re]ea p`reau un ecou a ceea ce se\nf`ptuia jos, \ntr-o lupt` simulat`:

– 04, intrat \n zona de foc pe 20 de grade, la500 de metri.

– Confirm – r`spundea prompt „Valul”.– Revenit \n zona de foc, 221, la 8.000 de

metri pe azimut 182...Misiuni lungi, aeronave alimentate complet

[i alte dou` rezervoare suplimentare acro[ate subplanuri, executate \n cooperare cu trupele derachete [i artilerie antiaerian` din poligonul CapuMidia de pe ]`rm.

|n cabina MiG-ului 21 cu num`rul 6487, aerul,str`puns de iriza]ii verzui ale imaginii de pe HUD[i \nchis sub cupola curbat`, mai p`stra ceva dinatmosfera de jos de la celula de alarm`, unde, \nfa]a tablei din perete, se fixau ultimele detalii:traiectul fiec`rei celule de avioane, restric]iile dezbor, canalele radio de leg`tur`, ac]iunile pilotului\n situa]ii deosebite, aerodromul de ajutor...

–„HIDRAULICA!”Brusc, fulger#nd parc` universul \ngust

delimitat de rama de duraluminiu a cupolei, glasulmetalic al computerului de bord s-a rostogolit caun tunet...

–„HIDRAULICA, HIDRAULICA!”...

P entru o clip`, locotenent-comandorul ADRIAN POPESCU a \nm`rmurit. Involuntar, ca urm#nd drumul unei

deprinderi zidite \n creier, a l`sat ochii \n jos, –acolo dup` man[`, de unde indicatorul de presiune\n instala]iile hidraulice – principal̀ [i de amplificare– marca frac]iuni de for]` pentru miezul viu al unuiavion ce zboar` cu peste 600 de kilometri pe or`...Cadranul rotund, cu grada]ii marcate \n culoridiferite, i s-a \n[urubat \n ochi: presiune sub 130de atmosfere [i continu` s` scad`...

G#ndul alearg`.„Raportez conduc`torului de zbor, \ntrerup

misiunea, decuplez pilotul automat, zbor spre celmai apropiat aerodrom, urm`resc presiunea \ninstala]ia hidraulic` de amplificare, decuplezNP-27 dac` distan]a fa]` de aerodrom este maimare de... Nu. Nu este mai mare. Sunt 7 minutede la decolare!”.

– 131, \ntrerup misiunea, zbor spre aerodrom,am probleme cu instala]ia – hidraulica principal`...

– Aprob, 131, viraj st#nga de 180 de grade,e[ti la 58 kilometri de cas`, aprob trecerea cu„Startul”.

– Confirm.„Presiunea hidraulic` \n continu` sc`dere...

Man[a pare mai grea. Avionul r`spunde sacadat,

CA |NTR-OBALAN}Ã

COSMICÃ…

pare fr#nt \n comenzi. {i am gaz c#t... MareaNeagr`!”.

– Startule, 131, la 53 de kilometri de aerodrom,am \ntrerupt misiunea, nu am presiune \n instala]iahidraulic` principal`, aterizez pe invers...

O pauz` lung` c#t un secol. Re]eaua radio aamu]it. Jos, \n turnul de conducere a zborului, altg#nd fierbinte, ca fierul \nro[it, opereaz` conexiuni:cantitatea de petrol, rezervoarele suplimentareacro[ate, presiunea \n instala]ia hidraulic` deamplificare.

Cu glas aparent calm, locotenent-comandorulLUCIAN SC~UNA{U trimite \n eter:

– Aprob, 131, spune-mi presiunea!– 100 de atmosfere [i... scade.„|n situa]ii deosebite, este posibil` aterizarea

imediat dup` decolare cu largarea tuturoracro[ajelor... Dar, unde le las?! 2.900 de litri degaz... Dac` nu vor pleca?!”

G#ndurile sfredelesc \n ad#ncuri de minte[i scot la suprafa]` hot`r#ri \n frac]iunide secund`. Kilometrii fug \n urm`, iar

apropierea de aerodrom – \ntoarcerea acas ̀cu avioncu tot – se contureaz` \n parbrizul frontal ca \ntr-untablou f̀ r ̀margini precise, peste care un pictor discreta \ntins un voal vine]iu... „De-ar mai ]ine un pic!De-a[ putea s`-l aduc...”.

Cu ochii \n jos, cu un ghem fierbinte \n co[ulpieptului [i cu gura secat` de saliv`, spune cu vocetare ce vede, ca [i cum ar g#ndi pentru sine:

– Startule, scade presiunea [i \n instala]iahidraulic ̀de amplificare... A ajuns la 70 de atmosfere!

{i, apoi, g#ndul:„Fantastic! Asta nu mai scrie nic`ieri. Toate

deodat`, cum s` fac?! Dac` a[ mai avea comenzi...Cu ambele instala]ii hidraulice defecte, \nseamn`CA-TA-PUL-TA-RE! Sau, ...Dumnezeu [tie”.

– C#t gaz ai?– 2.600.– Dispecer, d`-mi o distan]` pentru 131!– La 23 de kilometri, pe cap invers – r`spunde

prompt dispecerul.Re]eaua radio a amu]it. Fiecare \n cabina lui, ca

\ntr-o lupt` colectiv`, g#nde[te la tot ce trebuie s`fac` un pilot \ntr-o asemenea situa]ie excep]ional`.Cum reac]ioneaz`. Cum percepe. Pe ce se sprijin`.C`tre unde. Dar, mai ales, ce hot`r`[te. P#n` undeomul singur din avionul lui de v#n`toare poate s`-[ipun` via]a – unic` [i irepetabil̀ – \n b`taia unei armenev`zute, gestionate cel mai adesea de for]aimplacabil` a destinului. De o m#n` ascuns`, careduce omul acolo unde, \n profesia de pilot, nimeni nu

vrea s` ajung`: la discre]ia avionului. Iar prin asta,\n necunoscut. Necunoscutul, \n avia]ie, omoar`!

„Aterizare f`r` flapsuri scoase, nu folosescfr#na aerodinamic`... Of, cu dou` tone [i mai binede gaz nu vrea s` zboare pe panta de aterizare cuvitez` mai mic`...”.

G#ndurile frig. Ard pe unde ating alc`tuirile depilot deprins cu zborul avioanelor supersonice c#nd„vocea” cabinei zice „bun de zbor”. R`v`[esc [ir`stoarn` algoritmi valabili \n situa]ii excep]ionale[i trimit s`ge]i otr`vite cu miros de team`: „...dardac` nu reu[esc?!”

– Caut̀ un teren liber [i largheaz ̀rezervoarelesuplimentare.

– Sunt la 12 kilometri, le larghez l#ng ̀p`dureaCiunga, pe direc]ie.

Comutatorul pe „acro[aj exterior” [i apas`. Obufnitur` \nfundat` – „cartu[ele de largare trebuies` fie” – [i mai prive[te o dat` afar`, jur \mprejur,ca [i cum ar vrea s` se asigure iar`[i c` nimeninu-i prin zon`.

– Mai spune-mi o presiune, 131!– Principal` = zero, amplificare = 50 de

atmosfere...|n parbriz, pista. Cenu[ie, \ngust` [i parc` mai

scurt` ca niciodat`. „Sunt sus”, g#nde[te, reduc#ndc#teva procente din for]a motorului. Avionul se\nfund` nefiresc: prea mare pierderea de \n`l]ime.Pune motorul la loc. Aproape plin cu combustibil,f`r` flapsuri scoase, avionul coboar` excesiv...„Nu-mi trebuie acum o aterizare \nainte de pist`“.

– E[ti bine acolo, spune-mi presiunea!– Las`-m` acum...Ultimele cuvinte.

A poi, a urmat aterizarea. Doar voceaconduc t̀orului de zbor mai br̀ zda cerulcu comenzi scurte, sacadate, r`mase

f`r` r`spuns: „mai trage un pic, opre[te motorul,scoate para[uta de fr#nare, decupleaz` fr#na ro]iide fa]`...”.

Avionul s-a \ntins pe pista aerodromului de laFete[ti la numai 12 minute de la decolare, f`r`nici una dintre instala]iile hidraulice \n func]iune,cu peste dou` tone de petrol la bord, c`r#nd \n elpilotul Adrian Popescu. Cu 430 de kilometri la or`– vitez` \nzecit mai mare dec#t viteza de aterizarea navetelor spa]iale –, sp`rg#nd cauciucul jambeiprincipale dreapta [i rul#nd pe iarb` doar 150 demetri, la cap`tul pistei betonate, pe care al`sat-o \n urm` f`r` a atinge vreo baliz`, avionul,cu instala]ia de fr#nare \ntrerupt` de o bucat` decauciuc desprins, a aterizat [i s-a oprit. |ntreg peexterior, „fr#nt” \n alc`tuirea lui de avion de lupt`,dar f`c#nd s` calce iarba p`m#ntului un pilot care– dincolo de \nscrisurile din c`r]i cu valoare delege – [i-a pus via]a lui l#ng` via]a avionului, ca\ntr-o balan]` cosmic`, \ntr-o zi de zbor cu soarebl#nd, pentru ca noi, ast`zi, s`-i vedem iar [i iar,t`ind aerul \n felii [i spun#nd simplu: „Am aterizat!”

C`pitan-comandor DUMITRU BERBUNSCHI

CA |NTR-OBALAN}Ã

COSMICÃ…

FILE DE ISTORIE

40 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

ARTILERIA ANTIAERIANÃROMÂNÃ |N ANII DE

DUPÃ RÃZBOI

ARTILERIA ANTIAERIANÃROMÂNÃ |N ANII DE

DUPÃ RÃZBOIPrimul efect: restructurarea

|ncetarea ostilit`]ilor \n Europa,marcat` istoric prin capitulareanecondi]ionat` a Germaniei, a g`sit artileriaantiaerian` rom#n` divizat`. O parte afor]elor [i mijloacelor se afla \n zonele deopera]ii, pe aliniamentele atinse de trupep#n` la acea dat`. Cealalt` parte se afla \nzonele interioare, \n dispozitive de luptòrganizate la obiectivele date prin misiunespre a fi ap`rate antiaerian.

|n aceste condi]ii, armata rom#n` [i,implicit, artileria antiaerian`, au intrat \ntr-o perioad` activ` de transform`ri [i reorga-niz`ri, care a durat p#n` \n anul 1949, c#nd,pentru prima dat` dup` r`zboi, se poatevorbi de o relativ` stabilitate \n conducerea[i construc]ia armatei.

Reducerile efectuate \n compunerea delupt` a artileriei antiaeriene, p#n` la datade 10.06.1945, au reprezentat o sc`dere aefectivelor [i armamentului cu 53 la sut`fa]` de existentul la 23.08.1944 [i oapropiere de situa]ia consemnat` la\nceputul r`zboiului – 21.06.1941. Procesulde desfiin]are a unit`]ilor de artilerieantiaerian` a continuat \n tot cursul anului1945, acesta fiind dublat de inventarierea[i stabilirea st`rii tehnice a armamentului[i materialelor rezultate.

