8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
1/33
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
2/33
2
1.Introducere
Pentru domeniul construciilor produsul ceramic desemneaz material sub form de piatr artificial
obinut prin arderea unor forme fasonate din amestec de argil ap i adaosuri. Se clasific dup
culoare, dup mrimea granulelor constituente i dup compactitate. n calitate de materii prime pentru
producrea ceramicii pot fi folosite: caolinele, argilele i bentonitele. n urma calcinrii caolinelorprodusul i pstreaz culoarea alb, iar n urma arderii argilei produsul i pstrez culoarea
roietic.Temperatura industrial de producere a materialelor ceramice este de aproximativ 1000 C.
Tehnologia de fabricare const din urmtoarele etape: faza de pregtire a masei ceramice, faza de
fasonare, faza de uscare, faza de ardere i faza de tratare superficial. Produsele ceramice pentru
construcie se pot grupa n funcie de domeniul de folosire care le va impune att forma ct i
caracteristicile tehnice.
In vechea limb greac, kerameus insemna meteugar care produce oale, iar keramos insemnaprodus obinut prin arderea formelor crude de argil. Acest din urm termen s -a pstrat cu acelai sens
pan in timpurile moderne. Obinerea produselor ceramice este unul din cele mai vechi meteuguri.
La inceput a fost olria, iar apoi s-a trecut treptat la materiale de construcie pentru zidrie, invelitori,
pardoseli i instalaii de alimentare cu ap. In Egipt, cu ocazia spturilor arheologice s-au descoperit
resturi de zidriede crmid, crora li se atribuie o vechime de 12000 de ani inaintea erei noastre.
Chiar i pe teritoriul rii noastre exist piese de construcie din materiale ceramice executate de
romani, care au o vechime de 1850 de ani i sunt foarte bine conservate, aa cum se pot vedea la
Sarmisegetuza Romana. Toate aceste constatri demonstreaz c o construcie de crmid bine
executat are o durabilitate practic nelimitat.
2.Scurt istoric despre aparitia ceramicii
Istoria unei arte - Ceramica antic
Nici una dintre antichitatile ce starnesc astazi pasiunea colectionarilor nu are o istorie atat de
indelungata precum ceramica. De la primele recipiente modelate manual ale Mesopotamiei, la frumusetea
clasica a vaselor grecesti, de la incomparabila finete a portelanului chinezesc la excesele secolului XIX si
exuberanta Art Deco, vreo zece milenii de productie ceramica la scara planetara ne stau inainte. Ceea ce
stim insa este ca, desi lutul fusese utilizat cu mult inainte in scopuri "arhitecturale" (la constructia si
intarirea adaposturilor) sau magico-rituale (realizarea de figurine nearse utilizate in cadrul unor
ceremonii), istoria ceramicii incepe in Neolitic, cu prima piesa din lut arsa intentionat.
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
3/33
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
4/33
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
5/33
5
4. Vas ritual "de vin din Egiptul de Jos pentru doamna Nodjmet" (Dinastia XVIII, Regatul Nou);
5. Fragment de figurina a zeului Bes in nuanta de albastru inchis, specifica faiantei ptolemaice (332-30
i.H);
6. Vas micenian cu caracatita descoperit la Ialysos, in Rhodos (1.400-1.300 i.H);
7. Urcior antic cu decor geometric, reprezentand o scena funerara (730-720 i.H);
8. Krater etrusc cu figuri rosii pe fond negru, reprezentand o scena mitologica (pe la 250 i.H)
9. Krater roman de la Arezzo, tip terra sigillata, decorat cu alegoriile anotimpurilor i semnat "Cb.
Ateius".
3.Materiale ceramice-Generalitai.
Produsele ceramice sunt materiale sub forma de bucati de diferite forme si dimensiuni, obtinute prin
fasonarea, uscarea si arderea la temperaturi inalte, a maselor argilose. Materiale ce au la baza pamanturileargiloase, pentru a corespunde unor exigente privind rezistenta la solicitari mecanice precum si la
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
6/33
6
actiunea agentilor atmosferici, sunt arse in cuptoare la temperaturi inalte. In urma arderii, intervin in masa
pamanturilor transformari fizice si chimice, ce ii confera acestuia o rezistenta marita, obtinand
caracteristici asemanatoare pietrei naturale. Dezvoltarea in timp a tehnologiilor de fabricatie a
materialelor ceramice a condus la ameliorarea calitatilor naturale ale argilelor si pamanturilor argiloase
utilizate ca materii prime, de asemenea a condus la inlaturarea unor dificultati de fabricatie si nu in
ultimul rand a condus prin perfectionarea tehnologiilor, la largirea sortimentelor de produse ceramice.
3.1.Materia prima
Materia prima de baza utilizata la fabricarea produselor ceramice o constituie argila (de tip caolinitic).
Amestecul plastic cuprinde in compozitie si alte materiale in cantitati mici cum ar fi:
degresanti sau aglomeranti;
fondani;
eventual, adaosuri refractare.
Argila, structura si proprietai.
Din punct de vedere mineralogic,argilelesunt alcatuite din compusi aluminosilicatici cu formula
chimica: (2SiO2 Al2O32H2O) sub forma de particule lamelare cu dimensiuni de maxim 5, cu
structura cristalina si caracter puternic hidrofil. In amestec cu apa argila formeaza paste plastice,
moleculele de apa adsorbite de particulele de argila formeaza mai multe straturi suprapuse, straturi
care la randul lor influenteaza prin grosime o serie de caracteristici, mai ales plasticitatea. In acest
sens se poate aprecia ca primul strat (si cel mai strans legat) il formeaza apa de
higroscopicitate.Straturile urmatoare, pe masura ce se departeaza de particulele solide, sunt din ce in
ce mai slab atrase de acestea si formeazaapa peliculara. Apa care nu este legata in nici un fel de
particulelesolide formeazaapa libera. Variatiile de volum ale apei libere sau peliculare (prin
evaporarea respectiv aditie de apa din exterior) produc variatiile de volum ale argilei. Variatia de
volum a argilei prin pierderea apei libere si peliculare datorata evaporarii, consta in reducerea
dimensiunilor (a volumului) materialului argilos si este cunoscuta sub denumirea de contractie la
uscare.
