Post on 22-Aug-2021
Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE
Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 617
IMPACTUL FORȚEI DE MUNCĂ, AL ISD ȘI AL CERCETĂRII-DEZVOLTĂRII
ASUPRA SUSTENABILITĂȚII AFACERILOR
Dan Costin Nițescu1, Valentin Murgu2 și Elena Diana Căpriță3 1)2)3) Academia de Studii Economice din București, România
Vă rugăm să citați acest articol astfel:
Nițescu, D.C., Murgu, V. and Căpriță, E.D., 2019.
Impact of Labor, FDI and R&D on Business
Sustainability. Amfiteatru Economic, 21(Special Issue
No. 13), pp. 795-815.
DOI: 10.24818/EA/2019/S13/795
Istoricul articolului
Primit: 8 august 2019
Revizuit: 5 septembrie 2019
Acceptat: 9 octombrie 2019
Rezumat
Cercetarea abordează problematica identificării impactului forței de muncă, al investițiilor și cercetării și dezvoltării asupra direcționării strategiei de creștere pe termen lung, în vederea realizării sustenabilității afacerilor unor țări din Uniunea Europeană.
Lucrarea abordează principalele provocări și evoluții macroeconomice la nivel european, precum și aspecte relevante reflectate în cadrul unor cercetări, studii reprezentative pentru problematica analizată. De asemenea ea include studiul empiric realizat pentru 24 de țări europene, pe o perioadă de 22 ani, în cadrul căruia, pe baza utilizării modelului de regresie multiplă am analizat corelațiile dintre indicatorii Export și Import – variabile endogene, considerați a fi promotorii sustenabilității afacerilor, și indicatorii macroeconomici Forța de muncă, ISD (Investiții Străine Directe) și Cercetare-dezvoltare – variabile exogene. Pe termen scurt, cercetarea reflectă faptul că, cei doi indicatori Cheltuielile de cercetare și dezvoltare și numărul de cercetători prezintă un impact pozitiv semnificativ statistic asupra exporturilor statelor. De asemenea și participarea Forței de muncă și a ISD ajută la creșterea ponderii exporturilor în PIB. Conform rezultatelor cercetării, economiile avansate înregistrează un beneficiu în activitatea de export, susținut inclusiv prin numărul mare de cercetători, implicați în activitatea de cercetare și dezvoltare. Pe termen lung, Cheltuielile în cercetare și dezvoltare și participarea Forței de muncă au un impact mai mare asupra exporturilor, comparativ cu ceilalți factori luați în considerare, în contextul în care nivelul șomajului într-o economie nu are un impact important asupra comerțului exterior.
Lucrarea noastră aduce un plus de valoare cercetărilor existente prin faptul că abordează problematica evaluării impactului inovării (prin intermediul variabilelor: cheltuieli de cercetare și dezvoltare, cercetători implicați în activitatea de cercetare și dezvoltare, cereri de brevete – nerezidenți și cereri de brevete – rezidenți), al forței de muncă (prin intermediul variabilelor: forța de muncă și șomaj – % din totalul forței de muncă) și al investițiilor (prin variabila: investiții străine directe) asupra comerțului exterior al unor țări din Uniunea Europeană.
Cuvinte-cheie: sustenabilitatea afacerilor, inovare, forță de muncă, investiții, cercetare-dezvoltare, export, import, Uniunea Europeană.
Clasificare JEL: C23, O11, O47, O52, Q56
Autor de contact, Dan Costin Nițescu – dan.nitescu@fin.ase.ro
AE Impactul forței de muncă, al ISD și al cercetării-dezvoltării
asupra sustenabilității afacerilor
618 Amfiteatru Economic
Introducere
Sustenabilitatea creșterii economice la nivel European, creșterea competitivității
economiei și companiilor Europene, adoptarea și dezvoltarea noilor tehnologii, atragerea
capitalului și a investițiilor străine directe, alocarea eficientă de capital la nivelul Uniunii
Europene, dezvoltarea pieței de capital a Uniunii Europene, reprezintă atât premise cât și
rezultante ale unei viziuni strategice Europene, care trebuie să fie ancorate la nivelul unor
afaceri sustenabile, dezvoltate la nivel European.
Inovarea, activitatea de cercetare dezvoltare și mai ales capacitatea de transfer a
acestora către mediul de afaceri, utilizarea unor noi rețele de colaboratori, cunoașterea
comportamentului digital și tradițional al „noilor” consumatori, reprezintă premise pentru
dezvoltarea afacerilor sustenabile și a consumului, suport pentru creșterea economică
sustenabilă.
În acest context, articolul își propune să abordeze problematica sustenabilității
afacerilor, a forței de muncă, a activităților de cercetare dezvoltare realizate la nivel micro
și să realizeze corelații cu activitatea de comerț exterior, de export, transpusă în balanța
externă a unei țări, ce are contribuție semnificativă la creșterea economică (sustenabilă) a
țării respective.
Articolul nostru inter corelează și analizează, atât din perspectivă strategică,
calitativă, cât și prin utilizarea instrumentarului cantitativ, elementele micro și macro, ce
pot susține rezultate și propuneri, suport pentru politicile viitoare.
În cadrul studiului empiric vom oferi anumite răspunsuri la întrebarea fundamentală
care constituie de fapt focusul acestei cercetări: care dintre indicatorii analizați la nivelul
celor 24 de economii europene (cheltuieli de cercetare și dezvoltare, cercetători implicați în
cercetare și dezvoltare, cereri de brevete din partea nerezidenților, cereri de brevete din
partea rezidenților, forța de muncă, șomaj (%) din totalul forței de muncă, precum și
investiții străine directe), pe o perioadă de 22 ani, au un impact pozitiv determinant/
influențează de o manieră relevantă evoluția exporturilor și importurilor și implicit,
sustenabilitatea afacerilor?
În cadrul secțiunii dedicate rezultatelor și discuțiilor vom formula și alte întrebări,
atât pentru a oferi răspunsuri alternative, cât şi pentru a formula noi obiective pentru
cercetările viitoare.
Scopul acestei cercetări este de a evalua impactul forței de muncă, al investițiilor și
al cercetării și dezvoltării asupra comerțului exterior al țărilor, indicator cu impact asupra
sustenabilității afacerilor. Pentru aceasta, am selectat exporturile de bunuri și servicii
(pondere în PIB) și importurile de bunuri și servicii (pondere în PIB), ca fiind variabile
dependente, reliefând activitatea de comerț exterior a unei țări.
1. Comerțul exterior - element determinant al sustenabilității afacerilor
La nivelul Uniunii Europene se remarcă nevoia de poziționare strategică și de
evidențiere a avantajelor competitive față de ceilalți jucători globali, în special față de SUA
și de China. O reacție adecvată la provocările digitale, la riscurile cibernetice și la celelalte
categorii de riscuri asociate inovațiilor tehnologice, la schimbările climaterice și la riscurile
induse de acestea, trebuie să fie susținută de mecanisme adecvate de alocare a resurselor
Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE
Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 619
financiare, de o forță de muncă pregătită și educată, care se poată acumula și utiliza
competențe noi, de capacitatea de a construi noi relații strategice.
În special în contextul post criză financiară, problematica sustenabilității, atașată
unor formulări și înțelegeri extinse și diverse (afaceri sustenabile, dezvoltare sustenabilă,
economie sustenabilă, finanțări sustenabile, proiecte sustenabile, antreprenoriat sustenabil)
și-a rezervat un loc foarte important, în preocupările decidenților politici, ale guvernelor, în
preocupările corporațiilor, în demersurile de cercetare academică, în inițiativele
organizațiilor non-guvernamentale. Construirea unei viziuni sustenabile, dezvoltarea
politicilor și instrumentelor necesare susținerii și implementării acesteia, convergența
ideatică și aplicată, la nivel macroeconomic și microeconomic, reprezintă, de fapt, o
oportunitate foarte importantă.
Dezvoltarea sustenabilă a activităților comerciale este considerată esențială pentru a
menține avantajul competitiv, prin reputație și încredere transferată celor care lucrează sau
care trăiesc în micromediul în care activează compania, ceea ce poate reprezenta o
contribuție pozitivă asupra societății, implicit prin gestionarea impactului afacerilor asupra
mediului înconjurător (Dinu, 2010). O inițiativă susținută la nivelul corporațiilor americane
(promovată de către organizația Business Roundtable; 181 de șefi executivi ai celor mai
mari companii americane au semnat o scrisoare în care pun accentul pe faptul că obiectivele
unei companii trebuie să includă toate „părțile interesate” (engl. stakeholders)”), în anul
2019, propune înlocuirea obiectivului esențial, de creare de valoare pentru acționari, cu
acela de creare de valoare pentru toate părțile interesate (salariați, furnizori, parteneri de
afaceri, societate). Extinzând, la nivel semantic, cuvântul „companie” provine din cuvântul
franțuzesc „compagnie”, din secolul 12, cu înțelesul „societate, prietenie, camaraderie, grup
de soldați”. Colaborarea între companii, relațiile comerciale, exportul, importul, comerțul,
erau inițial sinonime cu relațiile sociale. La nivel macroeconomic, viziunea strategică și
politicile dezvoltate trebuie să fie armonizate, convergente cu eforturile realizate de către
fiecare companie. Această convergență este determinantă pentru sustenabilitatea afacerilor
unei țări, unei regiuni și pentru sustenabilitatea afacerilor companiilor, entităților publice și
private care activează în acel spațiu socio-economic.