O dat` cu reducerea din structuraartileriei antiaeriene a unor mari unit`]i [iunit`]i, a avut loc [i o disponibilizare acadrelor, a speciali[tilor din arm`. Acestproces, dureros pentru marea majoritate acadrelor \n cauz`, care aveau v#rstecuprinse \ntre 25–30 de ani, a \nceput \ndecembrie 1944 [i a fost \nso]it deinstruc]iuni privitoare la modul de selec]io-nare a celor ce urmau s` r`m#n` \n activi-tate.

Realitatea din teritoriu, pus` fa]` \n fa]`cu cerin]a \nscris` \n Conven]ia de

Armisti]iu din 12.09.1944, [i anume caartileria antiaerian` rom#n` s` se limitezela o \ncadrare de p#n` la 5.000 de persoane,indica drept obligatorie o reducere aefectivelor de 10–12 ori. Acest lucru, cumera [i firesc, nu s-a realizat pe loc, ci \n mode[alonat, \n perioada 1945-1947, pe m`surasosirii unit`]ilor de pe front, lichid`riiunit`]ilor desfiin]ate [i reorganiz`rii celorr`mase \n serviciu. S-a \nceput cu struc-turile de comand`, cu forma]iunile de asigu-rare, cu unit`]ile care [i-au pierdut par]ialcapacitatea de lupt`, continu#ndu-se cu celecare nu mai prezentau interes.

Av#ndu-se \n vedere num`rul mare deofi]eri trecu]i \n rezerv` [i retragere, dar,mai ales, asigurarea unor condi]ii ca ace[tias`-[i poat` g`si un loc de munc` potrivitpreg`tirii ce o aveau, la 15.06.1946 a fostemis un Decret-Lege prin care studiile

militare au fost echivalatedup` cum urmeaz`: [coa-la militar` de ofi]eri – culicen]a; [coala superioar`de r`zboi – cu doctoratul. Aubeneficiat de aceast` legeto]i ofi]erii activi, \n rezerv`[i \n retragere.

Totodat`, reducerea depersonal [i a cifrei de [cola-rizare s-au aplicat [i \n siste-mul de formare [i perfec]io-nare a preg`tirii cadrelor deartilerie antiaerian`, astfel:

concentrarea \nv`]`m#n-tului de profil \ntr-o singurìnstitu]ie militar` – „Cen-trul de Instruc]ie al Artile-

riei Antiaeriene” – prin integrarea Cen-trului de Instruc]ie al Ap`r`rii ContraAeronavelor, \nfiin]at la 01.04.1938 \nBucure[ti, [i a {colilor militare de ofi]eri[i subofi]eri activi, \nfiin]ate la 10.12.1939.Cifra de [colarizare a fost fixat` la 100 deelevi [i cursan]i; desfiin]area [colilormilitare de ofi]eri [i subofi]eri de rezerv`cu profil de artilerie antiaerian`.

La sf#r[itul lunii august 1945,[eful Marelui Stat Major, gene-ralul de divizie Costin Iona[cu, araportat M.S. Regele Mihai I cà continuat reorganizarea arma-tei [i reducerea efectivelor. Lacapitolul „Aeronautic`”, alineatul„Artilerie Antiaerian`”, se precizac` aceast` arm`, \n perioada20.06 – 28.08.1945, a fost redus`la: o Divizie de Artilerie Anti-aerian`; dou` Brig`zi de Arti-lerie Antiaerian`; patru Regi-mente de Artilerie Antiaerian`.

|n cùtarea identit`]ii

Perioada septembrie 1945 – iunie 1946 a\nsemnat, pentru artileria antiaerian`,continuarea opera]iunilor de lichidare aunit`]ilor desfiin]ate, de verificare a st`riitehnice a armamentului antiaerian, clasarea[i depozitarea acestuia, precum [i sintetizarea\nv`]`mintelor rezultate din participarea lar`zboi.

La data de 15.06.1946, ap`rea Legea nr.452, privitoare la organizarea [i func]ionareaMinisterului de R`zboi, conform c`reia, \ncadrul Subsecretariatului de Stat al Aerului,care era, totodat`, [i ComandamentulAeronauticii, se constituiau: Direc]iileavia]iei, avia]iei civile, educa]iei [i culturii;

Direc]ia artileriei antiaeriene.Aceast` organizare nu avea s` dureze

dec#t p#n` la 13.12.1946, c#nd Subsecre-tariatul de Stat al Aerului a fost desfiin]at [i,apoi, transformat \n Inspectoratul Aeronauticii.Respectiva structur` a \ndeplinit [i atribu]iileComandamentului Aeronauticii.

|n aceast` situa]ie, a fost desfiin]at` [iDirec]ia Artileriei Antiaeriene [i, ca urmare,structura armei a fost redus` la comanda-mentul Diviziei de Artilerie Antiaerian`, cucorpurile sale de trupe: regiment, divizioane,baterii, sec]ii etc.

Anul 1947 a adus o nou` organizare [ifunc]ionare pentru Ministerul Ap`r`riiNa]ionale [i, drept urmare, o nou` organizarea armatei rom#ne. Legea nr. 206 din21.06.1947 specifica, la art.50 din capitolul

Artileri[ti antiaerieni dintr-obaterie de calibru mare,

\ntor[i de pe front

Una din primele promo]ii ale “Centrului deInstruc]ie al Artileriei Antiaeriene” –

la depunerea Jur`m#ntului

Echip` de tun din Bateria 119Artilerie Antiaerian`, Sibiu, 1946

FILE DE ISTORIE

41CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

„Corpuri de trupe”, urm`toarele: “ArtileriaAntiaerian` este constituit` pe regimente,regimentele constituite pe divizioane, iardivizioanele pe baterii. La r#ndul lor, bateriilecuprind un num`r variabil de guri de foc [isec]ii de proiectoare, de aparate de detec]ieelectro-magnetic` [i de aparatur` special`”.

Deosebit de important este faptul c` \nstructura bateriilor de artilerie antiaerian` s-alegiferat existen]a sec]iilor de detec]ie electro-magnetic`, respectiv de radioloca]ie [i a celorde calcul [i conducere a focului.

Aceast` structur` a corpurilor de trupe aconstituit, de fapt, baza organiz`rii \ncontinuare a artileriei antiaeriene, at#t pentrusitua]iile de pace, c#t [i pentru cele de r`zboi,cu deosebirea c`, la nivelul comandamentelor,a reap`rut e[alonul brigad`.

Se cristalizeaz` rolul armei\n sistemul ap`r`rii

Perioada 1947–1948 a fost marcat` deactivit`]i care au vizat stabilirea liniilordirectoare \n vederea reorganiz`rii armatei. |ncadrul acestor activit`]i, au avut loc desfiin]`ride unit`]i, contopiri, \nfiin]`ri, clarific`ri \n

problemele de cadre, stabilirea atribu]iilordiferitelor e[aloane, dar [i clarificarea st`rii defapt a bazei materiale destinate ap`r`riina]ionale.

Din punctul de vedere al artileriei antiae-riene, la sf#r[itul acestei perioade, deci \n anul1948, au fost re]inute unele concluzii ce merità fi subliniate, astfel: armamentul antiaerianr`mas la dispozi]ie dup` executarea verifi-c`rilor, clas`rilor [i declas`rilor, deci cu o staretehnic` bun`, \n m`sur` a fi \ntrebuin]at \nlupt`, asigura \nzestrarea unui num`r de 70–75 baterii de artilerie antiaerian`. Acestea eraudimensionate pe 6–8 tunuri [i tratate, fiecare\n parte, ca subunitate de tragere de baz`;

num`rul unit`]ilor de artilerie antiaerian` ceputeau fi constituite \n func]ie de armamentulantiaerian la dispozi]ie [i care puteau \ndeplinirolul de „unitate tactic` de baz`” ajungea la6–8 regimente. Acestea erau dimensionate petrei divizioane a 3–4 baterii fiecare. Pot fi avute\n vedere [i alte combina]ii, f`r` \ns` a afectacapacitatea de tragere [i tactic` a acestora (celpu]in 6 tunuri la o baterie [i 3 baterii la undivizion); unit`]ile de artilerie antiaerian`r`mase \n serviciu s-au grupat sub o comandùnic`, s-au stabilit obiectivele ce puteau fiap`rate cu aceste unit`]i [i s-au luat m`surilepentru intrarea lor \n serviciul de lupt`permanent; a continuat recuperarea arma-mentului antiaerian a c`rui stare de func-]ionare necesita interven]ii, \n vedereaacoperirii nevoilor curente [i a complet`riistocului necesar la mobilizare; elaborareaunor studii specifice artileriei antiaeriene \nvederea stabilirii direc]iilor de dezvoltare \nurm`torii ani; precizarea locului ce-l vaocupa [i rolul ce-l va \ndeplini artileria anti-aerian` \n noua structur` a sistemului deap`rare a ]`rii.

Tratarea \n acest mod a artilerieiantiaeriene rom#ne nu a fost dictat` numai dedorin]a de a-i clarifica situa]ia precar` r`mas`

dup` r`zboi, ci [i deatmosfera „rece” care\ncepuse s` se insta-leze \n rela]iile inter-na]ionale. Efemerelealian]e realizate demarile puteri cu niciun deceniu \n urm`,dictate pentru a\nfr#nge un du[mancomun, s-au dovedit afi, ca de-at#tea ori \nistorie, numai un jocde moment. Incom-patibilitatea orgoliilorMarilor Puteri \n am-bi]ia lor de a dominalumea nu s-a dez-min]it.

Dup` numai treiani de la sf#r[itulr`zboiului, “divor]ul”Est -Vest era pecale s` fie pronun]at.Lumea era \ngrijo-rat`. Numai istoria,cu umorul ei de nee-galat, a privit fenome-

nul f`r` uimire. {tia ce [tia: alian]ele, oric#t despectaculoase [i imprevizibile au fost [i vor fi,nu au supravie]uit [i nu vor supravie]ui \n urmaunei victorii.

Iar dac` situa]ia artileriei antiaeriene seclarificase \ntr-o anumit` m`sur`, ap`rareateritoriului rom#nesc, \n ansamblu, prezentafoarte multe semne de \ntrebare. Astfel,ap`rarea antiaerian` activ`, ap`rarea pasiv`,ap`rarea pe mare [i pe uscat a frontierei etc.prezentau o mul]ime de neajunsuri, at#torganizatorice, c#t [i \n domeniul asigur`rii cuefective, tehnic` [i materiale specifice.

Drept urmare a acestei situa]ii, la data de15.09.1948, la nivel guvernamental [i, prin

dispozi]iile de aplicare, la nivelul Marelui StatMajor, s-au luat dou` hot`r#ri care au vizatnemijlocit dezvoltarea acestei arme, [i anume:

men]inerea artileriei antiaeriene cuorganizarea realizat` p#n` la acea dat` (uncomandament de divizie [i corpuri de trupe –regimente, divizioane, baterii) \n structuratrupelor aeronautice, ca arm` cu profil special.|n cadrul acestei structuri, artileria antiaerianùrma s`-[i desf`[oare, \n mod unitar,preg`tirea de specialitate, \n raport cumisiunile ce-i reveneau, astfel \nc#t, la ordin,s` fie \n m`sur` s` treac` la \ndeplinirea lor;

\nfiin]area unui Comandament al Ap`r`riiTeritoriului, ca organ unic pentru preg`tirea,\nzestrarea [i coordonarea ac]iunilor deap`rare a teritoriului a tuturor for]elor cuatribu]ii \n acest domeniu: trupele din ap`rareaantiaerian` activ`, forma]iunile de ap`rarepasiv`, gr`nicerii, pompierii, jandarmii etc.Comandamentul a fost inclus \n organicaMinisterului Afacerilor Interne.

|n concluzie, istoria artileriei antiaerienerom#n` \n primii ani de dup` r`zboi a fostcaracterizat`, ca [i \n cazul altor arme, decùt`ri privind clarificarea locului [i rolului pecare trebuia s` le de]in` aceast` arm` \n nouastructur` a armatei \n curs de fùrire.Experien]a r`zboiului [i tendin]ele deschimbare manifestate \n acest domeniu peplan interna]ional impuneau stringent unasemenea demers.