Contractia la argile este insotita de obicei de fisuri si crapaturi. Procesul de fisurare este determinat
de uscarea neuniforma in masa argilei. Astfel, cand incepe uscarea argilei, se formeaza un strat
superficial uscat, cu tensiuni interioare (intindere) datorate contractiei la uscare ce provoaca tendinta
de micsorare a dimensiunilor stratului superficial pe de o parte si impiedicarii acestei deformatii decatre stratul imediat urmator dupa stratul superficial, care neintrand in proces de uscare nu-si modifica
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
7/33
7
dimensiunile. In conditiile deformatiei impiedicate, eforturile provocate de contractie depasesc
rezistenta la intindere a stratului superficial de argila si acesta fisureaza. Fisura odata formata se
dezvolta accentuat, antrenand straturile urmatoare si degenerand in crapatura. Plasticitatea
argilelor este determinata de forma lamelara a particulelor de argila si prezenta peliculelor de apa pe
suprafata lor. In aceste conditii, cand asupra particulelor de argila se actioneaza cu o
fortaexterioara,peliculele de apa actioneaza ca un lubrifiant, astfel incat permit alunecarea particulelor
de argila, ceea ce favorizeaza o deformatie permanenta.
Comportarea argilei la incalzire.
Comportarea la incalzire si temperatura la care are loc arderea argilelor sunt caracteristici ce
intereseaza in vederea utilizarii acestora in constructii. La incalzirea argilelor se disting mai multe
etape:
la temperaturi cuprinse intre 0 - 110 oC;se poate aprecia ca pana la temperatura de 1100C
are loc pierderea apei peliculare si libere, ce are ca efect o reducere de volum -contragere
sau contractie la uscare. La umezire, argila redevine plastica, deci pierderea apei pana la
aceasta temperatura constituie o transformare reversibila;
la temperaturi de 1100C - 4600C se constata o noua pierdere de greutate, fara contragere,
datorita pierderii apei de higroscopicitate. Argila devineporoasa, sfaramicioasa si nu contine
decat apa legata chimic in moleculele de caolinita;
la temperaturi de cca. 4600C,are loc pierderea apei legate chimic (de cristalizare) cat si
proprietatea argilei de a da amestecuri plastice. Bioxidul de siliciu si trioxidul de aluminiu
devin active din punct de vedere chimic. Aceasta transformare se mentine pana la 7500C si este
ireversibila;
intre 7500C si 9000Cmasa de argila (care dupa pierderea totala a apei se transforma intr-o
masa poroasa si sfaramicioasa) capata si rezistenta. Aceasta se datoreaza reactiei care are loc
intre cei doi oxizi activi in jurul temperaturii de 8600
C, cand se recombina:
3(Al2O3 . 2SiO2) --> 2SiO2 . 3Al2O3+ 4SiO2 Se formeaza un nou compus numit mulit(2SiO2. 3
Al2 O3), care este insotit de o noua micsorare de volum (contractia la ardere) si ramanelibera o
importanta cantitate de SiO2;
la temperaturi peste 9000C, odata cu cresterea temperaturii se constata si o scadere a
porozitatii, concomitent cu cresterea rezistentei mecanice, chimice si a stabilitatii la apa a
materialului (procesul este accelerat de prezenta impuritatilor).
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
8/33
8
Acest fenomen - se datoreaza reactiei dioxidului de siliciu ramas liber la formarea mulituluicu diversi
oxizi metalici (impuritatile argilei), in urma careia se formeaza substante sticloase cu punct de topire
coborat, care se topesc, patrund in porii argilei - poarta denumirea de clincherizare cand porozitatea
scade sub 8%sauvitrificarecand porozitateascade sub 2%,iar temperaturile la care se produc aceste
fenomene purtand denumirea detemperatura de clincherizare, respectiv de vitrificare;
la cresterea in continuare a temperaturii, argila se deformeaza sub greutate proprie
(temperatura de refractaritate) si apoi se topeste devenind un lichid vscos.
Clasificarea argilelor in functie de refractaritate.
In functie de temperatura de refractaritate argilele se clasifica astfel:
a.argile fuzibile, cu punct de refractaritate sub 1100
0
C
;
b.argile vitrifiabile, cu punct de refractaritate pana la 15800C;
c. argile refractare,cu punct de refractaritate peste 15800C.
Aceasta caracteristica tehnica a argilelor este foarte importanta, deoarece functie de aceasta se alege
domeniuldeutilizarealargileirespective,astfel:
- argilele cu punct de refractaritate < 11000C se folosesc la obtinerea produselor ceramice brute
poroase;
- argilele cu punct de refractaritate pana la 15800C se folosesc la obtinerea produselor ceramice
clincherizate si vitrificate;
- argilele cu punct de refractaritate peste 15800C se folosesc la obtinerea produselor refractare.
Ca mod de raspandire in natura, argilele fuzibile sunt cele mai raspandite, cele refractare fiind mai
rare.
3.2.Materiale de adaos
In vederea imbunatatirii proprietatilor maselor argiloase pentru obtinerea masei ceramice se folosesc
o serie de materiale de adaos, ca:
degresanti
aglomeranti
fondanti
adaosuri refractare.
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
9/33
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
10/33
10
finit). In afara de macerarea naturala se face si o maruntire a masei argiloase in instalatii
speciale (colerganguri), ce au si rolul de a nu lasa sa treaca bucati de calcar mai mari de 2mm si
agregat silicios mai mare de 7 mm, ce au efectele prezentate mai sus.
3. amestecarea argilei macerate cu materialele de adaos si omogenizarea lor, dupa care se
adauga apa si se continua amestecarea, pana la obtinerea unei anumite plasticitati dinainte
cunoscute.
Fasonareaformelor crude este operatia prin care se da forma definitiva produsului ceramic, usor
marita, avand in vedere contractia la uscare, respectiv la ardere, a masei ceramice. Fasonarea se poate
face manual sau mecanic.
Fasonarea manuala: se face pentru produse ceramice cu forma deosebita, ce nu pot fi executate de
masini, sau la produse pentru zidarii mai putin pretentioase. Consistenta masei argiloase este plastica,
fasonarea produselor executandu-se prin presare manuala in tipare (forme). Fasonarea mecanica:
functie de consistenta amestecului se poate face prin urmatoarele procedee:
turnarea masei ceramice fluide in tipare absorbante de ipsos;
turnarea si presarea usoara (prin intermediul unui piston) a masei ceramice plastice in tipare;
presare energica a masei ceramice vartoase ( extrudere).
