Fiziopatologia afectiunilor digestive
1. Date generale
a) formarea tubului digestiv
b) structura si functia barierei epiteliale intestinale
2. Translocatia bacteriana
3. Etiologia, etapele si mecanismele inflamatiei intestinale
4. Botulismul
5. Gastrita si boala ulceroasa
6. Pancreatita
Crosnier et al. Nature Reviews Genetics 7, 349–359 (May 2006) | doi:10.1038/nri1840
Tractul digestiv se formeaza prin plierea endodermului cu formarea unui tub tapetat de epiteliu pluristratificat. Pana in Z14 celulele intestinale (nediferentiate) prolifereaza activ..
Vilozitatile apar din Z15 prin proliferarea mezenchimului subjacent epiteliului intestinal si protruzionarea acestuia in tub –procesul e urmat de transformarea epiteliului in unistratificat, iar sectoarele de epiteliu proliferant migreaza la baza vilozitatilor si apoi (Z7 postpartum) la nivelul criptelor.
Date generale
Componentele barierei intestinale dinspre lumen spre proximitatea suprafeței epiteliale: Un strat apos extern
Un strat epitelial:Fosfolipide
Înveliș de gel mucos
Celule epiteliale
Celule in cupa (mucus)
Celule in paneras (defensine)
Celule M
Celule enteroendocrine
Țesut conjunctiv subepitelial
Endoteliul capilarNature Reviews|Genetics
Celulele epiteliale – rol in absorbtie
Celulele in cupa – secretante de mucus (bariera mecanica)
Celulele in paneras – aparare imuna nespecifica – secreta lizozim si defensine (proteine bogate in cisteina - se leaga de membrana microbiana si formeaza pori membranari cu distructia m.o.)
Celulele M – corespund placilor Peyer – transporta particule si microorganisme prin bariera epiteliala (endocitoza/fagocitoza) catre cel dendritice (APC) si LT intestinale si ggl mezenterici (Shigella, Salmonella, Yersinia, vs. polio, vs. reo)
Celule enteroendocrine
colecistokinina – stimuleaza secretia de enzime pancreatice, biliare,
activeaza centrul satietatii
somatostatina - inhiba secretiile endocrine
VIP - stimuleaza contractia intestinala si relaxarea gastrica, stimuleaza
secretia pancreatica si biliara, inhiba secretia acida gastrica, stimuleaza
secretia de apa si electroliti la nivel intestinal
substanta P - transmiterea stimulilor durerosi, stimuleaza centrul vomei din
TC, rol in cresterea celulara, vasodilatatie
α si γ endorfine – peptide opioide endogene – efect analgetic, vasodilatatoare
enteroglucagon – actiune similara cu glucagonul pancreatic
motilina – stimuleaza peristaltismul intestinal
Sectiune longitudinala prin vilozitatea intestinala si cripta adiacenta vilozitatii
Celule cu paneras – la baza cripteiCelule stem – deasupra celulelor cu paneras si intre eleCelule diferentiate (in cupa, enteroendocrine, M, enterocite – deasupra celulelor stem
Vilozitatile intestinale
- epiteliu intestinal cilindric unistratificat
- ax vascular central: arteriola, venula capilarizate si vas limfatic central
Model tridimensional al peretelui intestinal – sectiune longitudinala
https://www.studyblue.com/notes/note/n/digestive-pictures/deck/10216747
Jonctiunile stranse nu permit pasajul Ag sau bacteriilor din intestine; prin intermediul
mediatorilor inflamatori (Il13) jonctiunile stranse dintre celulele epiteliale devin mai
permeabile, permitand pasajul liber prin epiteliul, in ambele sensuri de electroliti si
microsolviti
Pasajul subepitelial al Ag necesita contractia prealabila a celulelor prin activarea
lanturilor usoare de M si A
Contractia enterocitara poate fi stimulata de APC prin eliberarea de mediatori ce
actioneaza pe R cuplati cu proteina G, cu activarea PLC, cresterea nivelului de IP3 si
secundar de Ca
Dupa contractia enterocitelor, celulele dendritice emit prelungiri prin spatiul creat cu
captarea de Ag sau Ag mici pot trece direct subepitelial cu stimularea LTh care
elibereaza TNF si IFNᵞ, cu rol in stimularea contractiei prin activarea R cuplati cu
proteina G
Structura si functia barierei epiteliale intestinale
Epiteliul intestinal si jonctiunile intestinale – integratori
ai homeostaziei mucoasei intestinale
Epiteliul intestinal
- molecule de adeziune
intercelulare
(claudina, ocludina)
- Celule prezentatoare
de Ag si LT
