Download - Procedura Civila Parte Generala

8/16/2019 Procedura Civila Parte Generala

1/112

Procedura civila parte generala

1. Definiţia dreptului procesual civilDreptul procesual civil reprezina ansamblul normelor juridice si principiilede drept procesuale care guverneaza procesul civil, de la declansare si panala finalizarea sa, care punerea in executare a hotararii judecatoresti

pronuntate de instanta. Cuprinde normele care reglementeaza modul de

desfasurare a activitatii organelor judiciare si a celorlalti participanti in

instanta, precum si raporturile ce se nasc in cadrul activitatii acestora.Caractere:

- sanctionator – garanteaza eficacitatea dispozitiilor de drept material

- reglementar – contine dispozitii de ordine publica din Constitutie si alteacte normative

- formalist – vizeaza respectare conditiilor de forma si a unor termeneIzvoarele dreptului procesual civil. JurisprudenţaPrin izvor de drept se intelege , in sens material ,toatalitatea conditiilor

social-economice care determina crearea unui ansamblu de norme, iar in

sens juridic prin izvor de drept se intelege sistemul normelor puse laindemana organelor statului si exprimate prin acte normative.

Pricipalul izvor de drept pe langa Constitutia, este Codu de procedura civilacare reprezinta procedura de drept comun in materie civila.

Alte izvoare

! alte acte normative, documente adoptate de Comisia si Parlamentul"uropean si practica judiciara, doctrina si cutuma

!Declaratia #niversala a Drepturilor $mului, C"D$, legile organice si

ordinare, deciziile pronuntare de %CC& '(%) * pronuntarea unei hotarari prealabile pt dezlegarea unitara a problemelor de drept * contestatia privind

tergiversarea procesului+ Pronuntarea unei hotarari prealabile pt dezlegarea unitara a problemelor

de drept ! %nstanta investita cu solutionarea in ultima instanta constata o

problema de drept de care depinde solutionarea cauzei, solicita %CC&-ului sa

dea o rezolvarea de principiu a problemei de drept

esizara se face la cere partilor sau din oficiu – procesul se suspenda

2.Normele dreptului procesual civileoria dreptului inparte normele juridicein norme de drept material si norme

de drept procesual. de drept material reglementeaza aspectele de ordin patrimonial dintre

subiectele de drept care se afla in egalitate, raporturile persoanele


2/112

neptrimoniale in care se manifesta individualitatea persoane ,precum si

conditia juridica a persoane fizice si juridice in calitatea lir de participanti in procesul civil.

de drept procesual au mai fost tratate in literatura de specialitate ca legi de

procedura civila- )egi de organizare judecatoreasca ' reglementeaza alcatuirea

instantelor,alegerea si revocare judecatorilor+- )egi de competenta 'reglementeaza atributiile diferitlor instante si

determina ce categorii de pricini le revin spre judecata+

- )egi de procedura propriu-zice 'cuprind normele de procedura privind judecarea proceselor civile si executarea silita+ .

3. Clasificarea normelor de procedura civila in functie de obiectul lor ormele de procedura au fost clasificate in literatura de specialitate in

functie de mai multe criterii.Aceasta clasificare rezulta chiar din Constitutie -art. /0 lit. l, care se refera la organizarea si functionarea instantelor

judecatoresti

-art. 123 alin. 2, care se refera la comeptenta instantelor judecatoresti si la procedura de judecata.

%n functie de obiectul normelor de procedura ,distingem

-norma de jurisdictie

- norma de procedura propriu-zisa

.Normele de !urisdictie .Norme de organizare !udecatoreascaNormele de !urisidctie se impart in "a#Norme de organizare !udecatoreasca – se regasesc in )egea 04052446

privind statul judecatorilor si porcurorilor si )egea 04652446 privind

organizarea judiciara. de organizare judecatoreasca au ca obiect determinarea instantelor

judecatoresti si a parchetelor, statutul magistratilor,cu privire la drepturile

si obligatile, incompatibilitatile si interdictiile, raspunderea, compunerea si

constituirea completului de judecata, abtinerea, recuzarea, alegerea sirevocarea judecatorilor, desemnarea acestora in functii de conducere a

instantelor.

$ .Norme de competenta si norme de procedura propriu%zisaNorma de competenta stabileste care dintre instante este competenta sa

judece o pricina , distingandu-se intre judecatorie, tribunal , curte de apel si


3/112

instanta suprema, iar la nivelul instantelor de judecata stabilesc modul de

solutionare a pricinilor atat pe verticala cat si pe orizontala. "le oferaraspuns la intrebare ,,cine jduecata7 89

ormele de competenta se impart in

-norme de competenta generala

'care sunt n de comp materiala si n decomp teritoriala+

%norma de competenta !uurisdictionalaNormele de procedura propriu%zise au ca obiect modul de judecata a

pricinilor civile si de punere in executare a titlurilor executorii. "le au

caracter imperativ dc determina ordinea fireasca a judecatii si caracterdispozitiv dc stabilesc facilitati pentru ambele parti sau doar pt una dintre

ele.

ormele de procedura propriu-zisa se clasifica in -norme de procedura contencioasa – vizeaza modul de solutionare a

litgiilor declansate in urma incalcarii unui drept -norme de procedura necontencioasa – reglementeaza activitateainstantelor sesizate cu solutionarea unor petitii care nu au caracter de

contradictorialitate 'nu vizeaza un drept potrivnic fata de alta+

-norme de e&ecutare silita – edicteaza modul prin care reclamantulcreditor isi aduce la indeplinire hotararea judecatoreasca. Acestea se

subclasifica in -norme care stabilesc competenta teritorialaa organelor de executare

-norme speciale de executare silita

-generale 5 speciale 5 imperative 5 dispozitive-de organizare 5 de competenta 5 de procedura propriu-zisa

'. Clasificare normlelor de procedura civila dupa gradul deaplicabilitate si sanctiunea+ orma comunitara 'edicatata de autoritatile competente comunitare+

b+ orma generala ' se aplica in toate litigile deduse judecati in oricematerie+

c+ orma speciala ' se aplica in mod limitat,la o anumita materie +

d+ orme imperative – sanctiuni civile 'decaderea din dr, A5(, amenda+

e+ orma dispozitive 'supletive- cele care suplinesc vointa neexprimata a partilor in actele lor juridice+

f+ orma imperativa ' fie impun o actiune,fie obliga la o abstentiune, nuingaduie sa nu fie aplicate,si in caz de incalcare se aplica sanctiuni

civileamenda,decaderea,nulitatea+


4/112

(.)plicarea legilor civile in timp* spatiu si asupra persoanelor)plicarealegi civile in timp% se aplica dispizitia potrivit caruia legea dispune numai ptviitor.

Dispozitiile legi noi se aplica numai proceselor si executarilor incepute dupa

intrarea in vigoare a legi noi.Procesele si executarile incepute sub legea vechie raman supuse aceleasi

legi.Procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instanelor legal

investite vor continua sa fie judecata de aceleasi instante sub care au inceput.

Daca insantat investita este desfiintata ,dosarele se trimit din oficiu instanteicompetente potrivit legii noi.,dar raman supuse legi vechi.

%n materia probelor

– admisibilitatea – se aplica legea in vigoare la data produceri faptului- administrarea – se aplica legea noua care este de imediata aplicare

:otararile judecatoresti raman suspuse cailor de atac, motivelor sitermenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul.Din punct de vedere al aplicarii legi civile in spatiu + se aplica principiulteritorialitati in sensu ca se aplica pe intreg teritoriul tarii.

)plicare normelor de procedura civila aspura persoanelor intra subincidenta principiul egalitatii . oate subiectele de drept de alta nationalitate

decat cea romana au aceleasi drepturi si obligatii procesuale ca si cetateniiromani.

,. -ndatorirea de a primi i de a soluţiona orice cerere de competenţainstanţelor !udec/toreti potrivit legiiPresupune faptul ca judecatorii au obligatia sa primeasca si sa solutionezeorice cere de competenta instantelor jududecatoresti , potrivit legii.Acestia NU POT REFUZ sa judece pe moti! ca legea nu pre!ede ,este

neclara sau incompleta.

"ste interzis judecatorilor sa stabilesca dispozitii general obligatorii prinhotararile pe care le pronunta.

0.Principiul dreptului la un proces ecitabil* n termen optim i

previzibil-CD4 – art. 3-5egea 3637266 privind statutul !udecatorilor si procurorilor – art. 6 –asigurarea suprematiei legii, respectarea drepturilor si a libertarilor

persoanelor, egalitatea in fata legii, asigurarea unui tratamentnedescriminatoriu, respetarea Codului deontologic al magistratilor si

participarea la formarea profesionala comuna.


5/112

-5egea 367266 privind organizarea !udiciara – prevede ca toate persoanle au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea intr-un termenrezonabil de catre o inst impartiala si independenta, constiuita portrivit

legii,instanta fiind datoare sa dispuna toata masurile permise de lege sa

asigure desfasurarea cu celeritate a juecatii.Dreptul la un proces echitabil este asigurat si prin acordarea ajutorului public

judiciar in materie civila.

)!utorul public"-persoana fizica cu domiciliul5resedinta in ($ 5 tat ;embru al #"

-in cauze civile, comerciale, administrative, de munca, asigurari sociale etc.'# P"A)"+

-forme plata onorariului pt asigurarea reprezentarii5apararii printr-una!ocat numit sau ales 5 plata e"pertului , traducatorului sau interpretului 5

plata onorariului e"ecutorului jud 5 scutiri# reduceri sau amanari de plata

a taxelor judiciare-se poate acorda cumulat in oricare dintre forme, fara a depasi, intr-un an,suma maxima echivalenta cu 12 salarii minime brute pe tara la nivelul anului

in care a fost formulata cererea

-se acorda persoanelor cu venit mediu net lunar pe membru de familie, inultimele doua luni anterioare, sub $%% lei

-daca e intre $%%&'%% lei – ajutorul public va fi de $%(-se poate acorda si in alte situatii# proportional cu ne!oile solicitantului# in

cazul in care costurile certe estimate ale procesului sunt de natura sa ii

limiteze accesul efectiv la justitie, inclusiv din cauza diferentelor de cost alviatii dintre statul membru in care acesta isi are domiciliul5resedinta

obisnuita si cel din ($

16. Principiul legalitatii"ste un principiu fundamental in procesul civil, prevede faptul ca procesul

civil trebui sa se desfasoare in conformitate cu dispozitiile legii.&udecatorul are obligatia de a asigura respectarea dispozitiilor legale privind

realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor partiilor din proces.

