Stiri 3 februarie 2021, a doua parte

Meat.Milk 2021: Dialog liber, rezultate concrete pentru toți, meatmilk , 3 februarie 2021

După cum am anunțat anterior, în zilele de 24 și 25 mai, în funcție de starea sanitară din România la acel moment, este planificată să aibă loc cea de-a zecea ediție a expo-conferinței internaționale Meat.Milk.

Având un caracter festiv, programul evenimentului va păstra principalele coordonate: prezentările de noutăți din piața cărnii și a lactatelor și dialogul cu reprezentanții autorităților și ai asociațiilor profesionale. Conform programului anunțat de origanizatorii de la agenția infoGROUP, ziua de 24 mai va debuta cu o ședință generală în care, în cele două părți ale sale, vor fi susținute prezentări de companii și comunicări tehnologice, de interes general. Ședința generală din dimineața zilei de 25 mai va fi rezervată oficialilor MADR, ANSVSA, ANPC, APIA, MI.

În după-amiaza zilei de 24 mai vor avea loc două dezbateri: FERMIERI-CARNE/LAPTEși PROCESATORI-CARNE/LAPTE, în care vor fi puse în analiză cele mai stringente aspecte ale momentului din cele două sectoare vizate. La dezbateri vor participa reprezentanți ai asociațiilor profesionale din domeniu. Ședința generală din dimineața zilei de 25 mai va fi rezervată oficialilor MADR, ANSVSA, ANPC, APIA, MI. Informații suplimentare pe site-ul meat-milk.ro/conferinta. Înscrieri, la office@infogroup.ro și la telefon 021.223.25.21.

Cei mai mari 10 producători de lactate = 66% din cota de piață din România By RO.aliment, February 3, 2021

Ponderea cotei de piaţă cumulate deţinute de cei mai importanţi zece jucători din sectorul de fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor este de 66%, arată un nou studiu realizat de Coface România.

Studiul a vizat datele financiare depuse pentru anul 2019 de către 494 de companii.

Cercetarea mai indică o evoluţie pozitivă a veniturilor în 2019, în creştere cu aproximativ 5% faţă de 2018, profitabilitatea aflându-se de asemenea într-o uşoară creştere. Totodată, aproximativ 34% dintre companii au înregistrat o pierdere netă la sfârşitul anului 2019, 18% dintre companii înregistrând o pierdere mai mare de 20%, 10% dintre ele având un profit peste 20%. Cele mai multe companii din cele analizate de Coface (62%) sunt încadrate drept companii cu un risc scăzut.

Coface enumeră amenințările industriei lactatelor

„Deşi acest sector beneficiază de un trend relativ constant, dat de tendinţele de consum ale populaţiei, există ameninţări de care jucătorii din piaţă ar trebui să ţină cont în strategiile viitoare. Structura de finanţare a activităţilor pentru aproape jumătate din companiile din sector (grad de îndatorare > 80% pentru 47% din firme, datoriile pe termen scurt reprezintă 100% în total datorii pentru 45% din companii) este o ameninţare care ar putea determina chiar ieşirea de pe piaţă a acestor companii. Creşterea importului de produse lactate reprezintă o presiune suplimentară, mai ales în contextul regulamentului Comisiei Europene nr. 775/2018 intrat în vigoare la 1 aprilie 2020 cu privire la etichetarea produselor alimentare. Astfel, dacă materia primă nu provine integral din România, pe etichetă nu va putea scrie ‘Produs în România’ şi va trebui să scrie ‘Produs în Uniunea Europeană’ ceea ce va face diferenţierea produselor mai dificilă pentru consumatori în ceea ce priveşte locul de producţie”, a declarat Nicoleta Marin, senior financial analyst, Coface România.

„Sectorul de fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor rămâne unul puternic polarizat, cu un grad ridicat de concentrare a jucătorilor, eşalonul superior fiind dominat de companii multinaţionale, cu o experienţă robustă şi o scalabilitate a întregului lanţ de producţie (achiziţie) materie primă – procesare – distribuţie care le permit să opereze în condiţii de marjă relativ redusă (single digit – o singură cifră). Marjele ‘single digit’, precum şi rentabilitatea capitalului investit (ROE) aflată în vecinătatea mediei locale (i.e. calculată pentru toate sectoarele interne), determină o continuă optimizare a capacităţilor de producţie locale, fapt vizibil de altfel şi în deciziile luate de către jucători de top în cursul anului 2020. În comparaţie cu sectoare de procesare adiacente, cum ar fi cel al procesării cărnii, volatilitatea preţului materiei prime a fost semnificativ mai redusă în tot cursul anului 2020 atât în plan intern cât şi european, controlul acestui cost direct rămânând prioritar pentru a opera sustenabil într-un sector cu o marjă atât de frugală. Integrarea pe verticală, optimizarea operaţiunilor de producţie şi respectiv procesare a laptelui, dezvoltarea vizibilităţii portofoliului de branduri, extinderea categoriilor de produse precum şi migrarea pieţei în zona de produse superior calitative (ex. bio) sunt vectori care vor domina evoluţiile acestui sector şi în cursul anului 2021”, a adăugat Bogdan Nichişoiu, Manager Rating, Coface România.

Datele oficiale, de la INS

Potrivit datelor INS, producţia de lapte şi produse din lapte a crescut în 2019, cea mai mare creştere fiind pentru laptele de consum (8%). Raportat la intervalul august 2019 – august 2020, din punct de vedere al cantităţii de lapte colectat spre procesare, cea mai mare cantitate a fost înregistrată în luna iunie 2020 şi anume 108.979 tone.

De asemenea, cantitatea de lapte brut importată de unităţile procesatoare a crescut cu 24.160 de tone (+28,2%), în perioada ianuarie – octombrie 2020 faţă de acelaşi interval din 2019. În ceea ce priveşte produsele lactate obţinute, pentru acelaşi interval, s-au raportat creşteri ale producţiei la: unt cu 928 tone (+10,8%), lapte de consum cu 24.655 tone (+9,1%) şi brânzeturi cu 1.286 tone (+1,6%).

Cel puțin 12 milioane de motive pentru a începe azi promovarea online By RO.aliment, February 3, 2021Trendul ascendent al oamenilor care își petrec timpul online a accelerat pe parcursul pandemiei, astfel că acum putem vorbi de 12.040.000 de utilizatori unici lunari din România pe Facebook, 12.000.000 pe YouTube și 5.364.860 pe TikTok.

Este o analiză realizată după centralizarea mai multor instrumente de monitorizare, iar datele legate și de alte rețele de socializare le puteți găsi aici.

Astfel, Facebook, YouTube și TikTok au cei mai mulți utilizatori unici pe lună din România. De aceea este esențial să comunicăm online, pe website-uri renumite pentru redarea corectă și completă a informațiilor, optimizate din punct de vedere SEO, ce au un public țintă loial.

Publicarea de conținut relevant într-o sursă de încredere și share-uirea acelui content perețelele de socializare, cu maximizarea impactului prin diversificarea canalelor media, vă aduce mai aproape de atingerea obiectivelor stabilite. Aveți cel puțin 12 milioane de utilizatori, care ar putea consuma conținutul (și alege produsele brandului pe care îl reprezentați) dacă plasați informația în surse de încredere, alegând subiecte de interes pentru publicul țintă setat.

www.roaliment.ro, cel mai bine indexat website adresat specialiștilor din industria alimentară și a suplimentelor alimentare din România

RO.aliment, platforma de informare corectă și completă pentru specialiști și consumatori deopotrivă, organizator de evenimente cu experți de talie internațională și națională și de caravane pentru încurajarea citirii ingredientelor de pe etichetele produselor alimentare, vă pune la dispoziție mai multe canale de amplificare a mesajului dvs:

1. Website-ul RO.aliment – peste 2000 de vizitatori unici pe zi

2. Newsletterul RO.aliment – 3350 de abonati

3. Grupul de Facebook RO.aliment, pagina de Instagram RO.aliment, contul de Linkedin – accesat in medie de 20.000 de specialisti din industria alimentara si a suplimentelor

Calitatea audienței care urmărește știrile publicate de noi sau participă la evenimentele RO.aliment este ideală pentru călătoria facilă spre partea de jos a pâlniei de vânzări, cu alte cuvinte spre semnarea contractului.

De ce să te promovezi în RO.aliment

Mesajul tău ajunge la publicul țintă | specialiștii din companiile din industria alimentară și a suplimentelor

Participarea mare datorită facilității de acces din toate colțurile tari | avantajul conferințelor online = nu mai pierd timp cu deplasarea și bani pentru cazare

Dacă ai o afacere în domeniu, poți câștiga notorietate și vizibilitate | promovarea logo-ului, articolele postate pe site-ul www.roaliment.ro, pagina Facebook, Instagram, Linkedin și grupurile de specialiști

Beneficiile Publicității și Sponsorizării | constituie o parte integrantă a mixului dumneavoastră de marketing care furnizează un amestec unic de branding și poziționare

Participarea ONLINE poate duce la o creștere semnificativă a audienței Promovarea companiei continuă fără niciun efort sau buget în plus pentru dvs. și după publicarea articolului | Amplificați conținutul pe rețelele de socializare, intern, în rândul investitorilor sau către retail

Pentru o oferta generala sau personalizata, te asteptam sa trimiti un email la office@roaliment.ro, sau ne poti contacta telefonic la:

· +40 744 162 991 – Claudia Ana Bocean – Managing Partner

· +40727 001 904 – Elena Dumitru – Account Manager

· +40 771 677 218 – Teodora Nuta – Account Manager

· +40 730 336 794 – Marius Musat – Account Manager

· +40 726 583 612 – Dr. Liviu Panta

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAGrafic ZF: Evoluţia ponderii cheltuielilor pentru hoteluri, cafenele şi restaurante

Guvernul trece la măsuri dure! Restaurantele, la un pas de a fi iar închise, Iulia Moise 3 februarie 2021, Premierul Florin Cîțu a declarat că restaurantele, cluburile și barurile care nu care nu respectă restricțiile vor fi închise imediat.

Miercuri, în ședința de Guvern, premierul Florin Cîțu a declarat că acele restaurante, cluburi și baruri care nu care nu respectă restricțiile vor fi închise imediat. Premierul a anunțat că că va fi elaborat un act normativ care prevede suspendarea activităţii pentru operatorii economici care încalcă regulile. Înaintea şedinţei de guvern de miercuri a avut loc o reuniune a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

„În hotărârea de astăzi a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a apărut un lucru nou. Este o propunere pentru elaborarea unui act normativ prin care să fie instituită o măsură complementară a suspendării activităţii, pe o perioadă determinată, pentru operatorii economici care nu respectă măsurile de prevenire şi combatere a răspândirii COVID -19”, a declarat premierul Florin Cîțu

Premierul Florin Cîțu anunță că acele baruri, restaurante și cluburi care nu respectă restricțiile vor fi închise

„Au fost multe discuţii în momentul în care am relaxat condiţiile pentru anumiţi operatori economici, din păcate, chiar dacă unele restricţii au rămas în vigoare, vedem foarte mulţi operatori economici care nu respectă aceste restricţii. Această propunere vine exact după aceste observaţii pe care le-am avut în ultima perioadă, pentru un act normativ care să reglementeze această situaţie cu suspendarea activităţii pe o perioadă determinată. Şi vor fi mai multe propuneri”, a declarat Cîţu într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

Vineri, 22 ianuarie, Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă a decis ca restaurantele, barurile, cafenelele, teatrele, cinematografele şi sălile de jocuri de noroc din Bucureşti se vor redeschide, dar doar la 30% din capacitate.

