86497115 Procedura de Executie 2

7/29/2019 86497115 Procedura de Executie 2

1/108

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

1. SCOP

Prezenta procedur are drept scop stabilirea modului de execuie a terasamentelor pentrumodernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnicecomune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor,compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie

2. DOMENIU DE APLICARE

Aceast procedur se aplic de ctre personalul din cadrul firmei cu atribuii n lucrri deumpluturi i refacerea carosabilului.

Elementele geometrice prezentate n capitolele procedurii sunt informative, procedura se vaadapta la variantele proiectate ale straturilor de mbrcmini.

3. DOCUMENTE DE REFERIN

SR 4163/3-96 - Alimentri cu ap. Reele de distribuie. Prescripii de execuie iexploatare-

C 29-85. - Normativul privind mbuntirea terenului de fundare slabe prin procedeemecanice, indicativ

STAS 7970 76 - Mixtur dens STAS 174 / 1,2 2002 - Execuia straturilor de binder i beton asfaltic STAS 539 79 - Filer de calcar STAS 9095 90 - Pavaje din bolovani STAS 175 87 - mbrcminte din asfalt turnat

STAS 183 / 1 / 95; STAS 6400 / 84 - mbrcminte din beton de ciment STAS 6400 84 - Strat de baz i fundaie din beton de ciment STAS 662 89 - Strat de fundaie din balast STAS 6400 84 - Strat nisip STAS 2314 4 89 - Terasamente Caiet de sarcini anex la contract Legea 10-1995 - Lege privind calitatea n construcii. STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor

aferente Legea 123/2007 Lege privind calitatea lucrarilor in constructii STAS 10493-76 Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si

deplasarii constructiilor si terenurilor. STAS 1242/1 Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica aterenului de fundare

Pag. 1/108


2/108

STAS 9824/1 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale siagricole

STAS 1913/4 Teren de fundare, determinarea limitelor de plasticitate STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare C 169-88- Normativul privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea

fundatiilor constructiilor P 7-92- Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi

sensibile la umezire; P 70-79- Instructiuni tehnice pentru poriectarea si executarea constructiilor pe pamanturi

cu contractii mari; C 83-75- Indrumator privind executarea trasarii de delalii in constructii;

C-29-86- Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedeemecanice;

Legislatie SSM siSU

Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca Hg 1425/2006 Rev si Mod cu HG 966/2010 Normele de aplicare a L 319/2006 HG 1051/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipulareamanuala HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiereletemporare si mobile Legea 307/12.07.2006 Rev si Act Ord.166/2010 cu privind apararea impotrivaincendiilor; O163/2007 Norme de prevenire contra incendiilor P118-99 - Normativul privind siguranta la foc a constructiilor; NP 086-2005 - Normativul privind proiectarea si executia instalatiilor PS Legea 486/2008 - Propectia impotriva Situatiilor de urgenta

3.DEFINITII SI PRESCURTARI

Acestea sunt prezentate im Manualul de Management Integrat cod MMI

3.1.RTE-Responsabil Tehnic cu Executia

3.2.SS- Sef de Santier

3.3.SPL Sef Punct de Lucru

3.4.CRP- Comisia de receptie a materialelor aprovizionate

3.5 OP- Operator

5. RESPONSABILITI

5.1. eful de antier

Pag. 2/108


3/108

Asigur documentaia de execuie i resursele necesare, instruiete i verific personalulde execuie de prevederile documentaiei i prezentei instruciuni tehnice de execuie;

Rspunde de asigurarea tuturor condiiilor materiale i organizatorice pentru activitatea deexecutare a lucrrilor de refacere a carosabilului;

Urmrete ndeplinirea condiiilor impuse de prezenta procedur; Rspunde de instruirea personalului implicat n aceast activitate cu cerinele de asigurare

a calitii impuse de procedur.

5.2. eful punctului de lucru

Urmrete permanent ndeplinirea condiiilor de calitate conform prezentei proceduri iproiectului;

ntocmete fia tehnologic pentru executarea lucrrilor de executare a lucrrilor pe timpfriguros;

Asigur msurile pregtitoare executrii lucrrilor de refacere a carosabilului;Asigur utilajele i dotrile corespunztoare n conformitate cu fia tehnologic de

execuie; Stabilete i instruiete formaiile de lucru n ceea ce privete tehnologia de execuie; Instruiete personalul executant referitor la prezenta procedur cu condiiile de protecia

muncii i securitate contra incendiilor, n vigoare; Rspunde de execuia ncredinat, cu respectarea strict a prevederilor proiectului de

execuie, caietului de sarcini; Rspunde de instruirea personalului cu prevederile PTE i ntocmete procesul verbal de

instruire;Asigur sigurana circulaiei conform planului de Trafic Management.

