Stiri, 14 mai 2021, prima parte

Cursul de schimb 14.05.2021 1 EUR 4.9253

1 USD 4.0683

Prognoza meteo: Când scăpăm de ploi. Ce se anunţă în weekend, unde se încălzeşte 14 mai 2021, 07:22 de Ionela Stănilă

După trei zile de furtuni puternice şi ploi, în sud-est vremea se îndreaptă. Temperaturile maxime cresc până la 27 de grade în weekend. Spre seară, instabilitate cuprinde din nou toate regiunile. Va fi frig şi va ploua torenţial.

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM), vineri, 14 mai, vremea va fi instabilă în jumătatea de nord a ţării şi se va manifesta prin perioade cu nebulozitate accentuată, averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Astfel de fenomene vor fi mai frecvente şi mai intense după-amiaza şi seara, iar pe alocuri se vor înregistra cantităţi de apă însemnate şi grindină. În restul ţării vremea va fi în general frumoasă şi normală sub aspect termic, cerul variabil, iar unele înnorări şi fenomene specifice instabilităţii atmosferice se vor semnala doar pe arii restrânse; vântul va sufla moderat pe parcursul zilei, dar va slăbi în intensitate noaptea. Temperaturile maxime se vor încadra între 16 şi 26 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 4 şi 14 grade. Dimineaţa şi mai ales noaptea izolat se va forma ceaţă. În Bucureşti vremea va fi în general frumoasă şi normală sub aspect termic. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări după-amiaza, însă probabilitatea de ploaie va fi redusă. Vântul va sufla moderat în prima parte a intervalului, apoi va slabi în intensitate. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 24 de grade, iar cea minimă va fi de 9…11 grade.

Sâmbătă, 15 mai, se anunţă vreme frumoasă în sudul ţării.

1

Conform ANM, vremea se va încălzi uşor, mai ales în sud-est, est şi centru, dar va deveni treptat instabilă în majoritatea regiunilor. Vor fi perioade cu nebulozitate accentuată, averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului în jumătatea de sud-vest a ţării şi pe arii restrânse în rest Ploile vor avea şi caracter torenţial, iar pe alocuri se vor înregistra cantităţi de apă însemnate şi grindină. Temperaturile maxime se vor încadra între 19 şi 27 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 7 şi 14 grade. Izolat, mai ales dimineaţa, se va semnala ceaţă. În Capitală, vremea se va încălzi uşor, dar va deveni în general instabilă. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate, averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, ce se vor semnala cu o probabilitate mai mare spre seară şi noaptea. Temperatura maximă va fi de 25…26 de grade, iar cea minimă de 11…13 grade.

Duminică, vremea se va răcori şi va fi instabilă.

Cerul va avea înnorări temporar accentuate şi în toate regiunile vor fi perioade cu averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Ploile vor avea şi caracter torenţial, iar pe alocuri va cădea grindină. Temperaturile maxime se vor încadra între 16 şi 25 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 7 şi 15 grade. În Bucureşti, conform meteorologilor, vremea se va menţine apropiată de normal sub aspect termic. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate, averse şi descărcări electrice, mai ales seara şi noaptea. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 24 de grade, iar cea minimă va fi de 12…13 grade.

Agrometeo: vreme calda si aprovizionare buna cu apa la majoritatea culturilor. Unde se inregistreaza deficite? mai 14, 2021

In urmatoarele zile, vremea din toata tara va fi calda, cu temperaturi maxime ce se apropie de 27 de grade Celsius. Din punct de vedere agricol, rezerva de umiditate la majoritatea culturilor va fi una apropiata de optim si optima, cu mici exceptii pe suprafete din Moldova si Crisana, unde se vor inregistra

2

deficite de apa, se arata in prognoza agrometeorologica ANM, valabila in intervalul 15-21 mai.

Caracteristici meteorologice

Sub aspect termic, perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului normal, pe intreg teritoriul agricol. Temperatura medie diurna a aerului se va situa intre 11…21°C la nivelul intregii tari, valori apropiate de mediile multianuale.

Temperatura maxima a aerului va fi cuprinsa intre 16…27°C, in toate zonele de cultura. Temperatura minima a aerului va oscila intre 5…16°C, in majoritatea regiunilor. Temperatura medie diurna a solului la adancimea de 10 cm se va situa intre 12…23°C, optima parcurgerii primelor faze de vegetatie (germinare, rasarire si infrunzire) la culturile infiintate in epoca optima.

Instabilitatea atmosferica se va manifesta prin ploi locale cu caracter de aversa, dar si torential, fiind insotite de descarcari electrice, intensificari de scurta durata ale vantului si caderi de grindina, in aproape toata tara.

De asemenea, cantitatile de apa prognozate pot depasi 15-20 l/mp si izolat, 20-25 l/mp.

Caracteristici agrometeorologice

In cultura graului de toamna, rezerva de apa pe adancimea de sol 0-100 cm se va situa in limite satisfacatoare pana la apropiate de optim si izolat optime, in Maramures si Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei, local in vestul si nord-estul Banatului, nordul, centrul, sudul si sud-vestul Transilvaniei, sudul, estul si nordul Dobrogei, estul, centrul, izolat sud-vestul si sud-estul Moldovei, nordul Crisanei.

Deficite de umiditate in sol (seceta pedologica moderata) se vor inregistra pe suprafete agricole extinse din Moldova si Crisana, local in centrul, sudul si estul Transilvaniei, nordul si nord-vestul Banatului, centrul Dobrogei, izolat nord-estul Munteniei.

Aprovizionarea cu apa in stratul de sol 0-20 cm, in cultura de porumb, va prezenta valori satisfacatoare, apropiate de optim si optime, in majoritatea zonelor de cultura. Continutul de umiditate din sol se va incadra in limite scazute, seceta pedologica fiind moderata, local in nord-estul si nordul Moldovei, izolat vestul Crisanei, nord-vestul Banatului.

3

Starea de vegetatie a culturilor agricole

Ca urmare, ritmurile vegetative ale speciilor de camp si pomi-viticole vor evolua pe ansamblu normal in majoritatea regiunilor agricole, iar in zonele de campie din sudul si vestul tarii, procesele biologice ale plantelor se vor desfasura mai intens.

Orzul si graul de toamna insamantate in epoca optima se vor afla predominant la alungirea paiului (50-100%), „burduf” si inspicare (10-60%), iar local in jumatatea de sud a tarii, la orzul de toamna se va putea declansa inflorirea (10-15%).

In culturile intarziate din punct de vedere fenologic se va continua alungirea paiului (30-100%). Uniformitatea si vigurozitatea plantelor se va prezenta buna si medie, respectiv medie si slaba in culturile tardive si pe terenurile cu deficite moderate de apa in sol.

La rapita semanata pe suprafetele din sudul, sud-estul, estul si centrul tarii se vor inregistra butonizarea, aparitia inflorescentelor si inflorirea (20-100%), precum si formarea silicvelor (10-40%), starea de vegetatie a plantelor fiind buna si medie.

Floarea-soarelui infiintata pana la acesta data isi va continua fazele de germinare (70-100%), rasarire (20-100%) si aparitia primei perechi de frunze (10-60%), iar in sudul si vestul tarii se va semnala infrunzirea (10-30%).

Cultura de porumb va parcurge germinarea (50-100%), rasarirea (10-100%) si formarea frunzei a treia (10-60%). In Transilvania si Moldova, sfecla de zahar isi va definitiva germinarea (100%), aflandu-se predominant la rasarire (10-100%) si dezvoltarea primei perechi de frunze (10-40%).

La cartoful din principalele bazine de cultura predominante vor fi fazele de incoltire si rasarire (10-100%) si local, aparitia primei perechi de frunze (10-20%). Speciile de samburoase vor inregistra cresterea fructelor, frunzelor si a lastarilor, iar la semintoase va fi posibila definitivarea infloririi, totodata continuandu-se legarea si formarea rodului.

In cea mai mare parte a podgoriilor, vita-de-vie va parcurge cresterea frunzelor si a lastarilor, iar soiurile timpurii de masa se vor afla la formarea inflorescentelor. Lucrarile agricole de sezon (semanat, plantat, tratamente fitosanitare in vii si livezi, fertilizari, erbicidari, prasile mecanice/manuale, etc.) se vor putea desfasura in bune conditii, cu exceptia zilelor cu precipitatii.

4

Recomandari de specialitate

Verificarea si controlul semanaturilor de primavara in vederea determinarii capacitatii germinative;

Combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor in culturile de toamna prin efectuarea tratamentelor cu erbicide, insecticide si fungicide;

Fertilizari faziale la cerealierele de toamna cu ingrasaminte foliare pe baza de microelemente;

Aplicarea de tratamente fitosanitare in plantatiile pomi-viticole; Combaterea buruienilor prin efectuarea de prasile mecanice/manuale

in culturile de primavara (porumb, floarea-soarelui, etc

Sursa:ANM

APIA si SUBVENTII

Șeful APIA: Suma virată de Comisia Europeană pentru plata subvențiilor fermierilor români!Agroinfo, 14 mai 2021

Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunțat suma rambursată de Comisia Europeană României pentru plățile făcute către fermieri.

"Aș vrea să punctez că pentru declarația de cheltuieli a Fondului European de Garantare Agricolă, fond pe care îl gestionează în întregime APIA, transmisă către Comisia Europeană, aferentă perioadei 16 octombrie 2020 - 31 martie 2021, reprezentând plățile efectuate fermierilor pentru Campania 2020 și măsuri de piață, comerț exterior, promovarea produselor agricole, Comisia Europeană a rambursat României, până la această dată, suma de un miliard și 740 de milioane de euro", a declarat directorul general APIA, Adrian Pintea, în cadrul Galei Pria Agriculture a Fermierilor din Moldova, organizată miercuri, 12 mai 2021.

APIA le achită inițial fermierilor subvențiile din bani de la bugetul național, apoi sumele sunt rambursate de către Comisia Europeană pentru schemele de plăți care sunt acoperite din fonduri europene. Lista subvențiilor aflate acum la plată O GĂSIȚI AICI!

Șeful APIA: Suma autorizată pentru plata ajutoarelor naționale tranzitorii până la data de 12 mai 2021!Agroinfo, 13 mai 2021

Plata subvențiilor APIA 2020! Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunțat miercuri, 12 mai 2021, suma care este transferată către conturile

5

fermierilor, crescătorilor de animale care au solicitat anul trecut ajutoarele naționale tranzitorii, subvenție plătită de la bugetul de stat.

"Ca și de actualitate pot să vă spun că la data de 19 aprilie 2021, APIA a dat startul autorizării la plată a ajutoarelor naționale tranzitorii, acelor ANT-uri, unde avem plafonul de 65 de milioane de euro și pot să vă spun că suma totală autorizată la plată până la data de astăzi este de 61 de milioane de euro", a declarat șeful APIA, în cadrul Galei Pria a Fermierilor din Moldova, organizată miercuri, la Iași.

Vă reamintim cuantumul ajutoarelor naționale tranzitorii pentru vegetal și pentru zootehnie, în euro și-n lei, valabil pentru anul 2020:

Ajutor național tranzitoriu vegetal

ANT1 culturi în teren arabil - 5,9866 euro/ha = 29,1697 lei/haANT3 cânepă pntru fibră - 5,6065 euro/ha = 27,3176 lei/haANT4 tutun - 790,5778 euro/ha = 3.852,0903 lei/haANT5 hamei - 181,3022 euro/ha = 883,3949 lei/haANT6 sfeclă de zahăr - 32,1580 euro/ha = 156,6898 lei/ha

Ajutor național tranzitoriu în zootehie, ANTZ

ANT7 schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine - 0,4213 euro/tona de lapte = 2,0572 lei/tonaANT8 schema decuplată de producție în sectorul carne, specia bovine - 1,0343 euro/cap de animal = 5,0396 lei/capANT9 schema decuplată de producție, specia ovine/caprine - 2,2553 euro/cap de animal = 10,9889 lei/cap

Fermierii primesc plata în lei la cursul de 4,8725 lei pentru un euro, informează APIA. Anunțul de astăzi al APIA privind stadiul subvențiilor din acest an , Roxana Dobre - 14 mai 2021

Mesajul agenției de plăți pentru toți fermierii beneficiari de subvenții! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește

6

fermierilor că luni, 17 mai, este ultima zi în care își pot depune cererea de plată, fără penalități, în cadrul Campanie 2021.

Conform datelor centralizare de APIA până la 14 mai, până la această dată au fost depuse 745.295 de cereri de cereri pentru o suprafata de 8.025.568 ha. ”Astfel, încurajăm toți fermierii care încă nu au depus cererea unică de plată, să parcurgă procesul de completare electronică iar dacă întâmpină dificultăți în finalizarea depunerii online, să se adreseze cu toată încrederea funcționarilor publici din cadrul APIA pentru sprijin și îndrumare. APIA, mereu alături de fermieri!”, este mesajul agenției transmis vineri, 14 mai, către fermieri.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-ul Agenției: www.apia.org.ro.

Reamintim că după cum Agrointeligența-AGROINTEL.RO a anunțat în premieră, fermierii au la dispoziție și zilele de week-end, sâmbătă 15 mai și duminică 16 mai, să depună formularul pentru subvenții. Despre acest subiect citiți aici: Adrian Pintea, APIA: Cererile pentru subvenții sunt preluate şi în weekend

Oficial APIA! Banii care au ajuns în conturile fermierilor până la data de 10 mai 2021 Agroinfo ,13 mai 2021

Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunțat miercuri suma care a ajuns în conturile fermierilor români, crescătorilor de animale, beneficiari de subvenții europene și ajutoare de stat, începând din data de 16 octombrie 2020 până la data de 10 mai 2021.

"Referitor la stadiul plăților către fermieri aș vrea să punctez că-n campania 2020, conform reglementărilor comunitare, România a avut alocat pentru plățile directe un plafon de 1,943 miliarde de euro, astfel că, așa cum bine știu fermierii noștri, începând din data de 16 octombrie până-n 30 noiembrie 2020, APIA a efectuat plățile în avans cu 70% plăți directe și de până la 85% în cazul plăților acordate în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală care ne sunt delegate de către colegii noștri de la AFIR. Iar din data de 2 decembrie 2020, am demarat efectuarea plăților finale pentru fermierii care au depus cererea unică de plată în campania 2020.

Concret, suma totală autorizată la plată în perioada 16 octombrie 2020 până-n data de 10 mai 2021 este de 2,810 miliarde de euro, două miliarde și 810

7

milioane de euro, din care în Campania 2020 în sumă de 2,61 miliarde de euro reprezentând toate formele de sprijin și fondurile, atât FEGA, cât și FEADR și bugetul național, la care se adaugă o sumă de aproximativ 195 milioane de euro măsuri de piață, comerț exterior, promovarea produselor agricole și ajutoarele de stat", a declarat directorul general APIA, Adrian Pintea, în cadrul Galei Pria a Fermierilor din Moldova, organizată miercuri, 12 mai 2021.Vă reamintim lista de plăți directe, subvenții europene și ajutoare naționale tranzitorii, care le sunt plătite de către APIA fermierilor, crescătorilor de animale, începând cu data de 16 octombrie 2020, pentru anul de cerere 2020:

VEGETAL

Plăți pe suprafață - APIA a început achitarea acestor sume pe hectar în data de 16 octombrie 2020:

Schema de plată unică pe suprafață SAPS - 98,7381 euro/ha = 481,1013 lei/haSchema de plată redistributivă - primul interval 1-5 hectare inclusiv - 5 euro/ha = 24,3625 lei/ha; al doilea interval, peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv - 48,1053 euro/ha = 234,3930 lei/haSchema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) - 57,8245 euro/ha = 281,7498 lei/haSchema de plată pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha = 178,3914 lei/ha.

Ajutor național tranzitoriu vegetal - Plata a început în data de 19 aprilie 2021:

ANT1 culturi în teren arabil - 5,9866 euro/ha = 29,1697 lei/haANT3 cânepă pntru fibră - 5,6065 euro/ha = 27,3176 lei/haANT4 tutun - 790,5778 euro/ha = 3.852,0903 lei/haANT5 hamei - 181,3022 euro/ha = 883,3949 lei/haANT6 sfeclă de zahăr - 32,1580 euro/ha = 156,6898 lei/ha

Sprijin cuplat vegetal - APIA a început plata pe data de 7 mai 2021:

Soia: 236,4418 euro/ha = 1.152,0626 lei/haLucernă: 103,8155 euro/ha = 505,8410 lei/haLeguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe şi fasole boabe: 115,7666 euro/ha = 564,0727 lei/haCânepă pentru ulei şi/sau fibră: 238,9203 euro/ha = 1.164,1391 lei/haOrez: 1.166,7087 euro/ha = 5.684,7881 lei/haSămânţă de cartof: 1.441,7460 euro/ha = 7.024, 9073 lei/haHamei: 524,3277 euro/ha = 2.554,7867 lei/ha

8

Sfeclă de zahăr: 804,6006 euro/ha = 3.920,4164 lei/haTomate pentru industrializare cultivate în câmp: 2.013,0955 euro/haCastraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp: 3.391,4125 euro/haLegume cultivate în sere şi solarii - tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză şi vinete pentru consum în stare proaspătă: 4.844,4421 euro/ha = 23.604,5441 lei/haFructe destinate industrializării: prune, mere, cireşe, vişine, caise şi zarzăre: 228,2833 euro/ha = 1.112,3103 lei/haCartof timpuriu pentru industrializare: 991,7938 euro/ha = 4.832,5152 lei/ha

ZOOTEHNIE

Sprijin cuplat zootehnic, SCZ

SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte - 160,3359 euro/cap de animal = 781,2366 lei/cap de animalSCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne și metișii acestora - 185,0103 euro/cap de animal = 901,4626 lei/cap de animalSCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte - 379,5340 euro/cap de animal = 1.849,2794 lei/cap de animal.SCZ - sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine - 17,9060 euro/cap de animal = 87,2469 lei/cap de animal. APIA le-a achitat crescătorilor de ovine/caprine un avans de 70%, începând cu 16 octombrie 2020.

