Benzen 1

Benzen

Benzen

Structura

Structura în 3D

Identificare

Număr CAS 71-43-2

Informații generale

Nume Benzen

Alte denumiri benzan, benzol

Formula chimică C6H6

Aspect lichid incolor cu miros caracteristic

Masă moleculară 78,11 g/mol

Proprietăți

Densitate 0,8842 g/cm-3

Starea de agregare lichid

Punct de topire 5,5°C

Punct de fierbere 80,1°C

Solubilitate în Benzină și Alcool

Anion Carbon

Cation Hidrogen

Duritate (Scara Mohs) -

Hazard

Clasificare EU Ușor inflamabil, toxic

Benzen 2

Simbol hazard

NFPA 704

Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

modifică [1] 

Benzenul (cunoscut și sub denumirea mai puțin frecventă de benzol) este o hidrocarbură cu un nucleu aromatic, careare formula chimică C6H6. Este întâlnit în cărbuni, petrol și se obține în mod natural prin arderea incompletă acompușilor bogați în carbon. Până la Al doilea război mondial, benzenul rezulta ca produs secundar al preocedurii deformare a cocsului. După anii 1950, hidrocarbura a fost extrasă din petrol. Există patru metode de laborator din carese obține: reformare catalitică, hidrodezalchilarea toluenului, disproporționarea toluenului și cracare cu abur.Participă la reacții de substituție, oxidare și adiție. Etimologic, cuvântul provine de la rășinia „benzoe” care prinsublimare formează acidul benzoic.Au fost emise numeroase formule pentru benzen. Kekulé a propus în 1865 o aranjare ciclică a atomilor de carbon încare legăturile simple alternează cu cele duble, însă această structură nu explica în totalitate proprietățilehidrocarburii. Erich Hückel în 1931 a demonstrat prin teoria orbitalilor moleculari că benzenul este reprezentat de unciclu de șase atomi de carbon, în interiorul lui fiind un cerc sau o linie circulară punctată pentru a sugeradelocalizarea electronilor din legătura C-C.Compusul organic este incolor, extrem de inflamabil și volatil, având un punct de solidificare de 5,5 °C și cel defierbere fiind de 80,1 °C. La 20 °C are o densitate de 0,88 g·cm−3 și este mai solubil în solvenți organici decât în apă.Face parte din categoria substanțelor cancerigene, din care cauză sunt folosiți ca diluanți derivații metilați aibenzenului ca toluenul și xilenii. Este un solvent foarte utilizat în industria chimică și reprezintă un precursorimportant al sintezei chimice de medicamente, plastic, gumă sintetică sau coloranți.

Istoric

DescoperireCuvântul „benzen” provine de la numele rășinii arborelui Styrax benzoin, numită „benzoe”.[2] Aceasta a fost folosităîn farmaciile europene începând cu secolul 15, fiind un produs originar din Asia de Sud-Est, denumirea ei fiindderivată de la expresia arabică „luban jawi”. Prin sublimarea acestei rășini se formează acidul benzoic, numit și „floride benzoe”, iar hidrocarbura derivată din acesta a fost numită „benzin”, „benzol” sau „benzen”.[3][4][5]

Benzenul a fost izolat de Michael Faraday în anul 1825 dintr-o fracțiune de gaz depus în procesul de lichefiere agazul de iluminat, numindu-l bicarburet of hydrogen.[6][7] El a observat că substanța este o hidrocarbură care avea oformulă moleculară ce putea fi scrisă ca un multiplu de CxHy.[8] Justus von Liebig a redenumit compusul, numindu-l„benzen” sau „benzol” în 1834.[9] În 1883, Eilhard Mitscherlich l-a obținut din decarboxilarea acidului benzoic și aoxidului de calciu, denumindu-l „benzin”.[10] În 1836, chimistul francez Auguste Laurent a intitulat substanța„phène”, cuvântul devenind ulterior rădăcină pentru fenol și pentru radicalul fenil.[11] În 1845, August Wilhelm vonHofmann a izolat substanța din gudroanele rezultate din distilarea uscată a cărbunilor de pământ.[2] În 1855, acesta afolosit pentru prima dată termenul „aromatic” pentru a numi caracterul compușilor chimici înrudiți cu benzenul. În1868, Marcellin Berthelot a sintetizat benzenul prin trimerizarea acetilenei.[12] În petrol, compusul a fost identificatulterior, iar în cel din România a fost descoperit de Petru Poni în 1900 și de Lazăr Edeleanu în 1901.[2]

Benzen 3

Formule propuse

Diverse reprezentări ale benzenului

Modul de aranjare a atomilor din structurabenzenului a fost îndelung disputată.[13]

După ce Stanislao Cannizzaro a descoperitformula moleculară adevărată a compusului(C6H6),[8] multe teorii au fost emise fărăexplicația ulterioară a proprietăților chimice,cum ar fi cea prezentată de James Dewar,3-prismanul propus de Albert Ladenburg,benzvalenul, benzenul Claus, etc.[8] Încadrul teoriei valențelor parțiale au fostpropuse pentru benzen formule cu valențeparțial centrice (E. Armstrong în 1887) și cuvalențe parțiale compensate (J. Thiele în1899).[14] Johann Josef Loschmidt a prezentat prima formulă corectă în 1861, aceasta reprezentând baza interpretăriicorecte a structurii benzenului de către Friedrich August Kekulé von Stradonitz în 1865.[15][16] Savantul german adeclarat că i-a venit ideea reprezentării benzenului ca un cerc în care atomii de carbon sunt uniți prin legături dublealternate cu cele simple de la imaginea unui șarpe care-și urmărea propria coadă. Ulterior, el a modificat teoria sa,considerând benzenul un amestec de ciclohexatriene aflate în echilibru rapid.[17]

