Bio Vegetala

5/24/2018 Bio Vegetala

1/9

Chiri Aurel Marian

CAESALPINIOIDEAE

Ordinul : Fabales

Familia : Leguminoase (Fabaceae)

Subfamilia : Caesalpinioideae

Caesalpinioideae este o subfamilie de plante care fac parte din familia leguminoaselor(Fabaceae).Numele su vine de la genul reprezentativ, Caesalpinia . Aceste plante suntlocalizate n regiunile calde, i sunt bine reprezentate n regiunile tropicale din Africa i America.Aceast subfamilie este compus din 160 de genuri i 1900 de specii. Genurile cele mai

reprezentative sunt Senna (350 de specii), Chamaechrista (265) i Caesalpinia (100) .

Poziia taxonomic a grupului a fost supusdezbaterii de-a lungul mai multor ani. n timp cegrupul are autoritate,se discut dac s fie mpritn mai multe subfamilii.Cu toate acestea,continu sa fie considerat o subfamilie de leguminoase, mpreun cu Mimosoideae iFaboideae.

n clasificarea tradiional a leguminoaselor Cesalpinioidele sunt grupate n patru triburi:

1. Caesalpinieae,2. Cassieae,3. Cercideae ,4. Detarieae.

Ceratonia sil iquaRocovul

Este un arbore originar din bazinul Mrii Mediterane i face parte din familia fabaceelor.

Cu toate c este cultivat, rocovul se poate gsi n stare de slbticie n regiunile orientale ale

bazinului mediteranean, fiind naturalizat n zonele occidentale. Rocovul este des ntlnit nsudulPortugaliei,nSpania,nMalta i nItalia.Este bine adaptat climatului temperat isubtropical i tolereaz umiditatea i temperaturile ridicate din zonele de coast. Prezentndcaracteristici xerofite, este un arbore bine adaptat condiiilor ecologice din regiuneaMediteranei. De altfel, prefer solurile bine drenate i prezint intoleran la zonele saturaten ap. Pe de alt parte, rdcinile profunde se pot adapta unor compoziii foarte variate alesolului i accept destul de bine pmnturile srturoase.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Portugaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maltahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maltahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portugalia


2/9

Acest arbore crete, n medie, pn la 10 metri nlime dar uneori poate atinge chiar i 15metri. Coroana este semisferic susinut de un trunchi solid acoperit de o scoar aspr deculoare brun-cenuie care dezvolt ramuri robuste. Frunzele penate de un verde nchis audimensiuni cuprinse ntre 10 i 20 de centimetri i sunt rezistente la nghe.

Rocovul este un arboredioic care nflorete toamna (septembrie-octombrie). Florile suntmici, de culoare roie, dispuse ntr-oinflorescenspiroidal i apar att pe ramuri ct idirect pe trunchiul arborelui. Florile mascule produc un miros asemntor cu acelalspermei.Fructul este o pstaie i are nevoie de un an pentru a se dezvolta pn la coacere.Pstile coapte care cad pe pmnt sunt consumate de diferite animale care disperseazseminele prin materiile fecale. Fructul rocovului, numitrocov, odat ajuns la maturitatei, eventual uscat sau prjit, poate fi apt i pentru consumul uman.

Pstile de culoase brun-rocat, cu gust dulceag, au o ridicat valoare nutriional (pot ficonsumate ca simplu fruct sau pur i simplu folosite in diferite produse de cofetrie); n plus,

posed numeroase proprieti terapeutice. Rocovele conin o cantitate important de glucidesimple i complexe, mucilagii, pectine, amidon ivitamine.Pulberea din pulpa rocovelorareefecte antidiareice i de absorbie a toxinelor microbiene. Datorit proprietiilor astringente,pulberea este utilizat mpotrivadiareii,dizenteriei,gastritei ienterocolitei.Fructul verde s-a folosit n medicina tradiional ca antimicotic iarguma de caruba, prin coninutul su bogatn lactomanani are un efect sechestrant (formeaz un gel vscos care ntrzie absorbia delipide i glucide) ceea ce induce o stare de saietate (senzaie de stomac plin).Guma decarubamai este folosit i ca adjuvant n cure de slbire sau tratament preventiv mpotrivaaterosclerozei.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Plant%C4%83_dioic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Inflorescen%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Inflorescen%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Inflorescen%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sperm%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fructhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Diareehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dizenteriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gastrit%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Enterocolit%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Enterocolit%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Gastrit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Dizenteriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Diareehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fructhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sperm%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Inflorescen%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Plant%C4%83_dioic%C4%83