Ajutor național tranzitoriu în zootehie, ANTZ. APIA  a început plata pe 19 aprilie 2021:

ANT7 schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine - 0,4213 euro/tona de lapte = 2,0572 lei/tonaANT8 schema decuplată de producție în sectorul carne, specia bovine - 1,0343 euro/cap de animal = 5,0396 lei/capANT9 schema decuplată de producție, specia ovine/caprine - 2,2553 euro/cap de animal = 10,9889 lei/cap

Fermierii primesc plata în lei la cursul de 4,8725 lei pentru un euro, informează APIA. Termenul limită prevăzut de regulamentele europene este 30 iunie 2021 pentru plățile aferente lui 2020.

AFIR si FINANTARI

9

Strategia privind managementul apei este vitală pentru a putea continua producția de hrană în România, mai 14, 2021 agrimanet

Redăm mai jos scrisoarea deschisă adresată Domnului Cristian GHINEA, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene:

Alianța pentru Agricultură și Cooperare consideră că STRATEGIA PRIVIND MANAGEMENTUL APEI este vitală pentru a putea continua producția de hrană în România și, de aceea, vă somează să faceți toate diligențele necesare pentru ca, împreună cu  realizarea REȚELEI NAȚIONALE DE PERDELE FORESTIERE DE PROTECȚIE A CÂMPURILOR, să constituie parte integrantă din PNRR.

Protejarea calității solului, prevenirea eroziunii acestuia și gestionarea durabilă a resurselor de apă, inclusiv prin utilizarea de energie regenerabilă, pot fi susținute eficient doar prin reformarea și redresarea sistemului de irigații, desecări, drenaje și amenajări de lacuri de acumulare, coordonate la nivel național prin mijloace digitale moderne.

Pe lângă importanța agricolă, acest efort are și o importanță strategică de protejare a mediului, prin faptul că duce la modificarea microclimatului, în special a umidității relative a aerului, condiție a dezvoltării mai bune și mai armonioase a vegetației naturale/spontane, dar și a culturilor agricole, fiind elemente obligatorii pentru sustenabilitatea și durabilitatea sectorului agroalimentar al României.

În paralel, o dezvoltare corectă și eficientă a culturilor agricole, dar și a vegetației spontane datorită aplicării unei strategii integrate cu toate elementele prezentate anterior și a modificării microclimatului specific al zonei, duce la creșterea și stabilizarea cantităților de carbon stocate, lucru extrem de important pentru întraga societate, prevăzut expres și de noile direcții europene de gestionare a agriculturii.

Acțiunea conjugată a acetor factori va duce la prevenirea și combaterea vizibilă a schimbărilor climatice, cu condiția  asigurării investițiilor necesare.

România are nevoie de o strategie națională privind asigurarea apei și microclimatul în zonele cele mai expuse la secetă pedologică severă și arșița atmosferică, care să ofere predictibilitate fermierilor. De aceea, este esențial ca rețeaua națională de irigații, desecări, drenaje și amenajări de lacuri de acumulare, ce constituie infrastructura principală și secundară, să fie încadrată ca infrastructură de siguranță națională, așa cum sunt căile ferate

10

sau drumurile publice, iar cei care încearcă s-o devalizeze să suporte rigorile legii.

Schimbările climatice au modificat mult repartiția precipitațiilor în cursul perioadei de vegetație a culturilor, indiferent că vorbim de culturile de toamnă sau  cele de primavară. Chiar dacă media multianuală, a precipitațiilor, poate fi aproximativ aceeași sau cu abateri suportabile, lipsa precipitațiilor într-o perioadă de 6 – 8 săptămâni duce la diminuarea sau chiar compromiterea recoltelor, în funcție de momentul în care se instalează seceta sau arșița.  Sistemul integrat care cuprinde irigațiile, drenajele, desecările și lacurile de acumulare ajută fermierii (și, implicit, societatea) prin posibilitatea de a interveni în momentele critice pentru a suplini nevoia de apă a plantelor și a le ajuta să depășească perioadele de lipsă a precipitațiilor, reducând implict presiunea financiară asupra bugetului public și probabilitatea diminuării drastice a producției, așa cum s-a întâmplat chiar în anul agricol trecut.

Considerăm, Domnule Ministru, că este un act de responsabilitate includerea în PNRR a Strategiei Integrate Privind Managementul Apei (cu o alocare estimată la 2.6 miliarde euro); sperăm că împărtășiți acest deziderat al tuturor agricultorilor din România, în caz contrar considerăm că ar trebui să vă asumați public acest lucru și să identificați surse alternative de finanțare de la Bugetul Statului, a celor 2.6 md euro necesare, pentru a respecta și implementa programul de guvernare privind Infrastructura principală și Managementul Apei, care trebuie realizată de statul român.

Care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite de România pentru a accesa fondurile europene disponibile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă , Roxana Rosu , 14.05.2021,

Reforma pensiilor şi a salariilor din sistemul bugetar, reducerea pensiilor speciale, auditarea companiilor de stat, limitarea sporurilor din administraţie, creşterea veniturilor de la bugetul de stat sunt doar câteva dintre reformele pe care România trebuie să le facă pentru a putea accesa fondurile europene disponibile prin PNRR.

Aceste condiţii au fost discutate de Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în cadrul unei întâlniri cu oficialii Comisiei Europene. „Avem confirmări (...) că suntem pe drumul cel bun. Mai avem

11

mult de muncă, dar suntem acolo”, a spus Ghinea.

El a precizat însă că ”fără reforme substanţiale nu va trece acest plan”

În cazul pensiilor, el a spus că există un deadline care presupune ca legea să fie trimisă în Parlament anul acesta, iar majorările să se facă pe obiective statistice, nu pe ”decizii din pix, politice”.

În privinţa reformei legii salarizării în administraţia publică, Ghinea a spus că vor fi sporuri foarte limitate şi legate de obiective. În plus, nu va mai creşte anvelopa bugetară a salariilor de stat. Va exista, totodată, un sistem naţional de examinare a funcţionarilor publici pe model existent al Comisiei Europene.

Reforme majore care vor fi incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă

Reforma pensiilor – o reformă majoră care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici şi de asemenea sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu şi lung.

Reforme în politica fiscală – adoptarea de măsuri pentru a creşte veniturile la buget din impozite, optimizarea cheltuielilor şi pentru a asigura aplicarea cadrului fiscal.

Companiile cu capital de stat – revizuirea cadrului legislativ pentru aceste companii pentru a îmbunătăţi guvernanţa corporativă şi pentru a asigura respectarea strictă a acestor reguli, monitorizare centralizată eficientă şi control cu accent pe performanţă.

Salarizarea în administraţia publică – revizuirea sistemului pentru a evita eventuale creşteri bruşte ale cheltuielilor cu salariile.

Banca Naţională de Dezvoltare – crearea şi operaţionalizarea acestei bănci.

Administraţie publică – un nou sistem pentru a accede în funcţiile publice şi un sistem îmbunătăţit de promovare, inclusiv pentru funcţii de management.

Justiţie – modificarea legilor justiţiei şi consolidarea cadrului anti-corupţie.

Transport fără emisii de carbon – introducerea principiilor taxării

12

verzi, un nou sistem de taxare pentru drumuri, promovarea transportului cu emisii zero.

Energie Regenerabilă – promovarea eliminării treptate a cărbunelui din mixul energetic şi creşterea contribuţiei din energii regenerabile, sprijin pentru producţia de hidrogen şi baterii şi o reformă a pieţei de energie electrică.

Alte reforme sectoriale:

Venitul minim de incluziune (VMI), Prevenţie şi îngrijire medicală primară, Creşterea ratelor de reciclare, Dialog social sporit, Îmbunătăţirea Guvernanţei Locale, Cadru îmbunătăţit al achiziţiilor publice.

Unde vor merge banii europeni primiţi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Ce sectoare vor fi finanţate şi cu ce sume? Roxana Rosu , 14.05.2021, 11:09 61

România a ajuns în această săptămână la un acord cu oficialii Comisiei Europene privind reformele şi investiţiile majore care vor fi finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin care ar putea beneficia de 29 miliarde euro în următorii ani.

Printre investiţiile vizate prin acest program se numără 2,2 miliarde euro pentru mediul de afaceri, 3,7 miliarde euro pentru educaţie, 2,5 miliarde euro pentru sănătate, potrivit datelor publicate de Minsiterul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Exemple de investiţii pe componentele mature

PNRR pentru mediul de afaceri: circa 2,2 miliarde euro

Instrumentele financiare cu intermediari instituţii financiare (BEI,FEI şi foarte probabil şi BERD):

1) Garanţii de portofoliu pentru solvabilitate, acţiune climatică şi eficienţă energetică – circa 550 milioane euro pentru IMM-uri şi mid-caps

2) Instrument de capital de risc pentru IMM-uri  – circa 500 milioane euro pentru IMM-uri şi mid-caps

3) Fond de Fonduri pentru digitalizare, acţiune climatică şi alte domenii de

13

interes – circa 300 milioane euro pentru întreprinderi mari.

Pe lângă cele intermediate de BEI,FEI şi BERD, vor mai exista diverse scheme de granturi în cadrul diferitelor componente:

4) Digitalizarea IMM-urilor – fonduri nerambursabile, schemă administrată de MIPE – circa 200 milioane euro

5) O măsură de sprijin pentru listarea la bursă a companiilor româneşti: circa 35 milioane euro. Implementată de MIPE, cu sprijinul Bursei de Valori Bucureşti.

6) Diverse scheme de sprijin pentru stimularea competitivităţii, cu accent pe inovare şi crearea de tehnologie digitală: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării

7) Diverse scheme de sprijin pentru promovarea de energii regenerabile: circa 200 milioane euro (suma este în negociere la acest moment). Implementată de Ministerul Energiei

8) Diverse scheme de sprijin pentru investiţii semnificative, în special în zona de inovare şi noi tehnologii aplicate în zona de producţie: crica 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Finanţelor

Educaţie : 3,7 miliarde euro

Rezultate aşteptate:

10.000 de laboratoare 2.000 de microbuze verzi achiziţionate peste 80.000 de săli de clasă dotate cu mobilier 50 de unităţi de învăţământ nou construite

Sănătate – 2,5 miliarde euro

Rezultate aşteptate:

Construcţia şi/sau dotarea a 200 de centre comunitare 3000 de cabinete medici de familie 100 de cabinete de planificare familială

Alte componente în fază avansată de negociere:

Împăduriri, combaterea tăierilor ilegale de păduri şi biodiversitate: 1,4

14

miliarde euro

Transport – 8,5 miliarde euro

Fondul pentru Valul renovării – 2,2 miliarde euro

.......................................................

Oportunități de finanțare nerambursabilă pentru dezvoltarea afacerii în mai 2021:

1. Agricultură -  PNDR 4.1: max. 85% nerambursabil, valoare max. 1.500.000 euro pentru investiții în exploatații agricole (sector vegetal sau zootehnic), marketing 

2. Pomicultură   - PNDR 4.1a: max. 85% nerambursabil, valoare max. 2.000.000 euro pentru investiții în pomicultură, marketing 

3. Activități neagricole - PNDR 6.2: 100% nerambursabil, valoare max. 70.000 euro pentru investiții în domeniul producției 

4. Activități neagricole - PNDR 6.4: max. 90% nerambursabil, valoare max. 200.000 euro pentru activități medicale, veterinare, IT și producție 

5. Procesare produse agricole - PNDR 4.2: în consultare publică, max. 50% nerambursabil, valoare max. 1.500.000 euro pentru procesare produse agricole 

6. Procesare produse pomicole - PNDR 4.2a: max. 65% nerambursabil, valoare max. 1.500.000 euro pentru procesare produse pomicole 

7. HoReCa și Turism: max. 800.000 euro, grant în cuantum de 20% din pierderile anului 2020 comparativ cu anul 2019 

8. Cultural Special Aid: ajutor de stat pentru organizatori de festivaluri și evenimente culturale, librării, edituri și cinematografe, max. 1.800.000 euro/întreprindere unică 

15

9. Investiții mari - HG 807/2014: max. € 37.500.000, max. 50% nerambursabil, achiziții: instalații tehnice, echipamente, realizarea de construcții noi. Toate regiunile sunt eligibile, inclusiv București / Ilfov 10. Acvacultură   -  POPAM II.2: min. 5.000 € - max. 3.300.000 €, max. 75% nerambursabil, investiții productive în acvacultură

AFIR a publicat în consultare patru noi Ghiduri pentru accesarea fondurilor europene , Angelica Lefter - 14 mai 2021 A apărut Ghidul Solicitantului în varianta consultativă pentru patru submăsuri destinate fermierilor interesați de fonduri europene prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Aceste submăsuri nu reprezintă însă acele linii importante așteptate de fermieri.

AFIR a publicat, pe pagina sa de internet, în consultare publică, Ghidurile solicitantului pentru următoarele submăsuri:

– Submăsura 9.1 – Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol;

– Submăsura 4.2 – Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor agricole;

– Submăsura 16.4 – Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare;

– Submăsura 16.4a – Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare – pomicultură.

Perioada consultării publice este de 15 zile de la data publicării – 13 mai, adică până pe 28 mai 2021.

În luna aprilie ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros a reiterat care sunt alocările pentru submăsurile și măsurile din PNDR pentru 2021 și 2022, perioada de tranziție până la noua PAC, când va intra în vigoare Planul Național Strategic.

Pentru Submăsura 4.2 – Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor agricole – se va face o alocare de 140,00 milioane de euro, alocare publică CFM

Pentru Submăsura 9.1 – Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol – vor fi alocate 5,00 milioane de euro, alocare publică CFM

16

Pentru Submăsura 16.4 – Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare – vor fi alocate 40,00 milioane de euro, fonduri EURI

Pentru Submăsura 16.4a – Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare – pomicultură – vor fi alocate 10,00 milioane de euro, fonduri EURI

Referitor la cele patru ghiduri puse în consultare publică, toți cei care sunt interesați, își pot face cunoscute propunerile la adresa de e-mail consultare@afir.info.

Totodată reprezentanții AFIR specifică faptul că acei fermierii trebuie să-și elaboreze proiectul urmărind prevederile din varianta finală a Ghidului solicitantului, care va fi publicată din timp pe pagina oficială a AFIR, în cadrul secțiunilor specifice: portal.afir.info.

Ministrul Agriculturii: În iunie vom lansa un program de 3,2 miliarde euro bani europeni pentru investiții în agricultură, Wall-Street 14 Mai 2021 ,

În luna iunie va fi lansat un program de 3,2 miliarde de euro, fondurile europene fiind destinate investiţiilor în agricultură, a anunţat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

„Chiar dacă acum avem un an cu precipitaţii din abundenţă, chiar dacă semne bune se arată privind evoluţia pandemiei, trebuie să ne gândim şi la siguranţa alimentară. (...) Vreau să anunţ programul pe care vrem să-l lansăm în luna iunie, un program de 3,2 miliarde de euro bani europeni - măsuri de sprijin pentru investiţii în agricultură în perioada 2021-2024. (...) Politica agricolă comună 2021-2027 va începe efectiv din 2023 şi avem în aceşti doi ani de tranziţie alocată o sumă de 6,2 miliarde de euro, 3 miliarde sunt plăţile directe, plăţile pe suprafaţă sau pe număr de animale şi 3,2 miliarde sprijin pentru investiţii în activităţi agricole", a declarat Oros.

17

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, va participa la conferința Agricultura Viitorului - Noul peisaj din agricultură: Cum putem reporni motoarele. Dacă vrei să fii la curent cu ultimele trenduri în agricultură, înscrie-te gratuit la conferința Agricultura Viitorului AICI și fii alături de noi la unul dintre cele mai mari evenimente de profil.

Oficialul a adăugat că sunt avute în vedere în special acele aspecte care reprezintă priorităţi pentru agricultura românească, scrie Agerpres.

„Am încercat în aceste măsuri, iar ghidurile sunt în transparenţă decizională, să prindem exact acele nevoi şi priorităţi pe care agricultura românească le are acum, începând de la fărâmiţarea proprietăţilor (...) creşterea asocierii economice între micii producători, creşterea puterii lor de negociere, dezvoltarea pieţelor locale şi promovarea produselor tradiţionale, managementul situaţiilor de risc (...) la prevenirea îmbătrânirii fermierilor şi a personalului care lucrează în agricultură.

Ministrul spune că săptămâna viitoare vor începe dezbaterile pentru fiecare măsură în parte în judeţe, astfel cei care doresc să aplice, să fie informaţi din timp, iar cei 3,2 miliarde de euro să fie absorbiţi în această perioadă care urmează.

200 de milioane de euro pentru deșeurile din ferme și ecarisaj , Ionel Vaduva, 14 mai 2021

Aproximativ 200 de milioane de euro ar urma să fie alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) pentru construirea unor platforme pentru deșeurile din ferme și ecarisaj, dar și a altora decât deşeurile menajere, pentru localităţi rurale şi urbane.

Anunțul conform căruia acești bani vor fi alocați prin intermediul unui proiect a fost făcut vineri, 14 mai 2021, de Ministrul Mediului, Tanczos Barna, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş.

„Vom finanţa platforme de depozitare a deşeurilor altele decât deşeurile menajere. Aseară târziu am discutat inclusiv pe o planşă care ar trebui să fie planşa acestor platforme de depozitare care se vor construi, sper, cel puţin în toate comunele şi oraşele astfel încât deşeurile rezultate din construcţii, deşeurile voluminoase gen mobilă, textile, pantofi sau cauciucuri, electrice, electrocasnice, deşeurile din ferme, ecarisajul.

Toată această paletă de deşeuri care nu sunt astăzi gestionate şi nu există nicio locaţie aproape nicăieri în ţară unde pot fi depozitate în condiţii autorizate, să fie făcute. La Bihor, în Oradea cred există o asemenea

18

platformă construită deja, în toate celelalte state europene există asemenea locaţii, sunt containere speciale pentru fiecare tip. Le vom face, le vom finanţa din PNDL. Probabil e următorul program pe care îl vom lansa peste câteva săptămâni prin Administraţia Fondului pentru Mediu, lucrăm la acest lucru”, a declarat Tanczos Barna, citat de Agerpres.

Oficialul de la Mediu a mai adăugat că, prin intermediul acestor platforme, se doreşte să se ofere alternative cetăţenilor, care nu au unde să depoziteze deşeurile provenite de construcţii sau alte deşeuri din gospodării.