11.Principiul egalit/ţii p/rţilor n procesul civil i al liberului acces laprocesul civilConstitutie – art. 13Potrivit )egi 04652446 privind organizarea judiciara,orice persoana se poate

adresa justitie pt apararea drepturilor ,a libertatilor si aintereselor salelegitime in exercitarea dreptului sau la un proces echitabil.

)ccesul la !ustitie nu poate fi ingradit.


6/112

Codul de procedura civila prevede expres ca partilor le este garantata

exercitarea drepturilor procesuale in mod egal si fara discriminarii 'tuturorcetatenilor tarii si strainilor+ .

oate persoanele sunt egale in fata legii. &ustitia se realizeaza in mod egal pt

toti, fara deosebiri de rasa, sex ,orientarea sexual, varsta , avere, origine oriconditile sociala sau orice alte criterii discriminatorii.$rice persoana care se

afla in stituatia de anu putea face fata cheltuielilor unui proces poate solicitaacordarea unui ajutor publuc judiciar in codnitiile legi.

Ajutorul public judiciar este acea forma de asistenta acordata de catre stat

care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil si garantareaeccesului egal la justitie.

12.Principiul disponibilit/ţiiPrincipiul disponibilitati este definitoriu pt procesul civil.

Codul prevede esxpres ca procesul civil poate fi pornit la cererea celuiinteresat,la cererea altei persoane ,organizatii ori a unei autoritati sauinstitiutii publice ori de interes public.Principiul disponibilitati consta in

exercitarea efectiva a posibilitati titularului unui drept subiectiv substantial

care a fost lezat, nesocotit, ingradit de a promova si sustine un proces incare sa isi apere dreptul nesocotit de terti.

$biectul si limitele procesului sunt stabilite de catre parti prin cererile siapararile lor .Deasemenea ,parte poate dispune de drepturile sale in orice altmod permis de lege.

In procesul civil actiunea trebuie sa fie promvata de titularul dreptuluisubiectiv incalcat.8ara reclamant *nu e&ista proces civil.Principiuldisponibilitati exista si se manifesta ca forma prin utilizarea actiunii civile

concretizata in cererea de chemare in judecata,prin promovarea sau nu a caide atac,prin promovarea sau nu a executarii silite.%nstanta nu poate depasi

limitele stabilite de reclamant, dar poate schimba temeiul juridic.&udecatorii

hotarasc numai asupra obiectului cererii.%n continutul sau ,principiuldisponibilitati cuprinde o serie de drepturi

-dreptul parti interesate de a introduce sau nu actiune civila

- dreptul de a determina limitele actiunii sau ale apararii

-dreptul de a nu renunta la actiune-dreptul de a stinge litigiul printr-o tranzactie

-dreptul de a ataca pe caile legale hotararea judecatoreasca-dreptul de a cerere executarea silita a hotarari judecatoresti

Principiul disponibilitatii nu are carater absolut – 9CP:II


7/112

-instanta de divort se pronunta din oficiu cu privire la incredintarea minorilor

si tabilirea contributiei de intretinere a parintilor<-legitimarea procesuala activa a autoritatii tutelare sau a procurorului, in

anumite situatii este stabilita de lege, etc.

-cazurile in care actiunea civila este pornita de reprezentantul parchetului'art. =2 CPC+

-in toate cazurile disponibilitatea procesuala se realizeaza sub controlul inst jud

13. ;una%credinţ/ principiu al procesului civilPotrivit codului de procedura ,drepturile procesuale trebuie exercitate cu

buna-credinta, potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege

si fara a se incalca drepturile procesuale ale altei parti.Partea care exercita drepturile in mod abuziv raspunde pt prejudiciile

materiale si morale cauzate si la plata unei amenzi judiciare .

1. Principiul dreptului la ap/rareDreptul la aparare este un drept inclus in conventii si tratate internationale

precum si in legea fundamentala a tarii. Potrivit codului de procedura civiladr la aparare e garantat.

Partile au dreptul in cursul sa fie reprezentate5asistate – in recurs, cererile siconcluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin

avocat5consilier juridic 'exceptie cand partea5mandatarul, sotul sau ruda

pana la gradul %%, este licentiata in drept+.Partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate fazele de

desfasurarea a procesului . "le pot lua cunostinta de cuprinsul dosarului,pot

sa propuna probe, sa faca aparari, sa isi prezinte sustinerile in scris 5 oral sisa exercite caile legale de atac %nstanta poate despine infatisarea in persoana

a partilor, chiar atunci cand sunt reprezentate.

>arantarea dreptului la aparare este mai mult decat o obligatie, este un principiu cosntitutional si un principiu de esenta pentru derularea procesului

civil. )n sens material dreptul la aparare curinde: drepturile si garantiile partilor

'sa faca cereri, sa ia cunostinta de continutul dosarului, sa propuna probe, sarecuze judecatori, procuror , experti, de a participa la dezbateri, sa puna

concluzi, sa promoveze o cale de atac+ %nstanta nu poate inchide dezbaterile si pronunta o hotarare jud, fara sa fi

acordat cuvantul in fond partilor pt a-si face sustinerile si apararile.%ncalcarea dreptului la aparare atrage #)%A"A :$A(A(%

D"CA$("% .


8/112

%n sens formal ,dreptul la aparare inseamna dreptul partii in porces de a-si

lua un aparator,care nu poate fi decat un avocaterviciille unui avocat sunt acordate in temeiul unui contract de asistenta

juridica sau in temeiul asistentei judiciare gratuite sau in temeiul ajutorului

public.

1$. Contradictorialitatea. Principiul contradictorialit/ţiiProcesul civil presupune existenta a doua subiecte de drept cu interese

contrare 'exceptie procedura necontencioasa+.

Codul de procedura civ. prevede ca instanta nu poate hotari asupra uneicereri decat dupa citirea sau infatisarea partilor, daca legea nu prevede altfel.

Partile trebuie sa isi faca cunoscute reciporc si in timp util motivele de fapt

si de drept pe care isi intemeiaza pretentiile si apararile, precum si mijloacelede proba de care inteleg sa se foloseasca astfel incat fiecarea dintre ele sa isi

poate organiza apararea.Partile au obligatia sa expuna situatia de fapt la care se refera pretentile siapararile lor in mod corect si complet ,fara a denatura sau omite faptele care

le sunt cunoscute.

Partile au obligatia de a expune un punct de vedere propriu fata deafirmatiile partii adverse, cu privire la imprejurarile relevante in cauza.

Partile au dreptul de a discuta si argumenta orice chestiune de fapt sau dedrept invocatain cursul procesului.

%nstanta este obligata sa supuna discutiei partilor toate cererile, exceptiile si

imprejurarile de fapt sau de drept invocate.%nstanta isi va intemeia hotararea numai pe motive de fapt si de drept ,pe

explicati si mijloace de poroba care au fost propuse ,in prealabil ,dezbateri

contradictorii."xceptional, o proba poate poate fi incuviintata de la primirea cererii de

chemare in judecata, dar numai sub rezerva supunerii sale discutiei in

contradictoriu a partilor.Daca se impun a fi lamurile chestiuni de fapt sau de drept care nu au fost

elucidate, instanta poate da cuvantul partilor din nou, pastrand aceeasi ordine

a dezbaterilor.

Pentru respectarea principiului contradictorialitati si implicit a principiuluidreptului la aparare ,partile trebuie sa fie regulat citate, inca din prima zi de

la infatisare.$ alta aplicare necesitatea staruintei cel putin a uneia dintre parti in

judecarea procesului, fie prin prezenta, fie solicitarea in scris a judecarii inlipsa – daca ambele parti lipsesc si nu a fost facuta o cerere de judecare a


9/112

cauzei in lipsa, inseamna ca lipseste manifestarea unei initiative

contradictorii a partilor.

1'. Principiul caracterului oral al procesului civilProcesele se dezbat oral cu exceptia cazului in care legea dispune altfel saucand partile solicita expres instei ca judecata sa se faca numai pe baza

actelor de la dosar. Acest principiu se completeaza cu principiul publicitatii,asigurandu-se o mai buna infaptuire a justitie. Procesul civil este

supus atat necesitati formei scrise cat si dezbaterilor orale.

%n lit de specialitate s-a aratat ca oralitatea dezbaterilor confera adevarateavantaje

-asigurarea unei reale publicitati

-executarea in conditii optime a dreptului la aparare-asigurarea unei contradictorialitati efective a dezbaterilor<

1(. Principiul nemi!lociriiAces principiu confera instantei dreptul si obligatia,in acelasi timp, de a

cerceta in mod nemijlocit, nemediat toate elementele care se impun a fi

analizate pt solutionarea in mod concret, legal si temeinic a cauzei deduse judecatii.

Potrivit principiului nemijlociri ,instanta ia la cunostinta direct de intregulmaterial procesual ,astfel incat intre instanta si continutul faptic ce urmeaza

a fi stabilit sa fie cat mai putine verigi intermediare.

(epartizare cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu,insistem informatizat.

Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet,

decat in conditiile legii.$ aplicare directa a acestui principiul " A#D%"("A martorilor ' se facedirect in fata instantei +, AD;%%(A("A probei testimoniale.

-&ceptii ame principiulu nemi!lociri" ascultarea prin comisie rogatorie amartorilor la instanta de domiciliu< administrarea probelor prin procedura de

asigurare de dovezi, at cand o asemenea cerere se face inainte de

promovarea cererii de chemare in judecata propriu-zise, pe cale principala

'in acest caz va fi competenta instanta de la locul in care se gaseste proba+<dovezile administrate de o instanta necompetenta sau intr-o cerere care s-a

perimat raman, in principiu, dobandite cauzei cu prilejul solutionarii cereriila inst competenta sau intr-o noua cerere.

