35176101 Entrepreneurial Mindset

8/17/2019 35176101 Entrepreneurial Mindset

http://slidepdf.com/reader/full/35176101-entrepreneurial-mindset 1/41

GANDIREA PARALELA

~aplicatii in matematica~

Prof. Ionescu Nicoleta Agenna ,

Scoala nr. 194 , Marin Sorescu,Bucuresti



Motto :

“Logica te va duce din punctul A

in punctul B. Imaginatia te va

duce oriunde vei vrea.”

Albert Einstein



1. Scurta introducere, sau “ dece gandire laterala? “

MATEMATICA

RATIONAMENT

DEDUCTIV

REZOLVARE DE PROBLEMERATIONAMENT

INDUCTIV

CREATIVITATE

INTUITIE

GANDIRE LATERALA

LOGICA MATEMATICA

ANALIZA

GANDIREA VERTICALASUCCES



Gandirea paralela vs. gandirea verticala

Scopul matematicii este in esenta formarea unei gandiri logico-matematice laelevi pentru ca acestia sa devina capabili sa reolve creativ probleme. Sensul major al referinţelor actuale în predarea-învăţarea matematicii este mutarea

accentului de pe predarea de informaţii care, în esenţă, au rămas aceleaşi din vechile

programe, pe formarea de capacităţi.

Astfel, este util ca în procesul didactic să avem în vedere:

- construirea unei varietăţi de contexte prolematice, în măsură să genere!e deschideri către

domenii ale matematicii"

- folosirea de strategii diferite în re!olvarea de proleme"

- organi!area unor activităţi variate de învăţare pentru elevi, în grup şi individual, în funcţie

de nivelul şi de ritmul propriu de de!voltare al fiecăruia"

- construirea unor secvenţe de învăţare care să permită activităţi de explorare#investigare la

nivelul noţiunilor de a!ă studiate.



Ce este Gândirea Paralelă ?

Este aproape opusul gândirii argumentative, adversariale şi ontraditorii unde !ieare

parte are un punt de vedere opus" Gândirea #vestiă$ se onentrea%ă pe #e este$,eea e este determinat prin anali%ă, &udeată şi argumentare" Este un mod de gândireutil, dar nu singurul '"

(n %ilele noastre , ultura vestiă depinde de aest tip de gândire" (n disputele din!amilie, )n disu*iile )n a!aeri, )n onduerea şedin*elor, noi !olosim sistemul de gândiregre, +a%at pe argumentare şi gândire ritiă, şi promovat de orate, Platon şi Aristotel"De la orate am moştenit em!a%a pe argumentare şi gândire ritiă, el alegând să !aădin argumentare prinipalul instrument al gândirii" De la Platon avem no*iunea ă e-istăun #adevăr$ undeva, dar ă tre+uie să.l ăutăm a să.l găsim" Calea prin are ăutăm

adevărul este să !olosim gândirea ritiă pentru a ataa neadevărul" De la Aristotel avemun tip de logiă +a%at pe identitate şi non.identitate, pe inludere şi e-ludere"

Până )n %ilele noastre, argumentarea este onsiderată +a%a gândirii normale" Ceamai pură !ormă a aestui tip de gândire o găsim )n sălile de &udeată unde au%areasus*ine o parte a argumentării iar apărarea ealaltă parte" /ieare vrea să dovedeasă ăealaltă parte greşeşte" #Adevărul$ va !i ăutat prin argument"

(n gândirea tradi*ională, daă avem o asă !rumoasă şi o persoană stă )n !a*a ei, oaltă persoană stă )n spatele ei şi âte una pe păr*ile laterale, !ieare va avea un ung0i de

vedere di!erit şi persoanele se vor ontra%ie, ăi eea e vede !ieare este puntul devedere oret" (n gândirea paralelă, to*i patru prives din !a*a asei, apoi to*i patru prives partea

din spate şi apoi din păr*ile laterale" Dei, )n aelaşi moment to*i văd )n paralel aeeaşiparte a asei" 1i pentru ă !ieare persoană vede toate păr*ile asei, aeasta estee-plorată pe deplin" Gândirea paralelă )nseamnă ă )n orie moment, to*i se uită )naeeaşi dire*ie"



!n g"ndirea paralel#, punctele de vedere,oric"t de diferite ar fi, sunt puse $n paralel.%ac# mai t"riu este necesar s# se fac# oalegere, se va $ncepe din acest punct. %ac#nu se poate face nici o alegere, atuncidesign-ul trebuie s# acopere toate

posibilit#&ile. !n orice moment, concentrareaeste pe reultat. Esen&a g"ndirii paralele este ca $n orice

moment, fiecare se uit# $n aceea'i

direc&ie,dar direc&ia se poate sc(imba. )aresunt direc&iile standard $n care oamenii pot fiinvita&i s# priveasc#? Cele şase plrii!.