Tranziția către o economie sustenabilă este de fapt, responsabilitatea tuturor
participanților la activitatea economică, actori statali sau privați, companii mari sau IMM-
uri, precum și a mediului academic, care poate contribui la identificarea noilor tendințe,
evaluarea implicațiilor, oferirea de noi paradigme și corelarea cu soluții practice,
informarea elitelor politice și de afaceri, accelerarea diseminării noilor cunoștințe. Aceasta
tranziție nu se poate realiza fără suportul determinant al sectorului financiar. Spre exemplu,
la nivel European, Planul de Acțiune al Comisiei Europene pentru finanțarea Creșterii
Economice Sustenabile, adoptat în martie 2018, are în vedere reoreintarea fluxurilor de
capital către investiții sustenabile, pentru a obține creștere economică inclusivă și
sustenabilă, gestionarea riscurilor financiare derivate din schimbările climaterice,
degradarea mediului și a altor probleme sociale, precum și creșterea transparenței și
stabilirii obiectivelor pe termen lung, în activitatea economică și financiară.
Dezvoltarea sustenabilă (conform Raportului Brundtland „Our Common Future”, în
cadrul Comisiei Mondiale pentru Mediu și Dezvoltare; Comisia Europeană a preluat
obiectivul dezvoltării sustenabile, conform Articolului 3(3) din Tratatul Uniunii Europene),
unul dintre conceptele cele mai utilizate, reprezintă capabilitatea unei activități de a exista
în mod constant, presupunând satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite
capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Concepul de sustenabilitate
AE Impactul forței de muncă, al ISD și al cercetării-dezvoltării
asupra sustenabilității afacerilor
620 Amfiteatru Economic
include conectarea a trei elemente: economic, de mediu și social. Din punct de vedere
economic, creșterea economică sustenabilă implică o rată de creștere, care poate fi
menținută fără a genera alte probleme economice semnificative, în special pentru
generațiile viitoare. La nivelul Uniunii Europene, politica de comerț și dezvoltare
sustenabilă sprijină promovarea dezvoltării sustenabile prin: acorduri de comerț, programe
speciale de ajutor pentru țările în curs de dezvoltare, politici de comerț și de dezvoltare.
Din perspectivă microeconomică, prima fază a sustenabilității afacerii, denumită
„integrarea companiilor”, se bazează pe un model de afaceri care răspunde schimbărilor de
piață, pentru a crește poziționarea competitivă, prin integrarea sustenabilității în contextul
afacerilor existente. Următoarea fază a sustenabilității afacerii, denumită „transformarea
pieței”, se bazează pe un model de afaceri dinamic, care își propune să modifice, să
adapteze comportamentele din piață, fără să aștepte stimulente pentru practici durabile.
Companiile creează aceste schimbări pentru a permite noi forme de sustenabilitate ale
afacerilor. Integrarea afacerilor este orientată către măsuri actuale de succes, iar
transformarea pieței va ajuta companiile să identifice repere, măsuri, care vor fi
implementate în viitor.
Din perspectivă macroeconomică, creșterea economică sustenabilă poate fi
evidențiată prin raportare la PIB (Produs Intern Brut), pe baza identificării cheltuielilor de
producție pentru obținerea de produse și servicii la nivelul unei economii. Conform
definiției: PIB = Cheltuieli de consum final ale populației și companiilor + Cheltuieli brute
efectuate pentru investiții în cadrul economiei naționale + Cheltuieli guvernamentale pentru
achiziționarea de bunuri și servicii + Export net (exporturi – importuri), se remarcă
dependența directă a creșterii economice de consumul final al populației și companiilor, de
investițiile efectuate în cadrul economiei naționale și de exportul net.
Astfel, comerțul exterior continuă să fie unul dintre factorii fundamentali ai creșterii
economice, atât exportul, cât și importul contribuind la creșterea economiilor naționale.
Fiecare țară deține avantaje competitive, în ceea ce privește resursele, capacitățile și
mecanismele de utilizare ale acestora. Unele țări beneficiază de resurse naturale
(combustibili fosili, lemn, sol fertil sau metale prețioase și minerale), în timp ce alte țări
sunt deficitare din perspectiva resurselor. Unele țări au infrastructuri dezvoltate (financiare,
de telecomunicații și date, de transport), sisteme educaționale și piețe de capital, care le
permit să se angajeze în procese inovatoare complexe. Alte țări nu au beneficiat de
asemenea investiții, nu dețin asemenea infrastructuri și implicit nu beneficiază de capacități
de inovare. Deși în cadrul Uniunii Europene se depun eforturi pentru convergență, se
remarcă persistența unor diferențe semnificative, între țările Uniunii, inclusiv din
perspectiva structurii exporturilor si importurilor realizate, a utilizării rezultatelor cercetării
dezvoltării, a utilizării forței de muncă și a capitalurilor.
Structura exporturilor, nivelul de tehnologie și de inovație pe care o țară îl include în
cadrul exporturilor sale, dinamica exporturilor cu valoare adăugată mare, contribuie la
creșterea economică. Importurile de bunuri și servicii se adaugă la stocul de resurse
materiale ale unei țări. Importurile reprezintă o ieșire de fonduri dintr-o țară, deoarece
acestea reprezintă plăți efectuate de societățile locale (importatorii) către entitățile
exportatoare. Un nivel ridicat al importurilor indică o cerere internă solidă și o economie în
creștere. Structura importurilor este determinantă pentru economia importatoare, în măsura
în care se realizează integrarea acestora, pentru a contribui la îmbunătățirea productivității
pe termen lung.
Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE
Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 621
La nivel European au fost dezvoltate programe importante de investiții și inițiative
consistente pentru susținerea inovării (Planul Juncker cu o valoare de aproximativ 500
miliarde Euro; programul Horizon 2020 cu o valoare de aproximativ 80 miliarde Euro este
considerat cel mai mare program de inovare din lume) și cercetării.
Un prim indicator de analiza asupra comerțului exterior este reprezentat de inovare,
noțiune ce vizează o aplicare comercializabilă în practică a unei invenții, o integrare a
invenției în practica economico-socială. Metoda uzuală de măsurare a inovației se bazează
pe utilizarea unor indicatori indirecți: - date asupra cercetării-dezvoltării (un indicator care
măsoară o parte a intrărilor (inputuri) în procesul de inovare, indică resurse cheltuite) și
respectiv, date asupra brevetelor de invenție (acordate pentru tehnologii inventive, cu
perspective de comercializare).
În cadrul UE, performanța inovării a crescut în 25 de țări, începând cu anul 2011.
Conform clasamentelor internaționale, Suedia este liderul inovației UE în 2019, urmată de
Finlanda, Danemarca și Olanda. Lituania, Grecia, Letonia, Malta, Marea Britanie, Estonia
și Olanda sunt inovatorii cu cea mai rapidă creștere (pentru a evalua performanțele de
inovare ale Statelor Membre, a fost dezvoltat un Tablou de bord european al inovării
("European Innovation Scoreboard (EIS)" - în lb.engl.), care permite analiza comparativă a
performanțelor activităților de inovare ale Statelor Membre ale UE).
Forța de muncă este cel de al doilea indicator considerat în cadrul studiului empiric.
Diferențele de dezvoltare în interiorul UE au favorizat o situație în care, capitalul se
deplasează de la vest la est, iar munca în sens opus. Această diferență de evoluție dintre
capital și muncă a permis capitalului, mult mai dinamic și flexibil decât munca, să pună
presiune pe anumite State Membre în vederea generării unui cadru propice de dezvoltare și
multiplicare. Diferențele de la o țară la alta în materie drepturi ale angajaților etc. (de
exemplu: limitarea drepturilor salariaților, îngrădirea dialogului social, limitarea accesului
la negocieri colective, s.a.m.d.) sau diferențele culturale au limitat o reacție fermă și
eficientă la comportamentul capitalului, din partea factorului muncă. Astfel, drept
consecință, o mare parte dintre angajați, datorită lipsei de opțiuni, a salariilor mici, sărăciei,
au ales să emigreze către statele dezvoltate, dinspre estul către vestul Uniunii Europene,
diminuând semnificativ șansele de dezvoltare din țările de proveniență. Dificultatea
echilibrării diferențelor de dinamică dintre muncă și capital derivă inclusiv din faptul că
deși mobilitatea lucrătorilor era încurajată, cel puțin politic, la nivelul UE, această situație
era privită cu scepticism de către Statele Membre, îndeosebi de cele din Vestul Europei.
Un al treilea indicator selectat este reprezentat de investițiile străine directe (ISD).
