A. T A:Fti 1N '1'0A:1'E zi.W.JE · sub printul Alexandru primeste tot mat mul-ta ccinsistenta. Cu...

4
ANUL X. Nr. 2537. 10 BANI EXEMPLARUL JOUI, 16 IANUAME 1886. A._T_A:Fti 1N '1'0A:1'E zi.W.JE: ABONAMENTZLE ts °WWI : Pentra 1 an 30 let ; 6 last 15 ; 1=1 $ 1st Districts : 1 an 36 let ; 6 laid 1$ let ; 3 Ina 10 let. rit Striinitate : , 1 an 48 let ; 6 Inca 14 let ; 3 tee 12 let. Director : D. AUG. LAURIAN trrimmensmana.m....1.3. STIRI I ELEGRAFICE din siarclo strains Petersburg, 24 lanuarie. Intentiunea guvernulut rus de a'sT da asentimentul la unirea celer doue. Bulgarif sub printul Alexandru primeste tot mat mul- ta ccinsistenta. Cu toate astea se poate a- sigura din not, cà presenta baronuluf Kaul- bars in resedinta n'a avut nicT cea mal miha. influinta asupra reportulul personal dintre Tarul si printul Alexandru i ce e posibil se se intimple o schimbare de dis- positie dace printul, pus in fruntea celor doua Bulgaril va castiga din noa increderea Tarultil, dovedind prin fapt, cä nu va um- bla cu ambit-MA cum a crezut guvernul rus. Dupe politica MT din trecut, ci va ca- ute numaT interesele poporulut. Dace prin- tul Alexandru nu va reusi intru aceasta, adie, dupe cum s'a dat a se intelege in mod oficios, daca nu va face tot posibilul, ca politica orientate ruses* dejucate pate acum, se ajunge iarest la dreptul et, a- tuncI Rusia are de gelid sa lucreze ca soarta Bulgariet sa fie incredintatti altor mainf. Belgrad, 24 Ianuarie. Aü inceput sa se adune din not unele pArtt din armate. Pena, la 27 Ianuarie ca- drele trebue se fie deplin complectate, spre a pleca la granite.. Ziarul Videlo, in calitatea sa de organ al guvernulut, protesteae contra acuzaril unor fof streine, ca adresele monstre etre re- gele, cerend continuarea riaboiuluT, s'ar fi facut contra dorintef si vointeT poporulut, e ail pornit exclusiv de la guvern si de la partizaniT luf si ca nu sunt de at de- monstratiunf, spre a se ajunge la un resul- tat favorabil pentru Serbia la negocierile de pace. Videlo se sileste a arAta, cá popo- rul serb a dorit resboiul contra BulgarieT, pentru CA a fost imfam opranat si s'a yezut ameninat de arbitrare, a But- garilor in peninsula balcanice, al cAref pa- ment este mult udat de sangele Serbilor. Constantinopol, 24 Ianuarie. Printul Alexandru a adresat Sultanuluf o scrisoare autografa, in care se trateazit so- luthinea cestiunet rumeliote pe calea unet directe intelegert si caute. sa arate, c toan concesiunilerte le-ar face poporatiuniT bul- gare in cele din urine ar fi tot in avanta- giul Turcief. .Alaltaierf s'a intrunit un con- silig extra-ordinar de ministri spre a exa- mine propunerile prinjulu1 Alexandru. Intre acestea este si cererea unef rectificart de granite in Rhodope, dupe care unele sate ar veni la Rumelia orientate.. Puterile exercite asupra Sultanulut o pre- siune puternica spre a'l face se accepte propunerile printuluf Alexandru. Din parte-le Puterile se oferá a se oblige e opreasca pe Greet 0 Serbt de la veleitAtt resboinice declarfindu-le e le vor lase se sufere toate urmarile incepittanarei lor. Berlin, 23 Ianuarie. Cu privire la resolutia consiliulul federal, relative la votul Reichstagulul asupra expul- serilor se vorbeste cá Prusia are de gand se, Mature la publicarea acestef resolutiT o explicare, ce va motive maf de aproape ati- tudinea sa. LiberaliT-nationali, conservato- riT-liberali i conservatorif din CamerA sta fAcut o demonstratie contra ReichstaguluT presentend urmatoarea motiune : Camera decide : 1. Recunoscend dreptul si obligatiunea guvernulut de a interveM e- nergic pentru protegerea intereselor natio- nale germane in provinciile orientale, isT ex- prime. Satisfactia, a in mesagiul tronuluT s'aa promis mesurf, apte de a asigura exis- tenta desvoltarea poporatiunit germane §i culture in aceste provincif. 2., se se de- clare dispue a acorda mijloacele necesare pentru executarea acestor mesurT mal ales cat priyeste scoala i administratia generala, precum i pentru incurajarea economilor ru- rail 0 a teranilor de a se stabili In aceste provincil. Odesa, 23 lanuarie. Carantina pentru proYenientele din por- turile mArif Adriatice, apof din Algeria si Tunisia, s'a desfiintat. Peterbnrg, 24 Ianuarie. Journal de St. Petersbourg confirma stirea despre demersul ce vor face Puterile cu pri- vire la desarmarea statelor balcanice i zice a Europa e hoterate se fee a se respecta raporturile teritoriale actuate in Orient. Ziarul Grajdanin constatii convingerea ce domneste astà-zi, ce. printul Alexandru n'a pronuntat cuvintete ce i se atribue 0 care ar fi fost o insulte pentru ofiteril ru§1. Pentru Abonamente, Anunciur i Reclame a se adresa: la Reakkaia : La administrativne, Pawed liontAn, No. bte, littenrestt ; gi la corespondentit MaruluT din judele. la Paris : La &cell! Rayne, place du Bourse, S. In Visas.: La Heinrich Schaick, I Wellceile, 14, Diurnal central de anuoturi pentru Austro-Ungaria. Rambisg: La Adolf Steiner, GAnserearkt, M, Itiuroul central de anurturt psatru Germania. SerTicifil telegrath al Rombiel Libere" j Viena, 26 lanuarie. Nu pare, dupi cum Spun jurnalele, ce printul Cantacuzen se va intoarce asa de curend la Sofia, cael atitudinea sa politica tn Buigaria este acum obiectul unet anchete. Viena. 26 lanuarie. Se vorbeste de demersurl coercitive ce ar face mal in urma Puterile, dace Grecia va refusa intr'un mod definitiv de a desarma. Cu toate astea se spell ca guvernul elen, dAndu-s1 o socoteala mal exacta de gravi- tate situatiunil, va termina prin a cede. Londra, 26 lanuarie. Times spell ea demersurile acute pe lAn - ga guvernul elen, vor fi de ajuns ca BA re- tie pa Grecia.Alt-fel, aceasta va afla ea nu ya putea sä1l batá joc de marile puterl. fare sa fie pedepsita . AVM- Loadra, 25 lanuarie. Lord Salisbury va presinta in curend Parlamentulul un bill ce pune in vigoare mesurile coercitive aplicabile Irlande1. Daily News spune c. liberalil se vor opune la adoptarea bilulul §i adaugi ea d. Glad- stone e gate sa reia puterea dace cabinetul e invins. Parnelli§til sunt hotaritil sA dea sprijinul lor d-lu1 Gladstone. Constantinopol, 26 Ianuarie. Poarta a adresat prin telegraf rePrezen- tantilor sel o circulara privitoare la cestiu- nea eleni. Poarta reamiutind sacrificiile teritoriale ce le a fecut, la cererea Europil, spune ca or care a fi rabdarea sa si iubirea sa de pace, ocrotirea drepturilor sale §i grija in- trereselor sale, 11 comanda sA accepte la cea ma\ mica provocare chemarea la lupta a Greciel. Cireulara face pe guvernul elen respon- salml de consecintele ce vor putea resulta din tr'o situatiune pe care a creat'o §i cere o compensatiune in fata pagubelor earl eau- seaza atitudinea Greciei. declare ea inainte de a a- junge la mijloacele es*eme, face un ultim apel marilor Puter1 pentru ea acestea sa ob- tinã o promisiune formate de demobilisare din partea Greciel. (Haves). A so vedee ultimo tIr1 po pagina pentru dên§ii sad pentru aleg'étoril lor influeng. Sa nu care-cum-va ministrul necompetent sd fie scru- pulos, c'apoi la prima ocaziune ne- competenta sa este pusä in relief, de cel cdruia i-a refuzat hatirul pretins. BUCURESCI, 15 IANUARIE Cele ce se petrec in sinul partidu- ltif care ne guverneazil ne intereseaza numai in vederea rezultantei activi- tatei ce desfasura acest partid. De persoane ne interesam prea putin si intrigile ce s'ad vözut §i se ve'd in inaltele sfere guvernamentale nu ne ar face sa le dam atentiune daca ele nu ar avea influenta a- supra conducerei afacerilor gene- rate. De am ,avea dorinta sa vor- bim de mizeriele intime ale par- tidului care eserciteaza puterea de zece an!, multe pagini am trebui sa umplem pentru a da seama de mult-numeroasele schimbari mi- nisteriale pe care am avut nenoro- cirea sá le avem in acest restimp. Dar daca acestea pot fi lasate nere- levate, este de mare interes sa se puna in evidentA causele care ad adus §i pot sa mai aduca unele schimbäri ministeriale , pentru a vedea unele rele ce trebue sa can- tam sa se indrepteze. Nu e lucru rar sub carmuirea d-lui I. Bratianu, sa ajung5. mi- nistru o persoana care nu are nici ideea cea mai generala de a- facerile dependinte de ministe- rul ce are sa dirijeze. Acest mi- nistru, om de§tept neapèrat si pu- tênd '§i dea parere in ori-ce ces- tiune care nu exige cuno§tinte speciale, va conduce , sub parin- tescul ochiii al capului ministeru- lui, departamentul sed de azi pal maine , fad niel o prevedere mai larga. Nu este trebuinta pentru ca timpul cat sta in capul ministerului sa fie nemärginit, de cat de un sin- gur defect : acela de a nu privi prea de aproape cererile ce '1 adre- seazA membri majoritätei, pentru - S'a mai v6zut ministri carI avead multa energie si o competenta nu- mai mArginitä. Ast-fel de mini§tri nemeritandu-si positiunea ce do- bandisera, ad dat probe de un avént prea neponderat in directiuni ce ei, in judecata lor neinterneiata pe cuno§tinte solide, aü crezut po- trivite. Acestia, dupl. o vreme mai lunga sad me. scurta, aü trebuit sa '§i pardseasca portofoliul, siliI la aceasta de Incurcatura ce aü produs prin administratia lor. Ministri cu adev6rat. cornpetinti §i CU dorul de lucru ad fost putini. Dintre acestia, acei care ad pose- dat §i darul de a fi amabili cu membri majoritatei nu ail parasit ministerul de cat numai cand ei aü dorit aceasta. Dad, ins& un nistrn competent a avut energia necesard, de a voi ceva si tot de o data' tare in positiunea ca§tigatä prin sine insusi iar nu prin circumstante nu a vrut sa faca nici-o-data corn- promis cu scrupulul, apoi acesta a fost isbit cu mult necaz. Serioasa exigenta a unui asemenea mini- stru de la subalternil sei de a implini pe deaintregul datoriele, precum §i refuzul de a face hati- ruri ad produs o coalitiune din acel membril ai majoritatei cari sunt obicinuiti a vedea In putere o avere de care ei dispun pentru folosul lor sad al ambitiunei lor. i aceasta coalitiune in contra omului care nu vrea sa fie condus de cat de da- toria lui in afara de ori-ce conside- ratie de partida, nu 'I lasA nici o zi linistitä, 'Dina ce, scarbit, päräseste singur portofoliul. S'a vèzut oa- meni , imbiati sä intre in minister, refuzand aceasta onoare , fi ind si- gurT cd nu vor fi lAsati in pace, sa lucreze cum constiinta lor le dic- teaza. Este trist sl marturisim aceasta, dar este adev6rat. Domneste la ma- joritatile actuale o mare slabiciune &ad este vorba de datorie, si mi- nistrul care are superioritatea sä voiasca ca datoria O. fie implinitä de toll este curênd devenit nesu- ferit. Atat mai rèti pentru cei de la putere. CRONICA ZILEI Relatie Lunt, 13 ale curentel, la orele 5 seara, M. S. Regele a bine-voit a primi in audi- enta pe d. cepitan de Stat-major Schneider, ata§at militar pe langa legajiunea Austro- UngarieT, care a avut onoare a 'I remite anuarul armateT imperiale 0 regale pe a- nul 1886. AN UNCIURILE Unis mid pe pagina IT 30 ban! Reclame pe pagins II-a 5 let Reclame pe patina 1lI.i 2 ltd. Scrisorile nefraneate me refuel. Articobi nepublicati ex se inapoinsA. Pentru insertiI ql reelame, redactiunes nu este responeabill. lateermmarMinsommusamsc Cu prilejul alegerit colegiului HI de de- putatT, in Focsant ad fost betel engeroase : s'aa zdrobit oase i s'ad spart capete. Fostul revizor §colar al judetulul Arges, Arsenescu, s'a sinucis inteun sat aproape de Pitest.T. El ieT pusese candidature la colegiul III de depute-0 din Arge§; dar intr'o zi aproape de alegeri fu denuntat parchetulut pentru cate-va abuzuri si pentru datorit constituite pe cale ilegala de vr'o 50 000 de let. A- ceasta imprejurare l'a hotarit sA's1 curme zilele. Tribunalul Ilfov a:respins cererea doem- nel Tabae care pretindea cif e singura mos- tenitoare a milionareT Momolo. onferiMele Ateneulut incep la 19 Ianuar. Se vorbeste de venirea d-lui colonel Carp ca director la ministerul de resbof. Zilele acestea in Galati s'a petrecut un scandal, la un bal mascat, care ar fi corn- promis pe vice-consulul Austro-Ungariel si pe un procuror din localitate. In judetul Prahoya a ploat foarte abun- dent zilele acestea, a citzut grindina, a ful- gerat §i a trAsnit. A. S. Printul BulgarieT a trimis sotiel primuluT nostru ministru aceasta telegrama : Doamnei Pia L C. Brötianu, Bucuresc1 ve rog se primitl sincerile Mele multu- mir1 pentru tot ce at1 avut bunatatea sa fa- cet1 spre a veni in ajutorul ranitilor no§tri, bine-voind in ace1as1 timp a esprima deplina Mea recuno§cinta doamnelor earl ail Mat parte la opera domniel-yoastre de bine-facere . Alexandru. Azt s'a tinut la Palat un consilia de mi- nistri sub prezidentia Regelul. Economia Nationalel, reviste ce apare de zece ant neintrerupt sub directia d-lut P. S. Aurelian, si-a schimbat formatul ; cu- prinsul insa a rernas acelas ca cantitate. Societatea clericala Ajutorul n'a putut nea sedinta la 9 Ianuarie din me ca nu se adunasere, destuT membri. Pentru Joni, 16 curent, e hoterita o a doua intrunire, la 3 ore dupa arniazi. La ordinea ziliT este : alegerea nouluT comitet pentru exercitiul 1886 ; cercetarea lucerilor comisiunii de control pe anul ce a trecut. o indreptare. In notita pe care am dat'o despre furtul comis la cofetaria Redulescu s'a pus ca autori al furtulul Al. 0 S. Pr. in loc de Al. si G. Pr. De citt-va timp ail inceput a se intro- duce la noi prin menagiurT bucatarif cu gaz aerian. Sub raportul curatenieT, al simplicitatel si al soliditateT nief un alt-fel de bucaterie nu poate fi mai bun. Pretul gazulut consumat e maT mic, de cat costul analogiel lemnelor. DECRETE D-luI Ferdinand Micksche i s'a acordat execua. torul de rigoare pentru a putea indeplini functiu- nile de consul general al Austro-Ungariel la Iasi. D. Maior Lipan Gheorghe, comandantul batalio- nulul 3 vênittorl, e numit membru al ordinulul Coroana Ronulnier, In gradul de ofiter, i pe d-nil citpitani Vanghele Constantin si Diescu Nicolae:din acelas batalion, membri al aceluiasl ordin, In gra- dul de caviller S'a conf erit crucea de cavaler a ordinulul Co- roana Bonuiniei, d-lor I. Dimitrescu si Sc. Al. Savu, comisari al politiel capitalel. Home atentiune notel colective a represen- tantilor din Belgrad aT marilor Puteri, cu data de 30 Decembre. Dupe. o examinare aprofundate a cestiunilor ce conjine, pre- sedintele consiliulut si ministru al afaceri- lor streine isT exprima viul sea regret ce, guveriinl regal, la, situatia actuala din Bal- canl, nu poets demobilize armata serba. LuAnd aceasta resolutiune guvernul serb ar crede ca lipseste de la deferenta ce a aretat'o tot-d'a-una dire marile Putert, dace n'ar specifica in acelaef timp cuvin- tele ce'l oblige, de a nu da satisfacere do- rintei anuntate de dinsele. El spell cá Pu- terile II vor recunoaste justeta si vor lua in consideratiel ca guvernul regal s'a silit in toate .ocasiunile nu runnel de a respecta tractatele existente, ci si de a urma con- siliele marilor Puteri, chiar si atunct cand ele eraa in oposijiune cu interesele imedi- ate ale Serbiel, in complicatiunile ce s'aa produs in peninsula balcanilor, independent de yointa sa si contra dorintei de a se devote la desvoltarea pacifica a progresuluT. Guvernul serb a urmat cu deosebire a- ceasta linie politica pane In ziaa and o- noarea terif fu aline in mod brutal prin expansiunea teritoriala a unel terit vecine, care a violet stipulatiunile tractatelor inter- nalionale si a amenintat pe Serbia in exis- tenta sa nationale. Lupta s'a suspendat prin intervenirea marilor PuterT, dar nu e cu putinta se. se stie dace, nu se va reincepe de oare ce negocierile de pace intre gu- vernul serb si Sublime Poarta, suzerana principatulul Bulgariet, nict n'ea inceptut incl. Aceasta nn va sà zic, cä guvernul re- gal nu e animat de intenthmile cele mat pacifice ; dar neflind el singur in cestiune, nu se poate cere de la dinsul ca sit pro- ceade, la o desarmare anticipate si sti se expue la surprinderi, contra carora i-ar fl imposibil de a se feri la timp. Guvernul regal e cu atat mat autorisat calculeze cu aceste eventualitäti, ca buna sa credinta si a rnarilor PuterT aa fost a- dese orl inselata, fAra sá fi fost posibil pane astitzt a se reveni asupra faptelor Mde- plinite. Chiar textul armistitiuluf incheiat prevede in art. 1 el invoiala poate fi de- nuntattt si nota colectiva a Puterilor nu contine nieT o garantie pentru executarea simultana, si loialA a desarmariT de dare toate statele. Expunend aceste cuvinte, ce fac impo- sibile, in imprejurarile actuale, indeplinirea dorinteT marilor Puteri, guvernul regal se grabeste a recunoaste cA actiunea marilor Puteri, cart urmaresc scopul de a educe o solutiune pacifica complicaVunilor survenite In Orient, ar remanea intr'adever necom- plecta, dace s'ar fi obtinut numal resulta- tul partial de a fi pus un capet ostilitati- lor dintre Serbia si Bulgaria. Guvernul regal va fiace tot ce poate spre a facilita silineie marilor PuterT in vederea incheeriT paciT. latA ce me autoriza guvernul serb e ye comunic drept respuns la Nota colectie. Rugand pe Excelenta voaste sa bine-vo- iesca a educe la cutiostinta guvernulul see acest respuns, am onoarea, etc. - Gera- sanin.' Urmitorilor sub.ofiterl din batalionul 3 vênitorl, li s'a acordat medalia Serviviul eradineios Clow; I. Sergentulul-adjutant Voiculescu Con- stantin. Sergentulul-major Giurgiuveanu loan. Clam 11. Sergentilor Cordoneanu Constantin, CA- riusescu loan si Anghelut6. Constantin. Un decret regal, apirut azl in gazeta oficialk gratiazi pe mal multi condamnatl militarT si cätor- va le reduce pedeapsa. DIN AFARA Serbia i Europa In Temps de la 11 Ianuarie gasien tex- tul respunsuliff Serbiel la Nota colectie a Puterilor 0 care este urmatorul : »Guyernul regal skip a dat cea mat se- DIN TRANSILVANIA Procesal de presa al 'Tribune!, Sibiu, 9 lanuarie st. n. Intre. literatif din terile civilisate existA oare-care solidaritate, care s'a accentuat in cele din urmA prin infiintarea unel reu- niunt literare internationale, menite a sus- tine pretutindenea interesele legitime, ale --T-Avoh. celor ce lucreaze cu condem A reu- niune n'a codificat Me conventiun lite- rare, si de sigue nicT nu are se le codi- fice, de oare-ce despre ori si ce literat se presupune ca este un orn cu oare-car pre- gatire intelectuale si destul de 4comme il faut,, pentru ca se. M.N. ambitiunea de a sti ce se cuvine, cand e vorba de relatiu- nile lul cu alp literatt