În urmă cu o săptămână, Organizația Mondială a Sănătății avertizeaza țările europene că relaxarea restricțiilor este prematură.

„Trebuie să avem răbdare, va lua timp să vaccinăm. Am învăţat lecţii aspre – deschiderea şi închiderea, apoi redeschiderea rapidă a societăților este o proastă strategie”, declarat Directorul pentru Europa al OMS, Hans Kluge.

Murad: HoReCa avut pierderi de peste 7 miliarde euro. Când ne cer bani, în două zile legea e aplicabilă. Când să ne sprijine, normele durează un an 3 februarie 2021, 18:04 de Elena Deacu Murad: HoReCa avut pierderi de peste 7 miliarde euro. Când ne cer bani, în două zile legea e aplicabilă. Când să ne sprijine, normele durează un an Mohammad Murad FOTO Facebook Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismului Românesc (FPTR), a declarat miercuri că industria hotelurilor şi restaurantelor a înregistrat pierderi de peste 7 miliarde euro de la începutul pandemiei, dar că nu a primit niciun sprijin de la Guvern, deşi au existat multe discuţii în acest sens.

În opinia sa, industria HoReCa nu a mai trecut prin această situaţie de 50 de ani de când există ea. „Pierderi constatate până acum sunt de peste 7 miliarde euro la nivel de industrie hotelieră şi HoReCa, deci restaurante şi hoteluri, plus anexele lor, vorbim de 7 miliarde euro care erau sumele încasate în 2019 şi impozitul aferent acelei sume era calculat de noi la peste 1,5 miliarde euro către stat”, a spus Mohammad Murad, în cadrul unei conferinţe de presă. Preşedintele FPTR spune că nu a primit niciun sprijin de la Guvern şi că au existat foarte multe discuţii „fără valoare”.

„Ce mă miră pe mine e că, atunci când apare câte o ordonanţă sau o lege prin care ne cer nouă bani, în două zile e aplicabilă legea respectivă. Dar când apare o lege în care să ne vină în sprijin, normele de aplicare durează şi un an şi doi şi trei şi nu ştii dacă mai apare vreodată. Cred că acest mod de a lucra, de a aborda sectorul economic, este greşit total”, a mai spus Murad. În opinia sa, un bugetar a fost mult mai puţin afectat decât orice alt angajat din mediul privat. „Cerem 5% din taxele şi impozitele plătite pe ultimii zece ani de zile, din 2010 până în 2020, să ne dea un sprijin nu pentru a mări averea, ci pentru a continua mai departe. Cum vă explicaţi că o firmă care o vechime de 15 ani şi nu a avut probleme cu legea acum e nevoită să închidă? De vină e statul că nu intervine, aşa cum a intervenit în alte industrii şi a virat banii în 24 de ore”, spune preşedintele FPTR. El afirmă că ceea ce ţine în viaţă firmele este faptul că încă nu există presiune din partea băncilor. „Unul din două hoteluri din oraşe au probleme cu băncile”, a adăugat el.

Investitorii din industria hotelieră şi de turism cer guvernului amânarea ratelor la bănci pe o perioadă de 18 luni, faţă de 9 cât este acum 03.02.2021, 18:16 74

Mohammad Murad a solicitat miercuri guvernului o serie de măsuri de sprijin pentru turism şi hoteluri, având în vedere că pierderile de anul trecut se ridică la 7 mld. euro. El a cerut ca amânarea ratelor la bancă să fie extinsă la o perioadă de 18 luni, faţă de 9 luni cât este perioada maximă aprobată de guvern.

”Industria hotelieră şi HoReCa nu a mai avut această situaţie de 50 de ani. Pierderile până acum constatate sunt peste 7 mld. euro la nivel de industrie hotelieră, restaurante şi hoteluri. Vorbim de 7 mld. euro care erau sumele încasate în 2019 şi impozitul aferent acelor sume era calculat de noi la peste 1,5 mld. euro”, a spus Mohammad Murad într-o conferinţă de presă. 

Mohammad Murad s-a declarat nemulţumit de modul în care guvernul Orban a gestionat situaţia din pandemie, susţinând că sprijinul promis în repetate rânduri de premier nu a apărut, iar măsurile concrete au rămas la nivel de declaraţii. 

Se anunţă dezastrul din turism: 15.000 de unităţi de cazare şi restaurante nu se vor mai deschide niciodată Miruna Diaconu 03.02.2021, Patronii din industria de turism şi HoReCa spun că primesc doar promisiuni, dar acestea nu sunt puse şi în practică.

Industria turismului şi HoReCa se află într-unul dintre cele mai dificile momente din ultimii ani, iar multe întreprinderi din acest sector economic riscă falimentul. Circa 15.000 de unităţi de cazare şi restaurante îşi vor închide definitiv pentru turişti.

„Ce se întâmplă din punct de vedere al antreprenorilor, din 40.000 de unităţi care funcţionează în ţară, probabil aproape 15.000 nu se vor mai deschide niciodată, adică 13.000 de antreprenori nu vor mai avea afaceri care să aibă angajaţi  şi care să livreze taxe şi impozite în această ţară”, spune Daniel Mischie, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc, la care au participat şi alte organizaţii patronale din turism pentru a face un apel către autorităţi pentru sprijinirea industriei.

Cel mai afectat sector al businessului este cel de business, care se luptă cu greu să supravieţuiască având în vedere că în marile oraşe hotelurile au un grad mediu de ocupare de 20%, un nivel la care hotelierilor le este destul de dificil să menţină businessul în picioare.

„Hotelurile din oraşe sunt cele mai afectate, acolo unde gradul mediu de ocupare nu a depăşit 20%, iar 20% deja înseamnă pierdere fără discuţie, nu are cum să ţină businessul în picioare mai departe, are nevoie de un grad de ocupare de minim 35-40%, altfel pierde mii şi zecii de mii de euro”, spune Mohammad Murad, preşedintele FPTR.

Reprezentanţii patronatelor din turismul românesc au spus în cadrul conferinţei de presă că au existat multe promisiuni din partea atuorităţilor cu privire la sprijinul pentru această industrie, dar lucrurile nu s-au concretizat încă.

Guvernul a adoptat măsura pentru acordarea de sprijin financiar pentru companiile din domeniul turismului, adică structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată de criza pandemică, vor primi sub forma unor granturi 20% din scăderea cifrei de afaceri din 2020 raportat la 2019. În ordonanţa de urgenţă care reglementează această măsură de sprijin, este prevăzut faptul că întreprinderile vor primii banii abia în vara acestui an, ceea ce înseamnă că ar fi prea târziu pentru multe întreprinderi din industrie.

Cât câştigă un angajat din fabricile de mase plastice: aproape 3.500 de lei, în creştere cu peste 130% în ultimul deceniu. Un operator de producţie de anvelope câştigă un salariu net de circa 2.600 de lei lunar, iar un operator de prelucrare de cauciuc are un venit lunar net de circa 1.900 de lei, Ramona Cornea 03.02.2021,

♦ Circa 63.800 de angajaţi lucrau în fabricile de produse de cauciuc şi de mase plastice în noiembrie 2020, în creştere cu 25.100 în ultimii 10 ani.

Un angajat din fabricile de produse de cauciuc şi de mase plastice câştiga un salariu lunar mediu net de aproape 3.500 de lei în noiembrie 2020, cu peste 8% mai mult  comparativ cu aceeaşi lună a anului 2019, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ultimul deceniu, salariile angajaţilor din această industrie au crescut cu circa 133%, de la 1.485 de lei în noiembrie 2011.

În noiembrie 2020, numărul angajaţilor din companiile care se ocupă cu prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice era de 63.800, în creştere cu circa 25.100 în ultimii 10 ani, de la 38.700 de angajaţi în noiembrie 2011, conform statisticilor de la INS.

Afaceri de la zero. Alexandru Marin deţine două cafenele în Bucureşti sub brandul Hipster Coffee, iar anul acesta va deschide un magazin online şi aşteaptă afaceri de un milion de lei, 03.02.2021, , Miruna Diaconu https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-alexandru-marin-detine-doua-cafenele-in-bucuresti-19896629

♦ Povestea businessului cu cafea a început în 2017 din dorinţa antreprenorului de a le oferi oamenilor cafea de specialitate ♦ La începutul anului trecut existau patru cafenele Hipster Coffee, dar pandemia l-a determinat pe Alexandru Marin să închidă două dintre acestea.

Alexandru Marin deţine două cafenele în Bucureşti sub brandul Hipster Coffee, un business început în 2017 din dorinţa antreprenorului de a le oferi oamenilor cafea de specialitate, iar anul acesta aşteaptă afaceri de 1 milion lei. După creşterea semnificativă a comerţului online, antreprenorul a luat decizia de a-şi deschide un magazin online de unde oamenii îşi pot cumpăra tot ce au nevoie pentru a-şi putea face o cafea de specialitate.

„Piaţa de online a crescut foarte mult în ultima perioadă, în momentul actual lucrăm la un site unde avem absolut tot ce ţine de cafea. Produsele nu sunt în cafenele, ci doar pe site, urmează să le implementăm, dar vrem prima oară să dăm drumul la partea de online, să primim feedbackul clienţilor ca de acolo să ştim cum continuăm mai departe. După ce terminăm cu partea de online, vrem să mergem pe partea de distribuţie“, spune Alexandru Marin, proprietarul Hipster Coffee.

Pandemia a afectat considerabil afacerile Hipster Coffee, astfel că la începutul anului trecut existau patru cafenele sub acest brand, ulterior, antreprenorul fiind nevoit să închidă două dintre acestea. Până când lucrurile nu îşi vor mai reveni, Alexandru Marin spune că nu  se gândeşte să mai deschidă vreo cafenea, dorind să se concentreze pe partea de online. Investiţia în magazinul online a ajuns la circa 20.000 euro.

„Eu când am început businessul cu cafeneaua am întâmpinat o problemă, nu puteam să îmi iau tot ce am nevoie pentru cafenea dintr-un singur loc. Eram nevoit să apelez la 4-5 furnizori, iar unele lucruri trebuia să merg să le cumpăr din magazine. Acest lucru mi-a dat impresia că oamenii şi-ar dori să poată lua tot ce au nevoie dintr-un loc“, precizează Alexandru Marin.

