A YMW.A.4.ammzrn.a=am

BisERIcAA

ORTHODOXA ROMANA',Revista Periodica Eclesiastica.

ANAL AL XVII-lea, No. 3.

I TT I\T I

TABLA MATERIILOR.Pag

I Alegerea, investiture instalareaI. P. S. Primat IXX III

II Documente inedite 193III InvetAtura Bisericeseti 225IV 0 tracli-tie despre st. Nichita Roman 242.V Lectiune inaugurals la studiui Isto-

riei Biseric(-3sti 243VI Etica evolutionists 0 etica cresting 259

VII Unirea planuita, in Roma a BisericeiOrientale si (.4i ,tale 279

.! .,,, ..,VIII D911 atill.111';''

/2.-4-----e--D

2H7

1311CUR4TEI. L

4itraA, "--6-a;i'i cigt;14ccesici:f,-0.

54. Sir, b-inci,datele- Unite, 34 en,--

___.--------I 8 9 3 .

',.

~144 7.~WIFAV. FAWCticrAff<V,,,, , I

1

i.

. . .

J . .

SECTiA iSTORtE4/V It

D-PI'llEt R. ?

C*1

".10)1.-A

. . .

,

1 .

.e...'

"C-

f:1$140.4

Iwww.dacoromanica.ro

Alegerea, illvestitura si illstalarea I, P. S. Mitropolit al

Ullgro-Vlachiei 0 Primat al Romania

D9 D9 niensai%

Scaunul Mitropolid Primate, devenind vacant,in urma retragerd prin dimisiunea 1. P. S. IosifGheorghiau, §i duph o locotenentIt administrativede 20 clile, Inaltul Guvern in solicitudinea sa, caacest sant scaun sa fie cat maT curand ocupat detitular, a convocat pentru cliva de 18 Mail curent,marele colegiu electoral comform art. I, din legeapentru alegerea Mitropolitilor qi Episcopilor epar-hioti, cum qi a constituird SantuluY Sinod al S-tdBisericT autocefale ortodoxe Romane.

Inainte insa ca mernbriT acestul colegiti electo-ral, as intre in sala de alegere, a avut loc in cathe-drala Mitropolitanh un Te-Deum, la care a oficiatP. S. Gherasim Timuq Piteqtenu. Duph finirea a-cestui Te-Deum, membriT S. Sinod, ai SenatuluY qiaT Camera, luara loc in sala qedintelor A dullardDeputatilor, care de astA data a fost presidata deI. P. S. Mitropolit al Moldovei qi Sticevel D. D. Io-sif. La apelul nominal respund in total 233 votantT.Votul a fost secret. Fie care, conform anuntaluTpresidial, trebuea sa depund votul s6i1 in urns, che-mat pe rand prin apelul nominal.

La despuerea urnd, publicul asistent, care uni,www.dacoromanica.ro

plea tribunele adunka, astepta cu nerKbdare re-sultatul votuldi, care fu urmatorul :

Votanp 233.VoturT exprimate 220.Majoritate absolulta 111....Au intrunit dintre P. P. S. S. EpiscopT cu drept

elegibil:P. S. Ghenadie Episcopul de Argesiu 168 vot.I. P. S. Mitropolit al Moldova losif 47 ,P. S. Silvestru Episcop al Husului 7

Presidiul anuncand mareluT colegiu electoral re-sultatul, proclama, de Mitropolit Primat al Romani-a, pe P. S. Ghenadie Episcop al Argesului.

La acest anuncTu intrega adunare, cum si publi-cul asistent, a erupt in aplause prelungite si entu-siasmate pentru fericita alegere facuta in pers6naP. S. Ghenadie. Pe fata fie cdruia sa citea o multu-mire suflet4scit si o bucurie deosebitA, ca bunulllumnecleil a dat Mitropolid Primate a Romania, unbarbat plin de calitAti nobile si patriotice, un bar-bat plin de pietate si credinaos servitor al Dom-nulut

Mitropolia Ungro-Vlachia, atat prin posiciuneasa, ca prima"Mitropolie a RegatuluY, cat prin ve-chimea i trecutul a, mare si net6gaduit i se cu-vine sa aiba parte de un Elsa Ierarh.

P. S. Ghenadie de Argesiu, urcandu-se la tribunarosti urmatorea cuventare:

Prea Santit1 Frail Episcopi,Domnilor Senatorl,Domnilor Deputarl;

Un moment de mat mare emotiune de cat cea de as-tacp, in viata mea n'am avut, privind viitorul si muncace mi se destasura acum, pentru susinerea, Bisericel nO8-tre nationale romana ortodoxa.

Mi se ridica vifor de gandurl, cand cuget la greuasarcina ce trebue sa port ; insa nadejduesc in ajutorul

§i

II

www.dacoromanica.ro

celdi A tot Puternic Dumnedeul parintilor nostriin concursul fratilor mei Episcopl si al domniilor vOstresi asa cred, ca voiu invinge orl-ce piedica.

Prin acest intreit ajutor voiti putea pasi pe calea ade-veratel propasiri cerute de timpul present, pentru ridi-carea Bisericei si a nemului acestuia. Nu voia cruta darnici ostenela, pentru a ajunge unanima dorinta a credin-ciosilor si iubitilor nostri parinti si a fiilor acestora.

Domnilor Senator];Domnilor Deputatic

Prin bine-voitOrele domnielor vOstre voturl date astil.c11in favorul meu, pentru ridicarea la demnitatea de Mitro-polit al Ungro-Vlahiei si Primat al Romaniel, pe caretrepta ilustrat prin o munca fara preget nemuritoritMitropoliti ca Grigorie, Neofit, Nifon si altil, atl facut carestul vietel mele, cat va bine-voi Bunul Dumnedea sami-I mat prelungesca, sä-1 sacrific pentru binele terei sial Bisericei. Cand insa pronunt eBiserica» inteleg «tarav,cad si fericitul apostol Pavel adresandu-se catre credin-closit set a dis: «Vol suntett Biserica lul Dumnedetp ;dee' si eu indreptandu-me dire Domniile vOstre die: "Volsuntect biserica lul Dumnedeil, si cel ce va strica acestabiserica, va primi pedepse ceresti». Nu vol lipsi, Domni-lor, nici odata de la inteleptele sfaturl ale Coroner; voidfi alent la Vote bunele si folositOrele proecte ale guver-nuItil expre3iunea terel,aruia iT voiti da tot concur-sul putinclos. Nu me voitl depIrta de la datoriile melecatre Cara, si Biserica, si on de cate on vol fi reclamatde aceste marl interese, voia fi gata sacrifica chiarviata.

Cu fratil mei intru Christos Prea Santitit Episcopl siArhierel, membril at SantuluT Sinod, voi 'Astra cu sari-tenie cea mar athl.nca pace si dragoste canonica, pentrua putea conduce in liniste Biserica lui Dumnedeti pe Ca-lea cea adeverata, stability de Santil parinti la cele septesinOcle ecumenice.

Traiasca Romania!Traiasca Majestatea Sa Vitezul si inteleptul nostru Rege

Carol I 0 Augusta nOstra Suverana Regina Elisabeta!Traiasca. Altetele Lor Principii Mostenilort Ferdinand si

Principesa Maria!

iii

ei

s'aa

a'ml

www.dacoromanica.ro

Iv

La 4 ore sedinta se ridica si marele colegia, electoralse declara inchis.

La esirea in aduuarea deputatilor, alesul InaltIerarh, a Post iutampinat de o imensa multhne careneputand strebate in localul aduard, asteptab. sasalute cu respect pe alesul luT Dumned.eil si al na-tiund, pe care '1 primira cu respectudse urale.

Actul acesteT alegerT trebuea solemnisat dupa o-rhnduiala si in adever, 4:iva de 21 Maih, and cathe-drala Mitropolitana 'si serbatoreste pe patroniT eT, fudesignata si pentru investiture si instalarea nou-luT ales.

Conform frumdsd traditiunT, noul Mitropolit a-yea sa rnerga la Palat, spre a primi din mAnele M.S. RegeluT toiagul ArhipAstoral.

Acesta procesiune s'a petrecut conform progra-muluT in urmatorul mod:

VinerT, 21 Maiti, find cliva hotariltA pentru in-vestitura I. P. S. S. PArinteluT Ghenadie, ales Arhie-piscop si Mitropolit al Ungro-Vlahid, Exarh al Pla-iurilor, Primat al Romhnid, la orele 2 dupa amiacy,o trasura de gala a Curter, merse in curtea SantaMitropolit, de unde Inalt Prea S'antia Sa, porni laPalat.

La orele 25/4, cortegiul s'a format in modul ur-mator :

D. Prefect al politieT CapitaleT ;Done plutdne de cavalerie ;AmendouT protoiereii Capitald ;Trasura regale cu I. P. S. S. Mitropolit Primat;Alte done plutdne de cavalerie ;La drepta si la stAnga trasurd Inalt Prea Santi-

ei Sale, se Linea cate un major.La orele 3, cortegiul sosind in curtea PalatuluT,

garda esi, presentA arma, jar musica intone ,,sprerugacTune ".

www.dacoromanica.ro

V

Inalt Prea Santia Sa, intampinat la peron de D.Adjutant de serviciti qi in capul schreY de onore deD. ef al Casey militare regale gi de D-nil AdjutantYregalT, a foss condus intr'un deosebit salon de pri-mire.

In sala TronuluT qi in sala cea mare de primirea Palatulul se aflat adunatT: membrii S-tuluY Sinod,D-niT Mini$ri, D-niT SenatorT, D-niT Deputatl', inaltacurte de casatie, inalta curte de compturY, consiliulcomunal, D. Prim- preedinte, PreqedintiY, D. Procu-ror-general qi Procuroril culla de apel, D. Prim-preqedinte qi Prim-procuror al tribunaluluY de Ilfov,D-niT Secretary generall qi DirectorY aY ministerelor,D. Comandant al corpuluT II de armata cu D -niYGeneralT §i D -niY ColonelY qefT de corpurY presenti inCapitalh, precum qi m.ti multe alte notabilitati.

Amintandu-se sosirea Inalt Prea SantieT Sale, M.S. Regele, insotit de AA. LL. RR. Principele qiPrincipesa Romania §i precedatT de D. of al Casamilitare regale qi de D -niY AdjutantY, all facut intra-rea in sala TronuluT.

pupa ce Majestatea Sa s'a suit pe Tron D. Mi-nistru al cultelor cu D. Sef al Casey militare qi douTAdjutanti regalY, at introdus pe I. P. S. S. Mitropo-litul Ghenadie, precedat de protoiereiT CapitaleY qiurmat de arhidiaconii Mitropoliel.

Inalt Area Santia Sa, imbracat in mantie, ajun-end la fata TronuluT, D. Ministru al cultelor luanddin mina arhidiaconuluT Carja, o remise M. S. Re-geluT §i apoT dete citire diplomeY nouluY ales.

Majestatea Sa 'nand carja, a dat-o Inalt PreaSantitulul Mitropolit Primat, clicendu-i:

cIncredintez Inalt Prea Santiel Tale Toiagul arhiepO.sto-resc, spre a Te investi Mitropolit al tingro-Vlahiei si Pri-

mat al Romania

- -

www.dacoromanica.ro

VI

ApoY a 'rostit urmht6rea cuventare:

«Tnalt Prea Sanlia Ta find ridicat la cea mal Inaba«trepta a Santel Bisericl autocefale romane, cu vie mul-«lumire 'TI-am inmanat, tocrnaI in cliva Sanlilor Impe.«rall Constantin si Elena, cand Mitropolia prasnueste bra-«mul seu, Toiagul arhiepiscopal ca sa obladuesci cu dra-«goste si ingaduinla turma ce'TI este incredinlata.

«Inalt Prea Sanlia Ta esti al 3-lea Mitropolit al Ungro-«Vlahiel si Primat al Romaniel, ales de marele Adunari«dupa legea organicti, prin care s'a restabilit Biserica pe«temeliile canonice, pastrand vechile datine ale Terel.

«Sunt mandru ca sub Domnia Mea s'a aseqat stator-«nic Episcopatul si s'a imbunatait, in sfarsit starea de-«rului mirean, asigurandu-se tot-d'o-data si viitorul sett.

«Magulit poti fi Inalt Prea Sanlia Ta, ca glasul popo-si increderealfralilor Tel in Christos, desem-

«mat a ocarmui, ca presedinte al Sinodului, trebile bi-«sericesti. Acesta mare si vrednica sarcina va mangaia«pe Inalt Prea Sanlia Ta, ca parasesti acum frumOsa E-«piscopie de Arges, pe care al pastorit-o 18 ani cu blan-«dele si cumintenie si uncle al avut fericirea a tirnosi cel«mal falnic monument religios, reinviat din cenuse in«WU stralucirea sa.

«Te mal poti mandri, Inalt Prea Sante Parinte, de acfl urmasul atator Mitropolill marinimosi, cari au ridicat«Scaunul Arhiepiscopal al Ungro-VlachieI prin evlavie si«erudiliune, dandu'l un renume, care a strabatut peste«hotarele Terel. Neultat a remas numele Jul Antim care,

fericitele vremuri ale lul Constantin Basarab, a fost«plin de grije pentru Santa Biserica si care a incalclit pe«fiil seI sufletesti cu cuventarea miscatOre si cu inveca-«tura evangelicesca, respandite de el insusl, in mal multe

in tot resaritul. Didachiile sale sunt Inca asta-ClfrumOse de cugetarT adanci si sfaturi duhovnicesti

«midi

«in

llimbI,«pilde

to -at

www.dacoromanica.ro

VII

«pentru ierarchl si slujbasi al bisericei. Pastram si o a-mintire recunoscrtOre Mitropolitulul Grigorie al II-lea.Talma.cirea sub Vladicia sa a celor 12 minee, care se

»retiparesc asta-di, au deschis drept-credinciosilor un isvor«bogat de mangaere si de inaltare de suflet. EpiscopulKesarie de la Ramnic dice de acest vrednic Arhiepiscop

in precuvOntarea sa a mineelor: Pastorul Ungro-Vlahiel,«pe care vecul de acum 'si-1 socoteste si e de cinste si«patria sa se faleste cu el ca o podOba .

Nu me incloesc ca vel pasi, malt Prea Sante Parinte«pe urmele acestor insemnati Mitropoliti cari, au desfasu-rat atata rivna si osardie, spre a intari credinta in ini-

«ma poporulul.Suindu-Te acum pe Scaunul Mitropolitan al Ungro-

Vlachiei, malt Prea Santia Ta poti fi sigur pe tot spri-«jinul Metl; din adancul sufletulul 'Ti doresc multi anide stepanire si ca Dumneleti sa Te conduca si sa Telumineqe in santa Ta chiemare

La care I. P. S. S. Mitropolitul a respuns:

Sire,

Primesc cu recunostinta si respect din manile Majes-tatei VOstre acest Toiag pastoresc, cu care me voitl silidin t6te puterile mele,Fa pastori Biserica lul Dumneclettsi credinciOsa turma din acesta de Dumneclea scutita. E-parchie, conducendu-o, dupa voia Domnuldi, pe calea pa-cel evangelice si a dragostei crestine.

Dumnecleil, carele tot-d'auna pe cele neputinciOse le yin-deca si pe cele ce lipsesc le implinesce, me va ajuta sipe mine smeritul cu darul sett cel sant, spre a fi lainaltimea chiemarel si spre a putea lucra in via Sa pecalea mantuirel, pentru care stop El, cu puterea cea ne.marginita, si lera, 'mi-a incredintat acesta carma de pas-torie, Cu aprobarea si intarirea Majestatei VOsue,

www.dacoromanica.ro

VIII --

Sire,

Cele desavarsite sub mareta Domnie a Majestatel V6s-tre, pentru intarirea si inaltarea Bisericei, si cari au is-vorit din nesecata MajestAtei VOstre evlavie si dragostepentru ale religiei si ale tares att inscris cu litere de ourin analele Bisericei nOstre numele MajestAtel VOstre.

De aceea am convingerea adiinca cb. puternicul Vostrusprijin nu'ini v'a lipsi nici odata in smeritele mele n6zuintide a lucra pentru ridicarea Bisericei nOstre nationale si ar6spunde ast-fel la asteptArile Majestatel V6stre si ale Wei.

V6 multumesc, Sire, pentru bunele cuvinte pe careMajestatea VOstra 'ml le-a rostit, si voiti auta, Sire, caIn tot timpul, sa implinesc cu santenie si respect inte-leptele sfaturi ale Majestatel V6stre, pe care le voiti pas-ta ca pe eel mat stump odor.

Sa traits Majestate !S. trAiasca Majestatea Sa Regina !S6. traiasca Altetele for Regale Principil Mostenitori ai

Cor6nel!Traiasca si inflor6sca. Romania!

Dupe aceea Majestatea Sa qi Altetele Lor Regaleail felicitat pe Mitropolitul Primat qi, dupe ce ailmal convorbit cu mal multe persOne presinte, S'aiiretras in apartamentele Lor.

In urnart, malt Prea Santia Sa a fost recondusla Mitropolie cu acela0 ceremonial ce a presidat lasosire'I, cu deosebire mime ca, in trasura malt PreaSantieT Sale a luat loc D. Ministru al cultelor, pre-cedatY fiind :

De catre protoerel CapitaleT;De catre PP. SS. Episcopii eparhiotf in doue tra-

surT regale;De catre d. Primar al Capitalel §i de catre archi-

diaconul care Linea Calla malt Prea SantieT Sale,insotit de altY doul diatom.

www.dacoromanica.ro

IX

In acest timp clopotele tuturor bisericilor din Ca-pitals ail sunat.

La up. Santa Mitropolii, Inalt Prea Santia Sa afost intampinat de catre Prea Santis EpiscopI, Ar-chierei qi inaltul cler al Mitropoliei qi in urm'a fd-cendu-qi intrarea solemna in cathedrala mitropoli-tang, care era plina de credincioqi, 1. P. S. S. Mi-tropolitul Primat conform traditiunii, saruta santeleicane, pe cand corul ceremonial intona imnul mar-ceT DomnuluT.

Dupe terminarea acesteT ceremonil solemne bi-sericeqti I. P. S. S. suind treptele tronuluT Archie-piscopal qi incongiurat de PP. SS. membriT aT San-tului Sinod, de d. Take Im...scu Ministru cultelorde d-nii Preqedintl aT Corpurilor Legiuitare, de d.Primar al CapitaleT de mar multi domni SenatorT q iDeputati cum qi de alte autoritati civile qi militaresalutat in numele BisericeT Romane qi al fiilor cre -dincioqi de P. C. Sa Arhimandritul Dr. Pimen Geor-gescu cu urmetorea cuventare :

malt Prea, Santite Stepa,ne!

Prima si cea mar de cdpetenie conditlune, ce se impuneori-carer societat,i, fie ea mare sail mica, este recunOste-rea unel a,utorita,t1 sail a unul cap conducetor al et

Autoritatea, conditioneza bunul mers al societatel sideci ajungerea scopulul ce are.

Biserica cresting este cea mar mare societate vechitd.Ea este acea socieiate, care impreund In sine, aprOpe tadlumea. Fondatorul acestel societAti, este Iisus Christos, Yardscopul ce sa, urmarestede ea, este binele si fericirea ome-nirei. Ea, Biserica, trebue sa recumisc5, o autoritate, caresä o conducd la scopul hotdrat, alegend si intrebuintandmijlOce potrivite, pentru ajungerea acestul stop, si in-laturand in acelasi timp, piedicile ce ise opun.

Unicul si singurul cap al Bisericei crestine, este insusifondatorul eT Iisus Christos, El si-a reservat dreptul de a

www.dacoromanica.ro

X

o guverna, ne veclut, pans la finitul lumel. Ins card Ela voit a se inalta la cer, insusl natura cea materials alumel cerea, ca pentru Biserica sa infiinteze o putere,sail o autoritate vecjuta, prin urmare omenesca, care dupainvetatura lasata de Iisus Christos si ajutorul Spiritulul Sant,sa sporesca binele el, in mod direct omenesc si vedut.

Cu acesta autoritate conducetOre visibila, Christos ainsarcinat pe Apostolil sel, adica : cu puterea de a inveta,a administra santele mistere si a conduce turma cuven-tattre, sat membril bisericel pe adeverata tale, si dupeacestia urmasifor for legiuitl;decl a inflintat o ierarhiebisericesca.

Credinta acesta, s'a sustinut si practicat in Bisericacrestina, in tOte timpurile si in tOte locurile.

Si in Biserica nOstra ortodoxa Romans, a existat ne-Intrerupt o ierarhie, care a condus poporul roman, nu-trindu'l cu santa doctrina ortodocsa. Ceva mal mult, Bi-serica nOstra nationals, avea partea sa deosebita a inre-gistra, ca multi dintre ierarchiel, prin faptele si activitatealor, at remas pans asta-cll si vor remanea pentru tot-d'auna niste figurl sante, nu numal in cele bisericesti,dar si in cele ale nationalitatel si nemuluI nostru. EI ailfost patrunsl de adeveratul spirit al constitutiunel ce Chris-tos a dat Bisericel sale, ca adica : rolul Bisericel este aface fericirea poptrelor, si ca biserica find in stat, eaeste dattre a lucra pentru binele si fericirea statulul, deunde atarna binele si fericirea Bisericel. El at legat stranssi at cimentat puternic, natiunea de Biserica, si Bisericade natiune, ca ast-fel una sa viecle, fiind insufletita decea-1'alt6.

Providenta Divina Inalt Prea Santite Stepane, care tot-d'auna a fost ocrotittre bisericel si poporulul Roman, afacut, ca dupe retragerea I. P. S. Iosif Gheorghian, sa fillales de marele colegiu electoral, la Inalta trepta de Prilmat al Bisericel nOstre ortodoxe Romane si Mitropolit alUngro-Vlachiei.

De acum vi se deschide un intins camp de munca.Biserica nOstra are multe nevol, care in trecut all fost camnegligiate, din diferite imprejurari, dar care acum trebueurmarite, pentru ca numai ast-fel Biserica va putea a-duce fructe reale pentru poporul nostru Roman.

www.dacoromanica.ro

XI

Orizontul Bisericel mistre in timpul din urma a ince-put a se lumina, atat pentru cerintele culturel bisericestl,cum si cele ale positiunel materiale a clerulul el, care e-rail lasate la voia intamplarel. Multumita ingrijirel M. S.Regelul, care in tot-d'auna a aratat un viu interes pen-tru Biserica, ast-fel ch. prin Onor. guvern cu representantilbisericel si natiunel, se vota in timpul din urma legeapositiunei clerulul s'a seminarielor, care lege, va da fruc-tele el bine-facetOre.

Estl fericitul Arhipastor sub care si cu care sa in-cepe acesta frumosa epoch'. Dic epoca, pentru ca se faceprima organisatiune exteriors a bisericel si ea va fi scrisacu litere de our in istoria nOstra bisericesca-nationals.

0 garantie puternica, ca veti lucra cu spor in via Dom-nului, sunt bunele dispositiuni, unite cu fapte, ce cu in-belsug a-ti facut pentru folosul bisericel si societatei ro-mane.

Sa traill I. P. S. Stepane multi si fericili and pe Tro-nul de Primat al Romaniel.

Dupe acesta cuventare I. P. S. S. Mitropolit Pri-respunse :

Tote prin trensul eau fcieut qifora de densul nimie nu s'a P-out ee s'a [dot zice Evangelis-tul Ion".

Frarilor si _rabic' Crestinl!Dupa o munca de aprOpe 20 de ani in acesta. Santa.

Biserica a Mitropoliel terei, pe fang regretatul si feri-citul Mitroptolit Nifon protectorul si conducatorul met, carem'a ridica la tote treptele ierarchice ale Biserieei nOsirenationale romans-ortodoxa, si dupa trecerea din viata a-cesta, la cea nemuritOre a acestni bun pastor, Dumnecleua voit ca guvernul din anul 1873 in unire cu Mitropo-litul Orel, sa me trimita ca Locotenent de Episcop la,Arges, adica la locul ce se vacantase prin trecerea titu-laruluI Iosif Naniescu ca Mitropolit al Moldovel; iar Mi-tropolitul de aci Calinic Miclescu, a fost inaintat la demnitateade Mitropolit Prima. In anul 1886, guvernul si naliunea

www.dacoromanica.ro

XII

prin vointa lul Dumnecletl, m'a ales dupa tote legile O-rel Episcop al Sante' Episcopil de Arges, unde dupao munca dupa de 18 ant, am putut cu ajutorul celul Atot puternic si cu dragostea crestinesca, sa strabat ruinaBisericel din acea eparhie si sa reusesc a ridica peste400 de bisericl si sä ved restaurat renumitul monument alnemuritorulul Domn Negoe Basarab, pentru carele tara,Regele si guvernul, n'ati crutat nimic spre al aduce instarea lul primitive. Sunt adinc mangaiat fn sufletul metpentru acesta dumnedeesca favOre, ca in qilele pastorietmele sa pot inregistra aceste fapte pe carit Istoria le vatransmite urmasilor nostril.

Asta-di Iubitl Crestinl, cand vointa Celul Prea Inalt sitera, prin votul de la 18 Maid m'a ridicat la acesta inaltademnitate de Arhiepiscop si Mitropolit al Ungro-Vlahielsi Primat al Romaniet pentru conducerea acestel de Dum-negetl pazita eparhil, unde am lucrat in tineretele melecu aea mat mare dragoste si rivna voiu ruga bunatateacea dumnegeesca, ca sä 'ml ajute, spre a ptea pasi ina-inte pe calea adeverulut asteptata de tott bunil crestini. Voidcauta a indeplini datoria de pastor cu santenie, ca sa potatrage dragostea nOstra si concursul care 'ml va fl purureatrebuincios.

Catre dragostea vOstra me adresez mat !Magi, Iubiti-lor si cucernicilor preoti, catre vol indreptez cuventulmet1 si ye rog ca pe cel impreuna cu mine ostenitorl, salucram in via Domnulul cu pace si cu dragoste, cu rivnasi iubire de tern si Biserica, ca sa ne numim adeveratlpastorl, iar nu naImitt cum dice Domnul in Evangelie:Pastoral eel bun, sufletul pune pentru 01;iar naimitul si care nu este pastor, vede lupulviind si lase oile si fuge. Dumneget si tara, nu m'atrimis, de cat sufletul mat sa 'ml pun pentru of si pen-tru Biserica.

Void ruga pre Creatorul Cerulul si al pamentulut, se.'ml intaresca puterile ca sa pot lupta contra duhulul re-utatit. Voit ruga pre Dumnegeit, ca si pe voi sa ye in-taresea la lucru in via Domnulul, ca cu totil sa ne ara-tam vrednicl apostoli, sa ne intrecem cu cinstea unii pealtil si ca sa corespundem invataturet Mantuitorulul Chris-ios care dice: asa sa lumineze lumina vOstra, Ma-tntea oamenilor, ca vecl6nd faptele vOstre cele fru-

odd 's1

www.dacoromanica.ro

xni _'nose, sa preamaresca pre Tatal vostru cel din ce-ruri, si tot-o-data sa, audim si glasul cel mangaitor binesluga bung si credinciOsa, peste putine al fost pus,peste multe to voiii pune, intrd intru bucuriaDomnului tell .

Numai asa ne vom putea face vrednici de darul ceeste intru noi, numal asa vom putea convinge societateacresting si tera intrega, ca in adever suntem slugile luiDumnegetii, cand vom ingriji cu sa*nie si dragoste deBiserica Domnului nostru Iisus Chrisios. Atuncl si nu-mai atunci darul celul A Tot Puternic Dumnetleul Parin-lilor nostril, ne va ajuta si pe not si societatea crestingsi ne va conduce pe cane cele bune si fericite, atat inviata acesta trecatOre cat si in cea viitOre.

Terminandu-se solemnitatea bisericesca I. P. S.Sa Mitropolitul Primat. incongiurat de Inaltul Clerimbracat in vestminte sacerdotale, insotit de P. P.S. S. Episcopi si ArhiereT, cum si de ceT-l'alti ilus-tri asistenti 'sl face intrarea solemna in palatul Mi-tropolitan, traversand printre randurile de preotT sielevT seminaristY pang la scara cea mare in capulCareia I. P. S. Sa fu intampinat de Membri Consis-toriulnT EparhiotT, de P. P. C. C. Stariti, de Proto-ereiT de Judete, si de personalul CancelarieT S -teTMitropoliT.

Publicul representat din diferite clase sociale, seimbulclea a urma pe noul Chiriarh in sala cea marea palatulul mitropolitan. La intrare in sala de pri-mire cord seminaruluT Central, a intonat un imn.Sosit in sala Inaltul Chiriarh a prima felicit6ri dinpartea: Onor. Guvern, PresedintiY Corpurilor Legiu-it6re, D. Primar al CapitaleT si altor autoritAtf Ci vilela care I. P. S. le rerpunse. Dupe care conform pro-gramuluT deja stabilit pentru receptiunea diferitelordelegatiunT administrative si culturale bisericestIse rosti urmht6rele cuventarT si anume:

-

www.dacoromanica.ro

XIV

P. S. Oerasim Piteqteanu, administratorul Epar-hid in timpul vacante, in numele CleruluT Eparhialvorbi ast-fel:

Inalt Prea, Sa,ntite Stepine!Clerul acestei de Dumneqeri pazite eparhil, pe deplin

convins, ca nicl un lucru nu se face fora voia lui Dum-negeil, inalta rugi cte multumire si de lauda celui A-totputernic, care in nemarginita sa intelepciune, v'a incredintatconducerea acestel turme cuventatOre pe calea mantuirei.

Marele colegiu electoral, apreciind meritele necontes-tate si calitatile pastorale, cu care bunul Dumneqeil v'ainzestrat, manitestate cu abondenta in cursul celor 18and de administratie a Episcopiel de Arges, dar mat ales:infrumusetarea sfintelor lul Dumnegeil biserici, incuraja-rea artelor si stiintelor, precum si alinarea suferintelor,prin nenumerate acte de bine facere, s'a unit intr'un gandpentru ca sa. Ve alega la inalta demnitate de primul ie-rarh al terei. Tar Majestatea Sa Regele, a carui devisa.este: Niznic farce Dumnecleu, confirtnand acesta alegerea voit sa dea bisericel pre ba.rbatul doririlor, pe acelacare este hotarat a lucra din resputeri pentru propasireasfintei nOstre biserici nationale.

Mare si grea este misiunea, ce vi s'a incralintat I Estecu atat mai grea, cu cat suveranitatea nationala doreleca si clerul, care din diferite imprejurari rema'sese in ur-ma, sa merga inainte si sa. 's1 ea rolul ce 'i se cuvinede drept, ca primul agent al culturel morale si intelec-tuale. Din cauza insuficientel de cultura, sail pOte a me-diului in care traesc, unit clerici, cu durere trebue samarturisim, nu'si dail soma de inalta for misiune. De aciplangeri si nemultumiri, ba de multe or cuvinte necuvi-inciOse la adresa pastorilor din partea turmei. Este tim-pul sa curmam cu acesta stare, sa ne pregatim de mun-ca si sa mergem inainte. Prin rabdare, prin staruinta sicu ajutorul lui Dumnecleil, care cele cu lipsa le impli-neste, speram, ca vom ajunge la acel ideal, pre carele-1dorim 0-1 urmarim cu toll

Cu acesta ocasiune solemna, depunand omagiele nOs-tre la tronul Archipastoral, Ve uram sa traits multi and

www.dacoromanica.ro

cu pace si sanatate, pentru ca sa realizatl dorintele, cele nutritl pentru binele si propasirea sfintei nOstre biserici.

Urma apol P. Sfintitul Innocentie Moisiu, Epis. Ro-manului, care a felicitat, cu multa caldura si demnitatein numele Eparhiei sale, pre noul Mitropolit Primat, u-randu-1 viata itadelungata si fericita.' pe scaunul Arhipas-toral; urand Bisericel nOstre autocefale ortodoxe Roma-ne, sa se bucure un indelungat timp de conducerea ener-gica, devolata si intelepta a noulul Primat.

Prea Santitul Innocentie, facend alusiune la desele con-flicte, care din nenorocire sa petreceau in anii din urmain sanul Santu lul Sinod, spre mare paguba a Bisericelsi spre degradarea autoritatel Episcopale in fata credin-ciosilor patriot?, ureza ca noul Primat, sa fie iiispirat dinpartea Santului Spirit, de inalta intelepciune, de prude*evangelica si de bine fac6tOrea tarie de caracter, ca saimpuna tuturor confratilor sei in Domnul ordinea, si dis-ciplina, fara care nimenea nu poste atinge tinta dorita, far&care este nenorocita si insusl biserica.

Prea Santitul Innocentie face apel si la inima I. P. S.Primal, sa afirme insusI, cata lipsa de armonie, iubireafratesca si pace, n'am simtit fie-care, chiar in sinul San-tului Sinod?

Suntem forte insetatl, dice P. S. Sa, de aceaste ele-mente ale prosperitatei si fericirel ! Dumnedea sa to in-vrednicesca, Inalt Prea Santite St6pane, sä ni-le dal cuabondenta I Da-ne buna intelegere, ordinea si pacea, casa vi sa dica: Bine-cuventat este cel ce vine intru nu-mele Domnului !

Duph ac4sta D -1 Dr. N. Nitzulescu, Decan alFaculty .elf de Teologie a cinut urmat6rea cuventare:

Malt Prea Sa,n(ite!Profesorii Facultatei de Teologie yin adi c'o deosebita

bucurie si reverentios a IT6 incredinta de sentimentelefor de adanc respect si devotament filial.

El nu uita si nicl vor uita vre-odata, a fostul E-

-\ -

www.dacoromanica.ro

XVI

piscop de Arges, P. S. S. Ghenadie, acil Mitropolit Pri-mat, a fost cel dintaill care ridicAnd vocea Sa in S-tulSinod, a propus inflintarea facultatei de teologie pentruinstruirea clerului pe o temelie mai tare. Propunerea a-cesta, pornita dintr'o argetOre dorinla de a vedea clerulformAnd cu timpul o podOba alesA a Bisericei nOstre,a gasit mai in urina un resunet puternic la predecesorilmalt P. S. VOstre, carora li se datorezA multa recunositints si ast-fel intr'un sir de cats -va ani, prin StaruintalaudabilA si solicitudiena bine-voitOre a guvernuluI, iarmai pre sus de tote, prin Inaba Ingrijire si buna-vointaa MajestAlei Sale Regele nostru, facultatea de teologie, adobandit o existents complecta de fapt si de drept, bucu-rendu-se deja de aceeasi onOre cu cele-l'alte facultAti su-rorile el, pe calea stiintel si a progresului.

Profesoril facultAti de teologie, flu devotati al Bisericein6stre romane, suet pe deplin pAtrunsi de datoriele cele impune chemarea for si in indeplinirea cu succes a a-cestor datorii, au increderea nestramutatA ca I. P. S. V. neyeti da pururea un puternic, bine-voitor si roditor concurs.

Ve urAm deci, halt Prea Santite, sa trailI ani indelun-gall, pe inallul scaun Arhipastoral, si precum la St. E-piscopie de Arges ati avut multumirea sufletescA sa ye-deti, in timpul pastoriei de acolo, reinoindu-se si desa-versindu-se cel mai maret monument, corona arhitec-turei bisericestI din epoca clasica, tot asa si aci, sa avetibucuria inimei si multumirea sufletului, d'a vedea ridi-candu-se monumente ale gandiril chrestine, in stiinta siliteratura teologicl, pentru marirea 1111 Dumnecleti, pentrumAndria Bisericei nOstre in fruntea cAreia stall acum sispre lauda neamului nostru romanesc.

SA train, malt Prea Santite, ani multi, pacinici si plinide rode ale credintei nOstre crestine.

Iconomul Alex. Mironescu, Directorul Internatu-luT Teologic a felicitat pe I. P. S. Sa, cu urmatoreacuventare :

Malt Prea Suite StepanelDirectiunea Internatului faculthtei de teologie pe deplin

convinsa de solicitudinea pArintesca a I. P. S. VOstre pen-www.dacoromanica.ro

tru tote institutele de cultura si educatie, iar in specialpentru aceste bisericestl, cu adanc respect depune astaclila treplele tronulul Arhipastoresc al I. P. S. VOstre, sen-timentele cele mai vii de gratitudine si devotament.