Transcript of A. T A:Fti 1N '1'0A:1'E zi.W.JE · sub printul Alexandru primeste tot mat mul-ta ccinsistenta. Cu...

Page 1: A. T A:Fti 1N '1'0A:1'E zi.W.JE · sub printul Alexandru primeste tot mat mul-ta ccinsistenta. Cu toate astea se poate a-sigura din not, cà presenta baronuluf Kaul- ... or care a

ANUL X. Nr. 2537. 10 BANI EXEMPLARUL JOUI, 16 IANUAME 1886.

A._T_A:Fti 1N '1'0A:1'E zi.W.JE:ABONAMENTZLE

ts °WWI : Pentra 1 an 30 let ; 6 last 15 ; 1=1 $1st Districts : 1 an 36 let ; 6 laid 1$ let ; 3 Ina 10 let.rit Striinitate : , 1 an 48 let ; 6 Inca 14 let ; 3 tee 12 let.

Director : D. AUG. LAURIANtrrimmensmana.m....1.3.

STIRI I ELEGRAFICEdin siarclo strains

Petersburg, 24 lanuarie.Intentiunea guvernulut rus de a'sT da

asentimentul la unirea celer doue. Bulgarifsub printul Alexandru primeste tot mat mul-ta ccinsistenta. Cu toate astea se poate a-sigura din not, cà presenta baronuluf Kaul-bars in resedinta n'a avut nicT cea malmiha. influinta asupra reportulul personaldintre Tarul si printul Alexandru i ce eposibil se se intimple o schimbare de dis-positie dace printul, pus in fruntea celordoua Bulgaril va castiga din noa incredereaTarultil, dovedind prin fapt, cä nu va um-bla cu ambit-MA cum a crezut guvernulrus. Dupe politica MT din trecut, ci va ca-ute numaT interesele poporulut. Dace prin-tul Alexandru nu va reusi intru aceasta,adie, dupe cum s'a dat a se intelege inmod oficios, daca nu va face tot posibilul,ca politica orientate ruses* dejucate pateacum, se ajunge iarest la dreptul et, a-tuncI Rusia are de gelid sa lucreze ca soartaBulgariet sa fie incredintatti altor mainf.

Belgrad, 24 Ianuarie.Aü inceput sa se adune din not unele

pArtt din armate. Pena, la 27 Ianuarie ca-drele trebue se fie deplin complectate, sprea pleca la granite..

Ziarul Videlo, in calitatea sa de organ alguvernulut, protesteae contra acuzaril unorfof streine, ca adresele monstre etre re-gele, cerend continuarea riaboiuluT, s'ar fifacut contra dorintef si vointeT poporulut,e ail pornit exclusiv de la guvern si dela partizaniT luf si ca nu sunt de at de-monstratiunf, spre a se ajunge la un resul-tat favorabil pentru Serbia la negocierilede pace. Videlo se sileste a arAta, cá popo-rul serb a dorit resboiul contra BulgarieT,pentru CA a fost imfam opranat si s'a yezutameninat de arbitrare, a But-garilor in peninsula balcanice, al cAref pa-ment este mult udat de sangele Serbilor.

Constantinopol, 24 Ianuarie.Printul Alexandru a adresat Sultanuluf o

scrisoare autografa, in care se trateazit so-luthinea cestiunet rumeliote pe calea unetdirecte intelegert si caute. sa arate, c toanconcesiunilerte le-ar face poporatiuniT bul-gare in cele din urine ar fi tot in avanta-giul Turcief. .Alaltaierf s'a intrunit un con-silig extra-ordinar de ministri spre a exa-mine propunerile prinjulu1 Alexandru. Intreacestea este si cererea unef rectificart degranite in Rhodope, dupe care unele satear veni la Rumelia orientate..

Puterile exercite asupra Sultanulut o pre-siune puternica spre a'l face se acceptepropunerile printuluf Alexandru. Din parte-lePuterile se oferá a se oblige e opreascape Greet 0 Serbt de la veleitAtt resboinicedeclarfindu-le e le vor lase se sufere toateurmarile incepittanarei lor.

Berlin, 23 Ianuarie.Cu privire la resolutia consiliulul federal,

relative la votul Reichstagulul asupra expul-serilor se vorbeste cá Prusia are de gandse, Mature la publicarea acestef resolutiT oexplicare, ce va motive maf de aproape ati-tudinea sa. LiberaliT-nationali, conservato-riT-liberali i conservatorif din CamerA stafAcut o demonstratie contra ReichstaguluTpresentend urmatoarea motiune :

Camera decide : 1. Recunoscend dreptulsi obligatiunea guvernulut de a interveM e-nergic pentru protegerea intereselor natio-nale germane in provinciile orientale, isT ex-prime. Satisfactia, a in mesagiul tronuluTs'aa promis mesurf, apte de a asigura exis-tenta desvoltarea poporatiunit germane§i culture in aceste provincif. 2., se se de-clare dispue a acorda mijloacele necesarepentru executarea acestor mesurT mal alescat priyeste scoala i administratia generala,precum i pentru incurajarea economilor ru-rail 0 a teranilor de a se stabili In acesteprovincil.

Odesa, 23 lanuarie.Carantina pentru proYenientele din por-

turile mArif Adriatice, apof din Algeria siTunisia, s'a desfiintat.

Peterbnrg, 24 Ianuarie.Journal de St. Petersbourg confirma stirea

despre demersul ce vor face Puterile cu pri-vire la desarmarea statelor balcanice i zicea Europa e hoterate se fee a se respectaraporturile teritoriale actuate in Orient.

Ziarul Grajdanin constatii convingerea cedomneste astà-zi, ce. printul Alexandru n'apronuntat cuvintete ce i se atribue 0 carear fi fost o insulte pentru ofiteril ru§1.

Pentru Abonamente, Anunciur i Reclame a se adresa:la Reakkaia : La administrativne, Pawed liontAn, No. bte, littenrestt ; gi la corespondentit MaruluT din judele.la Paris : La &cell! Rayne, place du Bourse, S.In Visas.: La Heinrich Schaick, I Wellceile, 14, Diurnal central de anuoturi pentru Austro-Ungaria.

Rambisg: La Adolf Steiner, GAnserearkt, M, Itiuroul central de anurturt psatru Germania.

SerTicifil telegrath al Rombiel Libere" j

Viena, 26 lanuarie.Nu pare, dupi cum Spun jurnalele, ce

printul Cantacuzen se va intoarce asa decurend la Sofia, cael atitudinea sa politicatn Buigaria este acum obiectul unet anchete.

Viena. 26 lanuarie.Se vorbeste de demersurl coercitive ce ar

face mal in urma Puterile, dace Grecia varefusa intr'un mod definitiv de a desarma.Cu toate astea se spell ca guvernul elen,dAndu-s1 o socoteala mal exacta de gravi-tate situatiunil, va termina prin a cede.

Londra, 26 lanuarie.Times spell ea demersurile acute pe lAn -

ga guvernul elen, vor fi de ajuns ca BA re-tie pa Grecia.Alt-fel, aceasta va afla ea nuya putea sä1l batá joc de marile puterl.fare sa fie pedepsita .

AVM-

Loadra, 25 lanuarie.Lord Salisbury va presinta in curend

Parlamentulul un bill ce pune in vigoaremesurile coercitive aplicabile Irlande1.

Daily News spune c. liberalil se vor opunela adoptarea bilulul §i adaugi ea d. Glad-stone e gate sa reia puterea dace cabinetule invins.

Parnelli§til sunt hotaritil sA dea sprijinullor d-lu1 Gladstone.

Constantinopol, 26 Ianuarie.Poarta a adresat prin telegraf rePrezen-

tantilor sel o circulara privitoare la cestiu-nea eleni.

Poarta reamiutind sacrificiile teritorialece le a fecut, la cererea Europil, spune caor care a fi rabdarea sa si iubirea sa depace, ocrotirea drepturilor sale §i grija in-trereselor sale, 11 comanda sA accepte lacea ma\ mica provocare chemarea la luptaa Greciel.

Cireulara face pe guvernul elen respon-salml de consecintele ce vor putea resultadin tr'o situatiune pe care a creat'o §i cereo compensatiune in fata pagubelor earl eau-seaza atitudinea Greciei.

declare ea inainte de a a-junge la mijloacele es*eme, face un ultimapel marilor Puter1 pentru ea acestea sa ob-tinã o promisiune formate de demobilisaredin partea Greciel.

(Haves).

A so vedee ultimo tIr1 po pagina

pentru dên§ii sad pentru aleg'étorillor influeng. Sa nu care-cum-vaministrul necompetent sd fie scru-pulos, c'apoi la prima ocaziune ne-competenta sa este pusä in relief,de cel cdruia i-a refuzat hatirulpretins.

BUCURESCI, 15 IANUARIE

Cele ce se petrec in sinul partidu-ltif care ne guverneazil ne intereseazanumai in vederea rezultantei activi-tatei ce desfasura acest partid. Depersoane ne interesam prea putin siintrigile ce s'ad vözut §i se ve'd ininaltele sfere guvernamentale nune ar face sa le dam atentiunedaca ele nu ar avea influenta a-supra conducerei afacerilor gene-rate. De am ,avea dorinta sa vor-bim de mizeriele intime ale par-tidului care eserciteaza puterea dezece an!, multe pagini am trebuisa umplem pentru a da seama demult-numeroasele schimbari mi-nisteriale pe care am avut nenoro-cirea sá le avem in acest restimp.Dar daca acestea pot fi lasate nere-levate, este de mare interes sa sepuna in evidentA causele care adadus §i pot sa mai aduca uneleschimbäri ministeriale , pentru avedea unele rele ce trebue sa can-tam sa se indrepteze.