Gandirea laterala este strans legata de intuitie ,creativitate, dispoitie.*oate aceste procese au

aceeasi baa.+nsa, in timp ce intuitia ,creativitatea si dispoitia sunt daruri native,gandirea laterala repreinta un proces deliberat ,este un mod de folosire a mintii, ca si gandirea

logica, dar de un alt tip, proces ce poate fi invatat. Educatia scolara nu urmareste doar colectareade informatii ci si cele mai bune cai pentru afolosi informatia acumulata.

*ot mai multe documente scolare precieaa caobiectiv fundamental al educatiei secolului +formarea la elevi a deprinderilor de a folosiinformatiile acumulate, de a le aplica.



%in pacate literatura de specialitate nu pune ladispoitie si metodele de predare prin careprofesorul sa determine la elevii sai un mod de agandi creativ, inovator, adica prin care sa poata saatinga efectiv obiectivul propus.

Au fost “importate si utiliate la clasa metode detipul brainstorming sau metoda celor palariiganditoare, dar de cele mai multe ori eficientaacestora s-a dovedit a fi sub asteptari. Multe cadredidactice aplica astfel de metode ocaional si o facmai mult de dragul reformei , de a fi in pas cu“moda metodelor, nu pentru ca au inteles cuadevarat rolul, locul si consecintele pe lunga durataa aplicarii unor astfel de metode.



)a si profesori suntem, noi insine un rod al unor scoliin care s-a pus accent in mod pregnant pe gandirea

logica si mai putin pe creativitate si intuitie. /ri,pentru a obtine succes, mai ales in situatii care cerreolvari de probleme dificile, de multe ori andirealogica, convergenta, verticala, este insuficienta.

0u putem sapa o alta groapa doar adancind pur sisimplu o groapa vec(e. %e multe ori societateaactuala, pentru a progresa a cerut solutii intuitive,inedite, creativeiar cei c(emati sa raspunda laaceste cerinte nu aveau la dispoitie un sistem degandire adaptat conte2tului actual, mereu insc(imbare.



Gandirea laterala este foarte diferita degandirea verticala-care repreinta modul

traditional de a gandi. +n gandirea verticala inaintam prin pasisecventiali, ce trebuie sa aiba fiecare o 3ustificare 3udicioasa.

+n gandirea laterala , folosim informatia nu dedragul ei ci pentru efectele pe care le produce.+n gandirea laterala se poate intampla sa fienevoie de o greseala intr-o anumita etapapentru a a3unge in final la o solutie corecta.

+nsa, gandirea laterala nu este un substitutpentru gandirea laterala ci o metodacomplementara de gandire.



Gandirea laterala este generativa.

Gandirea verticala este selectiva.

Gandirea laterala genereaza idei.

Gandirea verticala dezvolta si utilizeaza ideile .



*ermenul de gandire laterala a aparut in145 si isi propunea sa desemnee un

proces sistematic de a gandi inovator,depasind tiparele limitative ale gandiriilogice.

%efinitia insusi propunatorului acestuiconcept, Ed2ard de 3ono este una catse poate de ilustrativa:

El e2plica astfel , “nu poti sapa ogroapa noua adancind una veche”



)reativitatea inceteaa a mai fi apana3ule2clusiv al artistilor , devenind un instrument

practic la indemana oricarui om care dorestesa gandeasca diferit si eficient. %e la copii de varsta scolara la ec(ipele

manageriale de varf , gandirea laterala a

adus tuturor celor care au aplicat-o o nouaperspectiva asupra felului in carefunctioneaa propria minte si o uimitoarecrestere a capacitatii de a propune idei noi,de a gasi solutii, de a obtine reultateuimitoare.