3/9

Fig.1-Roscov

Cercis sil iquastrum- Arborele lui Iuda

Majoritatea speciilor de Redbudau inaltimi reduse, abia daca ating 9 metri. De altfel, unelespecii mai mici sunt considerate pitice si nu cresc mai mult de 3.5 metri, fiind perfecte pentrucurtile si gradinile personale.

La copacii maturi Redbud, inaltimea ramane aceeasi pe masura ce copacul isi intinderamurile, de aceea capata o forma rotunda atunci cand cresc corespunzator. Un copac deacest tip creste, in medie, intre 30 si 45 cm in fiecare an, iar durata media de viata se situeazaintre 35 si 40 de ani.

De la distanta, datorita florilor roz, arborele Redbud se aseamana cu un cires japonez atuncicand infloreste, insa are trasaturi care il deosebesc de orice alt copac similar. Frunza unuiRedbud este rotunda, in forma de inima, iar culoarea ei difera de la o specie la alta. Un lucruinteresant referitor la acest arbore este ca mugurii rosii rasar direct din scoarta copacului, iarprimavara ramurile sunt incarcate cu flori. Pastaile, lungi de aproximativ 7 cm, se dezvoltadirect din flori pe timp de iarna.

Fig.2-Arborele lui Iuda


4/9

Guaiacum sanctum -Arborele Sfant

Este un arbore originar din Caraibe, din America Centrala si de Sudapare mai ales in Costa

Rica, Belize, Republica Dominicana, Bahamas, Cuba, Haiti, Guatemala, Mexic, Panama,Nicaragua, Puerto Rico, Florida si Honduras.

Acest arbore creste pana la inaltimea de 8-10 m si este deosebit de frumos mai alesprimavara, in perioada cand are la capatul ramurilor numeroase flori mici, albastrui-violet, cucate cinci petale si cinci sepale fiecare. Are frunzele mereu verzi, compuse, lungi de 3 cm silate de 2 cm. O particularitate a acestui arbore este ca lemnul sau este atat de dens si de greu,incat niciodata nu pluteste la suprafata apei. Fructele acestui arbore sunt rosii, iar semintelede culoare neagra.

Lemnul acestui arboreparfumat, aromat si acrisor, dur si de culoare maronie sau verde-

maronieare aplicatii medicinale, datorita proprietatilor sale diuretice, dezifectante siantifebrile. Este comercializat sub forma de rumegus, aschii sau ulei esential.

Poate fi utilizat pentru tratarea iritatiilor, eczemelor, inflamatiilor si ranilor de pe piele. Esterecomandat persoanelor care sufera de psoriazis si diferite dermatite, deoarece regenereazacelulele si cicatrizeaza pielea. De asemenea, vindeca intepaturile de insecte si arsurile solare.Din uleiul volatil se obtin preparate cosmetice pentru regenerarea si revitalizarea tenului.


5/9

Fig.3Arbore sfant

Fig.4-Arbore sfant


6/9

Gleditsia (Gleditschia) tri acanthos- Gladita, roscov salbatic, platica

Specie originara din America de Nord, unde arealul sau coincide partial cu arealulsalcmului,cu care se aseamana n privinta cerintelor climatice. Se dezvolta bine n regiunilecalde, cu sezon lung de vegetatie, neexpuse ngheturilor timpurii. Fata de sol se comportadiferit, rezista bine pe terenuri inundabile si pe soluri argiloase, compacte. Suporta secetaputernica.