Nu e lucru rar sub carmuiread-lui I. Bratianu, sa ajung5. mi-nistru o persoana care nu arenici ideea cea mai generala de a-facerile dependinte de ministe-rul ce are sa dirijeze. Acest mi-nistru, om de§tept neapèrat si pu-tênd '§i dea parere in ori-ce ces-tiune care nu exige cuno§tintespeciale, va conduce , sub parin-tescul ochiii al capului ministeru-lui, departamentul sed de azi palmaine , fad niel o prevedere mailarga. Nu este trebuinta pentru catimpul cat sta in capul ministeruluisa fie nemärginit, de cat de un sin-gur defect : acela de a nu priviprea de aproape cererile ce '1 adre-seazA membri majoritätei, pentru

-

S'a mai v6zut ministri carI aveadmulta energie si o competenta nu-mai mArginitä. Ast-fel de mini§trinemeritandu-si positiunea ce do-bandisera, ad dat probe de unavént prea neponderat in directiunice ei, in judecata lor neinterneiatape cuno§tinte solide, aü crezut po-trivite. Acestia, dupl. o vreme mailunga sad me. scurta, aü trebuitsa '§i pardseasca portofoliul, siliIla aceasta de Incurcatura ce aüprodus prin administratia lor.

Ministri cu adev6rat. cornpetinti§i CU dorul de lucru ad fost putini.Dintre acestia, acei care ad pose-dat §i darul de a fi amabili cumembri majoritatei nu ail parasitministerul de cat numai cand eiaü dorit aceasta. Dad, ins& unnistrn competent a avut energianecesard, de a voi ceva si tot de odata' tare in positiunea ca§tigatä prinsine insusi iar nu prin circumstantenu a vrut sa faca nici-o-data corn-promis cu scrupulul, apoi acestaa fost isbit cu mult necaz. Serioasaexigenta a unui asemenea mini-stru de la subalternil sei de aimplini pe deaintregul datoriele,precum §i refuzul de a face hati-ruri ad produs o coalitiune din acelmembril ai majoritatei cari suntobicinuiti a vedea In putere o averede care ei dispun pentru folosul lorsad al ambitiunei lor. i aceastacoalitiune in contra omului carenu vrea sa fie condus de cat de da-toria lui in afara de ori-ce conside-ratie de partida, nu 'I lasA nici o zilinistitä, 'Dina ce, scarbit, päräsestesingur portofoliul. S'a vèzut oa-meni , imbiati sä intre in minister,refuzand aceasta onoare , fi ind si-gurT cd nu vor fi lAsati in pace, salucreze cum constiinta lor le dic-teaza.

Este trist sl marturisim aceasta,dar este adev6rat. Domneste la ma-joritatile actuale o mare slabiciune&ad este vorba de datorie, si mi-nistrul care are superioritatea sävoiasca ca datoria O. fie implinitäde toll este curênd devenit nesu-ferit.

Atat mai rèti pentru cei de laputere.

CRONICA ZILEIRelatieLunt, 13 ale curentel, la orele 5 seara,

M. S. Regele a bine-voit a primi in audi-enta pe d. cepitan de Stat-major Schneider,ata§at militar pe langa legajiunea Austro-UngarieT, care a avut onoare a 'I remiteanuarul armateT imperiale 0 regale pe a-nul 1886.

AN UNCIURILEUnis mid pe pagina IT 30 ban!Reclame pe pagins II-a 5 let Reclame pe patina 1lI.i 2 ltd.Scrisorile nefraneate me refuel. Articobi nepublicati ex se inapoinsA.

Pentru insertiI ql reelame, redactiunes nu este responeabill.

lateermmarMinsommusamsc

Cu prilejul alegerit colegiului HI de de-putatT, in Focsant ad fost betel engeroase :s'aa zdrobit oase i s'ad spart capete.

Fostul revizor §colar al judetulul Arges,Arsenescu, s'a sinucis inteun sataproape de Pitest.T.

El ieT pusese candidature la colegiul IIIde depute-0 din Arge§; dar intr'o zi aproapede alegeri fu denuntat parchetulut pentrucate-va abuzuri si pentru datorit constituitepe cale ilegala de vr'o 50 000 de let. A-ceasta imprejurare l'a hotarit sA's1 curmezilele.

Tribunalul Ilfov a:respins cererea doem-nel Tabae care pretindea cif e singura mos-tenitoare a milionareT Momolo.

onferiMele Ateneulut incep la 19 Ianuar.

Se vorbeste de venirea d-lui colonel Carpca director la ministerul de resbof.

Zilele acestea in Galati s'a petrecut unscandal, la un bal mascat, care ar fi corn-promis pe vice-consulul Austro-Ungariel sipe un procuror din localitate.

In judetul Prahoya a ploat foarte abun-dent zilele acestea, a citzut grindina, a ful-gerat §i a trAsnit.

A. S. Printul BulgarieT a trimis sotielprimuluT nostru ministru aceasta telegrama :

Doamnei Pia L C. Brötianu,Bucuresc1

ve rog se primitl sincerile Mele multu-mir1 pentru tot ce at1 avut bunatatea sa fa-cet1 spre a veni in ajutorul ranitilor no§tri,bine-voind in ace1as1 timp a esprima deplinaMea recuno§cinta doamnelor earl ail Matparte la opera domniel-yoastre de bine-facere .

Alexandru.

Azt s'a tinut la Palat un consilia de mi-nistri sub prezidentia Regelul.

Economia Nationalel, reviste ce apare dezece ant neintrerupt sub directia d-lut P.S. Aurelian, si-a schimbat formatul ; cu-prinsul insa a rernas acelas ca cantitate.

Societatea clericala Ajutorul n'a pututnea sedinta la 9 Ianuarie din me ca nuse adunasere, destuT membri. Pentru Joni,16 curent, e hoterita o a doua intrunire,la 3 ore dupa arniazi.

La ordinea ziliT este : alegerea nouluT

comitet pentru exercitiul 1886 ; cercetarealucerilor comisiunii de control pe anul cea trecut.

o indreptare.In notita pe care am dat'o

despre furtul comis la cofetaria Redulescus'a pus ca autori al furtulul Al. 0 S. Pr.in loc de Al. si G. Pr.

De citt-va timp ail inceput a se intro-duce la noi prin menagiurT bucatarif cu gazaerian.

Sub raportul curatenieT, al simplicitatelsi al soliditateT nief un alt-fel de bucaterienu poate fi mai bun.

Pretul gazulut consumat e maT mic, decat costul analogiel lemnelor.

DECRETED-luI Ferdinand Micksche i s'a acordat execua.

torul de rigoare pentru a putea indeplini functiu-nile de consul general al Austro-Ungariel la Iasi.

D. Maior Lipan Gheorghe, comandantul batalio-nulul 3 vênittorl, e numit membru al ordinululCoroana Ronulnier, In gradul de ofiter, i pe d-nilcitpitani Vanghele Constantin si Diescu Nicolae:dinacelas batalion, membri al aceluiasl ordin, In gra-dul de caviller

S'a conf erit crucea de cavaler a ordinulul Co-roana Bonuiniei, d-lor I. Dimitrescu si Sc. Al. Savu,comisari al politiel capitalel.

Home atentiune notel colective a represen-tantilor din Belgrad aT marilor Puteri, cudata de 30 Decembre. Dupe. o examinareaprofundate a cestiunilor ce conjine, pre-sedintele consiliulut si ministru al afaceri-lor streine isT exprima viul sea regret ce,guveriinl regal, la, situatia actuala din Bal-canl, nu poets demobilize armata serba.

LuAnd aceasta resolutiune guvernul serbar crede ca lipseste de la deferenta ce aaretat'o tot-d'a-una dire marile Putert,dace n'ar specifica in acelaef timp cuvin-tele ce'l oblige, de a nu da satisfacere do-rintei anuntate de dinsele. El spell cá Pu-terile II vor recunoaste justeta si vor lua inconsideratiel ca guvernul regal s'a silit intoate .ocasiunile nu runnel de a respectatractatele existente, ci si de a urma con-siliele marilor Puteri, chiar si atunct candele eraa in oposijiune cu interesele imedi-ate ale Serbiel, in complicatiunile ce s'aaprodus in peninsula balcanilor, independentde yointa sa si contra dorintei de a se devotela desvoltarea pacifica a progresuluT.

Guvernul serb a urmat cu deosebire a-ceasta linie politica pane In ziaa and o-noarea terif fu aline in mod brutal prinexpansiunea teritoriala a unel terit vecine,care a violet stipulatiunile tractatelor inter-nalionale si a amenintat pe Serbia in exis-tenta sa nationale. Lupta s'a suspendat prinintervenirea marilor PuterT, dar nu e cuputinta se. se stie dace, nu se va reincepede oare ce negocierile de pace intre gu-vernul serb si Sublime Poarta, suzeranaprincipatulul Bulgariet, nict n'ea inceptutincl.

Aceasta nn va sà zic, cä guvernul re-

gal nu e animat de intenthmile cele matpacifice ; dar neflind el singur in cestiune,nu se poate cere de la dinsul ca sit pro-ceade, la o desarmare anticipate si sti seexpue la surprinderi, contra carora i-ar fl

imposibil de a se feri la timp.Guvernul regal e cu atat mat autorisatcalculeze cu aceste eventualitäti, ca buna

sa credinta si a rnarilor PuterT aa fost a-dese orl inselata, fAra sá fi fost posibil paneastitzt a se reveni asupra faptelor Mde-plinite. Chiar textul armistitiuluf incheiatprevede in art. 1 el invoiala poate fi de-nuntattt si nota colectiva a Puterilor nucontine nieT o garantie pentru executareasimultana, si loialA a desarmariT de daretoate statele.

Expunend aceste cuvinte, ce fac impo-sibile, in imprejurarile actuale, indeplinireadorinteT marilor Puteri, guvernul regal segrabeste a recunoaste cA actiunea marilorPuteri, cart urmaresc scopul de a educe osolutiune pacifica complicaVunilor surveniteIn Orient, ar remanea intr'adever necom-plecta, dace s'ar fi obtinut numal resulta-tul partial de a fi pus un capet ostilitati-lor dintre Serbia si Bulgaria.

Guvernul regal va fiace tot ce poate sprea facilita silineie marilor PuterT in vedereaincheeriT paciT.

latA ce me autoriza guvernul serb e yecomunic drept respuns la Nota colectie.Rugand pe Excelenta voaste sa bine-vo-iesca a educe la cutiostinta guvernulul seeacest respuns, am onoarea, etc. - Gera-sanin.'

Urmitorilor sub.ofiterl din batalionul 3 vênitorl,li s'a acordat medalia Serviviul eradineios

Clow; I. Sergentulul-adjutant Voiculescu Con-stantin. Sergentulul-major Giurgiuveanu loan.

Clam 11. Sergentilor Cordoneanu Constantin, CA-riusescu loan si Anghelut6. Constantin.

Un decret regal, apirut azl in gazeta oficialkgratiazi pe mal multi condamnatl militarT si cätor-va le reduce pedeapsa.

DIN AFARASerbia i Europa

In Temps de la 11 Ianuarie gasien tex-tul respunsuliff Serbiel la Nota colectie aPuterilor 0 care este urmatorul :

»Guyernul regal skip a dat cea mat se-

DIN TRANSILVANIAProcesal de presa al 'Tribune!,

Sibiu, 9 lanuarie st. n.

Intre. literatif din terile civilisate existAoare-care solidaritate, care s'a accentuat incele din urmA prin infiintarea unel reu-niunt literare internationale, menite a sus-tine pretutindenea interesele legitime, ale

--T-Avoh.celor ce lucreaze cu condem A reu-niune n'a codificat Me conventiun lite-rare, si de sigue nicT nu are se le codi-fice, de oare-ce despre ori si ce literat sepresupune ca este un orn cu oare-car pre-gatire intelectuale si destul de 4comme ilfaut,, pentru ca se. M.N. ambitiunea de asti ce se cuvine, cand e vorba de relatiu-nile lul cu alp literatt

Page 2: A. T A:Fti 1N '1'0A:1'E zi.W.JE · sub printul Alexandru primeste tot mat mul-ta ccinsistenta. Cu toate astea se poate a-sigura din not, cà presenta baronuluf Kaul- ... or care a

2 ROMANIA IBERA

Co legit' noetri maghiari restoarne toateconventiunile ziaristice.

Le eunose, nu le cunosc, asta e treabalor destul ce nu vor se etie despre ele.

De ei liberallmare minune, dace le o-punt argumente superetoare, et incep sestrige dupe procuror.

Vine, in sfireit, procurorul ei le face cheful.In toate lumea civilisate un coleg trasjudecate, fie el amic (xi adversar, este

in fel de "noli me tanyere»: nu se discutevederea unlit proces de presä, nu se

weocupe. cause.Colega noetri maghiari fac chiar mat

,nult : el incep a da informatiuni falee des-pre viata colegulra tras in juclecate, ba facapel la jurati, ca condamne chiardace nu i-ar putea dovedi vinovetia.

Am avut anul trecut un proces de presaei am lost achitatt

S'a desfiintat curtea cu jurati, care ne-aachitat, anume pentru ce ne-a achitat.

Ni se fac acum alte doe procese, doede odate i amêndoe pentru articole, incare am respuns la ideI emise In oficiosulKolozsvári KiWeitty.

Dace este pe lumealceasta un ziar, ce-ruin i se cuvine sä Mee, acela e KolozsctiriKözitYny, ceel de aicl inainte are se vor-beasce Meria Sa Domnul procuror reg.ungar i ail se se pronunte juratit.

Nu inset !--toemai Kolozsvári Közlóny stri-ge : Bravo ! l'arn prins cu ocaua mice, s'adat de gol, a sera iepurile din tufe, ei alnostru e meritul ! noi l'am stirnit.

Se plangea oficiosul clujan eit tot- se matplange c suntem eat de chibzuiei in me-nuirea condeiulta, in cet nu ne darn nicIodate de gol, nu intrAm nice odate in con-flict etie cu legea, ci ne versem numalaea printre eire veninul.

Acum, in sarsit, tot ne-at scos eiretade la KolozstniWKözlöny, din serite ; durerenumai, ea nu s'a gesit manuscriptul, ca sefie dovedit acela, pe care mat ales vor se'laibe ateat de "euvincioeil colegi din Cluj.

Not etim ce este in tare aceasta o lege,care oblige pe butt, i legea aceasta nu aclA nimenuia dreptul de a mat ceuta ma-nuscriptul dupe ce autorul s'a gesit ei adeclarat : "Eg am scris i ee respund !»

Cu toate acestea ziarul clujan steruia,ea nu autorul, ei altul ä fie osendit, diet"fie ori cum, stilul e al lut, vocea e a lutIacob !

Apt:4 negutetoria aceasta nu merge.Juratii, chiar ei la Cluj, n'ae se judece

ontul, ci fapta, iar fapta aceasta nu exista.Juratit n'ag s judece nici ceea ce e in

inima noastrA, nict ceea ce unit ort alilvor fi voind se geseasce printre eire, nict"stitul, nostru,in internis non judicat prae-tor,ci fapta Mmurite, pe care o vom fisevireind.

lar cared e vorba de fapta, ea nu sepoate

eNe aducem aminte de agitatiunea, pecare a sevireit'o aceaste foaie», zice ofi-ciosul clujan.

Juratit n'ag se se pronunte asupra unet"agita(iuni, in yenere, ci asupra unel faptespeciale, anume cualificate prin lege.

Si de acèea este foarte important, cAndUil ziar oficios zice "de i nu s'ar putea do-vedi din punet de vedere al justitiei Inacest articol aea numita fprovocare direC-ta,totu0...

