ACADEMIADE STIINTESOCIALESI POLITICEA REPUBLIC!!SOCIALISTEROMANIA

DE LAliiREALIT-SECOLELE XI-

numemarCO DIT JCA A TAP

ASP(;II(;O TT:ROZA

POL1

STOIC GU

CREAR E OMANIEI

NVESTIGAREA ISTORIEI ROMANqT

NSTUNTA NATIONAL A

OHO ICOLAE

I POILUPTE.I Pt/1,1

H EPOCAN1ODER 56-1360

DIDATURA LW

110111M.ORIOGRAFIEI CONTEMPORANE

ROCPO ORU

OMUL 37

IEDITURA ACADEMIE!REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA

FEBRUARIE

r

d

5

Er", DIN SUR/N*11r '

1 III 1 1 1

I i 1 I

k ANIT ki 1 ik DE N.EAM 16 le

E L Di-- 44' DE1 J1 S

rbe

it. 1 IL S IAN (IPI

Il.it

1

TOR 1SPI

NE.'1.1 I I I IDvTlIBUT

IA 'E CHER ItA

0, lifI. 1E.I.D

1;I 1 i

..' .

TEANi,11

I I !' DITOR SOC kl.,I6 , it

I 1 1 I I 11CANTEA

R.1.1 MAt :AS I A.

ST I IN. PE IS r

I-

I

4

liiii [

MCX' I. th c NICA

41 I

POLI

t

EI

I'I

ETE: , E ,IC 'PENTRIE M. LA 0 . IA

I III 1

PROBLENE A 9 i1

c. i lit.F.'A pROvI Nor t ' 1

CRONI '1E11 IINTIvg

0

859).

LA

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE $1 POLITICEA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

SECTIA DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE

COLEGIUL DE REDACTIE

STEFAN STEFANESCU (redactor fel"), ION APOSTOL (redactorfef adjunct); NICHITA ADANILOAIE, LUDOVIC DEMENY,GHEORGHE I. IONITA, VASILE LIVEANU, AUREL LOGHIN,DAMASCHIN MIOC, STEFAN OLTEANU, POMPILIU TEODOR(rnembri).

Pretul unui abonament este de 180 lei./n tara abonamentele se primesc la oficlile postale sl dituzoril

de preal din Intreprinderi si institutii.

Cititorii din strilinkate se pot abona adresIndu-se la ILEXIM.Departamentul Export-Import presa P. 0. Box 136-137. Telex11226 Bucuresti, Str. 13 Decembrie nr. 3, 70116.

Manuscrisele, cArtile si revistele pentruschimb precum si orice corespondentilse vor trimire pe adresa Colegiului dere dactie al revistei REVISTA DEISTORIE". Apare de 12 ori pe an.

Adresa Redacpel tB-dul Aviatorilor, nr. 1

71247 Bucuresti, tel. 50-72-41www.dacoromanica.ro

TOM 37, Nr. 2Februarie 1984

SUMAR

INVESTIGAREA ISTORIEI ROMANESTI

NICOLA.E STOICESCU, De la constiinta unitatii de neam la constiinta nationalaVICTOR SPINEI, Rea Malik etnico-politice dela Dunarea de Jos in secole:e XI XII In

cronica lui Mihail Sirianul (II)GRIGORE CHIRITA, Conditia politica a taranimii in epoca Unirii. ,Contributia ei la

crearea Romaniei moderne (1856-1866), (II).BARBU BERCEANU, Aspecte ale luptei politice pentru Unire. Candidatura lui

Grigorie M. Sturdza la domnia Moldovei (1859)

PROBLEME ALE ISTORIOGRAFIEI CONTEMPORANE

107

126

149

167

C. Dobrogeanu-Gherea proeminent ginditor socialist al poporului nostru (Gh. IIonifd ) 185

CRONICA VIETH STIINTIFICE

Sesiunea stlintifica pc tema Faurirea statului national unitar roman momentcrucial in lupta maselor populare pentru libertate i progres"; Simpozionul stiintificUnirea coloana infinita a istoriei romanilor" ; Sesiunea stiintificd anuala Pon-tica 1983" (Constantin Saban) ; A XV-a sesiune anuala de comunicari a Complexu-hii Muzeal Golesti (Marian Strata); Simpozionul omagial ContinuitaL2, unitate

independenta in istoria poporului roman" de la Alba Iulia; Simpozionul de laSalonic (George Trohani )

CARTEA ROMANEASCA. I STRAINA DE ISTORIE

190

IOAN CXPREANU, M4carea munciloreascd in luptele politice din RomdniatiUre anii 19001914, Edit. Junimea, Iasi, 1983, 280 p. (Aurel Cernea) 196

DAVID BRITTON FUNDERBURK, Politica Marii Britanii fafd de Romdnia ( 19381910 ). Studiu asupra strategiei economice qi politice, Edit. stiintifica si eneiclo-pedica, Bucuresti, 1983, 221 p. (Eliza Campus ) . I 98

MEHMET ALI EKREM, Civilizafia lured, Edit. Sport Turism, Bucuresti, 1981,247 p. il. (Nagy Dan Pienaru) . . 202

GIANLUIGI ROSSI, L' Africa italiana verso l'independenza (1941 1949 ), GiuffreEditore, Roma, 1980, XVI + 626 p. (Gh. I. Florescu ) 204

,,Revista de istorie", Torn. 37, nr. 2 P. 105-206, 1984

si

. . . ........ ..... . .

...... . . . . .

. . . ...... . . .

+ ..... .......

www.dacoromanica.ro

TOME 37, N° 2Fevrier 1984

SOMMAIRE

L'INVESTIGATION DE L'HISTOIRE ROUMAINE

NICOLAE STOICESCU, De 1a conscience de l'unité ethnique a la conscience nationale 107VICTOR SPINEL Les réalites ethnico-politiques au Bas-Danuhe an cours des XIoX

siecles dans la chronique de Michel le Syrien (II) 126GRIGORE CHIRITA, La condition politique de la pa3sannerie ft l'époque de l'Union

Son apport a la creation de la Roumanie moderne (1856 1866) (II) . . . . . 149BARBU BERCEANU, Aspects de la lutte politique pour l'Union. La candidature de

Grigorie M. Sturdza au trône de Moldavie (1859) 167

PROBLEMES DE L'HISTORIOGRAPHIE CONTEMPORAINE

C. Dobrogeann-Gherea penseur socialiste marquant de noire peuple (Gh. I. Imila ) 185

CHRONI QUE DE LA V IE SCIENTIFI QUE

La session scientifique stir le theme L'édification de l'Etat national unitaire rou-main moment crucial dans la lutte des masses populaires pour la liberte et leprogres" ; Le symposium scientifique L'Unioncoldlme infinite de l'histoire desRoumains"; La session scientifique annuelle Pontica 1983" (Constantin .erban );La XV' session annuelle de communications du Musee de Golesti (MarianStroia); Le symposium Continuité, unite et indépendance dans l'histoire du peupleroumain" d'Alba Iulia; Le symposium de Salonique (George Troliani )

LE LIVRE ROUMAIN ET ETRANGER D'IIISTOIRE

190

IOAN CAPREANU, Miscarea muncitoreased in luptele polilice din Ronzaniaintre anii 19001914 (Le mouvement ouvrier dans les Junes politiques de Roumanie pendantl'intervalle 1900-1914), Editions Junimea, Iasi, 1983, 280 p. (Aurel Cernea) 196

DAVID BRITTON FUNDERBURK, Politica Marii Britanii fald dc Romdnia ( 193,5'1940). Sludiu asupra strategiei economice si politice (La politique de la Grande-Bretagne face a la Roumanie (1938-1910). Etude sur la strategic Cconomiqueet politique), Editions scientifiques et encyclopediques, Bucuresti, 1983, 221 p(Eliza Campus ) 198

MEHMET ALI EKREM, Civilizalia lured (La civilisation turque), Editions Sport-Turisme, Bucuresti, 1981, 247 p. il. (Nagy Dan Pienaru) 202

GIANLUIGI ROSSI, L' Africa italiana verso P independenza ( 1941 1919 ), GiuffreEditore, Roma, 1980, XVI -I- 626 p. (Gh. I. Florescu ) 204

lievista de istoric", Tom 37, nr. 2, p. 105-206, 1984

. . ....... .......+

www.dacoromanica.ro

INVESTIGAREA ISTORIEI ROMANESTI

DE LA CONTIINTA UNITATII NEAMLA CONVTIINTA NATIONALA*

DE

NICOLAE STOICESCU

T.Tnitatea rornanilor in veacurile trecute constituie ap cum spu-nea G. BrAtianu acum patru decenii problema centralei a istorieina,tionale" ; in plus, ea a devenit in ultimele decenii deosebit de actuala,deoarece unii istorici stralni sustin c ar exista i o con0iinta separatade neam a moldovenilor.

Dei cercetata de istorici romani de renume, incepind cu N. Iorgal,D. Onciul2, G. Bratianu3, I. Lupa§4, *tefan Pascu5 etc., problema merita

fi reluata pentru a se sublinia rolul sec. XVIII in generalizarea ideiiunitiltii de neam i ca epoca de tranzitie spre con5tiinta nationala 6 Dupa

* Comunicare tinuta la Academia R. S. Romania la 26 II 1983.1 N. Iorga, Dezvoltarea ideii unite:pi politice a romemilor, Valenii de Munte, 1915; idem,

Note despre unirea romdneased (Rev. istoricd". 1920, p. 1 11); idem, Constiinfa nafonala romdneased de la Mihai Viteazul plat astdzi (Nearnul românesc", 1920, nr. 163-181);dem, Solidaritatea romdneascli la tnceputut sec. XIX (Cuget românesc", 1922, p. 97-113).

2 D. Onciul, Ideia latinitafii si a unitatii nalionale (Rev. istoricS", 1919, p. 141-162).Reprodush in Scrieri istorice, ed. A. Sacerdoteanu, II, Buc., 1968, p. 261-284.

3 G. BrAttanu, Origines et formation de l'unité roumaine, Buc., 1943.4 I. Lupas, Istoria Unirii romdnilor, Buc., 1937.5 Stefan Pascu, Marea adunare nationald de la Alba lulia, incununarea ideii, a tendin-

telor si a luptelor de imitate a poporului roman, Cluj, 1968 ; Vezi si Stefan Pascu, A. Petrie, Idecade unitate national-statala in constiinfa poporului roman (Analele Institutuhd de studiiistorice si social-politice", 1973, nr. 6, p. 3-23); Cornelia Bodea, L'idee d'unite el deconlinuile duns la conscience du peuple roumain (Revue roumaine d'histoire", 1968, nr. 6,p. 853-876); M. Dan, P. Teodor. A. Rildutiu, Ideea de unitate a poporului roman oglinditain istoriografic (Anuarul Inst. de istorie", Cluj, 1968, p. 25-57); A. Rklutiu, P. Teodor,Idcea de unitate politica la romdni, Buc., 1968.

6 Despre aceasta problemil vezi; Al. Dku, Les Canines de la conscience nationale chez lesRoumains, in Le developpernent de la conscience nationale en Europe Orientate, Paris, 1969;V. Ciindea, Les Lumières et la naissance de la conscience nationale chez les Roumains,in Les Lumieres et la fornudion de la conscience nationale chez les peuples du Sud-esteuropéen, Buc., 1970 ; Ilie Grilinadg, De la constiinf a de neam la constiinta nationalaIreisaturd distinctiva a isloriei romdnilor (Mitrop. Moldovei", 1978, nr. 5-8, p. 501520); Eugen Stanescu, Considerafii privind formarea constiinfei Rationale la romdni (Erasocialistil", 1976, nr. 1, p. 36 11).

Despre existenta eonstiikei politice a unitkii nationale incepind din a doua jumkatea sec. XVIII vezi Mémoires el projets de reforme dans les Principautes Roumaines, 1769-1S,30,Buc., 1970. Pentru situkia din Virile apusene (Franta, Germania) vezi Karl Ferdinand Werner,Les nations et lc sentiment national dans l'Europe médievale (Revue historique", 1970, oct. dec.,p. 285-301). Pentru situatia din Bulgaria, unde se admite existenta unei constiinte nationaleInca din sec. XV XVIII, vezi Bistra Cvetkova, Problems of the bulgarian nationality and thenational consciousness in the XV XVIII C., in Eludes historigues, VI, 1973, p. 57-80. Vezisi mai jos nota 90.

,,Revista de Istorie", Tom. 37, Nr. 2, p. 107-125, 1984

a

DE

www.dacoromanica.ro

108 NICOLAE STOICESCU 2

opinia noastra, nu s-a insistat Inca indeajuns asupra progreselor realizatede unitatea de nearn in see. XVIII, cei mai multi dintre cercetatori oprin-du-se la cronicari, D. Cantemir i 1$coa1a ardeleana. Dupa cum vom aratain cele ee urmeazit, in sec. XVIII, indeosebi in a doua jumatate, se produco serie de procese care vor consolida unitatea romaneasca pe toate planurile.

intrucit este vorba de sec. XVIII, va trebui sa pornim de la ultimulmare umanist roman, D. Cantemir, care a exprimat cu claritate ideea deunitate a poporului roman chiar in titlul operei sale de baza Hroviculvechimei a romano-moldo-vlahilor, in care arata ca Tara Romaneasca (insensul de Dacia, Romania) s-au impartit in Moldova, (Tara) Munte-neasca i Ardealul", dovedind conceptia sa despre o tara romaneasca uni-tara, un teritoriu comun al neamului romanesc ce cuprindea toate TarileR ornâne 7.

Asa cum se stie, ideile lui D. Cantemir au fost preluate apoi decoala ardeleana., care le-a transformat intr-o puternica arma de emanei-

pare politica si nationala a romanilor din Transilvania 8. Preluarea acestoridei de la principele moldovean a contribuit ea insasi la unitatea culturalasi ideologica a oamenilor de cultura.

Dupa cum s-a aratat, Incepind cii Inoehentie Mien, ideea romani-tatii romanilor (care include i pe cea a vechimii, staruintei i unitatiineamului) se transforrna dintr-o stare latentil a constiintei colective intr-oidee-forta politica, minuita i activizata de insisi romanii, dupa ce, cu.veaeuri inainte, strainii isi dadusera seama de importanta ideii romani-tatii ca forta politica 9. Vladica Inoehentie a eerut ca romanii sa fie aceep-tati ca a patra natiune din Transilvania, folosind termenul de natiune cusensul sau medieval de natio, nu cu cel modern 1°.

7 Stefan StefAnescu, Originea, continuitalea si unitalea poporului roman in coneeplia luiDimitrie Cantemir (Studii", 1973, nr. 5, p. 915-922); I. Mitrca, Dimitrie Cantemir despreromanitalea, continuilatea fi unitatea poporului roman (Studii i cercetiri stiintifice", BacAu,1974, p. 20 si urm).; Eugen StAnescu, Dimitrie Cantemir qi idcea de unitate in societalea roma-neasca a vremii (Anale de istorie", 1973, nr. 3 p. 57-69).

8 G. Pascu, Cantemir i ardelenii (Rev. criticA", 1927, nr. I, p. 21 26); V. Netea,D. Cantemir precursor al Scala Ardelene, in vol. Pe drumul nafionale, Cluj, 1975,p. 9-16; A. Radutiu, P. Teodor, op. cit., p. 63 76.

Despre ideile corifeilor Scolii ardelene cu privire la unitatea romanilor VeZi : M. Dan,P. Teodor, A. RAdutiu, op. cit., p. 37-41; Pompiliu Teodor, Despre Istoria romanitor cuIntrebari i raspunsuri" a lui Samuil Micu Clain (Studii", 1960, nr. 2, p. 197-205); idem,Ideologia revolufiei din 1848 si opera istoricii a lui Samuil Micu (Studia Universitatis Babe--Bolyai", Historica, 1965, fasc. 2, p. 56-62); St. Pascu, Marea adunare de la Alba lulia,p. 59-61 etc.

9 A. Armbruster, Romanitalea romanitor, Buc., 1972, p. 239.Vezi si Stefan Pascu, Marea adunare de la Alba lutia, p. 49, unde se spune cá I. Micu

a fost primul care a inteles miscarea nationalà romaneascil unitarã, i-a pregiltit un programs-a strAduit sA concretizeze viziunea nationalitatii romane, a formulat politica nationalA roma-

neascIi" (in Transilvania, adAugAm noi)." Despre importanta luptei dusA de Inochentie Micu vezi David Prodan, La tulle de

Inochentie Micu pour le relenement politigue des Roumains de Transylvanie (Revue roumained'histoire", 1965, nr. 3, p. 477-496).

Despre rolul constiintei originii latine a poporului roman in revendicarea egalitalii roma-nilor cu celelalte natiuni" privilegiate din Transilvania vezi E. Behring, Die Anfange palrio-tischer Dichlung in Rumanien von 1780-1830 (Wissenschafliche Zeitschrift der Karl MarxUniversitat Leipzig Gesellschafts- und Sprach wissenschaftliche Reihc", 15, 1966, nr. 3,p. 507-512).

unitayii

si

www.dacoromanica.ro

3 DE LA CON$T11NTA DE NEAM LA CONVTLINTA NAT1ONALA 109

Corifeii Scold ardelene au sustinut cu tarie unitatea poporului roman,despartit in mai multe formatiuni politiee. De pilda, in Povdluire mitreeconomie de cimp (1806), G. Sineai arata ea aeeasta carte se intoarce inlimba romaneasea pentru folosul tuturor romanilor care sint despartiti

eit nici o tara sau doua, ei mai multe au, le obladuee (stapi-nese in toata maiestatea), precum este Moldova si Tara Romaneasca, aule locuesc de sine ... sau impreuml cn alte neamuri, precum sint Ardealul,Banatul, Maramuresul". Sincai marturiseste, totdeodata, i comunitateade origine a tuturor romanilor : oricum s-au numit san se numese ei acum,(romanii) tot de o vita' si porodita silt, admit romani de singe, preeumfirea si virtutea ii marturiseste".

Cit priveste pe Samuil Micu, aeesta este prinmi istorie roman carerealizeaza o istorie a daco-roinanilor din cele trei Tani Române in lucrareasa Brevis historica notitia originis et progressus nationis Daco-Pomano seuut quidem barbaro vocabulo appelant Valachorum, ab initio usgue ad seculumXVIII. Celelalte opere ale lui Micu marturisese chiar prin titlul lor uni-tatea poporului roman : Istoria romdnilor ca intrebdri si rdApunsuri,Scurtd cunostintd a istoriei románilor sau Istoria i lucrurile si IutImplàrilerom4nilor. In istoria cu intrebdri si rdspunsuri, Mieu afirma eu elaritateunitatea romanilor : pamintul in care locuese astazi romanii este TaraRomaneasca, Tara Moldovei si in Tara Ardealului eu multi mai multisint romanii de cit toate alte neamuri".

Petru Maior va vorbi la rindu-i despre nemarginita multilne a,romanilor cita este ... in Banat, in Maramures, in Ardeal, in Tara Munte-neasca, in Moldova" ".

Pentru a ne da seama de influenta lucrarii lui Petru Major, Istorittpentru inceputul romdnilor in Dacia, tiparita la Buda, 1812, vom aminticuvintele lui Mihail Kogalnieeanu care sustinea, ea a desteptat duhulnational, mort de mai mult de un veac ; lui ii sintem datori cu o mareparte a hnpulsului patriotic ce de atuncea s-a pornit in tustrele provineiiale veehii Dacii" 12.

Dupa D. Cantemir i Scoala ardeleana, ideea unitiitii de neam devineo idee generald. Asa cum remarca IN. Iorga, cind intr-un popor apareun singur om cu o idee este mare meritul omului aceluia, nepotrivit enthnpul sàu, dar eind nu numai un singur om ei mai multi rasar eu aceiasi.

11 Citatc dupa A. Radullu P. Teodor, op. cit., p. 69-71.12 M. Kogalniceanu, Cuuintare la deschiderea cursului de istorie nalionalii, in Opera complete,

cd. A. Otetea, Buc., 1916, p. 646. Recunoscind, la rindul sau, meritele corifeilor co1ii ardelene,N. Balcescu scria in 314carea romdnilor din Ardeal: Stim toti eine fura cei dintii apostoli airomanismului. Gine nu cunoasle numele glorionse ale lui Iorgovici, incai, Ciehindeal, Klein,Lazar, Petru Maior, care prin coli, prin cultivarea limbii si a istoriei, puserd stilpii de ternelieai nationalitatii romane si propagara ideca unitatii sale?" (A. Radutiu P. Teodor, op. cit.,p. 73-74).

Dupa cum arata, D. Prodan, Suppler libellus Valachorum, Buc., 1967, p. 470; latini-tatea, ronmnitatea, vechimen, prioritatea, continuitatea, dezvelite de cronicari, de studiile isto-rico-filologice, propagate pc intreaga arie a poporului roman, vor juca un rol imens in trezircaIntregului popor roman la o fnalta constiinta de sine, vorfiun stimul moral capital in prefacerealui din popor In natiune Istoria, limba, cultura comuna anticipau asupra viitoarci unitãinationale".

f$i

www.dacoromanica.ro

idee, aceasta inseamna ca ideea este a poporulni intreg §i lucrul are o va-loare §i mai mare" 13 .

In aceasta vreme, nu numai ceirturarii i cronicarii erau con§tientide ideea unitatii neamului românesc, dar i oameni cu o cultura maimodesta ca preotul Sava Popovici din Ra§inari, care arata la 1792 ca nea-mul nostru rorneinesc" este o rilma§ita a romanilor in peunintul acestarilmasii" 14, sau autorul plingerii" manastirii Silva§ului, care §tiaOa" nu urmarea altceva decit sa riisneasca" (= desparta) pe româniidin Transilvania" de fratii lor din Tara Romameasca §i Tara Moldove-nelma" 15.

La 13 aprilie 1788 in timpul razboiului ruso-ture Nicolaevoda Mavrogheni, donmul àrii Române§ti, anunta pe locuitorii din sudulMoldovei, care ramasesera fara donm, ca-i va ocroti de primejdii, pe mo-tivul c sinteti de acela§i neam cu noi" 16 Se intelege cil Nicolae Voda,-care era gree de origine, aflase despre unitatea de neam dintre munteni§i moldoveni de la locuitorii din Tara Romeineasca, supu§ii sill din acea-vreme.

La intarirea con§tiintei unitatii de neam in sec. XVIII au contribuitin mod deosebit circulatia cartilor 17, a cárturarilor, a copi,stilor ;9i a dascii-lilor itineranli care au trecut frecvent dintr-o parte in alta a Carpatilorin aceasta vreme 18 Numero§ii copi§ti de manuscrise, care cercetau sateletransilvanene, unde locuiau fratii lor, intareau in sufletele acestora con-vingerea ca dincolo de muntii Carpati triUa acela§i popor roman, carevorbea aceea§i limbii i avea aceea§i credinta.

Cit prive§te circulatia cartilor religioase, ea a fost mult mai intensain sec. XVIII decit in sec. XVII. Astfel, in jud. Sibiu s-au geisit circa300 de carti religioase venite din Tara Romaneascei §i Moldova in see.XVIII, fata de numai 20 din sec. XVII 19, iar in jud. Arad 735 de carti

" N. Iorga, Istoria litcraturii ronzdne. Introducere sintelica, Buc., 1929, p. 103. Aceeasiidee in studiul Solidaritalea romaneased la inceputul secolului al XIX-lca .(Cuget românesc",1922, p. 100). Vezi si M. Dan, P. Teodor, A. Riidutiu, op. cit., p. 40, uncle se spune: Cu SamuilMicu i Gheorghe Sincai noua ideologie nationald, potentata de valorile Ruminate, tinde sa.pkrundd tot mai adinc in masele largi ale poporului"; operele lor creeazfi la inceputul veacului(XIX) un climat propice pentru dezvoltarea unei culturi romfinesti unitare".

u I. Lupas, Cronicari i istorici romdni din Transilvania, I, p. 84, 87.Ibidem, p. XVI.

16 V. A. Urechia, Istoria romdnilor, III, p. 168 169. In acceasi vreme, un hrisovmuntean din 1793 utilizeazfi expresia p5mintean de la Moldova" si piimintean de aici",dovedind Ca top locuitorii din cele douà iiri erau p5minteni", adie5 rornfini (ibidem, VI,p. 452 453).

Vezi indeosebi Octavian Schiau, Carturari si caili in spatiul romancsc medieval, Cluj-Napoca, 1978.

