7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 1/49
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS”
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZARE Management financiar - bancar
Evaluarea şi finanţarea societăţii
“Vel Pitar”
ÎNDRUMĂTOR: Prof. univ. dr. FLORIN BUHOCIU
REALIZATOR:
MANOLE LUMINIŢA
FILIP VALENTINA MIHAELA
ŞERBAN RALUCA LUIZA
TODICĂ GINA CORINA
An I, Forma de învăţământ: ZI
GALAŢI 2012
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 2/49
1
Cuprins
Introducere.................................................................................................... pag. 2
Capitolul I: Prezentarea generala a S.C. Vel Pitar S.A………………….pag. 3
1.1. Grupul Vel Pitar…………………………………………………………pag. 3
1.2. Prezentarea societatii Vel Pitar S.A……………………………………..pag. 4
1.3. Obiectul principal de activitate……………………………………….…pag. 4
1.4. Structura organizatorica……………………………………………..…..pag. 5
CAPITOLUL II: Indicatorii economico – financiari…..………………..pag.11
2.1. Rolul cifrei de afaceri în evaluarea performanţelor economico-financiare ale
unei societăţi……………………………………………………………...…pag. 11
2.2. Nivelul si dinamica principalilor indicatori economico – financiari.…..pag.20
2.3. Analiza cifrei de afaceri la S.C. Vel Pitar S.A………………………….pag.26
Capitolul III: Proiectul de investiţie………………………………………….…..pag. 283.1. Indicatori de evaluare a eficientei investitiilor……………………...…..pag. 29
3.1.1. Indicatori statici……………………………………………..…pag. 30
3.1.2. Indicatori actualizati………………………………………..….pag. 32
3.2. Metodologia Băncii Mondiale……………………………………..…...pag. 38
3.3. Volumul imobilizărilor……………………………………………...….pag. 45
Capitolul IV: Conluzii şi propuneri………………………………………pag. 45
Bibliografie…………………………………………………………………pag. 48
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 3/49
2
Introducere
Fiecare întreprindere, în conditiile tranzitiei tarii noastre la economia de piata, indiferent
de forma de proprietate, obiect de activitate sau dimensiune, trebuie sa se adapteze în permanentala cerintele pietei si ale mediului în care îsi desfasoara activitatea, sa-si îmbunatateasca
performantele economico-financiare si capacitatea de concurenta în raport cu alti agenti
economici.
Pentru realizarea acestor obiective este foarte utila analiza diagnostic a activitatii
economico – financiare a intreprinderilor, care, prin metodele si tehnicile utilizate, permit
diagnosticarea starii diferitelor fenomene, cunoasterea cauzelor care provoaca anumite
disfunctionalitati si luarea unor masuri corespunzatoare pentru reglarea si optimizarea
rezultatelor economico – financiare ale fiecarei firme.
In acest fel, analiza diagnostic a activitatii economico – financiare a societatilor
comerciale reprezinta un mijloc important al managementului intern al fiecarei firme, care
permite fundamentarea deciziilor privind strategia dezvoltarii si utilizarea eficienta a resurselor
materiale, umane si financiare in vederea cresterii valorii de piata, a rentabilitatii si a
competitivitatii intreprinderilor.
Fiecare intreprindere, indiferent de profil si dimensiune si de spatiul socio – economic in
care activeaza, trebuie sa-si verifice permanent viabilitatea, capacitatea de concurenta siadaptare, performanta economico – financiara, aceasta cu atat mai mult cu cat mecanismele
clasice ale economiei de piata se formeaza si urmeaza sa functioneze cu toate rigorile ce le
presupun.
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 4/49
3
CAPITOLUL 1. Prezentarea generala a S.C. Vel Pitar S.A.
S.C. Vel Pitar S.A. este considerat un lider pe piata romaneasca in ceea ce privesteproductia, comercializarea si distributia de produse de morarit si panificatie. Mai nou grupul Vel
Pitar reprezinta un jucator deosebit de important in domeniul productiei si distributiei de biscuiti,
napolitane, specialitati de cofetarie si produse de patiserie.
1.1.Grupul Vel Pitar
Cu cei 4600 de angajaţi, 5 mori, 12 centre de producţie, ce asigura un volum zilnic ce depăşeşte 300 tone de panificaţie proaspătă, un lanţ de desfacere de peste 140 de magazine si o
cifra de afaceri consolidata de peste 100 milioane Euro, grupul Vel Pitar este liderul pietei de
panificatie din Romania si un jucator important in domeniul productiei si distributiei de biscuiţi,
napolitane, specialităţi de cofetărie şi patiserie.
Povestea grupului incepe in momentul in care fondul de investitii Broadhurst Investments
Limited, administrat in Romania de catre New Century Holdings (NCH), achizitioneaza doua
mari companii de morarit si panificatie, Mopariv Ramnicu Valcea, Berceni Bucuresti, Mopariv
Cluj-Napoca si Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Ramnicu Valcea.
Anul 2007 a reprezentat trecerea la un nou tip de organizare. Compania Vel Pitar S.A. s-a
divizat in 3 societati autonome care au ca obiect de activitate panificatia – S.C. Vel Pitar S.A.,
moraritul – S.C. Sapte Spice S.A. si retailul – S.C. VP Magassin S.A.. Aceste activitati s-au
dezvoltat continuu in ultimii ani, astfel incat acum beneficiaza de conditiile necesare pentru a
functiona autonom. Prin procesul de divizare noile companii fructifica mai bine opotunitatile
oferite de piata in domeniile lor, gestioneaza mai bine resursele si utilizeaza in mod direct
veniturile obtinute.In prezent grupul Vel Pitar detine centre de productie in Bucuresti si in 10 judete din
Romania (Valcea, Arges, Brasov, Cluj, Galati, Iasi, Giugiu, Gorj, Olt si Dambovita), unitati de
morarit si o retea de magazine in marile orase din Romania.
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 5/49
4
1.2. Prezentarea societatii Vel Pitar S.A.
Denumirea societatii este Societatea Comerciala“Vel Pitar” S.A.. Este o persoana juridica
romana, avand forma juridica de societate deschisa pe actiuni si s-a constituit in baza HotarariiAdunarii Generale si Extraordinare din data de 14 decembrie 2001 prin fuziunea urmatoarelor
societati: S.C. Mopariv S.A. Ramnicu Valcea (societate absorbanta), S.C. Berceni S.A. Bucuresti
si S.C. Granpan S.R.L. Tecuci (societati absorbite). Afost inregistrata in Registrul Comertului
J38/96/1991 si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si actul constitutiv. In
octombrie 2002 Vel Pitar S.A. fuzioneaza prin absorbtie cu compania Spicul Arges Pitesti,
detinand in momentul respectiv peste 2000 de angajati. In 2003 procesul de extindere a continuat
cu preluarea altor doua companii: Pangran Iasi si Gorjpan Targu Jiu, iar in 2004 Vel Pitar a
achizitionat o unitate de productie in orasul Bals. Anul 2005 a marcat marirea grupului, prin
fuziunea cu societatile Postavarul din Brasov si Panem din Giurgiu. In anul 2007 compania Vel
Pitar se divide in trei societati autonome care au obiect de activitate panificatia panificatia – S.C.
Vel Pitar S.A., moraritul – S.C. Sapte Spice S.A. si retailul – S.C. VP Magassin S.A. La
inceputul anul 2007, grupul Vel Pitar isi extinde reteaua de centre de productie si in judetul
Dambovita, in orasul Targoviste.
Capitalul social este in valoare de 7045255.10 RON, divizat in 70452551 actiuni cu valoarea
de 0.10 RON pe actiune.Grupul Vel Pitar in cifre: 12 fabrici de panificaţie, specialităţi de panificaţie, patiserie,
biscuiţi şi napolitane; unităţi de morărit; o reţea proprie de 157 de spaţii comerciale în marile
oraşe din România; acoperire naţională; 4.600 de angajaţi; peste 2 milioane de clienţi zilnic.
