aall oorraaººuulluuiiSSee ddiissttrr iibbuuiiee ggrraattuuii ttNNrr.. 11 // 22001177

c

m

y

k

ISSN - 1582-4942

SSPPRRIIJJIINN PPEENNTTRRUU PPRRIIMMAA ÎÎMMPPÃÃDDUURRIIRREE ªªII CCRREEAARREEAA

DDEE SSUUPPRRAAFFEEÞÞEE ÎÎMMPPÃÃDDUURRIITTEE

ROMÂNIA, ÞARA MMEA FFRUMOASÃ!

Un eelegant debut îîn ppoezie

ZZiiuuaa CCuullttuurriiii NNaaþþiioonnaallee llaa PPuucciiooaassaa!!

■■ pagina 7

■■ pagina 8

■■ pagia 5Þinând cont de numãrul de recla-

maþii primite de la cetãþenii oraºului,de la unitãþile de tratament balnear,de la unitãþile de învãþãmânt, precumºi de înmulþirea alarmantã a cazurilorde persoane atacate ºi/sau muºcatede câinii fãrã stãpân, autoritãþile pu-blice locale au adoptat hotãrârea nr. 21/31.01.2017, privind aprobareacontractãrii serviciilor de prindere,transport ºi gestionare a câinilor fãrãstãpân de pe domeniul public aloraºului Pucioasa.

Pe aceastã cale, îi rugãm din noupe proprietarii ºi iubitorii de câinii sãnu îºi lase patrupedele libere ºinesupravegheate pe domeniul public.

Invitãm toate ONG-urile, asociaþi-ile sau persoanele fizice interesate sãadopte câini fãrã stãpân de pe razaoraºului Pucioasa sã ne contacteze!

AAtteennþþiiee!! AAtteennþþiiee!! Aveþi lla

dispoziþie un nnumãr

de TTelVerde!

Primãria Pucioasavã pune la dispoziþienumãrul de telefon tipTelVerde (gratuit) -00880000 880000 332266, princare puteþi sesiza pro-bleme cu care se con-fruntã oraºul sau puteþipropune mãsuri deîmbunãtãþire a activitãþiiadministrative.

Iubitorii dde aanimale ssunt iinvitaþi sã aadopte ccâinii ffãrã sstãpân ddin PPucioasa!

■■ pagina 6

Vã doresc Vã doresc un 8 Martie fericit un 8 Martie fericit

ºi o primãvarã ºi o primãvarã minunatã, cu realizãriminunatã, cu realizãri

ºi sãnãtate!ºi sãnãtate!IInngg.. CCoonnssttaannttiinn EEmmiilliiaann AAnnaa

Luna Martie, denumitã popular „Mãrþiºor”,este prima lunã a primãverii, în care vremease încãlzeºte, iar natura începe sã prindãviaþã ºi culoare.

Acum sãrbãtorim Mãrþiºorul, dar ºi unadintre cele mai cunoscute legende ale tradiþieiromâneºti: „Zilele babei Dochia” sau „Babele”.

În luna Martie, toate femeile sunt sãrbã-torite. Pe 8 Martie, în România, dar ºi în altemulte þãri, se serbeazã Ziua Femeii. Mai mult,în þara noastrã, la data de 8 Martie nu se sãr-bãtoreºte doar Femeia ci ºi (sau mai ales)Mama.

Conform tradiþiei, zilele cuprinse între 1 ºi

9 martie sunt zilele Babei Dochia sau Babele.În aceste zile vremea este extrem de schim-bãtoare, datoritã caracterului capricios alBabei Dochia. Existã obiceiul conform cãruiatrebuie sã ne alegem o zi din cele nouã pen-tru a ne reprezenta. Se spune, astfel, cã aºacum va fi vremea în acea zi, aºa ne va fi ºinouã norocul în anul respectiv.

Dintre sãrbãtorile lunii Martie, amintim:* Vinerea Sântoaderului, pe data de 1 martie;* Sfinþii Mucenici, pe data de 9 martie;* Caii lui Sân Toader, pe data de 10 martie;* Blagoveºtenia sau Buna Vestire, pe data

de 25 martie.

Superstiþiile lunii Martie legate de vremene spun cã, pe cât este de capricioasã, peatât de bine prevede vremea în lunile urmã-toare:

1. Dacã în luna martie bat vânturi, atunciluna mai va fi frumoasã;

2. Dacã în luna martie tunã ºi fulgerã,atunci anul va fi unul mãnos;

3. Dacã în martie plouã mult, atunci toam-na va fi una ploioasã;

4. Dacã cântã cucul în luna martie, atuncianul va fi unul bogat ºi rodnic, etc.

Tradiþii, oobiceiuri ººi ssuperstiþii îîn lluna llui „„Mãrþiºor”Tradiþii, oobiceiuri ººi ssuperstiþii îîn lluna llui „„Mãrþiºor”

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

pagina 2

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Constatarea încetãrii de drept a

unui mandat de consilier local.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Validarea unui mandat de

consilier local.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Propunerea Consiliului Local

de acordare a calificativului secretaruluioraºului Pucioasa – doamna jr. CatanãElena – pentru activitatea desfãºuratã înperioada 07.07.2016 – 31.12.2016.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea PLANULUI DE

OCUPARE A FUNCÞIILOR PUBLICE încadrul U.A.T. Oraºul Pucioasa.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Stabilirea reþelei ºcolare a

unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar depe raza U.A.T. Oraºul Pucioasa pentruanul ºcolar 2017-2018.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Modificarea ºi completarea

anexei 1 din Hotãrârea Consiliului Local nr.98/21.07.2016 privind desemnarea repre-zentanþilor Consiliului Local al OraºuluiPucioasa în Consiliile de administraþie aleunitãþilor de învãþãmânt preuniversitar destat ºi unitãþilor care oferã activitateextraºcolarã în oraºul Pucioasa.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea ordinii de prioritate

a cererilor pentru locuinþele realizate încadrul programului de construcþie delocuinþe pentru tineri (ANL), destinateînchirierii, pentru anul 2017.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Scutirea de la plata chiriei

conform Legii nr. 448/2006 pentrusuprafaþa locativã cu destinaþia locuinþãdin str. Rândunelelor, bl. 1 ANL, ap. 18deþinutã cu contract de închiriere dedomnul Trandafir Ionuþ.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Stabilirea ºi aprobarea cuan-

tumului taxei de habitat la nivel local cudestinaþie specialã de salubrizare pentruanul 2017.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea cotizaþiei datoratã

la Asociaþia de Dezvoltare Interco-munitarã ”Reabilitarea colectãrii, trans-portului, depozitãrii, prelucrãrii deºeurilorsolide în judeþul Dâmboviþa”.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea planului de acþiuni

sau lucrãri de interes local, întocmit con-form art. 6, alin. (7) din Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea Planului de analizã

ºi acoperire a riscului teritorial din zona decompetenþã a oraºului Pucioasa.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Propunerea emiterii licenþei de

traseu pentru efectuarea serviciului detransport public local de persoane (contracost) prin curse regulate speciale (trans-port local), în condiþiile legii, pentru opera-torul de transport S.C. Nord Trans S.A.,pentru anul 2017.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Modificarea ºi completarea cri-

teriilor – cadru de acces la locuinþele dinfondul locativ de stat, aprobate prinHotãrârea Consiliului Local nr.10/28.01.2010.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea ordinei de prioritate

a cererilor pentru locuinþele din fondullocativ de stat, pentru anul 2017.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea cheltuielilor aferente

navetei cadrelor didactice ºi personaluluididactic auxiliar.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Darea în administrare Centrului

Cultural European al oraºului Pucioasa,judeþul Dâmboviþa a imobilelor construcþieparter ºi etaj în suprafaþã construitã de 684mp., precum ºi a terenului aferent acesteiaîn suprafaþã de 3084 mp., situate în oraºulPucioasa, str. Republicii, nr. 52, judeþulDâmboviþa, ca urmare a transformãrii com-partimentului culturã în instituþie publicã cupersonalitate juridicã.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea statului de funcþii al

Spitalului Prãþenesc Pucioasa.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea contractãrii servici-

ilor de prindere, transport ºi gestionare acâinilor fãrã stãpân de pe domeniul publical oraºului Pucioasa.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea indicatorilor aferenþi

execuþiei bugetului local al U.A.T. OraºulPucioasa încheiate la 31 decembrie 2016conform Ordinului Comun al MinistruluiAdministraþiei ºi Internelor ºi MinistruluiFinanþelor Publice nr. 244/2651/2010.

Hotãrâri aale Consiliului LLocal PPucioasa

- ººeeddiinnþþaa oorrddiinnaarrãã ddiinn 3311..0011..22001166 -

Livretele de familie seelibereazã la cererea scrisã areprezentantului familiei, laPrimãria de domiciliu, in bazaurmãtoarelor acte, dupã caz:

- actele de identitate alepãrinþilor, originale ºi xero-copii;

- certificatele de naºtereale copiilor minori, originale sixerocopii ºi actele de identi-tate ale copiilor minori careau vârsta peste 14 ani, origi-nale ºi xerocopii;

- certificatul de cãsãtorieal pãrinþilor, original ºi xero-copie;

Dupã caz:- certificatul de deces al

unuia dintre soþi, original sixerocopie;

- hotãrâre judecãtoreascãdefinitivã ºi irevocabilã, dincare sã rezulte cãrui pãrinteau fost încredinþaþi copiii,original si xerocopie;

- declaraþie autentificatãde un notar public din care sãrezulte cã are în întreþinerecopii nãscuþi in afara cãsãto-riei, datã de pãrintele care seaflã in aceastã situaþie;

- documente care atestãmodificarea relaþiilor deautoritate parentalã, încre-dinþare sau plasament familialal copiilor ºi, dupã caz,adopþia copiilor.

ÎÎNNTTOOCCMMIITT,,IInnssppeeccttoorr ssttaarree cciivviillãã,,

JJeeccuulleessccuu RRaalluuccaa

NNAAªªTTEERRIIBALEA MARIA-ADELINA – 29.09.2016 (ACT TRANSCRIS),

POSTÎRNÃCEANU DAVID-ANDREAS – 4.01.2017.LLEE DDOORRIIMM MMUULLTTÃÃ SSÃÃNNÃÃTTAATTEE!!

CCÃÃSSÃÃTTOORRIIIIBÃRBÎNÞÃ NICOLAE ªI CIOBOTARU AURELIA – 6.01.2017,

RÃPAªU FLORIN-RADU ªI MUTILÃ LARISA-MIHAELA – 13.01.2017,ONCESCU GEORGE-EUGEN ªI MANOLE GEORGIANA-NICOLETA –14.01.2017, CRISTIAN MIHAI-CRISTIAN ªI DRÃGHICI LILIANA -14.01.2017, PÎNÞARU RÃZVAN-GABRIEL ªI BUÞOIU ANDREEA-ELENA– 16.01.2017, ROMAN VASILE-VLÃDUÞ ªI ALEXANDRU IONELA-MÃDÃLINA – 19.01.2017.

LLEE DDOORRIIMM „„CCAASSÃÃ DDEE PPIIAATTRRÃÃ’’’’!!