5.3. Responsabilul CQ

Efectueaz controale conform PCCVI elaborat mpreun cu eful punctului de lucru;n cazul n care depisteaz o neconformitate emite RNC; Urmrete modul de rezolvare a aciunilor corective propuse n RNC; Rspunde de verificarea pe teren a ndeplinirii condiiilor de calitate pentru execuia

lucrrilor de refacere a carosabilului; Urmrete ndeplinirea prevederilor din proiectul de execuie; Verific existena PV de instruire a personalului cu datele din prezenta procedur; Completeaz dosarul de lucrri cu nregistrrile i documentele privind calitatea; Urmrete permanent respectarea tuturor cerinelor de calitate prevzute n documentaia

de execuie PTE si PCCVI; Efectueaz controale planificate conform PCCVI i inopinate la lucrare. n cazul n caredepisteaz o deficien, are obligaia de a da dispoziie de remediere imediat sau

ntreruperea lucrrii; n acest caz se descrie neconformitatea i se consemneaz aciune n RNC;

Urmrete instituirea comisiei de remediere a deficienelor i soluionarea acestora n

termenul prevzut n RNC; Urmrete evitarea i repetabilitatea situaiilor neconforme;

Pag. 3/108


4/108

5.4. Responsabilul tehnic cu execuia atestat

Verific i avizeaz PCCVI sau dup caz planul calitii (dac clientul solicit prin contract);Admite execuia lucrrilor de construcii numai pe baza proiectelor i a detaliilor de execuie

verificate de specialitii verificatori de proiecte atestai; Oprete execuia lucrrilor de construcii n cazul n care s-au produs defecte grave de

calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuie; Propune soluii/aciuni corective pentru remedierea lucrrii.

5.5. Personalul de execuie

Rspunde de execuia corect a operaiilor n ordine tehnologic, de respectareaprevederilor proiectului i prezentei instruciuni de lucru.

5.6. Controlul punctului de lucru

Se efectueaz preventiv i permanent pentru atestarea i certificarea execuiei corecte alucrrii. Acest control poate fi fcut att la nivel de antier, ct i la nivel de organizaie.

6.DESCRIEREA PROCEDURII

PREVEDERI GENERALE

La executarea terasamentelor se respecta prevederile din STAS 2914 84 si alte standarde sinormative in vigoare, la data executiei, in masura in care completeaza si nu contravin prezentulcaiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate,efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, si alte verificari suplimentarefata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care saconduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultateletestelor si a celorlalte cerinte.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul (Inginerul) vadispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala

Antreprenorului.

Pag. 4/108


5/108

MATERIALE FOLOSITE

PAMANT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamantvegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.

PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE

Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc laexecutarea terasamentelor sunt prezentate in tabelul 1a si 1b.

Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, laorice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.

Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologicesi la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.

Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca "mediocre", in cazul cand conditiile hidrologicelocale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum.

In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau foarte

rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 (g/cm3),vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau in lianti(var, cenusa de furnal, etc.). Inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la oadancime de minim 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minim 50 cm in cazul pamanturilorfoarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cm3.Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiilelocale concrete, de catre Inginer.

Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pegrosime de min 15 cm.

Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e(cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar caalegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cuprobe de laborator pe considerente tehnico-economice.

Nu se vor utiliza in rambleuri pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase sivegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precumsi pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce inumpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde,frunzis, radacini, crengi, etc).

Materiale pentru terasamente. Categoriile si tipurile de pamanturi, clasificate conform STAS 2914-84

Tabel 1aPag. 5/108


6/108

Denumirea sicaracteristicileprincipalelor tipuride pamanturi

Simbol

Granulozitate Continut in parti fine in %din masa totala pentru:

Coeficient deneuni-formitate Un

Indicedeplasticitate Ippentrufractiuneasub0,5mm

Umflarelibera UL%

Calitate camaterialpentruterasamente


7/108

Pamanturi necoezivemedii si fine(fractiunea mai micade 2 mm reprezintamai mult de 50% dinmasa), cu liantconstituit dinpamanturi coezive.

Nisip cu pietris, nisipmare, mijlociu sau fin,cu liant prafos sauargilos

cu multe partifine; foartesensibile lainghet-dezghet ,fractiunea finaprezintaumflare libera(respectivcontractie)redusa

3a

6 20 40 - >10

40 mediocra

idem 3a, dar

fractiunea finaprezintaumflare liberamedie saumare

3b >40 mediocra

Pag. 7/108


8/108

Tabel 1b

Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri depamanturi

Simbol

Granulozitate

Conform nomogramei Casagrande

Indice de

plasticitate Ippentrufractiunea sub0,5 mm

Umflarelibera UL%

Calitate ca materialpentru terasamente

4.Pamanturicoezive: nisipprafos, praf nisipos,nisip argilos, praf,praf argilos-nisipos,praf argilos, argilaprafoasa nisipoasa,argila nisipoasa,argila prafoasa,argila, argila grasa

anorganice, cucompresibilitate siumflare libera reduse,sensibilitate mijlocie lainghet-dezghet

4a


9/108

umflare libera mare,sensibilitate mijlocie lainghet-dezghet

40

4a

organice, (MO>5%)* cucompresibilitatemijlocie, umflare liberaredusa sau medie,foarte sensibile lainghet-dezghet

4e

30

4b

40 foarte rea

axa x = limita de curgere Wc%

axa y = indicele de plasticitate Ip

Diagonala reprezinta Ip=0,73 (Wc=20)

Pag. 9/108


10/108

APA DE COMPACTARE

Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa continamaterii organice in suspensie.

Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului cu exceptia terasamentelor din spatelelucrarilor de arta.

Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va facedecat cu aprobarea Clientului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.

PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE

Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabiletrebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiindnisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cudimensiuni mai mari de 100 mm.

VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILORVerificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuiaprevazute in tabelul 2.