Ce totuel?!Dacä nu se poate dovedi provocarea di-

recta, este dovedit 0, nu am voit se pro-vocdm, i ni se poate face violentie, dar"din punctul de vedere al justitiele, nu pu-tem se fim osendiel, &lei nu ceea ce se

11111111

FOITA ,,ROMANIEI -LIBERE"14 lanuarie. 3

VTE MINA

'(Urmare §i fine)

El se uita la dense cu o adeverate lucre-eenire.

Ineuntru ardea, pe o mesa joase eu Anteioare, un opait de tinichea in forme deezec a cerui feetile impreetia mai multin de cet lumina. ,elieé §edea in genuclaegà betrena turcoaice i vorbea cu vioi-

iune. Chipul et, alb ei rotund, prindea ase lurnina de o multumire leuntrice, care ise zugravea pe obraji, in niete dungi sub-till, trandafirit. Gura mice ei insetate deviatA, rostea vorbele cu inlesnire rare. Bu-zele tremurag parce ar fi fost in tot-d'a-una mAnioase, inse ocha mart ei adenci indeobete se feceat mititei i luag o espre-sie de multumire nespuse, cand 'Idea. Pe-rul Miet scurt imprejurul gatulul, cedea

inveluia obrazul, de cate orI se piecespre metuee-sa. Cu o miecare de cap, men-dre ei ueoare, ea il arunce peste spate ur-mand a iseertei betranei povestea ce o al-eat uia atunci.

Dupe ce isprevi de vorbit cu metuee-sa,se scule de jos ei eei pe ueet, fecend semnpreeedintelui se vie dupe, dense. Trecureamendot in singura odaie ce mat era inease.

Leuntrul era laminat de un policandrucu candele, dupe moda turceasee. In fund

presupune, nu ceea ce se banutIte, ci ceea Ice am voit cu toate positivitatea este obiec-1tul judecetii.

Dace voia»t not se proroedm, etim not a-tata carte romaneasce i avem atftta di-becie de stil, ca se i formulem ceee cevoim : nu am voit inset ei de aceea nieTnu le-am fecut colegilor din Cluj haterulde a spune ceea ce nu voim.

E foarte urit,foarte urit este, cand o-mul uite ce se envine i ce nu se euvineintre cement 'Comte il faut !

Colegil noetri din Cluj ar trebui se aibeeel putin ambitiunea de a vorbi cu Crimedeschise : Este acolo in Sibiiu un om, cucare nu putem discuta, find ce are nieteapueeturi de condeig a "ibis-redibis.» cemai umblati cu procese de prese ! ? GA-siti-I o vine, facep un proces politic i, do-vedit, nedovedit, puneti'l la recoare!

Asta se poate !Intrebarea e numat "tver die Zeche be-

zahlen wird.Tribunalul din Cluj nu a pronuntat ince

boterarea de punere sub acusare, i este unlueru, care noue ne pote veni la socoteale,ce un ziar oficios face presiune asupra ju-decAtorilor chiar ei pentru cazul, ed "nus'ar putea dovedi din punct de vedere for-mal al justitiei, fapta cualificate de lege.

Tr.=WM-

DECISIE MINISTERIALA

Not, ministru secretar de Stat la depar-tamentul cultelor ei al instructiunet publice,

Avend in vedere certurile soandaloase,constatate la unele ecoli primare din Bacee,din Braila, precum ei neregularitetile de laCitlerael ei de la Berta ;

Considerand ce ast-fel de fapte sunt in-jositoare pentru prestigiul corpuluI didactic

vetemetoare ecoaleI ;Avend in vedere dispozitiunea ministe-

riale privitoare la certurile dintre membracorpulut didactic, dispozitiune publicate prinMonitorul oficial din 3 Julie 1885 ;

Considerend in acelael timp meritele u-nora din institutorle cart legitimeaze grain-tarea lor,

Pentru aceste considerante, auzind i peconsiliul permanent al instructiunel,

Deeidem :Art. I. Sunt permutati, promovati ei nu-

mitt, In interesul ordinel ei disciplinei eco-lare, preemie i in interesul inveeementulut,instautora i institutoarele cart urmeaza :

D. C. V. Ficeinescu, actual institutor pro-vizorig la clasa lb, coala Nr. 3 din Bacee,in aceeael calitate la clasa II, ecoala Nr. 2din 13reila.

D. N. Arbore, actual institutor definitivla clasa III, ecoala Nr. 3 din Baceg, la

,elasa III ei IV ei director al ecoalet dinBerta.

D. Stefan Botez, actual institutor defini-tiv la clasa III si IV ei director al ecoalelNr. 1 din Teter*, in Iael, in aceeael ca-litate la clasa IV ei director al ecoalet Nr.3 din Been.

D. N. Valcu, actual institutor provisorigde clasa II la ecoala Nr. 2 din Braila, inaceeaeb calitate la clasa Il, coala Nr. 3din BacAtI.

D. Emil Manoliu, bacalaureat, actual ins-titutor provisorie la clasa I, ecoala Nr. 2din Been, la clasa III de la ecoala Nr. 3din acel orae.

D. V. Receanu, actual institutor defmitivla clasa II a ecoaleI Nr. 1 din Tref-Ierarhi,in Iaele la clasa III ei IV ei director alecoalei Nr. 1 din Tateraet, in aceeael urbe.

D. I. Niculescu Bade, actual institutordefinitiv la clasa I a ecoalei din Dorohoig,la clasa II a scoalei Nr. 1 din Trel-lerarla,in Lief.

D. Lascar Petrice, actual institutor deft-nitiv al chisel III ei IV ei director al eeoa-lei din Berta, la clam I de la ecoala dinDorohoite.

D. leremia Nestor, actual institutor defi-nitiv la clasa Ill ei IV ei director al ecoaleidin Constanta, in aceeaet calitate la ceaseIV ei director al .ecoalei Nr. 2 din Tergul-Neamtn, la vacanta ce este.

D-ra Anastasia loanide, actuale institu-toare provisorie la clasa I a scoalet Nr. 1din BrAila, in aceeael calitate la clasa I 0II a ecoalei din Terga-Iiulul.

D-na Ana lonescu, actualA institutoareprovisorie la clasa I ei H a ecoalet dinTergu-Jiulni, in aceeael calitate la elasa IIa ecoalei Nr. 1 din Memel.

D-na Elena Beduleseu, actuale insetu-toare definitive la clasa II a ecoalei Nr. Idin Celerael, in calitate de institutoare lachisa I a acelet clase, in locul d-nel Teo-dora Georgiu, care, conform art. 390 dinlege, este considerate ea demisionate, deoare ce a a bsentat de la post mat multtimp fArA congedig i färà aretare de motive

D-na Elena VAlete actuale institutoaredefinitive la clasa ill a ecoalei Nr. 2 dinBraila, in calitate de institutoare de clasaIV ei directoare la ecoala Nr. 2 din Beane.

D-na Elena Ficeinese 1, actuate institu-toare definitive la clasa IV ei directoare laecoala Nr. 2 din &wee, in aceeaei calitatela clasa IV i directoare la ecoala Nr. 2din BrAila.

D-na Ecaterina Petrescu, actuale institu-toare definitive de cease IV ei directoarea ecoalet Nr. 2 din Braila, in calitate deinstitutoare la clasa III de la aceeael eedale.

D-na Georgeta Oreeeanu, foste profesoaredirectoare a desffintatet ecoale profe-

sionale de fete din Braila, cu titlul defini-tiv, este rechiemate cu acelael titlu, in ca-litate de institutoare la (+Asa I de la ecoalaNr. 1 din Braila.

Art. H. Aceste permuteri, promoverinurniri se vor face de la Kt Ianuarie 1886,(re cAnd institutora i institutoarele de matsus se vor afla la posturile lor negreeit.

Art. III ei cel din time. Decisinneade fate se va publica prin Monitorul oficial,spre etrinta autoriteitilor ecolare din ¡are.

Date in Bucuresci. la 14 Ianuarie 1886.Ministru, D. Sturdza.

-441014-

REV1STA INDUSTRIALA

Uii eiment nuott letinul (pielea) vegetalti.Transmisiunea electried a fortes la distante"marI.Telefonia transatlanticit. Sulfathi de cupru contra:riptogramulut midlew.Cdldura sub Mulitele Alb.Povara otnulut civilisag. Ittfeala porumbeilor cci-

libtot Paratunet de Nickel. Ce devinemintea veche Vitele amerieane in Francia.

Intrebuintarea cimentulut se leteetepezi ce trece. Tributari in mare parte strei-nilor pentru acest indispensabil material deconstructiunie noi Rornanit de abia am in-ceput a fabrica nuMat de cell-ye ant ci-ment. Materia primarA nu ne lipseete pu--tine bune-vointe ei in curetted ne vom pu-tea dispense de cirnentul strein. In tot ca-sul este util set Iim aceea ce se perfectio-neaze airea.

Un englez, colonelul Syerelmey, a des-coperit- un nuoe ciment eu basa de fier pecare Il numeete Zopissl, care lipeete in-tieun mod neseparabil ceremide de caremi-

de, piatra de stiele; intr'un cuvent poatese. lipeasee intr'un mod indisolubil douesubstante oare-care solide.

Ziarul Engineer care recomande aceet ci-ment a incereat se sparge rosturile unorcerernizijipite eu Zopissa. Ceremizile lipitese aruncarA in aer i cand cadea pe payeese sfAremae in mat Multe bucele, muse ros-tul lipit cu eiment nu se spergea.

S'a facut aceiasi incercare eu butela deeampanie lipite fund de fund.

Cimentul lot Syerelmey se intrebuinteazeeu sucees construind cu ceremizi i err Zo-pissa tubule sae burlane impermeabile lanee ei la ape i chiar case de hertie.

Se pretinde ce admiralitatea engleze aresh face incercAri cu o combinatiune de sire-turt succesive de fer ei de hartie acoperiteeu acest ciment, care pled, se zice, ed arresista celor etaI tarI projectile.

:Astezi se fabriceeze tot felul 7de pelartificiale ei din care se face inceltemintealte obiecte. De astA date ziarele din Cali-fornia vorbesedespre un nuoil teletin arti-ficial care s'ar fi fabricand prin aplicarea, peo pewee, a unut strat de Cauciuc topit inuleig de rapite, al ceruia miros se seoateprintr'o procedare particulare.

Acest nuog teletin resistA umezelel, nuse sgerie i prin frecare devine lucitor. Seface dinteensul, intre altele, guetre, geleti

c. I

In eedinta din 26 Octombre a Acade-miet de etiinte din Paris, secretarul Ber-trand a comunicat resultatul experienteloracute de d. Despretz asupra transmisiuneleleetrice a fort& Stint fret ani de cend elreueise a transmite 40 la mite. din fortedesvoltate de o rnaeine la o distante de 8ehilometri. Astezt repetind Incercerile s'adobandit la Creil 58 chilometri departe deParis, pe drumul de fer de Nord, 40 eat defortä atile transmise electtric dintr'o gene-ratrice avend o for 6. de 80 cal. Dupe pA-rerea lul Bertrand intrebuintarea la o distan-

ate.t, de mare a 50 la sute. din forte prinmijloacele transmisiunet electrice este foarte

Miecarea maeinelor (de 169 panela 170 intorseturi pe minut) nu intrece ye-locitatea roatelor unel locomotive. Tensiu-nea ajunge pane la 6000 de ore. fere se seproduce dispersiune, dupe. cum era de temut.

Aceste experiente ae costat 800,000 letprocurate de baronul Rotschild.

Cand transmisiunea forte electrice,ete vaintra in aplicatiune, are se se realiseze eco-nomit insemnate in foarte multe industrile

Se vorbeete in ziarele engleze cA pro-blema telefonice transalantice prin inijloculunul eablu submarin este pe cale d'a se punein aplieatiune.

Inventatorul, neeunoscut pane acurn, afost coedus la descoperirea sa prin ideia cedace bateriile ei instrumentele ale unet fortedate pot sa duce sunetul vocel la oare-caredistante, un instrument mat puternie Ipoatese o conduce mat departe.

Aceaste teorie a fast confirmatet prin ex-periente fAcute de inventator.

Sunetul vocei fu transportat, prin mijlo-eul unor aparate merite, la o distanta demat multe mile.

Inventatorul neavend mijloace s'a adre-sat unef companit financiare care, in urmacereeterilor Meute l'a autorisat se urmezeerr incercerile.

Dupe cele ce se zic inventatorul ar fireueit sà demonstreze ce cu anume aparatese. va putea converse intro cele doue e-misfere.

S'a construit deja un aparat ea care s'aputut vorbi la o distanM de 2,200 milurt

AINNIIIIIIMON1182111111111111MINIME

un horn de sae, care rèspundea drept a-far* adepostea cati-va cerbunt de vreas-curt, ear in jurul hornulut, pe niete poli-cioare de lemn lucrat, sta tot tacemul decafea. Lenge foc erae trase doue pufurejoase nnul lange altul , pe care se puteafoarte bine Intinde, ei, in colo, toate caseun divan. Peretii , acoperiti cu scoartecil crengi de sulfine, dag Meet un aer demonastire.

Indata ce intrare ineuntru, ea stranse per-delete de la ferestre veni la el. Preee-dintele dete nevale s'o apuce de talie.

Ghittzel sin, II zise el pe turceete.Twchiur iderim Eflèndim, if respunse

ea, luendu-I merla de dupe trifle ei uitan-du-se la el ea niete ochl adenet i turbu-retort de minte.

Ghittzel sin, mai repel,/ el' odatA, in-cercend s'o serute ei nesarutandu-i de catmana at care ea IT astupa gura. Apot matvru se mai spuie ceva ; dar ce ? Nu maietia o boabe turceete. Ghiuzel sin, seughelin-sin, mat indruga el ei apot o rupse perománeete : ce mat incoace in colo, imi etidrage na !

incepu s'o serute pe per, pe maini, peget, ca un nebun. Ea se lupte cat-va timppane ce, biruite de osteneale ei de plecere,incepu se se moaie, ea o ceare incelzite, inbratele lui i cezu jos

Era o indreptare desevereite a celeuzeicelet drepte : judecate, o peresire dede buneevoie a ferneit in bratele unal vir-tej de patime, pe care il simtea rescolin-du-se in sagele el, lacom, fend-ce fusesehrenit numal de aeteptare, i arzetor, Fen-tru ce era teener.

Mundt el se piece, hinge dense i incepudin noe s'o serute, fere se mat eke bineee face, beat de mirosul ce-1 respendea un-ail de roze cu care era parfumate ea ; s'ostrigeincet pe nume, se se lipeasce de dense.,se-I mengee Oral i obrazul,ear ea nu se

letepta. Cam ingrijat atunci, ee scula de

lange densa spre a chema pe grecoaica.Ai seri de o date la el, it apuce de mene,il intoarse inapot ei-1 puse se stea tangdensa la foe.

Nu vorbea nitnic, dar in chipul cam seuita la el, cum it strAngea mane, era in-gremedite o viaä intreage de aeteptare, ocomoare de tinerete, o uitare de sine carear fi mers pane a muri in ceasul acela..

Allah L.., zise ea, oftand i ridicAnd ochitspre cer.