Comisia rogatorie poate fi refuzata in cazul in care-executarea acesteia nu intra in sfera de competenta a puterii jud


10/112

-executarea este de natura sa aduca atingere suveranitatii sau

sigurantei nationale-# va putea fi executata at cand persoana care urmeaza sa fie audiata nu

poate depune marturie datorita unor interdictii existente in legislatia romana

sau cand documentele ce urmeaza a fi transmise ori expertizate nu pot sicirculate

1,. Principiul publicit/ţii dezbaterilor. 5imba desf/ur/rii procesuluiPublicitatea"edintele de judecata sunt publice cu exceptia cazurilor prevazute de lege.Publicitatea dezbaterilor consta in fixarea locului unde se judeca pricina,

fixarea termenelor, afisarea pricinilor la usa inst,antei libertatea fiecaruia de

a lua parte la sedintele de judecata, obtinerea de copii de pe actele dosaruluisi hotarari jud, oralitatea dezbaterilor.

Pronuntarea hotararilor jud se face in sedinta publica, cu exceptia cazurilor prev de lege<edintele de judecat se inregistreaza prin mijloace video sau audio ori se

consemneaza prin stenografiere care se transcriu de indata. )a cerere partile

pot primi o copie a transcrierii inregistrarilor, stenogramelor sau notelorgrefierului.

5imba"Procedura judiciara se desfasoara in limba romana .

Cetatenii apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba

maternaCererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba romana

Procesul civil, cu exceptia deliberarii, se desfasoara in fata instantei de

judecata, in sedinta publica, in fata partilor si a altor persoane care doresc saasiste la judecata.

10.Continuitatea. Principiul continuit/ţiiPrincipiul continuitati vizeaza asigurarea judecarii cauzei de catre acelasi

complet de judecata. Acest principiu este strans legat in existenta sa de

principiul nemijlociri si asigura acestuia forma de manifestare.

Principiul impune ca aceeasi judecatori care au administrat probele in cauzatrebui sa fie si judecatori fondului cauzei, aceasta impejurare ducand implicit

la respectarea altor principi, cum ar fi cel al nemijlociri, al rolului activ , alaflari adevarului.


11/112

26. Principiul rolului !udec/torului n aflarea adev/rului. Principiulrealiz/rii !ustiţiei de c/tre instanţele de !udecat/. Principiulindependenţei !udec/torilorArt. 123 din Constitutia (omanie prevede ca justitia se realizeaza prin %CC&

si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege.&udecatori nu pot delega justitia

&ustitia se infaptuieste in numele legii, este unica, impartiala si egala pt toti.$rice pers se poate adresa justitiei pt apararea drepturilor , libertatilor si

intereselor sale legitime. ici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui

drept.%nstantele judecatoresti infaptuiesc justitia in scopul apararii si relaizarii

drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor ,precum si a celorlalte

drepturi si interese legitime deduse judecatii.&ud sunt independenti, se supun numai legii si trebuie sa fie impartiali.


12/112

-in cazul incalcarii competentei generale

-in cazul competentei materiale cand este competenta o instanta de alt grad -in cazul incalcarii competentei teritoriale exclusive, cand este competenta

o instanta de acelasi grad si partile nu pot inlatura competenta.

-in toate celelalte cazuri competenta este de ordine privata

22. C4=P:N:) >N


13/112

Delimitarea se face dupa

-felul atributiilor jurisdictionale ce revin fiecarei cateogrii de instanta'competenta materiala functionala +

-obiectul sau natura pricini deduse judecatii ' competenta materiala

procesuala+Codul de procedura civila reglementeaza competenta materiala dupa doua

sectiunii distincte 1+ competenta matriala dupa materie si valoare

2+ competenta dupa valoarea obiectului cererii introductive de instanta

Instanta de :utela-in cazul art 1/? lit a, instanta de la domiciliul pers reprezentate

-art 1/? lit b, inst de la dom pers repr5de la locul unde tre luate masurile

urgente-art 1/? lit c sau d, inst de la ultimul dom din tara al celui lipsit5disparut

Judecatoriile-judeca cauzele de valoare mica si5sau de complexitate redusa-caile de atac impotriva hotararilor autoritlorat administrativ publice cu

activitate jurisdictionala

:ribunale-au plenitudine de competanta pt a judecata in prima instanta, judeca cereri

evaluabile in bani mai mari144.444 lei-ca instant de a apel, judeca hotararile pronuntate de judecatorie in prima

instanta

-ca instanta recurs in cazurile anume prevazute de legeCurtile de )pel- in prima instanta ,judeca cererile in materie de contencios administrativ

privind actele autoritatilor si institutilor centrale-ca instanta de apel,judeca hotararile pronuntate de tribunale in prima

instanta

-ca instanta de recurs, judeca cazurile anume prev de legeICCJ-recursurile impotriva hotaraile curtilor de aple

-recursurile in interesul legi , cererile in vederea pronuntari unei hot

prealabile pt dezlegarea unor probleme de drept-alte cereri date prin lege in competeta sa

Intinderea competentei Instantei sesizate%nstanta trebuie sa se pronunte asupra tuturor cererilor formulate pe

parcursul procesului 'actiun introductiva, apararile si cererile paratului, aincidentelor procedurale ivite in cadrul procesului, alte cereri, chiar dc in

mod obisnuit aceasta nu ar intra in competenta sa+.


14/112

Competenta in privinta apararilor paratului%nstanta sesizata cu sol actiunii depuse de reclamant este competenta sasolutioneze si cererea reconventionala depusa de parat.

"xceptiile procedurale cele care au ca obiect necompetenta instantei,

compunerea completului, conditiile de indeplinire a actelor de procedura"xceptiile de fond prematuritatea cererii, lipsa de interes, lipsa capacitati

procesuale, lipsa calitati procesuale, autoritaea de lucru judecat.

2.Competenţa n privinţa incidentelor de procedur/Prin incident procesual se intelege orice contestatie care se bazeaza pecererea principala si care interupe, stinge cursul judecatii sau modifica

solutia.

%ncidentul procedural nu aduce modificari fondului dezbaterii.%nstanta sesizata cu o astfel de cerere este competenta sa solutioneze

incidentele referitoare la - compunerea si constituirea instantei 'incompatibilitatea, abtinerea,recuzarea, gresita compunere a instantei+,

- referitoare la competenta 'exceptia de necompetenta+,

- cele referitoare la probele administrate 'verificarea de scripte, procedurafalsului+,

- cele referitoare la nulitatea actelor de procedura, suspendarea judecatii, perimarea cererii, etc.

- cazuri in care incidentele de procedura se pronunta obligatoriu de alta inst

cererea de delegare a inst se rezolva de %CC&

2$. Prorogarea de competenţ/Prorogarea seamnifica cpacitatea instantei investite cu solutionare cererii decatre reclamant de a rezolva si cereri care, in mod obisnuit nu apartin

competentei sale.

Prorogarea este o derogare de la regulile obisnuite de competenta.Avem trei forme de prorogare

a# prorogarea legala"ste acea forma de extinderea a competentei instantei care se realizeaza in

temeiul legii"a poate opera cu incalcarea normelor de competenta generala, materiala,

teritoriala, exclusiva.C)?@


15/112

cerere de chemare in judecata –instanta competenta se determina tinandu-se

seama de pretentia care atrage competenta unei instante de un grad mai inalt@ cererile accesorii, aditionale si incidentale se judeca de instanta competenta

pt cererea principala 'chiar dc material sau teritorial ar fi competenta alta

instanta+, cu exceptia materiei insolventei sau concordatului preventiv'competenta exclusiva a tribunalului in a carei circumscriptie isi are sediul

debitorul+@ cererea de chemare in judecata a mai multor parati poate fi introdusa la

instanta competenta pt oricare dintre acestia 'dc printre parati sunt obligati si

accesoriu se iau in considerare debitorii principali –dc un parat a fost chematin judecata numai in scopul sesizarii instantei pt el, oricare dintre parati

poate invoca necompetenta la primul term de judecata+

@ institutia conexitatii este posibila conexarea mai multor procese in acresunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza

au intre ele o stransa legatura –va fi competenta instanta mai intai investita,in afara de cazul in care reclamantul si paratul cer trimiterea dosarului la oalta instanta

-in orice stare a judecatii cauzele conexate pot fi disjunse si judecate separat

@ procedura speciala de divort instanta de divort se va pronunta si va hotaraasupra impartelii bunurilor comune, fiind posibil ca printre acestea sa se afle

si un imobil situat in raza teritoriala a altei instante, pt ambele capete decerere, competenta teritoriala fiind imperative

@ indivizibilitatea procesuala este o modalitate de conexitate obligatorie

b# Prorogarea !udecatoreasca %ntervine in temeiul unei hotarari judecatoresti -in caz de delegare a instantei, cand din cauza unor imprejurari

exceptionale, instanta competenta este impiedicata un timp mai indelungatsa functioneze – %ccj desemneaza o alta instanta de acelasi grad

-cand se dispune administrarea unei dovezi prin comisie rogatorie

prorogarea se va indeplini prin delegatie, de catre o instanta de acelasi gradsau inferioara.

-in caz de stramutare a pricinilor

c# Proorogarea conventionala Avoluntara#

%ntervine in temeiul unei intelegeri a partilor in acele cazuri in care legea permite partilor sa deroge de la regulile de competenta.

e realizeaza prin acordul partilor, astfel incat conventia respectva trebuie saindeplineasca conditiile de fond si de forma general admise in materie de

contrate.

2'. Incidente procedural privitoare la competenta instantei


16/112

2(. Necompetenta si conflictele de competentNecompetenta ca institutie procesuala este opusul competentei. )ipsa unuielement care atrage in mod egal competenta unei instante de judecata este

sanctionata prin institutia lipsei de competenta sau a necompetei.Dupa sesizarea instaneti de judecata , mijlocul procedural prin care se invoca

necompetenta instantei sesizate este exceptia de necompetenta.)a primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, judecatorul

este obligat din oficiu sa verifice si sa stabileasca daca instanta sesizata este

competenta general, material si teritorial sa judece pricina , consemnand inincheierea de sedinta temeiurile de dpret pt care constata competenta

instantei sesizate

$rice persoane poate sesiza instanta competenta"xceptile de necompetenta materiala generala si teritoriala exclusiva sunt de

ordine publica '!exceptie absoluta+.Necompetenta de ordine privata poate fi inovcata D$A( de parat prin%A;P%A(", cel mai tarziu pana la primul termen'exceptie relative+

Daca necompetenta este de ordine publica, partea care a facut cererea la oinstanta necompetenta, nu va putea cere declararea necompetentei.

e solutioneaza inainte de a intra in cercetarea in fond a pretentiei formulate

de reclamant. "xceptional daca trebuie sa se adm probe, instanta va puteauni exceptia cu fondul.