Tabel 2

Nr.crt. Caracteristici care se verifica Frecvente minimeMetode dedeterminareconform STAS

1 Granulozitate In functie de heterogenitatea

pamantului utilizat insa nu va fimai mica decat o incercare la5.000 m3.

1913/5-85

2 Limita de plasticitate 1913/4-86

3 Densitate uscata maxima 1913/3-76

4 Coeficient de neuniformitate 730-89

5 Caracteristicile de compactare 1913/13-83

Pag. 10/108


11/108

Pentru pamanturile folosite in

rambleurile din spatele zidurilorsi pamanturile folosite laprotectia rambleurilor, oincercare la fiecare 1.000mc6 Umflare libera 1913/12-88

7 Sensibilitate la inghet-dezghet

O incercare la fiecare:

-2.000mcpamant pentrurambleuri

-250ml de drum in debleu

1709/3-90

8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m3 1913/1-82

Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor delaborator.

EXECUTAREA TERASAMENTELOR

PICHETAJUL LUCRARILOR

De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate peteren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prinborne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit side o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zoneidrumului cel putin cate doi reperi pe km.

In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumuluiproiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperealucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de

unghi si a reperilor de pe teren.Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece larestabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct. 8.1 sau la executareapichetajului complet nou in cazul situatiei de pct. 8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca opichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30m inaliniament si de 20m in curbe.

Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung deaceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.

Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializaprin tarusi si sabloane urmatoarele:

Pag. 11/108


12/108

inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului; punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza); inclinarea taluzelor.

Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a lerestabili sau de a le reamplasa daca este necesar.

In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catreAntreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cunotificare cu cel putin 24 ore in devans.

Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii

sau protejarii acestora .

LUCRARI PREGATITOARE

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucraripregatitoare in limita zonei expropriate:

defrisari; curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni; decaparea si depozitarea pamantului vegetal; asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime; demolarea constructiilor existente.

Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sascoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca estenecesar, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2m precum si la debleuri.

Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreagasuprafata a amprizei.

Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a

gropilor de imprumut.

Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii penru umplutura vor fi transportate sidepuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelordrumului. Pamantul vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii.

In portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleuldrumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apain afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare,drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.

Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelulplatformei terasamentelor.

Pag. 12/108


13/108

Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform

indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate ingroapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.

Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor,etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate metodic pentru a obtinegradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 si compactate pentru a obtine gradul decompactare prevazut in tabelul nr.5 punctul b.

Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si saaccepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul caiet de sarcini.

Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.MISCAREA PAMANTULUI

Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi inprofile cu umplutura a proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinteConsultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta ( inclusiv tabel demiscare a terasamentelor ), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor(utilaje de transport, distante, etc.).

Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii

rambleurilor, precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trabuieinlocuite vor fi transportate in depozite definitive.

Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi deimprumut.

Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire,trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului.

Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi deimprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului desarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoar,privind calitatea siconditiile de executie ale rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-isupuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura,pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstand existenta reala a materialelor sievaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata.

La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa saumodifica prevederile prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, incadrul unui caiet de sarcini speciale Tabloul de corespondenta a pamantului prin care sedefineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut.

Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor Tabloul miscariipamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati volum

Pag. 13/108


14/108

izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de Tabloul de

corespondenta a pamantului stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de punctele detrecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale.Acest plan este supus apobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinuluide incepere a lucrarilor.

GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT

In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sauin caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordulInginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de incepereaexploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este

necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:

un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilordin prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executatepentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;

acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/saupentru gropile de imprumut;

un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.

La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli: Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit

conform prevedeilor proiectului; Crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a

Inginerului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; taluzurile gropilor de imprumut; sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in

debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.In albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului,amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de

imprumut;Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3% spre exterior si o pantalongitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;

Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de1:1.5..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasanici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.

Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:

in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind

nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata

Pag. 14/108


15/108

superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota

muchiei platformei rambleului drumului proiectat;

la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celorexistente si in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtinaaprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.

La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nuprovoace inzapezirea drumului.

Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromitastabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa

cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publiceparticulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.

Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile dea inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poatapretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.

Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor depamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.

EXECUTIA DEBLEURILOR

Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelorde debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat sirecunoscut ca satisfacator ca satisfacator de catre Inginerul lucrarii.

Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.

Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, serealizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.

Nu se vor crea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemeneasituatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerullucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.

La sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv,asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizaruiiechilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezireapamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de incepereasapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape.

In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu

este de portanta prevazuta, Inginerul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pecheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare

Pag. 15/108


16/108

100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul

de compactare la 97% Proctor Normal.

Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera deprevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Ingineruluineconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor simodificarea volumului terasamentelor.

Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la debleuri pentru adancimi demaximum 12.00 m sunt date in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu.

Tabel 3

NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZURILOR

Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sauprafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase

1.0 : 1.5

Pamanturi marnoase 1.0 : 1.0 1.0 : 0.5

Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1.0 : 0.1

Roci stancoase alterabile, in functie de gradul dealterabilitate si de adancimea debleurilor

1.0 : 1.5 1.0 : 1.0

Roci stancoase nealterabile 1.0 : 0.1

Roci stancoase (care nu se degradeaza) custratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea

de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticalasau chiar in consola

In debleuri mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zoneumede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se vastabili printr-un calcul de stabilitate.

Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfectaderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.

Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile,Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp Inginerul.

Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, peo adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5, pct.c).

In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebuisa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sase obtina:

degajarea la gabarit a taluzelor si platformei; cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare alucrarilor.

Pag. 16/108


17/108

Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special

dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a seinlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoarele explozii sau din alte cauze.

Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolounde aceasta nu este atinsa Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentaranecesara.

Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 msunt date in tabelul 4.

Tabel 4

PROFILULTOLERANTE ADMISE

ROCI NECOMPACTE ROCI COMPACTE

Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm

Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm

Taluzului de debleu neacoperit +/- 10 cm Variabil in functie de naturarocii

Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata laalegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi dea completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebuicompactat cum este aratat in prezentele caiete de sarcini.

Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala,Inginerul va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel:

in perioada ploioasa: extragere verticala; dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul a carui continut in

apa va fi superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal.In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel capamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sauinmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de lapartea de jos a rampelor profilului in lung.

Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebuisa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se executein timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI

Pag. 17/108


18/108

Lucrarile pregatitoare aratate in prezentele specificatii tehnice sunt comune atat in sectoarele

de debleu cat si celor de rambleu.

Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.

Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va trebuisa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentruumplutura, distante la maximum 1.00m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spreexterior.

Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer.

Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatioare, sau pe terenuri de portanta scazutase va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de 30cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 5.

EXECUTIA RAMBLEURILOR

Prescriptii generale

Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate incaietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de Inginer.

Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier.

Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prinprezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.

Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de Inginer sau reprezentantul sau, saula propunerea Antreprenorului.

Modul de executie a rambleurilor

Rambleurile se executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, peintreaga latime a platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului, evitandu-sesegregarile si variatiile de umiditate si granulometrie.

Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturileorelementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fiexecutat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind cadecalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maximaimpusa.

Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau abenzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profillongitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.

Pag. 18/108


19/108

Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi

plana si va avea o panta transversala de 3...5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat vaavea panta prescrisa conform cerintelor din prezenta documentatie.

La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3.00 m, se pot folosi, la baza acestora,blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0.50 m cu conditia respectariiurmatoarelor masuri:

impanarea golurilor cu pamant; asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare; realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel

putin 2.00 m grosime la partea superioara a rambleului.

La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare.Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor luamasurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactareaimediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduceumiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.

Compactarea rambleurilor

Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normalprevazute in STAS 2914-84 conform tabelului 5.

Tabel 5

ZONELE DIN TERASAMENTE LA CARE SEPERSCRIE GRADUL DE COMPACTARE

PAMANTURI

NECOEZIVE COEZIVE

Imbracaminti

permanente

Imbracaminti

semipermanente

Imbracaminti

permanente

Imbracaminti

semipermanente

a. Primii 30 cm ai terenului natural sub unrambleu cu inaltimea h 2.00 m

h > 2.00 m100

95

95

92

97

92

93

90

b. In corpul rambleurilor la adancimea (h)sub patul drumului: h 0.50 m

0.5 < h 2.00 m

h > 2.00 m

100

100

95

100

97

92

100

97

92

100

94

90

Pag. 19/108


20/108

c. In debleuri pe adancimea de 30 cm sub

patul drumului

100 100 100 100

NOTA: pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20mm in proportie mai marede 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu sepoate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare ProctorNormal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental,echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme lizibile la controlul gradului decompactare.

Antreprenorul va trebui sa supuna acordul Inginerului cu cel putin opt zile inainte deinceperea lucrarilor, grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant,care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul5 , cu echipamentele existente si folosite pe santier.

In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare deminimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poatefi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce vaaduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestorincercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier.

In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nuva putea depasi 20 cm dupa compactare.

Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de cimentsi de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor deverificare.

CONTROLUL COMPACTARII

In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:

controlul va fi pe fiecare strat; frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.

Tabel 6

DENUMIREA INCERCARIIFRECVENTA MINIMALA AINCERCARILOR

OBSERVATII

Incercarea Proctor 1 la 5.000 m3 pentru fiecare tip de pamant

Determinarea continutului de

apa

1 la 250 ml de platforma pe strat

Determinarea gradului de 3 la 250ml de platforma pe strat

Pag. 20/108


21/108

compactare

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultateleprivind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pefiecare strat si sector de drum.

Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactarerezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie vatrebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier.

Profile si taluze

Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect safie realizate cu tolerantele admisibile.

Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate dindimensiunile blocurilor constituente ale rambleului .

Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitiicontrare in caietul de sarcini speciale.

Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta

corespunzatoare vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala, indicate intabelul 7.

Tabel 7

NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEUH

(max m)

Argile prafoase sau argile nisipoase 6

Nisipuri argiloase sau praf argilos 7

Nisipuri 8

Pietrisuri sau balasturi 10

Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactareindicat in tabelul 5.

In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7 dar numai pana lamaxim 12.00m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1.5 iar perestul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.

In rambleurile mai inalte de 12.00m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, alevailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine,

Pag. 21/108


22/108

inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de

stabilitate de 1.31.5.

Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, voravea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime, h max pe verticala indicata in tabelul 8, infunctie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.