DDEECCEESSEEABABEI STANA- 79 ANI, GOGIOIU FLOAREA – 87 ANI, DUMITRU

ION – 80 ANI, BRÃTULESCU ELENA – 92 ANI, PÃTRU DUMITRU- 62ANI, MATEI ION – 54 ANI, COMAN VALENTINA – 70 ANI, UNGUREANUFLOAREA – 84 ANI, GÂSCAN MARIA – 89 ANI, ªERBAN VERONICA –61 ANI, VLAD AURORA – 57 ANI, BÃLêESCU LUCREÞIA – 97 ANI,GOCIU TÃNASE – 75 ANI, DOBRESCU VICTORIA – OLIMPIA – 88 ANI,CLIPEA LUCIAN – 84 ANI, MUNTEANU AURELIA – 88 ANI, ZAMFIRALEXANDRU – 86 ANI, OPREA MARIN – 67 ANI, CONSTANTINESCUNATALIA – 99 ANI, GORGON VICTOR – 88 ANI, CODREANU CLEOPA-TRA – 88 ANI, ZAMFIRESCU LEON – 67 ANI, GRIGORE NICULINA – 94ANI, TACHE ELENA – 81 ANI, PLETEA PETRE – 62 ANI, TATU NARCISA– 61 ANI, TEBEICà VASILE – 83 ANI, DUIA VALERIU – 70 ANI, CUCULEAGHEORGHE – 70 ANI, ALEXANDRU GHEORGHE – 73 ANI, SAVUEUGENIA – 84 ANI, OLARU DUMITRU – 52 ANI, ROªU MARIA – 88 ANI.

DDUUMMNNEEZZEEUU SSÃÃ--II OODDIIHHNNEEAASSCCÃÃ!!

ELIBERAREA LLIVRETULUIDE FFAMILIE

ªªttiiaaþþii ccãã??1. Aproximativ 100.000 de bãtãi

pe zi, 35 milioane de bãtãi într-un an,trei miliarde de bãtãi într-o viaþã. Cuasta îºi „ocupã timpul” inima ta.

2. Toate vasele sanguine pusecap la cap ar avea o lungime depeste 96.000 de kilometri.Circumferinþa Pãmântului la Ecuatoreste de numai 40.075 de kilometri.

3. Inima femeii cântãreºte în jurde 230 grame, pe când a unui bãrbatare cam 280 grame.

4. În ce priveºte dimensiunile,inima este un pic mai mare decât unpumn strâns.

5. Inima nu este aºezatã lângãumãrul stâng ci mai degrabã în cen-trul pieptului, între plãmâni. Doarpartea inferioarã este uºor întoarsãcãtre stânga.

6. Plãmânul stâng este puþin maimic decât cel drept fiindcã trebuie sãfacã loc în cavitatea toracicã pentruinimã.

7. Cele mai multe atacuri de cordau loc între orele 8:00 ºi 9:00dimineaþa. Cea mai riscantã zi a sãp-tãmânii este lunea.

8. O inima normalã poate creaatât de multã presiune încât sãarunce sângele pompat la o distanþãde nouã metri.

9. Sângele este format din apã înproporþie de 78%.

BBIIRROOUU SSTTAARREE CCIIVVIILLÃÃianuarie 22017

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Buletin dde iinformare

PP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaaall oorraaººuulluuii

Primãria Pucioasa - telefon: 0245.232.277; fax: 0245.232.276 Tipãrit la Tipografia ARTPRESS

pagina 3

SSTTIIMMAAÞÞII CCEETTÃÃÞÞEENNII,,Pentru prevenirea evenimentelor nedorite,

mãsurile obligatoriu de respectat în gospodãri-ile cetãþeneºti sunt urmãtoarele:

Persoanele care rãspund, potrivit legii, decreºterea, educarea ºi îngrijirea copiilor auobligaþia luãrii mãsurilor pentru preîntâm-pinarea jocului copiilor cu focul în condiþii ºi înlocuri în care se pot provoca incendii.

Nu se va utiliza focul deschis în locuri cupericol de incendiu (în apropierea locuinþelor ºianexelor gospodãreºti, lângã depozitele defuraje, etc.).

Prepararea hranei prin utilizarea foculuideschis în zonele de agrement ºi în gospodãri-ile populaþiei se face numai în locuri amena-jate, în condiþii ºi la distanþe care sã nu permitãpropagarea focului la construcþii, depozite, cul-turi agricole, pãduri, plantaþii sau la altevecinãtãþi.

Arderea resturilor vegetale, gunoaielor,deºeurilor ºi a altor materiale combustibile seface în locuri special amenajate (crematorii) oripe terenuri pregãtite, cu luarea mãsurilor ce seimpun pentru împiedicarea propagãrii focului lavecinãtãþi, asigurându-se supravegherea per-manentã a arderii, precum ºi stingerea jaruluidupã încetarea activitãþii.

În locurile de tip unifamilial, în aparta-mentele blocurilor de locuit sau în boxele aces-tora amenajate la demisol sau subsol, carbu-ranþii sau alte lichide inflamabile pentru uzcaznic se pãstreazã numai în ambalaje meta-lice special destinate, închise ermetic, în locuriprotejate ºi fãrã a se depãºi cantitãþile admiseprin reglementãri (25 litri).

Recipientele cu gaze lichefiate, utilizatepentru necesitãþi casnice, se vor amplasa, pãs-tra ºi utiliza numai în condiþiile stabilite prininstrucþiuni specifice, interzicându-se utilizarearecipientelor neomolagate sau defecte,trasvazarea improvizatã sau neautorizatã agazelor petroliere lichefiate dintr-un recipient înaltul ºi verificarea etanºeitãþii cu flacãradeschisã.

Produsele, materialele ºi substanþele com-bustibile se amplaseazã la distanþã de siguran-þã faþã de sursele de cãldurã ori se protejeazãastfel încât sã nu fie posibilã aprinderea lor.

Se interzice folosirea sobelor ºi a altormijloace de încãlzire defecte, supraalimentatecu combustibil sau nesupravegheate, precumºi aprinderea focului utilizându-se lichideinflamabile.

Materialele ºi substanþele care prezintapericol de autoaprindere se pãstreazã încondiþii adecvate naturii lor, bine ventilate ºiluându-se mãsuri de control ºi preîntampinarea fenomenului de autoîncãlzire. Prevenireaapariþiei fenomenului de autoaprindere seurmãreste ºi la depozitarea furajelor ºiplantelor tehnice, conform reglementãrilorspecifice.

Elementele de limitare a propagãrii focului,de izolare termicã ºi de etanºare la fum ºi lagaze fierbinþi din alcãtuirea construcþiilor semenþin permanent în bunã stare, pentru a-ºiîndeplini rolul stabilit.

Cãile de acces ºi de circulaþie ale con-strucþiilor de orice categorie trebuie astfel sta-bilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcã-tuite ºi marcate, încât sã asigure evacuareapersoanelor, precum ºi circulaþia ºi orientarearapidã a forþelor de intervenþie. Traseele desti-nate forþelor de intervenþie trebuie sã asigurecirculaþia personalului de intervenþie ºi sã fieprevãzute cu iluminat corespunzãtor.

Cãile de acces ºi de circulaþie vor fi dimen-sionate pentru autovehicule de tip greu(autospeciale de intervenþie).

Se vor asigura cãile de acces pentruautospecialele de intervenþie la sursele de ali-mentare cu apã în caz de incendiu ºi posibili-tatea folosirii acestor surse în orice anotimp. Larealizarea construcþiilor amplasate în aceeaºiparcelã se vor respecta urmãtoarele distanþede siguranþã: distanþa între clãdiri va fi egalã cujumãtatea înãlþimii celei mai înalte construcþiidar nu mai puþin de 3 metri, iar distanþa întresuprafeþele vitrate ale unei construcþii faþã delimita proprietãþii îngrãditã sau nu, va fi de 1,90metri.

Sobele cu acumulare de cãldurã vor fi pre-vãzute cu fundaþii proprii ºi nu vor fi amplasatedirect pe pardoseala combustibilã sau pegrinzile de lemn ale planºeelor. În încãperile cupereþi din materiale combustibile, porþiune deperete din dreptul sobei cu acumulare de cãl-durã va fi înlocuitã cu o zidãrie din materialeincombustibile, care va depãºi marginile sobeicu 50 cm. Dacã aceastã soluþie nu este posi-bilã, se va asigura o distanþã de 50 cm. întresobã ºi pereþii combustibili neprotejaþi sau 38cm faþã de cei protejaþi prin tencuire ºi zidãrie.Distanþa de la partea superioarã a sobelorpânã la tavanul combustibil al încãperii, va fi deminimum 45 cm. dacã este neprotejat ºi de 30-35 cm când este protejat prin tencuire sau cu oplacã de aszbest de 0,5cm. grosime acoperitãcu tablã. Aceastã protecþie trebuie sãdepãºeascã perimetrul sobei cu acumulare decãldurã în toate direcþiile cu minimum 15 cm.

Sobele fãrã acumulare de cãldurã (meta-lice, maºini de gãtit) vor fi utilizate numai laîncãlzirea încãperilor cu pereþi ºi plafoaneincombustibile, în încãperile de locuit curespectarea urmãtoarelor prevederi: sobelefãrã acumulare de cãldurã se vor utiliza numaicând sunt complet echipate (burlane, cenuºar);distanþa dintre sobe sau burlane ºi pereþi, pre-cum ºi între burlane ºi planºeele combustibile,va fi de minimum 1 m dacã sunt neprotejate ºide minimum 0,70 cm când sunt protejate printencuire sau zidãrie;distanþa între partea supe-rioarã a sobei ºi planºeul combustibil va fi de 2m. La planºeele neprotejate ºi de minimum 1,5m la cele protejate; pardoseala combustibilã desub sobele metalice se va izola cu o placã deaszbest de 0,5 cm acoperitã cu tablã sauprintr-un postament de cãrãmidã, beton cugrosimea de 6 cm. Aceastã protecþie va depãºiperimetrul sobei, lateral cu 25 cm ºi în faþafocarului cu 50 cm. Dacã picioarele sobei suntscurte, postamentul va fi cu o grosime de mi-nimum 25cm; distanþa dintre sobã ºi peretelecombustibil din faþa focarului nu va fi mai micãde 1,25 m.

La exploatarea sistemelor de încãlzire cusobe în gospodãriile populaþiei se va avea învedere: înainte de utilizare, sobele ºi coºurilede fum vor fi verificate, reparate, curãþate ºipuse în perfectã stare de funcþionare,curãþarea coºurilor se va face ori de câte orieste nevoie, însã nu mai rar ca o datã la 2 luni;se interzice utilizarea sobelor ºi coºurilorfisurate, fãrã uºiþe la focare ºi cenuºare sauneizolate corespunzãtor faþã de elementelecombustibile ale clãdirilor; pe timpul funcþionãriisobelor, uºiþele de alimentare se menþinînchise; se va evita aprinderea focului utilizândbenzina, petrol sau alte lichide inflamabile;lãsarea fãrã supraveghere a sobelor sausuprasolicitarea lor termicã este interzisã;depozitarea lemnelor, cãrbunilor sau a altormateriale combustibile nu se va face pe sobesau în preajma lor; cenuºa se va evacua pe-riodic într-un loc stabilit ºi amenajat în acestscop, fãrã pericol de incendiu ºi numai dupã cese vor stinge resturile de jar; se va evitafolosirea lemnelor mai lungi decât dimensiunilefocarului;

Coºurile pentru evacuarea fumului se voramplasa astfel sã se evite aprinderea ele-

mentelor combustibile din vecinãtatea lor.Pentru aceasta se vor respecta urmãtoarele: latrecerea prin planºee zidãria coºului se vaîngroºa cu un strat de 0,25 m. lãsându-se unspaþiu de 0,2m între aceastã zidãrie ºi ele-mentele combustibile ale planºeului; întrezidãria coºului ºi elementele planºeului seintroduce un strat de aszbest sau douã straturide pâslã îmbibatã cu argilã; pardoseala sauumplutura combustibilã trebuie sã nu atingãzidãria coºului; grinzile încastrate în pereþi înapropierea coºurilor trebuie sã pãstreze faþã decanalele de fum o distanþã de 0,25m. Grinzilecare nu pot fi amplasate la aceastã distanþã,precum ºi cele care prin poziþia lor ar trebui sãintersecteze zidãria coºurilor, vor fi sprijinite pegrinzile vecine prin intermediul unor juguri, ast-fel încât între capetele lor ºi zidãria coºurilor,sã se pãstreze distanþa cerutã; coºurile de fumpracticate în pereþi combustibili vor aveazidãria îngroºatã, astfel încât distanþa dintrecanalul de fum ºi elementele combustibile alepereþilor sã nu fie mai micã de 0,25m; distanþadintre faþa exterioarã a coºurilor ºi elementelecombustibile ale acoperiºului nu trebuie sã fiemai micã de 0,10m în cazul când zidãriacoºului este mai groasã de 12,5cm din aceastãdistanþã se admite sã se scadã grosimea supli-mentarã a zidãriei, fãrã ca spaþiul liber dintreelementele combustibile ale acoperiºului ºizidãria coºului sã fie mai mic de 3 cm, cãprioriisau fermele care nu pot respecta aceastã dis-tanþã, se vor rezema pe juguri; la trecerea prinîncãperi, zidãria coºurilor trebuie bine întreþi-nutã ºi rostuitã, bine umplutã cu mortar, nu seadmite sub nici un motiv existenþa fisurilor înzidãria coºurilor; canalele de fum trebuie sã fiede regulã verticale. În cazuri excepþionale seadmite devierea lateralã de maximum 30grade. Pereþii canalelor trebuie sã fie netezi ºisã aibã aceeaºi grosime ca ºi restul coºului;coºurile de fum trebuie sã fie prevãzute cuuºiþe pentru curãþire. Aceste uºiþe trebuie sã fieexecutate din materiale incombustibile ºi sã fieduble în pod.