Dea a tot puternicul Dumnecleti, ca suirea I. P. S. Ws-tre pe cel intaiu scaun ierarhic al Bisericei Romane, seintaresca in sinul el dragostea crestinesca si sa desavar-seasca inflorirea el morala si materiala, dupa cum suireamarelui Constantin, pe tronul Cesarilor, a inaugurat o noueepoca de inflorire culturala si materiala in biserica uni-versals, care pentru acesta it serbatoreste cu laude asta-dl.

sa trait' I. P. S. Stepane !

Domnul Dr. B. Cire§enu a cinut urmiit6rea cu-ventar.e in numele societace studenOlor in Teologie:

Inalt Prea, &Incite Stepa,ne!Inimile tinere ale studentilor in Teologie, simtesc cu

Vioiciune, bucuria pricinuita de acesta serbatOre. Acestitined, astepta de la Eminentia VOstra, formarea viito-rului lor, si au o nadejde neclintita ca vet' incuraja casi pan& acum, munca si talentul.

El scia ca in timpul trecut al Arhipastoriei episcopatede 18 ani, malt Prea Santia VOstra, v'atl incongiuratcu tote elementele care s'au distins pe terenul bi-sericesc; si atunci cand 4 veclut un barbat cu dor demunca, si cu aptitudine; apropiat si atI sacrifi-cat totul, pentru a'l avea spre marele folos al eparhiel.

Preotil energici ca si membrii muncilori din orb-ce ra-mura a societatei, au fost cu indestulare incurajatlprin marinimiea sufletesca a EminentieI VOstre. Cu deo-sebire insa, atentiunea indreptat'o asupra tineretuluipentru ca acesta va da mai targiu din sanul seii, bar-batl folositorl terel.

Tineril membril al Societ4e1 studentilor in Teo-bogie" se apropie asta-clI cu caldura langa sanul parin-tesc al malt Prea Santiel Vostre si Ve rdga prin minePresedintele for de onOre, sa bine-voitl a primi dinparte-le, cele mal respectuOse felicitart

impreuna cu nob, sa, rOga; Pd,rintelui Ceresc, sa2

1'4

XVIt

www.dacoromanica.ro

XVIII

Ve daruiasca ant multi si fericitt ca sa puteti da aces-tor tinere oclra,sle adeverata directiune bisericesca sistiintifica.

Sa traitl halt Prea &incite Arhipastor !

P. S. Dionisie Crajovenu, Directorul SeminarululCentral a felicitat pre I. P. S. prin urrnat6rea cu-ventare

malt Prea Sfintite Ste;pttneDirectorul Seminariului Central, Impreun'a cu corpul

Profesoral si elevil SeminaristI, vin cu cel mat profundrespect, dragoste si devotamentspre intimpinarea haltPrea Santiel VOstre, ca si Ore cand poporul Ierusalimu-lultiind in main' stalp5ri semn de acianca supuneresi devotament cantend imnul de triumf < Osana bineeste cuventat, cel ce vine intru numele Domnulul,>.

Cu drept cuvent dic acestea, pentru ca asta-41, Bise-rica si Tara, yin prin piosul, virtosul si bravul for capMajestatea Sa Regele Carol I si Ve investeste pe tro-nul Arhipastoresc, de Primal al Romaniel, Exarh al Pla-iurilor si Presedinte al S-tuluI Sinod al Bisericei autocefaleortodoxe Romane. Pe acel tron, pe care au stat stralu-cip si nemuritoril in virtute : Antim, Grigoriu si altIdemnl Arhipastori.

Asta-clI fill spiritualt at halt Prea Sfintiel VOstre, cele-breza cu bucurie si adenca multumire sufletesca., saver-sirea acestill mare si misterios decret al Providentel de-vine ce cu dreptate s'a Implinitpentru ca. nu In zadardice Psalmistul < De-ti Domnul dupa inima to si tot sfa-tul ter' sa-'1 plinesca.».

Am Os misterios, pentru ca JAM darea cea bung sitot darul desaversit de sus esteasa glasueste sf. nOstrabiserica. Am clis misterios pentru ca vocea poporulul este vo-cea luI Dumnecleu, si dar vocea marelul colegiu electo-ral, n'a fost decat cum glee Scriptura : Ca o suflarevifor, ce vine repede au a umplut Wta casa, unde elsedeati».

Tocmal asa suflarea dumneclees&a, au umplut inimele,representanplor naliunei si au gAsit pe Arhipastoriul

:

de

www.dacoromanica.ro

XIX

Primatul Romaniei, in eminentul si virtuosul Episcop Ghe-nadie al Argesulul, care s'a ilustrat in Eparhia Sa timpde 18 ant numal prin acte genercise, rivna si credintain Dumneqeil restaurand si ridicand locasurile dumne-cleesti, pang si prin catune, dandu-le splendOrea din tim-purile stramosestI. Au gasit in fine pe barbatul dorirelorsi pe sacrul reservoior: de iubire, de infratire, de dreptatesi adever. Sa, ne bucuram dar cu tolii de o potriva sicu inima curata, ca am dobandit pe care am dorit siam cautatsi iata-Te Arhipastorul nostru.

NoT, Directorul SeminariuluI, Profesoril, si elevil Semi-naristi, ve aducem cinste si lauda, precum glee SantulApostol Pavel: «Cinste si lauda tot celul ce lucreza bi-nele cu rivna si cu credinta .

Inalt Prea Sfinte Stepane!AtI rivnit tot-d'auna binele si nu v'ati rusinat, precum

clice Santa Scriptura Si am rivnit binele si nu me volrusina ,

Acesta este una din calitatile, cele mat principale, auntil pastor sufletesc ca numal asa '1 asecla Domnul pas-tor poporulul

Rivna acesta a avut'o Dumnecleestil : Prooroci, Aposto-liT totI dascalil bisericesti, si cu acesta s'a invrednicitapostolul Petru de qicerea lul Christos < Tu estl Petru,si pe acesta peatra, voiti zidi Biserica mea si portile ia-dulul nu o vor birui pe ea. Cu acesta in fine Bisericalui Christos, s'a intemeiat, respandindu-sl invetaturile luT,intot universal. Rivna naste virtuti si face pe crestini slugabuna. si credinciOsa DomnuluT, iar pe pastorul sufletesc '1 im-puterniceste si '1 impodobeste, ca pe un adeverat servitortainelor dumnecleestl, si pe cari pastorI Santa Evangelie'1 numeste luminatorI, al tariel, celeT ganditeire ce coprindeinsine cuventul vietel si sfesnice care and si lumineza.

SuntetI inzestratl cu aceste calitall I. P. S. Stepane side aceia suntem sigurl, ea yeti pastori si apara BisericaJul Christos cu rivna, cu caldura si cu barbatie si pe flitspirituall, 'T yeti conduce pe calea Evangelica.

Termin, I. P. S. Stepane, cu aceste putine cuvinte, ru-gand pe a tot puternicul Dumnegeti, sa Ve intaresca,

sell,

si

in-

www.dacoromanica.ro

XX

tru vointa si poruncile sale, sa ve intArescA pasiI, careavut tot-d'auna, pe calea bunatatiT, a dreptatil si

a intelepciunet SA ye dea Dumnegea, o Arhipasto-rie indelungata, cu sanatate, cu pace si plina.' de glo-rie si fericire, spre marirea numelul celul sant si sprebinele pastoritilor, care inseteza de cuventul lul Dumne-(lea, cum inseteza cerbul de isvOrele apelor si sa ye in-vrednicesca, ca darul sea, sa fie cu Vol intru ostenelileVOstre Arhipastoresti, §i sa ramie cu vol pana in sfir-sit si pastoritii vostril, sa. 1,re fie pecetca Apostoliel V6s-tre in Domnul,

SA traitl I. P. S. Stepane.

UrmA apoY D. Constantin Gogu, Epitropul Ave-d6mintelor Nifon Mitropolitul, care a cinut urrnato-rul discurs:

Inalt Prea, SaVite,Nadejduind in ajutorul celul a tot puternicDumne-

cleul parintilor nostril, dat Terel mangaetOrea pro-misiune, ca veal pAsi pe calea adeveratel propasirl, ce-rute de timpul present, pentru rid carea Bisericel si a ne-mulul nostru romanesc .

Sufletul marelul si nemuritorulul Mitropolit Nifon, in-taiul Primat al Romaniei, at cArul urmas sunteti, din im-peratia Cerulul, a trebuit sa auda cu multumire acestasolemna promisiune.

averea lul, tote indelungatele lul economil, tot cea agonisit in lunga lul viata, cu inima voiOsa a consa-crat la invetamantul fiilor Romaniei, scumpa si mutt iu-bita lul si a 'Astra Patrie.

Fondand Seminarul, ce'l OITA numele, a voit sa asigureBisericel Romane, alta data paladiul nationalitatel al Um-bel si al traditiunilor de glorie, de fralie si virtute stra-mosasca, preotil avCmd cunostinta chemarei si datoriel.lor. NoT Epitropil si D -nil Profesorl al acestul Seminar,cu inima plina de incredere ca vom gasi la Inalt PreaSant.enia VOstra, sprijinul necesar pentru aducerea la in-deplinire a marelor si frumOselor cloth* exprimate inactele de fondatiune ale Prea fericitulul fondator Nifon

all

Tdta

i-all

www.dacoromanica.ro

XXI

Mitropolitul, depunem asta-di la Tronul la care tera V'ainaltat, sentimentele nOstre de respect si devotament, u-randu-Ve Malt P. S. Sa traitl ant multi incununat cu glo-ria faptelor marl pentru Tara si Biserica.

Apo]( Presedintele SocietAteY CleruluT Roman nA-jutorul" Leon, C. Dumitrescu, a rcstit urmatorea,cuv6ntare:

malt Prea Sante SMpane1Asta-c,1, cand intrega natiune tresalta de bucurie, as-

cand Sf. nOstra Biserica, imbracata in haine de ser-batOre, deschide sanctuarul sea spre a-1 oferi aceluia incare Tronul si marele colegiu si-an unit vointa sa; fie-'mlpermis si mie in numele societatel clerulul Roman Aju-torul > din Bucuresti ca sectiune centrala, a ridica voceaspre a Ve c,dice: Bine all venit. Bine atl venit pe tronulArhipastoresc al terel, spre a conduce turma cuventatOrece pronia divina v'a incredintat, la limanul dorit, la is-.vdrele racoritdre ale vietel morale. Sperantele nOstre siale natiunei gasesc malt Prea S. Stepane probe in viola-Ve trecuta, spre a se indemna si mat departe, la ascep-tad mangaetOre despre resultatele bine-facetOre ale acti-vitatel Eminentel VOstre. Cad devotamentul si cele altevirtual pastorale, ce Ve insufietesc, sunt adeveratele co-morl de care biserica are trebuinta in aceste timpurl degrea cumpana. Eruditul nostru istoric si filolog d. B. P.Hasdan intr'o mica, notita biografica. aparuta asupra unuiadin cei mat invatati prelatl, ce-1 a avut biserica nOstradice: La un episcop in genere multa invetatura e o in-susire secondara. Apostolil lug Christ scian putina carte.Biserica pune pe Sf Nicolae, 6m bun si numai bun, matpresus de fericitul Augustin, unul din capetele cele maisiiincifice ale epoch sale si ale tuturor epocilor. A se jert-'fi pe sine insusl, pentru binele altora, a lumina prin fatasenina, prin bun sinit si inima curata, a crede si a iubipentru a fi iubit si creclut, acesta este calitatea sublimaa unul pastor sufletesc .

Aceste insusiri se intreved in faptele din trecut ale E-rninentiei Vostre, si cu ele faclit fala Eparltiel Argel,

ta-qt

att

www.dacoromanica.ro

XXII

care ad' plange perderea din sinul seti. a Em. VOstre. Dardaca aceea plange pentru ceea ce a perdut, inimile nOs-tre se umplu de bucurie pentru ceea ce am dobandit. Sidaca e veri una din ramurile de activitate a se bucuramat mult, aceia e a societatei nOstre a clerulul Roman A-jutorul» sectiunea centrals; cad pasil nostril vor gasi unmentor in calea lor, inimele nOstre un indemn si pildavadita, neputintele nOstre un sprijin si, protector sprea se indemna si mat departe In faptuirea bineface-rel a caruia realisare a fost un cult in viata EminentielVOstre. Spre realisarea a acestora si a fericirel bisericelnemului nostru, Ire urez Eminenta sä train multi ani petrouul Arhipastoresc al t6rei.

La tote aceste urArT I. P. S. Mitropolit, multumicu urm6.torele cuvinte:

Prea SAnti(1 si iubiti frati Episcopi, preacuviosilor Archimandriff, prea cucernicilor preorl

si inbiti Crestini!Mu1tamindu-v6 din adancul inimel pentru bunele si

frumOsele urari ce 'ml facet' asta-41, cu ocasiunea suirelmele pe scaunul Arhiepiscopal de Mitropolit al Ungro-V1a-chiel si Primat al Romaniel, voitl cauta a'ml indeplini cucea ma' mare santenie datoriele ce'mi sunt incredintatede pronia dumnecleesca.

N'am destule cuvinte sa multumesc lul Dumneget1 siterei pentru acesta favOre ce mi s'a facut cu intarireasi aprobarea Majestatel Sale Regelui.

Nu pot in destul ss multumesc dragostei vOstre, pen-tru caldurOsele telicitari ce 'ml aduceti si pentru dorintace aveti de a merge cat ma' repede pe calea dorita siasteptata de tam intrega.

Dorinta vOstra; iubitilor, imi (IA mare curajiii, pentruca cu totil sa pasim cat ma' repede pre calea adev6ra-tei propasiri, ceruta de timpul present. Ajutat de darullul Dumnecleil si de concursul vostru si al bunilor cres-tini, voitl indoi fortele mele, pentru a vedea Biserica luiDumnecleil incalzita cu dragostea inimel tuturor crestini-lor si ma' cu sema a servitorilor altarulul.

Iubitilor ! Inima urea este mult mai mare de c &t

.

www.dacoromanica.ro

XXIII

putenle mele &ice; dorintele mele de a strabate ca-lea prin care trebue sa trecem, pentru ridicarea natiunelnOstre sunt numerOse. 0 raga de mangaere insa me im-bArbateza, sciind ca a venit vremea, cand cu to0I trebuesa pasim chtre linta dorita, ca darul celul a tot sant sane umbrescA si ca Biserica nationalA romans-ortodoxa,sa 'sl ea sborul cAtre vechea el splendOre.

ScAnteIa ce zace in inima fie -carui roman pentru dra-gostea catre Cara si BisericA, trebue nol cei duhovnicestIs'o aprindem cu puterea duhuluicare este cuventul lulDumnedetlca gasindu-ne in acesta armonie si dragosteinflacAratA, lucrand cu ardOre in via Domnului, ss primimpremiul imperAtiel cerestI. SA aducem prin faptele nOstrecele frumOse omagil. lul. Dumnegeti si credinciosilor nos-tril strabunl.

SA ne facem deci, prin aceste mijlOce vrednici de glo-riosul renume al fericitilor strAbunl, ca urmasil nostril, sane laude prin adunarI, prin bisericl si respantil, tot asa cumsi not '1 laudAm pre densil.

Ast-fel s'a terminat adsta solemnitate, care esteo bunk §i frumdsk prevestire, pentru arhipastoriaI. P. S. Mitropolit Primat Ghenadie.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

13IS1RICA ORTODOXA ROMANA

DOCOMENTE INEDITEprivitore la

ISTORIA IIATIONALAIPOLITICA SI BISERICESCA aROMANILOR

(Unnare. Ve41 Biserica Ortodoxii, anul XVII, No. 2).

Acosta copie, care este o traducere de sigur dinlimba rusesch, presupunand ca conceptul originala fost facut de un tircovnic rus, ea Foote ser vi ca modelde corupcie al graTuluT romanesc. Stil greoiti, fraseresucite, cuvinte nepotrivite si sintex strein limbeTnostre. Dach GreciT ne-au introdus in limbh pe adre-sarisi, metahirisi, periclisi, periorisi etc. etc. si RusiTnu s'aii lAsat mar pe jos, ni-at gratulat cu : otnoseniT,predlojeniT, zacane, poslusanie etc. etc. si o sums denumiri in administratie. De abea dup6 renastereapresenth am inceput a cuati tina de pe limba ro-mftneasch si a scutura praful de pe figura eT marea-th. Dar sh tashm acestea celor in drept de ale cercetasi cu timpul a le alunga din gralul neamuluT nostru.Prin acesth disposicie rigur6sh, ce mir6se a dovar sicunt rusesc, fall yid un menagTament si conside-rhpe pentru pers6na SefuluT BisericeT Valahe sipresedinteluT Divanulul AdunhreT ThreT, s6 la hots,

www.dacoromanica.ro

194 1DOCUMENTE I \ED IS PRIV. LA

rire de a se surguni Mitropolitul betran, bland §ilini§tit, Grigorie, eel cu trupul carat §i cu sufletulde anger, incuno0intandu-1 despre acesta prin cu-vintele amare ca tTerea in fond, §i duld ca iniereain forma: Dupe cele date mie poruncl cu numeleDomnulta lmperat, etc v6 steituesc, lasdnd lard za-bavet ora5sul Bucurqtilor, set plecatz spre seilao4uirein Basarabia !..." Care este causa surgunuluT sett'inthiti din Bucureqti ? S'a improtivit de a se supunemanhstirile Ord i preotiT Romani la angaralelecerute de comandantiT o§tirilor ruse§t1 pentru cara-tul proviantuluT trebuitor armateT. Mitropolitul Gri-gorie n'a intercis absolut monastirilor qi preotilorde a nu face chraturT de podvozi, ci nurnaT a nu-merul pretins de comandanci era forte mare, lucrula care nu s'a invoit. Sa §tie ca individul luat lapodvola, on caratun de provianturT pentru arma-tele ruseqti ba i turce§tT, r gala cu m6rtea orT, incasurT mai favorabile, cu shracia sa totals. lathcum: Carul qi boil cum §i cheltueala trebuitare erape comptul sett. Intrat odata in tabara de caratun,nu Tea de cat cu sufletul, boil qi carul §i-T pierdea,baniT §i-T cheltuia li andrdmanea la saph de lemn,maT muncea 0 cu bratele pans and maT putea; a-poT lasat sarac, lipit parnentuluT, remanea orT pesteDunarea, on peste Prut! Acesta era sorta podvo-darulaY Roman qi sub Turd qi sub RulT! Multe milde suflete romaneOT de telul acesta s'ati pierdut §is'att expatriat, pentru cuventul, ca in Rusia sailTurcia '1 era asigurath vista, §i dar dus acolo nu semaTintorcea, renunta, de nevoe, la femee, la copiT,la cash §i la neam! Seculul al XVIII §i al XIX vorfl marture vii de suferintele durer6se ale acestuT po-por nobil qi generos, dar atat de mult umilit §i strivitde nenorocirile imprejurarilor timpurilor ! Mitropo-litul Grigorie, care ytia ce insamna angarale qi

www.dacoromanica.ro

ISM'. NAT, POL. I 131SEE1CFASCA A ROMANILOR. 195

podvoch pentru arcuate, care ve4use cu ochiT luTresbaile de la finele secululuT trecut, de la 1806 si1821,1110 avea ore nevoe de a i se dovedi eh nu se vaintampla tot asa si in resboiul din 1829? lath darpentru ce s'a improtivit Mitropolitul: Dorul sufle-tuluT luT pentru neamul sell de a-1 ocroti dup6 pu-tinth si pentru clerul romanese de a nu-1 injosi!BoeriT Ora nu se puteatt opune, pentru ca se te-meat; puss insh catT-va sub scutul sett cautati a maTusura povora de de-asupra Ord. Acestia au suferit.Dar tocmaT aceste suferintT le-01 mhrit numele siall pus in respect pornirile violente ale vrajmasilorsi impilatorilor threT.Caracterile de fier, ca a lui Gri-gorie si altiT, Carla si persistenta for in suferint{, te-nacitatea fanatic in ideilelor patriotice sinationale,aceste figurT, modele de imitat, conservatSara dat putinta de a fi cea ce stntem as-th-cT! Nu vorbele Ole, late si sforhitore, duprecum Ilia frica, orT supunerea si slugaria la streinn

Preosfintia V ostra milostivule Domn Arkipastor.

LXIII) In intdrcerea mea de la 'ma la Bucure§ti, eiaam primit p6 drum raportul celui ce ocarmueqte datoriade Vite-presedent a Valahiel Divan, Gheneral mayor Mar-covici, pentru improtivirile cele ce ail intimpinat SOO-nirea la orinduirea podvedilor pentru aducerea celor deindestulare pripasuri, cele ce se aduc din Rosia. Din cu-prinderea aceltei in§tiintari, en am cunoscut c ac6std, 1m-protivire may mult izvorelte din neunirea glasuirel a Preo-sfintiei Vostre, spre de o potrivit orinduiri, ca insemnateidgrii lui intru potrivirile cuvintarilor locuitorilor, fart osa-birea averilor cele ce sint mAnAstireciti all personelor du.hovnicecti numirl.

0 ast fel de improtivire despre partea a PreosfintielVOstre ArhipAstorin, cu atat mai mult m'at't fault a m6

ne -alli ne -all

iii

si

www.dacoromanica.ro

196 DOCIJMENIT Ilir ID Ill IkIV. I A

mira, ea in cea 'de la 15 Mal (ce) avea glasuirea de la anultrecut, sub No. 468, et am facut aritare Preosfintiel VOs-tre acele atinget6re cu cea cluhovnicesca stepanire, caredupe vointa a Domnulul Imperat se pun in OM vg emea,pe cat va fi euprins Principatul Valahiel de ostirile nostre.

Intr'acea a mea glasuire forte deslusit fu inch;puite acelede jos insemnate : Cele Bisericesti aver! roman neatin se,dar impreuna cu acestea di nu sint slobode de darea innature, de podv6de si de cerirea pentru armie, care vor fipuse pe cea-l-alta parte a norodului sAlasluie.

Pre acest fel de temelurl manastirestile aver! Ili cea cumult numer duhovnicirea, care face cea maI bogatl cuven-tare (a) acestui Pinipat, darn dater a se impartasi cu deo-potrivg cu eel -1 alit lecuitori in cele ostesti cisle, cele tre-buincI6se a Rosenestei armiI.

Ci in loc ca se urruezi acestel depte pravilI, eu fortescarbit am aflat, ca, boerii de aicea lucrancl sub vointa aPreosfintiel Voste ail departat duh)vnicia din impgrtiisireaobstestelor dile, asa in cat el t6t6 greutatea acelora s'auinters asupra celor maf saracl locuitoe.

De iznovit dovada 'ml slujaste mie acest reu la cea deacum stare a vremel, orinduirea caelor pentru aducereaproviantulul, neuitandu-ve la cele ce face §tiut GheneralMalorul Marcovid, de fatii cu Preosantia V6stri, si impo-triva dorintel Ore-carora bine-voitori boor!, Preosfin0a Vostilat! hotarit a pune hotar ajutorulul despre partea duhovni-ceasc6, cu orinduirea numal a trel cute patru-sled de care.

i fiind-ca acesta orinduire s'au parut cu neajungere, Ghe-neralul Malor Marco-yid s'ati aflat silit a care de iznovil,masuri maI multe hotArit6re. In cercetaiea acesta Divanulad maI intrat in mai indelungata inchipuire dupe acestatreaba. Ci neoglasuiea a Preosfia0e1 Vostre n'au dat voepana acum Divanul a face hotaire la cea de acum intam-plare a stare!. Intru o ast-fel de nesevisire au trecut trelseptimani si eel dilicat punet a ad.ucerei pripasmilor dinnauntru Imper4ieI n'are o miscare.

www.dacoromanica.ro

!ST. NAT. POI. $1 BISERICEASrA. A ROMANILOR. 197

Dupe numirea cea push mie de Domnul Imperat, ell nuFlint dator a rabda mai mult nicl o ci acOata zabava, carese induplica catra, cea deseversit stricare a armiel Impo-ratestil sale mariri.

Eti nu (mi) del voe a ve judeca pentru pricinele, pentrucare Preosfincia \rostra nu ve induplicati de-opotriva aglasui, spre a pune pre cea duhovniceasca cuventare de opotriva dare pentru usurinta loeuitorilor, pentru purtareacolor ostisasti greutiti, ne dorind a ve putea ,urma im-protiva celul primit chip a gandirilor.

Urmand dupe cea data mie a Inalcimei Sale voe, ceafacuta mie stiuta, Inca de la luna lul Avgust trecutulul1828 an, eu silit me cunosc a face stiut Preosfincid V6s-tre, ca Domnul Imperat, n'are socoteala asupritore, macara ori- cut va fi §tiinta, ce se leapada d'a spori masurilorstepfinirel nostre.

Preosfi4a \rostra milostivule Domn Arhipastor nuputetT ImpreunA lucra cu tole bine faptuitore chipuii aImperatestilor marin spre folosul Valahiei si cu urmarenu puteti fi la vremea cea viit6re color duhovnicesti chipacestei stapaniri.

Dupe tole date mie poruncl cu numele Domnului Im-perat dreptatea, (sic) eu ye sf ttuesc, lasand far& zabava ora-sul Bucurestilor sO,plecati spre sqlaguire in Basarabia. Lang&acesta Intfimplare, dupre prea Malta voe, ocarrnuirea Mitro-poliel, spre intemeerea ale locului obicelurl, sa da In SAM&Episcopului Rimnicului, c' unul mai betrtm aid duhov-nicesc person.

Facend stiut pentru o acest fel de orinduire otqteascaiAdunAri a Divanulul de aid, eta pul inainte PreosfintieiV6stre a face ce este trebuinclos cu oglasuirea aeestel se-

atinget6re spre partea duhovniciel.remane mie a adatiga, ca pentru suma cea trebu-

in i6sd Preosfi4ei V6stre pentru duca la Basarabia banl, a-seminea si la tale trebuindose peluna celor trebuinclase,voila nstepta de la Preosfintia \rostra, railostivule Domn,

si

gi

virsirt

cot

www.dacoromanica.ro

198 DDCUMENTE INEDITg PRIV. IA

infltiintare, spre a da cut se cuvine cea cuviinci6sa pre-dlojenie (ordin) pentru trimiterea cea trebuinciosl pentruPreosfintia V6stra suma din venitul acestei Mitropolii.

Pentru cliva in care, Milostivule Domn, yeti Orindui spreeqirea VOstra din Bucure§tY, ett aseminea voiti avea cinstea altepta de la Preosfi4a. Vostra 1n§tiinOre, spre a o tri.mite ImperAte§tei mariri. Cu adev6ratit cinste des6verlitii,supunere, cinste am a fi al Preosfintiei V6stre.

(fat% data).

Pi ea plecata slug, Pallin.[Copie serisa reit de un ma).

(Academia Rom'an6, Manus, M. B. Vol. 8).

Documentul ce urmeaza are aprope aceea0 cu-prindere ca §i eel precedent, deosebirea este, caacela cuprinde incunoSiintarea Mouth personal Mi-tropolitulul Grigorie, pe cand acesta, cea cats Di-vanul Ore, prin care-1 vesteqte cum s'a regulat cuMitropolitul. Prin acesta li (la a intgege, dacase vor arata Inca DivanitiT recalcitranti ucazurilorgi predlojeniilor ruseqti, se pot gasi usor ca qi pen-tru Mitropolitul, locurT de petrecere §i pentruLucru forte aprope de inteles. Observam ca copiaacestul document este maT clara §i stilul mai ro-manesc, ass, eh Cu acesta sh pate uor int6legemaT bine i cela-l-alt.

Catrd ob,steasca Adunare a Divanulul Romeinesc.No. 701. Ghenarie 24, 1826.

LXIV) Intorcendu-me de la 141 la Bucuresti, pe drumam primit respunsul Vite-presedintelui Divanului ValahieT,G-heneral Maior Marcovici, pentru anevoincele ce intimpinaOtearmuirea la orinduirea carelor, pentru caratul zahara.lelor ce vin din Rosia. Din cuprin&rea acestei aratari amInc6les ett cea mat mare parte a nevointelor s pricinueqte

§i

ca

ei.

www.dacoromanica.ro

TST. NAT. Pc L. $t BISRRICEAbCA A ROMAMU R, 199

din neunirea Mitropolitului Valahiel a orindui de opotrivaacesta povOra pe to tote starile deobOe ale 6menilor, faraa sc6te avuturile manastireqii §i personele duhovniceqti.Acest fel de improtivire din partea Preosfintiei Sale cuatata mat mult m'at flout sa me mir, eAcT in adresarisireamea de la 15 Mai in anul trecut, sub No. 468, amdeslugit Mitropolitului cele ce s'ail allezat pe partea du-hovniceasea, dupe vointa prea puternicului Imperat, incats vreme Printipaturile vor fi prinse de o§tirile 'Astro.In acesta adresarisire a mea destul s'au deslulit acea ceurmeaza :

37Bisericeqteie avuturi reman nesuperate, insa nu se a-

pall iti de cele trebuinci6se precum : care §i carat pentruarmie, care se vor pune §i asupra celei-l-alte parts a olViel".

Pe acest temeiti avuturile manastire§ti §i multimea po-pilor, ce alcatueqte o destula parte a acestui Printipat,trebuea a se impartai de-opotriva cu cq-1-alts locuitorlla cerutele trebuinte ale Rosiene§tei arme. Dar in loc sase povatuiasca dupe acesta drepta pravila, et cu intristaream aflat ca boeril lucrand sub vointa Mitropolitului at scospartea bisericeafta din impartirea angaralelor asupra ob§tiei,in cat Oa greutatea acestora s'ati intors asupra serma-nilor locuitori. Intemplarea orinduirei carelor pentru cara-tul proviantului imi sluje0e drept noun marturie a acestuireu, neveclend deslulirea Gheneralului Maior Marcovici,and s'at intalnit cu Wtropolitul, qi improtiva vointei unorboeri cu euget bun, au hotarit a periorisi tot ajutorul dinpartea duhovniceasca, orinduind numai 340 de care. Sifiind-ca acesta orinduiala nu at fost de-ajuns, GheneralulMaYtor Marcovici aft fost silit a cere de izn6va masuramai hotaritore. De aceea Divanul at inirat in mat pe largchibzuire a ace§tei pricint. Dar neunirea Preosfintiel Salenu at dat voc Divanului pana acum a face acea desever-§ita punere la tale a acestei intemplarT. In acest fel deiicalclie at trecut trel septlmani §i cea mat mare treaba

www.dacoromanica.ro

200 DOCUMENTELE INEDITE PMV. LA

a earatului proviantului din launtrul imperiei niel s'ar'imiscat.

Dupe slujba ce mi s'at l. dat de catra prea puterniculImperat, ell nu pa se, mat alder nici macar o 4i acestaIniarcliere, pornita, spre cea mat deseversita paguba a ar-miel Imperatestei Sale mariri. Eli nu voesc a judeca pri-cinele pentru care Mitropolitul Valahiei nu primeste a daasupra partel duhovnicesti de-opoiriva angaralele, spre ase usura locuitoril de greutMile ostasesti si nici voesc aIndatora p6 Preosfintia Sa se lucreze impotriva cugetelorce §-all. pus. Povatuindu-me de catra Inalta volute, ce mis'a deslusit Inca din luna lui Avgust 1828,'am socotit detrebuinta a face cunoscut Mitropolitulul Valahiei Grigorie,ca prea puternicul Imperat nu are de gaud se, pricinulasce,nimulul mustrare de cuget ; dar fiind-ca nu ail voit ca se,la mesurele otcarmuirel nestre, Preosfintia Sa nu poteluera deopotriva cu bunele cugete ale Imperatestei Salemariri spre folosul ValahieY, li In sffircit de acum Inaintenu pete avea acea putere asupra partel duhovnicesti.

Dupe puterea ce ni s'ail dat in numele Imperatului, ampus inainte Preosfintiel Sale Mitropolitulul Grigorie, ca'Aetna indata orasul Bucurestilor se, merge, spre locuintaIn Basarabia. Dupe vointa Imperatestel Sale mariri la a-cesta Intemplare otcarmuirea Mitropoliei, pa temeiul pa-ruentestilor obiceluri, se Incredintaza Episcopului de Rtmnicca un mat betren aici Intro personele bisericelti. Instiin-Vaud pentru acesta punere la cale obstestei Adunari aDivanulul, qi puind inainte Mitropolitulul Grigorie a facedin partea dohovnicesee, cuviinci6sa punere la cale a a-cestei predlojenii, imi renaNne a adauga ca pentru sumstrebuinciosilor Preosfintiei Sale de bani, nentru calatoria Ba-sarabiei, precum $i pentru cheltuelile sale pe fiesi care lune,astept de la densul instiintare ca sa datt cut se cuvinepredlojenii a-I trimite ceruta suing, din veniturile Mitropo-liei. Aseminea voill astepta ltiinta, pentru 4ita plecarei

www.dacoromanica.ro

1ST. NAT. POI 111SERICFASCA A ROMAN1LOR. 201

Preosfintiel Sale din Bueuresti, ca sa facem arlitare Im-paratestei Sale mhiri.

(cofie Mil data)

(Academia Romans, Docoment. M. B. Vol. 8).

Generalul Leitenant P. Chisilev, reuqind a chemadin exil pe Mitropolitul Grigorie, in urma cerireTSale (vet i documentul LX11), 11 incun(*iintazhdespre acesta §i- I face cunoscut ca a luat mAsuriletrebuinaose, pentru a avea tots comoditatea la re-intarcere. Sermauul Mitropolit! Niel' se visa la ce-1a§tepta, credea cá vine, plin de bucurie, la turmasa. Dar lucrul n'a fost aka, cum vom vedea.

Monsfigneur,

LXV) Am inteles cu adeveratii, placere, prin scrisoreace a i avut on6re a'mi adresa, sosirea Eminentel V6strela Focsani alegerea ce ati facut pentru resedinta la E-piscopia Buzeului, spre a V6 opri cat-va timp. EIS m'amgrabit de a da ordine, dupe dorinta V6stra, in stop de aV6 continua tratamentul de care V'ati bucurat pe timpulpetrecerei V6stre in Basarabia gi a Ye procura t6te como-ditatile de care ati avea trebuint5, in cas de dorinta.

Eti me felicit prin anticipatie de speranta pentru a Veputea face curand cunostinta personals, a Eminentel V6stresi a Ve esprima prin vie. grain asigurarile inaltei consi-deratiuni, cu care am on6re de a fi, Monseigneur, al Emi-nentei V6stre eel mal umilit si mai ascultator servitor.

[Orig. fraiituzecte].

(Iscrdit) P. (Missile/.Bucurihti, 1 Februarie 1832.

Adresa :Eminentei Sale Monseigneurulul Mitropolit Grigorie.

gi

.

www.dacoromanica.ro

202 DOCUMENT:1LE 1NEDITE PK1V. LA

Primind Mitropolitul Grigorie invoire de a 10din Basarabia si a veni in Ora, multameste cu re-cunostinta pentru acesta, G eueralului comandantChisilev. Trecend de peste Prut pe la Sculeni in.Moldova spre a se re'nt6rce in Patria sa, Mitropo-litul Veniamin, protectorul de alts data si acumprietenul sets, IT prepara o pritnire stralucita la in-trarea sa in Iasi. Acesta era si o manifestatie poli-tica si o ovatie din partea CleruluT si a poporuluTMoldova, pentru ca-1 stieati si-1 cunosteati topMoldovenii ce merite avea acest pe nedrept exilatPrelat. Dup6 ce a stat cate-va Vile in Iasi, Mitropo-litul Grigorie isi is drumul spre Valahia. La Focsaniinsa, nude era granita fatala din seculT intre Ro-mani si Romani, primeste o stafeta din partea co-mandantului General Chisilev prin un amploYatNeculachi Mavru, care-1 vesteste ca, IT este interVis,pentru cuvinte politice, de a veni Mitropolitul Gri-gorie direct la Bucuresti si a reintra in administratiaEparhiei Sale. Mitropolitul isi alege ca Joe de re-tragere temporala Episcopia Buzeului. Aicea im-preuna cu Episcopul meritos Chesarie isi petrecetimpul in traduced si reveded de traduced facutein Basarabia si incearca a infiinta o mica tipografie,spre a imprima operile sale, ceea ce si reuseste.