Evoluția acestui indicator, precum și impactul lui în cadrul economiei unei țări reprezintă o
preocupare deosebită la nivelul autorităților guvernamentale, dar și la nivelul mediului
academic şi de cercetare. În cadrul unui ansamblu financiar tot mai sofisticat, pentru a
susține nevoile unei economii, investițiile străine directe pot completa investițiile realizate
pe baza capitalului țării respective.
În cadrul secțiunii privind recenzia literaturii de specialitate vom include comentarii
aferente numeroaselor studii privind relația complexă dintre sustenabilitatea afacerilor
(prezentată la nivelul unei țări din perspectiva exporturi/ importuri) și inovare, piața muncii
și nivelul investițiilor străine directe.
Figurile 1 și 2 prezintă evoluția exporturilor și evoluția importurilor totale, la nivelul
celor 24 de țări incluse în cadrul studiului empiric, evidențiată distinct pe cele două grupe
țări dezvoltate (Europa de Vest și de Nord) și țări care au realizat anumite progrese (Europa
Centrală și de Est).
AE Impactul forței de muncă, al ISD și al cercetării-dezvoltării
asupra sustenabilității afacerilor
622 Amfiteatru Economic
Figura nr. 1: Evoluția exporturilor în cadrul țărilor incluse în analiza empirică Sursa: prelucrare proprie, datele au ca sursă baza de date a Bancii Mondiale
Figura nr. 2: Evoluția importurilor în cadrul țărilor incluse în analiza empirică Sursa: prelucrare proprie, datele au ca sursă baza de date a Băncii Mondiale
Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE
Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 623
Astfel, se poate observa că în cazul țărilor din Europa Centrală și de Est, variațiile
exporturilor și importurilor sunt mai accentuate comparativ cu cele înregistrate în cazul
țărilor dezvoltate, cu economii mature, ce pot absorbi impactul factorilor de influență.
Având în vedere orientarea studiului empiric către economia europeană, vom
introduce atât elemente relevante pentru evoluția creșterii economice la nivel european, cât
și la nivelul individual al țărilor selectate pentru studiul empiric, respectiv 12 țări cu
economii dezvoltate din Țări din Europa de Vest și de Nord: Austria, Belgia, Danemarca,
Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia și Marea Britanie,
precum și 12 țări ale căror economii au realizat progrese importante (emergente sau în
dezvoltare), din Europa Centrală și de Est: Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia,
Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia FYR, Polonia, Romania, Republica Slovacă și
Slovenia.
2. Recenzia literaturii științifice
În această secțiune a cercetării am analizat aspecte relevante ale unor studii și
cercetări realizate anterior, care includ atât problematica sustenabilității afacerilor prin
prisma evoluției exporturilor și importurilor, cât și analize privind cei șapte indicatori
macroeconomici incluși în studiul empiric, precum și corelații ale acestora.
Sustenabilitatea afacerilor este considerată un mijloc care să compenseze sărăcia și
șomajul (Alvarez și Barney, 2014). În plus, strategiile și practicile funcționale aplicate de
antreprenori pot avea un efect favorabil privind sustenabilitatea întreprinderii, care pot
reduce riscul de eșec al acesteia (Bamiatzi și Kirchmaier, 2014; Bunea și Ţurlea, 2016).
Atingerea sustenabilității afacerii este un obiectiv important pentru întreprinderile mici.
Printre factorii multipli, care pot afecta negativ rentabilitatea și sustenabilitatea
întreprinderilor mici (Kosi și Bojnec, 2013), se regăsesc și embargourile, cunoscute pe
scară largă sub forma sancțiunilor economice, care adesea restricționează întreprinderile
mici de la efectuarea tranzacțiilor financiare și de afaceri.
Cahoy și Colburn (2014) și Dinu și Bunea (2018) au concluzionat că legislația și
reglementările trebuie să joace un rol important în tranziția la practici de afaceri mai
sustenabile. În linii mari, legea poate oferi firmelor un cadru optim privind sustenabilitatea
și avantajul competitiv prin modele de finanțare, drepturi de proprietate intelectuală și
mijloace de colaborare. În plus, legea poate acționa pentru a impune tranziția, obligând
firmele să acționeze prin anumite structuri de reglementare, contabilitate și mecanisme de
guvernare.
Contabilitatea, raportarea socială și de mediu joacă un rol relevant în acest context în
analiza performanței sustenabilității organizațiilor. Ghidul de raportare a sustenabilității
inițiativei globale de raportare (GRI, 2006) a fost elaborat pentru a ajuta organizațiile să
raporteze asupra performanțelor lor de mediu, sociale și economice, cu scopul de a spori
responsabilitatea. Cu toate acestea, dovezile din practică par să arate o realitate diferită.
Unele organizații care se declară ca fiind raporteri conform GRI, nu se comportă într-un
mod responsabil în ceea ce privește problema sustenabilității, cum ar fi emisiile de gaze,
echitatea socială sau drepturile omului.
Dimensiunea economică a sustenabilității corporative este abordată ca „dimensiune
generică” (Baumgartner și Ebner, 2010; Nedelcu (Bunea), Siminica și Turlea, 2015).
Sustenabilitatea economică cuprinde aspecte generale ale unei organizații care trebuie
AE Impactul forței de muncă, al ISD și al cercetării-dezvoltării
asupra sustenabilității afacerilor
624 Amfiteatru Economic
respectate pentru a rămâne pe piață pe termen lung. Există o tendință tot mai proeminentă,
care menționează că managementul corporativ ar trebui să ia în considerare și alte aspecte
pentru a obține succesul economic, nu doar să se concentreze asupra rezultatelor financiare.
Aspectele dimensiunii economice a sustenabilității corporative sunt „inovație și
tehnologie”, „colaborare”, „managementul cunoștințelor”, „procese”, „achiziție” și
„raportare de sustenabilitate”.
Ebner (2008) considera că dimensiunea socială a sustenabilității corporative
presupune influențarea pozitivă a tuturor relațiilor prezente și viitoare cu părțile interesate.
Clarkson (1995) susține că acțiunile corporative ar trebui să creeze valoare comunității prin
consultarea cu părțile interesate. Miles, Munilla și Darroch (2006) recomandă implicarea
proactivă a grupurilor de părți interesate specifice pentru a spori strategia de
responsabilitate socială corporativă.
Dimensiunea ecologică a sustenabilității corporative abordează impactul activităților
corporative asupra mediului. Există mai multe publicații despre cele mai relevante aspecte
ecologice: utilizarea resurselor limitate, emisiile în aer, în apă sau în sol, precum și
deșeurile periculoase (GRI, 2006).
Schumpeter (1934) definește termenul de inovație ca ”totalitatea modificărilor cu
scopul implementării și utilizării noilor tipuri de produse, mijloace de producție și
transport, piețe de desfacere și forme de organizare a procesului de producție”, definiție ce
a ajuns să fie considerată standard de către piețele financiare (OEDC, 2005). Drucker
(2002), prin definiția pe care o dă inovației, evidențiază foarte clar rolul acesteia,
considerând-o un instrument specific al unui manager întreprinzător, un mijloc prin care el
exploatează schimbarea ca o ocazie pentru diferite afaceri sau diferite servicii. La aceste
definiții atribuite inovării se mai poate adăuga definiția propusă de Damapour și
Goplakrishnan (2001) care priveau inovația ca fiind ”acceptarea oricărei idei legate de
produs, serviciu, sistem, tehnologie, politică sau program, ce poate fi adoptată la nivelul
unei organizații.”
În ceea ce privește relația dintre inovare si exporturi, in literatura economică de
specialitate există, în principal, două abordări:
pe de o parte, există modele comerciale internaționale care subliniază caracteristicile
ciclului de produse în producția de bunuri în timp. Aceste modele comerciale tind să
considere inovația ca fiind exogenă și ajung la concluzia că inovarea influențează
exporturile. Modele pentru un astfel de ciclu de produs, includ analizele efectuate de
Krugman (1979), printre altele. Predicția de bază a tuturor acestor modele este că țările
dezvoltate exportă bunuri inovatoare, care sunt ulterior imitate de țările în curs de
dezvoltare, deoarece aceste produse devin mature, astfel încât țările în curs de dezvoltare
vor exporta aceste bunuri în țările dezvoltate. Pentru ca țările dezvoltate să își păstreze
exporturile (și veniturile), acestea trebuie să inoveze în permanență. Cu cât inoveaza mai
mult, cu atât sunt mai mari exporturile lor. Aceasta este ipoteza pe care propunem să o
testăm empiric în această lucrare de cercetare.
pe de altă parte, există modele de creștere endogenă, care recunosc efectele economiei
deschise. Aceste modele de creștere endogenizează rata de inovație și prezic efectele
dinamice ale comerțului internațional asupra activității inovatoare. Modelele cu astfel de
efecte includ studiile efectuate de Grossman și Helpman (1989; 1990; 1991), Segerstrom
(1990), Young (1991) și Aghion și Howitt (1998).
Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE
Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 625
În testările empirice la nivelul companiilor producătoare germane, Lachenmaier și
Woessmann (2004) au încercat să identifice dacă inovarea impactează favorabil exporturile;
cei doi autori au ajuns la concluzia ca inovatorii au determinat o cotă de export cu 12,6
puncte procentuale mai mare decât non-inovatorii. Rezultatele celor doi au arătat că o mai
bună performanță tinde în principal să preceadă exportul si că acest tipar temporal poate fi
determinat de efectul cauzal al activității inovatoare asupra exporturilor. Deoarece aceste
concluzii susțin dezvoltarea tehnologiilor inovatoare, încorporate în produsele exportate,
rezultatele lui Lachenmaier și Woessmann, se adaugă altor cercetări care susțin corelarea
temporală a modelelor de comerț cu ciclul de produse (în special Krugman, 1979). Țările
industrializate ar trebui să inoveze în mod continuu, dacă doresc să rămână competitive pe
piețele globale și să mențină standardele lor de viață.
În accepțiunea economică generală, țările concentrate pe dezvoltarea comerțului
exterior înregistrează o creștere economică mai robustă comparativ cu țările care susțin
protejarea economiei naționale prin limitarea schimburilor internaționale. Astfel, în aceste
țări, nu se mai poate aplica avantajul comparativ absolut, concept susţinut de economistul
Adam Smith, conform căruia, bunurile care în plan intern se produc la costuri mari pot fi
importate din alte țări, în care costurile de producție ale bunurilor respective sunt mult mai
scăzute.
Majeed și Ahmad (2006) consideră comerțul exterior ca fiind un catalizator
important în alocarea optimă a resurselor mondiale. De asemenea, se evidențiază corelația
pozitivă existentă între alocarea optimă a resurselor și forța de muncă, factor determinant al
nivelului producției.
Forța de muncă include toate persoanele care furnizează forță de muncă disponibilă
pentru producția de bunuri și servicii într-o anumită perioadă de timp, indiferent dacă
reprezintă populație ocupată sau șomeră. De exemplu, în țările emergente, problema
șomajului deghizat (include locuri de muncă cu productivitate redusă, prost remunerate)
poate fi soluționată prin transferul forței de muncă afectată de acest fenomen către sectorul
industrial, cu scopul de a susține producția și implicit dezvoltarea exporturilor. Prin urmare,
forța de muncă calificată este cea care generează valoare adăugată, asigurând în același
timp și competitivitatea exporturilor prin prisma unor costuri de producție mai mici. Totuși,
în multe țări în curs de dezvoltare predomină forță de muncă necalificată, cu efect negativ
asupra competitivității exporturilor.
Analizând forța de muncă în noul context tehnnologic, digital, în continuă
schimbare, este relevant să adăugăm componenta antreprenorială, cea care reprezintă un
catalizator pentru inovație, pentru testarea anumitor idei, modele de afaceri și implicit
pentru construirea capacităților organizaționale reziliente. Antreprenoriatul contribuie la
dezvoltarea unor noi atitudini, comportamente, abordări, suport pentru construirea unei
culturi organizaționale a calității. Hapenciuc, Pînzaru, Vătămănescu și Stanciu (2015)
consideră că antreprenoriatul sustenabil, prin abordarea și integrarea celor trei paliere:
managementul resurselor umane (oameni), preocuparea pentru mediu și eficiența
(reprezentată de profit), se impune ca un factor determinant pentru afacerile sustenabile ale
companiilor. Dintre aceste componente, studiul remarcă corelarea instrumentarului de
marketing cu „cea mai importantă dimensiune a sustenabilității- oamenii”. În ceea ce privește Investițiile Străine Directe (ISD), autori precum Borensztein, De
Gregorio și Lee (1998) consideră că ISD au un efect de creștere pozitiv atunci când țara
primitoare deține o categorie de forță de muncă cu un nivel înalt de educație, aceasta fiind
AE Impactul forței de muncă, al ISD și al cercetării-dezvoltării
asupra sustenabilității afacerilor
626 Amfiteatru Economic
capabilă să exploateze efectele de tip spillover (efecte de propagare, de răspândire) pe care
le implică ISD.
Hoekman și Djankov (1998) au analizat modificarea structurii exporturilor din țările
Europei Centrale și de Est. În majoritatea țărilor din cele două regiuni, exporturile de
produse semifabricate și utilaje generează cele mai semnificative modificări structurale la
nivelul exporturilor, întrucât companiile locale importă know-how și tehnologie cu scopul
de a-și îmbunătăți calitatea producției și implicit de a-și majora cota de piață în Uniunea
Europeană. De asemenea, au observat că în aceste țări, ISD sunt concentrate în sectoarele
mai puțin dezvoltate, deoarece investitorii străini consideră aceste industrii ca fiind viabile
pe termen mediu și cu potențial de creștere, inclusiv pe piața externă, ceea ce va determina
în timp și variații în structura exporturilor.
Bengoa si Sanchez-Robles (2003) susțin faptul că ISD sunt corelate pozitiv cu
creșterea economică, însă aceștia aduc în discuție faptul că țările gazdă necesită capital
uman, stabilitate economică și piețe liberalizate, pentru a putea beneficia pe termen lung de
efectele fluxurilor de ISD. În 2000, Carkovic şi Levine ajung la aceeași concluzie, însă
Balasubramanyam, Salisu și Sapsford (1996) observă că gradul de liberalizare a comerțului
este determinant pentru obținerea unor efecte pozitive ale ISD.
De asemenea, Ismail și Yussof (2003) au evidențiat faptul că într-un mediu
economic din ce în ce mai competitiv ca urmare a globalizării, un randament mare nu este
suficient pentru asigurarea unui flux de ISD în creștere. În acest sens, un rol important în
atragerea ISD este atribuit forței de muncă. O ofertă suficientă a forței de muncă, atât din
punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, care să implice costuri salariale reduse, cu impact
direct asupra costurilor de producție, va amplifica și fluxurile de ISD. Astfel, forța de
muncă calificată din țara gazdă va acționa ca un catalizator pentru introducerea
tehnologiilor externe avansate în procesul de producție.
UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare) (2000) a
prezentat exemplul Irlandei care a atras un flux important de ISD în industria electronică
după ce a creat forță de muncă calificată în acest domeniu. Ulterior, Irlanda a susținut și
companiile multinaționale, lideri la nivel mondial în industria electronică, în înființarea
unor unități de producție locale. Există, totuși, puncte de vedere divergente în literatura de
specialitate privind capacitatea salariilor scăzute de a susține creșterea economică pe termen
lung, în condițiile în care, un nivel salarial scăzut este asociat de regulă forței de muncă
necalificate și productivității reduse. Prin urmare, pentru o dezvoltare sustenabilă a
afacerilor, creșterea salariului mediu trebuie corelată cu cea a productivității și
îmbunătățirea fluxurilor de producție.
Cercetările efectuate de către Almfrajia și Almsafirc (2013) au concluzionat că, în
relația dintre ISD și creșterea economică, ISD exercită efecte pozitive asupra creșterii
economice ale țării gazdă; doar în câteva cazuri au intervenit efecte negative sau nule.
Investigând cum au fost realizate aceste efecte, s-a identificat că nivelul adecvat de capital
uman, piețele financiare dezvoltate și regimurile deschise de comerț induc un rol pozitiv în
relația dintre ISD și creștere economică, în timp ce dependența de ISD și decalajul tehnic
contribuie negativ la relația ISD - creștere economică.
Agregarea, armonizarea și modificarea în structură a rolului factorilor de producție,
evoluțiile tehnologice, noul rol jucat de forța de muncă, noile relații dintre oameni și
tehnologie constituie, atât la nivelul microeconomic cât și la nivel macroeconomic, aspecte
fundamentale ce trebuie integrate pentru dezvoltarea unor afaceri sustenabile.
Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE
Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 627
Studiul empiric propune un instrumentar complex și testarea unor ipoteze suport,
rezultând concluzii care pot să contribuie la dezvoltarea politicilor viitoare.
3. Metodologia cercetării
Cercetarea se focusează pe spațiul European, fiind incluse țări cu stadii diferite
privind dezvoltarea economică, dintre care 12 țări cu economii dezvoltate (din Europa de
Vest si Nord) și 12 țări ale căror economii au realizat progrese importante (din Europa
Centrală și de Est). De asemenea, am utilizat un mix de instrumente cantitative, pentru a
analiza evoluțiile acestor indicatori relevanți și influențele asupra exporturilor și
importurilor, pentru cele 24 de țări, pe o perioadă de 22 ani.
Metodologia utilizată pentru verificarea ipotezelor cercetării include colectarea a
380 de observații și se bazează pe modelarea econometrică utilizând Stata 13. Seriile de
date incluse în modelul de regresie au o frecvență anuală, analiza fiind realizată pe baza
unui panel de date din perioada 1996 – 2017, preluate din baza de date a Băncii Mondiale,
pentru 24 țări din Europa (12 țări din Europa de Vest și de Nord: Austria, Belgia,
Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia și
Marea Britanie, precum și 12 țări din Europa Centrală și de Est: Bulgaria, Croația,
Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia FYR, Polonia, Romania,
Republica Slovacă și Slovenia).