„Este extrem de important să oferim o alternativă cetăţeanului la aruncarea în şanţ. Deci noi putem să mergem să controlăm, să amendăm, putem să facem multe dar dacă nu le oferim alternative, lucrurile nu se vor rezolva. Vine acest program prin PNDL, gândit de Ministerul Mediului, implementat prin AFM pentru toate localităţile astfel încât aceste platforme de depozitare temporară să existe. Mai departe reciclatorii, cei care sunt specializaţi pe anumite categorii de deşeuri vin şi preiau deşeurile de acolo. Suma preconizată în PNDL este de 200 de milioane de euro”, a continuat ministrul Mediului.

Noul Cod de Bune Practici Agricole

Anunțul lui Barna privind noua formă de finanțare vine la doar două luni de la anunțul potrivit căruia Noul Cod de Bune Practici Agricole vine cu reglementări adiționale pentru fermierii români, în special în privința gestionării gunoiului de grajd.

Potrivit șefului de la Mediu, felul în care gunoiul de grajd este gestionat reprezintă una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă țara noastră pe partea de mediu.

„Acest cod, această reglementare este extrem de importantă în perspectiva depunerii cererilor unice de plată pe suprafață, pentru că vine și reglementează câteva activități care privesc direct protejarea mediului înconjurător. Problema cea mai mare cu care ne confruntăm noi în România este modalitatea în care gunoiul de grajd este depozitat, este gestionat și împrăștiat. Vorbim aici de platformele de depozitare, vorbim de perioadele în care aceste cantități de gunoi de grajd trebuie să fie depozitate, vorbim de felul cum se duce pe câmp și stă acolo până la împrăștiere și de cantitățile care se împrăștie pe hectar”, a precizat ministrul Mediului pentru AGRO TV la începutul lunii martie a.c..

19

Potrivit lui Barna, au fost regândite modalitățile de depozitare pentru gunoiul de grajd atât la fermele mici, de sub 8 UVM, cât și la cele între 8 și 40 UVM.

ALTELE

Adrian Oros: Trebuie să avem grijă să nu falimentăm fermierul și să protejăm spațiul european de importuri extracomunitare , 14 mai 2021, Andra Moldoveanu Planul Național Strategic trebuie să se plieze pe Pactul Ecologic European, care are obiective ambițioase, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul evenimentului agricol internațional „ACORDUL VERDE – PACT ȘI IMPACT” organizat de Asociația Presei Agricole din România – APAR.

Oficialul consideră că Acordul are la bază o strategie corectă, înțeleaptă, dar trebuie aplicat cu tact, astfel încât fermierii să nu fie afectați. În acest sens, trebuie identificată cea mai bună soluție pentru a produce alimente mai sănătoase, mai sigure, datorită agriculturii responsabile.

”Noi, cei care facem politicile agricole în Europa, trebuie să fim foarte atenți să nu afectăm economic fermierul european. Dacă nu vom reuși să protejăm spațiul european de pătrunderea unor produse din țări terțe, care nu își propun aceste exigențe, și unde produsele sunt mult mai ieftine, riscăm sa afectam sustenabilitatea fermierilor europeni, inclusiv a celor  români. Iar pe mine, ca ministru al Agriculturii, mă interesează și acest aspect. De aceea, eu privesc acest Pact Ecologic European cu responsabilitate. Înțeleg foarte clar care sunt consecințele unei agriculturi mai puțin responsabile, care utilizează foarte multe îngrășăminte, pesticide, medicamente în creșterea animalelor, dar trebuie să cântăresc care vor fi consecințele asupra fermierilor, pe termen lung.

În această perioadă, suntem obligați să gândim, împreună cu fermierii, cum vor arăta acele eco-scheme care vor fi obligatorii pentru statele mebre, dar vor fi opționale pentru fermier. Dacă fermierii nu le accesează, atunci riscul de a pierde sume mari de bani este foarte mare. Așteptăm decizia privind cuantumul acestor eco-scheme. Noi, la nivelul miniștrilor, am decis 20%.

20

Din Parlament, a venit propunerea de 30%. Probabil se va ajunge la 25%.” a declarat Adrian Oros în cadrul conferinței.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a exprimat preocupare față de Planul Național de Redrseare și reziliență – PNRR.

”Nu înțeleg împotrivirea Comisiei Europene legate de programul nostru privind reabilitarea infrastructurii de gestionare a apei. România este într-o zonă a Europei predispusă deșertificării și trebuie să facem ceva. Credem că soluția este această strategie pe care noi ne-am asumat-o, prin care vrem să utilizăm apa cât mai responsabil, adica să utilizăm apă și energie în cantități cât mai mici. De aceea am prins în PNRR acest proiect și sper ca, în aceste zile, Comsia Europeană să accepte proiectul,  pentru că respectă toate condițiile impuse. Prin reabilitarea infrastructurii vechi de irigații, vom reuși să utilizăm responsabil această apă și să nu daunăm semnificativ mediului.”

De asemenea, în momentul de față, la ministerul Agriculturii este în lucru Planul Național Strategic 2023-2027. Proiectele care au avut succes vor fi prelungite, dezvoltate. Unul dintre obiectivele principale este corectarea deficitului comercial, prin alocări financiare substanțiale, spune Adrian Oros.

Program de 3,2 miliarde de euro bani europeni pentru investiţii în agricultură, mai 14, 2021, agrimanet

„Chiar dacă acum avem un an cu precipitaţii din abundenţă, chiar dacă semne bune se arată privind evoluţia pandemiei, trebuie să ne gândim şi la siguranţa alimentară. (…) Vreau să anunţ programul pe care vrem să-l lansăm în luna iunie, un program de 3,2 miliarde de euro bani europeni – măsuri de sprijin pentru investiţii în agricultură în perioada 2021-2024. (…) Politica agricolă comună 2021-2027 va începe efectiv din 2023 şi avem în aceşti doi ani de tranziţie alocată o sumă de 6,2 miliarde de euro, 3 miliarde sunt plăţile directe, plăţile pe suprafaţă sau pe număr de animale şi 3,2 miliarde sprijin pentru investiţii în activităţi agricole”, a declarat Oros în cadrul unei conferinţe de presă.

Oficialul a adăugat că sunt avute în vedere în special acele aspecte care reprezintă priorităţi pentru agricultura românească.

„Am încercat în aceste măsuri, iar ghidurile sunt în transparenţă decizională, să prindem exact acele nevoi şi priorităţi pe care agricultura românească le are acum, începând de la fărâmiţarea proprietăţilor (…) creşterea asocierii economice între micii producători, creşterea puterii lor de negociere, dezvoltarea pieţelor locale şi promovarea produselor tradiţionale,

21

managementul situaţiilor de risc (…) la prevenirea îmbătrânirii fermierilor şi a personalului care lucrează în agricultură. Săptămâna viitoare o să începem dezbaterile pentru fiecare măsură în parte în judeţe (…), astfel încât fermierii, cei care doresc să aplice, să fie informaţi din timp, iar cei 3,2 miliarde de euro să fie absorbiţi în această perioadă care urmează”, a precizat Adrian Oros. sursa: AGERPRES

Ministerul Agriculturii, despre masurile prin care planuieste sa aduca muncitorii din diaspora in tara, mai 14, 2021 Pentru a asigura necesarul de forta de munca din sectorul agricol dar si a reinnoirii generatiilor de agricultori, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, sustine ca exista deja doua masuri care urmaresc sa realizeze acest lucru. Majorarea salariului net din agricultura la 3.000 de lei sau oferirea de teren in concesiune tinerilor fermieri par a fi modalitatatile prin care MADR isi doreste sa readuca fermierii din diaspora in tara.

In ceea ce priveste programul „Tanarul Fermier”, seful MADR a anuntat ca va beneficia de o alocare de 43 milioane de euro si ca va fi segmentat in 2 componente, astfel incat de jumatate din aceasta suma sa beneficieze muncitorii aflati in „Diaspora”.

„Domnilor, cei care au plecat din pacate in aceasta perioada, pleaca de ani de zile, ca urmare a contractelor pe care le au cu angajatorii de acolo. Multi dintre ei alungati de politica paguboasa a PSD-ului, din regiunile parjolite de baronii vostri. Ce programe ati gandit voi pentru romanii care au plecat sa munceasca in Europa? Ati alungat din tara peste 4 milioane de romani, in cei 22 de ani de guvernare, iar acum le propuneti sa cultive acasa sparanghel? Guvernul PNL are in lucru o strategie de aducere acasa a Diasporei ridicand salariul net, in sectorul agricol, la 3.000 de lei. Anul acesta, Programul “Tanarul Fermier” va aloca 43 milioane de euro si va avea doua componente, astfel incat 50% din aceasta suma, adica 20 milioane de euro, va fi destinata celor din Diaspora”, a spus ministrul Agriculturii.

22

Terenuri oferite in arenda pentru tinerii fermieri

Adrian Oros a adaugat ca, pentru prima data, beneficiarii acestui program vor primi si pana la 50 de hectare in arenda sau concesiune. “Nu le vom mai da prietenilor vostri pe redevente ridicole. Din iunie, vom implementa o schema de sprijin pentru cei care angajeaza muncitori zilieri sau sezonieri. Am adoptat Hotararea Guvernului nr. 356/2020 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajarii tinerilor in sectoarele agricultura, acvacultura si industrie alimentara”, a mai spus Oros.

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 694/2021 privind aprobarea derogării în scopul cercetării ştiinţifice pentru unele specii de peşti, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 503 din 14.05.2021. A intrat în vigoare la 14.05.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 668/2021 de autorizare a unei modificări a condiţiilor de utilizare a seminţelor de chia (Salvia hispanica) ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 16.05.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 670/2021 de autorizare a introducerii pe piaţă a uleiului de Schizochytrium sp. (WZU477) ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 16.05.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 686/2021 de autorizare a unei menţiuni de sănătate înscrise pe produsele alimentare, alta decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire şi la dezvoltarea şi sănătatea copiilor, şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 432/2012 (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 17.05.2021

23

………………….

INTERNE

Șef unitate Comisia Europeană: Sacrificarea animalelor în ferme! Agroinfo , 14 mai 2021

Eric Thévenard, șef de unitate în cadrul Comisiei Europene – Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară, a propus la ședința Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului, Bruxelles, ca animalele să fie sacrificate în ferme și apoi transportate la abator pentru tratarea carcasei. Este un compromis bun pentru a avea și partea de igienă și

partea de bunăstare a animalelor, a spus funcționarul CE. Agroinfo a obținut transcriptul ședinței.

"Motivul pentru care am venit astăzi este că ați pus problema abatoarelor. Și vreau să explic pe scurt care sunt regulile și care sunt noile reguli care vor apărea și legătura cu bunăstarea animalelor.

Noi nu reglementăm bunăstarea animalelor, doar cerințele de igienă. Știți că în UE există ori abatoare fixe, ori mobile, care sunt aprobate toate de către UE și care au acces la întreaga piață a Uniuni Europene.

Autorizarea abatoarelor mobile, ține de competența statelor membre. Este vorba de abatoare complete care pot merge oriunde să sacrifice animale, câte este nevoie, carnea obținută de la acestea, poate să ajungă pe piața Uniunii Europene.

Sunt două chestiuni legate de abatoare și bunăstarea animalelor la care vreau să mă refer.

În primul rând cum putem să multiplicăm aceste posibilități? Vreau să subliniez faptul că legislația Uniunii Europene permite statelor membre, fără să compromită realizarea obiectivelor de igienă alimentară, să sprijine abatoarele locale prin adoptarea de măsuri naționale care pot să adapteze cerințele de igienă în ceea ce privește construcția și facilitățile din aceste abatoare sau să vină în întâmpinarea limitărilor geografice sau specifice din anumite regiuni. Asta se prevede în legislație.

Pe lângă aceste două posibilități, în acest moment, venim cu o nouă propunere, posibilitatea de sacrificare la fermă. Un număr limitat de animale mari, care nu sunt obișnuite cu a fi manipulate de oameni și ar putea să

24

reprezinte un pericol pentru oamenii care s-ar ocupa de ele. Ar fi sacrificate la fața locului după care tratarea carcasei s-ar face la abator.

Este un act delegat pe care vrem să îl propunem. A fost sprijinit de statele membre, de fapt, a venit la cererea unora și avem o propunere care a fost transmisă către Parlament spre consultare, înainte să fie complet aprobată.

Mi se pare că este un compromis bun pentru a avea și partea de igienă și partea de bunăstare a animalelor.

Vorbim despre animale mari, până la trei animale pot să fie astfel sacrificate sau până la șase porci. Deci, prin acest sistem, avem un astfel de sistem prin care fermierul ar fi într-un acord cu abatorul local. Ar veni aceștia cu o camionetă și ar face inspecția, după aceea s-ar duce carcasele la abator și în felul acesta ar putea să ajungă la piața europeană pentru că ar respecta regulile. Nu e vorba atât de transport aici, dar cred că este un subiect de interes pentru dumneavoastră, având în vedere mandatul pe care îl aveți", a spus Eric Thévenard, șef de unitate în cadrul Comisiei Europene – Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară, la ședința Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului.

Reprezentantul Comisiei Europene a adăugat că sacrificarea animalelor în ferme trebuie supravegheată de un medic veterinar.

"Legislația europeană. Cum vă spuneam, există două feluri prin care poate fii scurtat transportul. Să existe abatoare mobile la fermă. Ar fi o modalitate și apoi această nouă posibilitate pe care tocmai o menționam care e puțin diferită. Pentru că e la scară mică, un număr limitat de animale, animale mari deci nu oi ci vaci sau cai sau poate porci. Însă nu animale mici.

Există flexibilitate așa cum spuneam pentru a ne adapta situațiilor locale. Statele membre au posibilitatea de a face adaptări în ceea ce privește

25

formatul. Să existe aceste abatoare mobile, ar putea exista o anumită flexibilitate care poate ar interveni și pe ceea ce privește construirea unui abator și poate lucrurile ar fi mai rentabile astfel.

Pentru că astăzi, pentru inspecțiile făcute, trebuie neapărat să fie prezent un veterinar. Singura posibilitate în care poate fi prezent altcineva decât un veterinar, e atunci când un veterinar a făcut o primă inspecție la fermă. După care animalele sunt transportate la abator și apoi un tehnician poate să se afle acolo să verifice dacă transportul a afectat sau nu animalele.

Să verifice documentele pe care veterinarul le-a elaborat în inspecția făcută de el la fermă. Și să verifice că nu s-a întâmplat nimic între timp.Atunci când autorizăm anumite procedee la fermă, nu ne aflăm în condiții de igienă foarte bune. Obiectivul legislației pentru igienă, în primul rând e sănătatea publicului și siguranța cărnii care urmează să fie vândută consumatorilor.

O situație în care condițiile de igienă nu sunt tocmai ideale, înseamnă că e un motiv în plus de a avea un veterinar prezent care să verifice în primul rând felul în care animalele sunt sacrificate. Apoi să verifice că aceste animale pot să fie sacrificate și să se asigure că în timpul creșterii nu există nicio problemă legată de contaminare. Toate aceste riscuri legate de sacrificarea animalelor trebuie să fie verificate. De aceea e nevoie de prezența unui veterinar.

Solicităm ca la abatoarele fixe să existe la fel și la cele mobile și mai mult atunci când există o fermă de mari dimensiuni. Știm cum arată fermele, condițiile se poate să nu fie ideale", a mai spus reprezentantul Comisiei Europene.

ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO, este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Grădina lui Piper - o livadă intensivă, irigată și protejată

O afacere de familie, consolidată cu ajutorul fondurilor europene, produce 500 de tone de fructe pe an, în livada intensivă de la periferia municipiului Arad. Redactor: Liviu Gordea Imagine: Daniela Radi

26

https://youtu.be/-IpVRgtjm58

Vesti proaste pentru crescatorii de pasari. ANSVSA anunta noi potentiale restrictii, pe fondul gripei aviare, mai 14, 2021

Dupa ce au fost inregistrate mai multe cazuri de gripa aviara, in mai multe exploatatii din tara, ANSVSA anunta ca este posibila o extindere a restrictiilor, in situatia in care mai multe focare vor fi inregistrate pe viitor.

„Reamintim ca, la propunerea Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), in cadrul Centrului National pentru Situatii de Urgenta – Centrul National de Combatere a Bolilor (CNCB), a fost adoptata DECIZIA nr.1/ 07.05.2021, prin care se suspenda activitatile comerciale cu pasari vii, prin intermediul mijlocitorilor de afaceri, precum si a oricaror altor activitati de intermediere in vederea comercializarii directe catre crescatorii de pasari din gospodariile populatiei, pe intreg teritoriul Romaniei pentru toate speciile de pasari comercializate pe o perioada de 30 de zile. Comercializarea va fi efectuata doar de catre fermele comerciale autorizate cu pasari a caror stare de sanatate este atestata.

Masurile au fost propuse de ANSVSA in baza prevederilor legale europene (inclusiv ale Regulamentului Delegat (UE) 2020/687, care permite autoritatii competente sa aplice, daca este necesar, “masuri suplimentare adaptate situatiei specifice pentru a preveni raspandirea acestui tip de boli la animalele neafectate sau la oameni”) si a celor nationale.

27

In urma verificarilor privind trasabilitatea pasarilor comercializate, provenind din exploatatia comerciala din localitatea Ungheni, au fost depistate 4 noi focare si suspiciuni de Influenta Aviara, dintre care unul in judetul Harghita si alte trei in judetul Mures, in gospodarii ale populatiei.

Din informatiile preliminare ale anchetei epidemiologice rezulta ca aceste noi focare au aparut din cauza comertului cu pasari realizat prin intermediari si magazine de vanzare a pasarilor vii.

De asemenea, s-a constatat ca intermediarul care a distribuit pasarile in exploatatia comerciala din judetul Mures, unde a fost confirmat primul focar, a mai distribuit pasari (cu status de sanatate incert) in mai multe judete, ceea ce reprezinta un mare risc de difuzare a bolii si aparitia de noi focare. In aceasta situatie, nedorita, se vor extinde restrictiile, care vor genera blocaje comerciale si pagube economice, cu afectarea grava a peste 1.500 de exploatatii comerciale, care detin 80% din efectivul de pasari al Romaniei.