Metoda de fasonare se alege n funcie de caracteristicile pe care ne dorim s le aibprodusul ceramic.
produsul ceramic.
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
11/33
11
Tabel. Principalele metode de fasonare a masei ceramic
Ultimul procedeu si cel mai utilizat in fasonarea mecanica a caramizilor pentru constructii se
realizeaza cu ajutorul presei cu melc si filiera din figura urmatoare:
Fig 1.Presa cu melc i filiera.
Nr. Metoda de fasonare Varianta tehnologica Caracterizare
1.
Fasonarea plastica
Strunjire
Extrudere
Presare forme
de ipsos
Pentru produse cu forma unui corp de
rotatie.Poate fi manuala,semiautomata
i automata.
Pentru produse cu profil simplu :ca
ceramic pentru constructii,tigle etc,
Pentru produse din manufactura
ceramica .2. Turnare Prin varsare
Prin umplere
Turnare la
cald sau
presiune
Pentru produse cu forme complicate i
perei subiri.
Pentru produse cu forme simple dar
perei groi .
Pentru produse cu forme foarte
complicate si cu un grad nalt deprecizie.
3. Presarea Se aplica pulberilor i produselor
ceramice tehnice:izolatorii pentru bujii
auto etc.
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
12/33
12
Masa argiloasa introdusa in corpul presei, ajunge presata de la valturi la cutite, de unde taiata,
maruntita, este preluata si adusa spre filiera de surubul melc. Forma obtinuta prin filiera este taiata la
dimensiunile dorite de dispozitivul de taiere.
Uscarea formelor crudeeste operatia care se efectueaza pentru a preveni fisurarea si craparea
produselor ceramice datorita evaporarii rapide a apei care s-ar produce in timpul arderii formelorcrude. Uscarea se poate face in doua moduri:
natural
artificial
Uscarea naturalaare loc in spatii deschise, acoperite (soproane). Produsele se aseaza cu interspatii
intre ele, pentru a permite ventilarea naturala. Procedeul de uscare prin ventilare naturala prezinta
dezavantajul unei durate mari de uscare (15 - 20 zile).
Uscarea artificiala (cu aer cald)rezolva problema duratei mari necesare uscarii naturale si in plus,
realizeaza un deziderat major si anume recuperarea energiei calorice puse in libertate la arderea
produselor ceramice.Uscarea artificiala se realizeaza in uscatorii, special construite sub forma de
tuneluri sau camere si incalzite cu aer cald rezultat din camerele de ardere, sau in uscatorii montate
deasupra cuptoarelor, care folosesc caldura radiata de cuptoare.
Arderea formelor uscateeste operatia prin care forma uscata prin incalzire progresiva la temperaturi
inalte se transforma intr-un material dur, rezistent mecanic si chimic si stabil la actiunea apei.Acest
proces se desfasoara in cuptoare ce pot avea functionare continua sau intermitenta.
Cuptoarele cu functionare intermitenta- sunt alcatuite din camere de ardere, in care arderea este
oprita pentru incarcarea si descarcarea produselor. Aceste cuptoare prezinta dezavantajul unui mare
consum de combustibil, nerecuperindu-se nici caldura gazelor de ardere, nici cea a produselor arse. Un
astfel de cuptor este cuptorul de cmp, utilizat la obtinerea unor produse ceramice putin pretentioase.Din formele crude se realizeaza o zidarie cu interspatii in care se aseaza combustibilul solid (lemn,
carbune). Se acopera zidaria cu un strat de argila, pentru mentinerea temperaturii in masivul de
caramida astfel arsa. Se obtin produse la care arderea completa se produce doar la 70% din materialul
ars. In astfel de cuptoare se ard caramizile manuale.
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
13/33
13
Fig.2 Functionarea cuptorului circular.
Tendina de reducere a consumului de combustibil a fcut ca tot mai multe cuptoare cu funcionare
intermitent s se nlocuiasc cu cuptoare cu funcionare continu. Aceast nlocuire a dus la reducerea
consumului specific de cldur cu aproximativ 40% iar prin mbuntirile care s-au adus s-au obinut
distribuii uniforme i controlate a temperaturilor, ceea ce a permis mrirea considerabil a vitezei de
ardere i a calitii produselorobinute. Tehnologia actual este orientat spre linii complet automatizate
n care cuptoarele sunt integrate perfect n fluxul tehnologic.
Cuptoarele cu functionare continua- sunt de doua tipuri:
cuptoare circulare (Hoffman);
cuptoare tunel.
Cuptoarele circulare - au zona circulara ocupata de un cos de fum, care asigura tirajul. Aceste
cuptoare sunt alcatuite dintr-un numar par de camere dispuse circular, ca in figura de sus.Compartimentele sunt despartite intre ele printr-un panou de hartie care arde odata cu arderea
produselor. In aceste cuptoare produsele stau pe loc si se dirijeaza arderea de la o camera la alta,
principiul de functionare pentru un ciclu de ardere fiind urmatorul:
- in situatia din fig.2. dupa cum se poate vedea, in compartimentul 14 se introduc caramizi crude, in
continuare din compartimentul 1 se scoate sarja de caramizi arse si racite de curentul de aer proaspat
care circula in cuptor in sensul indicat de sageti. Acest curent de aer patrunde in compartimentele 2, 3,
4 si raceste sarjele de caramida arsa anterior si astfel preincalzit constituie aerul necesar arderii
combustibilului. Gazele de ardere rezultate din camera 5 (unde este focarul in situatia data) contribuie
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
14/33
14
la preincalzirea si uscarea formelor crude pana la evacuarea spre cosul de fum prin gura de evacuare de
la camera 13. In momentul in care arderea este terminata in camera 5, focul porneste in camera 6,
evacuarea gazelor de ardere se face prin gura de evacuare de la camera 14, alimentarea cu forme crude
se face prin camera 1, descarcarea caramizilor arse se face prin camera 2 pe unde aerul proaspat
patrunde spre formele arse din camerele 3, 4, 5 si le raceste preincalzindu-se si constituind astfel aerul
necesar arderii in camera 6, unde este focul s.a.m.d.
