The Impact of Financial Crisis on the Leasing Market in Romania

Authors: prof. Ion DOBRE, PhD, Assist. Mădălina Ecaterina ANDREICA1, PhD Student, ASE

AbstractIn the context of the financial crisis and the recent fiscal regulations, lease operations

tend to lose their attractiveness and first deviate from its upward trend, by reaching in 2008 a decrease in the total volume of lease contracts. The paper aims not only to identify the main impact factors and to quantify their effect on the Romanian lease market, but also to provide directions for improving the present situation.

Keywords: crisis, lease market

JEL Classification : G14

Impactul crizei financiare asupra pieței leasingului din România

Autori: prof. Dr. Ion DOBRE, PhD, Prep. drd. Mădălina Ecaterina ANDREICA, ASE

RezumatÎn contextul crizei financiare actuale, precum și al reglementărilor fiscale din ultima

perioadă, operaţiunile de leasing îşi pierd din atractivitate, iar leasingul românesc se abate pentru prima dată de la trendul său ascendent, înregistrând în anul 2008 prima scădere a volumului de contracte de finanţare. Lucrarea îşi propune să identifice factorii de impact şi să cuantifice efectul lor pe piaţa leasingului românesc, precum şi să ofere direcţii de ameliorare a situaţiei prezente.

Cuvinte cheie: criză, piaţa leasingului

Clasificare JEL: G14

1. INTRODUCERE

Permanenta necesitate a agenţilor economici de a utiliza resursele limitate atât de natură materială cât şi financiară în activităţile lor economice, a generat, de-a lungul timpului, o antrenantă provocare privind căutarea celor mai eficiente surse de finanţare şi de ce nu chiar, a conceperii unor noi modalităţi de finanţare mai atractive, care să răspundă mai bine obiectivelor vizate în funcţie de diferite circumstanţe. În acest sens se poate explica şi apariţia operaţiunilor de leasing ca alternativă la clasica formă de creditare.

Conceptul de bază ce fundamentează esenţa şi însăşi filozofia leasingului, transformându-l într-o alternativă financiară atractivă se regăseşte în afirmaţia lui Aristotel: „Nu proprietatea asupra mijloacelor fixe ci utilizarea lor efectivă este aceea care aduce profit”.[4] Aspectul cheie îl reprezintă folosirea eficientă a resurselor de capital, prin investirea banilor în ceea ce generează "business" şi aduce profit, în locul blocării lor prin cumpărarea de mijloace fixe. [7]1 E-mail address: madalina.andreica@gmail.com

494

Operaţiunea de leasing reprezintă un proces de achiziţionare de la furnizori de către o societate specializată a unor bunuri şi de închiriere a lor unor utilizatori care nu dispun de resursele băneşti necesare achiziţionării bunurilor direct de la furnizor.[6] Interesul practic al leasingului este de a asigura o finanţare integrală, prin fonduri împrumutate, a unei investiţii fără ca beneficiarul să constituie măsuri asiguratorii. De aceea, leasingul ca tehnică de finanţare vizează în primul rând întreprinderile care urmăresc lărgirea activităţii şi ridicarea performanţelor, iar pe plan mai general, asigură progresul tehnic. [1, 2, 5]

Cu toate acestea, în contextul actualei crize financiare și respectiv pe fondul ultimelor reglementări fiscale, piața leasingului românesc se abate în 2008 de la trendul ei ascendent, înregistrând prima scădere a volumului de contracte de finanțare. În acest cadru se justifică necesitatea analizei evoluției pieței leasingului românesc precum și identificarea factorilor perturbatori, care au avut un impact negativ asupra pieței leasingului.

2. EVOLUȚIA PIEȚEI LEASINGULUI ROMÂNESC

Piaţa de leasing din România este în prezent formată din câteva mii de agenţi şi descrisă în ansamblul ei prin intermediul a două mari asociaţii, şi anume: ASLR (Asociaţia Societăţilor de Leasing din România, care la sfârşitul trimestrului trei al anului 2008 rămăsese cu o cotă de piaţă de doar 5%, comparativ cu 10% în 2007 şi respectiv 40% în 2006, precum şi ALB (Asociaţiei Societăţilor Financiare din România), care în trimestrul 3 al anului 2008 deţinea 97% din piaţa leasingului românesc, în timp ce restul de doar 2% revine companiilor de leasing care nu au aderat la nicio asociaţie.