Antreprenorul este de părere că piaţa cafelei de specialitate s-a schimbat semnificativ în ultimii ani atât din perspectiva consumatorilor, oamenii au început să aibă mai multe cunoştinţe cu privire la ceea ce înseamnă cafeaua de specialitate. Pe de altă parte, numărul business-urilor cu cafea de specialitate a crescut considerabil în ultimii ani. Totodată, pandemia a dat peste cap planurile businessului Hipster Coffee.

„Planul nostru era să deschidem până în 2022 undeva la 15-20 de cafenele, acesta era planul în 2018, dar pandemia cumva ne-a afectat pe toţi şi ne-a schimbat planurile, ne-a făcut să ne dorim mai mult de la noi şi să tragem puţin mai tare ca să putem trece peste această perioadă grea, dar după ce se va termina pandemia, cu siguranţă vom deschide şi alte locaţii“, speră Alexandru Marin.

Anul trecut businessul a avut venituri de circa 300 mii lei, cu circa 50% mai puţin faţă de anul 2019, dar Alexandru Marin spune că banii câştigaţi îi reinvesteşte. Totuşi, anul trecut, antreprenorul a găsit înţelegere şi din partea partenerilor astfel încât să reducă din chirii, să amâne plata ratelor. Pentru anul acesta, antreprenorul aşteaptă afaceri de circa 1 milion lei.

„Piaţa cafelei de specialitate nu este saturată şi nu va fi mulţi ani de acum înainte, sunt oameni tineri care vor mai mult de la viaţă. Pentru mine e pasiune, iar eu o împărtăşesc cu câteva sute de oameni pe zi şi ei au început să înţeleagă ca un lucru de calitate dacă e făcut cu pasiune o să îşi ofere o satisfacţie mai mare“, adaugă Alexandru Marin.

Un atuu al businessului deţinut de Alexandru Marin este faptul că sunt reprezentanţi legali al La Spaziale, o companie de espressoare din Italia. „Noi avem acoperire naţională la tot ce ţine de partea de espressoare, asistenţă, piese de schimb, venim cu lucruri foarte solide ca să putem susţine business-ul pe partea de online şi de distribuţie“.

Investiţi în România! Cristian Cornea, Can-Pack România: Piaţa dozelor de aluminiu continuă să crească. Vrem să cumpărăm materia primă de pe plan local, dar Alro nu produce 03.02.2021, , Bogdan Alecu https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-cristian-cornea-can-pack-romania-piata-dozelor-19897169

Producţia de doze de aluminiu, de recipiente din aluminiu pentru băuturi răcoritoare sau alcoolice este în creştere pe măsură ce piaţa acestora creşte tot mai mult, iar avansul poate atrage şi investiţii în sectorul materiei prime, al livrării de foaie de aluminiu necesară producţiei de recipiente.

Can-Pack, unul dintre cei mai mari jucători cu capital polonez de pe piaţa locală, vinde circa 80% din ambalajele de aluminiu în România, iar restul în străinătate, cota exporturilor scăzând, faţă de 40% în anul anterior datorită creşterii pieţei interne.

Cristian Cornea, directorul general al Can-Pack România, singura unitate de pe piaţa locală în care se produc ambalaje metalice de bere şi suc, spune că trebuie să importe materia primă din alte ţări europene, în condiţiile în care Alro Slatina nu livrează astfel de tablă de aluminiu, de 0,25 mm grosime. Spre comparaţie, nici combinatul de la Galaţi nu livrează tablă de oţel pentru uzinele auto din România, decât pentru anumite componente de interior.

„Materia primă o cumpărăm de la câteva combinate din Europa, materia primă are un sfert de milimetru grosime. Au fost discuţii în trecut cu Alro Slatina, dar nu s-au finalizat. În general cumpărăm din Franţa sau Grecia. În proporţie foarte mare materia provine din aluminiu reciclat. Nu am mai discutat de ceva vreme cu Alro Slatina. Nu este exclus, nu este imposibil să cumpărăm din România. Vorbim de un produs standardizat, iar tabla de aluminiu pe care o folosim noi este folosită peste tot. Dar au nevoie să facă investiţii pentru a produce“, a spus Cristian Cornea în cadrul emisiunii „Investiţi în România!“ realizată de ZF alături de CEC Bank.

El conduce o companie cu afaceri de 116 mil. euro în 2019 (ultimele date disponibile). Fabrica de ambalaje metalice situată pe şoseaua Berceni din Capitală livrează pentru producători de bere precum Heineken, Ursus Breweries, Bergenbier şi URBB (Tuborg).

Compania a finalizat în 2018 o investiţie de 50 de milioane de euro prin care capacitatea de producţie a ajuns la 1,6 miliarde de doze anual, faţă de aproape 950 de milioane de doze înainte, conform datelor furnizate anterior de companie. „Can-Pack este singurul producător de doze de aluminiu din România, iar din 2005 când am pornit investiţia am investit 100 mil. euro în etape, ajungând la o producţie anuală de 1,6 miliarde de doze de aluminiu anual cu ajutorul a 300 de angajaţi“, a explicat Cristian Cornea. În România, consumul de bere la doză reprezintă circa 20% din volumul total, în timp ce PET-ul are o pondere de circa 50%, conform ultimelor date.

„Anul trecut am comercializat întreaga capacitate. Exportul este flexibil, iar anul trecut este primul în care am împins exporturile spre 20% deoarece a crescut cererea locală, mai ales pe segmentul de bere. În România 19% din bere este vândută la doză de aluminiu, iar în Europa sunt ţări cu 80%, iar media este de 40%“, a spus directorul companiei.

Principala problemă a companiei o reprezintă introducerea sistemului de depozit pentru ambalaje de băuturi, de 50 de bani per unitate, sistem care ar avantaja sticlele mari din PET în detrimentul dozelor mici.

„Nu avem o problema cu acest sistem, considerăm că este cel mai bun lucru care se poate întâmpla din punct de vedere al reciclării şi protecţiei mediului. Avem însă o problema majoră cu stabilirea unei taxe unice pt orice dimensiune a acestor ambalaje, am înţeles că din considerente de simplitate. Nu am avut succes în a convinge Ministerul Mediului în cadrul amplelor dezbateri publice despre poziţionarea eronată a acestei garanţii la nivelul de 50 de bani pe ambalaj, aşa că nu putem decât să urmărim ce se va întâmplă“, a explicat directorul.

Can-Pack România în cifre ► 50 mil. euro investiţie în 2018 pentru a creşte capacitatea de la 950 mil. doze la 1,6 mld. doze annual ► 300 de angajaţi ► 116,5 mil. euro cifră de afaceri în 2019

Statul modifică schema de ajutor pentru restaurante. Claudiu Năsui promite că banii vin mai repede, Bogdan Neagu , Sebastian Rotaru , 02 Feb 2021 - 06:05

Guvernul modifică o schemă de ajutor pentru industria ospitalității pentru a grăbi acordarea fondurilor pentru hoteluri, restaurante, baruri sau agenții de turism, care au fost afectate de pandemia de COVID-19.

La finalul anului trecut, guvernul a adoptat o ordonanță de urgență (224/2020) pentru compensarea parțială a pierderilor suferite de companiile din industria ospitalității din cauza pandemiei. Restaurantele, pensiunile, hotelurile, agențiile de turism și alte astfel de firme vor primi granturi reprezentând 20% din diferența între cifrele de afaceri realizate în 2020 și 2019.

Într-o discuție cu EURACTIV, ministrul economiei Claudiu Năsui a spus că guvernul se concentrează pe operaționalizarea măsurii de sprijin.

„Schema a fost adoptată deja, iar în momentul aplicării acesteia am constatat că sunt foarte multe lucruri pe care le-am putea schimba pentru a face implementarea cât mai rapidă, cât mai automatizată, să nu mai dureze mult timp, să folosim experiența pe care o avem de la schemele de ajutor de stat de la IMM Recover - măsurile 1, 2, 3 - pentru a o îmbunătăți pe aceasta și pentru a vedea unde s-au blocat lucrurile înainte”, a spus Năsui pentru EURACTIV.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a lansat în dezbatere publică o nouă variantă de OUG pentru a operaționaliza schema, a adăugat ministrul.

Năsui estimează că schemele cu 20% vor ajunge mai repede de vara lui 2021.

Vezi și Restaurantele s-au redeschis în București, dar încă așteaptă sprijinul de la Guvern

Însă pentru multe firme chiar și mai devreme tot este prea târziu după un an în care au avut mare parte din activitate blocată.

Industria ospitalității vrea să creeze un produs de finanțare bancară prin care operatorii să își poată finanța creanța pe care o are statul la ei. „Nevoia de lichidități este enormă și aceasta ar fi o soluție foarte rezonabilă”, a spus pentru EURACTIV Răzvan Crișan, membru în consiliul de administrație al HORA, asociația patronală din sectorul ospitalității.

Industria așteaptă și alte măsuri de sprijin, care să susțină redeschiderea, mai ales că statul s-a mișcat extrem de lent în plata ajutoarelor promise.

Întrebat despre măsuri cum ar fi investiții în soluții inovatoare, digitale, sau măsuri pentru asigurarea dezinfectării interioarelor pentru industria HORECA, Năsui a spus: „Speranța noastră este că vaccinarea va decurge cât mai bine și că vom trece peste această epidemie, iar atunci nu o să mai fie nevoie în viitor de alte măsuri de susținere. În măsura în care aceste lucruri nu se întâmplă și pandemia continuă mult timp, vom relua măsuri active de sprijinire a sectorului.

Ministrul economiei a spus că sunt discuții la nivelul guvernului, dar și cu patronatele pe tema altor măsuri de sprijin.

„În ceea ce privește soluțiile, avem deja discuții inclusiv cu colegii din Guvern, dar și cu mediul de afaceri. Vrem să vedem ce ne propun și ei și modalitățile de a face aceste redeschideri mai ușoare sau măcar de a trăi cu virusul”, a precizat Claudiu Năsui.

Reprezentantul HORA amintește că și Comisia Europeană vorbește despre necesitatea unor noi măsuri de ajutor pentru companii, în contextul prelungirii pandemiei. În definitiv, efectele asupra industriei nu s-au oprit la 1 ianuarie, astfel că și în 2021 va fi nevoie de compensații pentru companiile care și-au redus drastic activitatea din cauza pandemiei.

De o săptămână, restaurantele și celelalte localuri din București pot funcționa la 30% din capacitate la interior, dar ar putea fi din nou obligate să-și închidă porțile dacă situația epidemiologică se înrăutățește.

„O să mergem pe ceea ce ne spun epidemiologii”, a răspuns Claudiu Năsui, întrebat fiind dacă restaurantele, barurile și cafenelele ar putea fi închise din nou. „Dacă spun că trebuie măsuri de siguranță, atunci le vom lua. Personal îmi doresc să fie cât mai mult deschisă toată industria, dar sănătatea trebuie pusă pe primul loc”, a punctat ministrul.