În ceea ce privește țările selectate, pe de o parte au fost incluse țările fondatoare ale
Uniunii Europene (Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania, Danemarca, Olanda,
Belgia, Suedia, Luxemburg, cu excepția Austriei) și pe de altă parte țări din Europa
Centrală și de Est (Polonia, Republica Cehă, Croația, România, Ungaria, Republica
Slovacă, Slovenia, Bulgaria, Lituania, Letonia), reprezentative din perspectiva modificărilor
structurale ale economiei (afectate de procese de tranziție de la economia centralizată, la
economia de piață). În delimitarea perimetrului selecției s-a ținut cont și de nivelul
exporturilor și importurilor înregistrate de respectivele țări (în raport cu PIB-ul realizat). De
asemenea, intervalul temporal selectat este relevant, atât pentru perioada anterioară crizei
economice și financiare, cât și pentru perioada post-criză.
În continuare, au fost evaluate caracteristicile variabilelor menționate anterior,
pentru a selecta metodologia optimă de analiză. Estimarea modelelor de regresie simplă și
multiplă presupune existența unor caracteristici esențiale ale seriilor de date, astfel încât,
rezultatele obținute să fie relevante, atât la nivel statistic, cât și la nivel economic.
Având în vedere relevanța comerțului exterior al unei țări, indicator cu impact
asupra sustenabilității afacerilor, în cadrul cercetării am selectat exporturile de bunuri și
servicii (pondere în PIB), ca fiind variabila dependentă.
Datorită faptului că importurile joacă un rol important și în relațiile internaționale
economice ale unei țări (și implicit, asupra sustenabilității afacerilor), am folosit această
variabilă ca dependentă, pentru a verifica robustețea rezultatelor obținute inițial pentru
exporturi. Variabilele utilizate în analiză sunt prezentate în tabelul nr. 1. Sunt evaluate
pentru cele 24 de țări europene prezentate în tabelul nr. 2, pentru perioada 1996-2017.
AE Impactul forței de muncă, al ISD și al cercetării-dezvoltării
asupra sustenabilității afacerilor
628 Amfiteatru Economic
Tabel nr. 1: Variabile utilizate în analiză
Tip variabilă Nume variabilă Descriere
Endogene EXPORTS Exporturi de bunuri și servicii (% în PIB)
IMPORTS Importuri de bunuri și servicii (% în PIB)
Exogene
RD Cheltuieli cu cercetare dezvoltare
UNEMPL Șomaj, total (% din total forță de muncă)
LF Forța de muncă, total
PATENT_NONRES Cereri de brevete (nerezidenți)
PATENT_RES Cereri de brevete (rezidenți)
FDI Investiții Străine Directe, intrări nete
RESEARCHER_RD Cercetători în cercetare și dezvoltare (la un milion de
oameni)
ADVANCED Variabila dummy ia valoarea 1 pentru economiile avansate
(dezvoltate) și 0 pentru cele în curs de dezvoltare
L.variable name Primul ordin al lagului variabilei
L2.variable name Ordinul secund al lagului variabilei
L3.variable name Ordinul de rangul 3 al lagului variabilei
Tabel nr. 2: Lista țărilor în funcție de gruparea lor în funcție de nivelul de dezvoltare
Țări din Europa de Vest și de Nord
Economii avansate
Țări din Europa Centrală și de Est
Economii emergente și în curs de dezvoltare
1 Austria Bulgaria
2 Belgia Croația
3 Danemarca Republica Cehă
4 Franța Estonia
5 Germania Ungaria
6 Italia Letonia
7 Luxemburg Lituania
8 Olanda Macedonia, FYR
9 Norvegia Polonia
10 Spania Romania
11 Suedia Republica Slovacă
12 Marea Britanie Slovenia
Pentru analizarea nivelului de intercorelație dintre indicatorii definiți anterior, au
fost formulate următoarele ipoteze de lucru, cu aplicabilitate pentru ambele variabile
dependente (EXPORTS și IMPORTS):
I1: Sectorul Cercetării și dezvoltării are un impact pozitiv asupra comerțului exterior pe
termen lung;
I2: Șomajul are un impact negativ asupra comerțului exterior;
I3: Comerțul exterior este semnificativ și pozitiv influențat de către investițiile străine
directe;
I4: Nivelul de dezvoltare al țării influențează semnificativ componentele de comerț
exterior.
Toate variabilele cantitative au fost transformate folosind logaritmul natural, lucru
care permite interpretarea rezultatelor în termeni de elasticitate. Pentru a alege metodologia
optimă pentru această analiză, au fost analizate caracteristicile datelor. Probleme (aspecte)
Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE
Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 629
precum staționaritatea și autocorelația au fost evaluate. Cel mai important aspect este că
toate variabilele s-au dovedit a fi autocorelate, de diferite ordine.
Ținând cont de specificul grupului analizat, a fost aleasă metodologia grupului
dinamic, pentru a evalua impactul factorilor considerați asupra evoluției sectorului
comerțului exterior - diferența și sistemul GMM (Diferența și sistemul estimatorilor GMM
(Generalized Metod-of-Moments), modele dezvoltate de Holtz-Eakin, Newey și Rosen
(1988, Econometrica 56: 1371 – 1395); Arellano and Bond (1991, Review of Economic
Studies 58: 277–297); și Blundell și Bond (1998, Journal of Econometrics 87: 115–143)).
Această abordare dinamică a fost aplicată cu ajutorul metodei Roodman (2006) (comanda
„xtabond2” din STATA). La evaluarea coeficienților de corelație, am observat că factorii
considerați sunt foarte corelați (vezi tabelul nr. 3).
Tabel nr. 3: Corelații între variabile (coef., p-value)
Probability Export FDI Imports LF PATENT_
NONRES
PATENT_
RES RD
RESEARCHER
_RD UNEMPL
EXPORTS 1,00
-----
FDI 0,84 1,00
0,000 -----
IMPORTS 0,99 0,85 1,00
0,000 0,000 -----
LF 0,76 0,62 0,75 1,00
0,000 0,000 0,000 -----
PATENT_
NONRES
0,55 0,49 0,55 0,69 1,00
0,000 0,000 0,000 0,000 -----
PATENT_
RES
0,83 0,68 0,84 0,91 0,76 1,00
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 -----
RD 0,97 0,79 0,97 0,75 0,61 0,88 1,00
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 -----
RESEARCHER
_RD
0,64 0,49 0,61 0,12 0,26 0,36 0,67 1,00
0,000 0,000 0,000 0,013 0,000 0,000 0,000 -----
UNEMPL 0,47 0,39 0,51 0,88 0,53 0,73 0,50 -0,14 1,00
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,004 -----
În consecință, pentru a evita problemele multicolinearității, au fost construite modele
simple de regresie între variabilele dependente și fiecare factor. Analizele au fost realizate
pe baza simulărilor cu diferite decalaje și număr diferit de instrumente. Modelul cel mai
AE Impactul forței de muncă, al ISD și al cercetării-dezvoltării
asupra sustenabilității afacerilor
630 Amfiteatru Economic
consistent / valid a fost ales și prezent în fiecare caz. Numărul de instrumente este prezentat
pentru fiecare model. Datorită faptului că eșantionul este format, atât din țările dezvoltate,
cât și din cele în curs de dezvoltare, l-am împărțit pe baza acestui aspect folosind o variabilă
dummy. Scopul a fost analizarea impactului nivelului de dezvoltare economică asupra părții
comerciale a economiei externe.
Forma finală a modelelor estimate (modelele 1 - 8) este:
Yi = const.+Σj βj ×Lj.Yi + β2 ×Xi + Σk βk ×Lk.Xi + βm ×ADVANCED +εt (1)
unde: Y - variabila dependentă: Exporturi sau Importuri,
Lj.Y – lag (întârziere) de ordin j a variabilei dependente,
Xi – variabile de factor,
Lk.Xi – lag (întârziere) de ordin k a variabilelor de factor,
j – ordinul lagului (întârzierii) variabilei dependente (ia valori de la 1 la maxim 4, în
funcție de model),
k - ordinul lagului (întârzierii) variabilei factorului (ia valori de la 1 la maxim 2, în
funcție de model).
Toate modelele au fost estimate în formă robustă, pentru a corecta problemele de
heterosckedasticitate. Au fost validate folosind proceduri post-estimare.
Un aspect important se rferă la coeficienții pe termen scurt care sunt obținuți printr-o
astfel de analiză și, pe baza acestora, pot fi calculați pe termen lung. Aceștia sunt calculați
pe baza formulei următoare: (β2 + Σk βk)/(1- Σj βj).
Testul Wald a fost utilizat pentru a evalua semnificația acestora. Ipoteza nulă este
aceeași ca în cazul oricărei proceduri de testare a coeficientului - fără semnificație.
Analizele au fost efectuate în Eviews 7 și STATA 13.
4. Rezultate și discuții
Tabelul nr. 4 referitor la Estimări pentru exporturi (modele de bază) prezintă
rezultatele celor șapte modele, care analizează factorii determinanți ai activității comerciale
(a afacerilor) exprimate de cota exporturilor în PIB, pentru un eșantion de 24 de țări ale UE,
pe perioada 1996-2017. Pe baza proprietăților seriei de date incluse în analiză, și anume
persistența puternică prezentată detaliat in faza de analiză preliminară și pentru a îndeplini
sfera studiului nostru, folosim abordarea GMM de diferență și sistemul cu mai multe lag-uri
(întarzieri), ca strategie de estimare empirică.