La racordarea sobelor cu canalele de fumdin coºuri, trebuie sã se þinã seama de urmã-toarele: distanþa dintre suprafaþa exterioarã acanalelor de racordare ºi planºeu sau par-doseli combustibile, sã fie de minimum 0,50mdacã acestea sunt neprotejate respectiv 0,38mdacã acestea sunt protejate; la clãdirile cuînvelitori combustibile, coºurile trebuie sã aibeînãlþimea de minimum 0,80m ºi vor fiamplasate lângã coama acoperiºului; la sobelecu încãlzire cu gaze, coºurile pentru evacuareagazelor arse vor fi astfel executate încât sãasigure menþinerea flãcãrii, fãrã pericol de stin-gere a acesteia prin curenþii de aer; esteinterzisã racordarea sobelor la coºuri metalicesau scoaterea burlanelor prin ferestre, pe substreaºinã, etc.

La sobele alimentate cu combustibil gazosse vor respecta urmãtoarele: înainte deaprinderea focului se verificã focarele ºi seaerisesc 10 minute, iar aprinderea se va facerespectându-se principiul „gaz pe flacãrã”;întreþinerea, verificarea, repararea sau modifi-carea se face numai de personal autorizat; nuse vor introduce deasupra arzãtorului de gazemateriale sau deºeuri combustibile care pot

astupa orificiile de refulare a gazului; se vor uti-liza numai arzãtoare de gaze omologate ºidimensionate potrivit locului de utilizare; încazul în care se constatã miros de gaze înaintede a se aprinde focul se va urmãri sã se înlã-ture deficienþele care au provocat scurgerile degaze; oprirea funcþionãrii sobelor alimentate cugaze se va face închizând robinetul de serviciu,robinetul de siguranþã, închizându-se numai încazul când primul este defect.

În cazul utilizãrii buteliilor de gaze lichefiatese interzice: utilizarea furtunurilor de racord înstare defectã ºi fãrã coliere de protecþie; racor-darea aparatelor ºi mijloacelor de încãlziredirect, fãrã reductor de presiune; amplasareabuteliilor în apropierea surselor de radiaþii ter-mice intense; utilizarea buteliilor cu gazelichefiate în subsolul clãdirilor; transportarea,manipularea sau folosirea buteliilor în altã po-ziþie decât cea verticalã, rãsturnarea, lovirealor etc.; folosirea în stare defectã a buteliilor ºiinstalaþiilor aferente (furtun, reductor de pre-siune),

Depozitarea buteliilor se va face într-un locferit de cãldurã ºi de razele solare, unde nuexistã materiale combustibile sau explozive.Buteliile pline vor fi periodic controlate spre ase constata dacã robinetele lor sunt bineînchise.

Reguli de prevenire ºi stingere a incendiilorla exploatarea instalaþiilor electrice: se interziceutilizarea instalaþiilor ºi aparatelor electricedefecte sau improvizate, cu conductori neizo-laþi, cu prize sau întrerupãtoare defecte, dozeºi derivaþii fãrã capace; este interzisã folosireasiguranþelor fuzibile supradimensionate,înlocuirea siguranþelor se va face numai depersonal autorizat; nu este permis sã fie lãsatsub tensiune, fãrã supraveghere, nici un fel deaparat electric: fier de cãlcat, reºou, radiatoretc.; este interzisã executarea sau modificareainstalaþiilor electrice de cãtre personal neauto-rizat.

Reguli ºi mãsuri de prevenire ºi stingere aincendiilor la adãposturi de animale, magazii ºialte dependinþe asemãnãtoare: este interzis ase intra în aceste construcþii cu lumânãri, chi-brituri aprinse sau lãmpi de petrol, iluminatulrealizându-se cu corpuri de iluminat electriceprevãzute cu globuri de protecþie sau felinarede vânt în stare bunã; cablurile electrice vor fiamplasate numai pe materiale incombustibile;în grajduri, magazii, ºuri este interzis fumatulsau accesul cu foc deschis; uºile grajdurilor vorfi construite fãrã praguri ºi se vor deschide spreexterior; este interzisã folosirea afumãtorilorimprovizate care prezintã pericol de incendiu(în magazii, ºuri, sau instalate în apropiereamaterialelor combustibile).

Reguli de prevenire ºi stingere a incendiilorla depozitarea furajelor, paielor ºi a altor mate-riale: furajele, paiele ºi alte materiale com-bustibile vor fi depozitate, dupã posibilitãþi, câtmai departe de casã, bucãtãrii de varã, cup-toare, magazii etc; este interzisã folosirea focu-lui deschis sau a mijloacelor de iluminat cuflacãra liberã pe lângã furaje sau materialecombustibile; focurile deschise în curþi trebuiesã fie supravegheate, pe timp de vânt se inter-zice folosirea focului deschis în curþi, pe strãzi.

Reguli de prevenire a incendiilor la folosireabucãtãriilor de varã, cuptoarelor ºi maºinilor degãtit: se interzice instalarea cuptoarelor,maºinilor de gãtit sau bucãtãriilor de varãimprovizate în apropierea grajdurilor, ºurilor,locurilor de depozitare a furajelor ºi a altormateriale combustibile; se interzice scoatereaburlanelor de metal pe fereastrã sau pe substreºini fãrã sã fie izolate pe pãrþile com-bustibile ale construcþiei. Izolarea burlanelor seface pe o distanþã de 40 cm de o parte ºi dealta a locului de trecere, prin lãsarea unei dis-tanþe de cel puþin 15 cm între faþa exterioarã aburlanului ºi elementele combustibile precumºi prin îmbrãcarea burlanului cu un strat grosde 5 cm din vatã de sticlã tencuitã, sau cu unstrat echivalent de aszbest. Când acoperiºuleste construit din material combustibil, nu estepermisã scoaterea burlanului sub streºinã.

CCAADDRRUU TTEEHHNNIICC PP..SS..II ..NNÃÃSSTTAASSEE CCOORRNNEELL

INFORMÃRI CCU PPRIVIRE LLA UUNELE NNORME DDE PPREVENIRE ªªI SSTINGERE A IINCENDIILOR LLA LLOCUINÞE ªªI AANEXE GGOSPODÃREªTI

pagina 4 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Aºa cum deja ne-am obiºnuit, sãrbãtorimla nivel naþional Ziua Educaþiei Nonformale(ZEN), care, în acest an, s-a transformat înZiua Învãþãrii Nonformale (ZÎN).

Astfel, noi, elevii din clasa a VIII-a A aiªcolii Gimnaziale „Mihai Viteazul” Pucioasa,ºi din clasa a VIII-a B ai ªcolii Gimnaziale Nr.4 ”Elena Donici Cantacuzino”, Pucioasa,totodatã voluntari ai Asociaþiei „Youth 4 All”din oraº, împreunã cu diriginþii Aurora Zamfirºi Violeta Bucur (profesori de limba românãºi lucrãtori de tineret voluntari), ne-am pro-pus cã…

„Azi suntem ZÎNatici!”Aºadar, împreunã cu doamna Luminiþa

Gogioiu, responsabila departamentuluiCulturã – Bibliotecã din cadrul UATPucioasa, am ieºit încã o datã în stradã, înciuda vremii nu prea prietenoase, care,totuºi, s-a îmblânzit între timp!

Ne-am propus sã luãm pulsul strãzii ºi sãînvãþãm împreunã în stradã, nu doar tineriide la cei vârstnici, ci si invers! Am derulatîmpreunã proiectul comunitar:

Vorbe de duh - ieri ºi azi (street survey)DESCRIERE:La bine ºi la rãu, românii gãsesc vorbele

de duh potrivite oricãrei împrejurãri. Adesea,românii ºtiu sã facã haz de necaz!

Prin aceastã acþiune în comunitate, tineriidin Asociaþia ”Youth 4 All”, totodatã elevi aiªcolii Gimnaziale „Mihai Viteazul” Pucioasa,doresc sã descopere dacã ºi în ce mãsurãexpresiile populare/proverbele ºi zicãtorilesunt cunoscute ºi utilizate la momentul ºi încontextul potrivit de cãtre locuitorii oraºuluiPucioasa, pe segmente de vârstã diferite. Lafinalul acþiunii se va alcãtui un TOP 10 cucele mai frecvente proverbe ºi zicãtori, careva fi publicat în „Buletinul informativ aloraºului Pucioasa”.

Etape:1. Documentare / cercetare: 24 de volun-

tari se documenteazã în privinþa celor maicunoscute ºi mai des utilizate vorbe de duhîn diferite aspecte ale vieþii cotidiene.

2. Selecþia proverbelor ºi a zicãtorilor carevor fi incluse în sondaj, pentru a se testacunoaºterea semnificaþiei acestora (4-8)

3. Crearea chestionarului ºi a centraliza-torului acestuia

4. Distribuirea ºi asumarea responsabi-litãþilor în cadrul celor 6 echipe: 1 reporter, 2scribi (sau secretari), 1 cameraman

5. Street survey în direct, în oraºulPucioasa. Grup þintã: 100 de locuitori aioraºului

Tinerii întreabã trecãtorii despre semnifi-caþia a 4 proverbe deja selectate. La final,fiecare intervievat este rugat sã spunã primulproverb care îi vine în minte, diferit de celeamintite în chestionar. Se noteazã pe o coalãde flipchart proverbele / expresiile amintitede participanþii la chestionar.

Respondenþii sunt rãsplãtiþi cu un ecusoncare celebreazã Ziua Învãþãrii Nonformale,specificând faptul cã ORICINE poate învãþa,ORIUNDE ºi ORICÂND.

6. Centralizarea ºi interpretarea datelorcolectate

7. Realizarea unui pliant cu top 10

proverbe ºi zicãtori8. Distribuirea pliantului în rândul copiilor

ºi al tinerilor, pentru conºtientizarearãdãcinilor ºi perpetuarea înþelepciuniipoporului român, ca parte a identitãþiinaþionale.

9. Publicarea unui articol în „Buletinulinformativ al oraºului Pucioasa” (colaborarecu departamentul Culturã - Bibliotecã alPrimãriei Oraºului Pucioasa), referitor laacþiune ºi rezultatele ei.

CONCLUZIE:Învãþarea are loc oriunde ºi oricând,

indiferent de vârstã. Generaþiile tinere audreptul ºi datoria de a transmite mai departevalorile morale ale românilor.