Dupe cette -va secunde, grecoaica intre la&ilea ei le aduse aminte ce stati cam demutt. In fate 'Arend' ea se sculd numat deeat in picioare. Preeedintele ruga pe be-tame se 'I spuie tot felul de vorbe bunece-I vinea in minte. Ea nu zieea nimic cifnumat sta rezemate de perete, galbenA eao feclie de ceare. Cand eei el, rosti in urine luaceste cuvinte aproape plangend :

Allaha isimarladimcazu iar pe sofa cu fate .en jos, plan-

gend.. . El d'abea inganeNoapte bung,

Dar fiind-ca in lume se invertese toate,betrane i tinere, lucrurile, imprejurul ace-leiai osa : durerea, i flind-ca sub fie-Care geane, care se include ca sa ajute gurise. ride, tremure o lacrime, fericirea, bd-tend la ueea venea numat s'odupe. cum de alminteri face in to:-d'a-una

In inlanOirea intempletoare a imprejure-rilor vieeet noastre se pare ce este o lege,care apase pe aspiratiunile unor suflete a-lese, eeite din intunerie ei, ca o rigle radeei reduce avênturile lor pane la nivelul tra-iului coman.

Aï0 era o fäptura pe care firea o alcA-tuise oare-cum in viitor, cAd pusee intr'èn-sa darurile sufletesci ale prunculul din acincea sae a easea generatie a Cadiulta.

Treite in obiceiurile perintilor set, fere se

newsztargarlgollinaatiskulsalpoatA citi, dect fere se se gandeasee de cetdupe cum o povetuia simplitatea sa ; in-chise in eel patru pareti ai odea, cu o sin-gurà brine prietene : singuretatea ; bucu-randu-se de o senetate care nu lesa niel o-date nervilor o prea mare stapAnire asupre-i,cu un chip curet i niete lina rotunde, care,ori de cate orl se uita in oglinda, lesag ochi-lor o impresiune de armonie, efeee cres-cuse cum creete floarea de rider, albAsingurA pe luciul Merit al lacurilore urcan-du-se cu sufletul d'asupra alorsel, tot atetatel de mult cat se ridice blAnda &eve maipre sus de frunze.

Traise de ceel-va ant, cât fusese mat micela o matuee a sa 'in Constanta. Aiel, ma-rea senind parce pusesenin sufletul el un felde liniete statornice i un nehoterit dor deceva mat mare ince de cat marea, de i-deal, iar mama furioase. un fel de de-prindere de a privi traiul drept in fate,fere tricä o bronzare a carecterulut in en-prejurert dureroase i o iuleire a primejdiei.

Nimic in viata et nu venise pane atuncisd intunece zilele albe ce i le da soarele.Inclinarea el cea mat vedite era singureta-tea , ei de acolo contemplatiunea , dar ocontempIatiune eroice, care infrunte d'adreptul problemele cerulut , ceutend se 'ettelmeceaseä cum spre pilde carul era intoate serile d'asupra capulut i clora cu puile reserit, sae de ce luna avea cate odateun fel de aer de a se gandi , 'Jame ar fifost insufleeite? Nimic inset suferitor nuse are! a in acest traie.

De cum preeedintele se arete in viata eimat de aproape, sufletul incete de a se maireversa asupra loeurilor din afara ei se res-freense asupre lui însui. Dupe intiia lor in-teCnire, eaee incepu se nu doarm e Visafel de fel de lucrurt, netelmeche minta, substepanirea cerora suferea ei se bueura tot-d'odate. (And se scula dimineata, iet ada-cea aminte de ceea ce visase ea de nieteluerurl istorisite de eine-va i uitate, care

prin mijlocul until cablu cufundat in golfulde Meesic.

Aparatul definitiv va avea o putere indoi-te. Band trebuitort pentru executare se vorprocure de cetre un vestit milionar.

Multe am vözut in acest secol de descope-rid, nu este mirare sA ajungem a vorbicu Americana prin ajutorul telefonului.

Pe lange filoesere vita este atacatede cAt va timp de un criptogam care eau-seazA cele mat mart perderl. Dupe. cerce-rile fecute de d-na Defile, Muntz i alta, re-suite ed vita stropite cu ape In care s'atopit piatra venetA, Wea se piare cripto-gamed D. Muntz a observat ca. toate vitelestropite stare verzt ei frumoase pe cand eele1-alte cite nu mat aveati niet o frunze pedensele. Strugurit i vitele stropite s'a coptiar dupe cele ne stropite ati remas acri eaagurida ei pipernicitt. In vinul extras dinstruguri culeet dupe vitele stropite nu s'agAsit reel o urmd de piatre vet-MM.

Se topeete un kilogram de piatre venetein 10 klograme de ape.

Dupe ce s'a perforat muntele CenisSaiut-Cothard, se proecteaze acum ei

strepungerea Simplonulut i Muntelul Alb.In proiectul fecut pentru acest sfareit se ci-teete O. sub raportul cAldurel ce se vagesi sub Muntele Alb, preocupd pe ingiriertneat Inuit de eat dificultetile perforatiuneimuntelut

Deja In rnijlocul muntelut Saint-Gothardtemperature se urea la 310 centigrade eiaerul era saturat de umezeale : oamenit seimbolneveae precum i animalele. La Saint-Gothard periag cate zece cat pe lune dincause acestet celdurf.

Dupe calculele inginerilor sub MunteleAlb sag sub Simplon se va da peste o eel-Cure de 50 grade centigrade. Intrebareaeste : putea-vor lueretorit se trerasee in a-cea atmosfera abet de calde. i umede ? Ne-greeit ce nu. Marlene_ ea tot inginera sedeseopere mijloace pentru a reci tempera-ture; ei le vor gesi Mel astezt arta ingine-rului mat ce nu mat cunoaete'dificulteti carenu se pot invinge.

Multe persoane pentru cuvinte de i-giene se centerese. Si la not se centereeteoamerU pentru curiositate. Inse din greu-tate trebue se se scadA cat trag vestmintele.late dupe Cosmos greutatea de mijloc amai multor vestiminte :

Patton (demi-Saison)GiletePantalon1BreteleeamaoeFlaneleCAl(unlGulereCravataBotinelePtIlariaOrniculPort-moneteOchelarit (cu tocul)Pince-nezCheileUmbrela

978 grame366 ,745110300138

5115

979815480 ,

13526

77

434Total. 4.407.

Aea dar dace, un om trage 95 kilograrne4 grame, trebue se se seade 4, 4 grame,

greutatea neto remane 91 kilograme.late ce cairn in ziarul trances (iértie

civil :Iuteala porumbeilor celetort variaze dupe

calea ce strebat. Distanta de la Paris laVersailles este de 20 kilometri : In 1873porumbeil aduceae la Paris derile de searneale eedintelor Adunerit Nationale in 10 mi-

'I crag dragi. Cine i le spusese ?.... Zivaincepuse se fie nelinietite. Metuea oarba,'I istorisea ca si ma! inainte poveeti dinresboaile Turcilor cu Ruii , dar ea nu semal mire ei niet nu mat striga de maniecAnd baba ajungea la Diebici Zabalcanski.BetrAna atunci se apnea din istorisit ei in-treba :

Dormi, Atee ?Ea respundea greet :

Nu dorm ; spune.Betrena iar incepea sA spuie ei ea iar se

ducea cu mintea dupe eele gandurt.Dace. amorul nu ne-ar fura, putin cate

putin toate puterea de a lucre a mintitnoastre, spre a ne-o Onti, fere etire-ne,cetre un singur punct : eeea ce iubim,demulte orl ornul , cu oare-care stepAnire pesine, s'ar opri chiar la inceput. Dar tot cemete amorul in noi este reflex ; tot eeertce simtim de la densul alearge inaintea eu-noetintei de sine, ei cu cAt suntem mat de-pertatt de ce a ce iubirn, cu atata ne simtimmat mult atraele

S'ar fi gandit vr'o date mama Áïìei, cendincet o mieca in leagan, ce soarta et va fiaceeael cu a preeedintelul? Una netscute ingredinele Adrianopolului, in Ora roselor,altul pe malul DAmbovitet, pewee menitt anu se intelni niel odate. Si, cu toate astea,intAmplarea it strense pe amendoi in acelaeloc, ear amoral it apropie unul de altul.Cu cet era mal departe de la ea la el ei cucat sufletele lor se asemenae mat putin cuatat dense era mat Inuit atrase.

In adever, preeedintele nu semena deloc cu itiO. El era, dupe cum s'a putut ve-dea panA aci, un om cu totul de pe ce-ment, nici prea vesel, niet prea trist, bland,n'avea de ce sA fie reel, poetic cate odate,prosaic ei bajocoritor mat in tot-d'auna, fe-cend curte mat la toate femeile i pleteendu'tmat pre sus de toate se treiascA bine.

Cand eel de la AV, emotiunea dinteen-sul pricinuite de dense tree foarte putin,

Page 3: A. T A:Fti 1N '1'0A:1'E zi.W.JE · sub printul Alexandru primeste tot mat mul-ta ccinsistenta. Cu toate astea se poate a-sigura din not, cà presenta baronuluf Kaul- ... or care a

mite, adica o iutealä de 2000 metri peminut. Aceia0 iuteala s'a constatat intreDouvres i Londra, departale de 113 kilo-metri. De la Paris la Moulins (290 kilome-tri), iuteala a lost de 1600 pang. la 1700metri, cifrele precedente sunt maxime : pen-tru distantele in jos de 500 kilometri j peun timp luminos, iuteala mijlocie nu trecepeste 1000 metril ; pe limp cetos iutealanu trece peste 600-700 metri.

- Nickelul este un metal ale citruia pro-prietatl se apropie mult de acelea ale feru-luT are 1nsa un avantagig: este eg nu ru-ginesce in aer umed. De aceea fiind-ca pa-ratunetele nu conduc indestul de bine flui-dnl electric, s'a incercat la Dresda de-a seinlocui paratunetul de fer cu altul de nichel.Remene ea esperienta sà arate care dinaceasta inlocuire este nemerita.

- D. Lavernu zice, cu drept euvent, cänimic nu se creazg, nimic nu se perde.Ilustrul Laplace a introdus scest principidfecund in sciintele fisice. Industria modernita aplicat, pe cat cu putintit, acest princi-più a carnet sà intrebuinteze pana i sdren-tele, bucatile de sticlä, In fine orl-ce searunett pana i incaltamintea veche.

Iata, spre esemplu, o pereche de cismeveehl. and nu se pot intrebuinta, se des-cos ; pelea cea vechie este supusg la ma-nipulatiunT particulare prin care se prefaceinteun fel de coca maleabile si care do-bandeste aparinta celul maI frumos teletinde Cordova. In America se imprimit pe a-ceastit pasta cele mal elegante desemnuti.Industria francesit, mal putin perfectionaJade cat cea din America, se marginesce aintrebuinta aceastd parte pentru a acoperigearnantanele si saciI de cilletorie.

industrie destul de prospera inFrancia, consista in prefacerea incaltamin-td vecM in inettltaminte noire. Cu aceastase ocupg. maI cu seama militariI internatlla Montpellier. Cele mal multe cisme vechlse aduc din Spania. Le descoase ; se tragcuiele, apoI bucittile de pele se pun In apaca sa se inmoaie, i apoI se taie cu o u-nealtä speciala din bucatile cele vechi, ca-pute, i &Null pentru pantofii de copiI.Talpa se intrebuinteazd In acelas1 mod. Bu-&tile cele mal miel se intrebuinteaza pen-tru a face tocurile Ludovic al XV care fu-sese la mode acum doul anI.

Bucatile mal mitricele si subtirl se intre-buinteaza pentru a face tälpl pantofilor decopil micl.

Dar cuiele ? Cu un magnet se deosebesecele de fer de cele de alma ; cele dinurmit se vend cu pret bun. Intreprinzetorulinchisorel de la Montpellier spunea ed dinvinzarea cuielor scoate maI toate ohel-tuielile fitcute pentru cumpararea incaltd-usinte vechI. Ramasitele, peticele ce maTAmass nu se intrebuinteaza Inca pentru aface pele de Cordova, insit sunt cautate caIngritsament de eittre agricultorI.

cap dintre nol nu poartit sub pretext dehaine noI, de cisme noT, vechiturI prefacute!Cittl Wag *it cà abia dupg cate-va zileli se rupee cismele i hainele le cadeag inpetice ! Nu sal dad. 20°10 din hainele gatace yin din Austro-Ungaria nu sunt confec-tionate din vechiturT ! Purtam vechiturilealtora, de aceia nu voim sti fonclarn indus-tria nationala.

ROMANIA MBE RA

grame i yenta de tre ant Aceste vite aùsosit in foarte bung stare, fera nie! unadin metehnele ce dobandese vitele care faccaletoril marl cu vapoarele sag cu drumulde fer. Plecate din New-York la 13 Iunie,aceste vite ag sosit la 27 in Anvers, si agajuns la Paris la 30 lunie, In seapte-spre-zece zile.

Cheltuelile de transport slag urcat la 85lel de cap, si nnume : de la Chicago la New-York, 35 leT, de la New-York la Anvers30 leI si 20 lei de la Anvers la Paris. Interg aceste vite ag fost clasate Intre celealese ; vor da eel putin 61 la suta carneneta (curata); de aceia s'a i vendut 1 leg70 kilogramul, pe cand vitele francese s'aiidat err ,1 led 68 kilogramul. Carnea era decualitate bung.

Care sa fie imprejurarile ca vitele ame-ricane sa ajungl a face concurenta vitelorfrancese ?

Pentru cA in America, pasciunele i fe-netele se intind pe 354 milioane de ecta-61, a 44 parte din suprafata totala a Sta-telor-Unite ;

Pentru cä vitele tritiesc acolo in abun-dentd si se inmultese in asa grad in cat dela 17,178,000 capete aflate la 1850, s'aurcat treptat la :

25,620,000 In 1860.33 820,000 In 1870.35,926,000 In 1880.49,417,700 In 1885.

Pentru cà toatit aceastg producere cons-tata astazi obiectul unel specialitatl indus-triale condusa cu multa pricepere i unulcomercig activ, care, multumitá inlesnirecomunicatiunilor marl sporite, poste sa o-fere cu preturi miel produse cu care nustiag ce sa. fact( TAO acum. Sunt abia 25anl de cand la Texas- se taiall sumit deboI i oT numaI pentru a le lua peile, iarcarnea se arunca.

Iata cu eine are A, concure Europa li-ber-schimbistä, cu o tarà inzestrata cu pro-fusie de natura i supus g. regirnuluT protectorpe d'asupra i nol strein1 sit facem teoriel

(Econ. Nat.)

- Dintr'un report al directorulul agri-culture din Francia, d. Tisserand resultgcit la 2 Iulie trecut se afla in tergul de laVillette un convoig de 244 de boI sosi0din Statele-Unite. Acest convoig era corn-pus din 196 bol si 58 taurl ; maI totl erade rasa Durham sag corciuri Durham-an-gus. Greutatea lor mezie eea de 990 kilo-

111M1=1111111111111111111121

d'abia ajuns la portita CadiuluT, incepusedeja sa se gandeaseg cum sit istoriseasca elprietenilor din Bueurestl aceastg noug siciudata biruinta ce o castigase asupra fe-meilor.

In zilele ce urmara., el incerca st o maIvada, fiindsca '1 dar Cadiul se In-torsese de la pescuit i lucru mergea matgret. Trecu o Vinere la mijloc si nu seduse ; mat trecu Inca una si tot nu seduse. S'apol &tat ar fi vrut marturi-seascit bine pecatul, VI era si cam frica.Cand so gandea in urtnit la chipul indritz-set cu care intrase la 'life, parea-1 venea sitse mustre singur de primejdia la care seexpunea.

Afar% se fecuse frig de tot. Pe cubea nielvorba nu era sit se ma! urce.

- Cine mid stä pe vremea asta afargzicea el.

