Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Psychology and Education Sciences
334
THE PROFESSIONAL INTEGRATION OF YOUNG PEOPLE WHO LEAVE THE SPECIAL PROTECTION PROGRAMME
Aurora Lupaș
Assist. Prof., PhD, ”Vasile Goldiș” Western University of Arad
Abstract: The problem of professional integration of young people, who leave the protection
system after they are 18 years old, benefits of a special attention from any professional who
works in the child’s care domain. In the socio-professional integration, the most difficult
target to achieve is filling a job and finding a residence.The purpose of the present study is
that of evaluating the offer of social services existing in Arad County, which assures the
satisfaction of the needs of young people who leave the protection system.
Keywords: the socio-professional integration, system of special protection, social support
services, life skills, intervention program.
In acest sens am avut in vedere, prin cercetarea intreprinsa sub coordonarea subsemnatei
(imi desfasor activitatea de 24 ani in domeniul protectiei copilului),evaluarea ofertei de
servicii sociale existente în judeţul Arad, ce asigură satisfacerea nevoilor tinerilor care
părăsesc sistemul de protecţie, astfel încât să pot răspunde la următoarele întrebări:
➢ Există servicii sociale suficiente care să ofere suport tinerilor care părăsesc
sistemul de protecţie în vederea integrării socio-profesionale?
➢ Cunosc tinerii care împlinesc 18 ani serviciile sociale suport ce pot veni în
sprijinul integrării lor socio-profesionale, existente la nivelul judetului?
Obiectivele specifice propuse au avut în vedere următoarele situaţii:
✓ Evaluarea infrastructurii de servicii sociale suport în vederea integrării socio-
profesionale a tinerilor care părăsesc sistemul de protectie după împlinirea vârstei de 18 ani,
din judetul Arad.
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Psychology and Education Sciences
335
✓ Verificarea cunoasterii de către tinerii care părăsesc sistemul de protectie după
împlinirea vârstei de 18 ani a serviciilor suport ce pot veni în sprijinul integrării lor socio-
profesionale.
Dimensiunea cantitativă a cercetării
Evaluarea infrastructurii de servicii sociale suport în vederea integrării socio-profesionale a
tinerilor care părăsesc sistemul de protectie după împlinirea vârstei de 18 ani si a cunoasterii
acesteia de către tineri ,a fost realizată prin aplicarea a 60 chestionare.
Am construit trei tipuri de chestionare, adresate:
A. funcţionarului Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
(DGASPC) ;
B. functionarului din cadrul institutiilor resursă/suport;
C. tânărului, ca beneficiar direct a serviciilor oferite de către institutiile suport.
Fiecare chestionar A, B contine 10 itemi, respectiv 9 itemi chestionarul C, care au vizat
identificarea serviciilor sociale suport si pregătirea tinerilor în ce priveste cunoasterea
serviciilor sociale suport din comunitate ce vin în sprijinul acestora la iesirea din sistemul de
protectie din punct de vederea a specialistilor cu rol în pregătirea acestora (manager de caz,
sef centru, asistent social) din cadrul DGASPC si a angajatilor unor institutii si organizatii
neguvernamentale care oferă servicii suport pentru sprijinirea tinerilor în reintegrarea socio-
profesională si a tânărului.
Întrebările s-au referit la:
- avantaje si dezavantajele tânărului cu măsură de protectie specială;
- evolutia situatiei tinerilor la iesirea din sistemul de protectie;
- cunoasterea de către tineri a serviciilor sociale suport si a institutiilor ce le oferă;
- adaptarea serviciilor oferite de diferite institutii si organizatii la nevoile tinerilor si
respectarea egalitătii de sanse;
- modul de promovare a serviciilor suport pentru a putea fi suficient de cunoscute.
- colaborarea dintre institutii;
Fiecare chestionar a conţinut mai multe tipuri de întrebări: întrebări cu răspuns liber, cu
alegere multiplă, întrebări cu baterie de răspuns, întrebări cu răspuns tip scală.
