COMPetencies for Agencies for Sustainable Site conversion
Co-funded by the Erasmus+ Programme of the European Union This publication reflects the views only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.
PROPUNERE DE PROIECT
CONVERSIA SUSTENABILĂ
A LOCAȚIEI
LA TERENURI MĂNĂȘTUR
Locația: Cluj-Napoca, România
Echipa interdisciplinară care a colaborat la întocmirea proiectului (în
ordine alfabetică):
Csenge Fülöp
Gabriel Florian
Ioana Mladin
Laura-Ioana Panait
Luis Alvarez Garcia
Cluj-Napoca, Martie, 2017
Prezentul document a fost realizat în cadrul proiectului: „COMPASS -
COMPetences for Agencies for Suitable Site conversion” în vederea realizării
Propunerii de proiect pentru conversia sustenabilă a unei locații.
0. INFORMAȚII GENERALE PENTRU LOCAȚIA PROPUSĂ
Denumirea: La Terenuri Mănăștur
Adresa: Acces de pe Str. Mehedinți și Str.
Negoiu
Țara: România
Situația actuală (abandonată,
întrebuințată în alt scop,
întrebuințată în scop greșit,
etc.):
Întrebuințată în scop greșit
Funcționalitatea inițială: Inițial acest spațiu era terenul
comunal al fostului sat. Ulterior, în
perioada comunistă, a fost planificat
ca un parc, dar proiectul nu a fost
implementat niciodată
Forma de proprietate (domeniu
public, privat, mixt):
Mixt
Suprafața (exprimată în m2): 32 700
Abstract (English)
At the Playgrounds (La Terenuri) Mănăștur is a vast green area within
the blocks area, apparently abandoned, but frozen juridically and used
informally in many ways by its inhabitants: gardening, walking the dogs,
children playgrounds, sport fields, walking in the forest and other informal
leisures. In the last 4 years a civic initiative started here engaging the citizens
and activating them to formulate a common request towards the Townhall, in
the way of transforming this area into a public park. Also the initiative started an
experimentation process of participatory urbanism and designed temporary
functions for the park: a stage, benches, a garden, swings, repairing the existing
infrastructure, waste bins and also creating here a cultural hub by creating the
Days of the Neighbourhood, all of these with the purpose of creating a common
space for the inhabitants to meet, express and act for their neighbourhood,
Mănăștur.
La Terenuri - Spatiu Comun î n Manastur had done community
interventions since 2012 in the space located (give references), and many
activities had been done with the guide of Lala Panait and Silviu Medesan. All
this efforts had the intention to bring people together, revalue our direct or local
environment and call to action.
The past interventions had raised the awareness in neighbors, regular
citizens of Cluj, municipality and property owner of the value of the area,
especially the green area and the need for Cluj to have such spaces for
community life. However all this actions have not been able to build a core or
support group of neighbors or frineds of the area which can hold the present
actions and future challenges. There is still a dependence of external stimulus
like the ones La Terenuri - Spatiu Comun î n Manastur and other organizations
had offer to keep a vibrant and collaborative community in the area.
With the gain experience in this project and from other areas of expertise
we recognize that Food is a special connector in communities. For this proposal
we want to test if FOOD can help us conform or built a group of neighbors and
friends of the area which can hold the future actions in this community.
We know that some neighbors in the area still have a strong Cultural
Tradition and expertise to grow their own vegetables also we sense certain pride
that people have of the food they prepare, like Varza a la Cluj and Vinete. In some
way everybody has the best recipe.
Our proposal is to find and habilitate an area where we can have a short
program of events related to food.
As these events outline the knowledge and skills people already have, we
also want to introduce events that take the food issue a step forward:
food waste issues, food industry impact on environment - city food
identity and labels
urban gardens and food as means of entrepreneurship
culinary workshops and activities for children
discussions about possible forms of partnership: local authorities + local
businesses + civil society groups - to achieve what they could not achieve alone
participative cooking events that could eventually turn into a repeating
event as it promotes local gastronomy, producers and products, and could create
economic and social value.
This proposal includes a research of the topics related to food.
Map of the culinary options of the area
Map of stakeholders related to food
List of known chefs that will like to collaborate in community activities -
Book of local recipes
identifying places where community cooking could take place
identify if there already is a “food policy/strategy” for the city
regarding the spreading of information about events and
activities: as not all community members use social media, we
could identify a place with very good visibility where we could
place a “panel” with posters about upcoming events
Will use available social networks related to this area to raise the topic of
Food. By doing this we want to find the actors/persons interested in the topic
and invite them to be part of the team that will organize these events.
We had the opportunity to build on the past experiences that "La Terenuri"
had with their participative approach. We had a series of conversations with Lala
Panait and read the book "cARTier - Peripheral Interventions" which gave us an
overall view of the actions taken in this area. With both sources we have an
understanding of several social dynamics and needs. Enough to see that there is
no Core Group of neighbors or friends of the area. And also enough to say that
FOOD can bring people together and form this group.
We recognize that our Project Idea initiates mostly with secondary data.
For this reason we shaped this proposal considering it as a participatory process.
From the specific local need in Manastur, we consider a problem the
missing group in this community that can support the actions and activities to
keep going. External aid is still needed to maintain the awareness of the need of
this green area. So by FOOD we think that we will be able to "fix" a group in this
area. This group might be the one taking other actions for their own problems.
As shown by local statistics, there is a lack of suitable spaces for public
community life in Cluj. So these events are not only meant to be entertaining and
fun, but they also have the role of raising awareness of the need of public green
spaces and of the important role each member of the community has. Therefore,
the events will “filter” individuals that are willing to take responsibility and
participate in the community life. They will be part of our intended CORE Group
who will take further our intervention and aim their activities in the direction of
pointing and solving problems that are stringent to community life.
Potential externalities and risks affecting the project’s outcome could be
divided into external and internal threats. Externalities consist mainly of the
proprietors’ interests regarding the territory. It is possible that they will sell the
whole site or that they will decide to use it for real estate investment without
any concern regarding the activities and events going on there. Another risk is
the local authorities’ lack of interest in such case.