Studiul evoluţiei pieţei leasingului românesc a fost realizat pe perioada anilor 2003 – 2008. Lipsa omogenităţii datelor furnizate de singurele două surse disponibile ale celor două mari asociaţii ALB şi ASLR a făcut imposibilă analiza pieţei leasingului pe o perioadă mai îndelungată de timp, reprezentând un inconvenient şi în încercarea modelării econometrice a evoluţiei pieţei leasingului românesc.

În figura 1 se poate vedea faptul că această piaţă a leasingului s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. De la aproximativ 954 de milioane de euro în 2003 s-a ajuns la cca. 4,945 miliarde euro în 2007, având un permanent trend ascendent pe toată această perioadă. În plus, potenţialul estimat de către ALB privind valoarea totală a activelor finanţate pe piaţa leasingului pentru anul 2008 se ridica la aproximativ 6 mld. Euro, şi se aştepta ca societăţile de leasing să cunoască un vârf al activităţii în trimestrele doi şi patru ale anului 2008, conform celor declarate de Adriana Ahciarliu, secretarul general ALB. Mai mult, pentru anul 2009 era prognozată o creştere de circa 20% – 30%. Cu toate acestea, atât condiţiile economice neprielnice de la sfârşitul anului 2008, cât şi măsurile controversate adoptate de guvernanţi au afectat puternic activitatea societăţilor de leasing, provocând un regres substantial şi generând o scădere de 2,6% a pieţei leasingului românesc în anul 2008.

Analizând mai în detaliu însă efectele înregistrate trimestrial pe piaţa leasingului pe parcursul anului 2008, redate în figura 2, remarcăm trimestrul al treilea al anului 2008 ca fiind începutul scăderii valorii totale a activelor finanţate prin activităţile de leasing în România. Conform declaraţiilor făcute de societăţile de leasing,2 declinul a fost declanşat de controversata taxă de primă înmatriculare, care a fost transformată începând cu 1 iulie 2008 în taxa de poluare pentru autovehicule. Companiile de leasing au semnalat faptul că taxa de poluare conţine prevederi discriminatorii şi că le aduce prejudicii atât în ceea ce priveşte vânzările auto în leasing, cât şi diminuarea încrederii clienţilor în ele.

Sursa: Statistici de piață 2003-2008 ALB, www.alb-leasing.ro

2 Business Standard, 20 noiembrie 2008, www.standard.ro

495

Figura 1. Evoluţia pieţei leasingului din România pe perioada 2003 – 2008

Motivul principal îl reprezintă, potrivit Asociaţiei Societăţilor Financiare din România - ALB România, întârzierea cu aproximativ 15 zile a trimiterii deciziei de calcul pentru taxa de poluare de către Administraţia Financiară către companiile de leasing pentru autovehiculele finanţate3, ducând în multe cazuri la reprofilarea clienţilor către alte surse de finanţare şi afectând implicit întregul segment al vânzărilor auto.

Pe de altă parte, impunerea taxei de poluare a stârnit şi alte nemulţumiri în rândul clienţilor care urmăreau achiziţionarea în leasing a unui autoturism, în special în urma constatării că în ţările vecine, precum Bulgaria această taxă nu se percepe. Prin urmare, o parte dintre aceştia au apelat la firme de leasing bulgăreşti pentru achiziţionarea autoturismelor, evitând astfel plata respectivei taxe. Acest fapt însă, alături de cadrul nefavorabil al crizei financiare, a venit practic în detrimentul societăţilor de leasing româneşti, cauzând scăderea pieţei în ultimul trimestru din 2008 cu 60% faţă de trimestrul anterior.

Această măsură, ce a determinat nu numai nemulţumiri în rândul clienţilor ce urmăreau achiziţionarea de autoturisme, dar şi o creştere semnificativă a numărului de solicitări pentru autoturismele second-hand, a afectat atât piaţa auto cât şi piaţa leasingului, aceasta din urmă înregistrând o scădere a activelor finanţate în leasing cu 12% în trimestrul trei al anului 2008, comparativ cu cel de-al doilea trimestru.