18 Vezi pc larg despre aceastà problemá Mugur Andronic, Invdtdmintul medieval factorde unitate a poporului roman (Revista de istoric", 1980, nr. 12, P. 2303 2314). La 1838 seafirma cá ardelenii care yin aici ca profesori si ca negustori sint cei mai vajnici propagatori aiideii unitatii nationale. Ardealul, strimtorat in dezvoltarea sa nationalii, vine in intimpinarearomânilor care au o situatic ceva mai buna. Ardelenii, persecutati de unguri i austrieci, yin inTara Româneascá, unde inriurirea lor e foartc mare, grape culturii lor mai Riese si spirituluilor mai activ" (Anuarul Inst. de istoric", Cluj, 1924-1925, P. 70).

Nichifor Todor, Circulafia vechilor carli bisericoli in fad. Sibiu contribufia lor laintdrirea unitafii de eredinfa qi de imam (1643-1918) (Mitropolia Ardealului", 1977, nr. 7-9,p. 655-676).

17

" ;i

etunia-

www.dacoromanica.ro

din sec. XVIII, fai,a de numai 69 din sec. XVII 20 Prezentind rezultatelecercetrtrilor facute de predecesorii srti, Octavian Schiau arata c toti acestiaau constatat ca in Transilvania predomina eartile venite in see. XVIIIde peste muni,i, indeosebi de la Rimnic si Bucuresti

IJe aceea, pe buna dreptate putea sa sustina N. Iorga daca prefa-cerea de dogma din Ardeal (= Unirea eu Roma N.S.) rupsese legaturileierarhice, cu atitea silini dobindite, cartea biseliceasca, inenit s stra-bata mice granita po1itict, ducind identitatea de credinta si de datinrt,pe linga identitatea de grid si grafie, dadea nearnulni nostril de pretutin-deni, in alta forma religioasa, unitatea fireasea i legititna de care el aveanevoie" 22.

Sri, nu uitam ea uncle din aceste carti, indeosebi predosloviile lor,raspindeau i pe aceasta cale ideea originii comune si a unitatii rornanilordin cele trei tali. Dupa cum scria episcopul Chesarie al Ilimnicului in pre-fata la Mieiul pe ianuarie 1779 : linia neamului roiatnesc" se tragedin slavitu neam al romanilor" 23. Pe linga raspindirea acestor idei,cartile religioase indeosebi cele tiparite in Tara Româneasca, care au

20 Elena Rodica Collo, Circulafia lipariturilor vechi rornanesti in sec. XVIII in comilateleArad si Zarand (Ziridava", 1978, P. 679-690).

0 situatie asemanatoare in Banat, unde s-an descoperit 218 carti religioase tiparite laRimnic in sec. XVIII, fata de nurnai 26 din sec. XVII (V. Malin, Aria de rdspindire a cdr(ilorde la Rimnic in Banat in sec. XV III In Mitropolia Olteniei", 1964, nr. 11-12, p. 859 869).

Dupa calculele facute de I. Cristache-Panait, Circulafia cdrfilor biserice)sti (Glasulbisericii", 1972, p. 732), cercetarile partialc intreprinse in judetele Alba, Cluj, Covasna, Brasov,Sibiu, Ihmedoara i Salaj au pus in lumina inca 653 tiparituri românesti din sec. XVII/existentc in satele transilvanene, iar muzeele din Transilvania pastreaza 521 carti tiparite dincoacedc munti, deci un total de 1174 carti nou descoperite.

Dupa opinia aceleiasi ccrcetatoare, cartilc din sec. XVIII descoperite in Transilvanias-ar repartiza astfel:

807 tiparite la Rimnic;773 tiparite la Bucuresti;80 tipadte la Tirgoviste, plus69 citatc de N. lorga fdra precizarea centrului tipografic (ibidern, p. 740-741).

Am avea deci un total de peste 1700 de carp din sec. XVIII, din care aproape jumataterevin tiparnit.ei dela Rimnic (Datele acestea se modified rnereu, pc milsura descoperirii dc noi cart°.

21 Oct. Schiau, op. cit., p. 66.22 N. Iorga, Istoria bisericii romdnesti, vol. II, ed. II-a, p. 115. Vezi i Gh. Papp,

Cartea romdneascd medievald in slujba unildfii nafionale (Probleme de bibliologie", 3, 1970,p. 49).

BRV, II, p. 234. Vezi si Constantin Stilnulet, Din predosloviile dirfilor noastrebisericesti Predoslovia Mineinlui pe ianuaric a episcopului Chesarie al Rimnicului (Bis. oft_romana", 1980, nr. 1 2, p. 167-172), care eiteazd articolul lui Al. Hanta, Tendinfeunioniste in gindirea literard romdneased premaioresciand (Gazel.a literarb", 13 iunie 1968),unde se subliniaza rolul acestor predoslovii in afirmarea cornunitatii spirituale a rornithilor depretutindeni. Vezi si Mircca Basarab, Prefefele Mineielor de la Rimnic (1776-1780) si problemaoriginii (aline a poporului si a limbii romdne (Mitrop. Olteniei", 1967, nr. 9-10, p. 763-768);N. Serbanescu, Promovarea ideii despre unitatea nealnului romdnesc in predosloviile cdrfilorbisericesti (ibidem, 1968, nr. 11-12, p. 918-928); Ioan loanicescu, Promovarea ideii deunitale a poporului roman in predosloviile cdrfilor lipdrite la Rimnicul Vilcii (ibidem, 1979, nr.7-9, p. 535 540) ; Corneliu Tarnas, Marturii documenture vilcene privind originea, conti-nuitatea si unitatea romanilor in holurele strilbune (ibidem, 1979, nr. 4-6, p. 370-374), careciteaza predoslovia lui Inochenlie la Moliftelnicul din 1730 in limba patriei noastre romanesti".

Dupa cum s-a aratat, prefata Mineiului pc ianuarie 1-a inspirat pc Sava Popovici dinRasinari in predica sa despre continuitatea si unitatea romanilor, iar mineele de toatc lunile"1-au ajutat pc Paul Iorgovici la alcfituirea luerarii Observafii de limbd romaneascd (I. Cristache-Panait, op. cit., p. 727).

2i .

23

0

www.dacoromanica.ro

lost foarte cautate atit In Transilvania, cit 5i in Moldova au contribuitin mod deosebit la unificarea limbii.

Un moment important in procesul de unificare a limbii literareromane5ti a fost mijlocul sec. XVIII, cind diferentele de ordin regionaldin textele religioase tiparite in cele trei tari romane5ti au fost abolite,prin acceptarea normei literare muntene in cartile moldovene5ti U arde-lene5ti"24.

Nu putem s nu amintim aici de un important aspect al unitatiiculturale române5ti din sec. XVIII, 5i. anume alatuirea cronicilor para-lele ale Moldovei i Tdrii Romdnegti, unele dintre ele realizate din poruncadomnior care au ocupat tronurile celor douit Tari Romane. Acest feno-men dovede,.5te c istoria 5i cultura locuitorilor din cele douil, tari aveauo singura dimensiune, teritoriul acestora hind privit ca o singura tara,apartinind aceluia5i popor". Dintre aceste cronici cea mai semnificativaeste aceea alcatuita de moldoveanul Vasile Buhaescu, scrisa pe douacoloane paralele, pe una Moldova, pe cealalta Tara Itomilmesca25.

Ideea unitatii de neam a moldovenilor cu muntenii rezulta 5i dincompilatia de cronici, alcatuita pe la 1740 pentru Constantin voda Mavro-cordat, in care o domnie din Tara Itomaneasca alterneaza cu alta dinMoldova. Compilatia poarta titlul : Letopisetul drii Romelnegti gi ardrii Moldovei, de viala a prealurninatilor domni ce-au stdpinit intru acestedoao ce s-au lucrat in zilele lor gi a pdr,tilor streine care se megie-gesc cu aceste Idri"26, Deci, pe de o parte, cele doua Tari Romane impreuna,pe de alta par-tile streine".

Tinind seama de aceste fapte, ni se pare stranie afirmatia unoristorici straini care sustin c, cronicarii moldoveni din sec. XVIII aveaucon5tiinta unei comunitati etnice deosebita de munteni27.

Este adevarat ca Ion Neculceultimul mare cronicar moldovean nuafirma ca predecesorii sai Grigore Ureche, Miron Costin i Dimitrie Can-temir unitatea romanilor, de5i el o intelege ca un lucru firesc. Ca 5i MironCostin, el nu spune tarii surori de la sud de Milcov Tara Itomaneascil,ci Tara Munteneasca"28, 5tiind ca 5i Moldova este tot o tara romaneasca.Tot astfel, Neculce deplinge neintelegerile dintre domnii 5i boierii celordoua tari care faceau mult rau acestora.

Oricit ar parea de curios, un rol important in intdrirea unitd,tii denearn In, sec. XVIII in Tara Rointineascd gi Moldova l-au avut domniilefanariote. In epoca fanariota, cind. domnii sint mutati adeseori dintr-otara in alta (C. Mavrocordat a domnit, de pilda, de 4 ori in Moldova 5ide 6 ori in Tara Romaneasca) se ajunge la unificarea organizdrii social-

24 Ghetie, Contribulii la problema unificárii limbii romdne literare. Momentul 1750(Limba romini", 1971, nr. 2, p. 113-124); Alexandru Roman, Contributii la problema unifi-cdrii limbii romdne literare (In legälurti cu edifiile romdne#i din secolul al XV III-lea ale Psaltirii)(ibidern, 1974, nr. 1, p. 24); Magdalena Georgescu, Contributii la problema unificeirii limbii

literare. Despre edifiile succesive ale Molitvenicului din secolul al XV III-lea (ibidem, 1975, nr. 4,p. 323-331).

25 C. §erban, Unitalea culturalei a romdnilor in secolul al XVIII-lea oglinditti in scrierileistorice (D anubius", VIIIIX, 1979, p. 178-179).

25 Acad. R. S. România, ms. rom. 2591.27 Formarea naliunii burgheze rnoldooenesti, 1979, p. 160.

Vezi cronica lui I. Neculce, ed. G. Strempel, Buc., 1983, indice Tara Munteneasoii.

Øri $i,

1.

www.dacoromanica.ro

7 DE LA CON$T1INTA DE NEAM LA CON5THNTA NATIONALA 113

politice a celor doua àri. Tin rol de seama in acest proces 1-au avut refor-mele sociale, politice i fiscale ale unor domni fanarioti, reforme careau avut acela§i continut in ambele taxi 29.

Dupa cum remarca N. Iorga, mutindu-se dintr-o tara in alta,simOndu-se in Iasi ca si in Bucuresti, facind in domniile lor de atiteaori aceasta schimbare,... ducind boierii din Moldova in Muntenia si dinMuntenia in Moldova, ei ( .=--fanariotii) au realizat o adevarata unire"30.

Domnii care au eondus pe rind cele doua tan au creat i o nouasterna a lor, care prezenta reunite capul de bour al Moldovei i acvila

rii Rornanesti. Stemele unite ale celor doua tari utilizate in modcurent de domnii din sec. XVIII au prefigurat unirea politica de maitirziu31.

Sterna unita a celor doua tari a fost utilizata si de unele puteristraine in sec. XVIII, de pilda de nisi, care au batut la 1772, in timpulocupatiei Principatelor, o moneda cu sterna unita a Moldovei i TariiRomanesti, recunoscind astfel unitatea acestora32.

De aceea, nu este o intimplare ea in aceasta epocd in care dispardeosebirile de organizare social-politica dintre cele douii Ian i cind ideeaunite-4U de neam Noise mari progrese se alcatuesc i primele proiecte deunire a lor intru-un singur stat, problema la care vom reveni mai departe.

Fanariotii au contribuit deci la unificarea organizarii social-poli-tice a celor cloud teiri extracarpatice, ca si la disparitia traditiei dinastice,foarte puternica in secolele una din piedicile impotriva unirii.

Constiinta unitatii de neam si unitatea acestuia au fost intaritein sec. XVIII si pnin micánile demograf ice interromanesti, foarte puter-nice in aceasta vreme, indeosebi din Transilvania spre àni1e româneextracarpatice34. Ele erau cauzate de starea grea a iobagimii transil-vanene, ea si de persecutia nationala si confesionala la care erau supusi

29 Florin Constantiniu, Constantin Mavrocordat's Reforms in Moldavia and Wallachia,in Enlightenment and Romanian Society, Buc., 1980, p. 68-77.

3° N. Iorga, Unirca romdneascii, Buc., 1934, p. 11.0 opinie asemanatoare si-a exprimat G. Bratianu le regime phanariote dans les Prin-

cipautés a certainement contribué au developpement de l'unité politique rournaine ...; l'uneapres l'autre, les raisons d'etre du dualisme politique moldave et valaque disparaissaient, pourfaire place A autant de motifs qui devaient plaider la cause de l'unité" (G. Bratianu, Origineset formation de l'unité roumaine, p. 179-181).

31 Studii si cerc. de numismatica", II, 1958, p. 371-376); Aurelian Sacerdoteanu,Sigiliul domnesc si sterna Mai. Conceptul de unitate a poporului roman pe care il reflectd si rolulavut in formarca ideii de afire (Rev. arhivelor", XI, 1968, nr. 2, p. 11 68); C. Moisil,Primele pecefi cu stemele unite ale Moldovei si Tashi Ronidnesti (Buletinul Soc. Numismaticeromane", XVIII, 1923, nr. 46, p. 60-63) etc.

32 G. Bratianu, op. cit., p. 181.33 DUO cum remarca pe buna dreptate N. Bcjenaru, Ideea unitdlii statale in trecutul

Moldova, Iasi, 1943, p. 7 (extras din Luminatorul", 1943), mutarile domnilor dintr-o tara inalta au slabit traditia dinastica; domnii, care luau cu ei i pe boieri, picrd simtamintul de soli-daritate numai cu tara de origine si se considera ca facind parte dintr-o familie mai mare, acceaa romenismului".

34 David Prodan, Teoria imigrafiei romdnilor din Principatcle Romdne In Transilvaniain veacul XVIII. Studiu critic, Sibiu, 1944; St( fan Metes, Emigreiri romdnesti din Transiivaniain sec. XIII XX, Buc., 1971. Vezi si Gh. Platon. Genera revolufia rorndne de la 1848, Iasi,1980, p. 140, care arata cA miscarea romanilor" a reprezentat o cale pentru intarirea lega-turilor multilaterale dintre diferitcle teritorii romanesti, pentru dczvoltarea constiintei si amiscarii nationale, pentru realizarca unitatii de actiune

XV XVII.,

politica.

www.dacoromanica.ro

114 NICOLAE STOICESCU a

romilnii in aceasta vreme ; ele erau, in ace1a5i timp, incurajate 5i u5u-rate de situatia mult mai bunit a laranimii romfine de la sud 5i est daCarpati, ea 5i de con5tiinta clara pe care o aveau a5a-zi5ii ungureni"case muta la fratii lor de ace1a5i neam, limbit i religie, unde erau liberisa-5i profeseze credinta. A5a se explica faptul ea, in cererea adresataimparatesei Maria Tereza la 1759, romanii aratau c, daca nu inceteazapersecutiile religioase la care erau supu5i, se vor refugia peste munti,uncle vom putea si, ne tinem legea ( =credint.a) 5i sii avem pamint easi traim" 35.

La aceasta trebuie sii aelmgam 5i con5tiinta unitatii lor de neamfaeea sa, se simta bine intre fratii de aceea5i origine. Foarte gra-

itoare in acest sens slut constatarile autoritatilor liabsburgice din Banat,careingrijorate de amploarea deosebita a emigaxilor spre Tara Ronill-neasca in 1777 aratau c una din cauze este iubirea pentru patriabar" (der Liebe zu seinem Vaterland), care era Tara Romilmeasca38.

Dupa cum remarca generalul Preiss in 1775, taranii din Transit-vania priveau peste munti de cind Constantin Mavrocordat a desfiintatsolemn 5erbia in Tara Romaneasca i Moldova"37, ceea ce in Transil-vania se va produce de abia spre sfir5itul sec. XVIII.

Datorita acestor cauze, imigrarea romainilor din Transilvania la,est 5i sud de Carpati a fost deosebit de intensit in sec. XVIII, astfel ineit,la 1773, locuitorii de dincoace de munti puteau sit afirme ea toatei Tran-silvania vine la noi"38.

Pastorii transilvaneni care treceau Carpatii" creau legaturi per-manente intre marginile domeniului carpatic i centrul care era Tran-silvania 5i coroana carpatica; odata cu ei, duceau in celelalte regiuniromâne5ti experienta de viata obiceiuri, noutati de limba, aducind sprecentru alte asemenea lucruri noi. In Transilvania se intrepatrundeauastfel aspecte de viata aduse din cele trei regiuni de margine ale dome-niului carpatic, unde ajungeau ciobanii transilvameni40.

35 S. Dragomir, Isloria dezrobirii religioase, II, p. 297. In cererea pentru episcop ortodoxdin 1758, romAnii amenintau cA vor pArAsi tara sA ne ducern uncle ne vom putca tine legea"(I. Lupas, Contribultuni documen(are la istoria satelor transilvanc, Sibiu, 1944, P. 85), iar la 1763,1ntr-o petitie adresatii episcopului Dionisie Novacovici, locuitorii din tinutul Bistrita declarau:dacil tu, prea sfintite pdrinte, nu te vei indura de noi si nu ne vei da ajutor si mingiiere, nu nemai intoarcem acasd, unde ne asteaptA inchisoarea si pedepsele, ci pribegim in alte tari, uncleputem sA ráminem1initii, cAci sintem tare hotAriti a pieri mai bucuros decit sA primim unirea".

36 Tara Birsei", 1937, p. 391-392.37 David Prodan, Rascoala lui Horca, I, Buc., 1979, p. 75.38 C. C. Giurescu, Transilvania in istoria popornlui roman, p. 67.39 Cit priveste pAstorii transilvdneni stabiliti in Dobrogea, vom da cuvintul lui N. DunAre,

care arAta prin practicarea acestor tipuri de pAstorit (pendulare simplà sau dublA N. S.),a efiror desfAsurare se coreleazA strins cu calendarul agricol obstesc, gospodAriile mocanilor s-auintegrat in structura internA a asezArilor dobrogene, intotdeauna aliituri de cealaltA populatieromaneascA din regiune, incorporind printre mijloacele ocupationale agricultura, culturile agricolespecializatc, mestesugurile, instaIaiiIe populare de prelucrare etc." (Comunicari etnoculturalecarpalo-dobrogene, in Apulum", XVI, 1978, p. 511).

La 1870 Nifon BAldsescu afirma ca ciobanii din Transilvania sint foarte multi (inDobrogea), sate intregi, veniti si asezati aici cu oile i alte vite ale lor" (Biserica i scoala",I,1877, p. 370).

40 Gr. Posea, Considcratii privind rolul depresiunilor carpatice si colinare si al refelei devat in viata si permanent(' poporului roman (Studii si ccrc. de geografie", 1977, p. 13 14).

t are-i

www.dacoromanica.ro

9 DE LA CON*TIINTA DE NEAM LA CON$TUNTA NATIONALA 115

S-a ajuns astfel la o mai buna cunoastere a realitatilor românestide pe cele doua versante ale Carpatilor. Dupa cum remarca N. Iorgarealizarea unirii nu ar fi fost posibila daca nu ar fi fost in constiinta aces-tui popor intreg c nu-i nici o deosebire intre un tinut romanesc si alttinut românesc C toatg, romanimea traieste ca un singur popor intr-osingura targ,... Unirea poporului rometnese inseamna intoarcerea poporu-lai rometnesc la forma aceasta, una singurd, care a fost la inceput"41 (sub. ns.)

0 problema care .ar merita atentia noastra este legatura dintre uni-tatea de credinfa a romilnilor (unitatea ortodoxa", cum o numesc uniiistorici) i con,stiinla unitalii de neam sau modul cum prima ajutg, saunu la dezvoltarea celei de-a doua, pe care a precedat-o. Dupa opinia luiN. Iorga, constiiuta cresting, ortodoxa a impiedecat producerea uneiconstiinte nationale osebite, pronuntate"42.

Considerarn ca N. Iorga nu are dreptate, i aceasta deoarece con-unitälii de credinlei nu contrazice, ci suplineste si intareste constiinfa

unit4ii de neam; sii ne gindim doar la afirmatia boierilor munteni ca.sint de o Umbel si de o lege" cu moldovenii afirmatie in care limba sicredinta sau legea" erau considerate elementele de baza ale unitatiide neam sau la cuvintele lui Varlaam din 1645, cind se adreseazacatra crestinii din Ardealu..., cu noi de un nearn ce sin-teti cu noi intr-o credinta"43.

Nu trebuie sii uitam nici faptul pus in lumina de P.P. Panai-tescu cii introducerea limbii rornAne in biserica a format o concep-tie dupa care ar fiinta o bisericei romeineascd, unitg, prin limba liturgica,formind o unitate spiritual:A distincta in sinul bisericii ortodoxe, trecindpeste granitele monarhiilor feudale"44. Ap se si explicg, faptul ca ade-seori religiei ortodoxe i se mai spunea si româneasca. De pilda, la 1681,erban voda Cantacuzino, domnul Tarii RomAnesti, intervine pentru

restabilirea unitatii de cult dupg, datinile din vechime pentru religiaortodoxa ce se zice romeineasca" din Transilvania (Religionem ortodoxam,mago valachicam)45, intrunind astfel constiinta originii comune a roma-nilor eu constiinta unitatii de credinta, unul din prineipalele elementeale unitatii de neam46.

Este adevarat cii uneori, in relatiile locuitorilor din Tara Roma-neasca cu cei din Transilvania, se face apel numai la unitatea de credinta,dar aceasta nu a impiedicat en nimic existenta paraleli a constiinteiunitatii de neam. Am eita cazul lui Mogos spatarul Tarii RomAnesti,trimis pe la <c. 1534 sa prade irnpreuna cu turcii in Transilvania, deunde s-a invirtejit" Fled sa produca vreun nm, considerind spune

41 N. Iorga, Unirea romdneascd, Buc., 1934, P. 5.42 N. Iorga, Dezvollarea unitdfii politice a romdnilor, Buc., 1916, p. 26. Despre relatia

fntre religie §i natiunc vezi Emanuel Turczynski, Konfession und Nation. Zur Frilhgeschichteder serbischen und rumtinischen Nationsbildung, Düsseldorf, 1976.

43 Bibliografia romdneascd veche, I, p. 150-151.44 P. P. Panaitescu, Unificarea politica a fdrilor romdne in epoca feudal& fn vol. Studit

privind Unirea Prirwipatelor, Buc., 1959, p. 77.45 N. Iorga, Istoria romdnilor din Ardeal qi Ungaria, I, p. 271.46 Vezi pc larg N. Stoicescu, Sintem de o limbd qi de o lege". Unitatea de credintd a romd-

nilor, factor important in asigurarea unitóf ii lor de neam in veacurile trecute (Mitropolia Ardea-lului", 1982, nr. 7-9, p. 480-498).

stiinta

www.dacoromanica.ro

116 N1COLAE STOICESCU 10

spiltarul locuitorilor cet, sinte,ti pi voi creptini cum pi noi sintem"47,aceasta, se intelege, in opozitie cu turcii, considerati prtgitn.

Conptiinla unitiitii de credingi se poate manifesto pi in afara con-de neam ei independent de aceasta48. De pada, la 27 febru-

arie 1733, Constantin voda% Mavrocordat, domnul iirii RomAne,sti, grecde origine, cere romamilor din Scheii Brasovului s iiImmn strutatoriintru pravoslavnica credint5," i s lupte pentru dogmele pravoslaviei"".La Constantin Mavrocordat, ortodox si el, actiona numai constiintaunitittii de credintit, independent de constiinta unitittii de neam, foarteputernic5, in epoca sa.

In sfirsit, mai sernnalarn faptul c5, disputele confesionale de maitirziu dintre ortodocsi si uniti nu-i impiedicau pe romanii de pe cele dougversante ale Carpatilor s stie c5, fac parte din acelasi neam. Dein ritspunsul la cartea lui Petra Pavel Aron, Floarea adeviirolui din 1750,aspuns alcitituit in Tara Romitneasca, se arata", ar fi fost admise maiu,or birfelile la adresa bisericii ortodoxe dacll ele ar fi venit din parteaunora din neam stran ori ci iat5 crt ne oc5,eisc pe noirom5nii nth3tri, cei dintr-o cas5, cu noi"5°.