subepiteliale implicate
in raspunsul imun
- pasaj subepitelial
mediat si nemediat al
fragmentelor
antigenice si solvitilor
intestinali
Bariera intestinala in sectiune longitudinala (schema)
Celule dendritice – dispuse subepitelial sau insinuate intre celulele epiteliale
Celule M – dispuse la nivelul epiteliului de corespunde placilor Peyer
Structura si functia barierei epiteliale intestinale
Nature Reviews Immunology
Pasajul subepitelial al solvitilor din lumenul intestinal
poate fi realizat:
- Mediat de celulele dendritice
- Mediat de celulele M prin fagocitoza/endocitoza (corespund
placilor Peyer)
- Direct, nemediat, prin spatiul dintre celulele epiteliale
Translocatie bacteriana/virala – pasajul de microorganisme din lumenul intestinal in spatiul
subepitelial, circulatia limfatica sau sanguina
Translocatia bacteriana - pasajul epitelial are loc dupa depasirea barierelor fizice si
imunologice lumenale peristaltism, mucus, IgA, defensine
- favorizata de HTP (staza sangvina si hipoxie in patul intestinal,
scade motilitatea intestinala, e stimulata proliferarea bacteriana
intralumenala)
- pasajul de bacterii si fragmente antigenice in circulatie accentueaza
fenomenele inflamatorii hepatice cu agravarea HTP
Translocatia bacteriana
Hepatology. 2011 Nov 16. doi: 10.1002/hep.24789 Verbeke et al. Critical Care 2011, 15:233
http://ccforum.com/content/15/5/233
Reprezentare schematica a asocierii fiziopatologice dintre translocatia bacteriana si insuficienta hepatica: translocatia
bacteriana prin pasaj in sangele portal determina raspuns inflamator hepatic care poate determina ciroza hepatica in
cazul in care este persistent si intretinut sistematic de translocatie. Ciroza hepatica accentueaza translocatia bacteriana
si pasajul in circulatia sanguina si limfatica a bacteriilor intestinale, cu insuficiente multiple de organ secundare.
- Disfunctia epiteliala poate induce pasajul subepitelial de agenti patogeni care pot
depasi mecanismele de aparare locala
- Hipoxia, tulburarile de tranzit, HTP pot creste rata multiplicarii intralumenale a bacteriilor,
inducand totodata disfunctia epiteliului intestinal sau accentuand o disfunctie existenta
- Dupa depasirea barierei epiteliale agentii patogeni pot avea:
a) Pasaj limfatic cu multiplicare in ganglionii limfatici mezenterici
b) Pasaj sangvin cu filtru primar hepatic (exceptie – sunturi porto-sistemice in HTP)
- Prezenta in circulatia sistemica a agentilor patogeni poate determina leziuni focale (in
functie de organul interesat) sau leziuni sistemice care pot merge pana la stare de soc septic
Translocatia bacteriana
The American Journal of Gastroenterology 100, 2560-2568 (November 2005)
http://dx.doi.org/10.1111/j.1574-6976.2008.00138.x
B – bacterie aderata la celula epiteliala
M – microvil
P – receptor de suprafata al enterocitului
Schema a translocatie bacteriene: multiplicarea bacteriana
excesiva intralumenala accentueaza pasajul subepitelial bacterian,
cu depasirea mecanismelor de aparare locala si diseminare
sistemica sanguina sau limfatica, determinand fenomene de
insuficienta multipla de organ, soc septic
- Captarea de fragmente antigenice de catre celulele dendritice contribuie la stimularea
continua a apararii locale intestinale
- Pasajul subepitelial prin intermediul celulelor M de bacterii/fragmente bacteriene
contribuie la stimularea raspunsului imun local (umoral prin cresterea productiei de IgA si
celular prin cresterea activitatii APC si stimularea selectarii si proliferarii de clone
limfocitare care sa raspunda optim la agresiunea biologica)
- fragmente lipoproteice bacteriene pot contribui la declansarea de mecanisme antiapoptotice
(prin legarea de receptori de tipul EGFR, TLR – e stimulata activitatea PI3K si a cascadei Akt)
Akt – rol in reglarea ciclului celular si a proliferarii celulare
- inhiba semnalele proapoptotice ale Bad, Fox0 si familiei de factori transcriptionali Myc
Controlul florei bacteriene saprofite
Paneth cells directly sense gut commensals and
maintain homeostasis at the intestinal host-
microbial interface Shipra Vaishnavaa, Cassie L.