LXVI) C'critra Exeelentia Sa Domnul Gheneral Aghio-tant Chisilev, comandirul corposulq armlet deosebite alMrirei Sale ImperatuluI a t6tA, Rosia, deplin imputernicit,Presedent al Divanurilor ValahieT si Moldove1, Cavalerma! multor ordinn.

Exelentisime Prepdinte.

Prea cinstita scrisorea Excelentiei tale, care mi s'aq tri-mis la Chisinat, en multA cinste si bucurie o am primit o

www.dacoromanica.ro

IST. NAT. FOI BISERICEASCA A ROMAN1LOR 203

ca pre cea ce este vrednicA de t6ti cinstea qi pricinuit6rede mare bucurie, pentru care gi multamesc Exelentiel talef6rte f6rte. Si plectuld de acolo indatl, dupe poiuncA, amajuns la Foc§ani, sirguindu- me ca sit aduc §i de fata im-preuna cu inchinaciunele multamirile cele prin viii glas ;dar intimpinand aicea pre D-lui Sovednicul Kirion Necu-lachi Mavru, arAtat din gurA sfatuirea Exelentieitale, pentra Ere -care cuvinte sa nu merg de-adreptul InBucure§ti, ci sit aleg vre-un loc in care adecit sit zAbovescvre-o catl-va vreme. Deci eu supus fiind poruncilor Exe-lentiel tale, acelor pricinuitore de tot folosul, m'am supusExelentiei tale §i am socotit sit zabovesc in Episcopia Bu-zeului; pentru aceea me rog, ca precum invrednicitdo bunatatea Exelentia tale pentru slobozirea din Basarabia,

sit me invrednice§ti de purtarea de grijit pentru tri-miterea cheltuelel celel randuite de la Sf. Mitropolie, casit flu eel deapururea indatorit, insit mat mult indatoritde a aduce smeritele mele rugAciuni catra Durnneget pen-tru sAnatatea Exelentiei tale.

18 Ianuarie.Original.

(Academia Romani, Manuso. M. B. Vol. 8).

Intristat phnh la suflet lAteanul i blAn.dul Mitro-polit Grigorie de puitarea necorecth a administratieruse0 fait de el, scrie ac6stA relatie intitul'and'o :

Be la a doua surgunie pentru a doua surgunie,care este intru unele mat grea, car intru altele maiuvirti... Din acesth relatie autografh sa constath,ca Mitropolitul Grigorie a avut a indura multe qidurerdse amenintarT, numaY qi numaY pentru a-1decide sit se lepede singu'r de Mitropolie; el lushprotesth energic, scrie GeneraluluI Datcov in Pe-tersburg, scrie pre§edintelui Guvernulul rusesc §iarata GA este oprit de a reintra in administratiaEparhie Sale. Pricina interclicerd era un pretext

$1

asa

.

1i

mi-air

m'at

si

www.dacoromanica.ro

204 DOCUMENTS INEDITE PRIV. LA

inventat de Chisilevch' adeca sh nu villa in Bucu-restY fiind-ca acum are a se face oboleasca Adunareysi pate multe veduve sarad set vie set se 'inscrie cascutelnid neputandu-1 departa, me vain U72/ cudenW . Mitropolitul era Presedintele de drept alobstesta Adunhri, dar dup6 dispositiile GuvernuluTRuses°, in realitate exercita acest Inalt Gre-neralul Chisilev. Pentru a se evita influinta moralsa MitropolituluT i conflictele politice ce probabils'ar fi ivit intre Mitropolitul Grigorie i vederilerusestI, a lost pus la oprealh, de aceea f6rte ironicsh exprimh bkranul nedrepthtit: Eu mipareacesta o socotisem de necuviinclosd ¢i cu prepus".Representantul luT Chisilev chtea Mitropolitul Gri-gorie maT avea i misiunea delicatti, de a-1 Invita

(=lea dimisia, la care propunere Mitropolitul cucaracter de fier, respunde hotaritor: Iar pentruparetisis (dimisionare)1-am dis : cd Dumnecleu mi-audat suflet Eparhia, cdnd imt va le;ci surletul,atund iml voiu leisa Eparhia..." In fine descriidscopul bine-voitor al politiceT rusesti' pentru Ilo-manY se exprima asa curajosul neosul MitropolitRoman: Deci de va fi stepdnirea rusasca (la Ro-

adich dach ne va incorpora la Imperiul set,cum a facut cu Basarabia), negre5sit va randui lm-peratul vre-un /WS ftiut Impereitid Sale ; lard de vafi stepdnirea Sultanulta (adech, de vor rknaneadup6 resboT Romanii tot sub suzeranitatea Portei),nu pate sei se amestice Prq'edintele (GuvernuluT ru-sesc)". Asa se purtati Romani): cu durere de inimapentru neamul for si eel Bisericesti siAsa se cuvine sh ne purtam i noT, ca numaT a-cesta-T calea drepta ce ne p6te duce la mantuire yimhrire. Cine cauth st6pani slugh sh m6ral

LXVII) De la a dotla surgunie i pentru a dotia surguniecarele este tntru unele mai grea intru altele mai

oficiti

a-

i

maul,

eel politice tT.

BeriA,

ysi

sail

ci si

Qi

www.dacoromanica.ro

)s r. NAT. POL, §I bliCRICEASCA A LOAANn..oR 205

usOrA, adeca, dupg, aceea in luna lul am scris oscris6re cAtrA Datcov Gheneral la Petresburg,a cAria copie oimperichtsese (o inchid) aicea cu Nr. A. Dupe aceea am pri-mit scris6rea Proedrului Presedintelui ca sa, viti aicea, dupecare urmand am venit la Focsani si acolo esindu-mi Mavruinainte mi ati spus, ca scris6rea ce o am scris lui Datcov o autrimis Niselrod lui Chisilev sift aerie, ca de Taste folos venireamea in Valahia BA me theme si asa last pricina la soco-teala Exelentiei sale. Deci Excelentia sa socoteste sit numerg drept in Bucuresti, cd fiind ct nu am voe de la Im-peratul sd intru in ocarmuirea duhovniceascA este lucruneeuviincios sa sez neimpedecat, ci se aleg un loc la ovreme, pent cand va lua respuns, ca ati serfs si asteapthposta 0, vie. EA nu I-am dat respuns atuncea, ci T -am (lisca se vie diminet.t. i asa venind dimineata I-am 4is : cA

alt loc nu socotesc mai potrivit mie afar de Buzeu. DarInsa misearea acesta o socotisim de necuviinci6sA si cuprepus. CA dace nu aveam voe, ce trebuinta era aml aeriesa vitt. El mi -ati (Ps, ed mai Taste si alta prieind, ct fiind-eaacum se face obsteasca Adunare, pOte multe veduve sisAraci ad vie sa se parangliseasca (inscrie) de scutelnici sineputendu-I departa, me voitt uni cu densil, pentru aceeaat zabovesc pant se va seversi obsteasca Adunare. Tailva aerie pe drum a treia 4i. Dupe acesta all venit clicendca all luat respuns de la Proedrul si trebue sa -I scriti sieu ca o sA remaiu la Buzeti. Eta lenii dandu me de acesta,dupe multe cuvinte, dupe acesta m'am plecat si T -am scrisacest respuns cu Nr. B. Dar pentru cuventul cel insenthatsfatuire, ell (in locul sell?) aveam porunca, el insA nuprimit, gicend cA o sa-mi tAlcueascA cum sa -1 impung, side ce sA-1 dobandesc vrtijmas pentru un cuvent aspru siallele ca acestea. Cu tote acestea, l'am schimbat, dar l'amintarit mat jos cA sA vie la acelasi noirna. far pentru pa-retisis T -am q.is cA Dumne4eil dat suflet Eparhiasi cAnd imi va Tesi sufletul, atuncl fmi voiti lasa Eparhia.Tar dupe tote acestea, ell still acum randuelele rusaltil ca

m'a.d

;

ml -an t

www.dacoromanica.ro

206 DOCUNaNTEI iNt.D"IE IRIV. LA

pre Arhiereii, adeca fl sc6te singur Imp6ratul pentru vre-opricing. Mi-au a de nu m6 voiu Linea de paratisisva numi iarg singur pre care'l §tie i voe§te, lug rus nualt neam. Deci de va fi st6panirea rusascg, negresit varandui Irup6ratul vre-un rus stiut Imp& Miet Sale, tar deva fi stapanirea Sultanului nu pots sa se amestice Proe-drul Iar dup6 tote acestea lucrurile acestea sint lucrurIcare privesc spre mantuirea sufletului, pentru care Domnull'ati varsat singele, qi nu le va lEisa in voia nebunilor, cile va iconomisi dupe cum va socoti ca taste de folos.

Original

(Hem Academia Romtma, Manus. M. B. Vol. 8).

Divanul lard mijloce§te la 1829 catra Preseden-tul Divanurilor MoldoveY qi ValahieT, Pavel Dimi-trievicT Chisilev, ca prin intervenirea luT la ImpOratsa se dea permisiune Mitropolitului Grigorie sa sere'ntorch in Patrie, pentru cá acum s'a fAcut pace,spre a se bucura qi tam, avend in mijlocul ei pe alseu duhovnicesc parinte Arhiptistor. AcestA mijlo-cire a DivanuluT avu ca resultat eliberarea din exi-larea in Basarabia a MitropolituluT, dar nu §i abso-luta sa independenVi, pentru cá a fost retinut untimp la Buzeti, apoY la CaldAruanT, i'nurnaa la Cerni-ca, §i numal dup6 aceste popasuri lungi, regularisitede (Jomandirul rusesc P. Chisilev, ati putut se re-intre in Bucure§ti!

LX VIII) Catra Inalta Exelentia sa, deplin imputernicitulPresedent al Divanurilor PrinOpatelor Moldovei i i Vala-hid, Domnul Leitenent Gheneral i Aghio taut al Marie'Sale Inap6ratului a tuturor Rosiilor ai a feluri de ordineCavaler, Pavel Dimitrievid Chisilev.

tint este Inaltel EKelensiel vostre, ca Preosfin0a Sa pa.rintele Mitropolitul nostru, Chir Grigorie, la Ghenar tre-cut? primind porunca prin stralucirea sa Graf Pallin, fostul

di:,

www.dacoromanica.ro

1ST. NAT. POT. $( BbERICEASCA A ROMANILOR 207

deplinul Imputernicitul presedEnt, cuprinclet6re ca sa setraga din ocarmuirea Mitropoliel sa nArga sa vietu-easel in vremea resbolulul la Basarabia, urmat Preo-sfincia Sa dupe" porunca, radicAnduse de atunci si dueen-du se la locul eel orfinduit. Acum fiind-ca milostivul D -c edineununand armele imperatiei cu stralucita biruinta ne-amiluit cu pacea pricinuit6re de mare bucurie veselie,pentru imbunAtMirile ce de acum Inainte nadajduim de-obete de a dobandi spre Intreaga nostra mangttere, Intrecare aceste bunatati socotim una gi petrecerea PreosfiintielSale, a Duhovnieulul nostru parinte Arhipastor, intrenol ; indrasnim a ne ruga cu plecacTune Exlentiet V6stre,ca primind acesta rugacTune a nostra, sa bine-voitT a mij-loci ea sa se slob6da sa vie aid la Scaunul pa toriel Sale,ca un legluit Arhiereu si ca until ce l'am avut, si mastdortm ca sa-1 avem parinte duhovnicesc pastor al nos-tru. i primindu se de catra inalta Exelencia Vostra, atesta rugacTune, va fi catra noT i catra tot norodul Va-lahieT ca o facere de bine din parte-Ve, Tar noT ne vomcundste indatoriti a fi de-apururea propoveduitorl acesteTbunatap a Inaltel Exelentiel Vdstre.

(Iscali(T): Otcarmuitor Mitropoliet Neofet al Rimniculut,Ilarion Arges, Chesarie Episcop Buzeit, Grigorie Branco-veanu biv vel ban, Constantin Cretulescu biv vel ban, BarbulVacarescu biv vel ban, Constantin Balaceanu biv vel ban;Grigorie Filipescu biv vel Dvornic, Mihalache Ghica biv velDvornic, Gheorghe Filipescu Dvornic, Iordache Golescu,Scarlat G'radisteanu, Dimitrie Racovitza, loan .Pirbet, Con-stantin Campineanu vel Spatar, Alexandru Filipescu, Nes-tor, Mihalache Cornescu,, Alexandru Ninctulescu, Dimitra-che Ralet, Filip Lenju, Constantin Balaceanu, ConstantinCornescu, loan Falcotann.

Anul 1829 Decenavrie 9, Bucure§ti.(Copie).

(Academia Romans, Manus. M. B. Vol. 8).

si

at si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

208 DOCIAALNTE INEDITE PitIA. LA

Vornicia cea mare face cunoscut la 1833, Mal 1,Mitropolitului, ca s'ati luat disposiciT de tetra pu-terea administrative de a i se pune la indhmiinhcai pentru a se transporta de la Buzeti, unde numaT vola RuiT, ca el sh stea qi sh se aqeze sprepetrecere liniqtith la ChldhruqanT.

Vornicia Mare dinlauntru a Printipatulai Tare Romilne§fi, No.2447, Luna April 14, anal 1833. S ,ctia I, Mu 1, Bacure§ti.

Preosiqntiet Sale pdrinteluf Mitropolit al UngroVlahiefChir Grigorie.

LXIX) In urma primirei Ofisulul Inalt Exelentiel Sale D-luiplenipotentului presedent de sub No. 72, care cu chutesä alaturg pe Tanga acesta, Dvornicia grabind a incunol-tiinta pe Preasfintia Vostre, nu lip3eqte tot de-odata a facecunoscut ca s'ail dat cuviinclosele porunci, atat caul ot-ciirmuirea judetului Buzeti li a Ilfovulul a implini Preo-sfintiel VOstre tot felul de indemrmari privit6re la odihna-ci6sa li multitmita petrecere de acolea panA la ManAstireaCaldaruqanit Ili darea tailor, on din eel d6 pot sari dinsate, precum yeti pohti mai bine cAt ci cAtra nastavniculpomenitel Manastiri a primi pii Preosfintia VdstrA cu ceamai adanca smerenie. Iar catra acestea prin acest prilejDvornicia nu lipseqte a marturisi attra Preosfintia V6straaplancul sell. respect qi, plecaclune.

Iscrilit : Directorul Dreptare, Mihalache Cornescu. ,,S'efulSecsief, C. M. Manzi,

[Original].

(Academia Romans. Manus. M. 13. Vol. 8).

La incuno0iintarea VornicieT respunde mitropo-litul, ca forte multhmqte pentru ingrijire, dar liface qtiut, ca el deja s'a dus la CaldhruanT, sprea nu arhta nesupunere dup6 porunea Gene -ralulul Chisilev.

www.dacoromanica.ro

1ST. NAT. POL SI RI ,ERTCFA CA A ROMANI! OR

Cdtrd cinstita mare Vornicie din lduntru.

LXX) Am primit cinstita serisore intru care mi searatil ca slut date porunci la Ispravnicul Buzeulul ill. alIlfovului pentru cal spre inlesnirea venirei mele la Sf.Monastire CAldArulanii si forte multamese. Ci yeti qti,dup6 porunca ce mi dat de Exelen0a sa Gheneralulca se nu petrec la Buzeti, IndatA am venit la ManastireaCAldarnqanilor in 11 ale aee§tei luni, ca se nu m6 arAt ne-supus cu nii'a lizi Duusinecjeti petrec aici.

Original.

(Idem Academia Romaria. Manus. M B. Vol. 8).

Ducerea saiz transferarea MitropolituluY de laEpiscopia de Buzeti, unde petrecea in conintelegeresi conlucrare spirituals cu Chesarie Episcopul,fost regulath, de Administratie Inca de la 14 alelunel April. Prin acesta masura T-a ridicat putintade a se maT ocupa cu cartea si tatat orT-ce co-municatie cu personele politice. L'a aruncat intr'oseparare totals de afacerile hunestT, si acdsta pen-tru ca u'a voit se demisioneze.

Plenipotentul presedent G. Cliirilov, calm sfatul admi-nistrativ.

1833, April 14. No. 72.

LXXI) Mitropolitul Grigorie dupe a sa cerire slobodeste, ca din Buzeii sa mearga a se aqeza la ManAstireaCaldaru§anii. Drept acea sfatul Administrativ indata vaincuno§tiin0 acesta PreosfincieI Sale.

Pentru tAlmAcirea Intocmal,

Secsiel', C. M. Manu.(Idem Academia Roraima, Manus. M. B. Vol. 8.)

Ihserica Ortodoxl Romani G.

209

s'ai'l

T-a

ea

pi

www.dacoromanica.ro

210 DOCUMENTS IN,D IE IR1V. LA

Mitropolitul Grigorie scrie acesta epistola proba-bil atrA Guvernatoru] BasarabieT, cerend sa inter-vin6 la locul competent de a i se permite re'ntOr-cerea in Patrie. Stilul din acesta epistola este unmodel de energie qi de laconism. In tra eandurTspune tot ce vrea qi'1 face qi apararea sa.

LXXII) Bat in up Exeleacia tale, Ere mi se va deschide ?Mi se va deschide negresit. Ca aca au cis Domnul: Batettsi se va deschide. Intrand dar inlauntru, rog bunatateaExele4ei tale, ea printeansa sa alb --slobozenie la Patriamea, eel furl, de nici o vino, ci numai pentru napastuireosindit cu departarea aicea in Chisinau.

[Original]

(Academia ROmana Manusc. M. B. vol. 8.

In Epistola urmAtOre lauds meritele literare aleEpiscopuluT de Arge losif, qi'l indeamna a'0 con-tinua activitatea. Emil dar §i pe acele vremurT bar-bat' in BisericA, cariT se ocupati neintrerumpt cucultura religi6sa scriind, traducend §i imprimandcarts, spre folosul neamuluT Romanesc.

Preosfintiel Sale parintelta Chirio Clair Iasi/ , intat E-piscop al Sfintet EpiscopiI Arge,sului..

LXX.III) Sfiatia Sa s'all ales partea cea bunk a-si folosiadica neamul cu feluri de carci $i a bine-face, ca, va fi mailaudat de cat Martha, ceea ce cu alte chipuri si grip 11 fo-lose§te. i cu atata mac mult cu cat sufletul caste macplait de cat trupul. : rog dar de la Dumnecjeti putere §iInt6lepelune ca se o p6ta, da in lumina limbei n6stre, siallele mac multe.

(Original(Academia Romang, Manusc. M. B. vol. 8).

www.dacoromanica.ro

NT. NAT. POL. 0 BISERICEASCA A ROMKNIL OR. 211

Documentul ce urmeaea este de cea mai mare im-portanta istorica pentru timpurile dintre anii 1827-1832. Epistola este autografa, a Mitropolitului Gri-gorie, ca qi mai tote documentele publicate inacesta serie. Mitropolitul Grigorie dar avea obi-caul de a concepe singur respunsurile oficiale cai corespondenta particulars insemnata, q'apoi acele

concepte le conserva. Cu niodul acesta ni s'atipastrat mai tote relaciile sale, atat oficiale cat §iparticulare. Epistola presupun ca, este adresatetsau mareluT Clucer Domnul NicolaT Tiesnea sailDirectoruluT Mitropoliel, LogofAtal Neculal. In ea sedescrie icOna vie a intrigilor existente pe atuncTiutre Episcopi qi intre boerii Ora §i care intrigTse refereati la persona MitropolituluT Grigorie. CeTce 6sat..1 aseminea intrigT diabolice erati boerii Ora,dar semnalul se da de politicianiT ruseqti 1,i turce§ti,carii puneati in vrajbA pe Episcopi intre eT, ariitiln-du-le dealul Mitropoliei, nutrindu-le ambitiile demariri deqarte, acestea tindeati la resturnarea Mi-tropolitului Grigorie, care era atacat de cats fostulMitropolit Dionisie Lupu, sustinend ca acela ar fi ne-canonic, pentru &á el n'a dimisionat din Mitropoliat,ci a fort in mod violent indepartat de Domn dela demnitatea sa. Aseminea, reclame de ale Mitro-polituluT Dionise Lupu, facute cifttrA Domn, Divan§i mai ales tetra dmenii politicT aT RosieT posedamdestule, dintre care pe unele le-am publicat deja,Tar pe altele le vom publica treptat. Boeril Ord deaseminea erati impArtiti in dou6 tabere, una era anationalilor cu Mitropolitul Grigorie in frunte, Ian altaa qovin4tilor, adica a acelor dusT de influinti exteri-ore in politica ValahieT, in timpurile in care suntem,ace§ti qovini§ti compuneati partitul fusesc. Pe 1ang4aceste partite mai existati dmenl de profesie pAscu-itori de banT §i favorurT, fern scrupul de moralitate,

www.dacoromanica.ro

212 DOCUMENTE tNEDITE1 PlIttr. LA

Contra amendurora se radich meritosul Grigorie,barbat moral, virtuos §i iubitor de patrie. Duph ceMitropolitul deelara ca a primit banii pentru sus-tinerea sa in exil, apoi i§i dá pe fata vederile salepersonale asupra situatiei politice, eh adica erauprovocate qi nutrite de intrigi.

Mai intaiu declare ea fostul Mitropolit DionisieLupu in zadar umbra cu proteste pe la Divanul Te-

pe la Consulii rusqti, reclamandu-0 mitropo-liatul, pentru ca el (Mitropolitul Grigorie) este hi-rotonit Mitropolit cu yob, Patriarhului §i a Soboruluiqi prin alegerea Ora, i dar ex-Mitropolitul Dio-nisie Lupu sa se adreseze catra Patriarhie, cddice el, de a ne improtivi Bise) ices in m icinele bise-rice59a nici nu puteam, nici credinta ndstra ne sld-bode, Sri acestea 2l astdmpara pe ex Mitropolitul Dio-nisie. Partidul rusesc al boerilor Ord insa nu semultamea numai cu atata asupra lui Grigorie, des-pre carii se exprimg, , Se vede ca D-lor (boeri2)voesc set o duca pricina ca cu popa Ilarion, adecaluthirianefle, dupe cuventul Banului Balaceanu catraBarbul Vacarescul, lscalqte dicea: Ca noz acumfacem popi 591 preotese. Cu Ilarion Episcopul deArgq petrecut lucrurile a§a : Ales Episcop la1820. In timpul Resmeritei la 1821, s'a retras laBrasov impreuna cu Mitropolitul Dionisie Lupu,ne'ntorcendu-se in Ora sa'§1 reia Scaunul, dupe in-vithrile domneW ce i s'aii fhcut, pentru ca facea opo-sitie Domnului impreuna cu alti boeri qi cu Mitropo-litul, a fost §i el inlocuit prin Grigorie la 1823. Dupetrecerea din viath a acestuia la 1828 §i recunoscen-du -i -se lui pastorale i s'a dat lar4lEpiscopiade Argeq, unde a pastorit 'Ana la 1845, Ianuarie 7.In acesth descriere Mitropolitul Grigorie face alusiela schimbarea on suspendarea necanonica a Epis-copuluT Ilarion prin. vointa 011 machinatiunele po-

reT §i

not,

alai

sail

meritele

si

st

www.dacoromanica.ro

TAT. NAT. POL. 51 B:SER10EASCA A ROMANILOR. 213

litice ale boerilor Divani$T. Drept aceea, (liceMitropolitul Grigorie, dach m6 vor scote pe mineDivaniqtiT prin intrigile puse intre ei de Guvernato-rul rusesc, se va intampla §i cu mine, ceea ce s'aintamplat cu Episcopul Ilarion. Ace la a fost intimpuri nenormale dat afara, §'apoT stabilindu-se qilinistindu-se vremdrile ati fost readus la Scaunulseri. Dui:06 Mitropolitul Grigorie motivul obargieTreu-luT era Pangrationesa, nepata Barbului Vacarescu.Pangration era bine cunoscut lumei Bucure§teneinch de la 1809, cand dup6 mortea Generalului su-prem Prozorovschi l'a inlocuit in Principate ca an§ef General. Acesta a luat in cgsetorie, ceea ce seintampla pe atunci pentru cuvinte politice, pe onepata a Barbului Vacarescu, care dup6 incetarearesbelului s'a dus cu el la Petersburg. Cum petre-cea acolo si cat de modest traTa ni spune in putinecuvinte virtuosul mitropolit Grigorie. Petrecend inlux ti orgii de tot felul, ne mai. ajungendu-T banTs'a imaginat sa si-T procure din Valahia, executandun bir de la preotT, numit banii CarjeT, pe timpulocupatid rusesti.. Mitropolitul Grigorie de la suireasa pe tron, n'a maT voit sa Ta de la preotl dareaCarje, qi dar nefiind luata de el, sa gasira altiT casa-o perceapa, adich Iancul Vacarescul pentru Pan-grationesa. Aci -i vine la indamana IVIitropolituluT qile da barn pe miere la tote cei amestecati in ase-minea afaceri necinstite si nedrepte. Dupe acestane spune Mitropolitul Grigorie, ca din causa ca n'avoit sa scoth darea Calla sa ivise treT concurenti lamitropoliat 1F$i fie-care 'sT avea partida sa ; dar caeel mat cu sanse ar fi fost un Arhiereil grec dinBasarabia, pe care-1 sustinea partida boerilor ruso-fill. Arhiereul grec despre care se aminte§te in do-cument era Mitropolitul titular al Iracliei, Grigorie,care luase parte activa in -Ia0 la Eterie in 1821, li

www.dacoromanica.ro

214 DOCUMENTS 1NEDITE PRIV. LA

care era partizan rusesc qi se retrAsese in Basa-rabia, dupd navalirea oOrilor turce.,ti in Moldova.

lath dar cate intrigT erati qi pe timpul acela qi incler fi intre boerI, care tote erati .esute numaI instop de a resturna pe Grigorie Mitropolitul, numaipentru &á era caracter de Fier §i nu'§Y puteat ajungescopurile deqarte pecitorii de intrigT. Nu dormeadar pe rose nici Mitropolitul Grigorie, ci din contrase'ncepa mereti in spiniT Wernup de invidiea §irdutatea omeneasch!

LXXIV) Am primit baniT eel dati de la Mitropolie de D toprin mijlocul ce s'au trimis si primitt in galbenT olandezi381,4T multamesc, precum si prin deosebit respuns tetrachir Lazar am seris. Am primit si einstitA seris6rea D-tale dela 26 ale trecutulul August, impreuna cu copia jalbei Preosf.chir Dionisie. Asisderea si cea de la 29 ale aceliast luny, cucopie de anafora Cinstitului Divan, la pricina jalbel, si aminOles porunca Preosf. Sale, pe carea boeril Divanulul a-celuTa, de volea, cu prea putine cuvinte putea EA o intam-pine, cum ca adicl Preosf. Sa dupe ce att lesit din Brasovsi se vedea nedreptatit, trebuea sA eerie indata la Preosf.Patriarh si la cal impreunl cu Preosf. Sa sobor al Arhie-reilor, care au dat voe, si de se oranduesc Arhierel aicea,si de acolo, de avea dreptate sa s'o fi astigat. CA noT dea ne improtivi Bisericel in pricinele biserieecti niei pu-team, nicl credinta nostra ne slob6de, si acestea it astAm-pgra. Dar se vede ca D-lor voesc sti o dueA pricina casi cu popa Ilarion, adiea luthirianeste, dupe cuventul Ba-nulul Balle6nul cAtra Barbul Vacarescul. Iscaleste 4icea :

Ca not acum lacem ,si popi )si preotese. Apot elll intru acestea me amesteca irra Taste rusine, si remane, ca de vor faceceva in vreml ca de acestea pline de nerandulalk sã se in-drepteze mat pre urma de stepanire si de Biserica cea Mare,atat acesta cat si a pArint. Ilarion. Dar nu cred ca vor ispraviceva dupe stiinca oe am elii in pricina acesta, care Taste

www.dacoromanica.ro

1ST. MAT. POI. 51 13ISIRICEASCA A ROMANILOR 215

tntru acest fel. Tota pricina turburArel ail fost li tastePangrationba, nep6ta Barbuluf VAcarescul. Acdsta chel-tufala ce ail fAcut in Petruburg in zeficlinirile sale o pre-tendarisecte de la saracif preop, lucru cu totul diavolese,cA acolo sa se zefclentisasca, qi preotif din Valahia chel.tutala sa I-o plateasca in nume de banif CArjel. Si acestAinteleaptA aflare taste a pricopsitului Iancul Vacarescul,odritslel eel bune (cu bine), precum mi-ad spus aicea insuqfRuqiI, eel ce all fost lucratorl in pricina acesta. Insa nueste lucru de mirare de a pAtimi preotil o nedreptate caacesta de la (Musa, ea at patimit li Ilie de la Isabela qiIoan Botezetoriul de la Irodiada, §i Ioan GurA de our de laEvdoxia. Pentru acesta eel marl din partea rusasca aidumblat cA sa me piece pre mine prin unit, indemnAndu-me, tar prin altil infricolandu me, cA, Preosf. Sa chir Dio-nisie da Pangrationesei 100 000 lei (una sutA mif lei), cieil de voesc 0, scot cite dot ga1beni de preot, cu nume debanif Carjel, pre care nu t -am scos qi ve4end ca ail aflatzid nemi§cat, au intors'o in alt-fel, ca se pue alt Mitropolit ;Si ala se sc6te banif Carjei. Si la acesta au aflat osirduitorfdin boerf pre unit pentru patima ce o avea asupra mea,precum Barbul VacArescul pentru Anica, cA nu ail pututsa o nedrepti4ascal precum pre BAlaceanul, c5, nu m'amsculat s6 fac marafet (u) D-luf asupra MAriei Sale, precum preVulpe, ca nu au putut 0, nedreptataseA Manfistirile duprecum voTa, lar pre alOi pentru hatarul acestora, precumDeleanul, Iordache G-olescu ci i pre altif ca aceqtia. Si fa.-and ace5tia jalb5, asupra mea, o ati trimis la Petruburg,cerend ca sa me scota pre mine, pentru ce minciunl eti nustiii, ca, scris6rea n'am vegut'o, el 5tiU, vencletorii acestiasi in locul men avend scopos sa pue pe pArint. Rimnicul,dar la ac6sta nu emu unii toV ; ci ceI din partea rusaselavea aicea in Basarabia gi.tit pre un grec Arhiereti, titu-larful, cArufa if scosese atunci qi cavalerie, far din boerfunit voia pe pArint. Rimnicul, far alcif pe pArint. Ilarion,precum Barbul VAcArescul, Vulpe, Jamul VAgaresell §i

....

www.dacoromanica.ro

216 DOCUMENTE INED1TE PR1V. I A

altil, dintru caril unul ail scos §1 cuvent de otrava asupramea, de nu voit ie§i, sa se pue Earl( n,hristianI prea bur Ici. Tubitorl de turma lui Christos Tatra acea data Inca atscris jalba, la Petiuburg §i parintele Dionisie, eerend qiPreosf. Sa Mitropolia. Acestea /p facendu-se de acolos'at dat porunca el eil sA me departez de la Mitropoliein Basarabia §i in locul Mai sa se orindulasca VechilRimnicul, col cerut de Mitropolit, precum Biei urmat dupeporunca, pre carea unit de aicea o F,ttia cu doue luta matInainte de a veni et. Pentru aceea cele ce aii scris G-rafulPallin at fort numal pricinuirl unlit (e) spre prihanirea Exe-letqiei Sale intre norod. Si a§a ail remas tote ganduriletuturor de§arte, §i et me odihnesc aicea. Acum auz acestamiccare %III, §i semuesc din cea-l-alta ca va remanea §iacesta ea §i aceea, ea fara de ctirea Imperateasca un lucruca acesta nu se 'Ate face. ApoT de acolo s'ar'i dat odataporunca. Iar data va urma vre-o milcare improtivA, failde ctirea de acolo, pentru ceva chilipirurT, este alt cuvent,li remane precum am 4is, in vreme de pace a se pune laranduiala '). (lar ceva copil de a trimite §i de al voi nupocill, ca nu am nimic cu mine. Am audit ca, s'au facuto anafnra pentru o carte talmacita de parintele Ilarion, aGheneralulul SturdeT, ca sa se tipareasea F,4 i s a se impar-%sea, la preoti li sub acesta sa-T jafueasca iara§i pentrucheltulala acel muerl, dar acesta de sa va face si me voitinItiinta, dupe t6ta dtaria o voit inItiinta o ci et undose olivine, §i pentru acesta sa se pazasca parintele Rim-nicul, ca nu cum-va sa se ametasea sa iscaleasca, precum§i din gura t -am cis, §i apoi sa se ru§ineze intro 6areni,deosebit de darea de sama la Dumneq.ett. Si aceste s'atiinsemnat: Dupe aceea unit m'au inderanat ca puind ina-inte acele ale lul Graf Pallin, se dati jalbi extra Impe-ratul, dar nu am voit, ca sa nu me arat nibitor de tur-

1) Este stearsa acesta pericopa ce este inclisk In .pariates.

www.dacoromanica.ro

1ST. NAT. POT. $( 1315ER.CEASCA A ROMk141( CSR 211

burare, Ri uritor de liniste intru acesta vreme, (intru ac6sta,vreme) intru carea mg oddinesc, din milostiva poruncti,fad, de mustrarea stiintei, intru Vita pricina acesta (a)departarel. Si bine-cuventat s, fi3 numele Domnulul, pre-cum pentru tote, asa pentru acesta). a) Amendoua cinsti-tele scrisori ale Preasf. Tale si cea de la 14 si cea de la25 ale treculului Avgust cu mare bucurie leam primit.Am ve4ut si cele scrise pentru trimiterea banilor ci pentrutrimiterea cartilor, si cat pentru cea dintal f6rte multamescdragostel Preosf. t de, pentru pioeresul cel bun, carele invremi ca acestea sa arata, Tar pentru cea de adoua t i vamultami mai mult Dumne4eu i aicea i in veacul viitor,pentru folosul sufietese ce se va pricinui odor bunatMeiSale. Pentru ce-mi trimite parintele Efrosin dascalulf6rtel n3ultamese, macar ca nu still de le voin" vedea, eanu-1 slobod a intra cart.' streine aicea Tar pentru cele tri-mine de Preosf. to luat voe slobozenie anume, a lecarula sint cat la numor, tocmai de la Petruburg prinGraful Voron0v, Guvernatorul de -la Odesa, dar cu toteacestea scris si pentru ele la vama, ca &Sra vor treceprin cele-l-alte.

(farii data)

(Academia Romana, Manusr. M. B. Vol. 8).

Mitropolitul Dionisie scrip din Brapv calla unboer din Divan ca pretentiile eadicate de unii da-tornici, carii posedati inscrisurY pe numele Mitropo-lief, nu este drept a li se plati acele datoriT de okracasa MitropolieT, ci de catra predecesorul sea (pro-catohul) fostul Mitropolit Nectarie, caruia i s'a datla paretisire, pentru sustinerea sa 1000 lei pe lung,

2) Presupun ca de aici se incepe o alta Epistola, adresata Epis-copului de Ramnic, pentru ea ceea, ce urineza, n'are nic o lega-tura cu cele Oise mai sus, dar find ca in original se continua scrie-rea autografa, am decopiat documental ala cam 1-am gasit,

carcile

1i

;

slab si

si

s'al't

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE INED1TE PRIV. LA

o maniistire Cu veniturile ei, scutelnici etc. Si darel este dator sA plitteasca acele inscrisurT, mai aleseh' si hothrirea Domneasca asa dispune. Dupe' a-eesta deelarA ca se va int6rce curand in tars, deqi este suferind.

Pitrinteascet blagoslovenie trimitem D-tale.

