aplicatii contabile 2

7/31/2019 aplicatii contabile 2

1/295

Home ExploreazaAdministratieArta cultura BiologieCasa gradina Diverse EconomieAgriculturaAsigurariBusinessComertContabilitateFinanteTransporturi

Geografie

GradinitaIstorieJurnalismLimbaLiteratura romana Management MedicinaPersonalitati Profesor scoala SociologieStiintaTehnica mecanica Timp liber

CONTABILITATEA PRIMARA

Contabilitate

ALTE DOCUMENTE

Contul 419 " Clienti - creditori"

Natura serviciului

Modulul Contabilitate

NOTIUNE SI FUNCTIILEBILANTULUI CONTABIL

CONTABILITATEA TVA

EXPERTIZA CONTABILA

WIZCOUNT - MIJLOACE FIXE

IAS 37 Provizioane, datorii si activecontingente

Contabilitatea ajustarilor pentrudeprecierea creantelor

Contabilitate Bancara - BANCICOMERCIALE
http://www.scritube.com/medicina/index.phphttp://www.scritube.com/http://www.scritube.com/exploreaza.phphttp://www.scritube.com/administratie/index.phphttp://www.scritube.com/arta-cultura/index.phphttp://www.scritube.com/arta-cultura/index.phphttp://www.scritube.com/biologie/index.phphttp://www.scritube.com/biologie/index.phphttp://www.scritube.com/casa-gradina/index.phphttp://www.scritube.com/casa-gradina/index.phphttp://www.scritube.com/diverse/index.phphttp://www.scritube.com/diverse/index.phphttp://www.scritube.com/economie/index.phphttp://www.scritube.com/economie/agricultura/index.phphttp://www.scritube.com/economie/agricultura/index.phphttp://www.scritube.com/economie/agricultura/index.phphttp://www.scritube.com/economie/asigurari/index.phphttp://www.scritube.com/economie/business/index.phphttp://www.scritube.com/economie/business/index.phphttp://www.scritube.com/economie/business/index.phphttp://www.scritube.com/economie/comert/index.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/index.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/index.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/index.phphttp://www.scritube.com/economie/finante/index.phphttp://www.scritube.com/economie/transporturi/index.phphttp://www.scritube.com/economie/transporturi/index.phphttp://www.scritube.com/economie/transporturi/index.phphttp://www.scritube.com/geografie/index.phphttp://www.scritube.com/geografie/index.phphttp://www.scritube.com/gradinita/index.phphttp://www.scritube.com/gradinita/index.phphttp://www.scritube.com/istorie/index.phphttp://www.scritube.com/istorie/index.phphttp://www.scritube.com/jurnalism/index.phphttp://www.scritube.com/limba/index.phphttp://www.scritube.com/limba/index.phphttp://www.scritube.com/literatura-romana/index.phphttp://www.scritube.com/literatura-romana/index.phphttp://www.scritube.com/management/index.phphttp://www.scritube.com/management/index.phphttp://www.scritube.com/medicina/index.phphttp://www.scritube.com/medicina/index.phphttp://www.scritube.com/personalitati/index.phphttp://www.scritube.com/personalitati/index.phphttp://www.scritube.com/profesor-scoala/index.phphttp://www.scritube.com/profesor-scoala/index.phphttp://www.scritube.com/sociologie/index.phphttp://www.scritube.com/sociologie/index.phphttp://www.scritube.com/stiinta/index.phphttp://www.scritube.com/tehnica-mecanica/index.phphttp://www.scritube.com/tehnica-mecanica/index.phphttp://www.scritube.com/timp-liber/index.phphttp://www.scritube.com/timp-liber/index.phphttp://www.scritube.com/economie/business/index.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Contul-Clieni-creditori225511614.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Contul-Clieni-creditori225511614.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Natura-serviciului1742313424.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Natura-serviciului1742313424.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Modulul-Contabilitate1836221519.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Modulul-Contabilitate1836221519.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/NOTIUNE-SI-FUNCTIILE-BILANTULU113592422.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/NOTIUNE-SI-FUNCTIILE-BILANTULU113592422.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/NOTIUNE-SI-FUNCTIILE-BILANTULU113592422.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/CONTABILITATEA-TVA941824521.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/CONTABILITATEA-TVA941824521.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/EXPERTIZA-CONTABILA214116209.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/EXPERTIZA-CONTABILA214116209.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/WIZCOUNT-MIJLOACE-FIXE83132815.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/WIZCOUNT-MIJLOACE-FIXE83132815.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/IAS-Provizioane-datorii-si-act9242151.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/IAS-Provizioane-datorii-si-act9242151.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/IAS-Provizioane-datorii-si-act9242151.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Contabilitatea-ajustarilor-pen53927.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Contabilitatea-ajustarilor-pen53927.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Contabilitatea-ajustarilor-pen53927.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Contabilitate-Bancara-BANCI-CO62759.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Contabilitate-Bancara-BANCI-CO62759.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Contabilitate-Bancara-BANCI-CO62759.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Contabilitate-Bancara-BANCI-CO62759.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Contabilitate-Bancara-BANCI-CO62759.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Contabilitatea-ajustarilor-pen53927.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Contabilitatea-ajustarilor-pen53927.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/IAS-Provizioane-datorii-si-act9242151.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/IAS-Provizioane-datorii-si-act9242151.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/WIZCOUNT-MIJLOACE-FIXE83132815.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/EXPERTIZA-CONTABILA214116209.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/CONTABILITATEA-TVA941824521.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/NOTIUNE-SI-FUNCTIILE-BILANTULU113592422.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/NOTIUNE-SI-FUNCTIILE-BILANTULU113592422.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Modulul-Contabilitate1836221519.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Natura-serviciului1742313424.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Contul-Clieni-creditori225511614.phphttp://www.scritube.com/timp-liber/index.phphttp://www.scritube.com/tehnica-mecanica/index.phphttp://www.scritube.com/stiinta/index.phphttp://www.scritube.com/sociologie/index.phphttp://www.scritube.com/profesor-scoala/index.phphttp://www.scritube.com/personalitati/index.phphttp://www.scritube.com/medicina/index.phphttp://www.scritube.com/management/index.phphttp://www.scritube.com/literatura-romana/index.phphttp://www.scritube.com/limba/index.phphttp://www.scritube.com/jurnalism/index.phphttp://www.scritube.com/istorie/index.phphttp://www.scritube.com/gradinita/index.phphttp://www.scritube.com/geografie/index.phphttp://www.scritube.com/economie/transporturi/index.phphttp://www.scritube.com/economie/finante/index.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/index.phphttp://www.scritube.com/economie/comert/index.phphttp://www.scritube.com/economie/business/index.phphttp://www.scritube.com/economie/asigurari/index.phphttp://www.scritube.com/economie/agricultura/index.phphttp://www.scritube.com/economie/index.phphttp://www.scritube.com/diverse/index.phphttp://www.scritube.com/casa-gradina/index.phphttp://www.scritube.com/biologie/index.phphttp://www.scritube.com/arta-cultura/index.phphttp://www.scritube.com/administratie/index.phphttp://www.scritube.com/exploreaza.phphttp://www.scritube.com/


2/295

CONTABILITATEA PRIMAR

PLANUL DECONTURI GENERAL

;

CONTABILITATEACAPITALURILOR ,

ACTIVELORIMOBILIZATE ; STOCURILOR ;

DATORIILOR sI CREANELOR ; TREZORERIEI ;

CHELTUIELILOR sI VENITURILOR ;

ELEMENTELOR EXTRABILANIERE .

2.1. ORGANIZAREA sI CONDUCEREA

CONTABILITII ENTITILOR

Contabilitatea financiara denumita si generala reflecta pozitiafinanciara , performantele financiare , fluxuri de trezorerie , modificareacapitalului propriu ale unei entitati , privite prin prisma relatiilor cu tertii .Prin intermediul contabilitatii financiare , statul realizeaza un control asupramodului de evaluare a activelor , datoriilor , capitalurilor proprii , cheltuielilorsi veniturilor care stau la baza stabilirii rezultatelor financiare , a impozitelor, taxelor si contributiilor datorate de entitati .

n conformitate cu L 82 /2001 raspunderea pentru organizarea siconducerea contabilitatii revine administratorului , ordonatorului de credite sau

altor persoane care au obligatia gestionarii unitatii respective . Contabilitatease organizeaza si se conduce de regula n compartimente distincte condusede catre directorul economic , contabilul sef sau o alta persoana mputernicitasa ndeplineasca acesta functie . Aceste persoane trebuie sa aiba studiieconomice superioare . Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe bazade contracte de prestari de servicii n domeniul contabilitatii ncheiate cupersoane fizice sau juridice autorizate potrivit legii , membre C.E.C.C.A.R.
http://ad.z5x.net/clk?3,eJytjVFPgzAUhX.N3pC0pcOSxocOxuJcnWj3wN5aYEChg2C1yX69xCzOxFe.nOSee3JPLgwoIlJKDDFRRIUhQBQGYVSCUyhPSw9QShFe3kc4gjDyFIlEDEaxdbFYl5x98.R54Bn7xeN1EraqWZJuVLa.JqZ8jdm.kBjT8Nu.elZCWI-Gl7PIV7ez5y7XB7ffZGAn6gvXneUi7fkbbHLd6J1IdX5Ju6NggOutyd1P88HzGmvHRcAWKJ3lnPPfi6m1H6ryi8HMUVUM58G01WxnZ6Vq-9ZK-2eXd-PUGjlJjEOE.LEZvwBiVm-q,http://ad.z5x.net/clk?3,eJytjVFPgzAUhX.N3pC0pcOSxocOxuJcnWj3wN5aYEChg2C1yX69xCzOxFe.nOSee3JPLgwoIlJKDDFRRIUhQBQGYVSCUyhPSw9QShFe3kc4gjDyFIlEDEaxdbFYl5x98.R54Bn7xeN1EraqWZJuVLa.JqZ8jdm.kBjT8Nu.elZCWI-Gl7PIV7ez5y7XB7ffZGAn6gvXneUi7fkbbHLd6J1IdX5Ju6NggOutyd1P88HzGmvHRcAWKJ3lnPPfi6m1H6ryi8HMUVUM58G01WxnZ6Vq-9ZK-2eXd-PUGjlJjEOE.LEZvwBiVm-q,


3/295

Raspunderea pentru aplicarea necorespunzatoare a reglementarilorcontabile revine directorului economic , contabilului sef sau altei persoanemputernicite sa ndeplineasca aceasta functie mpreuna cu personalul dinsubordine . n cazul n care contabilitatea este condusa pe baza de contractede prestari servicii n domeniul contabilitatii ncheiate cu persoane fizice sau

uridice autorizate potrivit legii membrii C.E.C.C.A.R. , raspunderea pentruconducerea contabilitatii revine acestora potrivit legii si prevederilorcontractuale .

Institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata n compartimentedistincte sau care nu au personal cu contract individual de munca potrivitlegii pot ncheia contracte de prestari servicii pentru conducerea contabilitatiisi ntocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale cu societaticomerciale de expertiza contabila sau cu persoane fizice autorizate conformlegii . ncheierea contractelor se face cu respectarea reglementarilor privindachizitiile publice de bunuri si servicii iar plata serviciilor se face din

fonduri publice cu aceasta destinatie .

2.2. Planul contabil general

Planul contabil general reprezinta un sistem coerent al teoriilor sidoctrinelor care ghideaza practica contabila la nivelul unei natiuni impusentitatilor prin reglementari exprese la recomandarea si cu avizulorganismelor consultative n materie de normalizare contabila . Planulcontabil cuprinde terminologia specifica si planul de conturi , reguli simetode de :

Evaluare ;

Functionare a conturilor ;

ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare ;

Procedee de calculatie a costului ;

Elaborare a bugetelor analitice

Elementul de formalizare a planului contabil general este reprezentat

prin planul de conturi general care n Romnia este un produsguvernamental fiind reglementat la nivel national si obligatoriu pentru totioperatorii economici

Planul de conturi general delimiteaza sistemul de conturi si fiecarecont n parte prin :

Simbol cifric si denumire ;


4/295

ncadrare ntr - o clasa si grupa n raport de un anumitcriteriu ;

Continutul economic ;

Functia contabila ;

Corespondentele cu alte conturi ;

Monografia contabila a principalelor operatiunieconomice si financiare

Programul de dezvoltare a contabilitatii n Romnia la nceputul mileniuluial treilea prevede conformitatea cu Directivele Europene IV , VII , VIII siarmonizarea respectiv convergenta cu standardele interne de raportarefinanciara .

2.3. Contabilitatea capitalurilor

2.3.1. Definitii si structuri privind capitalurile

Capitalul reprezinta sursa de finantare durabila cu caracter stabil sipermanent al unei entitati economice sub forma echivalentului valoric alresurselor investite de proprietari sau terti pe termen lung .

Capitalul unei entitati mbraca urmatoarele forme :

- Capital propriu ;

- Datorii pe termen lung ;

- Provizioane

Capitalul propriu exprima dreptul actionarilor ( interesul rezidual ) nactivele entitatii dupa deducerea datoriilor .

Ecuatie bilantiera

Capital propriu ( A net c ) = ACTIVE - DATORII metoda

Bilant contabil substractiva

A net corectat


5/295

C ( A net c ) = capital social + rezerve + Rezultat reportatmetoda

aditiva

Se cunosc doua concepte cu privire la capital :

a) Conceptul financiar conform caruia capitalul este echivalentcu activul net reprezentnd puterea de cumparare investitade actionari si asociati n capitalul ntreprinderii ;

b) Conceptul fizic conform caruia capitalul exprima capacitateade exploatare a entitatii reprezentata prin diverse unitati deproductie specifice

456 = 1011

capital fizic % = 456 expresia capitalului financiar

211

212

301

1011 = 1012

Datoriile pe termen lung reprezinta resursele externe atrase pentrufinantarea activitatii pe termen lung altele dect datorii curente :

i. mprumuturi deemisiunea de obligatiuni ;

ii. mprumuturi bancare petermen lung ;

iii. Dobnzile aferente

acestora ;

Provizioanele se constituie n baza principiului prudentei si are caobiect acoperirea unor cheltuieli sau pierderi viitoare care pot fi prevazutesi estimate fara nsa a se cunoaste marimea lor exacta si data producerii lor.

Conform IAS 37 un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare


6/295

incerta . n contabilitate provizioanele sunt recunoscute n momentul n care :

o entitate are o obligatie curenta , generata de uneveniment anterior ;

este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesarapentru a onora obligatia respectiva ;

poate fi realizata o estimare credibila a valoriiobligatiei .

Provizioanele se pot distinge de alte datorii cum ar fi :

Datoriile din creditele comerciale sau cheltuieli angajate darneplatite , datorita factorului de incertitudine legat deexigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare

stingerii datoriei .Spre deosebire de acestea , datoriile din creditele comercialeconstituie obligatii de plata a bunurilor sau serviciilor ce aufost primite de la sau expediate de furnizori si care au fostfacturate sau a caror plata a fost convenita n mod oficial cufurnizorii .

Cheltuielile angajate sunt obligatii de plata pentru bunuri si serviciicare au fost primite de la sau expediate de furnizori dar care nu au fostnca platite , facturate sau nu s - a convenit oficial asupra platii lor inclusiv

salariile datorate angajatilor .Obligatia curenta este o obligatie legala care rezulta dintr - un contract , dinlegislatie sau o obligatie implicita spre exemplu obligatia pe care o entitatese angajeaza sa efectueze plati compensatorii pentru personalul disponibilizat.

Nu se recunosc provizioane pentru pierderi viitoare din exploatare .

Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt :

Litigii ; Amenzi ;

Penalitati ;

Despagubiri ;


7/295

Daune ;

Cheltuieli legate de activitatea de service n perioadade garantie ;

Actiuni de restructurare ; Pensii ;

Impozite ;

Alte operatiuni similare

Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri n functie de :

o Natura ;

o Scopul ;

o Obiectul pentru care au fost constituite

Provizioanele pentru restructurare se constituie n urmatoarele situatii :

i. Vnzarea sau ncetareaactivitatii unei parti a afacerii ;

ii. nchiderea unor sedii ale

entitatii ;

iii. Eliminarea unui nivel deconducere sau reorganizari fundamentale care au caefect semnificativ asupra activitatii .

Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare deplata datorate bugetului de stat n conditiile n care sumele respective nuapar ca datorie n relatia cu statul .

Provizioanele pentru pensii se stabilesc de catre specialistii n

domeniu .

Provizioanele trebuie sa fie strict corelate cu riscurile si cheltuielileestimate .

Provizioanele trebuie revizuite la data fiecarui bilant si ajustatepentru a reflecta cea mai buna estimare curenta . n cazul n care pentrustingerea unei obligatii nu mai este probabila o iesire de resurse ,


8/295

provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri .

n costul unei imobilizari corporale pot fi incluse si costurile estimate initialcu demontarea si mutarea acesteia la scoaterea din evidenta precum si curestaurarea amplasamentului pe care este pozitionata imobilizarea , atunci

cnd aceste sume pot fi estimate credibil si entitatea are obligatia legala dedemontare , mutare a imobilizarii si de refacere a amplasamentului .

Costurile estimate cu demontarea si mutarea imobilizarii corporaleprecum si cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc n valoareaacesteia n corespondenta cu un cont de provizioane respectiv 1513 -provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale .si alte actiunisimilare legate de acestea

213 = 1513

Provizioanele pot fi utilizate numai pentru scopul care au fostrecunoscute initial . Provizioanele se evalueaza naintea determinariiimpozitului pe profit . Provizioanele prezentate n bilant la alte provizioanetrebuie descrise n notele explicative daca acestea sunt semnificative .

2.3.2. Evaluarea capitalului entitatilor economice

Evaluarea capitalului are n vedere principalele valori cu ajutorulcarora se exprima capitalurile entitatilor economice si anume :

Valoarea nominala ;

VN =Capital socialNr A ( PS )

Valoarea contabila ( bilantiera )

VC =Cp ( A net C )Nr. Actiuni ( PS )

VN VC sau VN VC

Activ net = A - D

Valoarea de emisiune ( pretul care trebuie platit de catre cei care subscriuactiuni sau parti sociale )

456 = 1011

Valoarea financiara este data de echivalentul corespunzator capitalizarii


9/295

dividendului anual pe o actiune n functie de rata medie a dobnzii pepiata

Vf =Dividend distribuit pe actiuneRata medie a dobnzii pe piata

Valoarea de randament este valoarea corespunzatoare profitului net peactiune care se poate capitaliza n cursul exercitiului , avnd n vedere ratamedie a dobnzii pe piata

Vr =Dividend distribuit pe actiune + cota parte din profit

ncorporat n rezerveRata medie a dobnzii pe piata

2.3.3. Analiza si functionarea conturilor de capital

Sub aspectul continutului economic conturile de capital reflectaresurse proprii si externe atrase pentru finantarea activitatii pe termen lung .

Dupa functia contabila sunt n general conturi de pasiv , exceptie facconturile :

109 - actiuni proprii ;

109 - actiuni proprii ;

129 - repartizarea profitului ;

169 - prime privind rambursarea obligatiunilor

care sunt conturi de activ .

precum si conturile

precum si conturile

107 - rezerve din coversie ;

107 - rezerve din coversie ;

108 - interese minoritare ;

117 - rezultatul reportat ;


10/295

121 - profit si pierdere

conturi bifunctionale

OMFP 2374 / 2007 rentoduce n planul de conturi grupa 14 , cstiguri sau

pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuitsau anularea instumentelor de capitaluri proprii respectiv conturile 141cstiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii- cont de pasiv si 149 pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea ,cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu careeste cont de activ .

OMFP 2374 / 2007 rentoduce n planul de conturi grupa 14 , cstiguri saupierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuitsau anularea instumentelor de capitaluri proprii respectiv conturile 141

cstiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii- cont de pasiv si 149 pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea ,cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu careeste cont de activ .

Contul 109 "Actiuni proprii" tine evidenta actiunilor proprii , rascumparatepotrivit legii .

Operatiuni :

evidentierea pretului de achizitie al actiunilor proprii rascumparate

;109 = 512

reducerea capitalului cu valoarea actiunilor proprii rascumparate sianulate ;

1012 = 109

evidentierea diferentei ntre valoarea de rascumparare ainstrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea nominala ;

149 = 109 cedare cu titlu gratuit

evidentierea vnzarii pe credit sau ncasarii actiunilor proprii ;

% = 109

461


11/295

512

soldul reprezinta valoarea actiunilor proprii rascumparate existente.