Internal risks are related to the local community as the whole initiative is based
on the responsiveness and active engagement of the neighborhood. If the
community won’t take the responsibility to take over the administration of the
utilities and the events, if there won’t develop a Core Group than the FOOD
events won’t continue. Therefore we included in our project training and a
discussion series of couching those who are interested in the project to involve
them even more and to help them with the practical issues in the first few
months.
1. ANALIZA CONTEXTULUI
Contextul în care proiectul se desfășoară este o zonă verde în cartierul
Mănăștur din Cluj-Napoca. Zona propriu-zisă este rezultatul unei serii de
coincidențe în decursul dezvoltării proiectului în perioada socialistă. Zona a avut
destinația de spațiu de agrement ce deservea cartierul cu una din cele mai mari
densități din oraș. Zona a ajuns să fie una din puținele parcele neconstruite și
datorită faptului că a avut rolul de organizare de șantier în timpul procesului de
construire a cartierului. Astăzi zona are un statut judiciar ambiguu și complex, dar
în acest fel oferă o multitudine de utilizări publice: spații verzi, locuri de joacă,
sport, grădinărit, gătit și desfășurarea evenimentelor culturale. Mai mult decât atât,
această incertitudine oferă modalitatea de adunare pentru diverse grupuri sociale
precum copii, adolescenți, vârstnici, mame și alte minorități.
Din punct de vedere istoric, Mănășturul a fost proiectat în 1973, ca un „cartier
dormitor” ce urma să acomodeze 75000 de locuitori. Pentru a acorda cartierului o
estetică mai plăcută, arhitectul trebuia să imite individualismul prin design-ul
urban. Motivul din spatele întregului proces a fost compensarea pentru
depersonalizarea individului datorită repetitivității apartamentelor (motiv
importat dintr-un model sovietic). Noile clase muncitoare veneau din medii rurale,
iar migrația le-a schimbat stilul de viață în mod semnificativ. Cartierul trebuia să
compenseze pentru identitatea singulară a satului și să o înlocuiască cu o conduită
urbană și o nouă modalitate de locuire în blocuri colective. În acest fel, tot procesul
de planificare urbană de tip top-down a creat contextul pentru multe schimbări de
ordin social și cultural în comportamentul locuitorilor. Toate acestea sunt
reflectate în prezent prin grădinăritul urban practicat de către unii vecini. Ei
privesc garajele ce conțin parcările ca o extensie a apartamentului, iar spațiul din
spatele garajului este privit ca o grădină urbană unde se practică micro-
agricultura.
Pe de altă parte, din punct de vedere demografic, populația cartierului este
formată dintr-o fostă clasă muncitoare ce a migrat profesional spre segmentul de
servicii (tranziție ce este datorată închiderii platformelor industriale după căderea
comunismului).
Având acest fundal, cartierul s-a schimbat semnificativ în ultimii 10-15 ani.
Deja cartierul cuprinde peste 100 000 de locuitori, iar mulți din foștii muncitori,
care acum sunt pensionari s-au mutat în Florești (marea suburbie a Clujului), iar
copiii lor, acum adulți au început să locuiască într-un mod mai individualist.
Cealaltă față a monedei este marea migrație a generației anilor ‘70-‘80 ce au plecat
să lucreze în Germania, Spania sau Italia, iar astfel au lăsat copiii în grija bunicilor.
Acesta este un fenomen nou și provoacă o prăpastie între generații. În paralel cu
acest fenomen are loc și mutarea unui nou val de tineri părinți ce au început să
adopte spațiile publice precum zona „La Terenuri” Mănăștur, biblioteca, locurile de
joacă sau mall-ul. Se poate observa o necesitate a acestor generații pentru astfel de
spații comune, dar și a adopției identității de „Mănășturean”. Mai mult decât atât, în
perioada recentă mulți studenți caută chirii în cartier datorită prețurilor scăzute și
a accesibilității ridicate. Cartierul Mănăștur are o poveste complexă ce reflectă de
fapt imaginea mai mare a României din ziua de azi: multe generații, acum în
mișcare datorită lipsei locurilor de muncă, cu o nevoie de a se întâlni unii cu alții,
dar lipsa unor locuri de întâlnire determină un stil de viață consumerist în
schimbul unei vieți familiale.
Cu toate acestea, multe generații sunt încă legate de stilul de viață rural,
datorită părinților ce locuiesc în sate. Acest fapt conferă unicitate situației și
generează o tendință în micile orașe din România: adoptarea ambelor stiluri de
viață-urban și rural-combinate și piperate cu aspirații și valori occidentale.
Zona studiată din cartierul Mănăștur este fragmentată în mai multe unități
teritoriale de referință, fiecare cu regulamentul propriu de urbanism: UM4 (zonă
cu funcțiuni mixte și regim deschis de construire), Ve (zone verzi dedicate pentru
protecția apelor curgătoare), Uva (zone verzi, parcuri publice și grădini în zone de
urbanizare). După cum se poate observa din extrasul din planul urbanistic general,
unitatea teritorială dominantă pentru zonă este Uva. Mai mult, referitor la
regulamentul local de urbanism, este stipulat că această zonă ar trebui inclusă într-
un întreg proiect ce deservește interesele publice. În eventualitatea unor
transformări ale zonei printr-un proiect, acesta trebuie aprobat de comisia tehnică
de amenajare a teritoriului și urbanism a orașului și de arhitectul șef al primăriei.
Adițional, utilizările permise în această zonă sunt:
Plantații de arbori (de înălțimi medii și înalte)
Sisteme de alei și poteci
Mobilier urban sau echipament pentru locuri de joacă pentru copii
Elemente de design peisager
Construcții cu rol cultural sau servicii publice (incluzând alimentație
publică)
Pavilioane pentru administrația parcurilor
Procentul de ocupare a terenului pentru construcții noi este de 5% din totalul
ariei construibile.