LXXV) In cea de la 8 ale urrnatoreT scrisore eatrA PitarulIonita am v6dut ins6mnandsi niste condee cu numire de da-toria Mitropoliei, cerendu-se decatra acel creditorl. Nol stimsi D-111! Taste stint, precum si la multi din D-lor velif TboerT, Inca si chiar Maria Sa stie; CA la radicarea n6strAs'ati hotArit de cItrA reposatul Domn, ca nicT o datorie penumele MitropolieT nu se primeste, ci tote sA se respunzAde procatohul nostru, pentru aceea i dat cu hrisovManAstirea, scutelnici, poslusnicT leafa cate talerI 1000lei pe lunA. Precum se face dovada chiar din davagilic, ceail Ant Carninaru Dedulescu, de ail inchis p6 Cami-naru Ilie la camarA, de unde ce invoTala va fi Rout nustim, precum aseminea si din devagilicul logofetesel re-posatuluT Mateig, ca i s'aii facut pitac domnele a i seplati din leafa procatohuluT nostril, de unde i s'aii i fa-cut platirea de talerT 2000. Dar fiind-ca in vremea tre-cute' RazvrAtirl de catrA siluirea str6inilor stepanitorT aufost snip D-lor Boeril Divanulul prin pitac a porunci E-pitropulul nostru, de aA dat acestor davagil. Oare secuvine si acum a priori acele datoriT de bune, cand avem

si dreptA obladuire ? Nu qicem insA a r6maneacreditoriT pAgubasi de dreptul Tor, ci prin luminatA porualeAgospod, sA se plAteascA atat Tor, ceea ce vor mai avea alua, cat §i sf. Maropolie, ceea ce din siluire all respuns(din) venitul Manastirel, dintr'ale scutelnicilor si din leafaprocatohulul nostru, precum si de reposatul Domn Taste ho-tArit, find cu mare nedreptate SE Mitropolie, dupe pier-derea a tot venitulul in atata anT, ce arl pastorit procatohul

ci

www.dacoromanica.ro

IST. NAT. POL. 1 BISERICEAsCA A ROMANILOR. 219

nostru, apol sa r6mAe Bi datore ? MAcar ca ne aflarn acumBi cu o umfl iturA la falca, nu Btim din masAlele de jos inpartea stingA sails din alt ceva. Insa not mai uBurCindu-segerul de aicea, socotim a ne cAlAtori spre Patrie li Epar-hie, mAcar li cu primejdia vie01 nostre, pentru ca BA neimplinim datoria cAtrA. Maria Sa. Si clicem ca acest fel depricinA nu s'aii cuvenit cu grabs a se hotAri, ci mai cuintarqiere Bi fil blagoslovit.

1822, Decemvrie 28.

IscAlit : Al Ungro-Vlahiet Dionisie.Original.

(Academia Romans, Manusc. M. B. Vol. 8).

Acest document ce urmeazh cuprinde suspenda-rea und pedepse de-asupra unuT preot ce severqiseo cununie necanonicA. Mitropolitul Grigorie scrieEpiscopulul de Rimnic ca luarea de dar sa nu fiecu rascal de barba, ci nunza cu des6verita poprire dea ?nal lucra cele bisericen, lucru in adev6r barbar0 care se cede ci se obidnuTa pe la noT. De acolone-a remas proverbul: S'a dus vestea ca de popstuns.

Cu cea in Christos fratasc dragoste Aghie Rinznic.

LXXVI) Facem Btiut frAtiei tale ca aicea s'aii aratat niBtepeoll din judqul Takeo, plangendu-se forte tare asupra Pro-topopului Apostol dintr'acel Judet. Si cu tote ca era gatiti§i pornii a da jaluba Ili catra Maria Sa, insa dupe sfatui-rea ce leam dat, sa vie aci la fratia to Bi li se va face in-destulare, nadejduim ea vor veni. De aceea facenduli mainainte de Btire, scriem ca BA li se asculte plangerile Bi sase faca cuviinciasa indreptare de a inceta de acest fel depill, care aduc suparare la auclul ste'panireT, fiind §i im-protiva duhovniceqtel otcarrnuirl a SfinteT Biserici,

www.dacoromanica.ro

220 DOCLIMENTE BEMIS PRIV. LA

CatrA acestea mai alalta eri la respunsul ce am faeutfratiel tale pentru acea nelegiuitA cununie, am scris peTanga cele -1 alte si acesta, ca preotului ce ail cununat EAi se la darul, dar IarAsi poftim, ea luarea de dar sa nufie cu rasul de barba, ci numal cu deseversita poprire dea mai lucra cele bisericesti, fiindu -i destul acesta. Sintemal fratiel tale in Christos frate.

1825 April 18.Grigorie al Ungro-Vlahief.

[Ordinal].

(Academia Romana, Manuse. M. B. Vol. 8).

Episcopul de Argeq Ilarion fiind chemat a damdrii la Episcopat dupe rnartea luY Grigorie, reclamAla Divan de a i se da monastirea Cozia sub stepa-nirea sa cu tote veniturile ei, pentru eá 11. sa a fostmaT 'nainte ; caci: alt-fel nu se 'Dote intretinea Epis-copia qi nici are de unde satsT plateasch datoriile.

Catra Sidvitul Divan.

LXXVII) Arat slAvituIui Divan, cti, dupe mOrtea reposatu-lui Episcop Argesiu Iosif, orinduindu-me la acdstasfanta E-piscopie, inapreuna cu densa ni s'ait dat in stepanire si Mk-nAstirea Coziei, precum au avut'o si mai sus numitulEpiscop ; dar indat6, dupe aceea intamplandu se Rasvrati-rea, in lipsa mea de aici am plerdut dinpreuna en allelesi dreptul ce aveam asupra acestei mai sus c,lisei Maniistiri.Si fiind -ca, acum la adota a mea asezare am 0,84 Episcopiain mare lipsa, si trebuint6, de chiar mai multe, me rogslAvitului Divan sa mi se dea, precum mi se (Muse, pome-nita Manastire, ca sa puciu intampina grelele cheltuell cese urmeazA la Episcopie, care fiind intre tote mai mica,de cal tote, nu p6te Mr' de acest ajutor nici sii, se icono-

www.dacoromanica.ro

1ST. NAT. POI. 51 BISERICEASCA A ROMANILOR 221

misascii,flici a se usureze de datoriile cu care nestatorniciilevremilor ail impovarat'o. Si cum va fi bunA-vointa S1A-vitului Divan.

[Original]Ilarion Argq.

(Mem, Manuse. M. B. Vol. 8).

Sd recomanda cerirea Episcopului Ilarion Episco-pului de Rimnic §i Logofetulul de Tara de sus sacerceteze cestiunea monastirei Cozia §i sa se refe-reze resultatul Divanului.

De la Divanul judecatoresc.

LXXVIII) Iubitorule de Dumnegett, Sfinia to Episcopeat Rimnicului, Otcarmuitorule al Sf. Mitr000liI si D-tacinstite vel Logofete de Sara de sus, cercetali acestA arataresi cerirea ce face iubitorul de Dumuesleti Sf. sa EpiscopulArgesiu, si se arAtati Divanului inscris.

(Oficial)

Biv vel Sardar.1829 Fevruarie 17.

(Idem, Manuse M. B. Vol. 8).

Un bancher de sigur din Bucure0T, Lazar Calen-deroglu, trimite MitropolituluT in Chiqinati suma de12,000 lei, pensiunea sa pe un semestru, pe care f-adepus'o marele Clucer Neculai Tresnea i -1 roga"sa -I respunda de primire.

LXXIX) Me inchin cu smerenie Preosf. V6stre, srtru-Vandu-Ve respeetata V6strA dreptA.

Respectate Stephne ! AstA-4I predaq la posta rusascipentru primirea stepanestei V6stre respectabila mie un

www.dacoromanica.ro

222 DOCUMENTELE INEDITIII PR1V. LA

grop cu galbeni Olaudezi, bitcAci trel Bute opt-qeci, No.380, doue carbove ci 83 capeice de argint, care mi s'atiinmanat mie de catra nobilul boer, marele Clucer DomnulNeculal Tresnea, pentru lei 12,000, pe care primindu-lefill bunt BA me fntiinlali spre linictea mea. In launtru seafla scris6rea cisulul boer. Cu acestea serutandu ye dreptaV6stra, aunt al Preosf. V6stre eel mai mic serv,

Iscalit : Lazar Calenderoglu.BucurP§ti, 24 Fevruar 1831.

Originalul in Grece§te.

(Idem Academia Romans. Manus. M. B. Vol. 8).

Neofet, Episcopul de Rimnic, OcArmuitorul pro-visorit al easel'. Mitropoliel pe timpul surgunuluiMitropolituluT Grigorie dA relatii despre starealucrurilor in Cara §i in special despre Mitropolie.Important este, eh in ea se descrie holera din 1831,despre care dice ca n'a theut multe victime, graciemesurilor luate qi mai ales retragerel familiilor marl§i 6Inenilor cu stare afara la munti qi in locurl nudeaerul este maT curat. Ne mai spune, ca in Iasi ho-lera a fost mult maT rea, a facut mult mai multe vic-time. CI:Liar Domnul, dice, eh a fost nevoit a seretrage din Capitalg, la Breaza.

LXXX) Cu smeritit plecAciune inchinandume serut bla-goslovit6rea drepta a Preosfintiel tale. Dupa aducerea pleca-telor male inchinAciuni scumpa cercetarea stare sanAtateici petrecerei Preosf. tale, nu lipsesc a Initiinta Preosf. taleca din mila lui Dumneqeu cu rugAclunele Preosf. V6s-tre me aflu pans, astql senAtos, impreunl si cu top 6rne-nil at sfintei case. Epidimia, holera, au intrat aci inBucurecti de la 22 ale lui Iunie au secerat un numerde 6meni, Tar din 4iva Adormirei Maicei Domnului, auIncetat deodatl, ci pans, astall nu s'au mai lovit nimeni ;

'I

si

5i

8i

8i

www.dacoromanica.ro

'sr. NAT, 130L. I B1SEF1CiASCA A ROMANIL011. 28

de frica et s'ait spargaluit Bucure§til, eqind Mara eel maimulti din boeri i negutatori §i alte start de 6meni, cu fa-miliile lor, §i cu acesta rarinae a locuitorilor s'atl folositPolitia mult, neputand EA faca bola atatea jertfe, sate aufacut la Iasi §i aiurea, §i la acesta trebue sa cun6sca po-litia har Domnului deplin imputernicit prezedent, pentruingrijirea parintesca csi intelepte mesuri ce au luat. Din eelmaT insemnati ail murit de acesta bola, numal D-lui BanuVacarescu, amendoue filcele D-lui qi dot trei bowl din eel maTmid. D -lul Banul Brancovenu sa, afia §i pana asta41 la Rtm-nic peste Olt, D-lui Banul Balaceanu all reposat de la Maiti8, de bola firesca, adica de disuerie, pricinuita din surpa-tura, de holera au murit qi parintele Neofit Evcarpias,proegumenul sf. Gheorghe de aici din politie. Boeril, negu-titoril bajanari Wail tutors eel mai multi, pen cate-va judetepe afara tot mai love§te holera, acum de curftnd au tre-cut $i la Craiova, dar este nadejde a nu face mult rettlaid acolo, eaci ail iesit 6menii pe afara. Din slujbalii Mi-tropolil aft murit vr'o cinci, insa imprejur, tar in launtrunu s'ail intamplat nimic, robit easel s'ati scos la Cucu qiaiurea §i s'ati pap. D -lul Logofet(u1) Nicolae ci Pitarul 16.nita, fratele D-sale dintaia 4i Julie aft plecat la Anin6sa,unde s'att pacjit; scum de vre o septamana de 411e tutor-cendu-se D-lui Pitarul nu lipsesc a trimite Preosf. tale12,000, examinia de al doilea a acestul an, in galbeni Im-perate§ti i Olandezi, tot prin naijlocul ce s'ait trimis 0 eelde mai nainte, de a carora primire me vest cinsti cu res-puns. Maria sa G-rigorie Volt Ghica au fost dus din pri-cina holerii la o mo§ie Breaza, din Jud. Prahova, acestecjile s'ati intors aid.

E3timp avem de la mila Donanului o aftonie (abun-denta) de bucate aid §i de rodiri, ce n'au pomenit eel maTbatrani. In clironomia reposatulul Parintelui Dionisie Mi-tropolitul nu m'am amestecat nici de cum, de cat de laMitropolie i s'ati flout cheltuela pogrebaniei, cum §i apomenirilor Oa acum c1 din cele ce'mT insemnap s'att

www.dacoromanica.ro

224 DOC. INED1TE1PRIV. LA ISI'. NAT. POI. I MS. A 120MAN1LOR

luat aid pAnl aeum numai eftrja de fildes, bArAzita, deD-lui Banul Brancovenu i crucea eu af. lemn, Tar cele laltestag pecetluite si mat cu vreme 135, vor lua si acele. A-cestea cu pleaclune instiintAnd rog blagoslovenia Preosf.Vostre sä me umbresc6, fiind a Preosf. tale smerit si ple-cata slugti.

Ina lit: Neotet Ri9nnicu,1831, SPptemvrie 3.

Note/. Preosf. sa Parintele G-alaction din pricina holeriteste dus la Rimnie, peste Olt. Parintele Stratonichios Tcoia-ZEE Eva ET30; it pOpLaC (sufere un fel de atrofie).

[Original].

(Academia Romana. Manus. M. B. Vol. 8).

(Va urm%).

C. Erbiceanu.

g4iLkz.-

www.dacoromanica.ro

INVETATURA BISERICEASCAA

VLA.' DICAI ANTIIIM.

(Urrnare. Vt.qi Bserica Ortod anal al XVII-lea, Nr. 2).

Alte 1nvetaturT trebuinciose.

1) VerT-care preot afarA din enoria lul va face liturglile,sail ostestanie, sau va eununa, sau va ispovedui, sail vacumeneca pre tine -va, si dupe ce va muri 11 va ingropa,sau verT-ce alt lucru beserecesc va face far' de voTa Preo-tului aceluJa, a earuia va fi noria, unul ca acela de Pra-vilele sfintilor parintilor nostri sa 14pAda de tot darulpreotesc, si-1 vom lepAda noT

1) Iata cum se exprim5, Mitropolitul Jacob Putneanu, in cartea saFloricica" in acesta cestiune:

Pentru Preotii emit sd. muta fard de voia @i eartea Arhiereului,hotardste canonul al un spre-clecilea de la Antiohia ca sa fie dejghi-natl. gi departati de alti preoti, si golitt de darul steprinirii eel preo-testi. Agijderea si canonul saborului celut dintai (lice : ca carepreot va cuteza gi fait de carte de slobozire a Arhiereulut sa vamuta de la o Besericd, la alto, sau de la o Eparhie la alta, acelasa fie ueinpreunat gi instreiaat de darul preotiet, gi fn locul Jul saintre altul. Tot inteun chip hotarase gi eanonele de la Cathargheni,(le la Gangra, gi canonul soborulut al gaselea, slieend : Care preotsa muta de la o Eparhie la alta, sau de la un popor la altul fardde eartea gi voia Arhiereului, aceea dinpreune cu eel ce-i primes(,sa fie instrainatt de d'irul preotiei. Dem ort-care preot va pasipreste hotararile sfintilor pariuti, gi ale DunInetleegtilor sobore,

Biserica Ortodoxa Rominit 3

gi

www.dacoromanica.ro

226 IA , ki URA B EILRIaSCA.

2) Asijderea niel unul din oI sa t indrazneascii sacunune vre-un om sau vre-o muiare str6inA dintealta tara,at din Tiara acesta $i sa fie nestiutT, Willa nu I yeti cer

hotArayte canouul de la soborul Neochesariei, cum ca sint nu nu-mai instreinati de darul klreotiet, ci oi ca niote calcatori de porun-cite cele Dumnecleeott, of depart* de adunarea norodulut creoti-nese, pre aneott preott porunceote of Neara a prea invetatului Leonimperatul, ca unde sa vor afla a sluji acele preoteott fara de carteaArhiereului, dupe golirea darului for sa se of pedepsesca".

De asemenea of in Praviliora editata pe timpul MitropolituluiUngro-Vlahiet Grigorie, dandu-f in urtna o esplicare mai amanun-OA. Tata ce (lice :

Vert-care preot, afara din enoria lui va face liturghie, slatosfeotanie, sau va cununa, sau va ispovedui, sau va cumineca petine -va, of dupe ce va muri it va ingropa, sau vent ce alt lucrubesericesc va face far-de voia preotului aceluia, a caruia va finoria, pe unul ca acela dupe Pravila sfintilor patintt it vom lipside darul preotiet. Jar de sa va intampla cuiva nevoe de morte, oipreotul enoriei de va fi lipsind unde.va departe, sau nu va fi lip-sind, ci de va fi bolnav, atunci de nevoia mortis, preotul din enoriacare va fi mai aprope sa alba roe sa-1 ispove lulasca, sa -1 cumi-nece, of de va mart sa 1 oi ingrope (apijderea oi la botez) pentruca de se va afla omul in cumpana mortis, cand va lipsi preotulvre-unet enorii, oi preotul enorii chetnin lu-se de omeniibolnavului, de nu va vrea sa mergA, ci de pune pricina ca aretreba, sau vrajba cu preotul enorit, oi de sa va intarnpla a marl.acel bolnav ne grijit, un preot ca acela sa va lipsi de darul preo-tiei, ca an murit un suflet oti au petit, pentru a caruia fnantuire,Durnnecleu s'au facut om, oi au primit mOrte, sa cade dar of preo-tilor ce an enoriile aprope, sa dea unul altula inotiintare, candvor vrea sa merga unde-va".

In Enciclica Episcopulut de Rimnic Filaret, la capitulul V cetimiardoi tot acesta oprire (Vecli NN din Biserica Ortodoxa),uncle am publicat oi comentat acesta insemnata Encielica. Iata cese (lice oi in catihisul imprimat in Chioinau la 1816, oi in care seespun dispositiile i regulamentele Bisericel Ruseott, of care au a-rut aplicatie in Moldova.

Sfantul Sober a aft Lumea al patrulea de la Halchidnon inPravila a saselea oprelte a hirotonisi preog $i diaconl far& popor,care Ind la o Biserica nu atarna, si eel hirotonisitl fait de popor,sa nu fie sloboc,11 a dversi nicl o slujba preqaso5, sail diaconesd,Tara in Rosia mbar oa nu sa hirotoniseso preoti Qi diaconl farapopor, insa multi se hirotoniseso catra o Biserica poste trebuin0

mull lasand Biserica sa, la care all fost hirotonisiti umbla in-teo parte si intealta, care tot una taste cu oea dintaill gre§ala, pen-trn ca o aka fara randulala In nrma sa lipsasol, datorl slat feOlemireneltl a nu primi &la preql qi diaconl, niol la un fel de slujiri

aces -baltes,a.

iii

pi

...

www.dacoromanica.ro

INVh fATURA B S RICtCA 221

ceta si-1 veil ispiti, pentru ca vin multi din Cara ungu-reas 31 si din Cara turceasca, si dintealte locuri departate,si sa insora aid, si pe la locurile lor ail mueri, sail mue-

Bisericesti; far Episcopil datori stilt a nu hirotonisi presto trebn-inta, far pre eel ce at lasat Biserica sa, null ea acestia unde savor ivi, al se prinda $i se pedepsesca, $i dad nu vor urea S. seInterca. catra, Bisericile sale, si pan& la merte Inteansile A sin-jasca cn orandniala, Inca si aceia prin chizesia a fete cinstite, nullca acestia 0, se lipsasca de Preotie ; lar de prison slujitori de tolesfinte sa nu 0, hirotonisesca nici supt ori-ce feliuri de chipuri,iiind-ca multi fugind din slujba ostasasca sa hirotonisesc, si In ran-dul cliricilor 0, primesc, pentru care In grabs sa va hotara prin-Dew num6rul lor.

Iar dad preotul sat diaconul, pentru cea mai sus pomenita, sailpentru alts vre-Oresi-eare calcare de lege fiind lipsit de Darul s6tde la Arhieret sa va duce pin lame en chip preotaso, sail diaco-nese, si va Imp a sluji (Ale sfinte, IA unul ca acesta prin4endu-1,sa-1 trimata la prea Sfantul Indreptatoriul Sinod, bar din Sinodse va tremite la politiolasca judecata, mbar ca pets si singur Ar-hiereul a trimete pe nail ca acesta catra judecata politeciasca, unclesa cuvine.

Iar dad poporul din vre-o grea intamplare, atat sa va saracicat Preotul cu clinch nici de cat nu so va putea haul, pentrunull ca acestia Insusi Arhiereul sa aiba purtarea de grija, nela-sanda-I pre densii sa umble din be In lot, ci sa-1 orandulasca, predansil undo cer preot not".

Mitropolitul Veniamin, impreung cu Episcopil Eparhioti, Meletieal Romanului pi Sofronie al Hupilor, da in 1834 o Enciclica, pri-vitOre la cununiile abuzive, pe care le oprepte ell multa asprimein 11 articule, lar la finele el se exprima apa : ..... .. C4ct carele(preot) nu va urma fi, va grefi, improtiva acestora, stt f tie cu hota-rire eet va fi ftLra ertare canonisit cu luarea dariduI, f i dat in Lir culocuitorii fret, ca un neascultator poruncilor Arhiere§a qi ceticUtor decanon b iseri ceftt.. . . Canonele sf. nostre Biserici sa pronuntg fOrtecategoric in contra preotilor, carii p'ar parasi enoriile lor, ar urn-bla din loc in lot, p'ar indrazni a face vre o lucrare sfintita sails'ar incumqa a severpi vre-un sf. Mister in parohie streina. Pentruacesta calcare canoaica se depune din preotie, adica se caterisepte.Iata cite -va din aceste Panone: Canon 41 din Liodicia dice: ennu se cuvine ca sfiniitul sail clericul set celleitoreascet fetret invoirea E-piscopulut Iar canonul 42 slice: Nu se cuvine ca preotii §i clericitset cUlettoreascei lard de scrisor) canonice. Ambele aceste caw:Sae re-clamg de rigore permisiunea Episcopulut respectiv pentru preotulpi clericul, adeca antaretul pi paraclisieral etc,, and voepte a ietpdin euoria lor pentru afaceri particulare, Acosta se aplicg pi la Episcopi, canl les din Eparhille lor, pi tr'c in altele. La not se face

www.dacoromanica.ro

§28 II13.4 FAIT:RA BISERIdSCA

rile et bArbap si lAsAndu-T au fugit, sat sint a troa cu..nunie, si vin aiel pentru ca sit la a patra mulare, Ball mu-Tarea sit la al patrulea barbat, care lucru Taste cul vie si

eseeptiune pentru Ina Pre lati, fiind et sint membri al Senatultii,pentru care s'a of preveslut prin lege aseminea esceptie (Vecli LegeaOrganics, Regulamentul pentru atributiunele de prectdere Art. 7).In vechime, in Biserica Orthodoxy erat in uz epistolile numiteirenice, (4714)mide pace) oi recomend.atore (a.)at mat). Zonaraaoa le esplica : Epistole irenice slut aPele ce se dat Episcopilorde dart Mitropolitii la carii apartin, of Mitropolitilor de catra Pa-triarhii de catra calif se primoveaza, and se duc la Imperatulpentru vre-o t ebuintt necesara. De aseminea oi acele ce se de"'clericilor (preotilor, diaconilor, cantareVlor etc.) de catra EpiseopiiTor, sau voesc sa se duct in alt orao, oi ca sa se inscrie la Bisericade acolo, conform canonului 17 a Sinodului thud in Palatal dinTrula Iar data tins -va din alt orag ar veni in altul (cleric fiind)fart voTa Episcopului seti sub epitimiu (pedepst canonica) este ofacela oi eel ce l'a primit pre el. Clerical inceteazt de a liturgisi,iar Episcopul eel ce l'a primit se aforiseote, dupe canonul al 15-leaof al 16-lea apostolic. lar Fpiseopii eel ce s6 due la Imperatulfart scrisorile Mitropolitului yi a Episcopilor din Eparhie, nu numai cad din impartaoire, dar of din demnitatea ieratica, dupt cano-nul 11 al Sinodului din Antiohia. Epistole recomendttore se (liecele inmtnate clericilor sail laicilor aforisitt sau ceteWor in genere,earl' se due in alte orate of recomanda pe acei btrbati Episcopuluiacelui Drag ca deslegati de pedepsele canonice sau ca sint cre-dinclooi, comform canonului 12 Apostolic of 33; sau and acuzatfind eine-va oi e'ar arata inocent eel acuzat, i i se dt, lui epistolarecomendatOre Wei eel care este trimis of aratand c'a lost acuzatin mod calomniator. Ast-fel sint aceste epistole, 4ice eanonul"(VesliIt:Am-111x Tifiv zavtivwv incO zaiVol. II, pagina 243). La not in timpurile moderne an dispd"rutaseminea epistole, pentru Clerul din interiorul Rigatulut, comformart. 46 din legea organics, (Regulamentul pentru disciplina Biseri-ceasea). A renias insa in vigOre pentru on -ce persona str6int dericall, care adect ar veni de aiurea. Un aseminea pentru a puteafi primit in comunicatie cu clericii pentru a putea oficia,trebue de rigors se alba din partea locului sett, de la Episcopuleel l'a hiro onit carte irenica, of deelaratie et nu este sub nice unprepus of ca pOte servi cele ale gradului seu, Cu voia Episcopuluicatra care este recomendat. In alt mod Episcopul ce l'a primitcade sub respundere canoniel. Preoti ambulanti nu exist in Bi-serica Orthodoxy, el trebue sa fie hirotonit,i pe o anume Bisericaof numai la vaeanta. Hirotonia fart vaeanta, fart a se spune precispentru care anume parohie se hirotoneote, este absolut interclist,prin canonul al 6-lea al Sinodului Ecumenic al IV-le din Halcedon.Acest canon aunt aoa : nNimene ad nu ae hirotoneasett nederminat,

.9'Eirov xxi tepoiv

locals,

`P4VAt1 116z),1,

www.dacoromanica.ro

1NVgrATURA 131SERICtSCA 229

fail de lege, ci pre uniT ca ace§tea fara scrisera de mtirturie de la preotul loculul lor, care sit eerie cum ca nuWO insurat, at &at insurat li T-ati Inuit muTarea, sari

nici Presviter niel Diacon, nici alt cineva din ordinal preofese, daott nui se va determina de cel ce-1 hirotonegte in particular vreo bisericti inorag sag in sat, sail un martirin sag o monastire, lar cel hirotonisiltnedeterminat a decis Sfdntul Sinod ca aseminea hzrotonie stt fie neva-labild gi se nu pad de loc a lucra (cele ale preqiel) spre insulta Mutce l'a hirotonit" (Veclt Histoire des conciles, d'apres leg documentsoriginaux par M-gr Charles-Ioseph-11616fe, tome troisieme, pag,105). In comentariile acestuT canon Hefele singur recun6§te, ca hi-rotoniile nedeteminate slut nevalide : D'apres le droit canon enviqueur aujoued'hui, ces ordinations Bites absolutaesont, it est vrai,illicitae, mais cependant validae. Adica: Dupe dreptul canonic invigore asta-4I (la Ramanocatolici) aceste hirotonli clise absolutesint, este aleverat, ne permise, dar cu tote acestea valide (Maleopera citata, pag. 106). S. intelege, ca. Hefele ca Romano catolictrebuea sa sustie validitatea hirotoniilor nedeterminate, pebtru cu-ventul, ca la papistav tote hiotoniile se fac ast fel, recun6Ite insaca sint ne permise.

Daca pe Tanga canOnele citate, referitdre la obligatiunea cleri-cului de orT-ce grad, de a eta la postal sea ca an strajar neadormit §i a nu parasi Mitropolia, Episcopia. §i parohia sa fara epis-tola canonica, daea clic pe langa canOnele amintite mai citam §iNuvela 86 a lui Iustinian, atunci avem pe deplin convingereaformats, ca nu trebue nici o persona din Ierarhia Bisericesea stiparasasca indatorirea sa fara voe data din partea celuT in drept,Nuvella 4ice : .... Ordonam ca nici monah, nici cleric, nice Epis-cop sit, nu vina aicea (in Constantinopol) fara epistolele prey pio-sului for Patriarh, on sa atie, ca s'au facut nevrednict de shimafor ". Din aceste (Ilse resulta : Ca parohul in parohia sa este singurstepan §i respuncletor, el este in drept a opri fie pe ori-ce cleric aseverqi vre-un servicia in enoria sa fara permisiunea sa, ha Incaresponsabil, daca ar tolera pe altul strain. De aceea spre a se paziordinea §i diseiplina in Biserica, la noT la Romani, din tota vechi-men comunele on satele slut impartite in popore, dad la oBiserica sint do sau trel preoV. Astfel nu indraznea §i nu indrax-ne§te nici acutn un peot de la aceTa§T Biserica, a face servicilsantite In poporul colegulut sea fara vote. luT. Numal la impreig,ran grele, bole sau altele, dupe cerirea §i permisiunea parobuluTin drept, pote un alt paroh, cunoscut ea canonic, sa ving, in pa-rohia sa spre a lucra cele ale preotieT. De aseminea and cere vre-an creOin de a i se face sf. Masle, trebue ca preotul din parohiaIn care este cre§tinul sa Invite pe alti parohi la sevarqirea acesiuisf. Mister, §i numat agta pot intra canonic in parohia sa. Afarade Episcopal seu respectiv, nimene abiolut nu 'Ate liturgisi InBiserica in care exista paroh canonic, Chiar ProtolereiT trebue sa-11

www.dacoromanica.ro

230 IN rAjtJAA BISERICASCA

taste a dofia, nuuta, i sat cade sit mat 1a Inca, o muiare,,HA nu'l oununatI, pentru ca sit nu sit facit f Ira, de legs, pre-oura oa acdstea multe IntAmplat de am judecat 4).

eearA, permisiune din partea parobului respectiv, &and ar voi seslujasca Si, Liturgie in vre-o parohie din eireumscriptia sa admi-nistrativI. Protolereul este name insp-ctorul, privighitorul ordinefgi al discipline' in protopopiatul sell, nu gi stepanul preo0or. Elrepresinta puterea administrativa gi judeciara a Episcopului, ce-lui ce I-a dat incredereq. Daca s'ar permit() aeesti, apoi prinacel act s'ar micgura prestigiul preotului paioh, gi i s'ar calcadrepturile lui, ce le-a cagtigat la numirea in Parohie, de singurparinte sufletesc gi moral al poperanilor

2) In Praviliora din 1781, impritnata in timpul MitropolitulutG-rigorie la pagina 40 este reprodusa acesta dispositie a lui An-thim aprope literar, de aceea n'o ma' reproducem. Obsery insaca PraviliOra a unit done dispositii de ale lui Anthim in una. InEnciclica Episcopulu" de Rimnic Filaret la dispositia a 12-a setrateaza tot acesta cestiune, dar specific gi cu privire ingam, cant puteau, cumform legilor 'terei de pa, atnnci, se con-tracteze casatorii cu roman, on romance, pentru ca tiganil eraurob'. Aceste dispositit legislative s'au introdus in obiceiurile gi le-gile nostre din legile itnperategfi, numite Basilicale BisericaOrthodoxa No uncle am publicat acesta Enciclica, comentand'o).In Catihisul imprimat la Chiginati in 1816 la pagina 23, iata ce dis-pos4ie se cuprinde gi care s'a pazit in Moldova cu rigore.

Pentru taina Nuntit din all, zArile BikericeAl ce sint in carteaIndreptiril Legit arAtate.

Ca talna Nuntil sit se sAver4ascA cinstit §i fara nici o legiuitlinpiedecare, Preotul de popor acesta In tocmal sa, o pazasca, adeca:in§tiintindu-se pentra eel ce voese a se, canuna, mat IntAiA sit In-tAleag5 eine §i ce fel de omen! sint, §1 6re nu taste intro dan§iivre-o trapiedecare dap; PravilA,, Elba.: de nu sint radenie aprepe ;Ore insult de a for voe sa, Insotesc, tar nu de sila pArintilor, §i anemarilor, sail a stepanilor Oil; Ore at varstA, ouviinciosA; flindcA,feclorul trebue sit atb5, macar cinci-spre-deco ant, tar fedora dot -spre -deco, §i al se silescl Preotul, ca acel ce vor al se mune, matInainte de vreme de °mai% sa invete mArturisirea credintei, adeca;Cred intim anal Dumnedet, qi rugacinnea Domnului. Taal nostril,115.scetore de DamnedeA FecierA, §i tale deco porunci a Jul Dam-node', Unga acesta 0, se tnvete Preotul de la eel tntelepti Invii-tAtort, care sint inpiedecArile spre sAvor§irea legiuitei °annuli, §idupt care eel cununati sit despArtesc, §1 care slat treptele nemurilor,aqijderea care trepte slut din legAtura mint% adecl din cuscrie,tar deosebit sit qtie Preotul, cum ca nuntile Intre eel ce fart qi teafaratl, a§ijderea eels tlinnite, §i tote cele-l-alte multi, care nu onblagoslovenia Bisericosca, sail care nu de la Preotul de popor cu

g ..11

ni s'au.

se.

mai ci-nu

(Vech

tii

www.dacoromanica.ro

INV trX URA n.sERIctia 231

3) fail de et, va Intrumpla si nu va fi cu putintdla scrisore de la preotul locului lor, atuncea IntAl s5. pu-ne'l pre fielte-carele dinteensiI la jurarnant, si de vor priori

cununia Inaintea a dol sail a trel marturl sl. stverseso, dupt so.borniclasca asIze,re, dupt invetnura sitqilor Pltriql, nu sint le-ginite ; lar Pastorinl drula s5. eade s5, cunune, si sa blagoslovaselpre eel ce vor s5, se ins4aseA, laste Preotul intro a drula poporsa afla mirele, cum $i acel Preot intru a drula popor tralaste mi-resa, p6te sa cunune.

Cu dedinsul 85, plzasc5, Preotul ca nu ingrab5, s5, cunune pre eelce nu de malt tabs° In poporul lul, si pre eel venitl de ainrea, sipre eel oe n'ai'l In popor casa sa temelnick Mel pre aceea care malinainte trIla prowl slat femeile ostenilor, sat a color ro-bitl, si a color c5.15.toriV, si a blrbaVlor care s'all dus, si a color

ci mal innit trebue s5, se fae5, en amaruntul cercetare pen-tru totI acestia si sa se fad, stint Arhiereulnl sail, Eli de la densulblagoslovenie sa la, ca sa eunune s5, blagoslovesck atesta, nuntg.

Mal inainte de logodn5, si de cunune dator laste Preotul de poporde trel orl duminicile, sat in 4ilele de praznice, pentru eel ce vors5, se els&toreascl, In Biseriel dupt Dumnecleesca Liturgie, duptotpust, sa vestesel norodulul.

Dad, fedora feclora nu slut dintr'un popor, vestire intro a-m5,ndoul poportle as se fad., aoesta Preotul de trel orl fleend. Dad,niel o impiedecare dupt pravila spre imprennarea for nu sa va des-coperi, sa -I cunune pre dansii ne oprit, Iar5, dad, va fi vre-o legiuitainpiedecare, niel decum sa nu indrtznesel a-I &num pre &twill; lardad sa va intimpla ore dud vre-o inpiedecare nt4eI, din zavistie,sat din pizml, sail din mestesugarile a vreunora, de o intamplareea acesta s5, instinteze pre Episcopal, si al astepte de la analhotarare.

Ci si dupt stversirea vestirilor Preotul nicl de -cam s5, nu cunune,pang, °Ind deplin sa va incredi*, pentru invoirea cea de bun5, voea amandurora color ce voesc a sa clsttori, pentru acesta innspre amg.ndosi bine sa -1 intrebe, si de la dansil pentru acesta s5. seincredinteze. Dad, peste dou5,1uni dupti stversirea vestirilor cununienu va fl, vestirile de a dota orl s5, se mal fad, f3ra numal dadEpiscopal va poronci aminterea. Iar ennunia blagoslovenia nuntelin Biseriel sa cade sa se stversasel inaintea 6menilor, nu *tea,si nu In vreme de posturl".