Aceasta este motivatia, pe deplin justificata, pentru care aceasta activitate de comercializare a puilor de o zi, prin intermediul mijlocitorilor de afaceri, precum si a oricaror altor activitati de intermediere, este suspendata pentru o perioada de 30 de zile, ca urmare a masurilor dispuse prin Decizia CNCB.

Agropower 2021. Maxagro, companie cu 10.000 de ha şi 2.000 de bovine, deţinută de familia Zifceak: Dacă am vinde carne de vită tip carcasă, ar fi mai uşor. Ne gândim să facem un mic abator unde să prelucrăm carnea, Florentina Niţu , 14.05.2021,

https://www.zf.ro/companii/agropower-2021-maxagro-companie-10-000-ha-2-000-bovine-detinuta-20078665

Maxagro este un business din judeţul Timiş, deţinut de familia Zifceak, ce cultivă cereale pe o suprafaţă de 10.000 de hectare şi are o fermă de aproape 2.000 de bovine de lapte, producţie pe care o vinde către procesatorul Simultan.

28

Ioji Zifceak, acţionar al companiei Maxagro, care cultivă cereale şi produce lapte în vestul ţării, spune că îşi propune să construiască anul acesta sau în 2022 un abator în care să prelucreze carnea de vită, pe care în prezent compania o vinde în viu, pentru a creşte valoarea adăugată. Anterior, reprezentanţii companiei s-au gândit să dezvolte un brand propriu de lactate, însă menţionau că producătorii români sunt insuficient susţinuţi de către stat pentru a trece la procesare. Astfel, ei vând laptele către marii procesatori din judeţul Timiş, precum Simultan.

Un cuplu din Vrancea a dat lovitura cu ferma lor de capre. Au lăsat viaţa din Italia şi s-au apucat de zootehnie ,14 mai 2021, 06:08 de Borcea Stefan

Marcel Taftă şi Marcela Pricop FOTO: Facebook Marcela Pricop Marcela

Pricop şi Marcel Taftă, soţi din comuna vrânceană Răcoasa, au dezvoltat o afaacere cu produse din lapte de capră după reţete tradiţionale, care merge foarte bine.

După 15 ani de muncă în Italia, Marcel şi Marcela, soţi din comunca vrânceană Răcoasa, care s-au cunoscut în Peninsulă, au revenit acasă şi s-au apucat de zootehnie. Cu banii câştigaţi în străinătate, au cumpărat 99 de capre şi s-au apucat de treabă. Acum au ajuns la 500 de capete, de pe urma cărora şi-au dezvoltat o afacere care merge de minune. Laptele de capră, iaurtul de capră, kefir-ul, urda, caşul sunt procesate în ferma proprie şi vândute, cu programare, miercurea şi sâmbăta, pe piaţa liberă.

29

„De mulţi ani soţul meu bătea în retragere faţă de tumultul oraşului şi în acelaşi timp, o mare parte din noi tânjeşte către o viaţă mai simplă şi mai aproape de natură. În sfârşit am avut ocazia reală să testăm pe propria piele avantajele şi dezavantajele vieţii la ţară”, spune Marcela Pricop. Asistentă medicală de profesie, Marcela, originară dintr-un sat aflat la graniţa dintre judeţele Vaslui şi Galaţi, a plecat în anii 2000 în Italia. Spera la o viaţă mai bună şi a avut parte de o experienţă de viaţă frumoasă, unde a învăţat multe.

„Acolo am învăţat că trebuie să îţi faci meseria cu seriozitate şi să nu aştepţi să primeşti nimic în schimb, doar salariul, nu exista aşa numita şpagă. Acolo am învăţat să fiu om şi să fiu responsabilă. A fost o muncă de echipă şi mereu am învăţat de la alţii. Apoi am avut ocazia să merg la cursuri de specialitate şi să acumulez şi mai multă experienţă”, spune Marcela. Marcela Pricop şi Marcel Taftă sunt invitaţi la târgurile de profil FOTO: Facebook Căpriţele lui Robert În anul 2013, împreună cu soţul ei a cumpărat un teren de 1,3 hectare, unde au construit un saivan. Acesta a fost populat cu capre, iar doi ani mai târziu aveau să schimbe aerul de oraş cu cel de ţară. O acomodare care nu a fost uşoară, dar astăzi nu s-ar mai întoarce pentru nimic în lume să locuiască într-un bloc. „Soţul meu munceşte non-stop cu animalele, el este obişnuit de mic, părinţii lui cresc animale de-o viaţă, de când se ştie el, a avut curtea plină de animale. Cât am stat în Italia, atunci când vorbea de oi, i se vedea o lumină în ochi de bucurie şi dorinţa de a le avea în preajmă, tot timpul visa să poată să îşi facă ferma lui, am momente când îl văd obosit, dar spune că

30

nu regretă nici un moment că a făcut acest pas, se simte liber, chiar dacă trebuie sa fie tot timpul în preajma lor. Sunt ani de când nu am mai avut concediu. Cu tot ce avem aici, e ca şi cum ai vrea să dormi într-o sală de naşteri. Nu poţi. Nu ai timp”, mai precizează Marcela.

https://youtu.be/PLfFJVmlQZo

Produsele lactate obţinute de pe urma caprelor sunt vândute sub brandul "Căpriţele lui Robert", denumită aşa de la numele copilului cel mic, respectiv caşcaval afumat şi proaspăt, telemea, iaurt, kefir, lapte proaspăt, brânză maturată ţinută la borcan etc, toate personalizate, sunt vândute în pieţele din Focşani şi Panciu. VIDEO: Cristi Merchea În proiectele realizate până acum au beneficiat şi de bani europeni, 40.000 de euro obţinuţi prin măsura privind Instalarea tinerilor fermieri, o finanţare de 40.000 de euro.

Legea porcului, în dezbatere. Limitarea numărului de porci crescuţi pentru consum propriu a fost eliminată 14 mai 2021, 06:04 de Daniel Dancea

ANSVSA a lansat în dezbatere un proiect care vizează Legea porcului FOTO Arhivă Un proiect de ordonanţă de urgenţă care vizează combaterea pestei porcine africare este postat pe site-ul ANSVSA. Până acum, proiectul a fost modificat de două ori, fiind eliminată în ultima variantă prevederea care limita numărul de porci crescuţi în gospodărie pentru consum propriu

Director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Dana Tănase, declara la începutul lunii mai, pentru Agerpres, că autorităţile române trebuie să facă eforturi pentru combaterea pestei porcine, iar acest lucru se poate realiza numai prin asumarea de către toţi factorii de decizie a unei Legi a porcului. Reprezentanta ARC mai declara că „limitarea numărului de porcine care pot fi crescute pentru consum propriu şi interzicerea reproducţiei în gospodarii ar contribui la un mai bun control al mişcărilor de animale şi carne şi ar diminua piaţa neagră".

Un proiect de Ordonanţă de Urgenţă postat pe site-ul ANSVSA propunea limitarea numărului de porci crescuţi în gospodărie, pentru consum propriu, la şase. „Creşterea porcinelor poate fi făcută de către persoane fizice

31

neînregistrate la ORC în cadrul exploataţiilor noncomerciale, înregistrate în SNIIA, care cresc până la 6 capete porcine. Porcinele sunt crescute numai pentru îngrăşare, nu se comercializează iar reproducţia acestora în aceste exploataţii este interzisă.

Carnea şi produsele din carne rezultate în urma sacrificării porcinelor sunt destinate exclusiv consumului în gospodaria proprie (familial)”, se arată în proiectul de ordonanţă de urgenţă. Ulterior proiectul a fost modificat. În ultima variantă a proiectului a fost eliminată prevederea referitoare la numărul de animale care pot fi crescute în gospodărie pentru consum propriu. După modificare, articolul sună astfel: „Creşterea porcinelor poate fi făcută de către persoane fizice în cadrul exploataţiilor noncomerciale, înregistrate în SNIIA, cu respectarea normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei. Porcinele sunt crescute numai pentru îngrăşare, nu se comercializează, iar reproducţia acestora în aceste exploataţii este interzisă. Carnea şi produsele din carne rezultate în urma sacrificării porcinelor sunt destinate exclusiv consumului în gospodaria proprie”.

„Se impune luarea de măsuri urgente” În nota de fundamentare, se arată că „oamenii deţin adesea, în gospodăriile lor, mai multe porcine, care exced necesarul pentru consum familial”. „Deţinerea unor astfel de animale în gospodării prezintă în general un risc major în controlul bolilor pentru care nu există mijloace specifice de prevenire a acestora (vaccin) sau posibilitatea de tratament a acestora. Pentru aceste boli singura formă de prevenire a difuzării acestora este controlul circulaţiei animalelor vii şi a produselor provenite de la acestea”, se mai arată în nota de fundamentare. Documentul mai arată că „în acest moment există mai multe acte normative, uneori contradictorii, care reglementează diferite aspecte ce trebuie implementate de diferite instituţii cu responsabilităţi în stabilirea politicilor de creştere a porcinelor, stabilirea sistemelor de creştere, diferenţierea între sistemul comercial şi noncomercial de creştere a acestora”.

„În contextul epidemiologic actual al evoluţiei pestei porcine africane în România, se impune luarea de măsuri urgente pentru combaterea acestei boli pe teritoriul României”, se mai arată în nota de fundamentare. Cum pot fi crescuţi porci pentru comercializare în gospodărie Proiectul de ordonanţă de urgenţă prevede condiţiile în care pot fi crescuţi în gospodării porcii pentru comercializare. Potrivit şefului Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Timiş, Flavius Nicoară, persoanele fizice vor putea creşte şi comercializa porci autorizându-se sanitar veterinar ca exploataţie de tip A. În acest caz este necesară îndeplinirea anumitor cerinţe. „Sunt cerinţe care ţin de biosecuritate. În primul rând să fie împrejmuită exploataţia, să ne

32

asigurăm că porcii nu pot să părăsească exploataţia şi să intre în contact cu alte animale.

Trebuie să existe un minim filtru la intrarea în exploataţie, să nu intre (n.r. fermierul) cu hainele cu care umblă pe afară sau la pădure să hrănească animalele. De asemenea, trebuie să existe un contract cu un medic veterinar, astfel încât starea de sănătate a animalelor să fie foarte bine monitorizată”, a declarat şeful DSVSA Timiş, Flavius Nicoară. Vă recomandăm să citiţi şi:

România locul 2 în UE la efectivele de oi și capre , Serban Georgescu, 14 Mai 2021

Numărul total de ovine şi caprine din România a crescut cu 1,2% în 2020 față de 2019, la 12,09 milioane capete, țara noastră situându-se din acest punct de vedere pe locul doi între țările UE, după Spania, reiese din datele prezentate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS), citat de news.ro. Tot pe locul 2, dar după Grecia, ne situăm și din punct de vedere al densității pe 100 ha de teren a populației de caprine și ovine.

În privința efecivelor de porcine și de păsări lucruruile stau însă ceva mai rău: în perioada menționată efectivele de porcine au scăzut cu 2,2%, la 3,75 milioane capete, iar cele de păsări cu 6,5%, la 70,5 milioane capete.

De asemenea, numărul total de bovine la 1 decembrie 2020 faţă de 1 decembrie 2019 a scăzut cu 0,6%, iar efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivoliţe pentru reproducţie şi juninci pentru reproducţie) a crescut cu 0,7%.

La efectivele de bovine, România s-a situat pe locul nouă în Uniunea Europeană, după Franţa, Germania, Spania, Irlanda, Italia, Polonia, Olanda şi Belgia.

La efectivele de porcine, România s-a situat tot pe locul nouă în Uniunea Europeană, după Spania, Germania, Franţa, Danemarca, Polonia, Olanda, Italia şi Belgia. 

33

 

Șef unitate Comisia Europeană: Sacrificarea animalelor în ferme! Agroinfo 14 mai 2021

Eric Thévenard, șef de unitate în cadrul Comisiei Europene – Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară, a propus la ședința Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul

34

transportului, Bruxelles, ca animalele să fie sacrificate în ferme și apoi transportate la abator pentru tratarea carcasei. Este un compromis bun pentru a avea și partea de igienă și partea de bunăstare a animalelor, a spus funcționarul CE. Agroinfo a obținut transcriptul ședinței.

"Motivul pentru care am venit astăzi este că ați pus problema abatoarelor. Și vreau să explic pe scurt care sunt regulile și care sunt noile reguli care vor apărea și legătura cu bunăstarea animalelor.

Noi nu reglementăm bunăstarea animalelor, doar cerințele de igienă. Știți că în UE există ori abatoare fixe, ori mobile, care sunt aprobate toate de către UE și care au acces la întreaga piață a Uniuni Europene.

Autorizarea abatoarelor mobile, ține de competența statelor membre. Este vorba de abatoare complete care pot merge oriunde să sacrifice animale, câte este nevoie, carnea obținută de la acestea, poate să ajungă pe piața Uniunii Europene.

Sunt două chestiuni legate de abatoare și bunăstarea animalelor la care vreau să mă refer.

În primul rând cum putem să multiplicăm aceste posibilități? Vreau să subliniez faptul că legislația Uniunii Europene permite statelor membre, fără să compromită realizarea obiectivelor de igienă alimentară, să sprijine abatoarele locale prin adoptarea de măsuri naționale care pot să adapteze cerințele de igienă în ceea ce privește construcția și facilitățile din aceste abatoare sau să vină în întâmpinarea limitărilor geografice sau specifice din anumite regiuni. Asta se prevede în legislație.

Pe lângă aceste două posibilități, în acest moment, venim cu o nouă propunere, posibilitatea de sacrificare la fermă. Un număr limitat de animale mari, care nu sunt obișnuite cu a fi manipulate de oameni și ar putea să reprezinte un pericol pentru oamenii care s-ar ocupa de ele. Ar fi sacrificate la fața locului după care tratarea carcasei s-ar face la abator.

Este un act delegat pe care vrem să îl propunem. A fost sprijinit de statele membre, de fapt, a venit la cererea unora și avem o propunere care a fost transmisă către Parlament spre consultare, înainte să fie complet aprobată.

Mi se pare că este un compromis bun pentru a avea și partea de igienă și partea de bunăstare a animalelor.

Vorbim despre animale mari, până la trei animale pot să fie astfel sacrificate sau până la șase porci. Deci, prin acest sistem, avem un astfel de sistem prin

35

care fermierul ar fi într-un acord cu abatorul local. Ar veni aceștia cu o camionetă și ar face inspecția, după aceea s-ar duce carcasele la abator și în felul acesta ar putea să ajungă la piața europeană pentru că ar respecta regulile. Nu e vorba atât de transport aici, dar cred că este un subiect de interes pentru dumneavoastră, având în vedere mandatul pe care îl aveți", a spus Eric Thévenard, șef de unitate în cadrul Comisiei Europene – Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară, la ședința Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului.

Reprezentantul Comisiei Europene a adăugat că sacrificarea animalelor în ferme trebuie supravegheată de un medic veterinar.

"Legislația europeană. Cum vă spuneam, există două feluri prin care poate fii scurtat transportul. Să existe abatoare mobile la fermă. Ar fi o modalitate și apoi această nouă posibilitate pe care tocmai o menționam care e puțin diferită. Pentru că e la scară mică, un număr limitat de animale, animale mari deci nu oi ci vaci sau cai sau poate porci. Însă nu animale mici.

Există flexibilitate așa cum spuneam pentru a ne adapta situațiilor locale. Statele membre au posibilitatea de a face adaptări în ceea ce privește formatul. Să existe aceste abatoare mobile, ar putea exista o anumită flexibilitate care poate ar interveni și pe ceea ce privește construirea unui abator și poate lucrurile ar fi mai rentabile astfel.

Pentru că astăzi, pentru inspecțiile făcute, trebuie neapărat să fie prezent un veterinar. Singura posibilitate în care poate fi prezent altcineva decât un veterinar, e atunci când un veterinar a făcut o primă inspecție la fermă. După care animalele sunt transportate la abator și apoi un tehnician poate să se afle acolo să verifice dacă transportul a afectat sau nu animalele.

Să verifice documentele pe care veterinarul le-a elaborat în inspecția făcută de el la fermă. Și să verifice că nu s-a întâmplat nimic între timp.Atunci când autorizăm anumite procedee la fermă, nu ne aflăm în condiții de igienă foarte bune. Obiectivul legislației pentru igienă, în primul rând e sănătatea publicului și siguranța cărnii care urmează să fie vândută consumatorilor.

36

O situație în care condițiile de igienă nu sunt tocmai ideale, înseamnă că e un motiv în plus de a avea un veterinar prezent care să verifice în primul rând felul în care animalele sunt sacrificate. Apoi să verifice că aceste animale pot să fie sacrificate și să se asigure că în timpul creșterii nu există nicio problemă legată de contaminare. Toate aceste riscuri legate de sacrificarea animalelor trebuie să fie verificate. De aceea e nevoie de prezența unui veterinar.

Solicităm ca la abatoarele fixe să existe la fel și la cele mobile și mai mult atunci când există o fermă de mari dimensiuni. Știm cum arată fermele, condițiile se poate să nu fie ideale", a mai spus reprezentantul Comisiei Europene.

Când raportezi un produs la o regiune se numește normalitate, iar când raportezi regiunea la produs se numește performanță! Ing. Ionuț Diaconeasa - 14 mai 2021

Cele trei scheme europene de calitate: Denumire de Origine Protejată (DOP), Indicație Geografică Protejată (IGP) și Specialitate Tradițională Garantată (STG), sunt motoare de dezvoltare economică puse în practică și reglementate strict și clar de către Comisia Europeană, cu scopul de dezvolta comunitățile pe baza notorietății produselor din areale geografice distincte și clar delimitate.

eAmbrosia, platforma-registru dezvoltată de Comisia Europeana pentru evidența produselor agricole și agroalimentare, vinurilor, produselor vitivinicole aromatizate și băuturilor spirtoase ne indică cifra de 1548 de produse alimentare inregistrate, din care România are 8, iar Italia 310.

Nu vreau sa trag semnale de alarmă, întrucât înregistrarea produselor este un act voluntar, la care au dreptul, și nu obligația toate statele membre. Vom înregistra și noi, singuri, când vom fi convinși că viitorul este promovarea calității, destule! Că avem de unde!