Astfel, considerând toate cele menționate mai sus, proiectul ar trebui să
includă o bună utilizare a spațiului public pentru a facilita activitățile recreaționale
și întâlnirile comunității locale.
2. DEZVOLTAREA PROPUNERII DE PROIECT PARTICIPATIV
Dezvoltarea propunerii de proiect participativ s-a întâmplat prin ocazia de a
dezvolta experiențele din trecut pe care grupul de acțiune locală „La Terenuri” le-a
avut în privința abordării lor participative. În acest sens, am avut o serie de
conversații cu Lala Panait și am citit cartea "cARTier - Intervenții periferice ", care
ne-a dat o viziune de ansamblu a acțiunilor întreprinse în acest domeniu. Din
ambele surse am înțeles mai mult dinamicile și nevoile sociale. Suficient pentru a
vedea că nu există un grup de bază format din vecini sau prieteni ai zonei. Și, de
asemenea, suficient pentru a spune că mâncarea poate aduce oamenii împreună și
poate forma acest grup.
Noi recunoaștem că ideea noastră de proiect este inițiată în cea mai mare
parte cu date secundare. Din acest motiv, am modelat această propunere
considerând-o ca un proces participativ.
Cadrul teoretic de participare pe care îl folosim este ABCD.
Active bazate pe dezvoltare comunitară. Activele comunitare sunt:
- Experiența anterioară La Terenuri.
- Vecinii care cresc culturi în grădini.
- Spații pentru interacțiunile publice cu alimente.
- Vecini și prieteni care gătesc sau le place să mănânce.
- Tendința de creștere în scenariul înțelept-alimentar din Cluj.
Inputurile cadru sunt activele, iar procesul este reprezentat de evenimente
gastronomice și de formare a grupului țintă. Ne-am întâlnit nu mai cu Lala Panait,
ci și cu localnici interesați sau cu prieteni pe care i-am găsit, ca urmare a campaniei
de promovare. Le vom prezenta ideea sub forma unui „puzzle” și vom așteapta ca
contribuțiile lor să dea forma finală a proiectului.
Pentru a iniția această idee nu am pus în aplicare o metodă participativă din două
motive:
1.- suficiente informații din intervențiile anterioare.
2.- susținem teoria că mâncarea aduce oamenii împreună.
Pe scurt ce se face este:
Alegem zile cu vreme bună, avem întâlniri cu localnicii și prietenii zonei,
socializăm și lucrăm la ideea formării unui grup de bază. Arătăm că mâncarea
poate fi o modalitate de a se conforma acestui grup. A se vedea, în cazul în care
acest lucru are sens și detectăm pe cei care iau în considerare această idee. Apoi
construim un plan deschis și clar, făcut împreună cu comunitatea. Împreună cu
membrii interesați ai comunității ne adunăm și se analizează percepțiile și
sentimentul comunității legate de gastronomie și spațiile comune. Proiectele de
idei a ceea ce se poate întâmpla, alegem, și apoi le punem în aplicare.
Din analiza datelor primite, am observat că există nevoia locală peste tot în
jurul Clujului. Putem vedea că există unele parcuri foarte frumoase (Central,
Rozelor, Gheorgheni) și unele dintre acestea, chiar paradisuri verzi. Conform
datelor cele mai recente, din Registrul spațiilor verzi din Cluj-Napoca, un cetățean
al orașului are la dispoziție 14 de metri pătrați de spațiu verde. Cerința UE în ceea
ce privește spațiile verzi este de 26 de metri pătrați/locuitor. Conform datelor de
pe site-ul primăriei, un cetățean beneficiază de 25,6 de metri pătrați, un pic mai
puțin în conformitate cu normele UE. Cel mai recent Registru al spațiilor verzi, s-a
încheiat în 2011 și arată că, în total, municipiul Cluj-Napoca are 8.140.800 m2 de
spațiu verde. Dar, registrul ia în considerare atât curțile oamenilor și grădinile lor
de legume, precum și cimitire și păduri, iar acestea sunt cu siguranță zone verzi,
dar nu și spații potrivite pentru viața comunitară publică.
Din nevoia locală specifică în Mănăștur, așa cum am menționat la început,
considerăm o problemă grupul lipsă în această comunitate, care poate sprijini
acțiunile și activitățile pentru a continua. Un ajutor extern este însă necesar pentru
a menține conștientizarea necesității acestei zone verzi. Deci, prin HRANĂ credem
că vom putea „repara” un grup în acest domeniu. Acest grup ar putea fi cel care
face alte acțiuni pentru propriile lor probleme.
**[http://www.primariaclujnapoca.ro/comunicate.html?gId=837]
3. COMPONENTA TEHNICĂ A PROPUNERII DE PROIECT - DESCRIERE
„La Terenuri” Mănăștur este un spațiu verde vast în zona de blocuri,
aparent abandonat, dar cu caracteristici juridice incerte și utilizat în mod
informal în mai multe feluri de către locuitorii săi: grădinărit, plimbatul câinilor,
locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport, plimbări în pădure și alte activități
de petrecere a timpului liber informale. În ultimii 4 ani, o inițiativă civică a
început aici încurajând cetățenii pentru a formula o cerere comună către
primărie, în vederea transformării acestei zone într-un parc public. De
asemenea, inițiativa a determinat un proces de punere în practică a
urbanismului participativ și a generat funcții temporare pentru parc: o scenă,
bănci, o grădină, leagăne, repararea infrastructurii, a containerelor existente
pentru deșeuri, precum și crearea unui hub cultural prin crearea Zilelor
Cartierului, toate acestea cu scopul de a crea un spațiu comun pentru ca
locuitorii să se întâlnească, să își exprime dorințele/nevoile și să acționeze
pentru cartierul lor, Mănăștur.
Intervenția de regenerare își propune să sprijine evenimente din sfera
Culinară urmărind câteva aspecte majore:
colectarea de informații și crearea unei baze de date cu privire la cultura
gastronomică din zonă și cea a orașului;
organizarea de evenimente, ateliere de lucru, întâlniri comunitare în jurul
subiectului produselor alimentare;
identificarea unui grup de bază de localnici, care ar putea să se implice în
menținerea și promovarea acestui fel de evenimente în viitor.
