Aplicatii Ariela(Stagiu an i Expert Contabil)

APLICATII

ariela Stagiu AN I- EXPERT CONTABIL

C.E.C.C.A.R. 2013Aplicatii – Stagiu An I – semestru I – 2013

1

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte:

1. Studiu de caz privind ambalajele.2. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare.3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor.4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.5. Studiu de caz privind evaluarea stocurior la intrarea in patrimoniu.6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de exercitie.7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie.8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu.9. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor.10. Studiu de caz privind contabilizatea tranzactiilor in sistem second-hand.11. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie.12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet.13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar.14. Studiu de caz privind importul de stocuri.15. Studiu de caz privind exportul de stocuri.16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision.17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprivizionare.18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti.19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti.20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision.21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar.22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventor.23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de

scoatere din evidenta contabila.24. Studiu de caz privind tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor cause de

forta majora.25. Studiu de caz privind tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de

masa.26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit.28. Studiu de caz privind evaluarea crentelor si datorilor in lei si in valuta la sfarsitul

exercitiului financiar.29. Studiu de caz privind impozitul pe profit.30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.

1.Studiu de caz privind ambalajele.

Problema contabila: Ambalajele care circula in sistemul restituirii directe ocazioneaza efectuarea si inregistrarea urmatoarelor operatii:a) impreuna cu marfurile achizitionate se primesc de la furnizori ambalaje in valoare de 2.000 lei, din care se restituie 80%;

2

b) 15% din totalul ambalajelor se retin de catre client, iar 5% sunt deteriorate din vina clientului, fapt pentru care se primeste factura furnizorului.prin faptul ca ambalajele sunt facturate si nu mai au regimul de circulatie prin schimb, se realizeaza o activitate economica in sfera TVA, iar exigibilitatea TVA intervine la data la care au fost facturate ambalajele.In acest sens, persoanele ce au primit ambalajele de la furnizorii ambalajului, au obligatia sa anunte furnizorul pentru scoaterea din circulatie a diverselor ambalaje. In termen de 5 zile lucratoare de la data comunicarii, furnizorii vor factura aceste ambalaje, conform norme metodologice pentru art. 137 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal , regasite la pct. 19 alin. (7) – (8) din HG 44/2004.In ce priveste un raspuns punctual pentru situatia din intrebare, consideram ca activitatile acestea trebuie contabilizate in functie de natura lor sau de cheltuiala efectiva pe care o constata.Astfel:a) 5% din aceste ambalaje, sunt deja degradate, distruse, iar furnizorul va factureaza contravaloarea acestora. Noi consideram ca in acest caz, inregistram o cheltuiala cu aceste ambalaje, dupa cum urmeaza:

608 „Cheltuieli privind ambalajele” = 401 „Furnizori”

4426 „TVA deductibila” = 401 „Furnizori”.

Deoarece aceste ambalaje au fost utilizate pentru revanzarea unor marfuri, consideram ca atat cheltuiala cat si TVA sunt deductibile, conform art. 21 alin. (1) din Codul fiscal , coroborat cu art. 145 din Codul fiscal .b) pentru diferenta de 15%, intelegem ca societatea dvs le pastreaza, iar ulterior le utilizeaza tot sub forma de ambalaj, astfel noi consideram ca tratamentul corect este urmatorul:Se achizitioneaza un stoc de ambalaje, la data facturii, cu inregistrarea in evidenta prin articolul contabil:

381 „Ambalaje” = 401 „Furnizori”

4426 „TVA deductibila” = 401 „Furnizori”

La data utilizarii acestor ambalaje, se efectueaza consumul acestora si se inregistreaza in evidenta contabila o cheltuiala cu stocul de ambalaje. Inregistrare contabila:

608 „Cheltuieli privind ambalajele” = 381 „Ambalaje”.

Societatea A obtine produse finite din productie proprie la costul de 70 000 lei. Acestea vor fi utilizate ulterior ca ambalaje. Se caseaza ambalaje in valoare de 50000 lei.- obtinerea de produse finite (bon de predare): 345 = 711 70 000 leiProduse finite Venituri aferente costurilor stocurilor de produsetransferul produselor finite in categoria ambalajelor (aviz de insotire, nota dereceptie): 381 = 345 70 000 lei

3

Ambalaje Produse finitecasarea ambalajelor conform proces verbal de casare: 608 = 381 50 000 lei

2.Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare

Reducerile se clasifica in doua mari categorii:

• reduceri comerciale: se refera la reduceri acordate ca urmare a unor defecte de calitate sau in vederea fidelizarii clientelei, sau ca urmare a depasirii unui anumit volum de achizitii de catre un client;

• reduceri financiare : denumite si sconturi care se acorda ca urmare a platii inainte de termenul convenit ;

Primele au legatura cu valoarea facturata , deci cu baza tranzactiei, iar cele din urma au legatura cu numerarul.

Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează în sensul reducerii costul de achiziţie al bunurilor.

Reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 «Reduceri comerciale primite», respectiv contul 709 «Reduceri comerciale acordate»), pe seama conturilor de terţi. Acelaşi tratament contabil se aplică şi în cazul reducerilor comerciale legate de prestările de servicii. În cazul în care reducerile comerciale reprezintă evenimente ulterioare datei bilanţului, acestea se înregistrează la data bilanţului în contul 408 «Furnizori – facturi nesosite», respectiv contul 418 «Clienţi – facturi de întocmit» şi se reflectă în situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se face raportarea dacă sumele respective se cunosc la data bilanţului.

Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:

a) rabaturile – se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de vânzare;

b) remizele – se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă cumpărătorul are un statut preferenţial; şi

c) risturnele – sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor efectuate cu acelaşi terţ, în decursul unei perioade determinate.

Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.

Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se referă (contul 767 “Venituri din sconturi obţinute”). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă (contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”).

4

Reducerile comerciale

Reducerile comerciale pot fi acordate si facturate odata cu livrarea bunurilor , sau dimpotriva, ulterior momentului vanzarii initiale.

In primul caz, acestea nu se evidentiaza intr-un cont distict in contabilitate.

De exemplu , daca la o vanzare de marfuri in suma de 100.000 ron se acorda o reducere de 10.000 ron, nota contabila pentru cel care acorda reducerea va fi :

4111 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 90.000 ron

In al doilea caz, in caz care acordarea reducerii se face ulterior facturarii marfurilor, notele contabile pentru cel care acorda reducerea va fi:

4111 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 100.000 ron

709 Reduceri comerciale acordate = 4111 Clienti 10.000 ron

Reducerile financiare

Conturile utilizate in acest sens sunt :

• 667 Cheltuieli privind sconturile acordate si

• 767 Venituri din sconturi obtinute

Indiferent de perioada la care se refera, aceste reduceri financiare vor fi evidentiate ca si venituri ale perioadei.

Conform Ordinului 3055/2009, din 01.01.2010, reducerile comerciale care se acorda ulterior momentului facturarii bunului vor trebui inregistrate in conturile 609 “ Reduceri comerciale primite” si respectiv 709 “Reduceri comerciale acordate”.

Exemplu :

Societatea X livreaza societatii Y produse finite in valoare de 100.000 ron in cursul unei anumite perioade, pentru care ulterior ii acorda o reducere comerciala de 1.000 ron.

Facturarea reducerii se realizeaza ulterior facturarii si inregistrarii livrarii de bunuri.

Inregistrari pentru societatea X:

- Vanzarea de bunuri :

4111 Clienti = 701 Venituri din vanzarea produselor finite 100.000 ron

5

- Acordarea reducerii :

709 Reduceri comerciale acordate = 4111 Clienti 1.000 ron

Inregistrari pentru societatea Y:

- Achizitia de bunuri (materii prime):

301 Materii prime = 401 Furnizori 100.000 ron

- Inregistrarea reucerii primite:

401 Furnizori = 609 Reduceri comerciale primite 1.000 ron

Pe site-ul ANAF, in sectiunea Asistenta contribuabili, a fost publicat raspunsul la o intrebare a unui contribuabil legata de obligatiile care apar ca urmare a acordarii unor reduceri de preturi ulterior livrarii bunurilor.

Ce obligaţii revin unei persoane impozabile înregistrată în scopuri de TVA care acordă, ulterior livrării bunurilor, reduceri de preţ beneficiarilor?

În cazul în care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de preţ sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sau după facturarea acestora chiar dacă livrarea/prestarea nu a fost efectuată, art. 138 lit.c) din Codul fiscal şi pct. 20 alin.(1) şi (2) din norme, prevăd reducerea bazei de impozitare.

În scopul reducerii bazei de impozitare furnizorii/prestatorii îşi ajustează baza impozabilă a TVA prin emiterea de facturi cu valorile înscrise cu semnul minus, atât pentru reducerea de preţ acordată cât şi pentru TVA aferentă, facturi care vor fi transmise şi beneficiarului.

Factura de regularizare urmează regimul facturii iniţiale, şi va fi înregistrată în mod corespunzator în jurnalul de vânzări, şi în Decontul de TVA, în conformitate cu instrucţiunile de completare ale acestui formular în funcţie de perioada fiscală în care intervine exigibilitatea TVA, respectiv în luna calendaristică în care regularizarea a fost comunicată clientului.

Baza legala:

Legea nr 571 / 2003 articolul articolul 134.2 al. 9, 138 lit. c

Ordinul ministrului economiei si finantelor nr 1372 / 2008 articolul 1

Ordinul preşedintelui ANAF nr 1790 / 2012

Ordinul preşedintelui ANAF nr 76 / 2010

6

In situatia acordarii unor reduceri de preturi, anularea totala sau parţiala a unui contract, alte evenimente prevăzute la art. 138 din Codul fiscal, care intervin ulterior facturării, contribuabilii vor emite facturi în care înscriu cu semnul minus baza impozabilă şi TVA aferentă acestor operaţiuni, chiar dacă TVA nu a devenit exigibilă la data respectivă.

Conform art. 138 din CF, baza de impozitare se reduce în următoarele situaţii:

a) dacă a fost emisă o factură şi, ulterior, operaţiunea este anulată total sau parţial, înainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;

b) în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum şi în cazul anulării totale ori parţiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părţi sau ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sau în urma unui arbitraj;

c) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de preţ sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă;

e) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.

In ce priveste aparitia acestor situatii la cei care aplica sistemul Tva la incasare, regula este:

• atât la beneficiar cât şi la furnizor/prestator, se ajustează mai întâi taxa neexigibilă şi doar în situaţia în care nu mai există diferenţe de taxă neexigibilă se ajustează taxa colectată la furnizor/prestator, respectiv taxa deductibilă la beneficiar

Exemplu:

10 ianuarie 2013

Societatea A (aplică sistemul TVA la încasare) emite către beneficiarul B o factură pentru o livrare de bunuri la data de 10 ianuarie 2013 în valoare de 5.000 lei plus TVA 1.200 lei , total factură 6.200 lei.

TVA în sumă de 1.200 lei se înregistrează în creditul contului “4428 TVA neexigilă”.

20.01.2013

- încasează suma de 2000 lei de la beneficiarul său.

7

TVA aferentă acestei încasări se determină astfel: 2000×24/124= 387 lei şi se evidenţiază în debitul contului 4428 TVA neexigibilă şi concomitent în creditul contului 4427 TVA colectată.

25 martie 2013

Societatea A acordă o reducere de preţ beneficiarului B de 10% din contravaloarea bunurilor livrate. Societatea A emite o factură în care înscrie cu semnul minus baza de impozitare, respectiv 5000×10/100=500 lei şi TVA aferentă, respectiv 1200*10/100 =120 lei. Conform prevederilor art. 1342 alin.(10) din Codul fiscal , în luna martie 2013 societatea A va diminua TVA neexigibilă în cuantum de 813 lei cu suma de 120 lei.

Beneficiarul B, la primirea facturii pentru reducerea de pret de la societatea A, va diminua TVA neexigibilă în cuantum de 813 lei cu suma de 120 lei.

Scenariul 2:

20 februarie 2013

- societatea A ar încasat de la societatea B suma de 5000 lei.

TVA aferentă acestei încasări se determină astfel: 5000×24/124= 968 lei şi se evidenţiază în debitul contului 4428 TVA neexigibilă şi concomitent în creditul contului 4427 TVA colectată.

25 martie 2013

- societatea A acordă o reducere de preţ beneficiarului B de 25% din contravaloarea bunurilor livrate. Societatea A emite o factură în care înscrie cu semnul minus baza de impozitare, respectiv 5000×25/100=1250 lei şi TVA aferentă, respectiv 1200×25/100 =300 lei.

Conform prevederilor art. 1342 alin.(10) din Codul fiscal, în luna martie 2013 societatea A va anula TVA neexigibilă în cuantum de 232 lei şi concomitent va diminua taxa colectată cu suma de 68 lei. În această situaţei, societatea B va anula TVA neexigibilă de 232 lei şi concomitent va diminua TVA dedusă cu suma de 68 lei.

Sistemul de plata a TVA la incasare se aplica incepand cu 1 ianuarie 2013. Modificarea Codului fiscal in acest sens a fost efectuata initial prin Ordonanta Guvernului nr. 15/2012 pentrumodificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 621.

Ulterior, Ordonanta nr. 15/2012 a fost aprobata cu modificari prin Legea nr. 208/2012 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 772 din 15 noiembrie 2012. Normele pentru aplicarea Codului fiscal au fost modificate in sensul aplicarii prevederilor legii prin Hotararea Guvernului nr. 1.071 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, publicata in Monitorul Oficial nr. 753 din 8 noiembrie 2012.

8

Potrivit noilor prevederi ale Codului fiscal, de la 1 ianuarie 2013, persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA, cu sediul activitatii in Romania, a caror cifra de afaceri nu depaseste plafonul de 2.250.000 lei aplica sistemul TVA la incasare.

Persoanele juridice care in cursul anului 2012 nu au realizat o cifra de afaceri superioara plafonului de 2.250.000 lei au avut obligatia depunerii unei notificari pana la data de 25 octombrie 2012 la organele fiscale teritoriale.

Din punctul de vedere al furnizorului (prestatorului), exigibilitatea TVA nu va mai interveni la data emiterii facturii, ci la data incasarii contravalorii integrale sau partiale a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii. Aceasta amanare a exigibilitatii TVA se acorda in cazul neincasariicreantelor pana in cel mult cea de a 90-a zi de la data emiterii facturii.

In cazul in care persoanele impozabile obligate la aplicarea sistemului TVA la incasare nu au incasat contravaloarea integrala sau partiala a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii in termen de 90 de zile calendaristice de la data emiterii facturii, exigibilitatea taxei aferente contravalorii neincasateintervine in cea de-a 90-a zi calendaristica de la data emiterii facturii.

Astfel, dupa curgerea termenului de 90 de zile de la data emiterii facturii, indiferent daca aceasta a fost incasata sau nu, persoanele impozabile vor inregistra TVA colectata aferenta sumelor neincasate pe care le vor declara prin Decontul 300 si o vor achita pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care intervine exigibilitatea.

Sistemul TVA la incasare nu se aplica:

- in cazul livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii pentru care beneficiarul este persoana obligata la plata taxei;- in cazul livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii care sunt scutite de TVA;- in cazul operatiunilor supuse regimurilor speciale pentru agentiile de turism, pentru bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati si pentru aurul de investitii;- in cazul livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii a caror contravaloare este incasata, par?ial sau total, cu numerar de catre persoana impozabila eligibila pentru aplicarea sistemului TVA la incasare pana la data emiterii facturii de la beneficiari persoane juridice, persoane fizice inregistrate in scopuri de TVA, persoane fizice autorizate, liber-profesionisti si asocieri fara personalitate juridica.

In cazul in care ulterior emiterii facturii se incaseaza partial contravaloarea facturii cu numerar, pentru taxa aferenta acestei sume se pastreaza exigibilitatea taxei la incasare si nu se aplica exigibilitatea taxei la data emiterii facturii;- in cazul livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii pentru care beneficiarul este o persoana afiliata furnizorului/prestatorului.

Din punctul de vedere al beneficiarului care primeste factura, deductibilitatea TVA va putea fi operata numai la momentul platii facturii, indiferent de momentul cand are loc plata. Astfel, daca acesta nu efectueaza plata facturilor, nu va putea deduce TVA aferenta facturilor respective.Prevederile legale in vigoare nu mentioneaza un termen anume pana la care se amana dreptul de deducere al TVA. Pentru determinarea taxei aferente incasarii contravalorii integrale sau partiale a livrarii de bunuri ori

9

a prestarii de servicii, fiecare incasare totala sau partiala se considera ca include si taxa aferenta. In situatia livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii pentru care se aplica sistemul TVA la incasare, in cazul reducerii bazei de impozitare potrivit prevederilor art. 138 din Codul fiscal in ceea ce priveste exigibilitatea TVA se aplica urmatoarele prevederi:

In situatia anularii totale sau partiale a operatiunii, precum si a refuzului bunurilor livrate:- in cazul in care operatiunea este anulata total inainte de livrare/prestare, exigibilitatea taxei intervine la data anularii operatiunii, pentru contravaloarea pentru care a intervenit exigibilitatea taxei. Pentru contravaloarea pentru care nu a intervenit exigibilitatea taxei se opereaza anularea taxei neexigibile aferente;- in cazul in care operatiunea este anulata partial inainte de livrare/prestare, se opereaza reducerea taxei neexigibile aferente contravalorii pentru care nu a intervenit exigibilitatea taxei, iar in situatia in care cuantumul taxei aferente anularii depaseste taxa neexigibila, pentru diferenta exigibilitatea taxei intervine la data anularii operatiunii.

La acordarea de reduceri comerciale ulterior livrarii sau prestarii, se opereaza reducerea taxei neexigibile aferente contravalorii pentru care nu a intervenit exigibilitatea taxei.

In cazul falimentului beneficiarului cu pronuntarea hotararii judecatoresti, se opereaza anularea taxei neexigibile aferente.

EXEMPLU

Societatea Flora vinde bunuri in valoare de 25.000 lei, TVA 6.000 lei, catre societatea Ornamentul. Societatea incaseaza la emitere numerar suma de 500 lei. Societatea Flora aplica sistemul de TVA la incasare.Inregistrarea facturii

La furnizor

Determinarea TVA exigibile incluse in suma de 500 lei incasata in numerar, 500x24/124 = 97 lei:

411 = % 31.000"Clienti" 707 25.000 "Venituri din vanzarea marfurilor" 4427 "TVA colectata" 97 4428 5.903 "TVA neexigibila"

Incasarea sumei de 500 lei: 5311 = 411 500 "Casa in lei" "Clienti" La cumparator:

10

% = 401 31.000 301 "Furnizori" 25.000 "Materie prima" 4426 97"TVA deductibila" 4428 5.903"TVA neexigibila"

Plata sumei de 500 lei:

401 = 5311 500 "Furnizori" "Casa in lei"

Peste 30 de zile se realizeaza incasarea/plata sumei de 10.000 lei.

Determinarea TVA aferente sumei

TVA aferenta sumei incasate, 10.000 x 24 / 124 = 1.935 lei:

Inregistrarea incasarii facturii:

5121 = 411 10.000"Conturi la banci in lei" "Clienti"

Si a TVA devenite exigibila:

4428 = 4427 1.935"TVA neexigibila" "TVA colectata"

Inregistrarea platii facturii la beneficiar:

401 = 5121 10.000"Furnizori" "Conturi la banci in lei"

Si a TVA devenite deductibila:

4426 = 4428 1.935"TVA deductibila "TVA neexigibila"

Dupa 45 de zile, furnizorul acorda o reducere ulterioara de pret de 1.200 lei, TVA aferenta 288 lei, pentru

11

care emite ofactura distincta.