Contul 141 "Cstiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelorde capitaluri proprii "

evidentierea diferentei dintre pretul de vnzare al instrumentelorde capitaluri proprii si valoarea lor de rascumparare :

% = 141

461

512

evidentierea diferentei ntre valoarea nominala a instrumentelor decapitaluri proprii anulate si valoarea lor de rascumparare la celeanulate

1012 = 141

evidentierea cstigurilor legate de vnzarea sau anulareainstumentelor de capitaluri proprii transferate la rezerve

141 = 1068

Contul 149"Pierderi legate de emiterea ,rascumpararea ,vnzarea ,cedareacu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu"

evidentierea pierderilor legate de emiterea , rascumpararea , cedareacu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri propriiacoperite de rezerve

1068 = 149

2.3.4. Aplicatii practice privind conturile de capitaluri

Exemplul 1

O societate comerciala hotaraste majorarea capitalului social cu 1.000 leiprin compensarea unei datorii fata de un furnizor de imobilizari

Emisiune de actiuni


12/295

456 = 1011 1.000 lei 456 = % 1.000 lei404 = 456 1.000 lei 1011 900 lei1011 = 101 1.000 lei 1044 100 lei

Exemplul 2

Se majoreaza capitalul social prin conversia unui algoritm n valoarede 7.000 lei n actiuni n schimbul acestor obligatiuni societatea emiteactiuni , VN a unei actiuni fiind de 1.000 lei iar valoarea de emisiune 1.400lei

Emiterea

456 = % 7.000 lei

1011 5.000 lei Valoare nominalaprima1044 2.000 lei

n 1011 se regaseste valoarea nominala

161 = 456 7.000 lei1011 = 1012 5.000 lei

Daca se nchide si prima

1044 = 1011 2.000 lei

Exemplul 3

Din contabilitatea unei societati comerciale se extrag urmatoarele date lasfrsitul exercitiului financiar :

Capital social = 30.000 leiRezerve legale = 2.000 leiVenituri obtinute = 40.000 lei

Cheltuieli efectuate : 20.000 lei , din care 8.000 lei reprezinta cheltuieli cu

impozitul pe profit pna n luna noiembrie , inclusiv .Sa se ntocmeasca formula contabila de nregistrare a repartizarii la rezervelegale a unei parti din profitul unitatii .

Venituri = 40.000 leiCheltuieli = 12.000 leiCheltuieli cu impozitul pe 8.000 lei


13/295

profit =

28.000 x 5 % = 1.400 lei

Pb(Pc) = venituri - cheltuieli

Pf(Pim) = Pb + cheltuieli nedeductibile - venituri neimpozabile

20% x 30.000 = 6.000 lei

129 = 1061 1400 lei

Exemplul 4

Sa se nregistreze n contabilitate repartizarea profilului net pe urmatoareledestinatii :

Dividende de plata = 12.000 leiCresterea capitalului social = 5.000 leiParticiparea salariatilor la profit = 15.000 leiRezerve statutare = 1.000 leiVersaminte la buget a regiei autonome = 8.000 lei

Nota

Conform articolului 222 alineatul (4) si ( 5 ) sumele reprezentndrezervele constituite din profitului financiar curent n baza unor prevederilegale se nregistreaza prin articolul contabil 129 = 1061 . Profitul contabil

ramas dupa aceasta repartizare se preia la nceputul exercitiului financiarurmator n contul 117 rezultatul reportat de unde urmeaza a fi repartizat pecelelalte destinatii legale . Evidentierea n contabilitate a destinatiilorprofitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala a actionarilor sauasociatiilor care a aprobat repartizarea profitului prin nregistrarea sumelor ,reprezentnd dividende cuvenite actionarilor , rezerve si alte destinatii potrivitlegii .

Entitatile nu pot reveni asupra nregistrarilor efectuate cu privire larepartizarea profitului .

(4) si (5) Pierderea contabila reportata se acopera din profitulexercitiului financiar si cel reportat din rezerve , prime de capital si capitalsocial ; potrivit hotarrii AGA cu respectarea legii .

nchiderea conturilor 121 , 129 se efectueaza la nceputul exercitiuluifinanciar urmator celui pentru care se ntocmesc situatiile anuale . Ca urmare, cele doua conturi apar cu soldurile corespunzatoare n bilantul ntocmitpentru execitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale .


14/295

121 = 117 41.000

117 = % 26.000

457 12.000

1012 5.0001063 1.000446 8.000

Cu privire la repartizarea profitului net ca prime reprezentnd participareasalariatilor la profit OMFP 2374/2007 prevede nregistrarea :

641 = 424 15.000

117 = 424 15.000

Exemplul 5

Societate comerciala urmeaza sa primeasca n contul bancar o subventie de30.000 lei pentru procurarea unui utilaj . Dupa achizitionarea utilajului nvaloare de 50.000 + TVA 19% se achita factura prin banca . Durata deutilizare a utilajului este de 5 ani .Sa se nregistreze n contabilitate acesteoperatii , inclusiv amortizarea lunara a utilajului si trecerea la venituri a uneiparti din subventie .

nregistrarea subventiei de primit

445 = 131 30.000

ncasarea subventiei de primit

5121 = 445 30.000

Achizitionarea utilajului

% 404 59.500

2131 50.000

4426 9.500

Achitare

404 = 5121 59.500

Amortizare


15/295

An I 6811 = 2813 10.000

131 = 7584 6.000

An II 6811 = 2813 10.000

131 = 7584 6.000

An III 6811 = 2813 10.000

131 = 7584 6.000

An IV 6811 = 2813 10.000

131 = 7584 6.000

mprumuturi din emisiunea de obligatiuniExemplul 6

O societate comerciala emite un pachet de 1000 obligatiuni cuvaloarea nominala de 25.000 lei , care se vnd prin banca la pretul de 20.000lei/bucata . Obligatiunile se rascumpara n numerar dupa 2 ani , apoi seanuleaza . Primele de rambursare se amortizeaza n doua transe anuale egale.

nregistrati n contabilitate operatiunile :

VN

VE ( pretul de vanzare cumparare ) Ve VN

Vr VN

Vr VE

nregistrarea emisiunii de obligatiuni

% = 161 25.000.000461 20.000.000169 5.000.0005121 = 461 20.000.000

Prima de rambursare = VN - VE

Anul I 6868 = 169 2.500.000Anul II 6868 = 169 2.500.000


16/295

Rascumpararea

505 = 5121 25.000.000161 = 505 25.000.000

2.4.Contabilitatea imobilizariilor sau active imobilizate

2.4.1.Definitii si structuri privind imobilizarile

Imobilizarile denumite si active imobilizate sunt activele generatoarede beneficii economice , detinute pe o perioada mai mare de un an .

Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul unui activ de acontribui direct sau indirect la fluxul de trezorerie sau de echivalente aletrezoreriei catre entitate .

Potentialul poate fi unul productiv fiind parte a activitatii deexploatare .

Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate deutilizare economica se efectueaza n mod sistematic, reducndu-se valoareacontabila a acestora .

Vc = Vi (cost) - deprecierile ( amortizare si ajustare )

Prin durata de utilizare economica se ntelege durata de viata utila ,

aceasta reprezentnd :

perioada n care un activ este prevazut a fi disponibilpentru utilizare de catre o entitate

numarul unitatilor produse sau a unor unitati similare ce seestimeaza ca vor fi obtinute de entitate prin folosireaactivului respectiv .

Activele imobilizate cuprind 3 mari structuri :

a) imobilizari necorporale

b) imobilizari corporale

c) imobilizari financiare

A. Imobilizari necorporale sunt active identificabile nemonetare farasuport material , detinute pentru utilizare n procesul de productie sau


17/295

furnizare de bunuri sau servicii , pentru a fi nchiriat tertilor sau pentruscopuri administrative . Un activ necorporal va fi recunoscut n bilant dacase estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costulactivului poate fi evaluat n mod credibil .

Imobilizarile necorporale se amortizeaza dupa metoda liniara (limitativ ) pe perioada generarii de beneficii economice pentru entitate .

OMFP 1752/2005 coroborat cu OMEF 2374/2007 prezinta cu privire laimobilizarile necorporale urmatoarele :

a. cheltuielile de constituire atunci cnd sunt imobilizate , seamortizeaza n cadrul unei perioade de maximum 5 ani .Sumele nregistrate la cheltuielile de constituire trebuieexplicate n note explicative

b. cheltuielile de dezvoltare sunt generate de aplicarearezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte n scopul realizariide produse sau servicii noi sau mbunatatite substantialnaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii . Cheltuielilede dezvoltare se amortizeaza pe perioada contractului saudurata de utilizare dupa caz . n cazul n care acesteadepasesc 5 ani terbuie motivate n notele explicative . nsituatia n care cheltuielile de constituire si de dezvoltare nuau fost amortizate integral nu se face nici o distribuire deprofituri cu exceptia cazului n care suma rezervelordisponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel

putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate .c. concesiunile , brevetele , licentele , marcile comerciale ,

drepturile si activele similare reprezinta aport , achizitionatesau dobndite pe alte cai se nregistreaza ca imobilizarilenecorporale la valoarea de aport sau costul de achizitie dupacaz . Concesiunile primite se reflecta ca imobilizarilenecorporale atunci contractul de concesiune stabileste o duratasi o valoare determinata pentru concesiune . Amortizareaconcesiunii urmeaza a fi nregistrata pe durata de folosire aacesteia stabilita potrivit contractului . n cazul n carecontractul prevede plata unei chirii si nu o valoareamortizabila n contabilitatea entitatii care primesteconcesiunea , se refera la cheltuielile reprezentnd chiria fararecunoasterea unei imobilizari necorporale .

d. fondul comercial apare de regula la consolidare si reprezintadiferenta dintre costul de achizitie si valoarea la datatranzactiei a partii din activele nete achizitionate de catre o


18/295

entitate . Fc = Ca - Vj (valoarea activelor nete ) . Fondulcomercial se amortizeaza de regula ntr-o perioada demaximum 5 ani . Atunci cnd entitatile apreciaza o durata maimare fara ,nsa , a se depasi durata de utilizare economica .aceasta trebuie motivata n notele explicative .

e. Avansuri si alte imobilizari necorporale . n categoria avansurise nregistreaza avansurile acordate furnizorilor de imobilizarinecorporale , programele informatice , create de entitati sauachizitionate de la terti precum si alte imobilizari necorporale. Un activ necorporal se evalueaza initial la costul deachizitie sau de productie . Un element necorporal reportatdrept cheltuiala ntr-o perioada nu poate fi recunoscut ulteriorca parte din costul unui activ . Cheltuielile ulterioare efectuatecu un activ necorporal , dupa cumparare sau finalizare , senregistreaza n conturile de cheltuieli atunci cnd sunt

efectuate . Cheluielile ulterioare vor majora costul activuluiatunci cnd se estimeaza generarea de beneficii economiceviitoare peste performanta prevazuta initial si pot fi evaluatecredibil .

B. Imobilizarile corporale sunt acele active tangibile utilizate pe obaza continua de catre entitati n productia de bunuri , prestarea de servicii ,scopuri administrative sau pentru a fi nchiriate tertilor , fiind utilizate pe operioada mai mare de un an .

Imobilizarilor corporale le sunt specifice urmatoarele concepte :

costul activului ( valoarea de intrare ) - reprezinta sumaplatita numerar sau echivalente de numerar ori valoareajusta a altor contraprestatii efectuate pentru achizitionareaunui activ la data achititiei sau constructia acestuia la datareceptiei .

amortizarea este procesul de stocare sistematica a valoriiamortizabile a unui activ pe ntreaga sa durata de viata utila.

Valoarea amortizabila este reprezentata de costul activului sau alta valoaresubstituita costului n situatia financiara din care s-a scazut valoareareziduala .

Vamortizabila = C(Vi) - valoare reziduala

Valoarea de amortizare poate fi mai mica .