Astai, dupa aproape 67 de ani, gandirealaterala si-a castigat binemeritatul loc in

%ictionarul /2ford si o reputatie mondiala demetoda infailibila de crestere a productivitatiisi de obtinere a unor solutii inovatoare optimela orice problema.

/ dovedesc numeroasele companiiinternationale pentru care gandirea lateralaeste acum c(eia reusitei,printre care +8M,+ntel, Mc %onald9s rocter; Gamble , saumiile de scoli din intreaga lume in caremetodele gandirii laterale sunt instrumentelede predare cotidiene.



<. )ine este Ed=ard de 8ono? Este considerat autoritatea nr. 1 in lume in

domeniul gandirii creative si al predarii gandirii casi abilitate dobandita>

Are o diploma in medicina de la o@al niversit@of Malta, MA in psi(ologie si fiiologie %octoratul la )ambridge>

%octor in %rept> A predat la universitatile /2ford, Bondra,

)ambridge, Car=ard.



)e se poate spune despre

metoda Bateral *(inDing? beneficii - uşor de )nvă*at, de !olosit şi implementat4 . organi%ea%ă şi lari!iă gândirea4 . )m+unătă*eşte alitatea dei%iilor4 .

to*i partiipan*ii au şansa de a.şi e-prima opinia4

.

salvea%ă timp, surtând )ntâlnirile4 .

permite s0im+ări ale omportamentului !ără a.l ataa4 . )m+unătă*eşte omuniarea inter.ulturală4 . spri&ină ini*iativele de s0im+are4 . şedin*ele devin mai onentrate şi mai produtive4 .

nu e-istă ritiism, i numai puntarea slă+iiunilor4 . măreşte numărul şi alitatea ideilor pratie4 .

separă ego de per!orman*ă4 . permite emo*iilor şi septiismului să module%e luarea dei%iilor4 .

redue on!litul )ntre mem+rii grupului4



AB+)A*++ - reolvarea de probleme>- training creativ>

- luarea deciiilor>- formarea ec(ipelor>

- g"ndire critic# 'i creativ#>- managementul proiectelor>

- devoltarea proceselor>- comunicare inter-cultural#>



%ar de fapt, o dat# ce &i-ai $nsu'it instrumentele de G"ndireBateral#, po&i s# le aplici oric"nd, oric#rei situa&ii. Sunt folositede mul&i ani de oameni din diferite domenii si culturi si toti au

ob&inut reultate remarcabile.%e e2emplu, organiatorulFocurilor /limpice din 146 de la Bos Angeles, eter eberrot(,atribuie o parte din succesul acestora utili#rii metodelor deg"ndire lateral# pe care le $nva&ase cu c"&iva ani $n urm# laH/ IHoung residents /rganisationJ $n Klorida.

G"ndirea creativ# este o deprindere mental# pe care oricinepoate s# o ac(ii&ionee L dac# $'i dore'te. +nstrumenteleG"ndirii Baterale pot fi $nv#&ate, e2ersate 'i folosite $ntr-omanier# deliberat#. Este foarte dificil s# fii creativ cu obiceiurilesi metodele de g"ndire tradi&ionale.



6. E2emple de aplicatii in matematica prin care se poate devolta atat

interesul pentru matematica cat si gandirea laterala, in paralel cu gandireaverticala.

)apitolul multimi cls. a N-aKie A O P 1,<,Q R si 8O P 1, <R )ate elemente are multimea

A 2 8? eolvarea acestui e2ercitiu se baeaa pegandirea logica, verticala.

Kormulat altfel acest e2ercitiu conduce la : %aca o fetitaare Q blue si < fuste in cate moduri se poate imbracacu ele in mod diferit?

entru a solutiona problema elevii vor cone2a informatiiledespre cardinalul produsului carteian si datele dinproblema. Multimea A este multimea celor Q blue, cucard AOQ , multimea 8 O multimea fustelor cu card 8O<iar )ard A28 O Q < O moduri diferite.



+n paralel Kie multimea AO P 2

numar natural> 2O<D1, D T 17 R Aflati

multimea A.

Kie multimea AOP 1,Q,U,5,4,11,1Q,1U,15,14 R

Scrieti multimea Afolosind oproprietate comunaa elementelor ei.Gasiti mai multemodalitati.



Gandirea verticala :

Cerinte "e tipul #aJ )alculati:

bJ %emonstrati ca:

cJ )onstruiti figura.