Însă autoritățile nu se vor grăbi să reînchidă din nou economia, care ar necesita noi măsuri de sprijin pentru companii.

„Atunci ne gândim la noi măsuri ca să le ajutăm, dar sper să avem portițe prin care să rămână deschise, totul cu respectarea sănătății oamenilor”, a conchis Claudiu Năsui.

Mischie (HORA): Dăm în judecată anumite entități ale statului , De Food Biz La feb. 3, 2021

Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) a iniţiat procedura legală pentru a da în judecată autorităţile pentru restricţionarea activităţii şi lipsa despăgubirilor, a declarat, miercuri, Daniel Mischie, preşedintele organizaţiei, într-o conferinţă de presă.

“HORA a iniţiat procedura legală prin care vrem să dăm în judecată autorităţile şi urmăm procedura cu o casă de avocatură, în special pentru restricţionarea activităţii. Analizăm ce înseamnă acei 20% (ajutorul care urmează să se acorde beneficiarilor din domeniul turismului sub forma unor granturi în vederea acoperirii parţiale a pierderii din cifra de afaceri sau din rulaj – n. r.) comparativ cu faptul că noi dorim să dăm în judecată autorităţile, şi mă refer la autorităţile centrale. Şi am început cu Prefectura şi continuăm cu Guvernul. Este un parcurs anevoios, după cum ştiţi, din punct de vedere juridic, dar noi am demarat procesul de a da în judecată anumite entităţi pentru restricţionarea activităţii şi lipsa despăgubirilor în acest sens”, a spus Mischie.

El a subliniat că, în principal, HORA va acţiona în judecată Prefectura, care a pus în practică ceea ce a hotărât Guvernul, după care se va îndrepta împotriva Guvernului.

“Ne îndreptăm împotriva legii date de Guvern, după care despăgubirile le vom cere de la Ministerul Finanţelor. Noi facem o acţiune în toată ţara (…) Noi de ce suferim azi? În momentul în care m-ai închis, deşi respect toate regulile pe care tu le-ai pus, eu cred că tu trebuie să mă despăgubeşti. Noi nu avem nevoie azi de implicarea statului dacă statul ne lasă să funcţionăm, dar dacă statul vrea să rezolve criza sanitară prin închiderea industriei, atunci trebuie să despăgubească o anumită industrie. Nu este nicio problemă. Înţelegem că este o problemă sanitară, înţelegem să închidem sau să funcţionăm restricţionat, dar nu putem să plătim tot noi pentru asta. Statul trebuie să plătească pentru asta”, a afirmat preşedintele HORA.

Acesta a adăugat că statul are posibilitatea să se împrumute şi să recupereze bani din bugetul Uniunii Europene, deci trebuie doar să vrea. Continuarea articolului pe Agerpres.ro

După McMici, McNoodles și McLobster, acum a apărut și McPlant By RO.aliment, February 3, 2021 Lanțul de restaurante de tip fast-food McDonald’s a lansat un nou burger – McPlant – în Danemarca și Suedia, informează Mediafax, citând Bloomberg.

În Suedia, produsul va putea fi cumpărat până pe 14 martie, iar în Danemarca până la data de 12 aprilie.

Aceste două țări au fost alese ca piețe de testare pentru noul produs, pentru a observa interesul clienților pentru produsele alternative, înainte de a introduce McPlant în mai multe locații.

Procesul a început în anumite locaţii în ianuarie, a declarat luni compania din Chicago.

Burgerul McPlant conține brânză, salată verde, roşii, murături, ceapă, maioneză, muştar şi ketchup. Produsul este gătit pe acelaşi grătar ca şi burgerii de carne de vită, a spus compania, prezentând o problemă pentru cei care urmează o dietă vegană.

Burger King, deţinut de Restaurant Brands International Inc., s-a confruntat cu aceeaşi provocare în 2019, cu burgerii săi pe bază de soia gătiţi pe acelaşi aparat cu carnea de vită şi de pui. Alte lanţuri au procedat la fel, dar permit adesea clienţilor să solicite un alt grătar sau un cuptor cu microunde.

De ce au ales statele nordice

Scandinavia este o piaţă cheie pentru alimentele de origine vegetală, cărora companiile le au acordat prioritate. În 2018, Unilever a început să vândă îngheţate vegane Magnum în Suedia şi Finlanda.

Directorul executiv al McDonald’s, Chris Kempczinski, a numit alimentele pe bază de plante „o tendinţă continuă a consumatorilor”. Compania va fi „flexibilă” cu McPlant, care ar putea fi vândută ca burger, pui sau sandwich pentru micul dejun, a spus el.

DIVERSEEXCLUSIV Surse: Miliardarul Ioan Niculae s-a întors de la Milano, dar refuză să-și plătească angajații, Carmen Dumitrescu Miliardarul Ioan Niculae, care riscă aproximativ 17 ani de închisoare în dosarul de corupție și evaziune fiscală, al cărui protagonist este, a fost plecat pentru o vreme la Milano, în vederea urmării unui tratament medical. Angajații acestuia susțin, însă, că patronul lor s-a întors în România, însă nu face nimic pentru a rezolva problema angajaților lui, care protestează zilnic, de la începutul acestei săptămâni.

Niculae are un proces important, ajuns la ultimul său termen, privitor la fapte de corupție și evaziune fiscală. Procurorii DNA au documentat nu doar o presupusă cumpărare de influență, ci și faptul că miliardarul ar fi încercat să obțină la comandă o hotărâre de Guvern care să îi favorizeze afacerile cu îngrășăminte chimice. Totul a dus la un prejudiciu care se ridică la zeci de milioane de lei. Niculae a lipsit, însă, de la proces, pe motiv că ar urma un tratament medical în Italia, după ce acesta s-a infectat cu noul coronavirus și s-a aflat vreme de mai multe zile într-o stare de sănătate destul de problematică.

Acum, angajații lui de la Combinatul Chimic “Donau Chem” susțin că patronul lor s-a întors de câteva zile în România și că știe despre toate problemele pe care subordonații lui le au în ultima perioadă. Cu toate acestea, el refuză să le plătească salariile restante. Există, totuși, posibilitatea ca el să se prezinte la solicitarea Prefecturii Teleorman, în Comisia de Dialog Social, la care este invitat pentru data de 9 februarie. Până atunci, însă, angajații lui și-au asumat greva ca program zilnic.

Muncitorii de la Combinatul lui Ioan Niculae cer sprijinul Prefecturii Teleorman și anunță că intră în greva foamei, Carmen Dumitrescu Protestele de la Combinatul Chimic “Donau Chem”, patronat de miliardarul Ioan Niculae, dau acum bătăi de cap autorităților județene din Teleorman. ITM, Garda de Mediu și Direcția de Sănătate Publică au făcut controale la fața locului, iar salariații s-au întâlnit cu prefectul județului, Liviu Dumitrașcu, pentru a solicita sprijin.

Lucrurile se complică la Combinatul Chimic “Donau Chem”, unde sute de oameni protestează de mai multe zile. Ei susțin că situația a devenit de mai multă vreme intolerabilă. Nemulțumirile sunt deja foarte mari, pentru că muncitorii n-au mai fost plătiți de la începutul lunii noiembrie. În plus, ei spun că în timpul pandemiei n-au fost protejați în niciun fel de către conducere, chiar dacă mai mulți angajați s-au îmbolnăvit.

Marți, conducerea combinatului și-a dat demisia în bloc, astfel că toate controalele demarate de instituțiile județene nu au avut niciun impact. Cu toate acestea, atât Garda de Mediu, cât și Direcția de Sănătate Publică susțin că muncitorii au perfectă dreptate să fie nemulțumiți, că acolo se întâmplă de mai mult timp nereguli grave și că sunt necesare sancțiuni. ITM Teleorman urmează să-l convoace la o discuție pe patronul combinatului, pentru a explica niște nereguli identificate pe linia respectării contractului colectiv de muncă.

Prefectul județului Teleorman s-a întâlnit cu reprezentanții muncitorilor de la Combinat

În tot acest timp, oamenii au ajuns la disperare și au decis că vor intra în greva foamei, motiv pentru care și-au anunțat oficial demersul încă din cursul zilei de miercuri. Niște reprezentanți ai lor au ajuns astăzi și la Prefectura Teleorman, unde au purtat o discuție cu prefectul Liviu Dumitrașcu, pe tema neregulilor de la Combinat.

L-am contactat și noi pe Liviu Dumitrașcu și acesta a admis că situația muncitorilor este foarte gravă și problemele sunt foarte vechi.

“Au fost astăzi la Prefectură niște reprezentanți ai salariaților care au venit cu o listă de solicitări, legate de salariile restante, au spus le lipsesc echipamentele de protecție, că aceste condiții de muncă sunt inadaptate, că lipsește apa caldă și căldura, că sunt condiții de muncă periculoase, că lipsesc măsurile de protecție în privința Covid-19, mai ales că au avut mai multe cazuri confirmate. În urma discuției a reieșit că există și o problemă legată de depozitarea unor mari cantități de amoniu, depozitate necorespunzător. În urma informării pe care am primit-o luni, când a început greva, s-au dus în control cei de la ITM, DSP și Garda de Mediu. În urma discuției de astăzi, a reieșit faptul că Donau Chem este în insolvență, au un executor judiciar și astăzi mi s-a făcut și o solicitare pentru întrunirea Comisiei pentru Dialog Social, comisie pe care am programat-o pe 9 februarie, la care vom invita atât pe reprezentanții firmei care se ocupă cu insolvența combinatului, cât și pe cei de la Donau Chem. Astăzi nu au avut cu cine să ia legătura acolo, pentru că nu era decât o firmă de pază care a interzis accesului celor plecați în control. Înțeleg că directorii și-au dat demisia. Dar eu voi face o adresă patronatului de a participa la Comisia de Dialog Social. Încercăm să dezamorsăm situația” , a declarat Liviu Dumitrașcu, prefectul județului Teleorman, pentru PressHub.

Lucrurile par, însă, a se prelungi prea mult, iar muncitorii nu mai au răbdare. De mâine, o parte din ei au anunțat oficial intrarea în greva foamei.

GLOBAL

Pepsi, parteneriat cu Beyond Meat, unul dintre cei mai mari producători de carne artificială, pentru snackuri și băuturi pe bază de plante, Angela Alexandru, 02 Feb 2021 - Știri și Noutăți

Beyond Meat, producător de carne din proteină vegetală, și PepsiCo, unul dintre cei mai mari producători de băuturi răcoritoare din lume, anunță semnarea unui parteneriat. În baza acestuia vor fi lansate pe piață o serie de produse pe bază de plante, pe segmentele de băuturi și snackuri, sub brandul The PLANeT. Beyond Meat, companie specializată în producerea de carne artificială, și PepsiCo, gigantul de băuturi și gustări, vor crea, produce și vinde snack-uri și băuturi folosind înlocuitori pe bază de plante, titrează Retail Detail. Cele două companii au format un parteneriat sub care se va lansa un nou brand, respectiv The PLANeT.