19/295

Valoarea reziduala reprezinta valoarea neta pe care o entitateetimeaza ca o va obtine pentru un activ la sfrsitul de viata utila dupadeducerea costurilor de cedare estimate .

Valoarea contabilla a unui activ imobilizat este valoarea din bilant .

Vc = Vi ( cost ) - deprecieri ( amortizari si ajustari )

Valoarea justa - pretul la care este tranzactionat un activ sau decontato datorie ntre doua parti aflate n cunostiinta de cauza n cadrul uneitranzactii cu pretul determinat obiectiv .

Pierderile din depreciere reprezinta diferenta dintre valoarea contabilasi valoarea recuperabila .

Contabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii :

terenuri

amenajari de terenuri .

Contabilitatea analitica presupune diferentierea pe grupe : terenuriagricole , silvice , fara constructii , cu zacaminte .

n cadrul imobilizarii corporale trebuie evidentiate distinctimobilizarile n curs , inclusiv avansurile acordate furnizorilor de imobilizari .

Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui plande amortizare de la data punerii n functiune pna la recuperarea integrala avalorii de intrare .

Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate , nchiriate saulocatie de gestiune se calculeaza si nregistreaza n contabilitate de catreentitatea care le are n proprietate .

Se supune de asemenea amortizarii investitile efectuate la imobilizaricorporale luate cu chirie pe durata contractului de nchiriere . La expirareacontractului de nchiriere valoarea investitiilor efectuate si amortizarii

corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii . n functie de cauzelecuprinse n contractul de nchiriere transferul poate reprezenta o vnzare deactive sau alta modalitate de cedare.

2.4.2 Evaluarea imobilizarilor corporale

Evaluarea unei imobilizari la intrare (initiala ) se face la costul de achizitie ,costul de productie , valoarea de aport , valoarea justa etc . La data bilantului


20/295

evaluarea imobilizarilor se face la valoarea de intrare denumita si cost dincare se deduc amortizarile , ajustarile si pierderile de valoare cumulate . Estedenumita valoarea contabila sau neta .

Atunci cnd entitatile aplica tratamente de evaluare alternative ,

imobilizarile pot fi reevaluate , n sistemul financiar , fiind evidentiatavaloarea reevaluata . Reevaluarea imobilizarilor se face de regula la valoareausta determinata de regula de profesionisti calificati n evaluare , membrii ai

unui organism profesional n domeniu . La reevaluarea unei imobilizaricorporale , amortizarea cumulata este tratata n doua moduri , aplicndu-sedoua metode :

1) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabilebrute a activului , astfel nct valoarea contabila dupareevaluare sa fie egala cu valoarea reevaluata ( metoda bruta) si se aplica cnd activele sunt evaluate pe baza de indici

de crestere .2) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si

valoarea neta determinata n urma corectarii cu ajustarile devaloare ( metoda valorii nete ) .

2.4.3.Analiza si functionarea conturilor de imobilizari

Dupa continutul economic conturile de imobilizari reflecta activegeneratoare de beneficii economice ce pot fi evaluate n mod credibil ,destinate utilizarii pe baza continua (mai mult de un an ) n activitatea de

productie , comercializare , nchiriere sau pentru scopuri administrative . Dupafunctia contabila sunt n general conturi de activ , debitndu-se cu intrarilesau cresterile de valoare ale imobilizarilor si creditndu-se cu iesirile saudeprecierile sau pierderile de valoare .

Exceptie conturile :

grupa 28 amortizari privind imobilizarile

grupa 29 ajustari si pierderi de valoare

cont 269 varsaminte efectuate pentru imobilizarifinanciare .

Contabilitatea analitica a imobilizarilor se tine pe grupe deimobilizari si pe fiecare categorie n parte .

Imobilizarile sunt supuse amortizarii , pentru care reglementarile din Romniaprevad 3 metode :


21/295

-liniara

-degresiva

-accelerata

Normele internationale prevad si alte metode de amortizare :

-softy

-crescatoare

-globala de amortizare

-km parcursi ( dupa ianuarie 2004 )

2.4.4. Aplicatii

Exemplul 1

La sfrsitul exercitiului N se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de8.000 lei . Valoarea de intrare a utilajului este de 7.500 lei , iar amortizareacumulata este de 2.500 lei . Calculati si nregistrati suma din reevaluarefolosind metode cunoscute .

Vc ( neta ) = Vi (c) - amortizarea cumulata = 7.500 - 2.500 = 5.000

Rezerva din reevaluare = valoarea justa - Vc ( neta ) = 8.000 - 5.000 =3.000

Valoarea deintrare

actualizata

= Valoarea de intrarex

V justa= 7.500x

8.000= 12.000V contabila

neta 5.000

Amortizareactualizata = Amortizare cumulata x

V justa=2.500x 1,6 = 4.000

V contabila neta

Viactualizata - Vi = 12.000 - 7.500 = 4.500 lei

Amortizare actualizata - amortizare cumulata = 4.000 - 2.500 =1.500 lei

nregistrare n contabilitate

a) metoda valorii brute (evidentierea diferentelor dinactualizare )


22/295

213 = % 4.5002813 1.500105 3.000

b) metoda valorii nete ( eliminarea amortizarii cumulate )

213 = 105 3.0002813 = 213 2.500

% = 105 3.000213 500

2813 2.500

Exemplul 2

Conducerea unei ntreprinderi decide sa reevalueze constructiile sale .Activele n cauza au fost achizitionate la un cost de 800.000 lei si sunt

amortizate pentru suma de 200.000 lei . Valoarea justa a constructiilordeterminata de experti este 900.000 lei . Sa se contabilizeze operatia deevaluare , stiind ca IAS 16 imobilizari corporale foloseste ca procedee dereevaluare metoda valorii brute

Vc neta = 800.000 - 200.000 = 600.000

Rezerva de reevaluare = 900.000 - 600.000 = 300.000

V intrareactualizata

= V intrare x Vjusta = 800.000x

900.000 =1.200.000

V contabila neta 600.000Amortitareactualizata

= amortizare cumulatax

V justa = 200.000 x1,5 = 300.000V contabila neta

Valoare de intrare actualizata - Valoare intrare

= 1.200.000 - 800.000 = 400.000

Amortizare actualizata - amortizare cumulata

= 300.000 - 200.000 = 100.000

213 = % 400.0002813 100.000105 300.000

SAU

213 = 105 400.000105 = 2813 100.000


23/295

Exemplul 3

O ntreprindere al carui obiect de activitate este locatia de mijloace detransport pune n practica o politica de nchiriere a vehiculelor timp de 3

ani dupa care le vinde la valoarea contabila neta .Conducerea ntreprinderiisi expertii sai estimeaza ca vehiculul se depreciaza astfel :

o n primul an - 30 %

o n al doilea an - 25 %

o n al treilea an - 15 %

Sa se calculeze amortizarea stiind ca entitatea aplica IAS 16 pentru un costal vehiculului de 300.000 .

Procentul de amortizare 30 + 25 + 15 = 70 %

Dupa 3 ani vehicolul va fi amortizat 210.000 adica :

n primul an 300.000 x 30% 90.000 6811 = 2813n al doilea an 75.000 6811 = 2813n al treilea an 45.000 6811 = 2813

210.000

valoarea contabila neta = 300.000 - 210.000 = 90.000

Exemplul 4

Pentru a realiza un contract ce vizeaza furnizarea a 240.000 piese npatru ani ,o ntreprindere a pus la punct o masina speciala al carei cost deproductie este 240 milioane . n acord cu clientul , scadentarul livrarilor depiese a fost programat dupa cum urmeaza :

n primul an 25.000n al doilea an 60.000n al treilea an 100.000

n al patrulea an 55.000TOTAL 240.000

Masina este scoasa din functiune la sfrsitul perioadei de derulare acontractului .

Sa se calculeze amortizarea imobilizarii IAS 16 prin metoda carereflecta cel mai bine ritmul n care se consuma avantajele economice .


24/295

A1 =25.000

x 240.000.000 = 25.000.000 lei240.000pondere Costul masinii ( 6811 = 2813 )

A2 =60.000

x 240.000.000 = 60.000.000 lei240.000

A3 = 100.000 x 240.000.000 = 100.000.000 lei240.000

A4 =55.000

x 240.000.000 = 55.000.000 lei240.000

Exemplul 5

La 30 decembrie anul N o ntreprinderea achizitionase un echipamentde 147.000 lei . Durata de viata este de 7 ani , dar conducerea estimeazavnzarea echipamentului dupa 5 ani de utilizare . Valoarea reziduala estimata47.000 lei . Sa se calculeze si contabilizeze amortizarea imobilizarii n

exercitiul N+1 conform IAS 16.

Echipament147.000

Durata de viata 7ani

Vnzare dupa 5 ani de utilizare

Valoare reziduala estimata 47.000

Vamortizabila = Vi(c) - Vreziduala = 147.000 - 47.000 = 100.000lei

AN+1 : na =1

x 100 =1

X 100.000 = 200DN 5

100.000 x 20 % = 20.000

6811 = 2813

Exemplul 6

O ntrepridere a cumparat n anul N un mijloc de transport de260.000 . Conducerea estimeaza ca durata de utilizare a mijlocului detransport este de 5 ani , valoarea reziduala de 20.000 .Sa se calculezeamortizarea prin metoda softy ( SYD ) stiind ca cifrele atasate celor 5 anisunt 54321 .


25/295

A1 = Va x Pai

Pai =Cifra atasat anului

cifrei anilor

Va = 260.000 - 20.000 = 240.000

An 1 =240.000 x 5

= 80.0001+2+3+4+5

An 2 =240.000 x 4

= 64.00015

An 3 =240.000 x 3

= 48.00015

An 4 =240.000 x 2

= 32.00015

An 5 =240.000 x 1

= 16.00015

Exemplul 7

Datele identice cu cele de mai sus nsa cifrele atasate sunt 86321 .

Va = 260.000 - 20.000 = 240.000

( 6811 = 2813 )

An 1 =240.000 x 8

= 96.0008+6+3+2+1

An 2 =240.000 x 6

= 72.00020

An 3 =240.000 x 3

= 36.00020

An 4 =240.000 x 2

= 24.00020

An 5 =240.000 x 1

= 12.00020

240.000

Exemplul 8 IAS 17

Pe 1.08 anul N o societate x a semnat un contract de vnzareasortata cu o locatie pentru o cladire . Cladirea avea o valoare contabila de15.000 lei . Amortizarea calculata pna n momentul vnzarii este de 6.250lei . Durata contractului de nchiriere este de 4 ani .Pretul de vnzare 22.500si chiriile corespund valorii juste . Sa se contabilizeze operatia lease bach


26/295

conform IAS 17 contracte de leasing .