Tabelul nr. 4: Estimări pentru exporturi (modele de bază) Variabilă dependentă: Exporturi
Variabile
independente
(1.1) (1.2) (1.3) (1.4) (1.5) (1.6) (1.7)
L.EXPORTS 0.51***
(0.162)
1.284***
(0.036)
0.897***
(0.068)
0.943***
(0.029)
1.045***
(0.96)
1.119***
(0.051)
0.907***
(0.033)
L2.EXPORTS 0.197***
(0.071)
-0.336***
(0.034)
-0.419***
(0.075)
- -0.47***
(0.096)
-
0.356***
(0.07)
-
L3.EXPORTS - - 0.697***
(0.097)
- -
0.488***
0.501***
(0.072)
-
Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE
Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 631
(0.081)
L4.EXPORTS - - -0.289***
(0.058)
- - -
0.362*** (0.059)
-
RD 1.273***
(0.078)
- - - - - -
L.RD -0.975**
(0.245)
- - - - - -
UNEMPL - -0.747***
(0.073)
- - - - -
L.UNEMPL - 1.43***
(0.15)
- - - - -
L2.UNEMPL - -0.669***
(0.091)
- - - - -
LF - - 12.166*** (3.203)
- - - -
L.LF - - -12.05***
(3.195)
- - - -
FDI - - - 0.099*** (0.025)
- - -
L.FDI - - - -0.055* (0.031)
- - -
PATENT_NONRES - - - - -0.365***
(0.128)
- -
L.PATENT_NONRES - - - - 0.434*** (0.127)
- -
PATENT_RES - - - - - -0.301* (0.17)
-
L. PATENT_RES - - - - - 0.37** (0.185)
-
RESEARCHER_RD - - - - - - 1.572*** (0.389)
L.
RESEARCHER_RD
- - - - - - -1.562***
(0.41)
AVANSAT -0.512 (0.438)
0.132*** (0.047)
-0.15 (0.096)
-0.207** (0.09)
-0.474** (0.203)
-0.01 (0.064)
0.135** (0.566)
Constant 1.232* (0.656)
1.098*** (0.135)
1.18** (0.539)
0.598 (0.426)
-1.635** (0.734)
2.04*** (0.209)
2.213*** (0.4.7)
Hansen test (prob.) 0.159 0.102 0.183 0.174 0.081 0.050 0.128
Arellano-Bond
AR(2)(prob.)
0.558 0.648 0.278 0.171 0.250 0.931 0.541
Wald Chi2 12671.65 50617.34 6460.02 15477.4 10311.16 30654.27 4963.63
Nr. de instrumente 23 23 23 23 22 22 22
Coeficient pe termen
lung (Chi2)
1.018***
(215.68)
0.254**
(3.99)
1.026***
(18.44)
0.773***
(11.9)
-
1.098***
(8.15)
0.704***
(14.75)
0.107
(0.01)
AE Impactul forței de muncă, al ISD și al cercetării-dezvoltării
asupra sustenabilității afacerilor
632 Amfiteatru Economic
Tabelul nr. 5 referitor la Estimări pentru importuri (verificare de soliditate)
prezintă rezultatele, pe baza acelorași modele, folosind importurile ca pondere în PIB, fiind
variabila noastră dependentă.
Tabelul nr. 5: Estimări pentru importuri (verificare de soliditate) Variabilă dependentă: Importuri
Variabile
independente
(2.1) (2.2) (2.3) (2.4) (2.5) (2.6) (2.7)
L.IMPORTS 0.356***
(0.138)
1.04***
(0.035)
0.863***
(0.107)
0.937***
(0.03)
1.051***
(0.084)
1.125***
(0.057)
0.898**
* (0.031)
L2.IMPORTS - -0.238***
(0.05)
-0.385***
(0.065)
- -0.521***
(0.097)
-0.369***
(0.082)
-
L3.IMPORTS - 0.403***
(0.029)
0.433***
(0.095)
- 0.527***
(0.08)
0.487***
(0.112)
-
L4.IMPORTS - -0.313***
(0.021)
- - - -0.35***
(0.097)
-
RD 1.386***
(0.065)
- - - - - -
L.RD -0.736*** (0.185)
- - - - - -
UNEMPL - -0.525*** (0.044)
- - - - -
L.UNEMPL - 0.568*** (0.046)
- - - - -
LF - - 16.14***
(4.197)
- - - -
L.LF - - -16.038***
(4.207)
- - - -
FDI - - - 0.13***
(0.03)
- - -
L.FDI - - - -0.079** (0.034)
- - -
PATENT_NO
NRES
- - - - -0.394*** (0.147)
- -
L.PATENT_N
ONRES
- - - - 0.467*** (0.144)
-
PATENT_RE
S
- - - - - -0.572**
(0.279)
-
L.
PATENT_RE
S
- - - - - 0.652**
(0.298)
-
RESEARCHE
R_RD
- - - - - - 1.874***
(0.412)
L.
RESEARCHE
R_RD
- - - - - - -1.871**
*
(0.462)
AVANSAT -1.191***
(0.306)
0.244***
(0.043)
-0.213*
(0.117)
-0.292***
(0.102)
-0.419*
(0.217)
-0.037
(0.087)
0.129
(0.095)
Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE
Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 633
Constant 2.85***
(0.895)
2.081***
(0.16)
0.844*
(0.435)
0.623
(0.448)
-1.553**
(0.721)
2.209***
(0.285)
2.486**
* (0.447)
Hansen test
(prob.)
0.181 0.071 0.098 0.168 0.083 0.055 0.127
Arellano-Bond
AR(2) prob.)
0.984 0.763 0.158 0.803 0.212 0.537 0.730
Wald Chi2 3220.58 31733.16 5927.01 9421.78 6973.6 28963.67 3541.8
Nr. de
instrumente
23 23 23 23 22 22 22
Coeficient pe
termen lung
(Chi2)
1.008***
(521.13)
0.401***
(27.58)
1.131***
(16.64)
0.814***
(11.78)
-1.292**
(6.12)
0.744***
(12.31)
0.025
(0.00)
Întrucât abordarea metodologică utilizată permite calcularea, atât a coeficienților pe
termen scurt, cât și pe termen lung, aducem în prim-plan, mai întâi, estimările pe termen
scurt:
în primul rând, observăm că, în funcție de estimările modelelor, toate decalajele
variabilei dependente sunt puternic semnificative din punct de vedere statistic și sunt în
conformitate cu așteptările noastre și cu alegerea strategiei de modelare. Mai mult decât
atât, valorile cu un lag (întârzieri) ale exporturilor au o influență pozitivă asupra nivelurilor
actuale, prezentând, pentru anumite țări, un efect al bulgărelui de zăpadă. Cu toate acestea,
atunci când creștem numărul de laguri (întârzieri), rezultatele par să fie mixte;
în al doilea rând, două din patru variabile, și anume cheltuielile și numărul de
cercetători implicați în activitatea de cercetare și dezvoltare (în continuare, cercetare și
dezvoltare), utilizat ca reprezentant pentru comportamentul cercetării-dezvoltării-inovării
(engl. Research Development Innovation, în continuare, RDI), prezintă un impact pozitiv
semnificativ statistic asupra exporturilor statelor, respectiv un impact negativ, atunci când
se ia în considerare primul lag (întârziere). În general, impactul coeficienților este relativ
mai mare atunci când se ia în considerare numărul de cercetători în cercetare și dezvoltare.
În ceea ce privește semnul coeficienților, situația este inversă când folosim cererile de
brevet ale nerezidenților ca proxy pentru RDI; de asemenea, menționăm faptul că mărimea
coeficienților este cu mult sub valoarea unu;
în al treilea rând, participarea forței de muncă și a ISD (investițiile străine directe)
ajută la creșterea ponderii exporturilor în PIB. În afară de aceasta, atunci când nivelul de
dezvoltare a națiunilor prezintă o semnificație statistică, economiile avansate par să aibă un
beneficiu în activitatea de export, realizată doar corelat cu numărul de cercetători implicați
în activitatea de cercetare și dezvoltare.
Trecând la concluziile pe termen lung, trebuie subliniate câteva aspecte importante.
Cu excepția modelului 1.5 (a se vedea coloana 6 din tabelul nr. 4), toți coeficienții pe
termen lung prezintă un efect pozitiv asupra activității exporturilor țărilor analizate.