Noua asociere îi va permite lui Beyond Meat, nou intrat în industria alimentară, acces la expertiza în producție și de marketing a PepsiCo, pentru a dezvolta noi produse.

De cealaltă parte, PepsiCo își va mări investițiile în produsele pe bază de plante, care devin din ce în ce mai importante la nivel global, în timp ce colaborează cu unul dintre jucătorii de top de pe piața de înlocuire a cărnii.

Totodată, parteneriatul va ajuta compania PepsiCo să își atingă obiectivele de sustenabilitate. De exemplu, de curând PepsiCo a introdus ambalaje din plastic reciclat rPET, inclusiv pe piața locală. Anul trecut, aceasta a semnat acordul Organizației Națiunilor Unite, angajându-se să reducă emisiile de dioxid de carbon. Un raport al ONU din 2019 a arătat că sistemul alimentar este responsabil pentru 37% din emisiile de gaze cu efect de seră. În ultimii ani, PepsiCo a încercat, de asemenea, să reducă cantitatea de zahăr din produsele sale și să adauge gustări și băuturi mai sănătoase în portofoliul său.

Momentan nu se cunosc detaliile financiare ale parteneriatului. Beyond Meat are deja colaborări încheiate cu McDonald’s, Taco Bell şi alte nume mari și se impune în piața mondială a cărnii artificiale.

CITEȘTE și interviul cu Adrian Lăcătuș, Senior Commercial Director PepsiCo pentru Balcanii de Est, despre extinderea în eCommerce și sustenabilitate.

PepsiCo este una dintre cele mai mari companii din lume în segmentul alimentar și are sub umbrela sa peste 20 de mărci de produse (Pepsi, Lay’s, Mountain Dew, Gatorade, Tropicana, 7 Up, Doritos, Cheetos, Mirinda etc). Ca răspuns la schimbarea preferințelor consumatorilor, PepsiCo și-a dezvoltat segmentul afacerii cu produse pe bază de fructe, legume, cereale integrale și fibre compania achiziționând mărci suplimentare orientate spre sănătate. În pandemie, PepsiCo a vândut mai multe snack-uri și mai puține băuturi.

RetailZoom: Retailul modern internațional a atins în 2020 o creștere de 15% față de 2019, 03 Feb 2021 | de Simona Popa „În ciuda unui an atipic pentru retail, cu trafic redus în magazine și cu vânzări parțial mutate către online, comerțul modern a reinventat «proximitatea», a atras o parte din vânzările HoReCa, a pariat pe calitate și astfel a depășit în dinamică vânzările din 2019, creșterea fiind de 15%, creștere generală pentru categoriile monitorizate”, este concluzia Jurnalui de Vânzări realizat de RetailZoom pe timp de pandemie.

Datele culese de agenția de cercetare pe parcursul anului trecut arată însă că, pe univers comparabil (like-for-like), dinamica generală a fost de doar 8% raportat la 2019 pentru total FMCG.

„Anul 2020 a reușit să parcurgă câteva etape dificile în menținerea vânzărilor din retail pe plus și chiar ceva mai sus față de nivelul anului 2019, în ciuda reținerilor românilor de a mai face cumpărături cu aceeași relaxare ori impulsivitate specifică anilor anteriori”, se arată în raport.

Pe de altă parte, închiderea HoReCa și deschiderile de magazine (+356 vs 2019) au ajutat cu plus de valoare la această creștere. București și Ilfov rămân zonele ce contribuie  cel mai mult la creșterea vânzărilor în total FMCG (31%),  urmate de Constanța, Timiș, Cluj, Iași, Prahova, Dâmbovița, Brașov, Suceava.

Raportat la evoluția anuală la nivelul canalelor raportate, supermarketurile (+16,5%) au câștigat an de an (în ultimii trei ani) câte un punct procentual în dinamică față de celelalte formate de magazine, urmate îndeaproape de formatul convenience (14,5%) și abia apoi magazinele de format mare (+11,4%) cum sunt hypermarketurile și cele cash&carry.

În privința categoriilor de produse, cu excepția celor de îngrijire personală (+10,8%), ce au menținut per total nivelul de creștere înregistrat anul trecut, produsele alimentare (+14,7%) și cele de îngrijire a casei (+16,6%) au atins cea mai mare creștere în 2020 față de anii anteriori.

Dintre alimentele aflate în top, doar carnea și băuturile răcoritoare nu depășesc dinamica înregistrată cu un an înainte (2019 vs 2018), urmate de iaurt și biscuiți care de asemenea au suferit (aceste ultime categorii în descreștere sunt probabil efectul reducerii substanțiale a ocaziilor de consum „on the go”).

Sectorul de îngrijire personală a fost cel mai mult afectat, iar recuperarea vânzărilor va fi de lungă durată și va include re-educarea consumatorului și crearea unor obiceiuri noi privind rutina de îngrijire, deoarece cel mai afectate sunt produsele de îngrijire facial și înfrumusețare (machiaj, creme, ojă, bărbierit): - 14,5%.

Însă, într-un top realizat în funcție de valoarea vânzărilor din 2020, dezinfectatul pentru mâini a avut o creștere de 896%, spirtul 170%,  șervețele umede 161%, mănuși protecție +45%, săpunul de toaletă 44%, iar apa de gură un avans de 27%.

Pe lângă categoria de dezinfectanți ce crește cu mai mult de 10 poziții în clasamentul vânzărilor în valoare se detașează și băuturile alcoolice și  mâncarea  pentru  animale.

Produsele de îngrijirea casei vor continua să urce în topul vânzărilor, frecvența și ocaziile lor de utilizare multiplicându-se în 2020. Detergenții de mobile și pentru covoare sunt singurii care sunt la coada clasamentului, în rest toate categoriile depășesc așteptările în vânzări.

Majoritatea categoriilor monitorizate au înregistrat vânzări determinate de acțiuni promoționale în pondere de cel puțin 10%.  Între categoriile ce ponderi mici ale vânzărilor promoționale se află pâinea, pesmetul/crutoanele, ceaiul pentru bebeluși, laptele condensat ori cremele non-cioco de întins pe pâine, lavetele pentru șters praful, păturicile absorbante sau dizolvantul pentru unghii.

De altfel, mecanismele de loializare ale brandurilor au funcționat chiar și într-un an în care diferențierea față de concurenți și conectarea au fost mai greu de realizat ori au intrat în procese de reinventare a comunicării cu aceștia. Cu toate dificultățile de cumpărare întâmpinate pe parcursul anului, promoțiile si-au recâștigat poziția atinsă în 2018, chiar dacă în lunile martie-aprilie, apoi octombrie-noiembrie ponderea lor a fost redusă substanțial din motive evidente cauzate de pandemie.

Mărcile proprii rețelelor de magazine au menținut cota de piață atinsă în anii anteriori. Se mențin în importanță atât la categoriile alimentare, cât și la cele nealimentare, dar sunt deja pe trend ușor de descreștere. Dintre mărcile proprii care totuși cresc, se evidențiază brânza, carnea, prăjiturile și untul, în timp ce dintre categoriile nealimentare, se detașează prosoapele de hârtie, înălbitorii și gelul de duș.

Cât despre evoluția prețurilor pe parcursul anului trecut, datele RetailZoom arată că media generală a fost de 6,7%, alimentele fiind pe primul loc (+7,2%), urmate de produsele pentru casă (+5,7%). La polul opus se află produsele de îngrijire personală unde nu poate din vorba despre creșteri de preț, din contră. Raportul RetailZoom arată o scădere de 0,7% în cazul acestora. 

Toate informațiile se referă la indexul de date scanate al RetailZoom compus din peste 3.200 de magazine din comerțul modern internațional (Carrefour Hypermarket, Market, Cora, Metro, dm, Inmedio, Mega Image, Shop&Go, Metro, Penny, Profi, Xpress), iar întregul raport se referă la evoluția vânzărilor valorice din 2020 - perioada 30.12.2019-03.01.2021 față de aceeași perioadă a anului 2019 (31.12.2018-29.12.2019).

Studiu Ipsos: Cum a influențat pandemia obiceiurile de consum , 02 Feb 2021 | de Fulvia Meirosu

Conform unui studiu Ipsos care a acoperit 28 de țări, 43% dintre consumatori au făcut cumpărături online mai des decât înainte de pandemie, iar 63% dintre ei declară că au mâncat mai rar la restaurante locale. Pe pe altă parte, nivelul de interes față de achiziționarea produselor locale (de la fermieri, producători, companii sau restaurante locale) nu s-a schimbat în această perioadă.

În general, pandemia nu a afectat obiceiurile de cumpărare de la magazinele locale 

La nivel global, mai bine de jumătate dintre consumatori (54%) afirmă că frecvența de cumpărare din magazinele mici sau locale nu a suferit modificări ca urmare a crizei actuale. Nu par să fi fost influențate nici obiceiurile de cumpărare care vizează produsele locale, de vreme ce 61% dintre cei intervievați spun că achiziționează produse de la fermieri și producători locali la fel ca înainte de pandemie.

 

În țările din Europa, pandemia pare să fi avut un impact mai redus asupra obiceiurilor de cumpărare din magazine mici sau locale, spre deosebire de alte regiuni. 62% dintre consumatorii europeni spun că achiziționează produse din aceste magazine la fel ca înainte de pandemie (mai ales cei din Germania, Ungaria, Suedia și Polonia). La polul opus se situează Orientul Mijlociu și Africa sau America de Nord, unde circa 40% dintre consumatori, în medie, au mers mai rar la magazinele locale prin comparație cu perioada dinaintea pandemiei.

 

În privința produselor achiziționate de la fermieri și producători locali, interesul a rămas neschimbat atât în Europa (pentru 69% dintre consumatori - în special cei proveniți din Suedia, Polonia, Germania și Ungaria) cât și în America de Nord (68%).   

 

 La nivel global, 4 din 10 consumatori (43%) afirmă că fac cumpărături online mai des decât înainte de pandemie

E de remarcat aici disparitatea la nivelul veniturilor: mai mulți consumatori cu venituri ridicate au recurs mai des la eCommerce, prin comparație cu cei cu venituri reduse (49% față de 37%).     

În plus, există diferențe notabile la nivelul diverselor regiuni incluse în studiu. În Europa sau în Asia-Pacific, pandemia nu a modificat obiceiurile față de comerțul online pentru aproape jumătate dintre consumatori. O pondere similară la nivelul respondenților din America de Nord sau America Latină spun însă că au cumpărat produse online mai des decât înainte de pandemie.  