Gandirea laterala:

Cerinte "e tipul #

aJ )ompletati siruldescoperind regula>

bJ )e se intampla daca

variem ipotea?cJ %escompuneti pe insuma de patrate , inprodus de puteri cuaceeasi baa . Gasiticat mai multe variante.



Aplicatii pentru ice- breacDersNoua punte sunt aran&ate

a mai &os 5

6 6 6

6 6 6

6 6 67niti ele 8 punte !olosind

numai 9 linii drepte !ara aridia reionul de pe 0artie"

Solutie:V V VV V VV V V

resupoitia falsa pe care ne-oformam si care nu ne permite sasolutionam problema este caliniile nu ar trebui sa depaseascagranitele formate de punctelemarginale.%aca rasturnamaceasta presupoitie problema

este simpla

n om lucra intr-ocladire inalta debirouri.+n fiecaredimineata se urca in liftde la parter, apasandbutonul din dreptuleta3ului al -lea apoiiesea din lift si urca pescari pana la eta3ul alN-lea.Seara intra in liftla eta3ul N-lea si coborala parter. %e ce secomporta astfel?

osibile e2plicatii:-dorea sa facamiscare>

-Noia sa vorbeasca cucineva de la tea3ul ,-%orea sa admireprivelistea>--voia ca oamenii sacreada ca el lucra laeta3ul al -lea

Solutia8arbatul se comportaastfel pentru ca era piticsi nu avea de ales. 0ua3ungea mai sus debutonul de la eta3ul .



roblema : )um ati imparti un carton de formapatrata pentru a obtine o forma de B cu aceeasi arie cu a

patratului?0u puteti taia decat de < ori.

Narianta 1. Narianta <.

Varianta 3.



iese de pule

Narianta 1. de aran3are a pieselor:

. !"

!

3.

! # $ 3

# $ %



! 3

3!

%

# $

%



Metode pentru devoltarea

gandirii laterale: *e(nica “%e ce-ului>este asemanatoareintrebarilor sacaitoare ale copiilor mici,diferentaconsta in faptul ca de obicei aceasta intrebare sepune atunci cand nu stim raspunsul,pe cand inacest ca punem aceasta intrebare c(iar dacastim raspunsul, pentru a evita presupoitiile.

*e(nica generarii de alternative.+n reolvareaproblemelor de geometrie se variaa ipotea

problemei si se discuta frontal sau pe grupe ec(ipe care sunt consecintele posibile.



*e(nica brainstorming-ului>

*e(nica analogiilor> metaforelor>

Metoda palariilor ganditoare>



:etodele analogie au la ba# tipul de ra&ionament analogic, $n care derivareaunui enun& din altul, interferen&a se face pornind de la asem#n#rile par&iale $ntredou# sau mai multe fenomene. %eci, negli3"ndu-se diferen&ele, se caut#analogii, eviden&iindu-se acele atribute transferabile care pot conduce la inova&iisau c(iar la noi crea&ii, inven&ii W<X.

%in r"ndul metodelor analogice de stimulare a creativit#&ii, consemn#m unelevariante:. $%erci&iul "e rela&ii analogice, adopt"nd diverse criterii, precum: func&ia, structura,

amplasarea etc.- Meto"a 'a(at pe compara&ie utiliea# ca opera&ie de ba# compara&ia, prin

al#turarea a dou# sau mai multe fiin&e, lucruri, fenomene pentru a stabiliasem#n#rile 'i deosebirile dintre ele.

- Meto"a ini&iat "e o para'ol folose'te o istorioar# alegoric#, cu un cuprins moralsau religios, pild#, sau ca procedeu const"nd $n e2primarea unei idei abstracteprin mi3loace concrete.

- Meto"e 'a(ate pe sinte( repre(entat "e sc)em

!n mod obi'nuit, limba3ul fiind secven&ial, e'alonat $n timp, informa&iile se adaug# pem#sur# ce altele se uit#. reentarea printr-o sc(em# are virtutea de a permite

o viiune global# asupra fenomenului.. Sc)ema i"entificrii corporale. )orpul uman repreint# - ca structur#, func&ii,

design - o perfec&iune a naturii. !n corpul uman func&ionea# mecanisme careuimesc prin ingenioitate.