Veste bună este că, și la noi este interes în creștere, iar pe lângă cele 8 produse cunoscute înregistrate, se află încă din 2018 la Ministerul Agriculturii alte trei produse în diverse stadii de evaluare:

-Salată tradițională cu icre de crap-Specialitate Traditională Garantată, depusă de Asocierea „Ro Pescador-Doripesco”.

-Salată cu icre de știucă de Tulcea – Indicatie Geografică Protejată, depusă de Asociația „Ro Pescador”.

-Plăcintă Dobrogeană – Indicație Geografică Protejată depusă de Asocierea „Plăcintă Dobrogeana” .

37

Sperăm ca anul acesta, toate să finalizeze procedura de opoziție europeană, să fie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, și să avem astfel 11 produse alimentare înregistrate.

Pe de altă parte, județul Sibiu va depune anul acesta la Ministerul Agriculturii încă cel puțin un produs, am înțeles că același lucru îl vor face și alte județe, deci avem motive să fim optimiști.

Și cu permisiunea Dvs. adresez un îndemn tuturor operatorilor din sectorul agroalimentar: Din numele produselor dați renume comunității pe care o reprezentați!

Ing. Ionuț Diaconeasa ; e-mail: ionut.diaconeasa@gmail.com ; telefon: 0749 839 734

ANSVSA: 1.500 de ferme de păsări din România – în pericol din cauza gripei aviare , Ramona Dascălu - 14 mai 2021 Interzicerea comercializării păsărilor vii rămâne în vigoare! Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) arată că în urma anchetei epidemiologice, efectuate după ce a fost confirmat primul focar de gripă aviară, a rezultat că noile focare, confirmate în ultimele zile, au apărut din cauza comerțului cu păsări realizat prin intermediari și magazine de vânzare a păsărilor vii, motiv pentru care interdicția de a comercializa păsări vii, pe teritoriul țării noastre va fi menținută în continuare.

ANSVSA anunță printr-un comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO că Laboratorul Național de Referință pentru Influența Aviară din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală București a confirmat patogenitatea ridicată pentru tulpina de virus subtipul H5N8, pentru probele recoltate din focarul confirmat la exploatația de păsări din localitatea Ungheni, din județul Mureș. Probele respective au fost transmise și către Laboratorul Comunitar de Referință pentru investigații suplimentare și anume, secvențierea tulpinilor izolate.

Săptămâna trecută, la propunerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în cadrul Centrului Național pentru Situații de Urgență – Centrul Național de Combatere a Bolilor (CNCB), a fost adoptată DECIZIA nr.1/ 07.05.2021, prin care se suspendă activităţile comerciale cu păsări vii, prin intermediul mijlocitorilor de afaceri, precum şi a oricăror altor activităţi de intermediere în vederea comercializării directe către crescătorii de păsări din gospodăriile populaţiei, pe întreg teritoriul României pentru toate speciile de păsări comercializate pe o perioadă de 30 de zile. Comercializarea va fi efectuată doar de către

38

fermele comerciale autorizate cu păsări a căror stare de sănatate este atestată.

Măsurile au fost propuse de ANSVSA în baza prevederilor legale europene (inclusiv ale Regulamentului Delegat (UE) 2020/687, care permite autorității competente să aplice, dacă este necesar, “măsuri suplimentare adaptate situației specifice pentru a preveni răspândirea acestui tip de boli la animalele neafectate sau la oameni”) și a celor naționale.

Noile focare, apărute din cauza comerțului cu păsări

În urma verificărilor privind trasabilitatea păsărilor comercializate, provenind din exploatația comercială din localitatea Ungheni, au fost depistate 4 noi focare și suspiciuni de Influență Aviară, dintre care unul în județul Harghita și alte trei în județul Mureș, în gospodării ale populației.

Din informațiile preliminare ale anchetei epidemiologice rezultă că aceste noi focare au apărut din cauza comerțului cu păsări realizat prin intermediari și magazine de vânzare a păsărilor vii.

Risc mare de răspândire a gripei aviare în mai multe județe din țară

De asemenea, s-a constatat că intermediarul care a distribuit păsările în exploatația comercială din județul Mureș, unde a fost confirmat primul focar, a mai distribuit păsări (cu status de sănătate incert) în mai multe județe, ceea ce reprezintă un mare risc de difuzare a bolii și apariția de noi focare. În această situație, nedorită, se vor extinde restricțiile, care vor genera blocaje comerciale și pagube economice, cu afectarea gravă a peste 1.500 de exploatații comerciale, care dețin 80% din efectivul de păsări al României.

Potrivit ANSVSA, aceasta este motivația, pe deplin justificată, pentru care această activitate de comercializare a puilor de o zi, prin intermediul mijlocitorilor de afaceri, precum şi a oricăror altor activităţi de intermediere, este suspendată pentru o perioadă de 30 de zile, ca urmare a măsurilor dispuse prin Decizia CNCB.

Anchetele epidemiologice sunt în desfășurare.

ANSVSA reamintește că pentru a se asigura de respectarea măsurilor de restricție pentru prevenirea propagării virusului gripei aviare, serviciile veterinare împreună cu reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne realizează acțiuni de control, inclusiv în trafic și în Punctele de Trecere a Frontierei de Stat.

În funcție de contextul epidemiologic, în situația în care nu vor mai apărea noi focare în următoarea perioadă, ANSVSA va analiza oportunitatea

39

reducerii perioadei de aplicarea restricțiilor și va propune o nouă Decizie a CNCB în acest sens.

Până atunci însă, ANSVSA solicită în continuare sprijinul fermierilor din industria avicolă și al cetățenilor în aplicarea măsurilor de biosecuritate, anunțarea imediată a serviciilor veterinare despre mortalitățile la păsări și la respectarea tuturor măsurilor dispuse de autorități pentru a împiedica răspândirea acestei boli pe teritoriul țării noastre.

Precizări ANSVSA – focarul răspândirii gripei aviare și cine mai poate vinde păsări ,14 mai 2021 , Diana Vasilescu

Laboratorul Național de Referință pentru Influența Aviară din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală București a confirmat patogenitatea ridicată pentru tulpina de virus subtipul H5N8, respectiv gripei aviare, pentru probele recoltate din focarul confirmat la exploatația de păsări din localitatea Ungheni, din județul Mureș.

Probele respective au fost transmise și către Laboratorul Comunitar de Referință pentru investigații suplimentare și anume, secvențierea tulpinilor izolate.

Reamintim că, la propunerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în cadrul Centrului Național pentru Situații de Urgență – Centrul Național de Combatere a Bolilor (CNCB), a fost adoptată DECIZIA nr.1/ 07.05.2021, prin care se suspendă activităţile comerciale cu păsări vii, prin intermediul mijlocitorilor de afaceri, precum şi a oricăror altor activităţi de intermediere în vederea comercializării directe către crescătorii de păsări din gospodăriile populaţiei, pe întreg teritoriul României pentru toate speciile de păsări comercializate pe o perioadă de 30 de zile. Comercializarea va fi efectuată doar de către fermele comerciale autorizate cu păsări a căror stare de sănatate este atestată.

Măsurile au fost propuse de ANSVSA în baza prevederilor legale europene (inclusiv ale Regulamentului Delegat (UE) 2020/687, care permite autorității competente să aplice, dacă este necesar, “măsuri suplimentare adaptate situației specifice pentru a preveni răspândirea acestui tip de boli la animalele neafectate sau la oameni”) și a celor naționale. 

40

În urma verificărilor privind trasabilitatea păsărilor comercializate, provenind din exploatația comercială din localitatea Ungheni, au fost depistate 4 noi focare și suspiciuni de Influență Aviară, dintre care unul în județul Harghita și alte trei în județul Mureș, în gospodării ale populației.

Din informațiile preliminare ale anchetei epidemiologice rezultă că aceste noi focare au apărut din cauza comerțului cu păsări realizat prin intermediari și magazine de vânzare a păsărilor vii.

De asemenea, s-a constatat că intermediarul care a distribuit păsările în exploatația comercială din județul Mureș, unde a fost confirmat primul focar, a mai distribuit păsări (cu status de sănătate incert) în mai multe județe, ceea ce reprezintă un mare risc de difuzare a bolii și apariția de noi focare. În această situație, nedorită, se vor extinde restricțiile, care vor genera blocaje comerciale și pagube economice, cu afectarea gravă a peste 1.500 de exploatații comerciale, care dețin 80% din efectivul de păsări al României.

Aceasta este motivația, pe deplin justificată, pentru care această activitate de comercializare a puilor de o zi, prin intermediul mijlocitorilor de afaceri, precum şi a oricăror altor activităţi de intermediere, este suspendată pentru o perioadă de 30 de zile, ca urmare a măsurilor dispuse prin Decizia CNCB.

Anchetele epidemiologice sunt în desfășurare.

Pentru a se asigura de respectarea măsurilor de restricție pentru prevenirea propagării virusului gripei aviare, serviciile veterinare împreună cu reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne realizează acțiuni de control, inclusiv în trafic și în Punctele de Trecere a Frontierei de Stat.

În funcție de contextul epidemiologic, în situația în care nu vor mai apărea noi focare în următoarea perioadă, ANSVSA va analiza oportunitatea reducerii perioadei de aplicarea restricțiilor și va propune o nouă Decizie a CNCB în acest sens.

ANSVSA solicită sprijinul fermierilor din industria avicolă și al cetățenilor în aplicarea măsurilor de biosecuritate, anunțarea imediată a serviciilor veterinare despre mortalitățile la păsări și la respectarea tuturor măsurilor dispuse de autorități pentru a împiedica răspândirea acestei boli pe teritoriul țării noastre.

Cum transformi prin comunicare liceul agricol în ceva cool pentru adolescenți? Aflați marți, 18 mai, în cadrul Cursului online de comunicare și PR! Roxana Dobre - 14 mai 2021 12:52

41

Să fii agricultor e mai tare decât crezi, iar absolvenții de gimnaziu vor afla asta de la reprezentanții liceelor agricole, pregătiți în comunicare și cu sprijinul jurnaliștilor de la Agrointeligența. Liderul presei agricole din România, împreună cu Fundația World Vision România, lansează un parteneriat pentru educația agricolă a viitorilor profesioniști în domeniu din România. Echipa va pregăti profesorii și reprezentanții a 57 de licee agricole din România pentru campania de comunicare a admiterii din acest an.

Care sunt secretele unei comunicări de succes prin care liceele agricole să atragă un număr mai mare de candidați motivați? Cum pot deveni aceste licee cool și interesante pentru viitorii liceeni? Cum ajung cele mai potrivite mesaje, pe cele mai bune canale la acest public și la părinții care îi ajută să ia decizia de a opta pentru un liceu sau altul?

Răspunsurile la aceste întrebări vor fi oferite în cadrul Cursului online de comunicare și PR organizat de @Fundația World Vision România, marți, 18 mai 2021. Cursul va fi susținut de Vlad Macovei, directorul general și fondatorul @Agrointeligența, liderul presei agricole din România și se adresează celor 57 de licee agricole.

„Le vom face recomandări reprezentanților liceelor agricole despre cum pot alege cele mai bune mesaje și cele mai potrivite canale pentru a vorbi cu elevii de gimnaziu. În plus, le vom prezenta o serie de modalități prin care pot pune în valoare lucruri care sunt interesante pentru generațiile actuale de absolvenți de gimnaziu, dar care adesea nu sunt promovate suficient: libertatea de a lucra în teren și nu într-un birou, noile tehnologii care te ajută să organizezi ferme întregi prin smartphone, importanța meseriilor din agricultură fără de care românii nu vor pune pe masă decât tot mai multe importuri”, explică Vlad Macovei, director Agrointeligența.

Aproape 97% dintre fermierii români au doar experiența muncii câmpului și asta e valabil și printre managerii tineri, sub 35 de ani: aproape 90% dintre ei au doar „școala vieții” în agricultură. România „se laudă” și cu a treia cea mai îmbătrânită populație de fermieri din UE.

Evenimentul este organizat în cadrul programului „Creștem prin educație agricolă” finanțat de Romanian-American Foundation și derulat de un

42

consorțiu de organizații din care fac parte Fundația World Vision România, Junior Achievement România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene.

Viticultura și pomicultura sunt „în floare”. Vremea rea din ultima perioadă nu a afectat producția , 14 mai 2021

Sectoarele viticultură și pomicultură sunt în siguranță! Temperaturile scăzute din ultimele săptămâni nu au afectat suprafețele plantate cu viță de vie și livezi. În unele nopți, temperaturile au scăzut sub pragul înghețului, dar fermierii vasluieni nu au raportat probleme la plantațiile pe care le administrează.

„Din nefericire, au fost temperaturi scăzute noaptea și în multe dimineți. Până în prezent, producătorii de fructe și struguri nu au semnalat că există probleme în acest sens. Probabil că temperaturile scăzute au fost pe o perioadă scurtă de timp și nu au creat probleme în plantații.” a declarat Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, potrivit estnews.ro.

În județul Vaslui, suprafața ocupată cu viță de vie pentru vin este de 11.247 hectare, din care aproximativ o treime cu soiuri nobile și restul cu vii hibride. Printre soiurile nobile predomină soiurile albe. De asemenea, viticultorii locali dețin și suprafețe importante cultivate cu soiul roșu Merlot, precum și cu soiuri de masă. Producătorii de struguri pentru vin, care comercializează struguri din propria recoltă, au obligația de a ține evidența producției și a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor. Această obligație revine tuturor producătorilor, indiferent de suprafața cultivată.

Pe de altă parte, pomicultura este unul dintre sectoarele vedetă din agricultură. 100 de proiecte pentru livezi au fost depuse la AFIR. Fondul destinate, în valoare totală de 120 mil. euro nu va fi suficientă pentru a acoperi întreaga cerere, a declarant mihai Coman, director al Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Piteşti – Mărăcineni, în cadrul unui eveniment. Anul trecut au fost investite 60 de milioane de euro din fonduri europene în pomicultură.

43

În următorii zece ani, suprafaţa plantată cu livezi moderne ar putea ajunge la 60.000 de hectare, ceea ce va conduce la o producţie de 2 milioane de tone de fructe, în creştere cu peste 30%.

În ultimii cinci ani, pomicultura a început să se dezvolte datorită fodurilor europene, lucru pe care l-a făcut şi viticultura anterior. Banii pentru recon-versia culturilor de viţă-de-vie şi din Programul Naţional de Sprijin a sectorului Vitivinicol au fost absorbiţi rapid. Ajutoarele financiare au fost accesate şi în contextul în care România are cele mai multe podgorii din Uniunea Europeană.

Cum putem asigura cultura de grâu împotriva căderii plantelor? , Diana Vasilescu , Andra Moldoveanu , 14 mai 2021 Căderea plantelor de cereale constă într-un defect de rigiditate la baza tulpinilor plantei. Rigiditatea bazei tulpinii se formează la începutul alungirii paiului și depinde atât de viteza de alungire a primelor noduri, cât și de calitatea structurală a tulpinii. Căderea plantelor de la nivelul rădăcinilor este una dintre cele mai comune forme de cădere (în special la cultura de grâu), unde cauza o reprezintă o perioadă lungă cu precipitații care nu mai permit ancorarea suficientă a rădăcinilor.  

Pentru optimizarea alungirii internodiilor și reducerea riscului de cădere pot fi utilizate produsele de tip regulatori de creștere.  

În cadrul evenimentului Ziua Grâului Bărăgan vor fi prezentate un numar de 42  soiuri de grâu iar genetica provine de la 9 companii producătoare de seminte.  Întreaga platformă a fost semănată în aceleași condiții și tratamentele cu  produsele fitosanitare se aplică unitar pe suprafață.  

Diversitatea soiurilor de grâu din cadrul evenimentului Ziua Grâului Bărăgan face ca riscul de cădere să  fie mare. Astfel pentru optimizarea alungirii internodiilor și reducerea riscului de cădere se utilizează  produsul Ormet, din portofoliul companiei ADAMA, in doza de 0.75 l/ha. Produsul este un regulator  de creștere pe bază de etefon, ce are ca efect direct îngroșarea paiului și creșterea suprafeței foliare  pentru a îmbunătăți recoltatul.  

Regulatorii de creștere trebuie aplicați în cele mai bune condiții pentru a profita la maximum de  potențialul lor. Aplicarea tratamentului se realizează pe culturile sănătoase și în condiții climatice  favorabile. Diferitele strategii de control sunt posibile în funcție de nivelul riscului fiziologic de cădere.  

Acest regulator acționează împotriva căderii, unde eficacitatea acestuia poate duce la scurtarea  nodurilor, reducând astfel înălțimea și/sau îngroșând

44

pereții tulpinii. Strategia de combatere a căderii  trebuie adaptată în funcție de nivelul de risc. Densitatea mare de semănat poate duce la o predispunere  la cădere și în același timp alegerea soiurilor cu o înălțime mare a tulpinii.  

Aplicarea regulatorilor de creștere în condiții meteorologice favorabile 

Pentru a evita orice risc de fitotoxicitate pentru plantă și pentru a optimiza eficiența produselor, acestea  trebuie aplicate culturilor în stare bună (fără boli) și dacă este posibil, în condiții climatice  corespunzătoare, temperaturi blânde fără amplitudini termice mari, lumina bună și umiditate relativă a  aerului de peste 60%.  

De exemplu, nu ar trebui realizat tratamentul dacă sunt preconizate temperaturi mai mici de 8 °C sau  mai mari de 15 °C în zilele următoare aplicării, în condiții de uscăciune, tratamentul trebuie amânat. 

ANSVSA: Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane , meatmilk , 14 mai 2021

ANSVSA informează că în prezent sunt active un număr de 350 focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 10 focare în exploatații comerciale și 4 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 153.397 de porcine (animale afectate din focarele active).

În intervalul 29.04.2021 – 06.05.2021 au fost înregistrate 9 focare noi de PPA și au fost stinse 4 focare de PPA

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.594 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

45

Dintre acestea, în intervalul 29.04.2021 – 06.05.2021 au fost înregistrate 24 de cazuri noi de PPA la mistreți.Serviciul Comunicare și Logistică Documentară

Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu va participa la Meat.Milk 2021, meatmilk , 14 mai 2021

Una dintre cele mai prestigioase asociații profesionale din România, Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu IGP din România, se va număra printre participanții la ediția cu numărul zece a Expo-Conferinței Meat.Milk 2021.