Aspecte urbane și arhitecturale: contextul intervenției deja planificate pentru „La
Terenuri” Mănăștur cuprinde un grup de lucru și un pavilion care urmează să fie
construit în locul în care aveau loc evenimente și adunări în trecut. Așadar,
evenimentele noastre legate de gastronomie sunt menite să dea o funcțiune
temporară, acest pavilion urmând să fie folosit drept cadru pentru activitățile
viitoare. Intervenția noastră se referă la completarea acestui pavilion cu anumite
obiecte arhitecturale și alte elemente care ar fi necesare pentru activități și
ateliere.
După cum s-a menționat deja în
secțiunea anterioară, există o lipsă de
spații adecvate pentru viața
comunității publice din Cluj. Deci,
aceste evenimente nu sunt doar
menite să fie un prilej de amuzament,
dar ele au, de asemenea, rolul de a
crește gradul de conștientizare a
nevoii de spații verzi publice și a
rolului important pe fiecare membru
al comunității îl are în acest demers.
Prin urmare, evenimentele vor „filtra”
indivizii care sunt dispuși să își asume
responsabilitatea și să participe la
viața comunității. Aceștia vor face
parte din grupul nostru de bază, ei
vor continua intervenția noastră și
vor direcționa activitățile lor înspre
identificarea și rezolvarea problemelor care sunt stringente pentru viața
comunității.
O altă problemă pe care a subliniat-o deja echipa „La Terenuri” este aceea
de gestionare a deșeurilor. Prin urmare, ne propunem să organizăm o zonă
specială pentru colectarea selectivă a deșeurilor, care va deservi comunitatea nu
numai în timpul intervenției noastre, ci și în viitor.
Așa cum am menționat anterior, intervenția noastră își propune să urmărească
câteva aspecte majore, aceste aspecte definind de fapt, pașii pe care trebuie să îi
urmăm pentru a ne atinge scopul:
3.1. colectarea de date, informații, identificarea caracteristicilor
comunității legate de aspecte culinare, medii culturale, obiceiurile urbane și
preferințe
3.2. organizarea de evenimente legate de alimentație/gastronomie și
promovarea acestora
3.3. identificarea unui grup de bază
3.1. Procesul de informare și colectare a datelor
Pentru a fi în măsură să decidem ce tip de evenimente culinare vom
planifica, avem nevoie de date despre preferințele culinare, cultura gastronomică
a comunității, mediul cultural, obiceiuri urbane.
Pentru a realiza acest lucru, ne propunem să urmărim următoarele strategii:
Crearea unei platforme on-line pentru discuții și schimburi de opinii
pentru a identifica care sunt principalele interese legate de activitățile
gastronomice și comunitate (concursuri, rețete, alimentația pentru copii, ateliere
de gătit, grădinărit urban, etc); pentru aceasta avem nevoie de echipament IT și o
persoană responsabilă cu moderarea discuțiilor de pe platforma de socializare;
Întâlniri de informare și consultare cu vecinii și „prietenii” zonei, unde ne
exprimăm intenția de a organiza evenimente legate de gastronomie/alimentație,
în conformitate cu preferințele și nevoile lor specifice. Din cei care dau dovadă
de interes pentru aceste activități putem identifica deja câțiva care ar putea
forma grupul de bază pentru viitor (pentru a fi implicați în organizarea
evenimentelor și pentru a asigura continuitatea intervenției noastre). Împreună
cu membrii interesați ai comunității vom aduna și analiza percepțiile comunității
legate de aspecte culinare și spațiile comune. Vom elabora idei despre ceea ce se
poate întâmpla și vom elabora un plan transparent, împreună cu comunitatea.
Pentru aceste întâlniri avem nevoie de o locație (care ar putea fi oferită de unul
dintre restaurantele/cafenele din cartier), echipamente IT, materiale informative
(broșuri, hărți etc.) și persoane pentru moderarea discuțiilor.
cartografierea opțiunilor culinare ale zonei, crearea unei hărți a părților
interesate cu privire la produsele alimentare, arta culinară, o listă de bucătari
cunoscuți, care vor dori să se implice în activități comunitare; în funcție de
răspunsurile pe care le primim de la localnici cu privire la discuțiile online și
întâlnirile live, am putea elabora o broșură de rețete locale; pentru a realiza acest
lucru, avem nevoie de acces la anumite baze de date care furnizează informații
statistice; sunt de asemenea necesare vizite la fața locului pentru a aduna
informații; avem nevoie de echipament IT și persoane specializate în graphic
design pentru a organiza informațiile colectate în grafice informative cât mai
ușor perceptibile.
3.2. Evenimente Culinare
Aceste evenimente sunt menite să evidențieze cunoștințele și abilitățile pe
care membrii comunității le au deja, dar, de asemenea, dorim să introducem
evenimente care să ducă tema culinară un pas înainte și să subliniem aspecte
legate de sustenabilitate socială. Am observat că multe persoane din zonă
(locuitori) au o tradiție culturală puternică și cunoștințe în cultivarea propriilor
legume și am observat, de asemenea, o anumită mândrie a localnicilor legată de
produsele alimentare pe care le pregătesc. Vom folosi aceste informații ca punct
de plecare și „vom construi” pe această bază, în scopul de a extinde subiectul în
diferite direcții care ar putea genera noi direcții ale discuțiilor pentru a dezbate
problemele cu care se confruntă comunitatea.
La început ne vom concentra pe principalele caracteristici culinare ale
zonei (spectacole, concursuri și ateliere de lucru) pentru a crește interesul
pentru activitățile comunitare. Mai târziu ne propunem ca acestea să se
concentreze pe noi aspecte legate de tema culinară, urbană și responsabilitate
socială, cu teme cum ar fi:
probleme de deșeuri alimentare, impactul industriei alimentare asupra
mediului - identitatea alimentară a orașului
grădini urbane și produsele alimentare ca mijloace de antreprenoriat
ateliere culinare și activități pentru copii
discuții despre posibilele forme de parteneriat între autoritățile locale,
întreprinderile locale și grupuri ale societății civile - pentru a realiza ceea ce ei
nu ar fi putut realiza singuri
evenimente de gătit participativ care s-ar putea transforma în cele din
urmă într-un eveniment ce se repetă, deoarece promovează gastronomia locală,
producătorii și produsele locale, și ar putea crea valoare economică și socială.