CCHHEESSTTIIOONNAARR –– SSTTRREEEETT SSUURRVVEEYYBunã ziua!Aþi dori sã ne rãspundeþi la 4 întrebãri

despre proverbele românilor, vã rugãm?a. La ce credeþi cã se referã urmã-

toarele proverbe ºi expresii româneºti? Ceînseamnã ele?

1. Cine are carte are parte.2. Buturuga micã rãstoarnã carul

mare.3. Orice naº îºi are naºul.4. A da ortul popii.b. Ce proverb sau expresie vã vine în

minte, în afarã de cele menþionate?Vã mulþumim frumos ºi vã dorim o zi plinã

de înþelepciune! (ºi se oferã câte un ecuson):Detalii: www.nonformalii.ro

PPAARRTTEEAA aa IIII--aa:: RReezzuullttaatteellee ssoonnddaajjuulluuii ddeeooppiinniiee

Au fost intervievate 152 de persoane, cuvârste cuprinse între 13 ºi 72 de ani, în inter-valul orar 10:30-12:00. Dintre acestea, aucunoscut semnificaþia proverbelor ºi a expre-siei propuse de voluntari ori s-au apropiat deun rãspuns acceptabil un numãr de chestio-naþi, dupã cum urmeazã:

* Referitor la proverbul „Cine are carte areparte”: 113 de persoane

* Referitor la proverbul „Buturuga micãrãstoarnã carul mare”: 110 de persoane

* Referitor la proverbul „Orice naº îºi arenaºul”: 95 de persoane (Aici au existat multeexplicaþii diferite, inclusiv utilizate în sensulpropriu, dar toate acestea se pot considera

corecte, în funcþie de context)* Referitor la expresia „A da ortul popii”:

121 persoane (De remarcat cã cele maimulte persoane s-au ferit sã foloseascã ver-bul „a muri”, preferând fie verbul „a deceda”,fie expresii precum „a-ºi da sufletul”, ‚a-ºi daduhul”, „a trece pe lumea-ailaltã” sau „a dacolþul”, fie explicaþii mitologice sau religioaselegate de „ortul” dat „popii”; astfel, voluntariiau aflat lucruri noi, interesante).

Poate ar fi bine de precizat cã diferenþapânã la 152 de chestionaþi o reprezintã maimulte categorii de persoane: care ºtiu unelesensuri, dar nu le pot verbaliza; care nucunosc anumite proverbe; care înþeleg diferitsensul original SAU care se lanseazã în dis-cuþii ample legate de criza societãþii, de lipsalocurilor de muncã, de neseriozitatea sis-temului sau de neajunsurile familiale.

Voluntarii au concluzionat cã multe dintreaceste persoane sunt de vârsta a treia ºi simto nevoie acutã de a comunica, indiferent cucine… Au apreciat astfel mai mult cuvintelelui Paulo Coelho: „Foloseºte singurãtatea,dar nu te lãsa folosit de ea!”

Rãspunsurile la rugãmintea suplimentarãadresatã persoanelor participante la streetsurvey” de a spune un alt proverb sau o altãexpresie, în afara celor 4 menþionate în ches-tionar, ne-au ajutat sã alcãtuim un clasamental celor mai cunoscute proverbe ºi zicãtorifolosite în zona Pucioasa, aºa cum ne-ampropus.

În ordinea frecvenþei, acestea alcãtuiescurmãtorul „TOP 10 PROVERBE”:

Prietenul la nevoie se cunoaºte.Ziua bunã se cunoaºte de dimineaþã.Ce þie nu-þi place, altuia nu-i face!Minciuna are picioare scurte.Cine sapã groapa altuia cade singur în

ea.Ulciorul nu merge de multe ori la apã.Cine seamãnã vânt culege furtunã.Cine se scoalã de dimineaþã departe

ajunge.Vorba dulce mult aduce.Bine faci, bine gãseºti.Dintre proverbele care au fost enunþate o

singurã datã, deºi sunt foarte cunoscute,putem aminti:

Fereºte-mã, Doamne, de prieteni, cã deduºmani mã feresc singur!

Stãpânu-nvaþã sluga hoaþã!Vulpea, când n-ajunge la struguri, zice cã

sunt acri.Meseria e brãþarã de aur.Apa trece, pietrele rãmân.Fã-þi iarna car ºi vara sanie!Capul face, capul trage!Leneºul mai mult aleargã ºi scumpul mai

mult pãgubeºte.Lupu-ºi schimbã pãrul, dar nãravul, ba!Ce naºte din pisicã ºoareci mãnâncã.Când pisica nu-i acasã, joacã ºoarecii pe

masã.Pisica cu clopoþei nu prinde ºoricei.Niciodatã sã nu spui „niciodatã” (din „fol-

clorul” american, încetãþenit!)Cu toþii am avut de învãþat astãzi, pe

strãzile Pucioasei. Au existat ºi momente încare adolescenþii voluntari i-au sprijinit pechestionaþi sã-ºi aminteascã proverbe pecare, de altfel, le folosesc în viaþa de zi cu zi.

Pe de altã parte, dintre cei 34 de partici-panþi – voluntari, 20 de tineri au afirmat cã aexistat cel puþin un lucru nou pe care l-auînvãþat organizând aceastã activitate deînvãþare nonformalã. De exemplu, au aflat cã„ADEVÃRATELE PRIETENII SUNTETERNE”, DAR spus în limba latinã de odoamnã chestionatã. Ei ºi-au notat în car-neþele expresia latineascã ºi au transmis-ocolegilor, la final: „VERAE AMICITIAE SEMPITERNAE SUNT!”

Desigur, au existat ºi respondenþi cu unsimþ al umorului dezvoltat, care au completatînþelepciunea strãveche cu elemente de „fol-clor urban”, astfel cã ni s-a fãcut cunoscut ºiriscul pe care îl presupune munca: „Munca n-a omorât pe nimeni, dar… de ce sãriscãm?”

Important este sã nu uitãm cã toatã viaþaavem de învãþat unii de la ceilalþi ºi cã oînvãþare temeinicã are loc atunci când exper-imentãm ºi chiar atunci când greºim, cãci,nu-i aºa, ERRARE HUMANUM EST! (A greºieste omeneºte”).

Astãzi am fost ZÎNatici cu toþii, în spiritulÎNVÃÞÃRII NONFORMALE!

AAuurroorraa ZZaammffiirrVViioolleettaa BBuuccuurr

ZZiiuuaa ÎÎnnvvããþþããrriiii NNoonnffoorrmmaallee –– 2211 ooccttoommbbrriiee 22001166

În amintirea unui înger plecat prematur laceruri dintre noi...

A trecut un an de la dureroasa zi în carevestea sumbrã a morþii domnului Ion Maier acutremurat o întreagã comunitate!

În dimineaþa zilei de 16 februarie 2016,Maier Ion, a urcat în lumea sfinþilor, undedrepþii se odihnesc. Dupã o scurtã perioadãîn care a fost internat la Spitalul Judeþean deUrgenþã Târgoviºte, timp în care toþi ne-amrugat ºi am sperat cã totul va fi bine ºi vareveni printre noi acelaºi OM activ ºi plin debunãvoinþã, a venit în schimb sumbra zi amorþii.

Oraºul Pucioasa a pierdut un OMdeosebit, cu o inestimabilã valoare atâtmoralã, profesionalã cât ºi culturalã.Comunitatea îi este recunoscãtoare pentrudevotamentul ºi dedicaþia depuse în tot ceeace a realizat.

Domnul Maier Ion s-a nãscut pe 20 ian-uarie 1954 în Pucioasa. A urmat LiceulTeoretic Pucioasa (1969-1973), ªcoalaMilitarã de Ofiþeri Activi ”Nicolae Bãlcescu”Sibiu (1973-1976) ºi a urmat Cursuri de for-mare profesionalã specifice acþiunilor mi-litare.

În perioada 1976-1980 a fost ofiþer activîn Ministerul Apãrãrii Naþionale; între anii1980-1987 a fost subinginer I.T.A.Dâmboviþa; în perioada 1987-2001 a fostofiþer activ în Ministerul Apãrãrii Naþionale,între 2003-2005 a deþinut funcþia de ªefDetaºament Corpul Gardienilor PubliciActual Serviciul Public Judeþean de Pazã ºiProtecþie.

Angajat la Primãria Pucioasa începândcu luna noiembrie a anului 2003 ºi pânã înprezent - ºi-a îndeplinit onorabil sarcinile deserviciu stabilite prin fiºa postului. A fost

apreciat constant, a desfãºurat cu profe-sionalism ºi competenþã activitatea de con-ducere, a manifestat iniþiativã în îmbu-nãtãþirea ºi perfecþionarea calitãþii acti-vitãþilor specifice de ordine ºi liniºte publicã,imprimând subalternilor un stil de muncãbazat pe respect reciproc, responsabilitateîn luarea deciziilor, iniþiativã, spirit de dis-cernãmânt, promptitudine ºi autocontrol. Ofire extrem de sociabilã, a reuºit sã se inte-greze foarte bine în colectiv, fiind apreciatatât de ºefii ierarhici, cât ºi de subalterni.ªi-a însuºit cu brio cunoºtinþele necesareîndeplinirii funcþiei asimilate persoanelorpublice ºi s-a achitat cu succes de toateîndatoririle funcþionale. A îndeplinit pânã înultimul moment atribuþii de ºef serviciuPoliþia Localã Pucioasa cu mare simþ derãspundere.

Sociabil ºi gata mereu sã dea o mânã de

ajutor oricui îi cerea, ºtia sã spunã o vorbãbunã ºi sã-i încurajeze pe toþi. Dispariþiadureroasã a acestui OM a lãsat în sufleteletuturor un gol imens. Moartea nu iartã penimeni ºi indiferent cât de mult bine ai fãcutsau câte persoane te iubesc, este necruþã-toare.

OOddiihhnneeººttee--ttee îînn ppaaccee,, ssuufflleett ccaalldd ººii bbuunn!!DDuummnneezzeeuu ssãã--ll iieerrttee!!

In memoriam

MMAAIIEERR IIOONN - 11995544-22001166NNUU VVÃÃ VVOOMM UUIITTAA NNIICCIIOODDAATTÃÃ!!

pagina 5BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Schemei de ajutor de stat cu titlul ”Sprijinpentru prima împãdurire ºi crearea desuprafeþe împãdurite”, aferentã Mãsurii 8„Investiþii în dezvoltarea zonelor împãdurite ºiîmbunãtãþirea viabilitãþii pãdurilor”,Submãsura 8.1 „Împãduriri ºi crearea desuprafeþe împãdurite” din cadrul PNDR 2014-2020, aprobatã prin Ordinul MinistruluiAgriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale nr. 857/2016.

Ajutoarele pentru împãdurire ºi creareade suprafeþe împãdurite se acordã în cadrulPlanului Naþional de Dezvoltare Ruralã(PNDR) 2014 - 2020 ca ajutoare cofinanþatedin FEADR.

Scopul ajutorului îl reprezintã acordareaunui sprijin financiar deþinãtorilor publici ºiprivaþi de terenuri agricole ºi neagricole ºiformelor asociative ale acestora pentrurealizarea de trupuri de pãdure ºi perdeleforestiere de protecþie.

Beneficiarii schemei sunt:- deþinãtorii publici - deþinãtori de teren

agricole ºi neagricol sunt unitãþile administra-tiv teritoriale (comune, oraºe, municipii) ºialte persoane de drept public, precum ºiformele asociative ale acestora;

- deþinãtorii privaþi de teren agricol ºi nea-gricol sunt persoanele fizice, persoanele fi-zice autorizate, întreprinderile individuale,întreprinderile familiale, societãþile comer-ciale, asociaþiile ºi fundaþiile, alte persoanejuridice de drept privat, precum ºi formeleasociative ale acestora.