Am insistat asupra acestui aspect pentru a dovedi cu nu se poatevorbi de trecerea de la o conptiingi ortodoxci" la conptiinta nalionald Insfirsitul sec. XVIII, asa cum sustinea en ani in urm5, Al. 1)utu51, aceasta

" N. Iorga, Scrisori de boieri, scrisori de domni, ed. III-a, p. 23.48 De pita in Psaltirea, tipilritd in limba slavonil in 1637-1638 si impfirtitil in dar

popoarelor de la sudul DunArii de Matei Basarab, domnul se adreseaza drept credinciosului sievlaviosului neam al patriei noastre i altor neamuri cu noi de o credintA l avind acelasi vestitdialect slavonese ca limbA (de cult N. S.) si cu deosebire bulgarilor, sirbilor, ungro-vlahilor simoldovenilor si celorlalti" (Bibliografia romdneascd veche, I, p. 105). Este vorba deci deneamuhromAnesc pe de o parte si de neamurile inrudite prin credintA si prin limba de cultpe de alta.

In aceeasi, vreme, insA, tipAriturile lui Varlaam sau Slmion Stefan se adresau intreguluipopor romAnesc la toata sementia roinAneascA, pretutindenca ce se MU' pravoslavnici intr-a-ceastd limbA".

" Sterie Stinghe, Doeumente priviloare la trecutul romdnilor din Schci, I, Brasov, 1901,p_ 157.

5° T. Bodogae, Despre cunostintele teologice ale preofilor de acum 200 de ani. Semnificafiaunui manuscris, Sibiu, 1944, p. LXIX.

La 1786-1787, Nichita Horvat, canonic din Oradea, in lucrarea Poslanie sau dreaplaoglindd a pith, dragostii $i nniunii, fAcca o calciA pledoarie pentru impAcarea unitilor cu neunitii,deoarece erau toti din neamul romAnesc" (N. Iorga, Studitsi documenle, XIII, p. 16).

In acelasi timp, romilnii din Transilvania intelegeau cu claritate ca trecerea la unirea cuRoma si despartirea lor de biserica ortodoxa a frattlor pe pcste Carpati nu urmarea altcevadecit sa-i despartà de acestia, dupa cum se exprima autorul plingerii" mAniistirit Silvasului(Prislop) din Transilvania; acesta era consticnt cA unitatea credintei era o pravoslavie ade-vArata intru aceste trii àni si o credintA drcapta intru sfinta Troita" (N. Iorga, Istoria literaturiiromdneVi dirt sec. XVIII, II, P. 158-160; Liviu Burlec, Contribufii la studiul cronicii Mingerea rn-rii Silocqului", in Anuarul Inst. de istorie", Iasi, 15, 1979, p. 326).

51 Al. Dutu, Mifcarca iluministd moldoveand de la sfirsitul secolului al XV III-lea (Studii" ,1966, nr. 5, p. 920). Vezi si idem, Con$Iiinfa nalionald i mentalitate tdriineascd, in vol, Stal,societate, nafiune. Interpretdri istorice, Cluj-Napoca, 1982, P. 274, unde se afirmA ca in sec.XVIII, in Transilvania, confesiunea se confunda cu o constiinta nationalA incipientA.

Mai amintim i opinia lui D. Murarasu, Istoria literaturii romdne, ed. II-a, Bucuresti,1941, care distinge trei epoci:

Epoca unitatii de neam prin ortodoxie;Epoca unitatii de neam prin limbaEpoca unitatii de neam prin constiintA (desi cele trei coordonate ale unitAtii se dezvoltil

parale1).

unitatii

pildit,

c

vrilf mary"...,

al

www.dacoromanica.ro

11 DE LA CONTHNTA DE NEAM LA CON*TLINTA NATIONALA 117

deoarece ultima s-a dezvoltat din constiinta unitkii de neam, fka, oeta$ separaVit a constiintei ortodoxe", care a insotit si a intkit tot timpuleonstiinta unitittii de neam.

Pe de alt5, parte, trebuie relevat faptul ca, persecutia confesionalrtla care au fost supusi romanii ortodocsi din Transilvania in see. XVIIIa dus la intarirea constiintei unitátii lor de neam cu frafii de la sud si estde Carpati, unde gAsean refugiu si adrtpost. Du$ cum observa Al. Dutu,exisM o legriturà strinsil intre rezistenta romAnilor din Transilvaniaconstiinta c dineolo de munti locuiesc oameni de aceeasi limbrt si lege52.

In acelasi timp, pe alt plan, unirea cu Roma a fost un factor impor-tant in dezvoltarea ideii de unitate nationalrt prin $coala ardeleanrt,creata, ca urmare a unirii en Roma. Unirea cu Roma si reacga ce i-a urmat.an contribuit deci la intdrirea constiinjei unitatii de neam i nalionale.

In secolul al XVIII-lea, si la inceputul see. XIX nu numai romrt-nii dar i strginii care au venit in contact cu poporul nostru stiau ci ace,s-tia aleatuiau un singur neam sau o singurrt natiune, si aceasta o

desigur de la romani. Dintre numeroasele mrtrturii de acest fel evo-atin aici doar citeva. Astfel, la 1714, intr-un -Nomenclator, alckuit deinvatatul sas George Soterius, se spune la rubrica Wallachen, : ei sintacele populatii europene care stapinesc nu numai Tara Romrtneascii,Moldova, ci care se intilnese si in mai toate localitOtile din Transilvania,unde alckuiesc chiar si comunitkile sOtesti in intregime, ba se intindchiar si dincolo de Dunke pinri, in Grecia si Dalmatia... Grecii ii numeseVlahis, de unde a derivat latinescul Blachi sau Valachi §i s'asescul Bloch.Ei insisi se numesc Rumuin sau Romani, de unde opinia c s-ar trage dela romani"53.

17n alt sas, Martin Schmeitzel, ajuns profesor la Universitateadin Halle, a contribuit in mod deosebit la rOspindirea teoriei originiiromane a romamilor si a unitkii lor de neam ; una din lectiile sale se inti-tuleaza, De Valachorum Natione54.

Amintim, in sfirsit, opinia cronicarului sas Johann Filstich, carespunea : moklovenii nu se deosebese de munteni decit prin nume, intrucitsint de aceeasi origine, avind aceeasi limbà, religie i port"55.

Mai tirziu, Lionardo Panzini, profesorul de limbrt italian5, al fiilorlui Alexandru voda,' Ipsilanti In anii 1776-1778, perioadO in care a cunos-cut Tara Rom'aneasc, sustinea eit, in timpul r5aboiului ruso-turc din1768-1774., numeroase familii au fost silite s pkaseascit aceast5, tar5,si sO,' se stabileasca, temporar in Transilvania si in Banat. Intrucit vechiibOstinasi ai acestor tinuturi, care sint tot de origine româneascit, au aceeasi

aceleasi obieeiuri si acelasi port, numkul lor a fost sporit cli aceia.

52 Vezi si G. Bratianu, Les origines et la formation de l'unitê roumaine, Buc., 1943, p. 195,unde se afirmã: la reaction orthodoxe avait done pour premier effet de fortifier le sentimentde l'unité roumaine" si se citeaza versurile: unirea (cu Roma) nu va servi la nimic cad ne-aseparat de fratii nostri din Valahia si Moldova".

" A. Armbruster, Romanitatea romdnilor, p. 225." Ibidcm, p. 228 si idem, Dacoromano-Saxonica, p. 131-133. Amintim aid si opiniile

lui Andrei Huszti (mort in 1755), care sustine unitatea romanilor prin colonizarea romanaa celor trei Dacii (Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova) si prin limba romana, apro-plata de cea latlnà. Numele intregului popor este rumuny, adidi din Roma sau romanus"(A. Armbruster, Romanitatea, p. 232).

55 Incercare de istorie romttneascti. Tentarnen Historiae VezIlachicae, Buc., 1980, p. 41.

afla-sera,

si

limbg,

si

www.dacoromanica.ro

118 IslICOLAE STOICESCU 12

care s-au refugiat acolo, (venind) din Tara Romaneasca si din Moldova,care cuprinde si ea descendenti din acelasi neam"56.

In secolul al XVIII-lea incepe sei se utilizeze noliunea de patrie pen-tru intreg teritoriul locuit de romdni care vorbeau aceeapi limbd; unitatea.de neam este asociatd astf el cu unitatea teritoriald pi de limbd. De pilda,A ntologhionut de Rinmie din 1737 este considerat hrana" sufleteascit ...la toata patria si la tot neamul ce vorbeste limba noastra"57. Cu acelasisens este utiizat, la 1796, termenul de patrie si de traducatorul Gramaticeiitaliene, care spune : cel ce nu are iubire si dragoste adinca catre patriasa, pentru tug, i pamintul si limba in care s-a nascut, pacatu este ca sicel ce trece einstea parintior sai"58.

La sfirsitul sec. XVIII si inceputul sec. XIX neam romthiesc" devineo noliune foarte rdspinditd, incluzind ambele priucipate ; acest termense utilizeaza paralel cu eel de nationul rornânesc", de influenta franceza.In aceasta epoca se ajunge la unificarea termenilor de moldovean si mun-tean in acela de roman (valahii din Transilvania au fost numiti totdea-una romani spre a se deosebi de celelalte natiuni")58, la transformareatreptatd a termenului de neam in naliune pi a celor de _Moldova pi TaraRometneascd in Ronidnia6°.

Pentru a ilustra afirmatiile de mai sus, vom cita citeva exemple :la 28 martie 1810, Ledoux, agentul Frantei la Bucuresti, arata ca Mol-dova si Tara Romaneasca alcatuiesc une setae nation. Même dialecte,mêmes mceurs, meme religion, mêmes ressources, tout est comun pourceux deux provinces, elles ne different entr'elles que par la force de lapopulation"61. Cam in aceiasi vreme, un alt francez, Reinliard, dupa cevorbeste de muinteni si moldoveni, afirrna : le nom generigue de la nationest celiti de Wpllachiens"62. La inceputul secolului trecut, deci, romdniierau considerati de straini o singurd natiune".

58 Nino Cortese, La Valaehia durante il principato di Alessandro I psilanti ( 1774 1632)(L'Europa Orientale", II, 1922, nr. 3, p. 167-168). Vezi si Paul Cernovodeanu, Societateufeuduld romdneascd odzuld de cdldlorii strdini (secolele X V X V III ), Buc., 1973, p. 122.

57 Antologhionul citat, f. 1.58 Stefan Berechet, Documente slave de prin arhivele ruse, Buc., 1920, p. 5.58 Vezi David Prodan, Supplex libellus Valachorum, Buc., 1967, p. 75 84 (cap. Geneza

notiunii de nalinne romelnd" in Transilvania).65 Ideile poflitice fi luminismul in Principatele Romdne, p. 1728I. T. Holban, Documente romdne din arhivele franceze (1801-1812), 1939, p. 57.52 Maria Holban, Texte d'un rapport inidit du ministre Reinhard sur la Valachie et la

Moldavie (Revue historique du Sud-est Europeen", 1935, p. 25).0 atentie specialA ar merita rascoala lui Horea. Se stie ca multe stampe si ziare apusene

au atribuit lui Horea cuvintele mor pentru natiune" (se intelege pentru romanii din Transilvania)(D. Prodan, op. cit., p. 277). Cit priveste zvonurile despre ajutorul asteptat de rAsculati de laromani din tarile extracarpatice, dupA unele opinii, acestea ar fi expresia unei constiinte nationalevii a poporului roman (Stefan Pascu, Marca adunare de la Alba lulia, p. 53). Avem impresiaca este vorba mai de graba de o solidaritate romaneascA. Vezi si D. Prodan Rascoala lui Horea,II, p. 712.

Cind vorbim despre rascoala lui Horea, nu trebuie sA uitfim cb informatille despre even-tuala solidarizare a locuitorilor din Moldova si Tara RomfineascA cu rAsculatii provin din mediilestraine, ostile rasculatilor, asa cum este si Benk5 Karoly, care afirma mai tirziu ert romanii dinZarand au planuit sfi stirpeascA pe toti nobilii si sa uneascA Transilvania cu Tara Romaneasea".Aceste opinii reprezinta mai mult teama acestor cercuri de posibilitatea unci solidarizAri a roma-nilor din Virile extracarpatice cu fratii lor din Transilvania decit expresia unei constiinte natio-

www.dacoromanica.ro

13 DE LA CON$TIINTA DE NEAM LA CONSTIINTA NATIONALA 119

Exist i alte probe in west sens. La 5 mai 1823, Journal de Debats"tiparit un studiu in care se evoca formarea poporului roman, originea

sa latina' si luptele pentru apararea independentei, infatisind pe mun-teni, moldoveni si ardeleni ca alcatuind o singura natiune", iar in lucra-rea Episode de la question d'Orient, Russie, Valachie, illoldavie, Paris, 1842,se spune e Principatele Romane au o existenta politica proprie, sintsuverane si se bucurit de dreptul gintilor ; natiunea roman5 desi farimi-tata si impartit5, intre diversele imparatii, formeaza o masa omogenrt,intr-un tinut omogen/ 84.

Nu numai strinii, dar si unii romani stiau ca poporul roman alcatu--este o singura natiune la inceputul sec. XIX. Astfel, dupa Ion Budai-Deleanu : natiunea romana este unitara ; ea stapineste in Tara Roma:neascit si in Moldova, iar in Transilvania, Banat si Maramures ceamare parte 1acue,3te" ; dup5, opinia sa, neamul romanese... face (for-meaza) in Dacia o natie de frunte"65.

Existind o singurci natiune, era Pew ci aceasta th trdiasleci intr-unsingur stat. Duprt acelasi Budai-Deleanu, venise vremea s5, se alcatu-iascit', o singura domnie" ( =tar5,), care sit cuprinda toate teritoriile locu-ite de poporal roman intr-o Dacie Mare"66. Aceasta tara mare urmasa fie alcatuita de Romania", adic5, de Tara Romaneasca si Moldovaunite.

Din aeeastei vrente, rominii din. Transilvania bleep th priveasedspre Jrile sarori extraearpatice ea speranta unirii intr-un singur stat.

nale despre caracterul unitar al pdmintului locuit de romilni", cum crede I. Ranca, Contribufiila stadia( formdrii constiinfei nalionale a romthiilor din Transilvania Momentul rdscoalei luiHorea (Apulum", XIV, 1976, p. 265).

63 Vasile Hanes, Formarea opiniunii franceze asupra Romdniei in secolul al XI X-lea, I,Buc., 1926, p. 88

" Gh. Platon, Franfa i Principatelc dundrene in epoca de constituire a natiunii, de fdurirea stalului national unitar (Cercetari istorice", 1978-1979, p. 405)

Pentru situatia de dupd 1821, cind opinia publicd europeand se interesa de soarta TarilorRomâne, ai ciiror locuitori erau infdtisati ca fiind o singurd natiune, vezi L. Boicu, Ida i alitu-dini europene Nä de emanciparea nationald a romdnilor (1821 1830), in Sub semnul lui Clio,Cluj, 1974, p. 610-616. Vezi, de asernenea, idem, Geneza Chestiunii romdne" ca problemdinternational& Iasi 1975, cap. I IV.

85 AL Ciordnescu, Opera istoried a lui I. Budai-Deleanu (Cerc. literare", 1936, p.102-128).

MentionArn cd la 1799 Pavel Iorgovici tiparea gramatica sa, intitulatà Observatii de limbdrorndneascd, spre folosul natiei", in sensul cel nou" al termenului, dupd cum observa N. Iorga,Istoria romdnilor, VIII, p. 102. Textul in BRV, II, p. 413-416. La 1804. G. Sincai anunta eaIn doi ani va da la iveald Analele intregii natii valahice (ibidem, p. 451-452).

Idei asemándtoare cu ale lui Budai-Deleanu la Dimitric Tichindeal, care spunea: romdnii,mlädite nobile ale vechilor romani sint o mAritá natie daco-româneased in Banat, In TaraRomancascd, in Moldova, in Ardeal, in Tara Ungureascd" (P. Radu, D. Onciulescu, Contribufiila istoria dezvoltdrii invdtiimintului din Banat, Timisoara, 1976, p. 233).

Despre ideile lui Veniamin Costachi, care considera limba româneasch drept limbanatiei noastre" i isi márturisea iubirea i dragostea" pentru neamul românesc" in intregimeasa, vezi Antonie Plamddeald, Clerici ortodocsi clitori de limbd i culturd romdneascd, p. 31.Unitatea neamului românesc este afirmatd cu putere in prefata la Viefile sfintilor, tipArità laNeamt in 1809-1815, undo se spune cà opera mitropolitului Veniamin se adresa la tot neamulromdnesc, nu numai la cest din patrie (= Moldova), ci si la cel de preste munti si la cel dinValahia" (BRV, II, p. 507 si urm.).

66 Din istoria Transilvaniei , I, ed. Buc., 1963, p. 295 ; tefan Pascu, op.cit. p. 60.

a

mai

IlLa,

www.dacoromanica.ro

120 NICOLAE STOICESCU 14

Adresindu-se lui Petru Maior, din Bucuresti, in dec. 1810, Moise Nicoaraspunea : e scrisa intr-o tara la care cu atita mai ales ni se cuvine a privi,cu cit de asta doara se tine onoarea noastra, mai virtos fiindca din toatepartile care le locuie natia noastra, numai asta a tinut numele aesta ure-chilor noastre aa dulce, ochilor aa inaltat, aa stralucit, altor gintevrednic de ... invidie, adeca Romana, i fiindca aici se aflg, mijlocirilemai puternice, carele intrebuintindu-le, astazi, mine, multe folositoareurmari cn lauda ar putea ferici romuleni surpati"67.

Trebuie subliniat faptul c generalizarea numelui de roman a fostusurata de desfiintarea rumaniei prin reforma sociall a lui ConstantinMavrocordat din 1749 ; dispdrind sensul social al termenului, numele deroman pdstrat doar sensul nalional, desemnind poporul ce locuiaprile Romane. Prin extinderea termenului etnic asupra teritoriului, s-aajuns la Romania, notiune ce intruchipa unitatea geograficii68.

Cu privire la generalizarea numelui de roman pentru intreg po-porul, vom cita doua mrturii : una apartine unui strain si alta boieriormoldoveni. La 1829 Gustav Adolf Ramsay, un ofiter finlandez, ajunsin Moldova, arata : moldovenii sint mindri de originea lor romand. Limbalor se akamana mult cu latina... N-ai voie zici moldoveanului cáeste moldovean, ci trebuie chemi frate roman (frater Rumav). Aceastadovedepte cit preptesc beistinasii nobila lor origine. Alt nume de cit cel deroman ii jigneste in mindria lor nalionald" 69.

Informatia ofiterului finlandez reflecta o stare de spirit existentala inceputul sec. XIX, despre care vorbesc i boierii moldoveni in cunos-cutul memoriu adresat lui Napoleon la 1807, unde se arab), ca moldo-venii ne peuvent point souffrir le nom... de Vlachi ou Vlaques, qu'onleur donne, mais ils veulent etre appeles absolument Roumouni, c'est a direRoumains, comme ils se disent entre eux"7°. Rezulta dal' din aceste mar-turii cit aidoma lui Miron Costin moldovenii din secolele XVIII XIXse considerau romani.

Revelator in acest sens este un manuscris din 1796, al carui alca-tuitor Ii spune Vasile romanul sau moldoveanul". Comentind insem-

87 Cornelia Bodea, Moise Nicoard, p. 145.Despre rolul lui Carcalechi, editorul revistei Biblioteca romAneascA" (1821-1834),

care afirma CA In Tara RomAneascA si Moldova este puterea romAnilor", vezi I. Pervain,Ideea de unitate nationald in periodicele transilvane (1795 1848 ) (Tribuna", 1976, nr. 23, p. 7).La 1821 DAnilA AlmAsan din Zrapti (Zarand) astepta sA se statorniceascA si legea natiuniiromAne" (Stefan Pascu, op. cit., p. 62).

68 Despre utilizarea acestui termen, care exprima constiinta de neam sub forma constiin-tei unitAtii teritoriale, vezi Eugen StAnescu, Geneza notiunii de Romdnia". Evolutia constiinteide unitate teritoriald in lumina denumirilor interne, In vol. Unitate i continuitate in istoriapoporului roman, Buc. 1968, p. 237-254.

PinA nu demult se stia cA primul 1nvAtat care a folosit termenul RomAnia a fost DanielPhilippide la inceputul sec. XIX. De curind s-a arAtat cA notiunea a fost utilizatA Inca dela 1764 de cronicarul sas Martin Felmer. Vezi Adolf Armbruster, Sinn und Bedeutung desBegriffs Romdnia" im rumiinischen Mittelaller (Dacoromania", I, 1973, p. 124-131).

69 R.V. Bossy, Marturit finlandeze despre Romdnia, Buc. 1937, p. 27. Mai amintimcA, la 1790, francezul Langeron afirma cA locuitorii Moldovei si Tarii RomAnesti erau mindricA se trag din romani, al caror nume 11 poartA (les Valaques prétendent descendre des Romainset qu'ils en prennent le nom avec complaisance) (Hurmuzaki, 1/3, p. 71, 79).

7° Studii", 1965, nr. 2, p. 412.

in

sei-ist-1

www.dacoromanica.ro

15 DE LA CON$MNTA DE NEAM LA CON$TI1N4'A NATIONALA 121

narea, N. Iorga arata ca ea constituie o pretioasd dovadei Ca pe atunciera constiinta de románitatea primordiald i capitald a moldovenilor" 71

tin rol de seama in raspindirea acestor idei 1-au avut oamenii cuo cultura mai bogata ; Bois le Comte, diplornatul francez care a cunocutbine Tarile Române In prirnele decenii ale see. XIX, a inregistrat mar-turia unui boier moldovean care spunea : invatam din ce in ce mai multpoporul sa, se considere ca apartinind aceleiasi familii, deprinzindu-1a substitui numelui de moldovean, pe care si-1 da, pe acela de roman,care e numele generic al intregii rase daco-romanice"72.

Aceasta arata cit de justa este constatarea acad. D. Prodan, dupacare lupta de emancipare se &idea pe cloud planuri : unul al intelectualitectii,pornind de sus, de la national, celdlalt al fdreinimii, pornind de jos, de lasocial 73.

0 problema la care ar mai trebui s meditam este aceea a legeitu-rii diN,tre constiinta unitqii de neam, devenitei nationald la inceputul sec.XIX pi necesitatea pe aceastei bazd a constituirii statului nationalunitar. N. Iorga a subliniat cu mult5, intelegere diferenta dintre sec. XVIIIsi sec. XIX, secolul natiunilor anainte de acest secol, inainte de eranatiunilor care traiesc ca natiuni pe un teritoriu national si in toata intin-derea acestui teritoriu national, nu-i venise in minte cuiva s ceara cutoata hotarirea ca dreptul unei natiuni de a trai in libertate totala, deplinunita, ca dreptul acesta sa fie recunoscut. Daca ar fi cerut cineva aceastain sec. XVIII... n-ar fi fost inteles"74.

Tot N. Iorga a observat c acest proces nu este specific romanescel se intilneste si in istoria altor taxi, de pilda in Germania, unde existaunumeroase state (Prusia, Bavaria, Saxonia etc.), dar nu se intilnestepina in sec. XIX o tendinta de a se uni"75.

Pentru Tarile Romane nu trebue s uitam situatia lor speciala :dorninatia otomana asupra TOrii Romanesti i Moldovei, stapinirea stra-ina in Dobrogea, Transilvania, Banat, Bucovina (din 1775) si partea derasarit a Moldovei (din 1812). Stapinirea i dominatia straina consti-tuie obstacole in calea realizarii unitatii politice.

Existenta constiintei unitatii de neam in sec. XVIII si apoi natio-nale in primele decenii ale sec. XIX se manifesta cu claritate in nume-roasele proiecte i propuneri de unire a Tani Romanesti si Moldovei,unire bazata pe originea, limba, credinta, institutiile etc. comune celordou5, tari (Transilvania fiind in aceasta vreme sub stapinire austriaca,.unirea ei cu celelalte doua Ta'ri Române nu ar fi fost posibila).

n Revista istorice, 1915, p. 57-58.72 N. Iorga, Dezvoltarea idcii unitatii politice a románilor, p. 48.73 D. Prodan, Rdscoala lui Horea, II, Buc., 1979, p. 711.74 N. Iorga, Unitatea romineascd, Buc. 1934, P. 13

Idem, Dezvoltarea ideii unitdfii politice a romdnilor, p. 21.Vezi si 5tefan Kieniewicz, Le developpement de la conscience nationale polonaise my

XI X-e siecle (Acta Poloniae Historica", 19, 1968, p. 38), care arata ca, la popoarele impar-site In mai multe state (italienii, germanii), constiinta nationala se manifesta prin tendintallor de a se uni Intr-un singur stat.

2 c. 1811 4

;

'2

www.dacoromanica.ro

-192 NICOLAE STOICESC U 16

Prima cerere de unire a celor dou tali a fost facut5, la 1772 de ungrup de hoieri munteni76. A urmat apoi o alta, formulata de loan Canta-cuzino in 179077.