Este o specie putin folosita n culturile forestiere, din cauza dificultatilor de adaptare laconditiile ecologice de la noi (cu toate acestea n unele zone a devenit subspontana) siproductivitatea este mai mica dect la salcm.

Arbore de pna la 45 m naltime n tara de origine. La noi, n culturile facute mai ales prinparcuri nu depaseste obisnuit 20 m.

Tulpina este destul de dreapta, ritidom solzos, nradacinarea este foarte bogata. Coroana esterara, luminoasa cu lujeri netezi, fin striati, glabri, lucitori, brun-roscati sau verzui; pe ramurisau chiar pe tulpina prezinta spini caracteristici, foarte lungi, de pna la 10 (15) cm, simplisau ramificati, mai ales trifurcati, rigizi, proveniti din transformarea lujerilor. Mugurii mici,ascunsi n cicatrice ori n scoarta, nuzi sau cu putini solzi, stau suprapusi cte 2-5.

Frunzele sunt alterne, de pna la 20-30 cm lungime, simplu paripenat-compuse, cu 20-24

foliole pe lujerii lungi si dublu paripenate cu 10-16 perechi de foliole pe lujerii scurti.Foliolele sunt oblong-lanceolate mai mici dect la salcm, de 2-3,5 cm lungime, marunt sineregulat crenate, opuse sau imperfect opuse. Florile poligame sau dioice, mirositoare,dispuse n raceme axilare, nguste de 5-7 cm lungime, sesile si apar mai trziu dect lasalcm, prin mai-iunie. Au periant verzui, redus ca dimensiuni, pe tip 3-5 si stamine 6-10,libere.

Fructele pastai, mari de 30-40 cm lungime si 3-4 cm latime, brune-roscate, lucitoare, turtite,indehiscente, rasucite longitudinal, ramn pe arbore. Semintele brune-roscate-lucitoare,

subrotunde, slab turtite, au tegument tare, pietros, nconjurate de un miez carnos, dulce.


7/9

Fig.5-Gldi

Gymnocladus dioica- Roscov de Canada

Roscovul de Canada este un arbore exotic, de mrimea a II-a, cu nrdcinare superficial itulpina dreapt, bine elagat

.Scoara de timpuriu formeaz pe toat tulpina i pe ramuri un ritidom gros, solzos, negricios.

Lujerii sunt groi, brumai, cenuii-deschis, prevzui cu lenticele suberoase brune, fr spini,mduv lat portocalie.

Muguri alterni, foarte mici, cu baza ngropat n cicatrice, nuzi, solitari sau cte 2-3suprapui.

Frunze mari de pn la 80 cm, dublu penat compuse, cu 3-7 perechi de aripi, fiecare cu cte6-14 foliole de 5-8 cm, ovate, prelung ascuite, ntregi; nfrunzete trziu, prin luna mai.


8/9

Flori dioice, grupate n panicule terminale erecte, cele femele 25 cm, cele mascule mai scurtei mai dese.

Fructelepsti tari, 15-25 cm, groase, puin ncovoiate; nuntru se gsesc semine negre, 2cm, cu tegument tare, pietros (necesit forare).

Specia este originar din sud-estul Americii de Nord; la noi, fiind introdus n scopornamental. n scop cultural-experimental, s-au fcut ncercri la Hanu Conachi, pe nisipuricontinentale.

Fig.6Roscovul de Canada


9/9

Bibliografie

*http://es.wikipedia.org/wiki/Caesalpinioideae, 11 mar 2013

Emilio A. Ulibarri -LOS GNEROS DE CAESALPINIOIDEAE (LEGUMINOSAE)PRESENTES EN SUDAMRICA , p 69-73 ,2008
http://es.wikipedia.org/wiki/Caesalpinioideaehttp://es.wikipedia.org/wiki/Caesalpinioideaehttp://es.wikipedia.org/wiki/Caesalpinioideaehttp://es.wikipedia.org/wiki/Caesalpinioideae

Bio Vegetala

Documents

Transcript of Bio Vegetala