:etode antitetieDe multe ori oamenii nu sunt reativi datorită unui omportament şa+lonard" Aest tip de

omportament, determinat de un anume onservatorism, se +a%ea%ă pe răspunsuri şisolu*ii date on!orm unor re*ete, !ormule, şa+loane, algoritmi are s.au dovedite!iiente )n re%olvarea unor pro+leme asemănătoare" Comportamentul şa+lonard,onservatorismul, on!ormismul onstituie dei piedii, +loa&e ale spiritului reativ"

:etodele antitetie )şi propun tomai spargerea, distrugerea aestor tipuri deomportamente, arunarea la oş a re*etelor, a !ormulelor, a şa+loanelor şi a tiparelor". Concasajul, distrugerea, sfărâmarea vi%ea%ă s0im+area unor mentalită*i, a unor punte

de vedere, onep*ii privitoare la un !enomen sau o+iet, eliminarea ;o0elarilor deal$, are strâmtea%ă ori%ontul" (n aest sop, pot !i utili%ate diverse opera*ii, preumspargerea, distrugerea, ridiuli%area, relativi%area, disoierea, diminuarea, inversarea"

. (n adrul metodelor antitetie sunt uprinse şi exerciţii bazate pe întrebarea “Ce se poateface cu un anumit obiect!"” . având una din ondi*ii5 !ără a modi!ia o+ietul4 utili%ând

!orma ini*ială sau modi!iând.o4 utili%ând proprietă*ile sale materiale". #ntitextul sau dialectica grupurilor “faţă în faţă”$ <rie grup ini*iator al unui proiet aretendin*a de a e-agera . e-plia+ilă prin ataşamentul sentimental, prin dorin*a deonvingere şi de pro%elitism, pentru sensi+ili%area !atorilor de dei%ie sau asponsorilor" Dar de ele mai multe ori se găses şi opo%an*i are, de asemenea, autendin*a de a e-agera u ontra.argumente . ditate de onservatorism, de invidie, depregătirea propriilor proiete et" Adevărul se a!lă undeva la mi&lo, )ntre ele douăe-treme" Dar e-tremele pot avea valoare emulativă"

. < altă metodă o onstituie refacerea drumului parurs de omenire )n domeniul

desoperirilor, al inven*iilor şi inova*iilor, al rea*iei te0nie" Important este a . prin!ormularea unor răspunsuri la )ntre+ări de genul ;Pentru e? De e?$ . să se autee-plia*ii are, de ele mai multe ori, nu sunt totale" Esen*ial este să nu !ie aeptatău uşurin*ă orie e-plia*ie, şi 0iar să nu !ie )n*eleasă, să !ie adoptată o atitudine uşorritiă şi ironiă"



Metode aleatorii. Aceste metode au la ba# ceea ce Yoestler nume'tebisocierea sau ceea ce Ed=ard de 8ono define'te ca fiind g"ndirea paralel#,vi"nd, $n ultim# instan&#, apropierea 'i asocierea a dou# lucruri sau fenomenepe care nimeni nu a mai $ncercat s# le apropie, fiind at"t de dep#rtate, ca de lacer la p#m"nt, $n spa&iu sau $n mintea noastr#, conduc"nd la na'terea noului.

- !n cadrul acestor metode, un procedeu $l repreint# utili(area formelorin"uctoare. * In+entarea "e noi o'iecte, prin com'inarea a trei*patru o'iecte +ec)i. Metodele analitice. Aceste metode viea# devoltarea capacit#&ii de investigare

$n detaliu, devolt"nd calitatea Zde a despica firul $n patruZ. - n procedeu care poate favoria 'i devolta abilit#&ile analitice $l repreint#

ela'orarea unor liste "e atri'ute calit&i- şi, n paralel, corespun(tor, utilit&i ale

obiectului supus analiei. - Autoc)estionarea. *e(nica autoc(estion#rii repreint# o modalitate deamplificare a poten&elor creative prin autoinvestigare, supun"nd produsul creatunor analie multiple, din variate ung(iuri de vedere.

- Brainstorming -ul repreint# o veritabil# provocare concomitent# a mai multorinteligen&e, un asalt de idei, furtun# $n creier. +mpus# de pragmatismul american,metoda se $nscrie $ntr-o politic# mai ampl# de cump#rare 'i punere $n valoare acreierelor, a materiei cenu'ii 'i stoarcerea acestora de ideile emise $n comun,cre"nd facilit#&ile corespun#toare manifest#rii lor.