Participarea APSS la evenimentul care va avea loc în zilele de 24 și 25 mai, la Hotel Alpin din Poiana Brașov, se va materializa prin proiecția a două clip-uri în cadrul secțiunii Moovie Meat.Milk.

Asociația, care este condusă de doamna Carmen Gavrilescu,  îi reunește pe singurii producători de Salam de Sibiu care beneficiază de certificarea europeană de Indicație Geografică Protejată, aceștia fiind: Agricola Bacău, Aldis Călărași, Reinert Feldioara, Salsi Sinaia, Scandia Română și Recunoștință Filipeștii de Pădure  

INS: Sacrificările de animale şi păsări şi producţia de carne în luna martie 2021, meatmilk , 14 mai 2021

În luna martie 2021 faţă de luna februarie 2021, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la toate speciile de animale și păsări.

În comparaţie cu luna martie 2020, numărul sacrificărilor a crescut la bovine și la ovine și caprine, iar la porcine și la păsări a scăzut; greutatea în carcasă a crescut la ovine și caprine, iar la bovine, la porcine și la păsări a scăzut.

46

Termenul de „carcasă”:

a) La bovine, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului animalului sacrificat, întreg, după îndepărtarea pielii, sângelui şi organelor interne, fără cap, uger, coadă, grăsime renală şi picioare (separate la nivelul articulaţiilor metacarpiene şi metatarsiene.

b) La porcine, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului animalului sacrificat, întreg sau împărţit în părţi egale de-a lungul şirei spinării, după sângerare, fără organe interne, păr, copite, limbă, osânză şi diafragmă.

c) La ovine şi caprine, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului animalului sacrificat, după sângerare şi îndepărtarea pielii, fără organe interne, fără cap şi picioare (separate la nivelul articulaţiilor metacarpiene şi metatarsiene). Rinichii şi grăsimea renală sunt incluse în carcasă.

d) La păsări, greutatea în carcasă reprezintă greutatea păsării sacrificate, după sângerare, fără fulgi, puf, organe interne (intestine, ficat, inimă, pipotă), cap, gât şi gheare. 

Greutatea medie în carcasă: reprezintă raportul dintre greutatea în carcasă şi numărul de animale sau păsări sacrificate.

Coca-Cola a renunțat să mai comercializeze Coca-Cola Energy în America de Nord AGERPRES - vin, 14 mai 2021,

Gigantul american Coca-Cola a anunţat vineri că va înceta să mai comercializeze băutura energizantă Coca-Cola Energy în America de Nord, un produs lansat în forţă anul trecut în contextul unei strategii care viza intrarea pe noi categorii de produse, informează Reuters, relatează Agerpres.

În schimb, Coca-Cola Energy va continua să fie prezentă pe rafturile din alte părţi ale lumii, a precizat grupul american.

47

Decizia de a renunţa la băutura energizantă face parte din planurile companiei Coca-Cola de a-şi eficientiza produsele şi a se concentra pe băuturile cu vânzări rapide în condiţiile în care consumatorii preferă băuturile accidulate tradiţionale şi apa minerală odată cu ieşirea din pandemie.

„Strategia noastră este concentrată pe diminuarea pariurilor mari de-a lungul unui portofoliu restructurat…Trebuie să fim disciplinaţi cu acele inovaţii care nu generează avântul necesar pentru noi investiţii”, a declarat un purtător din cadrul grupului.

Chiar dacă va înceta să mai comercializeze propria sa băutură energizantă, compania deţine în continuare pachetul majoritar de acţiuni la firma Monster Beverage Corp, unul dintre cei mai mari producători de băuturi energizante din SUA.

Între timp, însă, rivalul PepsiCo şi-a extins prezenţa pe segmentul băuturilor energizante odată cu preluarea mărcii Rockstar Energy şi lansarea de noi versiuni de Mountain Dew destinate consumatorilor matinali. Joi, PepsiCo a demarat o campanie de promovare a noii sale băuturi Mtn Dew Rise Energy în care figurează starul NBA LeBron James, cel care timp de două decenii a fost imaginea băuturilor Coca-Cola.

Coca-Cola HBC România, membră a Grupului Coca-Cola Hellenic, este cea mai mare companie din industria băuturilor non-alcoolice din România. Coca-Cola HBC România are sediul social în Voluntari şi deţine trei fabrici de îmbuteliere pe teritoriul ţării, localizate în Ploieşti, Timişoara şi Poiana Negri.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Hochland, care are două fabrici locale de brânzeturi, sparge pragul de vânzări de 100 mil. euro în 2020 şi se uită spre creştere în continuare. „Vrem să câştigăm volume suplimentare şi din export“,Florentina Niţu , 13.05.2021,

Grupul german a intrat pe piaţa din România în 1993 şi este condus pe plan local de Erik Hageleit.

48

♦ Hochland a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 495 mil. lei (104 mil. euro), plus 12% faţă de anul precedent ♦ Grupul german condus pe plan local de Erik Hageleit deţine două fabrici, la Sighişoara şi la Sovata.

Hochland România, parte a grupului german cu acelaşi nume, cel mai mare jucător de pe piaţa de brânzeturi, are în desfăşurare investiţii în retehnologizare, linii de producţie mai performante, dar şi în echipamente noi, care să permită creşterea producţiei, pentru a-şi consolida poziţia de lider pe piaţă şi a mări cantitatea exportată.

„Contextul actual nu ne influenţează planurile de dezvoltare, ne dorim să creştem pe piaţa locală şi să câştigăm volume suplimentare din export. Sunt în curs proiecte de retehnologizare, respectiv investiţii în linii de producţie noi, mai performante, pentru brânza topită în fabrica de la Sighişoara. La Sovata, unde producem caşcaval şi alte reţete de brânzeturi semitari, investim în echipamente noi care să ne permită creşterea volumelor de producţie“, spun reprezentanţii Hochland România.

ZF Live. Octavian Vucmanovici, CEO al companiei Vifrana, producător de vinuri ecologice:Am fost evaluaţi la peste 30 mil. lei, dar sunt convins că vom depăşi această valoare , Alexandra Matei , 14.05.2021,

https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-octavian-vucmanovici-ceo-al-companiei-vifrana-producator-de-20078270

Vifrana, producător de vinuri ecologice, se listează pe 14 mai 2021 la Bursa de la Bucureşti, după ce a atras o finanţare de 9,5 mil. lei  de la investitori prin intermediul unui plasament privat în luna decembrie a anului trecut, încheiat prin Goldring.

Compania a fost evaluată la 30 mil. lei iar Octavian Vucmanovici, CEO şi cofondator, spune că prin bursă evaluarea companiei poate fi mai mare.  „Intenţia noastră, de la început, a fost să listăm compania pe bursă. Ne-am manifestat interesul de acum şase ani de zile, când încă bursa AeRo era doar la nivel de strategie de lansare. Iată că reuşim să ajungem în ringul bursei după un parcurs destul de dificil“, spune Octavian Vucmanovici la emisiunea zilnică de business ZF Live.

49

Vifrana a derulat un plasament privat despre care Vucmanovici spune că a încurajat demersurile pentru listarea efectivă la bursă. „Compania a fost evaluată la peste 30 mil. lei, dar eu sunt optimist şi sunt convins că vom depăşi cu mult această valoare a evaluării. Trebuie să luăm în calcul că viticultura modernă în România a apărut în ultimii 20 de ani, când au apărut şi susţinerile prin fonduri europene.“

Vifrana s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti , J.P. ,Piaţa de Capital / 14 mai Vifrana, producător de vinuri organice, a debutat astăzi pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti sub simbolul bursier BIOW Este a şaptea companie care se listează pe piaţa AeRO de la începutul anului 2021 şi primul producător de vinuri organice prezent pe piaţa AeRO

Producătorul de vinuri organice Vifrana s-a listat astăzi pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti(BVB), sub simbolul BIOW. Este a şaptea companie care se listează pe piaţa AeRO de la începutul anului 2021 şi primul producător de vinuri organice prezent pe piaţa de la Bucureşti. Listarea companiei vine în urma unui plasament privat derulat la finalul anului trecut prin care Vifrana a atras 9,5 milioane lei de la investitorii din piaţa de capital, conform unui comunicat remis redacţiei.

"Vifrana este primul producător de vinuri organice listat pe piaţa AeRO. Ne bucurăm să putem oferi investitorilor o gamă cât mai variată de emitenţi pentru a-şi diversifica portofoliile, precum şi să susţinem companiile în planurile lor de creştere, prin mecanisme de finanţare bursiere. Sectorul agribusiness este tot mai bine reprezentat la BVB ca urmare a listărilor din ultimii doi ani a companiilor din domeniu şi sperăm ca trendul acesta să continue. Succesul oricărei runde de finanţare depinde în mare parte de povestea companiei şi de efortul intermediarului, iar suma atrasă în cazul

50

Vifrana este o dovadă a acestei bune colaborări", a declarat Radu Hanga, Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti.

"Ne dorim să stimulăm interesul investitorilor într-o afacere < Green Deal > începută acum 12 ani şi care s-a maturizat şi a deschis un capitol unic în istoria companiilor din România cu acţionariat autohton. Următorul pas este consolidarea internaţionalizării Vifrana prin deschiderea unor noi pieţe externe pe lângă cele pe care operează cu succes în prezent. Sustenabilitatea este vectorul principal pe care dorim să-l menţinem la cel mai înalt nivel. Gândim şi acţionăm în spiritul noilor orientări europene şi mondiale oferind vinuri curate cu amprenta zero de carbon. Natura într-un pahar cu vin! Vă invit să îl degustam împreună", a declarat Octavian Vucmanovici, Director General şi preşedintele Consiliului de Administraţie Vifrana.

În cadrul plasamentului privat din decembrie 2020, un număr de 21,2 milioane de acţiuni nou emise au fost cumpărate de 87 investitori la un preţ de 0,45 lei /acţiune. Goldring este Consultantul Autorizat care a intermediat realizarea plasamentului privat şi listarea acţiunilor Vifrana pe piaţa AeRO.

"Ne bucurăm să intermediem listarea pe piaţa de capital a unei societăţi cu activitate de producţie în zona agriculturii ecologice, respectiv Vifrana, producător român de vinuri organice şi exportator de succes pe pieţele externe. Ne încântă profilul activităţii, mai ales în orizontul Green Deal, dar şi dinamismul Vifrana aflată la începutul unei traiectorii de creştere accelerată. Succesul plasamentului privat confirmă interesul investitorilor pentru diversificarea portofoliilor cu investiţii în sectoare emergente şi suntem nerăbdători să urmărim evoluţia viitoare atât a afacerii Vifrana, cât şi a cotaţiei BIOW la BVB", a declarat Virgil Zahan, Director General Goldring.

Vifrana a fost înfiinţată în 1998 şi s-a reorientat spre cultivarea viţei de vie şi producţiei de vinuri începând cu 2006, când au fost puse bazele plantaţiei de viţă de vie ecologică. În prezent, compania produce vinuri organice şi administrează crama Vifrana care procesează întreaga cantitate struguri provenită din cultura proprie de viţă de vie (circa 130 ha) din zona

51

Adamclisi, Dobrogea. Via nu este supusă tratamentelor chimice, fiind tratată organic, respectând cerinţele impuse de organismele de certificare ecologică. Vinul Vifrana este legal atestat DOC şi certificat de Austria Bio Garanţie şi se vinde preponderent prin intermediul lanţurilor de magazine, atât pe plan intern, cât şi extern, asigurând astfel certitudinea şi predictibilitatea încasărilor şi a cashflow-ului.

Compania a înregistrat în primul trimestru din acest an o creştere de 34% a numărului de sticle de vin vândute, raportat la acelaşi trimestru din 2020 şi vânzarea cu 97% mai multe sticle de vin Rose, în aceeaşi perioadă. Cifra de afaceri estimată pe 2020 este de 5.429 mii lei. Strategia Vifrana prevede dezvoltarea prezenţei pe pieţele externe din Germania, Olanda, Suedia şi Marea Britanie, unde vânzările de produse organice au crescut cu 20% în 2020, iar creşterea pieţei vinuri BIO spumante este estimată la 47%.

Purcari a achiziţionat 10% din platforma 8Wines, S.B. ,Piaţa de Capital , 14 mai

Purcari Wineries Plc a anunţat astăzi încheierea tranzacţiei de investiţie în participaţia minoritară la 8Wines.com, o platformă online de vânzare a vinurilor, care demonstrează un ritm de creştere accelerată, potrivit unui comunicat al companiei publicat pe site-ul BVB.

Ca parte a tranzacţiei, Purcari, care va fi primul investitor din extern în capitalul companiei, a achiziţionat 10% din afacere, având opţiunea de a-şi spori participaţia la o evaluare predefinită, într-o perioada determinată de timp.

Lansată în 2015 de către Vasily Dinkov şi Sergey Nekipelov, 8Wines şi-a pavat drumul spre a deveni unul din liderii comerţului online de vinuri premium în Europa. Compania a înregistrat venituri de 1,5 milioane euro în 2020, în creştere de 2,9 ori an de an şi planifică să atingă vânzări de 4,5 milioane euro în 2021. Afacerea este una profitabilă.

52

8Wines oferă consumatorilor o gama largă de vinuri premium, inclusiv vinuri rare, precum şi un service impecabil. Compania atrage prin condiţîi de expediere foarte competitive şi rapide, livrănd în peste 40 de pieţe, în special din Europa, dar acoperind şi destinaţii îndepărtate precum Australia şi Singapore. 8Wines asigura prin centrul logistic din Praga, Republica Cehă, o activitate operaţională eficientă, ceea ce ii permite companiei să ofere clienţilor servicii excelente la preţuri atractive, lucru reflectat într-un scor înalt de satisfacţie a clienţilor de 4.84/5.00 pe Trusted Shops.

Eugen Comendant, Directorul Operaţional Purcari a comentat: "Am testat serviciile 8Wines că şi consumatori de rând, precum şi că furnizori, şi am rămas extrem de impresionaţi de acestea. Vasily şi Sergey au construit o afacere şi un service extraordinar, cu un potenţial enorm de creştere. Pe lângă faptul că investiţia este una foarte atractivă pe cont propriu, vedem şi un avantaj strategic semnificativ pentru Purcari, în construirea capabilităţilor noastre de ecommerce, care sunt cruciale în realitatea post-Covid. În calitate de investitor minoritar, ne-am angajat să respectăm autonomia managerială a 8Wines, aducând în acelaşi timp o perspectiva valoroasă din viziunea unui producător de vinuri, în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor".

Vasily Dinkov, Directorul Executiv şi Co-fondator 8Wines a adăugat: "Suntem încântaţi să-i salutăm pe Purcari în calitate de investitor şi aşteptăm cu nerăbdare să punem capitalul şi expertiză adusă de ei în beneficiul clienţilor noştri. În ultimii ani, 8Wines a demonstrat o rată de creştere excepţională printre distribuitorii online de vinuri în Europa. Pandemia a impactat comportamentul consumatorilor, accelerând tranziţia dramatică către obiceiuri de cumpărare online. Cu expertiză noastră tehnologică vastă, structura operaţională eficientă şi obsesia de a face consumatorul fericit, suntem bine poziţionaţi pentru a construi un lider global al comerţului online de vinuri, o piaţă care se află încă la o etapă incipientă. Parteneriatul cu Purcari ne aduce cu un pas mai aproape de această viziune".

Investiţi în România! Un proiect ZF & CEC Bank. Flaviu Matei, Faunus Plant: Mizăm pe extinderi inclusiv în afara ţării, 13.05.2021, Bogdan Alecu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-

53

romania/investiti-in-romania-un-proiect-zf-cec-bank-flaviu-matei-faunus-20064155

Faunus Plant, un producător de ceaiuri şi suplimente alimentare din judeţul Bihor, se adaptează la criza provocată de coronavirus şi vrea să dezvolte mai mult canalul de comenzi online, care a crescut la 40% din totalul vânzărilor în 2020, faţă de 35% în 2019.

„În 2020 businessul a venit în proporîie de 40% din vânzările de pe site, faţă de 35% în 2019. Vindem circa 6% şi către Republica Moldova, dar şi sub private label, inclusiv sub reţeta lor, atât din ţară, cât şi din Franţa. Profitul brut pe 2020 a fost de 30%. Noi nu vizăm cantitate mare deoarece mergem pe un rulaj redus, dar cu profit care să ne permită expansiunea. Acum mizăm pe creştera portofoliului, iar în 2022 vom veni cu produse noi“, a spus Flaviu Matei, general manager al Faunus Plant.

Businessul a fost influenţat de pandemie în contextul incertitudinilor din prezent, dar şi de lockdownul care a afectat vânzările din magazinele fizice.

„Anul 2020 a fost un an mai greu, dar nu am fost mai afectaţi decât alţii. S-a schimbat tiparul clientului însă. Noi având contracte şi cu magazine, acea zonă a scăzut din cauza lockdownului. Dar a crescut cererea pentru produse pentru răceală, imunitate, ce ţine de sistemul respirator. Am mai lansat şi o gamă de geluri. Avem 60 de magazine partenere în toată ţara, avem partene-riate şi cu distribuitori şi cu reţele mai mari“, a declarat directorul firmei.

În 2019, Faunus Plant a încheiat cu afaceri de 260.000 de euro, în creştere cu 78% faţă de 2018.

„Pentru 2021 avem planificată o creştere de 30% faţă de 2020, când am avut un business de 300.000 de euro, iar anul acesta vrem 400.000. Ne concentrăm pe online şi aici am investit cel mai mult pentru a fi cât mai aproape de clientul final“, a spus Flaviu Matei.

Planurile pentru 2020 în ceea ce priveşte compania din Bihor vizau investiţii în angajaţii firmei, în traininguri şi cursuri de specializare, în contextul în care în ultimii ani au fost făcute învestiţii în fabrică în extinderea capacităţii de producţie.

Un exemplu de adaptare în timpul crizei sanitare a fost punerea pe piaţă în martie a unui produs dezinfectant, în contextul în care cererea de pe piaţă era crescută, iar în fabrica Faunus Plant existau deja materie primă şi ambalaje.