Mai mult decât atât, volumul activelor finanţate de societăţile de leasing a scăzut cu 60% în ultimul trimestru al lui 2008, în comparaţie cu trimestrul anterior, în contextul în care luna octombrie a anului 2008 a adus şi recunoaşterea oficială a impactului negativ al crizei

3 Marian Niculescu (coordonatorul comitetului logistic din cadrul ALB România), 30 aug. 2008, ziarul Financiarul, www.financiarul.com

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

2003 2004 2005 2006 2007 2008Valoare total active 954,197 1384,08 2015,521 3268,003 4945,671 4817,654

45%

45,62%

62,14%

51,34%

-2,6%

mii EURO

Evolutia pietei leasingului din Romania2003 - 2008

200320042005200620072008

496

internaţionale în România. În plus, întârzierea cu care a fost adoptat Bugetul de stat, precum şi noile propuneri fiscale, nu oferă un cadru prea favorabil pentru industria autohtonă de leasing.

Noul proiect de ordonanţă al Ministerului Finanţelor, ce prevede atât reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,1% din PIB, cât şi o serie de măsuri fiscale, precum introducerea impozitului forfetar, eliminarea exceptării de la plata TVA a leasingului auto şi a cheltuielilor cu carburanţii şi reducerea la 30% a cheltuielilor deductibile pentru reparaţia automobilelor a stârnit reacţii virulente în mediul de afaceri, guvernul fiind acuzat că ia măsuri fără un minim studiu de impact. Specialistii spun că, în condiţiile în care 70% din vânzările auto din România se realizează pe leasing, este de aşteptat ca firmele care plătesc rate companiilor de profil să îşi acopere aceste cheltuieli în plus (19% - nivelul TVA-ului) în preţuri, iar sectorul distribuţiei şi retailul vor fi primele afectate. Efectul va fi unul multiplicator în economie, iar creşterea inflaţiei va fi doar una dintre consecinţe.4 Aceste noi măsuri fiscale au generat noi proteste atât din partea societăţilor de leasing cât şi din partea Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile. Managing directorul de la Unicredit Leasing, Dan Constantinescu semnalează deja o nouă problemă apărută pe piaţa leasingului, generată de reacţia multor clienţi de a-şi amâna investiţiile şi plăţile pentru a aşteapta noile modificări ale Codului Fiscal şi de a vedea dacă îşi vor mai putea permite investiţiile propuse.5

De asemenea, secretarul general al ALB, Adriana Ahciarliu, consideră că propunerile fiscale ale Ministerului Finanţelor Publice (MPF) privind segmentul de leasing auto vor duce la o scădere trimestrială a pieţei leasingului cu cel puţin 60% şi va băga în incapacitate de plată pe unii transportatori. 6 În plus, susţine că măsura privind nededucerea TVA-ului este una abuzivă, în condiţiile în care nu este legal să se introducă modificări într-un contract aflat în derulare, aşa cum este prevăzut în propunerile fiscale ale MFP.

Sursa: Statistici de piață 2003-2008 ALB, www.alb-leasing.ro

Figura 2. Evoluţia pieţei leasingului din România în 2008

4 Daily Business, 8 aprilie 2009, www.dailybusiness.ro5 Banknews, 8 aprilie 2009, www.banknews.ro 6 Banknews, 8 aprilie 2009, www.banknews.ro

497

Evoluţia pieţei leasingului din România în 2008

În figura 2 se prezintă totodată informaţii cu privire la variaţia trimestrială în anul 2008 a ponderilor valorilor activelor finanţate în leasing, în funcţie de bunurile ce fac obiectul activităţilor de leasing. Acestea se grupează în trei mari categorii şi anume: vehicule, echipamente şi respectiv bunuri imobiliare (real estate). Grafic se constată faptul că ponderea vehiculelor din total, deşi se menţine peste nivelul mediu de 50% şi în ultimul trimestru al anului 2008, a înregistrat o reducere semnificativă, de 23%, pe fondul diminuării solicitărilor de autoturisme noi, în favoarea celor second hand. Acest aspect întăreşte convingerile reprezentanţilor societăţilor de leasing cu privire la impactul defavorabil al introducerii taxei de poluare asupra vânzărilor auto.

Pentru a analiza mai în detaliu aportul activităţilor de leasing în funcţie de bunurile finanţate, ce fac obiectul contractelor de leasing, s-au colectat datele cu privire la valorile activelor finanţate în leasing în România pe perioada anilor 2003 - 2008, utilizând ca sursă statisticile furnizate de ALB. Rezultatele au fost redate în tabelul 1 şi în figurile 3 şi 4.