Nu trebuie sa uifam ca, in aceasta vreme, existau i unele pro-iecte straine privitoare la unirea parilor Romane, la crearea unui regatal Daciei, proiecte cunoscute eel putin boierilor Se stie astfel ca., la 15dec. 1788, principele Potemkin (canditatul impilratesei Ecaterina la tro-nul proiectatului regat al Dacii) a comunicat boierilor moldovenila incheierea piicii, cele douii tiiri vor fi unite78.

La 1807, in memoriul amintit, adresat lui Napoleon, boierii mol-doveni cereau unirea Moldovei cu Tara. Romaneasca, fie sub numele deDacia, fie sub acela de Valahia Mare, aceasta tinind seama de faptul atpopulatia lor alattuia o singuril natiune, avind aceeasi origine, limb5,,credinjil, aceleasi institutii i acelasi viitor78.

In acelasi an, Constantin voditi Ipsilanti, favoritul Rusiei, undes-a si retras, alctItuia planul unui regat al Daciei, condus de familia sa,considerind c5, sub o autoritate nobil5,, echilibratrt i paterml, moldo-venii i valahii vor forma o natiune foarte respectatV80. De altfel, Inaceiasi epoc5, (dec. 1806 aug. 1807). C. Ipsilanti se intitula domnulMoldovei i Valahiei" sau domn amindoura Wilor Moldovei si

Va trebui sa mai amintim ea, in aceeasi vreme, capitanul de gra-niceri Jumanca din Caransebes, ajuns prizonier la francezi, a alc5,tuitun plan de unire a Banatului si Transilvaniei cu Romania" ( =TaraRomaneasat) si Moldova ; desi aprobat de Napoleon, planul lui Jumancanu a avut urmari82.

Cererile de unire a celor doua tari surori s-au repetat in 1829, unadintre ele apartinind unor locuitori din Moldova, iar cealalta unora din

78 Mémoires el projets de reforme dans les Principautés Rountaines, 1769-1830. Repertoireet testes inedites, Buc. 1970, p. 37-38.

" Ibidem, p. XIX.78 Hurmuzaki, XIX/1. p. 570; LI. Nistor, Restaurarea Daciei in sintezele di plomalie

.europene (AARMSI, s. III, t. XXI, 1939, p. 350).Inca din 1782 Ecaterina a II-a a cerut lui Iosif al II-lea crearea acestui stat tampon

'nitre Austria, Turcia si Rusia; ea spunea: acest stat, cunoscut odinioará sub numele de Dacia,ar putea fi alcatuit din provinciile Moldovei, Valahiei i Basarabiei, sub un suveran de religiecrestina" (D.A. Sturdza, C. Colescu-Vartic, Acte gi documente relative la istoria renagerit Roma-niei, I, Buc., 1900, p. 388).

In noiembrie 1807, ambasadorul prusian la Constantinopol scria despre zvonul dupacare la Transylvanie allait être cedée par la maison d'Autriche et jointe a la Moldavie etA la Valachie, sous le nom de royaume des Daces, pour appartenir au Grand Due Constantinde Russie" (N. Iorga, Acte si fragmente, II, p. 433). In 1808, von Sehladen, ambasadorul pru-sian la Petersburg, anunta planul unirii Moldovei cu Tara Romaneasca sub un arhiduce straincare urma sa se casatoreasca en marea ducesa Ecaterina, sora tarului Alexandru (D. Onciul,in Revista istorica", 1919, p. 153). Se stie, de asernenea, cd, la 1812, tarul Alexandru a cerutlui Napoleon anexarea intregulni teritoriu de la Nistru pina la Dunare, recunoscind unitateapoporului ce-1 locuia (N. lorga, Solidaritatea romdneascd la inceputul seconded al XIX-lea,in Cuget romanesc", 1922, nr. 8-9, p. 102).

" Emil Virtosu, Napoleon Bonaparte qi dorinlele nwldovenilor la 1807 (Studii", 1965,nr. 2, p. 415-419).

8° V.A. Crechia, Istoria rorndnilor, IX, p. 6-7; P.P. Panaitescu, Corespondenfa luiC. Ipsilanti cu guvernul rusesc, Buc., 1933, p. 72-86.

81 V.A. Urechia, op. cit., p. 101, 131, 139.82 St. Pascu, Marea adunare de la Alba Julia, p. 60.

ca,

www.dacoromanica.ro

17 DE LA CONSTIINTA DE NEAM LA CON5TIINTA NATIONALA 123

Muntenia83, ceea ce arata ci dorinta era comuna. Dupa cum remarcaacelasi N. Iorga, cind vorbeai de natiune, de neam, imediat in minteamunteanului, moldoveanului, ardeleanului se ivea ce poate fi mai natural,adicà dorinfa ca toate elementele de acelasi, singe, vorbind aceea$i limbci,sit se gdseascd in aceeasi fard"84.

Nu este deci 6 intimplare ca. in aceasta vreme se tipareste chiarun manual de patriotism", in care patriotii erau invatati sa-si cinsteascapatria si s lupte pentru slobozenie83.

0 u1tirni propunere mai putin cunoscut a. pe care o amintim acidateaza din 1833 si a fost adresata revolutionarilor poloni de un romannumit Ghica. El propune ea romanii sa-i ajute pe poloni la recucerireaindependentei ; pentru a-i putea ajuta intr-un mod eficient il faut plusqu'une Valachie, ii faut la Transylvanie, la Moldavie, la Bessarabie, laBoukovine ; a faut en un mot ces cinq provinces, a la fois, qui toutesont meme langue, meme religion, mêmes moeurs, qui jadis ne faisaientqu'un et qu'on pourra electriser et conduire contre l'ennemi en leur rap-pelant leur commun passé et en leur faisant esperer un meme avenir,une même grande patrie" ; aceasta patrie mare" urma sa reconstituiel'ancienne et vieile Dacie"86. Este unul din cele mai frumoase pro-iecte de unire care precede pe cele ale revolutionarilor din 1848.

In sfirsit, sectia V-a din Regulamentul Organic al reirii Rometnegiintitulata foarte sugestiv hiceputuri de o unire mai de aproape intreamindouil printipaturile prevedea : inceputul, religia, obiceiurilecea de un fel de limba a salasluitorilor intr-aceste doua Principaturi,precum i cele deopotriva trebuinte, sint indestule elementuri de o maiaproape a lor unire, care pina acum s-au fost poprit i s-au zabovit"87.Daca tinem seama de faptul c Regulamentul Organic a fost elaboratsub supravegherea reprezentantilor Rusiei tariste, intelegem c acestiar .impart4eau parerea romanilor c ei alcatuiau o singura natiune88, nudoua popoare diferite, cum afirma, unii istorici straini din vremea noastra.De aceea, N. Iorga sustinea, pe buna dreptate, c Regulamentul Organic,.

83 ITurmuzaki, X, p. 647-649, XXI, p. 146.84 N. Iorga, Solidaritatca romdneascd la inceputul secolului al XI X-Iea (Cuget românesc%

1922, nr. 8-9, p. 99). Veui Eftimie Murgu, Scrieri, Buc., 1969, p. 242.85 Nestor Camariano, Despre un manual de patriotism publicat la Iasi ip 18, Buc

1943 (extras din Revista istorica românb", 1943, p. 117-126).86 Gh. Duzinchevici, Documente din arhivele polone relative la istoria romdnilor (secolele

XVIXIX) (Bid. Comisiei istorice", XIV, 1935, p. 40-41).Regulamentele Organice ale Valahiei si Moldovei, Buc., 1944, p. 130-131. tin text

asernanator $i in Regulamentul pentru Moldova (ibidem, p. 341). Vezi i Gindirea social-politicddespre unire, Buc., 1966, p. 24 $i I.D. Suciu, 0 marturie maghiarei din 183d despre necesitatea

romdnilor (Studii", 22, 1969, nr. 5, p. 975-976).La 1838 polonul Woronicz care a vizitat Tara Romilneasca $i Moldova rernarca

ideea unirii tuturor populatiilor romdne sub acelusi sceptru ocupd toate capetele" sau idcea uniriituturor populafiilor romeme se anunlii ea dominantd" (Anuarul Inst. de istorie nationala",Cluj, 1924-1925, p. 69.).

88 Pavel Kiseleff de pilda la 16 februarie 1831 s-a adresat reprezentantilor diva-nurilor Moldovei $i Tarii Rornane$ti, reuniti la Bucure$ti, cu cuvintele: urmasi ai unui poporvitcaz", recunoscind el 1nsu$i unitatea de neam a rornanilor (C. Bezviconi, Cdldtori rusi inMoldova qi 11Intenia, p. 295).

si

unilàfii

si

www.dacoromanica.ro

121 NICOLAE STOICESCU 18

combititut de revolutionari la 1818, cuprinde in el insa5i baza viitoareiuniri a romanilor"89.

Din datele enumerate in aceastä comunicare autorul spera ca arezultat clar ceea ee propus s demonstreze: importan,ta deosebitei asec. XVIII in consolidarea unitdtii rorntinetsti pe toate planurile : politic,,cultural, religios, al limbii, ca si in generalizarea pe aceastd bazd acon0iinlei v,nitdlii de neam, devenitil constiinatd nafionald la incepututsec. XIX9°.

In acest proces complex uu rol de seamit a -revenit Transilvanieiunde a inceput lupta de emancipare nationala, marcata de InochentieMien, Scoala ,ardeleana, rascoala condusa de Horea i Supplex libellusValachorum. Intelegind ca nu vor putea si biruiascI singuri, rornaniidin Transilvania au inceput s, spere in fratii lor de peste Carpati, cucare formau o singura natiune impreuna cu care vor alcatui mai tirziu,-cind imprejurarile istorice vor permite, statul national roman.

DE LA CONSCIENCE DE L'UNITR ETHNIQUEA LA CONSCIENCE NATIONALE

REsumE

L'auteur souligne l'importance particuliére du XVIIP siècle pourle processus de renforcement de l'unité roumaine sur tous les plans :politique, culturel, religieux, linguistigue, processus facilité par les puis-sants mouvements démographigues de l'époque. Sur cette base a lieula géneralisation de la conscience de l'unité ethnique, ainsi que la One-ralisation du nom de Roumain et de peuple roumain pour tous les habi-tants des pays roumains : ce processus a été facilité par la suppressionde rumanie" =.servage (1749) aprés guoi le terme ruman" a perdu nonBens social, conservant uniguement celui national. Parallèlement a lagénéralisation du nom de Roumain en taut que reconnaissance de l'unité

89 N. Iorga, Solidaritalea romdneascd la tnceputul sec. XIX, p. 110. Acelasi istoric asubliniat faptul (consemnat de Bois-Le Comte) ca, la 1832, au venit de la Petersburg instructiuni formale pentru a se introduce in Regulamentul Organic ideea unirii. ..Boierul moldoveanGostin Catargiu fusese insArcinat sh dea chiar formula unirii, pe care atit Kiseleff, eft si corni-sarul special, Minciaky, se grAbira a o primi" (Dezvoltarea ideii unitafii politice a romdnilor,-p. 43).

°° Intrucit constiinta nationalA apare numai odatA cu aparitia natiunilor" (AnaGavrilá, Conceptul de constiinfd nalionald, In Revista de filozofie", 1968, nr. 9, p. 1068), nomaceepta ca data a aparifiei acesteia inceputul see. XIX, cind exista conceptul de nafiune romdrul.

Tot la inceputul sec. XIX incepe sa se foloseascA si termenul de limbit nationala",apArut desigur dupA pAtrunderea cuvintului natiune; vczi Aurel Nicolescu, Despre primeleatestdri ale termenului limbd national& In vol. Omagiu lui lorgu lordan, Buc., 1958, P. 627-631.

Dupd cum arAta LaszIO Sziklay, ce que l'histoire de la politique et des civilisationsnomme en general ,,national" s'est formé dans toute l'Europe progressivement, mais inéga-lement, a partir du déclin du Moyen Age et des dates différentes dans les diverses regionsde notre eontinent". Cit priveste constiinta nationala modernA a popoarelor din Europa deest, aceasta s-a nAscut ca i la romAni in a doua jumAtate a sec. XVIII si la Inceputulsec. XIX. (La formation de la conscience nationale moderne dans les litteratures de l'Est del'Europe Centrale, In vol. Les Lumières en Hongrie, en Europe Centrale et en Europe Orientate,Budapesta, 1971, p. 55, 56).

i

si-a

www.dacoromanica.ro

T9 DE LA COMTLINTA DE NEAM LA CON$TUNTA NATIONALA 125

géographique du peuple commence h être utilisé le terme la Rournani(Felmer, 1764).

Dans la seconde moitié du XVIIP siécle se déroule en Transylvaineane puissante lutte d'émancipation nationale et dans les pays roumainsid'au-dela des Carpates on élabore les premiers projets d'union de ceux-eien un seul Etat (a partir de 1772). La lutte se deroulait maintenant sur.deux plans qui se fonderont en un seul ultérieurement, lorsque les Tran-sylvains militeront pour l'union avec les deux autres pays, dénomméspar extensions la Roumanie.

A l'époque oii. Fon utilise le terme nation pour designer tout le peu-pie roumain (P. Iorgovici, 1799, G. .5ineai, 1804, les boyards moldaves,1807, I. Budai-Deleanu, 1810), a la fin du XVIIP siécle et au debut duXIX° a lieu la transformation progressive de la conscience de l'unit6ethnique en conscience nationale. Toujours au debut du XIX° siècle onutilise aussi le terme langue nationale, pour la langue roumaine parléepar toute la nation et les Roumains de Transylvanie commencent a espererdans l'union a la Roumanie.

L'auteur souligne le fait que la conscience nationale apparait avant1821 (date acceptée par N. Iorga et par cl'autres historiens) et ne sewattache pas nécessairement au développement des rapports capitalistes(comme le soutenait P.P. Panaitescu).

www.dacoromanica.ro

REALITATILE ETNICO-POLITICEDE LA DUNAREA DE JOS IN SECOLELE XIXII

IN CRONICA LUI MIHAIL SIRIANUL (II)

DE

V ICTOR SP INEI

Revenind la pasajul din textul originar al cronicii lui Mihail Sirianurunde se face bilantul domniei lui Alexios I, remarcam ca din text ar rezultac. cele patru populatii pe care le-a infruntat imparatul ar fi fost adversarii_cei mai periculosi ai Bizantului. Din expunerea autorului sirian reieseci ele nu numai c ocupasera mai multe orase grecesti, dar si c ame-nintau inski existenta Imperiului. Aprecierile sale nu sint intru totulexacte, intrucit din rindul marilor inamici ai Imperiului sint exclusi atitturcii selgiucizi, de care am mai amintit, cit si pecenegii. Selgiucizii reu-siserit sa-si extinda controlul aproape in toate fostele provincii bizan-tine din Asia Mica, periclitind securitatea capitalei. Numai cu mari efor-turi i dispunind si de ajutorul participantilor la prima Cruciada, Alexios.a reu0t s recucereasca o fisie lata de-a lungul litoralului anatolian59.Potrivit expresiei imui mare bizantinolog, pina la victoria de la Lebunionde la 29 aprilie 1091, pericolul peceneg atirna asupra Imperiului casabia lui Damocles", turanicii inlaturind administratia centrala din Paris-trion i jefuind in voie celelalte provincii balcanice59. Ignorarea selgiu-cizilor i pecenegilor In pasajul aflat in discutie nu era, prin urmare, cituside putin justificata, datorindu-se lacunelor de informare ale cronicarului.

In ceea ce priveste mentionarea francior, cumanilor i sirbilor intreprincipalii dusmani ai Bizantului, ea este pe deplin indreptkita, infor-matiile izvoarelor grecesti asupra epocii lui Alexios asupra domniei luiAlexios I este fara indoiala faimoasa Alexiada ('AAeEdtg), datoritafiicei bazileului, Anna Comnena60. Numeroase referiri la conflictele Bizan-

" F. Chalandon, Les Comnl.ne, I, Essai sur lc Hgne d'Alexis I er Cornnène (1081 1118 ),.Paris, 1900, p. 95 si urm.; M. Beck, Alexios Konmenos zwischen Normannen und Tiirken,In Akten des XI. Internationalen Byzantinistenkongresses Munchen 1958, Munchen, 1960,p. 43-47.

59 G. Ostrogorsky, op. cit., p. 296 Cf. si V.G. Vasilievski, Bu3annzu.8, u neqenesu(10461094), in Tpyabi, I, Sanktpeterburg, 1908, p. 38 si urm.; P. Diaconu, Les Petchénegues auBas-Danube, Bucuresti, 1970, p. 112 si urm.

" Anne Comnene, Alexiade, ed. B. Leib, Paris, I, 1937; II, 1913; III, 1915.

Revista de istorie", Tom 37, nr. 2, p. 126--148, 1984www.dacoromanica.ro

REALITATI ETNO-POLITICE LA DUNAREA DE JOS (II) 127

tului cu cele trei populatii Osim, de asemenea, la Ioannes Zonaras 61,Michael Glykas62 i la alti autori greci i occidentali".

Prin denumirea generic5, de franci, atit in literatura istoric5, medie-valiti orientaiii, cit i in cea bizantinA, erau desemnate toate popoareledin Europa Apusean'a. In cazul care ne retine atentia, Mihail Sirianulavea in vedere, desigur, pe normanzii din sudul Italiei, ale citror expe-klitii in Balcani au provocat maxi neajunsuri Imperiului. Prima debar-'care normandO, pe rmul ritsiIritean al Adriaticii, sub conducerea luiRobert Guiscard, ducele Apuliei *i Calabriei, *i a fiului sau Bohemond,

avut loc la numai citeva luni dup5, ce Alexios I preluase cirma Impe-nii1ui61. In urma unui asediu inverkiunat, invadatorii au reu*it srt cap-tureze llyrrhachion (Durazzo), iar ulterior *i alte cetiili. Armata impe-ria15, a suferit o severit infringere, insu*i Alexios flind pe cale sg-si piarditviat a san sit cadit prizonier. Anthitia 1 ui Robert Guiscard gepit*ca cadrulunei simple nvlini de praditi ; el visa nici mai mult, nici mai putin, decit

se instaureze pe tronul bazileilor. Numai moartea sa, survenith, iii1085, i-a eurmat visele indetznete *i a determinat pc normanzi sit, seretrag5, in Italia Meridioualit. Nu mai putin ambitios s-a dovedit Bohe-mond de Tarent, care prin refuzul de a ceda Antiohia, autoritiltiorbizantine, conform intelegerii prealabile a provocat cea dintii marerupturit intre Constantinopol *i conducittorii primei Cruciade65. L5,sind.comitatul anatolian in miinile nepotului sAu Tancred, Bohemond s-areintors pe domeniile sale italiene, de unde in 1107 a intreprins o altA.expeditie asupra Bizantului, de data aceasta cu mult mai putin succes.decit cea condusil de tat5,l situ cu un sfert de veac inainte".

In celelalte douit pasaje ale cronicii lui Mihail Sirianul referitoarela domnia lui Alexios Comnenos, unde sint mentionati francii, autorulnu avea in vedere numai pe normanzi, ci pe toti ceiIali participanti laprima Cruciad5", *i indeosebi armata de sub cornanda lui Godefroy deBouillon, care, in drum spre Locurile Sfinte, a cutezat s atace Constan-tinopolul ca urmare a unei neintelegeri temporare cu bizantinii". Pre-textul asedierii capitalei pretinsa opozitie a bazileului la inaintareacruciatior spre Orient invocat de autorul sirian este ins5, neinteme-iat, acuzatia impotriva lui Alexios fiind probabil rspindn de cruciati

67 Joannes Zonaras, Annalcs, in Patrologia Graecae, CXXXV, ed. J.-P. Migne, Paris,II, 1887, col. 291 326.

62 Michaelis Glycac, Annales, ed. Im. Bekker, Bonn, 1836, p. 618 625.63 In legAturil cu domnia lui Alexios I si in special cu politica sa externa, cf. indeo-

sebi F. Chalandon, Les Comnene, I; F. Dolger, Regesten der Kaiserurkunden des OstrtimischenReichrs von 565 1453, II, MunchenBerlin, 1925; A.A. Vasiliev, op. cit., II, p. 7-49 ;Ch. Diehl, L. Oeconornoq, B. Guilland, R. Grousset, op. cit., p. 1 37 ; F.I. Uspenskii,Hrmopu% Iluvanmuitruois U itnepuu, III, Moscova Leningrad, 1948, p. 78-177; G. Ostrogorsky,op. cit., p. 293-310 ; H. Ahrweiler, BytTince ct la mer, Paris, 1966, p. 175 si urm., A.P. Kaidan,in Ilemopus Bu3aninuu, red. S.D. Skazkin, 2, Moscova, 1967. p. 312 318; G. Buckler. AnnaComnena. A Study, Oxford, 1968. Asupra istoriografiei epocii Conmenilor, cf. A.P. Kaidan,SaeaaKa Ko.suutuov (Onbun ucmopuoPpaOuu), in Busanmuclenuil epemetutun", XXV, 1961,

rp. 53 98.61 Anne Conmene, ed. cif., I, p. 37-57." Ibidcm, I, p. 143 168 ; III, p. 39 41, 50 53 ; Zonaras, col. 311 312 ; Glycas,

p. 622-623.66 Anne Comnime, ed. cit.. Ill, p. 53 66, 77-85 5i 91 136.

Ibidem, II, p. 220 226.

sa,

2

a

OI

www.dacoromanica.ro

128 VICTOR SPINEI a

cind raporturile cu bizantinii se deteriorasera irevocabil. Dimpotriva,imediat dupa ce s-a asigurat de depunerea juramintului de vasalitatede catre sefii Cruciadei, imparatul Meuse tot posibilul sa le pupa la dispo-zitie mijloace spre a-i trece Bosforul, pentru ca mirajul reginei cetkilor"

nu-i ispiteasca sa-si schimbe itinerarul, cum se va intimpla cu parti-cipantii la Cruciada a IV-a.

Cumanii cauzasera, de asemenea, tulburari in provinciile balcaniceale Imperiului prin invazii repetate. 0 anumita vrerne actiunile lor s-auimpletit cu acelea ale pecenegilor, dar ulterior intre cele doua uniunitribale nomade disensiunile s-au adincit, astfel ca in momentul confrun-tarii decisive de la Lebunion cumanii au trecut in tabara bizantina68.Chiar daca Alexios I nu a mai comis greseala lui Constantin IX de a admiteca turanicii sa se stabileasca in teritoriile Imperiului, acestea n-au fostscutite de jafurile bor. Cele mai ample invazii cumane de la sudul Duna-rii au avut loc in 1094 si 1114. in prima din aQeste expeditii ei an inso-tit un pretins fiu al lui Roman IV Diogenes, pretendent la tron. AnnaComnena ne relateaza cii tatal situ si-a asumat personal comanda tru-pelor bizantine, care se pare ca nu erau prea numeroase de vreme ce anfost mentinute mai mult timp pe pozitii defensive, intii de-a lunguItrecatorilor Muntilor Balcani, iar apoi la Anchialos si Adrianopole.De-abia dupa, capturarea, printr-o ingenioasa stratagema, a aspiran-tului la domnie, fapt care desizur s-a repercutat asupra psihologiei par-tilor angajate in conflict, armatele imperiale au preluat initiativa osti-litatilor respingindu-i pe cumani si eliberind cetkile ocupate de ei68.Invazia din anul 1114 nu a avut alta menire decit sa prade posesiunilebizantine. Faptul ca insusi imparatul s-a pus in fruntea armatei pornitesii dea rip osta cuvenita navalitorilor vorbeste de la sine despre fortabor. Totusi, hoardele cumane nu se simteau capabile sii infrunte ostileimperiale, astfel cii s-au retras la nordul Dunarii, unde au fost urmaritefara succes insa, timp de trei zile". Spre deosebire de expeditia din 1094,.intreprinsa prin Paristrion, destul de aproape de linia litoralului pontic,atacul efectuat cu cloud, decenii mai tirziu a fost purtat prin partea cen-trali a Peninsulei Balcanice, din 'moment ce, in urmarirea lor, Alexiosajunsese la Vidin.

0 eventuala confuzie a lui Mihail Sirianul intre cumani i pece-negi pare destul de putin probabila, intrucit el oferi dovada cii detineainformatii asupra ambelor neamuri turanice, amintindu-i pe cumaniinca de doua ori (III, 155, 206-207), iar pe pecenegi o singura data(III, 165).