Inregistrarea facturii de reduceri la vanzator:

% = 411 1.488 709 "Clienti" 1.200 "Reduceri comerciale acordate" 4428 288"TVA neexigibila"

in urma acestei operatiuni, soldul contului 4428 "TVA neexigibila“ este de: 5.903 - 1.935 -288 = 3.680 lei

Inregistrarea facturii de reduceri la cumparator:

401 = % 1.488 "Furnizori" 609 1.200 "Reduceri comerciale primite" 4428 288 "TVA neexigibila"

Incasarea contravalorii livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii reprezinta orice modalitate prin care furnizorul/prestatorul obtine contrapartida operatiunilor prestate de la beneficiarul sau sau de la un tert, precum plata in bani, plata in natura, compensarea, cesiunea de creante, utilizarea unor instrumente de plata.

3.Studiu de caz privind deprecierea stocurilor

La sfarsitul exercitiului N, intreprinderea C detine un stoc de marfuri achizitionat la costulde 150 000 lei. Se estimeaza ca stocul ar putea fi vandut la pretul de 140 000 lei si ca cheltuielileocazionate de vanzare se vor ridica la 20 000 lei. La sfarsitul exercitiului N+1, pretul devanzare estimate este de 200 000 lei, iar costurile de vanzare estimate sunt de 40 000 lei.Se estimeaza valoarea realizabila neta si se procedeaza la inregistrarea unei ajustari de valoare:Costul activului = 150 000 leiValoarea realizabila neta = 140 000 – 20 000 = 120 000 lei

12

Ajustarea de valoare = 150 000 lei – 120 000 lei = 30 000 lei

6814 = 397 30 000 lei Chelt. de exploatare Ajustari pentru privind ajustarile pentru deprecierea marfurilordeprecierea activelor circulante

In exercitiul N+1: La sfarsitul exercitiului N+1 se aplica din nou regula prudentei:Costul activului = 150 000 lei.Valoarea realizabila neta = 200 000 lei – 40 000 lei = 160 000 leiValoarea relizabila neta > costul initial => activul va fi adus in bilant la costul initialDepreciere contabilizata anterior = 30 000 leiDeprecierea existent la sfarsitul exercitiului N+1 = 0 leiRezulta ca trebuie reluata deprecierea constata la sfarsitul exercitiului N: 397 = 7814 30 000 lei Ajustari pentru Venituri din ajustari pentru deprecierea marfurilor deprecierea activelor circulanteSe observa ca valoarea activului este dusa la valoarea pe care acesta ar fi avut-o daca nu s-ar fidepreciat in trecut, conform principiului prudentei. Plusul de valoare nu se contabilizeaza dinprudenta.

4.Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.Societatea D are ca si activitate comertul cu vin in magazin de specialitate (crama). Cumparamarfa vrac (in butoaie) de la Institutul de cercetare si il vinde la pet-uri (2l, 5l). Care estemonografia pentru aceasta activitate pe de o parte si cum se inregistreaza marfa (vinul) data depatron drept mostra pentru clienti (de exemplu, a dat un pet de 2 litri cu vin unui patron de la opensiune, pentru ca acesta sa se convinga de calitatea produsului), cum se scad aceste mostredin gestiune, cum se inregistreaza in contabilitate?Evidenta bunurilor de natura stocurilor se efectueaza respectand urmatoarele reglementari :- Ordinul 3055/2009, Reglementari Contabile conforme cu Directiva a IV-a a ComunitatilorEconomice Europene;- Ordinul 3512/2008, Normele Metodologice de intocmire si utilizare a documentelorfinanciar-contabile;- Legea 571/2003, Codul Fiscal .

13

In conformitate cu art. 154 din Ordinul 3055/2009 , Reglementari Contabile conforme cuDirectiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, marfurile si ambalajele sunt cuprinse incategoria stocurilor care sunt active circulante. Ambalajele, includ ambalajele refolosibile,achizitionate sau fabricate, destinate produselor vândute si care in mod temporar pot fi pastrateAplicatii An I 2012 – Stagiu Expert Contabil Savu Mirela7de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte.La data intrarii in unitate bunurile se evalueaza la costul de achizitie. (art. 51).Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cuexceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielilede transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilorrespective.In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cuobtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.La data iesirii din entitate sau la darea in consum (art. 61) , bunurile se evalueaza si se scad dingestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt inregistrate in contabilitate.La iesirea din gestiune a stocurilor , acestea se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prinaplicarea uneia din urmatoarele metode:a)metoda primul intrat - primul iesit - FIFO;b)metoda costului mediu ponderat - CMP;c)metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO.Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventaruluipermanent sau a inventarului intermitent.Inventarul intermitent nu se utilizeaza in comertul cu amanuntul in situatia in care se aplicametoda global-valorica.In comertul cu amanuntul se utilizeaza, de regula, metoda pretului cu amanuntul, pentru adetermina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare sipentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda.In aceasta situatie, costul bunurilor vândute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din

14

pretul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vânzare presupune recalculareamarjei brute.In conformitate cu Normele Metodologice de intocmire si utilizare a documentelor financiarcontabile,Ordinul 3512/2008 contabilitatea analitica a bunurilor se poate tine pe baza uneiadintre urmatoarele metode:- operativ-contabila,- cantitativ-valorica,- global-valorica.Metoda operativ-contabila se poate aplica pentru contabilitatea analitica a materiilor prime,materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor,produselor finite, produselor reziduale, marfurilor si ambalajelor.Metoda cantitativ-valorica se poate folosi pentru contabilitatea analitica a materiilor prime,Aplicatii An I 2012 – Stagiu Expert Contabil Savu Mirela8materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor,produselor finite, produselor reziduale, marfurilor, animalelor si ambalajelor.Metoda global-valorica se poate utiliza pentru contabilitatea analitica a marfurilor si ambalajelordin unitatile de desfacere cu amanuntul, rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor folositela ambalare, materialelor de natura obiectelor de inventar, echipamentelor de protectie infolosinta, precum si a altor categorii de bunuri.Pretul cu amanuntul = costul de achizitie + adaosul comercial + TVA neexigibilaInregistrari contabile:La achizitia marfurilor (vin) : % = 401 Furnizori 371 Marfuri

4426 TVA deductibil

Evidentierea si inregistrarea adaosului comercial si a TVA neexigibil aferent intrarii de marfa(vin). 371 Marfuri = % 378 Adaos comercial 4428 TVA neexigibilSe intocmeste documentul Nota de intrare receptie (Ordin 3512/2008).In cazul prezentat de dvs., in cazul ambalajelor utilizate , consideram ca aveti urmatoarele

15

posibilitati:1. Evidentierea ambalajelor (pet-urile) , la vanzare, distinct de marfa pe care contin, pe

principiul vanzarii – cumpararii. In acest caz:

1.1. Achizitia ambalajelor: % = 401 Furnizori 381 Ambalaje 4426 TVA deductibil1.2. Evidentierea ambalajelor folosite pentru a fi vandute:

371 Marfuri = 381 Ambalaje

Observam ca , valoarea costului marfurilor creste cu valoarea ambalajelor.La vanzare , 5311 = % Casa in lei 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectat

concomitent, se descarca gestiunea.

% = 371 Marfuri 607 Cheltuieli privind marfurile 378 Diferente de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila

Adaosul comercial aferent se calculeaza cu cu ajutorul coeficientului de repartizare (K)

Coeficient de2 repartizare = Soldul initial al diferentelor de pret + Diferentele de pret aferenteintrarilor in cursul perioadei, cumulat de la inceputul exercitiului financiar pana la fineleperioadei de referinta/ Soldul initial al stocurilor la pret de inregistrare + Valoarea intrarilor incursul perioadei la pret de inregistrare, cumulat de la inceputul exercitiulkui financiar pana lafinele perioadei de referinta x 100Adaosul comercial aferent marfurilor vândute = K x Rulaj Creditor cont 707.De asemenea, TVA neexigibila aferenta vânzarii, este identica cu TVA colectatainregistrata cu aceasta ocazie. TVA neexigibila este o TVA in asteptare aferentamarfii pe stoc, care devine exigibila (colectata), in momentul in care se vinde marfa.2. Evidentierea ambalajelor (pet-urile) , la vanzare, cu pretul inclus in pretul de vanzare al marfii(vinului).

16

In acest caz, cheltuiala cu ambalajul nu se ma transfera pretului de cost al marfii, ci este tratata cao cheltuiala a unitatii. La stabilirea pretului de vanzare cu amanunutul al marfii (vinului) se va

tine cont si de aceasta cheltuiala.

2.1. Achizitia ambalajelor se va evidentia similar cu punctul 1.1.2.2. La momentul vanzarii, pentru ambalajele vandute odata cu marfa, se intocmeste articolulcontabil: 608 = 381 Cheltuieli privind ambalajele AmbalajeIn conformitate cu art. 21, alin . (2), lit d din Codul Fiscal sunt considerate cheltuieli deductibilesi cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau

serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor

necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama sipublicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentruincercarea produselor si demonstratii la punctele de vânzare, precum si alte bunuri si serviciiacordate cu scopul stimularii vânzarilor.In conformitate cu art. 128, alin. 8 , lit e din Codul Fiscal nu constituie livrare de bunuri,dinpunct de vedere al TVA, acordarea in mod gratuit de bunuri in scop de reclama sau in scopulstimularii vânzarilor sau, mai general, in scopuri legate de desfasurarea activitatii economice.In baza documentelor intocmite (Bon de consum, Decizie a conducatorului unitatii pentruacordarea de mostre, etc) inregistrarea contabila poate fi:- in cazul acordarii de mostre, gratuit: 607 = 371 Cheltuieli privind marfurile Marfuri- in cazul acordarii de produse in cadrul unor campanii de reclama, publicitate : 623 = 371

Cheltuieli de reclama si publicitate Marfuri

17

5.Studiu de caz privind evaluarea stocurior la intrarea in patrimoniu.

Societatea E se ocupa cu cresterea bovinelor de lapte. Care este modelul de calculatie alcostului de productie al laptelui destinat vanzarii?In principiu, aceasta calculatie porneste de la determinarea costului de productie, conform pct.52 din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea. Modul de efectuare a calculatiei costului sicateva reglementari punctuale privind structurarea cheltuielilor in cheltuieli de productie directe,indirecte, cheltuieli generale sunt descrise in OMFP nr. 1826/2003 privind contabilitatea degestiune si calculatia costurilor.Costul de productie cuprinde cheltuieli cu materii prime, materiale, manopera, cheltuieli directede productie, precum si o cota de cheltuieli indirecte de productie legate rational de procesul deproductie.Astfel, societatea dvs trebuie sa grupeze cheltuielile in functie de natura lor in contabilitatea degestiune, pe:cheltuieli directe;cheltuieli indirectecheltuieli de desfacere;cheltuieli generale de administratie.Reamintim si cheltuielile ce nu se regasesc in costul de productie, conform actelor normativeamintite, dupa cum urmeaza:pierderi de materiale, manopera si alte costuri de productie peste limitele normal admisecheltuieli cu depozitarea, cu exceptia cazului cand depozitarea este o parte a procesuluitehnologic de productie si ulterior depozitarii se trece intr-o noua faza de productieregiigenerale de administratie;costul de desfacere;regia fixa nealocata costului de productie pentru neutilizarea intregii capacitati deproductie.Tipuri de cheltuieli inregistrate:1) cheltuieli cu achizitia si consumul hranei bovinelor 1000 lei 601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 1000 lei;2) cheltuieli cu apa pentru alimentatia bovinelor 200 lei 605 Cheltuieli cu energia si apa = 401 Furnizori 200 lei;3) cheltuieli cu energia electrica utilizata la instalatiile de muls 100 lei

18

605 Cheltuieli cu energia si apa = 401 Furnizori 100 lei;4) cheltuieli cu medicamente pentru sanatatea animalelor 150 lei: 6028 Cheltuieli cu alte mat. consumab. = 3028 Alte mat. consumab. 150 lei;5) cheltuieli cu medicul veterinar ce emite o factura pentru prestarea de servicii 300 lei 628 Cheltuieli cu alte serv. exec. de terti = 401 Furnizori 300 lei6) cheltuieli cu salarii 2000 lei, asigurari sociale 500 lei 641 Cheltuieli cu remuneratiile personalului = 421 Personal – remuneratii datorate 2000 lei 645 Cheltuieli cu asigurari sociale = 431 Asigurari sociale 500 lei7) cheltuieli cu amortizarea grajdurilor 50 lei 6811 Cheltuieli cu amortizari = 2812 Amortizarea constructiilor 50 lei8) cheltuieli cu ambalajul laptelui 200 lei 608 Cheltuieli cu ambalajele = 381 Ambalaje 200 lei9) amenda directia sanitar veterinara 200 lei 6581 Cheltuieli cu amenzi si penalitati = 446 Alte impozite si taxe 200 lei10) intarzieri la plata unei facturi de telefon 20 lei 626 Cheltuieli postale si telecomunicatii = 401 Furnizori 20 lei11) cheltuieli cu transportul de la ferma la un client 300 lei 624 Cheltuieli cu transportul = 401 Furnizori 300 lei.In exemplul exista si cheltuieli de productie, dar si cheltuieli care nu sunt aferente costului deproductie, respectiv nu se cuprind in costul de productie cheltuiala cu amenda, cu penalitatile lafactura de telefon si cheltuiala cu transportul de la ferma la client.Presupunand ca s-au realizat 2000 litri lapte, valoarea costului de productie este de 4500 lei.Inregistrare in contabilitate productie realizata: 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 4500 leicorespunzand cost unitar pe litru de lapte de 2,25 lei/litru.Se vinde o cantitate de 500 litri la pretul de vanzare de 3 lei plus TVA.Inregistrari contabile:a) vanzarea: 4111 Clienti = 701 Venituri din productia proprie 500 l x 3 lei = 1500 lei 4111 Clienti = 4427 TVA colectata 360 leib) descarcarea gestiunii: 711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 500 l x 2,25 lei = 1125 lei.stocurilor de produseContul 711 se comporta ca un cont colector de venituri, echilibrand cheltuielile la data realizarii

19

productiei, si similar unei cheltuieli la data scaderii din gestiune a productiei vandute.Nota! La sfarsitul perioadei de gestiune a stocurilor, daca in urma inventarierii permanente seconstata diferente intre valoare scriptica sic ea faptica se vor inregistra diferente constatate lainventor pe baza listei de inventariere si a procesului verbal de inventariere.

6.Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de exercitie.Societatea F realizeaza un program software pentru unul din departamentele sale proprii. Larealizarea acestuia s-au folosit mai multe echipe de informaticieni. Cheltuielile inregistrate suntprezentate mai jos, insotite de o impartire a acestora in cheltuieli aferente fazei de dezvoltare sifazei de cercetare. Specificatie Cercetare DezvoltareAnul NPrima echipa deinformaticieni achizitioneaza 4000 leimultiple cd-uri in vedereastudiului asupra unorprograme similareActivitati de obtinere decunostinte noiA doua echipa efetueaza un Cautare de alternativestudiu suplimentar asupra 6 000 leiactivitatii primeia precum si oanaliza prin intermediulinternet-ului Selectia aplicatiilor obtinuteA treia echipa de 3000 leiinformaticieni analizeaza sievalueaza concluziile primelordoua echipe

Intocmirea modelului logic al Selectia finala a altenativelorDatelor posibile 5600 lei

Intocmirea modelului Intrucat nu exista certitudinea conceptual al datelor si finalizarii proiectului, aceasta proiectarea aplicatiei, faza va fi inclusa tot in cheltuieli de cercetare 8 000 lei

20

informaticienii nu sunt siguri de existenta resurselor pentrufinalizarea proiectului

Programarea efectiva si Proiectarea, testarea si

analiza programului analiza alternativelor alese

informatic 18 000 lei

Total costuri An N 26 600 lei 18 000 leiSpecificatie Cercetare DezvoltareAnul NTestarea programului 24 000 leiTotal costuri An N+1 0 lei 24 000 lei

a) faza de cercetare – an N: 614 = 5121 26 600 leiCheltuieli cu studii si cercetari Conturi la banci in leib) faza de dezvoltare – an N: 233 = 721 18 000 leiImob. necorp in curs de exec. Venit din prod. de imob. necorpa) faza de dezvoltare – an N+1: 233 = 721 24 000 leiImob. necorp in curs de exec. Venit din prod. de imob. necorpb) receptie imobilizare – an N+1: 208 = 233 42 000 leiAlte imob. necorporale Imob. necorp in curs de exec.

7.Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie.Societatea G isi propune realizarea unei cladiri in regie proprie, constructie ce urmeaza a sefinaliza intr-un termen de 3 luni. Pentru realizarea constructiei va utiliza personalul propriuangajat.I. In prima luna:1. Societatea se aprovizioneaza cu materii prime si materiale, in baza facturilor primite de la

21

furnizori: % = 401 Furnizori 24.800 301 Materii prime 10.000 3021 Materiale auxiliare 5.000 3022 Combustibili 3.000 3028 Alte materiale consumabile 2.000 4426 TVA deductibil 4.800Se intocmeste documentul nota de intrare receptie la data intrarii, pentru fiecare gestiune.2. Se inregistreaza consumul de materii prime si materiale utilizate pentru constructia cladirii.Recomandam, pentru a avea o cheie de control in balanta contabila, utilizarea unui analiticdistinct pentru fiecare cont de cheltuieli. 601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 2.500 6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 1.500 6022 Cheltuieli privind combustibilii = 3022 Combustibili 500 6028 Cheltuieli privind alte materiale = 3028 Alte materiale 300Documente care stau la baza acestor inregistrari contabile sunt: bonuri de consum materiale,deconturi justificative de cheltuieli, dupa caz.3. Se inregistreaza cheltuielile generate de forta de munca proprie (personalul propriu angajat): 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal-salarii datorate 7.000 645 Cheltuieli privind asigurarile = 43X Asigurari sociale, 1.960si protectia socialaprotectie socialaDocumente care stau la baza acestei inregistrari contabile: state de salarii, situatii de lucrariefectuate de propriul personal, devize intocmite de propriul personal, dupa caz.4. La finele primei luni :a) se calculeaza valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie efectuate in regie proprie,neterminate.Valoarea imobilizarii corporale (total cheltuieli efectuate, aferente realizarii cladirii) :- materii prime si materiale (2500+1500+500+300): 4.800- cheltuieli cu salarii, asigurari si protectie sociala (7000+1960): 8.960- alte cheltuieli (de ex :cheltuieli de transport, cota parte cheltuieli indirecte,comisioane si onorarii) : 1.240TOTAL CHELTUIELI (in prima luna) 15.000b) se inregistreaza valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie efectuate in regie proprie,neterminate.

22

231 Imobilizari corporale in curs = 722 Venituri din productia 15.000de executie/analitic distinct de imobilizari corporaleDocumente care stau la baza acestei inregistrari contabile: nota contabila insotita de un procesverbal care atesta efectuare cheltuielilor sau deviz de lucrari,dupa caz .La sfarsitul lunii se verifica, in balanta contabila, urmatoarea corelatie :Rulaj curent debitor al conturilor din clasa 6 Conturi de cheltuieli , DOAR analitic Cladire =Rulaj curent creditor al contului 722 Venituri din productia de imobilizari corporaleII. In mod similar se inregistreza cheltuielile efectuate in lunile urmatoare (luna a doua si atreia de executie). Presupunem ca valoarea cheltuielilor, respectiv a imobilizarilor in curs deexecutie, sunt:- in luna a doua -25.000 , pentru care se face inregistrarea: 231 Imobilizari corporale in curs = 722 Venituri din productia 25.000de executie/analitic distinct de imobilizari corporale- in luna a treia -20.000 , pentru care se face inregistrarea: 231 Imobilizari corporale in curs = 722 Venituri din productia 20.000de executie/analitic distinct de imobilizari corporaleIII. Pentru lucrarile de bransare la reteaua electrica societatea X incheie un contract de prestariservicii cu societatea Y. Prin contract, societatea Y se obliga sa execute si lucrarile interioarecare vizeaza instalatia electrica a cladirii (de ex.: montare cabluri electrice, prize, intrerupatoare,etc). 231 Imobilizari corporale in curs = 404 Furnizori pentru 10.000de executie/analitic distinct imobilizariDocumente care stau la baza acestei inregistrari contabile: contract, facturi, situatii de lucrari,devize, procese verbale de receptie a lucrarilor, dupa caz.IV. La data finalizarii constructiei sau, dupa caz, la data receptiei finale, se inregistreazavaloarea imobilizarilor corporale in curs de executie, receptionate, date in folosinta sau puse infunctiune.Valoarea acestei inregistrari este data de valoarea tuturor cheltuielilor efectuate pentru realizareacladirii. (rulaj total debitor al contului 231 Imobilizari corporale in curs de executie/analiticdistinct cladirea in cauza).