Alte metode. :etoda onsensului este, de asemenea, o metodă de antrenament oletiv )n domeniul

reativită*ii" :oderatorul grupului are sarina să re*ină doar aele solu*ii, idei are au )ntrunit onsensul"

. %ehnica &elph', sau ancheta iterativă, se )nsrie )n seria metodelor de stimulareoletivă a reativită*ii, )nlăturând )nsă rela*iile direte )ntre mem+rii antrenamentului

reativ" Proedura onstă )n a se !ormula pro+lema are, prin poştă sau urieri, estesupusă re%olvării de ătre unele persoane, pe rând, parurgând un anumit traseu". (etoda )hilips ** 5 se onstituie grupuri de = mem+ri, !ieare grup având la dispo%i*ie =

minute" /ieărui mem+ru )i revine un singur minut pentru pre%entarea solu*iilor salela o pro+lemă" 7n raportor pre%intă )n plen onlu%iile grupurilor"

. #naliza perfecţionărilor aduse unor produse" Civili%a*ia umană a per!e*ionat de.alungul istoriei diversele reali%ări te0nie vi%ând variate sopuri, preum5 reştereaper!orman*elor, reali%area unor eonomii de energie şi materiale, )m+inarea utilită*iişi !un*ionalită*ii u designul et"

. +urograma demersului în realizarea unor invenţii 5 metoda pre%intă, suint, istoriulunei inven*ii, al unei desoperiri, inova*ii, sinteti%ând prinipalele etape, !a%e,momente ale demersului şi rela*iile dintre ele" Eurograma este o metodă u multiplevirtu*i" Pre%entarea paşilor importan*i, a ăutărilor !ăute pentru a a&unge la unre%ultat relevă ititorului muna titaniă are a stat la +a%a aelui >Evria'>"

. inectica este o metodă de antrenare individuală sau de grup )n sopul re%olvăriireatoare a pro+lemelor @"GordonB" (n adrul metodei se utili%ea%ă două prinipii de+a%ă5 aB să !ai a un luru iudat să devină !amiliar4 +B să !ai a o+işnuitul să

devină iudat". #naliza morfologică5 aest gen de anali%ă vi%ea%ă stimularea apaită*ii de adesompune )n păr*i omponente un organism,



ugestii pentru omportamentul pro!esorilor vi%ând provoarea,

antrenarea şi de%voltarea spiritului reator al elevilor :- “/rice fiin&# uman# poate s# $ndeplineasc# o mare sarcin# $n func&ie de

intensitatea ardent# a voin&ei sale 'i de cutean&a imagina&iei sale. IF. [. AtDinsonJ

- Aprecia&i spiritul creativ, inovator, nonconformist al elevilor dumneavoastr#

- !ncura3a&i manipularea de obiecte, materiale, scule 'i unelte - care duce ladevoltarea “inteligen&ei m"inilor

- +ni&ia&i elevii $n e2perimente prin care s#-'i validee g"nduri, idei

- Ki&i permanent receptivi la ideile noi din mintea celor mai tineri, $n leg#tur# cuspecialitatea dumneavoastr#

- Evita&i stilul dictatorial, care impune idei, solu&ii, metode- )rea&i $n clas# sau $n atelier o atmosfer# de emula&ie, de destindere creatoare

If#r# rigiditateJ> promova&i ambientul stimulativ prin decorare, prin acustic#, prin

muic# etc.



- !nv#&a&i elevii s# perseveree $n realiarea unorproiecte

- Kolosi&i modele 'i e2emple mobiliatoare dinvie&ile unor savan&i, oameni de 'tiin&#, maricreatori

- Spulbera&i teama de Zmon'trii sacriZ, ar#t"nd c#

totul poate fi continuat, perfectat, devoltat- roblematia&i, confrunt"nd elevii cu obstacole

de g"ndire, de inteligen&#

- %evolta&i spiritul de aventur# prin povestiriinteresante, prin e2pedi&ii 'i studii pe teren



. (nura&a*i produ*ia de )ntre+ări şi idei'