Criteriile de eligibilitate a terenurilor sunturmãtoarele:

- solicitantul trebuie sã facã dovada

deþinerii de teren agricol ºi/sau neagricol eli-gibil pentru împãdurire;

- sã fie în proprietatea solicitantului sausã fie la dispoziþia acestuia pe toatã durataderulãrii contractului de finanþare;

- suprafaþa terenului propus pentru împã-durire, în cazul realizãrii de perdele forestierede protecþie, trebuie sã fie de cel puþin 0,5ha, iar suprafaþa compactã minimã împãdu-ritã de cel puþin 0,1 ha.

Suprafaþa terenului propus pentru împã-durire, în cazul realizãrii de trupuri depãdure, trebuie sã fie de cel puþin 1 ha, iarsuprafaþa compactã minimã împãduritã decel puþin 0,5 ha.

Sprijinul financiar, acordat ca valoare fixã,este reprezentat de costuri standard pe hec-tar pentru împãdurirea de terenuri agricole ºineagricole, sub forma a douã prime:

- Prima de înfiinþare a plantaþiilorforestiere, care acoperã ºi costurile de ela-borare a proiectului tehnic de împãdurire(denumitã Prima 1).

- Prima anualã, pentru o perioadã de 12ani, pentru acoperirea costurilor deîntreþinere ºi îngrijire a plantaþiei forestiere ºipentru compensarea pierderilor de venit agri-col ca urmare a împãduririi (denumitã Prima2).

Intensitatea sprijinului public neram-bursabil acordat în baza prezentei schemeeste de 100% din total costuri eligibile, fãrã adepãºi valoarea maximã a sprijinului publicpentru o cerere de sprijin.

Valoarea maximã a sprijinului public pen-tru o cerere de sprijin acordat în bazaprezentei scheme, care însumeazã toate

costurile standard aferente Primei 1, respec-tiv Primei 1 ºi Primei 2, dupã caz, care vor fiplãtite pe toatã durata de aplicarea a con-tractului de finanþare, este de 7.000.000euro.

Ghidul solicitantului indicã ºi modul decompletare a formularelor anexate, în funcþiede forma de organizare ºi tipul de proprietateasupra terenului.

APIA va publica Anunþul de lansare asesiunii de depunere a cererilor de sprijinaferente schemei de ajutor de stat ”Sprijinpentru prima împãdurire ºi crearea desuprafeþe împãdurite”. Dupã publicarea

anunþului, anterior întocmirii proiectuluitehnic de împãdurire, potenþialii beneficiaritrebuie sã solicite la Centrele Judeþene APIAeliberarea Notei de constatare ºi identifi-carea suprafeþelor de teren destinat împã-duririi în sistemul IACS – LPIS gestionat deAPIA.

Potenþialii beneficiari sunt invitaþi laCentrele Judeþene APIA în vederea eliberãriiNotei de constatare ºi identificãriisuprafeþelor de teren destinat împãduririi însistemul IACS – LPIS gestionat de APIA

ÎÎnnttooccmmiitt iinngg.. PPaarrgghheell EElleennaa

DIRECÞIA PENTRU AGRICULTURÃ A JUDEÞULUI DÂMBOVIÞA

SSPPRRIIJJIINN PPEENNTTRRUU PPRRIIMMAA ÎÎMMPPÃÃDDUURRIIRREE ªªII CCRREEAARREEAA DDEE SSUUPPRRAAFFEEÞÞEE ÎÎMMPPÃÃDDUURRIITTEE

ÎÎMMPPLLIINNIIRREEAA VVÂÂRRSSTTEEII DDEE 1144 AANNII DDOOCCUUMMEENNTTEE NNEECCEESSAARREE::

La împlinirea vârstei de 14 ani,minorul, însoþit de unul dintre pãrinþi sau,dupã caz, de reprezentantul sãu legal, depersoana desemnatã din cadrul centruluispecializat aflat sub autoritatea serviciu-lui public de asistenþã socialã ori de per-soana cãreia i-a fost încredinþat în plasa-ment, are obligaþia sã solicite, în termenulprevãzut de lege (15 zile de la împlinireavârstei de 14 ani), eliberarea cãrþii deidentitate, prezentând la ghiºeul serviciu-lui public comunitar de evidenþã a per-soanelor urmãtoarele documente:

- Cererea pentru eliberarea actului deidentitate, semnatã de minor ºi de unadintre persoanele prevãzute la alin 1;

- certificatul de naºtere, cu care seface dovada cetãþeniei române, original ºicopie;

- actul de identitate al unuia dintrepãrinþi sau al reprezentantului legal;

- documentul cu care pãrintele facedovada adresei de domiciliu, original ºicopie;

- certificatul de cãsãtorie al pãrinþilorsau, dupã caz, hotãrârea judecãtore-ascã, definitivã ºi irevocabilã, în cazul încare pãrinþii sunt divorþaþi, original ºicopie;

- chitanþa reprezentând contrava-loarea cãrþii de identitate(7 lei)

EEXXPPIIRRAARREEAA AACCTTUULLUUII DDEE IIDDEENNTTIITTAATTEE

DDOOCCUUMMEENNTTEE NNEECCEESSAARREE::- cererea pentru eliberarea actului de

identitate (se distribuie gratuit de laghiseu)

- actul de identitate ºi cartea dealegãtor, dacã este cazul;

- certificatul de naºtere ºi certificatulde cãsãtorie, dacã este cazul, original ºicopie;

- hotãrârea de divorþ, definitivã ºi ire-

vocabilã, dupã caz, original ºi copie;- certificatul de deces al soþului/soþiei

decedat/decedate, în cazul soþuluisupravieþuitor, original ºi copie;

- certificatele de naºtere ale copiilorcu vârsta mai micã de 14 ani, original ºicopie;

- documentul cu care se face dovadaadresei de domiciliu - original ºi copie;

- chitanþa reprezentând contrava-loarea cãrþii de identitate (7 LEI)

Pentru a evita aglomeraþia la ghiºeulde lucru cu publicul, recomandãm cetãþe-nilor din raza de competenþã sã depunãdocumentele în vederea eliberãrii actelorde identitate, cu cel puþin 15 zile înaintede expirarea acestora.

SSPPCCLLEEPP PPUUCCIIOOAASSAAAAgg ººeeff pprriinncciippaall ddee ppoolliiþþiiee

EEmmaannuueell TToohhããnneeaannuu

Reacþiile persoanelor care acþioneazã prinviolenþã sunt imprevizibile.

Sfatul Poliþiei este sã nu vã puneþi în pericolintegritatea corporalã sau chiar viaþa în încer-carea de a reþine sau opri, prin forþe proprii, oastfel de persoanã. Fiþi atent la derulareafaptelor, ora desfãºurãrii, semnalmentelerãufãcãtorilor ºi alertaþi Poliþia cât mai repedeposibil.

Evitaþi drumurile întunecate ºi parcurile izo-late, folosiþi mai degrabã strãzi ºi locuri ilumi-nate, chiar dacã faceþi un ocol.

Dacã sunteþi atacat, abandonaþi-vã valorile,nu vã puneþi niciodatã viaþa în pericol.

Nu afiºaþi ostentativ obiecte de valoare(lãnþiºoare, brãþãri, telefoane etc.).

Dacã sunteþi agresaþi nu aveþi reþineri în aþipa, aceastã reacþie poate determina pe infrac-tor sã pãrãseascã locul.

Evitaþi urcarea în lift cu persoane necunos-cute. Nu vã lãsaþi pãcãliþi de îmbrãcãminteaelegantã a acestuia!

Evitaþi dialogul cu persoane în stare de ebri-etate.

Reþineþi, dacã sunteþi agresat, cât mai multesemnalmente ale agresorului.

Nu proferaþi injurii ºi nu încurajaþi violenþa.

Nu vã faceþi singur dreptate, lovind adve-rsarul. Acestea sunt gesturi care pot avea une-ori consecinþe grave.

Evitaþi în orice situaþie sã daþi frâu senti-mentelor de urã, gelozie, invidie, laudã ºigrandomanie.

Evitaþi persoanele mai irascibile, puse pehartã. Evitaþi orice conflict cu acestea, nu le jig-niþi ºi nu le încurajaþi.

Nu acceptaþi compania persoanelornecunoscute, mai ales de sex feminin, cândsunteþi sub influenþa bãuturilor alcoolice. Ele potfi autoare sau complice la tâlhãrii.

Dacã sunteþi în stare de ebrietate, rugaþi labar sã vã comande un taxi. Nu acceptaþi sã fiþiconduºi spre casa de persoane necunoscute.

Nu acceptaþi niciodatã ofertele de gãzduirefãcute de persoane necunoscute sau pe careabia le-aþi cunoscut la un pahar de alcool.

Nu vã încredeþi în persoanele care insistã ºivã mai oferã un pahar de alcool în plus. O ast-fel de persoanã nu este întotdeauna bineintenþionatã.

ªªEEFFUULL PPOOLLIIÞÞIIEEII OORRAAªªUULLUUII PPUUCCIIOOAASSAACCOOMMIISSAARR ªªEEFF DDEE PPOOLLIIÞÞIIEE

CCOOMMAANN AALLBBEERRTT

SSPPCCLLEEPP PPUUCCIIOOAASSAA VVÃÃ IINNFFOORRMMEEAAZZÃÃ!!

SSFFAATTUURRII PPEENNTTRRUU PPRREEVVEENNIIRREEAAFFAAPPTTEELLOORR CCOOMMIISSEE CCUU VVIIOOLLEENNÞÞÃÃ

RReebbuussOOrriizzoonnttaallVotat.Pãrinte.Care nu este dulce.Se bea apã cu ea.

VVeerrttiiccaallIniþiativã în luptã.Ajutã la bãrbierit.Hidrocarburã cu doi atomi de carbon.Înainte de înnoptare (arhaism).

pagina 66 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Aºteptãm cu nerãbdare venirea zilei încare vom pleca din nou în tabãrã! Aºa sunaucuvintele mãrturisite de copiii participanþi laTabãra Internaþionalã de Limba Englezã dela Bicaz, cu ocazia revenirii acasã. Aceastanu e o tabãrã oarecare, ci una magicã, plinãde surprize plãcute. În ultimii trei ani, eleviiºcolii noastre au avut norocul de a-ºi face pri-eteni noi, alãturi de care au lucrat în echipãºi s-au jucat, în cadrul cursurilor atractive delimba englezã, organizate în tabãra de laBicaz, în parteneriat cu profesori din MareaBritanie. Au fost însoþiþi de trei doamne profe-soare minunate, doamna Teotoc Elena –Loredana, de la ªcoala Gimnazialã „MihaiViteazul”- Pucioasa, doamna Cîrnaru Elena -Raluca, de la ªcoala Gimnazialã „Ion Mareº”-Vulcana Bãi ºi doamna Pãduraru Daniela dela ªcoala Gimnazialã „Sfântul Nicolae”-Pietroºiþa, ce i-au fãcut sã se simtã în sigu-ranþã, chiar dacã erau departe de familiile lor.Cu lacrimi în ochi ºi-au luat rãmas bun uniide la alþii, la sfârºitul zilelor de tabãrã.

Iatã câteva dintre gândurile celor care aumers în tabãrã anul acesta, desprinse din jur-nalul grupului: “În tabãra aceasta mi-au plã-cut foarte mult orele de englezã. Au fostfoarte multe concursuri minunate. Mi-amfãcut foarte mulþi prieteni. Excursiile au fostfrumoase pentru cã am vãzut locuri noi” (IlieRebeca); “Aceastã tabãrã m-a fãcut sã învãþmulte lucruri folositoare. Cel puþin mãcar m-am distrat cât am putut. Anul viitor sigur o sãmai vin. “(Gugescu Denisa) “În aceastãtabãrã m-am simþit minunat. Cel mai mult ºicel mai mult mi-au plãcut paintball-ul, dis-coteca ºi concursul de tenis de masã.Mesele au fost “cool”. Mi-am fãcut un prietensupervizor, pe Tomi. “(Drãgoi Raul)

Dragi prieteni, vã prezentãm câteva dintreobiectivele turistice pe care le-am vãzut întimpul taberei de la Bicaz.