Întrepătrunderea orbitalilor p ai carbonului şi formareaorbitalilor moleculari delocalizaţi

Kekulé a afirmat că benzenul este alcătuit dintr-un hexagon ciclicregulat plan, cu laturile având lungimea de 1,39Å și unghiurileavând măsura de 120°. El a evidențiat faptul că majoritateareprezentărilor sunt echivalente, mai exact, legăturile dublealternate cu cele simple pot fi așezate oriunde pe ciclu. Deasemenea, utilizând teoria orbitalilor hibrizi, a afirmat că benzenulare în structura sa șase atomi de carbon (situați în vârfurilehexagonului și uniți între ei prin trei duble legături σ conjugate,fiecare atom având hibridizarea sp2) și din șase atomi de hidrogen,formându-se legături σ carbon-hidrogen. Orbitalul p nehibridizat al

unui atom de carbon se întrepătrunde cu vecinii lui, formând orbitali moleculari extinși pe toți atomii ciclului.Datorită acestei întrepătrunderi, deasupra și dedesubtul planului se formează două domenii de densitate electronicămare. Atomul de carbon saturat al benzenului rezultă din această delocalizare a electronilor orbitalilor moleculariextinși.[18][19] Structura ciclică a benzenului a fost confirmată de cristalograful Kathleen Lonsdale.[20]

Structură

Reprezentarea celor două forme mezomere alebenzenului

Prin studiul spectrelor de difracție cu raze X pe ținte pure debenzen, s-a determinat echivalența tuturor legăturilorcarbon-carbon din benzen, acestea având lungimea de 140 pm. Elesunt mai mari decât una dublă (135 pm) și mai mici decât unasimplă (147 pm). Această valoare este determinată dedelocalizarea(dislocarea) electronilor legăturilor C-C, aceștia fiinddistribuiți în mod egal pe fiecare dintre cei șase atomi de carbon,molecula putând fi reprezentată ca o suprapunere a două

Benzen 4

Reprezentareacorectă a

benzenului

reprezentări mezomere).[18] Delocalizarea electronilor π este cunoscută sub numele dearomaticitate, aceasta conferind benzenului o mare stabilitate. Pentru a exprima acest lucru, seutilizează formule în care se scrie într-un hexagon regulat un cerc cu linie continuă saupunctată.[14]

Metoda orbitalilor moleculari permite descrierea mai axactă a structurii benzenului. Aceasta afost elaborată de Erich Hückel în 1931 și necesită calculul unui determinant de șase linii și șasecoloane pentru a putea obține diagrama energetică a benzenului.[21]

Stabilitatea benzenului datorată delocalizării electronilor

Proprietăți fizice și starenaturală

Benzenul se întâlnește în gazul dehuilă, în petrol și în produsele lichideale distilării uscate a numeroșilorcompuși organici bogați în carbon(huilă, lignit etc.).[22] Este un lichidincolor, extrem de inflamabil și volatil,având un indice de refracție de1,50.[23][24] Viscozitatea sa este maislabă decât cea a apei.[25] Benzenul sesolidifică la 5,5 °C, temperatura defierbere fiind de 80,1 °C.[26][27] La 20°C are o densitate de 0,88 kg/L și opresiune de vapori de 110 Pa.[27] Estefoarte solubil în solvenți organicipolari, iar în apă se solubilizează mai greu. Coeficientul de expansiune termică al benzenului la 20 °C este de0,001187 K−1. Are un miros caracteristic, cu un prag de detectare de 1,5 la 900 mg/m3 în aer.[27] Amestecul formatdin vapori de benzen și aer este foarte inflamabil, compusul aprinzându-se la -11 °C.[28] Zona de sablare se situeazăîntre 1,2 procente de volum (39 g/m3) ca limita inferioară de explozie și 8,6 procente de volum (280 g/m3) ca limităsuperioară de explozie.[28] Energia minimă de aprindere este de 0,2 mJ,[29] iar temperatura de combustie este de 555°C.[28] Benzenul arde cu o flacără galbenă, formând apă și dioxid de carbon, fumegând, indicând astfel conținutulridicat de carbon. Puterea calorică a compusului este de 40580 kJ/kg, entalpia molară fiind de 3257,6 kJ/mol pentrustarea lichidă și 3301 kJ/mol pentru cea gazoasă.[30]

La spectroscopia în infraroșu, benzenul prezintă trei benzi de absorbție ale vibrațiilor de valență la 3003, 3071 și3091 cm−1. Vibrațiile de deformație provoacă absorbții intense între 860– 1000 cm−1.[31] Benzenul are în spectrulultraviolet trei maxime de absorbție, acestea având valorile 184 nm, 203,5 nm și 256 nm.[32] Dezecranarea protoniloraromatici se datorează existenței norului de electroni π extins asupra ciclului.[33] Astfel, în spectrul RMN benzenulprezintă un singur semnal la δ 7,224 ppm.[34]

