Curs Protetica C3_NoRestriction

7/18/2019 Curs Protetica C3_NoRestriction

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protetica-c3norestriction 1/4

Campul protetic maxilar

Def Edentatiei totale = bola cronica cu raspandire in masa

Profil concav, menton proeminent, apropierea menton de vf nas.

Campul protetic maxilar

Camp protetic = ansamblul structurilor bio orale care vin in contact cu piesa

protetica sicare asigura echilibrl protezelor

D.p.d.v. didactic, dar functional c.p. este alcatuita din 2 zone:zona de spri!in pe care se spri!ina proteza si care primeste presiunile mastcatorii prin

intermediul protezei, reprezentate de suport osos so ce l mucos

zona periferica a cp care participa la fenomeul de succiune, un important factor de

mentinere

Campul protetica maxilar

"ona de spr!in are in medie 25cm2 . presiunilesuportate sunt de #,$%g&cm2

'ubstratul osos este reprezentat de creasta edentate care rezulta prin pierder eadd din procesul alveolar (spectele clinice ale crestei maxilare, forma, dimensiunea, zone retentive, zone

sensibile

Forma ) depinde d e forma arcadei initiala, la care se adauga tiparul de resorbtie.

- Forma de U care e cea mai frecventasi ofera conditii favorabile de protezare.

- Forma de V cea mai nefavorabila, pune probleme in plasarea dd in zona decubura a arcadei

*orma de pentagon, patrat, trapezoidala

Dimensiunea creasta edentata cu o morfologie individuala, in functie de etilogia si

cronologia pierderii dd, avem mai multe dimensiuni ale crestei:- Imediat dupa extractie ) creste inalte si late d e #+#mm.

- Creste medii de $#2

- Creste redusesub $mm. Creasta are o muchie sau mi!locul crestei ) zona de sarcain

primara si versantii vestibulari si oral ) zone de sarcina secundar a

-atimea crestei ) la maxilar de rugile

Apectul versantului vestibular ) retentiv sau neretentiv, neutru. C restele retentive au

efect direct asup ra mentinerii protezei. (tunci cand retentivitatile sunt exagerate

sau bilaterale ele pot creea dificultati in aplicarea si dezinsertia protezei. De aceea

uneori seimpune corectarea chirurgicala sau realizarea de proteze cu baze eleastice"onele sensibile ale crestei ) depistarea prin palpare, pot fi pe zonele retentive

ale

versantului vestibular, sau pe muchia cr estei, se n umesc ex ostoze /sub alform

de lamasau ciocuri osoase0.



'e intervine chirugical sau se despovareaza pe model prin foliere sau

amprente dedespovarare.

Zona lat a crestei ) zona de suport primar, care primeste prin inetremdiul arcadeiartificiale presiunile masticatorii.

Zona frontala a crestei ) zona de suport secundar,

1n prelungirea crestei edentate ) tuberozitatea maxilara, poli:

vestibular, distal si caudal/inferior0

3uberozitatea trebuie acoperita integral de baza protezei toatel iar

cnad sunt resobite nuau valoarea protetica. 'unt considerate zone biostatice. 3uberozitati

fibroase.

Distal de tuberozitate se afla carligul apofizei pterigoidiene. 1ntre acesta si polul posterior al tub. se afla santul pterigo-palatin, care trebuie inregistrat de medic si

perceput de tehnician, zone unde se face gravarea distala a modelului, retrotuberozitar pt

realizarea inchiderii marginale distale a bazei protezei

Bolta palatina ) palatul dur este format de oasele:

Oasele incisive /doua0 oua procese palatine ale oaseolr maxilare, doua lamele orizontale

ale oaselor palatineDistal de creasta reziduala frontala se afla gaura incisiva. (ceste zone trebuie mena!ate

de presiuni.

Pe marginea posterioara a palatului dur se afla spina nasazal posterioara. Palatul dureste treversat median in p lan sagital d e sutura palatina mediala, uneori sediul unei

proeminente osoase numit torul palatin . Produc leziuni de decubit la nivelul

fibromucoasei si basculari ale protezei cu risc de fr actura. 4olta

palatina receptioneaza oserie de presiuni ocluzale. 1n bolta palatina se produce fenomenul de

adeziune5 un altfactor de mentinere a pro tezei.4olta poate fi in forma de 678 sau 698 si de adancime diferita:

adanca, care implicadificultati in amprentare, la care bascularea protezei intrerupeinchiderea marginalavestibulara si distala.