Lunar, în medie, sunt produse aproximativ 10.000 tone panificaţie, 300 tone biscuiţi şi napolitane
şi 14.000 tone produse de morărit.
1.3. Obiectul principal de activitate
Societatea desfasoara activitati conform cu obiectul de activitate aprobat de catre actionari,
respectiv:
a) producerea si comercializarea produselor de morarit;
b) producerea si comercializarea produselor de panificatie;
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 6/49
5
c) comercializarea en-gross si en-detail a marfurilor;
d) prestarea de servicii.
Principalele produse, marfuri si servicii prestate sunt:
produse de morarit;
produse de panificatie;
marfuri diverse (dulciuri)
prestari servicii
Compania Vel Pitar este certificata in: managementul calitatii (ISO 9001/2000), siguranta
alimentara (HACCP – ISO 22000/2005) siguranta si sanatate ocupationala (OHSAS
18004/2004), mediu (ISO 14001/2004).
1.4. Structura organizatorica
Organizarea reprezinta aportul in ceea ce priveste realizarea obiectivelor stabilite ca urmare a
manifestarii functiei de previziune.
Organizarea se poate defini prin ansamblul actiunilor intreprinse in vederea utilizarii cu
maxima eficienta a resurselor materiale, umane si financiare pe care le are la dispozitie unitatea.Pentru utilizarea eficienta a factorilor de productie , managerul trebuie sa initieze actiuni si sa
adopte decizii menite sa asigure raporturi si proportii optime intre toate categoriile de resurse, sa
elaboreze si sa aplice in practica structuri rationale de organizare si sa practice cel mai potrivit
sistem informational.
Dupa cum se va organiza din organigrama generala, activitatea societatii comerciale Vel
Pitar este structurata pe urmatoarele compartimente:
departamentul administrativ;
departamentul resurse umane;
departament productie;
departament tehnic;
departament aprovizionare;
departament marketing care se compune din:
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 7/49
6
1. departamentul vanzari, care are ca atributii: studierea pietei, incheierea de
contracte cu beneficiarii, gestionarea vanzarilor etc.;
2. departamentul aprovizionare (cunoasterea exacta a nevoilor unitatii, incheierea de
contracte cu firmele furnizoare din tara, receptia marfurilor achizitionate).
departamentul logistic.
Organizarea structurala
Structura organizatorica este definita in literatura de specialitate ca fiind ansamblul
posturilor, al subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea astfle constituite si
reglementate incat sa asigure premisele organizatorice necesare obtinerii performantelor
prestabilite. Structura functionala a S.C. Vel Pitar S.A. este prevazuta in organigrama aprobata
de Adunarea Generala a Actionarilor ( AGA ) si este formata din:
Adunarea Generala a Actionarilor ( AGA)
Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor se intruneste cel putin o data pe an, in
maximum trei luni de la inchiderea exercitiului financiar precedent.
In cadrul ei se discuta, aproba sau modifica bilantul dupa ascultarea raportului
administratorilor sau cenzorilor, se aleg administratorii sau cenzorii si se fixeaza remuneratia
cuvenita acestora; se elaboreaza bugetul de venituri si cheltuieli; se hotaraste asupracontractarii de imprumuturi bancare si se stabileste nivelul garantiilor banesti ale
gestionarilor si cenzorilor. Tot in cadrul acesteia se stabileste nivelul salariilor pentru
personalul societatii, pe categorii de calificare, in raport cu studiile si munca efectiv prestata
si se aproba structura organizatorica a societatii.
Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor se intruneste la solicitarea Presedintelui
Consiliului de Administratie si ori de cate ori este nevoie a se lua o hotarare privind:
prelungirea duratei societatii, dizolvarea societatii, emisiunea de obligatiuni sau orice alta
modificare a contractului de societate a statului.
Comisia de Cenzori
Gestiunea societatii este controlata de actionari, prin deciziile Adunarii Generale si de
catre Comisia de Cenzori formata din trei membri care trebuie sa fie actionari ai S.C. Vel
Pitar S.A. cu exceptia cenzorilor contabili.
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 8/49
7
Cenzorii verifica, in cursul exercitiului financiar gestionarea ctivelor fixe si a activelor
circulante, a portofoliului de efecte, casa si registrele societatii si informeaza Consiliul de
Administratie asupra neregulilor constatate, iar la inchiderea exercitiului financiar
controleaza exactitatea inventarului, verifica bilantul, contul de profit si pierdere, situatia
fluxurilor de trezorerie, prezentand Adunarii Generale a Actionarilor un raport scris.
Director General
Directorul General asigura conducerea generala si operativa a societatii, in conditii de
rentabilitate si raspunde de realizarea tuturor obligatiilor ce decurg din contractele incheiate
cu clientii la termenele stabilite, in concordanta cu politica si obiectivele in domeniul
calitatii, precum si in conformitate cu cerintele de calitate impuse de legislatia in vigoare si
clauzele contractuale, reprezinta societatea in relatiile cu persoane juridice sau fizice si cu
organele publice, la intalniri de afaceri, aproba structura organizatorica a societatii,coordoneaza, indruma si asigura toate activitatile desfasurate de societate direct sau prin
directorii din subordine, delegand acestora competentele necesare, analizeaza si aproba:
a) bilantul si contul de beneficii si pierderi;
b) bugetul de venituri si cheltuieli pe exercitiul urmator;
c) contractarea de imprumuturi bancare interne sau externe, nivelul si conditiile
imprumuturilor respective;
d) lista investitiilor si a reparatiilor capitale;
e) incheierea sau rezilierea de contracte, operatiuni de incasari si plati, cumparari sau
vanzari de bunuri, inchiriei;
f) regulamentul de organizare si functionare si fisele posturilor pentru personalul societatii.
Departament Marketing
Departamentul de Marketing se ocupa cu desfacerea produselor obtinute, controleaza si
imbunatateste periodic gradul de satisfacere al consumatorului/ clientului, controleaza si
imbunatateste mercantizarea produselor in reteaua de magazine proprii si la clientii detailisti,
prospecteaza piata privind preturi, produse, canale de distributie, concurenta, oportunitati,
luand masurile ce se impun pentru cunoasterea si imbunatatirea imaginii societatii, pentru
cunoasterea si implemenetarea marcii “Vel Pitar” pe piata interna.
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 9/49
8
Departament de Resurse Umane
Departamentul de Resurse Umane se ocupa de recrutarea foreti de munca dupa
criteriul competentei profesionale, cat si cu evaluarea muncii depuse de fiecare angajat si
stimularea acestuia in vederea eliminarii timpilor morti si cresterii productivitatii muncii,
dar fara a se neglija calitatea muncii, care se reflecta in rezultate obtinute.
Departament Financiar – Contabil
Departamentul Financiar – Contabil se ocupa de inregistarea si evidentierea
tuturor fenomenelor economice ce au loc in cadrul societatii, iar prin analizele economice
care se fac se obtin informatii utile, in timp oportun, pentru luarea celor mai bune masuri
decizionale de conducere a societatii.
Departament Vanzari
Responsabilitatea Departamentului de Vanzari sunt urmatoarele: intocmeste sianalizeaza rapoartele de vanzari si de incasari, trimite rapoarte financiare, de vanzari,
retur, plati catre Directorul de Vanzari, intocmeste rapoarte de previziuni vanzari pentru
optimizarea vanzarilor precum si o situatie a vanzarilor zilnic.