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Psychology and Education Sciences
336
Culegerea datelor s-a desfăşurat pe parcursul anului 2015 si a constat în aplicarea a 60 de
chestionare câte 20 pentru fiecare categorie de repondenti.
Dimensiunea calitativă a cercetării
Datele pe care se bazează prezenta cercetare au fost culese în timpul întâlnirilor organizate
cu:
- tinerii - 2 focus –grup-uri în casele de tip familial din judetul Arad unde sunt găzduiti
tinerii;
- specialiştii DGASPC – 1 focus grup cu managerii de caz si asistenti sociali, la care au
participat 15 specialisti si 5 întâlniri individuale cu personal de conducere;
- angajati ai unor institutii, primării, AJOFM, AJPIS, ONG-uri, întâlnirile au avut loc în
mod individual.
Esantionarea
După cum a fost precizat, grupurile ţintă ale cercetării au fost reprezentate de tinerii cu
vârsta de peste 18 ani care urmează să părăsească sistemul de protecţie, specialişti din cadrul
DGASPC care lucrează cu aceşti tineri şi funcţionari ai unor instituţii publice sau angajaţi ai
unor ONG-uri. Numărul acestora s-a stabilit luând în considerare numărul tinerilor care
urmează să părăsească sistemul de protecţie, număr care s-a menţinut şi pentru celelalte
categorii de repondenţi.
Populaţia de tineri
Din informaţiile obţinute de la DGASPC Arad,(Raport activitate 2014-2015) în anul 2015
au părăsit sistemul de protectie 29 tineri cu măsură de protecţie specială în servicii
rezidenţiale publice şi private, 27 tineri din serviciile aparţinând DGASPC Arad şi 2 tineri cu
măsură de protecţie specială la un ONG. Au fost excluşi tinerii cu deficienţe mentale care
urmează a fi transferaţi în servicii rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilităţi.
Pentru selectarea tinerilor s-a luat în considerare următoarele criterii:
- să aibă vârsta de peste 18 ani şi să părăsească sistemul de protecţie în acest an;
- să beneficieze de servicii de tip rezidenţial publice sau private.
Populatia de specialisti ai DGASPC Arad
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Psychology and Education Sciences
337
Specialiştii din cadrul DGASPC au fost selectaţi în funcţie de rolul acestora în activităţile
desfăşurate în vederea integrării socio-profesionale a tinerilor.
Pentru selectarea specialiştilor DGASPC s-a luat în considerare următoarele criterii:
- să lucreze direct cu tinerii;
- să facă parte din conducerea instituţie;
- să relaţioneze cu instituţiile care oferă servicii suport pentru integrarea socio-
profesională a tinerilor;
- să se implice în medierea relaţiei tânăr-instituţie suport;
Astfel, au fost selectati manageri de caz, asistenţi sociali precum si personal cu functii de
conducere.
Populatia angajatilor altor institutii si ONG
Au fost selectate instituţiile (primării din comunităţile în care funcţioneză servicii
rezidenţiale pentru copii, AJOFM, AJPIS, politia) care conform legislaţiei au atribuţii de
incluziune socială şi Ong-uri care au dezvoltate servicii de tip rezidenţial şi au parteneriate cu
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Angajaţii acestor instituţii au
fost funcţionari cu atribuţii de asistenţă socială (asistenţi sociali) în cazul primărilor,
funcţionari cu atribuţii de incluziune socială pentru instituţiile publice selectate, cu funcţii de
conducere sau asistenţi sociali în cazul ONG-urilor.
Pentru selectarea funcţionarilor din cadrul instituţiilor resursă/suport s-a luat în
considerare următoarele criterii:
- să fie reprezentanţi ai instituţiilor publice, ONG-urior, instituţiilor conexe DGASPC,
ai comunităţii, care să relaţioneze direct cu DGASPC şi/sau tinerii instituţionalizaţi;
- să apartină conducerii acestor instituţii ;
Pentru a demonstra confirmarea ipotezelor am folosit ca metode de interpretere a
rezultatelor comparaţia şi observaţia. Pentru a pune în evidenţă punctele tari şi oportunităţile
tinerilor la momentul părăsirii sistemului de protecţie, dar şi punctele slabe sau dificultăţile
întâmpinate în procesul de integrare socio profesională am folosit analiza SWOT.