Așa cum am menționat anterior, locația acestor evenimente va fi cea a
pavilionului care urmează să fie construit în următoarele luni la „La Terenuri” de
către o echipă internațională de arhitecți.
Pentru activitățile de gătit ne-am gândit la proiectarea și crearea unei
„mese pentru comunitate”, care poate fi folosită în timpul acestor activități și
ateliere de lucru, dar, de asemenea, și după intervenția noastră, ori de câte ori
comunitatea are nevoie. O masă mare promovează ideea de oameni care
socializează, produse culinare care aduc oamenii împreună, interacțiune socială,
schimb de idei și experiențe.
O altă intenție este de a fabrica piese de mobilier urban de mici dimensiuni
proiectat pentru locuri de ședere, atât pentru adulți, cât și pentru copii.
Materialele principale pentru masă și scaune vor fi lemnul, unele elemente
din metal și am avea nevoie de mașini portabile de tâmplărie și de persoane cu
abilități și cunoștințe de tâmplărie.
Pentru fabricarea obiectelor de mobilier ne propunem să încurajăm
oamenii și copiii din comunitate să se implice în acest proces, în acest fel
crescând interacțiunea socială și, de asemenea, responsabilitatea față de ceva ce
ei înșiși au creat (pentru a preveni furtul și distrugerea acestora).
Atunci când nu au loc evenimente, aceste piese de mobilier trebuie să fie
depozitate, așa că ne-am gândit la utilizarea containerelor existente la fața
locului, pentru a le transforma în spațiu de depozitare închis.
Pentru fiecare eveniment vom avea nevoie de provizii și materiale
consumabile, în conformitate cu caracteristicile specifice ale fiecărei activități.
Acestea ar putea include: apă, hârtie, vesela, tacâmuri, produse de curățare etc.
3.3. Grupul de bază pentru activitățile viitoare
Rolul acestor evenimente legate de alimentație/artă culinară/gătit nu este
doar de a informa și de a aduce noi probleme în atenție, dar, de asemenea,
pentru a sublinia ideea de responsabilitate socială, încurajarea localnicilor de a
lua măsuri în vederea rezolvării problemelor stringente pentru comunitate,
făcându-i să fie încrezători că acțiunile lor și vocea lor sunt auzite și într-adevăr
pot face o diferență dacă se implică.
Așadar, ne propunem identificarea unui grup de persoane care doresc să se
implice și să accepte provocarea de a fi responsabili cu organizarea de
evenimente viitoare pentru comunitate. În acest fel intervențiile noastre nu
rămân doar o acțiune singulară, ocazională, dar care vor fi continuate în viitor și
se vor adapta la ceea ce oamenii doresc și au nevoie. Ei ar fi în măsură să
formuleze o poziție pentru opiniile lor cu privire la spațiul public comun, cu
privire la grădinile urbane (există deja o tradiție de grădinărit în zonă), să
apeleze la sprijinul autorităților locale și să faciliteze dialogul între părțile
interesate.
Referitor la gestionarea deșeurilor, echipa „La Terenuri” Mănăștur a început
deja îmbunătățirea procesului de colectare a deșeurilor, prin plasarea coșurilor
de gunoi în zonă, deoarece acestea nu au existat înainte.
Provocarea este acum legată de colectarea și selectarea deșeurilor. De
aceea, considerăm organizarea unei zone special concepute pentru containerele
de gunoi mari, pentru a se asigura colectarea selectivă. De asemenea, dorim să
creăm un panou informativ undeva în apropiere, care va aminti oamenilor cât de
importantă este reciclarea și modul în care fiecare dintre noi ar trebui să
acționeze în ceea ce privește această chestiune. Vom utiliza de asemenea pliante
tipărite și broșuri cu privire la acest subiect (unele pentru adulți, unele special
concepute pentru copii) cu scopul de a difuza informația în jur, astfel încât
oamenii să fie conștienți de faptul că există un loc special pentru colectarea
deșeurilor, în acest fel crescând responsabilitatea cu privire la impactul
acțiunilor noastre asupra mediului înconjurător.
4. SCOPUL SOCIAL, CULTURAL ȘI DE MEDIU AL PROIECTULUI DE CONVERSIE
Cultura este instrumentul pe care îl folosim pentru a aduce oamenii
împreună. Vecinii, bucătari entuziaști și cetățeni obișnuiți sunt deschiși pentru
cultură datorită mândriei unei rețete sau a recoltelor crescute de ei sau pentru
ceea ce le place să mănânce.
Mănâncatul în public crează un contact social fezabil, oamenii pot vorbi cu
ușurință despre alimente și subiecte conexe. Acest lucru poate aprinde alt tip de
conversații. Ne bazăm pe asta, ca și graniță socială.
Prin aplicarea de chestionare stradale vom măsura modul în care HRANA
influențează această comunitate. Vom întreba vecinii care știu să gătească, ceea
ce le place să mănânce și care este persoana pe care o consideră cea mai bună
bucătăreasă în viața lor. De asemenea, ceea ce știu despre zonă, percepția lor
generală a zonei și în cele din urmă în cine au încredere. Acest lucru se va face
înainte și după seria de evenimente, precum și în timpul evenimentelor. Acest
lucru ne va oferi indicatori și o imagine bună asupra schimbărilor în cunoștințele
lor asupra mediului lor, încredere în alții și viziunea lor asupra zonei.