23

212 Constructii = 231 Imobilizari corporale 70.000in curs de executie/analitic distinctDocumente care stau la baza acestei inregistrari contabile: nota contabila insotita de Procesulverbal de punere in functiune a cladirii.NOTA :Documentele se vor utiliza si intocmi respectand precizarile OMFP nr. 3512/2008 privinddocumentele financiar contabile, cu modificarile si completarile ulterioare .

8.Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu.

Societatea H are o gestiune de marfa. Societatea va mai deschide o alta gestiune in aceeasilocalitate, pe care o va aproviziona din prima gestiune, transferul facandu-se pe baza de aviz deinsotire a marfii. Se intocmesc note de receptie la aceste avize in cea de a doua gestiune? Cum se calculeaza adoasul comercial la aceasta si care este monografia contabila aferenta acestoroperatiuni?Transferul intre gestiuni se poate face in baza Bonului de predare, transfer, restituire (Cod 14-3-3A) sau a Avizului de insotire a marfii (cod 14-3-6A), daca gestiunile sunt dispersate teritorial.In ceea ce priveste Avizul de insotire a marfii (cod 14-3-6A), Normele specifice de intocmire siutilizare a documentelor financiar-contabile cuprinse in anexa nr. 2 la OMFP 3512/2008stabilesc urmatoarele:AVIZ DE INSOTIRE A MARFII (cod 14-3-6A)Este formular cu regim special intern de tiparire si numerotare.1. Serveste ca:- document de insotire a marfii pe timpul transportului, dupa caz;- document ce sta la baza intocmirii facturii, dupa caz;- dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, aleaceleiasi unitati;- document de primire in gestiune, dupa caz;- document de descarcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.2. Se intocmeste, in doua sau mai multe exemplare, de catre unitatile care nu au posibilitateaintocmirii facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau altor valori materiale, precumsi in alte situatii stabilite prin procedurile proprii ale unitatii.

24

In cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleiasi unitati, dispersate teritorial, precum si altransportului bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre, bunuri date pentru stimularea vanzarii sautestari la locul de desfacere, premii, materiale promotionale etc.) avizul de insotire a marfii vapurta mentiunea Fara factura , dupa caz.(.....)Potrivit Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor EconomiceEuropene aprobate prin OMFP 3055/2009 la data intrarii in entitate bunurile se evalueaza si seinregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:Aplicatii An I 2012 – Stagiu Expert Contabil Savu Mirela19a) la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;b) la cost de productie - pentru bunurile produse in entitate;c) la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile reprezentand aport la capitalulsocial;d) la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere(pct.50 alin. (1)).Costul de achizitie al bunurilor trebuie sa cuprinda pretul de cumparare, taxele de import si altetaxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale),cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitieibunurilor respective.In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cuobtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilorrespective.(pct.51)In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea,metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, incomertul cu amanuntul (pct.160 alin. (1)).In comertul cu amanuntul poate fi utilizata metoda pretului cu amanuntul, pentru a determinacostul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru carenu este practic sa se foloseasca alta metoda. In aceasta situatie, costul bunurilor vandute se

25

calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al stocurilor. Oricemodificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute (pct.160 alin. (8)).Astfel cum prevede punctul 161 alin. (1), la iesirea din gestiune a stocurilor si altor activefungibile, acestea se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia dinurmatoarele metode:a) metoda primul intrat - primul iesit - FIFO;b) metoda costului mediu ponderat - CMP;c) metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO.Asadar metoda pretului cu amanuntul poate fi utilizata doar in comertul cu amanuntul, pentru adetermina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare sipentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda.Metoda de contabilitate analitica a stocurilor de marfuri tine evidenta cantitativ – valorica pefeluri de marfuri sau evidenta global valorica la nivel de gestiune. De asemenea influenteazaAplicatii An I 2012 – Stagiu Expert Contabil Savu Mirela20organizarea contabilitatii sintetice a marfurilor, prin preturile diferite utilizate ca preturi deinregistrare a marfurilor. Astfel, in cazul in care evidenta analitica se tine cantitativ valoric, sepoate utiliza ca pret de inregistrare pretul de cumparare al marfurilor sau costul de achizitie, inschimb in cazul in care evidenta analitica a marfurilor se tine global – valoric, la nivelul gestiunii( asa cum se procedeaza in comertul cu amanuntul ), pentru inregistrare se urilizeaza pretul cuamanuntul, inclusiv TVA. De aici decurg urmatoarele consecinte asupra contabilitatii:• Cand evidenta marfurilor se tine la pretul de cumparare sau la costul de achizitie nu estenecesara folosirea contului 378 ,, Diferente de pret la marfuri pentru evidenta adaosuluicomercial.• Daca evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, interventia contului 378 ,, Diferentede pret la marfuri este necesara pentru evidenta adaosului comercial continut in pretul deinregistrare a marfurilor.• In conditiile in care evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, inclusiv taxa pe

26

valoare adaugata, apare necesitatea evidentierii acestei taxe pana in momentul vanzariimarfurilor, in contul 4428 TVA neexigibila . Evident, in momentul vanzarii marfurilor, aceastataxa va fi transferata, devine exigibila si apare contul 4427 TVA colectata . Pentru taxa pevaloare adaugata cuvenita furnizorilor se va folosi in mod normal, contul 4426 TVA deductibila.In cazul de fata, transferul de marfuri dintr-o gestiune de marfa in alta gestiune de marfa se vaface astfel :1/ iesirea de marfa din prima gestiune se va face in baza Avizului de insotire a marfii2/ intrarea de marfa in a doua gestiune se va face in baza NIR-ului , care se va intocmi inmomentul receptionarii marfii , in prezenta delegatului/celui care transporta marfa dintr-un loc inaltul.Inregistrari contabile:Consideram prima gestiune Depozit Central (371.1) ca fiind o gestiune prin intermediul careia serealizeaza toate intrarile de marfa in cadrul societatii si gestiunea a doua – gestiune de vanzare cuamanuntul (371.2), in care vanzarea marfurilor se face direct catre consumatorul final .Avand in vedere cele mentionate mai sus vom avea urmatoarele inregistrari :Aprovizionare marfa in gestiunea de vanzare cu amanuntul din depozit : 371.2 = % 371.1 378.2 4428.2Vanzare marfa cu bon fiscal : 5311.2 = % 707.2 4427.2 , se va intocmi registru de casa separate (in baza raportului Z de la casa de marcatSau , 411 = % 707.2 4427.2 5311 = 411 , in cazul in care clientul solicita facturaScadere gestiune vanzare cu amanuntul cu marfa vanduta : % = 371.2 378.2 4428.2 607.2

27

In cazul in care exista retururi de marfa din gestiunea de vanzare cu amanuntul catre depozit , sefac aceleasi inregistrari ca la aprovizionare marfa , dar cu semnul minus.Calcul adaos comercial afferent marfurilor vandute :K = _______ Sic378 + Rc378___________ x 100 , unde( Sid 371 + Rd 371) - (Sic 4428 - Rc4428 )sic - sold initial creditor la inceputul luniisid - sold initial debitor la inceputul luniird - rulaj lunar debitorrc - rulaj lunar creditorDupa ce se calculeaza coeficientul k , vom avea : % = 371.2 ( vanzarile din luna cu tva = 707 cu tva ) 4428.2 ( tva aferent vanzarilor din luna respectiva ) 378.2 ( 707.2 din luna * k) 607.2 ( diferenta)

Aplicatii An I 2012 – Stagiu Expert Contabil

9.Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor.

Societatea I detine productie neterminata si produse finite. De ce prevederi legale trebuie sa tinaseama aceasta si ce inregistrari contabile sunt necesare in vederea evidentierii acestora?Pentru organizarea contabilitatii in cazul activitatilor de productie se tine seama de prevederileLegii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, ale OMFP 3055/2011 privind aprobareaReglementarilor contabile conforme cu directivele europene precum si ale OMFP 1826/2003pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducereacontabilitatii de gestiunePentru desfasurarea activitatilor:Achizitia de materii prime si materiale % = 401 - pret de achizitie 301 Furnizori Materii prime 302 Materiale consumabile 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 4426 TVA deductibila

28

Colectarea lunara a cheltuielilor aferente procesului de productie, dupa natura lor- Evidentierea salariilor catre personalul implicat in realizarea proiectului: 641 = 421Cheltuieli cu salariile personalului Personal-salarii datorate*din fondul de salarii brute se retin contributiile suportate de salariat conform prevederilor legalein vigoare.- Evidentierea contributiilor suportate de societate: 6451 = 431Cheltuieli privind Asigurari socialeasigurarile si protectia sociala 6452 = 4371Contributia unitatii pentru Contributia unitatii lafondul de somaj fondul de somaj- Consumul de materii prime, materiale, materiale de natura obiectelor de inventar, pe bazabonurilor de consum intocmite la eliberarea din gestiune utilitati specifice pe baza facturilorprimite de la furnizorii de astfel de utilitati: 601 = 301Cheltuieli cu materiile prime Materii prime 602 = 302Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile 603 = 303Cheltuieli privind materialele Materiale de natura obiectelor de inventarde natura obiectelor de inventar 605 = 401Cheltuieli privind energia si apa Furnizori- Amortizarea mijloacelor fixe utilizate 6811 = 281Cheltuieli de exploatare Amortizari privind imobilizarileprivind amortizarea imobilizarilor corporale- Diverse servicii prestate de terti necesare realizarii proiectului % = 401 628 FurnizoriCheltuieli cu serviciile prestate de terti 622Cheltuieli privind comisioanele si onorariile 624Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal 626Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 627Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

29

La sfarsitul fiecarei luni se realizeaza inregistrarea productiei in curs cu o suma egala cuvaloarea cheltuielilor colectate de la inceputul perioadei pana la finele lunii respective si caresunt aferente acestei constructii.Valoarea produselor in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate lasfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului deefectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie. 331 = 711Produse in curs de executie Venituri aferente costurilor stocurilor de produse* la sfarsitul lunii, in aceste conturi se colecteaza valoarea totala a cheltuielilor colectate, de lainceputul perioadei pana la finele lunii respective.La inceputul lunii urmatoare se reia inregistrarea contabila: 711 = 331Venituri aferente Produse in curs de executiecosturilor stocurilor de produse* Aceste inregistrari se repeta lunar (colectarea cheltuielilor in contul 711, cumulate de lainceputul lucrarilor pana la finele lunii respective la sfarsitul lunii, si reluarea sumei la inceputullunii urmatoare) pana la finalizarea procesului de productie si obtinerea produsului finit.Inregistrarea produsului finit cu valoarea totala a costurilor aferente 345 = 711Produse finite Venituri aferente costurilor stocurilor de produseVanzarea produselor finite si descarcarea de gestiune 411 = % Clienti 701 Venituri din vanzarea produselor finite 4427 TVA colectatasi 711 = 345Venituri aferente costurilor Produse finitestocurilor de produseValoarea produselor in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate lasfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului deefectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.

10.Studiu de caz privind contabilizatea tranzactiilor in sistem second-hand.

30

Regim special pentru second hand art 152/2 Cod Fiscal:Bunurile second sunt bunuri mobile corporale care pot fi refolosite in starea in care se afla sau dupa efectuarea unor reparatii, altele decat operele de arta, obiectele de colectie sau antichitatile, pietrele pretioase si alte bunuri prevazute de norme.Conform articolului 152/2, bunurilor second hand li se vor aplica regimul special de colectare a taxei la cota marja a profitului.Care este monografia contabila pentru o firma K care vinde cu amanuntul haine second handachizitionate din tara, UE, NON UE; cum ar trebui intocmite NIR-urile, se fac transformaripentru vanzare la kg, vanzare la bucata?Aspecte de natura contabilaReceptia marfurilor se face in baza facturilor primite de la furnizor, indiferent de sursa deprovenienta.Receptia marfurilor se poate face in kg sau in bucati, in functie de cum vinde magazinul.Pentru trasnformarea marfurilor din Kg in bucati se intocmeste un proces verbal la receptiamarfii in care se inscrie numarul de bucati, pe sortimente (bluze, fuste, etc).Se obtine pretul de achizitie pe bucata prin impartirea pretului total de achizitie, fara TVA, la nr.de bucati rezultate.Pe baza facturii si a procesului verbal se intocmeste NIR, in care se inscrie numarul de bucatirezultate, pretul de achizitie si pretul de vanzare pe bucata stabilit.Reduceri ulterioare de pretLa acordarea reducerilor ulterioare de pret se tine seama de prevederile OG 99/2000 privindcomercializarea produselor si serviciilor de piata si ale HG 333/ pentru aprobarea Normelormetodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializareaproduselor si serviciilor de piata.Conform prevederilor actelor mentionate mai sus este interzisa vanzarea in pierdere, cu exceptia:vanzarilor de lichidare, vanzari de soldare, vanzari efectuate in structuri de vanzare denumitemagazin de fabrica sau depozit de fabrica, vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoiocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produselerespective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale, vanzari ale produselor care introperioada de 3 luni de la aprovizionare nu au fost vandute, vanzari accelerate ale produselor

31

susceptibile de o deteriorare rapida sau a caror conservare nu mai poate fi asigurata pana la limita termenului de valabilitate, vanzarea unui produs la un pret aliniat la cel legal practicat de ceilalti comercianti din aceeasi zona comerciala, pentru acelasi produs, determinat de mediulconcurential, vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionares-au diminuat.Aceste tipuri de vanzari presupun proceduri specifice de notificare.Prin urmare, se pot practica discounturi de pret, fara notificare prealabila, cu conditia ca pretul devanzare sa nu fie mai mic decat costul de achizitie si cu respectarea conditiilor enumerate maisus.La reducerea de pret se intocmeste o lista de inventariere cu produsele existente in stoc in carese inscrie atat pretul de vanzare vechi cat si pretul de vanzare nou.Prevederi de natura fiscala:In ceea ce priveste TVA conform prevederilor art. 126 din Legea nr. 571/2003 , cu modificarilesi completarile ulterioare, nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania achizitiileintracomunitare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si de antichitati,• atunci cand vanzatorul este o persoana impozabila revanzatoare, care actioneaza in aceastacalitate, iar• bunurile au fost taxate in statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului specialpentru intermediarii persoane impozabile, in sensul art. 313 si 326 din Directiva 112,Pentru bunurile second - hand se poate aplica regimul special prevazut la art 152^2 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare.Astfel, persoana impozabila revanzatoare va aplica regimul special pentru livrarile de bunurisecond-hand, pentru care exista obligatia colectarii taxei, bunuri pe care le-a achizitionat dininteriorul Comunitatii, de la unul dintre urmatorii furnizori:- o persoana neimpozabila;- o persoana impozabila, in masura in care livrarea efectuata de respectiva persoanaimpozabila este scutita de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. g);- o persoana impozabila revanzatoare, in masura in care livrarea de catre aceasta a fost supusataxei in regim special.Baza de impozitare este marja profitului, determinata conform exclusiv valoarea taxei aferente.

32

Persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentrubunurile second hand in masura in care livrarea acestor bunuri se taxeaza in regim special.Persoana impozabila revanzatoare poate aplica regimul normal de taxare pentru orice livrareeligibila pentru aplicarea regimului special.Bunurile second-hand sunt bunurile mobile corporale care pot fi refolosite in starea in care seafla sau dupa efectuarea unor reparatii, altele decat operele de arta, obiectele de colectie sauantichitatile, pietrele pretioase si alte bunuri prevazute in norme.Persoana impozabila revanzatoare este persoana impozabila care, in cursul desfasurarii activitatiieconomice, achizitioneaza sau importa bunuri second-hand si/sau opere de arta, obiecte decolectie sau antichitati in scopul revanzarii, indiferent daca respectiva persoana impozabilaactioneaza in nume propriu sau in numele altei persoane in cadrul unui contract de comision lacumparare sau vanzare.Marja profitului este diferenta dintre pretul de vanzare aplicat de persoana impozabilarevanzatoare si pretul de cumparare, in care:1. pretul de vanzare constituie suma obtinuta de persoana impozabila revanzatoare de lacumparator sau de la un tert, inclusiv subventiile direct legate de aceasta tranzactie, impozitele,obligatiile de plata, taxele si alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare, transport siasigurare, percepute de persoana impozabila revanzatoare cumparatorului, cu exceptiareducerilor de pret;2. pretul de cumparare reprezinta tot ce constituie suma obtinuta, conform definitiei pretuluide vanzare, de furnizor, de la persoana impozabila revanzatoare;Persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul sa inscrie taxa aferenta livrarilor de bunurisupuse regimului special, in mod distinct, in facturile emise clientilor.Obligatii de evidentiere a TVAPersoana impozabila revanzatoare care aplica regimul special trebuie sa indeplineascaurmatoarele obligatii:a) sa stabileasca taxa colectata in cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscala incare trebuie sa depuna decontul de taxab) sa tina evidenta operatiunilor pentru care se aplica regimul special.