Ea insa sta ma! toat a. ziva afarg, pe prispit,in bittaia ventuluT, nadajduind c poate luTsa-T mal vie dor s'o vada, i atund ea sg, nuse brodeascit a fi in casa. Se &ea Aig eaniel odatit. Runde cea ea fir lat o puneaacum In toate zilele si verful unghiilor i 'Iingrijea ea o doamna mare, facendu-s1 nistenoite roze, in forma de semi-luna paregera in totsd'a-una *eta pe mainI de sange.

Ea 11 astepta cu ineredere. In ininna eTsimtea ceva foarte pierdut, care parea-1spunea eg. el tine de un alt neam de oamenT:al indragostitilor de densil,-dar il iubea asade mull, ca se supara singura pe ea insa.s1cand se gandea ast-fel, i atuncl, ca un felde ertare cdtre el, lT concentra toatà amin-tirea spre imaginea luI, i, indata ce o ye-dea, sit repezea spre ea sit i-o.sarute, iarfate i se lumina de bucurie si de bunatate.

* *Zilele insa treceag astsfel pentru Affe, te-

sute din asteptare singuratate.lama sosise cu tutu! si Mode acoperea

Intreg Omer:11a Duniírea aducea munti

.4034-

ECOURI STREINE

Camera.- D. Voinov face cunoscut cain Focsani, cu ocazia alegerilor, un cetateana fost batut de moarte. - D. ministru aljustitiel zice ea cele petrecute in FocsanTs'ag luat la cercetare.

D. Sturdza, ministrul instructie publice,respunde la interpelarea pe care a desvol-tat'o in ziva precedenta d. Verussi. D-sa,dupa ce area motivul care l'a facut pe in-terpelator sd se rasvrateasca (un concedigrefuzat), respinge lung si foarte amanuntitacuzatiile dslul Verussi.

In timpul cand d. ministru respundea,majoritatea revoltata a produs cate-va sceneaproape furl unoase.

D. Poenaru Bordea recunoaste multebune d-luT Sturdza, dar Il invinovatestepentru ca a calcat legea.

D. 1. Breitianu, primul ministru, face elo-giuri d-luI Laurian pentru discursdl rostit inajun, sustine pe d. ministru al instructieiarata ca mesurile luate de d. Sturdza aainceput deja sg dea roade bune.- DiscursuldsluI Bratianu e foarte interesant ; il vomreproduce pe d'intregul.

Se cere inchiderea discutieI.Se face iar galagie mare ; dar in fine o

motiune de trecere purl i simpla la ordineazileI se admite cu 79 de voturI contra 31.

Sedinta se tidied la 4,/2 ore d. am.saioet-

Descoperire arheologickIn Roma s'a facut o descoperire antis-

ticg importanta.De catit-va vreme se luereaza la un canal

de scurgere mare destinat a varsa murdtt-rifle capitale! in Tibru, la un loc situat din-col ) de basilica sfantuluI Paul. Zilele trecuteniste lueratori sitpand in pament ad des-coperit la o adâncime de 6 metri un cosciugvechiü de forma rectangularit, avend 2 m.70 lungime pe 2 m. 70 lungitne i foartebine conservat. Inscriptia urmatoare :

Ser. Sulpicius Ser. F.Galba Cos.

Ped. Quadr. XXX.da sä se presupuie ca-este mormintul lulSergiu Sulpiciu Galba care a fost consul inanul 141 a. I. Chr. i pe care Ciceronciteazg ca eel ma! mare orator.

E de observat ca eosciugul acesta se ga.-sea in vecinatatea unit! drum vecliiit alecitruI urme se cunoc si azT.

tit0-11:1-

CORPURILE LEGIUITOARESesiune ordinari

,edinta din 14 lanuarie 1886Senatul. - Nu se tine sedinta publica,

din cauza ca tot! d-nil ministri! sunt laCamera.

Serviciut telegrafic al Rookie Libere"

Londra, 26 lanuarie.Camera cornunelor. - D. Chamberlain In-

treabg dac& e adeverat Cà ministrul Engli-tent la Atena a primit ca instructiunt, sàinformeze pe d. Delyanis eh guveruul en-glez e gata .sa. trimeati o flota in apele Gre-ciel spre:a impedica or-ce actiune naval's'. con-tra Turciel.

D. Bourke respunde ca nu s'a dat sa seinteleaga asemenea lucruri.

Londra 26 Ianuarie.Camera comunelor.- D. Chaplin combate

amendamentul propus in favoarea agricul-turil , in proiectul de adresa la discursul tro-nulul. El face din acesta o chestiune de in-credere pentru guvern.

D. Gladstone sprijineste amendamentulii declara ca accept's' toatä. responsabilitatea.

Constantinopol, 26 Ianuarie.Marele-Vizir a prevenit po guvernul elen,

c& dacg ar favorisa o miscare revolutionargin Crete, Turcia va trinsite indata un ulti-matum Greciel.

Atena, 26 lanuarie.0 telegram& a d-lul Gladstone sfatueste

pe Grecia sa urmeze dupe Orerile Angliel.(Raves)

4101*-

11111111111M

intregi de slol gramadea spre Tulcea,unde-incepuse sit se prinda. Canaralele celenalte stall In mal, ca un grebau sur, atineridbustenI de slol care se isbeag de colturilestinceI cfitrarnandu-se cu sgomot. Nu maItrgia nimic pe apa. Dinteun drum mareDunärea se prefacuse intr'o ghetarie mis-catoare, care facea red vederiI.

Arsè nu ma! esea din ease. Mangalul ar-dea toata zioa langa dense, dogorindu-I sobraji, iar degetele Il umbla lenese peclapele unel harmonice ce i-o adusese fra-tele seü de la Braila, isbutind sg. scoata Pistesunete ciudate i eitte odatit foarte atinge-toare. Cand i se ura cu musica, se intindeape divan, Indoindu-se in jurul carbunilor cao tigresa, si visa.

Ai slabise si se schimbase. Ma! cu semi&de cate-va zile in urma, de cand auzise eapresedintele se duce, incremenise cu totul.

El, in adever pleca. Dobrogea fusese pen-tru dênsul un loc de surghiun, din care eau-tase in tot-d'auna sd. scape.

Legatura sag ma! line intamplarea lulcu fata Cadiulul nu era de naturit sit 'IImpiedice de a pleca la cea d'intiI ocasie,In adever de cum primi depesa de la minis-ter, se si hotäri sit se dual

Inteun I:erg ea throve, in doue ciasur!toata lumea stiu despre mutarea presedin-telul. Grecoaica cu care merse la Aifè aflasi ea stirea i se duse numal de eat saspue fete.

Cam catre inceputul luT Ianuarie, saniapostel esea intr'o sear% din Ilirsova, pe lanoue ceasurT. mergend la Girlie!, Daeni, Sa-tul-nod si MAcin, spre a ajunge la Ghecet,punctul prin care se trece la Braila, pemalul sting al ape!.

Luna se ridica din rdsgrit, Imprastiind peluciul de zapadti o lumina ostenita, care as-ternea langa fie -ce luceu o urnbris lungagreoae. Pe intinsul eampuluI nu se zareagde cat morile de vent din jurul orasului ce

BERERIAELEGANTACel mai frumos stabiliment din Ca-

pita A este de sigur Sala de berttrie laUnire in fata grAdinel Episcopiel, Ca-lea Victoriei 55. OrI-cine voeste sA beao bere de o calitate superioark s'aconstatat cA flume! acolo o poate gasi.Se vede cit Fabrica Oppler furniseazApentru acest stabiliment cea mal bun&bere a sa.

ssISSIts

MAI NOUD. A. Filitis, presedinte la Curtea

de Apel din BucurestI, s'a retras dinmagistraturA, spre a ingriji de sA-nAtate. Candidatil la presedint& para fi d-niI Stoicescu, Cuculi i Ar-van ezu.

Noul prefect al PutneI este d. Geor-gescu Sobieski (?). Ni se spune cA a-cest domn ar fi avut, nu de mult, nisteneplAcerl cu justitia. AsteptArn amA-nunte de la corespondentul nostru foc-senean.

SOCIETATEA PHESEICONVOCARE

Conform art. 19 din statute, d-nit mem-bri al Societatel Presel, sunt convoeati inadunare generall, pentru zioa Ne 19 la-nuarie curent, 2 ore dupet arniazI, in localul"Curierul Financier..

Consiliul de administratie.

Astg-zI se incepe concursul pentruocuparea catedreI de obstetric& de lafacultatea de medicin& din Bucurestl.

Guvernul austro-ungar ins:ircinasepe cele 17 Consulate din Orient sAstudieze, dacA ar fi oportum, sA se in-fiinteze Camere de comercia pe laughdiferitele Consulate pentru apArareacomerciuluI austro-ungar.

In urma raporturilor consulare, s'adecis a se infiinta prima CamerA decomerciti la Salonichi, precum ti inalte orase. In Bucurescf Irish i inBelgrad nu se vor infiinta asemeneaCamere, fiiml. cA comerciantii supuslfiind consultatI asupra chestiuneI, atideclarat ca, sunt multumitl cu legiletérilor uncle trAiesc, i cu modul cumele se aplicAl

Exemplu de imitat : La Universita-tea din Viena doI tineri studentl aùtrecut examenele de doctorat cu unsucces atilt de str61ucit, Incât aù tostpromovatl cu formula : sub auspiciisimperatoris." Aeesti tineri stint : Baro-nul Schwind, in drept i Murco in filo-sofie. Casul e o raritate, care abia la2-3 decenil se repetit.

Sisteraul telegrafistilor feminine nupare a fi dat la nol alte rodud, de câtcele dorite. Ast-fel afiitm, cA de anul-noü directiunea generalA a telegrafe-lor si postelor a fost silitA sA conge-dieze un num6r de telegrafiste pentrunegligentA in serviciA i pentru pur-tare imoraltt.

pareag cA esiserit de sub coaja alba a pg-mêntuluT, ca niste namile de noapte, intin-zend bratele lor matahaloase spre a se in-china la lung.

In sania de posta erad patru ins!: vizi-tiul, sentinela, conductorul i presedintele.

Esisera tocmaT de marginea orasuluI,dintre norI, se ivirit (Joint umbre care

Weed semn vizitiulul sti se opreasca. A-cesta se supuse.

Umbrele erag doue fesnel. Una remaseceva ma! departe ; cea Pella se apropie depresedintele i i! spuse ceva Meet. El sarijoa numal de cat si se duse la cea de adoua.

Erag AÇè i grecoaica.Cu un sal mare pe dense numal in pan-

toll, ea tremura pe zapada de aproape uncias, asteptand sania sit treacit, ca sa '1mai poattt vedea. NumaT atata voise si re-peta grecoaicei de nenumerate ori sA 'Ispue ea n'ar fi Indrgznit alt-fel sa '1 o-preaseä de la drum, daca nu an fi stiut citpleaca pentru tot-d'una....

Vorbind ast-fel, tremura, din cap pang inpicioare, de frig si de fried.- Lui i se fttcumila i , desfacendu-0 pulpana blgnel celemarl cu care era imbriteat, o lipi de den-sul, invelind'o çi eseuzend'o tom& sub subas.

Stete cu ea in brate ast-fel vr'o cate-vaminute. Atat se lipise de densul, cu cap,cu piept, cu toatà fiinta el, ea nusi veneas'o ma): departeze de el. In cele din urmatrebui sA plece.

El rugit pe baba sasT spue tot ce se pri-cepu, ea are sa se ma! intoarea, ca o sAse gandeasca la densä, si multe...

o sarutit si se departg. Pe cand Msg. sedepartea de ea i se paru ca aude in ro-maneste doue cuvinte zise incet temator:

- Noapte bursa

414,40-

Duiliu Zamfirescn.

ErI seara intrunit in localullyceulul Sf. George cenzoril societAtelpentru a verifica compturile anuluItrecut, si a raporta adunAreI generale,ce se va intruni la 30 Ianuarie a. c.despre situatiunea financiarit a scoalei.

In Viena beraril aù scumpit bereaCu juna6tate florin hectolitrul. Din a-ceastA caus& totI restauratorif i bAcanil ce vind bere in sticle s'ati intruniin do6 rinduri, i aü hotArit sA aducbere din orase provinciale in Viena.EI ati mitatinut decisiunea i aù incheiat contracte cu beraril din Bohemi

Stiria, cu toate cA in urmA fabricantil din Viena att revenit asuprurcArel pretului.

Se zice, cA pentru a nationalisa oareeum comertul, care e aproape tot a

copérit de streinl, se va reinfiinta naturalisatiunea micd, cu drepturI comunale pentru comerciantil streini cevor solicita-o, i in scop d'a-1 atasmai mult atre Ora.

A esit de sub tipar si s'afla de vinzarla libraria Socec in Bucurestl :

Al trellea sapling la Codicele Romanocoprinzênd toate legile, decretele i regula-

mentele de la lanuarie 1882 panel la lanuarie i886

editiunea B. Boerescu continuatg de:C. BOERESCU i C. VLAHUTIIn acest al treilea supliment, ca urmar

a colectii Boerescu, s'a obsereat acelas format, acelas sistem, aceiasl clasificare a materiilor, aceleasl annotatiunl i trimiterl.

Doue innovatiunl importante s'a introdtins& : Pentru fie-care lege s'a facut trimteri la Monitorul Oficial unde se gisesc desbaterile Corpurilor legiuitoare tinute cu ocsiunea votSrel fie caret legl, si la sfirsitvolumulul s'a adaogat o tabelit alfabetigenerali de toate legile, decretele si regialamentele promulgate de la anal 1859 pinla 1886. Ast-fel ca consultarea legilor devne mult mat inlesnitoare ne mat eyelid ci-neva pen tru a gäsi o lege sit caute de catinteo SingurA tabell.

torul an *colar antorul speri a da la lumin g. nouasa lucare, Geografia Româniel i a Orilor vecine.

COLECTIA LEGILORi'eeh i flour ale (6.er

Volumal al III-lea Partea Ide

I. M. BUJOREANUcon(inénd :

Leg! vechl : Pravila luI Vasile Impu, Pravila lulMatheid Basarab, Pravila de la Govora, Legileturce pentru proprietatea din Dobrogea.

Legl nonl : toate legile, proceduri. regulamente, de-crete organice, tratate, conventil, statute, con-cesil, formularil, tarife, tablouri, circulare ins-tructive, etc. promulgate de la 1 lanuarie 1875peind la 1 Ianuarie 1886.Pretal intregtiluI velum 25 letDe vênzare La librIriile Socek i loanilia i la

tipografia Academiel romane.

A apIrut de sub tipar :Mivcarea vi starea economicA In Romania, de

.loan Ern. Kostaki Bpureanu, Extras din , Revuefrançaise del'etranger el des colonies, pe Maiglunie-Iulie 1885.

Deposit principal la librAria Nerly. Pretul 1 led50 banl.

Prescurtare din Metoda Practica pentrn Mu-sica Vocali. aprobatà de conservatoarele din Pa-ris i Bruxel de societatea pentru instructia elernm-tarà §i medaliata. de expositiunea universaM din1876 de Adolphe Papin profesor 1i maestru la ca-pela liceuluI Saint-Louis din Paris.

Mistern1 de la Porter Square, roman( engles,Partea a II, Pretul 1 leg 50 haul - A se adresa laTipografia Luis, strada Acaderniel 2

()FERIAC ONTRA ANGINE

Cu succesul cel mal sigur in interval de12 ore vindee angin5, sub ori-ee gra-vitate prin mijlocul descoperit de mine intimp de 3 anl.