Tabel 8

Panta terenului

de fundatie

Caracteristicile terenului de fundatie

a) Unghiul de frecare interna in grade

5o 10o 15o

b) Coeziunea materialului Kpa

30 60 10 30 60 10 30 60 80

Inaltimea maxima a rambleului, h max, in m

0 3.00 4.00 3.00 5.00 6.00 4.00 6.00 8.00 10.00

1:10 2.00 3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 5.00 6.00 7.00

1:5 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00

1:3 - - - 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 4.00

Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele:

platforma fara strat de forma +/- 3 cm platforma cu strat de forma +/- 5 cm taluz neacoperit +/- 10 cm

Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.

Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata este de + 50 cm.

Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa

Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Inginerul va puteaordona Antreprenorului urmatoarele:

asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi deimprumut cu un grad de umiditate convenabil;

un timp de asternere dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei inexces prin evaporare;

Pag. 22/108


23/108

tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii; practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu

exces de apa..Pentru aceste pamanturi Inginerul va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentruevacuarea apelor.

Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stincos

Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina oumplutura omogena si cu un volum minim de goluri.

Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului

si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sadepaseasca 0.80 m in corpul rambleului. Ultimii 0.30 m de sub patul drumului nu vor contineblocuri mai mari de 0.20 m.

Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fifractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor indepozite definitive.

Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena.Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand unprocentaj de goluri ridicat, este interzisa.

Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin,sau cu utilaje cusenile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficientapentru a facilita aranjarea blocurilor.

Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S, unde:

Q reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupacompactare;

S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-adeplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale.

Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prinincercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0.15.

Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrisein registrul de santier.

Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilorin material stancos, vezi tabel.4.

Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putinjumatate din grosimea lor.

Pag. 23/108


24/108

Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase

Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, inscopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U 5) ce nu poate ficompactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupacorectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.

Straturile din pamant nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditatiomogene pe intreaga grosime a stratului elementar.

Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate in tab.4. Acestetolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.

Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta (culei, aripi, ziduri de sprijin)

In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatelelucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cuexceptia materialelor stancoase. Pe o latime min de 1 metru, masurata de la zidarie,marimea maxima a materialului din carier, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimeaumpluturii.

Rambleul se va compacta mecanic, la gradulul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatiilucrarilor de arta.

Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau reprezentantuluiacestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.

Protectia impotriva apelor

Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale siinundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei maiputernice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.

Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiatastatie pluviometrica.

EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR

Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-sesectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.

Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nuva fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase.Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie

taiate.

Pag. 24/108


25/108

La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet

degajate de bulgari si blocuri cazute.

FINISAREA PLATFORMEI

Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele inprofil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.

Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv in tabelul 4.

In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:

- la latimea platformei:

+/- 0.05 m, fata de ax;

+/- 0.10 m, pe intreaga latimea;

- la cotele proiectului:

+/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.

Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor,platforma va fi nivelata transversal, urmarind reaizarea unui profil acoperis, din doua ape, cuinclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in pieseledesenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.

ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL

Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sauintarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste treptesau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.

Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba siumectat inainte de raspandire.

Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.

Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timpde ploaie.

DRENAREA APELOR SUBTERANE

Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fievacuate gravitational.

Lucrari de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fidefinite prin dispozitii de santier de catre Inginer si reglementarea lor se va face, in lipsa

Pag. 25/108


26/108

unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor

contractuale.

INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE

In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pecheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, sisa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii.

In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cerereascrisa a Inginerului, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nueste raspunzator.

CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:

verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare; verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu); verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi; verificarea grosimii straturilor asternute;

controlul compactarii umpluturilor; controlul caracteristicilor patului drumului;Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilorefectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urmaincercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.

Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperireaacestora cu stratul urmator.

Verificarea tasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare.

Aceasta verificarea se face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor

urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-0.10 m in raport cu reperii pichetajului general.

Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu)

Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatrea terenului, indepartarea stratuluivegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformareaterenului de fundatie.

Numarul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru determinarea gradului decompactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.

Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutura.

Pag. 26/108


27/108

Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor

ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare.

Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conformNormativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante adrumurilor cu structuri rutiere, indicativ CD 31-2002.

Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 munul dupa altul, in trei puncte (dreapta, ax, stanga).

La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara dacadeformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile

din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorileadmisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipulpamantului de fundatie conform tabel 9.

Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cumasuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori decapacitate portanta scazuta.

Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi

Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale

pamantului, conform tabelului 2.Verificarea grosimii straturilor asternute

Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului.Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentrutipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare.

Verificarea compactarii umpluturilor

Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamantpus in opera.

In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de labaza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si bazastratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezive se vapreleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3conform STAS 2914-84 cap.7. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se vaface potrivit notei din tabelul 5.

Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata aacestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS1913/13-83.

Pag. 27/108


28/108

Verificarea privind gradul de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte

repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.

La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului decompactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga,ax, dreapta. Acestepuncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250m.

In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul5 se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratuluirespectiv.

Nu se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare

prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrulcu parghie.

Controlul caracteristicilor platformei drumului

Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelorsi consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutoruldeflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.

Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0.05 m fata deprevederile proiectului. In ce priveste suprafata patului si nivelarea taluzurilor, tolerantelesunt cele aratate in tabelul 4 si in prezentul caiet de sarcini.

Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.

Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie.

Conform Normativului CD31-2002, la nivelul patului drumului, se considera realizatacapacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osieietalon de 100 KN are valori mai mari decat cele admisibile din tabelul 9, in cel mult 10% dinnumarul punctelor masurate .