Departament de Productie
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 10/49
9
Organigrama societaii
Societatea comerciala Vel Pitar S.A. nu recurge la servicii de logistica furnizate de vreo
firma specializata in domeniu. Activitatea de logistica se realizeaza in cadrul firmei. Directorul
de logistica este cel care organizeaza si permanent ia masuri pentru asigurarea completa si la
timp a societatii cu bunuri materiale si servicii de transport folosind judicios fondurile financiare
puse la dispozitie si mijloacele de transport existente. Tot directorul de logistica planifica,
indruma si controleaza activitatea de contractare, aprovizionare, receptie, distributie si consum a
materialelor, obiectelor de inventar si mijloacelor fixe necesare societatii urmarind legalitatea
documentelor intocmite.
ADUNAREA
GENERALA aACTIONARILOR
DIRECTOR
GENERAL
DIRECTOR
TEHNIC
DEPARTAMENT
de PRODUCTIE
DIERCTOR
MARKETING
DEPARTAMENT
MARKETING
DIRECTOR
RESURSE UMANE
DIRECTOR
ECONOMIC
DEPARTAMENT
FINANCIAR-
CONTABIL
DIRECTOR
LOGISTICA
APROVIZIONARE
DEPOZITARE
MATERIALE
DEPOZITARE
PRODUSE FINITE
TRANSPORT
DISTRIBUTIE
DIRECTOR
VANZARI
DEPARTAMENT
VANZARI
COMISIA de
CENZORI
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 11/49
10
Prin urmare societatea isi organizeaza, planifica si controleaza cursurile de marfuri impreuna
cu cele de informatii legate de acestea incepand de la achizitionarea produselor pana la livrarea
acestora pana la clienti.
Gradul de implicare in activitati logistice este ridicat avand in vedere ca nu apeleaza la nici o
firma de furnizare de servicii logistice. Activitatea logistica a societatii incepe odata cu primirea
unei comenzi din partea clientului si continua cu procesarea comenzii (pregatirea facturilor si
trimiterea de informatii cu privire la comanda), transmiterea de instructiuni catre depozit,
depozitarea materialelor de constructii in halele de depozitare apartinand firmei si expedierea
marfurilor solicitate.
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 12/49
11
CAPITOLUL II: Indicatorii economico - financiari
2.1. Rolul cifrei de afaceri în evaluarea performanţelor economico-financiare ale unei
societăţi
Analiza cifrei de afaceri trebuie să se raporteze permanent la poziţia strategică a firmei. O
întreprindere care dispune de o poziţie strategică favorabilă este, de regulă, mai dinamică şi mai
profitabilă decât alte întreprinderi din acelaşi sector; o întreprindere fără forţă strategică va avea,
mai devreme sau mai târziu, rezultate negative sau mediocre.
În istoria managerială a întreprinderii moderne, poziţia cifrei de afaceri în sistemul de
performanţe economice este sensibil consolidat. În acest sens se remarcă legătura dintre
interesele generale ale managerilor, de care depinde politica generală a firmei, şi maximizarea
cifrei de afaceri sau a vânzărilor. Evident, prioritatea cifrei de afaceri nu elimină profitul, fără de
care perenitatea întreprinderii nu este asigurată.
Pe baza cifrei de afaceri se determină o serie de indicatori economico-financiari utilizaţi
în evaluarea performanţei agentului economic în termeni de rentabilitate şi risc, performanţă cu
care s-a încheiat exerciţiul anterior şi cu care va începe altul. Totodată, se pot întocmi situaţii
financiare care constituie surse importante de informaţii privitoare la eficienţa activităţii
desfăşurate de întreprindere, informaţii care sunt utilizate atât pe plan intern, în cadrul
întreprinderii, cât şi de către terţi. Pe plan intern, analiza retrospectivă a cifrei de afaceri pune în evidenţă nivelul
rezultatelor obţinute de întreprindere în exerciţiile anterioare, gradul în care au fost îndeplinite
obiectivele fixate, efectele perturbatoare intervenite, cauzele acestora şi măsurile care se impun
pentru eliminarea lor. Pe baza acestor date se poate face o analiză prospectivă asupra cifrei de
afaceri şi a altor indicatori, se stabilesc căile de urmat pentru atingerea acestora şi se
fundamentează strategia generală a întreprinderii.
În cunoaşterea nivelului cifrei de afaceri şi al altor indicatori ce caracterizează volumul
producţiei întreprinderii sunt interesate şi alte persoane cu care întreprinderea vine în contact, şi
anume: investitorii, salariaţii şi grupurile respective de reprezentanţi, împrumutătorii, clienţii,
guvernele şi reprezentanţii lor, chiar şi publicul.
Pornind de la cifra de afaceri, se pot calcula următorii indicatori ce caracterizează
performanţele economico-financiare ale firmei:
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 13/49
12
1) productivitatea muncii, calculată prin relaţiile:
Wa = Np
CA; Wz =
z
CA
Σ; Wh =
h
CA
Σ,
unde:
Wa, Wz, Wh – productivitatea muncii anuale, zilnice, orare
Np – numărul mediu de salariaţi sau de muncitori
Σz – numărul total de zile-om lucrate într-un an de toţi muncitorii sau de întregul
personal.
Σh – numărul total de or e-om lucrate într-un an de toţi muncitorii sau de întregul
personal.
Aceşti indicatori reflectă rezervele de sporire a volumului producţiei pe seama utilizăriimai eficiente a timpului de lucru al muncitorilor.
2) eficienţa utilizării capitalului fix:
Ekf =Kf
CA. 1000,
Kf – valoarea medie anuală a capitalului fix.
Eficienţa utilizării capitalului fix caracterizează în mod sintetic rezultatele folosirii
extensive şi intensive a mijloacelor fixe şi arată o creştere a eficienţei în cazul sporirii relative a
efectului util, respectiv a cifrei de afaceri.
3) cheltuielile aferente cifrei de afaceri se pot aprecia prin indicatorul:
C/1000 =pΣq
qcΣ
1000,
unde:
q – volumul fizic al producţiei vândute
p – preţul mediu de vânzare fără TVA
c – costul complet pe unitatea de produs.
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 14/49
13
Pentru o sporire a eficienţei este necesar ca nivelul acestui indicator să fie cât mai redus.
4) cheltuielile întreprinderii la 1000 lei cifră de afaceri:
C/1000 = CA
Cf Cv,
1000,
unde:
Cv, Cf – cheltuielile variabile, respectiv cheltuielile fixe.
În funcţie de modificările intervenite în mărimea cheltuielilor variabile sau fixe se pot
face aprecieri cu privire la creşterea sau scăderea eficienţei acestor cheltuieli. Analiza poate fi
extinsă prin detalierea cheltuielilor variabile în cheltuieli cu materiile prime şi materialele
directe, cheltuieli cu salariile directe, cu dobânzile, iar cheltuielile fixe pot fi detaliate încheltuieli cu amortizarea, cheltuieli generale ale întreprinderii etc.
5) profitul aferent cifrei de afaceri:
Pr = Σqp - Σqc
Prin analiza profitului se pot deduce căile de creştere a acestuia, respectiv creşterea
cantităţilor fabricate şi vândute, îmbunătăţirea structurii producţiei în favoarea unor produse mai
rentabile, reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs, creşterea preţurilor.
6) ratele rentabilităţii:
- rata rentabilităţii resurselor consumate – se poate calcula prin raportarea profitului
aferent cifrei de afaceri la capitalul total investit (Kt), concretizat în capital fix (Kf) şi circulant
(Kc):
Ra =Kt
Pr100 =
KcKf
csq psq
)(Σ)(Σ100
- rata rentabilităţii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri – calculată ca raport între
profitul aferent cifrei de afaceri şi costul producţiei vândute:
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 15/49
14
Rc =qcΣ
Pr100 =
csq
csq psq
)(Σ
)(Σ)(Σ100
- rata rentabilităţii vânzărilor , calculată ca raport între excedentul brut de exploatare sau
rezultatul exploatării şi cifra de afaceri:
Rv =CA
RE EBE )(100
Ratele rentabilităţii sunt printre cei mai importanţi indicatori prin care se apreciază sub
formă relativă situaţia profitabilităţii întreprinderii, deoarece reflectă rezultatele obţinute ca
urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producţie şi desfacere.
