1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I
-
Upload
elena-popa -
Category
Documents
-
view
110 -
download
0
Transcript of 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 1/33
RESUSCITAREACARDIO-RESPIRATORIE- partea I -
UMF Iaşi Facultatea de Medicină
Direcţia de curs: Anestezie-Terapie Intensivă
Conf. Dr. Ioana Grigoraş
SPECIALIZAREA
Radiologie-Imagistica Medicala
Anul III
Suport de curs
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 2/33
2005 AHAGuidelines
for Cardiopulmonary Resuscitationand Emergency Cardiac Care
2005 International Consensus Conference on Cardio-
Pulmonary Resuscitation and Emergency Cardiovascular Care Science With Treatment Recommandations şi
ILCOR (International Liaison Committee on Resuscitation) 2005 CPR Consensus.
Aceste recomandări înlocuiesc sau completează recomandările pentru resuscitareacardio-respiratorie emise în 2000.
publicate în Circulation - decembrie 2005
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 3/33
Ierarhizarea recomandărilor în funcţie de raportul risc/beneficiu. Evaluarea raportului risc/beneficiu a fost făcută în funcţie de gradul decertificare ştiinţifică a utilităţii acţiunii respective.
Clasa Raport risc/beneficiuI beneficiu>>>risc
IIa beneficiu>> risc
IIb beneficiu >/= risc
III risc >/= beneficiu
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 4/33
RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE
DEFINIŢII
• Oprire respiratorie = absenţa mişcărilor respiratorii. • Oprire cardiacă (cardio-circulatorie) = tabloul clinic generat de
absenţa sistemică (generalizată) a circulaţiei. • Moarte clinică = absenţa conştienţei, mişcărilor respiratorii şi
absenţa pulsului la arterele mari, stare cu potenţial dereversibilitate.• Moarte biologică = absenţa ireversibilă a funcţiilor organismului
datorită leziunilor celulare structurale ireversibile. • Moarte cerebrală = absenţa ireversibilă a funcţiei creierului şi a
trunchiului cerebral generată de leziuni ireversibile (moarteneuronală). • Stare vegetativă persistentă = este statusul cronic caracterizat de
pierderea funcţiilor scoarţei cerebrale (pierderea funcţiilor derelaţie) cu păstrarea totală sau parţială a funcţiilor trunchiului
cerebral (păstrarea totală sau parţială a funcţiilor vegetative).
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 5/33
FIZIOPATOLOGIAOPRIRII CARDIO-RESPIRATORII
oprire respiratorie ? / oprire cardiacă ?
• Există diferenţe semnificative de vârstă privind incidenţa opririi primar respiratorii (frecventă la sugar şi copil) şi primar cardiace (frecventă laadult şi bătrân).
• Există diferenţe semnificative în aplicarea suportului vital bazal la victimacu oprire primar respiratorie sau oprire primar cardiacă.
înţelegerea fiziopatologieiopririi cardio-respiratorii
corectitudinea RCR
eficienţa RCR
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 6/33
OPRIREA RESPIRATORIE• Fiziopatologie
– Inima şi plămânii vor continua livrarea de sânge oxigenat către ţesuturi până laepuizarea rezervei alveolare de oxigen; puls prezent, stare de conştienţă îndeteriorare;
– Durata prezervării circulaţiei: variabil (secunde-minute); depinde de:• Rezerva de oxigen în momentul opririi respiratorii (PAO2 şi PaO2)• Rezistenţa la hipoxie a cordului
– Necorectată, oprirea respiratorie duce la oprire cardiacă;
• Cauze – Înec, aspiraţie de corpi străini, inhalare de toxice, epiglotită, strangulare – Coma de orice cauză, AVC – Electrocuţie, traumatism, etc.
• Semne clinice – Absenţa mişcărilor cutiei toracice – Cianoză progresivă – Deteriorarea stării de conştienţă – Hipotonie musculară
• Tratament
– Ventilaţie artificială (pentru a asigura oxigenarea sângelui şi a prevenioprirea cardiacă)
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 7/33
OPRIREA CARDIACĂ • Fiziopatologie
– Oprirea cardiacă induce oprirea circulatorie cu stoparea imediată a livrării de O2 la ţesuturi;
– Oprirea livrării de O2 la creier:• Depleţia rezervelor de O2 în 10 secunde• Depleţia rezervelor de fosfocreatină în 2 minute • Depleţia rezervelor de glucoză şi ATP în 5 minute
– Lipsa aportului O2 la creier - pierderea conştienţei şi oprire respiratorie; – Pentru o scurtă perioadă de timp ( invariabil secunde): respiraţie agonică (eforturi ventilatorii ineficiente, cu recrutarea
musculaturii respiratorii accesorii); – Întotdeauna oprirea cardiacă duce la oprire respiratorie;
• Cauze – Infarctul miocardic – Tulburările de ritm (infarct demiocard, ischemie, tulburări electrolitice,etc.) – Hipovolemia (exsanguinare, politraumatisme) – Embolia pulmonară – Tamponada cardiacă
• Semne clinice – Pierderea conştienţei (10 secunde); EEG izoelectric în 15-30 secunde; – Respiraţii agonice sau apnee (10-15 secunde) – Absenţa pulsului la arterele mari
– Midriază (30-60 secunde) – Aspect clinic general de “moarte”
• Semne ECG – Fibrilaţie ventriculară – Tahicardie ventriculară fără puls – Activitate electrică fără puls – Asistolie
• Tratament – Suport artificial al ventilaţiei şi circulaţiei
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 8/33
RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE
Definiţie:
= este un sistem standard de manevre, tehnici şidroguri utilizat în caz de oprire cardio-respiratoriecu scopul de a asigura livrarea artificială asângelui oxigenat către circulaţia sistemică pentru păstrarea funcţiei organelor vitale şi pentru a
promova reapariţia circulaţiei spontane.