Exarhul rusesc G-avriil pe cand administra ierarhiceste acestePrincipaturi, Moldavia Valahia, a pubiicat in 1808 in Iaqi, oEnciclica, privitore la ordinea ilisciplina preotilor. In acesta*Enciclica. la pagina a 3-a verso sa cuprind urmatorele regule pH-vitore la cununie, care avend interes istorie, pentru ea de faptaka s'a petrecut la not la Romani cu regulele padite de preqi dinseculi indepartai la casetorie, pentru aceea le publicam aci, Iat4aceste regule :

pit

sf

insotitl,

si

si

si

si5i

fogith

¢i

www.dacoromanica.ro

232 IN VgfkilIkkA BISERLCI ,CX

juramAntull cum ert n'ati la locul for nici harbatul mularenici mularea barbat, si cum ca, n'ait luat pkna aeuni mu -lare, sat ail luat 11118 qi atl merit, sail dou6, aiuucea IT

Jail tutu a trela, (tetradiecondica) BA se sorie numele colorce s'ati oununat larAqI au insemnare de nude slut eI, qi tine slut

lor, anul, gi luna, gi clita in carea s'ati onnunat.De folos ar fi fost Inca st se fact o condica intra ()area st code

pre eel ce si natrturiseso in Postal eel mare, ca cu acest fen dechip vor gti eine s'at marturisit, gi s'at impartrulit sfiutelor tame.

Ca pre eel veniV dintr'alte locurl nid de-cum st nu-I cunune,at pot tuta neltiinta a cantina vre-o rudenie, sat pe vre unul,Inca trlind muerea, sat pre vre-una fuel Wind blrbatul, qi cuinsug acesta s5, vor face partagi phatelor stable. Ci dem preotcunoscut va ruga pre alt preot, ca al cunune in poporal s6t Indcu miser() va incredinta, cum c5, nioI o inpiedecare nu laste a salua el, pOte st cunune, ins& cola ce at cununat scrisorea acelui cePat ragat trebulaqte sl o popresct la sine, gi st o pazasca intruintregime pentra indreptare, sand s'ar intampla vre-o jalobt. Camal inainte de cnnunie in pop6r5le sale on dedinsul el se cercetezenn cum-va eel ce vor s5, se cunune, at intro sine vre-o rudenie deapr6pe sat cumitrie, carea impreunare st poprOte, gi dad laste,sat mtcar s5, indoeso el nu cam-va Taste oprita inpreunarea intrepte ca aoeste, nicl de-cum sa nu indrAznesca cunune, ci stne inqtiinteze pre lid

Yaw gi insuql preotil nu ar gist Inpiedecare spre a-I cununapre vre -unit ca aceqtia, Ind gi la o intampIare ca acesta, nu potindatt at se apropie cttra anunie. Ci mal inainte in biserict indi de chi:More sat in di de duminect, dup5 liturghie st spue lapoporeni, cum c5, cutare, clicend pre nume, vra sa-sl la muere filca,qiand pe numele el, cutare, a cuttruIa poporan, Tar pe nume cp-cendu-I, sat -Maya find Vend pe nume, qi dup5 acesta st intrebeOre nu fit° cine-va, cart aoeea intro danqil nisoareva inpiedectrlde rudenie sat cunaltrie, acesta intrebare sa se fact de hutsat de trel on, clutand dup5 adunarea norodulul gi dup5 vestireafetelor color ce el let Si cand nimenea din poporeni nu va spinenicl o impiedecare, atuncea cunune. InMatura acesta de maisus nu Taste de la nol, of luatt de la sfinVI parinV, ma atporancit. In scurt, dad mirele gi miresa slut prea, bin' preo-tulul cum el nu au inpiedectrl, pOte cimune gi ne vestind no-rodulul, ct aoeea numal pentru eel ce shit putin qtiutI gi en indoire,laste trebuinta. Ca in tote postnrile nici de-cum sa nu cunune giin tett Opttmana Branzil, fiind-c5, aoeea laste incepttura postulu!.Acosta porund asijderea nu laste a nOstra, ci a sfinVlor Paring".

In fine Mitropolitul Veniamin da In 1834 urrnatorea Enciclicaprivitore numai la easetorie. Pentru insemnatatea i p °ntru con-servarea ei, o dau in tota euprinderea acesta EncielicA ;

ptrinVI

§1

se, -1

sl-I

§tiqlsill

1i

oarit

www.dacoromanica.ro

1N%LiAIURA &SLR Ict iCA 233

vett cununa, ate Intaia nunta va fi, alt a do la, ail a trela,precum vor marturisi dup6 j m iimantul ce le vets da, lareard vor fi a patra nuntg, niel cum sa nu tndrAzniti a1OUnuna,

On mila lui Dumnecjet, Veniamin Mitropolit alcove! Eli Moldoval.Fiind-ci, In fusotirile ce sa lac prin talna sfintel cumuli! as In-

timpli a sg, face multe nunci nelegiuite fnprotiva sfIntelor canonsbesericestl.

La unele uneltind viclesugarl fuse l fetele ce fusotisc, lar laaltele si preotil, sat. ne cercetand clup6 anvil)* tote inprejuririlece opresc a sa face nuntele, sat. lacomindu-se a lua vre o dare fi-gidaiti, sad silintl pentru hatinirl a orl-ce felill de persOne,

pecluri pe supt cumpit, cununa fete oprite de pravele a saInsoti. Peel spre a sa curma au totul niste aseminea obraznicetezari, macar ca si mai nainte de multo orl am poruncit prin par-ticularnice porunci, §i canonele Besericesti dopururea Invap, a saferi. Dug $i acum cu tarie poruncim tuturor preotilor slujitorl afieste.caria Bqseriel din Printipatul Moldavia!, ca la tote cnnuniilesar -amaze mai nainte dupi povituirea ponturilor urmitore : 1) Pefetele ce vor voi a si, cununa, sa le vadg, sa le cunosci fn per-sona. 2) Si-i cerceteze de slut amindoi fetele adevirati hristianl,botezati In botezul sfintei Besericil nostre a Itosiritulul, de stillrugiciunele de inchingefune, i mi,car rugacinnea Domnesci, Tatilnostru simbolul credintil, Crez Intru until Dumnecleg, negresit.3) SI-1 cerceteze forte cu amaruntul do nu cum-va slut rudenil tru-pestl saA duhovnicesti din sfantul botez, de care °prose canonele,si la acestea de va avea ceva nestiinti, sa cee cu lgrauriti scrisoredezlegare de la Protolereul tinutului, carele de nu sa va dumeri,va raportni acea scrisore adeveriti, si de Cucernicia sa la Decasteriesail Consistoria Eparhiel, de undo sa va da dezlegare sa eunune sat.sa nu cununa. 4) Si, cerceteze de nu cum-va birbatul este cununatIn alt loc oil alta femee sad femeea cununati, eu alt birbat, decare nu shit despirtiti besericeste. 5) Dad vre-o personi vatosa carte Arhieresci, adeveritore ca este despgrtit besericeste deperbOna an carea all fost cununat, atuncea spre a sg, incredinta denu este vicleni acea carte, si ca este slobodg, acea persona a sacununa cu alta fati, o va raportui la Protoiereul tinutulul, sat. sila Decasterie sail Consistoria Eparhiel Arhiereulni ce va fi iscalitIn acea carte, ca sa se fncredintezi de este adevirati si de arevoe a sa cununa sat. nu. 6) Fiind-ca fetele despirtife prin judecatabesericesci, nu all voe amindoug a trece catra alts Insotire. Cinumal o fati carea pravelniceste are dreptate a sa despirti, careasi carte i sa di, de la Arhiereti adeveritOre, pentru carea In pontulal cincelea sa Insimnezi, In ce chip sa se cerceteze, bar cea-l-altifats desparVtl, carea nu are carte de la Arhiereii, nacar de va

..,

sa

sco-tind

en-

si

si

infa-

Ii

www.dacoromanica.ro

234 no/M 1 ATURA 1313ER1( SCA

4) IncAsi v6 poruncesc si acesta ninacni din voi dinpreoti sg, nu indrtiznitY a despArti barbat de mulare, satmuTare de bilrbat, nici sg, v6 unit1 la un gand cu aceea

si trent la altI Insotire fata oeal-altl, acesta fad sg, intglege og,este oprita a 3/ cununa, ca una oe ail dat pricing, despIrtiril deoea-l-altl, si pentru aceea Did intru'n chip sg, nu indrIznesol vre-nnpreot a o cununa, fIrg, a lua voe inscris de la Arhieren1 ce il vafi despIrtit. 7) Pe fetele ce vor voi a sg, cununa, sg, le publicari-ease& in trel randarl prin enorie, si In beseriog, dupg otpnstul sfintelliturghil, inaintea a tot norodal ce va fi adunat ca dark va fittine -va vre a pricing, opritore intro dInsil sg, o arete, si 4e nu al vaarlta Intru acesta vreme nici o pricing,, atunoea, sg, le slobedg, mar-turie pentru sc6terea peciulul, in carea marturie prin thrguri alisolleascg, inpreunl on preotul si trel negatitori enoriten1 fruntasl,lax prin sate sa isoIleasca paolnioil si vornicul satulul, si cg,nd voreta la canaille sit se intrebe pe amandong fetele el mIrturisasol elsingarl Inaintea nnntasilor cg, nu slut salitl, ci de voia for sg, ca-nting,. 8) Pe fetele strgine ce nu vor avea marturl vrednid de ore-dint/, earl sg, dea inscris chizesii pentru dansil al nu all nici 0pricing, opritore, si el ivindu-se in nrmg, vre-o pricing,, el vor tirespunzatorl, sg, nu cateze niel inteun chip a -i cununa. 9) SI fiecu mare aminte sa nu cununa fete ne potrivite, sal in v/rstl,precum tgsgr on bgtrang or! therg, on bilitran sail in oinste, precumboerin on negatitorita orl Wand, orl negutitoriu on flea sal ceall fost sotie de boor, fIrl stirea si voia nostrg. 10) Fieste-carelepreot sg, dea mIrturie pentru sootorea pedulni numal enoritenilordin enoria sa, pre caril cercetandu-1 II va §ti fad nici o pricing,oprithre, carora el sg, le cetesca si oununia, larg, color se nu vor fidin enoria sa, sg, nu indraznesa a le da aseminea mArtnril, nici Acetesog, oununia color co vor ft luat peciii ca marturia altul preot.11) ()snit de aceste, dad intro 6re-card casnicl insotiti prin tainasfintd cumin, sg, vor intampla neinvoirl, care sa le pricinuIascg,osabire si depIrtare min% de altul, preotil sint datori in tot chipula sg, sill si a-I sfltui ca sg, se inpace, si Ed petred, in nnire, precumlegiuit s'at. insotit, IarI a-I razleti, sail ale face inscris cart! de des-partire, safi a isdli in aseminea cgrti ce s'ar face el, Ind de cumsg, nu indraznescl.

Acute ponturl lipindu-se pe pIrete in sfantal oltarifi in fiesta-carea beserid din tot Printipatul, porancim tuturor slnjitorilor be-sericesti, larg, mai vartos preotilor, ca sg, le oetesd adese or! onlnare aminte si sg, urmeza in tocma, cad carele nu va urma, $i vagresi inprotiva acestora, sg, Vie en hotarare ca va fi. Lira ertarecanonisit on luarea darulul, si dat in bir cu lkuitoril t4ril, ca unneascultgtorifi poranoilor Arhierestl si ollegtorit de can6nele be-sericeq1I.

Pornooim fii tuturor protoiereilor de pe la tinuturl, sa fie Cu

www.dacoromanica.ro

INV.ETATURA BIARRISCA 235

ce indriizneso a face aresta fara de loge, pentru oft amInteles ea se face acest lucru ne cuvios in multe parts,ca nurual de sa, Inttimpla al alba bArbatul cu mularea

mare aminte, ca acestea la tote beserioile s5, se die In ilinti, qi saeercetez5, adese or! pe fteqte-carele preot din protopopiatul &Hi dele ceteqte qi de le Filth cuprinderea lor, qi de urmial preoum saporunoeqte, qi dad vor afla pre 6re-caril din preotl ne13545,torl desam5 Wg nu le urmeg, qi greqlsc In protiva lor, Indatit 81,4 rapor-tuiaso5, la nol pentru a s5, Infrana, del ne urmfind aqa protoereil,vor fl qi el canonis4I inpreuni cn ace! ce s6 vor greqi qi nu-I vorrapotui".

Cat pentru abuzurile sociale privitdre Ia casetoriile silite, opritegi neregulate sa se consulte Pravila 'LW Mateiu BasarabIndrep-tar a. LegeT, Glava 252-272). Sa se consulte gi Pravila IuT Va-silie Lupu (editia din 1875 a reposatulul G. I. Sion, pag. 95-116),pentru ea acesta -T originalul din care s'ati reimprimat acest mate-rial. de casetorie gi in Pravila lui Mateiu Basarab. Acestea in catpriN, egte partea istorica a casetoriel la not la Romani. Cu acestaocasiune declar, ca din OM vechimea nostra, pang, la introducereaCodicilui actual, actele starei civile de nasceri, cununii gi morti aufost pastrate de preotT gi numai de el. Dupe introducerea Codiciluinou, la 1865, cestiunea easetoriei, in respectul formelor sale le-gale, cade in sarcina Oficerulul starel civile gi slat cuprinse InCodicile nostru civil, in capitolul ,Despre case'torie" art. 127-208.De aseminea gi cestiunea desparteniilor, care in vechime la noT laRomani sa severga Ia Consistorii on Dicasteril, acum slut de corn-petinta Tribunalelor civile, conform capitului VII, art. 209, a Ca-pitulului VIII. Art. 210, privitor la a doua, casetorie, a capituluiIX Art. 211-248, privitore la despartire. In fine masurl legaleprivitbre tot la dispartenie in cazuri esceptionale Art. 249-286.Preotul Roman este obligat acum a se comforma la severgirea Ca-seloriei Codicilut civil, de alt-fel va ti espus pedepselor prevklutein el. Fiind-ca in Biserica nostra Orthodox este oprita caskoriain linie dreapta pans In al Vale grad inclusiv, Tar in linia co-laterala pang Ia IV-a esclusiv, gi fiind-ca preotii no tri pot fi espugila epitimil spirituale canonice din partea Terarhiei nOstre, damn'ar pacli cu sfintenie gradele de inrudire, in comformitate cu ca-nonele, dau aicea in intregimea lor tote Articulile din Codicilenostru publicitateT, spre ale cumigte preotii gi a evita desplacerilegi procesele la care s'ar espune intamplator. lath" aceste articule

Art. 143. In Ellie direct este opritg, clatoria cn desovelireintro ascendent! qi deseendeng qi Intro afinil (cuscril) de aoeIalllinie, WA, deosebire a inrudirel de leghita sail nelegluita insotire(Civ. 166, 172, 313, 660, ur.) (Civ. Fr. 161).

Art. 141. In linie oolateralit, clgtoria este opritfi, ping la a patraspy, inclusiv, fad osebirea Inradirel de legInitk sat neleglaita

......1.,..

:

www.dacoromanica.ro

236 iNvt rATURA BIsERRIscit.

vrajbA intre d6nsiI, indatAs sit duo la pArcAlabI, sail laaltA cApetenie, la preotul satuluI, §i la megiIalf de

insoVre, Ili intro afinil (onsoril) de Emirs! spiIk (Civ. 150, 166, 172,313, 660, ur.) (Civ. Fr. 162)

Art. 145. La rudenia din St. Botet se °presto olsotoria intronalit si fink precum intro nasg si fin.

Art. 146. Tatal adoptiv nu pote sl se ogsgtorescl on adoptatasa, nici ou filca acetic, niol cn femela fialul sgfi adoptiv (Civ. 147,309, ur.; 313).

Art. 147. Adoptatul fit nu se pote cgs6tori on aceea ce a fostfemela infiitorulni tats, nici cn filca lul, nici cn muma lui, niol onBora mumii lnI sail a tatglul sgfi (Civ. 146, 309, ur.).

Art. 148. Nu este slobod a se clatori cine-va on adoptata sorb,a tatglui s6t, a mumel, a bnnuld sat a bunts! sale (Civ. 309, ur.)

Art. 140. Tutorele sat cnratorele nu se p6te ogs6tori on nev6rsnioaco se afil sub tutela sa.

Aseminea nici tatiil tutorelut nici fratele acestula care Inc. se afilsub pgrintesca pntere, nici fiul tntoreln1 nu p6te lua in casetorie pepupill (epitropisitg), fad do primirea inscrisa adeverinO, a tribu-nalnlul cuprincpt6re cg acest tutore a dat pentru tote socot615.1gmn-ritg, §i cg, insoprea minorel on el, sail on altul din numitele persona,va fi spre folosnl el (Civ, 349, nr.; 355, nr.; 390, 415, ur.).

Cat pentru gradele de rudenie recunoscute in Biserica nostra, gipastrate in vecbime, se. se consulte tratatul Preasf. Silvestru, E-piscop de Hw', despre Gradele de rudenie gi publicata in Bise-rica Orthodoxa. No. .. . din anal Pane. cand Statul oi Bi-serica vor elabora de consens un regulament asupra cestiuneicasetoriei, oi mai ales a gradelor de lurudire, pentru ca asta-¢iexist antinomii ori neconcordante intre Codicile civil oi cel- canonic,papa atunci preotul nostru Roman trebue de rigore sa ceara des-legare on dispense. de la piscopul seu respectiv, pentru a puteasevergi o casetorie, la care gradele de Inrudire, ce nu slut un impe-diment dupe Codicile civil, dar sint Insa dupe canon e. Mai alessa fie atent la singele direct, la casetoriile de a doua gi a treiaera, dace, nu se presinta impedimente. A patra casetorie se. n'osevergasea fait dispensa Episcopului respectiv, pentru ca-i (Trite.de canene. Sa speram ca nu va trece mult timp oi omenii nootripolitics cum oi Ierarbia nostra sa vor ocupa de acesta cestiunecat mai curand, gi ast-fel vor suspenda aceste antinomii din le-gislatiunele nostre, punend in concordanta legile civile cu canOnele,in acesta cestiune vitala socials. Cu acesta se va uoura gi pe Preotulnostru de atatea Ineurcaturi desplacute.

In G-recia, care-1 Stat Orthodox i Constitutional, s'a regulatInca, de mult acest acord intre Statul are mare interes moralde a exista acest acord, peutru a prom ova cat mai malt moralitateain constituirea familiei oi a Impedica mai de timpuriu concubi-natal intre locuitorii -Orel, care adese provine gi se inmulteote dinaceste antinomii.

qi

leg!.

BA

ge

si

www.dacoromanica.ro

INVt TA1URA 131SBRIdSCA

despart silt fac carte, care luau nu crestinil, ce nici pa-ganit nu-1 fac, ca unde Dumnegeil au inpreunat, (lice)omul BA nu desparta, ce de va fi de despArtit as se tri-mita aid la Scaun, pentru ca sA se faca despartela pePravila.

5) Nicl un preot carele nu va avea voe de la Arhiereu,sA nu cuteze a ispovedui (fail numat la nevoe de m6rte)precum am inteles ca fac multi ca sA castige dame.

6) Asijderea si cel ce von avea voe, and ispoveduesc,Ball isprAvesc veil -ce tainA care li sA cade din cele saptetatne ale seversi, sa nu to plata vinclend afintele, ca se a-semAnA Iudet, precum Yana§ cand II chtarnA cine-va sA pri-cestulascA bolnavi, at sa, boteze prunci in grabs, nu vorsa mergA, ce sa lenevesc, si cer plata multi, puind pricint,aii departarea loculul, au a vremil.

7) Asijderea fieste carele in noria sa BA dea poruncl po-poranilor cap slat supt ascultarea lut, Duminecile peste totanul si serbatorile cele marl dumnestl si ale Mate AI Precis-tel, si a sfintilor celor mart sa le dati tnvetAturA sA Wesella Beserica, sera la vecernie, dimineta la utrAne, si maivartos la sfanta Liturghie, cAci acela Taste mat folositerede cat tote slujbele si de cat t6te rugActunile, si Inteacele(Ale nici sA lucreze nicl sa v8nda, nici Ell cumpere nimic,afarA din bucate de rag,ncare, cA ce sA luerezA Inteaceleqile oprite, lucrul acela Taste afurisit, si in posturi sA seispoveduiascA si sa se cuminece dupe obiceiii, si tine aravea bolnav in casa lul sA nu astepte sa-I cuminece laciasu] mortil, cand le piare graTul, ce de cu vreme pAnAstet in fire sä chiame pre preot ca sA-I ispovedulalch sisa-I cuminece, ca verl carit din voi nu vett purta OP, 0,faced asa, ce vett cumineca vre-un bolnav de acestea, carelenu sA 'Ate ispovedui, afara de-I va grAbi m6rte fail veste,precum O. IntarnplA la unit, yeti cAdea in osanda InpreunAcu el si v6 veil lipsi si de darul preotiet.

8) Niel unul din preoti sA nu cuteze a sA muta dinenoria lul intealta, hid, de vola si stirea Arhiereului locu

37

www.dacoromanica.ro

238 iNV.krATURA 11 SERItha 11.lul, eft yen -ce slujba ar face, f ;O. de tale (este) $i cade in°Banda.

9) Yen caril din vol, §i mai vartos Protopopil Ea cer-cetati a vin preoti si calugAri mincinasI dintr'alte te' deslujase ale preotieT, insaland erestinii, ce pre uniT ca aceqteasA-1 trimitetT la nol ca s6, le lunn sema de sint adeveratipreoti, si maT in scurt preot strain nimeni nicl de cum sanu-1 primesetl fad, de cartea n6strd.

Pricinile pentru care fieste-ce preot are voe ad, slujaseaIn noria altula.

1) De se va intampla cuT -va nevoe de morte, si preotulacelui sat nu se va afla acolea, ce va fi lipsind unde-vadeparte, sad va fi cnm-va si el boluav, atuncea pentrunevoia moilii, preotul, din enoria care va fi mai aprope,sA alba voe sA -1 ispoveduiascii si sd-I cuminece, si de vamuri sA -1 si ingrope, pentru ca nu cum-va sA more, ne-grijit en 16gea ce sa cade crestinului, asijderea si la botez.

2) Asijdirea pentru intamplarea mortil sA cade preocilorcaril ad enoriile for apr6pe sA dea unul altuia InItiintare,cand vor vrea A m6rgA unde-va, si va lipsi vre-unul dinenoria luT, si intr'acea norie va veni cul-v3, eTasul mortil sitvie preotul aceea-l-alte enorii sä-I ispoveduiaseit $i sa-1 cu-minece.

3) Inc, si de va lipsi preotul vre-unii enoril, intru cares'ar afla omul In cump1na mortis, $i preotul aceia-l-alteenoril fiind chTemat de 6menil bolnavulul pentru ea sa-1ispoveduiasea si sA -1 cuminece, si el nu va vrea 86, m6rga,ce va pune pricini la mijloc cum ea. are &AA, sail vrajbACu preotul enoriel aceta, si de s'ar intampla ca sA moilacel om ne grijit, sa, stie ea.-1 vom lipsi de tot de preo0e,de vreme ce ail ldsat un suflet si ad perit, pentru careDumne4ed s'ad fdcut om si au primit morte pentru man-tuirea lui.

4) Iara§1 ye poruncim si acesta, ca se intampla de fugunit de prin judetile si satele lor, pentru nevoT, §i via

www.dacoromanica.ro

INN t 11111RA BISER1Ci3CA 289

Intr'alte judete ai sate, ce pentru ace0ea dam voe ea uncles'ar afla ai de s'ar intampla nevoe de morte, salt li farade nevoia mmtii, de vor vrea sa se ispoveduTasca 0 sit secuminece, pana se vor interce Tar la locurile lor, sa-I ispo-veduitt ai MA cuminecati pentru ca aceste done sint tre-buinc163e la creatini. Iar nunta de s'ar Intampla sa fad,ace:It fugiti, SA nu-I cununati pang, nu sa va face ceraare,ca nu carea cum -va sa fie rudenie de singe, sati alte in.tamplari de care s'ati (jig mar sus, ca fall ispovedanie ElifAra de cuminecatura nu sa pete mAntui omul, Tar fail deinpreunarea nuntil se p6te mantui.

5) Alijderea ye poruncim frap de cruce nicl cu un mij-loc sa nu lesati sa se faca, pentru cad sa fac multe lucrurinecuvi6se pr;n mijlocul 1100 fratil, far de va Indr5zni ci-ne-va din preoti se va pedepsi Fili el §i acel ce s'at &cutfratI de cruce, dupe cum scrie la sfanta Pravila cap. 31,list, 198. (Indreptarea Leger imprimati. la Targovilte).

6) Alijderea ye facem in tire si pentru tigani, ca deacum inainte sa purtati de grija sa nu Watt Fla se mar facaIntro dan0i tole ce s'ag Iacut pana acum, adeca de vaveni tigan cu tiganca sa se cunune, pana nu-I vetl iscodi cutot denadinsul, forte cu amaruntul pentru t6te tole ce o-prelte pravila, ca qi la top creltinil, sa nu-I cununatl, Tarmar vArtos de va fi tiganul a unuia li tiganca a altula,pana nu vor aduce scrisere fieqte-carele de la stepanul sett,cum ea Taste cu vola lor, li cum ca vor ingadui unul pealtul [Ana so vor inpaca atnendoue pirtile, au cu schimbuldupe obieeiul erii, suflet pentru suflet, aft cu ban', sa res-cumpere unul de la altul acel suflet, sa nu -T cununati, linisi cu un mijloc, maear de v'ar face ver-ce sile all Infrieo-§are, ai acea scrisere sa o tineti forte cu soma, bona, lavoi, ver la carele s'ar intampla, ca de va vrea tine -va dinstepanif acelor tiganI ce s'ati inpreunat cu voTa lor sa nuse tie de euvent, all in pizma sa faca sa-I desparta, sa a-vert cu ce ye da soma, odd apol vett cadea in osanda §iIn pedepsa, pentru cad, ea iganil Inca lint et eltinI bote.

www.dacoromanica.ro

246 rrivt rkrintA ,CA

zati in numele sfintel Troite, §i avem datorie in tot chipul,ver cu ce mijloc s'ar putea, sA-I punem la calea cea crelti-nesc6,, ca vom vrea s6, durn slime, inaintea infrieoptuluijudecAtor pentru sufletul lor, ki noi, dace, nu vom invetapentru dan§ii cele ce se cuvin, §i voi d6ca nu yeti facecele ce v6 poruncim, §i stepanii for deca nu se vor supunedreptAtil §i as3ultarii Besericel 1.

7) SA §titi qi aeesta ca de se va intampla unul sa bo-teze pre tine -va, la vr6mea casetoriel ce1ui botezat, polesa-1 cunune altul, ca, bes6rica nu oprelte, ce pentru acestasa nu se fact turburare §i galciava, precum s'ail intAmplatla multi de-ail venit inaintea nostril, de s'ati judecat.

8) Alijderea v6 facem in §tire, ea nimenea din vol sanu indrazneascA sa face, Bes6rica undo -va pAnA, nu yetilua blagoslovenie de la Arhiereul locului, nici sa lAsati p6altii se facet pang, nu se va face §tire, ca sa li se dea voecu blagoslovenie, dupe porunca pravilii, ca §i pentru a-cesta se fac multe gAlcevi §1 multe vAtamari de suflete §itrebue st se pAz6se5.

9) 'MA dar ca v'am facut in§tiintare de cAte am soco-tit ca sent trebuinci6se qi de folos, ca sa v6 luminati §ivol, §i s6 inv6tat1 §i pre altil, §i de Cate ate venit §ijudecat inaintea mistrA, de eke am inteles prin omen!cinstit1 si credincio§1 ca se fac intro voi, §i v6 be trimitemtuturor tiparite ca sa §titi carele se faced, §i carele sa in-vetati, §i de carele sa v6 feritl. Iar tine dintru vol va faceinpotriva vre unul lucru diniru adstea ce s Priem, sail seva lenevi §i nu le va inveta acestia tote ate se cuprindintr'acesta carticea, ca O. §tie in ce chip s6 le s6verlascA,pentru ca sa p6tA indrepta pre eretini §i s6 be folosdscA,la tole suflete§ti, pre unul ca acela bine sa §tie ca 1 vomcaterisi des6ver§it precum sfintele can6ne a le sfintilor A-postoli §i a le Saborelor poruncesc, §i deacia nutria! castecu putintA a i s6 lerta sa fie preot, pentru ca s6, nu-§i mairApue sufletul Cu ne§tiinta lul §i sa pue in °sand& §i preMOT. Iar de yeti paqi acestea ce ye poruncim, atuncea cu

BISRIC

s'ati

www.dacoromanica.ro

'MI Nil URA DISERICtSCA 241

adeverat vet1 fi preotl adeve'ratf al lul Dumnegeti celuiadeverat, si vg va darui pentru paza poruncilor in-teacestd Lime bunatgtile lul 0 in viata cea viitore Imp6-ra(ia cea cerescA. Asa facets precum v6 scriem, ca cidarul Domnulul nostru lisus Christos, cu rugAclunele cublrgoslovenia sniereniel nostre, s& fie cu vof cu tot! 8).

3) Enciclica invetatulni imbunatatitulul in viat& Mitropolit An-thint, din lviria de origin&, cuprinde VIII capitnle orl regale deinvetItur5,. Dup5 aceste urmeaz5, desleg&rl la pricinele pentru carefie§-ce preot 'Ate s5, slujasca in enoria altuia. Obsery ins& c5, nutote aceste pricinl sint strict in cestiune, si unele se refer5, tot laregale generale de exempla: prioina a IV-a, cuprinde oestiunea strl-mutarilor si fagirilor loonitorilor dintr'un sat orl judet in alt satorl judet luorn ce adese se int&mpla in acele vremi grele, in careteritorul de ast541 al Romanit-I era terenul de arme intro Rusl,Turd Ili Nemtl. Li cll, dar Mitropolitul martir Anthim peyote preo-tilor cum s& se porte cu aseminea locuitorl fugitl §f strAmutatl dela vetrele for str5bune. In prioina V °presto faoerea de frail detruce. Multi at tratat nest& cestiune, pentru aceea et nu am ceadaugi, ci 11.ic numal cs acest obiceiti forte vechl intro Omen! aprovenit din nevoea de ajutor mutual la imprejur5,r1 grele §i malales la r5sboe si la emigrarl. Frail de truce s& socoteat ca rade

dar pentru a se evita lovirea constiintel in casur! de clatorieAnthim Mitropolitul opreste pe preog a participa la Oversirea a-costa! act, spre a nu angaja Biserica Jul Christos la aseminea hornvenit din pAganism.

La prioina VI espune modal sfiversirel manta intro RomitnItiganl mal ales intro tiganI. Doonmentele ca si legile the! in-terlicead cas5toriile intro Romaniliberl >lf tiganlrobl, conformDreptulul Roman 0 Legilor Bizantine, de made s'a introdus 0 laRoman! acest princip de drept. Mal ales intro tiganl preotul tre-buea s& albs invoirea inscris& a proprietarulul tiganilor ce volats& intro in casttorie. Era o procedur& forte grea de a elgtori nntigan a unul st5pan cu o tigancl a altul st5pan, pentru a& se ce-reat multe formalit541, In Documentele tifIrel se face milt& vorbade jumtitate de tigan t I mal ales de prcisild (fill) nIsoutl din o c&-sttorie, care clatoril apartinea la do! proprietarI al acelor an-fete. §i aid Mitropolitul Anthim da deslegare preotilor si le spuneprintre linil, c5, %iganil slut egall en eel -1-alti Omen! si c& numalsitnatia arbitrary social& fi tine in aseminea conditie rusin6s5, pen-tru crestint Ast5,-4I am spalat rucinea de pe tato, crestinismulul,prin desrobirea lot

Am reprodns an seep ace3t5, celebrl Enciolicl 0 am insotit'o denote, spre a se vedea c1 de orb! si a se gti 0 de ignorant!, cl in Bt.Eerioa Romanilor, din vechile Principate Moldova 0 Valahia, a exis-tat b administratie national& bisericeasol, o judecatl canonic&in Dicasteriile or! Consistoriile Eparhiale. Tot aseminea am Mout

Billerica Ortodoxa Rominit

lul,

lui

§i

$,

ui

ti

ti

tt

ti

el

www.dacoromanica.ro

242 ilyvt rAl URA BISERld sCA

Eli en Enoiclica Episcopulul de Rimnic, Filaret. Ambele aceste En-(Adios, fiilid un bogat material pentru istoria administraVel biseri-°WI Romano, de acnm le are la indamane on -ce cleric. Volfi nrmaa publioa tot ast-fel gi alto Enciolice vechl romanegtl.

C. Erbiceanu.

3C--__W,c.

0 TRADITIE DESPRE SFANTUL NICHITA. ROMANUL

Din NeoXOyov 'Ef3.8opm`eStaist 'ErcLOEWpiat4 No. 28. Tomul II, 2Mal 1893, pagina 547, am tradas acesta, relape data de DimitrieCaleme ca tradipune, Wean articol al Oa intitulat : Despre Aghia-zme ca resturl a templilor vechl. In acesta pericopa se vorbestede resturile nuor Cop venip acolo din timpnrile vechl de aicea dinRomania gi stabilip in Cafa. Acosta, tradipe ni INA° intari malmalt argumentnl, ca, pe timpul Gotilor Brat Coloni:ttl r6mall Cre-tin!, qi di li dintre Gop s'at creqtinat multi Eii dintre care sintfii aceFitia ce s'ail stabilit la Chefelichlol qi conserva, Inca cinstireaSfantnlnl Nichita Romanul (pe care Mitropolitul Moldavel Veniaminin Leturgia sa l'a limit Nichita Romanul), si ca, afi dus cu elacolo qi a icoana, cu ohipul sfantulni.

In Cartierul ChefelichIoi, in va,rful luT, Eli in improfanditatea vi.'elmuntelul, se Oa Aghizma (apa sfinpta) Sfantulul Nichita, care,pang en treklecl de an! inainte in interiorul unul desiq de ar-bor! de dafinl, comarl gi alp copaci, situata §1 adumbrita de o de-sire de nuol, se compunea din un laic acoperament, ce putea 0, a-dapostesca, de plbe aprope clan omen! ; iar radicarea la ea de lalitoral se Mom cu greutate, fiind-ca se interpnneaa maracini §i ba-laril solbatice cum fii rapele formate de munte ; acum lima s'a trans-format fntr'nn paraclis bine construit, la care se duo f6rte multiin special eel ce sufer de frigurl. Aicea admit neindoibil ca, a ec-sistat o bisericup, pe numele Sfantului Nichita, pentru ca se con-serva, Inca o icona forte veche a cestul Sfant, adusci de putinillocuitori Gotl din Cafa, harabagil (care fac transportur1), dintre,eel de peste fluuiul Dun are!, Intr'o epocii necunoseutil qi car!! cins-teaii pe Sfant, pentru ca 0 acesta era de origins de acolo q'asuferit martirul sub Athanaric, qeful Gotilor, in anul 330, in timpu-rile Marelul Constantin,

C. E.

www.dacoromanica.ro

Lectiulle illaugurala la studiul Istoriet Bisericesti.

Pana. la aparitiunea luminei evangelice omenirea tre-cuse prin tote fasele religi6se posibile. De la, monoteismuleel mai simplu ajunsese pana la eel maI josnic panteism,divinisand nu numal fiinte Insufletite, dar chiar lemne sipietre. In timpurile lut Iisus Christos, ea se afla intr'oast-fel de confusiune relig:Osa, in cat ideile religi6se con-duceat de o potriva, atat pe bigot $i fanatic, cat si pesceptic si rationalist, ca sa nu 4ic atheti, la aceeasi de-cadenta morale. Nu insufla si nici nu putea A insuflecui-va vre un respect, asa In cat nimeni prin religiunenu se putea edifica moralminte. Cu tote acestea chiar inacesta stare de decadentA in care se afla ea (religiunea),IT gaseste apar6tori.

Do! marl. dascall at lumel antice, Plutarch (nAseut la,an. 50 d. Ch. ± 120) si Cicerone (nascut la 3 Ian. 106 aCh. si + la 43 a. Ch.), profunc,11 cunoscetort al istorielomenirei, apilra religiunea, cad.' in universalitatea el, etved simtul religios inAscut in om d'ast indrepta privirilesale atrA, divinitate, tot-d'auna, or! unde, $i in on ce treptg,sociala s'ar afla.