Behrendta, Anisa S. Ismaila, Lars Eckmannb, and
Lora V. Hooper
http://www.pnas.org/content/105/52/20858.full.pdf
Rolul celulelor Paneth in
detectarea nivelului
bacterian prin activarea
MyD88 si limitarea
translocatiei bacteriene
Sectiune longitudinala prin epiteliul
intestinal cu reprezentarea celulelor Paneth
si celulelor dendritice si interactiunea
acestora cu flora bacteriana intralumenala
intestinala
Translocatia bacteriana este conditionata de:
- concentratia bacteriana intralumenala – favorizata de reducerea peristaltismului,
contaminare alimentara
- permeabilitatea intestinala – crescuta in conditii de hipoxie, acidoza, ATP redus,
lipopolizaharide bacteriene scazute, reducerea NO,
cresterea TNF
- imunitatea locala – chemotactism diminuat, complement scazut, fagocitoza redusa
Bacteriemia portala determina/agraveaza disfunctiile hepatice, cu risc de insuficienta renala,
encefalopatie hepatica, decompensari vasculare prin agravarea HTP cu risc de hemoragii
prin ruperea varicelor esofagiene/gastrice
Translocatia bacteriana
- pasajul intracirculator al lipopolizaharidelor bacteriene poate fi urmat de :
a) fenomene inflamatorii focalizate sau sistemice (hepatice, musculare, nervoase, etc)
b) aparitia de infiltrate macrofagice la nivelul tesuturilor afectate
c) aparitia insulinorezistentei secundar proceselor inflamatorii induse la nivel tisular si
scaderii sensibilitatii R la insulina
d) cresterea apetitului (secundar insulinorezistentei la nivel hipotalamic)
Disfunctii metabolice generate de translocatia bacteriana
http://www.drbilldean.com/2015/08/sibosmall-intestinal-bacterial-overgrowth-5-
energy-science-solutions.html
https://www.researchgate.net/figure/248384770_fig1_The-gut-microbiota-is-
modulated-by-metabolic-derangement-such-as-nutrition-overload-and
Flora saprofita si flora patogena intestinala
Modificari metabolice sistemice induse de raspunsul inflamator aparut secundar translocatiei
bacteriene: scaderea senibilitatii la insulina
Alcool/toxice enterale
Macrofage/monocite
↑ TNFα, PGE2, IL10
↓ MHCII
↓ prezentarea de Ag
LT
↓ proliferarea
↓ IL2, IFNγ
↑ IL4, IL10
↑ Activarea neutrofilelor cu eliberare de O2-
↑ Recrutarea intestinala de neutrofile
Imunosupresie locala Cresterea permeabilitatii intestinale
prin eliberare de mediatori inflamatori
Translocatie bacteriana/multiplicare
Sepsis
MSOF
Translocatia bacteriana
IL 10 – scade productia de citokine inflamatorii (IL2,3 TNFα, IFNγ)
scade expresia Ag MHCII
IL4 – creste recrutarea LB producatoare de IgE
scade producerea de LTh1, macrofage, celule dendritice
stimuleaza diferentierea LTh0 in LTh2 cu producere de IL4
TNF, O2- - accelereaza procesele apoptotice intestinale
PGE2 – stimuleaza peristaltismul intestinal si productia de mucus
Stari de soc
Reducerea VST/VSCE cu reducerea perfuziei
intestinale si cresterea permeabilitatii intestinale
Infectie sistemica
Translocatie bacteriana
Sepsis
MSOF
Cresterea bacteriemiei
si concentratiei toxinelor portale
Bacteriemie/toxine sistemice
Leziuni/insuficienta hepatica
Tonusul colinergic sihomeostaziaimunitara intestinala
Tonusul colinergiccrescut se asociaza cu toleranta imunitaradigestiva , iar cel scazutcu intoleranta imunitarasi proces inflamator
Inervatia vegetativa si rolul ei in imunitatea intestinala
http://gut.bmj.com/content/62/8/1214.full.pdf
Raspunsul antiinflamator colinergic
http://gut.bmj.com/content/62/8/1214.full.pdf
Reprezentare schematica a cailor
antiinflamatorii colinergice.