Folosirea spațiului sunt legate de ideea de natură, de „a te vedea cu alții”,
sau practicarea unui sport. De asemenea, activitățile care au loc deja, ca
evenimentele organizate de „La Terenuri” și de către alte organizații, instituții
culturale, sunt teatru, cinema și pictură. Cu toate acestea alte scenarii sunt
posibile, căci această zonă se poate utiliza prin lege ca o zonă de agrement. Dar,
în funcție de voința proprietarilor de terenuri, a municipalității și efectul
acțiunilor efectuate de către cetățeni pot da naștere și la alte posibile scenarii:
loc de întâlnire: „întâlniri întâmplătoare”, combinație de întâlniri ale persoanelor
care locuiesc în această zonă cu cei din celelalte cartiere ale Clujului.
Proiectul este reprezentat de o serie de evenimente publice, în cazul în care
vecinii gătesc entuziast și împart sau vând produsele gătite. De asemenea, se va
alege dacă să vândă sau să ofere. Decizia de a distribui sau de a vinde va fi a
Grupului de inițiativă. Independent de faptul că aceștia decid, ambele sunt
activități care creează sau îmbunătățesc relațiile sociale și economice.
Mediul înconjurător, și în mod specific natura, este umbrela pilon al acestui
proiect. Motivul pentru care propunem introducerea HRANEI, este pentru ca un
grup de cetățeni din Cluj să ocupe o zonă verde. Un loc pentru viața comunității.
Ne adresăm cu acest lucru prin provocarea și ghidarea unui grup de cetățeni,
care poate stoca și păstra această viziune, și care poate fi urmărit:
Cantitativ:
Numărul de vecini la reuniuni
Numărul de vecini în echipă
Numărul de vecini/persoanelor care asistă evenimentele
Numărul de copii care participă la evenimente
Numărul de porții oferite sau vândute
Numărul de „bucătari” participanți
Numărul de persoane implicate în gătit
Numărul de reuniuni
Suma de timp nevoie pentru a menține grupul de bază motivat
Calitativ:
Ceea ce știu ei despre zonă
Pornind din prima zi, ne vom adresa persoanelor interesate de evenimente
Culinare, în vederea creării unui grup de bază. Noi propunem doar un proces
(Culinar), care se poate dezvolta într-un grup de bază. Detaliile exacte vor reuși
să le obțină de la vecini interesați. Conceptul complet va fi construit cu ei.
Noi oferim companie în procesul de învățare și acest lucru va face parte din
motivația de a continua. Cantitatea de timp și aptitudinile solicitate de la noi vor
scădea treptat.
5. RISCURI. FACTORI EXTERNI
În derularea proiectului, putem anticipa că acesta poate suferi modificări
datorate influenței unor factori interni și/sau externi. Externalitățile care pot
influența proiectul constau în principal în interesele proprietarilor în ceea ce
privește terenul. Există posibilitatea ca unii dintre aceștia să dorească în viitor să
vândă terenul sau să îl exploateze pentru investiții imobiliare indiferent de
activitățile și evenimentele desfășurate acolo. Un alt risc este lipsa de interes a
autorităților locale într-o astfel de situație.
Riscurile interne sunt legate de comunitatea locală astfel încât întreaga
inițiativă se bazează pe capacitatea de reacție și implicarea activă a cartierului. În
cazul în care comunitatea nu va lua responsabilitatea de a prelua administrarea
utilajelor și a evenimentelor, și nu vor dezvolta un grup de bază, atunci
evenimentele FOOD nu vor continua. Prin urmare, am inclus în proiectul nostru
un training și o serie de discuții de coaching pentru cei interesați pentru a putea
să se implice și mai mult și să-i ajute la problemele apărute în primele câteva
luni.
Un alt risc este migrarea membrilor din cartier. În epoca comunistă o
mulțime de oameni au fost forțați să se mute din mediul lor rural în unități
rezidențiale urbane, din cauza locurilor de muncă. După căderea regimului, mulți
dintre ei au plecat și pleacă în continuare. Există, de asemenea, o mulțime de
studenți care închiriază un apartament în zonă doar pentru câțiva ani, iar apoi
pleacă. Toate aceste aspecte slăbesc comunitatea, dar, în egală măsură, poate fi
percepută și ca o oportunitate de a implica oameni noi.
Alte riscuri pot fi datorate conflictelor actuale dintre diferitele grupuri de
etnie, de exemplu dintre locuitori și comunitatea locală de romi. Membrii ai
acesteia din urmă ajută, de fapt, la colectarea selectivă a deșeurilor în întregul
oraș într-un mod informal și ilegal. Cu toate acestea, prezența lor la diferite
evenimente este întotdeauna un risc din cauza prejudecăților negative din partea
locuitorilor.
6. PLANUL DE AFACERI
Intervenția de regenerare își propune să sprijine evenimente din sfera
Culinară/gastronomică urmărind câteva aspecte majore:
colectarea de informații și crearea unei baze de date cu privire la
cultura gastronomică din zonă și cea a orașului;
organizarea de evenimente, ateliere de lucru, întâlniri comunitare în
jurul subiectului produselor alimentare;
identificarea unui grup de bază de localnici, care ar putea să se
implice în menținerea și promovarea acestui fel de evenimente în viitor.
Sustenabilitate socială și urbană
Proiectul își propune o serie de evenimente publice, în care
comunitatea, comunitatea largă, pasionați ai gătitului schimbă sau vând
preparate culinare. De asemenea, cei care cultivă plante pot schimba sau
vinde din bunurile lor. Decizia de a dărui sau a vinde va fi a Grupului de
bază, care acționează în calitate de reprezentant pentru comunitate.
Independent de ceea ce decid aceștia, ambele sunt activități care creează
sau îmbunătățesc relațiile sociale și economice.
Mediul înconjurător, și mai precis natura, este „umbrela” sub care se
desfășoară acest proiect. Motivul pentru tema culinară are legătură și cu
faptul că un grup de cetățeni pot organiza corespunzător o zonă verde, un
loc unde viața comunității să se desfășoare. Ne implicăm în acest demers
prin provocarea și ghidarea unui grup de cetățeni, care pot să păstreze și să
ducă mai departe această viziune.