54

Mai mulţi antreprenori din industria cosmetică, dar şi producători de suplimente naturale au decis să fabrice produse de dezinfectare pentru mâini, în contextul în care în piaţă a existat o lipsă în cazul acestor produse, atât în farmacii, câtşi în retailul alimentar. Antreprenorii au spus la unison că aceasta este şansa producţiei locale în fabricile din România.

El a preluat afacerea de la părinţii săi, iar produsele se realizează în Poienii de Jos, o localitate la circa 80 km de Oradea. În fabrică se produc anual peste 60.000 de ceaiuri, 35.000 de tincturi şi siropuri, dar şi circa 40.000 de unguente, balsamuri de buze şi uleiuri de masaj. Flaviu Matei lăsat domeniul de arte plastice pentru antreprenoriat după ce a avut acces la businessul Faunus Plant încă de când era copil. În ultimul an la facultatea de arte plastice din Cluj-Napoca, în 2012, a ales să preia businessul familiei, pe care îl conduce de opt ani.

Produsele Faunus Plant ajung în magazinele naturiste şi în farmacii în mare parte, fiind listate şi în magazinul online al companiei, dar şi în hipermarketuri.

Holde Agri Invest, o companie care vrea afaceri de 56 mil. lei în 2021, are în plan investiţii de 60 mil. lei în modernizarea şi extinderea fermelor. Compania vrea să ajungă la o suprafaţă exploatată de 13.000 de hectare , Florentina Niţu , 14.05.2021,

Holde Agri Invest, companie românească care exploatează terenuri agricole şi produce cereale, vrea să investească 62 mil. lei în extinderea suprafeţei exploatate şi modernizarea fermelor existente. Compania este listată pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, având o capitalizare de piaţă de aproximativ 72 de milioane de lei.

„Ne dorim ca cele trei ferme pe care le operăm să performeze şi mai bine şi de asemenea, vrem să continuăm să extindem suprafaţa exploatată de Holde. Ne uităm la ferme cu potenţial ridicat, care ar putea atinge rapid performanţa operaţională dorită de noi şi ar putea fi integrate relativ uşor în structura noastră“, a declarat Liviu Zăgan, director general al Holde Agri Invest.

55

Afaceri de la zero. Familia Niculescu a pornit cu o rulotă de paste în 2017, apoi s-a extins cu un restaurant la parterul birourilor de la Timpuri Noi şi a ajuns la afaceri de 200.000 de euro, 14.05.2021, , Alina-Elena Vasiliu

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-familia-niculescu-a-pornit-cu-o-rulota-de-paste-20077677

Atât Cristina, cât şi Cristian Niculescu sunt bucătari de profesie, aşa că au pus în slujba Gattini Pasta întreaga lor experienţă în gătit.

Cristian Niculescu şi soţia sa Cristina se gândeau în 2017 să plece în străinătate pentru a-şi îndeplini visul de a avea o afacere. Au luat în cele din urmă decizia de a rămâne în România şi au dat viaţă businessului Gattini Pasta, început cu o rulotă cu paste şi extins, între timp, cu un restaurant în zona Timpuri Noi din Bucureşti.

„Nu aveam bani să ne deschidem un restaurant. Am mers la un târg unde am stat trei luni, în 2017. Acolo ne-am făcut cunoscuţi, uşor-uşor. Am investit 15.000 de euro iniţial în rulotă, dar am făcut noi mare parte din lucruri – am vopsit-o, i-am făcut designul, am montat hota şi celelalte utilaje şi astfel am reuşit să economisim bani făcând noi aceste lucruri“, a povestit Cristian Niculescu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

În ianuarie 2019, numele Gattini Pasta a fost pus şi pe un restaurant în incinta Carnivale Food Market, un concept amplasat la parterul ansamblului de birouri din zona Timpuri Noi. Investiţia a fost similară cu cea în rulotă, iar lucrurile au mers bine până la venirea pandemiei, care a dus la diminuarea businessului. În 2019, afacerile ajunseseră la 200.000 de euro, însă în 2020 au coborât la circa 150.000 de euro (705.000 de lei).

„Pentru a ne dezvolta, am apelat şi la credite, Banca Transilvania a fost un ajutor pentru noi, dar am avut şi sursele proprii de finanţare.“

Echipa Gattini Pasta numără astăzi opt persoane, după ce, la început, în 2017, doar trei oameni erau angajaţi în business – cei doi antreprenori fondatori împreună cu un prieten al lor. Gattini Pasta este listat pe toate platformele de livrare de mâncare, precum Bolt, Glovo, Foodpanda sau Takeaway, pentru a reuşi să ajungă în continuare la clienţii care, în mod

56

normal, mergeau zi de zi la birou şi luau masa la Gattini Pasta. „O porţie de paste costă de la 23 la 46 de lei, în funcţie de complexitatea sosului cu care sunt asociate pastele. Sunt persoane care vin la noi şi cumpără pastele negătite, le vindem în pungi de 500 de grame. Ne gândim să facem cumva ca oamenii să le poată găsi şi în câteva magazine.“

În prezent, rulota familiei Niculescu este amplasată la o terasă din apropierea Căii Victoriei, la Food Hood.

„Nu am stabilit să mergem la niciun eveniment de streetfood încă pentru anul acesta, pentru că nu ştim ce va urma.“

Înainte de venirea pandemiei, rulota era prezentă la festivaluri precum Summer Well, Fall in Love, târguri, dar şi alte evenimente private.

Atât Cristina, cât şi Cristian Niculescu sunt bucătari de profesie, aşa că au pus în slujba Gattini Pasta întreaga lor experienţă în gătit. Ei împart în mod egal acţiunile în business.

„Planurile pentru 2021 includ dorinţa de a îmbunătăţi condiţiile de lucru, investind într-o rulotă mai mare“, mai spune Cristian Niculescu.

O porţie de paste costă de la 23 la 46 de lei, în funcţie de complexitatea sosului cu care sunt asociate pastele.

 Ursus, liderul pieţei berii, vrea să vândă în România băutura preferată a americanilor , Florentina Niţu , 13.05.2021,

57

Ursus Breweries, liderul din piaţa locală a berii, cu afaceri de aproape 2 mld. lei (circa 420 mil. euro) în 2019, lansează pe piaţa românească o băutură alcoolică de tipul hard seltzer, băutura preferată a americanilor, care a apărut în urmă cu câţiva ani şi a dat startul unui nou trend în categoria băuturilor alcoolice aromate.

„Lansarea Viper Hard Seltzer este o inovaţie pe piaţa băuturilor alcoolice. Toate categoriile importante de băuturi alcoolice se bazează pe reţete care există de sute sau chiar mii de ani în urmă. Însă dorinţa de inovaţie a existat întotdeauna aşa că, de-a lungul timpului, au apărut diferite sortimente de băuturi care îşi doreau să atragă tot mai mulţi consumatori către o experienţă senzorială aparte”, a declarat Marian Olteanu – Head of New Categories în cadrul Ursus Breweries.

Hard Seltzer este o nouă categorie de băuturi alcoolice, apărută pe piaţa din SUA în 2016, iar această băutură alcoolică carbonatată are la bază apă acidulată şi arome naturale de fructe şi un conţinut moderat de alcool, de 4% vol. Viper Hard Seltzer este produs în Plzen, Republica Ceha, mai exact în renumita fabrică de bere Pilsen.  

„România este una dintre primele ţări din Europa unde am ales să lansăm Viper Hard Seltzer”, a adăugat Sorin Tudor, Brand Manager Viper în cadrul Ursus Breweries.

Băutura Viper va putea fi găsită la raft atât la sticlă, cât şi la doză cu un volum de 330 ml şi este lansată în variantele cu aromă de lime şi cranberry.

Ursus Breweries, cel mai mare producător de bere din România, are în portofoliul mărci precum Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Peroni Nastro Azzurro, Grolsch, Azuga, Pilsner Urquell, Asahi Super Dry şi St. Stefanus.

Vinul BIO Bob cu bob, listat pe bursa de la București. Octavian Vucmanovici (Vifrana): E foarte complicat să vezi că plouă 3-4 săptămâni pe an și tu nu ai voie să dai cu niciun fel de substanță , F.B. HotNews.ro , Vineri, 14 mai 2021

58

Octavian Vucmanovici - listarea Vifrana pe bursa - 2021

Vifrana, cunoscută pentru vinurile BIO Bob cu bob sau Patrician, s-a listat la Bursa de Valori București (BVB) pe piața AeRO. „E foarte complicat să vezi că plouă 3-4 săptămâni pe an și tu nu ai voie să dai cu niciun fel de substanță de contact și ți se distruge producția. De-asta și producțiile sunt mici. (…) Nu am investit foarte mulți bani în zona de promovare, de advertising, de târguri”, a declarat Octavian Vucmanovici, director general și președintele Consiliului de Administrație Vifrana.

BIO e complicat

Pe scurt, vinul este ieftin pentru că nu au investit în promovare. Pe lung:

“E foarte complicat să vezi că plouă 3-4 săptămâni pe an și tu nu ai voie să dai cu niciun fel de substanță de contact și ți se distruge producția. De-asta și producțiile sunt mici. De-asta în agricultura ecologică și randamentele sunt mici. Prețul ar trebui să fie mic. Am avut o strategie de marketing foarte curajoasă acum 3 ani. Practic atunci a explodat Vifrana, pentru că s-a cuplat cu exporturile către Germania în care am adus prețurile vinurilor în competiție cu vinurile convenționale entry-level”, a spus Vucmanovici.

• Atunci întreaga masă de clienți, nu numai cei care își pot permite, nu numai cei cu bani, au putut să cumpere o sticlă de Bob cu bob. Era pe atunci 12,5 lei în retail.

• Această clientelă a fost fidelizată. Nu am investit foarte mulți bani în zona de promovare, de advertising, de târguri. Am decis să oferim acești bani indirect clientului final. Lucrul ăsta s-a simțit și a explodat în pandemie.

• Lumea știe de Vifrana din comunicarea de la client la client.

„Noi nu am fost cramă cu taxă de intrare. Deci eu nu am pachet turistic. Cine vine intră gratuit. Se face degustarea gratis la Vifrana. Așa a fost de 11

59

- 12 ani. Așa a fost strategia noastră”, a explicat reprezentantul companiei.

Potrivit acestuia, Vifrana are în România 70% dintre clienți femei. Ajung la raionul de BIO și cumpără o sticlă iubitului, soțului, cadou.

Nu vrea să mai audă de bănci

„Am închis un credit. Nu am niciun fel de expunere pe nicio bancă la ora actuală, niciun fel de datorie”, a spus Octavian Vucmanovici.

Fiind întrebat dacă l-au supărat băncile, el a spus că da.

„Deci eu mă duc cu sticla de vin în Germania. O vând cu 2,8 euro și ajunge la raft cu 4,99 euro, cu tot cu TVA. Vreau să măresc prețul la un moment dat cu 0,05 cenți.

Ăla îmi zice: Știi care e problema? S-ar putea să te delistăm definitiv.

Eu: De ce?

El: E unul din Franța sau Spania care vinde sub prețul tău.

Eu: Explicați-mi. Cum? Care?”

• Mă uit pe lista de subvenții, nu alea europene, și văd Franța cu 3.500 euro. În România, în afară de subvenția pe suprafață și de subvenția pentru agricultura ecologică care e de 395 euro, nu este nicio subvenție. Asta ar fi o zonă care ne afectează, plus că ei au stimulente pentru export. Ai exportat? Ai luat 50 eurocenți pe sticlă. Spania, Italia, cam toți.

„La nivel de bancă, în Franța, în industria viticulturii, în crame, în plantații de viță de vie dobânda este subunitară: sub 1% pe 25 de ani. Cum pot să mă compar eu în orice domeniu?”, a spus reprezentantul Vifrana.

Cosmetice din pielea bobului

Din pielea bobului deshidratat se poate face un fel de făină și se pot realiza produse cosmetice.

„Avem un proiect pe zona de subproduse ale viticulturii. Suntem în contact direct cu IBA (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare). La noi nu există certificare BIO pentru cosmetice. Trebuie să te duci la Viena pentru că nu există legislație. Există la nivel de UE, dar în

60

România nu e transpusă în legislație”, a afirmat Vucmanovici.

Este vorba despre tescovină, spune el.

„Am făcut analiză pe pielița de la strugurele deshidratat. Am depistat procentaje uimitoare la nivel european. Intenționăm să dezvoltăm un produs. Există undeva în Canada. Se numește Bioflavia, o făină din tescovină, din acea pieliță. Adresabilitatea ei e în toate. Poți să te joci cu ea și să produci: săpun, șampon, creme de față. În Franța e o întreagă industrie pe zona asta de produse. O cremă sauvignon blanc costă 100 euro”, a mai arătat oficialul companiei recent listate.

• Anul ăsta este un an de tranziție. Adică stăm în ce piață avem deja. Avem legături foarte bune de export pentru Olanda. Probabil o să intrăm pe piața olandeză, unde consumul BIO este peste 25%. Piața olandeză și daneză sunt cele mai puternice ca și consumatoare de vinuri BIO din Europa, peste Anglia și Germania.

• Intenționăm să acordăm dividende nu 100%. Deci o să ne poziționăm jumătate – jumătate, să avem și un buffer de investiții.

Listarea companiei vine în urma unui plasament privat derulat la finalul anului trecut prin care Vifrana a atras 9,5 milioane lei de la investitorii din piata de capital.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Comerțul online, vizat de o nouă directivă UE. Obligații de raportare suplimentare , Camelia Malahov, Anca Ghizdavu     Deloitte Romania , Joi, 13 mai 2021, Camelia Malahov, Anca Ghizdavu

Comerțul online, aflat în expansiune accelerată de la declanșarea pandemiei de COVID-19, este și sub vizorul autorităților din întreaga lume, în încercarea de a determina dacă sectorul contribuie corespunzător din punct de vedere fiscal. În acest scop, la nivel european a fost adoptată o nouă directivă - DAC 7, care, printre altele, vizează platformele de comerț electronic, respectiv comercianții care vând prin intermediul acestora. Conform noii reglementări, operatorii acestor platforme vor fi obligați să raporteze informații referitoare la vânzările intermediate prin intermediul platformei către autoritățile fiscale. Directiva trebuie aplicată de toate statele membre ale Uniunii Europene (UE) începând cu 1 ianuarie 2023 și, deși pare că mai este mult timp până atunci, cei vizați

61

trebuie să se pregătească de acum, pentru că demersurile de implementare nu sunt simple.

Ce fel de tranzacții ar urma să fie raportate?

Activitățile vizate de noua directivă sunt închirierea de bunuri imobile (rezidențiale, comerciale), prestarea de servicii personale, vânzarea de bunuri și închirierea oricăror mijloace de transport. În aceste cazuri, operatorul platformei digitale va trebui să colecteze și să verifice anumite informații cu privire la activitățile desfășurate de către vânzătorii activi pe platformă și să transmită anual, până la data de 31 ianuarie a anului următor, către autoritățile fiscale din țara sa, veniturile obținute din vânzări.

Ce nu va fi raportat? Nu vor fi raportate toate vânzările online, ci doar acelea intermediate printr-o platformă digitală (aplicație mobilă sau website), prin care un vânzător este pus în contact cu un cumpărător. Vânzările de produse proprii prin intermediul unei aplicații sau website dezvoltate de respectivul comerciant nu intră în sfera de aplicabilitate a directivei. În plus, pentru a simplifica raportarea, s-au introdus o serie de excepții pentru anumite activități și pentru unii vânzători sau chiar praguri valorice sub care veniturile obținute nu trebuie raportate.

Implicații pentru operatorii din România

Noua obligație de raportare impune sarcini suplimentare tuturor operatorilor de platforme digitale din România - fie că este vorba de deținătorii de platforme de tipul marketplace, intens utilizate de consumatori în perioada pandemică și nu numai, sau de operatorii de platforme care intermediază servicii de închirieri de mijloace de transport, proprietăți imobiliare sau servicii personale - iar efectele resimțite nu vor fi doar fiscale, ci și comerciale, juridice și chiar legate de reputație. Toate aceste aspecte trebuie luate în calcul și analizate până la 1 ianuarie 2013, când DAC 7 urmează să fie aplicată.

În funcție de modelul de business, unele platforme sunt scutite de obligația de raportare, astfel că este important ca operatorul să verifice dacă prevederile directivei se aplică sau nu în cazul său. Spre exemplu, un operator care desfășoară exclusiv activități de procesare a plăților sau listarea ori promovarea unei activități este exceptat de la obligația de raportare. Totodată, operatorul nu este obligat să transmită autorității fiscale date despre comercianții cu mai puțin de 30 de vânzări de bunuri, care, cumulat, nu depășesc 2.000 de euro într-un an calendaristic.

62

În plus, anumiți operatori ar putea fi exceptați de la noile reglementări dacă prezintă argumente solide pentru care activitățile intermediate de platformă nu ar intra sub incidența directivei. Procedura nu este cunoscută deocamdată, însă este de așteptat să implice demersuri importante din partea operatorilor interesați, astfel că aceștia trebuie să își pregătească din timp argumentația.

Acțiuni premergătoare pentru operatori

Pregătirea va fi complexă, iar operatorii trebuie să țină cont de faptul că, pentru a asigura colectarea și verificarea informațiilor necesare raportării, cel mai probabil cadrul contractual trebuie modificat, partenerii, notificați, iar sistemele IT, adaptate să permită colectarea informațiilor și monitorizarea veniturilor.

În aceste condiții, cei vizați trebuie să întreprindă, în perioada următoare, acțiuni precum modificarea și comunicarea noilor clauze contractuale cu vânzătorii, efectuarea de proceduri de due diligence pentru colectarea și verificarea datelor despre vânzători, implementarea de proceduri interne pentru gestionarea viitoare a acestor acțiuni (colectarea de date, verificarea acestora și a valabilității lor), monitorizarea veniturilor obținute de vânzători prin intermediul platformei, raportarea către autorități, acțiuni de efectuat în cazul în care vânzătorul nu oferă informațiile solicitate.

Pe de altă parte, inclusiv în cazul comercianților care operează prin intermediul platformelor apar consecințe. Este de așteptat ca autoritățile fiscale să verifice veniturile declarate de operatori, pentru a identifica dacă s-au colectat toate impozitele relevante. Astfel, la nivel operațional, colaborarea cu operatorul de platformă va deveni una și mai strânsă, devenind un partener de afaceri important.