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 9/33
RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE
FACTORII DE CARE DEPINDE SUCCESUL RESUSCITĂRII: Factori care ţin de victimă • Cauza opririi cardio-respiratorii• Statusul funcţional în momentul opririi cardio-respiratorii• Boli asociate/coexistente
Factorul timp• Intervalul de resuscitabilitate“Lanţul supravieţuirii” • Acces precoce• SVB precoce
• Defibrilare precoce• SVA precoce Factori care ţin de resuscitator • Precocitatea resuscitării• Corectitudinea resuscitării cardio-respiratorii
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 10/33
RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE
LANŢUL SUPRAVIEŢUIRII
SVB în <4 min SVA în <8 min
Accesprecoce
SVBprecoce
Defibrilareprecoce
SVAprecoce
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 11/33
• The most important determinant of survival from suddencardiac arrest is the presence of a trained rescuer who isready, willing, able, and equipped to act.”
(2005 AHA Guidelines for CPR and ECC, Circulation, 2005)
• „ In the 1990s some predicted that cardio-pulmonaryresuscitation (CPR) could be rendered obsolete by thewidespread development of community automated external
defibrillator (AED) programs. Cobb noted, however, as moreSeatle first responders were equipped with AEDs, survivalrates from sudden cardiac arrest fell. He atributted thisdecline to reduces emphasis on CPR....”
(2005 AHA Guidelines for CPR and ECC, Circulation, 2005)
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 12/33
Ce înseamnă
succesul resuscitării cardio-respiratorii?
Indicatori ai succesului resuscitării: – reluarea circulaţiei spontane
– internarea în spital
– recuperarea neurologică
– externarea din spital
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 13/33
RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIEFazele RCR:
• Suportul vital bazal – Prima fază a RCR; – Are ca scop:
• livrarea artificială de urgenţă a sângelui oxigenat către organele vitale pentru a evitadeteriorarea funcţională şi structurală;
• Evitarea modificărilor cerebrale ireversibile;
• Păstrarea şanselor de resuscitabilitate; • Reluarea circulaţiei spontane;
– Se practică fără echipament medical (“cu mâinile goale”);
• Suportul vital avansat (medicalizat) – A doua/prima fază a RCR;
– Are ca scop:• Păstrarea funcţiei organelor vitale; • Promovarea reluării circulaţiei spontane; • Stabilizarea postresuscitare;• Protecţia cerebrală postresuscitare;
– Se practică cu echipament, aparatură, materiale sanitare şi droguri.
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 14/33
Principalele etape ale suportului vital bazal
– Scoaterea victimei din mediul periculos – Evaluarea stării de conştienţă – Alertarea serviciului medical de urgenţă (telefon 112) – Poziţionarea victimei – Eliberarea căilor aeriene – Evaluarea respiraţiei spontane (10 secunde) – Respiraţia artificială (2 ventilaţii) – Evaluarea pulsului (10 secunde) – Masaj cardiac extern (100/minut) – Continuă secvenţa masaj:ventilaţie 30:2 – Defibrilarea automată externă
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 15/33
Recomandările de RCR 2006 - 2 aspecte esenţiale pentru succesul RCR:
• Evitarea hiperventilaţiei – pentru un schimb gazos pulmonar (fluxul sanguin pulmonar scăzut) – creşte presiunea intratoracică – scade umplerea cardiacă – scade eficienţa masajului cardiac extern – insuflarea stomacului (creşterea riscului de regurgitare/aspiraţie şi ridică
diafragmul şi creşte presiunea intratoracică)
• Evitarea întreruperilor în masajul cardiac extern – RCR efectuat de personal medical antrenat - întreruperile masajului cardiac
totalizau între 24%-49% din timpul total de oprire cardiacă. – Orice întrerupere în masajul cardiac extern înseamnă scăderea presiunii de
perfuzie coronariană, care creşte lent la reluarea masajului şi deci, scadeşansele de reluare a circulaţiei spontane.