Sursa: Statistici de piață 2003-2008 ALB, www.alb-leasing.ro

Piata leasingului din Romania in functie de principalele bunuri 2003 - 2008

838,705

3383,8063360,655

1184,272

2448,505

1653,819

1082,0111126,233

672,01314,077

179,179106,037

20,629 47,625147,488

461,381 351,837

9,455

4.817,654

954,197

1.384,080

2.015,521

3.268,003

4.948,269

0400800

12001600200024002800320036004000440048005200

2003 2004 2005 2006 2007 2008

mii

EUR

O

Vehicule

Echipamente

Imobiliare

Total piataleasing

Figura 3. Piaţa leasingului din România în funcţie de bunul contractului pe perioada anilor 2003 - 2008

Tabel 1. Valoarea activelor finanţate (mii Euro) în funcţie de bunul contractat  2003 2004 2005 2006 2007 2008

Vehicule 838,705 1184,272 1653,819 2448,505 3360,655 3383,806Echipamente 106,037 179,179 314,077 672,01 1126,233 1082,011Imobiliare 9,455 20,629 47,625 147,488 461,381 351,837Total piata leasing 954,197 1.384,080 2.015,521 3.268,003 4.948,269 4.817,654

498

Atât piaţa leasingului în ansamblu, cât şi toate componentele acesteia descrise de cele trei tipuri principale de bunuri care fac obiectul contractului (vehicule, echipamente şi imobiliare) prezintă o evoluţie ascendentă pe întreaga perioadă a anilor 2003 – 2007. În anul 2008 însă, doar contractele de leasing privind vehiculele mai înregistrează o creştere faţă de anul anterior, dar şi aceasta la un nivel extrem de redus de doar 0,67%. Valoarea totală a contractelor de leasing în 2008 este de 4.817,654 mii euro, din care nivelul vehiculelor finanţate prin leasing este de 3383,806 mii euro, al echipamentelor de 1082,011 mii euro, iar nivelul bunurilor imobiliare finanţate prin leasing este de 351,837 mii euro. Valoarea contractelor de finanţare a echipamentelor industriale prin leasing a înregistrat o scădere de 3,9% faţă de anul precedent în timp ce sectorul imobiliar a înregistrat un regres considerabil de 24% în acelaşi interval de timp. Această reducere poate fi explicată de impactul crizei financiare internaţionale asupra domeniului imobiliar, cauzând o îngheţare a tranzacţiilor imobiliare şi respectiv a activităţilor de construcţii. De altfel, preşedintele ALB a avertizat că, în primele trei luni ale anului 2009, proiecte imobiliare în valoare de aproximativ 10 miliarde euro au fost stopate sau abandonate definitiv din cauza problemelor cu finanţarea intervenite pe parcursul derulării lor.

Sursa: Statistici de piață 2003-2008 ALB, www.alb-leasing.ro

Figura 4. Piaţa leasingului din România dupa tipul bunului contractului pe perioada anilor 2003 - 2008

Analizând piaţa totală de leasing pe bunuri finanţate în sistem leasing, observăm că, vehiculele încă domină ca procent, dar sunt în evidentă descreştere pe toată perioada studiată (88% în 2003; 86% în 2004; 82% în 2005; 75% în 2006 şi 68% în 2007) Excepţia se regăseşte în anul 2008, când 70% sunt reprezentate de sectorul transporturilor (în creştere cu 2% faţă de 2007), 23% s-au îndreptat către echipamentele cu scop industrial, iar 7% din piaţa de leasing reprezintă activele finanţate în sectorul imobiliar. Aflate pe locul secund al finanţărilor în sistem leasing, după vehicule, echipamentele înregistrează o creştere susţinută,

88% 11%1%

86% 13% 1%

82% 16% 2%

75% 21% 5%

68% 23% 9%

70% 23% 7%

0 1000 2000 3000 4000 5000

mii Euro

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Piata leasingului in Romania dupa tipul bunului 2003 - 2008

Vehicule

Echipamente

Imobiliare945,197 mii Euro

1384,080 mii Euro

3268,003 mii Euro

2015,521 mii Euro

4817,654 mii Euro

4948,268 mii Euro

499

prezentată grafic în figura 4. Această tendinţă este explicată de ritmul susţinut al creşterii economiei româneşti în ansamblu, în ultimii ani, cât şi de necesitatea modernizării, a retehnologizării industriei româneşti, ca urmare a cerinţelor Directivelor Uniunii Europene. Sectorul finanţărilor imobiliare menţine trendul pieţei leasingului, înregistrând însă valori mai modeste, fapt care sugerează că nu este încă valorificat la maxim.