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Psychology and Education Sciences
338
Ipoteza 1.
S-a realizat ierarhizarea instituţiilor publice în funcţie de importanţa acestora în opinia
specialistilor şi a tinerilor din sistemul de protecţie: DGASPC, AJOFM, ONG, ISJ, primaria,
biserica, comunitatea, agenti economici, familia, poliţia, medic de familie şi se poate observa
că opinia tinerilor privind importanţa instituţilor şi organizaţiilor în procesul de integrare
socio-profesională nu întotdeauna coincide cu opinia specialiştilor intervievaţi, cu toate că şi
tinerii le cunosc, dar le atribuie un alt nivel de importanţă.
Fig.5. Importanţa instituţiilor publice în procesul de integrare socio-profesională a tinerilor
Institutiile prezentate oferă servicii sociale suport flexibile, adaptate nevoilor tinerilor şi
care respectă egalitatea de şanse
Servicii care să ofere suport tinerilor:
a) orientare şcolară şi profesională;
b) mediere pe piaţa muncii;
0
2
4
6
8
10
12
DGASPC AJOFM ONG IȘJ Pimaria AJPIS Biserica Comunitatea Agentieconomici
Familia Poliția Medic defamilie
Specialisti DGASPC
Alte instituții
Tineri
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Psychology and Education Sciences
339
c) informare şi consiliere profesionala;
d) formarea şi dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă
e) calificare şi perfecţionare profesională;
f) educaţie;
g) asistenţă medicaşă;
h) adăpost temporar;.
i) locuiţă socială;
j) venituri suplimentare prevăzute de lege;
k) informare antivictimală şi antiinfracţională.
Fig. 7. Reprezentarea numărului de servicii din instituţii şi organizatii
În concluzie, se poate afirma că există servicii sociale suficiente care să ofere suport
tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie în vederea integrării socio-profesionale, deci
ipoteza 1 s-a confirmat.
Ipoteza 2.Tinerii intervievaţi au reuţit să realize o ierarhizare a importanţei instituţiilor şi
organizaţiilor existente în funcţie de sprijinul pe care acestea îl pot acorda în procesul de
integrare socio-profesională.
5%
24%
19%19%
33%
6 servicii
5 servicii
3 servicii
2 servicii
1 serviciu
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Psychology and Education Sciences
340
Fig. 6 Instituţii şi organizatii responsabile pentru integrarea socio profesională a tinerilor în ordinea
importanţei atribită de cei intervievaţi (prezentată în ordinea acelor de ceasornic).
şi au identificat serviciile pe care instituţiile şi organizaţiile le oferă ca suport pentru
integrarea lor socio-profesională.
Servicii sociale
Institutii si organizatii responsabile pentru
integrarea socio profesională a tinerilor
Loc de muncă
1. Locuinţa
Venit minim
garantat
Educatie
Asistentă medicală
Cursuri de
calicalificare
profesională
Adăpost temporar
Formarea deprinderilor de
viată independent
Informare si
consiliere vocatională
Venituri suplimentare
prevăzute de lege
Informare antivicmală si
antiintractională
Locuintă socială
2. Locuinţa
Organizatii
neguvernamen-
tale
Tânărul
Medic de
familie
Directia
generală de
Asistentă
Socială si
Protectia
Copilului
Familia
Primăria
Inspectoratul
scolar
Judetean
Agentia
Judeteană
de Plăti si
Inspectie
Socială
Comunitate
a
Agentii
economici
Biserica
Politia
Agentia
Judeteană de
Ocupare a
Fortei de
Muncă
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Psychology and Education Sciences
341
Fig 7. Serviciile sociale oferite de instituţii şi organizatii responsabile pentru integrarea socio profesională
În urma interpretării răspunsurilor celor chestionaţi s-a demonstrat că tinerii care părăsesc
sistemul de protecţie după împlinirea vârstei de 18 ani cunosc serviciile sociale, existente în
comunitate, ce pot oferi sprijin în integrarea socio-profesională a acestora, deci şi ipoteza 2 a
cercetării a fost confirmată.