Valoare cladire 15.000

Amortizare 6.250

Contract de nchiriere 4 ani

Pret vnzare 22.500

vnzare cladire :

461 = 7583 22.500461 = 4427 4.275% = 212 21.5002812 6.250

6583 15.000nregistrarea chiriei

612 = 46222.500

= 5.6254

462 = 5121 5.625

Metoda degresiva

Exemplul 9 . Societatea comerciala x achizitioneaza o instalatie

tehnica n valoare de 400 milioane + TVA . Plata se face prin intermediulunui bilet la ordin acceptat de furnizor .

Durata utila de viata este de 4 ani n amortizari degresive si 15 aniamortizari liniare ( AD2 ) :

% = 404 476.000.000213 400.000.000

4426 76.000.000404 = 405 476.000.000405 = 5121 476.000.000

a) Amortizare AD1

n(C)d = na(C)liniara x kn

nliniara =1

x 100 = 25 %4


27/295

ndegresiva = 25 % x 1,5 = 37,5 %

AnulValoare

amortizabilaAmortizare

anualaAmortizarecumulata

Valoareramasa de

amortizat1 400.000.000 150.000.000 150.000.000 250.000.0002 400.000.000 94.000.000 244.000.000 156.000.0003 400.000.000 78.000.0004 78.000.000

An 2 = 250.000.000 x 37,5 % = 94.000.000

An 3 = 156.000.000 x 37,5 % = 58.000.000

156.000.000 : 2 = 78.000.000

b) AD2

DVU = 15 ani ( durata de viata utila )

b1) DAR ( durata de amortizare recalculata )

DAR =1

x 100nd

nd = nl x K =1

x 100 x 2,5 = 16,6615

DAR = 1 x 100 = 6 ani16,66

6 ani exprima numarul de ani cu care se reduce durata de viatautila ca influenta a uzurii morale

b2) DAI = durata de amortizare integrala

DAI = DVU - DAR

= 15 ani - 6 ani

= 9 ani

b3)durata de amortizare degresiva din amortizarea integrala

DAI - DAR = 9 - 6 = 3 ani amortizare degresiva

b4)durata de amortizare n sistem liniar


28/295

DAL = DAI - DAD = 9 - 3 = 6 ani

2.5.Contabilitatea stocurilor si a productiei

n curs de executie

2.5.1.Definitii si caracteristici ale stocurilor

Stocurile sunt active circulante , destinate vnzarii , n curs deproductie , sau sub forma de materii prime , materiale si alte consumabile ceurmeaza a fi folosite n procesul tehnologic sau pentru prestarea de servicii.

Un activ se clasifica ca circulant atunci cnd :

este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau nscopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat ntermen de 12 luni de la data bilantului ;

este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare side numerar a caror utilizare nu este restrictionata.

Principalele caracteristici ale stocurilor :

-se afla succesiv in diferite faze ale procesului de productie

-descriu mai multe rotatii in cadrul perioadei de gestiune -sunt destinate consumului la prima utilizare

-contribuie la realizarea cifrei de afaceri ale entitatii

2.5.2 nregistrarea , costul , evaluarea

si metode de evidenta a stocurilor

2.5.2.1.nregistrarea si costul stocurilor

n conformitate cu legea contabilitatii detinerea cu orice titlu debunuri materiale , de bunuri de valoare , numerar si alte drepturi si obligatiiprecum si efectuarea de operatii economice fara sa fie nregistrate incontabilitate sunt interzise . Intrarea stocurilor precum si iesirea acestoratrebuie contabilizate la receptie si la vnzare indiferent daca entitatea detine


29/295

sau nu documente justificative conform legii .

Costul costurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitieisi prelucrarii precum si alte costuri suportate pentru a duce stocurile nforma si la locul n , care se gasesc n stare de utilizare . Acesta trebuie

folosit pentru evaluarea stocurilor la intrare , la iesire ,la inventariere si lanchiderea execitiului financiar .

La inventariere si la nchiderea execitiului financiar evaluareastocurilor trebuie efectuata la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarearealizata neta .Valoarea realizabila neta este pretul de vnzare estimat ce arputea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale ale activitatii mai putincosturile estimate pentru finalizarea bunului si costurile necesare cedarii .

Principalele structuri care reflecta valoarea stocurilor sunt :

-costul de achizitie -costul de productie

-costul standard

-pretul cu amanuntul

Ca = Pc + Cheltuieli transport + taxe nerecuperabile + alte cheltuielinecesare achizitiei si a ducerii n stare de utilizare

Cp = ( C materie prima + C manopera + alte cheltuieli ) + cheltuieli indirecteCostul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si a acelor bunuri

si servicii produse si destinate unor comenzi ferme trebuie determinat prinmetoda identificarii specifice .

n functie de specificul activitatii pentru determinarea costurilor :

o -metoda costului standard n activitatea de productie

o -metoda pretului cu amanuntul n sfera comercializarii

Costul standard ia n cosiderare nivelurile normale ale materialelor ,consumabilelor , manoperei eficientei si capacitatii de productie , diferenta depret fata de costul de achizitiei sau productiei trebuie evidentiate distinct ncontabilitate si recunoscute n costul activului .

Repartizarea valorii bunurilor iesite se face cu coeficient derepartizare .


30/295

Kr=

Sold initial diferenta pret + diferenta pretintrareSold initial stocuri + rulaj intrari destocuri

Kr x Ve = diferenta pret iesiri

Pretul cu amanuntul se utilizeaza n cadrul comertului cu amanuntulpentru a determina la articole numeroase , miscarea rapida si care nu aumarje similare .

Pa = Ca + adaos + TVA neexigibil

TVA neexigibil = 19 % x ( Ca + Ac)

Reducerile comerciale in cazul stocurilor pot mbraca forma :

-rabaturile ( pentru defecte)

-remisele ( pentru depasirea volumului stabilit devnzari)

-risturnurile (pentru fidelitate , pentru ansambluloperatilor derulate cu un tert pentru o anumitaperioada)

Reducerile financiare mbraca forma sconturilor de decontare si se

acorda pentru achitarea datoriei nainte sau la termenul de exigibilitate .Sconturile apar doar la decontare .

Evaluarea la iesire a stocurilor fungibile se face la valoarea de intraredeterminata , folosind metodele : FIFO , CMP , LIFO .

2.5.2.2. Metode de evidenta sintetica

si analitica a stocurilor

n contabilitatea romneasca pentru evidenta sintetica si contabilizareastocurilor se folosesc doua metode :

a) Metoda inventarului permanent care presupune nregistrarea nconturile de stocuri a tuturor operatiilor de intrare si iesire astfel :

-la intrare avem conturi de stocuri = conturi de furnizori3xx=401


31/295

-la iesire avem conturi de cheltuieli = conturi de stocuri6xx=3xx

Metoda prezinta avantajul cunoasterii n orice moment a nivelurilorstocurilor

b) Metoda inventarului intermitent . Se recomanda ntreprinderi micisi mijlocii , ntruct prezinta dezavantajul ca nu permite cunoasterea n oricemoment a nivelului stocurilor ci doar dupa inventariere .

Stabilirea iesirilor de stocuri se face dupa inventariere .

E = sold initial + intrari - sold final (inventariat)

n contabilitate vor fi de forma :

la intrare :

cont de cheltuieli = conturi de furnizori

6xx = 4xxx

la inventariere

conturi de stocuri = conturi de cheltuieli

n situatia contabilizarii stocurilor dupa metoda inventarului

permanent , reglementarile n vigoare prevad n scopul cunoasterii corecte dinpunct de vedere cantitativ si valoric a stocurilor aflate n gestiunea entitatiipe fiecare categorie , organizarea contabilitatii dupa urmatoarele metode :

i. metoda cantitativ valorica care presupune tinereaunei evidente cantitative la locul de depozitare , folosind fiselede magazie iar n contabilitate evidenta cantitativ valoricafolosind fisele de cont analitice ;

ii. metoda operativ contabila sau pe solduri -presupune nregistrarea stocurilor la locul de depozitare

cantitativ iar la contabilitatea valorica pe gestiuni iar n cadrulacestora pe grupe si sub grupe de bunuri :

-fisa de magazie

-registrul stocurilor

iii. metoda global valorica are n vedere cunoasterea


32/295

evidentei numai valoric att la nivelul gestiunii ct si lanivelul contabilitatii .Se foloseste n comerturi cu amanuntul , lanivelul gestiunilor , magazinelor ( raport de gestiune fise decont pentru operatii diverse ) , dar numai valoric .

2.5.3.Analiza si functionarea conturilor de stocuriDupa continutul economic conturile de stocuri si productiei n curs

de executie reflecta active circulante sub forma de materii prime , materiale ,produse , animale , pasari , marfuri , ambalaje , lucrari si servicii precum siproductia si lucrarile n curs de executie .

Dupa functia contabila conturile de stocuri sunt n general conturi deactiv ,debitndu-se cu intrarile sau cresterile de valoare si creditndu-se cuiesirile sau ajustarile si pierderile de valoare ale stocurilor .

Exceptii fac conturile de diferense de pret , precum conturile dingrupa 39 ajustarii pentru deprecierea si pierderile de valoare care suntconturi de pasiv .

2.5.4.Studii de caz privind stocurile si

productia n curs de executie

Problema :

Determinati valoarea iesirilor si stocul final pentru materia prima x

n baza urmatoarelor date :

- stoc initial 5.000 bucati la pretul de 1.000 lei/bucata

- ntrari 5.01 N. 2.000 bucati la pretul de 1.200 lei/bucata

- intrari 10.01 N 3.500 bucati la pretul de 900 lei /bucata

- iesiri 06.01 N 4.000 bucati



Folositi metode cunoscute , nregistrati operatiunile n contabilitate

a)cost mediu ponderat (CMP)-metoda echilibrata

CMP = Siv + Iv


33/295

Sic + Ic

VE = CE x CMP

06.01. N

CMP =(5.000 x 1.000) + (2.000 x 1.200)

= 1.057,145.000 + 2.000

VE = 4.000 x 1.057,14 = 4.228.560

Vstoc final = 7.400.000 - 4.228.560 = 3.171.440

08.01 N

CMP =3.171 440 + 0

= 1.057,143.000

VE = 1.000 x 1.057,14 = 1.057.140

Vstoc final = 3.171.440 - 1.057.140 = 2.114.300

12.01 N

CMP =2.114.300 + (3.500 x 900)

= 957,142.000 + 3.500

VE = 1.500 x 957,14 =1.435.710

Vstoc final = 2.114.300 - 1.435.710 - (3.500 x 900) = 3.828.590

b) FIFO

se pot adapta 2 solutii :

tabelara

grafica

06.01 N

4.000 bucati x 1.000 = 4.000.000


34/295

Ve = 4.000.000

Vsf = (5.000 x 1.000) + (2.000 x 1.200) - (4.000 x 1.000) =3.400.000

08.01 N1.000 x 1.000 = 1.000.000

Vsf = 3.400.000 - 1.000.000 = 2.400.000

12.01 N

1.500 x 1.200 = 1.800.000

Vsf = 2.400.000 + (3.500 x 900) - 1.800.000 = 3.750.000

c) LIFO

06.01 N

2.000 x 1.200 = 2.400.0002.000 x 1.000 = 2.000.000

= 4.400.000

VE = 4.400.000

Vsf = 3.000 x 1.000 = 3.000.000

08.01 N

VE = 1.000 x 1.000 = 1.000.000

Vsf = 3.000.000 - 1.000.000 = 2.000.000

12.01 N

VE = 1.500 x 900 = 1.350.000

Vsf = (2.000 x 1.000 ) + (2.000 x 900 ) = 3.800.000

301 = 401

601 = 301

Exemplul 1 :