Cuptoarele tunel:spre deosebire de cuptoarele circulare au zona de ardere fixa. Produsele
fasonate, crude, strabat cuptorul asezate pe vagoneti (fig.3.), trecand pe rand prin cele trei zone:
preincalzire, ardere, racire.Cuptoatele tunel snt cele mai moderne dintre cuptoarele utilizate pentru
arderea articolelor ceramice. Camera de lucru a cuptorului tunel se consider canalul trector, n care se
afl vagonetele, pe care sunt sinstalate articolele pentru ardere. n partea de mijloc se amenajeaz zona de
ardere. Aici se arde combustibilul. Procesele de ardere traverseaz zona de prenclzire, scldnd sinclzind articolele. Gazele de focare prelucrate snt eliminate n mediu cu ajutorul aspiratorului de fum.
Aerul n zona de rcire este refulat cu ventilatorul. Rcind articolele arse, aerul se clzeste si trece n
zona de ardere unde particip la arderea combustibilului. n cuptoatele tunel zonele termice sunt
amenajate stationar, iar materialul se deplaseaz prin lungimea tunelului n ntmpinarea fluxului de gaze
(principiul contracurent), ceea ce permite atingerea temperaturilor mari de nclzire (practic pn la
16500C ). Cuptoarele tunel reprezint niste instalatii termice cu functie continu, n care articolele se
deplaseaz prin canalul de ardere n ntmpinarea gazelor.
Fig.3.Functionarea cuptorului tunel
Cuptoarele tunel sunt cuptoarele cele mai utilizate n arderea produselor ceramice datorit avantajelor
pe care le prezint fa de alte tipuri de cuptoare: posibilitatea de meninere constant n spaiul de lucru a
regimului termic stabilit, automatizarea uoar a procesului termotehnologic. Principalul dezavantaj
const n costul prea ridicat al investiiei datorit sistemului de antrenare a produselor n cuptor.
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
15/33
15
Cuptorul tunel cu deplasare linear a produselor este constituit dintr-un canal a crui lungime atinge
uneori i 150 m. Este construitdin crmizi refractare i termoizolante fiind acoperit cu o bolt n arc sau
cu bolt plan suspendat. Cuptorul tunel pentru productiviti mari poate avea mai multe canale dispuse
n paralel sau suprapuse. Produsele supuse procesului termotehnologic parcurg cuptorul de la un capt la
cellalt, iar aerul i gazele de ardere se deplaseaz n sens invers. Printr-un control adecvat al parametrilor
de funcionare se poate reproduce cu mult exactitate curba de ardere stabilit.
Canalul de ardere poate fi prevzut pe ntreaga lungime sau numai pe anumite zone, cu mufe, pentru
a proteja produsele de contactul direct cu flacr i gazele de ardere. Rcirea produselor se poate face
direct printr-un curent de aer sau indirect prin intermediul unor suprafee de radiaie, rcite cu ajutorul
unui curent de aer sau de ap.
Miscarea carucioarelor are loc in sens invers miscarii aerului si gazelor de ardere. Deci cele doua
tipuri de cuptoare au acelasi principiu de functionare cu mentiunea ca, la cuptorul circular se dirijeazazona de ardere de la un compartiment la altul in ordine, iar la cuptorul tunel se misca formele fasonate
asezate pe vagoneti, parcurgand in ordine cele trei zone. Aceste cuptoare prezinta avantajul recuperarii
asa cum s-a vazut atat a gazelor de ardere, cat si a caldurii produselor arse.
Cuptoareletunel au 3 zone : zona de prenclzire, zona de ardere si zona de rcire.
Zona de prenclzirea cuptorului tunel trebuie s asigure nclzirea produselor n contracurent, n
mod uniform, la gradienitermici ct mai mici posibili pe ntreaga seciune transversal a canalului i cu
respectarea vitezei de nclzire prescrise prin diagrama de ardere. Procesul de prenclzire se realizeaz
prin utilizarea entalpiei gazelor de ardere care provin din zona de ardere. Uniformizarea temperaturii pe
ntreaga seciune transversal a canalului reprezint problema cea maiimportant i cea mai dificil de
realizat. n acest scop se urmrete folosirea unui volum ct se poate de mare de gaze care s asigure
umplerea cu gaze a ntregii seciuni transversale a canalului. Viteza de deplasare a gazelor n zona de
nclzire este cuprins ntre 2,5 i 5 metri/secund. Din cauza forei ascensionale gazele fierbini au
tendina de a se ridica, fapt care poate produce o neuniformitate a temperaturii pe seciune. Din acest
motiv n zona de prenclzire se monteaz un numr mare de ventilatoare care creaz o circulaie
transversal a gazelor n seciunea cabalului. Gazele de ardere cu temperatur mai ridicat sunt preluate
de subbolt i sunt introduse la baza canalului. Pentru un volum mai mare de gaze se pot folosi n zona
de nclzire arztoare de tip ISO-jet care sunt arztoare de mare vitez care ajut la uniformizarea
temperaturilor.
Zona de ardereeste n continuarea zonei de prenclzire i n aceast zon temperatura produselor se
ridic pn la valorile maxime prevzute n diagrama de ardere. nclzirea se poate face cu flacr direct,
cu gazele de ardere provenite din arderea combustibilului sau electric. n cazul nclzirii cu combustibil,
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
16/33
16
debitul necesar se repartizeaz pe un numr ct mai mare de arztoare dispuse de ambele pri ale zonei
de ardere pe unui sau dou niveluri. n cazul n care se folosete sistemul arderii combustibilului n
camere separate, aceasta sunt desprite de canalul cuptorului printr-un perete. Arztoarele care satisfic
att cerinele uniformizrii temperaturilor ct i cele referitoare la o eficacitate maxim a transferului de
cldur sunt arztoarele de mare vitez. Aceasta au un domeniu foarte larg de reglare i se pot acorda
perfect cu particularitile materialului supus arderii.
Zona de rcireeste ultima etap important a procesului termotehnologic. Rcirea se face cu aer din
care o parte se utilizeaz la arderea combustibilului, iar restul se extrage din zona de rcire i se recircul
n zona de prenclzire. Rcirea se realizeaz direct prin curentul de aer care trece peste produse,
schimbul de cldur fcndu-se prin convecie. Pentru a asigura micarea gazelor prin cuptor cu viteze
bine stabilite trebuie s se realizeze diferenele de presiune necesare. n zona de ardere presiunea trebuie
s fie ct mai aproape de presiunea mediului nconjurtor. n zona de prenclzire i rcire pot aprea
depresiuni i suprapresiuni, dar mrimea lor s nu depeasc n general 50-60 N/m2.