Benzen 5

ObținereBenzenul este obținut din compușii bogați în carbon care suferă o ardere incompletă. Se obține în mod natural dinvulcani și din incendiile forestiere, fiind prezent și în multe alte produse de ardere inclusiv în fumul de țigară.[35]

Până la Al doilea război mondial, cantități însemnate de benzen rezultau ca produs secundar în procesul produceriicocsului utilizat în industria fierului.[36] În anii 1950, cererea de benzen a înregistrat o creștere substanțială, înspecial în industria maselor plastice, necesitând astfel extragerea mult mai productivă al acestuia din petrol. Înprezent, benzenul se obține mai ales în industria petrochimică, producerea compusului din cărbune fiind foarte puținutilizată.[37][38][39]

Producția industrială de benzen cuprinde patru procese chimice: reformare catalitică, hidrodezalchilare a toluenului,disproporționare a toluenului și cracare cu abur.[40] În 1996, aceasta era de 33 de milioane de tone, dintre care 7milioane proveneau din Statele Unite, 6,5 milioane din Uniunea Europeană, 4,2 din Japonia, 1,4 milioane din Coreeade Sud și un milion din China.[41] România este o țară producătoare, consumatoare și exportatoare de benzen,[42]

cele mai importante rafinării în care se fabrică benzen sunt Rafo Onești, Oltchim S.A și Rompetrol.[43][44][45]

Reformare cataliticăÎn procesul de reformare catalitică, un amestec de hidrocarburi cu punctele de fierbere situate în intervalul detemperatură 60-200 °C este pus în reacție cu hidrogenul gazos, utilizându-se catalizator de clorură de platină sau dereniu la 500-525 °C și la o presiune de 8–50 atm. În aceste condiții, hidrocarburile alifatice formează un ciclu șidevin aromatice. Acestea sunt separate prin extracție cu diverși solvenți, cum ar fi sulfolanul sau dietilen glicolul.Benzenul rezultă din distilarea fracționară a amestecului de produși aromatici.[40][46]

Hidrodezalchilare a toluenuluiReacția de hidrodezalchilare a toluenului transformă toluenul în benzen. În acest proces, toluenul este amestecat cuhidrogen și apoi este trecut peste un catalizator de oxid de crom, molibden sau platină la o temperatură de500-600 °C și la o presiune de 40–60 atm. Uneori sunt utilizate temperaturi mai ridicate pentru a înlocui catalizatorii.În aceste condiții, toluenul suferă o dezalchilare conform ecuației:

C6H5CH3 + H2 → C6H6 + CH4Randamentul acestei reacții este de peste 95%. Uneori, xilenii și compușii aromatici mai grei sunt utilizați în locultoluenului, având aceeași eficacitate.[40][47]

Disproporționare a toluenuluiDisproporționarea toluenului poate fi o bună alternativă a reacției de hidrodezalchilare, cele două procese decurgândîn condiții similare. Reacția constă în punerea a două molecule de toluen, rezultând o moleculă de benzen (dinrearanjarea radicalilor metil) și una de xilen. Având în vedere cererea crescută de para-xilen (p-xilen) față de restulizomerilor, uneori se folosește metoda numită disproporționarea selectivă a toluenului, rezultând p-xilenul în procentde aproximativ 90%.[40][48]

Benzen 6

Cracare cu aburCracarea cu abur este un proces utilizat pentru producerea etenei și a altor alchene din hidrocarburi alifatice. Înfuncție de produșii de reacție folosiți, poate rezulta un compus lichid bogat în benzen, numit pyrolysisgasoline.[49][50] Acesta poate fi amestecat cu alte hidrocarburi și folosit ca aditiv pentru benzină sau distilat pentru asepara substanțele componente.[40]

Utilizări

Importanţi compuşi chimici şi polimeri derivaţi din benzen

Înainte de anii 1920, benzenul era utilizatfrecvent ca solvent industrial, mai alespentru degresarea metalelor însă din cauzatoxicitatii sale ridicate a fost înlocuit cu alțisolvenți.[51] Principala sa întrebuințare estecea de reactiv intermediar pentru sintezaaltor compuși chimici. Derivații benzenuluicare se produc în cantități importante suntstirenul, utilizat în fabricarea polimerilor și amaterialelor plastice, fenol, din care seprepară rășini și adezivi, ciclohexanul,folosit pentru prepararea nylonului. Cantitățimai mici de benzen sunt utilizate lafabricarea pneurilor, lubrifianților,coloranților, detergenților, medicamentelor, explozibililor sau pesticidelor. În anii 1980, principalii compuși obținuțidin benzen erau etilbenzenul, în proces folosindu-se 48% benzen, cumenul 18%, ciclohexan 15% și nitrobenzen7%.[52][53]

Ca aditiv al benzinei, benzenul îi mărește cifra octanică și reduce detonația. În consecință, aceasta conținea adeseabenzen în cantități importante înainte de anii 1950, când s-a introdus tetraetilul de plumb ca antidetonator.[54] Înultimii ani, ca urmare a scăderii producției de benzină cu plumb, s-a reintrodus benzenul ca aditiv.[55] În StateleUnite, din cauza efectului negativ asupra sănătății și pentru diminuarea riscului poluării pânzei freatice cu aceastăsubstanță, s-a impus o emisie maxim admisibilă de aproximativ 1% de benzen.[56] Aceaași cifră se întâlnește și înstandardele Uniunii Europene.[57]