7) numărul de rotaţii ale activului total:
Nr = At
CA
Reflectă randamentul utilizării patrimoniului. Un număr de rotaţii sub 1 reflectă o
organizare necorespunzătoare, între 1-1,2 o situaţie mediocră, între 1,2-1,4 reflectă o situaţie
satisfăcătoare, iar peste 1,4 o situaţie bună.
8) coeficientul de rotaţie a stocurilor:
Kr =St
CA
Permite aprecierea creşterii sau reducerii stocurilor de materiale. Stă la baza adoptării
deciziei de constituire a unor stocuri optime, care să atragă după sine cheltuieli minime şi să
asigure în acelaşi timp desfăşurarea fără întrerupere a procesului de producţie.
În cadrul analizei se poate studia şi corelaţia dintre dinamica cifrei de afaceri şi dinamica
stocurilor. O situaţie favorabilă apare atunci când ICA>ISt.
9) viteza de rotaţie a activelor circulante – se apreciază prin indicatorii:
-numărul de rotaţii:
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 16/49
15
Nr =S
CA
în care:
S – soldul mediu al activelor circulante
-durata medie în zile a unei rotaţii:
Dz =CA
ST
în care:
T = 360 zile.
O situaţie favorabilă se obţine atunci când viteza de rotaţie a activelor circulante creşte,
ceea ce se poate obţine prin reducerea soldului activelor circulante sau creşterea cifrei de afaceri.
10) durata medie a creditelor primite:
Dc=CA
Sc 360.
unde:
Sc – soldul mediu al creditelor pe termen scurt primite.
Evolutie Cifra de Afaceri (2006-2010)
Graficul prezinta evolutia cifrei de afaceri pentru compania VEL PITAR S.A. in perioada2006 – 2010.
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 17/49
16
Evolutia Cifrei de Afaceri in Raport cu Media Industriei
Graficul prezinta evolutia cifrei de afaceri a companiei VEL PITAR S.A.in raport cu
media cifrei de afaceri din domeniul principal de activitate din care aceasta face parte, incadrandsocietatea intr-unul din quartile-urile aferente.
Evolutie Total Active (2006-2010)
Graficul prezinta evolutia activelor totale (calculate ca suma intre activele imobilizate siactivele circulante) pentru VEL PITAR S.A. in perioada 2006 - 2010.
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 18/49
17
Evolutia Activelor in Raport cu Media Industriei
Graficul prezinta evolutia activelor totale (circulante si imobilizate) raportata la media
sectorului.
Evolutie Total Datorii (2006-2010)
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 19/49
18
Graficul prezinta evolutia datoriilor totale pentru compania VEL PITAR S.A. in perioada2006 – 2010.
Raport Datorii Totale din Total Active (%)Graficul prezinta evolutia procentuala a raportului intre datoriile totale si activele totaledetinute de catre VEL PITAR S.A. in perioada 2006 - 2010.
Evolutie Profit Brut (2006-2010)
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 20/49
19
Graficul prezinta evolutia profitului brut pentru compania VEL PITAR S.A. in perioada2006 - 2010.
Marja de Profit Brut (%)Graficul prezinta evolutia raportului intre profitul brut si cifra de afaceri realizata de catre
VEL PITAR S.A. in perioada 2006 - 2010.
Legenda:
Linia mov: imparte rezultatele companiilor in doua jumatati: superioara si inferioara;Linia verde: imparte companiile din jumatatea superioara in doua quartile: "quartilul superior" si"quartilul inferior"Linia rosie: imparte companiile din jumatatea inferioara in doua quartile: "quartilul superior" si"quartilul inferior"Fundalul alb: reprezinta jumatatea superioara a fiecarui "quartil";
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 21/49
20
În concluzie, cifra de afaceri este utilizată pentru calculul unui număr mare de indicatori,
pe baza cărora se pot aprecia performanţele întreprinderii şi se pot stabili decizii privind
îmbunătăţirea acesteia în viitor.
2.2. Nivelul si dinamica principalilor indicatori economico - financiari
Activitatea de productie si comercializare reprezinta obiective importante ale societatii
comerciale, indiferent de forma de proprietate, deoarece prin aceasta se realizeaza bunuri
necesare satisfacerii unor nevoi sociale. Orice activitate tehnico-productiva trebuie sa raspunda
unei nevoi sociale.
Prin comensurarea activitatii de productie si comercializare, in practica se poate folosi un
sistem de indicatori valorici, fiecare, prin continut si mod de determinare, avand o anumita
putere informationala. Sistemul de indicatori trebuie sa fie cuprinzator, dar rezonabil, pentru a
permite realizarea scopului informatiei, respectiv evaluare si decizie.
Un sistem al indicatorilor operationali in diagnoza poate fi reprezentat de urmatoarea
grupare:
indicatori ai potentialului tehnico-economic;
indicatori ai potentialului financiar;
indicatori ai rezultatelor economico-financiare; indicatori ai eficientei utilizarii potentialului tehnico-economic si financiar.
Principalii indicatori economico-financiari utilizati pentru aprecierea eficientei activitatii
societatii sunt: veniturile totale, cheltuielile totale, profitul, cifra de afaceri, productia marfa,
active fixe, active circulante, viteza de rotatie a activelor circulante, numarul de salariati,
productivitatea muncii, ratele rentabilitatii, marjele profitului.
Tabelele urmatoare prezinta evolutia principalilor indicatori economico-financiari in perioada
2009-2011.
Evolutia principalilor indicatori economico-financiari in perioada 2009-2011
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 22/49
21
NR.
CRT. INDICATORI U.M.
VALOARE
2009 2010 2011
1 Venituri totale Mii lei 130.683.254 180.759.286 292.072.036
2 Cheltuieli totale Mii lei 145.258.453 190.014.260 287.794.218
3 Profit / Pierdere Mii lei -14.575.199 -9.254.974 4.277.818
4 Cifra de afaceri Mii lei 120.988.712 179.745.028 287.287.818
5 Productia marfa Mii lei 124.423.520 179.890.980 290.372.456
6 Numar salariati Persoane 3.820 3.329 3.094
7 Productivitatea muncii Mii lei/
salariat
31.672 53.993 92.853
8 Active circulante Mii lei 26.980.530 28.177.816 29.375.6899
9 Active imobilizate Mii lei 78.941.590 81.598.660 102.073.5781
10 Active total Mii lei 105.922.120 109.776.476 131.449.267
11 Capitaluri total Mii lei 54.350.620 56.435.282 58.783.409
12 Capital social Mii lei 12.230.000 10.000.000 9.898.670
13 Datorii totale Mii lei 50.961.060 53.340.816 72.852.381
14 Viteza de rotatie stocuri zile 25,4231 19,3196 12,212415 Viteza de rotatie total
active
Nr. de
ori
0,5238 0,6537 0,7137
16 Rata rentabilitatii
comerciale
% -12,0467 -5,1489 1,4890
17 Rata rentabilitatii
resurselor consumate
% -10,0339 -4,8706 1,4864
18 Rata rentabilitatiieconomice
% -13,7602 -8,4307 3,2543
19 Rata rentabilitatii
financiare
% -26,8169 -16,3992 7,3004
Variatia procentuala si absoluta a principalilor indicatori economico – financiari
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 23/49
22
INDICATORI 2010/2009 2011/2010
ΔAbsoluta
mii lei
Δprocentuala
mii lei
Δ Absoluta
mii lei
Δprocentuala
mii lei
Venituri totale 50.076.032 38,31 111.312.750 61,58
Cheltuieli totale 44.755.807 30,81 97.779.958 51,46
Cifra de afaceri 58.756.316 48,56 107.542.170 59,83
Productia marfa 55.467.370 44,58 110.481.566 61,42
Numar salariati -491 -12,85 -235 -7,06
Productivitatea muncii 22.321 70,48 38.860 71,97
Active circulante 1.197.286 4,44 1.197.873 4,25
Active imobilizate 2.657.070 3,37 20.474.918 25,09
Capitaluri total 2.084.662 3,84 2.348.127 4,16
Din punct de vedere contabil, veniturile unitatii patrimoniale sunt sumele sau valorile
incasate sau de incasat din: livrarile de bunuri, executarea de lucrari, prestarile de servicii si
avantajele pe care unitatea patrimoniala a consimtit sa le primeasca, executarea unei obligatii
legale sau contractuale din partea tertilor, veniturile exceptionale. In cadrul veniturilor, pentru
determinarea rezultatului exercitiului, se cuprind, de asemenea, veniturile din productia stocata,productia imobilizata, diminuarea sau anularea provizioanelor, pretul de vanzare a activelor
cedate.