Daca instanta se declara necompetenta declina competenta.

Daca se declara necompetenta si respinge cererea, ca inadmisibila, intrucateste competenta unui organ fara active jurisdictionala sau nefiind

competenta de instantele romane, hotararea este supusa numai recursului lainst superioara.

Daca se declara competenta, se trece la judecare cauzei .%ncheierea se poate

ataca doar odata cu fondul.&ceptii absolute"-invocate oricand, in orice stare a procesului chiar si in fata inst de recurs,

numai daca pt solutionare nu este necesara administrarea altor dovezi

&ceptii relative"-invocate cel mai tarziu la primul termen, in etapa cercetarii, si inainte de ase pune concluzii pe fond

2,. Conflictele de competentaPrin conflict de competenta se intelege situatia in care doua sau mai multeinstante judecatoresti ori alte organe cu activitate juridictionalase considera


17/112

deopotriva copmpetente sa solutioneze o pricina,sau deopotriva se considera

toate necompetente si isi declina reciporc competenta.Conflict pozitiv ! 2 sau mai multe instante se considera ambele competenteConflict negativ ! ambele instante se declara necompetenteConflictul de competenta se solutioneaza pe calea regulatoriului de

competenta ' prin hotararea data de instanta ierarhic superioara +

Cand cele 2 judecatorii nu sunt in circumscriptia aceluiasi tribunal, darapartin aceleiasi curti de apel, conflictul se solutioneaza de curtea de apel .

Daca nu sunt in circumscriptia aceleiasi curti de apel, se solutioneaza de

%CC& u se poate crea conflict de competenta cu %CC&.

-:otararea de declinarea a competentei este obligatorie pt instanta de

trimitere%nstanta competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu, fara

citarea partilor, prin hotarare definitiva .Conflictul dintre doua sectii ale %CC& se solutioneaza de completul de B

judecatori.

Dovezile administrare in fata instantei necompetente se mentin, instanta

competenta le poate reface doar pt motive teminice.5itispendenta este o institutie procedurala care reglementeaza situatiace rezulta din faptul ca mai multe instante deopotriva competente aufost sesizate cu aceasi pricina.)itispendenta poate fi invocata pe parcursul procesului civil prin

instrumentul juridic al exceptiei."xceptiapoate fi invocate de parti sau din oficiu oricand in fata instantei de

fond

Cand instantele sunt de acelasi grad, se invoca in fata ultimei instantesesizate .

Daca exceptia se admite, dosarul va fi trimis de indata instantei de mai intai

investite.Cand instantele sunt de grad diferit, exceptia se invoca in fata instantei

inferioara in grad. Daca exceptia se admite,dosarul va fi trimis de indata

instantei de fond mai inalte in grad.

%nchierea prin care s-a solutionat, se poate ataca doar odata cu fondul .Cand unul din procese se judeca in recurs, iar celalalt in fond, instanta de

fond este obligata sa suspenede judecata pana la solutionarea recursului .Cone&itate este o institutie preocedurala care reglementeaza situatia incare aceasi instanta sau instante diferite *dar de acelasi grad* deopotrivacompetente* au fost sesizate cu pricini care * desi nu sunt identice* seafla in stransa legatura.


18/112

"xceptia conexitatii poate fi invocate de parti sau din oficiu cel tarziu pana

la primul termen, in fata ultimei instante sesizate.%ncheierea poate fi atacata numai cu fondul ' doar cu hot de final +

%n cazul admiteri exceptiei de conexitate dosarul se trimite primei instante

sesizate, in afara cazului in care reclamantul si paratul cer trimiterea lui laalta instanta.

Cand una din cereri este de competent exclusiva a unei instante, conexarease va face la acea instanta.

%n orice etapa a judecati, procesele conexe pot fi disjunse si judecate separat

Conexitatea spre deosebire litispendenta, poate fi invocata doar in primainstanta

Ambele sunt de $(D%" P#)%CA .

Pt a putea fi prezente litispendenta si conexitatea trebuie sa existe doua litigiidentice sau asemanatoare ,< litigile sa se afle in curs de solutionare< sa se

afle in fata a doua instente ,amble competente.

20.Btramutarea pricinii"ste o institutie procedurala prin intermediul carei cauza este mutata din

competenta de solutionare a unei instante, in favoare altei instante de acelasigrad ,pt asigurarea unui proces echitabil.

"ste un instrument prin care partile care au suspiciuni cu privire la derularea procesului corect si echitabil, obtin dreptul de a li se judeca preocesul de o

alta instanta ,in conditiile legi..

tramutarea are loc doar pt motive de banuiala legitima 'indoiala cu privirela impartialitatea judecatorilor , a calitatii partilor, sau a unor relatii

conflictuale locale+ sau de siguranta publica 'imprejurari exceptionale care

pot duce la tulburarea ordinii publice+tramutarea se poate cere in orice faza a procesului

• pt motiv de banuiala poate fi ceruta de partea interesata

• daca se stramuta de la o judecatorie5tribunal competenta este a Curtea

de Apel

• daca se cere de la Curtea de Apel, competent ii revine %CC&

• pt motiv de siguranta publica, numai de procurorul general de la

parchetul de langa %CC& si este de competenta %CC&.

)a solicitarea celui interesat se poate dispune suspendarea procesului cuachitarea unei cautiuni de 1444 lei .

Pentru motive teminice suspendarea poate fi dispusa in aceleasi conditi fara

citarea partilor, chiar inainte de primul termen.


19/112

%ncheierea de suspendarea nu se motiveaza, este D"%%%EA

Cererea de stramutare se judeca de urgenta in camera de consiliu cu citarea partilor ,hotararea fiind nemotivata si definitiva

Daca se admite, se trimite unei instante de acelasi grad.

Daca s-au savarsit acte de procedura de instanta respectiva , actele sedesfiinteaza de drept .

tramutarea nu poate fi ceruta din nou, foar cazului in care, noua cerere seintemeiaza pe imprejurari necunoscute la data solutionari cererii anterioare

sau ivite dupa solutionarea acestia.

Delegarea instantei are loc din cauza unor imprejurari exceptionale,instanta competenta este impiedicata, un timp indelungat sa functioneze,

%CC& la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta de acelasi grad .

36.Competenta materiala a J@DC):4


20/112

b# Instanta de control !udiciar"• judeca caile de atac impotriva hot autoritatilor adm publice cu

activitate jurisdictionala sau alte organe jurisdctionale ' se pronunta

prin "%A +

c# )lte atributi"• jud sec 1 buc are comp "GC)#%EA cu privire la acte stare civila,

cereri facute de un strain sau cetatean rom cu dom in strainatate, cu

privire la anulare, completarea si modificarea actelor de stare civila

sau a mentiunilor inscrise de acesta

• ' jud in general + – abtinerea, recuzari, asigurarea probelor inainte de

jud, indreptarea, lamjurirea, sau completarea proprilor hot, reviziurea

imp hot pronuntate, contestatia in anulare, contestatia privind

tergiversarea proc atunci cand cauza este pe rol, contestatia laexecutarea propriu-zisa, contestatia privind lamurirea intelesului

intinderii sau aplicarii titlului executoriu, intoarcerea executarii,

divortul, sechestrul asigurator, sechestrul judiciar, daca jud judeca

actiunea principala, cererea de valoare redusa, evacuarea din imobilele

folosite sau ocupate fara drept, uzucapiunea, etc.

31.Competenta materiala a :


21/112


22/112

• (ecursul prevazut de legi speciale

b# )lte competente"• Cererile in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru

dezlegarea unor probleme de drept

3.Competenta materiala a instantelor dupa valoarea 4;IC:@5@Icererii introductive de instanta ' cererea de judecata +Ealoarea obiectului cererii care determina competenta dupa acest criteriu

este vorba de valoarea obiectului cererii aratat in capatul principal de cerere.Pentru stabilirea valorii nu se vor avea in vedere dobanzi, penalitati,

fructele, sau alte asemenea venituri sau cheltuieli cerute ca accesorii

pretentiei principale, scadente sau, ajunse la scadenta, in cursul judecatii.

De asemenea nu se au in vedere nici prestatiile periodice ajunse la scadentain cursul judecatii.

%n caz de contestatie asupra valorii obiectului capatului de cerere principal,valoarea se stabileste dupa inscrisurile prezentate si explicatiile date de parti.

Daca reclamantul a sesizar instanta cu mai multe capete de cerere

principale, competenta se stabileste in raport cu valoarea5natura5obiectulfiecarei pretentii in parte.

Daca unul dintre capetele de cerere este de competenta altei instante,instanta sesizata va dispune D%>"("A si isi va declina competenta.

%n cererile de aceiasi natura privind contracte de locatiune sau de leasingsau privind predarea sau restituirea bunului inchiriat5arendat, valoarea sesocoteste dupa chiria sau arenda anuala.

Cand se cere plata unei parti dintr%o creanta, valoarea se socoteste dupa partea pretinsa de reclamant ca fiind exigibila .Cand se cere un drept la prestatii successive, daca durata existenteidreptului este nedeterminata, valoarea se socoteste dupa prestatia anualadatoarata.%n cererile care au ca obiect un drept de proprietate, sau alte drepturireale asupra unui imobil, valoarea este cea impozabila .

%n materie de mostenire, valoarea se stabileste fara scaderea sarcinilor saudatoriilor mostenite .%nstanta competenta, dupa valoarea obiectului cererii, ramane competentachiar daca ulterior intervin modificari ale cuantumului valorii aceluiasi

obiect.

3$. Competenta teritoriala


23/112

Daca institutia competentei materiale stabileste competenta instatelor de

judecata pe verticala, institutia competentei teritoriale stabileste competentainstantelor de judecata de acelasi grad pe orizonatala.