Benzen 7

Reacții chimice

OxidareOxidarea benzenului se poate realiza fie cu oxigen, fie cu aer, de obicei în cataliză eterogenă. Prin oxidareincompletă se poate obține, în funcție de condițiile de lucru, fenol (la 430 °C, 7 atm):[58]

sau anhidridă maleică (450 °C, 1,5 atm, catalizator de V2O5):[58]

În urma oxidării complete a benzenului rezultă dioxid de carbon și apă, reacția fiind însoțită de o degajare a uneicantități importante de căldură (cu entalpie de reacție:ΔH = - 78 kcal/mol):[18][58]

NitrarePrin nitrarea benzenului se obține nitrobenzen și apă:[18]

Pentru prepararea nitrobenzenului se folosește acid azotic fumans căruia i se adaugă acid sulfuric concentrat,amestecul numindu-se nitrant sau sulfonitric.[59]

ClorurarePrin clorurare în prezență de catalizatori (FeCl3, AlCl3, ZnCl3, etc.), benzenul formează clorbenzen:[18]

În exces de clor, benzenul formează un amestec de o- și p-diclorbenzen și, în condiții mai energice, înhexaclorbenzen:[60]

HidrogenareHidrogenarea benzenului are loc la 450 K și la 10 atm, în prezența unui catalizator (de nichel sau platină),formându-se ciclohexan:[18][58]

SulfonareSulfonarea benzenului cu acid sulfuric concentrat sau fumans conduce la formarea acidului benzensulfonic:[61]

Benzen 8

Substituție electrofilă aromaticăSubstituirea electrofilă aromatică este o reacție în care un atom de hidrogen este substituit de o altă grupăfuncțională. În cursul acestui proces, hidrocarbura joacă rolul de nucleofil ce reacționează cu un reactant electrofil(de exemplu, un carbocation). Mecanismul este următorul:

Sarcina pozitivă a intermediarului (numit intermediar de Wheland) provine în realitate de la o delocalizare pe ciclurealizată prin mezomerie, tendința fiind aceea de a stabiliza carbocationul benzenic. Pentru această reacție estenevoie de un catalizator de tip acid Lewis.[18]

Alchilare Friedel-CraftsReacția constă în alchilarea benzenului cu un compus halogenat al unui alcan. Uneori se utilizează un acid Lewis pepost de catalizator.[52]

Acilare Friedel-CraftsAcilarea Friedel-Crafts este un caz particular al substituției electrofile aromatice. Reacția constă în acilarea unuicompus aromatic, în acest caz a benzenului, cu o halogenură acidă. În proces se folosește drept catalizator un acidLewis.[52]

Benzen 9

SubstituențiUn număr mare de compuși chimici de o importanță industrială ridicată sunt obținuți prin înlocuirea unuia sau maimulți atomi de hidrogen ai benzenului cu alte grupe funcționale.[18]

Compuși obținuți prin substituirea cu o grupă alchil• toluen C6H5-CH3• etilbenzen C6H5-CH2CH3• xilen C6H4(-CH3)2• mezitilen C6H3(-CH3)3

Compuși obținuți prin substituirea cu alte grupe• fenol C6H5-OH• anilină C6H5-NH2• clorobenzen C6H5-Cl• nitrobenzen C6H5-NO2• acid picric C6H2(-OH)(-NO2)3• trinitrotoluen C6H2(-CH3)(-NO2)3• acid benzoic C6H5-COOH• acid salicilic C6H4(-OH)(-COOH)• acid acetilsalicilic C6H4(-O-C(=O)-CH3)(-COOH)• paracetamol C6H4(-NH-C(=O)-CH3)-1-(-OH)-4• fenacetină C6H4(-NH-C(=O)-CH3)(-O-CH2-CH3)

Compuși cu două sau mai multe inele benzenice•• naftalină•• antracen•• indol•• benzofuran•• fenantren•• chinoleină

Aspecte de securitate și de sănătate

UI-Uşor inflamabil

Benzenul este o substanță foarte inflamabilă, amestecul vaporilor săi cu aerul fiindexploziv. Reacționează violent cu oxidanții, acidul azotic, acidul sulfuric și halogenii,cauzând incendii. Atacă plasticul și cauciucul. Poate fi inhalat, ingerat sau poatepătrunde prin piele.[62] Odată intrat în organism, se concentrează în grăsimi și în măduvaosoasă, pentru care este toxic, blocând formarea globulelor sangvine în aceasta.[63]

Benzenul irită ochii, pielea și căile respiratorii. Înghițirea lichidului poate cauza aspirareasa în plămâni, acest lucru conducând la pneumonii chimice și la corodarea mucoaseidigestive. Substanța poate afecta sistemul nervos central, provocând amețeli prinexcitarea și apoi deprimarea lui.