33

Persoana impozabila revanzatoare va indeplini urmatoarele obligatii:a) va tine un jurnal special de cumparari in care se inscriu toate bunurile supuse regimuluispecial;b) va tine un jurnal special de vanzari in care se inscriu toate bunurile livrate in regim special;c) va tine un registru care permite sa se stabileasca, la finele fiecarei perioade fiscale, altadecat ultima perioada fiscala a anului calendaristic, totalul bazei de impozitare pentru livrarileefectuate in respectiva perioada fiscala si, dupa caz, taxa colectata;d) va tine evidenta separata pentru stocurile de bunuri supuse regimului special;e) va emite o factura prin autofacturare catre fiecare furnizor de la care achizitioneaza bunurisupuse regimului special si care nu este obligat sa emita o factura. Factura emisa prinautofacturare trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:1. numarul de ordine si data emiterii facturii;2. data achizitiei si numarul cu care a fost inregistrata in jurnalul special de cumparari prevazutla lit. a) sau data primirii bunurilor;3. numele si adresa partilor;4. codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile revanzatoare;5. descrierea si cantitatea de bunuri cumparate sau primite;6. pretul de cumparare, care se inscrie in factura la momentul cumpararii pentru bunurile inregim de consignatie.Se achizitioneaza 1000 kg haine la pretul de 50 lei/kg.In baza procesului verbal, rezulta 20.000 buc la pretul de 2,5 lei/buc - pret furnizor(1000kg*50 lei/kg= 50.000 lei: 20.000 buc)371.02 = 401 50.000 leiCand se intocmeste NIR-ul, intrarea va fi de 20.000 buc la pretul de 2,5 lei/buc pret furnizor sipretul de vanzare de 4,8 lei/buc (pret de vanzare cu amanuntul) 371.02 = 378.02 46.000 lei [(4,8-2,5)*20.000 buc].*Achizitie marfa din tara % = 401 371 Marfuri Furnizori 4426 TVA deductibila*Achizitie marfa import: 371 = 401 Marfuri Furnizori* inregistrare taxe vamale in valoarea marfii 371 = 446 Marfuri Alte impozite si taxe* TVA datorata la buget

34

4426 = 462 TVA deductibila Creditori diversi*Achitare TVA si taxe vamale catre bugetul de stat % = 5121 446 Conturi la banci in lei Alte impozite si taxe 462 Creditori diversi*Achizitie marfa intracomunitara: 371 = 401*Marfuri Furnizori- taxarea inversa 4426 = 4427 TVA deductibila TVA colectata*Inregistrare adaos comercial 371 = 378 Marfuri Diferente de pret la marfuri*Inregistrare discount marfuri in rosu ( cu diferenta de pret rezultata in urma aplicariidiscountului) 371 = 378 Marfuri Diferente de pret la marfuri*Vanzare pe baza bonului emis de casa de marcat 5311 = % Casa in lei 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata*TVA colectata se determina fie conform regimului normal, fie conform regimului special pentruachizitiile din interiorul comunitatii, nu si pentru import.*Descarcarea gestiunii 607 = 371 pret de achizitie Cheltuieli privind marfurile Marfuri 378 = 371 adaos comercial Diferente de pret la marfuri Marfuri

11.Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie

Vanzarea marfurilor in regim de consignatie se face in baza intelegerilor stabilite intre parti in cadrul contractelor de consignatie.Contractul de consignatie este un contract prin care consignantul (unitatea de consignatie) se angajeaza sa vanda marfurile consignatarului(deponentul,persoana fizica sau juridica) pentru ca acesta din urma sa gaseasca un cumparator pentru aceste marfuriSpecific operatiunilor de vanzare a marfurilor in regim de consignatie este data livrarii.Astfel,pentru marfurile vandute in baza unui contract de consignatie se considera ca vanzarea marfurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care marfurile sunt vandute de consignatar clientilor

35

sai.Consignatarul actioneaza in nume propriu,dar in contul consignantului,cand livreaza marfurile catre cumparatori.Veniturile obţinute din valorificarea în regim de consignaţie sau prin vânzare directă către agenţi economici şi alte instituţii a bunurilor rezultate în urma unei prelucrări sau procurate în scopul revânzării sunt considerate venituri din activităţi independente.ART. 52^1 Opţiunea pentru stabilirea impozitului final pentru unele venituri din activităţi independente

Art.52 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal care reglementeaza impunerea veniturilor din activitati independente da posibilitatea da posibilitatea celor care realizeaza aceste venituri din vanzarea marfurilor in regim de consignatie sa opteze pentru impunerea venitului brut cu cota de 16 % .

(1) Contribuabilii care realizează venituri din activitățile menționate la art. 52 alin. (1) lit. a) - c) pot opta pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final. Opțiunea de impunere a venitului brut se exercită în scris în momentul încheierii fiecărui raport juridic/contract și este aplicabilă veniturilor realizate ca urmare a activității desfășurate pe baza acestuia.

(2) Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut.

(3) Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final.

(4) Impozitul astfel reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

In ceea ce priveste reflectarea in contabilitate a operatiunilor desfasurate in regim de consignatie la unitatile de consignatie, acestea procedeaza astfel:- La primirea marfurilor de la deponenti, nu inregistreaza in contabilitate respectiva intrare in gestiune, aceasta fiind inregistrata extracontabil.

- La primire, trebuie sa intocmeasca "Bonul de primire in consignatie" (formular cod 14-3-2 - Anexa 1). Acest document se intocmeste in doua exemplare, dintre care unul se inainteaza deponentului, iar celalalt ramane la unitate. Daca deponentul este operator economic platitor de TVA, marfurile depuse in consignatie sunt insotite de avizul de insotire a marfii, care va cuprinde mentiunea "pentru vanzare in regim de consignatie".

- inregistrarea in gestiune a marfurilor primite de la deponenti se efectueaza in momentul in care marfa a fost vanduta.

- in contabilitate, la vanzare, efectele se reflecta in contul de profit si pierdere pe venituri si pe cheltuieli, se achita deponentul si se retine comisionul de consignatie perceput.

Exemplu

Marfuri in regim de consignatie primite de la persoane fizice sau juridice necuprinse in sfera de aplicare sau scutite de TVA.

36

Unitatea de consignatie S.C. Vulturul S.R.L. primeste de la S.C. Victoria S.R.L., neplatitoare de TVA, un tablou in valoare de 5.000 lei si de la persoana fizica X o piesa de mobilier in valoare de 3.000 lei. Unitatea de consignatie percepe un comision de 16% pentru tablou si 12% pentru piesa de mobilier. Baza de calcul a TVA o reprezinta comisionul perceput de unitatea de consignatie.Calculul pretului de vanzare cu amanuntul:

Pentru tablou:Valoarea bunului: 5.000 leiComision 16%: 800 leiTVA 24% aferenta comisionului: 192 lei

Valoarea totala a marfii: 5.800 leiValoare marfa la pret cu amanuntul: 5.992 leiPentru piesa de mobilier:Valoarea bunului: 3.000 leiComision 12%: 360 leiTVA 24% aferenta comisionului: 86 leiValoarea totala a marfii: 3.360 leiValoare marfa la pret cu amanuntul: 3.446 leiTVA colectata = 192 + 86 = 278 lei

a) Receptia marfurilor la primire si stabilirea pretului de vanzare cu amanuntul

- Se inregistreaza extracontabil marfurile primite in regim de consignatie:

8033 (debit)"Valori materiale primite in pastrare sau custodie" 8.000

b) Vanzarea marfurilor la pretul de vanzare:

5311 = % 9.438 "Casa in lei" 707 9.160 "Venituri din vanzarea marfurilor" 4427 278 "TVA colectata"

c) Consignatia anunta deponentii despre vanzarea marfurilor, moment in care persoana juridica emite factura catre consignatie pentru valoarea marfurilor:

371 % 8.000 "Marfuri" 401.01 5.000

37

"Furnizori/persoana juridica" 401.02 3.000 "Furnizori/persoana fizica"

d) inregistrarea adaosului comercial si TVA neexigibila:

371 % 1.438 "Marfuri" 378 1.160 "Diferente de pret la marfuri" 4428 278 "TVA neexigibila"

e) Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:

% = 371 9.438 607 "Marfuri" 8.000 "Cheltuieli privind marfurile" 378 1.160"Diferente de pret la marfuri" 4428 278 "TVA neexigibila"

Concomitent, se descarca gestiunea extracontabil:

8033 (credit) 8.000"Valori materiale primite in pastrare sau custodie"

f) Achitarea marfurilor vandute catre deponenti:

% = 5311 8.000 401.01 "Casa in lei" 5.000 "Furnizori/persoana juridica" 401.02 3.000 "Furnizori/persoana fizica"

g) Reflectarea exigibilitatii TVA:

4427 "TVA colectata" = 4423 "TVA de plata" 278

38

h) Plata TVA catre bugetul statului:

4423 "TVA de plata" = 5311 "Casa in lei" 278

Marfuri primite in consignatie de la deponenti persoane juridice, platitori de TVA.S.C. Volga S.A. transmite consignatiei APOLO, spre vanzare, produse electronice in valoare de 10.000 lei, TVA 24%.

S.C. Volga S.A. intocmeste avizul de expeditie. Unitatea de consignatie aplica la valoarea marfii primite un comision de 15%, pentru a determina valoarea totala a marfii destinate vanzarii (fara TVA).Calculul pretului de vanzare cu amanuntul:Valoarea marfii primite: 10.000 leiComision 15%: 1.500 leiValoarea totala a marfii: 11.500 leiTVA 24%: 2760 leiValoarea totala: 14.260 lei

in unitatea de consignatie, pretul de vanzare al produselor electronice s-a stabilit in suma de 14.260 lei. Dupa vanzarea acestor produse, S.C. Volga S.A. intocmeste factura.Reflectarea in contabilitatea unitatii de consignatie:Pret de vanzare: 10.000 leiTVA: 2400 leiTotal factura: 12.400 leiStabilire TVA de plata:TVA colectata: 2.760 leiTVA de plata la bugetul de stat: (2.760 - 2.400) = 360 lei

a) inregistrarea marfurilor primite la pret de vanzare cu amanuntul (extracontabil): 8033 (debit) 12.400 "Valori materiale primite in pastrare sau custodie"

b) incasarea contravalorii marfurilor vandute:

5311 = % 14.260 "Casa in lei" 707 11.560 "Venituri din vanzarea marfurilor" 4427 2.760 "TVA colectata"

c) Primirea facturii de la S.C. Volga S.A.:

% = 401 12.400 371 "Furnizori" 10.000 "Marfuri"

39

4426 2.400 "TVA deductibila"

d) inregistrarea adaosului comercial si TVA neexigibil:

371 = % 4.260 "Marfuri" 378 1.500 "Diferente de pret la marfuri" 4428 2.760 "TVA neexigibila"

Concomitent, se descarca gestiunea extracontabil:

8033 (credit)"Valori materiale primite in pastrare sau custodie" 12.400

e) Descarcarea gestiunii marfurilor vandute:

% = 371 14.260 607 "Marfuri" 10.000 "Cheltuieli privind marfurile" 378 1.500 "Diferente de pret la marfuri" 4428 2.760 "TVA neexigibila"

f) Plata catre S.C. Volga S.A.:

401 = 5311 12.400 "Furnizori" "Casa in lei"

g) Exigibilitatea TVA:

4427 = % 2.760 "TVA colectata" 4426 2400 "TVA deductibila" 4423 360 "TVA de plata"

h) Plata TVA catre bugetul statului:

4423 = 5311 360 "TVA de plata" "Casa in lei"

40

Pentru marfurile vandute in regim de consignatie, baza de impozitare este constituita din:- suma obtinuta din vanzarea marfurilor incredintate de platitorii de TVA. Pentru marfurile incredintate vandute, platitorii respectivi de TVA sunt obligati sa emita facturi fiscale cel mai tarziu in ultima zi a lunii in care s-a efectuat vanzarea;- suma reprezentand comisionul aplicat asupra vanzarilor de marfuri apartinand neplatitorilor de TVA sau scutite de TVA.

In ceea ce priveste adaosul comercial aferent marfurilor iesite din unitate, determinarea acestuia se poate face prin doua metode, astfel:

a) Prin calcularea procentului mediu de adaos comercial, aplicand formula:

Soldul ct. 378 la inceputul anului + Rulajul creditor al ct. 378 cumulat de la inceputul anului pana la finele lunii de referinta

K = _________________________________________________________________________ Soldul ct. 371 la inceputul anului (exclusiv TVA neexigibila) + Rulajul debitor al ct. 371 de la inceputul anului pana la finele lunii de referinta (exclusiv TVA neexigibila)

Procentul mediu de adaos comercial (K) se inmulteste cu valoarea stocului de marfuri de la sfarsitul lunii (exclusiv TVA neexigibila), determinandu-se astfel adaosul comercial aferent stocului. Din totalul sumelor creditoare existente la sfarsitul lunii in contul 378 "Diferente de pret la marfuri" se deduce adaosul comercial aferent stocului de marfuri, stabilindu-se adaosul comercial aferent marfurilor iesite din unitate.in cazul unitatilor care au evidentiat cheltuielile de transport-aprovizionare intr-un analitic distinct al conturilor de stocuri, determinarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente bunurilor consumate sau iesite din gestiune este similara determinarii diferentelor de pret aferente bunurilor iesite, pentru care evidenta este la pret standard.b) Prin insumarea adaosului comercial aferent produselor existente in stoc la sfarsitul anului. Aceasta presupune inventarierea stocurilor existente.Marfurile vandute pot proveni uneori nu din bunuri cumparate cu intentia revanzarii, ci sunt stocuri de materiale vandute ca atare. De exemplu: materialele consumabile trecute in categoria marfurilor vor fi evidentiate astfel:

371 = 302 "Marfuri" "Materiale consumabile"

EXEMPLU :In luna decembrie 2009 se primesc marfuri de la un tert pentru a fi expuse in magazinul X.Facturarea si plata se fac pe masura vanzarii, o data pe saptamana.Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor efectuate se face cu respectarea prevederilor legale,respectiv Ordinul nr. 3.055/2009 si Codul fiscal aprobat prin Legea 571/2003. Aceasta operatiune este similara cu vanzarea in regim deconsignatie.Aceste operatiuni se desfasoara in baza unui contract de consignatie prin care consignantul(proprietarul marfii) se obliga sa livreze consignatarului marfa pentru care urmeaza sa gaseasca cumparatori.Inregistrarea in contabilitate a

41

operatiunilor de consignatie se face astfel: Daca proprietarul marfii este o persoana juridica, atunci marfa soseste inbaza unui aviz de insotire a marfii care va purta mentiunea „marfa pentru vanzare in regim de consignatie”.La data primirii bunurilor de la consignant se intocmeste documentul „bon de primire inc onsignatie’’.Bunurile primite nu se vor inregistra in conturi de stocuri, ci in conturi extrabilantiere (8033 – „ Valori materiale primite in pastrare sau custodie”).La data vanzarii bunurilor catre terti societatea primeste de la consignant factura fiscala de vanzare a stocurilor .Reflectarea operatiunilor in evidenta contabila se va face astfel:a) La data primirii bunurilor in regim de consignatie:D 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodieb) La data vanzarii catre terti411/5311 Clienti /Casa = %707 Venituri din vanzari de marfuri 4427 TVA colectatac) Se primeste factura de la furnizor (consignant): % = 401 371 FurnizoriMarfa 4426TVA deductibilad)Se inregistreaza diferentele de pret aferente pretului de vanzare cu amanuntul: 371 = % Marfa 378Diferente de pret la marfuri 4428TVA neexigibilae) Se descarca gestiunea aferenta bunurilor vandute: % = 371 607 "Marfuri" "Cheltuieli privind marfurile" 378 "Diferente de pret la marfuri" 4428 "TVA neexigibila"

12.Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet

Serviciile de amanet presupun acordarea de imprumuturi urgente, pe termen scurt, in schimbul unor garantii evaluabile pe loc.

Perioada de acordare a imprumutului este proportionala cu raportul dintre valoarea garantiilor si suma imprumutata.

Pentru fiecare zi din perioada imprumutului se percepe un comision.Comisionul este parte integranta din contract. La rambursarea anticipata a imprumutului comisionul se recalculeaza

Imprumutul printr-o casa de amanet poate fi garantat cu :

aur (indiferent de starea acestuia) – întreg sau rupturi, valoarea lui fiind stabilita în functie de gramaj, puritate, gradul de uzura. Carataje acceptate: 8k, 9k, 10k, 12k, 14k, 18k, 22k, 24k;

42

argint – 925 (indiferent de starea acestuia) – întreg sau rupturi, valoarea lui fiind stabilita în functie de gramaj, gradul de uzura

telefoane (noi sau cu un grad de uzura normal); electronice (laptopuri, calculatoare, monitoare, LCD-uri, televizoare, DVD-uri, plasme, aparate

foto, camere video, gps-uri, x-box-uri, PSP-uri, playstation, etc) noi sau cu un grad de uzura normal; electrocasnice (noi sau aproape noi); autoturisme; altele

Durata unui contract de amanet variaza in functie de obiectul adus drept garantie a imprumutului

Contractele de amanet sunt insotite de o perioada de gratie care variaza in functie de obiect si pentru care nu exista comision de penalizare. Contractele de amanet pot fi prelungite nelimitat. Un contract poate fi achitat si in rate, comisionul recalculandu-se la zi.

Pretul aurul si argintului se bazeaza pe cotatiile burselor internationale de metale pretioase(evaluarea se face la greutatea neta a aurului din componenta bijuteriei Valorile se pot modifica in functie de pretul zilnic al aurului).Obiectele (telefoane, electronice, electrocasnice, autoturisme etc) se evalueaza tinand cont de pretul lor de piata si de gradul de uzura al acestora. Pretul se stabileste de comun acord.

Contractul de amanet se inchide dupa achitarea integrala a sumei imprumutate si a comisionului aferent perioadei. El poate fi semnat de titular (cel pe numele caruia s-a facut contractul) sau de catre persoana imputernicita, desemnata de acesta si autentificata prin semnatura.

Monografie contabila case de amanet

Definitia amanetului dex = obiect de valoare lasat sau luat drept garantie.Definitia amaneteului dr. Civil = obiect de predat cuiva unei societati comerciale, etc drept garantie a restituirii creditului acordat: zalog, gaj, garantie depusa pentru plata unei datorii sau executarea unei lucrari; contract accesoriu prin care debitorul remite creditorului un bun pentru garantarea datoriei.

Contractul de amanet trebuie sa cuprinda cateva clauze obligatorii printre care:-societatilor comerciale ce au in obiectul de activitate amanetul, le este interzis sa foloseasca bunul amanetat pana la trecerea acestuia in patrimoniul societatii prin neachitarea la termen a comisionului debitorului

-restituirea bunului gajat dupa achitarea integrala a creantei garantate-gajul garantat este indivizibil si se stinge doar la momentul achitarii integrale a imprumutului, inclusiv a cheltuielilor generate de conservarea si pastrarea bunului amanetat

Particularitatile contabilitatii unei case de amanet sunt multiple datorate modului in care sunt interpretate legile care confera activitatii de amanet o desfasurare legala! Regimul taxei pe valoare adaugata:Potrivit prevederilor art 147 din Codul Fiscal, persoana impozabila care urmeaza sa realizeze sau

43

realizeaza operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere este denumita persoana impozabila cu regim mixt.Pentru casele de amanet, imprumuturile acordate de casele de amanet sunt operatiuni scutite conform art 141 din Codul fiscal.Aceleasi case de amanet exercita si operatiuni de livrare second-hand care sunt operatiuni taxabile. Ca urmare, casele de amanet sunt persoane impozabile care isi exercita dreptul de deducere conform art 147 din Codul Fiscal cu exceptia bunurilor second-hand care au regim special conform art 152/2 din Cod Fiscal. O casa de amanet care vinde bunuri second hand aplica regimul special astfel:Daca valoarea de vanzare a bunurilor second hand sunt de 10.000 iar la cumparare acestea au o valoare de achizitie de 9.000 determinarea bazei impozabile se va efectua astfel:10.000- 9.000 = 1.000Cota de TVA 24%Tva aferent marjei profitului 1.000*24/124 = 193.54Baza de impozitare: 1.000 - 193.54 = 806.46Atentie, nu sunt considerate bunuri second hand conform articolului 152/2 din codul fiscal:Aurul, argintul, si platina prezentate sub forme de bare, plachete, lingouri, pulbere, foite, folie, lingouri, tuburi, sarma sau in orice alt mod, ce pot fi folosite ca materie prima pentru producerea altor bunuri, fie pure fie in aliaj cu alte metale.

Calcul pro-rata:Pentru o societate comerciala nou infiintata care are un regim de deducere a taxei mixt Cf art 147 Cod Fiscal alineat 9 pro-rata se calculeaza provizoriu ca fiind o estimare a veniturilor obtinute pe o perioada calendaristica a anumui curent si se calculeaza ca fiind raportul dintre:

Suma totala fara taxa a operatiunilor cu drept de deducere bunuri si servicii_____________________________________________________________________Suma totala fara taxa a operatiunilor fara drept de deducere bunuri si servicii

La sfarsitul anului exista obligatia de a calcula pro-rata definitiva si de a efectua regularizarea taxei deduse in functie de pro-rata definitiva.