Veniturile totale in anul 2009 au fost 130.683.624 mii lei, inregistrand anual, cresteri
cuprinse intre 38% si 62%. Astfel, in 2010 veniturile au fost de 180.759.286 mii, iar in 2011 de
292.072.036 mii, acestea din urma fiind, din punct de vedere valoric, mai mult decat dublu fata
de nivelul inregistrat in 2009. Aceasta crestere s-a datorat, in cea mai mare parte, procesului
inflationist generat, pe de o parte, de cresterea preturilor la materiile prime din tara, iar, pe de alta
parte, de deprecierea pretului in raport cu valutele convertibile.
Cheltuielile unei intreprinderi reflecta, sub forma valorica intregul consum de factori de
productie sau de resurse materiale, umane si financiare, efectuat pentru fabricarea si vanzarea
productiei. Nivelul, dinamica si structura acestor cheltuieli reflecta, in mod sintetic, activitatea
intreprinderilor industriale pe linia folosirii eficiente a resurselor de care dispun, iar reducerea
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 24/49
23
nivelului lor trebuie sa reprezinte un obiectiv principal pentru toti agentii economici, in vederea
sporirii eficientei intregii activitati desfasurate.
Fata de 2009, cheltuielile totale au crescut in 2011 aproape dublu, devastand astfel ritmul
de crestere a veniturilor in aceeasi perioada. Acest lucru a fost determinat de situatia tot mai grea
prin care trece firma de cativa ani, datorita reducerii comenzilor, care au dus la o crestere cu
51,46% a cheltuielilor in 2011 fata de 2010, veniturile crescand cam cu acelasi ritm, fiind mai
mari in 2011 fata de cele din 2010 cu numai 61,58%. Toate acestea au condus la aparitia
pierderilor, care au atins in 2009 un nivel de 14.575.199 mii lei, in 2010 de 9.254.974 mii lei, iar
in 2011 s-a inregistrat intr-un final un profit de 4.277.818 mii lei.
Productia marfa fabricata exprima, sub forma valorica, rezultatele activitatii industrial-
productive destinate vanzarii pe o anumita perioada de timp.
Valoarea productiei marfa se determina prin insumarea urmatoarelor elemente: valoareaproduselor finite livrate sau destinate livrarii in afara intreprinderii, valoarea semifabricatelor din
productie proprie livrate in afara intreprinderii in cursul perioadei analizate, valoarea lucrarilor si
serviciilor cu caracter industrial prestate pentru terti.
La S.C. Vel Pitar S.A. productia marfa a crescut in anul 2010 cu 44,58% fata de 2009 si
cu 59,83% in anul 2011 comparativ cu 2010. Asadar, in perioada analizata, productia marfa a
crescut de la an la an, ajungand sa fie de 290.372.456 mii lei in anul 2011, deci de peste doua ori
fata de cea inregistrata in 2009, primul an luat in calcul in analiza.
Cifra de afaceri a crescut in 2010 comparativ cu 2009 cu 48,56%, in 2011 fata de 2010
cu 59,83%, si deci in anul 2011 fata de 2009 cu 137,44%, atingand un nivel de 287.287.198 mii
lei. Evolutia cifrei de afaceri in raport cu productia marfa a avut un ritm de crestere mai mic, care
s-a concretizat in cresterea stocurilor.
In stransa legatura cu evolutia cifrei de afaceri trebuie avuta in vedere si valoarea
activelor circulante si odata cu aceasta viteza de circulatie a lor.
La S.C. Vel Pitar S.A. se constata o majorare a nivelului acestora, inregistrand in 2009 o
valoare de 26.980.530 mii lei, 28.177.816 mii lei in 2010 si 29.375.689 mii lei in 2011, ceea ce
inseamna o crestere procentuala cu 4,44% in 2010 fata de 2009 si cu 4,25% in 2011 comparativ
cu anul 2010.
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 25/49
24
Viteza de rotatie a stocurilor in perioada 2009 – 2011 a inregistrat o scadere de la 25 zile
in 2009 la 19 zile in 2010, iar in anul 2011 a scazut la 12 zile. Aceasta evolutie s-a datorat
ritmului de crestere in aceasta perioada a cifrei de afaceri si, respectiv, a activelor circulante.
Activele imobilizate, au atins in 2009, un nivel de 78.941.590 mii lei dupa care in
urmatorii ani nivelul acestora a crescut, fiind in 2010 de 81.598.660, iar in 2011 de 102.073.578.
Numarul de salariati exprima totalitatea persoanelor care au o legatura contractuala de
munca (scrisa sau verbala) cu un agent economic, institutie sau organizatie care pentru munca
depusa sunt platite. Se disting: salariati permanenti (cand sunt angajati pe o durata
nedeterminata), salariati temporari (cand sunt angajati pe o durata determinata), salariati
sezonieri (cand sunt angajati numai in cursul anumitor perioade).
Referitor la numarul total de salariati, se constata o scadere continua a acestuia, in 2009
erau angajati 3.820 de salariati, in 2010, 3.329, iar in 2011, 3.094 salariati. Masura de reducere apersonalului s-a datorat perfectionarii utilajelor folosite, dar si datorita dorintei companiei, in
urma unor verificari, de a pastra angajatii cei mai productivi, pentru a obtine, desigur, un profit
mai mare, prin micsorarea cheltuielilor cu personalul.
Productivitatea muncii , unul dintre cei mai importanti indicatori sintetici ai eficientei
activitatii economice a intreprinderilor, reflecta eficacitatea sau rodnicia muncii cheltuite in
procesul de productie. Ea se calculeaza fie prin raportarea productiei la munca cheltuita pentru
obtinerea acesteia, fie prin raportarea cheltuielilor de munca la productia obtinuta, in ambele
situatii luandu-se in considerare si calitatea bunurilor economice. In primul caz, productivitatea
muncii reflecta numarul de unitati de bunuri care revine la o unitate de munca, in cel de-al
doilea, productivitatea muncii reflecta consumul factorului de munca ce revine la o unitate de
bun economic.
Productivitatea muncii se poate analiza pe baza cifrei de afaceri si a numarului de
salariati. La S.C. Vel Pitar S.A. aceasta a crescut de la 31.672 mii lei, cat era valoarea in 2009
triplandu-se in 2011, cand valoarea a fost de 92.853 mii lei / salariat. Aceste sporuri se datoreaza
atat cresterii cifrei de afaceri, cat si reducerii numarului de personal.
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 26/49
25
Pentru aprecierea eficientei muncii, se poate calcula indicele de corelatie intre dinamica
productivitatii muncii si a salariului mediu, exprimat prin formula:
Ic = Iw
Is
Unde: Is, Iw – indicele salariului mediu, respectiv al productivitatii muncii.