In ceea ce priveste conflictele Constantinopolului cu principii dinSerbia, ele se declansaseri ca rezultat la tendintele acestora din urmade a se sustrage vasalitatii bizantine. Prilejul potrivit pentru asemeneaactiuni se ivise o data cu razboaiele civile din Imperiu din anii ce au pre-

68 Ibidem, II, p. 139 142.69 Ibidem, II, p. 190 204 ; Zonaras, ed. cit., col. 305 306 ; Glycas, ed. cit., p. 621 ;

Fontes graeci historiae Bulgaricae, X, ed. M. Vojnov, V. TApkova-Zaimova, L. Joneiev (Fonteshistoriae Bulgaricae, XXII), Sofia, 1980, p. 97 98. Cf. si M. Mathieu, Les faux Diogenes,n Byzanti on", XXII, 1952, p. 133 148 ; P. Diaconu, Les Coumans au Bas-Damibe aux

XP et Xile siècles, Bucuresti, 1978, p. 41 58." Anne Comnene, ed. cit., III, p. 177 178 si 182 183.

sit

www.dacoromanica.ro

cedat urcarea pe tron a lui Alexios Comnenos si cu insuccesele acestuiain prima fazA a luptelor cu Robert Guiscard si cu pecenegii. Tendinteantibizantine s-a manifestat atit in Zeta, unde stapinea Constantin Bodin(1081 cca. 1101), cit si in Rascia, care avea ea jupan pe Vukan (cca.1083 cca. 1114)71.

Date le evocate pe scurt in rindurile anterioare scot in evident6rolul deosebit de important pe care 1-au avut normanzii, curnanii F, i sirbiiin cadrul relatiilor politico-militare ale Imperiului in ultimele doua deceniiale secolului al XI-lea si in prima parte a secolului urmAtor, confirmindeu prisosinta informatiile lui Mihail Sirianul. Nu mai putin exacte sintaprecierile sale despre dificultMile generale prin care trecea Irnperiulgrecilor" in perioada aflat5, in discutie (III, 179), aprecieri adeverite deintreg textul Alexiadei §i rezumate pe cit de succint, pe atit de sugestivde inzestrata sa autoare : Grijile c5,deau asupra lui (Alexios n.n.)unele dupA altele ca fulgii de zil,pada,"72. La fel de Indrept'atite sint apre-cierile patriarhului Mihail cu privire la intelepciunea si vitejia lui AlexiosComnenos (III, 204). In indelungata sa domnie acesta s-a dovedit nunumai un strateg excelent si un militar intreprinzittor, ci si un diplomatlucid, de remarcabil rafinament. Atunci cind statul s'au traversa momentedificile el a reusit eu abilitatea sA,' atragil alte popoare impotriva adver-sarilor : contra normanzilor a obtinut sprijinul Venetiei, impotriva emi-rului Tzachas din Smirna a ridicat pe alti emiri turci, pecenegilor le-aopus pe cumani, pe cruciati i-a folosit contra turcilor selegiucizi, iarpe amitia din urmA, la rindul lor, impotriva unor principi cruciati73.

Avem deci toate motivele sil considerlim ea, izvorul folosit de MihailSirianul pentru paragraful unde se face un bilant al domniei lui AlexiosI Comnenos era bine informat si demn de toatti, increderea. Prin prismaacestei constatari, va trebui sa' acceptAm Ca si vlahii au creat maH difi-cultMi administratiei bizantine intr-un anumit moment din perioada1081 1118.

Stabilirea circumstantelor politice in care vlahii amintiti de MihailSirianul au fost implicati in actiuni antibizantine si delimitarea lor tem-poral:I si spatialli, prezintN, serioase impedimente dat fiind caracterullacunar al rnitrturiilor istorice referitoare la populatia neo1atin5, dinultimele decenii ale secolului al XI-lea si din prima parte a secoluluiurnrItor.

Discursul elogiativ adresat lui Alexios I de &are Manuel Stra-boromanos, un inalt functionar contemporan cu imp6ratu1 Comnen,enumerind principalii dusmani ingenunchiati prin str6danii1e suvera-nului sau, nu insereaza" printre acestia si pe vlahi74.

In schimb, in paginile Alexiadei vlahii din Peninsula Balcanicilsint amintiti de patru ori cu obisnuitul lor nume.

Prima mentiune apare in descrierea itinerarului parcurs in 1083de bazileu de la Constantinopol spre Larissa, unde avea de infruntat

71 F. Chalandon, Les Conmêne, I, p. 140 si urm.; C. Jirei!ek, Geschichte der Serben, I,Gotha, 1911, p. 237 si urm.; G. Ostrogorsky, op. cit., p. 296-297; A.B. Urbansky, Byzantiumand the Danube frontier, New York, 1968, p. 27 si urm.

72 Anne Comnène, ed. cit., III, p. 154." G. Ostrogorsky, op. cit., p. 302.74 Forties historiae.Daco-Romanae, III, Scriptores byzantini saec. XIX/V, ed. Al. Elian

si N.- Tanasoca, Bucuresti, 1975, p, 170-173.

www.dacoromanica.ro

pe nonnanzi, imprejurare cu care se vorbeste despre un sat de vlahinumit Ezevan75. Incercitrile de localizare exacta a acestui sat din Thes-salia nu au dus spre un consens general al opiniilor70.

Un alt prilej cu care sint arnintii vlahii este of erit de relatareaefortmilor fiticute de irnpitirat pentru intrirea capacitiliii de rezisteni it

ostilor sale in momentele extrem de critice de la inceputul anului 1091,cind emirul Tzachas prada err flota in Marea Egee si Mama de Marmara,iar pecenegii se avintau pinit aproape de portile capitalei. Pe lingit

trimisi la prineipii apuseni pentru a-i Pune la dispozitie mercenarirAlexios a inshcinat pe unul din generalii si investiti cu cea mai mare-incredere, Nikephoros Melissenos, sit tacit im olitri masive in tinuturile-din Tracia necontrolate de pecenegi. Autoritititile bizantine avean invedere pe bulgari si pe vlahi, despre care pi ecizeaziti cit duceau o via1,11nomaditi", pnin aceastiti specificare indicindu-se faptul citi ei practicaupAstoritul de transhumanVi. Judecind dupiti, zona iinde actiona Nike-phoros Melissenos, vlahii ce urmau siti fie reerutati locuiau nu depart&de orasul Aenos, sitat in apropierea punctului de vitirsare a fluviului Mantain Egee. Numitirul lor destul de mare din tinuturile Traciei, ce consti-tuise0, principalul teatru de operatiuni al ultimei parti a rAzboiului cupeeenegii asupra citruia gitisim ecouri toemai in nordica Islanditi inSaga regelui Olaf eel Stint i in Heimskringla ( =Cercul lumii) lui SnorriSturluson (1178-1241)78 explicit de ce in legendele vikinge inseratein cele doua, lueritri islandeze se arat5, cit expeditia lui Alexios I (Kirjalax)contra pitginilor" ceinvadasefa Imperiul bizantin (Griklandi) ar fi fostintreprinsa in Blökumannaland, adicit in Tara vlahilor"78.

Ulthnele dou5, mentionitiri ale vlahilor in opera Annei Comnenasint prilejuite de paragrafele in care se evociti ritzboiul din 1094 purtatimpotriva cumanilor si a pretinsului fiu al lui Roman IV Diogenes. Aflin-du-se in apropiere de Anchialos, IMO asa-numitul Lac Stint", undefitcea pregatiri pentm infruntarea ce se anunta iminentit, Alexios a pri-mit intr-o noapte instiintarea de la un fruntas al vlahilor, PudilorsBildilit?), cit triburile cumane au traversat Dunitirea80. Citipetenia via-

76 Anne Comnene, ed cif., II, p. 24.76 M. Gyóni, Egg vldeh falu neve Anna Komnene Alexiasdban, in Egyeternes Philolo-

giai Kozliiny" Archivum Philologicum", 7, 1918, p. 22-30; G.G. Litavrin, B.u,aa andan-ntudrimx ful£06 , X XIII se., in 102o-Bocmo,um. , Egpona c rpednue cena, I, Chi5indu,1972, p. 108, nota 2.

" Anne Comnene, cd. cii., II, p. 135. Pentru analiza detaliat5 a acestui fragment,.cf. M. Gyóni, Le nom de MazoL dans l'Alexiade d'Anne COITInelle , in "Byzantinischc Zeitschaft",.44, 1951, 1-2, p. 241-252.

76 Saga Olars komings hins helga, 2, in Fornmanna Sögur, V, Kaupmannahofn, 1830,p. 136-137; Snorri Sturluson, Ileimskringla, cd. B. Adalbjarnarson, III, Reykjavik, 1951,.p. 371-372.

79 V. Spinei, Informatii despre vlald in izvourele medievale nordice, II, in Studii si cer-cetári de istoric veche", 21, 1973, 2, p. 271-272.

89 Anne Comnene, ed. cit., II, p. 193. Una din afirmatiile autoarei filcute in fragmentulfrezumat in rindurile anterioare cca privind trecerea Dun5rii de cdtre cumani in momentulcind imparatul se g5sea in imediata vccin5tate a orastflui Anchialos vine in contradictiecu o altà relatare din cronick din care aflam de ocuparca Paristrionului de cumani si deimpostorul ce-si atribuia o vita imperiald Inca pc cind Alexios se afla la Constantinopol (Ibidem,p. 192). Avem de-a face in accst caz cu una din inadverteniele care mai apar pc alocuriin opera eruditei scriitoare porphirogencte.

cmi-salli

(Pudila,

www.dacoromanica.ro

-6 REALITATI ETNO-POLITICE LA DuNAREA DE JOS (II) 131

hilor locuia fitra indoiala in vecinatatea marelui fluviufa, detinind pro-babil o anumita functie oficiala in armata san in cadrul administratieiprovinciale bizantine, ceea ce ar explica solicitudinea de care dadusedovada. fata de seeuritatea statului. Din motive strategice, armateleimperfale nu au fost trimise infrunte pe turanici in Paristrion, desi

asemenea actiune se putea intreprinde dat hind previzibilitatea inva-ziei cu destula vreme inainte ca ea sa afecteze teritoriile Bizantului82.In schimb, s-a optat pentru intarirea capacitatii de aparare a cetittilormai importante din estul Traciei, precum si pentru implantarea de gar-nizoane in principalele defilee ale Balcanior, in scopul de a-i opri pe agre-sori. Aceasta incercare a fost zadarnicita datorita faptului c vlahii auindicat cumanilor pasurile transmontane care strabateau lantul mun-tos Zygos ( =Jugul)83, indentificat cu Stara Planinam, astfel di tura-nicii au ajuns Mr dificultati la Goloem. Vlahii care furnizasera cuma-nilor informatii despre trecatorile balcanice erau desigur bastinasi intinuturile respective si, evident, buni cunoseatori ai locurilor.

Intr-unul din capitolele partii finale a Alexiadei, cuprinzind o seurt5,.descriere a Hemosului, adica a Balcanilor, ni se face cunoscut c pever-santii si nordici locuiesc dacii i tiacii, iar pe cei sudici tracii si mace-doneniim. Asa cum s-a argumentat, pnin etnonimul de daci Anna Corn-nena se refera de obicei la unguri87. In pasajul in discutie nu poate fiinsa vorba de o asemenea identificaro, deoarece s-au avut in vedere numaipopulatiile din cuprinsul Imperiului. In acest caz este posibil ca autoarea

fi denumit prin daci pe vlahii balcanici. Problema utilizrii etnoni-melon in lucrarea Annei Comnena, care de multe decenii a provocataprinse controverse in lumea specialistilor, se preteaza la o analiza nuan-tata intrucit in numeroase ocazii pnin acelasi etnonim arhaizant se indicadoua san chiar trei popoare diferite iar in alte cazuri acelasi neam estedesemnat atit prin nuinele situ autentic, cit i prin forme arhaice, potri-vit unui uzaj traditional in literatura istorica bizantina82. Eludarea nume-lui real al diferitelor populatii barbare" reprezinta una din exterio-rizarile cele mai putin voalate ale mentalitatii xenofobe ale autoareide spita imperiala. Prin prisma deliberatei lipse de conseevenD In ceeace priveste redarea etnonirnelor de catre Anna Comnena, folosirea ape-lativului de daci i pentru comunitatile vlahe din Irnperiu se incadreazaprin urmare in limitele normalului.

81 N. Banescu, Cele mai vechi stiri bizantine asupra romemilor de la Duneirea de Jos,in Anuarul Institutului de Istorie Nationala". I, Cluj, 1921-1922, p. 153; P. Diaconu,Istoria Dobrogei in uncle Inert-int strdine recente (II ), in Revista de istorie", 30, 1977, 10,P. 1898.

82 Anne Comnene, ed. cit., II, p. 191.83 Ibidem, p. 194, Cf. si M. Gyani, La premiere mention historigue des Vlagues des monis

Balkans, in Acta Antigua", I, 1952, 3-4, p. 495-515." Al. Toncev, Ceedenus aa 6aseapcsama ucmopus S c4sescuaaao na Ana Kmununa,

In 011cTopmecim nperaeg», XXVI, 1970, 5, p. 136." Anne Comnène, ed. cit., II, p. 195.86 Ibidem, III, p. 180.82 G. Moravcsik. Die archaisierenden Namen der Ungarn in Byzan:, in Byzantinische

7.eitschrift", 30, 1929 30, p. 251; idem, Byzanlino-turcica, II, Sprachreste der Tiirkviilker inden byzantinischen Quellen, ed. a 2-a, Berlin, 1958, p. 116.

88 M. Gpini, Zur Frage der rumdnischen Staatsbildungen im XI. Jahrhundert in Paris-frion, in Archivunf Europae Centro-Orientalis", IX X, 1943-44, p. 128-155.

o

sa

sd.i

www.dacoromanica.ro

De asemenea, ar putea fi identificati cu vlahii acei 5000 de mun-teni indrazneti", despre care Anna Comnena ne relateazii, ca, au trecutde partea" imparatului spre a lupta alaturi de el cu pecenegii chiar inzilele anterioare infruntarii de la Lebunion". Potrivit formularii dinAlexiada, ar reiesi c inainte de a se decide sa-1 sprijine pe Alexiosdesigur nu fara recompense consistente respectivii munteni se men-tinusera in expectativa si ca nu existau rnijloace pentru a-i incorpora intrupele imperiale Met consirntamintul lor.

Datele Annei Comnena cn privire Ia viahi flu sint de natura siiofere un tablou prea cuprinzator asupra organizarii social-politice a comu-nitatilor neolatine de la sud de Dunare, ceea ce de altfel n-a stat nici Incel mai mic grad in atentia autoarei, cum n-a preocupat nici pe majori-tatea cronicarilor oficiali bizantini din primele secole ale celui de-al II-leamileniu. Ele au totusi meritul de a releva cit grupuri de vlahi erau ras-pindite in numeroase regiuni ale Peninsulei Balcanice si ca in anumitemomente ei au fost implicati in desfasurarea unor evenimente politiceinsemnate din provinciile europene ale Imperiului. Prin aceasta ele con-firma pe deplin celehlte izvoare referitoare la populatia neolatina de lasudul Dunarii datind din primul sfert al mileniului al II-lea". In toateaceste izvoare evident si hi. Anna Comnena numele de vlahi (BAC9cot)desemneaza un etnonim si nu, asa cum s-a sustinut fara un suport fap-tic convingator, comuMtatii de pastori apartinind unor grupuri etnicediferite.

In unele irnprejurari vlahii au servit in Bizant ea element militar.Avem in vedere in acest sens atit recrutarea ce urma sii o faca NicephorosMelissenos in anul 1091, cit i participarea unor efective vlahe la cam-pania din Sicilia organizata de Vasile II in anul 102591, precum si laexpeditia impotriva Ungariei condusa de Leon Vatatzes in anul 116692.Ideea potrivit careia contingente de vlahi ar fi alcatuit trupe regulate

89 Anne Comnene, ed. cit., II, p. 140. Ipoteza este sustinuta de B. Leib. Cf. ibidemp. 140, nota 3. Pe bonne dreptate s-a apreciat cS acesti munteni ar fi localnici, combatindu-sesupozitia cb ei ar putea fi ru§i. Cf. N. Banescu, Ein ethographisches Problem am Unterlaufder Donau aus dem Xl. Jahrhundert, in Byzantion", VI, 1931, p. 303 304.

9° Intre lucrarile din ultimele decenii asupra vlahilor din Peninsula Balcanica in secoleleXXIII, uncle se indica si literatura mai veche, cf. S. Dragomir, Vlahii din nordul PcninsuleiBalcanice in evul mediu, Bucuresti, 1959; I. Barnea, St. Stefanescu, Din istoria Dobrogei,III, Bizantini, romdni si bulgari la Duneirea de Jos, Bucuresti, 1971; L.L. Ntavrin, op. cit.,p. 91-138; E. Stanescu, La population vlaque de l'Empire byzantin aux X le XI II` slides(X\79 Congres international d'études byzantines, Rapport et corapports, I. Histoire), Atena,1976; C. Cihodaru, Romdnii dintre Dundre i Marcel Neagrd in secolele X XII I, in AnaleleUniversitatii Al. I. Cuza" Iasi, Istoric", Ser. III, XXIII, 1977, p. 67-81; P.S. Nasturel,Les T'alaques balcaniques aux XXIII siecles, in "Byzantinischc Forsehungen", VII, 1979,p. 89-112; S. Bernardinello, In rnargine alla questione rurnena 'Wirt letteratura bizantina derXII secolo, in 36opmfic pagosa 13143awronountor kuturwry'ra », XXIII, 1978,p. 99-109; R. Windisch, Die friihesten Erwahnungen der Rumeinen und ihrer Vorfahren in denantiken, byzantinischen, mittelallerlichen und neueren Quellen, in Buletinul Bibliotecii RomilneStudii si documente romanesti", SN, V III(XII), Freiburg i. Br., 1980/81, p. 160-168.

91 J. Gay, L' Italie Meridionale el l'Ernpire Byzantin depuis l'avenement de Basile lerjusqu'a la prise de Bari par les Normands (867-1071), Paris, 1904, p. 428; M. Gyeini, BACIZzeBaputicimii itemonaca, in Acta Antigua", I, 1951, 1-2, p. 235-245. Unii specialistidateaza aceasta expeditic in 1027, In vremea domniei lui Constantin VIII.

92 Ioannis Cinnami Epitome reram ab loanne et Alexio Comnenis gestarum, cd. A. Meineke,Bonn, 1836, p. 260.

www.dacoromanica.ro

in armatele irnperiale93 nu pale, cel putin in limitele secolelor XIXII,sa se bizuie pe argumente temeinice". Totusi, anumite atributii militarepermanente, intre care supravegherea pasurilor montane, au fost asu-mate probabil Inca de pe atunci de vlahi, in conditii asemanatoare celorconstatate ceva mai tirziu in nord-vestul Peninsulei Balcanice".

Dintre atestarile vlahilor din Alexiada cheia explicatiei mentionariiaceleiasi populatii in cronica lui Mihail Sirianul pare sa o ofere cea privindconlucrarea cu cumanii la trecerea muntior In vremea conflictului dinanul 1094, atitudine vadit potrivnica Bizantului. In contradictie cu aceastaactiune este gestul plin de bunavointa al vlahului Pudilos de a veni inplina noapte la imparat, dupa ce strábatuse desigur marl distante, pentrua-1 anunta despre invazia cumana. Informatiile Annei Comnena ar lasadeci sit se intrevada sentimente diferite ale populatiei vlahe fata de ad-ministratia centrala bizantina. Dezacordul intre pozitiile adoptate devlahi fata de autoritatile statale nu ar fi prim nimic surprinzator avindin vedere dispersarea populatiei de obirsie romanica in Irnperiu, de laMarea Neagra la Marea Adriatica si de la Dunare la Marea Egee. Cazulilustrat de Pudilos nu poate fi interpretat insa ca reflectind neaparatatitudinea unei intregi comuniati etnice, ci eventual numai a unei paturisociale, daca nu cumva el era investit asa cuin ne-am mai exprimatpresupunerea cu o anumita demnitate eivilä sau

In ceea ce priveste insa solidaritatea vlahilor din tinuturile mun-toase ale Balcanilor cu cumanii i pretendentul la tron pe care il sprijineau,ea oglindeste opozitia fata de politica imperiala. De altfel, asa cum s-aremarcat, in prima parte a domniei lui Alexios I prin faptul eh moste-nise o situatie intern:A i externa precarh, greu remediabila fara masuriextreme avea de infruntat o lipsa de popularitate cvasigenerala 96-Animozitatea fath de reprezentantul familiei Comnene s-a manifestat nunumai in unele cercuri elericale si ale aristocratiei de la curte, ci si in rin-durile populatiei provinciale. Unul din prilejurile exteriorizarii nemultu-mirii lath de bazileu a lost oferit chiar de catre navalirea cumanh din 1094.Imediat dupa trecerea defileelor montane de turanici, locuitorii din Goloeau neutralizat garnizoana orasului si i-au deschis portile, intimpinindu-icu male pe invadatori, gest repetat si de cetatile din jur, care 1-au aclamatpe pretinsul fiu al lui Roman IV ce revendica sceptrul imperial 97. Poateeh tactica adoptata de imparat de a nu-si infrunta adversarii la nordullantului balcanic Ii are explicatia, pe lingh lipsa de elective consistente,si in faptul ca nu se sconta pe sprijinul locuitorior din Paristrion. Avemde-a face, prin urmare, cn un front mai larg de opozitie impotriva autori-thtilor centrale de la Constantinopol, front la a chilli realizare a lost angTe-nata si populatia vlaha din zonele nmntoase.

93 M. Gydni, op. cit., In "Byzantinische Zeitschrift", 44, 1951, 1-2, p. 249-250." P.S. NAsturel, op. cit., p. 103-104 si 110." S. Dragomir, op. cit., p. 135; N.-S. Tanasoca, De la Vlachic des Assenides au second

Empire bulgare, in Revue des etudes sud- est europeenes", X IX, 1981, 3, p. 589 590.96 F. Chalandon, The Earlier Comneni, in The Cambridge Medieval History, IV, The

Eastern Roman Empire (717 14.53 ), Cambridge, 1936, p. 332-333.97 Anne Comnene, ed. cit., II, p. 195.

rnilitara.

www.dacoromanica.ro

131 WCTOR SPINEI 9

Printre marile conflagratii din vremea lui Alexios I Comnenos unloc special il ocupa si confnmtarea sa cu populatia razvratitil din oraseledunarene aliata eu pecenegii, eveniment ce se plaseaza in perioada 10861091. Dintre conducatorii acestor centre Anna Comnena consemneazilnumele lui Tatos (numit i Chalis), Sesthlav i Satza, care preluaserastapinirea la Dristra, Vicina si in alte localitati 98. Problema oiiginiietnice a respectivilor conducatori, a populatiei aflate sub dominatia lorsi a aliatilor pe care si i-au alaturat in lupta en armatele imperiale, precumsi problema formei organizatorice a teritoriului controlat de rebeli, auconstituit subiecte de aprinse polemici istoriografice. Tinind cont deamplitudinea temei, cit si de faptul cii i s-a dedicat o bogata, literaturade specialitate ", nu ne-am propus sa staruim asupra ei, mai ales ca,pe baza izvoarelor narative cunoscute, nici nu intrezarim o rezolvare pedeplin convingatoare a multiplelor aspecte pe care le implicii. Ne vommultumi, de aceea, siti evocam doar citeva chestiuni tangente cu proble-mele care ne retin atentia, evitind avintarea in labirintul controver-Nelor.

Inca, cu peste jumatate de secol in unna Nicolae Iorcra 100 si NicolaeBanescu 101 au sustinut parerea potrivit careia in zona Bunarii de Jos,profitindu-se de criza prelungita a Imperiului, s-ar fi intenleiat mai multeformatiuni politice romanesti avind in fruute conduchori locali. Tezalor a gasit in general o aderenta redusa atit printre istoricii straini, citprintre cei romcmi, invocindu-se poate cu dreptate cii numele sefilororaselor risculate au putine sanse sa desemneze pe niste romani, citfaptul ca este greu de admis ca ei sii fi reusit sii constituie formatiunipolitice de-sine-statatoare102. Pe de alta parte, exagerarea rolului elemen-tului turanic in declansarea riscoalei oraselor dunarene si a ponderiisale in coloratura etuico-demografica, din Paristrion 103 ni se pare, deasemenea, eronata. Chiar daca in a doua jumatate a secolului al XI-lea

" Ibidem, II, p. 81.99 Pentru prezentarea amanuntità a istoriografiei problemei 5i pentru analiza detaliatil

a contextului etnic 5i politic de la Dunarea de Jos, cf. indeosebi C. Nec5uleseu, Ipole:a forma-tiunilor politice romdne la Dundre, in sec. XI, in Revista istoricA romfulà", VII, 1937, 1 2,p. 122-151; M. GyOni, Zur Frage ., p. 83-188; I. Barnea, in Din isloria Dobrogei, III,p. 138-153.