(Va urma)

Generalul-inspector EmanoilIonescu, subsecretar

de stat al aerului (1945-1946)

Militari dintr-o subunitate de artilerie antiaerian`, la instruc]ie. |n fundal, mitraliere Schwartzlose,

preg`tite pentru tragere

Locotenent MIRCEA BARAC

Bibliografie:General de divizie (r) Eugen Teodorescu, locotenent-

colonel dr. Visarion Neagoe, “Istoria Artileriei [i RachetelorAntiaeriene Rom#ne” vol. II.

Not`:Fotografiile au fost asigurate de Muzeul Militar

Na]ional

SIMBOLURI ALE CREDIN}EI

42 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

SF@NTULMARE PROOROCILIE TESVITEANUL –S~RB~TOAREAAVIATORILOR,BIRUIN}A CERULUI

| n toiul verii fiec`rui an, la data de 20 ale lunii iulie, For]ele Aeriene Rom#ne se \mbrac` \n

haine de s`rb`toare [i de cinstirecre[tineasc`, bucur#ndu-se sincer [iadev`rat de cei care slujesc cu credin]`sub Drapelul acestei arme [icomemor#ndu-i [i pomenindu-i pe ceicare s-au jertfit \ntru gloria [i dìnuireaaripilor rom#ne[ti.

Pentru a \n]elege mai bine sensul[i semnifica]iile acestei m`re]epr`znuiri, trebuie s` d`m r`spuns la o\ntrebare ce \nc` nu [i-a g`sit pe deplinr`spunsul: de ce For]ele AerieneRom#ne [i-au ales ca patron spiritualpe Sf#ntul Mare Prooroc IlieTesviteanul?

|n primul r#nd, cred c` este vorba

de o dorin]` sincer`, fireasc`, amilitarilor, ca dup` at#ta vreme denegur` [i \nstrìnare de Dumnezeu,existen]a lor s` intre \n normalitate.

Normalitate dat` de faptul c`militarii armatei rom#ne, \n general, suntata[a]i de Biserica noastr` cea dreptcredincioas` (ortodox`) prin tainaSf#ntului Botez, prin leg`tura pe care oau prin cununie [i alte taine ale Bisericii.

Acesta este miezul dorin]eiaviatorilor de a-l avea patron duhovni-cesc pe Sf#ntul Mare Prooroc IlieTesviteanul.

C` Sf#ntul Prooroc Ilie Tesviteanuleste h`r`zit de Dumnezeu sòcroteasc` [i s` st`p#neasc` stihiilenaturii, s` mijloceasc` pentru noi c#ndp`m#ntul sufer` din cauza secetei [is` ocroteasc` pe cei care sunt „cet`]eniai cerului” – sunt lucruri [i sentimentepe care aviatorii le trìesc la maximìntensitate \n fiecare zi.

|n \nv`]`tura Bisericii, Sf#ntul IoanBotez`torul este c`petenia sfin]ilorprooroci, iar Sf#ntul Mare Prooroc Ilieeste verhovnicul acestora, adic`, celcare prin via]a sa [i prin minunile pe carele-a s`v#r[it este exponentul moral alvie]ii cre[tine, fiind asem`nat de multeori cu o f`clie de foc \ngereasc`.

Sf#ntul Mare Prooroc IlieTesviteanul este cel care a \ntorspoporul iudeu de la r`t`cirea \nchin`riila idoli, tot el a legat cerul s` nu mai deaap` p`m#ntului timp de trei ani [ijum`tate, [i la finalul [ederii lui pep`m#nt a fost ridicat la ceruri \ntr-uncar de foc.

Sf#ntul Mare Prooroc IlieTesviteanul mai este numit [i|naintemerg`torul celei de-a douaveniri a lui Hristos [i cel care \l va\nfrunta pe Antihrist la sf#r[itulveacurilor acestei lumi.

S`rb`torirea For]elor Aeriene [iAvia]iei Rom#ne la data de 20 iulieeste semnul cel mai clar c` militariiarmatei noastre redevin ce au fost –oameni de isprav`, cum se spune \npopor, rug`tori credincio[i, iubitori deneam [i ]ar` [i \n toate ajut`tori.

Fiind a[a cum vrea Dumnezeu, laaceast ceas de bucurie duhovniceasc`,s` ne dorim s` avem cu adev`rat \ninimile noastre pe Sf#ntul Mare ProorocIlie Tesviteanul, ca un grabnic ajut`tor\n via]a noastr` [i al`turi de el s` primimdarul cel ceresc de s`n`tate,\n]elepciune [i bucurie pentru to]i cei ceslujesc aripile rom#ne[ti \mpreun` cuto]i cei dragi ai no[tri.

La mul]i ani, For]elor Aeriene [iAvia]iei Rom#ne!

Anul M#ntuirii 2005.

Preot slujitoral Statului Major

al For]elor AerieneGEORGE MANEA

SF@NTULMARE PROOROCILIE TESVITEANUL –S~RB~TOAREAAVIATORILOR,BIRUIN}A CERULUI

AM PRIMIT LA REDAC}IE

43CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

Despre generalul-colonel CONSTAN-TIN POPESCU genera]iile tinere cunoscpu]ine lucruri. Am putea spune c` suntcadre din promo]iile anilor ’60, ’70 aisecolului trecut care abia dac` au aflatdate referitoare la cel care a r`mas \narmat` cu renumele de “PopescuCumplitul”, poreclit astfel datoritèxigen]ei sale.

M`rturiile din aceast` carte, ap`rut`prin grija Societ`]ii Scriitorilor Militari,vin s` scoat` la lumin`, o dat` cu uneleinforma]ii despre autor, o seam` deevenimente, fapte, \nt#mpl`ri deosebit deimportante, din istoria ]`rii [i a armatei,comentate de acest ofi]er de elit` cureflec]iile [i g#ndurile de atunci, dar [i cuunele considera]ii actualizate.

Ca unul care, a[a cum se destìnuie,a trìt din plin via]a armatei \n perioadadintre cele dou` r`zboaie mondiale, dar[i un timp dup` cea mai mare conflagra]iea secolului XX, c#nd a ocupat \naltafunc]ie de [ef al Marelui Stat Major (1948–1951), generalul Popescu red` aspecteesen]iale referitoare la rolul [i func]iilearmatei, str`daniile depuse pentruorganizarea, \nzestrarea, dotarea [iinstruirea ei, inclusiv a avia]iei (chiar dac`referirile la aceast` arm` sunt nejustificatde sumare) pentru asigurarea capacit`]iide lupt` cerut` de condi]iile r`zboiuluimodern. Dar cele mai multe capitole alec`r]ii sunt consacrate zugr`virii luptelorduse \n R`zboiul de re\ntregire, la careautorul a luat parte \n calitate de ofi]er deartilerie [i \n care s-a distins prin modul \ncare [i-a condus subunit`]ile, \n special laM`r`[e[ti, unde s-a afirmat \n modstr`lucit prin curaj, pricepere [i ini]iativ`.

Dup` umilitoarea pace de la Bucu-re[ti, din mai 1918, [i dezarmarea vremel-nic` a armatei rom#ne, c`pitanul Popescua plecat \n Vest pentru a continua lupta\mpotriva inamicului german, s-a \nrolat\n armata francez` \n func]ia decomandant de baterie de tragere [i aparticipat la luptele din Lorena, p#n` laRin.

Cartea se constituie, totodat`, \ntr-unizvor de cuget`ri despre via]`, despreproblemele curente ale societ`]ii, \ntr-un\ndreptar de \nv`]`tur` pentru toatev#rstele.

Scriam \ntr-un num`r anterior desprest`ruin]ele comandorului (r)comandorului (r)comandorului (r)comandorului (r)comandorului (r)Constantin Iordache Constantin Iordache Constantin Iordache Constantin Iordache Constantin Iordache \n domeniul relu`rii

tradi]iilor aeronauticii militare. Iat` c` la scurt` vreme,prolificul autor a mai publicat o carte: ATERIZAREAESTE OBLIGATORIE.

A[a cum remarca \n prefa]` generalul-maior (r)Aurel Niculescu, fost comandant al Avia]iei Militare,tenacele cronicar \mplete[te istoria cubiografia sa [i a eroilor evoc`rilor sale,dup` o studiere temeinic` adocumentelor de arhiv` [i o trans-criere fidel`, pe alocuri roman]at`, amomentelor reprezentative din via]acamarazilor, a instructorilor [i coman-dan]ilor, face conexiuni cu aviatori defaim` din alte genera]ii. A[a sereg`sesc \n paginile lucr`rii eroi aiprimului [i celui de-al doilea r`zboimondial, personalit`]i de prim`m`rime ale aeronauticii na]ionale, \nipostaze glorioase, s`v#r[ind fapte deun eroism \n`l]`tor, dar [i cei ce aucontribuit la fùrirea avia]iei modernereactive.

Cu o lùdabil` putere de sintez`, autorul preiadin documentele vremii sau din c`su]a amintirilorevenimente ce le-au creat statut de celebritate a[iloraripilor rom#ne[ti Nicolae Cap[a, Vasile Craiu, IonMuntenescu, Gheorghe B`nciulescu, TraianBurduloiu, Alexandru Cernescu, Constantin B#zu-Cantacuzino, Ion Milu, Ion Mucenica, precum [i unoradintre aviatorii militari din cea de-a doua jum`tate asecolului XX.

Sunt surprinse episoade dramatice din confrunt̀ rile

cu inamicul din timpul luptelor aeriene pe care zbur`toriino[tri le-au dus \mpotriva celor mai puternice avia]ii alelumii, din cazurile speciale ivite la bord.

Parcurg#nd paginile c`r]ii, \n paralel cu suitascurtelor schi]e biografice ale personajelor, a revenirilorla propria autobiografie a autorului, cititorul areimaginea drumului, adesea foarte \ntortocheat, parcursde institu]iile militare de \nv`]`m#nt de avia]ie, cu

deosebire a [colilor de pilotaj, dar [ia \nzestr`rilor cu tehnic` de avia]ie.

Nu f`r` temei, comandorul (r)Constantin Iordache se apleac` cudurere asupra suferin]elor \ndurate deunii dintre a[ii avia]iei militare dup`terminarea r`zboiului, c#nd au fostmarginaliza]i, condamna]i penalpentru c` au participat la Campaniadin Est. “Vina” de a fi executat misiunide cercetare, bombardament, delovire \n aer a avioanelor sovietice nule-a fost iertat` zeci de ani. Aripilemultora dintre ei au fost retezatedefinitiv de clasa politic`. Ce n-au

reu[it inamicii, au \nf`ptuit cona]ionalii lor sus-pu[i deregimul comunist instalat sub for]a baionetelorsovietice.