Raspunsul inflamator sistemic determina
activarea SNC prin centrii
circumventriculari si prin aferente vagale.
Dupa integrarea informatiei, sunt
declansate eferente prin plexul celiac,
mezenteric superior si plexul mienteric
intestinal cu inhibarea eliberarii de
mediatori proinflamatori de catre APC si
reducerea intensitatii raspunsului
inflamator intestinal.
Etiologia afectiunilor inflamatorii digestive
- virala – rotavirusuri, enterovirusuri, adenovirusuri
- bacteriana – stafilococ, enterobacterii, vibrionul holeric, clostridii, b. Koch
- fungica – candida
- parazitara – giardia, entamoeba, strongiloides, trichinella, ascaris lumbricoides
- criptogenica – RCUH, boala Crohn
Etapele inflamatiei digestive:
1. Ingestia
2. Traversarea barierelor naturale
aciditate gastrica
bila, secretii pancreatice
motilitate intestinala
mucus gastric
flora saprofita
aparare umorala (IgA, IgM, IgG)
aparare celulara (macrofage)
3. Aderenta factori de agresivitate microbiana
4. Multiplicare in lumenul intestinalmecanism noninvaziv (toxinic) (holera)
in celula intestinala mecanism citotoxic (dizenteria)
in membrana bazala mecanism invaziv (febra tifoida)
5. +/- Toxigeneza/ Invazivitate
+ mecanism mixt
Holera – prototipAlti agenti etiologici: E Coli enterotoxigen ETEC Stafilococul auriu – enterotoxigen Clostridii Bacilus cereus paraziti (criptosporidium, giardia)
Afectează intestinul subţire
Patogenie Este ingerata doar toxina sau Bacteriile adera la mucoasa fara a provoca leziuni, fara traversarea epiteliului
intestinal
Virionii se multiplica in lumen si produc enterotoxine Enterotoxina stimuleaza adenilatciclaza sinteza de AMPc secretie masiva
spre lumen de Cl, Na (prin alterarea functiei canelelor ionice) si secundar de apa
DIAREE APOASĂ + DESHIDRATARE!!
V.CH.– ENTEROTOXINA – se ataseaza de receptorul gangliozidic GM1la suprafata celulara (subunitatea B) si este endocitata
– subunitatea A - determina cresterea nivelului de adenilatciclaza –AMPc – secretia de Cl, Na, HCO3 si secundar apa in lumenul intestinal
Na este mentinut in lumen din cauza interactiunii ionice cu Cl si atrage secundar apa - diaree apoasă cu pierdere de bicarbonat, scadereaVSCE cu fenomene de hipoperfuzie sistemica secundara
- Acidoza metabolica si hiperpotasemia secundara – risc major de aritmii
Encyclopedia of Life/Public Health Image Library; Janice Carr
Dizenteria – prototipAlti agenti etiolgici:
E Coli enteroinvaziv EISalmonele nontificeYersinia enterocoliticaCampylobacter sppProtozoare (amoeba)
Lezeaza celula intestinala Afecteaza colonul, sigmoidul, rectul (+/- ileonul terminal)
Patogenie Microorganismul adera patrunde in celula intestinala unde se
multiplica leziuni ale mucoasei intestinale exsudat inflamator:
Scaune muco-pio-sanghinolente, febra ,sepsis
Febra tifoida – prototip
Alti agenti etiologici: virusuri
Salmonella typhi si paratyphi – mecanism invaziv particular intestin subţire; prin distructie elibereaza endotoxine
Adera la epiteliul intestinal traverseaza epiteliul intestinal se multiplică in macrofagele din ganglionii mezenterici limfatice circulatie sistemica bacteriemii si manifestari sistemice
Virusurile: intestin subtire scurtarea vilozitătilor, microvililor, distrugerea marginii in perie cresterea permeabilitatii mucoasei cresterea fluxului hidroelectrolitic diaree apoasa
Concentrația bacteriană este de cca 1012/ml1,2
Microflora normală conține 300 – 500 de specii bacteriene
Tractul gastro-intestinal superior conține câteva specii bacteriene din cauza: compoziției mediului local