CCeettaatteeaa NNeeaammþþ se aflã localizatã pe stân-ca Timuº de pe Culmea Pleºului (numitã ºiDealul Cetãþii), la o altitudine de 480 m ºi lao înãlþime de 80 m faþã de nivelulapei Neamþului, aflatã la marginea de nord-vest a oraºului Târgu Neamþ, din Moldova.

Cetatea a fost construitã la sfârºitul se-colului al XIV-lea de Petru I. A fost fortificatãîn secolul al XV-lea de ªtefan celMare Considerând cã Cetatea Neamþ nueste suficient întãritã pentru a rezistaatacurilor inamicilor Moldovei, în rãgazul din-tre Bãtãlia de la Podul Înalt (ianuarie 1475)ºi Bãtãlia de la Valea Albã (26 iulie 1476) ela poruncit supraînãlþarea zidurilor cetãþii cucirca 6-7 m ºi construirea de creneluri ºi fer-estre înguste, prin care apãrãtorii cetãþiiputeau sã supravegheze ºi sã loveascãduºmanii. Pe latura de nord a fortului muºatins-a construit un zid flancat de patru bas-tioane semicirculare cu ziduri groase ºi rezis-tente, cu înãlþimi variabile, de pânã la 30 demetri. Acest zid a încadrat o curte exterioarã.Cetatea a fost distrusã în secolul al XVIII-lea(1718) din ordinul domnitorului MihaiRacoviþã. Restauratã, a fost inclusã pe listamonumentelor istorice din judeþul Neamþ dinanul 2004.

CChheeiillee BBiiccaazzuulluuii reprezintã o zonãgeograficã deosebit de pitoreascãdin România, situatã în partea centralã aMunþilor Hãºmaº, în nord-estul þãrii, înjudeþele Neamþ ºi Harghita. Cheile au fostformate de râul Bicaz ºi fac legãturaîntre Transilvania ºi Moldova. Au o lungimede peste 6 km de la Lacul Roºu în amontepânã la localitatea Bicazul Ardelean în aval ºisunt strãbãtute de drumul transcar-patic DN12C care leagã oraºe-le Gheorgheni ºi Bicaz.

Cheile Bicazului sunt incluse în ParculNaþional Cheile Bicazului - Hãºmaº ºi facparte din rezervaþia naturalã Cheile Bicazuluiºi Lacul Roºu (2.126,53 ha)

Lacul Roºu (local cunoscut ºi sub numelede Lacul Ghilcoº) este un lac de baraj natu-ral format în urma prãbuºirii unui versant dincauza cutremurului din 23 ianuarie 1838, de6,9 magnitudine, la poalele mun-telui Hãºmaºul Mare, în apropierea CheilorBicazului, la distanþa de 26 kmde Gheorgheni, în judeþul Harghita. În urmamãsurãtorilor din anul 1987, s-a constatat cãlacul se întinde pe un perimetru de 2.830 m,aria este de 114.676 m² ºi volumul apei carese acumuleazã este de 587.503 m³. Lacul s-a format la altitudinea de 983 m, într-odepresiune cu un climat predominant sub-alpin. Numele sãu provine de la Pârâul Roºucare traverseazã straturi de culoare roºie cuoxizi ºi hidroxizi de fier.

Am vizitat ºi CCaassaa mmeemmoorriiaallãã aa lluuii IIoonnCCrreeaannggãã ddiinn HHuummuulleeººttii.. Este un muzeu

memorial înfiinþat în casa în care s-a nãscutºi a copilãrit cel mai mare povestitorromân, Ion Creangã (1837-1889) însatul Humuleºti (astãzi suburbie aoraºului Târgu Neamþ) din judeþul Neamþ.Clãdirea este o construcþie din bârne delemn, cu acoperiº din ºindrilã. A fost locuitãpânã în 1959 de descendenþii familieiCreangã, fiind restauratã în 1937 prin grija luiNicolae Iorga. Lângã muzeu, se gãseºteParcul tematic „Ion Creangã”, un loc în caream întâlnit personaje îndrãgite din poveºtilepentru copii scrise de Ion Creangã.

Am traversat oraºul Piatra Neamþ,reºedinþã a judeþului Neamþ, cu telegondola,admirând peisajul de sus. În partea de nord aoraºului se ridicã muntele Cozla, care este oprelungire spre sud-est a MunþilorStâniºoarei, munþi bogat împãduriþi, cu alti-tudinea maximã de 1531 m. Muntele Cozlaare forma unei culmi alungite de la nord lasud ºi este alcãtuit din straturi de marnediferite, ºisturi argiloase, straturi bogate înfosile de peºti ºi alge, reprezentate ºi laMuzeul de ªtiinþe Naturale din Piatra Neamþ.Pe râul Bistriþa sunt lacurile de acumulareBâtca Doamnei (255 ha ºi un volum de cca.10 mil. mc) ºi lacul Reconstrucþia (10 ha ºi unvolum de cca. 250 mii mc). Pe Cozla au fostdescoperite în 1882 izvoare de ape mineralecloruro-sodice ºi sulfuroase, recomandate întratarea afecþiunilor digestive ºi circulatorii.

Situatã aproape de centrul oraºului, pestrada ªtefan cel Mare ºi lângã drumul careurcã spre staþia de sosire a Telegondolei,gradina zoologicã de la baza muntelui Cozlaadãposteºte specii de animale reprezenta-tive pentru fauna autohtonã. Vizitatorii potadmira exemplare de urºi, lupi, vulpi,cãprioare, cerbi ºi pãsãri. Un lucru inedit pecare îl întâlneºti aici îl reprezintã veveriþelecare coboarã din pãdurile de pe munteleCozla, dupa hrana pe care o gãsesc la grã-dina zoologica. În interiorul parcului se aflã ºiun bazin cu o fântânã artizanalã unde poþivedea câteva exemplare de broaºteþestoase.

RReeaalliizzaattoorrii,, PPrrooff.. TTeeoottoocc EElleennaa--LLoorreeddaannaa

PPrrooff.. CCîîrrnnaarruu EElleennaa--RRaalluuccaaPPrroodd.. PPããdduurraarruu DDaanniieellaa

MMAARRAAMMUURREEªª,, PPLLAAII CCUU DDOORR!!Un alt grup de elevi ai ºcolii noastre a

petrecut în mod plãcut în Tabãra organizatãla Ocna ªugatag, în Maramureº de cãtredoamna profesoarã Teotoc Loredana, înparteneriat cu doamna profesoarã CîrnaruElena - Raluca, de la ªcoala Gimnazialã „IonMareº” -Vulcana Bãi ºi doamna profesoarãIuga Mariana-Mirabela, de la Liceul Teoretic„Nicolae Iorga” din Nehoiu, judeþul Buzãu.

Printre lucrurile frumoase povestite deprietenii noºtri se enumerã: „A fost o expe-rienþã fantasticã, pe care nu o voi uita nicio-datã. Mi-am fãcut mulþi prieteni, pe care aºdori sã îi revãd cândva.” (Nicolaescu Sorana)„Prietenia, loialitatea, sinceritatea sunt doaro parte din calitãþile pe care le-am desprinsdin aceastã tabãrã.. Ne-am fãcut prieteni, ne-am plimbat, am învãþat lucruri noi.Maramureºul este o regiune istoricã ºigeograficã impresionantã, cu panorameunice, pe care nicãieri în altã þarã nu le vomrevedea niciodatã.” (Chelu ªtefania ºiDobrescu Alexandra) „Mi-a plãcut foarte multla Cimitirul Vesel, dar am admirat ºi plim-barea cu MMooccããnniiþþaa,, cu cel mai vechi trenfuncþionabil cu lemne ºi apã. A fost pentrumine o ºansã de a cunoaºte mai multe locuri,dar ºi de a învãþa sã mã descurc fãrã pãrinþi.”

(Negoiþescu Cosmina-Maria)Iatã câteva dintre locurile impresionante

ale þãrii noastre pe care le-am vizitat.CCiimmiittiirruull VVeesseell,, ssiittuuaatt îînn SSããppâânnþþaa, este un

loc unde odihna veºnicã este vãzutã altfel, cao bucurie, deoarece sufletul trece într-o altãdimensiune, mai bunã. Picturile de pe fiecarecruce, personalizate, prezintã momentelecele mai importante din viaþa celui plecat din-tre noi. Din 1935 dateazã primul epitaf, iar dinanul 1960 încoace, întreg cimitirul a fost po-pulat cu circa 800 astfel de cruci, sculptatedin lemn de stejar, pictat ºi inscripþionat ma-nual, devenind un muzeu în aer liber denaturã unicã ºi o atracþie turisticã.

Memorialul Victimelor Comunismului ºi alRezistenþei de la Sighet se aflã în centrulistoric al municipiului Sighetu Mar-maþiei. Închisoarea de la Sighet a fost con-struitã în 1897, de autoritãþile austro-ungare,cu ocazia aniversãrii „primului mileniumaghiar”, în acelaºi stil ºi cu aceleaºi funcþi-uni ca închisorile din Satu Mare, Oradea,Arad, Aiud, Gherla ºi din alte oraºe transil-vãnene.

Era o închisoare de drept comun careînsã, mai ales în timpul primului ºi celui de-al doilea rãzboi mondial, a fost folositã ºipentru încarcerarea deþinuþilor politici: re-voluþionari polonezi, preoþi din bisericilenaþionale, dezertori din armatamaghiarã. Dupã 1918 a funcþionat caînchisoare de drept comun. Dupã 1945, prinSighet se fãcea repatrierea foºtilor prizonieriºi foºtilor deportaþi din U.R.S.S. În perioada1948-1950 au fost închiºi aici elevi, studenþiºi þãrani din rezistenþa maramureºeanã.Începând din 20 iunie 1997 (data inaugurãrii)în fiecare an câteva celule au fost transfor-mate în sãli de muzeu, în 2015 fiind oferitãpublicului ultima dintre ele: ”Elevi în detenþie”.Este cutremurãtor ce vezi acolo, dar meritã

sã ºtii trecutul pãrinþilor ºi bunicilor noºtri.Mãnãstirea Peri de la Sãpânþa este unul

dintre cele mai reprezentative lãcaºuri de cultpentru întreaga zonã a Maramureºului. Estecea mai înaltã bisericã de lemn din lume,ceea ce a fãcut ca ea sã fie înscrisã înCartea Recordurilor. Lãcaºul se remarcã printurla sa, de o înãlþime impresionantã, cemãsoarã 78 de metri. Datoritã acesteiimense turle, mãnãstirea este vizibilã chiarde la 5 km depãrtare, fiind o atracþie turisticãce stârneºte interesul turiºtilor. Fiindamplasatã într-un parc dendrologic, într-unspaþiu mirific dintr-o pãdure secularã, aceas-ta se aflã la numai 800 de metri de graniþa cuUcraina ºi la 25 de km de Negreºti Oaº.

Construitã dupã Primul Rãzboi Mondialdoar pentru a transporta lem-nul, Mocãniþa încã este folositã – în mod sur-prinzãtor – în scopul original. În zilele noas-tre, în ciuda vârstei sale înaintate, locomo-tivei cu aburi i s-a mai dat o sarcinã: aceeade a transporta turiºtii. Un interes specialpentru turiºti îl reprezintã valea Vaser, caretraverseazã munþii Maramureºului în mijloculunuia dintre cele mai frumoase ºi mai sãlba-tice peisaje din România. Râul Vaser arecam 60 de kilometri lungime, formând o valespectaculoasã, ca un canion, în care stânciprãpãstioase alterneazã cu pãduri dese, cupoieni minunate ºi izvoare de apã mineralã.