Punctele tari şi oportunităţile tinerilor la momentul părăsirii sistemului de protecţie, dar şi
punctele slabe sau dificultăţile întâmpinate în procesul de integrare socio profesională sunt
puse în evidenţă prin analiza SWOT.
Tabelul 6. Analiza SWOT a sistemului de servicii luând în considerare pregătirea tinerilor care părăsesc
sistemul de protecţie după împlinirea a 18 ani pentru integrarea lor socio-profesională
Puncte tari/avantaje:
- vârsta şi dorinţa tânărului de
independenţă, de a hotări singur pentru
diverse aspecte ale vieţii;
- dorinţa de afirmare de a-şi
depăşi statutul de copil instituţionalizat,
dorinţa de a reuşi în viaţă,
Educaţia:
- liceu/studii universitare;
- dezvoltare deprinderi de viaţă;
Servicii sociale:
- reţeaua de suport formată din instituţii şi
ONG-uri;
- serviciile oferite de instituţii sunt axate
Puncte slabe/dezavantaje:
- lipsa suportului familial,
material, financiar şi emoţional;
- percepţia/mentalitatea societăţii
dependenţa de sistem;
- lipsa unor abilităţi de relaţionare,
dezechilibru emoţional, carenţe afective,
stima de sine scăzută;
Educaţia:
- educaţie/calificare, nu are
cunoştinţe suficiente pentru
domeniul/meserie în care vrea să profeseze;
- nu sunt şcoli care să asigure
calificarea pentru o meserie
Servicii sociale:
- oferta scăzută a locurilor de
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Psychology and Education Sciences
342
individual, pe nevoi,
- existenţa unor parteneriate între instituţii,
organizaţii ce oferă servicii suport;
- servicii sociale flexibile, axate pe nevoile
tinerilor şi respectând egalitatea de şanse;
muncă;
- lipsa unui spaţiu de locuit.
- oferta scăzuta de locuri de muncă
Oportunităţi/atuuri
- Sprijinul primit din partea
angajaţilor din instituţie a casei în care au
crescut
- Optimismul.
Educaţia:
- Pot să-şi continue studiile până la cel mai
înalt nivel (26 ani);
- Programe de educaţie antreprenorială,
cursuri de calificare;
Servicii sociale:
- Bursa locurilor de muncă;
- Informare consiliere vocaţională
- Acompaniere pentru angajare,
angajare asistată.
- Facilităţi pentru agenţii economici
Dificultăţi/ameninţări
- Faptul că sunt de la ”casa de
copii” - discriminarea
- Lipsa familiei care să-i sprijine;
- Adaptarea tinerilor la locul de
muncă,
Educaţia:
- Lipsa calificării; nu cunosc nici o
meserie;
Servicii sociale:
- Lipsa unei locuinţe, a banilor de pornire în
viaţa.
- Creşterea economică ţării.
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Psychology and Education Sciences
343
Concluzii
În urma interpretării informaţiilor obţinute de la cei 60 de repondenţi, 20 specialişti ai
DGASPC, 20 specialiştin din alte şinstituţii şi ornanivaţii neguvernamentale şi 20 tineri care
urmează să părăsească sistemul de protecţie în anul 2015, se demonstrează că la nivelul
judeţului Arad exista servicii sociale ce se adresează tinerilor în vederea integrării socio
profesionale, în special tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie. Aceste servicii au
reglementată funcţionarea prin acte normative elaborate în baza politicilor sociale, a
strategiilor guvernamentale.(enumerate ca referinte bibliografice) Ele sunt oferite în număr
mai mare de către instituţiile statului: DGASPC, AJOFM, primărie, dar şi prin câteva ONG-
uri.