A se adresa sub initialele B. G. la bits-roul de avocaturä din Pasagiul Boman.

SPECTACOLETEATRU NATIONAL.- MercurI 15 Ianuarie

1886 Moseenitorii.SALA TEATRULUI DACIA.-In tot timpul

carnavalulul vor urma regulat Mercurea, Siimbaitaqi Duminica, Bet lull mesquite.

SALA ORFRII-In tot timpul carnavalulut vorurma regulat, Duminica Martea vi Joia, &duffmascate.

SALA BOSSEL. - Joul, 16 Ianuarie BALMASCAT. ...._De arendat RchioatriredAt adciun

md imull, oi etal

Vlasca. - A se9adrese d-lul loan Culoglu,strada Pitar-Mosu, No. 2 Bucurestl.

VIN NEGRUde Orarita gii Golu-DrAncea

Techil de 4 aul, ealitate sup erioara tu-tulor alter viD1111. - 16 fr. vadra siALB DE DRAGASIANI

din reeolta anulit1 1881. - 15 fr. vadra la

PAUN POPESCU& C-P-is. strado, Lapses/x:991, 1s4

CASA DE SCHIMB

C, STERIU& C°mP.No. 19, STRADA LIPSCANI, No. 19.

CURSUL BUCURESCIPe ziva de 14/26 lanuarie 1886, ora 10.

Comp. Vend.

so/, Imprumutul Comunal - -' 50/, Scrisurl Funciare Urbane . . - -

.bob, Rurale . .51" Renla Roan& perpetug. . .

-- -5°/eo , amortisabili -

660jo Scrisur! Funciare Urbane. . .

60/0 Oblig. de Stat (cony. Rurale) .

--- -6°4 , Cgile Ferate Rom. -7°/.9 Scrisurl Funciare Urbane . . - -70/o e , Rurale . . - -70/o Imprumutul Stern -

. 8°10 , Oppenheim . . . - -Oblig. Casel Pensiun. (Nom. 300) . 210 212Impr. cu prime orasul Bucurescl . . - -

. Actiunl Credit Mobiliar - ._, ConstructiunI - -

) , Nationale - -I. b DaciaRomania

, Bence National/I . . . - --Fiorini Valuta Austriacg . . . . -Mimi Germane - -Bilete Francese -- -

Englese - -Ruble Rusesti - -

,Aur contra Argint vi Bilete . . . . 15h/9 153/4

NB. Cursul de mal sus este In moneda de aur so-cotit dupg cursul fisculut Cupoane se aquita farascatamant.

Adresa pentru telegrame : STERIU.-.sr-

INSTITUTUL liETEOROLOGIC DIN BUGURESCIBuletin atmosterie ye ziva de 1411e lanuarie 1886

Obsery. de as! dimineata 8 oree STATIUNI Barometru Temperature Starea

Obser. Variss, Observ. 1Variat Cerultd-

!

Bucurescl 783.9 -I- 1.4 0.11 - 2.6 ceata"s T.-Severin I 7641.2 - 2.1 0.0,- 1.6.- Balota e

- Slatina 764.8 + 0.3 0 11 - 2.7- Giurgiu 763.7 - 0.7 - 0.5' - 3.3 ,1 Constanta 765.0 + 1.1 4.5; - 0.2 acoperit

Sulinai GalatI764.9764 5

+ 1.4-4- 1.t

2.9: -- 3.20.5, - 2.0

,ceatg.

..-. Braila 764.3 + 0.4 1.91 - 1.5it lasI 749.5 - 0.3 4.0:-F 2.0 acoperitt -

Craiova 763.8 -1- 0.6 0.31- 1.3 ceatt

A treia editie din Europa a d-luI G. T. Buzo-janu a aparut In cursul acestul an va aparePamintul tot in a treia editiune ; iar pentru vii-

Observatinnl: Stare& mire! la Constanta linititâla &dime ling, ploae la Braila.

Direct, Ohs. St. Hepitee.NOTA,- Indic/U.1e barometrulul sunt reduse latizero grade i la nivelul niri1. Temperatura este di*In grade aentigrade. Variatinnea barometricA retemperatiel se socotesee pe intervalul de la 4 ore8 ore dimineata.

Page 4: A. T A:Fti 1N '1'0A:1'E zi.W.JE · sub printul Alexandru primeste tot mat mul-ta ccinsistenta. Cu toate astea se poate a-sigura din not, cà presenta baronuluf Kaul- ... or care a

ROMANIA LIBERA

VERITABLE LIQUEUR BENEDICTINEde la MA-NA-STIREA din FECAMP

(Sena inferioara Prelate)Delicioasci Tonicd Aperitiva Digestivä

Adevèrata LICOARE BENEDICTINA dela Mknkstirea din Fécamp, a devenit negre-sit Yntremktorul la modt. E cea maT tonict,cea mal digestivt ei In acelaeT timp cea matdelicioast din toate licuorurile de mast.

Ea e Intrebuintatà cu foarte mare succes capreservativ in afectiunile epidemice, holerice.

Intrebuintare : Ca aperitiv, amestecata cu aptcuret& sad gazoast inainte demincare.

Ca digestiv, unu sag doè paharedupe fie-care m fincare.

A se cere tot-cl'auna tn partssjos a sticleT, eticheta rectangu-

purand semnStura directoru-lut general ;

Se gessefte pretutindent.

-VÉRITABLE LIQUEUR BÉNEDICTINE?throes déposées en France et à l'Etranger

TARA NOTJA"Revistá Economica si Literaril.

Redactor : loan Nenitescu. - Abonament pe an 10 leT.

Editura F. Göbl Fil. Pasagiul Român, 12.

En cours du publication clans

LE 101111NAL DEI DIIIANCIIERecueil litteraire illustre qui parait tous les Dimanches

LE SECRET DU MARIRoman posthume et inédit par Octave FBRE

LA MÈRE RA1NETTEPar Charles DESLYS.

SAUVÉE PAR LA MORTPar Charles-Bernard DEROSNE

10 cent. le Numéro de 16 pages chez tous les Libraires

Abonnements : Départaments, 1 an, 8 fr.- 6 mois, 4 fr.Pour tous les pays faisant partir de P Union postale

1 an 8 fr. 50. 6 mois, 4 fr. 25

La Collection se compose actuellement de 55 vo-lumes et renferme les Ouvrages des meilleursEcrivains contemporains.

Envoi franco sur demande affranchie d'un numero specimenet du catalogue indignant les primes.

EN PREPARATION :Romans de Charles MEROUVEL, Cam. BIAS, Alf. BREHAT, etc.

BUREAUX: 11, Place Saint-Andre-des-Arts. PARIS

44.,.-'141144 0,0 : -i,.4.5-4t.1,4

:au; 41 rocAll tio egg II MAr?

Erezil L. LEMAITRE Succesoril

RNA RI R SI ALAMA-AELIBUCURESCI

MEGA1\

Ifia/WECITTITINE I1EPEDESe Insarcineazt cu constructi.unI de vagosete ei ralleurl pentru teruemente, usaleal si

constructinnl de tnrbtne i morl pentru preturl malt mal scitzute de ât cele de Vitassta si cart stint fix te pentru o moart eu

1 Piatrit de la 36 la 1,500 lei1 42 ,, 1,8002 pietre 30 3.5002 55 42 3,800

Instalatiunl de morl eu turbine foarte rentabile -0 moari cu turbine si pentru petre instalatide TURNATORIA LEMAITRE pe Sabar; a costat 55000 lel si produce 8000 lel pe Junk-Un mare asortiment de petre de moark Lefert.

Avis morarilor i proprietarilor de mosil.EFTINATATE.- FUNCTIONARE REGULATA.-FOLOS "WC

0 E7Ai EM,0 0 ME 0 cTRAv 0 el FIT!V4 w',reo Si 0 Et e"

4-0,,,a4 *-o-44,4}-e,s0-44?4,.

Cea mai bunk hârtie igienica, de çigärl este

1 OROBANTUL, LES DERNIÈRES CARTOMIES, CINDÉPENDANCE DE LA ROEMAN1EFabricat de Fratil BRAUNSTEIN

A.ceastAh&rtie analisatk de catre d. doctor Bernath, directorul laboratoruluI Music al &oriel Spitale-lox* civile si al FacultAtil de medicina din Bucuresti, s'a coustatat ea cea mal bunt In toate yrivinjeledin toate hArtlile de cigart ce se importi in tarit.'de oare-ce lnsuseste toate proprietttile Inlet birth decigara ireprosabill, thud cu destvir§ire de tesItura animall; 'cum si de substante lemuoase rg fa-bricatt numat de att.

A se feri de coritrafacere. NumaT atuncI stint veritabile, and fie-care foita poartit firma noastra pescoartt semnAtura noaaLrt..

Vratil BIRATINSTIEIN.

tofe (1- matase enrata, 80 er de metrn,ft1.`;',`,11. 1.36 pknA la B. 6.10 , desenurt colorate, vargate i cadrilate] tri-

mete, in rochiT ai bucatT, fart yam& la domicil] 0, depoul fa bricel dematast G. Henneberg (furnisor al Cw t.T imperiale', ostr-imediat. Epistolele c. stà 10 cr. porto.

0011011101.11111111111M16.

Veiztick ,VIA

ritirAceste hapurI sunt de preterat tututror preparatelor analoage, li-

here de ort-ce substante vAtamitoare ; intrebuintate cu cel ma)* maresucces la boalele organelor abción.enale sunt ueor purgative si pn-rifici sángele ; nic1 un remedid nu e mal fay, rbil i cu totul neviti-mator spre a combate.

Constiprqiileizvorul sigur al celor mal multe boale. Fiind In formt zaharicata,hapurile sunt luate bucuros de copil. Aceste hapurl ad un certificatfoarte onorific de la consilierul CurtiT, profesorul Pitha.

or O cutie cu 15 hapurl costa 15 cr.; un sul cu 8 cutil sail 120hapurl, costk numal 1 florin.

AVERTISMENT I OrI-ce cutie, pe care nu sta. firma : Farmaciala Sf. Leopold i nu poarta pe dos marca noastri, este un falsificat,de care sa. se fereascâ publicul.

sa se observe bine, st, nu se cumpere un preparatr6d, fart efect sad chiar stricacios. - SA se ceara :Ilapurile Elisabeth a ha' Neustein ; pe coperta ei Ininstructia de Intrebuintare ele atl semnatura de sus.

Depcul principal In Viena : Farmacia la Sf. Leopold a luT Ph. Neu-stein, Stadt, Ecke der Planken und Spiegelgasse.

Depati in Bucurefti : Farmacia C. Kladni, strada Serban-VodA, 3.

Nou I Nou! Nou!flIASINE DE CUSUT NAUMANN"

tA10ww.

CO7,

CL.7 1-4

4.<33

l.Dz.75 oc"--3

a ,

crt5

(siwtem Singer perfeevionat)

o

3.4

1-ed

tcli)

BRÜDER KEP101-1BUCURESCI Strada elarT (Hotel Victoria)

GALATI Strada D,mneascS. (Hotel Metropol)BRAILA Strada Mare No. 55.CRAIOVA Strada Lipscanl.

111111111111111111111111111111a.

AN1011140011054W4444,R*;41W5910616100411104112010116- PRETURI MODERATE -PROWL ATELIER ARTISTIC

DIN ROMANIAFondat in 1876alymapolIMIS

Fondat in 1876

A. L. ROSENTHAL33, STRADA SMARDAN, 33

Zugrav i pictor de tot telul de firme. Turnitorie de Mereplastice, table pe strade i numerotatittni pe strade si totfelul de ornamente.

DEVIZA : Promt ;di i proturst foaPte moderate.

as

AMBE -Idditi0M101161t0MLEVEN6C0000/0"

HOTEL FIERBUCURESCI

Mir SITUAT IN CENTRUL OR ASULII1110127, Strada

Se gAsesce apartamente pentru familil cu arml i cu lunacu preViri fOrte moderate. Gamere de la fr. 1-5 pe zi.

La etagiul III-lea ocIAT frumóse cu fr. 25 pe

Salon de dant pentru balurl, nuntY i adnaPirl.

ITAMMIVJOA 441.

MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA valabil de la 20 Maiti 1885I Innin-Bucu ceseI-Rorrocn

-Hornan-Bucurescl t=t7.717 erelorova Vere1orova-Bucurese1 , Ga I... 1171a Fa ,esci Mitritsescl-Galati PloeetI Pr dee 1

--,_1), edev1 P1oest1

STATIUNI

Denurnirea Trenurilor

STATIUNI

Denurrurea Trenurilor

STATIUNI

Delwin. trenuril.

STATIUNI

Denum. trenuril.1 Denum. tren.

STATIUN!

Denum. trenur.

STATIUNI

Denurn. tren. j

SIATIUNI

Den um. tren.Am! Persóne T315.c.

21

Acc. Acc. Pers. Mixt Mixt i Mixt Fulg. Ace. Pers. Fule.--P.

Acc.4

Pers. mixt Ace. 'Pers.27 60417

Acc. mixt Pers. pers. plie.217

ace pers. plie. ace.---i. b

--19

Or.m.

--zu 2 8 32 36 I -A4

9

or.m.10

STATIUNII 602 26

or.in.28 60318 19

or.m.29

OT.ITI

,.,22 30

or.m.lor.m. Orall. or.m. or.m. or.m. or.m. or.m. or.m. or.m. or.m. or.m. or.m. or.m. lor.m. or.M. or.m. or.m. or.m.,. . or.m. or.m. or.m. or.m.

Bucurescl p.ChitilaBufteaPerieCrivinaBrazil

sos.Ploestl pl.V.-Ctilugar.Albese1InotesciMizilUlmenTMonteoru

sos.Bused pl.Zoita

s.11.-Salirat pl.SihleaGugeet1Cote stI

FoceanTsos.pl.

Putna-Sects.Mitrieest1p.

PufeetTAdjudSascucRiciciunTValea-Séci

sosBackk.

pl.

GalbenTRoman sos

n.11,0011.13

12,1712,27

1.14

1,592,14

3,123,17

4,164,28

5,00-5,10

p6,106,24

7 317,-.9

8,45

dim. d.8,30 7,458,46 8.03.8.59 8,19,9.20 8,439.36 9,049,53 9,23

10,05 9,$610,3010,4811.0011,13'11,3012,0212,1012,25 T. 31

1 ,001,422,052,152,173,013,163,283,384,02

Tr. '7 4,1512,00 5,1512.26 sb,57

d.6,45

8,19

z.5,006,175,316,51

s6,0.9

6,367,5o8,308,529,119,52

10,4210,5711,203,003,544,234,485,345,586,216,38

10,0810,4411,00

Roman pl.Galbinl,,, sos.'-'"c" plValea-Sect.RicaciunlSascutAdjudPufescl,, s.''''' " p.Putna-Srica

s.FocsanT p.CoteetlGugeetlSildea

s.R.-Sirat p.Zoita

sos.Buzéd p .MonteoruUlmeniMizilInotesclAlbesclV.-Calugär.

sos,Ploestl plBrazilCrivinaPerilBufteaChitilaBucureet1 s.

n.8,25112,30

;

9,209,25

10,2310,45

11,1811,23

11,5211,69

12,0112,56

,

2,01

2,50

3,333,45

4,485,00

I Z.