Codul stabileste in materia competentei teritoriale urmatoarele tipuri de

competenta a+ competenta teritoriala de drept comun, cand cererea se introduce la

instanta de la domiciliul paratului< b+ competenta teritoriala alternativa sau facultativa, in cazu in care

reclamantul de ales intre doua sau mai multe instante deopotriva

competente<c+ competenta teritoriala exclusiva sau exceptionala, cand cererea trebuie

introdusa la o anumita instanta ' in aceste caz normele de competenta

teritoriala sunt de ordine publica + <#lterior introduceri cereri de chemare in judecata, schimbarea docmiciliului

paratului, ori decesul acestuia nu poate avea nici o influenta asuptacompetentei teritoriale a instantei.Daca paratul are domiciliul in strainatate ori aceste este necunoscut, cererea

se introduce la instanta din tara a carei cirumpscriptie se afla resedinta

acestuia,iar daca nu are nici o resedinta cunoscuta , la instanta a careicircumsriptie reclamantul isi are dominiciliul.

Cererea de chemare in judecata impotriva unei asociati, societati sau alteientitati fara personalitate juridica , se poaate introduce la instanta

competenta pentru persoana careia i-a fost incredintata conducerera sau

administrarea acesteia. %n lipsa unei asemeanea persoane ,cererea seintroduce la instanta competenta pt oricicare dintre membri entitati

respective.

Cererile indreptate impotriva statului,autoritatilor si institutilor centrale,precum si a altor persoane juridice de drept public , pot fi introduse la

instantele din capitalele tarii sau sau la cele din resedinta de judet , unde isi

are loc reclamantul.Cererea de chemare in judecata a mai multor parati poate fi introdusa la

instanta competenta pt oricare dintre acestia,iar in cazul in care printre parati

sunt si obligati accesoriu , cererea se introduce la instanta competenta pt

oricare dintre debitori principali.Competenta teritoriala alternativaunt situatia cand ,pe langa instanta de la domiciliul 'sediul+ paratului, maisunt competente si alte instante


24/112

• Competenta instante de tutela in cazul art 1/? lit b cand e competenta

fie instanta de la domiciliul pers reprezentate, fie instanta de la locul

unde trebuie luate masurile urgente

• Cereri cu privire la ocrotirea pers fizice in competenta instantei de

tutela si de familie, se solutioneaza la instanta de la domiciliul sau

resedinta pers ocrotite

• Pentru autorizarea de catre instanta de tutela si familie a incheierii

unor acte juridice, cand actul juridic a caror autorizare se solicita,

priveste un bun, este competenta instanta unde este situat imobilul

• %n material contenciosului adm ,competentea ii revine instantei de la

domiciliul reclamantului, care poate renunta si atunci va fi domiciliul

paratului ' daca reclamantul a optat pt dom paratului # " P$A"

%E$CA "GC"P%A D" "C$;P""A +

• Cererile privitoare la stabilirea filiatiei, este competenta instanta de la

dom reclamantului

• Cererile referitoare la oblig de intretinere * alocatii –instanta de la

domiciliului creditorului reclamant

• Cereri privind executarea, nulitatea, anularea, rezolutiunea, rezilierea

sau denuntarea unilaterala a unui contract – insanta locului prevazut

in contract pt executare

• (aporturi de locatiune imobiliara – instanta locului unde se afla

imobilul

• )a contract de transport – instant locului de plecare sau sosire

• $bligatiile ce reies din cambie, C"C, bilet la ordin, sau alt titlu de

valoare – instanta locului de plata

• )a executarea, constatarea nulitati absolute, anularea, rezolutiunea,

rezilierea sau denuntarea unilateral a contractului incheiat cu un

intreprinzator sau alt profesionist sau la repararea pagubelor produseconsumatorului – insanta de la domiciliul consumatorului

• Pentru fapta ilicita sau pt producerea unui pejudiciu – locul unde s-a

savarsit fata

• %n materie de asigurare, cereri privitoare la despagubiri –instanta de la

domiciliul asiguratorului5bunurile asigurate5locul unde s-a produs


25/112

riscul asigurat – alegerea competentei prin conventie este considerata

ca nescrisa daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului la

despagubire.

3'. Competeta teritoriala e&clusivaCompetenta teritoriala exclusiva presupune obligatia imperativa areclamantului de a introduce in mod obligtoriu cererea de chemare in

judecata doar la instanta competenta teritorial indicata in mod expres decatre Codul de procedura civila .

• Cererile privitoare la dr reale imobiliare – locul imobilului ' daca

imobil este situat in circumscriptia mai multor instante,cererea se face

al res5dom paratului, daca se afla in vreuna dintre aceste

circumscriptii, sau daca nu, la oricare dintre instanta din circum

imobilului + – se aplica si la actiunile posesorii, actiunile in granituire,

actele privitoare la ingradirea dr de propietate imobiliara si la

imparteala judiciara a unui imobil cand indiviziunea nu rezulta din

succesiune.

%n materie de mostenire – la instanta de la ultimul domiciliu al

defunctului ' cereri privitoare la validiate, executarea dispozitiilor

testamentare, privitoare la mostenire si sarcinile ei, privitoare la

pretentiile mostenitorilor intre ei si cererile legatarilor sau creditorilor

defunctului impotriva unui mostenitor5executor testamentar.• %n materie de societate – instanta de la sediul principal al societatii

• %n materia insolventei – tribunalul de la sediul debitorului

• Cererile formulate de intreprinzator5alt profesiont impotriva unui

consummator pot fi introduse doar la instatna domiciliului

consumatorului.

3(. Dispozitii speciale cu privire la competenta teritoriala

Cererile accesorii, aditionale sau incidentale se judeca de inst competenta ptcererea principal, cu exceptia cererii privitoare la %$)E"A A#C$C$(DA#) P("E"%E. Aceste prevederi se aplica si cand

competenta pt cererea principala este stabilita de lege in favoarea unei sectiispecializate sau a unui complet specializate .


26/112

@%nstanta competenta sa judece cererea principala se pronunta si asupra

apararilor si exceptilor, in afara chestiunilor prejudiciale si celor decompetenta exclusiva.

@ %n cererile pt constatarea existentei5inexistentei unui drept , competenta

instantei se determina dupa regulile prevazute pt cererile care au ca obiectrealizarea dreptului.

- %n procesele privitoare la bunuri si dr disponibile, partile pot conveni sa fie judecate dealte instante decat cele competente teritorial, in afara de cazul

cand aceastea este competentea exclusiv

-%n materia protectiei dr consumatorilor, partile pot conveni alegereainstantei competente, numai dupa nasterea dreptului de a despagubire

@ Daca un judecator are calitate de reclamant intr o cerere, de competenta

instantei la care isi desfasoara activitatea, va sesiza una dintre instantele deacelasi grad din circumscriptia oricaruia dintre curtile de apel invecinate cu

curtea de apel proprie – Paratul poate cere pana la primul termen declinareacompetentei putand alege oricare dintre instantele de acelasi grad.@ %mpotriva unui judecator care isi desfasoara activitatea la instanta

competenta, reclamantul poate sesiza una dintre instantele de acelasi grad

din criscumscriptia oricaruia dintre curtile de apel invecinate.@ Aceleasi dispozitii se aplica si procurorilor, asistenti jud, si grefierilor.

@ )a incidentele privind arbitrajul intotdeauna este competent tribunalul de lalocul arbitrajului

3,. Consideraţii generale asupra acţiunii civile. Noţiunea de acţiunecivil/ i tr/s/turile acesteiaApararea dreptului incalcat in instanta se face prin intermediul intrumentului

numit actiune.Actiunea are in principal ca acceptiune dreptul de a sesiza un judecator .

Actiunea reprezinta dreptul de a actiona in justitie, puterea de a sanctiona.

Actiunea este un mijloc legal prin care o persane cere instantei judecatorestifie recunoasterea dreptului sau, fie realixareae acestui drept prin incetarea

piedicilor puse in exercitare sa de catre o alta persoana sau printr-o

despagubire corespunzatoarea.

)ctiunea civila este ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dreptui subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei

alte situatii juridice, precum si pentru asigurarea partilor in proces.Categorii de actiuni"a# potrivit solutiei pe care reclamantul urmareste sa o obtina avem -actiuni in realizare dreptului,actiuni in constaatrea dreptului, actiuni in

constituire de drept.


27/112

b# din punct de vedere al dr subiective care se valorifica prin actiuni, avem -actiuni personale, actiuni reale, actiuni mixte.c#dupa obiectul dr subiectiv aparat prin actiune, avem -actiuni posesorii, actiuni petitorii

d# dupa calea procedurala aleasa avem

-actiuni principale, actiuni accesorii, actiuni incidentale.

e# dupa ramura de drept material careia ii apartin dr subiective deduse judecatii, avem

- actiuni civile strico sensu , actiuni civile lato sensu

30. )cţiuni n realizarea dreptului* n constatarea dreptului i acţiuni nconstituire de drepturi

a, ctiunea in realizarea dreptulu sunt denumite si actiuni in

adjudecare# actiuni in e"ecutare sau actiuni in condamnare . Actiunea in realizare a dreptului este actiunea prin care titularul unui dreptincalcat solicita instantei ca paratul sa fie obligat sa ii respecte dreptul .

u se poate promova alt tip de actiune cat timp titularul dreptului incalcat

are la indemana o actiune in realizareDoar hotararea judecatoreasca prin care se admite o astfel de actiune se pot

executa silit.orme ale actiuni in realizare a dreptului actiunea in revendicare, actiunea

pt plata unei datorii, actiunea pt executarea unei lucrari, actiunea pt

evacuarea unui imobil, etc.b, ctiunea in constatarea dreptului este denumite si actiune in

recunoastere sau actiuni in confirmare.

Actiunea in constatare a dreptului este actiune prin care reclamantulurmareste sa obtina printr-o hotararea judecatoreasca constatarea existentei

sau inexistentei unui drept sau a unor raporturi juridice .

u poate fi promovata daca reclamantul are la indemana o AC %("A)%HA("

u pot fi executate silit

Actiunile in constatare pot fi actiuni in constatare positive care urmaresc

stabilirea existentei unui raport juridic si actiunile negative care urmarescconstatarea inexistentei unui drept sau unui anumit raport juridic.