Procesul de ardere aici este nentrupt, absolut mecanizat, deaceea poate fi automatizat.Lucrtorii suntscutiti de munca greadescrcarea articolelor fierbinti n mediul nfierbntat al camerei, mbinat cu colb
ceramic.crcarea vagonetelor cu articole si descrcarea lor are loc n afara cuptorului tunel .Controlul si
reglarea regimului n cuptor snt comode.Calitatea articolelor finite cind cuptorul tunel este mai bun ,
iar durata ardereii mai scurt dect n cuptorul inelar. Cuptoarele tunel pot functiona ctiva ani nentrupt
fr reparatie capital. La aprovizionarea uzinelor cu gaz natural nu este necesar constructia petru
cuptoareletunel a statiilor scumpe de gazogenereatoare.Transportul produselor prin cuptor se va face
pe role produsele fiind aezate pe plci refractare uoare ce nainteaz prin cuptor pe role acionate printr-un sistem de lanuri i roi dinate. Rolele sunt piese ceramice speciale cu miez din oel refractar.
Zon prenclzire Zon ardere Zon rcire
GAZE AER SECUNDAR AER
MATERIAL PRODUS
AER RECIRCULAT
Fig. 4 Circulaia materialului i gazelor n cuptorul tunel
COMBUSTIBIL I AER PRIMAR
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
17/33
17
Gazele de ardere circul tt deasupra produselor ct i sub role astfel nct transferul termic se
realizeaz pe o suprafa mai mare a produsului. Alegerea acestui tip de transport asigur economisire de
spaiu n comparaie cu sistemul cu vagonei i se reduce i consumul de combustibil.
Arderea I-a (arderea produsului uscat). Se realizeaz n cuptoare speciale cnd au loc modificri ale
proprietrilor: crete compactitatea, se modific culoarea, se mbuntete rezistena mecanic. Pe la500 oC produsul i pierde apade cristalizare, devine poros si sfrmicios, dar prin amestecare cu ap nu
mai d un material fasonabil. La 750oC produsul este tot poros, dar rezistent. La 1000 oC porozitatea
ncepe s scad din cauza unui fenomen de clincherizare, adic topire pariala ce acoper porii reducnd
porozitatea. Clincherizarea poate avansa pn la vitrifiere, cnd produsul este aproape compact. Produsul
rezultat se numete biscuit ceramic.
Glazurarea const in depunerea unui strat subire, sticlos pe suprafaa produsului care ptrunde n
interiorul porilor i l umple, masa ceramic devenind compact pe suprafa. Rezult un produs ceramiccu proprieti mbuntite i anume: luciu, impermeabilitate la ap i gaze, proprieti mecanice i
chimice superioare. Glazurile pot fi : transparente, incolore sau artistice (mate, cristalizate ,metalizate
etc.). n cazurile n care glazurarea nu este executat conform prevederilor pot aprea defecte cum sunt:
scurgerile de glazur, lipsa de glazur, exfolieri de glazur etc.
Arderea produselor glazurate (arderea II) Aceasta se realizeaz la temperaturi mai sczute dect
prima ardere. n urma arderii glazurii, se realizeaz aderena stratului de glazur pe suprafaa produsului
ceramic.
Decorarea este o operaiune de mbuntire a aspectului exterior prin creterea proprietilor
estetice. Se realizeaz prin decorarea pe glazur i sub glazur. Procedeele de decorare sunt diverse i
influeneaz mult calitatea mrfurilor. Metode de decorare sunt:
pictarea manual este o decorare ce confer valoare artistica deosebit;
benzi i linii;
procedeul fotoceramicreproducerea unei fotografii cu culori vitrificabile.
pulverizare, pentru suprafee colorate i pentru fonduri cu degradeuri;
tampilare, pentru decoruri simple;
decalcomaniisunt decoruri n culori ceramice depuse prin imprimare pe o hrtie special i
acoperit cu o pelicul suport, care face posibil transferarea i depunerea decorului pe
produs;
imprimare cu plci de oel, cu cilindri pe care este gravat desenul;
gravur pentru inscripii de aur;
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
18/33
18
serigrafie (sitografie) pentru desene simple, desene geometrice i pentru produse de serie
mare, folosindu-se site-ablon;
Arderea decorului (arderea III)se realizeaz la temperaturi i mai mici dect arderea glazurii i
anume la 400-500 grade Celsius. n urma acesteia se confer rezisten decorului la aciuni mecanice i
chimice. Defecte posibile: decor suprapus, decor neaderat etc.
5.Clasificarea produselor ceramice
Clasificarea mrfurilor ceramice se realizeaz dup mai muli paramerii i anume:
1. Dup capacitatea masei ceramice, exprimat prin capacitatea de absorie a apei, care este invers
proporional cu capacitatea, se deosebesc trei categorii :
Produse ceramice poroase, cu absoria apei de peste 6% (produse de olrie, de faian) ;
Produse ceramice semivitrificate sau clincherizate cu o parte din pori nchii, cu absoria apei
ntre 1-6% (produse de semiporelan, gresie, ceramicsemifin) ;
Produse ceramice vitrificate sau cu pori nchii aproape n totalitate, absoria apei fiind de max.
1% (produse din porelan, gresie, ceramic fin).
2. Dup mrimea granulelor constituenilor (sau textura ciobului) exprimat prin diametrul maxim al
granulelor sunt :
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
19/33
19
Produse ceramice brute cu textura grosier alcatuit din particule cu diametrul de max. 5mm
(crmizi, igle, olane, plci de placare, tuburi etc. )
Produse ceramice semifinite cu textura mai fin i diametrul maxim al particulelor de 1,5mm
(olrie comun, gresie semifin) ;
Produse ceramice cu textura fin i cu diametrul particulelor de max.0,06mm (produse defaian i porelan).
3. Dup domeniul de utilizare se clasific n :
Produse ceramice pentru construcii : produse pentru zidrie i nvelitori (crmizi, igle),
placaje ceramice (faian, gresie, majolica), obiecte sanitare (porelan, semiporelan, faian,
gresie), tuburi de gresie ceramic;
Produse ceramice pentru menaj din : porelan, semiporelan, faian;
Produse decorative pentru exterior i pentru interior (decoraii murale,vase ornamentale,
statuete, aplice, bibelouri etc) ;
Articole tehnice de uz industrial (vase de laborator, produse abrazive)
Caracterizarea sortimentului de mrfuri ceramicSortimentul de mrfuri ceramice este foarte divers, ca urmare a gamei largi de materii prime i
auxiliare, a variatelor procedee de obinere i decorare, a comercializrii pe clase i niveluri de calitate
etc. se disting dou grupe mari i anume :
Mrfuriceramice de menaj i decorative
Mrfuri ceramice pentru construcii
A) Caracterizarea mrfurilor ceramice de menaj i decorative
Caracterizarea merceologic ia n considerare materia prim, destinaia i modul de comercializare.