Benzen 10

T-Toxic

Expunerea la un nivel mai ridicat decât cel admis poate duce la pierderea cunoștinței și lamoarte.[62] Benzenul poate afecta sistemul imunitar, scăzând numărul de elementefigurate ale sângelui, urmat de trombocitopenie.[62][64] Este cancerigen pentru oameni,Centrul International de Cercetare a Cancerului incluzându-l pe lista substanțelorcancerigene de grupa 1 (rezervată pentru cel mai ridicat grad de risc), putând provocaleucemie.[65]

Valoarea limită conform legislației României este de 0% începand cu 2010.[66]

Fumul de țigară conține o cantitate mare de acest compus, fiind principalul responsabilpentru expunerea la această toxină. Un fumător inhalează de 10 ori mai mult benzen decât un nefumător, fumatulpasiv de-a lungul vieții crescând riscurile de apariție a cancerului.[67] Philip Landrigan, șeful medicinei preventive laMount Sinai School of Medicine din New York a declarat că: „Studiile arată rate în exces de leucemie și alte formeapropiate de cancer al sângelui la oameni, îndeosebi la copiii care trăiesc în comunități adiacente rafinăriilor”.[68] Înurma unui studiu australian, s-a descoperit că benzenul se află în concentrații prea mari în peste 230 de tipuri debăuturi răcoritoare. Astfel, specialiștii au cerut să se stabilească o anumită limită a compusului în sucuri șicomercializarea lor într-o formulă imbunatațită.[69]

Nicolae Rădulescu Dobrogea, președintele fundației Ecocivica, explică efectele benzenului pe timpul caniculei înBucurești: „se știe că în București, benzenul din resturi de hidrocarburi nearse în motoare depășește de patru până lazece ori concentrația maxim admisă, după măsurătorile făcute de Registrul Auto Român. Benzenul are punctul defierbere la 80 de grade. Astfel, cu cât temperatura este mai ridicată, cu atât benzenul se eliberează mai rapid și ajungeîn cantități mai mari în organism. Intoxicarea cu benzen este dezastruoasă fiindcă este cancerigen și deterioreazăficatul. De asemenea, când temperatura crește foarte mult, mișcarea aerului este mai rapidă, iar praful stă suspendatși prin urmare inhalăm cantități mai mari”.[70]

Bibliografie• Margareta Avram, „Chimie Organică”, vol.1, editura Zecasin, București, 1994. ISBN 973-96241-3-8.• Edith Beral, Mihai Zapan, „Chimie Organică”, Editura tehnică, ediția a cincea, București 1973.• Mircea Iovu, „Chimie Organică”, ediția a cincea, București 2005, ISBN 973-0-03688-8.• en Thomas N. Sorrell, „Organic chemistry”, Editura University Science Books, Sausalito, California, 2005, ISBN

1-891389-38-6. On-line pe GoogleBooks [71].• en Joseph M. Hornback, „Organic chemistry”, Editura Brooks Cole, 2005, ISBN 978-0-534-38951-2. On-line pe

GoogleBooks [72].• en Archibald Scott Couper, « On a New Chemical Theory », în Philosophical Magazine, nr. 16, 1858, p. 104–116

;•• Josef Loschmidt :

• de Chemische Studien I, Carl Gerold's Sohn, Vienne, 1861,• de Chemische Studien I, Aldrich Chemical Co, Milwaukee, (catalogul nr. Z-18576-0, 1989 și catalogul nr.

Z-18577-9, 1913) ;•• Kathleen Lonsdale :

• en « The Structure of the Benzene Ring in Hexamethylbenzene », în Proceedings of the Royal Society, 123A :494, 1929,

• en « An X-Ray Analysis of the Structure of Hexachlorobenzene, Using the Fourier Method », în Proceedings ofthe Royal Society, 133A : 536, 1931.

Benzen 11

Note[1] http:/ / en. wikipedia. org/ wiki/ Benzen?action=edit& section=0[2][2] Avram, pg. 264[3] A. J. Rocke (1985). „Hypothesis and Experiment in the Early Development of Kekule's Benzene Theory”. Annals of Science 42 (4): 355–81.

doi: 10.1080/00033798500200411 (http:/ / dx. doi. org/ 10. 1080/ 00033798500200411).[4] en Pan's Directory of Incense Ingredients (http:/ / www. panspantry. co. uk/ list. html). panspantry.co.uk. Accesat la 7 noiembrie 2009.[5] en Acidum Benzoicum (http:/ / www. henriettesherbal. com/ eclectic/ kings/ acidum-benz. html). henriettesherbal.com. Accesat la 7

noiembrie 2009.[6] en M. Faraday (1825). „ On New Compounds of Carbon and Hydrogen, and on Certain Other Products Obtained during the Decomposition

of Oil by Heat (http:/ / links. jstor. org/ sici?sici=0261-0523(1825)115<440:ONCOCA>2. 0. CO;2-B)”. Philosophical Transactions of theRoyal Society of London 115: 440–466. doi: 10.1098/rstl.1825.0022 (http:/ / dx. doi. org/ 10. 1098/ rstl. 1825. 0022). ISSN 0261-0523 (http:/ /worldcat. org/ issn/ 0261-0523). .

[7] en R. Kaiser (1968). „Bicarburet of Hydrogen. Reappraisal of the Discovery of Benzene in 1825 with the Analytical Methods of 1968”.Angewandte Chemie International Edition in English 7 (5): 345–350. doi: 10.1002/anie.196803451 (http:/ / dx. doi. org/ 10. 1002/ anie.196803451).