Mai mult, pentru modelele în care coeficientul asociat este pozitiv și semnificativ
statistic, impactul fluctuează de la o valoare de 0,254 la o valoare de 1,026. Aceasta implică
faptul că, pe termen lung, cheltuielile în cercetare și dezvoltare și participarea forței de
muncă au un impact mai mare asupra cotei exporturilor, comparativ cu ceilalți factori luați
în considerare. Ca exemplu, o creștere de 1% a cheltuielilor în cercetare și dezvoltare,
determină creșterea ponderii exporturilor în PIB cu 1,018%, în medie, în timp ce numărul
de brevete pentru nerezidenți scade cota cu 1,098% (model 1.5), în medie. În plus,
AE Impactul forței de muncă, al ISD și al cercetării-dezvoltării
asupra sustenabilității afacerilor
634 Amfiteatru Economic
observăm că semnul variabilei brevetele rezidenților se schimbă de la unul negativ la unul
pozitiv atunci când se examinează efectul pe termen lung.
Șomajul are un impact negativ pe termen scurt, dar și unul pozitiv pe termen lung.
Acest lucru se datorează faptului că investitorii străini pot veni pe o piață cu un nivel ridicat
de șomaj și pot beneficia de o forță de muncă ieftină. Pe termen lung, aceasta va induce o
creștere a exporturilor de bunuri și servicii, pe de o parte, și printr-o creștere a veniturilor,
va determina inclusiv o creștere a importurilor. Cu toate acestea, coeficientul pe termen
lung este printre cele mai mici, subliniind că, de fapt, nivelul șomajului într-o economie nu
are un impact important asupra comerțului exterior.
Ca o verificare a solidității, estimăm aceleași modele folosind importurile ca
pondere în PIB. În general, concluziile de bază sunt similare, atât în ceea ce privește
semnele coeficienților, cât și în ceea ce privește semnificația statistică (a se vedea Tabelul
nr. 5 referitor la Estimări pentru importuri (verificare de soliditate) pentru informații
suplimentare). Cu toate acestea, menționăm că amploarea coeficienților pe termen scurt și
lung sunt mult mai mari în cazul importurilor, în timp ce coeficientul asociat al variabilei
noastre dummy (adică AVANSAT) nu este mai semnificativ statistic pentru modelul cu
numărul variabil de cercetători în domeniul cercetării și dezvoltării, comparativ cu
modelele exportului.
În consecință, consolidând rezultatele de referință, estimările par să dezvăluie că,
participarea economiilor în curs de dezvoltare și de tranziție la comerțul mondial a câștigat
din ce în ce mai mult teren, reușind chiar să le depășească pe cele dezvoltate.
Evaluând rezultatele obținute putem concluziona ca prima ipoteză de lucru I1 este
validată. Cercetarea și dezvoltarea influențează pozitiv sectorul comerțului exterior, atât pe
termen scurt, cât și pe termen lung. Rezultate similare sunt obținute și în situația în care
sunt considerate patentele rezidenților. Atunci când Cercetarea și dezvoltarea este inclusă în
analiză, prin prisma forței de muncă implicate în acest sector, chiar dacă pe termen scurt
impactul este pozitiv, acesta se anulează pe termen lung.
Șomajul are un impact negativ asupra comerțului exterior (atât pentru exporturi, cât
și pentru importuri) pe termen scurt. Însă pe termen lung, relația este pozitivă și
semnificativă statistic, ceea ce duce la invalidarea pe termen lung a ipotezei I2.
Și ipoteza I3 este validată, ISD impactând pozitiv exporturile și importurile, atât pe
termen scurt, cât și pe termen lung.
Ipoteza I4 nu este validată întotdeauna. Existența unor diferențe semnificative între
țările dezvoltate și cele emergente, pe partea de comerț exterior, depinde de factorul
principal analizat, dar și de proxy-ul pentru comerțul exterior. Astfel, spre exemplu, când
este considerată cercetarea și dezvoltarea, nivelul de dezvoltare al țărilor nu influențează
semnificativ exporturile, dar influențează importurile, de o manieră negativă – țările
dezvoltate au importuri, valoric, mai scăzute decât cele emergente.
Principalele rezultate ale lucrării pot fi transpuse în anumite implicații importante de
politică economică. Pe de o parte, literatura de specialitate a reflectat faptul că activitatea
comercială și gradul de deschidere al economiei mondiale contribuie substanțial la
bunăstarea națiunilor. Ca atare, este foarte important să se determine factorii care pot afecta
foarte mult activitatea comercială exprimată, atât prin exporturi, cât și prin importuri, astfel
încât organismele internaționale să poată interveni atunci când este necesar și să sprijine
statele să atingă un echilibru comercial pozitiv. Deși, luate împreună, concluziile noastre
sugerează că strategiile de RDI, alături de capacitatea țărilor de a atrage investiții și de o
Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE
Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 635
piață largă a muncii, reprezintă factori importanți ai activității comerciale. Menționăm
necesitatea prudenței cu privire la ponderea importurilor în creșterea economică.
Astfel, o politică adecvată de stimulare și susținere a proiectelor interne de RDI
poate fi un instrument eficient pentru încurajarea avansării tehnologice, care poate afecta în
mod pozitiv exporturile. De asemenea, veniturile suplimentare din exporturi și
diversificarea sporită pot fi oferite prin intermediul ISD și prin noi oportunități de muncă,
create prin dezvoltarea de noi tehnologii.
În schimb, un mediu economic competitiv și inovator ar putea, într-o anumită
măsură, să limiteze nevoia de a importa anumite bunuri și servicii și, prin urmare, să
maximizeze perspectivele unui excedent comercial.
Ca pilon fundamental al creșterii economice, activitatea comercială împreună cu
sustenabilitatea afacerilor ar trebui atent monitorizate, pentru a se evita posibile
dezechilibre. Politica de comerț și investițiile aferente ar trebui adaptate permanent, atât la
nivel de țară, cât și la nivelul Uniunii Europene, pentru a surprinde dinamica mediului
economic, schimbările tehnologice, comportamentale, climaterice și societale.
Analiza noastră oferă o perspectivă nouă asupra factorilor determinanți ai activității
comerciale / sustenabilității afacerilor din țările UE, oferă concluzii validate cu instrumente
cantitative specifice, drept suport pentru politicile viitoare. Cercetările viitoare se pot
concentra pe factori determinanți ai comerțului general, respectiv importuri și exporturi,
balanța comercială, precum. Se pot introduce tipologiile diferite de comerț, pentru a analiza
și înțelege mai bine modul în care activitatea comercială agregată și dezagregată, răspunde
la diverși factori macroeconomici potențiali, cu rol stimulator sau blocant.
Concluzii
Lucrarea noastră aduce un plus de valoare cercetărilor existente, prin utilizarea și
corelarea instrumentarului cantitativ cu analiza calitativă, conceptuală. Am selectat
variabile importante, incluse în trei mari categorii: inovare, forță de muncă, investiții,
descrise granular la nivelul unei baze de date reprezentative și am cercetat impactul
acestora asupra comerțului exterior al unor țări din Uniunea Europeană, indicator relevant
pentru sustenabilitatea afacerilor.
Sustenabilitatea afacerilor este un concept economic complex care se manifestă ca
un nou trend. Raportul Brundtland (publicat în 1987 de Organizația Națiunilor Unite;
raportul a plasat ferm problemele de mediu pe agenda politică, urmărind să se discute
despre mediu și dezvoltare ca o singură problemă) a subliniat că sustenabilitatea este un
concept ce vizează relaționarea dintre oameni, planetă și profit. Afacerile sustenabile cu
lanțul de aprovizionare încearcă să echilibreze cele trei componente, utilizînd dezvoltarea
sustenabilă și distribuția sustenabilă pentru a proteja mediul, creșterea afacerilor și
societatea.
Cercetarea noastră a urmărit identificarea factorilor cu cea mai mare capacitate de
stimulare a comerțului exterior, abordat ca element determinant al sustenabilității afacerilor,
pornind de la un panel de date pe un orizont de timp extins, de 22 ani (1996-2017), în care
au fost incluse 24 țări europene. Comerțul exterior reprezintă un catalizator important, atât
la nivel micro, la nivelul afacerilor unor companii cât și la nivel macro, la nivelul afacerilor
unor țări, regiuni. Din perspectiva unei companii, exportul, activitățile de comerț exterior
contribuie la diversificarea riscurilor, eliminarea dependențelor de piața internă și de
șocurile interne, construirea de relații cu parteneri externi, dezvoltarea unor noi
AE Impactul forței de muncă, al ISD și al cercetării-dezvoltării
asupra sustenabilității afacerilor
636 Amfiteatru Economic
comportamente de consum, pe piețe externe, contribuția la crearea unor noi lanțuri
internaționale de valoare. Această componentă, coroborată cu loializarea, specializarea
forței de muncă, cu activitățile de cercetare dezvoltare, aduce valoare companiei, tuturor
părților interesate și contribuie într-un mod consistent la sustenabilitatea afacerilor
companiei și partenerilor ei. Aceleași elemente pot fi extrapolate și integrate intereselor
strategice ale unei țări, contribuind la sustenabilitatea afacerilor, la dezvoltarea
capabilităților strategice și la managementul relațional al țării respective.