Dac` multe dintre evenimentele ce au ]inut implicitde zbor au mai fost abordate [i de al]i scriitori [ipublici[ti, c#teva momente ce apar]ineau de siguran]ana]ional` au un preponderent caracter de noutate. Niciaici, cunosc`torul \n domeniul muncii decontrainforma]ii, la fel de documentat ca [i \n cel alzborului, nu se dezminte.

O str`fulgerare de destin, asta este carteacomandorului Iordache.

Pagin` realizat` de comandor (r) PETRE B@N~

O carte rar` – ca tematic` [i scriere – intra \n circuitul culturii.Cea pe care v-o semnal`m. O sintez`, scris` cu inima [i cusufletul, asupra vie]ii [i slujirii cu neasemuit` credin]` a Cuv#ntului

Domnului, a unuia dintre cei mai str`luci]i [i iubi]i conduc`tori ai BisericiiCatolice, o proeminent` personalitate a lumii contemporane [i a istoriei de2.000 de ani a cre[tinismului, care timp de 26 de ani a fost \n centrul aten]iei\ntregului mapamond.

Autorul, DOMENICO DEL RIO, care l-a cunoscut foarte bine pe Sf#ntulP`rinte [i i-a fost de multe ori \n preajm`, l-a venerat pur [i simplu. De la el a\nv`]at “s` se abandoneze \n Dumnezeu”, de la el a \nv`]at stilul direct, deapropiere fa]` de oamenii pe care papa i-a iubit cu inegalabila sa sim]ire.

“Firul nara]iunii – afirma arhiepiscopul mitropolit Ioan Robu – te fur` [i,f`r` s`-]i dai seama, te g`se[ti \n inima g#ndurilor [i \nt#mpl`rilor careformeaz`, etap` cu etap`, personalitatea lui Karol Wojtyla”.

Tulbur`toarea trecere a papei pe acest p`m#nt \nainte de intrarea \neternitate [i \n r#ndul sfin]ilor este urm`rit` \nc` din copil`rie. Karol a r`mas orfan de mam`, la v#rsta de 9 ani[i, peste un deceniu, [i de tat`, fiind nevoit s`-[i c#[tige singur existen]a. A \mbr`]i[at meserii grele, umilitoarepentru al]ii, dar, cu aceea[i r`bdare [i pasiune, [i-a urmat harul \n domeniul teatrului, al poeziei, al teologiei,unde a atins suprema demnitate.

Un om care a luptat, cu aceea[i t`rie [i ne\nfricare, \mpotriva nazismului [i a comunismului, a urii \ntreoameni, propov`duind, \n schimb, iubirea, dragostea, a[a cum a \nv`]at din Sf#nta Scriptur`, de la Sfin]iiP`rin]i ai Cre[tinismului, cu g#ndul mereu [i mereu la pilda M#ntuitorului Iisus Hristos, la Prea Curata sa Maic`,fecioara Maria.

O activitate [i o oper` tumultuoase sunt fundamentul acestei c`r]i de excep]ie, \n care, pas cu pas, sunturm`rite, \n cei 26 de ani, ac]iunile de excep]ie, ale celui ce a cùtat s` “\mpace” religiile lumii \ntr-un singurDumnezeu, to]i oamenii, pentru a-i preg`ti spre marea [i buna trecere \n \mp`r`]ia Atotputernicului.

Pentru credincio[i, dar [i pentru cititorul de r#nd, foarte documentate sunt episoadele referitoare la modul\n care au fost ale[i predecesori ai sì, faptele lor, \nt#lnirile cu capete \ncoronate, cu [efi de stat [i guvern, cutineri, cu oameni simpli, de diferite condi]ii, rase, orient`ri, vizite devenite “istorice” \ntre care [i \n ]ara noastr`,unde a pledat pentru unirea Bisericii.

Citind [i recitind aceast` carte, te \mbun`t`]e[ti spiritual, \]i faci, nolens-volens, procese de con[tiin]`, \]ipui, firesc, \ntrebarea: “Oare c#t de aproape sunt de \nv`]`turile pe care le-a l`sat Sf#ntul P`rinte, de ideile [iidealurile pentru care a luptat [i [i-a consacrat smerita [i sublima sa via]`?”

44 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

PUNCTE DE VEDERE

Doamn` c`pitan-comandor, de ce esteDoamn` c`pitan-comandor, de ce esteDoamn` c`pitan-comandor, de ce esteDoamn` c`pitan-comandor, de ce esteDoamn` c`pitan-comandor, de ce estenecesar` promovarea imaginii For]elornecesar` promovarea imaginii For]elornecesar` promovarea imaginii For]elornecesar` promovarea imaginii For]elornecesar` promovarea imaginii For]elorAeriene?Aeriene?Aeriene?Aeriene?Aeriene?

Dac` o companie privat` urm`re[te s`-[i creeze[i s`-[i impun` pe pia]` o anumit` imagine, o institu]iepublic`, a[a cum sunt [i For]ele Aeriene, nu poate faceacela[i lucru. Ea cheltuie[te bani publici [i, prin urmare,este r`spunz`toare fa]` de contribuabili cu privire lamodul de utilizare a resursei financiare. |n atari condi]ii,ceea ce trebuie construit [i men]inut de c`tre structurilede rela]ii publice se cheam` credibilitate [i vizibilitate câtmai bun` în spa]iul public. A[adar, nu trebuie urm`ritìmpunerea unei imagini dezirabile pentru organiza]ie, cicâ[tigarea încrederii [i respectului pentru categorianoastr` de for]e.

Iar acest lucru trebuie realizat at#t la nivelul \ntregiiorganiza]ii, c#t [i la nivelul unit`]ilor din teritoriu, pentruc` o unitate apar]in#nd For]elor Aeriene nu poate r`m#neizolat` de comunitatea \n care \[i desf`[oar` activitatea.A[ vrea s` subliniez c` partea cea mai grea nu esteaceea de a crea o imagine, ci de a o men]ine. Mai alesc`, \n cazul For]elor Aeriene, imaginea nu se formeaz`de pe o zi pe alta. Aceasta const` mai degrab` \nreprezent̀ rile sau ideile pe care publicul [i chiar personalulangajat [i le-au format de-a lungul timpului. Nu estesuficient s` spui oamenilor c` faci parte din NATO;trebuie s` le explici [i care este rolul For]elor Aeriene \norganiza]ie, cum contribuie acestea la ac]iunile Alian]eietc. |n acest sens este necesar` o munc` de consolidarea imaginii. Apari]iile sporadice \n mass-media sau uneveniment singular, oricare ar fi acesta, nu vor contribuila \nr`d`cinarea unor atitudini pozitive celor din jur, fie eibeneficiari, colaboratori, mass-media, [i cu at#t maipu]in \n r#ndul comunit`]ii, care este un ansamblu extremde eterogen. De aceea, este necesar ca ofi]erii de rela]ii

ABORDAREAPROACTIV~A TUTURORACTIVIT~}ILOR

Interviu cu doamna c`pitan-comandorLiliana T`nase, [eful Compartimentului

rela]ii publice din Statul Majoral For]elor Aeriene

De[i armata se bucur`, în mod tradi]ional, de încredereapopula]iei, analizele de imagine din ultimii ani au relevat oarecefluctua]ii ale gradului de încredere, ceea ce poate constitui unsemnal c` a sosit timpul ca problema câ[tig`rii încrederii [isprijinului popula]iei fa]` de institu]ia militar` s` nu mai cad` însarcina tradi]iei, a c`rei influen]` este în sc`dere, ci în aceea aspeciali[tilor de rela]ii publice. Având în vedere reducereacontinu` a efectivelor For]elor Aeriene prin profesionalizare,cerin]ele pentru o comunicare modern` cu societatea cresc [i facnecesar` alocarea unor resurse umane, financiare [i materialesuficiente pentru realizarea acestui scop. Aceast` cale a fosturmat` de toate armatele moderne.

publice s` asigure un flux continuu al informa]iilor dinunit`]ile la care sunt \ncadra]i.

Cum se realizez` acest lucru \nCum se realizez` acest lucru \nCum se realizez` acest lucru \nCum se realizez` acest lucru \nCum se realizez` acest lucru \ncategoria noastr` de for]e?categoria noastr` de for]e?categoria noastr` de for]e?categoria noastr` de for]e?categoria noastr` de for]e?

|n primul r#nd, respect#nd principiile inform`riipublice [i promov#nd toate domeniile activit`]ii de rela]iipublice, prin realizarea [i men]inerea unei comunic`riproactive cu presa civil`, dar [i cu propriii angaja]i. |nacest sens, elabor`m [tiri [i comunicate de pres` pecare le trimitem redac]iilor mass-media f`r` nici odiscriminare [i organiz`m conferin]e de pres` ori dec#te ori acest lucru se impune. Apoi, prin clasicelemateriale de promovare (pagin` web, agende, calendare[i pliante, reviste de prezentare \n limba englez`), prinorganizarea de evenimente (30 de ani de existen]`, 5ani de la un moment semnificativ din istoria unit`]ii,ziua por]ilor deschise etc.), exploatarea unor evenimenteneprev`zute (transportul unor persoane din zonecalamitate, a victimelor unui accident la spital),mediatizarea misiunilor NATO \n care suntem implica]i[i a exerci]iilor comune la care particip`m. Deasemenea, acord`m importan]a cuvenit` solicit`rilorde interes public adresate de jurnali[ti, persoane fizice[i persoane juridice, r`spunz#ndu-le \n termenul legal.

Internetul a devenit o parte a vie]ii de zi cu zi [i,totodat`, un instrument de rela]ii publice, un canal decomunicare ce poate fi folosit pentru vizibilitate.Publicarea pozi]iei oficiale [i a informa]iilor despreorganiza]ie pe site-ul de internet al For]elor Aeriene \ntimp util ofer` publicului din exterior, dar [i din interiorulorganiza]iei, transparen]`, credibilitate, eficien]`.

Informarea intern` reprezint` un domeniu prioritar,care urm`re[te comunicarea optim` [i eficient` \ntrepersonalul de conducere [i membrii organiza]iei, precum

[i realizarea feed-back-ului. Aceasta se realizeaz` prininform`ri s`pt`m#nale ale personalului [i \nt#lniri cureprezentan]ii conducerii, prin editarea [i tip`rirearevistei For]elor Aeriene „CER SENIN” [i prin realizareainform`rii cu ajutorul re]elei intranet.

Nu \n ultimul r#nd, informarea interna]ional`vizeaz` extinderea [i consolidarea rela]iilor decolaborare cu diferite publica]ii (Jane’s Defence,(Jane’s Defence,(Jane’s Defence,(Jane’s Defence,(Jane’s Defence,Air Force MonthlyAir Force MonthlyAir Force MonthlyAir Force MonthlyAir Force Monthly, Scramble Magazine, Karo, Scramble Magazine, Karo, Scramble Magazine, Karo, Scramble Magazine, Karo, Scramble Magazine, KaroAviationAviationAviationAviationAviation etc.) [i asocia]ii din domeniu. |n acest sens,organiz`m vizite de documentare pentru jurnali[tirom#ni [i strìni \n unit`]ile For]elor Aeriene. Anul acesta,de pild`, am organizat deja un tur de pres` pentrujurnali[tii strìni \n luna aprilie [i avem programat \ncùnul p#n` la sf#r[itul anului. De asemenea, exist` dejasolicit`ri pentru anul 2006, an care va aduce un plus deimagine institu]iei noastre prin mitingul interna]ionalocazionat de \mplinirea a 100 de ani de avia]ierom#neasc`. |n prezent, avem rela]ii de colaborare cupeste 50 de jurnali[ti din Marea Britanie, Olanda,Germania, SUA [i trebuie s` spun c` impactul media\n zona interna]ional` este net favorabil, iar interesulpentru For]ele Aeriene Rom#ne se afl` \n continu`cre[tere.