Atentie:Potrivit prevederilor art 152/2 alin 13 lit b din Codul Fiscal in conditiile stabilite prin norme, persoana impozabila revanzatoare care aplica regimul special trebuie sa tina evidenta operatiunilor pentru care se aplica acest regim.In conformitate cu prevederile pct.64 alin 7 lit e. din Norme, persoana impozabila revanzatoare va emite o factura prin autofacturare catre fiecare furnizor de la care achizitioneaza bunuri supuse regimului special si care nu este obligat sa emita o factura sau orice alt document ce serveste drept factura. La factura se anexeaza declaratia furnizorului care confirma ca acesta nu a beneficat de nici o scutire de rambursare a taxei pentru cumpararea, importul sau achizita intracomunitara de bunuri livrate de persoana impozabila revanzatoare,Aceasta prevedere se aplica atunci cand sunt cumparate bunuri de la persoane fizice, acestea nefiind obligate sa emita facturi.

Pe data de 01.02.N, casa de amanet AMA SRL incheie un contract cu o persoana fizica PF, careia ii acorda

44

un imprumut in suma de 1.000 lei pe termen de 3 luni, primind, in schimb, un bun de valoare.Comisionul casei de amanet este de 0,3 % pe zi.

Inregistrari contabile :a. Acordarea imprumutului

2678 = 5311 1.000 lei Alte creante imobilizate, "materiale primite in custodie" Casa in lei

8033"Valori primite in custodie" - 1.000 lei

-data scadenta : 01.05.N-comision : 270 lei-TVA pentru comision : 0 lei-imprumut : 1.000 lei

Data scadenta - 01.05.N Comision 270 lei TVA pentru comision 0

Imprumut 1.000 lei TOTAL : 1.270 lei

La data de 01.05.N :b.1. PF ramburseaza imprumutul si comisionul primind in schimb bunul de valoare

5311 = % 1270 lei 2678 1000 lei 708 270 lei 4427 0 lei - 8033"Valori primite in custodie" 1.000 lei

b.2. PF nu restituie comisionul si imprumutul. Casa de amanet devine proprietara bunului de valoare.b.2.a. Casa de amanet hotaraste vanzarea bunului de valoare cu pretul evaluat

Pret evaluat 1.000 lei Adaos comercial 500 lei TVA 120 lei

Baza de impozitare a activitatii de valorificare a bunului amanetat o reprezinta diferenta dintre pretul de achizitie si pretul de valorificare a gajului cu exceptiile legale prevazute in Codul Fiscal!!!!

45

1.500 - 1.000 = 500 lei500 * 24% = 120 lei

1. Intrare in gestiune :

371 = % 1720 2678 1000 378 500 4428 120

- 8033"valori primite in custodie" 1.000 lei

2. Vanzare :

Cont debitor Cont creditor Suma 5311 = % 1620 lei

707 1500 lei

4427 120 lei

3. Descarcare gestiune

Cont debitor Cont creditor Suma

607 = % 1620 lei

371 1000 lei

378 500 lei

4428 120 lei

b.2.b Casa de amanet hotaraste retinerea bunului in patrimoniul societatii, ca obiect de inventar exemplu - ceas de buzunar, evaluat la valoare de piata = 1500 lei1. Inregistrare obiecte inventar 303 = % 1500 lei

46

Obiecte inventar 2678 1000 lei Alte creante imobilizate "materiale primite in custodie"

7588 500 lei

635 = 4427 120 leiCheltuieli impozite/taxe TVA colectata

b.3. PF doreste prelungirea termenului de amenetare cu 2 luni

2 luni = 60 zile1.000 *60*0.3% = 180 leiValoarea de rambursare a bunului amanetat:180 + 270 Valoarea noua a comisionului = 180+270=450 lei

Pentru vanzarea bunurilor de catre casele de amanet nu se aplica masurile de simplificare reglementate prin art. 160 din Codul fiscal. Pentru aceasta operatiune se aplica regimul special reglementat prin art. 152 alin. din Codul fiscal si punctul 64 din normele de aplicare. Regimul special impune colectarea TVA doar asupra marjei profitului ca diferenta dintre:- pretul de vanzare aplicat de catre casa de amanet in calitate de persoana impozabila revanzatoare. Pretul de vanzare este suma totala obtinuta de la cumparator. - pretul de cumparare. Pretul de cumparare este suma totala platita de casa de amanet pentru obtinerea bunului respectiv. Practic, marja profitului reprezinta comisionul aplicat de catre casa de amanet, exclusiv TVA. Deci, pentru comisionul practicat se colecteaza TVA. Pentru aplicarea unui tratament fiscal corect este importanta stabilirea naturii bunurilor comercializate deoarece regimul special nu se aplica pentru orice tip de bun vandut prin casa de amanet. Casa de amanet aplica regimul special de taxare in cazul vanzarii urmatoarelor categorii de bunuri strict enumerate prin Codul fiscal:- bunuri second-hand; - opere de arta; - obiecte de colectie si antichitati, altele decat operele de arta livrate de autorii sau succesorii de drept ai acestora. Pentru obiectele din aur nu se aplica regimul special deoarece prin normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, la punctul 64 alin. (2) se reglementeaza faptul ca nu sunt considerate bunuri second-hand in sensul art. 152^2 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal:

- aurul, argintul si platina prezentate sub forma de bare, plachete, lingouri, pulbere, foite, folie, tuburi, sarma sau in orice alt mod, ce pot fi folosite ca materie prima pentru producerea altor bunuri, fie pure, fie in aliaj cu alte metale;- aurul de investitii definit la art. 152^3 alin. (1) din Codul fiscal;- monedele din argint sau platina care nu constituie obiecte de colectie definite prin art. 152^2 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;

47

- reziduuri de obiecte vechi formate din metale pretioase recuperate in scopul topirii si refolosirii ca materii prime;- pietrele pretioase si semipretioase si perlele, indiferent daca sunt sau nu taiate, sparte in lungul fibrei, gradate sau slefuite insa nu pe fir, montate sau fixate, ce pot fi utilizate pentru producerea de bijuterii clasice si fantezie;- obiecte de aurarie si argintarie si similare;- bunurile vechi reparate sau restaurate astfel incat nu se pot deosebi de bunuri noi similare;- bunurile vechi care au suferit inainte de revanzare o astfel de transformare incat la revanzare nu mai este posibila nicio identificare cu bunul in starea initiala de la data achizitiei;- bunurile care se consuma la prima utilizare;- bunurile ce nu mai pot fi refolosite in niciun fel;- obiectele vechi executate din metale pretioase sau si cu pietre pretioase sau semipretioase, reglementate in mod expres : bijuterii(clasice si fantezie, obiecte de aurarie si argintarie si toate celelalte obiecte vechi, inclusiv uneltele, integral sau partial formate din aur, argint, platina, pietre pretioase si/sau perle, indiferent de gradul de puritate a metalelor si pietrelor pretioase). Pentru vanzarea acestor bunuri se aplica regimul normal de taxare prin colectarea TVA la valoarea integrala a bunurilor. Asa cum se poate constata, in functie de natura bunurilor vandute, o casa de amanet poate aplica atat regimul special, cat si regimul normal de taxare. in ambele situatii, casa de amanet trebuie sa organizeze evidente fiscale distincte, separat pentru fiecare regim fiscal, astfel incat sa poata determina corect suma TVA care trebuie colectata prin aplicarea regimului special. Toate aceste precizari au la baza prevederile cuprinse la art. 152^2 denumit Regimuri speciale pentru bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati si punctul 64 din normele de aplicare ale acestui articol.

13.Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutarTranzactiile de cumparare/vanzare valuta se consemneaza in buletinul de schimb valutar care este obligatoriu insotit de bonul de la casa de marcat. La sfarsitul zilei se intocmeste registrul zilnic al tranzactiilor punctului de schimb valutar care reprezinta centralizarea tuturor buletinelor de schimb emise in cursul unei zile.

Conform art. 141 alin. (2), operatiunile desfasurate de casele de schimb valutar sunt operatiuni scutite de TVA.1) Cumpararea valutei:

5314 (analitic euro, dolar etc.) = 5311 1.000 dolari x 3,1 lei/dolar = 3.100 lei"Casa in valuta" "Casa in lei"2) Vanzarea valutei:

5311 = % 1.000 dolari x 3,3 lei/dolar = 3.300 lei"Casa in lei" 5314 "Casa in valuta" 708 "Venituri din 1.000 dolari x

48

activitati diverse" x (3,3 - 3,1) lei/dolar = 200 lei

Deci in contul de venituri se inregistreaza doar diferenta de curs interna a valutei tranzactionatesau comisionul casei de schimb valutar.

3) Depunerea la banca a disponibilitatilor in lei/valuta:

5121 = 5311"Conturi la banci in lei" "Casa in lei"5124 = 5314"Conturi la banci in valuta" "Casa in valuta"

La sfarsitul fiecarei luni, soldul conturilor Casa si Banca in valuta se reevalueaza in functie de cursul BNR din ultima zi bancara a lunii conform punctului 174 din O.M.F.P. nr. 3.055/2009:

665 = 5314"Cheltuieli din diferente "Casa in valuta"de curs valutar" sau 5124 "Conturi la banci in valuta"

In cazul in care din reevaluare rezulta o diferenta nefavorabila sau

5314 = 765"Casa in valuta" sau "Venituri din diferente de curs valutar", 5124"Conturi la banci in valuta",

in cazul in care in urma reevaluarii rezulta o diferenta favorabila.

Organizarea si conducerea contabilitatii la casele de schimb valutar se supune Legii nr. 82/1991, republicata, cu toate modificarile si completarile ulterioare, Codului fiscal in vigoare (Legea nr. 571/2003, cu toate modificarile si completarile ulterioare), O.M.F.P. nr. 3.055/2009, modificat si completat cu O.M.F.P. nr. 2.869/2010.

De asemenea, dat fiind ca functionarea caselor de schimb valutar este reglementata, pe langa Legea nr. 31/1990 conform careia sunt infiintate, si de Regulamentele B.N.R., trebuie sa tineti cont si de Regulamentul B.N.R. nr. 4, din 1 aprilie 2005, privind regimul valutar - Monitorul. Oficial nr. 297 din 8 aprilie 2005 - si de Norma nr. 4, din 1 aprilie 2005, privind efectuarea operatiunilor de schimb valutar - Monitorul. Oficial nr. 297 din 8 aprilie 2005.

14.Studiu de caz privind importul de stocuri .

Societatea N importa marfuri pentru un client in conditii CIF, valoarea marfurilor fiind de 8000

49

$, taxa vamala de 10%, comision vamal de 0.5%, accizele 40%, TVA 24%, comisionul societatiiN 5%, cursul de schimb la data vamuirii 3.5 lei/$.Determinarea obligatiilor fiscale si a comisionului societatii N:Valoarea externa CIF: 8 000$ * 3.5 lei/$ = 28 000 leiTaxa vamala: 28 000 lei * 10% = 2 800 leiComision vamal: 28 000 lei * 0.5% = 140 leiAccize: (28 000 lei + 2 800 lei + 140 lei) * 40% = 30 940 * 40% = 12 376 leiTVA: (28 000 lei + 2 800 lei + 140 lei + 12 376 lei) * 24% = 43 316 lei * 24% = 10 395.84 leiAplicatii An I 2012 – Stagiu Expert Contabil Savu Mirela35Comision intermediere: 28 000 lei * 5% = 1 400 leiTVA comision intermediere: 1 400 lei * 24% = 336 lei

Achizitia de marfuri de la extern in comision pe baza de factura: 4111 Clienti = % 53 711.84 lei

401 Furnizori 28 000 lei 446.1 Taxa vamala 2 800 lei 446.2 Accize 12 376 lei

446.3 TVA 10 395.84 lei 447 Fonduri speciale – taxe 140 lei

si varsaminte assimilateFacturarea comisionului de intermediere: 4111 Clienti = % 1736 lei 704 Venituri din servicii prestate 1 400 lei 4427 TVA colectata 336 leiPlata taxelor datorate in vama: % = 5121 Conturi la banci in lei 25 711.84 lei 446.1 Taxa vamala 2 800 lei 446.2 Accize 12 376 lei 446.3 TVA 10 395.84 lei 447 Fonduri speciale – taxe 140 lei si varsaminte assimilatelivrarea intracomunitatra de bunuri din Romania catre un alt stat membru UE este reglementata de Codul fiscal la art. 128 alin. (9) ca fiind "o livrare de bunuri, in intelesul alin. (1) care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana catre care se efectueaza livrarea ori alta persoana in contul acestora". In conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal aceste operatiuni sunt incluse in categoria celor scutite cu drept de deducere daca sunt prezentate documente justificative si sunt indeplinite cumulativ urmatoarele doua conditii:- livrarea intracomunitara de bunuri este catre o persoana inregistrata in scopuri de TVA in celalalt stat membru si comunica codul de inregistrare furnizorului din Romania;- bunurile sunt transportate din Romania in statul membru al beneficiarului. In aceasta situatie, beneficiarul va efectua o achizitie intracomunitara de bunuri pentru care va datora TVA in tara aplicand mecanismul taxarii inverse. Se prezuma ca in acest caz, clientul dvs va comunica un cod valabil de TVA emis de autoritatile din alt stat membru.Din analiza celor doua articole, art. 128 alin. (9) si art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal , rezulta faptul ca este necesara indeplinirea celor doua conditii din perspectiva taxei, indiferent care ar fi conditia de livrare din contractul existent intre parti . Astfel, nu se precizeaza cine anume este obligat sa realizeze transportul sau expeditia, in vederea scutirii de taxa dar este obligatoriu sa existe dovada

50

efectuarii transportului. In lipsa justificarii transportului din Romania in Ungaria, autoritatile pot colecta TVA la livrare. Justificarea scutirii de TVA pentru livrarile intracomunitare a fost aprobata de OMFP 2222/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare:

"Art. 10. - (1) Scutirea de taxa pentru livrarile intracomunitare de bunuri prevazute la art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptiile de la pct. 1 si 2 ale aceleiasi litere a), se justifica pe baza urmatoarelor documente: a) factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare, si in care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatorului in alt stat membru; b) documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in alt stat membru; si, dupa caz, c) orice alte documente, cum ar fi: contractul/comanda de vanzare/cumparare, documentele de asigurare." Prin dovada transportului se intelege prezentarea documentului de transport :- in original daca transportul este in sarcina furnizorului sau- in copie/fotocopie, daca transportul este in sarcina cumparatorului. Documetele specifice de transport, in functie de tipul transportului, prevazute de art. 1 alin. (4) sunt: a) in cazul transportului auto: copie de pe carnetul TIR sau de pe documentul de tranzit comunitar T, in cazul unui transport intracomunitar, documentul de transport international; b) in cazul transportului feroviar: scrisoarea de trasura, documentul de transport international pe caile ferate, care sa poarte stampila statiei de expeditie, documentul de transmitere a vagonului la calea ferata vecina, care sa confirme iesirea marfii din tara; c) in cazul transportului multimodal cale ferata-naval: scrisoarea de trasura si foaia de conosament". Justificarea scutirilor prevazute la art. 143 alin. (1) lit. a)-i), art. 143 alin. (2) si art. 1441 din Codul fiscal se face in momentul in care este emisa o factura pentru operatiunea in cauza.Pentru acele operatiuni care prin natura lor nu permit operatorilor economici sa fie in posesia documentelor de justificare a scutirii in momentul emiterii facturii, prezentarea documentelor pentru justificarea scutirii de taxa se va face in termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data la care a fost emisa factura . Daca factura nu este emisa in termenul prevazut de lege, termenul de 90 de zile mentionat anterior va incepe din data la care a intervenit faptul generator de taxa pentru operatiunea in cauza. In cazul in care nu sunt prezentate documentele de justificare a scutirii la data efectuarii controlului, organele de inspectie fiscala au dreptul de a suspenda inspectia fiscala pana la data prezentarii acestora. Suspendarea inspectiei fiscale nu poate depasi termenul prevazut anterior si se va face cu respectarea prevederilor legale in vigoare (Codul de procedura fiscala ). Potrivit art. 155 alin. (5) lit. k) din Codul fiscal , in cazul in care nu se datoreaza taxa, factura cuprinde informatii cu privire la dispozitiile aplicabile din prezentul titlu sau din Directiva 112 sau orice alta mentiune din care sa rezulte ca livrarea de bunuri sau prestarea de servicii face obiectul unei scutiri sau a procedurii de taxare inversa; Pentru livrari intracomunitare se emite factura fara TVA – cu mentiune "scutit cu drept de deducere" .Factura (invoice) se intocmeste in limba romana sau in orice limba oficiala a statelor membre ale Uniunii Europene, urmand ca la solicitarea organelor de control sa fie tradusa in limba romana. Pentru inregistrarea in jurnalele de vanzari, baza impozabila va fi convertita in lei utilizand cursul de

51

schimb valutar comunicat de B.N.R. de la data emiterii facturii sau cursul valutar comunicat de banca prin care se realizeaza tranzactia, conform art. 139^1 alin. (2) Cod fiscal . Momentul exigibilitatii TVA pentru livrari intracomunitare de bunuri scutite de TVA conform art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal , intervine in a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator (livrarea) sau la data emiterii facturii daca emiterea are loc inainte de a 15-a zi a lunii urmatoare in care s-a efectuat livrarea, conform art. 134 din Codul fiscal . Este important de subliniat faptul ca livrarea intracomunitara de bunuri este scutita de TVA doar in situatia in care cumparatorul furnizeaza vanzatorului un cod de inregistrare valabil in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile fiscale din alt stat membru al Uniunii Europene.Verificarea valabilitatii codurilor de inregistrare, furnizate vanzatorilor din Romania de catre cumparatori din alte state cade in sarcina vanzatorului. Persoanele inregistrate in scopuri de TVA in Romania pot verifica codurile de inregistrare si datele de identificare pe pagina de internet a Comisiei Europene, prin transmiterea unei solicitari, prin posta electronica sau prin transmiterea unei solicitari in scris, prin posta sau direct la registratura directiilor generale ale finantelor publice judetene. In ce priveste obligatiile de raportare ale furnizorului din Romania pentru livrarile intracomunitare scutite de TVA, trebuie amintite:- declaratia recapitulativa (390 VIES) care se depune la organele fiscale pana in a 25-a zi a lunii urmatoare celei in care se incheie perioada de raportare in care s-au realizat livrarile, conform OPANAF 3162/2011;- decontul de TVA (formularul 300) care se depune la organele fiscale pana in a 25-a zi a lunii urmatoare celei in care se incheie perioada de raportare (luna sau trimestrul calendaristic ori o alta perioada fiscala aprobata de organele fiscale) conform OPANAF 3665/2011;- declaratia Intrastat (doar daca volumul livrarilor intracomunitare realizate de furnizorul din Romania depaseste plafonul de declarare de 900.000 lei), conform Ordin INS 1183/2011.Declaratia se depune pana in a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care s-au realizat livrarile.Inregistrarea contabila: livrari intracomunitare de bunuri 4111"Clienti" = 707 "Venituri din vanzari de marfuri"2. Achizitia intracomunitara de bunuri este prevazuta la art. 130^1 din Codul fiscal si anume:"(1) Se considera achizitie intracomunitara de bunuri obtinerea dreptului de a dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.(2) Sunt asimilate unei achizitii intracomunitare cu plata urmatoarele:a) utilizarea in Romania, de catre o persoana impozabila, in scopul desfasurarii activitatii economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de alta persoana, in numele acesteia, din statul membru pe teritoriul caruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achizitionate, dobandite ori importate de catre aceasta, in scopul desfasurarii activitatii economice proprii, daca transportul sau expedierea acestor bunuri, in cazul in care ar fi fost efectuat din Romania in alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri in alt stat membru, in conformitate cu prevederile art. 128 alin. (10) si (11);b) preluarea de catre fortele armatei romane, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul fortelor armate, de bunuri pe care le-au dobandit in alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, si la a caror achizitie nu s-au