35/295

Societatea comerciala x hotaraste modernizarea unei masini pentrufabricarea hrtiei care are valoare de 120.000 lei . n acest scop se cumparacomponente de 30.000 TVA 19 % care se ncorporeaza n echipamentulsupus modernizarii . Durata normala de utilizare a masinii este de 10 ani ,iar durata ramasa de amortizat este de 4 ani . Amortizarea investitiei se face

pe durata ramasa . Sa se nregistreze in contabilitate cumpararea accesorilor ,achitarea facturilor cu OP , ncorporarea accesorilor , amortizarea liniara pedurata ramasa de amortizat .

achizitie accesorii

% = 401 35.7003024 = 30.0004426 = 5.700

achitarea facturii

401 = 5121 35.700

ncorporarea accesorilor

231 = 3024 30.000

213 = 231 30.000

sau

213 = 3024 30.000

sau

6024 = 3024 30.000

231 = 722 30.000

213 = 231 30.000

amortizarea pe durata ramasa

durata pentru care s-a calculat amortizare :

6 x120.000

= 72.00010 ani

valoarea ramasa :


36/295

120.000 - 72.000 = 48.000

valoarea de amortizat :

48.000 + 30.000 = 78.000

amortizare anuala :

78.000 : 4 ani = 19.500

Anul I 6811 = 2813 19.500

Anul II 6811 = 2813 19.500

Anul III 6811 = 2813 19.500

Anul IV 6811 = 2813 19.500

Scoaterea din gestiune :

2813 = 213 150.000

Exemplul 2.

O ntreprindere tine evindenta stocurilor de materii prime la costefectiv cu ajutorul metodei inventarului intermitent . Se cunosc urmatoareleinformatii :

stoc initial 100 kg

costul achizitiei al stocului initial 120.000

cumparari materii prime n cursul lunii 400 kg la costulde 1.400 lei/kg

si TVA 19 %

la inventarierea de sfrsitul lunii s-a constatat un stoc de materii

prime de 200 kgevaluarea stocului s-a facut cu ajutorul metodei costului mediu

ponderat

nregistrati n contabilitate operatiunile aferente

La nceputul perioadei


37/295

601 = 301 120.000

achizitie materii prime

% =401 666.400

601 560.000

4426 106.400

CMP =120.000 + 560.000

=680.000

= 1.360 lei/kg100 + 400 500

Valoare stoc = 200 x 1.360 = 272.000

nregistrare stoc

301 = 601 272.000

Exemplul 3.

Cum se nregistreaza n contabilitate urmatoarele operatii :

a) produse finite oferite gratuit cost prestabilit 8.000

efectiv 6.000

b) produse finite pentru protocol 500 lei

c) plusuri de semi fabricate constatate la inventariere n valoare de1.000

d) produse finite n valoare de 3.000 transferate la magazin propriude desfacere , pretul de livrare fiind de 4.000

e) produse reziduale n valoare de 100 lei distruse de un incendiu

nregistrari contabile :

a) 345 = 711 8.000711 = 348 2.000

b) 623 = 345 500c) 341 = 711 1.000d) 371 = % 4.000

345 3.000378 1.000


38/295

Daca unitatea este platitoare de TVA

371 = 4428 760

Daca 4.000 reprezinta pretul

371 = % 4.000

345 3.000

378 362

4428 682

e)671 = 346 100

Exemplul 4.

O firma achizitioneaza conform facturii n valoare de 15.000 si TVA19 % care se lasa o perioada n custodia furnizorului dupa care se aduc nunitate . Factura se achita prin banca .

% = 401 17.850

361 15.000

4426 2.850

356 = 361 15.000

361 =356 15.000

401 = 5121 17.850

sau

8033 15.000

8033 15.000

% = 401 17.850

361 15.000

4426 2.850


39/295

401 = 5121 17.850

sau

% 401 17.850

356 15.000

4426 2.850

361 = 356 15.000

401 = 5121 17.850

Exemplul 5.

n contabilitatea unei ntreprinderi productive se nregistreazaurmatoarele operatiuni :

i. a)la nceputul execitiului se continua procesul defabricatie pentru productie n curs de executie n valoare de60.000

ii. b)se obtin 5.000 de bucati produse finite costefectiv 22.000 lei/bucata

iii. c)se vnd produse finite n valoare de 90.000 cu

TVA 19 % . Pretul de nregistrare a produselor finite este75.000 coeficientul de repartizare a diferentelor de pret 6 %

iv. d)se acorda produse finite propriilor salariati lapret de nregistrare 40.000 , produsele n cauza suportnd TVA

Sfrsitul lunii precedente 331 = 711

a) la nceputul lunii

711 = 311 60.000

b)

% = 711 110.000345 100.000348 10.000

c)


40/295

4111 = % 1.071.000701 90.0004427 17.100

711 = % 79.500345 75.000

348 4.500d)

421 = 345 40.000635 = 4427 7.600

Donatie

6582 = 345 40.000635 = 4427 7.600

Exemplul 6.

Ambalaje care circula n sistem de restituire organizeaza urmatoareleoperatii :

a. mpreuna cu marfurile achizitionate se primesc de lafurnizori ambalaje n valoare de 2.000 lei din care serestituie 80 %

b. 15 % din totalul ambalajului se retine de client , iar 5 % sunt

deteriorate din vina clientului pentru care furnizorulntocmeste factura .

a. Primirea ambalajelor care circula n sistem de restituire

409 = 401 2.0008033 = * 2.000

restituirea ambalajelor 80 %

401 = 409 1.600

* = 8033 1.600b. 15 % ambalaje retinute

381 = 409 300* = 8033 300

5 % ambalaje deteriorate


41/295

608 = 409 100* = 8033 100

4426 = 401 76 TVA ambalaje facturate401 = 5311 476 Plata furnizori

Exemplul 7.Cum se nregistreaza n contabilitate urmatoarele operatii economice :

1) se primesc ambalaje de la prelucrare cunoscnd : valoareaambalajelor trimise spre prelucrare 2.000 , costul facturatpentru prelucrare 400 + TVA 19 % , pretul prestabilit alambalajelor primite 2.500

2) se vnd odata cu marfurile ambalajele n valoare de 1.800lei TVA 19 % , coeficient mediu de repartizare a diferentelor

favorabile 5 %1) nregistrari contabile :

358 = 381 2.000381 = % 2.500

358 2.000388 100401 400

4426 = 401 76

2)4111 = % 2.142

708 1.8004427 342

% = 381 1.800608 1.710388 90

Exemplul 8.

Societatea Comerciala "B" specializata n comertul cu amanuntuldetine n stoc la nceputul anului marfuri la pretul cu amanuntul n valoarede 15.000 lei . Adaosul comercial aferent marfurilor din stoc este de 3.000lei , iat TVA 2.200 lei . n cursul perioadei de gestiune se achizitioneazamarfuri la pretul fara TVA de 30.000 lei (TVA 19 % ) . Adaosul comercialpracticat de unitate este de 20 % . Se vnd marfuri n cursul lunii prinmagazinul cu amanuntul n valoare de 42.000 lei , (inclusiv TVA ) . Sedescarca gestiunea . Evidenta se tine la pret vnzare cu amanuntul .


42/295

achizitia de marfuri :

% = 401 35.700371 30.000

4426 5.700

nregistrarea adaosului :

371 = 378 6.000

-nregistrarea TVA neexigibila :

371 = 4428 6.840

36.000 x 19 % = 6.840

-vnzarea marfurilor :

5311 = % 42.000707 35.2944427 6.706

descarcarea gestiunii :

% = 371 42.000

607 nu se cunoaste

378 nu se cunoaste

4428 6.706

-determinarea adaosului comercial aferent marfurilor vndute:

37115.000 42.00030.000

6.0006.84057.840 42.000

15.8404.428

6.706 2.2006.840

6.706 9.040


43/295

2.334378

3.0006.0009.000

K378 = Ri378 + Rc378 = 9.000 = 18,44 %(Si371 + Rd371) - (Si4428 + Rc4428) 57.840 - 9.040

Adaos aferent stoc (fara TVA ) = Stoc marfa fara TVA x K378.

Stoc marfa fara TVA = Stoc marfa cu TVA - TVA aferent stoc.

Stoc marfa fara TVA = 15.840 - 2.334 = 13.506

Adaos stoc = 13.506 x 18,44 % = 2.490,50

Adaos vnzari = Adaos total - Adaos stoc

RD378 = 9.000 - 2.490,50 = 6.509,50

Sau RD378 = RC707 x KC707

Adaos vnzari = 35.294 x 18,44 % = 6.508,21

Formula finala de descarcare a gestiunii :

% = 371 42.000,00

607 28.784,50

378 6.509,50

4428 6.706,00

2.6. Contabilitatea datoriilor si a creantelor

2.6.1. Definitii , forme si clasificari ale relatiilor cu tertii

n cadrul activitatii economice se realizeaza schimburi de valori ntreentitatiile care participa la circuitul economic . n functie de pozitia acestoraiau nastere raporturi juridice de drepturi si obligatii denumite generic relatilecu terti . Acestea sunt generatoare de creante pentru cei care ofera cevarespectiv datorii pentru cei care primesc sau dau n favoarea acelora carerealizeaza anumite prestatii . n aceste conditii creditorul este n drept sapretinda , iar debitorul este obligat sa plateasca .


44/295

Creantele si datoriile ca structuri bilantiere sunt reprezentate fizicprin doua entitati denumite generic de furnizorul respectiv clientul .Creantelereprezinta contrapartida unei prestatii a unei livrari si se contabilizeaza ndreptul cvlitorilor de a pretinde debitorilor anumite sume de bani , bunuri ,servicii sau lucrari .

Creantele iau nastere n momentul transferului proprietatii bunurilorsi se sting de regula prin ncasarea echivalentului banesc .

Datoriile reprezinta surse atrase si anganjamente financiare ,constituind obligatii actuale ale unei entitati rezultate din evenimente trecutesi prin decontarea carora se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care sancorporeze beneficii economice viitoare .Trebuie facuta distinctie ntreobligatia actuala si anganjamentul viitor . Sunt recunoscute drept datoriinumai obligatiile actuale care au rezultat ca urmare a unui eveniment trecut. n general o datorie reprezinta un angajament sau o responsabilitate de a

actiona ntr-un anumit fel ca urmare a unei livrari a unei prestatii efectuatede un tert si care ne obliga sa oferim o contraprestatie baneasca sau de altanatura . Stingerea datoriilor se realizeaza odata cu plata obligatiunilor fata defurnizori,prestatori, etc . Creantele se reflecta n contabilitate n momentulnregistrarii dreptului fata de terti prin ntocmirea documentelor ce atestatransferul dreptului de proprietate , iar datoriile n momentul creariiangajamentelor lichidndu-se odata cu plata obligatiunilor .