MMuuzzeeuull ÞÞããrrããnncciiii RRoommâânnee dinDragomireºti a fost înfiinþat în anul 2001, într-o casã veche din 1722, construitã din piatrã,lemn ºi chirpici, fiind una dintre cele maivechi case din Dragomireºti. Casa a aparþi-nut Ilenei Chiº care ºi-a exprimat dorinþa cadupã moartea ei casa sã fie transformatã înmuzeu. Muzeul aduce un omagiu femeii ºimai ales femeii maramureºene pentru rolulpe care îl are în societate ºi familie, fiind unstâlp de bazã în pãstrarea credinþei, tradiþi-ilor, portului popular ºi a obiceiurilortradiþionale. Cel mai plãcut moment a fostprezentarea fãcutã de femeia-ghid, cuaccent specific zonei, care ne-a trimis parcãîn acele vremuri când femeile ºi bãrbaþiiaveau o viaþã grea, cu grijile casei, copiii,mâncarea, lucrul la pãdure sau la câmp.

MMããnnããssttiirreeaa BBâârrssaannaa, aºezatã pe Valea

Izei, este o icoanã a sufletului creºtin ortodoxmaramureºean, o speranþã pentru un viitorbinecuvântat, este un loc sfânt unde naturase uneºte cu Biserica în Liturghie cosmicã.N-am vãzut o mãnãstire mai frumoasã decâtaceasta.

Ce frumoase au fost drumeþiile prinpãdure, jocurile de orientare organizate dedoamnele profesoare, piscina, prietenii pecare ni i-am fãcut din Buzãu...ºi sunt multede povestit, de nu mai încap în aceste pagi-ni! Dar mai ales porþile maramureºene suntde o frumuseþe neasemuitã.

RReeaalliizzaattoorrii,,pprrooff.. TTeeoottoocc EElleennaa--LLoorreeddaannaa

pprrooff.. CCîîrrnnaarruu EElleennaa--RRaalluuccaapprrooff.. IIuuggaa MMaarriiaannaa--MMiirraabbeellaa

ROMÂNIA, ÞÞARA MMEA FFRUMOASÃ!

Micromodeliºtii de la Clubul Copiilordin Pucioasa au încheiat anul 2016 cu omare victorie la Campionatul Naþional demicromodelism, care a avut loc la salinade la Slãnic Prahova, de unde s-au întorscampioni.

Echipa coordonatã de Radu Foametea ocupat primul loc la aceastã competiþie.

La individual, Daniel Chiþu s-a clasat peprima treaptã a podiumului, AlexandruStoicescu a ocupat locul 2, iar Cãlin Bulais-a situat pe 3. În urma acestor rezultate,cei trei sportivi s-au calificat pentruCampionatul European, care va avea locla jumãtatea lunii martie.

Cãlin Bulai a reuºit anul trecut un

rezultat foarte mare pentru micromodelis-mul românesc, cucerind o primã medaliede aur la individual pentru România laCampionatul Mondial, dupã 34 de ani.Acesta va participa ºi la Mondialul din2018, care va avea loc în Statele Uniteale Amercii.

MMiiccrroommooddeelliiººttiiii ddee llaa PPuucciiooaassaa,, ccaammppiioonnii nnaaþþiioonnaallii!!

pagina 77BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Un elegant debut în poezie, o carte îngri-jitã cu emoþia autorului, Florian Tanase , dinPucioasa, ºi rafinamentul editorului de laEditura Sfantul Ierarh Nicolae, Braila Volumulne prezinta un viitor poet la care gândulgrav se însoþeºte cu sentimentul delicat, cusensibilitatea.

Un debut în poezie si aparitia unui volumde versuri nu poate decat sa ne bucure , pen-tru cã rãsare o noua stea în galaxia poeticaa orasului nostru, Il observãm, îl analizãm, îifacem câteva recenzii ºi orbita noii stele vadepinde, dupã acest prag, de întreg angrena-jul la care s-a ataºat, dar ºi de motoarele per-sonale.

Debutul în poezie al lui Florian Tanase,este o coborâre dureroasã în sine ºi, înacelaºi timp, o întoarcere victorioasã înbraþele poeziei ºi ale lumii. Cu amintirileestompate în lungi exerciþii de rãbdare ºitãcere, poetul renaºte la fiecare rãsãrit desoare.

Am descoperit câteva poezii foarte fru-moase în aceastã carte a lui Florian Tanase,frumos si sensibil intitulata “ Hainele singu-ratatii” . Unele de dragoste, altele doardespre viaþã ºi felul în care ne-o trãim fiecaredintre noi. Poeziile nu sunt simple, aºa cumciteam în copilãrie, ci sunt rãzbãtute de gân-duri ºi sentimente. Cu alte cuvinte, mi-au plã-cut pentru cã poeziile citite fac cititorul sãgândeascã ºi sã îºi închipuie felul în careaceste gânduri i-au influenþat viaþa. Dacãdeschizi cartea asta la orice paginã, eimposibil sã nu vrei sã o citeºti.

Fiecare poem îndeamnã la o reverie, la ointrospecþie profundã, este ca o scufundareîntr-un atol de corali, ca o explorare fantas-ticã a unui gheþar din strãfundurilesubconºtientului. Poetul penduleazã întrestãrile de dor, visare, beatitudine ºi extaz, înfaþa minunilor lumii, care i se reveleazã trep-tat.

Iubirea este prezentã în fiecare poem, eaînsoþeºte versurile cu acordurile sale calde ºiluminoase ºi umple cãmara inimii autorului ,care îºi doreºte cu ardoare sã transformelumea, lucrurile ºi fiinþele ca într-un vechidescântec . El trece de la disperare la sper-anþã, de la nostalgie la resemnare, strigãtullui rãzbate furtuna mãrii ºi vijelia iernii, ca orugã pentru omenire, pentru sufletul pãmân-tului.

Lumina este sacrã pentru autor, care opercepe ca pe binecuvântarea soarelui, auraomului, rugina pãdurii, strãlucirea stelelor,sclipirea cascadei. Totul e simplu ºi complex,în acelaºi timp, firesc ºi aºezat, pare sãcurgã natural, dar ochiul sensibil ºi intuiþiafinã a poetului surprinde esenþialul la fiecarescenã, în fiecare poem, ca într-un stop-cadrucare captureazã o stare de spirit, un momentunic ºi inefabil.

Felicitam autorul, ii dorim si alte aparitiieditoriale, iar pe dumneavoastra va invitam

sa lecturati poeziile lui Florian Tanase laBiblioteca “ Gh.N.Costescu” Pucioasa.

LLuummiinniiþþaa GGooggiiooiiuu

Un eelegant ddebut îîn ppoezie

În calitate de liceu câºtigãtor în cadrulConcursului naþional pentru liceeniEUROSCOLA, ediþia a IX-a (2016), ColegiulNaþional “Nicolae Titulescu” din Pucioasa afost invitat sã participe la la ZIUA EUROSCO-LA organizatã la Parlamentul European dinStrasbourg, în data de 02.02.2017. La aceastãediþie a concursului naþional desfãºurat subtitlul „Criza refugiaþilor într-o Europã a valo-rilor”, s-au înscris 54 licee, 13 fiind declaratecâºtigãtoare. Proiectul propus de elevii Cole-giului Naþional “Nicolae Titulescu” în cadrulConcursului EUROSCOLA a fost “The Euro-pean Union Acting for Migrants Integrationthrough Rebuilding Acceptance” (E.U. -A.M.I.R.A.), produsul principal al proiectuluifiind piesa de teatru “E.U. - A.M.I.R.A.”

Colegiul a fost reprezentat la ZIUAEUROSCOLA de profesorii Mihaela CristinaDiaconescu ºi Adina Constantinescu ºi 24elevi: Amalfi Ana-Maria, Barbu Karma Floren-tina, Bloju ªtefania Elena, Coman ClaraAndreea, Coman Theodor Eusebiu, Constan-tinescu Miruna-Georgiana, Corneº DenisaAlexandra, Culman Erika Ioana, Dinu Sergiu,Dinu Smaranda ªtefania, Dobricã Denisªtefan, Drãgoi Iulia, Dumitrescu Ana Iulia,Duþulescu Darius Mihail, Florescu ElenaCristiana, Lobonþi Dragoº Teodor, MãrculescuAndrei Cristian, Necula Andreea Teodora,Paºcu Maria-Teodora, Slevoacã Vlad Andrei,Stoica Elena Teodora, Toader Andi-Alexandru,Trifu Rãzvan Andrei, Vîntu Lorena Stephanie.Participarea grupului de elevi ºi profesori laZIUA EUROSCOLA, a fost suvenþionatã inte-gral de Parlamentul European.

ZIUA EUROSCOLA reuneºte periodic elevide liceu din cele 28 de state membre,oferindu-le ocazia, pe parcursul unei zile, de aafla cum funcþioneazã Parlamentul European,de a se cunoaºte între ei, de a învãþa despremodul de viaþã, despre viziunile ºi aºteptãriletinerilor din alte state membre ale Uniunii.Evenimentul Ziua Euroscola este organizat laStrasbourg de mai multe ori pe an. La fiecareeveniment ZIUA EUROSCOLA participã peste500 de elevi din toatã Uniunea Europeanã.Pentru o zi, ei devin membri ai ParlamentuluiEuropean.

Participanþii la Strasbourg lucreazã îngrupuri multilingve. În aceastã calitate, ei dis-cutã în comisii ºi formuleazã propuneri legisla-tive, dezbat propunerile în plen, adreseazãîntrebãri, fac comentarii ºi adoptã sau respingpropunerile legislative într-o altã limbã decâtlimba lor maternã. La sfârºitul zilei, fiecare par-ticipant primeºte un certificat de participaresemnat de Preºedintele ParlamentuluiEuropean.

La ZIUA EUROSCOLA organizatã în datade 02.02.2017, au fost invitaþi 550 elevi din 22þãri membre ale Uniunii Europene, fiecare þarãfiind reprezentatã de un singur liceu. Am avutbucuria de a întâlni elevi ºi profesori din:Belgia, Cipru, Croaþia, Republica Cehã, Dane-marca, Franþa, Germania, Grecia, Estonia,Irlanda, Italia, Lituania, Malta, Marea Britanie,Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania,Suedia, Ungaria.

Programul propus de organizatorii

EUROSCOLA a cuprins activitãþi ce vizau dez-voltarea cunoºtinþelor despre UniuneaEuropeanã, a capacitãþii de comunicare ºiinterrelaþionare, precum ºi a abilitãþii de comu-nicare oralã într-una sau mai multe limbistrãine (englezã, francezã sau germanã).

Am fost întâmpinaþi în clãdirea “LouiseWeisse” a Parlamentului European de funcþio-nari ai acestei instituþii, apoi conduºi spre a luamicul dejun alãturi de ceilalþi elevi ºi profesorieuropeni. A fost momentul în care elevii aucunoscut viitorii colegi de comitet. Cele ºasecomitete în care elevii au fost repartizaþi aufost: “Mediul ºi energia din resurse regenera-bile”, “Securitatea ºi drepturile omului”, “Asis-tenþa pentru dezvoltare”, “Viitorul Europei”,“Migraþia ºi integrarea”, “Locurile de muncãpentru tineri”. În vederea participãrii eficientela dezbaterile din comitete, elevii s-au pregãtitanterior evenimentului, prin consultarea bibli-ografiei recomandate de organizatorii eveni-mentului.