Care ar fi consecin]ele nepromov`riiCare ar fi consecin]ele nepromov`riiCare ar fi consecin]ele nepromov`riiCare ar fi consecin]ele nepromov`riiCare ar fi consecin]ele nepromov`riiimaginii For]elor Aeriene?imaginii For]elor Aeriene?imaginii For]elor Aeriene?imaginii For]elor Aeriene?imaginii For]elor Aeriene?

|n principiu, o atitudine re]inut` a \ntregiicomunit`]i sociale, \ncep#nd cu oamenii de r#nd [itermin#nd cu mass-media. Iar percep]ia pe care For]eleAeriene o au \n r#ndul popula]iei cred c` este esen]ial`pentru organiza]ia noastr`. Acest argument justificìnvesti]ia organiza]iei \n timp, energie [i creativitatepentru a ar`ta roadele muncii personalului. De ce s`r`m#nem \n anonimat, c#nd putem s` ne m#ndrim cuceea ce am realizat, cu calitatea muncii pe care ofacem [i astfel s` oferim oamenilor cu care lucr`m [ipentru care lucr`m un sentiment de satisfac]ie c` facparte dintr-o organiza]ie cu rezultate pe m`sura munciilor? |n acest sens, este esen]ial`, desigur, implicareafiec`rui membru al organiza]iei \n parte.

Spune]i-mi, v` rog, ce rol trebuie s`Spune]i-mi, v` rog, ce rol trebuie s`Spune]i-mi, v` rog, ce rol trebuie s`Spune]i-mi, v` rog, ce rol trebuie s`Spune]i-mi, v` rog, ce rol trebuie s`joace structurile de rela]ii publice \n schim-joace structurile de rela]ii publice \n schim-joace structurile de rela]ii publice \n schim-joace structurile de rela]ii publice \n schim-joace structurile de rela]ii publice \n schim-barea organiza]ional`, ]in#nd cont de faptulbarea organiza]ional`, ]in#nd cont de faptulbarea organiza]ional`, ]in#nd cont de faptulbarea organiza]ional`, ]in#nd cont de faptulbarea organiza]ional`, ]in#nd cont de faptulc` For]ele Aeriene au suferit, \n ultimul timp,c` For]ele Aeriene au suferit, \n ultimul timp,c` For]ele Aeriene au suferit, \n ultimul timp,c` For]ele Aeriene au suferit, \n ultimul timp,c` For]ele Aeriene au suferit, \n ultimul timp,un astfel de proces?un astfel de proces?un astfel de proces?un astfel de proces?un astfel de proces?

În ceea ce prive[te schimbarea organiza]ional`,structurile de rela]ii publice au datoria s` le anticipeze,s` le promoveze, s` le explice [i s` le fac` acceptate.

45CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

PUNCTE DE VEDERE

Totodat`, ca structuri experte în comunicare [i rela]iiinterumane, acestea trebuie s` contribuie la men]inereaconflictului intern la nivelul optim, necesar pentru apari]ianevoii de schimbare [i pentru func]ionarea optim` aorganiza]iei. Si, foarte important, trebuie s` semnalezeconducerii dep`[irea acestui nivel. Dac` nivelul esteprea sc`zut, se instaleaz` stagnarea, rutina,încremenirea în propriile proiecte. Dac`, dimpotriv`,nivelul este prea mare, problemele cu poten]ial decriz` se afl` deja în anticamer`.

Doamn` c`pitan-comandor, exist`Doamn` c`pitan-comandor, exist`Doamn` c`pitan-comandor, exist`Doamn` c`pitan-comandor, exist`Doamn` c`pitan-comandor, exist`gre[eli \n activitatea de rela]ii publice?gre[eli \n activitatea de rela]ii publice?gre[eli \n activitatea de rela]ii publice?gre[eli \n activitatea de rela]ii publice?gre[eli \n activitatea de rela]ii publice?

Pot exista situa]ii \n care vor ap`rea gre[eli ce]in, uneori, de compartimentul Rela]ii Publice, alteoride alte compartimente. Importante sunt evaluareapermanent` a activit`]ii [i corelarea acestor rezultatecu obiectivele propuse. Iar \n momentul apari]ieigre[elilor, acestea trebuie asumate responsabil [i g`sitemetodele de corectare [i eliminarea acestora pe viitor.Pentru c`, chiar dac` faptele sunt rigide, adev`rul esteflexibil. Abordarea proactiv` a tuturor activit`]ilor estecea mai bun` metod` de gestionare a procesului derela]ii publice \n cadrul For]elor Aeriene.

De ce anume calit`]i sau deprinderiDe ce anume calit`]i sau deprinderiDe ce anume calit`]i sau deprinderiDe ce anume calit`]i sau deprinderiDe ce anume calit`]i sau deprinderiare nevoie ofi]erul de rela]ii publice dinare nevoie ofi]erul de rela]ii publice dinare nevoie ofi]erul de rela]ii publice dinare nevoie ofi]erul de rela]ii publice dinare nevoie ofi]erul de rela]ii publice dinFor]ele Aeriene pentru a deveni un bunFor]ele Aeriene pentru a deveni un bunFor]ele Aeriene pentru a deveni un bunFor]ele Aeriene pentru a deveni un bunFor]ele Aeriene pentru a deveni un bunprofes ion is t?profes ion is t?profes ion is t?profes ion is t?profes ion is t?

|n primul r#nd, profesionistul \n rela]ii publicetrebuie s` aib` studii \n domeniustudii \n domeniustudii \n domeniustudii \n domeniustudii \n domeniu (pe care [i lepoate face fie la o facultate de stat destinat` \nexclusivitate rela]iilor publice, fie la un curs despecializare). Apoi, trebuie s` fie un bun scriitorun bun scriitorun bun scriitorun bun scriitorun bun scriitor,s` aib` abilitatea de a utiliza stiluri diverse pentrumaterialele pe care va fi nevoie s` le realizeze. Deasemenea, profesionistul \n rela]ii publice trebuie s`fie un om creativcreativcreativcreativcreativ, , , , , s` r`stoarne paradigme, moduride a g#ndi. Abilit`]i, talent, pasiune, experien]`, studiisunt elementele-cheie ale ofi]erului de rela]ii publice.F`r` ele, se ob]ine doar mediocritate. În limbajul rela]iilorpublice, competen]a înseamn` comunicarecomunicarecomunicarecomunicarecomunicareeficient`.eficient`.eficient`.eficient`.eficient`. Ceea ce reprezint`, nici mai mult, nici maipu]in, decât transfer de semnifica]ii.transfer de semnifica]ii.transfer de semnifica]ii.transfer de semnifica]ii.transfer de semnifica]ii. Dac` sereu[e[te acest lucru, înseamn` c`s-a comunicat. s-a comunicat. s-a comunicat. s-a comunicat. s-a comunicat. Dac` nu sereu[e[te, înseamn` c` doar s-as-as-as-as-avorbit.vorbit.vorbit.vorbit.vorbit. Iar de vorbit, poate vorbioricine, nu trebuie s` fie, neap`rat,ofi]er de rela]ii publice.

For]ele Aeriene repre-For]ele Aeriene repre-For]ele Aeriene repre-For]ele Aeriene repre-For]ele Aeriene repre-zint`, prin natura misiunilor,zint`, prin natura misiunilor,zint`, prin natura misiunilor,zint`, prin natura misiunilor,zint`, prin natura misiunilor,o organiza]ie cu risc major.o organiza]ie cu risc major.o organiza]ie cu risc major.o organiza]ie cu risc major.o organiza]ie cu risc major.Este dificil de gestionat ima-Este dificil de gestionat ima-Este dificil de gestionat ima-Este dificil de gestionat ima-Este dificil de gestionat ima-ginea unei astfel de insti-ginea unei astfel de insti-ginea unei astfel de insti-ginea unei astfel de insti-ginea unei astfel de insti-tu ] i i?tu ] i i?tu ] i i?tu ] i i?tu ] i i?

Este simplu s` faciEste simplu s` faciEste simplu s` faciEste simplu s` faciEste simplu s` faciceva complicat, dar esteceva complicat, dar esteceva complicat, dar esteceva complicat, dar esteceva complicat, dar estefoarte complicat s` faci cevafoarte complicat s` faci cevafoarte complicat s` faci cevafoarte complicat s` faci cevafoarte complicat s` faci cevasimplu! simplu! simplu! simplu! simplu! |n activitatea de rela]iipublice este important` adaptareatuturor mijloacelor de exprimareavute la dispozi]ie \n func]ie depublicul ]int`. {i aceasta deoarece,\ntr-un fel se va realiza comunicareac`tre tineri, pentru a-i atrage spre ocarier` \n For]ele Aeriene, \n alt felcu partenerii NATO [i \n alt fel \ncazul unei situa]ii de criz`. Estenecesar`, de asemenea, identi-

ficarea celor mai potrivite modalit`]i de asociere pentruFor]ele Aeriene. Astfel, s`rb`torirea zilei For]elor Aerieneare darul de a transmite publicului larg un sentiment desiguran]`, de putere, de profesionalism, \n timp ceorganizarea zilei „Por]ilor Deschise” are un rol informativ,de transparen]`, de ini]iere a publicului \n culturaorganiza]ional` a For]elor Aeriene. Organizarea acestorevenimente trebuie s` con]in` elemente ce ]in depozi]ionare, de comunicare cu diverse publicuri, degestionare a imaginii organiza]iei. De asemenea,realizarea de materiale promo]ionale sau de prezentare(bro[uri \n limba englez`, calendare, agende, insigne,pliante), editarea revistei „CER SENIN” sunt metode deaducere la cuno[tin]a publicului a valorilor For]elorAeriene. Pentru c` prin asocierea cu anumite valori sepoate promova identitatea unei organiza]ii. {i esteimportant ca publicul larg s` perceap` For]ele Aerieneca pe o entitate cu un scop bine definit \n interesulsociet`]ii.

Prin specificul misiunilor sale, For]ele Prin specificul misiunilor sale, For]ele Prin specificul misiunilor sale, For]ele Prin specificul misiunilor sale, For]ele Prin specificul misiunilor sale, For]eleAeriene sunt confruntate, invariabil, cu dife-Aeriene sunt confruntate, invariabil, cu dife-Aeriene sunt confruntate, invariabil, cu dife-Aeriene sunt confruntate, invariabil, cu dife-Aeriene sunt confruntate, invariabil, cu dife-rite situa]ii de criz`. Cum sunt gestionaterite situa]ii de criz`. Cum sunt gestionaterite situa]ii de criz`. Cum sunt gestionaterite situa]ii de criz`. Cum sunt gestionaterite situa]ii de criz`. Cum sunt gestionateaceste situa]ii?aceste situa]ii?aceste situa]ii?aceste situa]ii?aceste situa]ii?