Aceste evenimente au de asemenea rolul de a crește gradul de
conștientizare a nevoii de spații verzi publice, dar și rolul important pe care
fiecare membru al comunității îl are în acest demers. Prin urmare,
evenimentele vor „filtra” indivizii care sunt dispuși să își asume
responsabilitatea și să participe la viața comunității.
Vom furniza servicii de colectare a datelor și de cercetare socială în
ceea ce privește comunitatea și cultura culinară, de orientare în organizarea
unei serii de evenimente legate de gătit și alimentație menite să arate
abilitățile localnicilor cu privire la acest subiect, și de asemenea, evenimente
care aduc în atenție problemele actuale legate de acest domeniu. Pe tot
parcursul procesului, vom ghida membrii comunității cu privire la modul de
a gestiona și de a organiza astfel de evenimente, astfel încât, în viitor, Grupul
de bază să poată fi capabil să le gestioneze singuri. Acest lucru nu este menit
să se concentreze doar asupra evenimentelor culinare, dar au ca scop
creșterea gradului de conștientizare de către oameni despre ce măsuri pot
lua pentru problemele comunității, despre faptul că ei pot aduce schimbări
și le pot pune în aplicare.
Credem că gătitul și produsele culinare aduc oamenii împreună,
indiferent de contextul cultural sau economic. Este un motiv bun pentru
oameni de a împărtăși experiențe ca o comunitate, în acest fel subliniind
faptul că împreună au un rol important în viața orașului și o
responsabilitate față de comunitatea lor.
Cultura este instrumentul pe care îl folosim pentru a aduce oamenii
împreună. Localnici, bucătari entuziaști și cetățeni obișnuiți deschiși
schimburilor culturale prin mândria propriei rețete sau a recoltelor, sau
datorită a ceea ce le place să mănânce. Cultura este evidentă atunci când
este împărtășită.
Mănâncatul în public permite contactul social, oamenii pot vorbi cu
ușurință despre alimente, gătit și subiecte conexe. Acest lucru poate
determina și alt tip de conversații. Ne bazăm pe produsele culinare ca
rampă socială, o bază de pornire pentru alte subiecte, cu scopul de a extinde
aceste tipuri de interacțiuni sociale și pentru alte discipline care sunt de
interes pentru comunitate.
Serviciile noastre vor fi rezultatul muncii unei echipe multidisciplinare
și a colaborării dintre arhitecți, artiști, designeri, urbaniști, antropologi,
specialiști IT, consultanți financiari și juridici, precum și alte organizații
pentru specializări conexe.
ANALIZA PIEȚEI
Contextul intervenției deja planificate pentru „La Terenuri” Mănăștur
cuprinde un grup de lucru și un pavilion care urmează să fie construit în
locul în care aveau loc evenimente și adunări în trecut. Așadar,
evenimentele noastre legate de gastronomie sunt menite să dea o funcțiune
temporară acestui pavilion și să-l folosească drept cadru pentru activitățile
viitoare. Intervenția noastră se referă la completarea acestui pavilion cu
anumite obiecte arhitecturale și alte elemente care ar fi necesare pentru
activități și ateliere.
O altă problemă pe care a subliniat-o deja echipa „La Terenuri” este
aceea de gestionare a deșeurilor. Prin urmare, ne propunem să organizăm o
zonă specială pentru colectarea selectivă a deșeurilor, care va deservi
comunitatea nu numai în timpul intervenției noastre, ci și în viitor.
SEGMENTAREA PIEȚEI
Publicul-țintă la care încercăm să ajungem ar putea fi divizat în trei
grupe majore:
locuitorii blocurilor de apartamente din vecinătate, dar, de
asemenea, și cetățeni din zonă care sunt dispuși să se implice în activitățile
care se petrec aici
actorii economici din zonă, care sunt dispuși să sprijine activitățile
noastre
autoritățile locale, în sensul îmbunătățirii dialogului dintre ei și
comunitatea locală.
Printre membrii comunității putem identifica în continuare grupuri
diferite, cum ar fi: oameni care cresc recoltele proprii și deja au o cultură
puternică față de grădinărit și hrană; grupul de mame; copii; tineri; oameni
care au câini, oameni care folosesc locul pentru activități de petrecere a
timpului liber.
SUMAR START-UP
Grupul va funcționa ca o entitate partener a ColectivA, un ONG cultural
care a avut deja activități și intervenții la „La Terenuri” - SPAȚIU Comun în
Mănăștur. Vom oferi serviciile noastre pentru o serie de patru evenimente
pe parcursul anului, oferind îndrumare și expertiză Grupului de bază a
membrilor comunității în legătură cu intervenții urbane, activități culturale
și probleme de responsabilitate socială.
Active și cheltuieli de înființare
Costurile start-up preconizate se ridică la suma de 6000 euro.
Start-up expenses euro
Legal 300
Rent 200
IT equipment 2000
Website design & hosting 500
TOTAL start-up expenses 3000
Start-up assets
Cash required 2000
Inventory 500
Current assets 0
Long-term assets 0
TOTAL ASSETS 2500
CAPITAL 500
TOTAL FUNDING 6000
STRATEGIE ȘI IMPLEMENTARE
Intervenția noastră își propune să urmărească câteva aspecte majore,
aceste aspecte definind de fapt, pașii pe care trebuie să îi urmăm pentru a
ne atinge scopul, așa cum au fost aceștia enumerați la punctul 3:
3.1. colectarea de date, informații, identificarea caracteristicilor comunității
legate de aspecte culinare, medii culturale, obiceiurile urbane și preferințe;
3.2. organizarea de evenimente legate de alimentație/gastronomie și
promovarea acestora;
3.3. identificarea unui grup de bază.
PREVIZIUNI DE FINANȚARE
Fondurile vor proveni din patru mari categorii: fonduri locale obținute de la
autoritățile locale conform planului bugetar, fonduri Europene, sponsorizări
de la persoane juridice interesate în acest tip de intervenții și donații
private de la diverși terți.