Astfel, putem evidenia urmtoarele subgrupe de sortimente :
Articole de menaj din porelan, sub form de piese sau care compun servicii complete
(asamblate);
Articole de menaj comercializate n seturi i servicii complete (de mas, ceai, cafea);
Articole decorative din porelan: vaze, bibelouri, coulee, vase i platouri decorative etc.,
glazurate cu glazuri transparente, mate sau opace, nedecorate sau decorate prin aplicarea
coloranilor sub, n sau peste glazur;
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
20/33
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
21/33
21
Caramizi pline presate pe cale umeda.Au forma paralelipipedica, fete plane si muchii drepte, cu
suprafata plina sau cu goluri si dimensiunile 240 x 120 x 65 mm si 240 x 120 x 88 mm. Cand volumulde goluri reprezinta mai putin de 15% din volumul unei caramizi, acestea se includ in categoria
caramizilor pline. Golurile create au rolul de a mari suprafata de uscare si de micsorare a greutatii
produselor. Functie de rezistenta la compresiune distingem urmatoarele marci: 50; 75; 100; 125; 150;
200 si 250. Dupa dimensiunea maxima a defectelor si numarul acestora, precum si dupa marimea altor
caracteristici aceste produse se impart pe categorii de calitate, astfel:
calitatea A - produse utilizate la zidarii aparente;
calitatea I si calitatea II - produse utilizate la zidarii tencuite.
Caramizi cu goluri vertical:a)modulate (GVM) b)nemodulate (GVP)
Cele modulate: (G.V.M.) pot fi:
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
22/33
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
23/33
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
24/33
24
mici si rosturi orizontale umplute cu mortar. Inaintea utilizarii, caramida se sparge prin lovire (in doua
jumatati) si acestea se prind pe stratul suport (mortar). Caramizile pentru colturi spre deosebire de cele
curente, se fabrica sub forma de jumatati de caramida. Produsele pot fi cu fata glazurata sau
neglazurata, iar pe spatele lor sunt prevazute cu striuri sau reliefuri care servesc pentru asigurarea unei
bune adeziuni a mortarului pentru fixarea lor.
Caramizi radiale pentru cosuri de fum (CR) au forma in plan de sector radial, permitand ca la
zidurile curbe sa se mentina constanta dimensiunea rosturilor dintre caramizi. Se fabrica numai la
comanda cu latimea variabila functie de diametrul cosului.
Pietrele ceramice cu goluri
Pietrele ceramice cu goluri se folosesc ca materialul termoizolant de constructii pentru
executarea peretilor si pentru fabricarea panourilor ceramice,de asemenea si in calitate de material
pentru fatade. Ele trebuie sa aiba lungimea 250mm; latimea 120mm; grosimea de 138mm; cantitatea
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
25/33
25
golurilor 7 sau 18.Densitatea pietrelor din clasa B nu trebuie sa fie mai mare de 1450 kg /m3.Dupa
rezistenta la compresiune ,dupa sectiunea bruta pietrele se impart pe marci 150,125,100 si 75.Absortia
apei nu mai putin de 6%.Dupa gelivitate pietrele Se supun la aceleasi cerinte ca si caramida. In calitate
de material prima cele mai favorabile sunt argile plastice,care contin nu mai putin de 17-18% de
Al2O3 si nu mai mult de 65-70% SiO2 si continutul particulelor cu dimensiuni mai mici de 0,01mm
mai mult de 70%.In componenta sihtei se introduce de la 10 pina la 30-40% de samota.Aceasta
imbunatateste capacitatea deformare si proprietati de uscarea articolelor crude.Sihta pentru pietrele
ceramice cu goluri cu dimensiuni mari trebuie sa fie supusa unei prelucrari mai intensive decit pentru
caramida plina sau goluri. Schema tehnologica de prodcere a acestor articole este urmatoare. Argila
din cariera sau din deposit se aduce inalimentator unde se petrece sihtarea masei, dupa aceasta ea se
prelucreaza in valturi pentru dezlaturarea pietrelor.In cazul introducerii in componenta sihtei samotei,
argila macinata si purificata de la insertii duri sisamota macinata se aduc in amestecatoare cu doua
valturi cu unirea cu aburi sau cu apa, apoi in valuri cu goluri sau colergang. Pentru majorareaplasticitatii masei si omogenizarea umiditatii,ce duce la micsorarea rebutului de formare si majorarea
rezistentei mecanice a articolelor, masa trebuie careva timp sada inainte de fi folosita. Pentru aceasta
masa dupa colergang se aduce in deposit de sihta unde ea se retine pe sapte zile. transportoare a masa
se due la valturi pentru macinarea fina si mai departe in amestecator cu doua arbore si dupa aceasta in
presa cu vid pentru formarea benzii sau presa combinata cu amestecator.Gradul de depresiune in presa
cu vid se Aranjarea articolelor crude se efectueaza cu utilaj automatizat pe vagonete cu
salturi.Articolele se usuca in uscatoare de tip tunnel,se ard in cuptoare de tip tunnel la temperature 950-1060 grade C.
6.Calcularea si proiectarea cuptorului-tunel
Capacitatea si lungimea cuptorului tunel se determina cu formula:
G = n * G1 (t)
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
26/33
26
L=
l1 (m)
Unde: Gcapacitatea cuptorului
L lungimea cuptorului n m
nnumrul de vagonete n cuptor
Pproductivitatea cuptorului
durata de ardere n h
l1lungimea unei vagonete n m
G1capacitatea unei vagonete
Productivitatea pe h a cuptorului poate fi determinat dup productivitatea anual cu formula :
Ph = zh
Unde: zhnumrul de ore lucrtoare a cuptorului pe an
m rebutul si pierderile articolelor de la ncrcarea n cuptor pn la transportarea spre
depozitul cu materie gata n %,
Ph = ( 345/360 )24 = 8280 / 8460 h
Dac dimensiunile principale ale cuptorului sunt cunoscute sau alese pe baza datelor concrete,
productivitatea cuptorului se determina cu ecuatia :
P =
= PFB1L , t/h
Unde: PF - productivitatea specific , n t/m2*h ,
B1ltimea prtii de jos a vagonetei n m,Lungimea cuptorului se alege n dependent de productivitate, conditiilor tehnologice ale procesului
de ardere a articolelor si a indicatorilor tehnico economice ale consumului specific de combustibil.