Analizând mai în detaliu structura contractelor de leasing privind finanţarea de vehicule pentru anul 2008, se constată faptul că finanţarea autoturismelor prin leasing rămâne în continuare principala solicitare a clienţilor (într-o măsură de 55%), urmată fiind de cererea pentru vehicule comerciale grele într-o măsură mult mai mică, de doar 27%, precum şi pentru vehiculele comerciale uşoare (15%), restul de 3% fiind reprezentat de alte tipuri de vehicule.

În ceea ce priveşte structura contractelor de finanţare a echipamentelor industriale pentru anul 2008 în leasing, aceasta este redată în figura 5. Cele mai numeroase solicitări de echipamente în leasing s-au înregistrat în construcţii, având o pondere de 50%. Cu toate acestea, în 2009 se aşteaptă o reducere a volumului lor, ca urmare a cadrului economic nefavorabil şi al diminuării considerabile a cererii imobiliare.

Piaţa leasingului din România in 2008 – Finanţarea echipamentelor (1,082,011 mii Euro)

Figura 5. Piaţa leasingului din România în 2008 – Finanţarea echipamentelor

Deşi ponderea solicitărilor de finanţare a imobiliarelor a fost de doar 7% în 2008 şi este de aşteptat să scadă în următorul an, analizând structura contractelor de finanţare a imobiliarelor pentru anul 2008 în leasing, se constată faptul că acestea sunt preponderent utilizate în industrie (25%), pentru clădiri de birou (25%) şi respectiv pentru achiziționări de terenuri (19%).

Din punct de vedere al duratei derulării contractelor de leasing în România în anul 2008, ponderea cea mai mare de 33% o deţin contractele cu durata de desfăşurate de 4-5 ani, urmate de contractele cu durată de 3-4 ani (28%) şi respectiv de contractele cu durată de 2-3 ani în proporţie de 18%. Mai puţin solicitate au fost însă contractele pe perioadă mai mare de 5 ani (doar 13%), precum şi de cele de 1-2 ani (5%) sau de 1 an, ce deţin de altfel, cea mai mică pondere de doar 3%. Statisticile au fost redate în figura 6.

500

Sursa: Statistici de piață 2008 ALB, www.alb-leasing.ro

Piata leasingului din Romania in 2008 dupa durata contractului

1 an3%

1-2 ani5%

2-3 ani18%

3-4 ani28%

4-5 ani33%

>5 ani13%

Figura 6. Piaţa leasingului din România dupa durata contractului în 2008

În ceea ce priveşte principalele categorii de societăţi de leasing care se regăsesc şi acţionează pe piaţa românească, se pot identifica următoarele:

Societăţile de leasing subsidiare băncilor, care au apărut şi s-au dezvoltat pentru că societăţilor bancare nu le era permis să se implice în mod direct în tranzacţiile de leasing. Acest tip de organizaţii au la dispoziţie resurse semnificative provenite de la societatea mamă sau alte societăţi din grup, în condiţii preferenţiale. Reprezintă principalii operatori din piaţa naţională, controlează piaţa, reuşind să impună condiţii financiare, elemente de structurare a unei tranzacţii complexe, precum şi ritmul de dezvoltare al pieţei.

Societăţile de leasing captive sunt acele societăţi afiliate organizaţiilor producătoare sau celor care vând un anumit tip de produse. Schemele de leasing oferite de acestea sunt în general fixe, flexibilitatea fiind practic exclusă în favoarea simplităţii, optimizării volumelor şi abilităţilor de a combina mijloace diferite de producţie cu tehnici de comercializare şi finanţare specializate şi integrate. Operaţiunile derulate prin dealeri specializaţi oferă, de regulă, mai multă siguranţă, reprezentând pentru utilizatorul final cea mai bună informare referitoare la obiectul operaţiunii de leasing;

Societăţile de leasing independente pot fi:- cu profil dedicat (unilateral), oferind servicii de leasing pentru o anumită categorie de

produse (de regulă vehicule);- cu profil diversificat, oferind servicii complexe pentru o gamă largă de produse şi proiecte

investiţionale.

Pentru a se afirma pe piaţă, societăţile independente promovează dinamismul, operativitatea şi capacitatea de a acoperi segmente de nişă rămase neexploatate.