)ctiunile in constatare sunt impartite dupa obiectul cereri -actiunea declaratorie ' reclamantul cere sa se constate existenta5inexistenta

unui dr desi nu a fost incalcat, se gaseste intr o sit de incertitudine +,


28/112

- actiunea interogatorie ' reclamantul se indreapta impotriva unei pers care

poate alege intre doua cai de urmat, cerand instantei ca aceasta sa fieobligata a opta pt una dintre cele doua cai +,

-actiunea provocatorie 'reclamantul cheama in jud pers care, fara sa

porneasca proces, ridica in mod public pretentii in leg cu un drept al sau, pt ase constata, daca paratul are sau nu un drept pe care il afirma, sub sanct de a

nu il mai putea invoca daca nu il demonstreaza+c, ctiunea in constituire de dreptui denumita si de transformare, este

actiunea prin care se cere instantei de judecata sa creeze situati juridice

concretenoi intre partile litigante "x materia succesiunilor cand cota parte se transorma in drept de

proprietate efectiva – casa, ceva palpabil.

:otararea care se pronunta are efect constitutiv, ex nunc,deoarece creeaza unraport juridic nou.


29/112

)C:I@N)


30/112

- u mai sunt intrunite conditile de existenta a dreptului inscris sau au

incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea

- %nscrierea in C nu mai este din alte motive in concordanta cu situatia

juridica reala a imobilului.

ctiuni mi"te sunt actiuni prin care reclamantul se prevaleaza cumulativde un drept de creanta si un drept real nascute din aceiasi operatiune juridica +unt impartite in - grupe:

- actiunile care urmaresc executarea unui act juridic care a creat sau

transferat un drept real asupra unui imobil, dand nastere totodata unorobligatii personale 'ex actiune prin care se solicita executarea unui contract

privitor la transmiterea propr unor bunuri +- actiunile in anulare sau rezolutiune a unui act juridic, prin care se transmite

sau se constituie un drept real, imobiliar

)ctiuni imobiliare si mobiliare

a, ctiunea mobiliara !are ca obiect un bun mobil ' intra si obtinerea de bunuri mobile prin anticipatie+b, ctiunea imobiliara !are ca obiect un bun imobil prin natura sa, prindestinatie 'casa vanduta * obiecte + sau prin obiectul la care se aplica

-aceiasi act poate fi si mobiliara si imobiliara

8eluri" act personale mobiliare5imobiliare, act reale mobiliare5imobiliare.

1. )cţiuni petitorii i acţiuni posesoriia, ctiunea posesorie are drept scop ocrotirea posesie unui bun imbil .

Actiunea posesorie are drept scop ocrotirea insusi a dreptului subiectiv realsi implica deci dovedirea existentei dreptului. "le pot fi exercitatea de catrecei care au posesisia imbilului, fara sa se interesezes dc posesorul este si

titularul dreptul de propietatea. Avantajul acestei actiunea este ca poate fi

introdusa in termen de 1 an de la tulburare< find suficienta ca posesosul sadovedeasca ca a exercitata o posesie utila asupra unului cel putin un an

inainte de tulburarea.

8orme"@ Actiunea posesorie generala ' in complangere + care poare fi exercitata

dc existe o tulburare, posesie utila sa fie de cel putin 1 an, sa nu fi

trecut 1 an de la tulburare5deposedare 'tulburarea poate fi de fapt sau dedrept+

@ Actiunea posesorie speciala ' in reintegrare + care poate fi exercitata

dc tulburare sau deposedarea are loc prin violenta,sa nu fi a trecut 1 an dela tulburare5deposedare.


31/112

Actiunile posesorii pot fi produse si impotriva proprietarului dar , nu pot fi

introdduse impotriva persoanei fata de care exista obligatia de restituire a bunului.

Pot fi introduse si de catre detentorul precar.

u se pot intenta decat de cel care poseda pt sine, indiferent daca face sau nudovada dreptului pretins .

b, ctiunea petitorie este actiunea care apara dreptul de proprietate sau altdrept real imobiliar 'uzul, servitutea, uzufructul si abitatia+.

pre deosebire de act posesorie aceasta implica sarcina de a dovedi dreptul

pretinsActiunea petitorie serveste insusi fondului dreptului.

8orme"-actiunea in revendicare-actiunea confesorie

-actiunea negatorie-actiunea in granituire

2.Dreptul subiectiv i acţiunea civil/ .reptul subiecti! reprezintI posibilitatea, facultatea, prerogativele unuisubiect de drept de a avea de a- i valorifica i apIra Jmpotriva altuia unș ș

anumit interes legalmente protejat.Actiunea civila are ca obiect protectia unui drept afirmat in justitie sau a unei

situatii ocrotite de lege.

$biectul actiunii civile nu poate fi confundat cu dreptul subiectiv dedus in justitie si nici obiectul acesteia.

Actiunea civila are ca obiect protectia unui drept subiectiv , a unui drept

afirmat in justitie sau a unei situatii ocrotite de lege. Dreptul pretinsdetermina caracterul actiunii si ii imprima calificarea sa. Actiunea poate fi

persoanala sau reala, in functie de natura dreptului pe care il valorifica.

$rice cerere poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia- poate sta in judecata,

- are calitate procesuala,

- formuleaza o pretentie

- justifica un interesDreptul subiectiv serveste prin titlul sau la fundamentarea actiunii civile

)cţiunea n sens material i acţiunea n sens procesual.Dreptul laacţiune n sens material i n sens procesualAC%#"A % " ;A"(%A) este cererea adresata, prin intermediulinstantei, paratului pentru ca acesta sa isi execute obligatia corelativa

dreptului subiectiv ' oblig executarea oblig+


32/112

AC%#"A % " P($C"#A) este cererea adresata instantei, pentru

apararea unui drept subiectiv ' apararea dreptului +D("P#) )A AC%#" % " ;A"(%A) inseamna dreptul

reclamantului de a cere de la parat, prin intermediul instantei, executarea

obligatiilor sale,dreptul de a constrange o persoana cu ajutorul fortei publicesa execute o anumita prestatie, sa respecte o anume situatie juridica, sau sa

suporte orice alta sanctiune civila.D("P#) )A AC%#" % " P($C"#A) inseamna dreptul de a te

adresa instantei, dreptul de a intenta actiunea de chemare in judecata.

%n cazul in care o instanta necompetenta isi declina competenta este vorbade o actiune in sens procesual .

At cand o instanta respinge actiunea pentru ca s-a constatat ca exceptia de

prescriptie este intemeiata te despre actiune in sens material deoarecedreptul material la actiune s-a stins.#neori dreptul procesual la actiune este

subordonat unei conditii sau nei proceduri prealabile, cum ar fi parcurgerea procedurii jurisdictionale prealabile.(AA#(% A)" AC%#%% C%E%)"

- actiunea civula este un mijloc legal care permite persoanei sa solicite

instantei sa hotarasca asupra cererii sale<- actiunea da dreptul titularului de a recurge la un organ competent cu

atributii jurisdictionale <-actiunea are ca C$P, apararea unui drept al persoanei,care se pretinde a fi

titular

Actiuna nu se confunda cu dreptul subiectiv material pe care-l apara si nicicu cererea de chemare in judecata prin care ea se exprima .

3. )cţiunea civil/ i cererea de cemare n !udecat/. lementeleacţiunii civile)ctiunea este un mijloc pus la dispozitia titularului dreptului subiectiv ,iarcererea de chemare in judecata este actul de procedura prin care acestafoloseste mijlocul legal.

Potrivit Codului de porcedura civila ,cerereile in justitie sunt

-cerere principala este o cererea introductiva de instanta

-cerere accesorie este acea cerere care depinde de solutionarea cererii principale.

-cerere aditionala este cererea prin care o parte modifica pretentiile saleanterioare.

Actiunea civila care sta la baza declansarii oricarui proces ca act jurisdictional presupune existanta a trei elemente distincte

- elementul subiectiv subiectele


33/112

- elemente obiective obiectul si cauza actiunii civile

Aceste elemente servesc la individualizarea actiunii in raport cu alte actiunisi ajuta la identificarea si solutionarea exceptiilor de litispendenta si

autoritate de lucru judecat.

.


34/112

Daca mandatul este dat altei persoane decat unui avocat, mandatarul nu

poate pune concluzii asupra exceptiilor si asupra fondului decat prin avocat.Daca mandatarul persoanei fizice este sot sau ruda ' pana grad %% + acesta

poate pune concluzii fara sa fie asistat de avocat, daca este licentiat in drept.

)a redactarea cererii si a motivelor de recurs5sustinerea recursului persoaneifizice pot fi reprezentate #;A% de avocat sub sanctiunea nulitati. Aceste

dispozitii se aplica si in cazul contestatiei in anulare si revizuirii.Persoanele juridice pot fi reprezentate conventional numai prin consilier

juridic5avocat."xista o singura categorie de actiuni in care avocatul nu poate

sa isi reprezinte clientul – actiunile de stare civila ' actiune de divort-cu exceptii prevazute de lege-

actiunea de stabilire de paternitate, de tagada de paternitate, etc+

;andatul ad litem ! imputernicirea data unei pers sa indeplineasca, innumele si pe seama altei persoane, actele de procedura necesare.

Caracteristici:• "ste un inscris autentic ' daca nu e dat unui avocat se poate da si prin

declaratie verbala facuta in instanta si consemnata in incheierea de

sedinta, cu aratarea limitelor si a duratei +

• "ste inituitu personae

• ;andatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca

acesta a devenit incapabil ' trebuie retras de mostenitor5reprezentatul

legal al incapabilului +

• %mputernicirea de a reprezenta o persoana fizica sau juridica data unuiavocat5consilier juridic se dovedeste prin inscris.