[8] K. C. Nicolaou, Tamsyn Montagnon, Molecules that changed the world, pg.2, Wiley-VCH. ISBN 978-3-527-30983-2.[9] William H. Brock, Justus Von Liebig: The Chemical Gatekeeper , Cambridge University Press, 1997. ISBN 0-521-56224-4[10] E. Mitscherlich (1834). „Ueber das Benzol und die Säuren der Oel- und Talgarten”. Annalen der Pharmacie 9 (1): 39–48. doi:

10.1002/jlac.18340090103 (http:/ / dx. doi. org/ 10. 1002/ jlac. 18340090103).[11] Henry Marshall Leicester , The historical background of chemistry, Chapman & Hall, 1956, pg. 177. ASIN: B0000CJJFI[12] Russian Journal of Applied Chemistry, MAIK Nauka/Interperiodica, vol. 77, pg. 1909-1912. ISSN 1070-4272[13] Le Benzène, de Faraday à Thiele (http:/ / culturesciences. chimie. ens. fr/ dossiers-chimie-histoire-article-Histoire_Benzene_Baudin_1.

html)[14][14] Avram, pg. 265[15] F. A. Kekulé (1865). „Sur la constitution des substances aromatiques”. Bulletin de la Societe Chimique de Paris 3: 98–110.[16] F. A. Kekulé (1866). „Untersuchungen uber aromatische Verbindungen”. Liebigs Annalen der Chemie 137: 129–36.[17] en Benzene (http:/ / www. ch. ic. ac. uk/ rzepa/ mim/ environmental/ html/ benzene_text. htm). ch.ic.ac.uk. Accesat la 4 noiembrie 2009.[18] Cuza Olga, Curs de bazele Chimiei Organice. Hidrocarburi. Universitatea din București, 2008-2009.[19] C.D. Nenițescu, Chimie Organică, vol 1. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980, pg 310[20] en Woman of substance (http:/ / www. rsc. org/ chemistryworld/ Issues/ 2003/ January/ substance. asp). rsc.org. Accesat la 4 noiembrie

2009.[21][21] Avram, pg 267[22] Hidrocarburi (http:/ / 80. 96. 3. 68:9080/ taric/ web/ text/ SECTIUNEA VI/ Capitolul 29/ 2902_I. htm#HIDROCARBURI)[23] en Volatile Organic Compounds (http:/ / www. ace. mmu. ac. uk/ eae/ air_quality/ Older/ VOCs. html). ace.mmu.ac.uk. Accesat la 7

noiembrie 2009.[24] Jacques Denis,Jean Briant,Jean-Claude Hipeaux, Physico-chimie des lubrifiants: analyses et essais. Édition Technip., Paris. ISBN

2-7108-0726-2[25] en Process for the preparation of polyisocyanates with a biuret structure (http:/ / www. freepatentsonline. com/ EP0259233. html).

FreePatentsOnline. Accesat la 7 noiembrie 2009.[26] en Benzene (http:/ / www. accessscience. com/ overflow. aspx?searchStr=Benzene& stype=4& term=Benzene& rootID=790838).

accessscience.com. Accesat la 7 noiembrie 2009.[27] en Benzene (http:/ / ntp. niehs. nih. gov/ index. cfm?objectid=E8824C59-BDB5-82F8-FD3636ECFCD0CE77). National Toxicology

Program. Accesat la 7 noiembrie 2009.[28] E. Brandes, W. Möller, „Sicherheitstechnische Kenndaten - Band 1: Brennbare Flüssigkeiten und Gase, Wirtschaftsverlag NW – Verlag für

neue Wissenschaft GmbH”, Bremerhaven 2003.[29] de Benzol (http:/ / biade. itrust. de/ biade/ lpext. dll/ Infobase/ uberschrift04248?f=templates& fn=main-h. htm& 2. 0). biade.itrust.de.

Accesat la 7 noiembrie 2009.[30] en Tabelas Termodinamica (http:/ / www. slideshare. net/ dougbr/ tabelas-termodinamica). slideshare.net. Accesat la 7 noiembrie 2009.[31][31] Avram, pg. 282[32][32] Avram, pg. 283[33][33] Avram, pg. 271[34][34] Avram,pg 281[35] en Benzene (http:/ / www. toverdict. com/ CM/ FSDP/ PracticeCenter/ Personal-Injury/ Benzene. asp). toverdict.com. Accesat la 11

decembrie 2009.[36] UNESCO - CONVENTION DU PATRIMOINE MONDIAL BUREAU DU COMITÉ DU PATRIMOINE MONDIAL - ÉVALUATIONS

DES BIENS CULTURELS (2001)[37] en Pittsburgh Post-Gazette - Jan 12, 1974 (http:/ / news. google. com/ newspapers?nid=1129& dat=19740112& id=mdwNAAAAIBAJ&

sjid=Am0DAAAAIBAJ& pg=7307,1232617). Google News. Accesat la 19 decembrie 2009

Benzen 12

[38] en Aromatics On-line: benzene. toluene, xylenes - Aromatic Industry (http:/ / www. aromaticsonline. net/ aromatics-glossary-np. html).aromaticsonline.net. Accesat la 19 decembrie 2009.