Tabel 8

Tipul de pamant conform STAS 1243-88Valoarea admisibila a deformatiei

elastice 1/100 mm

Nisip prafos, nisip argilos 350

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400

Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa

nisipoasa, argila

450

Pag. 28/108


29/108

Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila,

Antreprenorul va putea folosi si alte metode standartizate sau agrementate, acceptate deInginer.

In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4-89,frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 mlungime.

RECEPTIA LUCRARII

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe fazede executie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.

RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectuiaza conformRegulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 siconform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata deMLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea delucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse denormativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.

In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma

posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.Receptia pe faze se executa de catre Inginer si Antreprenor, iar documentul ce se incheieca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi.

Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:

trasarea si pichetarea lucrarii; decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare; compactarea terenului de fundatie; in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la

realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului; in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.

Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor decontrol, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.

La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda laefectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:

concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcinispeciale si a proiectului de executie;

natura pamantului din corpul drumului.

Lucrarile nu se vor receptiona daca:

Pag. 29/108


30/108

nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect; nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe

fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze); lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare; nu s-au respectat plantele transversale si suprafatarea platformei; se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul

terasamentelor, ravinari ale taluzurilor, etc.; nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.

Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul sitermenele de remediere.

RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conformRegulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobatcu HGR 273/9.4

RECEPTIA FINALA

La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele sidaca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in

conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

STRATURI DE FORMA

G E N E R A L I T A T I

OBIECT SI DOMENIU DE APLICAREPrezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, prevazute inSTAS 12253, pe care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuireacomplexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice.

Prezentul caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice.

Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:

a. materiale necoezive:

pamanturi necoezive;

Pag. 30/108


31/108

impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minim 10cm.

b. materiale coezive:

pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840);

pamanturi coezive tratate cu var;

pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var.

Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza

la terasamentele din pamanturi coezive.

Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de regula ladrumurile de clasa tehnica I si II.

Stratul de forma din impietruiri se aplica la modernizarile de drumuri existente daca suntindeplinite conditiile de la punctul 3.2.

PREVEDERI GENERALE

Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice siorganizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet desarcini.

Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau a altor laboratoare autorizate siaprobate de inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caietde sarcini.

De asemenea este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentarefata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor deforma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispuneintreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, caeste asigurat gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarilerespective au fost receptionate pe faze de executie.

Pag. 31/108


32/108

CONDITII TEHNICE

ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

Grosimea stratului de forma este cel prevazut in proiect .

Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patuluidrumului si daca grosimea este de min 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toatalatimea patului drumului se obtine o grosime de minim 10 cm.

Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.

Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei

imbracamintilor, admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului3.5.

La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profiltransversal trebuie sa fie de 3,5 - 4 %.

Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10 - 12 % pe ultimii 80cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.

Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca aleimbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.

Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0,05m fata de axa si de 0,10m lalatimea intreaga, la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt de 0,05 m. Abaterilelimita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau inprofiluri consecutive.

MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA

PAMANTURI

Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma seclasifica si identifica conform STAS 1243 in functie de compozitia granulometrica si indicelede plasticitate indicate in tabelele 1 si 2.

In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume:

Loess cu fractiunea:

0,01 ... 0,1 mm > 60 % si greutatea volumica de 12-16KN/mc Pamant loessoid cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm < 60 %.

Pag. 32/108


33/108

Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici si difera

numai prin compozitia granulometrica. Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate,avand un continut mai mare de argila sau nisip.

Pamanturi coezive si slab coezive

Tabel 1

Nr.

Crt

DENUMIREA

PAMANTURILOR

CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIAGRANULOMETRICA

I.P.

Argila%

< 0,005mm

Praf %

0,005...0,05mm

Nisip %

0,05...2mm

1 2 3 4 5 6

1 Foarte

coezive

Argila groasa < 60 variabil variabil > 35

2 Argila 35...60 < decat argila < 30 25...35

3

Coezive

Argila prafoasa 35...50 > decat argila< decatpraf 15...35

4Argilanisipoasa

30...60 < decat argila > 30 15...35

5Argila prafnisipoasa

30...35 > decat argila > 30 15...25

6

Slab

coezive

Praf argilos 15...30 > decat nisip < 30 10...25

7Praf argilos

nisipos

15...30 > decat nisip > 30 5...20

8 Praf 0...15 > decat argila < 30 5...15

9 Praf nisipos 0...15 > decat nisip > 30 0...10

10 Nisip argilos 15...30 < decat nisip> decatpraf

5...20

11 Nisip prafos 0...15 < decat nisip> decatpraf

0...10

Pag. 33/108


34/108

Pamanturi necoezive

Tabel 2

Caracteristica Conditii de admisibilitate

Sort 0-63

Continut de fractiuni:

sub 0.02mm

0....8mm

max. 3

40...80

Granulozitate continua

Coeficient de neuniformitate (Un), min 15

Coeficient de permeabilitate (K), cm/s,min 35x10-3

Inaltimea capilara maxima (H) cm, max Grosimea stratului

La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialelegranulare aluvionare.

Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3.

Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu

var, sau prin stabilizare mecanica trebuie sa nu contina materii organice in procent mai marede 5 %.

Tabel 3

DENUMIREA CARACTERISTICII VALOAREA LIMITA

Dimensiunea maxima a granulei

Granulozitate

Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in

100 mm

continua

Pag. 34/108


35/108

stare uscata - min.