Rata rentabilitatii este o marime relativam, care exprima gradul în care capitalul, în
ăntregul său aduce profit. În ansamblul indicatorilor economico – financiari, rata rentabilităţii se
situează printre cei mai sintetici indicatori de eficienţă a activităţii întreprinderii. Indicatorul rata
rentabilităţii poate căpăta forme diferite, după cum se ia în considerare profitul brut sau net la
numărător sau se schimbă baza de raportare care exprimă efortul sau cheltuiala (resurseconsumate, capitaluri, costul unui factor al procesului de producţie sau costul mai multor factori,
valoarea producţiei vândute la pret de vănzare etc.). Diferitele modele utilizate pentru exprimarea
ratei rentabilităţii au putere informativă diferită, oglindind eficienţa diferitelor laturi ale activităţii
economice a întreprinderii.
Rata rentabilităţii comerciale, se determină ca raport între rezultatul aferent cifrei de
afaceri şi cifra de afaceri evaluată în preţuri de vânzare, exclusiv TVA. A crescut de la -
12,0467% în 2009 la -5,1489% în 2010, ca urmare a creşterii profitului cu 5.320.225 mii lei,
precum şi a creşterii cifrei de afaceri, iar în 2011 a înregistrat o valoare poztivă de 1,4890%.
Rata rentabilităţii resurselor consumate, se exprimă ca raport într e rezultatele aferente
activităţii de exploatare şi cheltuielile efectuate pentru obţinerea acestuia; a înregistrat şi acesta o
creştere de la – 10,0339% (2009) la – 4,8706% (2010), iar in 2011 are o valoare pozitivă ca şi
rata rentabilităţii comerciale de 1,4864%.
Rata rentabilităţii economice, este definită ca raport între rezultatul exploatării şi activele
de exploatare. A crescut de la -13,7602% în 2009 la 3,2543% în anul 2011, atât datorită creşterii
rezultatului din exploatare, cât şi datorită creşterii la o scară mai mică a activelor de exploatare,în special a celor circuşlante.
Rata rentabilităţii financiare, se stabileşte ca raport între profitul aferent cifrei de afaceri
şi capitalul total investit (fix si circulant). A crescut de la -26,8169% (2009) la 7,3004% (2011),
sub influenta cresterii profitului si a cresterii, dar intr-un ritm mai lent, a a activelor circulante.
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 27/49
26
2.3. Analiza cifrei de afaceri la S.C. Vel Pitar S.A.
Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale efectuate de o
firma intr-o perioada de timp detreminata (exclusiv veniturile financiare si exceptionale).
Interesul oricarui intreprinzator vizeaza o crestere a cifrei de afaceri pentru obtinerea unui profit
cat mai mare.
Multe firme isi diversifica oferta de produse si servicii, pentru a-si diminua riscurile care apar
pe segmentele de piata pe care activeaza, avand astfel o structura variata a veniturilor. In analiza
surselor de venituri este important sa se plece de la caracterizarea intreprinderii in functie de
modul de operare, respectiv daca opereaza pe o singura piata sau mai multe, intrucat fiecare piata
poate avea o evolutie proprie, distincta si specifica, cu influiente asupra rezultatelor obtinute de
firma.
Sursele de venituri sunt necesare in evaluarea potentialului de crestere a veniturilor. De
asemenea pentru marirea profitului este utila cunoasterea evolutiei veniturilor in ultima perioada
de timp, precum si modul lor de agregare pe diferite niveluri.
Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri
Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia pe total si pe elementelecomponente precum si modificarile intervenite in structura cifrei de afaceri.
De asemenea, analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri sesizeaza cauzele care au
determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale, in vederea stabilirii masurilor
corespunzatoare pentru regalrea activitatii. Astfel, modificarea acesteia se reflecta asupra
principalilor indicatori economico- financiari, precum si asupra eficientei activitatii societatii
comerciale.
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 28/49
27
Marimea cifrei de afaceri se determina prin insumarea veniturilor provenite din activitatea de
baza a intreprinderii (Vb) cu veniturile provenite din alte activitati (Va):
CA = Vb+Va,
unde:
Vb – reflecta cifra de afaceri din activitatea de baza a intreprinderii;
Va – reflecta cifra de afaceri din activitati cu caracter industrial sau din executarea unor
lucrari si prestarea unor servicii catre terti.
In procesul de analiza este necesar sa se calculeze modificarea absoluta si procentuala
intervenita in marimea cifrei de afaceri din perioada curenta fata de cea prevazuta sau din
perioada de baza, astfel:ΔCA=CA1- CA0 ;
ΔCA% =0
CA
CAΔ; ΔCA% = ICA-100
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 29/49
28
Capitolul III: Proiectul de investiţie
După gradul de complexitate, proiectul realizat este simplu, având finanţare privată, fiind
pe termen lung, cu o durată de finalizare de 5 ani.
Firma S.C. Vel Pitar S.A. a decis deschiderea unui nou punct de lucru în oraş.
Deschiderea se va face cu banii obţinuţi din profitul realizat în anii trecuţi.
Venituri anuale:
Franzelă albă: {
Pâine neagră:
Pâine graham: {
Pâine fără sare: {
Pȃine intermediară: {
Pȃine cu cartofi: {
Rulade: {
Biscuiți: {
Napolitane:
TOTAL VENITURI ANUALE : 6.024.600 lei
Cheltuieli materii prime :
- Făină: 80000 kg * 0,8 lei = 64000 lei
- Sare: 1200 kg * 0,6 lei = 720 lei
- Drojdie: 2000 kg * 4,5 lei = 9000 lei
- Ameliatori: 15000 lei
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 30/49
29
- Cartofi: 10000 kg * 0,5 lei = 5000 lei
- Cacao: 650 kg * 7 lei = 4550 lei
- Arome și emulgatori: 15000 lei
- Ulei: 3000 l * 3,2 lei = 9600 lei
- Lapte: 2500 l * 1,3 lei = 3250 lei
- Zahăr: 10000 kg * 2,8 lei = 28000 lei
- Margarină: 650 * 7,5 lei = 4875 lei
- Tărȃțe: 55000 kg * 0,5 lei = 27500 lei
Total cheltuieli materii prime : 186.495 lei/an
Cheltuieli cu angajații :
30 angajați * 1200 lei/lună = 360000 lei/lună
360000 lei * 12 luni = 4320000 lei/an
Taxe și impozite : 50000 lei
Cheltuieli de ȋntreținere : 150000 lei
Alte cheltuieli: 60000 lei
TOTAL CHELTUIELI ANUALE : 4.766.495 lei
PROFITUL ANUAL : 1.258.105 lei
3.1. Indicatori de evaluare a eficientei investitiilor
Valoarea investiţiei
} Nr.Crt. INDICATORI V.M. VARIANTA
v1 v2 v3
1. Val. Invest. lei 500000 520000 540000
2. Capacit. Prod. t 795 810 840
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 31/49
30
3. Venit. Anuale lei 6024600 6100000 6300000
4. Chelt. Anuale lei 4766495 4800000 4900000
5. Durata func. ani 5 5 5
3.1.1. Indicatori statici