Plutarch ne dice: pott afla Omen! cari sa aiba eetatifarii ziduri, inculti (etypcyOTou;), f5ra regi si administra-tie, fara a intrebuinta monede $i fara sa alba idele de71teatru si gimnasticl; dar societate athee $i fara altare,societate care sa nu intrebuinteze, rugaduni, juriiminte,

71oracull

1 nu exists si nu a ve4ut nimenT nicl odat4 1);iar celebrul Cicerone, in faimosul sett tratat De legibus,

'). Comp. Plutarch catre Colote 31.

www.dacoromanica.ro

244 LECTJUNE 1NAUGUAA1 A

ne spune, ea: dintre fiinte numal omul are cunoscintade Dumne4eu, iar intre 6menl, nu exists natiune, or catar fi de barbara necivilisata, care, sa nu recun6scAca trebue sa alba Dumnecleii" 2).

Aceste cuvinte ale lul Cicerone §i Plutarch, ca expresi-une a vastelor for cunoscintt despre istoria omenirei, des-pre stares socials, moravurile institutiunele tuturor po-p6relor, conchid la existenta lul Dumnecleti. Prin ea, eIne : Universalitatea existentet altarulut, ne probeZet e.xzstenta lut Duntnedeg, 9. Cad cum ast-fel se p6te explicitnasuinta naturals a omulul cA in or ce stare socials s'arafla, sa se r6ge, sa ridice altare sa se inchine unel di-vinitatl, aducendu-I sacrificiT, data el n'are ferma credinta§i convingere despre existenta fiintel atria se r6gA, pe careo adorn csi iT aduce sacrificiil?

Ratiunea logica nu p6te admite ca tine -va sa se r6gecuT va, fare ca, maT intai eel ce se r6ge, sit fie convinsdespre existenta fiintel catra care se r6gA, cu atat maTmai mult sa se r6ge ajute, ba chiar sa'l scape denevoi qi mantuesca, fare ca sa fie convins §i tare incredinta sa, ea acela catre care sa raga, pole sa'l ajutesi sd t satisfacd cererea. Dar la a^esta 'Ate se va obiectacu istoria idololatrieT. Se va obiecta p6te ca omenirea se-dusk fiind, s'a rugat qi a eredut in idolt ca o va ajutain nevoile sale, fdret ca et set p6ta ceva fdret ca et setexiste ca divinitdft. In adever marturisim faptul. Este a§a.Dar nu este 6re Creltinismul eel intAl carele a demascatfalsitatea §i, amarnica in§elaciune in care se afla omul a-dorand creatura in local Creatorulut? In tats istoria ido-lolatriei, aceea ce tinem a remarca este nasuinta naturals,a omulul catra divinitate credinta ca, divinitatea insine existd pole set ajute pe om. Acesta, a fost qi estesingurul adever in t6ta istoria idololatriel acest adever,acesta credinta a§teptare a omulul, nu s'a desmintit,cad venind adeve'ratul Dumnec,1611 al omulul a satisfacuttote agteptarile sale religi6se.

Dar dace existenta altarului dovede§te existenta lul Dum-ne4ell presupune existenta religiunel, existenta bisericel

2). Cicero, De legibus 1, 8.8). Ideea lul Plutarch este ca Toye,,t-f.bv tii4 ui[xgEo); TT.) o'aacs

ILO') V1110 krapiiv TO5 @8) anairo6g0e.

§i

Qi

si

1i

Qi

136.1

0i

pi1i

Qi

yi

www.dacoromanica.ro

IA II iTIMIL ISTORIEI BBERICE§11 245

crestine, prin insAll istoria sa, dovedeste ca este singurabiserica, care predica omulul pe adev6ratul Dumneriet..Ea dovedelte ca este singura religiune care pate sa punApe om in o legAturA demnA cu Dumnellea, fiinta supremA,unindu-1 cu Dumnerleil duhovnicelte prin o legAtura ha-rick plina de har Hi adev6r.

Decl fiind-ca adeverata idee despre Dumnecl.eil, nu oputem avea de cat de la Biserica cregina, §i cu acestnume astacji se presintA mal multe biserici, void arata fa-sele prin care ea a trecut, ca ast f.31 sa Nig la adev6ratabiserica a lul Iisus Christos, la aceea care predicA in pu-ritatea el religiunea pe care el a revelat o omulul. MIexistenta acesta a mal multor biserici crestine, diferite in-tre ale prin modul de a concepe Hi predica evangeliul Hiinvetktura cea mantuit6re a credintei, constata ca acestabiserica a trecut prin diferite fase, Hi cg, nu t6te bisericilepot fi adev6rate.

Spre acest sfirlit trebue HA recurgem la insaHl originael; trebue sa vedem cum a inteles'o Iisus Christos Hi sfin-til sal apostoll, ca in urmA cu aastd biserica tip, divinesi apostolica, sa comparAm Hi sa verifieam pe t6te, sprea afla pe cea adevgrata.

Biserica creHtinA este Biserica lul Iisus Christos, alez6mentul divin Hi etern pe care el 1 a dat 6menilor ca el,in societate, prin acest ale46ment BA fie d'a pururea inlegAturA harica cu Dumneleil pentru a putea duce ade-verata viata morals Hi a se tnvrednici de mantuire.

De la el (Timis Christos), dar sa invetam care, Hi cumeste eternul sell aleriem8nt.

Iisus Christos, nu ne vorbeHte despre biserica sa (eccle-sia) in evangelic de cat de trel orl 4), Hi anume : in e-vangeliul de la Mathel XV, 18; XVIII, 17 bis Hi XVI,18, dar locul clasic, in care el ne denota biserica sa, estecel de la Mathel XVI, 18 5).

Din drepta intelegere a acestor locurl vom avea normaHi canonul despre dr4pta Hi adeverata biserica a lul IisusChristos.

4) Comp. Math, XVI, 14; XXI, 11 etc.5) Locurile din cele-l-alte scrieri ale Noului Testament in care

apostolic vorbesc despre Biserica in acee§i insemnare in care ainteles'o Christos, sunt forte multe. Comp, Galat. I, 13; I Corint.X, 32; XII, 28 etc.

www.dacoromanica.ro

246 a cpUNE INAUGURAI_A

Imprejurarea si momentul in care Iisus Christos ne vor-beste in locul clasic despre Biserica sa, aunt din cele maYsolemne. Despre Iisus circular in Israil diferite vestl siidel. Unil it credeat de Me profetul, altii de Ieremia,a101 de Ioan Botezatorul, a10 it socoteati drept un profetdin Nazaret. Iisus Ida t6te acestea si eri, poporul nepu-tandull esplica faptele si minunele lui, aveat despre eldiferite credit*. Facci cu t6te acestea el voeste a intaripe apostoll si prin el pre till urmAtorii sM, in adeveratacredintii ce trebua ss o alba despre el; voesce a le spunecum trebue Al treads si sAl marturiseseit. Spre acestsfirsit, el intreba pe apostolil sel : dar vol tine diced et,aunt? In numele tuturor apostolilor respunde Petru : Tuepti Christos Fitul lut Dumnedet cel viii" ; $i la acestamarturisire revelatrt a 1111 Petru, Iisus face area frum6silparanomasie si respunde prin memorabilele cuvinte : Yueott Petru ,si pe acgsta piatret mug, zidi Biserica mea 6).

Acestea stint imprejurArile in care Iisus ne vorbestedespre Biserica sa.

Ca aci nu este vorba nicl de sinagoga VechiuluI Tes-tament; nict de insemnarea restransa a cuventulul spre aintelege zidirea materials, ce coprindea ecelesia, se inve-dereztt de la sine. Istoria evangelica si intrega istorie acrestinismulul ne constata cá nimeni nisi °data n'a inte-les acesta. De altmintrelea o ast-fel de insemnare esterespinsa de context si de insAll cuvintele lul Christos. Is-toria Noulul Testament ne constata ca Iisus Christos ainteles Biserica sa proprze, viit6rea sa Biserica, care vaconsta din aceia cari il vor marturisi qi crede ca si Petru:de Christos Fiful lut Dumnedeft, si unitl prin acesta ere-dinta si marturisire, vor compune societatea aleoilor lutDumnedeit, purtand numele lut Iisus Christos ,si formandBiserica sa.

Subiectiv dar Biserica lul Iisus Christos este el Instill, simarturisirea cea dr6pta despre el, iar obiectiv cunt celce 11 urna6zi, lul, cei care at si profesezA acestA dreptacredintt, si marturisire despre el.

Ast-fel intelesa biserica lui Iisus Christos, elementele elconstitutive aunt : Dumnedet, descoperit noue prin lisusChristos, Filul si cuventul lui Dumnelet, Dumnedet a-

9. Comp. Math. XVI, 13 sep.

www.dacoromanica.ro

LA S1 tID1UL TS1ORIE1 BISERICESTI 247

37deverat, tntrupat pentru a mfintui pe om, ca subiect al

77credintel n6,tre ; gi credinta acesta, ce trebue sä o avem

/I nol 6menif despre el. Ei dar cuprinde: pe Dumnedeg,dr6pta credintcz despre el oi pe credincloot".

Unde dar este Dumneleti, dr6pta credit*, despre Eldescoperita 6menilor prin instill Filul sett, Domnul nostruIisus Christos, gi cei ce sunt uniti intre el pe basa aces-tei drepte credinte si marturisiri, acol.o, si aceea este ade-v0ata sa biserica.

Aceasta este si trebue a intelege prin biserica lui IisusChristos. Dar pentru a nu se 'Area ca numal prin o sim-pin. teorie am ajuns la acest5, idee despre adeverata bi-sericA, a lui Iisus A venim la fapte.

Cine insa ar putea se, ne dea adeverata idee, Ei sl nepovetuesce, mai bine si mai sigur cum trebue a intelegesi a judeca despre biserica lui lints Christos? Socot elapostolii BM, aceia earl' ad primit de la El puterea ca onate vor lega gi vor deslega aci pe pamesnt in biserica sa,vor fi legate Fgi deslegate si in ceruri 7). Iisus confiind a-cestora evangeliul sett, eT sunt singuriI cei mai in starast eel mai in drept a ne povtltui, iar prin cuvintele ; Pre-cum m' a trimis pre mine Tate, aoa 226 trimit oi ei-i. pe voi" 8),dandule in modul eel mai solemn OM puterea asupraconsolidarei si lfitirei bisericei sale, acegtia, cred, sunt sin-gurii cad ne pot da adeverata imagine a bisericei sale.De la apostoli dar al invetAm adeverata bisericA.

Aid task find el trecem de la Iisus Christos la apos-tolii Bei, On a face urmAtorea note,.

De la inceput am numit Biserica Cregtink Biserica luiIisus Christos, F,4i continua am afirmat: biserica sa, bise-rica intemetatel de El. Dar la ac6sta teologil protestanti cutotil me combat in cor, chiar si multi dintre teologii rom-ca-tolici, ba Inca p6te si uniT teologi ortodoxi, sedugi de cei1ntai. Acegtia, origina bisericei crestine o ved in epoca a-postolica ; eI o considers ca fruct al activitAtel apostolice,ca institutie a ion La acesti teologi despre o biserica, in-teleg ecclesie, a lui Iisus Christos, intemeiata de el, piavorbA nu este. Christos, dupe, ei, s'a marginit numai apredica si instrui pe apostolii sel ; iar ideea d' a constitui

7) Comp. Ioan, XX, 21.8) Comp. loan, XX, 23.

www.dacoromanica.ro

248 tECTIUNE 1NAUGURA' A

o societate sag adunare dEosebitd, din eel ce vor creole inChristos, acesta, clic et, este a apostolilor.

Intrega acesta teorie este diametral opus celor conti-flute in istoria Evangelica ; iar consecintele ce ad decurs

decurg Inca pand in qiva de astadi din ea, sunt, pe cliCe merge, mai funeste pentru bisericile acelor ce o profe-sha. Caci ea, separand biserica de Christos, ac6sta rernaneca instituOune umana, cu care, precum chiar se §i intam-pla, face on tine ce voelte.

Dar nu este aci nici timpul, nici locul pentru a infraIn o examinare speciala a acestel funeste teorit. Tinernnumal a constata ea ea este contrail istoriei Evangelice.In Evangelic vedem pe Iisus ca alege pe apostolic set, §iII considers ca alest din lurne; 9) §i in lume find, auntdeosebiti de lume. Evangelistul Luca ne spune chiar cevamai mult. El ne Inv* ca Iisus, pe langa cei 12, a maiavut alti i}apte deci de discipuli. Ce dar erail ace§tiatoci pe langd Iisus pe care fl urmau pretutindeni, datanu Biserica sa, despre care ne vorbeqte qi la care chiamape toti omenit ?

Dar sá nu se creda dreptate i teologii protes-tanii precum i adoratorii lor. Iisus nu este fundatorulunet Societati, dar Stifler einer gemeinschaft, dupe nor-ma societ4lor §i a corporatiunilor lumelti, care separatede cei 1-a41 6meni sa tilesca dupd statutele lor numalpentru membrii lor, precum acestora le place a vedea inbiserica crekiting, bisericile apostolice.

Convin perfectamente cu marele istoric al universitateidin Berlin, D-1 Dr. Adolf Harnacki cu toli adeptilca ast-fel de societate, Iisus Christos, n'a infiintat. Acestmerit imi place sa -1 refus chiar gi apostolilor. Dupe ere-dinta nostrd a creqtinilor ortodocqi, Filul lut Dumneeg,intrupat pentru mantuirea genului uman, cliiamd pe to(ifia lui Adam spre a forma biserica sa, iar meritul insti-tuirei unet societd0 in genul categoria corporatiunilor siEl si, apostolit sn, 'ark letsat ref ormatorilor.

Biserica creiftina dar, nu'§i are origina sa de la om ; eaeste Biserica lui Dumneded qi a lui Iisus Christos '°) Hi

9) Comp. Joan VI, 70; XIII, 18; XV, 16, 19.10) Comp. Math, XVI, 18. /Iota XX, 28. Rom. XVI, 1. ; I Corint.

I, 2, etc,

si

si

si

eel,

si

ca nail

www.dacoromanica.ro

LA STUD Ur, ISTORlk.1 BISERICIWIf 249

apostolic& este intru atilt numal, intru eat ea s'a 1 &tit siconsolidat prin predica activitatea apostolilor lul Iisus,earl dupa ordinul ce 1i s'a dat de invetAtorul lor '1) allchemat pe totT 6menil spre a forma biserica sa.

Pe basa traditiunel orale a lul Iisus despre Biserica sa,apostolil predicand tuturor 6menilor evangeliul mantuirei,

infiin tat in diterite locurl bisericl. Era natural ca eel cecreole& in lumina evangelicd, s& se deosebescd de aceia earlcu ideile lor rligiose se aflail In intuneric $i in umbramorteI. Dar aceste biserici apostolil nu le prived ca ispra-va i opera lor, ci ca imperatia Dumnecleii pe pa-ment, ca trupul lul lints Christos, ale caruia membre con-siderou pe to( cep ce credeati, in El 12).

Acesta, apreciare apostolic& este de mare insemnatate §1ne denota f6rte mull. Ea ne resumd tot continutul pre-dicel lor, despre Dumnecjeil, Iisus Christos, mantuirea 6-menilor etc., si ne cá trite acestea aunt si se afid,numal in biseria $i prin ea se comunicd 6menilor, ca prinsemnul vequt ce 16g pe credinciosi cu Iisus Christos.

Dar practica apostolilor ne constata cä el n'ati intelespredica evangeliului trebuea ad fie eeva numal subiec-

tiv, d'a confia adica credinciogilor evangeliul ca simple i-del religi6se pe care el trebuia sa, le aibd, ci au inteles'oobiectiv. Spre acest sf rsit el constituesc biserica lul IisusChristos in societate vequta, organisata, de as aria membris& se practice voia cea sfanta a lul Dumnecjett, ea el princredin0 lnr prin faptele isvorate din acesta, credin0aspire de. a fi perfecta ca si Dumneleil eel din cerurlTatal lor.

Ast-fel apostolil presintA biserica lul Iisus ca societatea(y.otvum,i,x) care °fell 6menilor mantuirea ; atilt din is-toria evangelied, cat si din tote euvintele apostolilor, re-ferit6re la ea, se constatd ed adevaata bisericit n'o eons-tituesc de cat drept credindosk, aceia care suet unitI prinace6sI drepta credinca si marturisire evangelica si aposto-lica despre Dilinnegert, thus Christos, intrupareasa, viata i faptele sale, mortea, invierea, imilta-rea sa la eerurt trimiterea mangititorului, 1)u-linl earele de la 'fatal sA purcede, spre

11) Comp. Mat. XXVIII, 20.12) Comp, I, Corint, VI, 15, Efes V, 30,

lut

invatti,

ca

sit

si

¢i

all

si

si

www.dacoromanica.ro

250 LECTILNE INALIGURAI X

a fi pururea in Bisericd, pentru a o conduce pi a renaptepre credinciopi prin harul seg.

Apostolic dar chiam& pe tot' 6menil la evangelic si pre-diva tuturor ceea ce at invetat de la Iisus Christos des-pre mfintuirea 6menilor. El le predica drepta credinta,rnarturisirea prin care se pot mantui, pe basa predicellor, se intemeez& biserica lul Iisus Christos, singura careunepte pe credincio0 cv D umneclett fi in (-tiara de carenu existei mantuire, cdcl ea este singurul mijloc prin coreprimim adeverata descoperire a treipostaticului Dumnedeg,viata haricd posibilitatea dobandiret viefd eterne.

Acesta este ratiunea pentru care apostolic considers, Bi-serica ca corpul lul Iisus Christos, pe credinclosI camembrele acestul corp. i din descrierea ce-I face apos-tolul Paul, in special, in prima epistola cAtre Corintenicap. 12 si 14, avem tipul adeveratei biseriei a lul IisusChristos.

Din istoria apostolic& dar, vedem ci biserica s'a conso-lidat prin predica apostolilor. Et ati intemeiat'o pe basadreptel credinte primita de la invetAtorul lor i au orga-nisat'o ca societate velutA, in care, prin predicA sfin-tele mistere se intretine legatura haricA i Christos estein mijlocul credincioOlor, revarsand asupra lor harul sett 18).

Dar predica apostolilor de la inceput a avut vrajmasi,Biserica in.temelata pe cuventul evangeliulul predicat

de el a avut a lupta, atat in contra inimicilor internl, carlse aflail in insasl sanul bisericel, cat si contra celor cenu credeati in Christos. Apostolic ins& o apArA, atat cucuventul cat i prin scrietile lor, sfatuesc pre credinclos,t1,s& se 'Atha, de usurpatorl, 53i sa remand statornicl in a-deverata credintet ce li s'a incredintat, as3ultatorl supuslintru t6te povAtuitorilor lor, episcopilor pi preotilor insti-tuiti de apostoll a-I conduce, povdtui fi pdstori.

Ast-fel in timpurile apostolilor drepta credint& bise-rica cea adeveratA s'a aparat contra tuturor atacurilor in-terne $i externe prin insAsl activitatea i supraveghereaapostolilor ; car dupe mdrtea lor, ac6stA sarcinA au avut'ourmAtoril lor, EpiscopiI Presbiteril cu ajutorelellor Dia-conil, aceia pe care el I-ati constituit in locul lor condu-c6tori at bisericel lul Christos, si povAtuitorl al credinclo-

18) Comp. Math, XVIII, 20, XXVIII 20 i Efeseni I, 22 seg.

si

si

si

si

gi

Si

si

of

ei

www.dacoromanica.ro

LA STUDiUL 1STORit1 BISERECESTY 251

lilor. Ace Itia ail apArat dr6pta credintA a bisericel si ade-verata inv6tAtura primita de la 0 prin cuventul scrisprin traditiunea orala. El prin Sinodele ce ail linut, aurespins din sinul biserie0 pe top aceia cari voiati a injosisi a mistui evangeliul in judaismul Vechiulul Testament,in filosofiile orientale sail in elenismul clasic.

Cu modul acesta in decursul timpulul multor seculedrepta credintd este una, una fiind si biserica cea adeve-rata a lui Christos cunoseuta si recunoscuta de top subnumele de Biserica una, santa, catcher% qi apostolica a lulChristos in antitesA Ffi spre deosebire de Sinagogele ci i.pa-rasinagogele eresiarchilor si ale ereticilor, cArora li se con-testA chicly numele de bisericA (i)carlaix).

Dar lasand la o parte pe to aceia pe care Bisericacea adeveratA in decurs de aprOpe 10 secole continuil 1-aesclus din sinul sell, ca deeaqut1 si deviate de la dreptacredintA adeverata traditiune divina Qi apostolica, astallvedem acesta una, santA si mare biserica a lul ChristosdivisatA in tree mart biseriel, fie care din ele cu preten-tia de a fi si d'a represents adeverata biserica a lui Chris-tos, acea biserica care s'a consolidat prin predica aposto-lilor seL

Acestea aunt: Biserica creistind catolica apostolica or-todoxa de resarit, biserica apusulul $i biserica protestanid.

Nu voiti intra in examinarea detaliatti, a faptelor earl allprovocat scisiunea, dar pentru a verifica pe fie care dinacestea voiu stabile norma pe care biserica a urrnat'o de lainceput pentru a salva drepta credinta pentru a se deo-sebi de eel ce voiati a o usurpa.

Elementele constitutive ale bisericei lul Christos in basatraditiunel apostolica, find: Doctrina, cultul organelecanonice prin care se intretine legatura harica, aceia dintrecredindo§ii lui Iisus Christos care fat& de acestea ail ade-verata traditiune evangelicii apostolica o marturisesc,asa precum tradat de apostoll, aceia compun ade-verata biserica apostolica.

Decl biserica pe basa acestel norme. De indatA ce cine-va se abatea de Is adeverata Invecatuth despre Dumne-deti eel prey marit in Treime, propoveduit de apostoll,sail contests organisatiunea biserice, fie ca acelqar fi fostun singur individ sau o intrega biserica, erail declarapde abiltuti, schismatic) qi heretics, adic6, despartiO qi deo-

qi

§i

§i

si

si

cili s'at'e

yi

yi

www.dacoromanica.ro

252 LECT1LNE MAL GURALA

seb41 de adeverara Biserica. Ear ea, Biserica cea adeve-rata, pentru a nu parea stafonara pentru a nu lamnici cea mat mica umbra de banuela in spiritele credin-ctosilor, determine, explica pe basa evangeliulul si atraditiunel apostolice pastrata de la inceput in biserica, totecestiunele ce se agitate aceste hotarart ale et, devin inurma ca norma a credin(et stabitite sub egida apostolica,630.61, %at 7rvE61/7.T1 &Tic!) 14) de unanimitatea celor ceerati insareinati cu conducerea bisericel, deveneti dogmelebisericel.

Trebue 112E4 a fi bine constatat ea in ac6sta procedure,a bisericel nu este vorba de o desvoltare a doctrinal $i adogmelor bisericel, preeum susOn in special teologit pro-testanO, i influentatt de el chiar si unit teologl ortodoxi,ci numal de o explicare precisare oficiala autenticaa for din partea bisericel universals, singura in drept d'ahotari ,si a stabi doctrina pe basa traditiuna pastrata dela inceput.

Ast-fel a procedat biserica in decursul c for dintal nouesecole face cu to eresiarhii cu tote sectele eretice cariati voit a altera doctrina si invetatura cea dreptg, fieprin sfeterisire, fie prin introducere de novisme, in do3-trina, cult, ritual, etc.

In decursul acestor secole, Biserica prin decisiunile si-n6delor sale ecumenice $i locale si -a luat deplina sa des-voltare doctrinala tai latreuteca, i organisandu-se in totulpe basa tradiciunet apostolice pastratii, de la inceput,fixat si determinat dogmele, cultul, terarhia si tot cc 'Itrebuia spre a fi adeverata xotvwvioc a lul Dumneled cu6menil ; acea zomovia in care Dumnelea prin organelece conduc biserica, prin apostoli urmatorit acestora,Episcopil si prin presbiterul instituit de acestia, rechiama

readuce la sine pe omul eel *Lit prin pecat, careleca fiinta libera prin credinta sa se justifier', se sarqeste siconluera spre mAntuirea sa.

Biserica in tot timpul luptel pastreza in totul dreptacredinp, doctrina, cultul organis4unea sa, si este a-deverata biserica a let Christos, una, scinta, catolica ,si

apostolica, deosebinduse de tote sectele eretice prin pas-trarea adeverate traditiunt unitaten credinteL

IA). Comp. Acta, XV, 28.

si

Qi

Qi

'OD

1i ci

si

'1t -a

si

@i

,si

www.dacoromanica.ro

LA ell'UDAIL ISTO lEI BISERICE1 253

Cunoscutt fiind acum Donna pe care biserica a avut'osi a practicat'o pentru a's1 salva unitatea credintel i aorganisatiunei sa'e, asa precum le primise de la apostollsi precum le stabilise pe basa tradititmei orale pastratede la et, ast541 and vedem a fret marl Biserici, Biseri-ca de resdrit, Biserica Romer §i Biserica protestanta, acestAdin urma cu mar multe afiliate $i mar a'es ultima cu ne-numarate, yin si fie care din ele se pretind a fi adeve-rata biserica a lul Christos, cred ca, inainte de a intra inexaminarea si expunerea fie-aria din ele, putem a priorispune care din ele este Biserica cea adeverata a lul Chris-tos. De sigur nu p6te fi alta de cat aceea care a remasstabil neclintitet pe basa traditiunet pristrata de la Inceputde biserica cea adeverata a celor 9 dint& secole. Mat precisaceea care ne represinta pe acea biserica, care, in cele 9secole de lupta s'a distins prin unitatea credinteI si eraprivity de top ca adeverata biserica a lul Christos.Orcare din cele trel marl biserici crestine astiql existente,care s'a departat si difera de aceea biserica, prin intro-ducere de novisme sail in doctrina, dogme $i cult, sailprin sfeterisire in acestea, se intelege de la sine, si esteIndiscutabil, a, acea biserica a deviat de la tipul si i-maginea adeveratel biserici a lul Christos.

Dar cred a nu este destul a remanea la ac6sta, speci-ficare generics. In interesul Sf. Biserici crestine catolice siapostolic() de resarit este d'a intra in o examinare mat deapr6pe a celor 1-alte done biserici spre a se vedea si con-stata adeverata biserica.

Noue secole implinife Biserica lul Christos a fost una,'Astral:id, pot dice, in totul unitatea credin0i.

In uncle biserici ale apusului existatl micl diferinte, potdice, fart importantt privit6re mar ales pe cult si ritual.De la secolul al VI incep a se arata si 6re care inovati-unt dogmatice. Apare chiar Filioque si in secolele ur-mat6re (VI, VII $i al VIII) II vedem admix de multe dinbisericile crestine din apus. La inceputul secolului al IX(anul 809), insali biserica Romer este snail a'l Introducein simbolul Niceno-Coustantinopolitan, dar protestul lulPapa Leon al III (755-816), care a ordonat sa se aeriepe doue table de amnia simbolul credintel fart adaos, siinsocit de memorabilile cuvinte: Haec Leo posui amoreet cautela ortodoxae fidei, sa se punt si sa se pAstrecle in

www.dacoromanica.ro

254 LECTIU1s1E1 INKUGURALA.

biserica sf. Petru din Roma, va fi d'a pururea cea matsdrobitore probe contra bisericel Romane, ea ea a introdusnovisme si a falsifieat credinta.

Tot in secolul al IX biserica resaritului prin celebrulPatriarh Fotie face atenta biserica Romel asupra acestuladaos la Simbolul credintel, care altereza doctrina adeve-rata a bisericel si duce la un dualism, preeum si asupraactor practice religi6se ne recunoscute de biserica ; insasefii bisericel Romane, earl Inca de pe atunci IV prega-teat calea pentru a se decreta de vicarl. al lul Petru si alJul Christos, de capi veclutt si infailibili al bisericel acipe pament, nice n'aia voit sa awl.. de sfatuirile amicaleale lul Fotie si urmatorilor set. Incordarea relatiunilor merge'Ana la anul 1054, cand delegatil Papel (Leon al IX) in4iva de 16 Italie se introdue in templul sf. Sofil din Con-stantinopol pe cand se oficia sf. Liturgie si depun pe sf.Masa, separatiunea for de biserica de Constantinopol side tote bisericile orientului.

°data, emancipate de legatura uniret Biserica Romel,libera d'a lucra pe calea novismelor, concept' cu totul alt-fel notiunea despre biserica. Christo3 si apostolil remaseraides abstracte. Lor li se substitui Papa ca vicar al lulChristos si Petru, cap veciut al bisericel, cu autoritate ab-solute a o conduce, administra si hotari. Evangeliul, tradi-tiunea apostolica si invetatura bisericel. cunt la dispositi-unea Papel. El ca locotiitor al lug Christos si al lul Petru,hotaraste si decide in numele lilt Dumneclet, totul in bi-seri* cum ea ast-fel a devenit biserica hit Christos si aapostolilor in manele Papilor, voitA cita irises' cuvintele forsi profesiunea for de credinta relativ de acest articol.

lath, ce ne spune cathechismul Roman despre biserica.Ea este; Populus fidelium ease per universum orbem dis-persus, cujus unus est rector et gubernator invisibilisquidem Christus, visibiles autem is qui Romanam cathe))dram Petri apostolorum principis legitimus succesor, te-net, de quo fuit illa omnium Patrum ratio et sententia

)1 consentiens, hoc visibile caput ad unitatem ecclesiae con-)? stituendam et conservandam necesarium fuise (Cath.Rom. I, 10, 2) 15). Conciliulul Tridentin parandu-i-se a-

15) Comp. §i II, 7,24, Paler ac moderator universalis ecclesiae utPetri succesor Christique domini verus et legitimus virarius prae-Octet.

www.dacoromanica.ro

LA @ LUDIUL ISTORIti BISER(CPITI 255

cestea ca prea putine ma! adaoga: ipsius del in terris vi-?carius.... pro suprema potestate sibi in ecclesia universa

1

tradita.., et cujus auctoritate et prudentia, quod univer-27salis ecclesiae expediat statuatur (comp. Conch. Trid. 6,

1; 14, 7, indulg. 25).Ast-fel privind era o necesitate ea sa'l declare de infai-

libil 16).i cand Biserica Romane condusa de capul papilor a-

junse a transforma biserica lui lisus Christos in instru-ment de inquisitiune, din cultul el' a face o reeditare, subalta forma a idololatriel, si din ertarea peeatelor, prin in-dulgenta, mijlocul de specula cea maI josnica mal de-gradata, atuncf spiritele satule de o ast-fel de bisericii, sedeclare contra capului el veclut, contra locotiitorului luiPetro si al lot Dumnecleii pe pament, protestar& contra u-net ast-fel de biserid si rupsera legaturile lor cu ea.

lea apariOunea bisericei crestine protestante.Dar $i acestia in lupta lor disperata contra tiranieI bi-

sericei Romane, voind a rupe cu novismele introduse deca in biserica, voind a rupe cu dIferitele tradiOuni carorabiserica Rome! be atribuia origina in adev'erata Biserica,caVuret in alto estrenzitate. Acestia cu escluderea novismelor, a tradiciilor false si conrupte, atacara esentialul bi-serice!: doctrina, organisaciunea $i cultul. El cu ideea careduc biserica lul Christos la adeverata el forma si nature,ca, o curIlesc de tote tradiiunele umane si cu credinca carevin la adev6rata biserica, apostoliea, au atacat traditi-unea i prin ea elementele constitutie ale Bisericel: doe-trina, cultul, si tot ce se refer& la trad4iunea autenticaBisericel.

Odata alunecatl pe panta d'a ataca desfiiinta, el auntun factor diametral opus urmatorilor Insericel Romanetot aca de periculos ca si eel ce voial a tot adaoga ladoctrina, cult ci organisatiunea bisericei. Unit au introdustot ce a placut convent Pape, alecilor lul intereselorlor, cd d'al doilea ati desfiintat chiar i ceea ce a compusbiserica, de la Christos apostoli si pang la schisms. Pre-

16), Comp. Can. 3din vatican de la 8 Dec. 1869-10 Oct. 1870 so-cotit ca al XX Conc. ecumenic fu visitat de 767 prelatt. In a 4 §iultima sedinta plenara infailibilitatea fu admisa cu 633 glasurt con-tra 2, de i in qedinO din 13 Iulie erau pentru infailibilitate numai451 glasuri.

ft

a

ri

ri

sji

ri

ti ri

ri

www.dacoromanica.ro

256 LECT TUNE INAUGURAL

cum ace dintaill au substituit lui Christos, apostoliloradeveratel biserici, pe Papa si biserica con dusa, dupe dic-tamentul intereselor sale; d'asemenea acesti din urmA actfacut din Christos, apostolil biserica cea adev6ratA, no-tiuni abstracts, remanend ca fie care credinclos, care seconsider de a inceput ca sant, sa crecIA ce va voicum va voi $i ss, se conducd, de ratiunea sa, fairs, a fi tinutsA respecte si sl se supura unel norme stabilite, relativ debiserica, doctrina, cultul organisatiunea el.

Cum cA, ast-fel au inteles inteleg protestanti notiu-nea despre bisericA, ne invederezA marturisirea lor de ere-dinfd. i sA nu ne park curios, afirm, mArturisirea lor decredintA, cad de si reaping mArturisirea bisericel una,santa, catolicet aposto/icet, au insa o alta cu care ail in-locuit'o. Au confesiunea lor, cunoscutA sub numele de Con-fesio Augustana, care in art. 6 si 7 iata, cum defineste Bi-serica : Congregationem sanctorum in qua evangeliumrecte docetur et recte administrantur sacramenta".

In adever ast-fel conceputa ideea despre biserica de sefiireformatiunel, urmAtorilor lor fost forte lesne se des-fiinteze erarltia si sacerdofiul, cad cum se p6te face deo-sebire intro sfinti si CO nevoe ail el de organele bisericel,prin care sA, se comunice harul lul Dumneqeii santenia?Le-a fost lesue sa atace set reduce misteriile, cacl Antifind, n'az'i nevoe de ele. Ceva mal mult, s'aii credut pesine forte capabili pot dice singuri capabili, i liberi a in-te!ege fiecare cum va voi doctrina i dogmele credintei;acesta era de altmintrelea o consecintA mai mult sail maiputin logics, ce resul'a din ideea ce o aveati despre el ;tact dace sanfit nu vor sti cum set cr6dd ,si sa metr6sca preDumnedeu, tine altul va putea a'l cundste?

Cu modul acesta opera inceputA de reformatory a fostcondusA, i complectata cu succes de urmAtorii i adeptillor. In zadar unele spirite may calme pacifice ca Winer,Hofman si altil ati voit a pune stAvilar curentulul. Bisericareformats, s'a divisat in atatea congregatiunl eke, cuntpolitiiie pe uncle el se Oa, si fie, ca fie-care din ele crede

pretinde ca recte docet evangelium, et recte administratsacramenta; dar nicT una nu se cun6ste pe alta, nicf p2 inChristosul pe care it profes6zet, nict prin misteriile de carin'au nict o idee in tota via fa lor.

Cu ideile doctrinale despre Christos Biserica sa, au

si

si

si

si

si

sisi

si

si

si

gi

le-a

www.dacoromanica.ro

LA STULAUL 1ST01111 I B SERtCNTi 25/

mers pang acolo, in cat pre Filul lul Dumne4eil rail pus inrandurile reformatorilor, qi un Luter, Melanchton li altilaft mat mult drept si merit la constituirea bicericel decat insupt aceta ce a suferit mortea pe truce pentru man-tuirea intreg genulut uman. In fata chiar a ortodoxilorfor F:,i a celor mat fanatics protestanti, lisus Christos nueste de cat omul isioric ,si providential, al caruia evangeliu,dar numal Et,;a cum it inteleg el, trebue admirat, cadel insucl l'a aplicat in faptele §i viata sa, devotandu-secu lubirea sa catre Dumnedeti pans la m6rte, pentru carese p6te Cu dreptul nutni Fitul lul Dumneqee 17).

Acestea stint cuvintele cu cari Teologil protestant')7Inalta pe Christos dupe. catedrele for §i tot cam aceste

aunt li acelea cu cart pastoril for it proslavesc in bise-rieile tor" !