1" N. Iorga, Cele dintii cristalizeiri dr slat ale romdnilor, in Revista istoricil", V. 1919,p. 103-113; idem, Drepturi nationale i politice ale romanilor in Dobrogea, in Analele Dobro-gei", IV, 1923, 1, p. 17; idem, Histoire de la vie byzantine. Empire et civilisation, II, Bucuresti,1934, P. 212-214.

101 N. Bfinescu, Cele mai vechi stiri p. 138-160; idem, Les premiers témoignagesbyzantins sur les Roumains dii Bas-Danubc, in Byzantinisch-neugriechische Jahrbticher",III, 1922, p. 287-310; idem, op. cit., in Byzantion", VI, 1931, p. 297 307; idem, BP:argil(si romanitatea de la Dundrca de Jos (Academia Roman5, Discursuri de receptie, LXXII), Bucu-re5ti, 1938, p. 25-27.

102 Sustragerea totalà de sub controlul Imperiului a tinuturilor dunarene mi s-a produs,-a5a cum s-a sustinut, de-a lungul intregii perioade 1074-1091 (cf. P. Mutaf6iev, Zu denThemen Bulgarien und Paristrion, in Byzantinische Zeitschrift", XXVI, 1926, 1-2, p. 251;M. Gyeuni, Zur Frage ..., p. 188; Ph. Malingoudis, Die Nachrichten des Nikelas Chonialcs ilberdie Entstehung des Zweiten Bulgarischen Staates, in Byzantina", 10, 1980, p. 70), intrucitdupd revolta 5i atacul katepanului de la Dristra, Nestor, aliat cu pecenegii, situatia dinParistrion intrat partial in normal, lndeosebi in timpul lui Nikephoros III Bota-neiates (1078-1081). Cf. Michael Attaliota; ed. cil., p. 209 5i 302-303.

103 M. Gyóni, Zur Frage ..., p. 128 .51 urm.

si

stilpinirii

si

si-a

www.dacoromanica.ro

0, mai ales, in deeeniul al 9-lea al acestui secol insemnate grupuri three sestabilisera in dreapta Dunarii, deterrninind, precum s-a aratat, o barba-rizare" a centrelor Urbane, retlectata perceptibil i de cercetarile arheo-logice recente 104, populatia locala, eompusa din vlahi i bulgari, continua,sa se menlina in toate tinuturile paristriene. Ample le sapaturi arheologiceefectuate in ultimele decenii dovedesc existenta unei numeroase popula1iisedentare, ce se ocupa intre altele de agricultura, cre,terea vitelor, me,te-*uguri i comert 105.

In mutt diseutatul text al Annei Comnena, unde se evoca situatiade Ia Dunarea de Jos, se preeizeaza ca, dupa ee se aliase cu conducatoriilocali de la Dristra, Vidin §i celelalte orav Si jefuisera regiunile sud-duna-rene, neamul seitic" (ykvo; TL /xuaLxov) venit de la nordul fluviului seapucase sit are §i sa semene griu i mei 106. Av, cum s-a remarcat, acesteindeletniciri le puteau practica doar comunitatile agricole sedentare,1 nu ni0e nomazi de felul triburilor turanice venite din stepelenerd - ponticem. Cultivarea pamintului, ehiar daca a fost atestataeste adevarat, in cazuri de exceptie i la uncle grupuri de1uranici seminomazim, nu putem concepe cit putea fi efectuata peparcursul unei expeditii de prada. De aeeea, expresia ykvoc T ZYJA1X0V artrebui sa se refere fie la o populatie agricoli din spatiul nord-dunarean,ceea ce dupa celelalte detalii oferite de Alexiada pare putin plauzibil,fie la intreaga tabara antibizantina cu nucleul in centrele eitadine dede-a lungul granitei dunarene. Utiliziud expresia amintita, Anna Com-nena in dispretul ei suveran fair', de toate neamurile neelene nuconsiderase desigur necesar ea in acest eaz sa mai faca diferentieri intredu§manii Imperiului, chiar daca eierau reprezentantii mai multor populatii.

Existenta unni adevarat mozaic in zona granitelor septentrionaleale Imperiului este exprimata edificator in IcrropLaL lui MichaelAttaleiates, care, relatind revolta katepanului dristrian Nestor, arataea la Dunare populatia era pe jumatate barbara (igoisiipPapoL) vorbea

104 Tapkova-Zaimova, La population du Bas-Danube et le pouvoir by:antin (XIes.), in Acles du XV° Congres international d'etudes byzanlines, AthenesSeptembre 1976,

IV, Histoire, Communications, Atena, 1980, p. 337, eadem, Ttopmcnue uoveenunu, euaan-mailma n. adAtunucmpauus u .Atecmnoe nace.ttenue na Huawne.4c aynae (XI XII oe ), inBoernonnaa Eepona e Opeenocmu u cpedneeenoebe, Moscova, 1978, p. 71.

1" E. Lozovan, Ilgrance et la rornunité scrithigue. in F. Althcim, Geu.hiehti der Ilunnen,II, ed. a 2-a, Berlin, 1969 p. 212 si urm.; I. Barnea, In op. cit., p. 169 si urm.;V. Tapkova-Zaimova, jonnu Agnae epanwmas aona aa (mammal-coma aanad, Sofia,1076, p. 116-143.

1" Anne Comnene, ed. cit., p. 82. Forma ysvo; a Exuaixov a fost consideratii de specia-listi ca referindu-se la un singur popor: rusi, vlahi, pecenegi, uzi sau cumani. Cf. M. Gyóni,Zur Frage ..., p. 99-127. In pasajele urmiltoare din Alexiada autoarca avea in vedere aproapeIntotdeauna pe pecencgi.

1°7 V.G. Vastlievski, op. cit., p. 38; N. Bilneseu, op. cit., in Byzantion", VI, 1931.p. 301.

106 E. Tryjarski, Pieczyngotvie, In K. Dabrowski, T. Nagrodzka-Majchrzyk, 'E. Try-jarski, Hunowie europejscy, Protohulgarzy, Cha:arowic, Pieczyngowie, Wroclaw-Varsovia-Cra-covia-Gdansk, 1975, p. 526 527.

V.X110

i

www.dacoromanica.ro

toate limbile (kx Tr&crIN TXWacr% (suvlyplvov gxoucrat. 7-Apoc)19. Cutoate cd nu sint mentionati expressis verbis, se poate admite c o partea acestei populatii din Paristrion era constituitil din romhni. Afirmatiapotrivit cdreia nici-un izvor din vremea lui Alexios I 0 nici anterior dom-niei sale n-ar atesta prezenta vlahilor in Paristrionn° este eronatit, fiindcontrazisd chiar de textul Alexiadei. Conducatorul vlah Pudios, carevenise sd-1 anunte pe bazileu de trecerea Dundrii de cdtre cumani, nuputea locui altundeva decit in apropierea marelui fluviu, deci in Paristrion.

Cunoscind opozitia populatiei locale dintre Dundre i Balcani mani-festatd timp indelungat fatd de autoritittile constantinopolitane i faptulcd in cadrul ei un anumit procent era reprezentat de vlahi, ne vom explicamai bine cum s-a ajuns la colaborarea vlahilor munteni cu cumanii invremea rdzboiului din anul 1094. De altfel, raporturi deloc cordiale intreBizant i populatia vlahd din Imperiu sint semnalate §i in alte ocazii incursul primelor secole ale mileniului al II-lea. In anul 1066, deci cu maiputin de trei decenii inainte de solidarizarea cu cumanii, vlahii din Thes-salia se rAsculaserd impreund cu grecii i hulgarii din jurul Larissei,nemul-turniti in special datoritd impunerii unei contributii fiscale sporite dindispozitia impdratului Constantin X Dukas (1059-1067)". in inve-ninata sa diatribd impotriva vlahior, Kekaumenos pretindea cd initialvlahii locuiau In nordul Serbiei, intre Dunare i Sava, de unde lansauatacuri de pradd impotriva Imperiului112. De asemenea, din scrierilesale, redactate intre 1075 0 1078, rezultd cd el intrezdrea o posibildrds-coald a vlahilor din Bulgaria motiv pentra care i0 sfdtuia fiii la extremdprecautie in relatiile cu ein3. Cu un secol mai tirziu, calatorul evreu-spa-noil Benjamin din Tudela, ajungind la versantii Muntilor Pindului notacà vlahii munteni intreprindeau prddaciuni in tinuturile grecWi fdrdsd li se poata da riposta cuvenitdm.

Momentul de virf al confruntdrii dintre vlahi i Bizant 1-a consti-mit rdscoald de sub conducerea AsdneOilor, mirare incununatdde succes, in urma cdreia intre Balcani i Dundre a luat nmtere cel de-al

109 Michael Attaliota, ed. cit., p. 204. Pentru semnificatia termenului ti.t.o134p,3ccpot,cf. indeosebi E. Stilnescu, Les Mixobarbares du Bas-Danube au Xle siecle, in Nouvelles etudesd'histoire, III, Bucuresti, 1965, p. 45-53; V. Tripkova-Zaimova, Les ut.Eof3ipf3apot, et la situa-tion politigue et etlmigue au Bas-Danube pendant la seconde moilié du X11 s., in Actes du XIVeCongres p. 615-619; N.-*. Tanasoca, Les Mixobarbares et les formations politigue paris-triennes du Xle siecle, in Revue Roumaine d'histoire", XII, 1973, 1, P. 61-82.

110 M. Gy6ni, Zur Frage . p. 187-188; Ph. Malingoudis, op. cit., p. 70.Coeembi u paccicaabc Henaemena (Cecaumeni Consilia et narrationes), ed. G.G. Lita-

vrin, Moscova, 1972, p. 254-265.112 Ibidem, p. 268-271.113 Ibidem, p. 270-271. Pentru informatiile lui Kekaumenos despre vlahi, cf. indeosebi

G. Murnu, Istoria romdnilor din Pind. Vlahia Mare 980 1259, Bucuresti, 1913, p. 33-158;M. Gy6ni, L'ceuvre de Kekaumenos source de l'histoire roumaine, In "Revue d'histoire comparée",XXIII, 1943, p. 96-180; L.L. Litavrin, Boccmanue 6o.aaap u eiraxoe e (Pecca.nuu e1066 s., In 4( Bmaxruticitntt bpeNtentnno, XI, 1956, p. 123-134.

114 Archiva istoricd a Romaniei, red. B. Petriceicu-I-Ndeu, II, Bucuresti, 1865, p. 25;M.A. Halevy, Raporturile dintre judaism qi pdmintul romdnesc In antichitatea greco-romand qiepoca bizantind, In Anuarul evreilor din România", 1937, p. 44.

marea

ul

www.dacoromanica.ro

12 REALITATI ETNO-POLITICE LA DUNAREA DE JOS (II) 137

doilea tarat v1aho-bu1garn5. Descriind dezlantuirea revoltei antibizan-tine, Nicetas Choniatesprincipalul ei izvor narativ consemneaza cavlahii mizau pe dificultatile terenului muntos si pe fortificatiile ampla-sate in locuri stincoase, de unde ar fi cutezat si altadata sa se impotri-veasca bizantinilor116. Aceasta informatie este de mare pret atit fiindcaatesta ci vlahii detineau intarituri puternice in zone greu accesibile, citsi pentru faptul Ca furnizeaza Inca o dovada c ciocnirile vlaho-bizantinese produsesera i inainte de 1185. Declansarea lor pare sa fi avut loc celputin cu citeva decenii inainte de izbucnirea miscarii amintiteln. Vlahiiramasi necuprinsi in hotarele noului stat nu ofereau suficiente garantiipentru a-si atrage increderea autoritatilor, astfel c in anul 1285, andImperiul se afla sub amenintarea unei iminente invazii mongole, Andro-nic II a hotarit stramutarea in masa a populatiei vlahe din jurul Con-stantinopolului, pe malul asiatic al Bosforului, pentru a preintimpinao prezumtiva coalizare cu dusmanii 118

Din datele evocate mai sus rezultil ci intre comunitatile vlahesi Constantinopol au intervenit deseori disensiuni adinci de natura eco-nomica sau politicà. Incercarile de sustragere de sub povarasi, in general, de sub obedienta autoritatilor provinciale i chiar anu-mite tendinte de asigurare a autonomiei microregionale in zone mun-toase greu accesibile au constituit, credem, de cele mai multe ori, moti-vele principale ale conflictelor. Atunci cind conjunctura politica le-afost favorabila, in sensul ca Imperiul trecea prin momente de criza, cau-zate de loviturile din exterior sau de miscari sociale sau religioase interne,vlahii s-au ridicat cu hotarire impotriva administratiei bizantine, aso-riindu-si deseori i alte populatii.

Conflictul cu vlahii (Balakayd) de care pomeneste Mihail Sirianul,cind acestia cu ocupat mai multe orase si 1-au infruntat pe Alexios I Com-nenos, a avut desigur loc in prima parte a domniei sale, foarte probabilin perioada 1086-1094, cind Imperiul era confruntat cu mariPopulatia vlaha a putut profita atunci de climatul de nemultumire gene-rala din partea nordica a Peninsulei Balcanice provocat, intre altele,de politica fiQcalil a statului de tulburarile generate de trupele auxi-liare alcatuite din turanici si de invaziile pecenegilor si cumanilor. Cro-nicarul sirian avea in vedere fara indoiala nu pe vlahii din Turcia unde,tlat fiind apropierea eapitalei, ordinea interna era supravegheata curigoare si eficienta sporita, si de unde de altfel an fost chiar recrutatimercenari impotriva pecenegilor ci pe cei din Paristrional bintuit de

115 A.D. Xenopol, Istoria romdnilor din Dacia Traianei, II, ed. a 3-a, Bucuresti, 1925,p. 231 ai urm.; N. Bilneseu. Un probleme d'histoire medievale. Creation et caractere du secondEmpire bulgare (1185), Bucureati, 1943; R.L. Wolff, The Second Bulgarian Empire". ItsOrigin and History to 1204, in Speculum", XXIV, 1949, 2, p. 167-206; B. Primov, Crea-rea celui de-al doilea faral bulgar participarea vlahilor, in Relatii romdno-bulgare de-a lungul vea-curilor (sec. XII XIX ). Sludii, I, Bucureati, 1971, p. 9-56; *t. StefAnescu, in Din istoriaDobrogei, III, p. 339 ai urm.; G. Cankova-Petkova, Bbiteapas npu Aceueequ, Sofia, 1978;Ph. Malingoudis, op. cit., p. 51-147.

116 Nicetae Choniatae Historia, ed. Im. Bekker, Bonn, 1835, p. 482.117 Fdrà sä se refere la textul lui Nicetas Choniates, L.L. Litavrin, Bocemanue . .

p. 134, a presupus participarea vlahilor la revoltele antibizantinc din 1040 ai 1078.115 Georgii Pachymeris De 411ichaele el Andronico Paleologis, ed. Im. Bekker, II, Bonn,

1935, p. 106.

3 c 1811 4

fiscalittdii

lu

www.dacoromanica.ro

138 VICTOR SPINEI 13

duhul razmeritei. Mentionarea vlahilor de Mihail Sirianul reprezintil opretioasa confirmare a rolului lor politic marcnnt in Peninsula BalcanicaIa inceputul mileniului al II-lea.

Un alt pasaj din istoria universala a lui Mihail Sirionul de realinteres pentru realitatile etnico-politice rom'anesti din epoca medievalleste cuprins in cadrul capitolului al IV-lea din cartea a XIV-a, (III, 155).Capitolul respectiv continua prezentarea generalà a populatiilor de neamturcic (Turquye sau Turkage), inceputa, Inca' din primele capitole alecartii a XVI-a (III, 149 si urm.), referindu-se in Special la migratia bor.In raport cu datele din istoria Imperiului bizantin, fragmentele privindneamurile de obirsie tura, sint plasate dupil ce se aminteste despre Con-stantin VIII (1025-1028) si Roman III Argyros (1028-1034), urmasiilui Vasile II (III, 133), si inainte de a se evoca domnia lui ConstantinIX Monomachos (1042-1055) (III, 158).

Mihail Sirianul consemneaza faptul ca, din cauza teritoriului insu-ficient, uncle grupuri turce s-au indreptat spre Vest, fiMd presate dealte triburi de acelasi neam (III, 155). in esenta, afirmatia sa este justa,fiMd adeverita si in alte izvoare119. Dupii autorul sirian, in migratia lorturcii s-ar fi impartit in trei grupuri, tritigind la sorti directille pe careurmau sa se deplaseze. Unul din ele s-ar fi stramutat spre sud, in regi-unile locuite de crestini si pagini,un altul spre nord, iar cel de-al treilea,spre apus, uncle au intilnit pe arabi, a caror religie si-au insusit-o. Despregrupul nordic se face specificarea : Cei carora soarta le-a desemuat tinu-tul septentrional sint pe frontiera Imperiului grecilor, la nordul acestuia,si se numese Quinanaye, dupg numele acestui tinut. Ei s-au alaturatdeci poporului crestin pe care 1-au gasit in aceasta tara, cu toate ca obi-ceiurile lor erau corupte" (III, 155)120.

Din acest pasaj rezulta identitatea dintre cel de-al doilea grupturanic si cumani, faptul ca ei se stabiliscra iu vecinatatea hotarelorImperiului bizantin, intr-un tinut al carui nume Ii adoptasera, precumsi ca ar fi convietuit cu un popor crestin din respectivul tinut. Toateaceste date fac dovada unor informatii destul de precise despre cumani.Spre deosebire de alte stiri asupra neamurilor turce, despre care MihailSirianul mentioneaza crc sint preluate de la Joan din Efes (III, 150),sursa fragmentului din capitolul al IV-lea al cartii a XIV-a nu ne estedezvaluita. Acest fragment putea fi imprumutat de la Vasile din Edessadin opera caruia patriarhul monofizit transcrisese, asa cum am mai amin-tit, un interesant paragraf despre o invazie a cumauilor in Bizant datatain anul 1122 (III, 206-207). In paragraful evocat se arata, de asemenea,ca tribul cumanilor era o ramura a turcilor si ca vorbeau limba turcica,(III, 207), ceca ce este exact.

Afirmatia lui Mihail Sirianul privind invecinarea cumanilor cufrontierele Imperiului ar putea oferi un indiciu pentru incadrarea cro-

1" W. Barthold, Histaire deg Tures d'Asie Centrale, Paris, 1945, passim.in J. Marquart, Uber das Volkstum der Kumanen, in W. Bang si J. Marquart, Osiiiir-

kische Dialekistudien, in Ahhandlungen der Koniglichen Gesellschaft der WissenSchaften zuGuttingen, Phil.-hist. Kl.", NF, XIII, 1914, 1, p. 32-33.

www.dacoromanica.ro

14 REALITATI ETNO-POLITICE LA DUNAREA DE JOS (II) 139

nologica a datelor transinise. Dupa cum se stie, prima expeditie cumanala sudul Dunarii a avut loc prin anul 1078121, hind succedata, de alteledin vremea domnici lui Alexios I ConanenoS, la care ne-am referit maifhs. In ultima parte a secolului al XI-lea 0 primii ni ai secolului urma-tor grupuri cumane se infiltrasera In esurile nord-dunarene, unde pelIiigit tomani se mai aflan resturi ale pecenegilor si uzilor, care enthnpul au lost absorbite de triburile cumane. Judecind dupa, vigoarea

cadenta invaziilor impotriva vecinilor, intarirea grupului cuman dinBugeac i Baragan s-a produs In perioada corespunzatoare clomniei luiManuel I Comnenos (1143-1180)122. Dupa declansarea rascoalei vlaho-bulgare din anul 1185, mari elective cumane s-au seurs la solicitareaAsanestilor la sudul Dunarii, stabilindu-se in Peninsula Balcanica.Intrucittinile despre situatia din Imperiul bizantin din vremea cind puterea

revenise lui Isaac II Anghelos (1185-1195) lipsesc din cronica lui MihailSirianul, care nu ne spune decit ca Isaac II i-a urmat la tron lui Andro-nic I Comnenos (III, 393), putem trage coneluzia ca patriarhul siriannu era informat asupra evenimentelor consumate in partea europeana,a Bizantului dupa inlaturarea dinastiei Comnenos. De altfel, dat fihdca granita comuna intre teritoriile bizantine si acelea unde salkluiauhoardele cumanilor disparuse prin crearea statului Asane.,tilor, despreinvecinarea tmanicilor en Imperial nu putea fi vorba decit inainte deacest eveniment.

Cit priveste aprecierea cronicarului siriac ci numele cumanildrar fi lost imprumutat de la tinutul unde ace0ia se stabilisera, ea esteevident eronata. Potrivit unor criterii evasigenerale de geneza a toponi-rnelor din etnonime, immele cumanilor fusese atribuit i regiunilor uncle sewzasera i nu invers. Consideratiile lui Mihail Sirianul despre denumi-rea teritoriului acaparat de cumani, chiar clack' nu exceleaza prin exac-titate, ne releva cit autorul oriental era informat asupra toponimieispatiului nord-pontic.

Cranit a de-a lungul careia cumanii se invecivau direct cu provini:ciile bizantine nu puteau fi decit eea formata de cursul inferior al Dunariisau cea din sudul Crhneei. Cum aceasta din urma era foarte scurta, depa-0nd numai cu putin perimetrul Chersonesului, este evident ca MihailSirianul nu se referea la ea, ci la Dunare.

Poporul cre0in de la nordul Imperiului bizantin, alaturi de carese stabilisera cumanii, erau desigur romanii. Eventuala sa identificarecu rush sau cu ungurii o consideram exclusa. Rusii ies din sfera discutiilordeoarece locuiau la mai multe sute de kilometri de hotarele Imperiului.Cei mai apropiati de Bizant, cuprin0 In granitele enezatuluiau intretinut relatii mai putin strinse cu cumanii decit confratii lor dincnezatul kievian. Ungurii nu pot fi nici ei avuti in vedere intrucit, pinala deelansarea marii invazii mongole, numarul cumanilor stabiliti inregatul arpadian unde au servit ca trupe auxiliare a lost cu totulneinsemnat123.

121 Afichae1 Attaliotta, ed. cit., p. 300 301. Cf. *1 P. Diaconu, Les eichenegues . . p. 35.122 V. Spinci, Moldova ..., p. 134.123 K. Schunemann, Ungarische Hilfsvolker in der Literatur des deutschen Mittelalters,

in Ungarische Jahrbiicher", IV, 1924, 1, P. 104-108.

si

halician,

www.dacoromanica.ro

140 VICTOR SPINEI 15

Asupra contactelor dintre romAni i cumani in Cimpia Dunariicare s-au putut realiza inca din ultimul sfert al 8ecolului al XI-lea, existanumeroase indicii conservate indeosebi de onomastica, hidronimia sitoponimia medieval. Lexicul comun romithesc a imprumutat, de ase-menea, mai multe cuvinte de origine veche turcica, pecenego-cumana124.In ceea ce priveste aportul cuman la intarirea clasei conducatoare localedin regiunile extracarpatice, admis de unii istoriei125, consideram c s-aputut manifesta numai intr-o masura redusa in secolul aJ XII-lea, rea-lizindu-se cu. o anumita eficienta mai ales din secolul urinator, deci dupaun stagiu de colaborare mai indehmgat intre cele doua popoare. Modulde trai al romilnilor determinat de practicarea agriculturii i creste-rii animalelor, ocupatii ce impuneau sedentarismul se deosebea struc-tural de acela al cumanilor, bazat pe nomadism ecvestru, reprezentindo barier u calea convietuirii lor si a fuzionarii dintre societatea autoh-tonil si cea alogenil. Diferentierile dintre cele doua comunitilti etnice eranaccentuate si de stadiul propriu de organizare sociala i politiea, de opti-unile diferite de natura confesionaL Cu toate aeeste departajari, erafiresc s se produca contacte de natura, divers/ inire romani i cumani,odat en patrunderea acestora din -ulna in spatiul extracarpatic. PeDag:1 confruntari razboinice, este posibil sa se fi initiat si anumite formede colaborare. Numele de Lazar (Acfcapog) neobisnuit pentruantroponimia turaniea, dar freevent la popoarele Crestine purtat deo capetenie cumana din Cimpia Dunarii12", ar reprezenta o sugestie pen-fru contactele cu

Indicatia lui Mihail Sirianul potrivit earuia poporld crestin ajunsin contact eu cumanii am fi avut moravuri eorupte" este dificil de expli-cat. Antorul sirian avea in vedere poate ritul grecese" adoptat de res-pectivul popor, rit care in eoneeptia intransigentulwi potriarh mono-fizit treeea drept emetic.

ln versiunea armeana a eronicii lui Mihail Sirianul, datorata preo-tului Ishôk, episodul migratiei three este prezentat mult mai eompri-mat, renuntindu-se la numeroase detalii din original. Nu lipsese insaanumite mici argumentari, eeea ee arata Ca autorul variantei in limbaarmeana dispusese si de alto surse de informare. Ishôk pretinde ea,inaintede a se di,,persa, cele trei grupuri turce au tras la sorti directia pe caretrebuiau sa o urmeze. Primul grup s-a indreptat spre India, eel de-aldoilea spre nord-vest, iar ultimul spre Persia. Despre al doilea grup sespune ci s-a dus si oeupe tara veeina cu Tracia ; si de la numele insusial Orli (uncle s-a fixat), aceasta hoarda a luat numele de cumani"128.Isla& repeti eroarea lui Mihail Sirianul de a considera c numele tri-

124 N. Drfiganu, Romdnii in veacurile I X XIV pe ham toponimiei si a onornasticii,Bucuresti, 1933, p. 529-533; II.F. Wendt, Die thrkischen Elemente im Rurndnischen, Berlin,1960; P. Diaconu, Les Coumans . . p. 26-34.