Evoluţia acestor categorii de societăţi de leasing pe perioada anilor 2003 – 2008, privind aportul lor exprimat atât valoric cât şi ponderat la valoarea totală a activelor finanţate prin leasing este descrisă în figurile 7 şi 8.

501

Sursa: Statistici de piață 2003-2008 ALB, www.alb-leasing.ro

Piata leasingului din Romania dupa categoria societatilor de leasing 2003 - 2008

0,000

1.000,000

2.000,000

3.000,000

4.000,000

5.000,000mii EURO

Societati captive 380,894 471,861 614,174 723,726 831,856 915,354

Societati independente 130,644 231,221 302,518 619,694 968,363 867,178

Subsidiare banci 442,659 680,998 1.098,829 1.925,583 3.145,452 3.035,122

Piata totala leasing 954,197 1.384,080 2.015,521 3.269,003 4.945,671 4.817,654

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Figura 7. Evoluţia categoriilor de societăţi de leasing în România pe perioada anilor 2003 - 2008

Sursa: Statistici de piață 2003-2008 ALB, www.alb-leasing.ro

46%

40%

14%

49%

34%

17%

55%

30%

15%

59%

22%

19%

64%

17%

20%

63%

19%

18%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Ponderea categoriilor de societati de leasing din Romania 2003 - 2008

Societati independente

Societati captive

Subsidiare banci

Figura 8. Ponderea societăţilor de leasing în piaţa totală de leasing

502

Se constată faptul că societăţile de leasing subsidiare băncilor deţin pe întreaga perioadă analizată cea mai mare pondere, înregistrând totodată un permanent trend crescător, până în anul 2007, în contrast cu societăţile captive, a căror pondere din totalul activelor finanţate continuă să scadă. În 2008 însă, se înregistrează o scădere de 1%, în defavoarea societăţilor de leasing captive, a căror aport la valoarea totală a activelor creşte cu 2%, în timp ce ponderea societăţilor indepenedente scade în aceeaşi măsură, ajungând la 18%. Astfel, la sfârşitul anului 2008, piaţa este dominată de societăţile aparţinând marilor grupuri financiar-bancare (63%), urmate de cele captive unor producători (19%) şi societăţile independente (18%). Această concentrare a volumului în majoritatea dominată de societăţile aparţinând marilor grupuri bancare se înscrie în dinamica clasică a pieţelor de leasing în dezvoltare.

Pe fondul crizei financiare și a permanentelelor modificări ale Codului Fiscal precum şi a inconsistenţei câtorva dintre măsurile propuse [3], atractivitatea operaţiunilor de leasing ca sursă de finanţare se restrânge. În afară de lipsa unui cadru legal bine structurat, mai pot fi desprinse şi alte probleme cu care se confruntă societăţile de leasing, printre care: lipsa de informare a potenţialilor clienţi despre leasing, mediul politic instabil, stadiul actual al economiei naţionale şi eficienţa redusă a agenţilor economici, riscul de ţară ridicat, nivelul ridicat al inflaţiei, nivelul redus al investiţiilor străine, precum şi puterea redusă de cumpărare.

3. CONCLUZII ȘI POSIBILE EVOLUȚII VIITOARE ALE PIEȚEI LEASINGULUI

În condiţiile unui cadru economic instabil, ca urmare a multiplelor modificări de natură fiscală sau legislativă, este dificilă estimarea posibilei evoluţii a pieţei leasingului, dată fiind şi dinamica imprevizibilă a situaţiei financiare internaţionale, precum şi a altor factori interni cu impact major asupra pieţei leasingului. Ne aşteptăm într-adevăr să aibă loc o schimbare a opticii de abordare a proiectelor, de la un scenariu optimist, la unul pesimist sau chiar la un posibil scenariu de incertitudine. În funcţie de natura scenariului, se pot identifica variante de evoluţii ale pieţei leasingului.