 Mâncăm mai puțin în afara casei 

La nivel mondial, 63% dintre consumatori afirmă că frecventează restaurantele mici sau locale mai rar decât înainte de pandemie. Există însă diferențe notabile la nivel de regiune sau continent.

America Latină (79%) și America de Nord (68%) se confruntă cu un declin în privința frecvenței de vizitare a restaurantelor mici sau locale, spre deosebire de Asia-Pacific, unde doar jumătate dintre consumatori (54%) se încadrează în această situație. Ilustrativ este cazul Japoniei, unde doar 44% dintre consumatori au redus frecventarea restaurantelor locale.

În Europa, deși într-o măsură mai mică față de alte regiuni, pandemia a afectat industria HoReCa locală cu precădere în țări precum Turcia (72%), Olanda (69%) sau Marea Britanie (65%). La polul opus se situează Ungaria sau Polonia, unde mai puțin de 50% dintre consumatori se arată afectați de criza actuală în privința frecventării restaurantelor mici sau locale.  

Frecvența de vizitare a restaurantelor locale a cunoscut o scădere mai mare în rândul femeilor (66% față de 59% în rândul bărbaților) sau a consumatorilor în vârstă (68% pentru segmentul 50-74 ani, față de 57% în rândul celor cu vârsta sub 35 ani).

În paralel, a crescut interesul față de opțiunile de tip take-out (consum în afara restaurantului/ mâncare la pachet) sau livrare la domiciliu

La nivel mondial, 23% dintre consumatori declară că au recurs mai des la aceste soluții de la restaurante mici sau locale, iar 45% spun că obiceiurile lor în privința comenzilor de mâncare nu au fost afectate de pandemie.

În acele regiuni sau țări în care consumatorii au mers mai rar la restaurante mici sau locale se înregistrează niveluri peste medie ale interesului față de servicii de tip take-out sau livrare la domiciliu. Acest lucru indică faptul că deși restricțiile locale au afectat ritualurile privind masa în oraș, mulți consumatori susțin industria HoReCa locală continuând să plaseze comenzi la restaurante.       

America Latină și America de Nord au cunoscut cea mai mare dezvoltare a acestor servicii - 3 din 10 consumatori declară că au recurs mai des la take-out sau livrarea mâncării la domiciliu de la restaurante locale, prin comparație cu perioada dinaintea pandemiei. Spre deosebire de celelalte regiuni, în Europa se înregistrează cea mai mare pondere a consumatorilor care spun că pandemia nu le-a modificat obiceiurile la acest capitol (53% față de 45% la nivel global) - în special în țări precum Ungaria, Polonia, Suedia sau Germania, cu procente ce variază între 55-61%. 

Studiul Ipsos a fost realizat online, în perioada 20 noiembrie - 4 decembrie 2020, pe un eșantion de 20.504 respondenți adulți din 28 de țări. Țările participante la studiu sunt: Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Coreea de Sud, Franța, Germania, Hong Kong, India, Italia, Japonia, Malaezia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Peru, Polonia, Rusia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Turcia și Ungaria.

Grupul internaţional de origine franceză Ipsos ocupă locul 3 global în domeniul cercetării de piaţă, este listat la Bursa din Paris şi este prezent în 90 de ţări. Ipsos este cel mai mare grup de cercetare prezent în România, cele trei companii - Ipsos România, Ipsos Interactive Services şi Ipsos Digital - având împreună peste 1.000 de angajaţi. Ipsos România, agenția de cercetare full-service, a sărbătorit de curând 20 de ani de prezență pe piața locală. 

Cum să ieşi din pandemie mai sănătos şi cu o sursă suplimentară de bani: taxa pe zahăr. Ungaria este dată ca model în regiune, iar Polonia îi urmează exemplul. În Spania, bugetul pentru 2021 include o creştere a TVA pentru băuturi cu zahăr sau îndulcitori. Taxa este majorată de la 10% la 21% , https://www.zf.ro/business-international/iesi-pandemie-sanatos-sursa-suplimentara-bani-taxa-zahar-ungaria-19900920

În ţările care au aplicat taxă pe zahăr, producătorii de băuturi îndulcite şi-au schimbat reţetele pentru a-şi face produsele mai puţin nesănătoase. Bogdan Cojocaru 03.02.2021, 22:43 43

Pandemia a readus în atenţia lumii problema obezităţii şi pe cea a găsirii de noi surse de finanţare pentru buget. Unele guverne au găsit o soluţie: taxa pe zahăr.

În ultimul deceniu, alarmate că obezitatea devine o tendinţă cu creştere rapidă în rândul populaţiei, guverne din diferite state occidentale au decis să acţioneze, mai ales cu taxe bine ţintite şi noi reguli pentru prezentarea produselor. Unele măsuri au fost şi încă mai sunt criticate ca fiind intervenţii din partea statului sau încercări de a stoarce bani de la populaţie prin noi taxe, scrie The Washington Post.

Înainte de pandemie, ţări de la Mexic la Franţa şi Ungaria au introdus taxe suplimentare pentru vânzarea de băuturi cu conţinut ridicat de zahăr sau îndulcitori. În SUA, patria exceselor, mai ales alimentare, opt state au aplicat taxa pe băuturi carbogazoase, iar o campanie în acest sens a fost finanţată de Michael Bloomberg, proprietarul trustului media Bloomberg LP. Acum, alte ţări au început să taxeze zahărul. În Polonia, o taxă pe băuturile îndulcite a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2021. În Marea Britanie, promovarea alimentelor bogate în grăsimi, sare şi zahăr va fi restricţionată la supermarketuri. În Europa de Est, Ungaria a deschis această cale.

Guvernul de la Budapesta aplică din septembrie 2011 taxe pentru îmbunătăţirea sănătăţii publice. Pachetul conţine taxe suplimentare de 4% nu doar pentru băuturi îndulcite, ci şi pentru băuturi energizante, snacksuri sărate, condimente, conserve de fructe şi produse dulci preambalate. Rezultatul? Eva Martos, directorul general al Institutului Naţional pentru Alimente şi Ştiinţa Nutriţiei din Ungaria, spune că un număr mare de maghiari, peste 20% din total, şi-au redus consumul de junk food, acest lucru datorându-se atât preţurilor mai mari, cât şi companiei publice de informare care a însoţit iniţiativa.

Modelul maghiar a fost lăudat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de diverşi specialişti în sănătate publică. Suprataxa a avut un impact şi asupra producătorilor de junk food. În 2018, circa 40% dintre aceştia îşi modificaseră reţetele pentru a-şi face produsele mai sănătoase. În Polonia, de la 1 ianuarie a intrat în vigoare o lege prin care este majorat costul băuturilor cu conţinut ridicat de zahăr şi al celor alcoolice.

Măsura, care ar aduce 684 de milioane de euro la buget, a fost propusă de guvern în 2019 cu scopul de a „promova alegerile sănătoase ale consumatorului“, dar a stârnit critici deoarece aparent ar reprezenta o încălcare a promisiunii guvernului de a nu majora taxele. Însă guvernul insistă că nu este vorba de o taxă. Noul supliment fiscal, cum îi spune executivul, adaugă un cost fix, de 0,50 de zloţi (0,11 euro) la costul unui litru de băutură care conţine zahăr sau îndulcitori. Există, în plus, un cost suplimentar de 0,05 zloţi pe litru pentru fiecare gram de zahăr peste 5 g/100 ml. Guvernul a explicat că veniturile astfel obţinute nu vor intra la bugetul de stat, ci vor merge în sistemul de sănătate publică.

Unul din efectele imediate a fost scumpirea, şi cu până la 40%, a dozelor de Coca-Cola şi Pepsi, spre indignarea polonezilor. Guvernul spune că taxa este necesară în lupta contra obezităţii, însă consumatorii şi companiile cred că este doar o nouă cale de a acoperi găurile din bugetul ţării pe seama lor, scrie Politico. Lovit cu critici, premierul Mateusz Morawiecki s-a grăbit să explice că printr-o astfel de măsură guvernul nu urmăreşte să strângă mai mulţi bani la buget ci să protejeze sănătatea polonezilor. „Ar fi posibil ca pentru un buget ca al nostru o jumătate de miliard de zloţi (110 milioane euro) sau un miliard să justifice un scop fiscal?“ a spus el.

„Zahărul este nesănătos. Majoritatea ţărilor mature au introdus această taxă. Vrem să fim o ţară imatură?“ Ministerul sănătăţii verifică acum practica producătorilor de băuturi de a eticheta siropurile concentrate cu vitamine drept suplimente alimentare pentru a-şi feri produsele de noua taxă, potrivit Bloomberg.

În Spania, una dintre cele mai mari economii din zona euro şi din UE, bugetul pentru 2021 include o creştere a TVA pentru băuturi cu zahăr sau îndulcitori. Taxa este majorată de la 10% la 21%. Iniţial, planul prevedea şi suprataxarea produselor din lapte, dar în urma dezbaterilor din parlament s-a renunţat la această prevedere, scrie El Pais. Guvernul speră că pachetul complet va aduce la buget 400 de milioane de euro suplimentar în 2020-2021.

La fel ca în cazul Poloniei, executivul şi-a motivat propunerile prin îmbunătăţirea comportamentului alimentar al populaţiei şi nu prin creşterea veniturilor bugetare.

De la 1 ianuarie 2021 şi în Italia este aplicată o taxă suplimentară pe băuturi îndulcite, dar şi pe ambalajele din plastic. Sibeg, îmbuteliator şi distribuitor italian de produse Coca-Cola, a criticat taxele spunând că acestea nu aduc beneficii sănătăţii publice şi nici mediului ci sunt doar o modalitate de a strânge bani, „cu un cost uriaş pentru consumatori, muncitori şi companii“. Guvernul spaniol nu a negat că prin suprataxarea băuturilor nesănătoase urmăreşte colectarea de noi fonduri bugetare. Portugalia a introdus o taxă pe băuturile îndulcite în ianuarie 2017, iar rezultatul este reducerea obezităţii în rândul copiilor, reducerea vânzărilor de băuturi nesănătoase şi forţarea producătorilor de a-şi schimba reţeta în sensul diminuării cantităţii de zahăr.

UNIUNEA EUROPEANA

Vom avea un al treilea pilon de finanțare? Ce au discutat europarlamentarii cu comisarul Wojciechowski, Ramona Dascălu - 3 februarie 2021

Crearea unui al treilea pilon de finanțare, printre propunerile europarlamentarilor din Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. În cadrul unei întâlniri care a avut loc între membrii Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, au fost ridicate mai multe multe probleme printre care nevoia fermierilor de a fi ajutați mai mult de către Uniunea Europeană (UE), în ceea ce privește sprijinirea competitivității, propunându-se chiar crearea unui al treilea pilon în Politica Agricolă Comună (PAC) în acest scop.