125 N. Iorga, Imperial cumanilor si dornnia lui Bdsdrabd: un capitol din colaboratia ro-mano-barbard in evul media, extras din Analele Acaderniei Rornâne. Memoriile Sectiunii isto-rice", ser. III, VIII, 1928, 3; $t. 5teranescu, Les premieres formations itatiques snr le territoirede la' .Roumanie, In Dacoromania", Freiburg-MUnchcn, 1, 1973, p. 106.

126 Ioannes Cinnarnus, ed. cil., p. 93.127 P.S. N6sturel, Valaques, Coamans el Byzantins sous le rigne de Manuel Comnene,

in Byzantina", I, 1969, p. 185; St. tefánescu, op. cit., in Dacoromania", 1, 1973, p. 107.128 Michel le Grand, Chronique, p. 286.

localnicii12'.

www.dacoromanica.ro

16 REALITATI ETNO-POLITICD LA DUNAREA DE JOS (II) 141

bului fusese preluat de la teritoriulunde se stabilise. In schimb, indicatia sapotrivt eareia taxa unde se asezasera cumanii ar fi fost invecinata cuTracia este exacta pentru perioada anterioara marii invazii mongole,perioada de cind dateaza de altfel i informatiile utilizate de el. Dupa,cum am mai aratat, dupa, izbucnirea rascoalei vlaho-bulgare din 1185,importante efective cumane isi mutasera salasele de la nordul Dunariiintre fluviu i Balcani, fiind despartili de Tracia numai de lantul mun-tos amintit. Nu-i mai putin adevarat, insa, c regiunile unde se stabi-lisera nu fusesera ocupate", ci concedate cumanilor de suveranii Asa.-nest, iar numele de Curnania nu era purtat de ele, ci de cirnpiile de la nor-dul Marii Negre si al Dunarii inferioare.

Versiunea preotului Isheik mai contine un scurt pasaj despre epmanimentionati de aceasta data sub alt apelativ inexistent in originalulsiriac. Textul lui Ishelk este urmatorul : Armenii i georgienii au hhe-mat si ei hoarde turce pe cealalta poarta ( =Derbent n.n.) pentrua-si face din ei auxiliari. Ei ii s-au alaturat, au imbratisat crestinismulsi au Mat numele de keptchakh (kiphtchak) ; caci cuvintul khio inseamnarale i tchakh, vas, ca si cum ar fi fost inchisi in aceste defilee ea intr-unvas. Din aceasta regiune erau chemati din cind in cind, dupa imprejurari'''29,in acest paragraf Ishiik se referea la grupul cuman stabilit la nordulMuMilor Caucaz. Informatiile sale sint confirmate de izvoarele con-temporane gruzine, care relateaza despre solicithrile calaretilor tura-nici de a servi drept mercenari principilor din Gruzia, confruntai, i enofensiva turcior selegiucizi, precum si despre adoptarea crestinisnmluiortodox de eatre o parte a acestor cumani110. Isha nu face dovada afi edificat ca sub denumirile de cumani i kipciaei se ascundea in reali-tate una si aceeasi populatie.

Cu toate c directia principala a preocuparilor lui Mihail Sirianula fost axata asupra Orientului Apropiat si in special asupra spatiuluilocuit de sirieni, cronica sa ofera mai multe date si despre alte zone geo-grafice. Nu au fost i gnorate regiunile carpato-dunarene si nici unele dinpopoarele din vecinatatea românilor, cu care acestia au intretinut rela-tii de natura diversa vreme indelungata in cursul evului mediu. Intrucitnu consideram oportun sa se ingaduim ragazul de a starui acum prea,mult asupra acestor date, ne multumim doar sit le semnalam, insotin-du-le numai de comentarii succinte. Prezentarea lor ya fi facuta crono-logic, cum de altfel a procedat si Mihail Siriamil.

Referindu-se la evenimentele din anul gTecilor 708" (adiea alerei seleucide=397 e.n.), cronicarul evoca rascoala lui Gainas, iar apoitrecerea Ister-ului de &are huni, urrnata de devastarea Traciei si de lup-tele lor cu imparatul Arcadius (395-408) (II, 2).

129 lbidem, p. 287; Extrait ..., in Recueil des historiens des Croisades. Documents arme-niens, I, p. 316.

139 N.-M. Murgulia, ify.uanw-xitwiasu e epyaunctimi uctnopuoepoufiuu ( XI XlVee.), inAdes du XIVe Congres p. 397-404; I.A. Feclorov, G.S. Feclorov, Pannwe rrnoppm naCeeepno.0 Haepcase, Moscova, 1979, p. 226 si urm. La colaborarca tnilitar5 gruziuo-cumauftse referã i armeanul Matthieu d'Edesse, ed. cit., p. 304-305.

www.dacoromanica.ro

142 VICTOR SPINEI 17

Tin interes aparte prezint tiri1e asupra nLvà1irior barbare inImperiu de la inceputul deceniului al 9-lea din secolul al VI-lea, prelu-ate, asa cum se apreciaza de orientalisti, din partea tinaliti care nus-a pitistrat a Cronicii eclezia9tice a lui loan din Efes131, in timpul inva-ziei avarilor, slavilor i ongobarzilor, coalizati sub comanda supremil,a kaganului avar, au fost cucerite douiti orase i citeva ,cetilti. Semnifi-cativ pentru modalittile lor de a concepe relatiile cu populatia agri-cora' bristina, tipice desigur si pentru nitivillitorii din alte teritorii, esteindemnul adresat localuicilor : afarri, semnati si recoltati. noi-ridichm de la voi (numai) jumititate din darea (ce o datorati romanilor)"(IT, 361)122. In continuare se aratri ca rornanii, in incercarea de a stri-vili jafurile slavilor (=sclavinilorn.n.), ar fi reusit si cumpere aliantaantilor, care s-au näpustit asupra Slavoniei, au pus st5pinire pe ea siau prdat-o, i-a r'apit bogrutiile si au incendiat-o. Tara lor (a slavilor) seafla la vestul fluviului numit Duniire" (II, 261)122. Autorul avea pro-babil in vedere regiunile aflate sub dominatia triburior slave din stinga

Tot din partea nerecuperatiti a istoriei lui Joan din Efes se con-sideriti citi trebuie siti fi Merit parte si episodul migrrii bulgarilor spreBalcani134, prezentat cu numeroase elemente confuze sau cu iz legendar.Potrivit cronicii, bulgarii purtau initial nurnele de sciti". Trei fratidin Scitia interioarri", punindu-se in fruntea unei armate de 30 000 decombatanti, au stritibiltut defileul muntelui Imaon, dupa ce parcurse-seer un drum de 65 zile, piniti au ajuns la fluviul Tanais (=Don-n.n.).La frontierele romanilor" unul din ei, numit Bulgarios. urmat de 10 000de oameni, s-a despArtit de fratii sii, traversind Tanaisul. Ajuns la Dunare,el a solicitat impriratului Mauricius cedeze terenuri de asezare si

aeorde dreptul de a servi Ca auxiliar in armatele romane (III, 363).

J Marquart, Osteuropilische und ostasiatische Streirzlige, Leipzig, 1903, P. 485-486;N. Pigulevskaia, Cupuiienue 11C777,0nultlill no ucmopuu napodoe CCCP, MoscovaLeningrad,1941, P. 101-108; F. Altheim si R. Stiehl, Awaren, Bulgaren, Chazaren, in F. Altheim, Ge-schichte der Hunnen, I, ed. a 2-a, Berlin, 1969, p. 86-87.

132 Redam acest fragment dupa traducerea mai exacta datorata lui F. Altheim siR. Stiehl, op. cil., p. 89. Alte traduceri, realizate de J. Marquart (Markwart), sint reproduseIn J. Marquart, Osteuropdische und ostasiatische Streifzuge, p. 482; L. Hauptmann, Les rapportsdes Byzantins avec les Slaves et les Avares pendant la seconde moitie du VI siecle, in Byzantion",IV, 1927-1928, p. 157. Prin intermediul acestei din urma lucrari pasajul citat a devenitcunoscut si in istoriografia romaneasea, unde s-a relevat de altfel semnificatia comportamen-tului invadatorilor fatit de bastinasi. Cf. K. IIoredt, Contribulii la istoria Transilvaniei in secolele

XIII, Bucuresti, 1958, p. 64; idem, Avarii, in Istoria Romdniei, I, Bucuresti, 1960,p. 720; idem, The Gepidae, the Avars and the Romanic population in Transilvania, in Relationsbetween the autcchronous populations and the migratory populations on the territory of Romania,Bucuresti, 1975, p. 115; E. Lozovan, Romains et barbares sur le Mown-Danube, in F. Altheim,op. cit., II, p. 227-228, nota 12; I. Barnea, in R. Vulpe, I. Barnea, Din istoria Dobrogci,II, Romanii la Dundrea de Jos, Bucuresti, 1968, p. 437; M. Rusu, Avars, Slays, Romanicpopulation in the 6th 8th centuries, in Relations . . p. 128. Pentru acest pasaj, cf. si N. Pigu-levskala, op. cit., p. 102; V. Tapkova-Zaimova, Sur les rapports entre la population indigenedes regions balkanigues et les Barbares" au V Ie V Ile siècle, in Byzantinobulgarica, I, Sofia,1962, p. 74; H. Ditten, Zur Bedeutung der Einwanderung der Stamen, in F. Winkelmann,H. Kopstein, H. Ditten, I. Rochow, Byzanz im 7. Jahrhundert, Berlin, 1978, p. 123.

133 Cf. si traducerile publicate de J. Marquart, Osteuropdischc und ostasiatische Streif-zitge, p. 483; L. Hauptmann, op. cit., p. 157; F. Altheim si R. Stiehl, op. cit., p. 90.

°4 N. Pigulevskaia, op. cit., p. 107-108; F. Altheim si R. Stiehl, op. cit., p. 87,

DunArii.

sti i

01

IV

www.dacoromanica.ro

18 REALITATI ETNO-POLITICE LA DUNAREA DE JOS (I) 143

Imparatul i-a dat Moesia superioara si inferioara 5i Dacia"135, lari caresuferisera devastarea avarilor insa din timpul domniei lui Anastasius I(491-518) ( !) (II, 363-364). Itomanii desemnau acest trib prin numelede bulgari. in aceeasi vreme, ceilalti doi frati sciti" s-au stabilit in taraAl 4n (II, 363)136, adicil in Alania, La numai citeva pagini de acest para-graf, unde se face observatia ca bulgarii au constituit o pavaza pentruromani", intilnim mentiunea unei invazii a lor in Tracia, plasata tot inlimitele domniei lui Mauricius (582-602) (II, 374-375), cronicarulnereu5ind sa pima de acord informatiile contradictorii a douil surse deo-sebite. ln cazul fragmentelor de mai sus s-au exprimat dubii ca prinetno-nimul bulgari cronicarul sirian ar fi avut in vedere in adevar pe (proto-)bulgari, miii specialisti flind inclinati s creada ca au:torn]. s-ar fi referitde fapt la un alt neam tureic inrudit137. Numarul mare al mentiunilordespre incursiunile protobulgarilor in Balcani din cursul secolului al VI-lea,provenind din surse diverse138, pare a indica faptul ea in cronica s-a folo-sit numele real al migratorilor.

Date le din istoria bulgarilor, inregistrate de regula in contextulprezentarii razboaielor purtate cu Bizantul, apar destul de frecvent5i in capitolele ulterioare ale Cronicii lui Mihail Sirianul. Despre conflic-tul din vremea domniei liii Constantin VI (780-797) se spune ca impa-xatul a inaintat pina in Tracia" (III, 12), fara sa se dea reo iridicaieasupra deznodamintului campaniei. In legaturacu razboiul din timpullui Nicephoros I (802-811) se conFemneazit Ca ar fi coincis cu o victoriebizantina, soldatit cu. omorirea unui mare numar de bulgari 5i cudistrugerea capitalei lor (III, 17). Cu privire la ciocnirile din vremeaimparatului Mihail I (811-813) se noteaza ea s-au incheiat tot crt Uflsucces bizantin si eu uciderea tarului bulgar ( !), armatele imperiale fiindcomandate de strategul Leon, viitorul bazilen Leon V (III, 26 si 70).La urcarea pe tron a liii Theophilos (829-842) se aratit cit bulgarii is-au supus" (III, 50 si 73), aceasta informatie, ea si cea privind expedi-'Oa strategului Leon, flind relatata pe parcursul cronicii in douit locnridiferite, evident dintr-o neatentie a autorului. Fiind preluate de la unanalist preocupat sit ascunda insuecesele imparatilor din perioada icono-clasta, stirile referitoare la infrunthrile dintre bizantini si bulgari sintprezentate denaturat. Dupa, cum este cunoscut, Constantin -VI, Nice-phoros I si Mihail I an suferit grele infringeri pe cimpul de luptil, reper-cutate 5i la masa tratativelor139. Mai mult chiar, Nicephoros I, la doiani dupa ce a distrus capitala taratuhii Pliska 5i-a pierdut viata

135 Prin forma arhaicri Dacia se &serum fiira indoialà fosta provincie sud-duniireanADacia Aureliana', Impairtità In Dacia Ripensis si Dacia Mediterranca. in realitate, teritoriul einu fusese ocupat initial de bulgari, intrind In componenta statului bulgar mai tirziu.

136 Cf. si traduccrile hii J. Marquart, Osteuropdische und ostasiatisclic Streirzuge. p. 484485; F. Altheim si R. Stiehl, op. cit., p. 90-91. Pentru problema in discutie, cf. si H. Ditten,op. cit., p. 124.

137 V.N. Zlatarski, Ilaceernuemo no Mus.anda Cupaacnu aa pcce.Tenuemo na 6mca-paw, in « IlanecTim Ha lIcroplplemoro gppiteano ni, Co(inia », IV, 1915, p. 37-52(apud N. Pigulevskaia,op. cit., p. 108, nota 1). Cf. si N. Pigulevskaia, op. cit., p. 107-108.

138 Al. Burnlov, Banporu, 113 armopumne na npa6maapunze, in Annuaire del'Université de Sofia, Ric. hist.-philol.", XLIV, 1947/48, 2, Histoire, p. 3-26.

"9 V.N. Zlatarski, Ilrrnopm na 6z.zeapcnama aspascasa ripen epeanume schwa, I,1, Sofia, 1918, passim; G. Ostrogorsky, op. cit., p. 152, 164, 167-168.

www.dacoromanica.ro

144 VICTOR SPINEI 19

intr-o cioenire cu armatele lui Krum, care, potrivit unui obicei frecveni inlumea hoardelor nomade, i-a transformat craniul in pocal,

Cu mai multe amanunte sint infatisate rgzboaiele antibizantineale lui Simeon (893 927). Puternicul tar ar fi provocat infringerea gre-cilor", asediindu-le apoi capitala, prilej cu care a pus sa se sape un santmare de la Blacherne pina la Poarta de Aur. El a continuat atacurile7/irnpotriva orasului imperial in timpul intregii vieti a impgratului Con-stantin" VII (913-959) (III, 118). In vremea succesorului acestuia,Roman II, Simeon s-ar fi indreptat din nou impotriva Constantinopo-lului, jefuind Tracia si Macedonia si asediind Adrianopolul, pe care locu-itorii infometati au fost nevoiti s i-1 predea. Pacea, solicitata de bizan-tini, a fost incheiata numai dupa ce, la dorinta lui Simeon, s-a fixat ointrevedere intre el si bazileu. Intilnirea lor a avut loc pe corabii ce plu-teau in apele marii (III, 121-122). Intregul episod trebuie atribuitperioadei stgpinirii lui Roman I Lakepenos (920-944), asociatul la tronal lui Constantin VII, si nu lui Roman II (959-963), a carui domniese plaseazg eu peste trei decenii dupia ce -tarul bulgar nu se mai afla prin-tre cei vii. Informatia asupra intilnirii dintre cei doi suverani este par-tial exacta, tarul venind la ea pe uscat si numai Roman I pe corabiem.

Ajungind cu firul evenimentelor pina la Vasile II (976-1025),Mihail Sirianul scrie : El a luptat in cea mai mare parte a vietii salein Armenia Mare si apoi in tarile din Occident", adica' in posesiunileeuropene ale Bizantului. Tmparatul Vasile a supus sipe bulgari si a adusimperiul lor in stapinirea romanilor" (III, 133).

Dintre referirile la spatiul nord-balcanic mai conseinnam notitasuccinta despre Isaac I Comnenos (1057-1059), care s-a indreptat spreOccident si a angajat o lupta violenta cu Pastiqafe" (III, 165), etno-nim ce desemna pe pecenegi, a carui forma corecta trebuie s fi fost Pas-tinaqayg (III, 165, nota 3). Invazia turanicilor din -vremea domniei luiIsaac I mai este mentionata nu numai de autorii bizantini, ci si de armea-nul Matei din Edessa 141, contemporanul mi Mihail Sirianul care si-a petre-cut viata intr-unul din centrele aflate cu obladuirea confesionala apatriarhilor iacobiti.

Dupa paragrafele dedicate epocii lui Alexios I Comnenons ana-lizate deja in amanuntime istoria universala a lui Mihail Sirianul seopreste asupra domniei urmasului lui Alexios, Ioan II (1118 1143).TJna din putinele insemnari racordate la politica sa balcanica privescrazboiul cu cumanii din anul 1433 al erei seleucide ( =1122 e.n.), ea fiMdpreluata de la episcopul Vasile din Edessa, a carui identitate am luat-oin discutie in rindurile anterioare. In cronica, se arata, ca imparatul Joan IIa incheiat pace cu cumanii care se indreptau spre Constantinopol,dar, intrucit acestia au continuat atacurile, a pornit contra bor. Potrivittacticii obisnuite, cumanii s-au retras in propria tabara, alcatuita dincarute legate intre ele. Constatind ca atacurile lansate de cavaleria bizan-

1.40 Pentru re1aii1e dintre Simeon si Bizant, cf. V.N. Zlatarski, Hcmopus,.. I, 2, Sofia,1927; A.A. Vasiliev, op. cit., I, p. 418-422; R. Browning, Byzantium and Bulgaria. A compa-ratio study across the early medieval frontier, Londra, 1975, p. 57-69.

141 Matthieu d'Rdesse, ed. cit., p. 105 106.

www.dacoromanica.ro

20 REALITATI ETNO-POLITICE LA DUNAREA DE JOS (II) 145

Una se dovedisera ineficiente, imparatul a ordonat ca toti s lupte pejos. Numai asa armatele sale au reusit sit patrunda in tabara adversarilor,care in cea mai mare parte au fost macelariti, cei ramasi in viata hindtrimisi ea sclavi In capitala. Dupg, descrierea luptei, in urma careia cumaniiau ajuns in dependenta grecilor", se fac citeva consideratii generale asupracumanior exprimindu-se apartenenta lor la ramura etnica tureica, (III,206-207). Din punct de vedere religios ei nu cunose nici pe Moise, nicipe profeti, nici pe Domnul nostru Christos, nici pe Mahomed". Cind sedeplasau, erau insol iti de femei, copii si de tot avutul, transportat pe carutede lemn, care serveau si la fortificarea taberelor. Astfel au trecut Dunarea,indreptindu-se spre Constantinopol, pima cind, dupa infringerea lor, ,aufost supusi Imperiului grecilor" (III, 207)142.

In privinta amilnuntelor asupra tratativelor de pace angajate inaintede declansarea infruntarii decisive, ea si asupra luptei din tabara incon-jurata de care din lemn, remarckm concordanta lor cu detaliile furnizatede Ioannes Kinnamos si Nicetas Choniates143. Spre deosebire de J. Mar-quart, care reprosa autorului sirian confuzia intre cumani i pecenegi144,Petre Diaconu acorda tot creditul izvoarelor respective, punind la indo-iala insit exactitatea inarturiei din cronica lui Nicetas Choniates 145, deunde reiese ci Ioan II ar fi infruntat pe pecenegi. In ceea ce ne priveste,opinarn c exista suficiente temeiuri pentru a atribui pacenegilor rolulprimordial in expeditia din Bizant. Intrucit unele argumente In acest Bensam avut ocazia sa. le expunem en alt prilej 146, nu mai gasim oportunrevenitn asupra lor. Notilm totodata c tirea transmisa de Vasile dinEdessa prin intermediul lui Mihail Sirianul, potrivit careia nomazii veni-sera insotiti de familii si de averea ineareata in care, lasa sa, se inteleagaintentia lor de a se fixa in mod durabil in provinciile Imperiului, ceeace era o procedura normalit pentru ramasitele pecenege urgisite de cumanila nordul Dunärii de Jos si al Marii Negre. Dimpotriva, dad, ar fi fostvorba de un simplu raid de prada, de felul celor intreprinse de cumanideseori inainte de a sell. stabilit in Peninsula Balcanica, impovararea cucarele si cu familiile era de natura sii anihileze una din virtutile esentialeale cavaleriei usoare a nomazilor : deplasArile rapide in timpul operati-unilor razboinice. Chiar daca principalele efeetive care au initiat inva-zia din 1122 au apartinut pecenegilor, nu consideram de neconceputipoteza cii lor ii s-ar fi alaturat i unele grupuri cumane de la periferiaDest-i Kipciakului, colaborarea intre aceste triburi inrudite fiind ates-tata si cu alte ocazii. Pentru aceasta parere pledeaza nu numai fragmentuldin lucrarea, lui Vasile din Edessa, incoipm at in cronica lui Mihail Siria-nul, ei i textul unui panegiriq anonim al lui Ioan II, unde se vorbestedespre infruntarea de catre imparat a scililor" si nomazilor", formu-

142 Cf. si traducerea lid J. Marquart, Tiber das Volkstum . . p. 170.143 Ioannes Cinnamus, ed. cit., p. 7-8; Nicetas Choniates, ed. cit., p. 19-23.144 J. Marquart, Cber das Volkstum p. 170.145 P. Diaconu, Les Coumans p. 65-71."6 V. Spinei, Moldova .. p. 127-128. Cf. si idem, Contributii la istoria spafiului est-

carpatic din secolul al XI-lca pind la invazia mongold din 1241, in "Memoria Antiquitatis", VIV III, 1974 1976, p. 100 101.

a

- .,...,

www.dacoromanica.ro

146 VICTOR $PINEI 21

lare ce ar presupune participarea la invazie a douit triburi diferite :412; :coadc ply am xca Tec ltp6.repov xce7"EUpwrrocicov 69-vcov cr7pcxpp.ccroc.ixci:voc >to: Acap.dcrag i-cp4ccro xcci, IxUacc; Too xca Nop.c'eaccq, 6Xov g,avogap.c4.71pcc zoci. dozoMicEtrrov. .noao% -rag A6apocc zoci. OXotg cci.p.c;.7wv /zuractioic7:(Auxe6p.oatv TO& TO17) "Ic-rpou (Sei,,D'pa inkzpcocEv 141.

Mihail Sirianul ofera unele stiri in legiittrrt cu eonflictele militareale Coninenilor en regatul arpadian. Desprêriizboiu11ui Ioan en i.lefan IIgAsim numai o foarte succintil mentiune ln aeest an (1439=1128e.n.n.n.) Joan, impAratul grecilor, a pätruns in taxa ungurilor i i-asupus" (III, 224). In notatia cronicarului sirian se aflil una din putineleprecizari cronologice se pare, exacta asupra evenimentelor in dis-cu 148.