Din acesta privire generics asupra celor done bisericIa Romci §i a protestantismulul, tie tine vede §i se convinge, ea ele au deviat §i au desbracat adeverata bisericaa lul Christos de caraeterul el evangelic pi apostolic, decaracterul et divin. Fie tine vede ca ambele se edifice pedoctr.ne, traditiuni §i organisatiunl, cu caracter absolut fieminaminte uman. Pe cart unit, a§a de mult le-a imultitqi inflorit, in cat all ajuns la credinta de a sustine ca, man-tuirea luereza ca ex opere operato; iar pentru ceI-l-alts totce apartine biserinet externe, cult, ritual, biserica ye-dute, fusel' sunt tipurl fare nice o important& qi val6rereligiose, de §i in realitate el insuli nu lipsesc d'a aveamulte, forte multe tipurl.

Nu voese a abusa de pacienta D-vostra spre a ye aretamodul cum se priveac §i se califice, unit pe altil urmatorillul Papa §i urmatoril lul Luter. Totul este concentrat inaceste dome numeral, cart' s'au substituit lul Christos, sprea I sfeterisi Biserica, pe care el a rescumparat'o cu stumpsangele sal.

Dar pe eand ambele aceste biserici se gratifica una pealta, in modul eel mat nedemn, in tot ce priveqte articolulde eradiate privitor pe biserica, dogme, cult, lerarhie, or-ganisatiune, moravuri, etc. acusandu-se reciproc, ca ail u-surpat si falqificat totul; qi unit qi altil, bisericet cre§tineortodoxe de reserit, de consens, nu-I giisesc alt defect de

17). Comp. vederile §i aprecierile lul Weiss, Beisehlag Luthardetc. in viap tut /ins Christos.

altsrica Orthodozi Romia, Pt

www.dacoromanica.ro

g58 LECTIUNE INAUGURALA LA STUDIUL isToktEi BISERICEI

cat acela cat in ce prive,ste dogmele, cultul pi biserica, eaa r6mas stationitrii pe basa traditiunilor pAstratei consfintite de lit inceput prin decisiunile sinO-

delor ecumenice i locale din cele dintititi 9 se-cole.

Fate cu acestli acusatiune ce se aduce bisericei crel-tine ortodoxe de orient, o marturisese ca, ca teolog al aces-tel sf. Biserici ori de sate ori o intimpin prin dirtile teolo-gilor catolicl li protestanti, nu pot a-mi stepam bucuriace simt; caei ei, in mania lor, spun ifi imprima acestelbiserici, toemal norma care convine qi constitue caracte-rul adeveratei biserici. i tate acestea le atribue bisericeinostre.

Nu numal atat, dar el impfima acestel biserici adeve-ratul caracter al bisericei lui Iisus Christos, consolidateprin predica apostolilor set Fate cu aceste, grave(!!) acusa-tiune ce ni se aduce, putem coandri respunde : Da, amremas stationari pe basa dogmelor, a cultului 0 tot ce pri-velte pe biserica, qi am pastrat adeverata tradit;une akacum am priroit'o de is Christos qi apostolil 861, qi acela pecan ace§tia ia pus §i constituit in urmatori al lor, supra-veghetori pentru pastrarea qi propoveduirea dreptel cre-dinte.

i dace aceste este singurul pecat pe care it are Bise-rica creqtinli ortodoxa de orient, not ne felicitdm a, amputut qi putem a'l purt A. Il vom 'Astra in tot-d'auna, caeiavendu-1, el ne serveqte d.e semn distinctiv ca suntem ade-verati urmAtori al aceluia care, Dunmedeii find, a venitin lume §i a suferit mortea pentru pe2atele nostre §i acAruia invetaturl despre El qi biserica sa am pastrafo qin'am alterat'o.

Acest adever istoric despre adeverata biserica a lulChristos, marturisit de altmintrelea in modul cel mai oficialin unanimitate, mai ales de teologii protestanti, se clari-fica prin studiul istoriel biseri e§tr, insa prin studiul ei,critic, drept li impartial.

In acest sens §i avgnd d'a pururea in vedere acesteconditiuni indispensabile adeveratei istorii, me void sili prinacest curs de istoria bisericescA a arata fasele prin care atrecut Biserica rantuitorului nostru de la intemeerea elIi. Oa, astrull.

D.

www.dacoromanica.ro

ETICA EVOLUTIONISTA SI ETICA CRWINA.

(Urmare. Ve4T Biserica Ortodoxr,, anal XVII, No. 2).

Traim in timpul surogatelor. Oamenil au descoperit su-rogate pentru ori-ce, chiar pentru mijlocele de trel celemai neaparate. Acesta este caracterul timpulul nostru. Sejertfe§te fondul spre a se 'Astra forma. Englesul prac-tic al nostru eunkte semnele timpulul §i nu vrea sa re.mama maT pre jos de progresul general. El desfiintazadatoria §i ne ofera ca surogat al el' placerea. De aci inainteplacerea se va sui pe tronul, pe care a domnit pAnA acumdatoria. Implinirea statornic . a datoriel va face la urmApentru noY, dupe Spencer, din datorie o placere, asa cadupe ce adaptarea va fi durat §i va fi prosperat in destul,toti omenii vor face de plctcere ceea ce fac in general asid clidin sentimentul datoria Inca de pe acum, afirmA Spencer,sentimentul obligatiunei facl cu diferite datoril altruiste deefipitenie a ajuns la unit cu total latent in spirit. Ala seintampla ca, un om de afacerl, stamind cu sirguintA la ocu-paOile sale, ajunge sa alba atftta placere de ele, ca numalcu grew sa decide la repaus. Biirbatul intreOne §i ocrote§tepre sotia sa fare, sa cugete la o datorie Con§tiinta multor6menl, dice Spencer, a ie§it acum din stadiul in care sen-timentul despre o putere ce comanda e unit cu judecatadespre onestitatea faptet. Omul in adever onest, cum se

www.dacoromanica.ro

260 ATICA EVOLU110N1STA U EMA CRESTINA.

p6te intalni clind si cand (!) nu numal nu visaze vre-oconstringere politica, rel;gi6sa socials cand is1 impli-neste o datorie, ci nu se gandeste Did chiar la o obligaece qiar impune-o singur. El face binele din un simplu sen-timent de placere pentru conduita sa chiar devine ne-rabdator data l'ar impedica ceva sa-sI fats acesta placere" ').

Dar aid o intrebare. Este 6re morala orl-ce faptA fie-versitA din plAcere? Placerea ce ne face alinarea f6mei ede-ajuns ca BA dea mancarei caracterul de fapta morala?Mancarea in sine este o fapta moral-indeferentA. Ea de-vine buna data se face cu gand on intentie buns §i tntr'unmod ctiviincios pentru o fiinta cuventat6re. Cine manancanumai de placere nu lucra ca un om cu judecata, ci ca unanimal, $i modul sell de a manta va vadi regulat acestcaracter animal. Tot aka este si cu lucrarile unui om deafaceri. Dad, el 41 face treburile numal de placere dese p6te inckpui vreo data un atare om, atuncl conduitasa este legala, sat. el face in mod material i esterior cocace ordinea morala pretinde, dar acesta conduits nu estemorala, pentru ca partea integrant a conduitet in adev6rmorale este dispositia morala din launtru. AceTasi faptaesternt d. e. impartirea de milostenie p6te fi o fapta bunAsati rea, dupe inteneiasaic dispositia interiors a faptuitorului.Cine dA milostenie spre a'st satura dw,tartaclunea sa, sauspre a seduce pe un serac la fapte r61e, lucreza moral-ret.Iar tine da, milostenie spre a veni apropelui in ajutor la ne-voe, lucr6zA moral-bine. Dar tote acestea aunt distinctiunlnetrebnice pentru o etiert ce ar voi sa creeze Qi animalelordrepturi de cetatenie pe terenul moral, si de aceea consi-derA binele ca tot ce face placere in general.

Dar ss ne intorcem gandirea din acegta parte neplacutaspre a ne desfAta cu frumosul tablob. ce Spencer infatisazaprivirilor n6stre. Da, o adev6rata, mangalere! Toti 6meniivor fi odiniara adaptati Bpa de perfect la mediul lor, ca

') Les Bases ect. p. 110. 111.

s'ad

yi

www.dacoromanica.ro

ETICA EVOL1.3T10/\13TA I ETICA CRESTINA 261

plaeerea va da inlaturl sentimentul datoriel. Pentru noTvirtutea va fi placere, vieiul ingretogare ! Faptele deordine inalta, necesare pentru desvoltarea armoni6sa, avietei vor fi (in stare de adaptare des6ver§ita) tot apa deordinare §i de lesniclose, ca li faptele inferi6re care pornesodin simple dorintl. Sentimentele morale in timpul, local piproportia ce li e proprie, vor povatui pe 6ment tot asa despontan si de exact, cum it povelcuesc acum sensatiile tru-pulut" 1). Aqa dar in acea stare fericita nu vom avea decat a ne lasa in vole, inclinarilor li pornirelor n6stre ime_diate, momentane, qi ordinea morala a vniversuluY va firestabilita. Ce ar mal lipsi aid ca sa se inr6relt varsta deour a Jul Saturn? Da, atuncl pe colini pururea verzi re.suna-vor armonif dulcl. Ce bine va fi atuncl la lumina ceaneinserata a sorelui! T6te lacrimele se vor usca li vomfi tot! ca Dumne4eu (Fac. III, 5).

Ne temem insa, ea intrarea in acest paradis va fi incu.lath. Ceea ce va fi acolo, nu p6te fi nicl cand aicl, inadsta lume. Evolutia este, cum am vOut, un calauz fortenedestolnic. Negreqit Spencer intru una repeta, ea esercita-ma continua va lace la urma din inzplinirea fie-cetret da-torit o placere. Dar cu acesta espresie amestica la o-laltrtlucrurl adev6rate qi falqe.

Este netagaduit ca prin esereitia o actiune 'Ate deveniu§6ra $i panel la un grad placuta. Deprinderea, dice pro-verbu), u§ureaza povara. Tocmai din acest adever au dedusfilosofil qi teologii de de-mult, dup6 esemplul lul Aristotel,necesitatea virtutel. Parra sand n'avem nicl o desteritatela bine, esereitarea lui este ostenit6re qi impovorat6re pen-tru nol, ca eantarea din clavir pentru musicantul ineepo-tor. far dad, prin esercitare am caltigat o mare desteri-tate, atuncl binele ni este uflor kii placut in ore -earl limite.

Am die On Ore -car! limite". CAcT despre ivirea unoraptitudini qi organe on totul noI prin adaptare nil vote

i) Les Bases p. 111

www.dacoromanica.ro

262 MICA 1VOLU410..13TA S1 kri 1CA CRES11/iI

fi absolut vorba. Aptitudinele si organele pot ajunge la oInsemnAtate practice In lupta pentru existents numai datasunt capibile de lucrare si servese in Ere -care chip celul cele poseda ca un mijloc de lupta. Ins cum puteau nilterudimente sa devina aptitudinl si sa se desvolte gradatin decursul unul period forte lung, cand erati absolutincapabile de lucrare si prin urmare nefolositere, ba chiarvAtAmAt6re in lupta pentru existenta? Cu ce se va fi In-eeput intcaul eserciliu, ce a produs o aptitudine noun ?

Am is apol pans la un grad". Cad ar fi pe dos acrede, el puterile existents sunt capabile de o desvoltarefara de margini. Experienta ne arata in destul ca puterilenostre legate de organe nu sunt capabile de o desvoltareilimitatA. OrT cat ne-am esercita a merge sail a alerga,nime nu va putea trece peste o limits 6re-care. Tot ast-feleste cti cu munca. De sigur rani noltri se esercita deveacurl, din moll stramo0 cu munca cea Brea a campulul.Nu cum-va urmeza de aid ca munca de diminetA panssera a ajuns pentru denqii o plAcere in sine Als a consi-dera aqi tin viata cu ea? DacA legea de adaptare a luiSpencer ar fi adeverata, sAtenil noqtri in fie-care diminetaar trebui sa se veseleasca qi sa salte de bucurie, ea a sositpentru el ciasul placerei gi al multumirel. De asemineameserialii noqtri ar trebui sa se punA la lucru cu aceTacsibucurie ca si la masa. Dupe o esercitare de mil de ant inmAneare 'Altura, stomahul nostru trebue sa fi progresatforte mult in functionarea sa si in placerea ce results dinacesta. Totu0 putem afirma, ca placerea ce a simOt Isacmancand lintea sa, n'a fost mat mica de cat placerea cesimt astA-d1 cot ce umbla dupe mancarl delicate pe la mesebogate. Deci e mare gresala a trage din capabilitatea de dis-voltare, ce este mArginitA, ni§te conclusiI arla de esagerateCum face Spencer.

Dar char fiind dat ca puterile nestre ar fi capabile

1) Comp. despre aeesta T. Pesch, Die grosseu Weltratsel II, 261.

§i

').

www.dacoromanica.ro

ET.CA EVOLU i 1ONISTX §i LTICA CREViNA 263

de desvoltare nemarginita, de ce toles ar fi acesta pentrudegverilirea morals, a omului? De nici un folos. CAci, cucat o aptitudine e mai desvoltata, cu atat urmarelte maimult obiectul el, de 6re-ce in el afla multumirea sa. Cuminsa omul are aptitudinl forte feliurite, urm6z1 a cu cataceste aptitudinl tind mai mutt la placerea for adica auntcentritagale, cu atat mai tare trebue A fie qi putereacentripetalavoea, ca sa le tins in frau ca pe niqte calaprigi §i sa be silescl a conlucra in armonie. Prin urmare cudesvoltarea aptitudinelor omului trebue sit crescii, in pa-ralel qi necesitatea li dificzdtatea stepanira de sine.

Negreqit, data p ,rnirele n6stre inferi6re ar admite desine judecata §i ar fi Ella de bune sit la in consideratie in-clinarile superi6re ale omului, atund p6te s'ar interne% desine in om ordinea. Dar inclinarile inferi6re sent 6rbe, alenu ved li nu and alts nimic afara de plAcerile trupului,cibum et venerem. Acesta este cerul lor. Spencer va a§-tepta mult gi bine ca stomahul seu sa simta placere devirtute li ordine. Omul deci va trebui sit supuna tot-de-unacu putere instinctele inferi6re celor superiore li sa resta-bileasca ast-fel in sine ordinea morals,. i de acesta lucraretrebue sä se apuce fie-care om in pErs6na. Moralitatea esteafacerea cea ma proprie a inimel omulza. Ea nu ingaduea fi ingrijita de altil. In acest sens, insa numai in acesta,adoptarn cuventul lui Hartmann, ca precum omul nu sep6te Ingra§a cand altil mAnanca, a§a nu se p6te face buncand altii Bunt morall.

Acesta ordine morals gi armonie din om nu e deci unelement, ce se p6te eredita. Fie-care om trebue sa o *-lige §i sa o intareasca prin lupta. Esperienta ne invata,ca omul n'aduce cu sine in lume virtutea. Negre§it, unulpote sa alba din nakaere un temperament mai favorabil, unnature! mai bun de cat altul, dar acesta este numal oconditie favorabila. Ea singura nu e suficienta a stabiliordinea §i armonia in aptitudinele omului. Pentru acestafie care om trebue a se educa in moralitate, fiind-ca fie,

www.dacoromanica.ro

264 EVoLualoNiS IA St EliCA CRES114

care om, ori-care ar fi aptitudinele sale ereditare, are Insine stofa pentru un Brant ca pentru un nelemuit. El dincea mal frageda vrista trebue condus a se infrAna, a su-pune ratiunel instinctele firesci ale trupului. In acesta con-sista educatia morala. Omul trebue sa continue OM viataac6sta educatie ce ineepe din copilaria sa. Data o negli-geaza, ea este perdutA relele porniri ajung larAsi a pre-cumpAni. Pe calea acdsta a ajuns din un apogol al Dum-nulul un Iuda, Ili din regele eel mai intelept un SolomondesfrAnat,

V. Imp&area Egoismulut cu Atruismul.

P6te s'ar imaging, ca egoismul sail placerea este destulde tare spre a hotari pre om la un mod de train epicureic,in care grija sa cea mal mare va fi binele sell personalpe pAraent. Insa astfel de ordine nu e de-ajuns pentrusocietate, chiar data o privim curat lumesce. Omul nu vie-tueste singur, ci se vede incunjurat de alti 6meni, careel voese a trai si a prospera. DecI cum va ajunge egoismula uni in o totalitate plina de unitate si de ordine mil detendinti centrifugale contradictorit? Lupta pentru exis-tenta, supravietuirea fiintet cet mat adaptate aunt formulelemagice ale dascalului evolutiunel. Cel ce este mai bine a-daptat in ac6sta lupta, eel ce are armele cele mai bune,i pumnul eel mai vanjos, in fine cel ce este mai priceput

a se folosi de insusirele sale superi6re (digestie selnet6sa ,sisinge rece),acela ajunge stepan pe situatie. Motorul prin-cipal a acestel lupte generale este fail indoiala egoismulcrud, aversiv si race, eel gata tiny c ilele chiar cu pre-tul sangelui semenilor sel.

Deci, cum va resulta fericirea generala din aasta luptaselbatica si egoista ? Cum va putea evolutia sa nege laurma caracterul sell original, ba chiar sa se transforme inestremul seal ca prin farmer sa faca o armonie curata din

ETICA

Qi

qi

sk'si

gi

ci

ei

www.dacoromanica.ro

ET1CA EVOLUTIONIsTA ElICA cansTorA 266

ineureatura celor mai marl estreme ? lath problema ceSpencer s'apuch sib deslege. Asupra el vom indrepta acumluarea aminte.

Filosoful nostru ne duce mai inthi in familie spre ascote aid de filth cu not din piatra cea virt6sh a egois-mulul isvorul salthtor al ferieirei familiare. Idela funda-mentalh a sa, pe care negrisit o esprimh forte confusacoperit, si care trebue apr6pe smulsh din espunerile saleintinse §i pline de repetitil, se p6te resuma in modul ur-mator

Egoismul priceput in combinatil este fiul cel haat nAseutal evolutiunei. El la inceput tratezh ea pe un rob, ba chiarcalch in piciore pe Altruism, fratele sett mai mic. Insh cu categoismul inainteaza in virsta, Cu atat int6lege mai bine, ca,fail altruism n'o p6te se6te la capat ; acestal este indispen-sabil spre a se indulci deplin de plhcere. De aceea incepe a seapropia de altruism, it da la invetaturA cultivh, asa ca, a-cesta ajunge un fecior de cash destoinic, un armas iscusit,-unbuchtar escelent, Tar la urnah intra in intimitate cu st6panulsett si'l ajuta a da vietil o forma desev6rsith.

lath pe scurt istoria impachrel de tot secrete a egois-mulul cu altruismul. Iath-ne in miezul, aft putea dice, infocularul teoriei tut Spencer ce este proprie Jul in opunerecu teoriile altor filosofi. In fond Spencer n'a fdcut de Mt ocompilare din Bentham,si Epicur. Morala sa samhnh cu capulJul Ianus ce avea done fete. Pe o fats se vede Benthamcu deviza sa despre fericirea generalh (Altruismul), Tar pecea-l-alts Epicur cu deviza sa despre cea mai mare placereposibilh in via (Egoismul). Spencer se asazh asa clicendfn mijloc, intro ambit filosofl i dice ; Tu Bentham al dreptsa cerl fericirea generala ca resultatul vietii morale ; dardoresti ca 6menii sh, fach acesth fericire telul direct fiti ime-diat al conduitel tor, i aid esti in er6re. Tar tu, Epicure

II

si

si'l

www.dacoromanica.ro

266 ETICA EVO. IJTIONIS 1A St ETICA CRESTINA

at drept, dad, ceri de la fie- care individ sA-11 satisfacadeplin plAcerea ; vrei insA, ca chfar adi", in evoluria 'Incadefectu6sa a genulul nostru, fie-care sl ajunga la eel maiinalt grad de placere, far& amestec de durere, Qi aicl eaqiin er6re. Dar aveti rAladare anAndol. Increditiv6 in pro-cesul meg de adaptare. DacA evolutia va fi progresat indestul, atuncl fie-care om urmArind in chipul lul Epicur sa-tisfacerea deplinii, a placerel sale, tocmai pria acesta se vainfatila de sine ca resultat fericirea generalA, cum o do-reqte Bentham.r Dar dovezile pentru imp6carea minunatA, ce se al-teapta intro Bentham gi Epicur, altruism qi egoism ?Filosoful nostru Ta de bas5, espunerilor sale un principitidesvoltat in partea a treia a Sociologiel sale, pe c.ire aidit repeta voeqte a'l motiva. Acest prineipiii. slice : Incursul evolutiunel a avut loc constant o impkare intro in-teresele special, intersele nascetorilor §i interesele deacon-dentilor". Cu cat ne urcam de la organismele inferi6rela cele mal superi6re, cu atat mai malt se va asigura sco-pul conservArel specie rcu nma putine jertfe de viatd aindivizilor tineri adult! precum ci cu maT putine jertfea vietel pArintilor pentru viata descendentilor" 1).

Spencer intelege prin jertfa tot feliul de devotare, chiarinconlcientA §i farA voe a vietii propriT in fav6rea vietilaltula. Firesce de aid uroadA imediat, ca orice nastereeste o jertfA §i ca pe treptele cele maT inferi6re de exis-tents domneqte maT multA jertfire,era cat pe ce s 4i-cemmal mult spirit de jertfire. Pe treptele cele maTinferi6re ale vietil propagarea are loc une on prin perdereanascetorulul. Daca ne ureAm pe treptele mai superiare es-punerea vietii propriT la, naltere diminuaz6 din _ce in ceqi mai nicl de cum nu mai este InsotitA de conqtiinta jert-fire!. Pe aceste trepte superiore, lucrarile altruism in fa-

1) Les Bases etc. 207.

$i

II

www.dacoromanica.ro

MICA EVOLUTIONISTA 41 ETICA CRE*TINA 267

vdrea indivizilor tinert servesc in acelasi limp a satisfaceinnstinctele parintesa. Daca urmarim aceste relatii insus pe treptele diverse ale omenirel li daca, observam cucat mai adese ne da impulsiune de a ingriji de copii Yu-birea de cat datoria, vedem interesele impaandu-se pansla punctul, cd pdrinfk sunt fericiti in rea7itate numat dacetfericirea copiilor e asiguratd. Dorinta multor sots sterpica sa aiba copii fili adoptarea de copii in unele casuri aratacat sunt de necesara aceste lucrari altruiste, spre a produceoz1-care placeri egoiste. Se 'Ate a§tepta chiar, ea unnot progres al evolutiei, producend in pararel cu desvtt-luirea natures mane o dimnivare a fecondatia §i prin ur-mare a sarcinilor parinte§ti, sa aduca o stare in care cumult mai mult de cat asta-qi placerile vietii adulte sit con-siste in a perfectiona generatia nowt li in a asigura tot-odata fericirea sa imediata" ').

Diminuarea feconclatia pe treptele mai de sus ale vietii !Da, se intelege ca. Spencer are nevoe de acesta diminuarespre a ne putea arata cum sarcinele pArintesci vor descre§tedin ce in ce mai mult. Numai a§a /Ate face plausibila a-sertiunea, ca egoismul parintilor singur va fi de ajuns aasigura fericirea families. Dar cum se impaca ac6sta aser-Pune cu principiile sale? Evolutiunea cata sa urmArescApe tota linia prelungirea vigil. Dec T cum pdte descreq,tefecondatia pe treptele mai de sus ale vietil, sail, ceea ce etot una, cum p6te sta pe loc prelungirea vietit asa clic'endin simburele a ? Nu cum-va evolutiunea din rivna de aservi filosofulai nostru va renunta pe treptele mai de susla problema sa de capitenie §i se va deda numal la nimi-curl ? De la inceput (Partea II) am dovedit cat e de con-traclicet6re ace8ta presupunere.

Si. privim apol §i altruismul ce Spencer face sa regaradin pAmentul sec al egoismului. E1 in tote privirele e

') Les Bases etc. p. 208.

www.dacoromanica.ro

268 ETICA EvoLui totitsrA ETICA CMS TINA

vrednic de jertfa caracterisati aici mal sus. Sub altruismadic& filosoful nostru intelege ce fapta, ce in cursulnorwil al lucrurilor aduce folos altora in loc de a folosifaptuitorulut insu01) Da aceia Specer intalnelte altruismulde and s'a ivit viata pe pament. Cea mai infima vie.tate, care cedand instintelor sale 6rbe, naate nrma§i, lu-creaza in adever altruist qi folositor. Far& indoiala cs sti-mulentul subiectiv la acesta lucrare este satisfactia ego-ismului adicaplacerea. Dar prin ea se aduce folos a'toradeci este in adever altruists. De sigur ar fi neertat a aa-tepta un altruism n al superior de la o etica, ce singersmarturiseate ca imprumuta principiile sale din fisicabiologic.

i apoi cat e de idilica impecarea egoismului cu altr-nismul! Negreqit pe hartie II Ode f6rte bine acestel im-pacAri. Dar is sa aruncam o privire in viata practica. Pansasta-di trebue sa fi inaintat mult in familie imnecarea in-tereselor ostile. Cand a fost ins& viata familiars mai des-tramata qi mal sguduita de eat asta-dl? Ar trebui sa neintorcem la timpurile decadentei imper4e1Romane spre aafla o situatie analOga cu cea din timpul nostru. Spencerse face ca nu tie de numerul eel mare al divoraurilor intabara culturel moderne. In Francia abuzurele strigat6rea provocat acum cA va and o lege none asupra divor-sulut, ce este f6rte indulgent& cu partea slab a 6me-nilor, ajunal pe treapta de sus a evoluiiunel. Ce adeve-resc insa divorsurele? Oare c& familia a ajuns un para.dis, in care singura placerea mulOmirea instintelor e-goiste aduce fericirea generals?

Dar sa ne gandim la sarcinele vietil conjugale de carevorbesce insql Spencer. Putini sots aunt scutip de neca-zurile trupeati, la care face alusie Apostolul Pavel (1 Co-rint. VII. 28). cat de adesea se intampla ca in casatorie

1) Les Bases etc. p. 173.

orl

si

si

www.dacoromanica.ro

ETiCA EA OUT 1 .10 NI ,TA ETICA. CkEST1NA 269

placerea dureza, o zi iar cain0 tots viata. Cad casetoria estesi trebue a fi o legatura, pe viata. i apol grija cea marepentru mersul inainte al familiel, pentru buna crelteresufletesca §i trup6sca a copiilor ! De aceea avem tot drep-tul a afirma ca, de o via0 familiora fericita, pot avea partenumal sobs in care virtutea si lemerea de Dumnecleti aprins radacina.

Negre§it la animal unicul motiv al conduitel este a'0 sa-tisface placerea egoista sau necesitatea instinctive. La ominsa slave Domnului, nu este tot mia. Nu d6r ca viatafamiliaren'ai fi unite, cu nisi un fel de placere. Acestapresupunere ar fi o lovire in Intelepciunea lui Dumne4eu.Cine ar voi a se mai casatori data viata familiars ar a-duce numai osteneli jertfe? In casul acesta Dumne4el .

n'ar fi ingrijit de ajuns pentru conservarea societ4ei eeldintaiti §i mai necesare, ce este temelia tuturor celor 1-alte.Din contra. Spre a da omenilor o impulsiune eficace pen-tru conservarea proprie a species, Dumnecleti a unit cuvia0 Ifamiliara in casatorie mulOmiri firesti. Dar acestemu4umiri nu aunt de ajuns spre a intemeia o familie inordine, cum e cuviincios pentru 6meni rationali, care vie-tuesc units pre parnent, spre a tfinti la destinatia for ceavecinica. In o ast-fel de via0 familiars remOne Inca locdestul pentru stepanirea de sine morale, pentru dragostecredin0 si jertfire In sensul mai nobil al cuventului (nucurd o is Spencer). Deci, spre a Intemeia o familie nue de ajuns a cauta numal trup frumos, ochl fermecatorltalie svelte, maini albe qi delicate si alci trupelti,sau numal zestre mare alte foliose materiale ci trebuea cauta mai ales un caracter bun, modestie, devotament,intelegere, virtute 1). Departe de noi a vedea idealul vieteimorale a familie! In o stare, in care parintil Intemeiaza

1) Chrisostom, Quales ducendae uxores.In Genesim, 48. Comp.Clim. Alexandr, Pedag. III, 1.

qi

nuriqi

S

www.dacoromanica.ro

76 ETICA EIVOL(yTiONiSTX Si ETICA CRESTA

fericirea familia pe satisfacerea necurmatit a instinctelorfor egoiste, pe vanarea constants a plAcerei trupeqti!

*

Dac arum este o greutate mal mutt de cat penibilA aa infiinta o viatA mora,IA demnit de om in familie numalpe tendinft egoiste la placere, greutatea se mAreqte fire§teinsutit cand se trathl despre relatiile din afar de fami-lie, din societate. Spencer ins& plin de incredere in evo-lutiune nu se sfiecite ilia de ac6stA cutezare. SA vedemdecl cu ce meqte§ug voelte el a face cu putintA lucrurIce aunt cu neputint5.

Spencer face bucuros urmAt6rea concesie :Pan& cand societatea e inc& putin desvAluitA, egoismul

si altruismul kali fata'n fats ineruntati si inarmatI pAnAin dint!. Numai din o necesitate neinduplicatA se incheiAarmistitil ci tocmell; necesitatea conservArei proprit im-pune individulul a subordina binelui general o parte dininteresele sale proprii. Dar cu ast-fel de compromise fireltenu se pate infiinta o eticA, absolut. cerectA si o conduit&absolut bunA moral. De aceea asta-0 chlar de am facetot ce ne stA, prin putinta, nu vom ajunge la o moralitateabsolutA, fiind-ca genii ominesc este forte imperfect adap-tat, cu alte cuvinte : fiind-cA astA-41 binele comun inea nuse pOte asigura fora a jertfi in totul sau in parte viata individualA si plAcerile individuale.

Totuqi aceste compromise cu jertfele for aunt transitoril.Ele atarnA de existenta societAtilor ce Bunt in luptA. In-data ce cu progresul evolutiunel resbOiele Ili dulmaniileinterne vor inceta, industrialismul va deprinde pe toll arespects cum se cuvine drepturile altora '). Omul atuncinu va mal face altula daune, va da fie-citrula ce este alsell li va pAzi punctual tocmelile acute. Evolutiunea nu

1) Les Bases etc. p. 117.

www.dacoromanica.ro

MICA EVOLUTIONISTA ::1 ETICA CRESTINA 2t1

se va opri aid. Dreptatea generala va da mana cu bine-facerea, Ella ca 6menii fail vre-o tocmeaht vor face unitaltora servicii gratuite.

T6te aceste mina de minune. De sigur, dacz odata nuvor mal sbucni resboie, daca lupta generala pentru exis-tenta se va preface in armonie generals, atuncl, da, atuncise pot intampla cele Oise de Spencer mat sus. Ar puteafi vre-o indoiala despre ac63ta? Dar e cestiunea, cum amputea scapa de acest fatal dacd? Ridice Spencer vgul cezace asupra acestei transformari de tot tainice.

Respunsul ce ne da el este in fond acesta :)7 Simpatia este radacina dreptd(e) precum ,si a bine-Ace-

ret" 1). Ea va face la urma din ambele virtuti o placerepentru noi. Dar acest respuns e dat mai intal numal intreacat, a§a ca remane aprape nebAgat in Barna. Par'cli,Spencer se teme a rosti acesta teza din capul locului pefaca qi in t6t6, insemnatatea sa, ca sA, nu sperie pe cetitor.De aceea ne duce cu mare incunjur vi cu multe paralogilintunecose pans la locul undo ni'l dat a vedea cum dinradacina simpatiei odrasleqte dreptatea li dragostea.

Simpatia radacina dreptaten Ce nu se pote in lumeaacesta! Cine ar fi gandit ca judecatoril noltri osindesc pefacatorii de rele la munca silnica pe viata din simpatie?Si data ne'mpliuim datoriile, cti plAtim dArile publice, fa-ced acesta din simpatie! Acum se esplica de ce Spencero la pe departs ca sa ne faca a int6lege ac6sta observatierevolt tore

Cum am audit mal sus, fericirea generals este resulta-tul final a e volutiunei; dar ea nu p6te fi telul nostru di-rect i imediat, cum voea Bentham. Din contra telul celmai apropiat trebue a fi implinirea condi(iilor de care a-Varna binele general in on -ce societate fiii din care result&acesta de sine la urma 2). CondiOile insa nu aunt allele,

') Les Bases etc. p. 127.') Les Bases etc. p. 189.

www.dacoromanica.ro

212 ETICA EVOLUTIONISTA SI ETICA CRE§11NA

de cat a observa drepiatea negative $i positiv& ei bine-facerea.

Dar care va fi motivul eficace de a pAzi aceste conditil ?Placerea. Aid Spencer repeta din note ceea ce afirmasemai nainte. Evolutiunea cat& sa aib& proprietatea minu-nat& de a face placate tote acriunele necesare din viara so-ciald. Deci apucand pe drumul Iii Epicur, ajungem lafericirea general& a lul Bentham. Nu trebue a ne'nchipuic& placerile durerile, cum ele se'nteleg in teoria evolu-tiunei, aunt ceva obiectiv §i invariabil. Ele variaze dupestructura ci starea subiectiv& a celuT ce le skate 1). Pen-tru unul e plAcut ceva ce pentru altul p6te fi neplacut

vice-versa. Acdsta se afirma nu numai despre placerileinferi6re, de sentiment, de gust ect. ci ei despre placerilemai inalte de emotiune. Tin animal ce traielte singuratic,Cu o organisatie adaptat& acestei stare nu trAdeaza nici onevoe de presenta semenilor sel. Pe cand animalile ce tra-iesc in carduri, dati semne de nemultemire dace', s'a des-pArtit de card. In cazul intai nu esista o structure ner.v6sk ce ar afla in soeietate sfera ea de activitate. In cazulal doilea ac4sta structure esista" 2).

Tot aseminea lege cats se domneascA $i in rasele umane.Cad de si ele se deosebesc intre sine mai putin de catspeciile de animale, totuel deosebirile visibile stall in le-gAtura cu deosebiri invisibile, Tar acesteacu o predilectiepentru diferite moduri de tral. Tribul Mantras d. e. areatata dragoste de libertate dispret de ori-ce asociatieNI, la cea mai mica ceart& individii se despArtesc .spre atrai apoi cu totul imprAetieti. Din contra tribul Damarase fOrte putin dispus la luptk dar in schimb are multa ad-miratie pentru cel ce intreprinde sal supun& putere! sale.Idealul vietil pop6relor nomade difera de al pop6relor res-

') Les Bases p. 154 0 m. d.Tot acolo etc. p. 155.

qi

Qi

1

¢i

www.dacoromanica.ro

VricA RAOLUTIONISTA SI ETTCA CRESt1NA. 21M

boimee dupe diferifna structure) nervOse. Aceste fapte de-monstra, ea neplacerea de o actiune 6recare nu se razimape vr- un caracter al nature! ac4iunelor ci pe esistentafacuitatilor, ce esereita actiunele respective I).

Urrneza apoi o sfatuire patrunletore de a lepada cre-dinta veche, ea natura fie -caret fiinti s'a treat special pen-tru ea si ca natura omulul ar fi imutabilA, sau ca uneleactiuni sunt neplaeute din natura lor. S'avem increderein succesele continue ale adaptarei a).

Dar acesta incredere, eu tote asigurarile lul Spencer aremas pentru noi la zero. Am vellut mal sus la ce se re-duce pretinsa capabilitate a omului de adaptare fara mar.geni. At genul omenesc nu s'a esercitat de veacuri indatoriile necesare far'a simti pans azi ea aceste datorilar fi ajuns pentru el o placere? Me le $i suferintele detot feliul n'at din inuat ; lacrimile nu s'aii imputinat. Sidata tote inclinarile §i actiunile animalelor ad a fi redusela organisatia $i instinctele lor, ce luereza cu necesitate,results ceva de aid pentru omul rational si liber ?