52

aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, in situatia in care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevazuta la art. 142 alin. (1) lit. g).(3) Se considera, de asemenea, ca este efectuata cu plata achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare, daca ar fi fost realizata in Romania, ar fi fost tratata drept o livrare de bunuri efectuata cu plata.(4) Este asimilata unei achizitii intracomunitare si achizitionarea de catre o persoana juridica neimpozabila a unor bunuri importate de acea persoana in Comunitate si transportate sau expediate intr-un alt stat membru decat cel in care s-a efectuat importul. Persoana juridica neimpozabila va beneficia de rambursarea taxei platite in Romania pentru importul bunurilor, daca dovedeste ca achizitia sa intracomunitara a fost supusa taxei in statul membru de destinatie a bunurilor expediate sau transportate". In ce priveste obligatiile de raportare pentru persoanele care efectueaza achizitii intracomunitare de bunuri, acestea sunt:- declaratia recapitulativa (390 VIES) care se depune la organele fiscale pana in a 25-a zi a lunii urmatoare celei in care se incheie perioada de raportare in care s-au realizat livrarile, conform OPANAF 3162/2011;- decontul de TVA (formularul 300) care se depune la organele fiscale pana in a 25-a zi a lunii urmatoare celei in care se incheie perioada de raportare (luna sau trimestrul calendaristic ori o alta perioada fiscala aprobata de organele fiscale) conform OPANAF 3665/2011;- declaratia Intrastat (doar daca se depaseste plafonul 300.000 lei pentru introduceri intracomunitare de bunuri), conform Ordin INS 1183/2011.Declaratia se depune pana in a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care s-au realizat achizitiile intracomunitare de bunuri. Inregistrarea contabila: achizitie intracomunitara de bunuri: % 401 "Furnizori" 2xx/3xx /6xx 4426 "Tva deductibila" = 4427 "Tva colectata"

15.Studiu de caz privind exportul de stocuri. Societatea comerciala O a vandut in luna iunie 2011 marfuri la extern pe cont propriu inconditii de livrare CIF: vaoare externa CIF 3000$, transport extern pe apa 200$, asigurare pe parcurs extern 100$. Cursurile de schimb au fost urmatoarele:la livrarea marfurilor: 3.2 lei/$;la incasarea creantelor: 3.25 lei/$;la primirea facturii privind transportul pe parcurs extern: 3.23 lei/$;la plata transportului pe parcurs extern: 3.19 lei/S.Obs! Utilizand transportul pe apa, livrarile la extern se pot face in urmatoarele conditii delivrare:FOB – portul romanesc de incarcare, pretul extern este format doar din pretul marfii;CAF – pretul extern este format din pretul marfii si transportul pe parcurs extern;CIF –pretul extern este format din pretul marfii, transportul pe parcursul extern siasigurarea pe parcurs extern.Determinarea valorii externe FOB:Valoare externa CIF: 3 000$ * 3.2 lei = 9 600 leiTransport pe parcurs extern: 200$ * 3.2 lei = 640 lei

53

Asigurare pe parcurs extern: 100$ * 3.2 lei = 320 leiValoare externa FOB: (3000$ - 200$ - 100$) * 3.2 lei = 8640 leiLivrarea marfurilor la extern pe baza facturii externe si a facturii externe de uz intern in conditii de livrare CIF : 4111 Clienti = % 9 600 lei 707 Venituri din vanzarea marfurilor 8640 lei 708 Venituri din activitati diverse 960 leiInregistrarea cheltuielilor de asigurare: 613 Chelt. cu primele de asig. = 401 Furnizori 320 leiPlata contravalorii cheltuielilor de asigurare: 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 320 leiInregistrarea incasarii contravalorii marfurilor vandute la extern:-Stabilirea diferentei de curs valutar:Valoarea la incasare: 3000$ * 3.25 lei = 9 750 leiValoarea la facturare: 3000$ * 3.2 lei = 9 600 leiDiferenta de curs favorabila: 150 lei 5124 Conturi la banca in valuta = % 9 750 lei 4111 Clienti 9 600 lei 765 Venit din dif. curs valutar 150 leiInregistrarea cheltuielilor de transport pe parcurs extern conform facturii:-Stabilirea diferentelor de curs valutar:Valoarea la livrarea marfii: 200$ * 3.2$ = 640 leiValoare la facturarea transportului: 200$ * 3.23 lei = 646 leiDiferenta de curs valutar nefavorabila: 6 lei % = 401 Furnizori 646 lei 624 Chelt. cu transportul 640 lei 665 Chelt din dif de curs valutar 6 leiPlata datoriei fata de prestatorul de servicii:-Stabilirea diferentei de curs valutar:Valoarea la facturare: 200$ * 3.23 lei = 646 leiValoarea la plata: 200$ * 3.19 lei = 638 leiDiferenta de curs valutar: 8 lei 401 Furnizori = % 646 lei 5121 Conturi la banca in lei 638 lei 765 Venituri din dif. de curs valutar 8 lei

16.Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision.

Societatea P actioneaza ca intermediar. Aceasta revinde bunurile in numele vanzatorului, pebaza de comision. Societatea a primit bunuri in valoare de 10 000 lei pe care le revinde cu uncomision de 10%, adica la 11 000 lei. Redati inregistrarea contabila a venitului inregistrat desocietatea P.

54

Conform OMFP 3055/2009 sumele colectate de o entitate in numele unor terte parti, inclusiv incazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial incheiate potrivit legii, nu reprezintavenit din activitatea curenta, chiar daca din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugatapersoanele care actioneaza in nume propriu sunt considerate cumparatori revanzatori.In aceasta situatie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisionul deintermediere.Facturarea comisionului de intermediere: 4111 Clienti = % 1 240 lei 704 Venituri din servicii prestate 1 000 lei 4427 TVA colectata 240 lei

17.Studiu de caz privind stocurile in curs de aprivizionare.

Imobilizari corporale in curs de aprovizionare

Inregistrarea distincta in contabilitate

Imobilizarile corporale cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare, sunt reflectate distinct in contabilitate. Astfel, potrivit pct. 104 din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, acestea se inregistreaza in grupa 22 „Imobilizari corporale in curs de aprovizionare” din Planul de conturi general.

Sunt reflectate distinct in contabilitate acele stocuri cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare. Acestea se inregistreaza in grupa 32 „Stocuri in curs de aprovizionare” din Planul de conturi general potrivit pct. 154 alin. (3) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009.

Inregistrarea in contabilitate a intrarii stocurilor se efectueaza la data transferului riscurilor si beneficiilor.

In general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietatii si de livrare coincid. Totusi, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:

- bunuri vandute in consignatie sau stocurile la dispozitia clientului;stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care raman in evidenta debitorului pana la

55

vanzarea lor;- bunuri receptionate pentru care nu s-a primit inca factura, care trebuie inregistrate in activele cumparatorului;- bunuri livrate si nefacturate, care trebuie scoase din evidenta, transferul de proprietate avand loc;- bunuri vandute si nelivrate inca, pentru care a avut loc transferul proprietatii. De exemplu, la vanzarile cu conditia de livrare "ex-work", bunurile vandute ies din stocul vanzatorului din momentul punerii lor la dispozitia cumparatorului etc.Reguli privind inregistrarea stocurilor in curs de aprovizionare

Dupa cum se stie, detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise.

In aplicarea acestui principiu este necesar sa se asigure:

Receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in entitate si inregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. In contabilitate, valoarea acestor bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului;In situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea entitatii, se procedeaza astfel:

- bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare;bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in gestiune;

In cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:

- bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate in conturi in afara bilantului;- bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune potrivit legii;- bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se inregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri, atat in gestiune, cat si in contabilitate, potrivit contractelor incheiate.Exemplu

Inregistrarea valorii marfurilor cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare la o valoare de 5.000 lei:

327 = 401 5.000 „Marfuri in curs de aprovizionare” „Furnizori”

Inregistrarea valorii marfurilor cumparate, pentru care s-a incheiat procesul de aprovizionare la o valoare de 5.000 lei:

371 = 327 5.000

56

„Marfuri” „Marfuri in curs de aprovizionare”

In concluzie, atat imobilizarile corporale cumparate, cat si stocurile cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare, se vor inregistra distinct in contabilitate. Astfel, acestea se vor inregistra, dupa caz:

- in grupa 22 „Imobilizari corporale in curs de aprovizionare” din Planul de conturi general;

- in grupa 32 „Stocuri in curs de aprovizionare” din Planul de conturi general.

18.Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti.

Analizam mai jos cazul unei societati comerciale care produce si comercializeaza articole de imbracaminte, cu precizare ca unele dintre comenzi sunt executate de alti prestatori, materiile prime achizitionate de societate din tara si din UE fiind expediate direct la firmele care livreaza ulterior produsele finite, factura manopera pe bucata. Produsele se vand ulterior in UE.

Potrivit prevederilor din Regementarile contabile aprobate prin OMFP 3055/2009 , produsele finite intrate in gestiune se inregistreaza in corespondenta cu contul 711 "Venituri aferente costurilor stocurilor de produse".Monografie contabila : 1) Achizitionare materie prima, trimisa direct spre prelucrare la terti 351 "Materii si materiale aflate la terti" = 401 "Furnizori"2) La aducerea produselor finite de la terti se inregistreaza consumul materiei prime 601"Cheltuieli cu materii prime" =351"Materii si materiale aflate la terti"

Se presupune ca la factura primita de la prestatorul de servicii aveti anexata si o situatie in care se evidentiaza si consumul de materie prima pentru produsele finite realizate.

3) Inregistrarea facturii primita de la prestatorul de servicii 628"Cheltuieli cu alte prestatii executate de terti"=401"Furnizori"4) inregistrare produse finite( costul materiei prime+costul manoperei) 345 "Produse finite" =711 "Venituri aferente costurilor stocurilor de produse". 5) Livrarea produselor 411"Clienti" = 701"Venituri din vanzarea produselor finite"6)descarcare gestiune marfa vanduta 711"Venituri aferente costurilor stocurilor de produse"=345"Produse finite"

C) Potrivit reglementarilor cuprinse in OMEF 3512/2008, bonul de consum - este documentul utilizat pentru eliberarea din magazie a materiilor prime. Pe baza acestuia se inregistreaza in contabilitate consumul (cheltuiala) cu materiile prime;

Potrivit prevederilor din acelasi act normativ, pentru materia prima trimisa spre prelucrare la terti se intocmeste AVIZ DE INSOTIRE A MARFII pe care se face mentiunea "Pentru prelucrare la terti".

57

Astfel la intrarea produselor finite in gestiune se inregistreaza si consumul de materiale intocmandu-se bonul de consum, in baza situatiei primita de la prestatorul de servicii.

19.Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti.

Societatea S achizitioneaza de la societatea S pe baza de factura, materii prime in valoare de100 000 lei si materiale auxiliare in valoare de 50 000 lei, TVA 24%, pe care le lasa in custodiasocietatii S, pe o durata de 30 zile din cauza lipsei de spatiu de depozitare.La expirarea perioadei bunurile sunt aduse in gestiunea societatii S intocmindu-se nota deprimire, receptie si constatare de diferente. Pentru societatea S aceste bunuri reprezinta produsefinite, al caror cost efectiv de productie 62 000 lei, iar pretul de inregistrare este de 65 000 lei.a) Inregistrarile in contabilitatea societatii comerciale S (furnizor):*Vanzarea produselor finite, conform facturii, catre societatea S: 4111 Clienti = % 186 000 lei 701 Venituri din vz. prod. finite 150 000 lei 4427 TVA colectata 36 000 lei

*Descarcarea gestiunii de prdusele finite vandute, la pretul de inregistrare: 711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 65 000 lei stocurilor de produse*Inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor finite vandute: 348 Diferente de pret la produse = 711 Venituri aferente 3 000 lei costurilor stocurilor de produse*Incasarea contravalorii produselor finite vandute: 5121 Conturi la banci in lei = 4111 Clienti 186 000 lei*Inregistrarea produselor finite vandute si incasate ramase in custodia societatii S:Debit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 150 000 lei*La expirarea perioadei contractuale (30 de zile) are loc scoaterea produselor finite din custodie:Credit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 150 000 leib) Inregistrarile in contabilitatea societatii comerciale S (cumparator):Inregistrarea bunurilor procurate de la societatea comerciala S pe baza de factura, dar ramase incustodia acesteia: % = 401 Furnizori 186 000 lei 351 Materii si materiale aflate la terti 150 000 lei 4426 TVA deductibila 36 000 lei*Plata contravalorii facturii, potrivit extras de banca:

58

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 186 000 lei*Aducerea in patrimoniu a materiilor prime si a materialelor auxiliare achizitionate, platite silasate in custodia societatii comerciale S: % = 351 Materii si materiale aflate la terti 150 000 lei 301 Mterii prime 100 000 lei 302 Materiale consumabile 50 000 lei

20.Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision.

Societatea T a vandut in luna august 2011 marfuri la extern in comision, practicand un comisionde 5%, valoare externa CAF fiind de 5000$, transportul extern antecalculat de 300$, iartransportul extern efectiv (adica facturat de prestatorul de servicii de 350$.Cursurile de schimb au fost urmatoarele:la livrarea marfurilor: 3.2 lei/$;la incasare contravalorii marfurilor: 3.3 lei/$;la facturarea cheltuielilor de transport: 3.28 lei/$;la plata cheltuielilor de transport: 3.32 lei/$.Determinarea comisionului societatii de intermediere:Valoarea externa CAF: 5 000$ * 3.2 lei = 16 000 leiTransportul pe parcurs extern: 300$ * 3.2 lei = 960 leiValoarea externa FOB: (5 000$ - 300$)* 3.2 lei = 4 700 $ * 3.2 lei = 15 040 leiComision: (4 700$ * 5%) * 3.2 lei = 235 $ * 3.2 lei = 752 leiSuma datorata proprietarului bunurilor exportate:(4700$ -235$) * 3.2 lei = 4465$ * 3.2 lei = 14 288 leiLivrarea marfurilor la extern in conditii de livrare CAF: 4111 Clienti = % 16 000 lei 401 Furnizori 14 288 lei 408 Furnizori – facturi nesosite 960 lei 704 Venituri din servicii prestate 752 leiIncasarea contravalorii marfurilor vandutela extern:-Stabilirea diferentei de curs valutar:Valoarea la incasare: 5000$ * 3.3 lei = 16 500 leiValoarea la facturare: 5000$ * 3.2 lei = 16 000 leiDiferenta de curs favorabila: 500 lei

5124 Cont banca valuta = % 16 500 lei 4111 Clienti 16 000 lei 765 Venit din dif. de curs valutar 500 lei-Regularizarea operatiei privind transpotul extern:

59

Datorie fata de prestatorul de servicii: 350$ * 3.28 lei = 1148 leiCheltuieli de transport antecalculate: 300$ * 3.2 lei = 960 leiTransport de recuperat (50$ - 5% * 50$) * 3.2 lei = 47.5$ * 3.2 lei = 152 leiDiminuarea comisionului cu valoarea transportului facturat in plus de prestatorul de servicii:(5% * 50$) * 3.2 lei = 8 leiDiferenta de curs nefavorabila: 350$ * (3.28 lei – 3.2 lei) = 28 lei % = 401 Furnizori 1 148 lei 408 Furnizori – facturi nesosite 960 lei 461 Debitori diversi 152 lei 704 Venituri din prestari servicii 8 lei665 Cheltuieli din dif. de curs valutar 28 lei

Plata datoriei fata de prestatorul de servicii: % = 5124 Conturi la banci in valuta 1 176 lei 401 Furnizori 1 148 lei 665 Cheltuieli din diferente de curs favorabile 28 lei

21.Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar.

Efectuarea periodica a inventarierii patrimoniului persoanelor fizice si juridice este obligatorie pentru confirmarea veridicitatii si autenticitatii datelor contabilitatii si rapoartelor financiare.

Inventarierea este un ansamblu de operatiuni prin care se constata existenta tuturor elementelor patrimoniale, in expresie cantitativ-valorica sau numai valorica, dupa caz, in patrimoniul sau gestiunea intreprinderii la data efectuarii acestora.Inventarierea are drept scop stabilirea situatiei reale a tuturor elementelor patrimoniale de natura activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, precum si a bunurilor materiale apartinand altor unitati, persoane juridice sau fizice si care temporar se afla in pastrarea unitatii, in custodie, comodat, inchiriate, pentru reparare si prelucrare ori sub orice alta forma prevazuta de lege.

Inventarierea patrimoniului trebuie efectuata de toate persoanele juridice prevazute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, si anume:

- societatile comerciale, companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice;

60

- institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial;- subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate;- organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, astfel cum sunt prevazute in legislatia pietei de capital, fondurile de pensii facultative, fondurile de pensii administrate privat si alte entitati organizate pe baza Codului civil;- persoanele fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri si care sunt obligate, potrivit legii, sa tina contabilitatea in partida simpla.Entitatile au obligatia sa efectueze inventarierea cel putin o data in cursul exercitiului financiar pe parcursul functionarii lor, in cazul fuziunii sau incetarii activitatii, precum si in alte cazuri particulare prevazute de normele legale, cum ar fi:- la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului sau a altor organe prevazute de lege;- ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune, care nu pot fi stabilite cert decat prin inventariere;- ori de cate ori intervine o predare-primire de gestiune;- cu prilejul reorganizarii gestiunilor;- ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora;- la incheierea exercitiului financiar.Inventarierea mijloacelor fixe, materiei prime, materialelor, produselor finite, marfurilor, mijloacelor banesti si altor bunuri se efectueaza pe fiecare loc de depozitare a acestora si pe fiecare gestionar, in pastrarea caruia se afla aceste bunuri.Existenta bunurilor la inventariere se stabileste prin calcule obligatorii, masurari si cantariri. Denumirea bunurilor inventariate, obiectelor si cantitatilor se reflecta in lista de inventariere, conform nomenclatorului si in unitatile de masura acceptate in evidenta contabila.Inventarierea este obligatorie din punct de vedere legal, iar daca nu este realizata, poate atrage o serie de sanctiuni sau contraventii din partea organelor fiscale.Baza legala referitoare la inventarierea patrimoniului o reprezinta:- Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;- O.M.F.P. nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile si completarile ulterioare;- O.M.F.P. nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii;- O.MF.P. nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile, cu completarile ulterioare.Pentru a putea desfasura actiunea de inventariere, administratorul, ordonatorul de credite sau alte persoane legale, au obligatia numirii unei comisii de inventariere prin decizie scrisa, sa specifice modul de efectuare a inventarierii, metoda de inventariere utilizata, gestiunile supuse inventarierii, data de incepere si terminare a operatiunii, precum si daca inventarierea este integrala sau partiala. Comisia de inventariere se compune din cel putin doua persoane, din care una indeplineste functia de presedinte al comisiei si are sarcina sa organizeze, sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze bmodul de efectuare a operatiunilor de inventariere si raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor legale, cu privire la:- cunoasterea actelor normative care reglementeaza inventarierea;- modul de lucru al comisiei de inventariere;- documentele care se intocmesc si modul de valorificare a rezultatelor inventarierii.In comisiile de inventariere vor fi numite persoane cu pregatire corespunzatoare economica si tehnica, care sa asigure efectuarea corecta si la timp a inventarierii elementelor de natura activelor,

61

datoriilor si capitalurilor proprii, inclusiv evaluarea lor conform reglementarilor contabile aplicabile. Inventarierea si evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se pot efectua atat cu salariati proprii, cat si pe baza de contracte de prestari-servicii incheiate cu persoane juridice sau fizice cu pregatire corespunzatoare.Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii, contabilii care tin evidenta gestiunii respective si nici auditori interni sau statutari.Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai prin decizie scrisa, emisa de catre cei care i-au numit. in conditiile in care entitatile nu au niciun salariat care sa poata efectua operatiunea de inventariere, aceasta se efectueaza de catre administratori.