În concluzie, comerțul online ar trebui să contribuie semnificativ la bugetul de stat în viitor, iar noua directivă de raportare este un prim pas în această direcție. Este important ca operatorii de platforme să fie pregătiți să răspundă acestor provocări.

Material de opinie de Camelia Malahov, Director Taxe Directe, și Anca Ghizdavu, Manager Taxe Directe, Deloitte România

Ordin ANPC: Prețul și denumirea produselor – obligatorii la comercializarea în piețe! Roxana Dobre - 14 mai 2021

63

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) semnalează nevoia ca administratorii piețelor să informeze comercianții cu privire la obligațiile pe care le au față de clienți și pentru buna funcționare a spațiilor de comercializare. Afișarea prețurilor și denumirea produselor sunt două aspecte la care face referire un proiect de ordin publicat de ANPC în dezbatere publică.

”Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (A.N.P.C.), prin Direcția Generală Control, Supraveghere Piață și Armonizare Europeană din cadrul A.N.P.C., vă supune atenției proiectul ordinului președintelui ANPC privind unele măsuri de informare a consumatorilor precum și de consiliere a operatorilor economici, la intrarea în piețe. Prin acest demers, Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, domnul Claudiu Dolot, dorește ca atât comercianții, dar mai ales consumatorii să fie informați complet, corect și precis”, se arată în comunicatul de presă al ANPC.

Astfel, pentru corecta informare a consumatorilor şi pentru a facilita accesul la informaţii, administratorul pieței va afișa, la loc vizibil, lângă orarul de funcţionare, la punctele principale de acces, următorul afiș care are rolul de informare a consumatorului, respectiv consiliere a comerciantului.

În acest context, afișul va cuprinde următoarele informații:

În atenția operatorilor economici și a consumatorilor

Este important să vă asigurați că mijloacele de măsurare sunt verificate metrologic, potrivit reglementărilor legale;

Este important să vă asigurați că prețul produselor este afișat, este vizibil și înscris într-o formă clară;

Este important să vă asigurați că denumirea produselor ce se comercializează este în limba română;

Este important să vă asigurați că produsele se comercializează în cadrul datei durabilității minimale;

Este important să ştiţi că laptele, produsele lactate, carnea, produsele din carne, peștele, ouăle se comercializează în structuri de vânzare special amenajate, dotate astfel încât să fie asigurate normele de igienă în vigoare şi condiţiile de depozitare stabilite de producător;

64

Este important să ştiţi că vinul se comercializează exclusiv în spaţii comerciale autorizate în acest scop, care să asigure menţinerea caracteristicilor fizico-chimice şi organoleptice ale vinului;

Este important să vă adresați pentru consiliere în domeniul protecției consumatorilor, structurii teritoriale pentru protecția consumatorilor de pe raza de funcționare a pieței.

Afişarea informaţiilor pentru operatori și consumatori va fi realizată prin grija administratorului pieței, pe acelaşi suport sau panou, într-o culoare contrastantă faţă de culoarea de fond a panoului. Suportul sau panoul pe care se face afişarea trebuie să fie monocolor, fără degradeuri ori alte însemne grafice sau culori, indicate în mod vizibil şi într-o formă neechivocă, uşor de citit. Înălţimea minimă admisă a literelor/cifrelor este de 30 mm și grosimea literelor este de 5 mm.

Persoanele interesate pot studia proiectul publicat de site-ul ANPC și pot transmite propunerile și sugestiile cu privire la conținut, argumentate, în perioada 14 – 24 mai, pe adresa de e-mail cabinet@anpc.ro.

”Dorim emiterea acestui ordin și pentru a preîntâmpina situații existente în trecut, atunci când comercianții au oferit consumatorilor produse depozitate în condiții improprii, fără a asigura condiții optime de perisabilitate și trasabilitate, conform legislației în vigoare, precum și produse care prezentau informări incomplete sau incorecte, în raport cu denumirea, originea, respecți traducerea în limba română pe etichetele de prezentare și de produs”, mai arată ANPC.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Know-how britanic în ecommerce   în sprijinul managerilor de marketing digital din România , La zi , Vineri, 14 Mai 2021

Miercuri, 26 mai, între 9.30 şi 15:00, managerii de marketing digital din FMCG pot participa la o experienţă specială de training şi networking organizată de Institutul de Marketing alături de renumitul consultant PR Smith, autorul SOSTAC®, unul dintre cele mai folosite modele de planificare strategică la nivel global.

65

În paradigma actuală în care managementul brandurilor s-a extins și pe canalele digitale, obiectivul de creștere a performanţei pe platformele de e-commerce ale retailerilor din România a devenit crucial pentru atingerea obiectivelor generale de business. Astfel, informaţia şi interacţiunea sunt deosebit de valoroase pentru profesioniștii care vor sa îşi menţină brandurile relevante și actuale.

Evenimentul se adresează directorilor de marketing digital din FMCG care doresc să își crească și să își optimizeze vânzările în e-commerce și vine cu două mari beneficii know-how valoros, din cele mai autorizate surse, de informații actuale şi relevante din domeniu şi interacţiune şi schimb de experiență cu colegii de breaslă.

Fiecare participant va primi un exemplar tipărit al cărţii Digital Marketing Excellence, scrisă de PR Smith împreună cu Dave Chaffey, unul dintre cei mai importanți experți în strategie digitală la nivel global, recunoscut de Chartered Institute of Marketing (CIM) ca unul dintre cei 50 de „guru” de marketing din întreaga lume.

Trainingul este o ediţie specială, sponsorizată de Caroli, care doreşte să contribuie la construirea unui model îmbunătăţit de creştere a vânzărilor online în FMCG alături de directorii de marketing digital din industrie. Participanţii vor avea posibilitatea să se consulte cu alţi manageri din FMCG din România şi să fie printre primii care află rezultatele.

Detalii şi înscrieri pe site-ul Institutului de Marketing.

https://institutuldemarketing.ro/curs-ecommerce-growth-for-fmcg/

66

Institutul de Marketing a fost creat în parteneriat cu Oxford College of Marketing și More Marketing Solutions, pentru a oferi sprijin în România tuturor marketerilor interesați de performanța profesională la standarde internaționale prin calificări CIM (Chartered Institute of Marketing). Institutul de Marketing oferă acces la cursuri și certificări internaționale, resurse de marketing, dar și webinare si workshop-uri susținute de traineri români. Cei interesați pot găsi mai multe informații pe site-ul dedicat, https://institutuldemarketing.ro/, dar și pe portalul Marketing Focus, www.marketingfocus.ro. Specialiștii de la Institutul de Marketing organizează cursuri și traininguri personalizate pentru companii, în funcție de specificul și nevoile acestora.

 Grupul german Metro oprește vânzarea celor 9 magazine de pe piața locală. Compania are un nou CEO, care a blocat planul Retail Alexandru Urzică scris astăzi, 15:47

Grupul german Metro, primul retailer internațional intrat pe piața românească, a oprit vânzarea celor 9 magazine din România, operațiune lansată și anunțată în premieră de Profit.ro la finele anului trecut, noul CEO al grupului anulând planul vechii conduceri, au declarat, pentru Profit.ro, surse din piața imobiliară. Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider

Anul trecut, Metro și-a scos la vânzare 9 magazine din România, cu garanția închirierii pe termen lung, după modelul testat deja în 2019 în Polonia, Ungaria și Cehia. Oferta locală, evaluată la peste 100 de milioane de euro, a atras deja investitori de calibru. Astfel, Profit.ro a anunțat recent că Portico Investments, deținut indirect de fondul de pensii Washington State Investment Board – unul dintre cele mai mari din SUA - a intrat în runda a doua de negocieri. Oferte au mai depus și WDP și grupul Țiriac. Omul de afaceri Ion Țiriac, cel care a adus rețeaua Metro Cash & Carry în România și din care a ieșit în 2015, s-a retras însă din cursa pentru achiziție, potrivit surselor Profit.ro.

Din februarie acest an, însă, Metro AG l-a numit pe Steffen Greubel în postul de director general. Acesta și-a preluat mandatul de la 1 mai și a oprit vânzarea magazinelor din România. Rețeaua Metro Cash & Carry din România numără 32 de magazine în 24 de orașe, dintre care două sunt închiriate, cum este cazul celui din Shopping City Deva. La vânzare au fost scoase doar 9 magazine aflate în proprietate. Suprafața medie a unui magazin, incluzând și zona de depozitare, este de peste 10.000 de metri

67

pătrați, ceea ce ridică suprafața totală a portofoliului scos la vânzare la circa 90.000 de metri pătrați..

În 2019, Metro Properties, divizia imobiliară a grupului Metro, a vândut 11 magazine din Polonia, Ungaria și Cehia unei subsidiare a fondului francez de investiții LFPI într-o tranzacție de tip sale-and-leaseback evaluată la peste 250 milioane de euro. Ca toți retailerii alimentari, Metro a înregistrat anul trecut o creștere a vânzărilor în urma panicii cumpărătorilor stârnită de pandemie. În exercițiul financiar 2018/19, grupul Metro a generat vânzări de 27,1 miliarde euro. În România, subsidiara a avut în 2019 afaceri de 5,8 miliarde lei și un profit net de 93,2 milioane lei, cu peste 3.400 de angajați. Nemții ocupă locul șapte în topul celor mai mari retaileri alimentari, după Kaufland, Carrefour, Lidl, Profi, Mega Image și Auchan, potrivit datelor transmise Ministerului Finanțelor Publice. În toamna anului 2019, grupul de investiții deținut de miliardarul ceh Daniel Kretinsky, care deține Compari.ro și posturi de radio în România, a devenit cel mai mare acționar al lanțului Metro.

Rețeaua LaDoiPași, deținută de Metro, a ajuns la 1.470 de magazine , 14 May 2021 | de Andra Imbrea LaDoiPași, rețeaua de magazine în sistem de franciză deținută de Metro Cash&Carry, a continuat să se extindă într-un ritm alert, iar anul trecut a reușit să atragă 360 de noi antreprenori independenți. LaDoiPași numără în prezent peste 1.470 de unități în toată țara.

METRO Cash & Carry România aniversează anul acesta 25 de ani de la deschiderea primului magazin de tip cash & carry pe piața locală. Pionier al comerțului modern, compania deservește astăzi peste 500.000 de clienți profesioniști în toată țara, revânzători, HoReCa si alte companii, operează unul dintre cele mai mari centre logistice din România la Ștefănestii de Jos, care a necesitat o investiție în valoare de peste 40 de milioane de euro și a dezvoltat cea mai mare comunitate de antreprenori din comerțul de proximitate, care numără astăzi peste 1.470 de magazine sub franciza LaDoiPași.

68

În fața schimbărilor majore provocate de contextul pandemic, METRO Cash & Carry a adoptat imediat abordarea de tip ,,digital first” și a dezvoltat soluții optime pentru partenerii săi. Astfel a luat naștere DISH, o platformă care oferă soluții digitale dezvoltate cu sprijinul antreprenorilor din industria ospitalității, pentru a asigura vizibilitatea online și a crește eficiența afacerii. Utilizarea acestor soluții digitale asigură relevanță în mediul online pentru companiile HoReCa, unde majoritatea clienților caută și cumpără produse.

După lansarea de anul trecut a platformei de livrare MSHOP prin care clienții HoReCa pot comanda online produsele de care au nevoie, compania a anunțat lansarea oficială a aplicației METRO, unul din cele mai importante proiecte dezvoltate de companie și în România anul acesta, care oferă soluții inovatoare menite să susțină afacerile independente, printre care: lista de cumpărături digitală cu produsele disponibile în magazin, toate facturile în format digital, cardul METRO direct în telefon sau balanța punctelor de loialitate.

METRO Cash & Carry a intrat pe piața locală în octombrie 1996, fiind primul comerciant care a adus în România sistemul de vânzare cash&carry, singura formă de comerț cu ridicata de la noi din țară la vremea respectivă.

DIVERSE

Dosare penale întocmite pentru braconaj piscicol în perioada de prohibiție , 14 mai 2021 , Diana Vasilescu

Polițiștii de frontieră tulceni din cadrul Gărzii de Coastă au întocmit dosare de cercetare penală pentru braconaj piscicol, după ce au descoperit, unelte de pescuit folosite de cei ce ignoră perioada de prohibiție.

Astfel, în data 07 mai, în jurul orei 02.00, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Chilia, aflați în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu pe Lacul Matița din Complexul lagunar Matița-Merhei, au

69

descoperit în apă o înșiruire de plase de pescuit tip setcă din fir textil. Deoarece nu au fost identificate persoane implicate în această activitate infracțională, în jurul orei 05.30 s-a procedat la scoaterea plaselor din apă, ocazie cu care s-a constatat că exista captură de pește în acestea.

În urma verificărilor, s-a stabilit faptul că lungimea totală a setcilor este de 485 metri, iar cantitatea de peste din speciile crap și babușcă, a fost predată unei societăți de profil.

În data 10 mai, în jurul orei 02.00, polițiștii de frontieră din cadrul Grupului de Nave Sulina, aflați în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu în zona de vest a Golfului Musura, au descoperit în apă plase de pescuit de pescuit din fir textil și multifilament, cu captură de pește în acestea.

În urma verificărilor, s-a stabilit faptul că lungimea totală a plaselor din fir textil este de 497 metri și de 136 metri a plaselor multifilament, iar cantitatea de 57 kilograme de peste, specia crap, a fost predată unei societăți de profil.

Și polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Tulcea, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe Brațul Sfântu Gheorghe – Canal Uzlina, în data de 10 mai, au oprit în juriul orei 23.30 o ambarcațiune în care se afla o persoană. La controlul acesteia au fost găsite unelte de pescuit, fără captură de pește. În urma verificărilor a rezultat faptul că persoana este cetățean român în vârstă de 21 ani, cu domiciliul în județul Tulcea și a declarat că intenționa să folosească pentru pescuit plasele în lungime totală de 360 metri.

În toate cele trei cauze au fost întocmite dosare penale pentru braconaj în perioada de prohibiție

Se fură… din codru! Transporturi ilicite de material lemnos depistate de autorități, 14 mai 2021 , Diana Vasilescu

În ziua de 13 mai a.c., polițiștii Secției de Poliție Rurală Valea Mare Pravăț au depistat un transport de material lemnos având documentele de însoțire cu valabilitatea expirată. Pornind de la acesta, polițiștii au verificat întregul circuit al lemnelor, fiind aplicate 3 amenzi în valoare totală de 17.000 de lei și a fost confiscată faptic și valoric cantitatea de aproape 70 de metri cubi de material lemnos.

În ziua de 13 mai a.c., în jurul orei 12:00, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Valea Mare Pravăț au depistat un bărbat de 42 de ani, din

70

Dragoslavele, care efectua transport de material lemnos cu un autocamion cu remorcă specializate, pe raza localității Albeștii de Muscel, documentul de însoțire al transportului de material lemnos având valabilitatea expirată.

Din verificări, s-a stabilit că valabilitatea avizului de însoțire emis în format electronic, era expirată din ziua de 13.05.2021, orele 03:55.Cantitatea de material lemnos transportată a fost evaluată de un specialist silvic, stabilindu-se că în autocamion și remorcă se aflau, în total, peste 35,5 metri cubi de material lemnos, esență rășinoase, material lemnos ce a fost confiscat.

În urma celor constatate, conducătorul ansamblului auto a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 6.000 de lei, conform Legii 171/2010 privind contravențiile silvice, iar materialul lemnos confiscat a fost predat reprezentanților Ocolului Silvic Câmpulung.

Polițiștii au continuat verificările, astfel constatând că o societate comercială cu obiect de activitate exploatarea de material lemnos cu sediul în comuna Albeștii de Muscel, destinatară a materialului lemnos, a implementat în aplicația SUMAL 2.0 cantitatea consemnată în documentele de însoțire, ca fiind recepționată, deși faptic, acest lucru nu fusese realizat.

Drept urmare, reprezentantul societății, respectiv un bărbat de 57 de ani, din aceeași localitate, a fost sancționat contravențional cu amendă de 6.000 de lei, conform Legii 171/2010, iar valoarea materialului lemnos, ce constituia diferență între stocul scriptic și cel faptic, respectiv 33,6 metri cubi, a fost confiscată.

Totodată, din verificări a mai reieșit că emitentul avizului de însoțire, respectiv un pădurar din cadrul Ocolului Silvic Aninoasa, nu a respectat prevederile legale la emiterea avizului de însoțire, fapt pentru care a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 5.000 de lei, conform Legii 171/2010.

***

În contextul operaționalizării aplicației SUMAL 2.0 privind controlul provenienței și trasabilității materialului lemnos, și al intrării în vigoare, la 31 ianuarie 2021, a prevederilor HG 497/ 25.06.2020, și a Ordinului 118/27.01.2021 privind obligațiile utilizatorilor SUMAL 2.0., activitățile de control al tăierii, transportului și deținerii de material lemnos sunt desfășurate de către polițiștii argeșeni în mod curent și vor continua în perioada următoare.

71

Reamintim că sancţiunile prevăzute de legislaţia din domeniul silvic sunt cuprinse între 1.000 şi 8.000 de lei pentru persoanele fizice care taie sau sustrag arbori, indiferent de forma pe proprietate a terenului de unde provin, iar deţinerea ori transportul de material lemnos fără forme legale de sancţionează cu amendă între 1.000 şi 15.000 de lei.

Totodată, pentru agenţii economici care deţin sau efectuează activități de expediere, transport, primire pentru depozitare, prelucrare ori de exploatare de material lemnos, amenzile sunt cuprinse între 1.000 și 15.000 de lei, cu măsuri complementare ce pot ajunge la suspendarea activității, iar pentru tăierea și sutragerea de arbori în cadrul exploatărilor forestiere de către operatori economici atestați, amenzile pot fi de la 8.000 până la 12.000 de lei, precum și retragerea atestatului care permite desfășurarea unor astfel de activități.

Tot din categoria măsurilor complementare, materialul lemnos tăiat, deţinut sau transportat ilegal se reţine în vederea stabilirii provenienţei şi/sau confiscă, iar în funcţie de împrejurările depistării, poate fi confiscat şi MIJLOCUL DE TRANSPORT şi uneltele folosite la tăierea materialului lemnos.

... citeste si partea a doua ...

72