„Succesul comerțului în agricultura UE arată competitivitatea sectorului nostru. Reformele politicii agricole comune (PAC) au adus o contribuție puternică la aceasta, susținută de reputația produselor UE ca fiind sigure, produse în mod durabil, hrănitoare și de înaltă calitate. UE a realizat un studiu care a confirmat că agenda noastră comercială ambițioasă ajută fermierii și procesatorii din UE să profite pe deplin de oportunitățile globale. În același timp, avem suficiente măsuri de precauție pentru sectoarele cele mai sensibile”, a declarat Janusz Wojciechowski, în urma întâlnirii cu europarlamentarii, scrie Agri.bg.

Comerț liber și echitabil și creșterea competitivității UE

Unii europarlamentari au subliniat că UE trebuie să „se străduiască pentru acorduri corecte”. „Nu tot ce strălucește este aur”, au spus aceștia.

Alții au solicitat „reciprocitatea standardelor de producție” și au solicitat UE să facă mai mult pentru a „sprijini competitivitatea” sectorului alimentar agricol și chiar pentru a crea un nou „al treilea pilon” al PAC în acest scop.

”Este foarte important ca aceste acorduri comerciale să nu fie în detrimentul fermierilor noștri ”, a declarat europarlamentarul Ulrike Müller. Ea a menționat că atunci când strategia de la fermă la furculiță va ridica standardele UE, „standardul de import” va fi o „provocare imensă” .

Deputații din Republica Cehă au criticat UE, spunând că, deși a stabilit „standarde foarte ridicate”, Consiliul „sprijină toate importurile” și a adăugat că impactul diferitelor state membre asupra importurilor este foarte inegal.

Deputații germani au fost nemulțumiți de dependența crescândă a UE de importurile de alimente agricole și au întrebat „cine beneficiază de tot acest comerț de import”?

Un alt europarlamentar a criticat insistența asupra alimentelor „mai ieftine” . Potrivit acestuia, acest lucru ar duce doar la o „creștere a extremismului, dacă nu se schimbă direcția ”. Citiți mai multe pe acest subiect pe FortaPAC.agrointel.ro

New consumer agenda 03-02-2021

Consumer expenditure accounted for 52.6 % of European Union gross domestic product (GDP) in 2019. Meanwhile, in the same year, one in five consumers said they had had at least one reason to complain about a purchase the previous year – a number largely unchanged for a decade.

Increasingly, consumers do their shopping online. One in six people bought at least one item online in 2019. Yet while online shopping is now ubiquitous, European rules have lagged behind. On 13 November 2020, the European Commission published a new consumer agenda – its strategy for consumer policy for the 2020-2025 period. The strategy aims to address five long-term priorities: the green transition, digital transformation, redress and the enforcement of consumer rights, the specific needs of certain consumer groups, and international cooperation. In addition, it proposes measures to address immediate challenges that have emerged during the pandemic.

Over the next five-year period, the Commission plans to empower consumers for the green transition: giving them information on the sustainability of products; establishing a right to repair; and laying down rules regarding green claims. It plans to tackle problematic practices on online marketplaces, fix the gaps in rules on product safety, especially for products sold online, and improve enforcement of existing rules. At the same time, it plans to improve protection of vulnerable groups, especially people who do not have access to the internet, and children. It plans to revise the rules for retail banking and improve financial advice services in Member States. Although the European Parliament has not adopted a resolution on the consumer agenda per se, it has adopted several legislative and non-legislative resolutions on topics covered by the agenda, including the sustainable single market, product safety, the future digital services act and artificial intelligence. Various stakeholders have expressed their views on the new consumer agenda, both during the public consultation before it was published, and following its publication.

Recalls of sesame seed products due to pesticide residues

03-02-2021

In September 2020, Belgium initiated a notification in the EU Rapid Alert System for Food and Feed (RASFF) concerning residues of an unauthorised substance called ethylene oxide (EO) in various lots of sesame seeds from India. This triggered a chain of enforced testing and controls, leading to withdrawals and recalls of significant amounts of products in many EU Member States, including products such as hummus, bread, and sauces containing sesame. Both conventional and organic products are concerned. A possible explanation according to scientists could be that ethylene oxide has been used for fumigating sesame seeds, to eradicate contamination with salmonella.

Study - Research for AGRI Committee - The challenge of land abandonment after 2020 and options for mitigating measures - 21-12-2020 , 03-02-2021 12:00 AM CET

This study examines the phenomenon of land abandonment, its consequences and mitigation options. Using quantitative data, it provides an overview of the possible future evolution of land abandonment in the EU by 2030, its historical evolution and current state of play.

Based on desk research and case studies, this research project carries out an analysis of the drivers and effects of the phenomenon, considers mitigating actions to be implemented through EU policies, notably the CAP and outlines different scenarios about land use changes, using as variables climate change, the globalisation of markets and a major health crisis. Source : © European Union, 2020 - EP

Comerţul mondial cu alimente este dat peste cap de o criză de containere maritime • 2 Februarie 2021 •

Alimentele au început să se acumuleze în locuri nepotrivite, din cauza faptului că transportatorii se grăbesc să trimită cât mai multe containere maritime goale spre China, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres.

Din cauza concurenţei globale pentru containerele maritime, Thailanda nu îşi poate transporta orezul, la fel ca şi Canada cu mazărea şi India cu zahărul. Trimiterea containerelor maritime goale spre China a devenit o afacere atât de profitabilă încât chiar şi unii furnizori americani de soia boabe au fost nevoiţi să se lupte pentru a obţine containere cu care să poată să îşi aprovizioneze cumpărătorii din Asia.

„Oamenii nu îşi pot trimite bunurile acolo unde au nevoie. Unul dintre clienţii mei trimitea săptămânal între 8 şi 10 containere cu orez din Thailanda în Los Angeles. Însă acum poate să trimită doar maximum trei containere pe săptămână”, spune Steve Kranig, director de logistică la firma de transport IM-EX Global Inc.

Motivul principal este China, care şi-a revenit rapid după pandemia de Covid-19 iar acum economia sa bazată pe exporturi plăteşte prime consistente pentru containere maritime, astfel încât a devenit mai profitabil pentru transportatori să le trimită goale în China în loc să aştepte să fie umplute.

Există indicii că majorarea costurilor cu transportul duce deja la scumpirea unor alimente. Preţurile la zahăr alb au atins luna trecută cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani iar întârzierile înregistrate la livrare de soia boabe din SUA ar putea însemna preţuri mai mari la tofu şi lapte de soia pentru consumatorii din Asia, susţine Eric Wenberg, director la Specialty Soya and Grains Alliance.

Chiar dacă nu este ceva neobişnuit ca, după o călătorie, containere navale să se întoarcă înapoi goale, în mod normal transportatorii aşteaptă să le umple, în ideea de a face profit din ambele curse. Însă acum costul pentru transportul bunurilor din China în SUA este de aproape zece ori mai mare decât în direcţia opusă, astfel încât transportatorii maritimi preferă să trimită containerele goale în loc să le umple.

În portul Los Angeles, trei din patru containere care se întorc în Asia sunt goale, faţă de 50% în mod normal, spune directorul executiv al portului Gene Seroka. În portul Vancouver containerele rămân în interiorul şantierului, astfel că terminalele portuare au scurtat perioada de timp necesară pentru îmbarcarea containerelor pline la bordul navelor de la trei zile până la şapte ore, spune Jordan Atkins, vicepreşedinte la WTC Group.

„A fost aşa încă din decembrie. Nu doar că vom avea probleme în aprovizionarea cu alimente ci o criză de orice. Nu aş fi surprins să aud că tarifele de transport maritim pentru sezonul 2021-2022 s-au dublat comparativ cu anii precedenţi”, spune Steve Kranig.

Dacă aceste predicţii se vor adeveri, după ce majoritatea nord-americanilor şi europenilor vor fi vaccinaţi, unele dintre aceste costuri majorate cu transportul vor fi trecute pe seama consumatorilor pe măsură ce aceştia revin în cafenele, restaurante şi clădiri de birouri.

Criza de containere vine într-un moment în care furnizorii americani încearcă să crească exporturile de produse precum soia boabe şi cereale spre Asia. China cumpără o mare parte din recoltele americane pentru a-şi hrăni efectivele de porci care îşi revin după pesta porcină africană. Situaţia este atât de gravă încât unii cumpărători au decis să anuleze contractele şi să opteze pentru expedierea în vrac sau să amâne achiziţiile pentru a evita costurile ridicate cu transportul.

„Ştim că unii din cei mai mari şi mai constanţi cumpărători de containere cu soia din Asia optează acum pentru expedierea în vrac. Şi desigur, la fel ca şi alte firme, am avut unele anulări de rezervări”, spune Doug Grennan, vicepreşedinte la traderul de cereale şi oleaginoase Scoular Co.

Cu toate acestea, o creştere la nivel global a costurilor cu alimentele este puţin probabilă. Doar un mic procent din tranzacţiile cu cereale şi oleaginoase se face prin intermediul containerelor maritime, spune Arnaud Petit, director la International Grains Council. În plus, este neclar cât de mult din creşterea costurilor cu shippingul va putea fi trecută de companii pe seama consumatorilor, având în vedere recesiunea economică provocată de coronavirus.

76% dintre consumatorii europeni au făcut cumpărături în anul 2020 din magazine mici sau locale mai des sau la fel ca înainte de pandemie

,   Carol Popa, Miercuri, 03 Februarie 2021

Conform unui nou studiu realizat de Ipsos în 28 de țări, 63% dintre consumatori declară că au mâncat mai rar la restaurante locale, iar 43% au făcut cumpărături online mai des decât înainte de pandemie. Pe pe altă parte, nivelul de interes față de achiziționarea produselor locale (de la fermieri, producători, companii sau restaurante locale) nu s-a schimbat în această perioadă.Cum sprijină consumatorii producția locală: mânâncă mai puțin în afara casei, însă recurg mai mult la comenzi online de mâncare gata preparată în restaurant.La nivel mondial, 63% dintre consumatori afirmă că frecventează restaurantele mici sau locale mai rar decât înainte de pandemie. Există însă diferențe notabile la nivel de regiune sau continent.În Europa, deși într-o măsură mai mică față de alte regiuni, pandemia a afectat industria HoReCa locală cu precădere în țări precum Turcia (72%), Olanda (69%) sau Marea Britanie (65%).

La polul opus se situează Ungaria sau Polonia, unde mai puțin de 50% dintre consumatori se arată afectați de criza actuală în privința frecventării restaurantelor mici sau locale. Frecvența de vizitare a restaurantelor locale a cunoscut o scădere mai mare în rândul femeilor (66% față de 59% în rândul bărbaților) sau a consumatorilor în vârstă (68% pentru segmentul 50-74 ani, față de 57% în rândul celor cu vârsta sub 35 ani).