[39] Donald L. Burdick, William L. Leffler, „Petrochemicals in nontechnical language”, Ed. Pinwill, ediția a treia, p. 24.[40] en Benzene (http:/ / www. yarnsandfibers. com/ textile-reports/ benzene. htm#). Yarns and Fibers Exchange. Accesat la 11 decembrie 2009.[41] fr Données industrielles, économiques, géographiques sur les principaux produits chimiques, métaux et matériaux (http:/ / 91. 121. 18. 171/

sfc/ Donnees/ acc. htm). Société française de chimie. Accesat la 7 noiembrie 2009.[42] en Benzene - World Market Outlook And Forecast :: 13 January 2010 (http:/ / www. researchandmarkets. com/ reports/ 606098/

benzene_world_market_outlook_and_forecast. pdf). researchandmarkets.com. Accesat la 11 ianuarie 2009.[43] Rafinăria Rafo Onești va fi repornită în 2010 (http:/ / www. wall-street. ro/ articol/ Companii/ 67992/

Rafinaria-Rafo-Onesti-va-fi-repornita-in-2010. html). Wall-street.ro. Accesat la 11 ianuarie 2010.[44] Oltchim S.A (http:/ / www. oltchim. ro/ uploaded/ OLT050508A. pdf). oltchim.ro. Accesat la 11 ianuarie 2010.[45] Produse - Rompetrol (http:/ / www. rompetrol-rafinare. ro/ online/ index. php?_website_id=5& page_id=54). rompetrol-rafinare.ro. Accesat

la 11 ianuarie 2010.[46] en MANUFACTURING ARENES (http:/ / www. chemguide. co. uk/ organicprops/ arenes/ manufacture. html). chemguide.co.uk. Accesat

la 5 decembrie 2009.[47] D. C. Grenoble, „The chemistry and catalysis of the toluene hydrodealkylation reaction”, Elsevier Science,

doi:10.1016/0021-9517(79)90085-X.[48] en Disproportionation of toluene, benzene and xylenes (http:/ / www. new. dli. ernet. in/ rawdataupload/ upload/ insa/ INSA_1/

20005baa_55. pdf). new.dli.ernet.in. Accesat la 5 decembrie 2009.[49] en pyrolysis gasoline (http:/ / www. sabic. com/ asia/ en/ productsandservices/ chemicals/ pygas. aspx). sabic.com. Accesat la 5 decembrie

2009.[50] en Process for converting pyrolysis gasoline to benzene and ethylbenzene-lean xylenes (http:/ / www. google. ro/ patents?hl=ro& lr=&

vid=USPAT4150061& id=HuY8AAAAEBAJ& oi=fnd& dq="Feinstein"+ "Process+ for+ converting+ pyrolysis+ gasoline+ to+ benzene+and+ . . . "+ & printsec=abstract#v=onepage& q="Feinstein" "Process for converting pyrolysis gasoline to benzene and . . . "& f=false).GooglePantents. Accesat la 5 decembrie 2009.

[51] fr PROGRAMME D'ACTIONS STRATEGIQUE VISANT A COMBATTRE LA POLLUTION DUE A DES ACTIVITES MENEES ATERRE (http:/ / 195. 97. 36. 231/ dbases/ webdocs/ GEF/ SAP_MED. pdf). United Nations Environment Programme. Accesat la 11decembrie 2009.

[52] en LOCATING AND ESTIMATING AIR EMISSIONS FROM SOURCES OF BENZENE (http:/ / www. epa. gov/ ttn/ chief/ le/benzene_pt1. pdf). epa.gov. Accesat la 11 decembrie 2009.

[53] en Benzene (http:/ / www. waldis. lt/ msds/ benzene. pdf). waldis.lt. Accesat la 11 decembrie 2009.[54] en Additives (http:/ / www. chemcases. com/ fuels/ fuels-12. htm). chemcases.com. Accesat la 11 decembrie 2009.[55] en The Criminalisation Of Ethyl Alcohol & The Enigma Of Viable Cottage Bio-Refineries In Rural Nigeria (http:/ / www.

nigerdeltacongress. com/ carticles/ criminalisation_of_ethyl_alcohol. htm). nigerdeltacongress.com. Accesat la 11 decembrie 2009.[56][56] Kolmetz, Gentry, Guidelines for BTX Revamps, AIChE 2007 Spring Conference[57] en Commission proposes ambient air quality limit values for benzene and carbon monoxide (http:/ / europa. eu/ rapid/ pressReleasesAction.

do?reference=IP/ 98/ 1049& format=HTML& aged=1& language=EN& guiLanguage=en). europa.eu. Accesat la 11 decembrie 2009[58][58] Beral, pg. 211[59][59] Beral, pg. 213[60][60] Beral, pg. 212[61][61] Beral, pg. 214[62] en Benzene (http:/ / www. ilo. org/ public/ english/ protection/ safework/ cis/ products/ icsc/ dtasht/ _icsc00/ icsc0015. htm#top).

International Labour Organization. Accesat la 29 noiembrie 2009.[63] Benzenul este toxic chiar și în doze foarte mici (http:/ / www. evenimentul. ro/ articol/ benzenul-este-toxic-chiar. html). Evenimentul Zilei.