Fundraising
forecast/quarter
Quarter
1
Quarter
2
Quarter
3
Quarter
4
Local funds 1500 2000 2000 2000
European funds 5000 5000 0 0
Corporate
sponsorships
1000 2000 2500 4000
Private donations 0 200 300 1000
TOTAL 7500 9200 4800 7000
Costuri cu resursele umane implicate:
Personnel plan Quarter 1 Quarter 2 Quarter 3 Quarter 4
Project manager 1300 1300 1300 1300
Fundraising
coordinator
1000 1000 1000 1000
Communication
coordinator
1000 1000 1000 1000
Technical
coordinator
1000 1000 1000 1000
Research and
analysis
coordinator
1000 1000 1000 1000
TOTAL 5300 5300 5300 5300
PLAN FINANCIAR
Grupul dorește să distribuie bugetul astfel încât fiecare eveniment să
fie finanțat proporțional cu amploarea sa.
SURPLUS ȘI DEFICIT PREVIZIONAT
SURPLUS AND DEFICIT Quarter
1
Quarter
2
Quarter
3
Quarter 4
Funding/ Gross Surplus 7500 9200 4800 7000
Expenses
Payroll 5300 5300 5300 5300
Rent 200 200 200 200
Utilities 100 100 100 100
Activities 1200 1500 1000 1000
Training 200 300 100 0
Total operating
expenses
7000 7400 6700 6600
PREVIZIUNI CASH-FLOW
Cash Flow/quarter Q1 Q2 Q3 Q4
Initial balance 0 500 2300 400
TOTAL funding 7500 9200 4800 7000
Total expenses 7000 7400 6700 6600
Cash Flow
(cumulative)
500 2300 400 800
Net Surplus 500 1800 -1900 400
7. PROGRAME DE FINANȚARE ȘI STRATEGIA DE MARKETING
STRATEGIA DE FINANȚARE
Grupul nostru își propune să folosească mai multe surse de finanțare la
nivel local și internațional, și anume fondul administrației publice locale,
sponsorizări de la companii, donații private și fonduri europene. În prima
jumătate a seriei de evenimente finanțarea se va baza pe fonduri europene, iar
obiectivul nostru este de a transfera treptat această bază către programul de
finanțare nerambursabilă anual al administrației locale.
Aceste fonduri vor acoperi bugetul de salarizare al grupului de lucru,
investiția în utilaje, închirierea și costurile training-ului.
Sponsorizarea companiilor și donațiile private vor acoperi costurile
diverselor activități în prima parte a seriei de evenimente Culinare, crescând la a
doua jumătate a seriei la un astfel de nivel încât să poată să acopere majoritatea
cheltuielilor.
Întreprinderile locale sunt de asemenea implicate într-un mod direct sau
indirect: magazinele alimentare, barurile și restaurantele din zonă, care vor
furniza o parte din materialele necesare la evenimente.
Grupul nostru va lista posibili sponsori și întreprinderi locale interesate în
inițiativa noastră. Le vom prezenta misiunea noastră, experiențele anterioare ale
grupului ColectivA despre La Terenuri, strategia noastră de implementare și
obiectivele proiectului. Le vom oferi, de asemenea, vizibilitate și publicitate la
evenimentele Culinare.
STRATEGIA DE MARKETING
Marketing-ul evenimentelor Culinare urmărește diverse obiective, ca de
exemplu: creșterea conștientizării cu privire la teritoriul urban „La Terenuri” și
lipsa spațiilor verzi în zonă; integrarea inițiativei FOOD în activitățile curente,
favorizarea programelor de integrare între entitățile publice și private,
implicarea actorilor cheie (autoritățile locale, proprietari și comunitatea) care
joacă un rol important în gestionarea deciziilor teritoriale.
Publicul țintă la care vrem să ajungem poate fi împărțit în trei grupuri
majore:
- comunitatea locală a zonelor învecinate
- actorii economici din zonă
- autoritățile locale
Analiza publicului țintă a fost făcută în mare măsură pe baza experiențelor
anterioare ale grupului ColectivA. Astfel, comunitatea locală poate fi segmentată
în grupuri mai mici în funcție de vârsta membrilor, educație, statutul familial, de
ocupare și de etnografie, iar fiecare dintre ele vor fi abordate în mod diferit și
prin diferite canale.
Tinerii se implică mai degrabă într-un eveniment ca un festival sau ceva
legat de muzică și concerte, în timp ce cei care au o familie ar participa la un
eveniment la care copiii lor se pot implica în diverse activități. Mai există și
interesele mamelor sau ale proprietarilor de câini. Tinerii sunt mai mult afectați
de tendințele actuale prin intermediul internetului, de aspectul „alimente
sănătoase/stil de viață sănătos” al evenimentului, în timp ce persoanele mai în
vârstă acordă mai multă atenție asupra calității și sursa alimentelor pe care le
mănâncă, ei preferă fructele și legumele produse local.
Tinerii și cuplurile de tineri sunt prezente și pe social media, astfel ei vor fi
adresate prin platformele online, în timp ce către bătrânii informațiile vor fi
comunicate prin afișe și pliante puse în cutiile postale, în localurile și magazinele
din zonă (e un magazin alimentar în apropierea sitului care este precum un
centru, un punct de întâlnire pentru cei din zonă). Vom include, de asemenea, și
saloanele de coafură locale pentru a transmite informațiile „din gură în gură”.
O altă posibilitate de a ajunge la comunitate este acela prin intermediul
bisericilor din cauza faptului că există un angajament puternic religios în
societatea românească.
Autoritățile locale și actorii economici dispuși să sprijine activitățile
Culinare vor fi adresate direct prin intermediul rapoartelor privind
evenimentele și rezultatele sale.
Lângă acestea propunem și un parteneriat internațional cu inițiative
similare pentru a afla despre alte exemple de bună practică, metode utilizate de
fiecare în parte, pentru a împărtăși cunoștințele și experiențele. De asemenea,
vrem să implicăm părți interesate la nivel internațional pentru a extinde
activitățile noastre și pentru a oferi perspective noi în viitor pentru grupul de
bază.
Top Related