a) Investiţia specifică:
Solutia optima dintre cele trei variante este Isv1 = 629
b) Termenul de recuperare:
Varianta optima este Tv3 = 0,38
c) Coeficientul de eficienţă economică:
Varianta optima dintre cele trei este Cev3 = 2,59
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 32/49
31
d) Randamentul economic al investiţiei:
Varianta optima este Rv3 = 11,95
Formă investiţie v1
500000
v2
520000
v3
540000
Eşalonată
I
II
III
IV
180000
195000
125000
-
180000
200000
100000
40000
200000
180000
60000
100000
k = 1
a) Volumul indicatorilor : = ∑
= 180000(3 – 1 + 1) + 195000(3 – 2 + 1) + 125000(3 – 3 + 1) = 1055000
= 180000(4 – 1 + 1) + 200000(4 – 2 + 1) + 100000(4 – 3 + 1) + 40000(4 – 4 +
1) = 1560000
= 200000(4 – 1 + 1) + 180000(4 – 2 + 1) + 60000(4 – 3 + 1) + 100000(4 – 4 +
1) = 1560000
Varianta optima dintre cele trei este Imv2, Imv3 = 1560000
b) Imobilizarea specifică/medie: = ∑ ; = ∑
=
= 351666,6
=
= 390000
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 33/49
32
=
= 390000
Varianta optima din cele trei este Imv1 = 351666
c) Pierderea de venit ca urmare a imobilizării de fonduri: = ∑
= 0,1 * 1055000 = 105500
= 0,1 * 1560000 = 156000
= 0,1 * 1560000 = 156000
Varianta optima este Piv1 = 105500
3.1.2. Indicatori actualizati
a) Investiţia actualizată
VARIANTA 1
= ∑
= 180000∙
∙ ∙
= 488,50
= ∑ ∙
= 180000∙ ∙ ∙
= 557300
= ∑ ∙ = 180000∙ ∙ +
∙ = 895600
Varianta optima este
=
∑
= 180000
∙
∙
∙
∙= 428200
= ∑ ∙ = 180000∙ ∙ ∙ ∙ = 631400
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 34/49
33
= ∑ ∙ = 180000∙ ∙ +
∙ ∙ = 1007400
Varianta optima din cele trei este
= ∑
= 200000∙
∙ + ∙
∙
=440600
= ∑ ∙ = 200000∙ ∙ + ∙ ∙ = 649800
= ∑ ∙ = 200000∙ ∙ + ∙ ∙ = 1044400
Varianta optima este
= ∙ ∙ ∙ ∙ = 3595035
= ∙ ∙
= 4793380
= ∙ ∙
= 7674440
Varianta optima este
= ∙ ∙
∙ ∙
= 3368040
= ∙ ∙
= 4953000
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 35/49
34
= ∙ ∙
= 7930000
Varianta optima este
= ∙ ∙
∙ ∙
= 3627120
= ∙ ∙
= 5334000
= ∙ ∙
= 8540000
Varianta optima este
= -1 =
– 1 = 6,36
=
-1 = – 1 = 7,6
= -1 =
– 1 = 7,56
Varianta optima este
=
-1 =
– 1 = 6,86
= -1 =
– 1 = 6,84
= -1 =
– 1 = 6,87
Varianta optima este
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 36/49
35
= -1 =
– 1 = 7,23
= -1 =
– 1 = 7,2
= -1
= – 1 = 7,17
Varianta optima este
: = ⟺ ∑
= ∙
∙ | : ∙
⟺∑
∙
= A
A =
∙
= 0,51
B = 1 – aA ⇒ B – ∙
K = =
= 1,05
T =
= = 0,5
: = ⟺ ∑ = ∙ | : ⟺ ∑
= A
A =
= 0,44
B = 1 – aA ⇒ B – ∙
K = =
= 1,04
T =
= = 0,25
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 37/49
36
: = ⟺ ∑ = ∙ | : ⟺
∑
= A
A = = 0,71
K aA ∙
T =
= = 0,5
Varianta optima este
: = ⟺ ∑ = ∙ ∙ | : ∙ ⟺∑
∙
= A
A =
∙
= 0,48
B = 1 – aA ⇒ B – ∙
K =
=
= 1,04
T =
= = 0,25
: = ⟺ ∑ = ∙ | : ⟺ ∑
= A
A =
= 0,48
B = 1 – aA ⇒ B – ∙
K = = = 1,04
T =
= = 0,25
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 38/49
37
: = ⟺ ∑ = ∙ | : ⟺
∑
= A
A = = 0,77
K aA ∙
T =
= = 0,5
Varianta optima este
: = ⟺ ∑ = ∙ ∙ | : ∙ ⟺∑
∙
= A
A =
∙
= 0,46
B = 1 – aA ⇒ B – ∙
K =
=
= 1,04
T =
= = 0,25
: = ⟺ ∑ = ∙ | : ⟺ ∑
=A
A =
= 0,46
B = 1 – aA ⇒ B – ∙ = 0,96
K = = = 1,05
T =
= = 0,5
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 39/49
38
: = ⟺ ∑ = ∙ | : ⟺
∑
= A
A = = 0,74
K aA ∙
T =
= = 0,5
Varianta optima este
ŢIE
Val. Investiţiei
I
II
III
Mii lei 500000
180000
195000
125000
Venituri anuale din
exploatare
Mii lei 6024600
Cheltuieli anuale Mii lei 4766495
Coeficientul de
actualizare
% 10
Durata de
funcţionare
Ani 5
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 40/49
39
- 180000 - 180000 0,90 -162000
-195000 -195000 0,82 -159900
-125000 -125000 0,75 -97350
-4766495 6024600 1258105 0,68 855511
-4766495 6024600 1258105 0,62 780025
-4766495 6024600 1258105 0,56 704538
-4766495 6024600 1258105 0,51 641633
-4766495 6024600 1258105 0,46 578728
∑
- venitul net actualizat total
∑ ∙
∑ ∙
=
∙
= 8,03
ŢIE
Val. Investiţiei
III
III
IV
Mii lei 520000
180000200000
100000
40000
Venituri anuale din exploatare Mii lei 6100000
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 41/49
40
Cheltuieli anuale Mii lei 4800000
Coeficientul de actualizare % 10
Durata de funcţionare Ani 5
- 180000 - 180000 0,90 -162000
-200000 -200000 0,82 -164000
-100000 -100000 0,75 -75000
-40000 -40000 0,68 -27200
-4800000 6100000 1300000 0,62 806000
-4800000 6100000 1300000 0,56 728000
-4800000 6100000 1300000 0,51 663000
-4800000 6100000 1300000 0,46 598000
-4800000 6100000 1300000 0,42 546000
∑ ∙
∑ ∙
=∙
∙
= 9,2
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 42/49
41
ŢIE
Val. Investiţiei
I
II
III
Mii lei 540000
200000
180000
60000
100000
Venituri anuale din exploatare Mii lei 6300000
Cheltuieli anuale Mii lei 4900000
Coeficientul de actualizare % 10
Durata de funcţionare Ani 5
- 200000 - 200000 0,90 -180000
-180000 -180000 0,82 -147600
-60000 -60000 0,75 -45000
-100000 -100000 0,68 -68000
-4900000 6300000 1400000 0,62 8068000
-4900000 6300000 1400000 0,56 784000
-4900000 6300000 1400000 0,51 714000
-4900000 6300000 1400000 0,46 644000
-4900000 6300000 1400000 0,42 588000
=
∑ ∙
∑ ∙
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 43/49
42
=∙
∙
= 4,5
3.3. Volumul imobilizărilor
VARIANTA 1
= 180000 (3 – 1 + 1) + 195000(3 – 2 + 1) + 125000(3 – 3 + 1) = 1055000
∑
= 180000 – + 195000
+ 125000 = 535000
= 180000 ( – ) + 195000 + 125000 = 555000
VARIANTA 2
= 180000(4 - 1 + 1) +200000(4 – 2 + 1) + 100000(4 – 3 + 1) + 40000(4 – 4 + 1) = 1560000
= 180000 – + 200000
+ 100000 + 40000
= 940000
= 180000(4 - 1) +200000(4 – 2) + 100000(4 – 3) + 40000(4 – 4) = 1040000
VARIANTA 3
= 200000(4 - 1 + 1) +180000(4 – 2 + 1) + 60000(4 – 3 + 1) + 100000(4 – 4 + 1) = 1560000
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 44/49
43
= 200000 – + 180000
+ 60000 + 100000
= 1290000
= 200000(4 - 1 ) +180000(4 – 2) + 60000(4 – 3) + 100000(4 – 4) = 1020000
VNAT = ∑ ∙
VNAT = - 180000 ∙
+ ∙ + ∙
+ 1258105 ∙
+ … +
1258105 ∙
= 3352629,9
Tabel Indicatori
Formula Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3
629 642 643
0,39 0,4 0,38
2,51 2,5 2,59
11,55 11,5 11,95
= ∑ 1055000 1560000 1560000
= ∑
351666,6 390000 390000
= ∑ 105500 156000 156000
=
∑
488,50 428200 440600
= ∑ ∙
557300 631400 649800
= ∑ ∙
895600 1007400 1044400
= ∙
∙
3595035 3368040 3627120
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 45/49
44
= ∙
4793380 4953000 5334000
= ∙
767440 7930000 8540000
= -1 6,36 6,86 7,23
= ∙
7,6 6,84 7,2
=
-1
7,56 6,87 7,17
T =
0,5 0,25 0,25
T =
0,25 0,25 0,5
T =
0,25 0,5 0,5
În urma analizei pe care am efectuat-o asupra acestei investiţii, am ajuns la concluzia căcea mai eficientă variantă ar fi VARIANTA 1.
