Post on 14-Jan-2016
description
7/18/2019 Curs Protetica C3_NoRestriction
http://slidepdf.com/reader/full/curs-protetica-c3norestriction 1/4
Campul protetic maxilar
Def Edentatiei totale = bola cronica cu raspandire in masa
Profil concav, menton proeminent, apropierea menton de vf nas.
Campul protetic maxilar
Camp protetic = ansamblul structurilor bio orale care vin in contact cu piesa
protetica sicare asigura echilibrl protezelor
D.p.d.v. didactic, dar functional c.p. este alcatuita din 2 zone:zona de spri!in pe care se spri!ina proteza si care primeste presiunile mastcatorii prin
intermediul protezei, reprezentate de suport osos so ce l mucos
zona periferica a cp care participa la fenomeul de succiune, un important factor de
mentinere
Campul protetica maxilar
"ona de spr!in are in medie 25cm2 . presiunilesuportate sunt de #,$%g&cm2
'ubstratul osos este reprezentat de creasta edentate care rezulta prin pierder eadd din procesul alveolar (spectele clinice ale crestei maxilare, forma, dimensiunea, zone retentive, zone
sensibile
Forma ) depinde d e forma arcadei initiala, la care se adauga tiparul de resorbtie.
- Forma de U care e cea mai frecventasi ofera conditii favorabile de protezare.
- Forma de V cea mai nefavorabila, pune probleme in plasarea dd in zona decubura a arcadei
*orma de pentagon, patrat, trapezoidala
Dimensiunea creasta edentata cu o morfologie individuala, in functie de etilogia si
cronologia pierderii dd, avem mai multe dimensiuni ale crestei:- Imediat dupa extractie ) creste inalte si late d e #+#mm.
- Creste medii de $#2
- Creste redusesub $mm. Creasta are o muchie sau mi!locul crestei ) zona de sarcain
primara si versantii vestibulari si oral ) zone de sarcina secundar a
-atimea crestei ) la maxilar de rugile
Apectul versantului vestibular ) retentiv sau neretentiv, neutru. C restele retentive au
efect direct asup ra mentinerii protezei. (tunci cand retentivitatile sunt exagerate
sau bilaterale ele pot creea dificultati in aplicarea si dezinsertia protezei. De aceea
uneori seimpune corectarea chirurgicala sau realizarea de proteze cu baze eleastice"onele sensibile ale crestei ) depistarea prin palpare, pot fi pe zonele retentive
ale
versantului vestibular, sau pe muchia cr estei, se n umesc ex ostoze /sub alform
de lamasau ciocuri osoase0.
7/18/2019 Curs Protetica C3_NoRestriction
http://slidepdf.com/reader/full/curs-protetica-c3norestriction 2/4
'e intervine chirugical sau se despovareaza pe model prin foliere sau
amprente dedespovarare.
Zona lat a crestei ) zona de suport primar, care primeste prin inetremdiul arcadeiartificiale presiunile masticatorii.
Zona frontala a crestei ) zona de suport secundar,
1n prelungirea crestei edentate ) tuberozitatea maxilara, poli:
vestibular, distal si caudal/inferior0
3uberozitatea trebuie acoperita integral de baza protezei toatel iar
cnad sunt resobite nuau valoarea protetica. 'unt considerate zone biostatice. 3uberozitati
fibroase.
Distal de tuberozitate se afla carligul apofizei pterigoidiene. 1ntre acesta si polul posterior al tub. se afla santul pterigo-palatin, care trebuie inregistrat de medic si
perceput de tehnician, zone unde se face gravarea distala a modelului, retrotuberozitar pt
realizarea inchiderii marginale distale a bazei protezei
Bolta palatina ) palatul dur este format de oasele:
Oasele incisive /doua0 oua procese palatine ale oaseolr maxilare, doua lamele orizontale
ale oaselor palatineDistal de creasta reziduala frontala se afla gaura incisiva. (ceste zone trebuie mena!ate
de presiuni.
Pe marginea posterioara a palatului dur se afla spina nasazal posterioara. Palatul dureste treversat median in p lan sagital d e sutura palatina mediala, uneori sediul unei
proeminente osoase numit torul palatin . Produc leziuni de decubit la nivelul
fibromucoasei si basculari ale protezei cu risc de fr actura. 4olta
palatina receptioneaza oserie de presiuni ocluzale. 1n bolta palatina se produce fenomenul de
adeziune5 un altfactor de mentinere a pro tezei.4olta poate fi in forma de 678 sau 698 si de adancime diferita:
adanca, care implicadificultati in amprentare, la care bascularea protezei intrerupeinchiderea marginalavestibulara si distala.