Creantele si datoriile unei entitati pot fi clasificate dupa mai multecriterii :

i.

-criteriul natura a operatiilor dupacare cvantele si datoriile se mpart n :

ii. -comerciale

iii. -financiare

iv. -cte creante respectiv datorii

2.6.2.Evaluarea si recunoasterea creantelor si

a datoriilor n situatiile financiare

Evaluarea este procesul prin care sunt recunoscute n situatiilefinanciare valorile corespunzatoare ale creantelor si datoriilor unor entitati .Recunoasterea creantelor si datoriilor n situatiile financiare se realizeazaprin referinta la doua criterii ce trebuie ndeplinite cumulativ :

a. -probabilitatea generarii de beneficii economice


45/295

viitoare (pentru creante) respectiv generarea unei iesiride resurse purtatoare de beneficii economice viitoarepentru datorii .

b. -evaluarea exprimarea monetara sa poata fi realizata

n mod credibil .Creantele si datoriile nregistrate n contabilitate n momentul intrarii

lor sunt evaluate la valoarea nominala reprezentata prin suma nscrisa pedocumentele ce le atesta .Aceasta poate fi :

-costul istoric

-costul curent

-valoarea realizabila

-valoarea actualizata

Creantele si datoriile interne sunt evaluate de regula n monedanationala exprimnd sumele posibile de ncasat ori de platala un momentdat .

Creantele si datoriile externe se nregistreaza n contabilitate n lei sin valuta daca operatiunile ce dau nastere sunt efectuate n valuta sau firmaa optat din considerente proprii pentru ntocmirea situatiei financiare ntr-omoneda stabila .Transformarea n lei a contravalorii devizelor se face la

cursul de schimb n vigoare la data efectuarii operatiilor .Pe masura ncasariiplatii diferentele de curs ntre data ncasarii respectiv platii si datanregistrarii n contabilitate se evidentiaza ca venituri sau cheltuieli financiaren functie de situatie , la fiecare data a bilantului :

-elemente monetare exprimate n valuta trebuie raportate ,utilizndu-se cursul denchidere;diferentele favorabile saunefavorabile nregistrndu-se la venituri sau cheltuieli dupacaz;

-elementele monetare trebuie raportate utiliznd cursul de

schimb de la data efectuarii tranzactiei;

-elementele monetare nregistrate la valoarea justa siexprimate n valuta trebuie raportate , utilizndu-se cursul deschimb existent n momentul determinarii valorii respective .

Cu ocazia inventarierii n vederea ntocmirii situatiilor financiareevaluarea creantelor si datoriilor se face la valoarea actuala care se


46/295

stabileste n functie de valoarea probabila de ncasare respectiv de plata .

2.6.3 Analiza si functionarea conturilor de datorii si creante .

Creantele si datoriile formeaza un sistem complex din punct de

vedere contabil denumit relatii cu tertii . Conturile contabile care reflectaastfel de relatii , sunt cele mai complexe att sub aspectul continutului ct sia functiei economice .

Sub aspectul continutul economic , conturile de creante exprimadrepturi ce se cuvin furnizorilor si prestatorilor ca urmare a livrarilor siprestatilor efectuate n favoarea tertilor .

Sub aspectul continutului economic , contul de datorii reflectaobligatii actuale generate de evenimente trecute ce rezulta din achizitii saualte avantaje de care a beneficiat entitatea in trecut .

Dupa functia contabila conturile de creante sunt de activ , debitndu-se la nregistrarea creantelor sau a dreptului si creditndu -se la ncasareaacestora . Conturile de datorii sunt dupa functia contabila , conturi de pasiv ,creditndu-se la nregistrarea obligatiei si debitndu - se odata cu achitareasau plata acestora . Clasa conturilor de terti cuprinde si conturi care exprimaatt creante ct si datorii , acestea fiind dupa functia contabila bifunctionala .

2.6.4.Aplicatii practice - studii de caz

Exemplul 1

Se acorda un avans unui furnizor de marfuri pentru care primestefactura n suma de 30.000 + TVA 19 % . Ulterior se achizitioneazamarfurile la costul de achizitie de 50.000 + TVA 19 % , iar pentru diferentade plata se emite un bilet la ordin care se deconteaza la termen .

Se cere nregistrarile contabile la furnizori si client .

Furnizori Clienta)emitere factura avans a)primirea facturii

4111 = %

35.700

% = 401

35.700419 30.000

40930.000

4427 5.70044265.700

ncasare avans Plata avansului5121 = 411135.700

401 = 512135.700


47/295

b)Emitere factura marfa inclusivstornare

b)Emitere factura marfa inclusivstorna-

avans re avans4111 = %

23.600% = 401

23.600

419 - 30.000 409 -30.000

707 50.00037150.000

4427 ( ptr. dif. 20.000) 3.60044263.600

Primirea biletului la ordin413 = 411123.800

401 = 40323.800

Depunere banca5113 = 413

23.800

403 = 5121

23.800ncasare efect5121 = 511323.800

Exemplul 2

Societatea A. Livreaza marfuri societatii comerciale B. pe baza deaviz de nsotire n valoare de 2.000 lei + TVA 19 % . Ulterior se ntocmestefactura . Decantarea se face pe baza unei file CEC.

Sa se evidentieze operatiuniile contabile la societatea A. si societateaB.

Societatea A. Societatea B.Livrare pe baza de aviz Primirea materii prime pe baza de aviz418 = % 2.380 % = 408 2.380

707 2.000 301 2.0004428 380 4428 380

ntocmire factura Primire factura4111 = 418 2.380 408 = 401 2.3804428 = 4427 380 4426 = 4428 380

Acceptare fila CEC Acordare fila CEC5112 = 4111 2.380 401 = 5121 2.3805121 = 5112 2.380

Reduceri comerciale

Exemplul 3


48/295

Societatea comerciala x achizitioneaza materii prime la pretul de200.000 lei , rabat 4 % , remisa 5 % , scont de decantare 3 % , TVA 19 % .

Determinati netul comercial , netul financiar si netul de plata .Reducerile de pret sunt consemnate in factura initiala.

valoare materie prima 20.000

rabat 4 % 8.000

remisa 5 % 192.000

(192.000 x 5 % ) 9.600

net comercial 182.400

-scont 3%(182.400 x 3 % ) 5.472

net financiar 176.928

TVA 19 %

(176.928 x 19 % ) 33.616

-net de plata

210.544nregistrari contabile

Furnizor Client4111 = %217.056

% = 401217.056

701182.400

301182.400

442734.656 442634.6564111 = 4427 -1.040

4426 = 401 -1.040

% = 4111216.016

401 = %216.016

6675.472

7675.472


49/295

5121210.544

5121210.544

Exemplul 4

Societatea x a dat n functiune ncepnd cu 1 ianuarie N un utilajn valoare 900.000 . Din punct de vedre contabil utilajul se amortizeaza pe3 ani . Amortizarea fiscala aferenta a utilajului in anul N este 400.000 .Calculati diferenta temporara la calcul impozitului pe profit .

Anul N : 900.000 : 3 = 300.000

Amortizarea fiscala = 400.000

Diferenta temporara = 100.000

2.7. Contabilitatea trezoreriei entitatilor

2.7.1.Definitii si caracteristici ale principalelor

structuri privind trezoreria entitatilor

Trezoreria entitatilor asigura evidenta existentei si miscariiinvestitiilor financiare pe termen scurt , a disponibilitatilor din conturibancare , a creditelor bancare pe termen scurt , a avansurilor de trezorerie ,viramentelor interne si a altor valori similare .

n functie de moneda n care se concretizeaza fluxurile de trezoreriepot exista n moneda nationala sau n valuta .

Evidenta se conduce distinct pe fiecare unitate monetara .

Prin trezorerie se estimeaza capacitatea entitatilor de a generanumerar si echivalente de numerar .

Conform Standardelor Internationale de Contabilitate nr 7 ( situatiafluxurilor de numerar ) conceptul de trezorerie are n vedere urmatoriitermeni specifici :

numerarul care cuprinde disponibilitatile banesti sidepozitele la vedere

echivalentele de numerar - sunt investitiile financiare petermen scurt extrem de lichide care sunt usor convertibilen numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ deschimbare a valorii


50/295

Fluxurile de trezorerie sunt reprezentate prin intrarile si iesirile denumerar si echivalente de numerar .

Standardelor Internationale de Contabilitate nr 7 grupeaza fluxurilede trezorerie pe activitati si anume :

activitati de exploatare care sunt reprezentate de pricipaleleactivitati generatoare de venituri , precum si alte activitaticare nu sunt de investire sau finantare;

activitati de investitii care constau n achizitionarea sicedarea de active imobilizate si alte investiri care nu suntincluse n echivalente de numerar;

activ de finantare-sunt acele actiuni care au ca efectmodificari ale dimensiunii compozitiei datoriilor si

capitalurilor proprii .

2.7.2 Evaluarea fluxurilor de trezorerie

Evaluarea cu privire la fluxurile de trezorerie are n vedere n moddeosebit operatiunile ce privesc investitiile financiare pe termen scurt sifluxurile exprimate n valuta .

Evaluarea investitiilor financiare pe termen scurt se poate face laurmatoarele valori :

o valoarea de intrare care este reprezentata de costul deachizitie sau alta valoare stabilita potrivit contractelor ;

o valoarea de inventar care este stabilita conformprincipiului prudentei prin compararea valorii de intrarecu valoarea de inventar ;

o valoarea de iesire este data de pretul de vnzare ,diferenta dintre acesta si valoarea contabila , reprezentndcstigul sau pierderea ca urmare a tranzactiilor .

Cu ocazia redobndirii investitiilor financiare pe termen scurt nvederea anularii , sau revnzarii se face la valoarea de rascumparere(rambursare) .

Elementele monetare exprimate n valuta trebuie raportate utilizndcursul de nchidere al exercitiului financiar , diferenta de curs nregistrndu-se la cheltuieli , respectiv venituri financiare .


51/295

Cheltuieli privind achizitia de investitii financiare pe termen scurt senregistreaza pe cheltuielile perioadei fiind deductibile fiscal .

Operatiunile de vnzare cumparare de valuta se inregistreaza ncontabilitate la cursul utilizat de Banca Comerciala la care se efectueaza

licitatia .La nchiderea exercitiului financiar diferentele de curs valutar

rezultate din evaluarea disponibilitatilor n valuta si a altor valori detrezorerie cum sunt titlurile de stat n valuta ,acreditivele si depunerile petermen scurt n valuta evidentiate la cursul de schimb comunicat de BNRvalabil la data inchiderii exercitiului financiar se nregistreaza n conturilede cheltuieli sau venituri din diferente de curs .