Spre deosebire de situa]iile obi[nuite, care nucreeaz` perturb`ri în aplicarea principiilor [i reguliloractivit`]ilor de rela]ii publice, situa]iile de criz` reprezint`,indubitabil, adev`rate examene practice pentruspeciali[tii în rela]ii publice. De aceea, un evenimentneprev`zut (incident, catastrof` aerian` etc.), care arputea suscita interes pentru mass-media, pentru opiniapublic`, impune condi]ii de comunicare mult diferite decele cunoscute în experien]a anterioar` crizei. |n acestsens, s-a conturat concluzia c` nu exist` o procedur`standard, o solu]ie unic` în managementul unei crize.Totu[i, ofi]erul de rela]ii publice are de rezolvat aceast`problem` cu foarte multe necunoscute, cu restric]ii încomunicare, cu dificult`]i în informare. Se afl` în fa]aunui examen de temperament [i aptitudini personale,dar este vorba [i de cuno[tin]ele [i deprinderile saledin domeniul rela]iilor publice, ale comunic`rii. {i, defiecare dat`, este nevoie de mult` r`bdare [i diploma]ie.Pentru a evita situa]iile \n care cuvintele s` poat` fir`st`lm`cite sau ne\n]elese. Cum, de asemenea,

trebuie avut \n vedere faptul c` [i dac` ex-trebuie avut \n vedere faptul c` [i dac` ex-trebuie avut \n vedere faptul c` [i dac` ex-trebuie avut \n vedere faptul c` [i dac` ex-trebuie avut \n vedere faptul c` [i dac` ex-plici ceva at#t de clar \nc#t oricine poateplici ceva at#t de clar \nc#t oricine poateplici ceva at#t de clar \nc#t oricine poateplici ceva at#t de clar \nc#t oricine poateplici ceva at#t de clar \nc#t oricine poatepricepe, se va g`si cineva care s` te \n]e-pricepe, se va g`si cineva care s` te \n]e-pricepe, se va g`si cineva care s` te \n]e-pricepe, se va g`si cineva care s` te \n]e-pricepe, se va g`si cineva care s` te \n]e-leag` gre[it.leag` gre[it.leag` gre[it.leag` gre[it.leag` gre[it.

|ntotdeauna este loc [i de mai bine.|ntotdeauna este loc [i de mai bine.|ntotdeauna este loc [i de mai bine.|ntotdeauna este loc [i de mai bine.|ntotdeauna este loc [i de mai bine.Cum poate fi \mbun`t`]it` activitatea deCum poate fi \mbun`t`]it` activitatea deCum poate fi \mbun`t`]it` activitatea deCum poate fi \mbun`t`]it` activitatea deCum poate fi \mbun`t`]it` activitatea derela]ii publice \n For]ele Aeriene?rela]ii publice \n For]ele Aeriene?rela]ii publice \n For]ele Aeriene?rela]ii publice \n For]ele Aeriene?rela]ii publice \n For]ele Aeriene?

În ceea ce prive[te adaptarea deplin` asistemului de rela]ii publice din For]ele Aeriene lacerin]ele Alian]ei, cu respectarea prevederilor legisla]ieina]ionale, consider c` se impun câteva m`suri, cumar fi: asigurarea tehnico-material` a structurilor derela]ii publice prev`zute în RP-1 (“Instruc]iuni privindactivitatea de rela]ii publice în armat`“) [i subordonareaacestora nemijlocit comandan]ilor/[efilor; includereasegmentului de rela]ii publice în procesul planific`riiopera]iilor; reglementarea traseului în carier` aofi]erilor care îndeplinesc func]ii de rela]ii publice; având în vedere importan]a activit`]ii [i gradul înalt despecializare solicitat, se impune alinierea sistemuluide selec]ie a personalului de rela]ii publice care urmeaz`s` fie numit \n astfel de func]ii sau desf`[urat înteatrele de opera]ii [i misiuni interna]ionale cu celpracticat în ]`rile membre NATO. Direc]ia Rela]ii Publiceare atribu]iuni clare în ceea ce prive[te testareaprofesional` [i avizarea pe func]ii a personalului derela]ii publice; la toate aplica]iile [i exerci]iile s` se“joace” [i componenta de informare [i rela]ii publice,utilizând ofi]erii de rela]ii publice din statul de organizareal e[alonului respectiv, iar la aplica]iile [i exerci]iile maiimportante s` se organizeze centre de pres`; preg`tirea de specialitate a ofi]erilor de rela]ii publice \ndomeniu; p`strarea unei leg`turi permanente \ntreofi]erul de rela]ii publice [i [eful structurii din care faceparte, ca element esen]ial \n procesul comunic`rii \ntreinstitu]ia militar` pe care o reprezint` [i societateacivil` \n sprijinul c`reia ac]ioneaz`.

V` mul]umesc frumos!V` mul]umesc frumos!V` mul]umesc frumos!V` mul]umesc frumos!V` mul]umesc frumos!

Interviu realizat de locotenentMIRCEA BARAC

46 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

TOP 10 MANAGEMENT

NOSCETE

IPSUM!

Oricine a pornit pecalea descoperirii de sine[tie c` s-a angajat pe undrum foarte lung, care nuse sf#r[e[te, probabil,niciodat`. E foarte greus`-i conduce]i pe al]ii dac`nu ave]i m`car un nivelrezonabil de \n]elegere apropriei personalit`]i.

www.psih

otest

e.ro

AI 5 MINUTE ?!Fiecare dintre noi dispune de aceeaºi cantitate de timp. Cu toate

acestea, cei mai mulþi oameni se plâng cã nu au destul timp. Cum dereuºesc unii sã fie mai eficenþi decât alþii în gestionarea propriuluitimp?!

Un bun manager îºi foloseºte timpul pe care îl are la dispoziþie încel mai avantajos mod, pentru cã ºtie permanent care îi suntprioritãþile pentru ziua, sãptãmâna ºi luna în curs. Paradoxal, pentrua economisi timp, trebuie sã începi prin a consuma puþin din aeastãpreþioasã resursã, în scopul:

Alocãrii timpului fiecãrei zile, astfel încât acesta sã fie folositcât mai bine;

Identificãrii sarcinilor care îþi irosesc timpul, pentru a renunþala ele în cel mai scurt timp;

Utilizãrii timpului petrecut în tren, avion sau autobuz pentrua face ceva util;

Programãrii timpului necesar reflecþiei, în scopul luãrii unordecizii importante.

Secretul gestionãrii propriului timp þine în bunã mãsurã decapacitatea fiecãruia dintre noi de a fi organizat. Analiza moduluiîn care putem sã ne folosim mai eficient timpul trebuie sã înceapãprin a reflecta asupra situaþiilor care ne irosesc în prezent aceastãresursã. De obicei, managerii nu au timp suficient pentru a seocupa de lucrurile cu adevãrat importante, pentru cã:

Fac lucruri care nu ar trebui fãcute deloc;Îndeplinesc sarcini care ar putea fi rezolvate de altcineva;Se grãbesc sã treacã la acþiune, înainte de a stabili exact ce

trebuie sã facã.

Deseori pare mai eficient sã îndeplineºti tu însuþi o sarcinã,decît sã consumi timp delegând pe cineva pentru a o rezolva. Maimult, chiar ºi atunci când ai delegat o sarcinã, îþi poate fi greu sãreziºti tentaþiei de a interveni la cel mai vag semn de dificultate.Atenþie, însã: mulþi oameni nu vor agrea ajutorul tãu, gîndindu-se cã-þi bagi nasul în treburile lor, în timp ce alþii vor renunþa chiar sã maiîncerce sã rezolve problemele singuri.

Ca ºi în cazul celorlalte resurse gestionate în munca de conducere,managementul timpului se poate îmbunãtãþi prin analizã ºiplanificare. Dincolo de orice frustrãri legate de lipsa timpului, secontureazã adevãrata problemã: stabilirea prioritãþilor. O metodãfoarte eficientã de a-þi stabili propriile prioritãþi este urmãtoarea:1.Noteazã pe o listã toate activitãþile pe care le presupunemunca ta;2.Încadreazã fiecare activitate la una dintre urmãtoarele prioritãþi:

Prioritatea A – activitãþi obligatorii;Prioritatea B – activitãþi utile;Prioritatea C – activitãþi opþionale.

Fiind o metodã foarte eficientã de organizare a viitorului,planificarea trebuie sã fie rãspunsul la presiunea pe care o exercitãasupra noastrã lipsa timpului. Existã douã modalitãþi prin careplanificarea contribuie la ordonarea vieþii noastre: ne spune cumajungem din locul în care ne aflãm în locul în care vrem sã ajungem ºine ajutã sã identificãm resursele de care avem nevoie pentru a neatinge obiectivele.

Rãspunsurile la toate întrebãrile legate de crizele de timp se aflãîn aplicarea principiilor care definesc managementul timpului. Esteesenþial ca fiecare dintre noi sã înveþe sã-ºi organizeze cât mai binetimpul, iar acest deziderat nu se poate atinge decât prin practicareaautodisciplinei.

Secþiunea ATITUDINE:“Cum îþi foloseºti timpul?“Secþiunea PERSONALITATE:“Cât eºti de ordonat(ã)?”“Eºti o persoanã metodicã?”

Domenii în care meritã

sã investiþi timp:

Planificarea carierei. Stabiliþi traseul

pe care-l veþi urma!

Informarea. Fiþi la curent cu noutãþile

din domeniul dumneavoastrã de activitate!

Comunicarea. Întreþineþi vechile relaþii

ºi stabiliþi altele noi!

Relaxarea. Refaceþi-vã forþele!

Oboseala scade randamentul.

Gândirea. Fiþi intnventivi ºi creativi!

Prezentuleste singurul timp

în care puteþi înfãptuiceva.

Paul Birch

Preþuieºte timpul celorlalþi!Asigurã-te cã transmiþi mai departe

informaþiile relevante în momentul în care leprimeºti.

Atunci când ai o idee sclipitoare care teface sã te rãzgândeºti, aminteºte-þi sã spuiasta ºi celorlalþi.

Stabileºte termenele-limitã împreunã cu toþicei implicaþi în atingerea obiectivelor.

Dacã ceri cuiva sã lucreze târziu, asigurã-tecã sarcina respectivã este urgentã ºi nu poatefi amânatã pânã a doua zi.

Un omcu un singur ceas ºtie

cât e ora.

Un om cu douãceasuri

nu e niciodatã sigur.

Murphy

Fac distincþie între lucrurile urgente

ºi cele importante?

Am identificat

câteva metode eficiente

de economisire

a timpului?

Des

com

pun

fieca

re sa

rcin

ãco

mpl

exã î

n m

ai m

ulte

sarc

ini s

impl

e?

Înce

rc sã

pro

fit la

max

imum

de ºe

dinþ

ele

la ca

re p

artic

ip?

AI 5 MINUTE ?!

47CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

CONCURS

Locotenent CIPRIAN P~TRA{CU

TOP 10 MANAGEMENT

AGENDÃ = cel mai simplu instrument al organizãrii personale.

PRIORITÃÞI = activitãþi pe care trebuie sã le îndeplineºti înaintea altora.

URGENÞÃ = activitate pe care trebuie sã o îndeplineºti în cel mai scurt timp.