• (enuntarea la judecata sau la drept, achiesarea la hotararea

pronuntata, incheierea unei tranzactii, si orice alte acte procedurale de

dispozitie, nu se pot face de reprezentant decat in baza unui mandat

special ori cu incuvinatarea prealabila a instantei

• "ste un mandat revocabil-mandatarul care renunta la imputernicire dar

trebuie sa instiinteze atat pe cel care i-a dat mandatul cat si instanta cu

cel putin 1B zile inainte de urmatorul termen ' nu poate renunta intimpul cailor de atac +

Avocatul care a asistat o parte la judecarea pricinii poate face chiar faramandat orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar

pierde daca nu le-ar executa timpulc, sistenta judiciara cuprinde :


35/112

• Acordarea de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata

taxelor

• Apararea si asistenta gratuita printr-un avocat desemnat de A($#

• $rice alte modalitati prevazute de lege

Asistarea se acorda persoanelor care nu fac fata cheltuielilor pt declansareasi sustinerea unui proces si care ar pune in pericol propria intretinere si cea a

familiei.

Aceasta poate fi acordata in orice faza a procesului, in tot sau in parte .%n caz de urgenta daca persoana fizica lipsita de cap de exercitiu nu are

reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate, va numi un curatorspecial.

Deasemenea, se va numi un curator special si in caz de conflict de interese

intre reprezentantul legal si cel reprezentat .

$.4biectul acţiunii civile. Cauza acţiunii civile4biectul actiunii civile este ceea ce se cere prin actiune ,pretentia concretaa reclamantului .

$biectul actiuni trebuie sa fie licit, posibil, determinat .

Daca actiunea este admisa, obiectul va figura in dispozitivul hotararii judecat.

Cauza actiunii civile este temeiul juridic al cererii, fundamentul legal aldreptului pe care una din parti il valorifica impotriva celelilalte parti .

Cauza dreptului nu trebuie sa difere de cauza actiunii.Cauza actiunii civile trebuie sa fie licita,adica sa nu urmareasca un scopcontrar ordinii publice, sa existe, sa fie reala, , prinirea actiunii sa fie

determinata de scopul pe care titularul dreptului urmareste sa il obtina prin

hotararea judecatoreasca , sa fie morala.Cauza actiunii civile reprezinta un element de identificare a actiunii civile

'.Caracterele acţiunii civile. Condiţiile de e&ercitare a acţiunii civile.)ctiunea civila are un dublu caracter " caracterul facultativ sicaracterul liber.

Caracterul facultativ al actiunii civile semnifica faptul ca o persoana care pretinde titularului unui drept subiectiv civil poate sa decida dc va apela sau

nu la actiune, dc va declansa sau nu procedura judiciara pt protejarea

dreptului sau subiectiv.Caracterul facultativ dervia din principiul disponibilitati.

Caracterul liber inseamna ca simplul fapt al depunerii unei cererei in justitie si a pierderi procesului declansat pe baza acestei cererei nu este de


36/112

natura sa atraga raspunderea civila a reclamantului.Caracterul liber are doua

forme de manifestare pe de o parte faptul ca legea acorda un fel de protectie celui care pune in

miscare actiunea civila , in sensul ca pierderea procesului nu antreneaza

raspunderea sa civila,iar pe de alta parte , nu ii protejeaza pe cei care isiexercita in mod abuziv drepturile lor procesuale.

Drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna credinta ,fara a se incalcadrepturile procesuale ale altei persoane . Parte care isi exercita drepturile

procesuale in mod abuziv, raspunde pentru prejudicile materiale si morale

cauzate'poate fi obligata si la plata unei amenzi judiciare +. )a fel raspundesi partea care nu isi indeplineste cu buna credinta obligatiile procesuale.

Conditii de e"ercitare a actiunii ci!ile:

• Poate sta in judecata in conditiile legii

• Are calitate procesuala

• ormuleaza o pretentie – un obiect

• &ustifica un interes – cauza

(. Interesul%nteresul a fost definit ca fiind folosul practic,imediat , pe care il are o parte

pentru a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare.Aceste poate safie material, cad se urmareste obtinerea unui folos de ordin patrimonial,sau

de ordin moral in stituatia in care se urmareste obtinerea satisfacerii

sufletesti.%ntereseul moral nu trebuie sa fie confundata cu prejudiciul moral

si nici cu reparatia materiala a daunelor morale. %ndiferent daca cererea formulata este o actiune principala, o cerere

recoventionala sau o apararea, interesul ,ca institutie precedurala , trebuie saintruneasca cumultiv mai multe conditii, in absenta carora cererea urmeaza

sa fie respinsa pentru lipsa de interes /Conditii :

• a fie material ' urmareste obtinerea unui folos patrimonial5suma de

bani5predarea unui bun + sau moral ' obtinerea unei satisfactii

sufletesti+ – a nu se confunda cu prejudiciul moral si nici cu

reparatia materiala a daunelor morale +• a fie determinat ' nu determinabil +

• a fie legitim si juridic

• a fie personal si direct ' sa il vizeze pe cel care face cererea +

• a fie nascut si actual ' chiar daca nu ar fi nascut si actual, se poate

formula o cerere cu scopul de a preveni incalcarea unui drept


37/112

subiectiv amenintat sau pentru a preintampina producerea unei pagube

iminente care nu s-ar putea repara + E"ceptii :

• Cererea pentru predarea unui bun la implinirea termenului contractual

poate fi facuta chiar inainte de implinirea acestui termentarea de incertitudine, de indeterminare poate reprezenta un interes

suficient

$persoana nu poate apara dreptul unei alte persoane ' exceptii actiuneaoblica, actiunile colective-cele exercitate de sindicate +.

"GC"P%A )%P"% D" %"(" este calificata ca fiind o exceptie de

fond,doarece efectul pe care il produce este aceala de respingere a cererii.Aceasta exceptie poate fi invocata si de instanta si de procuror din oficiu.

,. DreptulDreptul este o conditie necesara pentru promovarea unei actiuni in justitie.Drept este litigios daca exista un proces inceput si neterminat cu privire laexistenta si intinderea sa.

Actiunea este de fapt ,mijlocul legal de ocrotire pe cale procesuala a

dreptului material incalcat, nerespectat, pus la indemana titularului dreptuluisubiectiv nesocotit. %n consecinta daca nu exista un drept subiectiv

recunoscut si ocrotit de lege care sa fie incalcat, actiunea nu are suport real

care sa justifice promvarea si sesizarea instantei cu restabilirea ordinii dedrept.

.reptul subiecti! care se cere a 1i protejat trebuie sa indeplineascaurmatoarele conditii:

• a fie actual ' sa nu fie supus unui termen sau unei conditii

suspensive + – in cazul drepturilor afectate de termen5cond suspensiva,

creditorul poate cere masuri de asigurare sau conservare sau poate

cere asigurarea dovezilor

• a fie recunoscut si ocrotit de lege, sa nu fie ilegal, imoral sau sa

contravina ordinii economice si sociale <

• a fie exercitat in limitele sale externe ' de ordin material si juridic + si

interne' conform scopului recunoscut de lege +

• a fie exercitat cu buna-credinta ' nu abuziv +

Transmiterea unui drept litigios :

- e pot transmite prin acte intre vii

- si cu titlu particular


38/112

- &udeca va continua intre partile initiale

- Daca este facut pt cauza de moarte judecata va continua cu succesorul

universal sau cu titlu universal al autorului

- :otararea pronuntata contra instranuitorului sau succesorului

universal5cu titlu universal al acestuia, va produce de drept efecte sicontra succesorului cu titlu particular si va fi intotdeauna opozabilaacestuia , cu exceptia cazurilor in care a dobandit dreptul cu buna

credinta si numai poate fi evins

0.Calitatea procesual/Calitatea procesula reprezinta identitatea intre persoana reclamantului si

persoana care este titularul dreptului subiectiv dedus judecatii.Calitatea procesuala rezulta din indentitata intre partii si subiectele

raportului juridic litigios,astfel cum acesta este dedus judecatii.

Calitatea procesuala este de doua feluri 1.calitatea procesuala activa consta in identitatea dintre persoanareclamantului si titularului dreptului subiectiv dedeus judecatii.

Calitatea procesuala pasiva consta in identinatea dintre persoana paratuluisi titularul oligatiei corelative dreptului subiectiv dedus judecatii.

"xista situatii in care legea confera calitate procesuala activa unor subiectede drept care nu apar in raportul juridic de drept material, dar care pot

exercita actiunea in justitie procurorul, tuturele, sindicatul, curatorul, etc.

%n cadrul unui litigiu se pot reuni in persoana aceluiasi subiect de drept si

calitatea procesuala activa si cea pasiva, daca de exemplu, se promoveaza decatre parat o cerere recoventionala .

Calitatea de parte se poate transmite legal sau conventional, ca urmare atransmisiunii drepturilor sau situatiilor juridice deduse judecati.

*usti1icarea calitatii procesuale:

$bligatia de legitimare a acestui drept revine reclamantului care trebuie saisi justifice atat calitatea procesuala activa, cat si calitatea pasiva a

paratului.

Aceasta obligatie revine si paratului, cand formuleaza cerereareconventionala

)ipsa calitatii procesuale nu se confunda cu neteminicia actiunii ' deoarecein cazul unei actiuni introduse de o persoana fara calitate, desi dreptul exista,dar actiunea nu a fost introdusa de titularul dreptului, pe cand in cazul unei

actiuni nefondate instanta constata inexistenta dreptului +)ipsa calitatii procesuale active sau pasive este exceptie de fond ,iar lipsa

dovezii calitatii de reprezentant este o exceptie de procedura . )ipsa calitati


39/112

procesuale poate fi invocata pe baza de exceptie de oricare dintre parti,

inclusiv de instanta, din oficiu sau de catre procuror.Transmiterea calitatii procesuale/

Calitatea procesuala se poate transmite pe parcursulu derulari procesului

civil, prin trasmisiunea legala sau conventionala ca urmare a transmisiunii inconditiile legi.

a# transmiterea legala opereaza in cazul succesiunii , mostenitoriiacceptanti preluand pozitia procesuala a defunctului lor autor 'exceptia

cazului in care legea interzice expres+

)a persoana juridica, opereaza in cazul in care persoana juridica, parte in proces, este supusa reorganizarii .

b#transmisiunea conventionala" intervine in baza conventiei dintre una din partile procesului si o terta persoana ' la fel ca in cazul cesiunii de creanta, al preluarii datoriei, daca exista consimt creditorului, si al vanzarii sau donarii

bunului litigios+• :ransmisiunea universala intervine in cazul succesiunii legale, si

in caz de fuziune sau absorbtie

• :ransmisiunea cu titlu universal intervine in cazul succesiunii cutitlu univ, si in caz de divizare totala sau partiala

• :ransmisiunea cu titlu particular are loc cand drepturile siobligatiile transmise privesc bunuri determinate

Daca dreptul litigios este transmis prin acte intre vii, cu titlu particular,

judecata va continua intre partile initiale

Daca dreptul litigios este transmis pt cauza de moarte, cu titlu particular, judecata va continua cu succesorul universal sau cu titlu universal .