Analiza empirică a sustenabilității afacerilor, abordată prin prisma comerțului
exterior (export / import) a evidențiat faptul că, pe termen scurt, Cheltuielile de cercetare și
dezvoltare și numărul de cercetători în cercetare și dezvoltare prezintă un impact pozitiv
semnificativ statistic asupra exporturilor statelor. De asemenea, participarea Forței de
muncă și a ISD ajută la creșterea ponderii exporturilor în PIB. Pe termen lung, Cheltuielile
în cercetare și dezvoltare și participarea Forței de muncă au un impact mai mare asupra
exporturilor, comparativ cu ceilalți factori luați în considerare.
Considerăm că prin identificarea și studierea complementarităților dintre cele 24 de
economii Europene, se pot dezvolta soluții alternative și colaborări comerciale pe sectoare
deficitare și complementare, la nivel individual, atât între cele 24 de țări, cât și între acestea
și terțe țări în afara Uniunii Europene.
Din perspectiva unor demersuri viitoare de cercetare, evidențiem componenta de
mediu, componenta „verde”, care este de fapt, în actualul context socio-economic, integrată
conceptului de sustenabilitate. Aceasta reprezintă o piesă foarte importantă în puzzle-ul
strategic, dezvoltat atât la nivel global cât și la nivel European și ne propunem să o
dezvoltăm în cadrul unor cercetări viitoare.
În contextul unui nou ciclu politic European și având în vedere evoluțiile
semnificative din ultimii 10 ani, considerăm că trebuie creat un „momentum” pentru
adoptarea unor decizii strategice, în vederea consolidării dezvoltării sustenabile, integrării
avansului tehnologic, integrării evoluțiilor comportamentale, care să aducă valoare și
afaceri sustenabile atât companiilor, consumatorilor, cât și societății în ansamblul său.
Bibliografie
Aghion, P., Howitt, P. W. (1998a). Endogenous Growth Theory. Cambridge, MA:MIT
Press
Almfrajia, M.A. and Almsafirc, M.K., 2013. Foreign direct investment and economic
growth literature review from 1994 to 2012. International Conference on innovation,
management and technology research. Malaysia. 22 – 23 September 2013.
Alvarez, S.A. and Barney, J.B., 2014. Entrepreneurial opportunities and poverty alleviation.
Entrepreneurship Theory and Practice. 38(1), pp.159-184.
Arellano, M., Bond, S. (1991).Some Tests of Specification for Panel Data: Monte Carlo
Evidence and an Application to Employment Equations. Review of Economic Studies,
58(2), 277-297.
Baumgartner, R.J. and Ebner, D., 2010. Corporate Sustainability Strategies: Sustainability
Profiles and Maturity Levels. Sustainable Development, 18(2), pp.76-89.
Balasubramanyam, V., N., Salisu, M., Sapsford, D., 1996. Foreign Direct Investment and
Growth in EP and IS Countries. Economic Journal, Royal Economic Society, vol.
106(434), pages 92-105.
Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE
Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 637
Bamiatzi, V.C. and Kirchmaier, T., 2014. Strategies for superior performance under
adverse conditions: A focus on small and medium-sized high-growth firms.
International Small Business Journal, 32(3), pp. 259-284.
Bengoa, M., Sanchez-Robles, B., 2002. Foreign direct investment, economic freedom and
growth: new evidence from Latin America. European Journal of Political Economy,
Vol. 19 (2003) 529–545
Blundell, R., Bond, S. (1998). Initial Conditions and Moment Restrictions in Dynamic
Panel Data Models. Journal of Econometrics, 87(1), 115–143.
Borensztein, E., J. De Gregorio and J. W. Lee. How Does Foreign Direct Investment Affect
Economic Growth?. Journal of International Economics, 1998, v45(1,Jun), 115-135
Bunea, M., Ţurlea, E., 2016. Impactul structurii consiliilor de administraţie sau de
supraveghere asupra performanţei societăţilor bancare. Revista Audit Financiar, XIV,
Nr.3 (135), pp. 272-279.
Cahoy, D.R. and Colburn, J.E., 2014. Law and the Transition to Business Sustainability.
Perspectives on sustainable growth. Switzerland: Springer International Publishing.
Carkovic, M. V., and Levine, R. (2002). “Does foreign direct investment accelerate
economic growth?” University of Minnesota Department of Finance Working Paper.
Disponibil la http://siteresources.worldbank.org/INTFR/Resources/fdi.pdf,
Clarkson, M.B.E., 1995. A stakeholder framework for analyzing and evaluating corporate
social performance. Academy of Management Review, 20(1), pp.92-117.
De Mello, L., 1997. Foreign direct investment in developing countries and growth: a
selective survey. Journal of development studies, 34(1), pp.1-34.
Damanpour, F. and Gopalakrishnan, S., 2001. The Dynamics of the Adoption of Product
and Process Innovations in Organizations. Journal of Management Studies, 38, 45-65.
Dinu, V., 2010. Commercial Activity and The Sustainable Development. Amfiteatru
Economic, 12(27), pp.5-7.
Dinu, V., Bunea, M. 2018. The Impact of the Gender Diversity on the Romanian Banking
System Performance. Transformations in Business & Economics, Vol. 17, No. 2 (44),
pp. 42-59.
Drucker, F., P., The discipline of innovation. Harvard Business review, August 2002,
Ebner, D., 2008. Assessing Corporate Social Responsibility in Industrial Firms: the CSR-
Assessment. Corporate Responsibility Research Conference. 15-17 July 2007,
University of Leeds: UK.
Ismail, R. and Yussof, I., 2003. Labour market competitiveness and foreign direct
investment: The case of Malaysia, Thailand and the Philippines. Papers in Regional
Science, 82(3), pp.389-402.
Grossman, G., Helpman, E., 1990. Trade, Innovation and Growth, American Economic
Review, vol 80, issue 2, 86-91
GRI, 2006. Sustainability Reporting Guidelines – G3. [pdf] GRI: Amsterdam. Available at:
<https://www.globalreporting.org/resourcelibrary/GRI-Sustainability-Report-2004-
2007.pdf> [Accessed 7 January 2008].
Hapenciuc, V.C., Pînzaru, F., Vătămănescu, E.M. and Stanciu, P., 2015. Sustainable
entrepreneurship convergence - contemporary marketing practices in start-ups in
Romania. Amfiteatru Economic, 17(40), pp.938 – 954.
Hoekman, B. and Djankov, S., 1998. Determinants of Export Structure of Countries in
Central and Eastern Europe. The World Bank Economic Review, 11(3), pp.471–487.
AE Impactul forței de muncă, al ISD și al cercetării-dezvoltării
asupra sustenabilității afacerilor
638 Amfiteatru Economic
Holtz-Eakin, D., Newey, W., Rosen, H. S. (1988). Estimating Vector Autoregression with
Panel Data. Econometrica, 56(6), 1371–1395, https://doi.org/10.2307/1913103
Krugman, P., R., 1979. Increasing returns, monopolistic competition and international
trade. Journal of International Economics 9 (1979) 469 – 479, North-Holland
Publishing Company
Kosi, T. and Bojnec, Š., 2013. Institutional barriers to business entry in advanced
economies. Journal of Business Economics and Management, 14(2), pp.317-329.
Lachenmaier, S. and Woessmann, L., 2004. Does innovation cause exports? Evidence from
exogenous innovation impulses and obstacles using german micro data. Cesifo
Working Paper no. 1178, category 7: trade policy, April 2004.
Majeed, M.T., Ahmad, E., 2006. Determinants of exports in developing countries. The
Pakistan Development Review, pp.1265-1276.
Miles, M.P., Munilla, L.S. and Darroch, J., 2006. The role of strategic conversations with
stakeholders in the formation of corporate social responsibility strategy. Journal of
Business Ethics, 69(2), pp.195-205.
Nedelcu (Bunea), M., Siminică, M., Țurlea, C., (2015). The Correlation between External
Audit and Financial Performance of Banks from Romania. Amfiteatru Economic,
Vol. XVII, Special Issue No. 9, pp. 1273-1288.
OECD, 2005, “The Measurement of Scientific and Technological Activities: Guidelines for
Collecting and Interpreting Innovation Data: Oslo Manual, Third Edition” prepared by
the Working Party of National Experts on Scientific and Technology Indicators, OECD,
Paris, para. 146.
Roodman, D., 2006. How to do xtabond2: an introduction to „Difference” and „System”
GMM in Stata. [pdf] Center for Global Development, Working paper no. 103.
Savoiu, G., Dinu, V. and Tachiciu, L., 2012. Romania foreign trade in global recession,
revealed by the extended method of exchange rate indicators. Amfiteatru Economic,
14(31), pp.173-194.
Segerstrom P.,S., 1998. Endogenous Growth without Scale Effects, The American
Economic Review, Vol. 88, No.5, pp. 1290 -1310
Schumpeter, J.A., [1911] (2008), The Theory of Economic Development: An Inquiry into
Profits, Capital, Credit, Interest and the Business Cycle, translated from the German by
Redvers Opie, New Brunswick (U.S.A) and London (U.K.): Transaction Publishers
UNCTAD, 2000. The competitiveness challenge: Transnational corporations and
industrial restructuring in developing countries. Geneva: United Nations.
Young, A. (1991). Learning By Doing and Dynamic Effects of International Trade. The
Quality Journal of Economics, vol. 106, pp 369-406