TERMEN–LIMITÃ = moment de timp prestabilit pânã la care o sarcinã trebuie îndeplinitã.

Fii organizat!

Foloseºte o agendã în care sã notezi totul, de la însemnãrisimple, pânã la hotãrâri importante care se iau în ºedinþe. Poartãaceastã agendã cu tine tot timpul.

Pãstreazã hartie ºi creion lângã telefon.Alcãtuieºte un index alfabetic al numelor importante, cu

adrese ºi numere de telefon, pe care sâ-l poþi accesa rapid.Noteazã scrisorile ºi convorbirile importante, pentru a

monitoriza sarcinile transmise pe aceastã cale.

Timp de o sãptãmânã, întocmeºte

câte o listã a sarcinilor pe care

trebuie sã le rezolvi zilnic.

Dacã lista conþine mai mult de

ºase elemente, este puþin probabil

sã reuºeºti sã le rezolvi pe toate.

Dacã amâni o sarcinã mai mult

de trei zile, probabil cã nici mãcar

nu meritã sã-þi pierzi timpul cu ea.

Dacã vrei ca un lucrusã fie fãcut, dã-l uneipersoane ocupate!

Churchill

Rezolvarea sarcinilor în timp utilpresupune:

Sã gândeºti în perspectivã! Ai tot ce-þitrebuie pentru ca activitãþile sã se succeadãeficient?

Sã comunici! Spune oamenilor la cestandarde sã realizeze lucrãrile!

Sã-þi asiguri sprijinul! Solicitã ajutorulpersoanelor care pot contibui la realizareasarcinii.

Calendarul tãutrebuie sã ºtie totul.

Tom Peters

ªtiu ca

re îm

i sunt

priori

tãþile?

Îmi p

lanific

în cad

rul

prog

ramului z

ilnic

perio

ade d

e

relax

are?

Sunte]i talentat[i nu lua]i nici m`car salariu de merit?Dovedi]i-o!Intra]i \n TOP 10 MANAGEMENT!

PREMII, FAIM~, RECUNOA{TERE!

În urmã cu trei luni, Sheila R. abia aºtepta sã fiepromovatã într-un post de manager. În cei patru ani de cândlucra în departament, cãpãtase încredere în propriacapacitate ºi în posibilitãþile echipei din care fãcea parte.

Astãzi, Sheila nu mai este atât de sigurã cã funcþia deconducere în care a fost numitã de curând este potrivitãpentru ea. Ziua ei de lucru pare sã nu se mai termine. Întimpul programului, primeºte noi misiuni, stabileºte sarciniºi analizeazã rezultate. În plus, trebuie sã facã faþã unuiºuvoi neîntrerupt de vizitatori, iar telefonul nu mai tace.Seara, când ar trebui sã se relaxeze, se îngrijeºte de tot felulde probleme administrative –rãspunde la scrisori, întocmeºtebugete, completeazã fiºe deevaluare a performanþei angaja-þilor. Lucreazã 60 de ore pesãptãmânã.

ªtiind cã subordonaþii Sheileisunt capabili ºi experimentaþi, aþiputea sã o ajutaþi sã-ºi gestionezemai eficient propriul timp?

Ce sarcini

ar trebui

sã delege

subordonaþilor?

A[tept`m r`spunsurile dumneavoastr` pe adresaredac]iei, telefonic sau prin e-mail. Datele de contact leg`si]i \n caseta redac]ional`, la pagina 51 a fiec`rei edi]iia revistei “CER SENIN”.

SPORT

48 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

|n perioada 23–26 iunie 2005, s-adesf`[urat, \n Ungaria, cea de-a douaedi]ie a Concursului interna]ional depatrule, organizat de For]ele AerieneUngare. La startul competi]iei s-au aliniat18 echipe masculine [i 7 echipe femininedin sistemul na]ional de ap`rare alUngariei, precum [i dou` echipemasculine din ]ara noastr`, reprezent#ndFor]ele Aeriene Rom#ne.

Cele dou` patrule rom#ne[ti au avut

urm`toarea alc`tuire: prima – c`pitan-comandor Emil Hecico, m.a.c. MariusCostiuc, m.a.c. Ciprian Popa; a doua –locotenent Vic` Ilea, locotenent VasileOnesimiuc, maistru militar IonPup`z`. De remarcat faptul c` primanoastr` patrul` participase [i la \nt#iaedi]ie a concursului [i, nota bene,c#[tigase deta[at locul I [i „CUPA”transmisibil` oferit` de organizatori.

Ca [i anul trecut, concursul a fostdeosebit de dificil, desf`[ur#ndu-se pe untraseu de 30 de kilometri, \ntr-o zon`muntoas`, pres`rat` cu foarte multeobstacole naturale. Concuren]ii au avut detrecut nu mai pu]in de 30 de probeaplicativ-militare, printre care: traversareacu funicularul a unor v`i ad#nci; c`]`rareape piscuri pietroase; cobor#rea \n rapel;traversarea pe fr#nghie a unor depresiuni;

|n Ungaria,

CONCURS INTERNA}IONAL DE PATRULE

Reprezentan]ii Statului Major al For]elor Aeriene au c#[tigat,pentru a doua oar` consecutiv, locul I [i “CUPA” transmisibil`

trecerea \n barem a pistei cu obstacole;aruncarea grenadelor de m#n` defensive;aruncarea cu]itului la ]int`; tir cu arm` decalibru redus [i cu arcul; trecerea pestepodul „Vietnam”; canotaj; orientarea \nteren [i deplasarea dup` aerofotogram`.

Obi[nui]i cu efortul de durat` [irigorile concursurilor interna]ionale,sportivii no[tri s-au acomodat relativrepede cu traseul [i au intrat imediat \nritmul lor specific. Disciplina]i, d#rji,

solidari \n momen-tele grele, anima]ide dorin]a de a\nvinge, ace[tias-au \ntrecut pe ei\n[i[i reu[ind, \nfinal, dup` 5 ore [i42 de minute, s`c#[tige concursul[i s`-[i adjudece,astfel, trofeul pus\n joc – „CUPA”transmisibil` aFor]elor AerieneUngare. Este vor-ba de prima noas-tr` echip` repre-zentativ`, antre-nat` [i condus` petraseu de neobo-situl, iscusitul [iinimosul c`pitan-comandor Emil

Hecico. O pre-sta]ie remar-cabil` a avut [icealalt` patrul`r o m # n e a s c ` ,ocupant` a unuionorant loc IV.

„A fost o\ n t r e c e r espectaculoas`,\n care au \n-vins cei mai buni, iar ace[tia au fostrom#nii din For]ele Aeriene – ne-adeclarat, cu obiectivitatea-i cunoscut`,c`pitan-comandorul Emil Hecico. Ne-auajutat s` c#[tig`m antrenamentelemultiple, atitudinea noastr` de \nving`-tori, dorin]a de a dedica acest success`rb`torii de la 20 iulie – Ziua For]elorAeriene [i Avia]iei Rom#ne. M` bucur

mult c` am reu[it. Din p`cate, este ultimamea participare sub culorile categorieinoastre de for]e. Am ales s` trec \nrezerv`, \ns`, cu inima, voi r`m#ne pentru

totdeauna al avia]iei, al For]elor Aeri-ene”.

|i felicit`m pe \nving`tori, \i aplaud`mpe participan]i [i \i mul]umim „rezervis-tului” Emil Hecico pentru tot ce a f`cut \nfolosul For]elor Aeriene Rom#ne!

Colonel (r) NICOLAE RADU

CONCURS INTERNA}IONAL DE PATRULE

49CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

INCURS |N COTIDIAN

MiG-23, MiG-29, MiG-21 LanceR…Aeronavele unei vie]i de om pe aerodromul dela marginea m`rii. Ceasornice neconven]ionaleale unei deveniri profesionale l#ng` m`runtaielede o]el ce configureaz` \ndr`zneala omului de azbura, aspira]ia limpede c`tre \nalt.

Maistrul militar principal AURELPOTCOVU}~ – tehnic de patrul` \n una dinescadrilele de avia]ie-v#n`toare ale BazeiAeriene de la Fete[ti – este un performer: \n

profesie, \n familie [i \n lume.L-am aflat l#ng` avioane. Am

parcurs cot la cot ceremonialullu`rii \n primire a aeronavei.Dup` aterizare, i-am str#ns m#naaspr` \n m#na mea u[or trans-pirat` [i apoi am semnat subsintagma „Bun de zbor” dinlivretul avionului. Mi-a r`spunscu un soi de mul]umire. I secitea \n ochi. O sim]eam.

L-am descoperit \n sala desport a Bazei Aeriene din c#mpie,la vremea dup`-amiezii, \nmijlocul unui grup de copii aicadrelor militare din garnizoan`,dornici s` afle tainicele c`r`ri aleartelor mar]iale [i hot`r#]i s`-[ig`seasc ̀drumul spre modelareade sine, \ntr-un sport cu valen]emoral-formative deosebite. Calmdar hot`r#t, aprig dar \n]eleg`tor,cu deosebire disciplinat, cel maiadesea echilibrat. P`rea un omcare \[i [tie foarte bine resursele,care \[i cunoa[te cu des`v#r[iremintea [i corpul, iar me[te[ugullui se acord ̀perfect cu atitudinea.

VIA}ACAPERFORMAN}Ã

VIA}ACAPERFORMAN}Ã

E veniment important la {coalade Aplica]ie pentru For]ele

Aeriene “Aurel Vlaicu”, de la Boboc:\n perioada 17 iunie – 26 august 2005,studen]ii din anii II [i III ai AcademieiFor]elor Aeriene, de la Bra[ov, se afl`\n stagiu de zbor pe aerodromul local.Au venit, bìe]i [i fete, \nseta]i de\nalt, dornici de a-[i proba calit`]ilede viitori zbur`tori, fie ei [i „doar”navigan]i. Sunt tineri, ambi]io[i, aten]ila tot ce li se explic` de c`tre„veteranii” misiunilor aeriene. Iarpentru \nceput, au trebuit s` treacùn prim [i dificil examen, o „mareprovocare”, cum au numit-o „bobocii”de la Boboc: saltul cu para[uta!

E drept, au mai s`rit o dat`, cuun an \n urm`, au mai trìt emo]iasaltului cu para[uta. Dar acum era cutotul altceva, cu totul altfel. Trebuiaus` demonstreze instructorului lor,locotenent-comandorul Mircealocotenent-comandorul Mircealocotenent-comandorul Mircealocotenent-comandorul Mircealocotenent-comandorul MirceaElenin, Elenin, Elenin, Elenin, Elenin, lor \n[i[i, c` s-au maturizat,c` sunt ap]i pentru \ndeplinirea unormisiuni oric#t de dificile. {i au f`cut-ocu prisosin]`. De la 1.000 de metri\n`l]ime, s-au av#ntat c`tre p`m#nt,strunindu-[i perfect para[utele,potolindu-[i b`tìle inimilor, a[tept#ndcu \ncredere atingerea alin`toare a

“MAREA PROVOCARE”

solului. {i au sorbit, ferici]i, din cupareu[itei, devenind, dintr-o dat`, parc`,mai siguri pe ei, mai optimi[ti, mai...volubili. {i iat` ce mi-au declaratimediat dup` izb#nd`.