Coeficient de calitate - min.

Coeficient de gelivitate max.

60 %

7

3 %

VAR

Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var:

var nehidratat macinat, conform STAS 9310;

var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80 conform SR EN 459-1.Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conformprevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr.4.

Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in vagoanecisterna sau cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transportacoperite, ferite de umezeala.

Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozurimetalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platformecurate.

Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare acalitatii care se va pastra in registrul de santier.

Tabel 4

CARACTERISTICI

Var nestinsmacinat

Var pentru constructii

Metoda deincercare

Nestins, bulgari Stins, pulbere

Tipuri de var

CL90 CL80 CL 90 CL 80 CL 90 CL 80

Oxid de calciu si magneziu(CaO + MgO) totali,% min

90 80 90 80 90 80SR EN

196-22)

)Oxid de magneziu (MgO), %max

101)

Dioxid de carbon (CO2),%max

5 4 7 4 7

Pag. 35/108


36/108

Trioxid de sulf (SO2)3; %

max2

Durata de stingeredeterminata pe probe luate intimpul incarcarii lotului, (tu),minute


37/108


38/108

Var

Examinarea datelor inscrise in

cartificatul de calitate La fiecare lotaprovizionat

-

FineteaLa fiecare lotaprovizionat si laexpirarea termenuluide garantie

-

-

-

Densitatea aparenta a varuluihidratat in pulbere

SR EN

459-2Durata de stingere

EXECUTIA STRATULUI DE FORMAPREGATIREA STRATULUI SUPORT

Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului petoata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conformprescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.

Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimeastratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului candstratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic; cu

var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamant coezivstabilizat, cand acesta se executa in doua reprize.

Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimeaplatformei drumului.

EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE

In zonele de ramblee, pamanturile necoezive din care se realizeaza stratul de forma suntasternute in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime arambleului. Pentru clasa tehnica III inclinarea transversala a patului drumului va fi conformproiect de 4,0 % .

Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul decompactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare si capacitatea portantaprescrise pe toata grosimea lui.

In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima decompactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau doua reprize de lucru.

In cazul debleurilor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa petronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evitaacumularea apei pe suprafata patului

Pag. 38/108


39/108

Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de

compactare.

Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min.98 %pentru cel putin 95 % din punctele masurate si a gradului de compactare de min. 95 % intoate punctele de masurare.

Inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza un tronsonexperimental de min.30 m si pe toata latimea platformei prin care se va stabili:

grosimea optima de compactare; umiditatea optima de compactare;

componenta atelierului de compactare ; numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care sa conduca la

obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 9.5.Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vorrespecta intocmai la executia lucrarilor.

Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 7 zile dupa care eventualeledenivelari sunt remediate de catre antreprenor (prin completarea cu material sau indepartarede material, umectare si recompactare) in cazul materialelor coezive.

EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA

Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri seexecuta prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei.

Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimeaimpietruirii existente insa nu trebuie sa fie mai mic de 10 cm.

Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactarepana la realizarea unui grad de compactare de min 98 % din densitatea in stare uscatamaxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 in cel putin95 % din punctele de masurare si de min 95 % in toate punctele de masurare.

EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT MECANIC

Prin stabilizare mecanica a pamantului se intelege complexul de operatiuni prin care serealizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizatmecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite dinimpietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.

Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

indicele de plasticitate Ip 6 ... 8 %; echivalentul de nisip EN 30 %;

Pag. 39/108


40/108

granulozitatea intre 0 - 63 mm conform limitelor din tabelul 6; umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13; continutul in elemente moi si gelive, max 5 %; sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.

Tabel 6

Domenii degranulozitate

Limita

Treceri prin site sau ciururi in % din masa

Ochiuri patrate conform SR EN 933-2/1998 (Tabelul 2)

0,063 0,16 0,5 2 6.3 16 25 63

0 - 63

min

max

6

12

8

20

12

28

18

43

31

67

53

98

65

100

100

100

Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactareconform STAS 1913/13 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperealucrarilor de catre un laborator de specialitate agreat de inginer.

Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 ml in vedereaasigurarii unei productivitati corespunzatoare.

Executia se face intr-o repriza sau doua de lucru, in functie de grosimea stratului de formaprevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit.

Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul detreceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul experimental(vezi pct.9.6).

Materialele componente se astern in straturi cu grosime uniforma pe patul de fundare cuajutorul autogrederului.

Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cuautogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controlapermanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optimede compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa sereduca continutul de apa prin zvantare.

Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si rectificaremanuala la sablon.

Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrii compresor cu rulouri netede, cu

sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizareaunui grad de compactare de 98 % din densitate in stare uscata maxima determinata prin

Pag. 40/108


41/108

incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95 % din punctele de

masurare si de min. 95 % in toate punctele de masurare.

In cazul straturilor de forma executate in doua etape, se va realiza pe fiecare strat pantatransversala de 10-12% pe ultimi 80 cm pana la taluz .

In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate utilajul nu poatefi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placavibratoare.

EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU VARDozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2 ... 4 % raportat la masapamantului uscat si dozajul optim se supune aprobarii inginerului.

Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, in functie deumiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Wopt determinataprin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, corespunzatoare domeniuluiumed.