activității motorii propulsive fazice – ce nu permite o colonizare stabilă
Colonul conține o concentrație foarte mare bacteriană replicativă intraluminală
Cca 60% din conținutul materiilor fecale este reprezentat de bacterii1,11,12
1 Simon GL, Gorbach SL. The human microflora. Dig. Dis. Sci. 1986;31: 147; 2 Ellis M. Preventing microbial translocation in hematologicalmalignancy. Br. J. Hematol. 2004; 125: 282; 11 Madara JL. Pathobiology of the intestinal epithelial barrier. Am. J.Pathol. 1990; 137: 1273-81.; 12 Wiest R, Rath HC. Bacterial translocation in the gut. Best Pract.Res. Clin. Gastroenterol. 2003; 17: 397-425.
Fermentarea reziduurilor alimentare nedigerabile
Fermentarea mucusului endogen
Producerea de acizi grași cu lanț scurt prin metabolismul anaerob al peptidelor și proteinelor
Participă la: sinteza vitaminei K
absorbția de Ca2+, Mg+ și Fe
Modulează proliferarea și diferențierea cel. epiteliale
Asigură – intr-o anumită măsură – competența sist. imun
Previne atașarea bacteriilor enteroinvazive
Administrarea de antibiotic (Ab)/chimioterapice antineoplazice poate duce la dezechilibrarea florei prezente, cu selectionarea/favorizarea dezvoltarii anumitor specii deja existente sau favorizarea colonizarii cu specii exogene
Care Ab? ~toate, mai fr. Blactamine; Lincosamide
Factori favorizanti : varsta>, colita pseudomembranoasa in antecedente, chirurgie dig
Cel mai frecvent selectat = Clostridium difficile; rar: fungi, stafilococ auriu, Cl perfringens
Cl difficile : dobandit exogen (spori ubicuitari, inclusiv manupurtati de catre personalul intraspitalicesc) sau endogen (flora proprie intestinala)
Crearea nisei (Ab) – colonizare Cl diff.- secretie toxine A+B (responsabile de efectele citopatice pe mucoasa colonului: ruperea jonctiunilor intercelulare + aflux de neutrofile)
Rezultat: lezare mucoasei, sangerare, formare de pseudomembrane muco-pio-sangvinolente
Clostridium botulinum G + anaerob strict, sporulat
sol + sediment marin
7 suşe, patogene pt om 4: A B E F
gravitate: E=?A>B
Contaminare exogena – indirecta (alimentara = ingerare toxina: A SUA-conserve vegetale; B Romania - conserve carne; E peste) -directă (toxicomani)
Contaminare endogena: copii (dezvoltare intestinala de Cl. Botulinum cu producere in situ de toxina) – miere contaminata
Patogenie: toxina botulinica = neurotoxina termolabila
produsa in cursul cresterii bacteriene sub forma de prototoxina cu toxicitate mică, se activeaza in vivo,devenind cea mai toxica substantabiologica existenta
substrat de atasare: sinapsa colinergica (placa neuromusculara + SNV parasimpatic) => bloc presinaptic; fixare specifica, ireversibila, interferand cu ionii Ca, blocheaza eliberarea acetilcolinei => paraliziiflasce ( durata: pană la formare de noi butoni sinaptici: > 30-60 zile)
Toxina nu (?) trece bariera hemato-encefalică=> Nu da semne SNC
Cauze de aparitie
1. Infectia cu Helicobacter pylori (HP) - peste 60% din pacientii cu UG/UD
- produce adezine cu rol in aderarea la epiteliul gastric (BabA – se leaga de Ag Lewis) →
→“injecteaza” peptidoglicani in celula epiteliala → activeaza NOD 1 (nucleotid binding oligomerization domain) → creste eliberarea locala de IFN, TNF α si IL6 si stimuleaza autofagia
(TNF α – altereaza aderarile interepiteliale si favorizeaza carcinogeneza)
→“injecteaza” CagA (cytotoxin-associated gene A) in celula epiteliala (tip IV de secretie) cu alterari citoscheletale, ale adeziunii si comunicarii celulare (carcinogeneza)