În paralel, a crescut interesul față de opțiunile de tip take-out (consum în afara restaurantului/ mâncare la pachet) sau livrare la domiciliu. La nivel mondial, 23% dintre consumatori declară că au recurs mai des la aceste soluții de la restaurante mici sau locale, iar 45% spun că obiceiurile lor în privința comenzilor de mâncare nu au fost afectate de pandemie.În acele regiuni sau țări în care consumatorii au mers mai rar la restaurante mici sau locale se înregistrează niveluri peste medie ale interesului față de servicii de tip take-out sau livrare la domiciliu. Acest lucru indică faptul că deși restricțiile locale au afectat ritualurile privind masa în oraș, mulți consumatori susțin industria HoReCa locală continuând să plaseze comenzi la restaurante. În Europa se înregistrează cea mai mare pondere a consumatorilor care spun că pandemia nu le-a modificat obiceiurile la acest capitol (53% față de 45% la nivel global) - în special în țări precum Ungaria, Polonia, Suedia sau Germania, cu procente ce variază între 55-61%.

Cum sprijină consumatorii afacerile locale: în general, pandemia nu a afectat obiceiurile de cumpărare de la magazinele locale

La nivel global, mai bine de jumătate dintre consumatori (54%) afirmă că frecvența de cumpărare din magazinele mici sau locale nu a suferit modificări ca urmare a crizei actuale. Nu par să fi fost influențate nici obiceiurile de cumpărare care vizează produsele locale, de vreme ce 61% dintre cei intervievați spun că achiziționează produse de la fermieri și producători locali la fel ca înainte de pandemie.  

În țările din Europa, pandemia pare să fi avut un impact mai redus asupra obiceiurilor de cumpărare din magazine mici sau locale, spre deosebire de alte regiuni. 62% dintre consumatorii europeni spun că achiziționează produse din aceste magazine la fel ca înainte de pandemie (mai ales cei din Germania, Ungaria, Suedia și Polonia). În privința produselor achiziționate de la fermieri și producători locali, interesul a rămas neschimbat atât în Europa (pentru 69% dintre consumatori - în special cei proveniți din Suedia, Polonia, Germania și Ungaria) cât și în America de Nord (68%).

............................................GERMANIAALERTĂ de gripă aviară! 14.000 de curcani, sacrificați în Germania, 3 februarie 2021 Din cauza unui focar de gripă aviară descoperit la o fermă din zona Uckermark, landul Brandemburg, estul Germaniei, autoritățile de profil au decis să ucidă preventiv nu mai puțin de 14.000 de curcani.

Potrivit Reuters, acesta este cel de-al treilea focar de gripă aviară (tulpina H5N8) depistat în țară.

Nu demult, alte focare de gripă aviară erau descoperite la exploatații din Ungaria, Suedia, Franţa, Lituania şi alte zone din Europa, iar autorităţile cred că virusul este transmis de la păsări sălbatice.

La data de 25 ianuarie 2021, Consiliul suedez pentru agricultură a informat că urmează să fie sacrificaţi aproximativ 1,3 milioane de pui, din cauza unui focar de gripă aviară descoperit la cel mai mare producător de ouă al Suediei, în apropierea oraşului Monsteras.

Virusul gripei aviare H5N8 a perturbat semnificativ producţia de carne de pasăre la începutul lui 2014 în Asia şi la finele acelui an s-a răspândit şi în Europa.

Acțiune de control a ANSVSA în sectorul avicol

Ca urmare a evoluției gripei aviare la nivel internațional, autoritățile de resort din România nu au stat degeaba. Astfel, în intervalul 18-22 ianuarie 2021, Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) judeţene şi a municipiului Bucureşti au efectuat controale oficiale la nivelul unităţilor de destinaţie (centre de ambalare ouă, unităţi de depozitare ouă, carne de pasăre, unităţi de procesare ouă, unităţi de procesare carne de pasăre, unităţi de tranşare carne de pasăre, unităţi de reambalare), pentru a verifica modul în care sunt respectate condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor de către operatorii din sectorul alimentar.

Normele supuse verificării se referă la producerea, ambalarea, transportul, depozitarea şi comercializarea cărnii de pasăre şi a ouălor provenite din comerţul intracomunitar şi import, precum şi de la unităţi din România.

De altfel, în perioada menționată au fost efectuate la nivel național un număr de 168 de controale oficiale, 23 dintre acestea la centre de ambalare ouă, 67 la unităţi de depozitare ouă, carne de pasăre, două la unităţi de procesare ouă, 12 controale la unităţi de procesare carne de pasăre, patru controale la unităţi de tranşare carne de pasăre, două la 2 unităţi de reambalare, respectiv 58 la unităţi înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor care au recepţionat carne de pasăre, ouă de la unităţi autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, provenite din schimburi intracomunitare/import (15 depozite alimentare, 8 supermarketuri, 30 de magazine alimentare, 4 carmangerii, o măcelărie).

Autoritățile române au identificat deficienţe care nu au impus aplicarea de măsuri în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare.

Din analizarea datelor transmise de către DSVSA judeţene și a municipiului București reiese faptul că pe teritoriul României au fost derulate schimburi intracomunitare cu carne de pasăre şi ouă, care au avut ca ţară de origine state membre ale Uniunii Europene (Austria, Polonia, Ungaria, Germania, Croaţia, Cehia, Bulgaria, Slovacia, Italia Olanda, Danemarca), precum şi din ţări terţe (Marea Britanie, Brazilia, Ucraina).

RUSIA

Preţul pâinii, celălalt duşman al lui Vladimir Putin 3 februarie 2021, 15:09 de Viorica Marin

Preţul pâinii, celălalt duşman al lui Vladimir Putin Tupeul şi rezistenţa opozantului Aleksei Navalnîi şi demonstraţiile pe care le provoacă în Rusia nu sunt singurele griji ale lui Vladimir Putin. Un alt ghimpe cu venin lent şi insidios riscă să provoace pagube Kremlinului: creşterea preţului grâului, deci creşterea preţului pâinii, care se simte mai rău în caselor oamenilor şi aşa sărăciţi de criza Covid-19. Cu toate acestea, într-o ţară în care lipsurile din tipul epocii sovietice şi inflaţia galopantă după prăbuşirea URSS au lăsat urme de neşters, subiectul este extrem de sensibil. Rusia adevenit grânarul lumii, fiind şi cel mai mare exportator de grâu din lume. Recoltele ruseşti s-au dublat aproape în douăzeci de ani, ajungând la 85 de milioane de tone în 2020 - un an record.

Dar, din cauza recoltei dezamăgitoare ale altor producători mari, în special Franţa, precum şi a consumului în creştere continuă din China, preţurile la grâu la nivel mondial sunt la cele mai mari cote din ultimii şase ani. Iar autorităţile ruse nu au protejat în niciun fel oamenii obişnuiţi de aceste pericole internaţionale. Potrivit Bloomberg, ruşii trebuie să plătească cu 20% mai mult pentru pâinea lor decât în 2019, inflaţia ajungând chiar la 65% la zahăr, notează slate.fr. Grâul şi bani din grâu Acest fapt alimentează un bâzîit ameninţător pentru un Putin slăbit. Prin urmare, preşedintele Federaţiei Ruse s-a simţit obligat să tragă de urechi executivul în timpul unui discurs televizat.

Câteva ore mai târziu, guvernul s-a executat şi a impus agricultorilor o taxă de export semnificativă, de ordinul a 25 de euro pe tonă de grâu de la mijlocul lunii februarie până la începutul lunii martie, când această sumă se va dubla. În acelaşi timp, a fost instituit un sistem de cote pentru a împiedica grâul - dar şi alte produse precum cartofii sau ouăle - să părăsească teritoriul naţional, cu scopul de a reduce inflaţia produselor primare. Controlul preţului pâinii în Rusia ar putea determina creşteri în altă parte, cu consecinţe politice dificil de evaluat, dar potenţial semnificative. Potrivit unor cercetători, primăvara arabă din 2010 s-a datorat parţial şi creşterii preţurilor la grâu şi porumb, care au venit din cauza secetei de atunci din Ucraina şi Rusia, care a determinat Moscova să îşi suspende exporturile .

Economia Rusiei , cea mai gravă contracţie din ultimii 11 ani Produsul Intern Brut al Rusiei a înregistrat anul trecut o contracţie de 3,1% în contextul pandemiei de coronavirus, acesta fiind cel mai grav declin din ultimii 11 ani, conform unei estimări preliminare publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (Rosstat), transmite Reuters. Analiştii intervievaţi de Reuters la finele anului trecut se aşteptau ca PIB-ul Rusiei să se contracte cu 3,7% în 2020, în timp ce în cele mai recente estimări ale sale, Ministerul Economiei de la Moscova prognoza o contracţie economică de 3,9%.

Contracţia economică din 2020 "are legătură cu măsurile restrictive destinate luptei cu coronavirusul precum şi diminuării cererii mondiale pentru resurse energetice", a precizat Rosstat. Rusia a înregistrat contracţii economice mai grave, de 7,8% şi 5,3% în 2009, respectiv 1998. Între 2000 şi 2008, economia rusească a înregistrat un ritm mediu de creştere de aproximativ 7% pe an. La începutul anului trecut, înainte ca preţul petrolului, principalul produs exportat de Rusia, să scadă pe fondul pandemiei de COVID-19, Ministerul Economiei estima că Produsul Intern Brut va înregistra un avans de 1,9%, după o creştere de 2% în 2019 şi un avans de 2,8% în 2018. Pentru 2021, Ministrul Economiei mizează pe o creştere a Produsului Intern Brut de 3,3% iar cele mai recente prognoze al Băncii Centrale a Rusiei avansează o creştere economică cuprinsă între 3 şi 4%.

INDIA

Guvernul indian reacționează după mesajele de susținere ale protestelor fermierilor răspândite pe Twitter de Rihanna și Greta Thunberg, 03 feb, 2021 | Agerpres

Ministerul Afacerilor Externe din India a reproşat miercuri unor celebrităţi internaţionale că se amestecă într-o manieră "senzaţionalistă" în chestiunea reformelor agricole din această ţară, după publicarea unor mesaje pe Twitter de cântăreaţa Rihanna şi activista ecologistă Greta Thunberg despre protestele agricultorilor indieni, devenite între timp virale, informează AFP, citată de Agerpres.

"De ce nu vorbim despre asta? #FarmersProtest", a scris vedeta pop Rihanna, care are peste 100 de milioane de admiratori pe Twitter, distribuind un reportaj al postului CNN despre penele de internet din New Delhi în timpul protestelor agricultorilor de săptămâna trecută. Mesajul artistei a fost redistribuit pe Twitter de peste 230.000 de ori şi comentat de aproape 80.000 de persoane. Suedeza Greta Thunberg, una dintre cele mai cunoscute activiste ecologiste din lume, a redistribuit pe Twitter acelaşi reportaj şi a publicat următorul mesaj: "suntem solidari cu #FarmersProtest din India". Nepoata vicepreşedintei americane de origine indiană Kamala Harris s-a alăturat la rândul ei acestei iniţiative.

"Ar trebui să fim cu toţii s