Principalele masuri organizatorice care trebuie luate de catre comisia de inventariere sunt urmatoarele:

- inainte de inceperea operatiunii de inventariere, se ia declaratia scrisa de la gestionar, din care sa rezulte daca gestioneaza bunuri si in alte locuri de depozitare, are in gestiune si alte bunuri apartinand tertilor, primite cu sau fara documente, re plusuri sau lipsuri in gestiune, despre a caror cantitate ori valoare are cunostinta, a primit sau a eliberat bunuri faradocumente legale; detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa;- identifica toate locurile in care exista valori materiale sau banesti ce urmeaza a fi inventariate;- bareaza si semneaza fisele de magazie.

Cladirile si terenurile se inventariaza prin identificarea lor potrivit titlurilor de proprietate sau pe baza documentelor care atesta luarea in administrare si a evidentei de cadastru, prin inspectarea si compararea constatarilor cu datele prevazute in documentele respective.

In cazul imobilizarilor necorporale, inventarierea se efectueaza prin constatarea existentei si apartenentei acestora la entitatile detinatoare, iar in cazul brevetelor, licentelor, marcilor si al altor imobilizari necorporale este necesara dovedirea existentei acestora pe baza titlurilor de proprietate sau a altor documente juridice de atestare a unor drepturi legale.

Inventarierea stocurilor se face faptic, prin numarare, cantarire, masurare sau cubare, iar diferentele cantitative si valorice se mentioneaza in listele de inventariere. Bunurile materiale aflate asupra angajatilor ca obiecte de inventar se inventariaza si se trec in liste separate, iar persoanele care raspund de pastrarea lor confirma sub semnatura, existenta si integritatea bunurilor.

Bunurile materiale apartinand altor unitati, inchiriate, achizitionate in leasing, luate in custodie, comodat, primite spre prelucrare sau folosite sub alte forme se inventariaza si se inscriu in liste separate.

Inventarierea anuala a disponibilitatilor in lei si in valuta din casieria unitatii se efectueaza in ultima zi lucratoare a exercitiului financiar, dupa inregistrarea tuturor operatiunilor de incasari si plati, confruntandu-se soldurile din registrul de casa cu cele din contabilitate, iar plusul de casa constatat se vireaza la bugetul de stat.

Disponibilitatile aflate in conturi la trezorerie sau la banci se inventariaza prin confruntarea

62

soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitate. Creantele si obligatiile fata de terti se verifica si se confirma pe baza soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor de debitori, clienti, furnizori si creditori care detin ponderea in totalul soldurilor acestor conturi sau punctajelor reciproce.

Atat pentru creantele neincasate la termen, datoriile restante, cat si pentru celelalte elemente patrimoniale de activ si de pasiv aflate la terti sau in relatie cu acestia, cu ocazia inventarierii se verifica realitatea soldurilor conturilor respective intocmindu-se cereri de confirmare care se ataseaza la listele respective, dupa primirea confirmarii. Neprimirea raspunsului in termen de 5 zile de la data solicitarii se considera confirmare.

Inventarierea faptica a patrimoniului unitatilor se consemneaza in documentele de inventariere prin inscrierea in acestea a bunurilor materiale inventariate fara spatii sau stersaturi, prin inscriere cu cerneala ori pix, sau cu ajutorul echipamentelor informatice. in urma verificarii existentei faptice, elementele patrimoniale de natura bunurilor materiale inventariate se inscriu in formularul "Lista de inventariere".

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta operativa. inainte de efectuarea compararii se procedeaza la o analiza a stocurilor consemnate in documentele de evidenta operativa, in scopul punerii de acord a acestora cu stocurile si soldurile aferente din evidenta contabila analitica pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite cu aceasta ocazie se corecteaza, dupa care se procedeaza la stabilirea rezultatelor inventarierii.

Pentru inregistrarea rezultatelor inventarierii in contabilitate, trebuie avute in vedere operatiunile de regularizare (punerea de acord a evidentelor scriptice cu situatia faptica), ce cuprind operatiuni privind diferentele rezultate la inventariere, adica plusuri sau minusuri.

Plusurile de inventar se inregistreaza ca intrari in patrimoniul societatii, astfel:

- plusuri de natura imobilizarilor necorporale si corporale (cont 134);- plusuri de natura stocurilor in depozite (cont 758);- plusuri de natura produselor finite sau produselor neterminate constatate in sectiile de productie (cont 711).

Toate elementele de activ si de pasiv, inventariate si grupate dupa natura lor, conform posturilor din bilantul contabil, se inregistreaza anual in registrul -inventar care, potrivit legii, este document contabil obligatoriu. Elementele inventariate se detaliaza in registrul -inventar pe fiecare cont de activ si pasiv, pentru conturile de valori materiale fiind posibila si defalcarea pe gestiuni. Registrul –inventar se pastreaza si se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui. Inregistrarea contabila a plusurilor in gestiune pentru activele corporale In cazul constatarii de plusuri la mijloace fixe, se inregistreaza astfel:

63

- Plus de inventar mijloace fixe:

211/212/213… = 134"Imobilizari corporale" "Plusuri de inventar de natura imobilizarilor"

Iar la calculul amortizarii mijlocului fix

6811 = 281"Cheltuieli cu amortizarea" "Amortizare imobilizari corporale" Inregistrarea contabila a plusurilor in gestiune pentru stocuri

Daca in urma inventarierii stocurilor se constata un plus de gestiune, bunurile respective se vor evalua la valoarea justa, iar tratamentul fiscal va fi ca pentru un venit impozabil, deoarece nu este scutit expres de art. 20 din Codul fiscal si inregistrarea contabila va fi:Pentru produsele si productia in curs de executie:

3XX = 711"Stocuri" "Variatia stocurilor"

Pentru marfuri si alte stocuri cumparate:

3XX = 758"Stocuri" "Alte venituri din exploatare"

Sau (stornare):

6XX = 3XX"Cheltuieli privind stocurile" "Stocuri"

Pentru produsele si productia in curs de executie:711 = 3XX"Variatia stocurilor" "Conturi de stocuri"

22.Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventor

Minusurile de inventar se inregistreaza astfel:

- se inregistreaza pe seama cheltuielilor, dupa natura lor;- se stabilesc in sarcina celor vinovati prin recuperare directa.

64

Pentru lipsuri, sustrageri si orice alte fapte ce produc pagube entitatii, conducerea poate decide recuperarea pagubelor constatate de comisia de inventariere, cu respectarea prevederilor legale privind raspunderea materiala a personalului.

La stabilirea valorii debitului se are in vedere posibilitatea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, doar daca exista riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii in ce priveste aspectul exterior si diferentele sunt in aceeasi perioada de gestiune si in aceeasi gestiune.

Nu se admite compensarea in cazurile in care s-a facut dovada ca lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective din vina persoanelor care raspund de gestionarea acestora. Pentru valorile materiale la care sunt acceptate scazaminte, in cazul compensarii lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se calculeaza numai in situatia in care cantitatile lipsa sunt mai mari decat cantitatile constatate in plus. Diferenta stabilita in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte, reprezentand prejudiciu pentru unitate se recupereaza de la persoanele vinovate.

Normele de scazaminte nu se aplica anticipat, ci numai dupa constatarea existentei efective a lipsurilor si numai in limita acestora.

Din punct de vedere contabil si fiscal, conform art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, nu sunt deductibile la determinarea profitului, cheltuielile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa aferenta daca aceasta este datorata conform titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora in conditiile stabilite de lege, conform pct. 41 din Titlul II al Normelor de aplicare a Codului fiscal, care precizeaza ca aceste cheltuieli nu intra sub incidenta art. 21.

Pentru alte situatii, conform art. 128 alin. (4), bunurile constatate lipsa din gestiune sunt asimilate livrarilor cu exceptia bunurilor distruse in calamitati naturale, degradate cu imposibilitate de valorificare sau perisabilitati prevazute legal. Casarea activelor corporale fixe de natura bunurilor de capital, conform art. 149 din Codul fiscal, nu constituie livrare de bunuri, aceste prevederi sunt aplicabile doar daca la achizitia, transformarea, modernizarea constructiei taxa a fost dedusa total ori partial.

Baza de impozitare pentru activele corporale fixe care constituie bunuri, altele decat bunurile imobile, este constituita din valoarea ramasa in contabilitate, in functie de amortizarea pentru bunurile constatate lipsa in gestiune si imputate.

Pentru inregistrarea contabila a lipsei la inventar de active corporale, avem:

- Inregistrarea lipsei activului corporal:

65

% = 211/212/213…281 "Imobilizari corporale""Amortizari imobilizari corporale"6583"Cheltuieli active cedate si operatii de capital"

Inregistrarea TVA a valorii ramase:

635 = 4427"Cheltuieli cu alte taxe" "TVA colectata"

Pentru elementele de activ la care s-au constatat deprecieri, pe baza listelor de inventariere intocmite distinct, comisia de inventariere face propuneri privind constituirea provizioanelor pentru depreciere sau de inregistrare a unor amortizari suplimentare acolo unde este cazul, prezentand cauzele care au determinat aceste deprecieri.Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor lipsa in gestiune, neimputabile, este valoarea ramasa la care bunurile sunt inregistrate in contabilitate, cota de taxa aplicabila este cea in vigoare, iar diferenta, inclusiv taxa, este nedeductibila la determinarea profitului impozabil.

EXEMPLULa inventariere se constata lipsa unui copiator, cu valoare contabila de 2.200 lei. Amortizarea cumulata la data inventarierii este de 1.000 lei.

Daca lipsa copiatorului nu poate fi imputata, acesta se scade din gestiune:

% = 2132 2.200 lei2813 "Echipamente tehnologice" 1.000 lei"Amortizarea instalatiilor"6583 1.200 lei"Cheltuieli privind activele cedatesi alte operatii de capital"

Daca lipsa copiatorului este imputata gestionarului, valoareade inlocuire este de 1.200 lei, prin scaderea din gestiunese va inregistra si operatia de imputare a minusului:

4282 = % 1.488 lei"Alte creante in legatura cu personalul" 7588 1.200 lei "Alte venituri din exploatare" 4427 288 lei "TVA colectata"

66

Daca copiatorul a fost distrus in urma unei calamitati: % = 2132 2.200 lei2813 "Echipamente tehnologice" 1.000 lei"Amortizarea instalatiilor"671 1.200 lei"Cheltuieli privind calamitatile si alteevenimente extraordinare"

Inregistrarea contabila a minusurilor in gestiune pentru stocuriPentru marfuri si alte stocuri cumparate:

6XX = 3XX"Cheltuieli privind stocurile" "Stocuri"

In cazul in care minusul se datoreaza unor calamitati naturale, pe debit se va folosi contul 671 "Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare", iar pentru minusurile neimputabile si pentru cele constatate peste normele legale imputabile se datoreaza TVA, cu inregistrarea:

635 = 4427"Cheltuieli cu alte impozite, "TVA colectata"taxe si varsaminte asimilate"

Aceasta cheltuiala este nedeductibila pentru determinarea impozitului pe profit, conform art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, daca stocul nu a fost asigurat (in cazul in care stocul este asigurat, cheltuiala este deductibila fiscal). In cazul imputarii, valoarea imputatiei se aplica la valoarea de inlocuire a stocului la care se adauga TVA, conform prevederilor O.M.F.P. nr. 2.861/2009, cheltuiala cu stocul de marfa fiind nedeductibila fiscal, iar venitul este neimpozabil, conform art. 20 lit. c) din Codul fiscal.

Prin valoare de inlocuire se intelege costul de achizitie al unui bun cu caracteristici si grad de uzura similare celui lipsa in gestiune la data constatarii pagubei, care va cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata, la care se adauga taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv. in cazul bunurilor constatate lipsa, ce urmeaza a fi imputate, care nu pot fi cumparate de pe piata, valoarea de imputare se stabileste de catre o comisie formata din specialisti in domeniul respectiv.

La stabilirea valorii debitului, in cazurile in care lipsurile in gestiune nu sunt considerate infractiuni, se va avea in vedere posibilitatea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate daca sunt indeplinite cerintele legale. Listele cu sorturile de produse, marfuri, ambalaje si alte valori materiale care intrunesc conditiile de compensare datorita riscului de confuzie se aproba anual de catre administratori si servesc pentru uz intern in cadrul unitatilor respective.

67

In cazul in care cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat plusuri, sunt mai mari decat cantitatile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la stabilirea egalitatii cantitative prin eliminarea din calcul a diferentei in plus. Aceasta eliminare se face incepand cu sorturile care au preturile unitare cele mai scazute, in ordine crescatoare. in cazul in care cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat lipsuri, sunt mai mari decat cantitatile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat plusuri, se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalitatii cantitative prin eliminarea din calcul a cantitatii care depaseste totalul cantitativ al plusurilor. Eliminarea se face incepand cu sorturile care au preturile unitare cele mai scazute, in ordine crescatoare.

23.Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din evidenta contabila.Societatea X comercializeaza produse de macelarie. Datorita naturii activitatii desfasuratesocietatea se confrunta des cu stocuri degradate, expirate sau perisabilitati. Prezentati pe scurtcadrul legislativ existent pentru aceasta situatie si operatiile de inregistrare in contabilitate.Perisabilitatile sunt reglementate prin H.G. nr. 831/2004, privind limitele admisibile deperisabilitate la marfuri in procesul de comercializare.Prin perisabilitati, se inteleg scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii,depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare,volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelorsau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere,faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie - depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica.Nu constituie perisabilitati pierderile incluse in normele de consum tehnologic, precum si celeproduse prin neglijenta, sustrageri si cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovatesau cele determinate de cauze de forta majora.Perisabilitatile produse se aproba de managerul, directorul sau administratorul persoaneijuridice, dupa caz, la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocaziareceptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, pana la limiteleprevazute de lege.Perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a cantitatilor de produse existente

68

in gestiune, stabilite dupa cantarire, numarare, masurare si prin alte asemenea procedee si dupaefectuarea compensarilor conform prevederilor legale in vigoare.Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul intregiiactivitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilitpentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrarepentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare.Aceleasi limite maxime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile din stoc.Limitele maxime de perisabilitate in timpul transportului se aplica o singura data pentrucantitatile de marfa efectiv intrate sau, dupa caz, livrate, in functie de conditia de livrare stabilitaintre furnizor si beneficiar.Comerciantii pot stabili cote de perisabilitati diferentiate sortimental pe depozite, magazine,gestiuni, pentru a fi admise la cheltuieli deductibile din profitul impozabil, cu obligativitateaincadrarii in limitele maxime de perisabilitate prevazute pentru grupa respectiva de marfuri.Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite nu suntdeductibile din punct de vedere fiscal.Perisabilitatile, marfurile expirate si cele depreciate se scad din gestiune in baza unui procesverbal de constatare a starii marfurilor respective.

- Inregistrarea in evidenta contabila a perisabilitatilor in limitele admise:

% = 371 Marfuri607 Cheltuieli privind marfurile378 Diferente de pret la marfuri4428 TVA neexigibila

In acest caz suma inregistrata pe cheltuiala in contul 607 este deductibila la calculul impozituluipe profit intrucat se incadreaza in limitele perisabilitatilor admise conform H.G. nr. 831/2004.- Inregistrarea in evidenta contabila a marfurilor expirate in limitele admise:% = 371 Marfuri607 Cheltuieli privind marfurile378 Diferente de pret la marfuri4428 TVA neexigibila- Inregistrarea TVA nedeductibila pentru marfurile expirate la nivelul TVA dedus:

69

635 Cheltuieli cu alte taxe = 4427 TVA colectataIn acest caz suma inregistrata pe cheltuiala in contul 607 Cheltuieli privind marfurile estenedeductibila la calculul impozitului pe profit, intrucat nu se incadreaza in limiteleperisabilitatilor admise, conform H.G. nr. 831/2004. Totodata, este nedeductibila si sumaintegistrata in contul 635 Cheltuieli cu alte taxe, impozite si varsaminte asimilate.

24.Studiu de caz privind tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor cause de forta majora.

Societatea Y obtine semifabricate, produse finite si produse reziduale din productie proprie.Semifabricate in valoare de 2 000 lei, produse finite valoare de 1 000 lei si produse reziduale invaloare 500 lei sunt distruse intr-un incendiu (lista de inventariere, proces verbal de constatare).Inregistrarea contabila este urmatoarea:671 Chelt. privind calamitatile si = % 3 500 leialte evenimente extraordinare 341 Semifabricate 2 000 lei 345 Produse finite 1 000 lei 346 Produse reziduale 500 lei

25.Studiu de caz privind tranzactiile privind emiterea,achizitia si utilizarea tichetelor de masa

Emiterea,achizitia si reglementarea tichetelor de masa sunt reglementate de :Legea 142 din 09.07.1998 ;Hotararea nr.5/14.01.1999 ;Normele de aplicare a Legii 142/.09.07.1998 ;Legea nr.571/22.12.2013 cu modificarile ulterioare;Ordinul nr.2007/27.06.2008;Ordinul nr.161/12.02.2009.

Inregistrari contabile la angajator:

1)plata factura proforma (prin virament bancar) emisa in baza unei comenzi catre unitatea emitenta :

409 = 5121 cu valoarea totala a facturii proforme

2) receptionarea tichetelor de masa si a facturii fiscale :

% = 401 5328 cu valoarea nominala a tichetelor de masa 628 cu valoarea totala a imprimatelor(baza de calcul pentru tva)

70

4426 tva deductibila, aferenta valorii totale a imprimatelor

3) regularizarea avansului platit :

401 = 409 cu valoarea totala a facturii definitive (aceeasi cu cea a facturii proforme)

4) includerea pe costuri a contravalorii tichetelor de masa acordate salariatilor:

604 = 5328 cu valoarea nominala a tichetelor de masa

5) restituirea de catre salariati la sfarsitul lunii a tichetelor de masa neutilizate :

5328 = 758 cu valoarea nominala a tichetelor de masa neutilizate

6)imputarea tichetelor de masa utilizate de catre salariati intr-un numar mai mare decat numarul de zile lucratoare

4282 = 758 cu valoarea nominala a tichetelor de masa imputate

7)returnarea de catre angajator catre unitatile emitente a tichetelor nominale nefolosite(pe baza borderoului de rambursare)

461 = 5328 cu valoarea nominala a tichetelor de masa nefolosite

8)incasarea valorii nominale a tichetelor de masa returnate :

5121 = 461 cu valoarea nominala a tichetelor de masa returnate

Inregistrari contabile la afiliati (restaurante,cantine,magazine alimentare, supermarket-uri, hipermarket-uri,sau orice alt tip de magazin):

1)inregistrare venituri incasate sub forma de tichete de masa pe baza borderoului de vanzare(incasare) intocmit zilnic (ca si monetarul pentru incasarile in numerar)

5328 = % cu valoarea totala a borderoului 707 cu veniturile incasate sub forma de tichete de masa

4427 cu tva aferenta acestor venituri

71

2)trimiterea spre rambursare a tichetelor de masa incasate(pe baza borderoului de rambursare a tichetelor de masa,intocmit de unitatile de alin=mentatie publica/magazine alimentare) 461 = 5328 cu valoarea nominala a tichetelor de masa trimise spre rambursare

3)facturarea de catre unitatile emitente a costului serviciilor :

% = 401 cu valoarea totala a facturii628 cu valoarea serviciilor4426 cu tva aferenta costului serviciilor

4)rambursarea de catre unitatea emitenta a valorii nominale totale a tichetelor de masa trimise spre rambursare ,mai putin valoarea facturii emitentului :

% = 461 cu valoarea nominala a tichetelor de masa trimise spre rambursare

5121 cu valoarea nominala a tichetelor incasatemai putin valoarea facturii emitentului

401 cu valoarea totala a facturii de servicii

Tichetele de masa primite pentru incasarea contravalorii bunurilor vandute sunt valori materiale siau acelasi regim ca numerarul.La lipsa tichetelor/ numerarului se stabileste persoana vinovata si conditiile in care se varecupera minusul.Pana la identificarea personei vinovate, sumele pot fi transferate in contul 473; potrivit Ordinuluinr. 3.055/2009 operatiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile corespunzatoare, pentrucare sunt necesare clarificari ulterioare, se inregistreaza, provizoriu, in contul 473 "Decontari dinoperatii in curs de clarificare". Sumele inregistrate in acest cont trebuie clarificate de catre entitateintr-un termen de cel mult trei luni de la data constatarii.