- produce ureaza cu eliberare de CO2 si NH3 (cu fixare de H si reducerea aciditatii gastrice – mec de adaptare bacterian)
- produce proteaze, fofsolipaze cu lezarea cel. epiteliale gastrice
- mediu hiperacid – HP colonizeaza regiunea antrala – celule oxintice <)
→ leziuni locale → raspuns inflamator local → creste activitatea secretorie a celulelor G
→hipersecretie acida → UD
- mediu hipoacid – HP colonizeaza masiv si corpul gastric → leziuni locale cu reducerea suplimentara a secretiei acide gastrice → raspuns inflamator local → atrofie gastrica → UG (risc de transformare neoplazica)
2. Tatamentul medicamentos
AINS – 30% din pacientii prezinta sdr dispeptic – inh. COX → inh producerii de PG COX 1 → PG implicate in protectia gastrica, sinteza si eliberarea de mucus (PGE)COX 2 → PG implicate in raspunsul algic, inflamator Ex. meloxicam → (-) carcinogeneza, (+) trombozele, AVC, IMA
Spironolactona – inhiba procesul de fibroza si cicatrizare (mediat de aldosteron)
3. Factori de mediu (fumatul, alcoolul, consum de droguri)
4. Factori genetici – 20% din pacientii cu UD au agregare familiala
5. Stres fizic (traumatisme, interventii chirurgicale, sepsis, hipotensiune arteriala)
6. Stari hipersecretorii: gastrinoame, fibroza chistica, hiperplazie de mucoasa antrala, reflux duodeno-gastric
7. Alte afectiuni asociate cu patologia ulceroasa: ciroza hepatica, BPOC, infectii cu CMV, VEB, HIV, boli autoimune, boala de iradiere
Mecanisme de protectie celulara antiulceroasa:
- jonctiuni intercelulare stranse;- sinteza si eliberarea de mucus;- producerea si eliberarea de bicarbonat;- canale ionice din mb bazolaterala a celulelor parietale
gastrice;- capilarele sangvine submucoase;- turn-over epitelial crescut al celulelor mucoasei gastrice.
Simptomatologie:
- Durere epigastrica postprandiala (imediat dupa masa UG sau la 2-3h UD), calmata de antiacide sau alimentatie in cazul UD
- Durere nocturna importanta UD
UG – durerea ulceroasa in timpul alimentatiei sau imediat dupa alimentatie apare prin urmatoarele mecanisme:– secretie acida crescuta prin reflexul cefalic- secretie acida crescuta secundar distensiei mecanice gastrice- secretie acida crescuta secundar compusilor alimentari- lipsa mecanismelor de protectie antiacida locala la nivelul ulceratiei- microtraumatisme locale determinare de peristaltica gastrica
UD – durerea ulceroasa postprandiala tardiva sau nocturna apare prin urmatoarele mecanisme:
- persistenta secretiei acide gastrice superioara nivelului bazal 3-4 ore postprandial corelata cu diminuarea secretiei duodenale de bicarbonat- evacuarea alimentelor din stomac si pierderea elementuluide “tampon alimentar”- tonusul parasimpatic crescut in timpul noptii- disparitia durerii prin “diluarea” sucului gastric secundara ingestiei de alimente solide/lichide
Proces inflamator al pancreasului caracterizat prin activarea enzimelor pancreatice in situ (intrapancreatic) cu distructii tisulare importante secundare
Cauze- litiaza/microlitiaza biliara – pacreatita de pasaj secundara
iritatiei mecanice repetate pe termen lung
- consumul de alcool
- spasm al sfincterului Oddi;
- aparitia de precipitate proteice intraductale (enzime,
proteine secretorii pancreatice);
- reducerea secretiei de litostatina si transformarea ei in
litostatina S1 cu precipitare secundara;
- creste sinteza de enzime pancreatice fragilitatea granulelor
de zimogen intracelulare si fragilitatea granulelor lizozomale;
- activeaza citocromul P450 2E1 – creste nivelul de radicali
liberi de oxigen.