Tinerii din sistemul de protecţie au fost pregătiţi pentru a accesa serviciile suport
existente în comunitate, ei pot identifica serviciul şi instituţia care îl oferă, deci cunosc aceste
servicii şi pot să se adreseze acestora în funcţie de nevoile pe care le au.
Răspunsurile au fost în general favorabile tinerilor din sistemul de protecţie şi cercetării
efectuate, dar rezultatele trebuie interpretate cu precauţie, deoarece răspunsurile reprezintă o
opinie declarată a persoanei intervievate.
Măsurile de protecţie şi facilităţile la angajare sunt acceptate, în general de angajatori, dar
eficienţa acestora nu o cunoaştem.
În general la angajare, tinerii sunt angajaţi cu salarii mici. Tinerii din sistemul de protecţie
nu pot rezista la aceste salarii, nu pot supravieţui şi nu pot să se integreze social. În sistemul
de protecţie ei au considerat că au mai mult drepturi decât obligaţii, de aici apârănd nevoia
unei educaţii complementare pentru că ei sunt privaţi de sprijinul familiei de care ceilalţi
tineri beneficiază.
Recomandări
1. Pentru instituţia/ogranizaţia ce oferă servicii de protecţie de tip rezidenţial
• Accesarea unor fonduri nerambursabile care să asigure activităţi de instruire/cursuri de
calificare şi de identificare a locurilor de muncă disponibile.
• Stabilirea de parteneriate cu angajatorii locali pentru crearea unor oportunităţi reale de
integrare socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemului de protecţie după împlinirea
vârstei de 18 ani.
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Psychology and Education Sciences
344
2 Pentru copiii/tinerii din sistemul de protecţie
• Derularea unor programe de intervenţie specifică privind dezvoltarea deprinderilor de
viaţă care să includă activităţi:
- de informare şi consiliere a tinerilor cu măsură de protecţie specială cu privire la
drepturile sociale;
- activităţi educaţionale care să genereze o atitudine pozitivă asupra muncii la
părăsirea sistemului de protecţie;
- în scopul pregătirii profesionale a copiilor pentru meserii care au căutare pe piaţa
locală a forţei de muncă - şcoli profesionale.
REFERINTE BIBLIOGRAFICE
1. Lege 215/2001 – legea administraţiei publice locale, cu modificările şi completările
ulterioare;
2. Legea 416/2001 – privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările
ulterioare;
3. Legea 76/2002 – privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării
forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare;
4. Legea 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane;
5. Legea 116/2002 / privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale;
6. Legea 272/2004 privind protecţie şi promovarea drepturilor copilului, actualizată;
7. Legea 279/2005 privind unenicia la locul de muncă, republicată şi completată prin
Legea 179/2013;
8. Legea 292/2011 - legea asistenţei sociale;
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Psychology and Education Sciences
345
9. Legea 335/2013 – privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţămând
superior;
10. HGR 1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare
ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului;
11. HGR 1437/2004 privind organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru
protectia copilului;
12. Ordin nr. 35/2003 standarde minime obligatorii pentru asigurarea protecţiei copilului
la asistentul maternal profesionist
13. Ordin nr. 288/2006 standarde minime obligatorii privind managementul de caz în
domeniul protecţiei drepturilor copilului;
14. Ordinul 286/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea
Planului de servicii şi a Normelor metodologice privind întocmirea Planului individualizat de
protecţie;
15. Ordinul nr. 289/2006 standarde minime obligatorii privind centrul de consiliere şi
sprijin pentru părinţi şi copii
16. Ordinul nr. 14 / 2007 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind
Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă şi a ghidului metodologic de
implementare a acestor standarde
Raport activitate DGASPC ARAD-2014
Raport activitate DGASPC Arad -2015
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Psychology and Education Sciences
346
Top Related