(dancimea medie este cea mai favorabila protezar ii asigurand

adeziune si opunandrezistenta optima fortelor verticale si orizonatle dislocante ale

protezei.4olta palatina ) se asociaza cu edentatie mai veche si resorbtie

accentuata a crestei, la purtatorii vechi de proteze toatale. (sigura o buna adeziune.

Substratul mucos

ucoasa fixa ) acopera zona de spri!n .

De regulaeste puternic aderenta de periost si are rezilienta minima/+2+mm0uc rezilienta ) in zona frontala ) creasta balanta, creasta fibroasa,

creasta flotantaPapila incisiva ) uneori trebuie foliat pe model. Pot produce senzatia

de tensiune, arsurisau parestezie =; se retuseaza baza protezei. *ace parte din mar%erii

biometrici careorienteaza montarea dd in zona frontala.<afeul median

) band a de fibromucoasa care acopera sutura mediosagitala. 'e

foliazaselectiv.vezi tipurile de amprentari fct de tip de rezilienta a mucoasei>



*oveele palatine la limita dintre palatul dur si moale , pe linia mediana.1n #& ant a boltii se aflarugile palatine cu rol important in fonatie. 7neori se impune

reproducerea lor pe proteza. (u rol important in montarea dd

artificiali. "ona rugilor prezinta rezilienta redusa /+#+2mm0*ibromucoasa cp maxilar este de regula groasa si aderenta la periost.

1n #& distala a palatului existta zonele 'C<?DE< , cu rezilienta crescuta si cu multe gland e saivar e ce

secrea o saliva vascoasa. "ucina favoriza adeziunea protezei pe camp. (ceste zone

'hroedere se pun in evidenta prin palpare. Ele reprezinta zone unde

realizm inchidereamarginala distala a b azei preotezei.

Zona periferica a cp /de succiune sau inchidere marginala0

'ucciunea este realizata de o buna inchider ea marginala a preotezei,

fiind unu din factorii principali de mentinere. 'e realizeaza cu a!utorul mucoasei pasiv

mobile, aflata in fundulde sac vestibular.odelarea atenta a lingurii individuale la nivelul marginilor si

practicare de amprentemucodinamice duce la obtinerea de proteze cu o buna inchidere

marginala.arginile protezelor totale nu se vor extinde in teritoriul muc mobile,

care tapeteaza buzele si obra!ii si vor ocoli insertiile formatiunilor mobile din periferie /bride si frenuri0

Zonele functionale ale cp maxilar vezi carte @

Periferia vestibulara se impart in:.zone distala

Dinsrpe ant spre post: zona retrozigomatica /sau pungile lui

Eisenring0 ) au rapor in latcu m.buccinator, fundul de sac aici este mai lat si pe masura atrofiei

capata o latime maimare. 1n acesta zona sunt prezente tuberozitatil maxi si cu cat

verantul v este mai retentivcu atat proteza trebuie sa aiba un per ete mai subtire pt a permite paientului sa faca miscaride deschidere a gurii. 1nspectia pungii ) la deschiderea gurii se pune

in evidentaadnacimea fundului de sac. Punem pacientul sa faca miscare de

lateralitate in pateaopusa, deoerece.

"ona vestibulara lat delimitata de creasta zigo la brida

4rida caninda s epune in evidenta prin tractiune antpost a obrazului

la niv omisurii.

"ona vestibulara frontala& labiala ) are raport cu m. orbicualr al buzei

sub /asiguramentinera protezie prin inchdere externa0. Este imparitat in 2 seg defrenul buezi sup.1nserita frenului poate fi inalta sau !oasa cand este la niv versantului

vestibular. Poateavea spect mai lat sau ingust sipune probleme in portezare cand este

inalt. iscarea demodelare in zona resp ectiva este pt fundul de sa ) tuguierea buzelor

iar t punearea inevidenta a frenului ) tractiune verticala."ona distala a cp sau zona (A este dominata de existena formatiunii

mobile a valului

palatin. 1n raport cu pozitia valului platin in reapus, aceasta limita

este sub forma de zonade 2mm. latime sau sub forma de banda ingusta.



-and a ) valul moa5e poate avea in reapaus pozitii: orizontala,

prelungind platul dur,oblica ca o perde sau intermediara.Cand valul palatin este orizontal, exista o zona de inchidere mar

ginala lata care incepe cu#2 mm.

Curs Protetica C3_NoRestriction

Documents

Transcript of Curs Protetica C3_NoRestriction