- abuzul de alimente – mese bogate in grasimi, alcool
- Hipertrigliceridemia (>1000 mg/dL) – nivel crescut persistent
de chilomicroni cu precipitarea acestora la nivel capilar si
fenomene hipoxice/ischemice locale, acidoza, acumulare de
radicali liberi de oxigen, activarea intracelulara a zimogenilor
- Hipercalcemia – precipitarea Ca in lumenele ductale, bloc
secretor la nivelul celulelor acinare, activare intracelulara a
zimogenilor
- DZ tip II - cu hipertrigliceridemie secundara
- medicamente – a.valproic, citostatice, inh de
reverstranscriptaze (HIV), estrogeni (hiperlipemie)
- traumatisme – iatrogene (ERCP, endoscopie) si noniatrogene
(accidente)
- boli infectioase – virale (hepatita B, varicela, VEB), bacteriene
(legioneloza, salmoneloza), parazitoze (ascaridioza,
toxoplasmoza)
Simptomatologie
- greturi, varsaturi accentuate la alimentatie
- durere abdominala epigastrica “in bara” cu iradiere posterioara
- hipotensiune – in caz de deshidratare sau hemoragie
- reducerea peristaltismului intestinal
- febra – la aparitia ariilor de necroza/suprainfectarii acestora
- icter – compresie a CBP
- DZ – in formele necrotico-hemoragice severe
Complicatii
- deshidratare
- necroza
- abces pancreatic
- pseudochist/chist pancreatic
- hemoragie intraabdominala
- tromboza de vena splenica/mezenterica superioara
Ab - antibiotic
Ag – antigen
AINS – antiinflamatorii nesteroidiene
Akt –alfa serina/treonina protein-kinaza
AMPc – adenozinmonofosfat ciclic
APC – celule prezentatoare de antigen
ATP – adenozintrifosfat
AVC – accident vascular cerebral
Bad – Bcl-2-associated death promoter
BPOC – bronhopneumopatie cronica obstructiva
Ca – calciu
CBP – cale biliara principala
Cl – clor
CMV - citomegalovirus
CO2- dioxid de carbon
COX – ciclooxigenaza
Dz – diabet zaharat
EGFR – receptor pentru factorul de crestere epidermoid
ERCP – endoscopie retrograda coledoco-pancreatica
Fe - fier
Fox – familie de factori transcriptionali implicati in reglarea expresiei genelor implicate in cresterea celulara, proliferarea, diferentierea si longevitatea celulara
GM1 - monosialotetrahexosylganglioside
HIV – virusul imunodeficientei umane
HMGB1 - high-mobility group protein 1
HTP – hipertensiune portala
IFN – interferon
Ig - imunoglobulina
IL – interleukina
IMA – infarct miocardic acut
IP3- inozitol trifosfat
Lanturi de M si A – lanturi de actina si miozina
LTh – limfocite T helper
MCH – complex major de histocompatibilitate
Mg - magneziu
MSOF – insuficienta multipla de organ
Myc – familie genica ce codifica proteine impliecate in ciclul cellular, diferentierea celulara si apoptoza celulara
MyD88 – proteina codata de gena de diferentiere mieloida88 (MYD88);
MAMP – microbe associated molecular pattern (pattern molecular asociat factorilor microbieni)
Na - natriu
O2 – oxygen
NA – noradrenalina
NH3 - amoniac
NO – monoxide de azot
PG – prostaglandine
PI3K – kinaza IP3
PLC – fosfolipaza C
RCUH – rectocolita ulcero-hemoragica
SNC – sistem nervos central
SNV – sistem nervos vegetativ
TC – trunchi cerebralTLR – receptor toll-like
TNF – factor de necroza tumoral
UG – ulcer gastric
UD – ulcer duodenal
VEB – virus epstein-barr
VIP – peptid vasoactive intestinal
VST – volum sanguin total
VSCE – volum sanguin circulator eficace
α7nAChR – receptor pentru acetilcolina
Top Related