. 7tili%a*i o gamă ât mai variată de metode, proedee şi te0nii de antrenament5 )m+ina*i!ormele de ativitate didatiă u ele e-tradidatie4 ere*i opiilor să reali%e%e miiole*ii tematie pe o pro+lemă te0niă'

. (nura&a*i reativitatea individuală, dar şi pe ea oletivă'

. Promova*i )n egală măsură şi spiritul de emula*ie, de ompeti*ie, dar şi spiritul de ooperare,de e0ipă'

. Nu repeta*i aeeaşi greşeală4 )nera*i să o elimina*i'

. (nainte de a spune ă nu pute*i, )nera*i'

. De%volta*i la elevi ;)ndoiala metodiă$, ura&ul de a spune >Nu )n*eleg de e este aşa>'

. (nera*i să vă apropia*i şi de alte domenii de ativitate u aelaşi interes preum de propriaspeialitate'

- (nvă*a*i elevii să o+serve atent marele reator . natura'

. Respeta*i stadiile proesului de inven*ie, de inova*ie, ilul aestor stadii5 perioadamo+ili%ării ideativ.reative @entu%iasm, provoare, delanşarea meanismelor energo.stimulativeB4 desoperirea neesită*ii ativită*ii pratie4 naşterea ideii.pro+lemă4ăutarea a ât mai multe alternative de solu*ii4 depistarea prinipiului inven*iei4transpunerea prinipiului )n s0emă4 reali%area te0niă, pratiă a produsului'

. Antrena*i opiii )n ât mai multe ativită*i manipulative şi de e-plorare'

. (nura&a*i şi de%volta*i sim*ul umorului )n oletivele de elevi'

. Pratia*i %ilni o ;gimnastiă$ a min*ii'

. Crea*i un limat de permisivitate şi de e-primare li+eră )n grupurile de rea*ie'

. Aplia*i prinipiul ;Gră+eşte.te )net$ @)n lat"5 ;/estina lente'$B, aordând timpul neesar )n*elegerii, studierii, inu+a*iei, e-perimentelor' Eli+era*i opiii de presiunea timpului'



. Construi*i grupuri de rea*ie +a%ate pe ooperare şi omuniare'

. Reali%a*i un dialog )ntre genera*ii . prin intermediul unor ;lu+uri ale miilorşi marilor inventatori$'

. Promova*i o pedagogie interativă'

. Construi*i.vă programe de antrenament pentru stimularea reativită*ii'

. Promova*i strategii şi tatii de de%voltare a gândirii divergente'

. ta+ili*i u elevii proiete de luru şi eretare'

. De%volta*i apaitatea de on!runtare u o+iete, idei, onep*ii şi stimula*igustul pentru e!ort'

. Adopta*i u preădere proeduri euristie'

. A&uta*i !amilia şi pe eilal*i pro!esori, olegi de şoală să )n*eleagă

pro+lemele opiilor reativi'. timula*i ini*iativele opiilor, mani!esta*i )nredere )n ei reativi şi edua*i.le )nrederea şi respetul de sine'

. inti*i ătre atingerea unui sop generos al edua*iei5 !ormarea şi )nura&areaindivi%ilor apa+ili'

. Crea*i %ilni momente de medita*ie asupra proietelor sau pro+lemelorelevilor'

. Evita*i ei trei R5 rutina şi rugina . are ondu la ruina su!letelor'

. (m+ina*i muna şi &oul u ativitatea reativă'

. /i*i dumneavoastră )nşivă reativi, şi elevii vă vor urma e-emplul'



+n loc de final amuamente si

probleme de logica matematica: Sunt 50 de case. Fiecare are 4 hornuri. Ce avemin rezultat ?

Tabelul de mai jos a fost alcatuit dupa o anumita

regula. e linia a doua trebuie asezate literelecorespunzatoare numerelor de pe prima linie.!nlocuiti semnele de intrebare cu litere astfelincat sa se respecte aceasta regula.