Student caporal Lucian Rafa-Student caporal Lucian Rafa-Student caporal Lucian Rafa-Student caporal Lucian Rafa-Student caporal Lucian Rafa-il`:il`:il`:il`:il`: „N-am cuvinte s` descriu ce mis-a \nt#mplat acolo, sus, apoi \n timpulsaltului. Parc` eram altcineva, altcineva, altcineva, altcineva, altcineva, odublur` a celui ce sunt \n modobi[nuit... Totul a fost OK! Am respectat

\ntru totul instruc]iunile, para[uta mis-a deschis la timp, am atins p`m#ntulexact dup` regulile \nv`]ate. M` simtmai st`p#n pe mine, mai puternic, maimotivat. {i sunt tare bucuros c` mi-am re\nt#lnit pe... p`m#nt to]i colegiide an”.

S tuden t capora l S imona-S tuden t capora l S imona-S tuden t capora l S imona-S tuden t capora l S imona-S tuden t capora l S imona-Anca Maierean: Anca Maierean: Anca Maierean: Anca Maierean: Anca Maierean: „La primul salt mi-afost un pic team`, \ns` acum totul afost perfect. Mi-am \nvins emo]iile,

mi-am st`p#nit nervii. Totu[i, e maibine s` zbori dec#t s` s`ri cu para[uta...Am satisfac]ia dep`[irii propriei condi]ii[i m` simt fericit`. |i mul]umesc dininim` instructorului nostru, lemul]umesc colegilor [i colegelor caremi-au ]inut pumnii!”

Student caporal Radu-Student caporal Radu-Student caporal Radu-Student caporal Radu-Student caporal Radu-Mihai {erban: Mihai {erban: Mihai {erban: Mihai {erban: Mihai {erban: „Am trìt, pentru adoua oar`, ceea ce eu numescnebunia clipei. nebunia clipei. nebunia clipei. nebunia clipei. nebunia clipei. Adic` saltul cupara[uta, zborul fantastic sprep`m#nt, minunea atingerii line asolului. M` simt alt om, [i aproape cà \nceput s`-mi plac` para[utismul.Sper ca [i celelalte activit`]i pe carele avem de executat pe timpul stagiuluila Boboc s`-mi ias` la fel de bine.Acum sunt relaxat, \ncrez`tor,mul]umit de mine...”.

Bilan]ul stagiarilor a fost unulfoarte bun: nu s-a \nt#mplat nici unincident, to]i studen]ii au ob]inutcalificativul maxim la saltul cupara[uta. Succes mai departe,viitorilor [oimi!

Locotenent-comandorDAN HAGEANU

L-am ascultat la celula de alarm ,̀ \ntre dou`zboruri.

Din 1979, face avioanele bune de zbor.Tot de atunci leag` destinele unei familii deoameni a[eza]i. Ast`zi, fiica sa, care\mpline[te 25 de ani, dup` ce a fostcampioan` na]ional` de juniori, estede]in`toarea centurii negre 2 D [i antrenoarede lupte mar]iale. L#ng` tat`l sù. |n clubulfùrit de ei, unde 30 de copii cu v#rste diferiteuit` plaja Constan]ei [i se antreneaz` vis#ndlaurii de campion.

– De ce artele mar]iale?– Pentru c` acest sport se face cu mintea.

Modeleaz` spiritul [i des`v#r[e[tepersonalitatea. Are la baz` munca individual`[i cap`t` rezonan]` \n \mpliniri colective. D`\ncredere. Ca \n avia]ie: eu fac avionul bunde zbor, iar pilotul face munca mea vizibil`.O scoate \n lume.

– Care este c#[tigul, unde zace secretul?– Dob#nde[ti t`rie de caracter. For]` [i

voin]` uman`. Minte organizat`. Energie. Iarsecretul \l descoperi \n continuitate [iperseveren]`.

– R`splata?!– Via]a \ntre oameni. Credin]a sincer` c`

„puiul de om”, care la cinci ani vine \ntr-o sal`de sport, \ntr-o bun` zi va fi campion, \ntr-oalt` zi antrenor [i tat` de copii, urnind lumeaspre mai departe... Ori, poate, salutulrespectuos pe strad` al oamenilor mari deast`zi, care au trecut c#ndva prin sala de sport.

C`pitan-comandorDUMITRU BERBUNSCHI

50 CER SENIN Nr. 5 (82) 2005

INSTRUC}IE

Pentru Baza Aerian` Fete[ti, finalul luniiiunie a \nsemnat organizarea [i conducereaexerci]iului cu trupe [i trageri de lupt` „FreeEagle – 2005", implic#nd participareatuturor subunit`]ilor. Desf`[urat pe parcursulunei s`pt`m#ni, exerci]iul a \nsemnat o

noutate, av#nd pentru prima dat` ca suportlogistic muni]ia „inteligent`“.

Despre scopul urm`rit pe timpul exer-ci]iului ne-a vorbit c`pitan-comandorulR`zvan Moiceanu, instructor-[ef coordo-nare zbor \n Baza Aerian` Fete[ti: „Exerci]iul– viz#nd ac]iunile escadrilelor de avia]iepentru participarea, sub conducerea uneicomponente aeriene a unui comandamentNATO, la impunerea respect`rii regimului dezbor [i interdic]ie \n spa]iul aerian aflat \ntr-ozon` de conflict, \n afara teritoriului na]ional,pe timpul opera]iei \ntrunite de blocare aadversarului – [i-a propus antrenarea\ntregului personal pentru atingerea stan-

E X E R C I } I U LREAL “FREE EAGLE – 2005”

dardelor necesare unei ac]iuni coerenteprivind: \n]elegerea scenariului tactic (real– fictiv); \ntocmirea documentelor deconducere [i informare; executarea mi-siunilor pe baza ATO; executarea tragerilor[i a bombardamentului real cu muni]ie

inteligent` [i conven-]ional`“.

Escadrilele de avia-]ie, aflate \n loca]iile dedislocare la pace – Fe-te[ti, respectiv MihailKog`lniceanu – au des-f`[urat ac]iunile militare\ntr-o zon` de lupt` fictiv`– partea de est a Ro-m#niei, incluz#nd poli-goanele Capu Midia [iBabadag –, execut#nd ogam` variat` de misiuni,\ncep#nd cu RECCE,CAS, (cu FAC \n tereninsuficient cunoscut),ESCORT, SWEEP, AIR-LIFT [i \ncheind cu

trageri reale aer-aer(MAGIC 2) [i bombar-dament real (OPHER,LGB, bombe clasice de250 [i 100 de kilograme).

Dac` bombardamentulclasic nu a reprezentat onoutate pentru pilo]iiescadrilelor de la Fete[ti,

folosirea muni]iei ghidate prin fascicul laser[i, deopotriv`, cea autoghidat` prin captarearadia]iei termice a ]intei au \nsemnat elementenoi [i provocatoare. Astfel, pentru bombar-damentul laser cu LGB, dup` amenajarea]intelor \n poligonul Babadag, \n scopulilumin`rii lor a decolat, cu containerul LDPacro[at, locotenent-comandorul MihailZamfirescu. Locotenentul GabrielGheorghe avea s` „distrug`“ obiectivul.Bombele OPHER le-a dus la ]int` locote-nentul Bogdan Bo]escu.

Nici poligonul Capu Midia nu a r`mas„nevizitat”, \n spa]iul s`u aerian, restric]ionatpe timpul lans`rilor. Au evoluat c`pitaniiRobert Zomoni]` [i Daniel Moise, primullans#nd bomba luminoas` tip TPDM, iar aldoilea „distrug#nd-o” cu o rachet` aer-aer detip MAGIC 2.

Exerci]iul s-a dovedit un antrenament realreu[it, complet#nd gama misiunilor cuimpunerea respect`rii regimului de zbor \nspa]iul aerian restric]ionat (fictiv), prindecolarea a dou` celule de avioane dev#n`toare la apari]ia ]intei pe ecranele radardin COBA [i \nso]irea aeronavei „infractoare”p#n` la ie[irea din zon`, combinate cuexecutarea misiunilor CAS \n zonenecunoscute personalului navigant.

La final, c`pitan-comandorul R`zvanMoiceanu a concluzionat: „A fost, \nainte detoate, o etap` util` [i instructiv` a integr`riiarmamentului inteligent la bordul aeronavelor

rom#ne[ti. Participarea la acest exerci]iune-a ajutat s` \n]elegem, printre altele,necesitatea optimiz`rii rela]iilor de conducere[i informare orizontale [i verticale \n scopul\ndeplinirii cu succes a misiunilor de acestgen.”

C`pitan-comandorDUMITRU BERBUNSCHI

E X E R C I } I U LREAL “FREE EAGLE – 2005”

Ultima verificare sau... “avionul este bun de zbor”

Ochiul magic LDP “arat`” ]inta [i p`streaz` imaginea

“Avionul este arma mea!”

PROCESARE TEXTE:LEANA TUDORAN;

CORECTUR~:ANDREIA LUNGU;

TEHNOREDACTARE:LUCIAN TEODORESCU;

FOTOREPORTER:ADRIAN SULT~NOIU;

ADMINISTRATOR:plutonier-majorSORIN S~FTOIU

Tip`rit laCentrul Tehnic-Editorial al Armatei

sub comanda nr.4558/2005

Redac]ia ”CER SENIN”

{oseaua Bucure[ti-Ploie[ti, km. 10,5sector 1, Bucure[ti

Telefon/Fax: 021/231.53.82E-m@il: [email protected]

ISSN 1582-6317. B 222.05; C 1011.00

Ne pute]i vizita [i la www.roaf.ro/ro/cersenin

REDACTOR-{EF:c`pitan-comandor

DUMITRU BERBUNSCHI;

SECRETAR GENERALDE REDAC}IE:

locotenentCIPRIAN P~TRA{CU;

REDACTOR DE RUBRIC~:locotenent MIRCEA BARAC;

REDACTORI PRINCIPALI:PETRE BÂN~,

NICOLAE RADU;

CER

SENIN

PUBLICA}IE EDITAT~DE STATUL MAJOR

AL FOR}ELOR AERIENE ROM@NE

C O N S I L I U L E D I T O R I A LAL REVISTEI“CER SENIN”

general-maior dr. CONSTANTIN ZAHARIA

general de flotil` aerian` F~NIC~ C@RNU

general de brigad` MARINEL NICOLAE

general de flotil` aerian` LIVIU BURHAL~

general de brigad` NICULAE TABARCIA

general de flotil` aerian` ION {TEFAN

general de flotil` aerian`

VICTOR STR@MBEANU

comandor VIRGIL RISTEA

comandor LAUREN}IU SIMIONESCU

comandor (r) DUMITRU AMARIEI

Pre[edinte

general-maior dr. MIHAIL ORZEA}~

Membri

PER ASPERAAD ASTRA

Coperta 4Monumentul Eroilor Aerului (fragment)

e-mail: morzeata @ roaf.ro

e-mail: [email protected]










Coperta 1Ansamblul monumental consacrat aviatorilor,

ridicat \n localitatea Fete[ti

C 20 iulie 2005 ZIUA E FOR}ELOR AERIENE · Jos (Olanda) – comandorul Sjoerd Johannes Hoekstra...

Documents

Transcript of C 20 iulie 2005 ZIUA E FOR}ELOR AERIENE · Jos (Olanda) – comandorul Sjoerd Johannes Hoekstra...