– În primele minute după oprirea cardiacă bruscă (fibrilaţie ventriculară)ventilaţia artificială nu este la fel de importantă ca masajul cardiac, pentru căhipoxia este cauzată în primul rând de absenţa perfuziei tisulare şi rezervelede oxigen din sânge sunt suficiente în primele minute. De aceea,resuscitatorul trebuie să se concentreze pe efectuarea eficientă a masajuluicardiac extern. Noile recomandări privind secvenţa masaj:ventilaţie 30:2 aurolul de a minimaliza întreruperea masajului cardiac extern.
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 16/33
REPERE DE VÂRSTĂ
• nou- născut – imediat după naştere şi până la externareadin spital.
• sugar – până la vârsta de 1 an.
• copil – de la 1 an până la vârsta pubertăţii (12-14 ani). • adult – de la vârsta pubertăţii indefinit
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 17/33
RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE
ARSENALUL RESUSCITĂRII CARDIO-RESPIRATORII• A (airway) – eliberarea şi menţinerea libertăţii căilor aeriene • B (breathing) – evaluarea respiraţiei şi ventilaţia artificială • C (circulation) – evaluarea circulaţiei şi masajul cardiac extern • D (drugs)- medicaţie • E (electrocardiography)- evaluarea formei electrice de stop cardiac • F (fibrillation treatment) - defibrilarea • G (gauging) – evaluarea postresuscitare • H (human mentation) – protecţia cerebrală postresuscitare • I (intensive care) – terapia intensivă postresuscitare
NU ACEASTA ESTE ORDINEA DE APLICARE
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 18/33
RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE
A ELIBERAREA CĂILOR AERIENE:
– Manevrele de eliberare a căilor aeriene (MECA)se aplică la orice pacientinconştient;
– MECA preced evaluarea respiraţiei spontane;
– MECA sunt menţinute în cursul evaluării respiraţiei spontane;
– Preced întotdeauna ventilaţia artificială;
– MECA sunt menţinute în cursul ventilaţiei artificiale;
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 19/33
A ELIBERAREA CĂILOR AERIENE:
ÎN SUPORTUL VITAL BAZAL: – Poziţia de siguranţă
– Hiperextensia capului
– Închiderea gurii (ridicarea mandibulei)
– Hiperextensia capului şi închiderea gurii
– Subluxaţia anterioară a mandibulei – Subluxaţia anterioară a mandibulei şi deschiderea gurii
– Hiperextensia capului, subluxaţia anterioară a mandibulei şi deschiderea gurii (triplamanevră Safar);
– Îndepărtarea corpilor străini solizi (deget cârlig) sau lichizi (poziţie laterală a capuluişi deget înfăşurat în pânză)
ÎN SUPORTUL VITAL AVANSAT: – Pipe nazo-faringiene, oro-faringiene
– Dispozitive pentru calea aeriană
– Intubaţia traheală
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 20/33
A ELIBERAREA CĂILOR AERIENE:
la pacientul cu suspiciune de fractură decoloană cervicală Când există suspiciunea de fractură de coloană cervicală?
• Cunoaşterea mecanismului de producere a traumatismului – Strangulare – Cădere de la înălţime – Mecanism de decelerare sau accelerare, etc.