Inregistrare : 5311 = 473

La momentul identificarii persoanei exista doua posibilitati :-fie se recupereaza suma din garantia retinuta casierului pe baza deciziei de imputare:Inregistrare : 5311 = 581 si 184581 = 5121/ cont blocare garantie casier - fie se recupereaza direct de la persoana vinovata pe baza deciziei de imputare si adispozitiei de casierieInregistrare : 4282 = 7588 si5311 = 4282operatiunea nu intra in sfera de TVA, fiind doar recuperarea unor mijloace banestica si in cazul numerarului.Suplimentar, tranzactiile cu tichete de masa nu intra in sfera TVA si compania nu a dedus TVApentru aceste tichete, astfel incat apreciem ca nu exista risc din acest punct de vedere.

72

26Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.

La data 25 iulie 2011 societatea Alpha achita furnizorul de marfuri in numerar pentru suma de4000 lei. La data de 29 iulie 2011 societatea Alpha vinde marfuri in valoare de 10 000 lei pecredit comercial, in baza avizului de insotire a marfii. La data de 03 august 2011 societateaintocmeste factura pentu marfurile vandute in valoare de 9 000 lei, TVA 24% si incaseazavaloarea de la client in contul de la banca. Aratati care sunt inregistrarile contabile ce trebuiefacute.Achitarea furnizorului in numerar la 25 iulie 2011:401 Furnizori = 5311 Casa in lei 4 000 leiLivrarea marfurilor pe baza de aviz de insotire a marfii in 29 iulie 2011418 Clienti – facturi de intocmit = % 12 400 lei 707 Venit din vz. marfa 10 000 lei 4428 TVA neexigibila 2 400 leiInregistrarea facturii la data de 03 august 2011:418 Clienti – facturi de intocmit = % (12 400 lei) 707 Venit din vz. marfa (10 000 lei) 4428 TVA neexigibila (2 400 lei)4111 Clienti = % 11 160 lei 707 Venit din vz. marfa 9 000 lei 4427 TVA colectata 2 160 leiIncasare factura emisa client:5121 Conturi la banca in lei = 4111 Clienti 11 160 lei

27.Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit.

Societatea Omega avalizeaza un bilet la ordin emis de societatea Alpha in favoarea societatiiBeta, in valoare nominal de 30 000 lei, cu scadenta la 90 zile. La data scadentei societateaAlpha, emitentul, efectueaza plata catre societatea Beta, iar societatea Omega scoate dinevidenta angajamentul acordat societatii Alpha.*Inregistrarea emiterii biletului la ordin de catre Alpha in favoarea lui Beta:

401 = 403 30 000 lei Furnizori/Beta Efecte de platit*Inregistrarea in contabilitatea societatii Beta a pimirii biletului la ordin: 413 = 4111 30 000 lei

73

Efecte de primit de la client Clienti/Alpha

*Inregistrarea avalizarii titlului in contabilitatea societatii Omega:

Debit 8011 Giruri si garantii acordate 30 000 lei*Inregistrarea in contabilitatea societatii Alpha, la scadenta, a platii contravalorii efectuluicomercial: 403 = 5121 30 000 lei Efecte de platit Conturi la banci in lei *Inregistrarea in contabilitatea societatii Beta a incasarii biletului la ordin, la scadenta: 5113 = 413 30 000 lei Efecte de incasat Efecte de primit de la clienti

5121 = 5113 30 000 lei Conturi la banci in lei Efecte de incasat*Inregistrarea in contabilitatea societatii Omega a incetarii angajamentului sau de catre societateaAlpha:Credit 8011 Giruri si garantii acordate 30 000 lei

28.Studiu de caz privind evaluarea crentelor si datorilor in lei si in valuta la sfarsitul exercitiului financiar.

La 01 decembrie 2011 societatea Gamma are in contul curent un disponibil de 15 000€,evidentiati la un curs valutar de 4.2282 lei/€.In cursul lunii decembrie 2011 societatea Gamma efectueaza urmatoarele operatii:In data de 05 decembrie 2011 se face plata unui furnizor: 5 000€ la un curs de schimbvalutar de 4.2077 lei/€ (datoria este inregistrata la un curs valutar de 4.2377 lei/€);In data de 11 decembrie 2011 are loc incasarea unui client 3 000€ la un curs de schimbvalutar de 4.1383 lei/€ (creanta este inregistrata la un curs de 4.2477 lei/€);Pe 21 decembrie 2011 are loc rambursare unui credit bancar pe termen scurt: 3 500€ laun curs de schimb valutar de 4.1440 lei/€ (creditul este inregistrat la un curs de 4.1281lei/€).Pe 31 decembrie 2011 cursul BNR este de 4.3197 lei/€. inregisrarile contabile. *Plata furnizor 05 decembrie 2011 401 Furnizori = % 21 188.50 lei 5124 Conturi la banci in valuta 21 038.50 lei 765 Venit din dif. curs valutar 150 lei

*Incasare client 11 decembrie 2011 % = 4111 Clienti 12 743.10 lei 5124 Conturi la banci in valuta 12 414.90 lei 665 Chelt. din dif. de curs valutar 328.20 lei

74

*Rambursare credit 21 decembrie 2011 % = 5124 Conturi la banci in valuta 14 504.00 lei 519 Credite bancare pe termen scurt 14 448.35 lei 665 Chelt. din dif. de curs valutar 55.65 lei

Sold € 5124 la 31.12.201115 000€ - 5 000€ + 3 000€ - 3 500€ = 9 500€Sold lei 5124 la 31.12.201164 423 lei – 21 038.50 lei + 12 414.90 lei – 14 448.35 lei = 41 351.05 leiValoarea in lei a celor 9 500€ la curs de inchidere de 4.3197 = 41 037.15 lei 665 = 5124 313.90 leiChelt. din dif. de curs valutar Ct. la banci in valuta

29.Studiu de caz privind impozitul pe profit.Societatea Delta realizeaza in cursul anului 2011 venituri din activitatea de baza in suma de 628.000 lei, venituri din dividende primite de la o persoana juridica romana in valoare de 27.580 lei, cheltuieli realizate in scopul obtinerii obiectului de activitate 393.756 lei, cheltuieli de protocol de 112.342 lei, cheltuieli de sponsorizare de 13.900 lei.

Vom trata rezultatul exercitiului din doua puncte de vedere: cel contabil si cel fiscal.

In ceea ce priveste inregistrarile contabile efectuate de entitatea, acestea sunt:411 = 7XX 628.000 Venituri din activitatea de baza461 = 761 27.580 Venituri din dividende% = 401 519.998

6XX 393.756 Cheltuieli efectuate in scopul obtinerii obiectului de activitate

6231 112.342 Cheltuieli de protocol6232 13.900 Cheltuieli de sponsorizare

% = 121 655.580 Inchiderea conturilor de venituri

7XX 628.000761 27.580121 = % 519.998 Inchiderea conturilor de

cheltuieli6XX 393.756

6231 112.3426232 13.900

Astfel, din punct de vedere contabil, rezultatul brut al exercitiului (inainte de impozitare) este de 135.582 lei.

75

Din punct de vedere fiscal, vom face distinctia intre venituri impozabile/neimpozabile si cheltuieli deductibile/nedeductibile. Vom avea:

Denumire element Valoare Impozabil/Deductibil Valoare impozabila/deductibila

Venituri din activitatea de baza

628.000 Impozabil 628.000

Venituri din dividende 27.580 Neimpozabil 0Cheltuieli efectuate in scopul obtinerii obiectului de activitate

393.756 Deductibil 393.756

Cheltuieli de protocol 112.342 Deductibil 2%*(ven.impoz. – chelt.ded.)

2.247

Cheltuieli de sponsorizare

13.900 Deductibil min.(3‰*CA; 20% din impozitul pe profit datorat)

Se va determina

Baza de impozitare inainte de cheltuielile de sponsorizare = 628.000 lei – (393.756 lei + 112.342 lei ) + 2.247 lei + 13.900 = 138.049 leiImpozit pe profit inainte de chelt.de sponsorizare = 138.049 lei X 16% = 22.088 leiMinim (3‰*CA; 20% din impozitul pe profit datorat) = (3‰ X 628.000 lei; 20% X 22.088 lei) = min(1.884 lei; 4.418 lei) = 1.884 leiValoarea impozitului pe profit final datorat este de 22.088 lei – 1.884 lei = 20.204 lei. Acesta va fi redat in evidenta contabila astfel:

691 = 441 20.204 Valoare impozit pe profit datorat

Valoarea rezultatului contabil este, in aceste conditii, 135.582 lei – 20.204 lei = 115.378 lei.

30.Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.

In ceea ce priveste facturile de protocol, incepand cu 2013, tratamentul fiscal se aplica diferentiat din perspectiva Impozitului pe profit si al Taxei pe valoarea adaugata dupa cum urmeaza:Din perspectiva impozitului pe profit, costul cu protocolul este deductibil in limita a 2% din profitul brut plus acest cost de protocol. Aceasta regula nu a suferit schimbari.Din perspectiva TVA, pana in anul 2012 inclusiv, se folosea pentru limitare tot baza mentionata mai sus. Limitarea TVA se facea anual pentru partea nedeductibila a protocolului si se prelua ca TVA de plata la inchiderea fiscala a anului.Incepand cu anul 2013, aceasta analiza se face lunar si putem intalni urmatoarele cazuri:

- Protocol Bunuri (de exemplu bunuri achizitionate si acordate cu titlu gratuit sub forma de cadouri

76

partenerilor de afaceri)- TVA-ul aferent acestor bunuri este deductibil in masura in care valoarea individuala a unui cadou (baza TVA) nu depaseste 100 RON. Analiza se realizeaza pentru fiecare cadou oferit, iar pentru sumele individuale care depasesc 100 RON se colecteaza TVA aferenta la fiecare sfarsit de luna, prin emiterea de autofactura;- Protocol Servicii (de exemplu mese cu partenerii de afaceri): TVA este deductibil in masura in care actiunile de protocol sunt realizate in scopuri legate de activitatea economica a companiei. Daca se poate demonstra ca o masa la un restaurant a fost achitata in scopul afacerii atunci TVA -ul este deductibil. Daca nu se poate demonstra o astfel de legatura, TVA -ul se colecteaza la sfarsitul lunii prin emiterea de autofactura.Baza legala:Codul Fiscal si Normele Metodologice"ART. 21 Cheltuieli(3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;NM: 33. Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.ART. 128 Livrarea de bunuri(8) Nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1):e) acordarea in mod gratuit de bunuri in scop de reclama sau in scopul stimularii vanzarilor sau, mai general, in scopuri legate de desfasurarea activitatii economice, in conditiile stabilite prin norme;f) acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, in conditiile stabilite prin norme.NM(10) In sensul art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal :a) bunurile de mica valoare acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea fiecarui cadou oferit este mai mica sau egala cu plafonul de 100 lei. Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. In situatia in care persoana impozabila a oferit si cadouri care depasesc individual plafonul de 100 lei, insumeaza valoarea depasirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plata si colecteaza taxa, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiei bunurilor respective. Se considera ca livrarea de bunuri are loc in ultima zi lucratoare a perioadei fiscale in care au fost acordate bunurile gratuit si a fost depasit plafonul.Baza impozabila, respectiv valoarea depasirilor de plafon, si taxa colectata aferenta se inscriu in autofactura prevazuta la art. 155 alin. (7) din Codul fiscal care se include in decontul intocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a acordat bunurile gratuit in cadrul actiunilor de protocol si a depasit plafonul. Pentru bunurile/serviciile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol in cursul anului 2012 se aplica prevederile legale in vigoare in anul 2012, inclusiv in ceea ce priveste modul de determinare a depasirii plafonului si a perioadei fiscale in care se colecteaza TVA aferente acestei depasiri;b) bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate

77

http://www.tvalaincasare.fisc.ro/?cs=713311




livrari de bunuri daca valoarea totala in cursul unui an calendaristic se incadreaza in limita a 3 la mie din cifra de afaceri constituita din operatiuni taxabile, scutite cu sau fara drept de deducere, precum si din operatiuni pentru care locul livrarii/prestarii este considerat a fi in strainatate potrivit prevederilor art. 132 si 133 din Codul fiscal.Incadrarea in plafon se determina pe baza datelor raportate prin deconturile de taxa depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau in calcul pentru incadrarea in aceste plafoane sponsorizarile si actiunile de mecenat, acordate in numerar, si nici bunurile pentru care taxa nu a fost dedusa. Depasirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plata, respectiv se colecteaza taxa. Taxa colectata aferenta depasirii se include in decontul intocmit pentru ultima perioada fiscala a anului respectiv. Pentru bunurile/serviciile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare si mecenat in cursul anului 2012 se aplica prevederile legale in vigoare in anul 2012, inclusiv in ceea ce priveste modul de determinare a depasirii plafonului si a perioadei fiscale in care se colecteaza TVA aferente acestei depasiri.ART. 129 Prestarea de servicii(5) Nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata in sensul alin (4), fara a se limita la acestea, operatiuni precum:a) utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile sau prestarea de servicii in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol, in conditiile stabilite prin norme;NM: (7) In sensul art. 129 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal , nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile sau prestarea de servicii in mod gratuit in cadrul actiunilor de protocol in masura in care actiunile de protocol sunt realizate in scopuri legate de activitatea economica a persoanei impozabile, nefiind aplicabil plafonul prevazut la pct. 6 alin. (10) lit. a).Prevederile pct. 6 alin. (10) lit. b) se aplica in mod corespunzator pentru utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile sau pentru prestarea de servicii in mod gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat.In randurile urmatoare, vom analiza modul de calcul al bazei de protocol de 2%. Societatea inregistreaza cheltuieli de protocol in suma totala de 100.000 lei din care protocol deductibil 70.000 lei si protocol nedeductibil (trecut din start la inregistrarea facturilor) in suma de 30.000 lei.Vom stabili astfel daca atunci cand se aplica formula de calcul venituri totale -venituri neimpozabile - cheltuieli totale - cheltuieli protocol - cheltuieli cu impozitul pe profit- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile, se scad toate cheltuielile de protocol (venit total - 100.000 lei) sau doar cheltuielie de protocol deductibile adica venituri totale - 70.000 lei (avand in vedere ca 30.000 lei sunt nedeductibili).Cheltuielile de protocol sunt cheltuieli ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri. In conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) lit. a) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal cheltuielile de protocol sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit.

La pct. 33 din Normele metodologice, date in aplicare pentru art. 21 alin.(3) lit. a din Codul fiscal se fac urmatoarele precizari:

201E33. Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor

78

si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale.

Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amânat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile. In cadrul cheltuielilor de protocol, la calculul profitului impozabil, se includ si cheltuielile inregistrate cu taxa pe valoarea adaugata colectata potrivit prevederilor titlului VI din Codul fiscal, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare egala sau mai mare de 100 lei201D.

In conformitate cu prevederile art. 145 alin. (5) lit. b din Legea 571/2003privind Codul fiscal, nu este deductibila TVA datorata sau achitata pentru achizitiile de bauturi alcoolice si produse din tutun, cu exceptia cazurilor in care aceste bunuri sunt destinate revanzarii sau pentru a fi utilizate pentru prestari de servicii.

In concluzie, la calculul deductibilitatii cheltuielilor de protocol trebuie sa luam in considerare toate cheltuielile inregistrate in contul 623 201CCheltuieli de protocol201D, chiar daca nu ati dedus TVA (alcool, tutun).Nota contabila pentru autofactura

Societatea achizitioneaza bunuri de protocol, dar intrucat nu poate demonstra ca sunt pentru consumul clientilor colecteaza TVA pe baza autofactura cu nota contabila 635 =4427. Vom stabili astfel daca ar fi corecte ajustarea de TVA 635 = 4426 sau folosirea contului 623 in loc de 635.

2. Cum se considera cheltuiala de protocol pentru care TVA a fost considerat nedeductibil? Intra in calculul limitarii de plafon de 2%?

3. Societatea achizitioneaza apa plata (la dozator) pentru consumul angajatilor intrucat nu este indicat consumul de apa de la robinet, pe care o inregistreaza in contul 605 Cheltuieli cu energia si apa. Ce tratament fiscal din punct de vedere al TVA si al impozitului pe profit au aceste costuri?

Avand in vedere prevederile art. 128 alin. 8 lit. f si art. 129 alin. 5 lit. a din Codul fiscal , respectiv pct. 6 alin. 10 lit. a si pct. 7 alin. 7 din Normele metodologice de aplicare, daca s-a exercitat dreptul la deducere neindeplinirea conditiilor pentru ca achizitiile respective sa fie considerate drept cheltuieli de protocol atrage considerarea achizitiilor drept livrari de bunuri/prestari de servicii efectuate cu plata si colectarea TVA pe baza de autofactura./Deci, nu este vorba de o ajustare a TVA dedusa initial (care se face pentru situatiile reglementate la art. 148 si art. 149 din Codul fiscal), ci de o colectare a TVA, deci trebuie folosit contul 4427 "TVA colectata" in corespondenta cu contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate".De regula, contul 623 "Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate" se utilizeaza daca nu se deduce TVA la momentul achizitiei (in corespondenta cu contul 401 "Furnizori") si atunci taxa nerecuperabila prin deducere intra in costul de achizitie al produselor/serviciilor utilizate pentru protocol.Daca nu se poate demonstra ca produsele de protocol au fost acordate clientilor in scopuri legate de activitatea economica a societatii, pe cale de consecinta nici cheltuielile nu pot fi considerate deductibile in limita plafonului de 2%, nefiind indeplinita conditia esentiala, aceea ca respectivele cheltuieli sa fie efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile conform art. 19 alin. 1 si art. 21 alin. 1 din Codul fiscal .

79

Apa plata este deductibila la calculul profitului impozabil si in privinta TVA aferenta achizitiei daca este acordata in conditiile prevazute de art. 4 din OUG 99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca. De asemenea, apa plata mai poate fi deductibila ca o cheltuiala sociala deductibila in limita de 2% din cheltuielile salariale, in masura in care se poate dovada ca acordarea ei este prevazuta in contractul colectiv de munca de la nivelul unitatii conform art. 21 alin. 3 lit. c din Codul fiscal si pct. 331 din Normele metodologice.In privinta TVA, daca se poate face dovada ca apa plata acordata este strans legata de desfasurarea in conditii optime a activitatii economice (spre exemplu, nu este disponibila apa de la reteaua publica sau calitatea acesteia este deficitara, dovedita cu buletin de analiza),atunci operatiunea nu este considerata livrare de bunuri pentru care sa se colecteze TVA conform art. 128 alin. 8 lit. e din Codul fiscal si pct. 6 alin. 9 lit. c din Normele metodologice de aplicare.

80

Aplicatii Ariela(Stagiu an i Expert Contabil)

Documents

Transcript of Aplicatii Ariela(Stagiu an i Expert Contabil)