Finanţarea investiţiei
Acest proiect a fost finanţat din sursele proprii ale societăţii Vel Pitar. Aceste surse
interne provin din profitul net, si anume, dividende şi fond de dezvoltare.
Adunarea Generală a Acţionarilor a decis ca, după plata tuturor datoriilor către stat să
aloce resursele fiananciare rămase pentru finanţarea unui proiect de dezvoltare propriu, şi anume
deschiderea unei noi filiale.
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 46/49
45
Capitolul IV: Concluzii şi propuneri
La S.C. Vel Pitar S.A. există o situaţie favorabilă a echilibrului financiar, ceea ce
constituie un punct forte pentru companie. De asemenea, dispune de o solvabilitate mare, iar
politica de marketing este una agresivă, ceea ce a dus la creşterea cifrei de afaceri şi a cotei de
piaţă. Nivelul şi dinamica cifrei de afaceri sunt influenţate de o serie de factori naturali, tehnico-
organizatorici, economici, structurali.
In economia ţării noastre, în prezent, se pune problema modernizării şi retehnologizării,
stimulată de relaţiile de proprietate privată şi de acţiunea legilor economiei de piaţă, creându-se
condiţiile favorabile pentru creşterea productivităţii muncii şi a eficienţei economice, asigurând
integrarea în economia de ţărilor europene dezvoltate.Căile principale de creştere a cifrei de
afaceri sunt : introducerea progresului tehnic, a unor metode moderne de management, ridicareacalităţii produselor, perfecţionarea metodelor de marketing.
Introducerea progresului tehnic constituie principala cale de creştere a productivităţii
muncii, de economisire a muncii vii şi materiale în fiecare întreprindere.In cadrul analizei, se
urmăreşte situaţia introducerii progresului tehnic sub toate formele sale, precum şi a
consecinţelor acestuia. In acest sens trebuie să se studieze situaţia mecanizării, dotarea
întreprinderii cu maşini şi utilaje de înalt nivel tehnic, precum şi introducerea procedeelor
tehnologice avansate.
Promovarea metodelor moderne de management reprezintă o cale importantă de sporire a
producţiei şi a cifrei de afaceri, ea realizându-se pe trei laturi principale : perfecţionarea
metodelor de conducere, perfecţionarea managementului producţiei şi perfecţionarea organizării
muncii.Mobilitatea fenomenelor economice specifice tranziţiei, caracterizată prin schimbări
rapide şi, uneori, imprevizibile ale cererii de mărfuri, ale raportului cerere-ofertă, ale nivelului
preţului etc., impun cunoaşterea aprofundată a mecanismului pieţei.
In acest context, devine esenţială orientarea întregului management spre creşterea
capacităţii de adaptare a firmei la fluctuaţiile mediului economic, respectiv subordonarea tuturor
strategiilor realizării funcţiei obiectiv : satisfacerea la un nivel superior a cerinţelor de consum şi
maximizarea, pe această cale a profitului.
SC Vel Pitar SA îşi propune prin programele de marketing o readaptare a opţiunilor
strategice ale firmei şi elaborarea unor politici – răspuns adecvate pieţei actuale române din
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 47/49
46
domeniul panificaţiei.Fundamentarea obiectivelor strategice reprezintă o atribuţie esenţială
permanentă a managementului firmei.
Mutaţiile intervenite în ultimul timp în conjunctura economică impun anumite corecţii în
eşalonarea opţiunilor strategice elaborate în anii anteriori.
SC Vel Pitar SA şi-a propus ca obiectiv pe termen scurt (2-3 ani), dezvoltarea activităţii de
producţie, creşterea vânzărilor, precum şi dezvoltarea sistemului de instruire şi motivare a
personalului. Acest obiectiv este esenţial pentru redresarea economică a firmei şi presupune
printre altele :
- Definitivarea, aprobarea, eşalonarea şi punerea în aplicaţie a programului de restructurare
economică a firmei. Scopul principal îl constituie îmbunătăţirea structurii costurilor de producţie,
respectiv scăderea cheltuielilor convenţional constante, îmbunătăţirea eficienţei economice şi
creşterea competitivităţii comerciale. Se va avea în vedere îmbunătăţirea funcţională şi reducereacosturilor structurii organizatorice.
- Elaborarea unor studii de fezabilitate pentru utilizarea capacităţilor de producţie disponibilizate
şi care nu vor putea fi valorificate prin vânzare ;
- Dezvoltarea activităţii de marketing ;
- Elaborarea unui program de asigurare a personalului de înaltă calificare în activităţi deficitare;
- Identificarea de parteneri credibili care să participe la finanţarea principalelor obiective
strategice.
O altă strategie de creştere a cifrei de afaceri a S.C. Vel pitar S.A. ar fi ridicarea calităţii
produselor.Calitatea reflectă capacitatea unui bun sau serviciu de a satisface gama de utilităţi
cărora le sunt destinate. Ea se formează în procesul de concepţie şi execuţie şi se verifică în cel
de consumare a bunurilor şi serviciilor.
In lumea factorilor de specialitate este unanim acceptată ideea că o calitate competitivă se
construieşte pe tot parcursul procesului de proiectare, execuţie şi realizare (desfacere) a
produselor, controlul final confirmând-o sau infirmând-o, fără mari posibilităţi de a o mai
influenţa.
Mecanismul îmbunătăţirii calităţii în economia de piaţă este format, pe de o parte, sub
acţiunea concurenţei, iar pe de altă parte, sub cea a statului, prin modalităţi variate, inclusiv
legislative, care vizează cu precădere protecţia consumatorului.
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 48/49
47
Nivelul calităţii se reflectă nemijlocit în cifra de afaceri prin volumul vânzărilor şi preţ.
Prin raportarea la piaţă, producţia se împarte în producţie de calitate superioară, de nivel
concurenţial şi cu nivel calitativ satisfăcător.Imbunătăţirea calităţii producţiei se reflectă în mod
favorabil asupra principalilor indicatori ai performanţei economico-financiare prin volumul
producţiei şi preţul de vânzare sau numai prin volumul sau preţul de vânzare în funcţie de nivelul
calităţii şi poziţia pe piaţă.
7/31/2019 Universitatea Bun
http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-bun 49/49
Bibliografie
Cărţi:
1. Isf ănescu Aurel; Robu Vasile, Analiză economico – financiară, Editura ASE, Bucureşti;
2. Niculescu Maria, Diagnostic global strategic, Editura Economică, Bucureşti, 1997 3. Mărgulescu Dumitru, Diagnostic economico – financiar, Editura Romcart, Bucureşti;
4. Buhociu F. – Eficienţa investiţiilor, Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos, Galaţi,
2004;
5. Buhociu F., Vîrlănuţă F., Evaluarea şi finanţarea proiectelor de investiţii, Editura
Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, 2005.
Site-uri:
1. www.doingbusiness.ro;
2. Bilanţ S.C. Vel Pitar S.A.;
3. www.velpitar.ro
Top Related