• Existenţa mărcii traumatice – La extremitatea cefalică
– În regiunea cervicală – În treimea superioară a toracelui – Deci, deasupra liniei intermamelonare
Menţinerea capului în poziţie neutră (indiferentă) A Ă
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 21/33
A ELIBERAREA CĂILOR AERIENE: la pacientul cu suspiciune de fractură de
coloană cervicală ÎN SUPORTUL VITAL BAZAL: – Poziţia de siguranţă – Hiperextensia capului – Închiderea gurii (ridicarea mandibulei)
– Hiperextensia capului şi închiderea gurii – Subluxaţia anterioară a mandibulei – Subluxaţia anterioară a mandibulei şi deschiderea gurii – Hiperextensia capului, subluxaţia anterioară a mandibulei şi deschiderea gurii
(tripla manevră Safar); – Îndepărtarea corpilor străini solizi (deget cârlig) sau lichizi (poziţie laterală a
capului şi deget înfăşurat în pânză) ÎN SUPORTUL VITAL AVANSAT:
– Pipe nazo-faringiene, oro-faringiene – Dispozitive pentru calea aeriană – Intubaţia traheală
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 22/33
Avantajele intubaţiei traheale în RCR
• eliberarea şi menţinerea patenţei căii aeriene
• protecţia căilor respiratorii faţă de aspiraţia de
conţinut gastric • livrarea ventilaţiei mecanice
• permite administrarea drogurilor
• acces de durată la calea aeriană • permite aspiraţia traheală
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 23/33
ELIBERAREA CĂILOR AERIENE
Semne clinice de intubaţie traheală corectă – vizualizarea trecerii sondei printre corzile vocale
– expansiune toracică simetrică
– murmur vezicular prezent egal bilateral
– prezenţa vaporilor de apă pe sondă la ventilaţie – lipsa zgomotelor aerice în epigastru
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 24/33
RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE
B EVALUAREA ŞI ASIGURAREA VENTILAŢIEI:
• Evaluarea respiraţiei spontane – Cu menţinerea MECA – “ascultă, simte şi vezi”
• Asigurarea ventilaţiei artificiale – În SVB
• Ventilaţia artificială “gură-la-gură” • Ventilaţia artificială “gură-la-nas” • Ventilaţia artificială “gură-la-traheostom㔕 Ventilaţia artificială “gură-la-gură şi nas” • Aerul expirat conţine 16-18% O2
• Evaluarea eficienţei ventilaţiei artificiale: observarea mişcărilor toracelui – În SVA
• Mască şi balon Rueben • Sondă de intubaţie oro-traheală şi balon Rueben • Sondă de intubaţie oro-traheală şi aparat de ventilaţie artificială
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 25/33
VENTILAŢIA ARTIFICIALĂ
CARACTERISTICILE VENTILAŢIEI „GURĂ -LA-GURĂ”
– Resuscitatorul face un inspir normal
– Insuflaţia trebuie să dureze 1 secundă
– Volumul curent trebuie să fie 500-600ml
– Trebuie să inducă ridicarea toracelui – Frecvenţa trebuie să fie 10-12/minut
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 26/33
VENTILAŢIA ARTIFICIALĂ
CARACTERISTICILE VENTILAŢIEI MECANICE
ÎN SVA LA ADULT
– Volum curent 6-8ml/kg
– Frecvenţa 8-10/minut
– Oxigen 100%
– Fără PEEP
– Nu se întrerupe masajul cardiac extern pentruventilaţie
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 27/33
RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIEC EVALUAREA ŞI ASIGURAREA CIRCULAŢIEI:
Evaluarea circulaţiei – Întotdeauna şi numai la arterele mari – La artera carotidă sau artera femurală la adult; la artera brahială la sugar;
Masajul cardiac extern – Atât în SVB, cât şi în SVA – Realizează optim 25-30% din debitul cardiac spontan – Tehnica MCE:
• Poziţia victimei • Poziţia resuscitatorului • Tehnica propriu-zisă
• Parametri: profunzime, frecvenţă/min, raport compresie/decompresie – Mecanisme de realizare a debitului cardiac în cursul MCE:
• Teoria pompei cardiace• Teoria pompei toracice
– Evaluarea eficienţei MCE: evaluarea pulsului în cursul MCE
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 28/33
MASAJUL CARDIAC EXTERN
„ push hard, push fast, allow full chest recoil after each compression, and minimize
interruptions in chest compression”
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 29/33
MASAJUL CARDIAC EXTERN
Indicaţia masajului cardiac extern esteabsenţa pulsului la arterele mari .
Nu există contraindicaţii la aplicarea
masajului cardiac extern
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 30/33
MASAJUL CARDIAC EXTRN
PARAMETRII LA ADULT
• Profunzimea compresiunii sternale 4-6cm• Frecvenţa compresiunilor 100/minut• Durata compresiunii/durata decompresiunii egale• Revenirea completă a sternului la poziţia iniţială
• Compresiuni ritmice• Evitarea maximală a întreruperilor în efectuarea
masajului cardiac
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 31/33
COMPLICAŢIILEMASAJULUI CARDIAC EXTERN
Fracturi Costale
Sternale
Patologie în seroase Pneumotorax
HemotoraxHemopericardHemoperitoneu
Rupturi viscerale Ruptură pulmonară
Ruptură hepatică
Ruptură splenică Ruptură gastrică
Alte complicaţii Aspiraţia conţinutului gastric
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 32/33
TEHNICI ALTERNATIVE DEMASAJ CARDIAC EXTERN
• Masajul cardiac cu frecvenţă mare • Compresia abdominală interpusă
• Masajul cardiac intern
• RCR prin „tuse”
5/16/2018 1.Resuscitarea Cardio Respiratorie Partea I - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/1resuscitarea-cardio-respiratorie-partea-i 33/33
DISPOZITIVE MECANICE DE SUPORT
CIRCULATOR
• Dispozitivul de compresie-decompresie activă
• Dispozitivul cu valvă-„prag de rezistenţă” • Dispozitivul cu piston mecanic
• Vesta de RCR
• Dispozitiv manual de compresie-decompresie toraco-abdominală fazică
• Circulaţia extracorporală