No! tocmat am av;sat la istolie. Dar filosoful nostrucrede ea chiar acest avis il servesce pentrn ideile sale.Diferinja de caracter intro sabatici $i cilivisaft cats sa fiein tocmai cum se ast6pta dupa adaptare. Asa d. e. selba-ticul are o placere continua de vAnat, iar omul civilisatn'are atata placere. Din contra omul primitiv este maiputin capabil de deligenta continua de cat col civilisat.Selbaticul se caracterisaza prin cruzime pe (Ind OmeniTcivilisat) n'ait' toti placere de a pricirlui altora durere, detai sunt intre eT unit la care inch persista acest caracterselbatic 8).

Dar acest avis nu e favorabil teorier evolutiunel, cumam veclut ma! sus. gocmat pentru ce la om se observe un

1) Les Bases p. 156 §i m. d.2). Les Bases etc. p. 160.8) Les Bases etc, pag. 159.

Medal Oithodoa Rontinis 6.

www.dacoromanica.ro

274 'MCA EVOLUTION1STA ETICA CRESTINA

progres iar la animal nu, vom conchide ea in amendolluerezti puterT, ce difera esential. Progresul genului o-menesc, despre care am vorbit mai sus este apoi de asafel, ea nu se p6te esplica Cu ajutorul adaptarel mem-nice §i al ereditttei. Spencer luau §T concede, cA diferitelerase umane se deosebesc intre sine forte putin. El Isl.%refugiu la deosebiri invisibile. Dar cu ce drept afirmaesactul nostru eercetotor lucrurT, pe care nu le-a vo4ut,pentru ea aunt invisibile? Aceste deosebiri fisiee_ nu e-xista, nicl de cum. Pentru acesta n'avem nevoe a invocaeereetari anatomise. E de-tul faptul, eft nu numaT indi-vizi selbatiei ci seminth intregt se pot ridica in scurt timppe o treptd inalta de moralitate ,si rivilisatie. Misionarildin America de Nord si Sud, in special din Paraguay allisbutit a aduna semintii rAtacit6re prin paduri si a le o-bieinui in scurt timp a fi morale, muneit6re virtuoase.Ast-fel misionaril puteati relata ea viata crestina, si virtu-6sa a neofitilor for se p6te compara cu viata celor maibunT erestini din Europa. Ore schimbarea structured ner-v6se, s'al't a tesaturelor neuro- musculare va esplica a-cest fapt ? Apol cum se va esplica prin procesul pro-gresiv faptul, ea multe semintil selbatice aunt blinds siinofensive, pe sand ajung adesea la un gradmalt de eruzime? E destul a ne aminti in aeOstO privirenumer6sele gone singerOse asupra erestinilor.

Cu tote acestea filosoful nostru nu lasa dovada sa is+erica despre adaptarea progresiva. 0 ochire in istoria o-menirei cat sit dovidesca adaptarea continuii crescendi.Nu putem trece peste un pasaj strelucit a lui, eaci acestane aratit la ce afirmari de neeredat a tarit pe Spencernalueirea adaptarel sale, si cat de bine este eroita adap-tarea sa pe trupul industrialisrnului liberal.

Compromisul intre egoism si altruism cats, sit se fi res-tabilit de sine gradat. Evolutiunea socialA a adus o stare,in care drepturile individulul la productele munceT salesi la plAcerile ce decurg din ele, se afirma positiv din ce

I

ci

eivilisatil

www.dacoromanica.ro

MICA EVOLUTIONISTA §1 ETICA CRESTINX 2'7

in ce mai mult. In acelas timp recun6scerea dreptureloraltuia si deprinderea de a respecta aceste drepturl al fl-cut progrese insemnate 1). La selbaticI interesele personalese deosebesc Inca putin de interesele altora. De asemeneain primele fase ale civilisatiel nu sunt inca recunoscutedrepturele fie caruia, cum dovedecte sclavia si servaglul.Dar cu inaintarea civilisatid lucrul stA din ce in ce matbine, in special ce priveste relatia intre munca depusA sifolosul corespun4tor. Sistemul industrial pAstrezA prinoferte si comande o adaptare justO a muncel la folds. A-cest progres al eooperarei voluntare dupA invoealA e in-sotit necesar de o scadere a conflictelor individuale si deo crEstere a simpatio. In urma ajungem la un schimb deservicil independent de on ce invoialA. Cu alte cuvintedrepturile individuale se afirma mai distinct, tar plAcerileaunt ma! bine repartisate proportional cu sfortarile fti-cute in rnAsura in care se disvolta altruismul negativ, cese manifesto, in o conduitA echitabilA, si altruismul posi-tiv, ce se manifesto, in o a si-tentA desinteresata" 2).

In fine in timpul actual se observA, o faze mat inaltAa acestel schimbAri duple. Dacil deoparte int(m in privireluptele pentru libertatea politico, conflictele intre muncAsi capital, reformele in justitie... vedem cA predominA con-stant tendinta de a asigura pe fie-care sel se bucure de a-vantajele ce i se cuvin §i prin urmare a esclude pe conceth-tenil se' de la a-2este avantaje. De alto parte &Lel luArnaminte ce insemnatate pote avea transmiterea unel puteriasa de considerabile la mase19 poporuluT, abolirea claselorprivilegiate, sfortOrile pentru respAndirea instrucliuneT, a-gitatiile in fav6rea temperantel, infiintarea de numer6sesocietati filantropice.., va fi lAmurit co grija pentru binelealtuia creste pari passu cu grija pentru binele personalsi masurele luate spre asigurarea lul".

1) Les Bases etc. p. 204, §i m. d.2) Les Bases etc. p. 205 §. n. d.

www.dacoromanica.ro

276 ETICA EVOLUITON1STA §1 ETICA CRE TINA

Spencer vede tot acela§i impecare a egoismului cu al-tuismul §i in relatidle internationale. Aicl tot ar mai fi cevade dorit, ba chiar par'ca legea vechiului Testament : dintepentru dinte la not s'ar fi schimbat in multe vieftpentru una. Dar de alts parte e un adever recunoscut, cAnot nu mai infligem'prisonierilor nici torturi nicl ciuniiri.SA reflectam apoi la arbitrit interna fional gi sA ne amin-tim ea esistA o societate pentru protectia aborigenilor, eain unele colonic sunt instituiti comisarT spre a ocroti peaborigeni etc. Tote acestea sunt pentru Spencer o dovada,cA in relatiile'internationale s'a facut intaul pas" spre aimptica egoismul cu altruismul, ace ti doi frati dulmani 1).

Citind aceste rapsodii nentrebtim cu de-adinsul : °aleSpencer traie§te in adev6r pe planeta nostra? Nu cum-vacartea sa a cadut ca un meteor din alt corp cerese maifericit pe aeest miser piiment ? Asa dar, Istoria sate, sa neinvete, cA genul ominesc a pit statornie din virtute invirtute, ca dreptatea qi dragostea ati sporit ne'ntrerupt!Da, pomul maret al virtutei ici va fi inaltat astA-4I peststote pop6rele virful sea impunetor qi's1 va fi intins ramu-rele sale incArcate de bine-cuv8ntari peste familia cea marea pop6relor !

Ina, bre nu este un fapt invederat ea o data eu culturaforte adesea moralitatea religiositatea act dat inapoi ciaft ajuns in deeadenta,? Economistul A. Schit/ fie, care estecat se p6te de prevenitor cu teoria evolutiuneY, concedefara ineunjur lucrul urmator : Esperienta dovedeete inrealitate, ca cultura fie-carui popor nu propaseqte neintre-rupt. Vin peri6de de stagnare ba chiar de inapolere. Asala Romani, Greel, Egipteni, Asirieni etc. 2). Spencer 1128110concede in Sociologie, ca deeadenta a urmat forte proba-bil tot ma de adesea ca progresul. Tar Max Muller ob-

') Les Bases etc. p. 206.2) Dr. A. Schaffle, Baa and Leben des socialeu Korpers

bingen 1878. Bd. II, S. 447.

legea:

si

si

TA-

www.dacoromanica.ro

ETICA EVOLUTIONIS1A. SI ETICA CRESTiNA 277

serva despre Hindu§1, di, in privinta religi6sa, el all fosto data pe culmea cea mal de sus a filosofiei, dar asta-grail decagut ala, ca se'nchina la vac qi maimup 1). Iar cureligiositatea cade in regula li moralitatea.

Esperienta ne invata, ca asta 4i moralitatea in multelocurl este forte in decadenta. Din nefericire, dice Roscher,in forte multe state cre§te asta-41 cifra relativa a nalterilornelegitime 2). Apoi ce'nsemneza plangerile din 4i in 4i malpronuntate despre inmultirea Omenilor neconsciinOoli 3) ?Plangerile despre salbatacirea morals ce se observe, d. e.in numer6sele omorurl de placere, far' a mat aminti deselecazuri de batae ; plangerile despre statisticele de crime cese tot maresc, despre numerul cresdnd al detinutilor inpenitenciare, despre atentatele anarhiste qi nihiliste, des-pre num6rul ingrozitor al sinuciderilor, prin care 6meni4.volesc a fugi de paradisul hi Spencer? 4).

') Ursprung u. Entwickelung der Religion S. 74.Z) Grundlage der Nationalokonomie I. S. 597. La not prima in-

cercare de a do vedi acest adever trist a facut'o, nu farg succes, D.D. Stanescu, licentiat in teologie qi profesor, in mai multe arti-cule de statistics morals publicate in ziarele bisericeqti din a-nul 1892 §i urm.

3) Wenn etwas bedenklich ist und liir die Zukunft sorglichmachen kann so ist es "die Abnahme des Gewisseus in weitenKreisen. Denn wo dieses schwindet: wiesoll der Bau der sittlichenGesellschaft bestehen? Darum ist est vor allem nothig das Gewis-sen rege zu machen und. zu starken. Wo aber dieses lebendig ist, daist es der Fiihrer zu Christus. Denn N\ i e es vom G-esetz des AltenBun des Galt, dass es der "'Magog, der Zuchtmeister auf Chris-turn war, so ist dem natiirlichen Menchen hierzu das GewissenvonGott gegeben dass es diesen Beruf jibe. Gott gebe class unserVolk ein Volk des Gewissens werde u. s. w. Luthardt, Zur Ethic,S. 16. Subseriu cu tOta inima cuvinHe renumituful teolog protes-tant, caci ele se pot aplica forte bine qi la poporul nostru RomanOrthodox.51,4) Dupe 'constatari oficiale sinuciderile sporesc mai in tote Wile.Ca probe serveasca urnaatOrele date statistice imprumutate dinun ziar strein. In Bavaria d. e. media sinuciderilor a fost in anii1866-70 de 447, Tar in anii 1876-80 de 656. In prima periodaveneat deem la un milion din populatie 80 de sinucideri, Tar in adoua 127 de sinucicleri In aceliap periode media sinuciderilor s'a

www.dacoromanica.ro

278 ETICA EVOLUMNISTA SI ETICA CRESTINA

Sistetnul industrial cu oferte comande va asigura dince fn ce mai Inuit drepturele flecarui out, liar concurentagenerals, va spori simtul de dreptate ! 0, D6mne ! Se

vede ca Spencer n'a audit Inca nimic despre nedreptatireastrigatore la cer a saracilor, constatatit d. e. in proprialui patrie de mai multe on prin anchete parlamentare.Se vede, cit el inert n'a audit nicT o-data, ceva despre si-cane!e en gros in industrie, despre preponderantaa uzureT, despre manoperile criminale de bursa, desprefalimentele fraudulbse $i despre alte aseminea florI ale in.dustrialismului. Ce se mai qicem apol despre conflictulintre munch si capital ? Au nu se agita din ce in ce maiadesea pitturele de jos ale poporulul? N'ameninca ele sa'sifacit dreptate cu mana armata? i in mijlocul acestui vlrtejfle lupte, rapsodul nostru canta imnul sect pe armonia in-tereselor industrialismului !

(Va rums).

urcat In Saxonia de la 246 la 384 din un miliou de loeuitort ; InFrancia de la 139 la 169; in Austria de la 71 la 169. In Saxonianumeral sinucisilor se urea in 1880 la 1205 sau 391 la un milionde locuitori. Saxonia este forte industrialet, deo: se de3value cutotal in sensul hit Spencer. Si Svifera c-a forte industrials avuin 1883 nu mat putin de cat 682 sinucist. Ca si la not in Ronginianumeral sinuciderilor a crescut insemnat in presentrelativ cutrecutul, se pate dovedi tot Cu statistics,

1.i irea

si

www.dacoromanica.ro

UNIREA PLANUITA IN ROMAA

BISERICEI ORIENTALE SI OCCIDENTALE.

De Anast. Dionzed. Chiriacos, profesor de Isioriabisericeaseala Universitatea din Athena-1893.

I.

Papil urmarira pururea supunerea Orientalilor.

De un timp inc6ce circulA svonurl atat in presa ex.term cat si in cea interne ca, Papa Leon al XIII-leaprepare o circulars tetra poporele orientale orthodoxe, princare is va invita, ca lasand sehisma in care adeca se afhi,A se int6rne in sinurile Bisericel catolice, s5, se unesc6,cu ea si sa se supuna Papel comunuluT, adecA cap al bi-sericel crestine, si ca se va Linea congres spre acest stopin Ierusalim. Ca unele ca acestea cugeta in Roma, nici-cumnu se pare neprobabil celul ce cunoste, pre de-o parte catde mult ignoreza in Roma adeverata cugetare a pop6relororthodoxe ale Orientului si adeverata for opiniune despreBiserica papala, iar pe de alta tendintele 4ilnice ale pa-pismuluI spre aservirea spirituala a Orientulul, pe cari leprobe de la inceputul papaliatet sale si actualul papa Leon

www.dacoromanica.ro

280 MsTIREA PLANULIA fil ROMA. A

al XIII-lea, bArbat mai politic inteadev6r §i mai diplomaticde cat eel mai multi dintre predecesoril s6i, §i aratfindu-seEre -cum, cA mai bine Intelege epoca moderns, §i mai volosa se impaca cu neeesitatile actuate ale poparelor moderne,dar In fond Imbracat cu aceleali cugetari toi tendinte, ca§i papil eel mai Inainte de el, §i urmArind acelea§i seszyuriambiti6se despre omnipotenta papalA, in lume, li aeeleallpretentiuni rAdieand In fata celor-lalte bisericl, fa fatastatelor cii a legislatiunilor for qi in fata §tiintei §i aprogresulul societatilor moderne §i a representantilor tor.Leon li alts data fli manifesta dorinta sa vacIA BisericaOrientals supus& supt autoritatea sa, atat in anul 1880,cand date circulara sa despre apostoli! slavilor Metodiu§i Chiril, in carea presentand pie monahit ace§tia din Te-salonie lucrand la convertirea Bu'garilor, Hazarilor, Mo-ravilor §i Boemilor din ordinul qi prin Ingrijirea curtetbizantine ea misionari, adeeA papall, recomanda tuturorcatolicilor ca sa grbatoresel oficial In fie-care an s6113A-t6rea tor, cat Ili &Ind in 1885 ordona sA se serbeze mileniulacelora§i apostoli at slavilor f6rte solemn, ca srt delteptesimpatia poporelor slavice §i sa le atragA la unirea enRoma ; precum i eand scria cunoscuta lui epistola eAtraCardinalul Rampolla, In carea anuroe 41 exprima dorintaca sk vala supuse in fine supt bastonul lul pastoral totebisericele Orientulul. Sant cunoscute cafe, de acolea luandprilej, serise alts data Monitorul Romei, care este organuleel mai principal al curtei papale ksi drula se pare ea'leste forte lubitA tema acesta a probabilel, pentru el, supu-nerl a orientalilor. Noi am respuns atunel in 'ENt,..1) (1891)precum trebula la aceste pretentiuni fanfar6ne §i delertesperante ale celor din Roma.

A manifesta papif forte des dorinta for de a vedea pepoporele Orthodoxe Orientate apropiinduse qi manifestan-du-0 cAtrA, el supunerea lor, li a le invita prin circularilefor ea sA fauA pasul acesta §i BA fats tot posibilul pentrureelirea scopulul acestula dorit este forte natural, dacava socoti cine-va, ca papa se considerA, pre sine ca capal bisericel randuit de insult Iisus Christos §i de apostoli,ca eApetenia canonic& a el, cAruia datoresc ascultare tottcreltinii din Oa lumea, kii pentru ae68ta socott21te pe toticart nu'l suet supuli, ca ipso facto, find afarA din Biserica.

www.dacoromanica.ro

BISEIUCET ORIENTALE $1 OCCIDENTALS 281

Pop6rele nepapiste pentru eel din Roma aunt elite dincalea cea drepta, aunt rebele si revoltate contra arhipts-torului plinirel crestine, aunt schismatice si membre Matede la corpul bisericel, membre putrede, predestinate sicondemnate la coruptiunea si perlarea eternii. Papil con-sidert pentru acestea ca datorie a lor, ca sa ingrijesea des-pre inturnarea tuturor popOrelor necatolice, orthodoxe,protestante, armene- si cele -1 alte la turma papismulut, $icall paps nu aratt, atare grije aunt pentru catoliel nedemntde a sedea pre ocaunul Papal.

In realitate istoria marturise§te, ea de la inceputul schis-met, adect din secolul al IX-lea si din 4ilele marelui Fotiu(867), papil nu trecurgt cu vederea nisi o ocasiune si nuneglijart, nici o actiune, pentru ca sa reusaset sa supunabisericele orthodoxe ale Orientului. Atari actiunt se intre-prinsera in particular in timpurile cruciatelor, eand ope-rant papit, ea cu ajutorul marilor armate cruciate, cartmergeatt la Pamentul Sant ar putea sa se impunt, mai facilslabilor Bizantini, $i sal forteze ea as se supuna vointel lor,fiind atuncia forte tart, precum este cunoscut in Occident.rfimpurile acelea eras epoca celei mai marl puteri a pa-pil r, epoca lul G-rigorie al VII le, care pretin4end, eaautoritatea papala este cea mat inalta in lume si cit insastautoritatea principilor decurge dinteensa, dupre cum lu-mina lunet se primeste de la sore, excomunica pre Enrical IV-lea, imperatul Germaniet, si it forta as se uunileseainaintea Jut in Canosa ; epoca Jut Innocentiu al III-lea,care urea si detrona in Germania pe imperatT ca pe eelmat neiiasemnatt functionari, principe arbitrar, domnia pre-tutindenea in Occident si guverna statele prin represen-tantit sal arbitrar $i ca un domn absolut, $i aducea peprincipit Franciel, Angliet, Leonel in Spania, Aragonietsi pe ce1-1-alts atuncea domnitori at diferitelor tell la ceamat dupe urma injosire ; epoca, in care papismul printribunalele sacre si ordinile monachall persecuta cu asprimesi forte neomenos pe ori-tine se opunea dogmelor Bisericeiromane, aruncandu-1 in foe, sail. inmormentandu-1 pe viatain tale mat teribile inchisori ale timpurilor acelora ; epocain care vocea Papal sepia in resbele sacre intrega, Europa.In timpurile acelea ale omnipotentel papilor, numaY po-p6rele ellenice orthodoxe ale Orientului erau cart nu re-

www.dacoromanica.ro

282 UNIRNA PLANUITA IN ROMA A .,TPI.

cunosteati suprematia acesta a lor, si. car! 'Astral! indepen-denta si de sine-si administratiunea lor transmisa de lastrAmosi. Pentru acesta in acele lung! resbele cruciateale popOrelor Occidentale contra necredinclosilor In Pales-tina se incerea si spera papil sit aservesca pop6rele Ortho-doxe ale Orientulul. Afars de acestea In desert si In timpullul loan Duca Batace care s'a refugiat in Nicea, candcruciatif ocupara Constantinopolul (1204), incercara printrimisii lor sa convinga (forteze) pre al nostri ca sa sepiece supt jugul lor. Cruciatele inasprise relatiunile dintreoriental! si occidental! si largise prapastia care IT despartiadin causa vandalismurilor eruciatilor, earl treeend print6rile bizantine ca sa se transporte in pamentul sant, lejefulad si le tratati ca pre niste ter! inimice. Ura orienta-lilor ajunse la culme, cand cruciatii supt pretextul, ca vorreaduce la tronul Bizantin pe legalul mostenitor Alexiu alIV-lea se facura domnl peste Bizanciu §i infiintara acoloImperatia latina, pe cand in acelasi timp isi impArtiraStatul Bizantin, ocupand cu Venetianif, Montferat, Ville-hardouin si alti nobill franc! cele maT multe Oil ale Imp6-ratiel Greeesti, Macedonia, propria Grecie, Peloponesul,Creta, insulele Ioniee, insulele Archipelagulul si in ge-nere Ormii Orientulul, marginind pe Bizantini in singuraNicea si in partile de prin prejur, si impunend pretutin-dinea cu forta latinismul. Si insa cu tote relele acestea, earldecurgeati din papism, ale earnl lucrurl si organe eradcruciatele, pretindeati papil si sperad supunerea orientalilorsi recun6sterea din parte-le a suprematiei lor ! Numal pre-tindeati si sperad In desert.

Nereusirea era efectul on -care! noul Incer irI din parteapapilor de unirea si supunerea orientalilor. Multe speranteconcepura eel din Roma WO implin6sca dorinta acesta,cand Mihail Paleologul alungand pe latin! din Constantinopole in 1261 si re'nfiintand acolo Imp6ratia Bizantina ;

de tema, ca Papa sa nu ridice cruciata generala contrasa cauta sprijinit de Patriarchul latino-eugentor Ioan Beccusa forteze pe supusi! 86! la supunerea catra Papa, trimi-tend o deputatiune la Sinodul ecumenic latin ce se Lineaatuncl in Lugdun in 1274. Dar si atunel dorintele papis-multi! se zadarnicira de catra firmitatea poporulu! gree or-thodox, care avea In aversiune odiosa tiranie papala si

www.dacoromanica.ro

BISERICO ORIENTALE sI OCCIDENTALE 283

tubea independenta hit spiritualii. Poporul pretutindenealucra contra planurilor Imperatulut vi Pape, qi Ioan Beccudeveni obiectul aversiunet tuturor, Tar ura contra impera-tulut fu atata de mare, in cat cand muri nu indrAsni filulsell Andronic at II-lea sal inmormenteze cu solemnitate !

Intro acestea nu dupe mult timp nout dificultAtt poli-tiee in Orient daal ocasiune none Papet, ca %all sa sperein apropiata oil a supunere orientalilor. Otomanit in se-mint at XIV-lea, apArand Intel pe scena istoriel univer-sale desfiintand Statul Selducilor ci nAvAlind contra Bizantinilor, devin curand domnl at Asiet mid, tar suptOrchad Tall In stepanire Callipolea qi dupe putin Murat IinfiintkA capitala sa in Adrianopole li ameninta sa cir-cumstrangA ca un Boa ffi sa suffice slabul stat Bizantin celapr6pe distrus acum de daft eruciatil latint gi pastrando umbra numat a puteret int de mat inainte. Iata larastocasiune bine venita pentru Papa sa, se impunA BisericetOrientale, promitend ajutorul creqtinatatet occidentale subconditiunea de a i se recun6§te nemArginita lul putere.Imperatul Andronic al III-lea forte inspaimAntat de perico-lele iminente intrA in tratitiri cu Papa de atund care seafla in Avignonul Franciel, trAmite acolo pe fa!mosul Var-laam §i it propune tinerea unul Sinod ecumenic pentrudeliberarea in comun deJpre unirea celor done biserict(1339). Dar Tara§i nott naufragill al sperantelor papalt.Poporul Orientulul nu primelte nici un trafic al con§tiintellu! religi6se. Varlaam se Inapoiaza, farA resultat qi ruqinat,qi e fortat de popor sa fuga in Italia ii acolo sa petrecArestul vietel sale.

Putin mat inainte de luarea Constantinopolei, cand pe-ricolul din partea Turcilor ajunsese la culme, laraqi papilMartin al V-lea Ili Eugeniu at IV -lea as ineereA ca ex-plotand crudele acelea eireumstAri ale nemulut nostruprin cointelegerea cu Ioan al VII-lea Paleologul se reu-sescA ceea ce din ineeput urmAr;ail; as tine deci sinodintaiil in Ferrara qi apot ca continuare a acestuia ci inFlorenta (1439) qi rewe0e prin mit de presiunt ci vexatiunt sa traga pe unit dintr'aI noeri la o mincin6sA u-nire. Dar pre de o parte ilustrul Mitropolit Marcu al E-fesulut care se afla acolo qi alp ca densul protestka con-tra color fAcute acolo ca acte ale force], tar pe de alts In

www.dacoromanica.ro

284 UN1REA PLXNU1TA IN ROMA

Orient ca un uragan se ridiea generall desaprobare contrasinodulul florentic, tar arhiereit orientulut--curata cugetarea bisericel ortodoxeexprimand in dou6 numer6se sin6dein Ierusalim (1443) li in Constantinopole (1451) declarAca mincinos fAcuta unirea oi supunerea acolo. Si larlstdeel of atuncl nu puturA papit ca pre o mom6lA propu-nend promisiunea de ajutor din partea principilor euro-pent contra Turcilor A, convingA pre ortodox!, ca O. sa-crifice tradiOunile for religiose oi autonomia for bisericesca.Tar cat de mincin6sA era momela aceea, probara lucrurileindatA dupA acestea, cand supraveni momentul lucre!(caderet), in cari dile ajutorul cerut de Imperatul byzantinConstantin Paleologul of tramis de la papa tot-deuna cuaceleaot sperante fu precum este otiut cu totul neinsem-nat, nict catuot de pucin putend sa preintimpine fataloupravenitA destructiune. Epoca omnipotentet papilor inOccident, epoca Int Gregoriti al VII-lea oi a lilt Innocen-iu al III-lea, in care lucrurile se resturnati intr'ensul dupA

semnalurile date din Roma, trecuse. De la Bonifaciu alVIII lea incepuse sa se pal6scA steaua papismulut of sadecline de la amiadul el eatre apus. Vocea papilor nu semat impunea pop6relor occidentale, ca mat inainte. Occi-dentul incepuse deja sa se lumineze de eAtra primele razeale nonel instrucciuni europene provenite prin renaotereastudiilor clasice in secolul al XV -lea. Puterea papismulutin evul media se sprijinea pe ignoranca de atunci, pe pre-judiciile li superstitiunea pop6relor occidentale.

Luarea Constantinopole) (1453), prin care Orientul Or-thodox trece supt autoritatea Otomanilor, nu schimblplanurile papilor referit6re la pop6rele but. Visul for rd.-mene pururea acelaot. Pop6rele acestea, tote pop6rele or.thodoxe in genere, intro cart cuprindendu-se oi Ruoit, suntla o suta de milione, trebula sa devinA prada papismulul,nu trebuea sa r6nianA in afar& de turma papalA. Si intaIinteadever incercara Papil eel dup6 luarea Constantino-pole! sa ridice pe principit occidental! cu resbel in contraTurcilor, operand, ea, alungandu se aceotia oi trecend Orientul sub autoritatea principilor catolict, lesne catolicismuls'ar introna inteensul. Spre scopul acesta tindeati ener-giile papilor in secolul al XV-lea oi. al XVI-lea fart,, se$rqelege, ca sa aducA vre-un efect, pentru-ca nici o putere

www.dacoromanica.ro

A 13ISERICE1 OMEN TALE BSI OCCIDENTALE 28

in Europa nu mai da atentiune asinutarilor din Roma, ciniel voia sa devina organul proiectelor papale. De la finitulsecolulm al XVI lea desperand de principil occidentals seintore papii spre alte mijl6ce ca 0210 caltige dorirea. Deatunci adeea incep activitatea for proselitistica in Orientprin trimiterea intretinerea de misionarl catoliel, lucrandmai ales prin ce6lele for pe tangs poperele Orientulul,cele lipsite pe atunci cu totul de ccole speciale nationaledin causa supravenitei robin. Prin influenta asupra tineri-mei grece sperad Iesuicil (pentru ca acectia luara asupra'ciactiunea acesta a proselitismului orientalilor) sit traga petinerele generatiuni in partea catolicismulul. Primil Iesuitiaparura in Orient pe la 1600. Pericolul era mare, cu a-tat mai mult, cu cat actiunile acestea proselitistice alepapismulul, earl de la Constantinopole se extindead spreSmyrna, Chio, Ciclade, Chipru, Syria, Palestina ci in ge-nere peste tot Orientul grec, gi erati sprijinite cu caldurade puterile catolice ale Venetiei, Franciel, Spaniel ci Aus-triei ci ale legatiunilor for din Cunstantinopole. PapaGrigoriu al XIII-le infiintase din 1583 ci ccola specials, InRoma pentru tineril grecl earl imbraticati latinismul, colasantului Athanasia, din care multi grad renegati ecira c1servira atunci cu fanatism prolectele papismulul in contraBisericel Orientate. Este destul ea aducem ca exemplu peteribilul Chiot Allatios, care in scrierile sale forte cu amariciune voibecte despre Biserica Orientals ci cu turbarecombate dogmele ci legluirile el. Ear ca sprijinul eel maiprincipal al acestor actiunl proselitistice servi de inceput

servecte ana marea societate misionara propa-ganda (de propaganda fide) cea infiintata in 1622 de Gre-gorid al XV-lea in Roma, care inavutita prin cele maiavute darurl atat ale papilor cat ci ale altor Cresi catolict,dispunea tot-de una ci dispune sume imense pentru dom.nirea papismului in tea lumea. Biserica great cu eapoporul grec se aflara atunci, adeca in tot secolul al XVII-lea ci al XVIII-lea in pericolele cele mai dupe urmatrecura prin momentele cele mai eritice ale vietei nestrenationale. Pe de-o parte jugul turcesc forte. gred in tim-purile de atunci, pentru ca spada turcesca, era Inca atuncivictoriestt In lume i inspira ter6rea c1 Europei(Turcil impresurand ameninO, ci Viena in 1683 !)Mast

si

si asta-cll

si

si

hags!

www.dacoromanica.ro

M36 UNIREA PLAN. IN ROMA A BIS. OIZIFN. Ei CCCID1IsTr.

face viata alor no§tri forte nesuferita si expune viata,on6rea ci averea lor cn totul la discreciunea cuceritorilorlor, lar pe de alta dr&a acesta a monachilor occidental!respanditA in tote terile grecltel ci dispungnd de abun-dante miji6ce pentru corumperea constiintelor prin scalec1 duple mincinose folosindu-se de ignoranta popprululamenintrt credinta lor. On 6re putinilor acelora barbatl,Patriarhl, Arhierei, clericI ci eel-I-alp invelatf, earl in im-prejurArile acelea grele E e luptatit contra tuturor inimiciloracestora al elinismulul gi al eredincei Orthodoxe ci man-tuirA din cataclismul acela c1 na0onalitatea greca $i cre-dinta stramosesca 1 On6re in particular ruarelu! PatriarhChiril Lucari, care mal ales se opuse atunel IesuiOlor §ireuci s5, nimic6scrt mrejile lor ci sA zadarnicesca planurilelor omoritore, devenind in fine victima persecutinnilor cia vicleniilor lor !

(Va nrma).

i....:z-"0--.

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI.Domnul Profesor din Iasi, Anton Naum, proprietarul mosiei

Vadurelele din comuna Socea, acest judet, bine-voind a oferi gra-tis' acestei biserici noue prajini be la cimitirul unde este a seconstrui o noue biserict; Epitropia Bisericei Sf. Nicolae, din com.Candestt, plasa Bistrita, jud. Neamt, ii aduce multumin cu recu-nostinta, dorind ca ast-fel de frumose fapte sa fie imitate si de alp'crestint.

Locuitorul Nicolae Stcelenu a bine-volt, ca prin propiile salespese sa fact ofrancla Bisericet din corn. Grop. jud. Braila urmAtOrelecard cu caractere strebune : Un Arhieraticon, un Aghiasmatar, uuProhod si santa Evangelic in doud-spre4ce limbs, ce se citeste laVesperint in Santa gi Marea Duminica a Pastelor ; pentru caredonaiune, Epitropia respectiva 't aduce vii §i caldurbse multuzniri.

Parohul comunei Olteni, plasa Teleajen, jud. Prahova NicolaeStilpenu, a &trait pe sema sfintei biserici de Stubeu gi Valea-Stilpulni : Un Penticostar nou, tiptrit cu litere strabune, in tipo-grafia Cartilor Bisericesti", cumperat i legat cu spesele sale. Dl.Nicolae G. Stancit, comersant din comuna, a dtruit numitet bise-aerie' urmatarele obiecte : doue portite mkt la tinda bisericei afarin dreptul usei de intrare, o candela cu tocul ei de metal simplusi cu giamuri pentru masa sfantutui altar, o pdreche cununii demetal simplu, imbracate cu har,tie poleitt o brosca none la usabisericei, unde pant acum era veriga cu lacat, din vechime, pen-tru care li se aduce caldurose multumiri.

Se aduce publice personelor mai jos notate, can aucontribuit la cumperarea cartilor de ritual pentru Biserica cu hra-mul Santul Nicolae din comuna Jalcaiu, plasa, Ocolul, judetul Ro-manatt, si anume : G-anea I. Titiriga, pentru Triod 24 lei. NicolaeDorobantul peuttu Orologiu mie 5 1. 30 bani, Matheiu Ivanus p.Penticostar 10 lei 50 balm Nicolae Toader p. Psaltire 7 lei 50 bani.G. Constantinescu p. Apostol 12 lei. Ilin Nicu p. Evanghelie siOctoih mic 19 let Paun Mitrache p. Liturgic 9 let Gh. Popa p,

gi

multumiri

www.dacoromanica.ro

DONATIPNI

Evhologiti 10 lei 50 b. Nicolae I. Dragan p. Octoihul eel mare24 lei. Nae Pita p. P:ohod 1 leu. Tot Nicolae I. Dragan a contri-buit la schimbarea clopotului bisericei cu lei 340. Preotul NicolaeTrqescu, idem en 1pi 40. Matheiu Ivanug, idem cu lei 20. CostachePetrigor, idem cu lei 20. Decedatul Manda D. Radu un rand devestminte in valOre de 120 lei.

Epitropia Bisericel cu hramul Si. Vineri, din urba Alexandria,plasa Marginea, Jud. Teleorman, aduce rnultumiri publice Preotu-lui Alexandru Ghelican Sachelarie, care a contribuit la infrumuse-I,area acestei Biserici. S. sa la 18'36 1-a facut o reparatie radi-era, construind q, i un entre cu giamlac costand peste 4509 lei.La 1887, tot din indemnul seu s'a inchis curtea bisericei en uluca,costand 400 lei gi cu concursul cantaretului Constantin I. Epurescu,Ancu Balan gi D. M. Zlatenu. LI, 1888, S. sa a facut din nou apella enoriaq't zugravind hramul gi cumperand Inca un clopot costandpeste 300 lei. La 1890, a reparat gi vapsit mai multe obiecte sprea contribui ast-fel la ina4area sentimentulut Religios al poporeni-lor, costand 120 lei. Tot din indemnul seu, enoriagul M. Toder adaruit un policandru in valore de 150 lei. Iar Pr. Ivan, loan M.Zlatenu si Ioan Franca au facut done stegurt in valore de 120 lei.Dimitrie M. Zlatenu gi Florea M. T6der au daruit perdele albe iuvalore de 24 lei. La 1891, a reparat clopotnita costand 120 lel a-duc8nd gi dou8 sobe. Tot in acest an a facut o fOntana la cimitir,costand 80 lei fiind forte necesara cii din punctul de vedere al obi-ceiurilor religiose. La 1892 a mai facut o fOntana in curtea Bise-ricei gi alta mai mica pentru turnarea apes de la Botezul pruncilor.Iar in acest an 1893, a dotat biserica cu card de ritual ed4ia.Sf. Sinod tote legate cu piele marochin in valore de 150 lei, pre-cum cii contractarea pentru construirea unet ease necesara pentrubotezat prunci in timpul ernes, in valOre de 1500 lei gi vApsireaferului pe biserica cu 160 lei. Tote aceste cheltueli tree peste 8000lei, pe cand Biserica nu poseda ca fond de cat 23 lei.

www.dacoromanica.ro