1,071,401,552,172,483,183,524,114,34

T. 611,3511,6312,0512,3912,521,051,181,351,532,052,222,382,593,153,30

d.5,456,377,207,508,158,599.43

10,2911,01

Il'd&Pite

Bucurescl p.ChitilaCiocanesclGherganlContestlTituGäesclLeordenlGolescl

ss' 1

p.4,05

I 5,07

s6,206,24

8,048,08

9,259,30

10,17

d.9,009,14

9,47

10,0310,3010,60

11,1811,3512,0212,22

12,481,131,181,40

p.4,304,47

5,275,385,51

s6,246,497,127,257,558,268,50

9,249,52

10,0410,32

V8rcior. p.s.r. e p.

PalotaPrunieorTimneaStrehaiaButoescIFiliaalRicarTCotofenT1sa1nita, rai 8.uova

p.CArceaPelesciBaleuPiatra

s.S1 t.a ina p.PotcoavaCorbuStolnicTCostescl

S.

ese p.GolescILeordenTGiesclTituConteetTGhergan.Ciecanescl:bitilaBucuresel s.

Trenul FuVe - rcioreva

p.7,4541,008,078,09.11,268,44

10,04

d. 1

11,21

11,59

12,40p. m1,11

p.11,3512,0112,1112,531,101,261,4'32,072,302,422,59

I

GalatT pl.

BarbosT 7.SerbesclIndepend.Vamesli -ConachilveatlTe sos.cucid

pl.MArtsescT

11,40122:2502

1,201,402,092,343,103,464,164,56

10,4011,06

7,458,208,308,559,129,345,56

10,2010,4911,14

MártsescI pl. sos.I ucid plec

IvesclH.-ConachtVame jIndependin.Serbesct

B b s"'ar oe

5,40111,356,05 12,14

12.341,141,432,162,463;043,313,534,36

4,495,205,456,186,417,037,257,428,058,158,50

PloeetT p.BudaBiicoTCampineComarnicSinaiaBuetenTAzugaPredeal s.

d.10,0010,1710,3610,5911,2712,0912,2612,3412.50

7,017,197,398,028,299,089,239,309,45

Predeal p.AzugaBustenTSinaiaComarnic(.',impinaBiicolBudaPloestl s.

el.4,565,105,175,396,126,397,017,207,35

p.6,507,047,117,628,258,50

9,42

6;40 6,056,57 5,24,12,287,18 5,458,268,43

12,12 pCostese 3,12

s. 11,45 Galatl sos.Ploestl Slinie j &Arnie PloestI

12,4912,591,16

1,301,50k2,141Piatra2,292,543,33-4,084,284

,

L',,3,'"

°*,°s6,0o6,256,45

10,15

T. 3010,4110,5411,1111,2211,35

StolnielCorbuPotcoavaSlatina s.

p.

BaleiuPelescICircea

s.Craiova p

IsalnitaCotofenTR &earlFilia§T

ButoesclStrehaiaTinmeaPrunieorpalota

s,

10,5011,00

1,581,58

3,273,42 Tecucl-Barlad Berlad-Teencid

TATIUNI

Denum. tren.

STATIUNI

Den um. tren.

12,28

2,182,402,583,19

3,584,124,395,035,29

STA'nUNI

Denum. trenur. Denurn. trenur..

MIX! mixt8,599.219,459,65

10,1911,00

Mixte_

Mix te 71 72

4101*.m.

43STATIUN1

45 42 44or.m.

46or.m.

or.m. or.m.

1,57 10,O4 or.m. or.m. or.m.Ploeatl 13.10,45Buda 11,10PlopenT 11,39Poiana 12.12Slänic s 12,40

Slinic p.PolanaPlopenTBudaPloeetT s.

5,005,235,696,326,50

!11,362,392,64

3,50

4,24

11,4612,0112,1812,3112,49

1,041 251,472,102,262,463,263 34,'4,00

ina id'

12,24

2,182,23

3,233,50

4,20

5,085,23

5,44s6,17

6,417,007,278,008,25

Tecucid pl.BerbecTGhidicenTTutovaBerlad sos.

6 156,487,167,328,00

5,55 Bérlad pl.6,34 Tutova7,09 GhidigenT7,30 Herbed8,90 Tecucid sos.

8,409,149,41

10,1010,40

87409,119,299,55

10,25Câmpina Dottana Doftana Campina

5,54 8,399,00 Adjud Tirgu-Ocna Tirga Ocna-Adjud

Campina p.Doftana s.

11,2011,40

Doftana p.Campina s.

I

6.006,18

12 561,201,482,202,402,553,324,1C

6 .'97,188,018,419,059,35

10,2911,15

T. 20 T. 22n8,05 n9,578,17

3,416,206,5()

7,07

9.2410,0410,1210,2310,41

STATIUNI

Denum. trenur. Dermal. trenur.mixt mixt mixt

92or.m.--

7,307,578,339.059,20

mixt

8,358 519,129,269,40

i

11,1611,30

91 STATIUNI93 9411,30 5,1312,03 6,47 Constanta Ce navoda Cernavoda ConstantaOLIO. or.m. or.m.

Tur.-Sev. 12 06 5 52,

Vérciorov. s. 12,27 6,151Treuul Fulger C p eac

Mercu-

4,45ger P

Martia

7,427,55pleacisi Sarnblta

11,01ii,A

dinAdjud pl.Urecheeti1

-alu,tTOnest1Tirg.-Ocna s.j

4,154,405,19-5.546,20

..---_,T.-Ocna pl.0neet1CaiutlUrechestlAdjud sos.

1

ConstantaMurfatlarMedjidieCernavodi

2,503 374,185,02

9,109 57

10,3811,`)2

CernavodtMedjidieMurfatlarConstana

6,507,458,299,10

2,002,563,394,20

Bucnrescl-Giurgift (SmArda) Giurg'fft (Smfirda) Bucurescl

Smirda si Bucuresclrea si Durninica ei sosesce InVArciorova Joule. si Lunea.

li sosesce In Bucurescl 1- i

Smirda Mercurea si Dumin.Ias1 I gheul Unghenl-Iasi

1Bucurescl plec.Pealu-Spirea

Filaret sos.plec.

JilavaSintesalVidraiGradieteaIComanaBlueasaFrateatl

sos.GiurgilPi.

smárda sos.

a.5,4.0

6,24

7.10

d. s. 1 n.7,10 5,30 8,257,19 5,41

.7,2e 6.47 8,3.7,40 6,05 8,437,51 6,23 9.017,58 6,338,06 6,46 V,188,16 7.01

Smirda plec.sos.Giureid plec.

PritestlBaneasaComanaGràdisteaVidraSintestlJilava

SOS.Filaret plec.Dealu-Spirea

ucurescl sos.

z.2.25

8,62

d. s. z.Baz6A-Ga1at1 Ga1atI-Buz6u Bachd-Piatra (Neamtn) Piatra (Neamtu) Backk8,00 6,40

8,06 5,468,14 5,558,27 6.108,53 6,40

2,35lael

-I--Ung.-Ruel p., Roman1

Cristeet1teal s.

2,002,473,023,32

4,405,155,356,12

..,_{sauraamankomeraanawzawars. Denum. trenur. Deuum. trenur. 2,2511,5012,291,141,21

2,48 Buzkg p.CilibiaFkure1lancaMuftid

s.Braila p.s.Barb. p.

Galati s.

1

2,30,12,45I lb

3,25 1,46

1l,3t12,15

Galatl p.s.

Barb. p.s

BrAila p.MuftidlancaFiturelCilibiaBuskk s.

i

9,40 7,00Mixte Mixte Cristestl

Ungheni .,.BueI

3,003,423,4910,15

,10,2010 5111,01

12,0212,32

1,39

7,34!STATIUNI

15 17STATIUNI

16 18

9,249,319,429,51

10,0010,1110.3110,3810,45

3,077,17 3,31 7,40 8,30 4,00 Or.111. Oran. or.m. OL.III.

7,267,427,638,068,218.428,619.00

3,47

4,01

4,2

3,57

4 63'5,035 36

'5,406,15

2,212,493,213,314,044,114,45

6,457,30

8,13"8,239,009,34

10,0310,4311,15

9 15 4,46Bacad pl.GarlenTHuhu§PodolenlRosnovPiatra N. s.

7,468,138,479,169,47

10,13

3,003,284.024,315.025,28

Piatra N. pl.RosnovPodolen1BuhusGarlenTBeau sos

-

11,0011,3812,0212,401,041,30

6,206,587,228,008,248,60

---

- -------.Titn TarglivestI TarguyestI Tan

8,268,529,109,209,259,30

7,21 9,438,03 10,128,31 10.368,15 .10,"

(

Titu p.NucetVicarescITIrguvesti s

=-_,--

10,2511,0511,3111,45

7,007,408,068,20

Tireuvesti pVictresctNacetTitu s.

8,208,389,029,0

4,164,334,675,25

Tipografia Cortil Regale, propietari F. Göbl Fit, Passagiul Roman, 12.


Vendor Portal User Guideerpprod.jos.com.hk/asteaalliance100/help/User Guides/User... · 2010-02-18 · Vendor Portal User Guide Version: REV A Page 2 Astea Proprietary and Confidential

Vendor Portal User Guideerpprod.jos.com.hk/asteaalliance100/help/User Guides/User... · 2010-02-18 · Vendor Portal User Guide Version: REV A Page 2 Astea Proprietary and Confidential

Preparing for the WHITEPAPER Connected Customerfieldservicenews.com/.../05/Astea-Connected-Customer.pdfAstea Whitepaper: Preparing for the Connected Customer 6 By leveraging analytics,

Preparing for the WHITEPAPER Connected Customerfieldservicenews.com/.../05/Astea-Connected-Customer.pdfAstea Whitepaper: Preparing for the Connected Customer 6 By leveraging analytics,

astea oto b usan en use wit permission MARCH 2020 Springˇˇ˘ MISSRI STATE BEEKEEPERS ... · 2020-03-10 · I THIS ISSE astea oto b usan en use wit permission Springˇˇ˘ MISSRI

astea oto b usan en use wit permission MARCH 2020 Springˇˇ˘ MISSRI STATE BEEKEEPERS ... · 2020-03-10 · I THIS ISSE astea oto b usan en use wit permission Springˇˇ˘ MISSRI

ANUL IX. JULIE 1885 t71, - nia... · PDF filePe längd printul Hohenlohe se zice ... Prezintele nu este fermecator, vi-itorul este acoperit de negure. Uncle mergem not cu negandirea

ANUL IX. JULIE 1885 t71, - nia... · PDF filePe längd printul Hohenlohe se zice ... Prezintele nu este fermecator, vi-itorul este acoperit de negure. Uncle mergem not cu negandirea

De Verificat Animeurile Astea

De Verificat Animeurile Astea

6. J.K.rowling - Harry Potter Si Printul Semipur

6. J.K.rowling - Harry Potter Si Printul Semipur

Thermodynamic Software in Japanese Market · ATENA ASTEA-MACS Example ENGAI Example. .co.jp Products(5) 11 Medical Mechanical Finder(Bone Strength) FEMS(Functional Effective Muscle

Thermodynamic Software in Japanese Market · ATENA ASTEA-MACS Example ENGAI Example. .co.jp Products(5) 11 Medical Mechanical Finder(Bone Strength) FEMS(Functional Effective Muscle

Brosura DHC Printul de Wales

Brosura DHC Printul de Wales

I o«,^^! Addr^.I«8™»astea. Imediaserver.dnrc.mt.gov/archive/ground_water/... · I 7, Tl.i :'Jtir"':cd ataouot Li :.rcunu\;atcr vji'c'advawti each year: Sufficient suL- I I irrigation

I o«,^^! Addr^.I«8™»astea. Imediaserver.dnrc.mt.gov/archive/ground_water/... · I 7, Tl.i :'Jtir"':cd ataouot Li :.rcunu\;atcr vji'c'advawti each year: Sufficient suL- I I irrigation

Alarms User Guide - erpprod.jos.com.hkerpprod.jos.com.hk/asteaalliance100/help/User... · Alarms User Guide Version: Rev. A Page 10 Astea Proprietary and Confidential Setting up Alarm

Alarms User Guide - erpprod.jos.com.hkerpprod.jos.com.hk/asteaalliance100/help/User... · Alarms User Guide Version: Rev. A Page 10 Astea Proprietary and Confidential Setting up Alarm

ASTEA CUSTOMERS IN ACTION: Centric Case Study.pdf · ASTEA CUSTOMERS IN ACTION: Centric In this age of advanced remote and mobile communications ... So, as well as installing the

ASTEA CUSTOMERS IN ACTION: Centric Case Study.pdf · ASTEA CUSTOMERS IN ACTION: Centric In this age of advanced remote and mobile communications ... So, as well as installing the

Printul Rebel Linda Cajio

Printul Rebel Linda Cajio

Service Ticket Dispatch & Creation FAQsiservice.stanleycss.com/AsteaTraining/Files/FAQ.pdf · No. Astea tickets should not be updated to COMP/outdated in SBN. The Astea tickets should

Service Ticket Dispatch & Creation FAQsiservice.stanleycss.com/AsteaTraining/Files/FAQ.pdf · No. Astea tickets should not be updated to COMP/outdated in SBN. The Astea tickets should

municipiulbacau.ro · rentoriala, reprezentatä prin autoritatea executivá Pnmarul Municipiului Bacãu ing. Romeo Stavarache. care predä in calitate de chitia¾ care primeste in

municipiulbacau.ro · rentoriala, reprezentatä prin autoritatea executivá Pnmarul Municipiului Bacãu ing. Romeo Stavarache. care predä in calitate de chitia¾ care primeste in

ASTEA INTERNATIONAL INC....FORM 10-K (Mark One) ... ASTEA INTERNATIONAL INC. (Exact name of registrant as specified in its charter) Delaware 23-2119058 (State or other jurisdiction

ASTEA INTERNATIONAL INC....FORM 10-K (Mark One) ... ASTEA INTERNATIONAL INC. (Exact name of registrant as specified in its charter) Delaware 23-2119058 (State or other jurisdiction

Printul din Rau - Bible for Children · 2016. 1. 29. · Nu aveau cum sa nu vada cosuletul. Poate aveau sa treaca si sa nu il observe. —Oh! Un cosulet. ... făcut om ca să mori

Printul din Rau - Bible for Children · 2016. 1. 29. · Nu aveau cum sa nu vada cosuletul. Poate aveau sa treaca si sa nu il observe. —Oh! Un cosulet. ... făcut om ca să mori

ASTEA INTERNATIONAL INC · 81,7('67$7(6 6(&85,7,(6$1'(;&+$1*(&200,66,21:dvklqjwrq ' & )250 . &855(175(3257 38568$17726(&7,21 25 g 2)7+(6(&85,7,(6(;&+$1*($&72) 'dwhri5hsruw ...

ASTEA INTERNATIONAL INC · 81,7('67$7(6 6(&85,7,(6$1'(;&+$1*(&200,66,21:dvklqjwrq ' & )250 . &855(175(3257 38568$17726(&7,21 25 g 2)7+(6(&85,7,(6(;&+$1*($&72) 'dwhri5hsruw ...

Printul nemilos - Holly Black - Libris.ro

Printul nemilos - Holly Black - Libris.ro

Printul din Rau - Bible for Children

Printul din Rau - Bible for Children

IN THE UNITED STATES DISTRICT COURT FOR THE EASTERN ... · quarter, Astea expanded its operations by acquiring substantially all the assets and certain liabilities of FieldCentrix,

IN THE UNITED STATES DISTRICT COURT FOR THE EASTERN ... · quarter, Astea expanded its operations by acquiring substantially all the assets and certain liabilities of FieldCentrix,