Într-un scenariu optimist, în care măsurile fiscale nu vor genera un impact nefavorabil puternic asupra activităţilor de finanţare în leasing, este aşteptată o stagnare a pieţei leasingului. La începutul anului 2009, reprezentanţii ALB estimau chiar o posibilă creştere cu maxim 10% , dar în urma noilor propuneri de politici fiscale ce tind să afecteze dezvoltarea pieţei, aceste aşteptări au devenit destul de nerealiste.7 Posibilitatea stagnării pieţei leasingului sau a unei creşteri reduse ar putea fi totuşi explicată printr-o dezvoltare a finanţărilor în alte segmente decât cele de până acum, precum ar fi segmentul medical, agricol sau cel al echipamentelor industriale. În sectorul medical, evoluţia echipamentelor este foarte rapidă, la fiecare câţiva ani apărând noi echipamente mai performante. Sectorul finanţărilor pentru agricultură deşi a fost practic inexistent, atat din cauza lipsei de interes a firmelor de leasing, cât şi din cauza faptului că agricultorii apelează la finanţările europene, s-ar putea îmbunătăţi ca urmare a creşterii preţului produselor agricole. În ceea ce priveşte echipamentele industriale, chiar dacă multe firme anunţă reduceri ale investiţiilor din cauza crizei, se aşteaptă şi retehnologizări în zona industrială.

Într-un scenariu mai pesimist însă, se aşteaptă o scădere a volumelor contractate de 20% sau chiar 30% faţă de anul 2008. Potrivit Asociaţiei Societăţilor Financiare din România (ALB), piaţa leasingului s-ar putea restrânge în 2009 la 3,37 miliarde euro, de la 4,817 miliarde euro în 2008, aceasta implicând o reducere de 30% faţă de anul 2008. În varianta mai puţin pesimistă, în care este prevăzută o scădere de doar 20%, piaţa va valora 3,85 miliarde

7 Daily Business, 6 ian. 2009, www.dailybusiness.ro

503

euro.8 ALB estimează totodată că sectorul de leasing auto îşi va mări ponderea la 75% din piaţă în 2009, leasingul de echipamente va coborî uşor la 21%, în timp ce segmentul de leasing imobiliar va reprezenta doar 4% din piaţă.

Odată cu anunţarea noilor modificări ale Codului Fiscal cu privire la nedeductibilitatea TVA-ului şi făcând o paralelă cu impactul pe care l-a avut introducerea taxei de poluare, scenariul cel mai pesimist pe termen scurt al secretarului general al Asociaţiei Societăţilor Financiare din România (ALB), Adriana Ahciarliu ar consta într-o scădere trimestrială de chiar 60% a pieţei leasingului auto, considerând că aceste decizii fiscale se suprapun peste un domeniu care a mai fost deja lovit în 2008 de o măsură fiscală neadecvată. În plus, consideră că pentru bugetul public aceste măsuri nu vor avea efectul dorit, deoarece transmit o presiune fiscală pentru o anumită parte a transportatorilor, care nu poate fi suportată şi care va duce la incapacitate de plată a ratelor, în cazul în care ei sunt clienţi ai unor companii de leasing. Mai mult, secretarul general al ALB a subliniat că prevederile noului cod fiscal în privinţa leasingului operaţional sunt echivalente cu "interzicerea acestei pieţe în România începând cu 1 mai 2009", considerând că noile decizii fiscale lovesc în leasingul operational şi, indirect, în leasingul auto financiar, aruncând o presiune fiscală asupra a ceea ce reprezintă 70% din portofoliu. 9

În urma analizei evoluţiei pieţei şi a factorilor de impact, dar în special a scenariilor pesimiste, se pot totuşi identifica câteva propuneri de dezvoltare, pe care societăţile de leasing le-ar putea valorifica. În condiţiile actuale e mai probabilă starea de stagnare sau chiar de uşoară contracţie din punct de vedere al volumelor finanţate în leasing. În acestă ipoteză, se aşteaptă ca în 2009 să aibă loc o scădere a segmentului auto în favoarea echipamentelor, iar lansarea în forţă a leasingului operaţional ar putea fi cea mai oportună decizie. În prezent, leasingul operaţional este văzut din ce în ce mai mult ca o soluţie, deoarece asigură reducerea costurilor, precum şi previzionarea acestora pe toată durata contractului, eliminând totodată situaţia în care companiile trebuie să-şi vândă vehiculele pe cont propriu. Aşadar, piaţa de leasing operaţional ar putea creşte în 2009, în condiţiile în care tot mai multe firme vor alege acest produs pentru o mai bună gestionare a costurilor, pe fondul crizei financiare. Un avantaj în plus îl constituie faptul că ratele de leasing operaţional sunt deductibile fiscal integral şi în acest fel, companiile ar putea elimina o parte din problemele legate de administrarea activelor. "Leasingul operaţional parcurge o continuă dezvoltare, piaţa românească are un potenţial considerabil", a declarat Theofilos Romaios, directorul general al Hertz Lease. Acesta estimează pentru 2009 o creştere semnificativă a leasingului operaţional, cu până la 5-6 puncte procentuale, la 15-16% din întreaga piaţă de leasing. 10