Valorile date in tabelul nr.7 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vorstabili de catre un laborator de specialitate agreat de inginer, prin incercari, conform STAS10473/2 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestinsmacinat sau var stins in pulbere.

Tabel 7

Denumirea pamanturilorUmiditatea pamantului

Dozaj in % din masa

varbulgari

var nestinsmacinat

var hidratatpulbere

Pamanturi foarte coezive

si coezive

De la Wopt + 4...7 %

pana la Wopt + 12...15 % 4 4 -

Sub Wopt + 4...7 % 3 3 4

Pamanturi slab coezive

De la Wopt + 4...7 %

pana la Wopt + 12...15 % 3 3 -

Sub Wopt + 4...7 % 2 2 3

Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul demai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea

optima de compactare Wopt +10...15 % contandu-se pe o reducere a umiditatii de 1...2 %pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat cu aprobarea inginerului.

Pag. 41/108


42/108

Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi

atmosferice negative .

In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoareinghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei desantier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.

Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si princompactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris.

In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect,Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau

mai multe reprize de lucru.Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 ml lungime si pe toatalatimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier aurmatoarelor:

Dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant;

grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat; umiditatea optima de compactare; componenta atelierului de compactare;

intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristicicorespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer,se inscriu in registru de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executieilucrarilor.

La realizarea stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoareleoperatiuni:

scarificarea sau dupa caz asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul unorutilaje specifice astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat deexperimentarea pe teren;

realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice(malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitarecorespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var. Daca seutilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la faramitarea totala a varului.

Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare alacestuia este, in minimum 95 % din determinari, mai mare de 70 %. Gradul de faramitare se

determina conform STAS 10473/2.

Pag. 42/108


43/108

se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau

urmatoarele masuri:

daca:

Wa < Wopt - 3 % , se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 2-3 treceri pentru omogenizare;

Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3 %, se trece la operatiunea urmatoare de executie; Wa > Wopt + 3 %,se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul tratat

sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt 3 %.

se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar; in intervalul 8...28h de la sfarsitul operatiei de amestecare interval acceptat de

inginer, se efectueaza compactarea amestecului de pamant cu var, cu ajutorulatelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri staticiautopropulsati.

Compactarea trebuie sa se faca pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98%din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conformSTAS 1913/13 pentru cel putin 95% din punctele masurate si de minim 95% in toatepunctele de masurare.

La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu

autobasculanta, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repetaoperatiunile aratate mai sus.

Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii,prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.

CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI

Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care seefectueaza acestea sunt aratate pentru fiecare tip de strat de forma in tabelul 8

Tabel 8

Actiunea, procedeul de verificare saucarac-teristicile care se verifica

Frecventaminima

Metoda deverificareconformSTAS

Tipul stratului deforma care severifica

A B C D

1 2 3 4 5 6 7

Respectarea proceselor tehnologice permanent - x x x x

Pag. 43/108


44/108

Umiditatea materialelor granuloase

zilnic si ori

de cate oriestenecesar

1913/1 x

Umiditatea pamantului dupaimprastiere

zilnic si oride cate oriestenecesar

1913/1 x x

Umiditatea amestecului de pamant cu

material granular

zilnic si oride cate ori

estenecesar

1913/1 x x

Granulozitatea amestecului de pamantcu material granular

cel putin 3probe la1000 mc

1913/5 x x

Dozajul de var

zilnic si oride cate oriestenecesar

- x

Umiditatea amestecului de var sipamant

zilnic 1913/1 x

Gradul de sfaramare al pamantuluidupa amestecare cu var siomogenizare a amestecului

in cel putindouapuncte la1000 mp

10473/2 x

Gradul de compactare al stratului deforma

in cel putindouapuncte la

1500 mp

10473/2

1913/15

x x x x

Respectarea uniformitatii grosimiistratului de forma

prin sondajcel putinunul la 200ml

- x x x x

Rezistenta la compresiune la varstade 14 zile a pamantului stabilizat

in cel putindoua serii atreiepruvete la

1500 mp

10473/2

Pag. 44/108


45/108

A - strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera material pietros debalastiera

B - strat de forma din impietruiri existente

C - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic

D - strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var

Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executieiacestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativuluipentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor custructuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.

Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta se considera corespunzatoare dacavaloarea admisibila a deflexiunii ( dadm0.01mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cusarcina pe osia din spate de 115 KN) are valori mai mari de 200 mm in cel mult 10 % dinpunctele de masurare.

Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatieeste sub 40 %.

Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator sicare in afara de scrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si:

datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor masurile tehnologice luate de constructor.

MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMAStraturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de formadin pamanturi coezive tratate cu var, care au fost executate in perioada imediatpremergatoare inghetului.

In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care arpermite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate printaierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placavibratoare sau cu maiul mecanic.

In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care audeterminat supraumezirea terasamentului este contraindicata darea circulatiei de santier a

Pag. 45/108


46/108

stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare

executiei stratului de fundatie.

In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var, stratul de fundatie se va executa dupaminim 14 zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portanteiterasamentului rutier la nivelul stratului de forma conform pct.13.2 dupa receptia pe faza aacestuia.

RECEPTIA LUCRARILOR

RECEPTIA PE FAZA A LUCRARILORReceptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute indocumentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cuprevederile prezentului caiet de sarcini.

Comis

86497115 Procedura de Executie 2

Documents

Transcript of 86497115 Procedura de Executie 2