Accesat la 29 noiembrie 2009.[64] Benzen (http:/ / www. sfatulmedicului. ro/ Inhalanti/ benzen_4315). sfatulmedicului.ro. Accesat la 29 noiembrie 2009.[65] În apărarea sănătății (http:/ / www. profamilia. ro/ print. asp?path=/ familia. asp?medicina=38). profamilia.ro. Accesat la 29 noiembrie 2009.[66] ANEXA Nr.1 A.5. Benzen (http:/ / www. legestart. ro/

Normativul-2002-stabilirea-valorilor-limita-valorilor-prag-criteriilor-metodelor-evaluare-dioxidului-sulf-dioxidului-azot-oxizilor-azot-pulberilor-suspensie-PM-sub-10-(NjU3MDM-).htm). ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 legestart.ro. Accesat la 24 iulie 2011.

[67] Fumul de țigară (http:/ / www. romedic. ro/ fumul-de-tigara-0C775). romedic.ro. Accesat la 1 decembrie 2009.[68] Rafinăriile cauzează cancer (http:/ / www. jurnalul. ro/ stire-economic/ rafinariile-cauzeaza-cancer-localnicilor-513606. html). Jurnalul

Național. Accesat la 1 decembrie 2009.[69] Băuturile răcoritoare pot fi cancerigene (http:/ / www. ziare. com/ lifeshow/ sanatate/ 03-02-2006/

bauturile-racoritoare-pot-fi-cancerigene-5314). ziare.com. Accesat la 1 decembrie 2009.[70] În București, canicula ne bagă gaze cancerigene pe gât (http:/ / www. gandul. info/ societatea/

in-bucuresti-canicula-ne-baga-gaze-cancerigene-pe-gat-2933476). Gândul. Accesat la 1 decembrie 2009.[71] http:/ / books. google. com/ books?id=txmp1aoCJp8C& printsec=frontcover& dq=organic+ chemistry& cd=2#v=onepage& q=& f=false[72] http:/ / books. google. com/ books?id=Pm9bOHzAatMC& printsec=frontcover& dq=organic+ chemistry& cd=3#v=onepage& q=& f=false

Benzen 13

Legături externe• fr Benzenul și derivații săi pe site-ul Societății franceze de chimie (http:/ / www. sfc. fr/ Donnees/ orga/ benzene/

cadbenz. htm)• en Benzen (http:/ / www. phc. vcu. edu/ Feature/ oldfeature/ benzene/ index. html)• en Filmare a discursului lui John Cadogan despre benzen (http:/ / www. ch. ic. ac. uk/ video/ faraday_l. m4v)• en Profilul substanței (http:/ / ntp. niehs. nih. gov/ ntp/ roc/ eleventh/ profiles/ s019benz. pdf)

Sursele și contribuitorii articolelor 14

Sursele și contribuitorii articolelorBenzen  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?oldid=7184399  Contribuitori: AddyC, Alex17nico, Alexander Tendler, Andrei Stroe, AndrewFlorea, Anonim S, Cristian55, Crokis, GÜT,JohnSinclair, Nicolae Coman, Parvus7, Radu Gherasim, Radud5, Solt, Stancosty, Victor Blacus, 8 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}

Sursele, licențele și contribuitorii imaginilorFişier:Benzene circle.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Benzene_circle.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: user:Vyacheslav NasretdinovFişier:Benzen.png  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Benzen.png  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0  Contribuitori: User:AddyCFișier:Hazard F.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Hazard_F.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: PhroodFișier:Hazard T.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Hazard_T.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: BLueFiSH.as, Cäsium137, Ies, KES47, MarianSigler,Matthias M., Maxima m, Natr, Phrood, Túrelio, W!B:, 9 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}Image:Gtk-dialog-info.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Gtk-dialog-info.svg  Licență: GNU Lesser General Public License  Contribuitori: David VignoniFișier:Benzene Representations.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Benzene_Representations.svg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0 Contribuitori: VladsingerFișier:Benzene Orbitals.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Benzene_Orbitals.svg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0  Contribuitori: VladsingerFișier:Benz3.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Benz3.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Daniele Pugliesi, NEUROtiker, Slashme, 1{{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}Fișier:Benzene-6H-delocalized.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Benzene-6H-delocalized.svg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0  Contribuitori:An eliteFișier:Benzol meso.png  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Benzol_meso.png  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: MarkusZiFișier:Benzene uses.png  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Benzene_uses.png  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0  Contribuitori: ItubFișier:Oxidare benzen v2o5.png  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Oxidare_benzen_v2o5.png  Licență: necunoscută  Contribuitori: Utilizator:AndrewFloreaFișier:OChem-Mech-ElectrophilicAromaticSubstitution-General.png  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:OChem-Mech-ElectrophilicAromaticSubstitution-General.png Licență: Public domain  Contribuitori: Conscious, David Berardan, Leyo, Shizhao, 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}Fișier:Friedel-craft-alk.png  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Friedel-craft-alk.png  Licență: Public Domain  Contribuitori: YikrazuulFișier:Friedel-Crafts acylation of benzene by ethanol chloride.png  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Friedel-Crafts_acylation_of_benzene_by_ethanol_chloride.png Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: User:Diberri

LicențăCreative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported//creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/