Un alt segment ce ar putea fi mai bine valorificat în această perioadă ar putea fi leasingul de echipamente industriale, deoarece segmentul echipamentelor s-a dovedit a fi din ce în ce mai mult un motor al dezvoltării industriei în asamblu. Mai mult, creşterea Produsului Intern Brut din ultimii ani are la bază atât retehnologizarea şi reechiparea industriei cât şi reaşezarea domeniului serviciilor pe baze competitive. Faptul că există companii de leasing româneşti care susţin segmentul de piaţă al echipamentelor de orice tip este o recunoaştere în plus a interesului pe care industria leasigului îl manifestă în acest caz. Privind în ansamblu, piaţa echipamentelor este încă la momentul regăsirii pârghiilor de competenţă şi de acţiune.

8 Wall Street: „Anul 2009 ar putea fi al doilea an consecutiv de declin al pieței româneşti de leasing, după scăderea din 2008, asociația companiilor de profil estimând o comprimare severă a pieței, cu 20-30%, în contextul evoluției actuale a economiei româneşti şi al situației internaționale”, www. wall-street.ro9 Ziarul Financiarul - www. financiarul.ro 10 Daily Business, 6 ian. 2009, www.dailybusiness.ro

504

Înainte de o posibilă reorientare a activităţii de leasing în acest domeniu însă, trebuie analizată performanţa ramurilor industriale, prin indicatori macro- şi microeconomici, precum indicele productivităţii, al câştigului salarial, al costului orar sau mediu de lucru, al investiţiilor în sectorul industrial şi al profitabilităţii unei investiţii în anumite ramuri ale industriei, pentru a putea identifica segmentele care se pretează mai mult unor activităţi de finanţare de echipamente prin leasing. Practic perspectivele leasingului de echipamente sunt date de eficienţa industriei şi de perspectivele pe care aceasta le oferă.

Un alt domeniu cu potenţial neexploatat pentru leasing ar fi cel al maşinilor second-hand, în condiţiile în care volumele de vânzări pe acest segment ar putea creşte în următoarea perioadă. Societăţile de leasing ar putea aşadar urmări o restructurare a portofoliului de activităţi, acordând şi acestui segment de maşini second hand o importanţă considerabilă.

Concluzionând, se observă că şi într-un scenariu mai pesimist, societăţile de leasing ar putea identifica totuşi anumite sectoare de activitate, în care, reorientându-se, să poată beneficia în această perioadă de situaţia economică.

BIBLIOGRAFIE

1. Achim M.V.- „Leasing. O afacere de succes”, Editura Economică, 20052. Andreica, M, Mustea-Şerban.I, Andreica C., Mustea –Şerban R.– Decizia de finanţare în leasing, Editura

Cibernetica MC, 20033. Andreica, C., Stoian, F., Andreica, Mădălina – „Probleme ale implementării standardelor internaţionale în

contabilizarea leasingului”, vol. „Direcţii de dezvoltare regională în contextul integrării europene”, Editura Cibernetica MC, Bucureşti, 2007, pp. 261-267

4. Aristotel - Retorica, Cartea I, Capitol V, Editura Iri, 20045. Ang, J.; Peterson, P. – The leasing puzzle, Journal of Finance, Vol. 39, Nr.4, Sep., 1984, pp. 1055-1065,

www.jstor.org/stable/23276126. Chemmanur,T.,Yan, A. - Equilibrium Leasing Contacts under Double-sided Asymetric Information,

Working Paper Series, 2000, http://ssrn.com7. Vasilescu, I., Luban, F.,Cicea, C. – Investiţii, Cunoaştere, Eficienţă. Vol I şi II, Editura Eficon Press,

Bucureşti, 2005, ISBN 973-87454-1-1*** - Ordonanta de Guvern nr 28/26.01.06 privind reglementarea unor măsuri financiar fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 89/31.01.06

www.aslr.rowww.alb-leasing.rowww.financiarul.comwww.dailybusiness.rowww.banknews.ro www.standard.rowww. wall-street.ro

505