2.7.3.Analiza si functiunea conturilor de trezorerie

Dupa continutul economic conturile de trezorerie reflecta fluxurile denumerar echivalentele de numerar sub forma investitiilor financiare petermen scurt , a disponibilitatilor din cont , a numerarului , creditelor petermen scurt , avansurilor de trezorerie , viramente interne si a altor valorisimilare .

Dupa functia contabila conturile de trezorerie sunt n general conturide activ debitndu-se la intrarea fluxurilor de trezorerie si creditndu-se laiesirea acestora .

Exceptie fac conturile 509 (varsaminte de efectuat pentru investitii

financiare ) , 5186 ( dobnzi de platit ) , 519 ( credite bancare pe termen scurt )si grupa 59 (ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor ) care sunt depasiv .

Sunt conturi bifunctionale 512 , 518 .

Evidenta analitica a disponibilitatilor aflate n banci si casierie setine distinct pe fiecare unitate monetara .

Operatiunile de vnzare cumparare de valuta nu genereaza ncontabilitate diferente de curs valutar .

2.7.4 Aplicatii

Exemplul 1

Societatea B cumpara 500 obligatiuni la pretul de 5 lei / obligatiune ,din care 50 % se achita din casierie , iar diferenta urmeaza a se achitaulterior . Se vnd 300 obligatiuni la pretul de 6 lei / obligatiune si 200


52/295

obligatiuni la 4 lei / obligatiune

Operatiunile se fac prin cont bancar .

achizitia de obligatiuni

506 = 5311 1.250

506 = 509 1.250

achitarea diferentei

509 = 5311 1.250

vnzarea a 300 obligatiuni

461 = 506 1500

461 = 764 300

ncasare

5121 = 461 1.800

vnzarea a 200 obligatiuni cu ncasare imediata

5121 = 506 800

664 = 506 200

Exemplul 2

Societatea A livreaza marfa societatii B n valoare de 1.000 lei +TVA 19 % .

S-a convenit ca furnizorul sa acorde clientului un credit comercial

de 45 zile pentru care acesta emite un efect comercial de 1.400 lei acceptatde furnizor .Diferenta o reprezinta dobnda . La scadenta furnizorul depuneefectul n banca spre ncasare .

Se cere evidentierea operatiilor n contabilitatea celor doua societati

Furnizor (A)


53/295

emitere factura marfa

4111 = 707 1.000

4111 = 4427 190

acceptare efect comercial

413 = 4111 1.190

413 = 766 210

depunere efect comercial

5113 = 413 1.400

5121 = 5113 1.400

Client (B)

primire factura marfa

371 = 401 1.000

4426 = 401 190

emitere efect comercial

401 = 403 1.190

666 = 403 210

plata

403 = 5121 1.400

Exemplul 3

n vederea derularii operatiunilor comerciale cu un furnizor , sesolicita deschiderea unui acreditiv n valoare de 30.000 lei .Se receptioneazabunurile livrate n valoare de 25.000 lei inclusiv TVA . Se achitafurnizorului din aceditiv iar diferenta se restituie n contul curent .

deschidere acreditiv


54/295

581 = 5121 30.000

5411 = 581 30.000

receptie marfa

371 = 401 21.008

4426 = 401 3.992

achitare marfa

401 = 5411 25.000

restituire acreditiv

581 = 5411 5.000

5121 = 581 5.000

2.8 Contabilitatea cheltuielilor si a veniturilor

2.8.1 Definitii ,nregistrarea ,recunoasterea si

clasificarea cheltuielilor si a veniturilor

Performanta unei entitati reflecta capacitatea acesteia de a genera

fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente precum sigradul de eficienta n utilizarea de noi resurse .

Capacitatea de a genera fluxuri viitoare presupune ca entitatea sanregistreze venituri din activitatea desfasurata iar utilizarea resurselorexistente presupune evidentierea de cheltuieli ale perioadei .

Gradul de eficienta n utilizarea resurselor se exprima cu ajutorulrezultatului financiar care poate fi profit sau pierdere .

Elementele de baza a rezultatelor perioadei sunt cheltuielile si

veniturile .

Cheltuielile reprezinta diminuari ale beneficiilor economicenregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderiale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor care se concretizeaza nreduceri ale capitalului propriu ,altele dect cele rezultate din retragerile saudistribuirile catre actionari .


55/295

Cheltuielile reprezinta valori platite sau de platit ,angajamente,consumuri ,etc.

Momentele nregistrate n contabilitate sunt angajarea ,consumul si imputarea .

Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice nregistrate peparcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelorori descresteri ale datoriilor care se concretizeata n cresteri ale capitaluluipropriu altele dect cele rezultate din contributii ale actionarilor .

Veniturile sunt reprezentate prin sumele sau valorile ncasate ,sau dencasat ca urmare a valorilor , prestatiilor , productia realizata si stocata etc.

nregistrarile n contabilitate a veniturilor se face n urmatoarelemomente : facturarea (vnzarea pe credit comercial ) ,productia ,ncasarea sincorporarea n rezultatul perioadei .

Recunoasterea cheltuielilor si a veniturilor n cadrul situatiilorfinanciare anuale ale intreprinderii se face n baza urmatoarelor criterii :

i. crestere de beneficii economice viitoareprin cresteri de active sau reduceri de datorii n cazulveniturilor diminuare de beneficii economice viitoare prinreducerea valorilor activelor sau cresteri a datoriilor ncazul cheltuielilor .

ii. evaluare credibila

Clasificarea cheltuielilor si a veniturilor se face n baza mai multor criterii,nsa consideram ca fiind cel mai reprezentativ n cazul cheltuielilor natura sidestinatia ,iar n cazul veniturilor natura si sursa ( provenienta ) .

n functie de aceste criterii cheltuielile si veniturile se mpart peactivitati : din exploatare ,financiare ,care privesc resursele de finantare siextraordinare exprimnd evenimente si tranzactii dar diferite de activitatileobisnuite neavnd caracter regulat sau frecvent si nu pot fi influientate devointa noastra ( exproprieri de active ,calamitati naturale , nregistrari dedespagubiri pentru calamitati , etc )

2.8.2 Structura analitica a rezultatului exercitiului financiar

Teoria si practica contabila denumesc rezultatele economice financiareaferente unui an calendaristic rezultate ale exercitiului . Rezultatul exercitiuluicuprinde ca structura analitica :

o -rezultatul din exploatare = venituri din exploatare -cheltuieli


56/295

din exploatare

o -rezultatul financiar = venituri financiare - cheltuielifinanciare

o -rezultatul curent = rezultatul din exploatare + rezultatulfinanciar

o -rezultatul extraordinar = venituri extraordinare - cheltuieliextraordinare

o -rezultatul brut (rezultatul contabil ) = rezultatul curent +rezultatul extraordinar

o -rezultatul net = rezultatul brut - impozit

o -impozitul = rezultatul fiscal X cota

o -rezultatul fiscal = rezultatul brut + cheltuieli nedeductibile -venituri neimpozabile

2.8.3 Analiza si functionarea conturilor de cheltuieli si venituri

Dupa continutul economic conturile de cheltuieli reflecta angajamente ,plati consumuri ,deprecieri ,pierderi de valoare ,ajustari ale activelor .

Dupa functionarea conturilor sunt n totalitate conturi de activ .

Dupa continutul economic veniturile exprima sume ncasate ,sume dencasat , productia realizata sau stocata si alte avantaje pe care entitatea le-aprimit n cursul perioadei .

Dupa functionarea conturilor veniturile sunt de pasiv cu exceptiacontului 711 care este cont bifunctional .

Contabilitatea analitica a cheltuielilor si a veniturilor se tine pe feluridupa natura si destinatie n cazul cheltuielilor ,respectiv dupa natura si sursala venituri elementelor extrabilantiere

2.9. Conturi speciale

2.9.1 Continutul si caracteristicele conturilor speciale

Planul de conturi general utilizat de entitatile din Romnia prevede pe lngaconturile bilantiere (cl 1-5) , conturile de rezultate (cl 6-7) ,conturi de gestiune


57/295

(cl 9) si o clasa mai deosebita respectiv cl 8 conturi speciale .

Conturile din cl 8 cuprind urmatoarele structuri reprezentative :

-conturi care reflecta drepturi din angajamente acordate

respectiv obligatii din angajamente primite sau alte valori -conturi ce reflecta valori materiale sau banesti ce se afla

temporar n unitate dar nu afecteaza activele si datoriile

-conturi cu ajutorul carora se reflecta drepturi sauangajamente latente incerte n momentul angajarii

-conturi ce se folosesc pentru prelucrarea soldurilorconturilor bilantiere la nchiderea si deschiderea exercitiuluifinanciar

2.9.2 Continutul si functionarea conturilor extrabilantiere

Conturile extrabilantiere reflecta drepturi din angajamente acordate sauobligatii din angajamente primite si alte valori n afara activelor si pasivelorentitatii

Principala caracteristica a acestor conturi o reprezinta functionarea npartida simpla ,adica nregistrarea se face fie n debit fie n creditul unuisingur cont fara conturi corespondente .

Ca regula generala nregistram n debit intrarile ,cresterile simajorarile si n credit iesirile , reducerile , micsorarile , stingerea deangajamente ,etc .

Contul 801 Angajamente acordate reflecta angajamente acordate decatre entitate sub forma de giruri ,cautiuni , garantii ,evidentiind creantaeventuala a entitatii asupra tertilor n cazul n care va fi determinata saplateasca n locul acestora suma constituind obiectul angajamentului .

Contul 8031 Imobilizari corporale luate cu chirie tine evidentaimobilizarilor luate cu chirie de la terti n baza contractelor ncheiate .n

debit se va nregistra valoarea de inventar a imobilizarilor luate cu chirie,iar n credit aceeasi valoare la restituire pe baza procesului de predareprimire

La preluare

8031 = * valoare de intrare


58/295

la predare

* = 8031 valoare de intrare

la darea n folosinta a obiectelor de inventar

8035 = * 1700

la casare sau scoatere din gestiune

* = 8035 1700

2.9.3 Continutul si functionarea conturilor de bilant

Conturile de bilant sunt reprezentate prin grupa 89

891 bilant de deschidere

892 bilant de inchidere

Functioneaza n partida dubla si se folosesc pentru preluareasoldurilor conturilor la nceputul respectiv sfrsitul exercitiului

La sfrsit

891 = conturi activ

conturi pasiv = 892

la nceputul exercitiului

conturi activ = 891

891 = conturi pasiv

Document

Info

Accesari:1859Apreciat:

Comenteaza

A fost util?

Daca do

aplicatii contabile 2

Documents

Transcript of aplicatii contabile 2