Lungimea cuptorului tunel este stabilit pe baza datelor practice din industria cuptoarelor. Pentru
cuptoarele mici, durata normal este considerat de a fi 60 64 , 8288 pentru medii si pentru cele mari
100140 m. Dac cunatem capacitatea sau lungimea cuptorului, atunci numrul de vagonete aflate n
cuptor va fi:
n =
numrul de vagonete iesite la fiecare or din cuptor:
V =
=
Viteza medie a vagonetelor n cuptor poate fi determinat cu formula:
vmedie=
=
=
m/t
pentru cuptoarele de diferite lungimi viteza medie a vagonetelor n cuptor este 0,53 m/h.
ltimea de band, invers-orei de ncrcare n cuptor, arat momentul n care a fost introdus n
cuptor o vagonet sau este mpins afar.
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
27/33
27
Lungimea zonei de rcire a articolelor constituie:
Lrcire =
L , m
Lungimea zonelor de ridicare de temperatur si de ardere este:
Lr =
L , m
Pozitia zonei de ardere este selectat n functie de regimul necesar si posibilitatea de reglare atemperaturii pe toat lungimea zonei. Lungimea zonei de ardere este de obicei determinat de lungimea
ocupat de cuptoare si arztoare si se stabilesc la limitele de combustibil-dispozitiv.
Date initiale
Productivitatea anual 15.000.000 buc. sau 105000 t.
Durata de lucru anual a cuptorului .. 345 zile/an (8280 h)
Umeditatea materiei prime . 7 %
Greutatea materiei prime 7 kg
Durata de ardere . 33 h
Combustibil gazcu urmtoarea component (%)
CO26,8 ; C2H40,2 ; CO21,7 ; CH40,6 ; H2-15,2 ; N255,5.
Temperature gazului de alimentare .. .305 0C
Regimul de ardere este urmtorul :
Intervalul de temperaturi 0C Durata asrderii n h
20550 ..10
5501100 13
110050 .....10
1.Determinam dimensiunile cuptorului
Din conditia asigurrii uniformittii de ardere , adoptm urmtoarea sectiune transversal a canalului
cuptorului : ltimea 3m si nltimea de la fundul vagonetei pn la codul de blocare 1,7 . Capacitatea
cuptorului o determinm cu formula :
Gan= Pan*
= t/h
Unde: Ganproductivitatea anual n t/an
- timpul de mentinere n cuptor a articolelor n h
annumrul de ore lucrtoare pe an
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
28/33
28
rebutul pierderilor din ncrcarea n cuptor nainte de intrarea n deposit a produseor finite
n %. n dependent de produs = 2 8 %. Pentru calcul s-a acceptat = 5 %.
Gan= 105000*
=440 t/h
Cu o lungime de 3m capacitatea vagonetei va fi de 1700 buc.de pietre.
Numrul de vagonete :
n =
= 43 buc.
n asa caz, lungimea activa a cuptorului va fi : 43*3=129m.
Avnd n vedere lungimea suplimentar canalului pentru plasarea mingtorului, egal cu 6,2m,
lungmea total a cuptorului va fi (129+6.2=135.2 m)
Lungimea zonelor individuale vor fi :
Zona de penclzire:
Lprenc. =
=39.09m sau 13 vagonete
Zona de ardre :
Lardere =
50.82m sau 17 vagonete
Zona de rcire:
Lrcire =
= 30.09m sau 13 vagonete
Intervalul de mpingere ( timpul de ncrcare )a vagonetelor :
=82.5 min/buc.
Conform conditiilor de lucru a zonelor individuale ale cuptorului tunel,se accept urmtoarele material
si dimensiuni ale constructiei de ngrdire. n zona de prenclzire peretii sunt realizati din crmid
argiloas cu grosimea de 0,51 m , un set de cramid refractar (0,23m) si umplere Tripolli (0,115). n
zona de ardere peretii sunt realizati din crmid refractar (0,23m) si argiloas (0,25m). Bolta const din
crmid refractar (0,25m), acoperit cu argil (0,15m), crmid izolat (0,065m) si umplere Tripolli
(0,1m). vagonetele sunt cptusite cu argil refractar, grosimea stratului de crmid 0,14m si a izolatiei
(0,21m).
2.Determinam arderea combustibilului
Cldura de ardere a combustibilului este determinat prin formula:
QH= 0,01( 10784 H2+ 12707 CO + 35530 CH4 + 59356 C2H4)kj/m3
QH= 0,01 ( 10784*15.2 + 12707*21.7 + 35530*0.6+ 59356*0.2 )= 4728 kj/m3
Cldura fizic a gazului Q1la 3000C si ch = 1,37 va fi :
Q1 = 1,37 * 300 = 411 kJ/m3
Cantitatea total de cldur este :
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
29/33
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
30/33
30
Temperatura de combustie teoretic este determinat de temperatura de coacere si pyrometrica,
coeficient egal cu 0,8:
tteor
=
= 1375
Excesul de aer n zona de ardere se determin din conditia - c temperatura aerului care intr n zona
de rcire n zona de ardere , este de 700
0C.
7.Marcarea, ambalarea, depozitarea itransportul articolelor ceramice
Marcarea se face pe exterior, pe suprafaa de sprijin a obiectelor cu trei meniuni:
marca de fabric a productorului;
calitatea;
inscripia lucru manual numai pentru produsele decorate manual.
Marcarea calitii se face numai prin tampilare cu rou pentru calitatea I-a, verde pentru calitatea a II-
a i albastru pentru calitatea a III-a.