" # $ 4 5 % & ' ( "0 "" "#i ? m a ? ? i a ? ? n d



DETINUTII

50 de detinuti erau inchisi in celulele unei temnite. La ora stingerii, farasa realizeze ca usile celulelor sunt inchise, un gardian a trecut pe lafiecare celula si a invartit o data cheia in roasca. !ai tarziu a venit un aldoilea gardian si a invartit cheile de la celulele ", #, $, % si asa mai

departe, oprindu&se doar la celulele cu numere multipli ai lui ". Un altreilea gardian face si el acelasi lucru, dar se opreste doar la celulele cunumerele ', $, (, )" si asa mai departe, iar alt gardian inchide celulele cunumerele #, %, )", )$, etc. *e prizonieri pot evada +

*ND-!N-E L- !-TE

Un /udecator pronunta sentinta unui detinut, vinovat de o crima

ingrozitoare. Ii spune ca va fi spanzurat la ora pranzului, intr&una dinurmatoarele sapte zile. Dar nu va sti care este ziua eecutiei decat atuncicand va sosi. Detinutul se gandeste putin si izucneste in ras1 23ine, darasta inseamna ca nu voi fi spanzurat niciodata2. De ce a spus asta +

TI4UL

mama si fiul ei munceau pe un camp, in India. Un tigru iese din iaramare si prinde aiatul in gheare. 2Da&i drumul 2, striga femeia. 2-m sa o

fac, daca vei prezice corect soarta copilului & il mananc sau ii daudrumul +2. *e treuie sa zica femeia +



TEI 6-L-II

Trei surori, -, 3, *, poarta palarii despre care stiu ca sunt fie ale fienegre, dar nu sunt toate ale. - poate vedea palariile lui 3 si *. 3 poatevedea palariile lui - si *. * este legata la ochi. Ele sunt intreate, pe

rand, daca stiu culoarea propriei palarii. - zice1 2nu2. 3 zice 2nu2. * zice2da2. *e culoare are palaria lui * si cum si&a dat ea seama +

-, 3, *

-, 3 si * erau intr&un copac. - aluneca de pe creanga, il prinde pe 3 depicior, care la randul lui il prinde pe * de mana. 6ana la urma toti sunt

/os, foarte ingri/orati. 7e uita in copac si vad pe cineva. *ine a ramas in

copac + Intr&o familie de maimute cu coada galena, din -nzii peruvieni,raportul dintre masculi si femele era de '1#. Dupa nasterea a trei pui8toti aieti9 numarul masculilor a devenit egal cu al femelelor. *atimemri avea familia de maimute inainte de nasterea celor ' pui+

8!athcounts & 7U-9 :::::::::::::::::



)elebra problema a lui

Einstein 6rezum;ii1

& eist< 5 case, fiecare de alt< culoare=& >n fiecare cas< locuie?te o singur< persoan<, fiecare de alt< na;ionalitate=& fiec<rui locatar >i place o anumit< <utur<, practic< un anumit sport ?i de;ine un anumitanimal de cas<=& nici una din cele 5 persoane nu ea aceea?i <utur<, nu practic< acela?i sport ?i nu de;ineacela?i animal de cas<.

@-A- 0 Indica;ii& 3ritanicul locuie?te >n casa ro?ie& 7uedezul are un cBine

& Danezul ea cu pl<cere ceai& *asa verde se afl< >n stBnga casei ale& Locatarul casei verzi ea cafea& 4imnastul are o pas<re& Locatarul casei din mi/loc ea lapte& Locatarul din casa galen< practic< alpinismul& Norvegianul locuie?te >n prima cas<& 3oerul locuie?te lBnga cel care are o pisic<& Locatarul care are un cal locuie?te lBng< alpinist& @otalistul ea cu pl<cere ere& Norvegianul locuie?te lBng< casa alastr<& 4ermanul practic< patina/ul& 3oerul are un vecin care ea ap<

Cntreare1 *ui apar;ine pe?ti?orul din acvariu+



@-A- ) & Identificari 8 9 si vecinatati 8 inseamna la stanga lui = inseamna ca , suntvecini 9

& 3ritanic ro?u& 7uedez cBine& Danez ceai& verde al& verde cafea& gimnastica pas<re& ' lapte& galen alpinism& Norvegian )& 3o F pisic<& cal F alpinism& @otal ere& Norvegian F alastru& 4erman patina/& 3o F ap<

@-A- " *orelari .

& ) Norvegian& " alastru& ' lapte& 3ritanic ro?u& 7uedez cBine& Danez ceai& cafea verde al& gimnastica pas<re& galen alpinism F cal& apa F o F pisic<& @otal ere

& 4erman patina/

35176101 Entrepreneurial Mindset

Documents

Transcript of 35176101 Entrepreneurial Mindset