(dancimea medie este cea mai favorabila protezar ii asigurand
adeziune si opunandrezistenta optima fortelor verticale si orizonatle dislocante ale
protezei.4olta palatina ) se asociaza cu edentatie mai veche si resorbtie
accentuata a crestei, la purtatorii vechi de proteze toatale. (sigura o buna adeziune.
Substratul mucos
ucoasa fixa ) acopera zona de spri!n .
De regulaeste puternic aderenta de periost si are rezilienta minima/+2+mm0uc rezilienta ) in zona frontala ) creasta balanta, creasta fibroasa,
creasta flotantaPapila incisiva ) uneori trebuie foliat pe model. Pot produce senzatia
de tensiune, arsurisau parestezie =; se retuseaza baza protezei. *ace parte din mar%erii
biometrici careorienteaza montarea dd in zona frontala.<afeul median
) band a de fibromucoasa care acopera sutura mediosagitala. 'e
foliazaselectiv.vezi tipurile de amprentari fct de tip de rezilienta a mucoasei>
7/18/2019 Curs Protetica C3_NoRestriction
http://slidepdf.com/reader/full/curs-protetica-c3norestriction 3/4
*oveele palatine la limita dintre palatul dur si moale , pe linia mediana.1n #& ant a boltii se aflarugile palatine cu rol important in fonatie. 7neori se impune
reproducerea lor pe proteza. (u rol important in montarea dd
artificiali. "ona rugilor prezinta rezilienta redusa /+#+2mm0*ibromucoasa cp maxilar este de regula groasa si aderenta la periost.
1n #& distala a palatului existta zonele 'C<?DE< , cu rezilienta crescuta si cu multe gland e saivar e ce
secrea o saliva vascoasa. "ucina favoriza adeziunea protezei pe camp. (ceste zone
'hroedere se pun in evidenta prin palpare. Ele reprezinta zone unde
realizm inchidereamarginala distala a b azei preotezei.
Zona periferica a cp /de succiune sau inchidere marginala0
'ucciunea este realizata de o buna inchider ea marginala a preotezei,
fiind unu din factorii principali de mentinere. 'e realizeaza cu a!utorul mucoasei pasiv
mobile, aflata in fundulde sac vestibular.odelarea atenta a lingurii individuale la nivelul marginilor si
practicare de amprentemucodinamice duce la obtinerea de proteze cu o buna inchidere
marginala.arginile protezelor totale nu se vor extinde in teritoriul muc mobile,
care tapeteaza buzele si obra!ii si vor ocoli insertiile formatiunilor mobile din periferie /bride si frenuri0
Zonele functionale ale cp maxilar vezi carte @
Periferia vestibulara se impart in:.zone distala
Dinsrpe ant spre post: zona retrozigomatica /sau pungile lui
Eisenring0 ) au rapor in latcu m.buccinator, fundul de sac aici este mai lat si pe masura atrofiei
capata o latime maimare. 1n acesta zona sunt prezente tuberozitatil maxi si cu cat
verantul v este mai retentivcu atat proteza trebuie sa aiba un per ete mai subtire pt a permite paientului sa faca miscaride deschidere a gurii. 1nspectia pungii ) la deschiderea gurii se pune
in evidentaadnacimea fundului de sac. Punem pacientul sa faca miscare de
lateralitate in pateaopusa, deoerece.
"ona vestibulara lat delimitata de creasta zigo la brida
4rida caninda s epune in evidenta prin tractiune antpost a obrazului
la niv omisurii.
"ona vestibulara frontala& labiala ) are raport cu m. orbicualr al buzei
sub /asiguramentinera protezie prin inchdere externa0. Este imparitat in 2 seg defrenul buezi sup.1nserita frenului poate fi inalta sau !oasa cand este la niv versantului
vestibular. Poateavea spect mai lat sau ingust sipune probleme in portezare cand este
inalt. iscarea demodelare in zona resp ectiva este pt fundul de sa ) tuguierea buzelor
iar t punearea inevidenta a frenului ) tractiune verticala."ona distala a cp sau zona (A este dominata de existena formatiunii
mobile a valului
palatin. 1n raport cu pozitia valului platin in reapus, aceasta limita
este sub forma de zonade 2mm. latime sau sub forma de banda ingusta.
7/18/2019 Curs Protetica C3_NoRestriction
http://slidepdf.com/reader/full/curs-protetica-c3norestriction 4/4
-and a ) valul moa5e poate avea in reapaus pozitii: orizontala,
prelungind platul dur,oblica ca o perde sau intermediara.Cand valul palatin este orizontal, exista o zona de inchidere mar
ginala lata care incepe cu#2 mm.