Verificarea calitii mrfurilor ceramice pentru menaj i decorative se face prin analiza
organoleptic i prin analize de laborator. Analiza organoleptic se face prin identificarea tipului de
mas ceramic i verificarea condiiilor de aspect (verificarea formei, dimensiunilor i defectelor
conform condiiilor de admisibilitate.Identificarea tipului de mas ceramic se face prin exami narea:
structurii ciobului, culorii n seciune, grosimii pereilor, sunetului la lovire, transluciditii i acoperirii
cu glazur.Analiza de laborator pentru verificarea calitii cuprinde verificarea unor caracteristici de
calitate. Astfel se verific prin metode de laborator: rezisten la oc termic, absorbia de ap,
rezistena glazurii la acizi, emisia de substane toxice din decor (Pb si Cd n mg/l), toxicitatea glazurii
.a.
Fiecare ambalaj trebuie s aib o etichet cu urmtoarele meniuni:
Denumirea produselor;
Marca de fabrica;
Calitatea;
Modelul; Felul decorarii;
Numarul bucatilor ambalate ;
Numarul lotului ;
Semnul avertizor pentru calitate.
Ambalarea se face cu grij, folosind cutiile de carton duplex sau triplex, protejand intre articol e cu
hartie de mtase, creponat sau manon din carton ondulat.
Depozitarea se face in spaii inchise, curate i ferite de umiditate;
Transportul trebuie fcut cu mijloace acoperite i prevzute cu semne avertizoare de fragilitate.
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
31/33
31
8.Tehnica securitatii,protectia muncii si masuri pentru ocrotirea mediului ambiant
Toti lucratorii trebue sa cunoasca regulele de securitate pentru lucru competent. Important este
insusirea de catre lucratori a regulelor de securitate a deservirii masinilor si mecanismelor fixate dupa ei.
Studierea intrebarilor cu privire la efctuarea muncii in conditii de securitate se face din contul trecerii
de catre muncitori a instructajului in afara planului conform 12.0.004-90 (organizarea instruirii
lucratorilor securitatii tehnice a muncii).Instruirea pe securitatea tehnica de introducere se face de
inginerul pe tehnica securitatii cu toti muncitorii permanenti sau sezonieri.
Primul instructaj cu noii veniti lucratori are loc la intreprindere,dupa initierea cu acest personal a
instructajului,la fel cu angajatii care trec de la un lucru la altul si are ca scop de a explica muncitorilor
urmatoarele:
sarcinile de serviciu si particularitatile echipamentului la care lucratorul va lucra;
continutul cerintelor privind instructiile protectiei muncii ;
indicarea parapetului de protectie ,mijloacele de protectie si tipurilor de alarma;
cerintile de securitate privind folosirea instrumentelor si mijloacelor de lucru;
ordinea de utilizare si folosire a mijloacelor protectiei individuale si civile a lucratorilor in
timpul executarii tuturor tipurilor de operatiuni a procesului de lucru.
cerintele securitatii in sectie si la locul de munca.
Persoana care face instructajul este obligat sa arate toate lucrarile periculoase a echipamentului si la
locul de munca si care sunt metodele sigure de executie a lucrarilor,e obligat sa le dea instructiuni corecte
ce vor interzice folosirea metodelor de lucru nesigure sau alte activitati care pot duce la aparitia
traumelor,intoxicatiilor sau imbolnaviri.
Prima instruire se face nemijlocit la locul de munca inainte de a incepe munca de catre canducatorul
lucrarilor in subordonatiea caruia sunt.
Instructajul are loc in mod repetat nemijlocit la locul de munca de catre conducatorul lucrarilor .
Instruirea neplanificata are loc in urmatoarele cazuri:
daca au loc schimbari in procesul tehnologic ,inlocuirea sau modernizarea
echipamentului,trercerea la un alt loc de munca in rezultatul careeia se schimba conditiea si
caracterul de lucru al muncitorului;
Conform cerintelor depuse de organelle superioare sau de organelle statale de control:
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
32/33
32
in caz ca lucratorul a incalcat cerintele instructajului privind protectiea muncii ;
in caz de accident sau boli foarte grave profesionale;
Instructiunea neplanificata nemijlocit la locul de munca se face de catre conducatorul lucrarilor in
subordonatiea caruia se afa lucratorul .
Nu mai tirziu dupa cea dintii instruire ,lucratorii trebue sa fie instruiti referitor la metodele sigure si
cum se efectuiaza lucrarile conform programului aprobat de administratiea intreprinderiisi ordinea
stabilita de regulile tehnicii securitatii si sanitariei in procesul de productie in industriea materialelor de
constructie . In timpul executarii extragerii rocilor argiloase de catre lucratori,ei sunt obligate sa se
conduca de: Regulele unice de securitate in timpul extragerii zacamintelor de resurse naturale
,exploatare prin metoda deschisa.
Intregul personal al intreprinderii trebue sa fie instruit sa cunoasca specificul activitatii sale si
principalele masuri de protectie a muncii care trebue respectate .
La nivelul intreprinderii instructajul cuprinde urmatoarele 3 faze :
instructajul introductive general :se efectuiaza la noii angajati in cimpul muncii .
instructajul la locul de munca ;
instructajul periodic;
Toate aceste instructaje se fac cu scopul evitarii accidentelor de munca si evitarii distrugerii linieitehnologice mecanizate.Intreprinderea trebue sa fie dotata cu echipamente de protectie si semnalizare cere
sa previna muncitorii precum ca utilajul corespunzator se afla sub tensiune de current
alternative.Muncitorii trebue sa foloseasca strict echipamentele de protectie pentru evitarea eventualelor
accidentari.
8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx
33/33
9.Bibliografie
1.http://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_ceramicii
2.http://www.arta-ceramica.ro/
3.Scribd.ru
4. ,..
5.http://ro.wikipedia.org/wiki/Ceramic%C4%83
6.http://referat.clopotel.ro/Ceramica-7675.html
7.Tehnologia materialelor-Nanu A. Bucuresti 1985
8.
Introducere in ceramicaBurghelea V. 20029.
Tehnologia produselor ceramice si refractare-Teoreanu I. 1985
http://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_ceramiciihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_ceramiciihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_ceramiciihttp://www.arta-ceramica.ro/http://www.arta-ceramica.ro/http://www.arta-ceramica.ro/http://ro.wikipedia.org/wiki/Ceramic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ceramic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ceramic%C4%83http://referat.clopotel.ro/Ceramica-7675.htmlhttp://referat.clopotel.ro/Ceramica-7675.htmlhttp://referat.clopotel.ro/Ceramica-7675.htmlhttp://referat.clopotel.ro/Ceramica-7675.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceramic%C4%83http://www.arta-ceramica.ro/http://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_ceramiciiTop Related