Festivitatea de deschidere s-a desfãºuratîn Sala Plenarã a Parlamentului European.Reprezentanþii administrativi ai ParlamentuluiEuropean au prezentat aceasta instituþie, darºi ansamblul Uniunii Europene. A urmat unsondaj în rândul elevilor, pe teme europene,apoi prezentarea ºcolilor de cãtre unul sau doielevi. Colegiul Naþional “Nicolae Titulescu” afost reprezentat de Sergiu Dinu, din clasa a aX a A. Una dintre cele mai interesante activitãþia fost sesiunea în cursul cãreia d-nul parla-mentar european Edouard Martin a rãspunsîntrebãrilor adresate de elevi.

Organizatorii ne-au invitat apoi sã luãmprânzul ºi sã ne constituim în echipe formatedin patru persoane cu naþionalitãþi diferite, alã-turi de care sã rãspundã la întrebãri de culturageneralã, în cadrul Concursului EUROGAME.Provocarea a constat în faptul ca întrebãrileerau adresate în limbile tuturor þãrilor cu repre-zentanþi prezenþi la activitate. Atât elevii cât ºiprofesorii au jucat EUROGAME.

Au urmat douã ore în care elevii au lucratîn comitetele în care au fost repartizaþi. Eleviiºi-au prezentat opiniile cu privire la tema data,la problemele ce apar în domeniul vizat ºi aupropus posibile soluþii pentru problemele iden-tificate. Fiecare comitet a realizat un raport alactivitãþii, ce a fost prezentat, în plen, de cãtre

preºedintele desemnat.Evenimentul a continuat cu finala jocului

Eurogame, la care ne-am bucurat sã avem doireprezentanþi: ªtefania Bloju ºi Teodora Paºcu.

Activitatea s-a încheiat cu imnul Europei întimp ce, speakerii desemnaþi de cãtre ºcoli,defilau cu steagurile þãrilor reprezentate laeveniment.

ÎÎnn lloocc ddee ffiinnaall…… „A fost o experienþã în care am îmbinat

utilul cu plãcutul, mi-am îmbogãþit compe-tenþele lingvistice prin comunicarea în limbaenglezã, iar obiectivele turistice pe care le-amvizitat mi-au îmbogãtit spectrul cultural.”(Teodora Necula)

“Proiectul Euroscola a însemnat pentrumine o experienþã care m-a ajutat sa înþelegmult mai bine comunitatea în care ne aflãm canatiune, sã aflu cât de satisfãcãtor este sãcomunici cu persoane strãine, având dreptinteres comun - cunoaºterea. Sper ca aceastãexperienþã sã se repete, indiferent de context.”(Andrei Mãrculescu),

“Experienþa trãitã pe parcursul proiectuluiEuroscola este una cum nu am mai avut nicio-datã în viaþa mea ºi sunt extrem de mândru cãechipa Colegiului “Nicolae Titulescu”, Pucioa-sa, a avut oportunitatea fie prezentã la Parla-mentul Europei, la Strasbourg. Dacã m-aþiîntreba despre lucrul care m-a impresionat celmai tare, v-aº spune cã traducãtorii Parla-mentului, care nu numai cã ºtiau multe limbilede circulaþie europeanã, dar m-au uimit princapacitatea lor de a traduce atât de repede,totul în timp real.”(Vlad Slevoacã)

“Euroscola a reprezentat pentru mine oserie de trãiri inedite, de aceea, mã simt mân-drã cã am luat parte la acest proiect ºi sunt depãrere cã fiecare ar trebui sã aibã parte de celputin o astfel de experienþã în viaþã. Cu sigu-ranþã nu o voi uita prea curând, deoarece ºi-alãsat amprenta asupra perspectivei mele cuprivire la ceea ce reprezintã un proiect euro-pean, o zi desfãºuratã în acest stil formal ºi ocarierã pe acest plan.” (Florescu Elena-Cristiana)

„A fost o experienþã de neuitat, pe care aºvrea sã o repet. Mi-am pus în valoare calitãþileºi ideile ºi am schimbat opinii cu elevii liceelordin celelalte þãri.” (Smaranda Dinu)

“Experienþa Euroscola a fost o adevãratã

provocare pentru mine, o provocare pe careconsider cã am îndeplinit-o cu succes. Amreuºit sã construiesc punþi peste barierelelingvistice, sociale ºi culturale ce au apãrutîntre mine ºi colegii din alte þãri, formând pri-etenii ºi amintiri de neuitat.” (Andi Toader)

„Experienþa din proiectul Euroscola a fostuna extraordinarã pe care nu o voi uita nicio-datã, deoarece acolo am legat prietenii cuelevi din alte colþuri ale Europei , mi-am dez-voltat abilitãþile de muncã în echipã, am asistatla încercãrile de rezolvare a unor probleme cucare se confruntã Europa ºi mã simt mândrãcã, pentru o zi am avut ocazia sã fiu o per-soanã importantã din Parlamentul Europeande la Strasbourg.” (Lorena Vîntu)

„Am avut o ocazie incredibilã sã participâmla o sedinþã în plen, ºi nu numai, în cadrulParlamentului European de la Strasbourg. Amreusit sã legãm noi prietenii, sã comunicãmfãrã bariere ºi sã aflãm cum este sa fiieuroparlamentar.” (ªtefania Bloju)

„A fost o experienþã unicã, sunt sigurã canu voi mai avea aceastã ocazie. Ma bucur cãam fãcut parte din acest proiect ºi cã am avutoportunitatea de a face schimb de idei cu ele-vii din, aproape, întreaga Europã.” (Ana IuliaDumitrescu)

“Practic, am petrecut o zi ca parlamentari:ne-am cunoscut, am dezbãtut problemeactuale, am propus modalitãþi de rezolvarepentru acestea, am format o ,,familie”, familiaunei Europe unite. Personal, am fost mândrucã am vorbit, în numele echipei de proiect, dela înalta tribunã a Parlamentului, fãcându-micunoscute ºcoala, oraºul, þara, dar ºi cã amfost port-drapelul României.” (Sergiu Dinu)

Drumul spre ºi dinspre Parlamentul Euro-pean de la Strasbourg, a trecut prin Budapes-ta, Viena, Salzburg, Munchen ºi Praga, oraºeîncãrcate de culturã ºi istorie, al cãror spiritl-am putut simþi, chiar dacã nu am petrecutatât de mult timp cât am fi dorit.

Mulþumim elevilor pentru felul în care auînþeles sã fie parte a unui proiect câºtigãtor ºisã reprezinte demn o ºcoalã ºi o þarã, pentru ozi, în Parlamentul European.

pprrooff.. MMiihhaaeellaa CCrriissttiinnaa DDiiaaccoonneessccuu,, ccoooorrddoonnaattoorr pprrooiieecctt

pprrooff.. AAddiinnaa CCoonnssttaannttiinneessccuu

■ Colegiul Naþional „Nicolae Titulescu” participant la

ZZIIUUAA EEUURROOSSCCOOLLAA oorrggaanniizzaattãã llaa PPaarrllaammeennttuull EEuurrooppeeaann ddiinn SSttrraassbboouurrgg

c

m

y

k

c

m

y

k

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarree

PP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºuluipagina 8

Ziua de 16 Ianuarie a fost laPucioasa o zi plinã de acþiuni deosebite!S-a desfãºurat un adevãrat maraton cul-tural, istoric, muzical ºi educaþional.Primãria Oraºului, Consiliul Local ºiCentrul Cultural European Pucioasa auorganizat evenimente dedicate ZileiCulturii Naþionale. La ªcoala nr. 4 ”ElenaDonici Cantacuzino” a fost dezvelit bustulprinþesei Elena Cantacuzino (Donici, princãsãtorie), lucrare ce aparþine sculptoru-lui Dumitriu Giulian ºi este donatãPrimãriei Oraºului Pucioasa de ing.Marius Iacob.

Prezenþi la eveniment, mai mulþifoºti elevi ai distinsei doamne ºi-auamintit cu drag momente parcã rupte dinpoveºti, petrecute în mansarda de pestrada Libertãþii, unde aveau loc meditaþiila limba englezã ºi limba francezã.

Prinþesa a trãit pânã la vârsta de83 de ani, îndrumând copiii din oraº sãdescopere tainele limbilor strãine, dar ºiale vieþii de zi cu zi, cãlãuzindu-le paºii cudragoste ºi respect. A trecut prin anii greiai exilului cu demnitate, dovedind cã prinmuncã cinstitã, dragoste faþã de semeniºi de patrie, poþi învinge greutãþile ºi lip-surile. Locuitorii oraºului Pucioasa auadoptat-o pânã la moartea sa, în 14 iulie1983. Înmormântarea s-a oficiat la Bãleni,locul unde s-a nãscut, sicriul fiind depusîn cavoul familiei. Locuitorii din Bãleni auînsoþit-o cu flori ºi lacrimi pe ultimul drum,alãturi de ea fiind ºi persoane apropiatedin Pucioasa.

Ulterior acestui moment emoþio-nant, Foaierul Primãriei Pucioasa a fostgazda vernisajului de artã plasticãSIMEZE. Lucrãrile elevilor Liceului de

Arte ”Bãlaºa Doamna” din Târgoviºte i-auimpresionat pe cei prezenþi.

A urmat Vernisajul expoziþieiGrupului Fotografic Târgoviºte 2011, carese aflã în relaþie de parteneriat cuAsociaþia Artiºtilor Fotografi din România,avându-i ca membri pe: PompiliuAlexandru, Teodor Badea, CiprianGrigorescu, Paul Lepãdatu, IonMãrculescu, Cristinel Mortici, Ion Sima,Ion Zegheru. Fotografiile pline de emoþieºi trãiri au captivat atenþia tuturor!

Ziua a fost încheiatã cu un ade-vãrat spectacol! Corul de camerã PRE-LUDIU, condus de maestrul VoicuEnãchescu, alãturi de actorul AdrianPãduraru au oferit momente de excepþiepentru cei care au ales sã ne fie alãturi laCentrul Cultural Pucioasa. Au adus pu-blicului un adevãrat regal de muzicã ºipoezie, numit ”Dor de Eminescu”, o

îmbinare de etos naþional românesc cuvalori perene ale creaþiei muzicale univer-sale. Adrian Pãduraru a recitat din liricaeminescianã, creând o stare generalã deîncântare, admiraþie ºi bucurie. Au fostacordate Diplome de Excelenþã doamneiRodica Cojocaru, domnului MirceaSimion, domnului Voicu Enãchescu ºidomnului Constantin Tiberiu Popa,oameni de o imensã valoare care au aduso contribuþie importantã în plan cultural,local ºi naþional.

Vã mulþumim tuturor pentrucolaborare ºi participare! Vã aºteptãm cudrag la urmãtoarele evenimente!

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Ziua CCulturii NNaþionale lla PPucioasa!

În acest sfârºit de sãptãmânã,Pucioasa a fost gazda unor evenimentesportive deosebite!

În perioada 3-5 Februarie 2017, laSala de Sport a Oraºului Pucioasa, s-adesfãºurat Turneul semifinal în cadrulCampionatului Naþional de Baschet U13.

Sâmbatã, 04 Februarie 2017, la Salade sport a Liceului Tehnologic s-a desfãºuratCupa Bãilor Pucioasa, la karate! 292 desportivi de la 14 cluburi din þarã au participatla competiþie! La deschiderea oficialã au fostprezenþi primarul Oraºului PucioasaConstantin Ana, viceprimarul DanSprinceanã, city managerul Alin Niþescu,consilieri locali, precum ºi numeroºi cetãþeni.Cluburile participante, dar ºi autoritãþilelocale au primit diplome de excelenþã ºi cupeîn semn de mulþumire. Atmosfera a fostdeosebitã pe parcursul întregii zile! Sute deoameni au privit prestaþia competitorilor, auaplaudat ºi ºi au încurajat favoriþii!

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Pucioasa –– ggazda uunor eevenimente ssportive ddeosebite!