%n toate cazurile succesorul cu titlu particular este obligat sa intervina in

cauza, urmand ca instanta sa decida daca instrainatorul sau succesoruluniversal sau cu titlu universal va ramane sau va fi scos.

&cceptia lipsei calitatii procesuale " este o exceptie de fond, absoluta'oricand+, peremptorie. $data constata lipsa calitati procesuale ,instanta areobligatia de respinge cererea ca fiind introdusa de o persoana fara calitata

sau impotriva unei persoana fara calitate. Admiterea exceptiei poate atrage siaplicarea altor sanctiuni, iar cel care a suferit un prejudiciu are dreptul la

despagubiri potrivit dreptului comun.

$6.Capacitatea procesual/ de folosinţ/ n cazul persoanelor fizice i !uridiceCapacitatea procesuala de folosinta este patitudinea generala a persoanelorde a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii pe plan procesual.


40/112

Capacitatea procesuala de folosinta este aplicatiunea pe plan civil a

capacitatii civile.Capacitatea procesuala de folosinta incepe la nastere si inceteaza la moarte.

$rice persoana care are capacitate de folosinta a drepturilor civile are si

capacitate procesuala de folosinta.Capacitatea de folosinta a persoanelor (%D%C" este legata de principiul

specialitatii.Persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi si nu isi poate asuma

decat acele obligatii strans legate de scopul pt care a fost infiintata .

Persoana juridica are capacitate de la momentul inregistrarii ' persoanele juridice care nu sunt supuse inregistrarii – de la data actului de

infiintare5data autorizarii5data autorizarii consituirii5orice alta cerinta

prevazuta de lege +.

$1.Capacitatea procesual/ de e&erciţiu n cazul persoanelor fizice i !uridiceCapacitatea preocesuala de exercitiu este capacitatea unei persoane care are

folosinta dreptului, de a angaja si conduce personal procesul, indeplinind

obligatiile si realizand drepturile procesuale 'capacitatea de a sta in judecata+Persoanele fizice dobandesc capacitate de exercitiu deplina de la 1? ani.

Persoanle care nu au capacitatea de exercitiu ,nu pot sta in judecata decatcand sunt reprezentate , asistate sau autorizate.

(eprezentarea intervine in cazul minorilor sub 16 ani si a persoanelor puse

sub interdictie.Asistarea intervine in cazul pers fizice cu varsta intre 16-1? care au

capacitate restransa de exercitiu.

Autorizarea intervine in cazul in care reprentantul legal al celui lipsit decapacitate de exercitiu face acte procesuale de dispozitie.

%n cazul personelor juridice , capacitatea de exercitiu este dobandita in

momentul infintarii si se sfaraseste odata cu incetarea personei juridice.Persoanele juridice isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin

organele de administrare.Conditii speciale cu pri!ire la cap de e"ercitiu in cazu partajului j :

Astfel daca un coproprietar este lipsit de cap de exercitiu5restransa, partajulva putea fi facut prin buna invoiala numai cu autorizarea instantei de

tutela5ocrotitorul legal."xceptia lipsei calitatii procesuale de folosinta si deexercitiu -poate fi invocata oricand de oricare parte, inclusiv instanta, din

oficiu sau procuror -lipsa capacitati de folosinta are sanctiunda nulitati absolute


41/112

-lipsa capacitati de exercitiu are sanctiunea nultati relative, actele fiind

anulabile-cand este vorba de pers fizica, nulitatea nu intervine in mod automat,

instanta acorda un termen pt implinirea lipsurilor, actele putand fi ratificate

de catre reprezentat5ocrotitor legal.

$2.Instanţa de !udecat/.Procedura contentcioasa are doua etape faza cercetarii si faza dezbaterilor

finale.

Cercetarea judecatoreasca: include discutarea exceptiilor invocate,discutarea admisibilitatii probelor, admiterea si administrarea lor

Codul prevede ca cercetarea judecatoreasca are loc in Camera de consiliu si

doar dezbaterile finale se fac in sedinta publicaInstanta de !udecata.Compunerea instantei de !udecata

Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata lainceputul anului urmarind asigurarea continuitati completului.chimbareamembrilor completelor se face in mod exceptional , pe baza criteriilor

obiective stabilite de regulamentele de ordine interioara a instantelor.

;entinerea componentei completului de judecata este o forma demanifestarea si de respectarea a principiului continuitati procesului civil.

Completul de judecata este prezidat prin rotatie de unul dintre membriacestia.

In prima instanta !udecatoriei* tribunalului si curtii de apel "

Completul pt solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele demunca si asigurari sociale si constituie din 1 judecator si 2 asistenti judiciar.

)pelurile se judeca in complet de 2 judecatori , iar recursurile in completde 0 judecatori.%n cazul completul format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la un

acord, procesul se judeca din nou in complet de divergenta ,in conditiile legi.

Complet de divergenta se constituie prin includerea in completului de judecata a presedintelui sau vicepresedintelui instantei, a presedintelui de

sectie sau a judecatorlui din planificarea de permanenta

Pe langa instantele judecatoresti functioneaza si urmatoarele structuri

erviciile de reintegrare sociala si supraveghere$ficiile registru comert

Alte structuri infiintate prin lege specialaIncidente cu privire la compunerea instantei%ncidentele procedurale privind compunerea si consituirea instantei sunturmatoarele


42/112

a# Incompatibilitatea A incident care vizeaza numai compunerea instantei#costa in imposibilitatea judecatorului5Lprocuror5magistratului asistent siasistentului judiciar de a indeplini concomitent si alte functii sau servicii.

%ncompatibilitatea este reglementata de norme imperative de organizare

judecatoreasca , a caror incalcare atrage nulitatea absoluta.unctia de judecator, procuror, magistrat asistent si asistent jud este

incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia functiilordidactice din invatamant superior, precum si acelor de instruire din cadrul

%; si al scolii nationale de grefieri.

&udecatorii,procurori ,magistrati asisenti si personalul de specialitate juridicaasimiliat sunt obligati sa dea anual o declaratie in care sa mentioneze, pe

proprie raspundere daca sotul5rudele5afini pana la gr %E, exercita o functie

sau desfasoara o activitate juridica sau activitati de investigare sau cercetare penala precum si locul de munca al acestora.

&udecatori ,magistrari-asistenti,personalul de specialitate al instantelor si parchetelor nu pot fi lucratori operativi , inclusiv acoperiti, informatori, saucolaboratori al servicilor de informatie.

&udecatori si procurorii nu pot face parte din partide sau formatiuni politice

si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic. untobligati sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor

politice.&udecatori si procurori le este interzis sa desfasoara activitati comerciale

' direct sau prin intermediari +, activitati de arbitraj in litigii civile,

comerciale sau de alta natura, sa aiba calitatea de asociat sau de membru inorganele de conducere, administrare, sau control la societati civile, societati

comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare

sau financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome,nici calitate de membru al unui grup de interes economic.Prin derogare

judecatorilor si procurorilor pot fi actionari sau asociati .

&udecatori si procurori sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legatade actul de justitie in cazuri in care se presupune existenta unui conflict intre

interesele lor si interesul public de infaptuire a justitiei sau de aparare a

intereselor generale ale societatii, cu exceptia cazurilor in care conflictul de

interese a fost adus la cunostinta in scris si s-a considerat ca nu afecteazaindeplinirea impartiala a atributiilor.

&udecatori si procurori nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase si nu pot indeplini orice alta activitate care sau pe care o

realizeaza avocatul.


43/112

&udecatorilor si procurorilo le este interzis sa pledeze, numai in cauzele

personale, ale ascendentilor si descendentilor, ale sotilor si pers puse subtutela sau curatela lor

%ncompatibilitate absoluta

•

judecatorul care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hotarare,nu poate judeca aceiasi cauza in apel, recurs, contestatie in anulare sau

revizuire, si nici in rejudecare<

• nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert, arbitru,

proc, avocat, asistent judiciar, magistrat asistent sau mediator inaceiasi cauza <

• nu poate lua parte la judecata judecatorul care si-a exprimat anterior

parerea cu privire la solutia cauzei ' punerea in discutia partilor, din

oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept nu-l face incompatibil +Cazuri de incompatibilitate: la magistrati

cand pers, ascendenti sau descendetii lor sau afinii, au un interes in

legatura cu pricinacand este sot. (uda sau afin pana la gradul patru, cu

avocatul5reprezentatul unei parti sau daca este casatorit cu fratele sausora sotului unuia dintre aceste persoane

cand sotul sau fost sot este ruda sau afin pana la gr 6 cu vreuna din

partidaca el, sotul, sau rudele pana la gr 6 sau afinii lor, sunt parti in proces

daca intre el, sotul, sau rudele pana la gr 6 sau afinii lor, si una dintre

parti a existat un proces penal cu cel mult B ani inainte de a fidesemnat sa judece pricina ' in cazul plangerilor formulate de parti in

timpul procesului, jud devine incompatibil numai cand s-a pus in

miscare act penala impotriva sa +daca este tutore sau curator al uneia dintre parti

daca el, sotul, ascendentii sau descendentii au primit daruri, sau

promisiuni de daruri sau alte avantaje de la unele dintre partidaca el, sotul, sau una dintre rudele lor pana la gr 6 sau afinii, se afla

in relatie de dusmanie cu una dintre parti, sotul sau rudele acestuia pana la gr 6

daca atunci cand este investit cu solutionarea unei cai de atac, sotul,

sau ruda pana la gradul 6, a participat ca judecator sau procuror la judecarea aceleiasi pricini inaintea altei instante

daca este sot, sau ruda pana la gradul 6 sau afin cu alt membru al

completului de judecata


44/112


45/112

recuzare. Abtinerea