Informatiile privind regiunile balcanice ale Imperhilui bizantin intimpul domniei lui Manuel I Comnenos (1143-1180) slut, de asemenea,saraciicioase. In afara' de o scurta prezentare a ereziei bogomililor de laConstantinopol (III, 277), mai semnalam descrierea rAzboiului din anul1477 ( =1166 e.n.) purtat de Manuel impotriva bulgarilor". Fihid doboritde pe cal si gata s ie ucis de un bulgar, imparatul dezvaluit identi-tatea, fagadnindu-i mari recompense in schimbul vietii. Tentat de aceastapromisiune, adversarul bazileului s-a lasat induplecat, flind apoi ras-platit din plin (III, 326). Acest episod contine mai multe erori, autorulconfundind cum de altfel a remarcat editorul cronicii pe bulgaricu unguri, cu care in adevar Bizantul a avut un rAzboi in anul 1166, iarpe de alta parte atribuind impgratului participarea la lupte. Dupil cum.se stie, armatele bizantine trimise in 1166 impotrivare regatului arpadian,in rindul citrora au fost incorporate si elective vlahe, nu au avut in fruntepe impArat1-49.

Dintre toate aceste evenimente amintite mai sus, numai o partea lor mai sint consemnate si in varianta armeana a preotului Isha. Nulipsesc din ea referirile la infruntArile cu bulgarii din vremea imp'ara-tilor Mauricius, Nicephoros I, Theophilos, Constantin VII, Roman I

Vasile JJ150 Pasajul asupra räzboaielor de la ineeputul secolulni al X-leaa lost tradus grqit de Ish6k, astfel ca' pentru el Simeon nu este tarul bul-gar, ci un general grec !151 De asemenea, incidentul din anul 1477 ( =1166e.n.) este redat nu numairezumativ, ei i deformat, afirmindu-se cii Manuel Iar fi crtzut prizonier la bulgari !159 Cu mai multa acribie, insa nu abso-lut identic, a fost reprodus textul lui Mihail Sirianul despre ciocnirile

117 Rhetoris anonymi Oralio ad Ioannem Comnenum imperatoreml(Aoyog cig Tip)eco:aLgov Occataex. k5p Iwivv-Iv T61/ Kop.v1v6v, in Fontes rerum Byzantinarum, 2, ed.W. Regal, Petropoli, 1917, P. 334. Teitul a fost pus in valoare si tradus de A.A. Vasiliev,op. cit.. II, p. 52.

148 Cf. in acest sens G. Ostrogorsky, op. cit., p. 312; G. Moravcsik, Byzantium an 1the Magyars, Budapesta, 1970, p. 78.

148 F. Chalandon, Les Comnenc, II, p. 486-488; G. Moravcsik, Hungary and Byzan-tium in the Middle Ages, in The Cambridge Medieval History, IV , 1, ed. J.M. IIussey, Cambridge,1966, p. 583; J. Ferluga, BuJalunujcne oojne onepaifuje npomue y^apcKe y mony 116G.ao0une, in e 36opruni pagona Blinanro.uouinor micniTyra a, XIX, 1980,p. 157-165.

158 Michel le Grand, Chronigue, p. 216, 267, 269, 277, 281.151 Ibidem, p. 277.182 Ibidem, p. 324.

II

§i

:

www.dacoromanica.ro

22 REALITATI ETNO-POLITICD LA DUNAREA DE JOS (n) 147

cii tarul Simeon i acelea cu. bulgarii" din anul 1166 in cronica n limbasiriaca a lui Bar Hebraeus153.

pupa cum a reiesit din datele prezentate, cronica 114 Mihail Siri-anul contine mai multe sari disparate ce privesc realitatile etnice i poli-tice din spatiul carpato-balcanic. Dat fiind c autorul cronicii trdiadeparte de acest spatiu, cl sursele sale de informare erau limitate, iarinteresul prezumtivilor sai cititori convergea indeosebi spre OrientulApropiat, era normal ca opera sa sa nu cuprinda decit consemnari sue-cinte i razlete referitoare la realitatile amintite. Cu toate acestea, infor-matiile lui lihail irianul asupra spatiului carpato-balcanic depa-sesc, precum sperarn sa fi rezultat din rindurile anterioare, interesulstrict istoriografic, incluzind i date de certa valoare documentara, necu-noscute de alte izvoare medievale contemporane.

LES REALITES ETHNICO-POLITIQUES AU BAS-DANUBEAU COURS DES XrXIP SIECLES DANS LA CHRONIQUE

DE MICHEL LE SYRIEN (II)

RÉSUMÉ

La mention, dans la chronique universelle de Michel le Syrien,dea Francs, des Coumans et des Serbes parmi les principaux ennemisde Byzance pendant le regne d'Alexis 1" (1081-1118) est confirméepar bien de sources grecques et etrangeres. En échange, le fait d'établirles circonstances oh. les Vlaques (Balakaye) cites l'auteur syrien ont étéimpliqués dans des actions antibyzantines et le fait de les delimiter tern-porairement et spatialement présente de sérieux impedimenta du faitdu caractere lacunaire des témoignages contemporains sur cette popu-lation.

Le conflict avec les Vlaques dont parle Michel le Syrien a eu sansdoute lieu dans la premiere partie du regne d'Alesis Pr Comnene, tresprobablement durant Ia période 1086-1094 lorsque l'Empire devaitfaire face a de grandes difficultCs internes et externes. C'est ce momentque la population vlaque a pu profiter du mécontentement general ducôté nord de la Péninsule Balkanique, des troubles engendrés par lestroupes auxiliaires des Touraniens et par les invasions des Petchénegueset des Coumans.

Un autre fragment de la chronique universelle de Michel le Syrienqui presente un reel intérêt pour les réalités ethnico-politiques roumainesest inclus dans le chapitre Iye du XIVe livre, oh l'on raconte la migra-tion des tribus turques. Quant au groupe qui s'est dirigé vers le nordappelé Qoumanaye l'on affirme qu'ils sont arrives a la frontiere del'Empire Byzantin. Ils se sont done joints au peuple des chretiens qu'ilstrouverent dans ce pays, quoique leurs moeurs soient corrompues".

153 Gregorii Abulpharagii sive Bar- Hebraei Chronicon Syriacum, p. 178 179 si 62

it

www.dacoromanica.ro

118 VICTOR SPINEI 23

Par Qoutnanage' Pauteur syrien désignait les Coumans, tandis que parle peuple chrétien, du nord de l'Empire ii comprend les Boumains de laPlaine du Danube. Pour ce qui est des contacts entre les Boumains etles Cournans de l'espaee carpatho-danubien, ii y a pas mal d'indices con-serves surtout dans Ponomastique et la toponymie. médievales.

Bien que les notations sur les realites ethniques et politiques dePespaee carpatho-balkanique soient suceinctes et sporadiques, vu queles sources utilisees etaient limitées, et l'attention des éventuales lee-teurs axée surtout sur les évenements du Proche Orient , certainesdes informations de Michel le Syrien dépassent Pinterêt des historigra-plies ear elles comprennent aussi des donnees strictement documen-taires, inconnues dans d'autres sources contemporaines. De la memosource l'on a reproduit, parait-il, l'épisode de la migration des Bulgaresvers les Balkans. Ties données de l'histoire des Bulgares, enregistréeshabituellement lorsqu'on présente les guerres avec Byzance, apparais-sent assez frequemment dans les autres chapitres dela chronique de Michelle Syrien. Sous le regne de Jean II Comnène on signale une invasiondes Coumans dans l'Empire, événement reproduit d'apres Basile d'Rdesse.A la difference de Pauteur syriaque, des sources byzantines ii ressortque Pexpedition aurait été int& par les Petchenegues. Tout en corro-borant les informations des deux groupes de sources, nous sommes d'avisque le role primordial de Pexpédition de 1122 a appartenu aux Petche-ne,gues, auxquels il est possible de s'être joint aussi des groupes de Coumans.

www.dacoromanica.ro

CONDITIA POLITICA A TARANIMII IN EPOCA UNIRILCONTRIBUTIA EI LA CREAREA ROMANIEI MODE R NE

(1856 1866) (II)DE

GRIGORE CI IIRITA

Noul dormiitor era cum bine spusese M. Kogalnieeanu unorn nou' : deseinzind din rindmile boierirnii inijlocii, liberale, partici-pant la revolutia de la 1848 pe pamintul Moldovei i Transilvaniei, else dovedise a fi in 1857 un luptator destoinic pentru Unire, ca deputatin Adunarea ad hoe dindu-§i votul pentru prograrnul unionist completatde reforme modernizatoarq inclusiv pentru reglementarea chestiuniirurale intr-o varianta mai apropiata de cerintele taranilor. Inteligent,mindru, energie, patriot inflacarat, animat continuu de dorinta ridicriipoporului in sinul caruia se plamadise, avind un dezvoltat sirnt, al drep-tigii, Cuza Voda era dupa aprecierea intemeiata a lui A.D. Xenopol,aproape identica cu a lui D. Bolintineanu un protivnic al boierilor,un partizan declarat al poporului de jos §i un luptator aprig §i neobositpeutru egalitatea sociala i pentru rasturnarea privilegiilor"72. Acestelucruri, indeoNte cunoscute, Meuse sa creasca, mult sperantele tarani-mii intr-o apropiata dezlegare a problemei agrare, sa se instapineascain lumea satelor un larg curent de incredere §i simpatie in Domnitorultarii73. De aceea numeroi sateni din toate colturile tarn flu pregetau

adreseze jalbe ii reclamatii pentru a li se face dreptate in conflicteleavute cu asupritorii lor, fie c5, ace§tia se aflau printre boieri i arenda§i,fie in aparatul de stat.

Cu toate acestea, in primii trei ani, avind de &cut fata la nenuma-rate dificultati izvorite din guvernarea separata a Principatelor, CuzaV oda, nu a avut nici ragazul nici posibilitatea reglementarii prOblemeiagrare care potrivit unei expresii ce avea o frecventa circulatie in epoca

apasa asupra tarii ca un co§mar". Urmarind cu tenacitate infap-

72 A.D. Xenopol, Dornnia lui Cuza Vodd, vol. I, p. 28. Si H. Tillos, consulul Franteila Bucuresti, in rapoartele din 27 septembrie 1862 si 10 februarie 1864 InMtisa Parisului opi-niile defavorabile marl' boierimi nutrite de Cuza Voclà i consecintele acestora (Arh. St. Bucu-resti, microfiline Franta, r. 9, vol. 22, c. 290-295; r. 10, vol. 24, c. 234-236).

73 Tribuna romaná" din 30 aprilie 1861 nu se sfia a scrie cà tAranii nu potastepta imbuniltAtirea soartei lor de la boieri, ci numai de la alesul si iubitul romanilor si clela liltirea bazei electorale"; citat dupd A.D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodel, vol. I, p. 194;vezi si N. Adilniloaie, Cuza Voclä i problerna agrarä, in vol. Cuza Vodcl. In memoriam, Iasi,1973, p. 339-310.

Revista de istorie", Toni. 37, nr. 2, p. 149-166, 1984

si

sa-i

www.dacoromanica.ro

150 GRIGORE CHIRITA 2

tuirea unirii depline, un moment se gindise (sfAtuit, se pare, de V. Place)74sA, solicite conferintei Puterilor garante ea, odatA cu concedarea uniriiadministrative, sit analizeze si problema ruralA care cere cu mice pre(o solutie netA si crrabnica", in sensul stabilirii principiului care, corn-pletind. art. 46 al Conventiei, sA ofere o solutie tformulat5, limpede"78.Curind Ina a renuntat la aceastA idee, pentru a nu da prilej Puterilorsit tergiverseze hotArirea in privinta Unirii depline i a nu le implicachestiune pur internA.

De altfel, in primAvara i vara anului 1861 cind fortele politiceinterne se pronuntau pentru infAptuirea Unirii depline prin tarA si decltre tard si cind se preconiza intrunirea ambelor AdunAri pentru a dezbatechestiunea ruralA iar liberalii cereau insistent reVizuirea stipulatiilor elec-torale, in multe districte i localitati au avut loc o seamA de framintAripolitice si sociale ce au cuprins si tAranirnea. In cadrul amplei campaniipropaa6andistice de sernnare a petitiei din 11 iunie, initiatA i dirijatAde liberali, satenilor li se spunea potrivit organului de, presA al con-servatorilor cA curind capul statului va convoca de la sine o AdunareintinsA pe bazele Divanului ad-hoc, care va da taranului 13 pogoane".In uncle comune ale judetelor Vlasca i Teleorman s-a fAcut propaganda,'fAtisA impotriva cliicii i pentru usurarea sAtenilor de biruri77. Intr-oaltA ioarte a tiirii, la Iasi, s-a tinut la 25 iunie, organizatA de Municipali--tate, o mare adunare popularA spre a se subscrie petitia din 11 iunie, lacare au participat hurnero,,i sateni. Intre altii, N. Bosie numit inpopor r5,zesul" , luind cuvintul a desemnat diferitele faze prin careau trecut bietii tarani,ji i-a umplut de sperantA ca dorintele lor se vor implinifAra de indoialA, indata ce vom dobindi Unirea definitivA sub Domnitoriu <1>romhn i intrarea reprezentantilor tuturor claselor In Adunarealegiuitoare"78. Cei prezenti au adresat interpelAri" vorbitorilor din cares-a invederat lAmurit ca taranii sint sAtui de vorbe frumoase si c eiasteaptA imbunatAtirea soartei si improprietArirea lor". Potrivit ace-luiasi periodic, taranii ar fi luat atitudine impotriva prezentei In Adu-narile obstesti" numai a boierilor i ar fi cerut ea sa se facA o astfel deAdunare in care sA trimitern i noi vechilii ( =imputernicitiin.n.) nostri,cAci tara-i si a noastra, nu numai a boierilor, care cu banii jupiti de penoi cal:6M dreptul de a fi numai ei in Adunare, ca sA ne mai poatti jupiincv,80. In incheierea reportajului se scria : Asa se rostira taranii pentrureforma legii electorale i strigAtele lor au fost acestea : S traiascA UnireaSa trAiascA Voda ! Si cada boierescul"81. Dupa cum se constatA, framin-

74 Victor Slávescu, Domnitorul Cuza i Victor Place, Bucuresti, 1942, p. 270-271;Arli. St. Bucuresti, microfilme Franta, r. 43, vol. 10, c. 257-266.

r. 75 Emil Boldan, op. cit., p. 470-471.Unirea", Bucuresti, III, nr. 34, 20 iunie 1861, p. 133; Dan Berindei, Främtntdri

politice tn Tara Romdneascti tn primdvara i vara anului 1861. Petifia de la 11 iunie 1861,In Revista de istorie", XXXIV (1981), nr. 1, p. 93.

" Ibidem, p. 94-98.Tribuna românä", Iasi, III, nr. 123, 29 iunie 1861, p. 2.

79 Ibidem.89 Ibidem.

Ibidem.

intr-o

"

"

81

www.dacoromanica.ro

3 TARANimEA IN EPOCA UNIRII 151

tarile sociale i politico din vara anului 1861 au pus puternic in luminanu numai nerabdarea cu care satenii asteptau solutionarea ehestiuniirurale dar i starea lor de spirit, tensiunea ce domnea in lumea satelor, ca

adincimea divergentelor dintre taranime si boierime luate in ansambluin privinta exercitarii drepturilor politico.

Cam tot in acele zile ale verii anului 1861 in Moldova a circulato alta petitie adresata Domnitorului, extrem de interesanta si semni-

ficativa din multiple puncte de vedere. Purtind iscaliturile a pestc 200razesi din satele Muncelul de Jos, Poenile de Jos, Muncelul Fundu Sus-tarului, Poiana Humei, Mesahanesti i Oniceni, in petitie (aratindu-se

sistemul politic al Conventiei daduse guvernarea tarii in miinileclasei a vutilor") se cerea Domnitorului s reaminteasca reprezentantiloracestei clase c majoritatea natiunei, desmostenita prin constitutiuneade astazi, este mostenirea dreapta si legitima a acelor stramosi care aucistigat i an conservat cu singele i cu averea lor aceasta tara ..., aacelor stramosi care au stabilit nu singuri, ci d-impreunri cu plebea, aceledrepturi si legi comune pre care este bazata proprietatea noastra conama" ;ca. o elasa nu le poate priva pe celelalte de drepturile lor naturale si natio-nale numai i numai sub titlul unei averi precumpanitoare, care insanici nu contribuieste la conservarea i inflorirea tarii"; ca, dupa dreptulnostru eel stramosese, cit si dupa eel national, in tara Boast% pentru fiiiei nu esistA, obligatiune MIA de representare" si, ca atare, sit recunoascasi sa, respectese acest drept egal de legislatiune si de guvernare" tuturorcategoriilor de romtini, inlaturati pina atunci de la exercitarea lui. Incontinuare se arata ea, nu ne tinguim asupra mInitribor, nici asupraaltor dregatori, nu cerem schimbarea persoanelor, cerem schimbarea sis-temei fara de care, noi a'a credem, cu nici se vor putea imparti dreptsarcinile si bunatatile publice, niei se va putea ridica legiunea relelor pecare le-au adus preste tara noastra pacatele strainilor si ale noastre".De aceea se cerea cu hotarire sa, nu mai fim tacsati si obligati tot prinlegi arbitrarie fiticute despre noi fura de noi, ci sii fim tacsati si obligatiprin legi adevarate facute d-impreuna en noi". In incheiere, Domnitorulera rugat sii preintimpine relele infatisate : fi-i ea sa ni se deie indaratdreptul stramosese i vieata nationala, nu suferi ca in zilele Mariei Talesa mai fie o clasa selava altei clase pre pamintul si sub ceriul roman"82.Fara indoiala, petitia nu era un elaborat al taranilor, fiind intocmita,mai mult ca probabil, de unul sau mai multi adepti ai lui Simion Bar-until, din conceptia acestuia rasfringindu-se ideile despre existenta sirolul dreptului natural si al natiunei, continutul si semnificatia notiuniide mostenire strabuna, adversitatea fata de elementele alogene, utilizareaunor precepte latine etc. Insa faptul cu in partea de dincolo de Milcov

82 Biblioteca Academiei, Arh. Cuza Vodà, pach. LI, f. 183-187; textul petitiei a lostpublicat de Tribuna românil", Iasi, an III, nr. 122, 22 iunie 1861, p. 4 de unde A.D. Xenopol

citat doar ultimile propozitii (Domnia lui Gaza Vodd, I, p. 456). 0 mentiune despre aceastäpetitie (preluat'S dupà repertoriul intocmit arhivei Cuza Voda. de Constantin C. Giurescu)datatti insa gresit 1863, la Constantin Corbu, op. cit., p. 284. 0 altá petitie cu un continutidentic, avind peste 150 semnaturi strinse in tinutul Neamtului, tot in Arh. Cuza, pach. LI,1. 236-238.

(II)

si

c1

_a

www.dacoromanica.ro

152 GRIGORE cHnirrA. 4

Romaniei circulau astfel de idei, cd, ele s-au incorporat intr-un textadus probabil la cunostinta titranilor, sau, in mice caZ, investit en

lor autentificate prin sigiliile autoritittilor comunale, este simpto-matic pentru cunoasterea ideilor care se rdspindeau in privinta situa,-.iei si rostului rnimii, cailor de imbunatittre a soartei acesteia. Ar mai

fi de observat cg, prin constatarea raului de care suferea societatea roma,neasca, i solutiile echitabile propuse, profund democratice, mai ales inprivinta drepturilor electorale si de reprezentare, petitia se plaseazgdirect si firesc in continuarea opiniilor reprezentantilor taranimii dincomisia proprietatii de la 1848, a propunerilor deputatilor sitteni din ambeleAdunari ad hoc care cerusera, cu fermitate sit nu se mai desbata si adoptelegi despre ei Fara avea reprezentanti in Corpurile legiuitoare.

Ir primii ani care au trecut de la eveminetele din ianuarie 1859,problerna rurala, desi a continuat sit se rnentina in centrul preocuparilorsi desbaterilor, n-a putut fi solutionatd. S-au luat, totusi, uncle masuricare priveau pe sateni. Astfel, in 1860, guvernele M. Kogalniceanu inMoldova si N. Golescu in Tara Romaneasca an desfiintat bataia la sate,implinind una din cele mai insistente cereri ale taranilor 83 in acelasi,timp, autoritatile centrale au incercat, printr-o seama de circulare, altemasuri administrative, sa,' puna, stavila abuzurilor, de oricine ar fi fostcomise si sub orice forma', sit ia apgrarea satenilor, sa se impund tuturorstricta respectare a reglementarior agrare In vigoarc, a legior existente.in circulara sa din 18 noiembrie 1860 M. Kogalniceanu nu ezita sit reco-mande prefectior : Este vremea ca si titranul sit, fie privit ea cetatean,este vremea ca si el sa fie aparat in persoana, in cinstea, In averea lui ;aceasta este cea dintii, cea mai mare din datorintele dumitate de prefect" 84.

Lucru important, aceste frumoase declaratii de intentii, invederind dorintadrepturilor individuale de esentd burgheza inscrise in Conventie ",

atit de novatoare pentru practica de atunci a vietii noastre politice, nu auritmas numai pe hirtie, deci fard urmgri, ci, dimpotrivd, s-au fAcut efor-turi pentru a se pune in aplicare. Dintre numeroasele documen-tare, deosebit de semnificativit In acest sens este telegrama din Iasi, dela 18/30 iunie 1861, prin care Domnitorul, invitindu-1 pe primul-ministruStefan Golescu sit se deplaseze la mosia Bailesti pentru a aplana con-flictul care izbucnise intre tarani si arendasi Ii prescria a vg incredinta

despre nedrepratile ce ar patimi locuitorii sateni. luind orice masurdyeti socoti de cuviintd" 86.

Cind, in decembrie 1861, Domnitorul Cuza a proclamat Un;readeplina a Principatelor, sentimentul dominant era ca sosise, lu sfirsit,momentul infaptuirii reformelor unificatoare i modernizatoare pe toate

83 In adunarea de la Iasi din 25 iunie 1861 taranii au adresat multumiri lui M. Kog51-niceanu pentru ca. a ridicat bAtaia i cä acurn nu sint bath-0 asa de ran ca mai nainte"(Tribuna romAnd", III, nr. 123, 29 iunie 1861, P. 2).

84 M. KogAlniceanu, Discursuri parlamentare din epoca Unirii, 22 septembrie 185714 decembrie 1861, editie ingrijitA de VI. Diculescu, Bucuresti, 1959, p. 301.

85 In acest context capAtA deplin inteles afirmatia lui M. KogAlniceanu care isi justificaactele guverndrii din 1860: Am comis crima de a voi ca puterea esecutivk care pinA laConventie se intindea numai pinA la barierele oraselor, sA se intindA astAzi si mai departe sisà vadA ce se face si prin sate", pentru ca numai guvernul sA poatA sti apAra i pedepsi"(N. lorga, Mihail Kogdlniceanu. Scriitorul, omul politic qi romdnul, Bucuresti, p. 105).

86 Arh. St. Bucuresti, Min. de Int., Ad-tive, dosar 256/1861, f. 9.

igen-turile

a

a-si

aplicarii

www.dacoromanica.ro

5 TARANLMEA IN EPOCA UNIRLI (LI) 153

planurile cu deosebire a deslegarii chestiunilor agrara, si electorala.Chiar Domnul Unirii, in discursul rostit la 24 ianuarie 1862 in fata Adm.narii, aprecia c, O viata noug se incepe astazi pentru Romania. Eaintra, in fine, pe calea pe care o va conduce dare indeplinirea destinelorsale"87. Sentimentul de bucurie pentru implinirea Unirii era insotit inmasa tar'animii de convingerea c Domnitorul, care le vrea binele, tre-buia ajutat pentru a impune mosierimii conservatoare emanciparea siimproprietarirea lor. Acestea par a fi coordonatele i sensul major alarnplei miscari a taranilor din ianuarie 1862 de prin satele apropiateCapita lei, aflatil sub conducerea aceluiasi N. Malaieru 88, miscare sti-rnulata, desigur, i de radicalii care se doreau adusi la conducerea Orli,insa reflectind in mare masura dorintele Si interesele lor sintetizate Inintentia cii vreau sii iee capul grangurilor ce nu tin cu tam" si ii impie-dica pe Voda sa le fad), dreptate".

Ca taranimea avea dreptate sa, se teama de ideile i planuriles-a putut vedea si din faptul cii guvernul prezidat de liderul con-

servatorilor B. Catargiu a adus in mai 1862 in desbaterea Adunarii pro-iectul de lege rurala elaborat in 1860 de Comisia centrala de la Focsanisi adoptat de majoritatea ei reactionari 89. Prevazind, in esent,a, abolirea

statornicirea invOielilor de buna voie", negind taranilor drep-tul de stapinire asupra paminturilor avute in folosinta, proiectul repre-zenta o incercare a mosierimii reactionare de a spolia pe tarani de drep-turile lor" i, mai ales, de a opri pe seama mosierior aproape totali-tatea intinderii mosiior ca proprietate absoluta,"8°. Desbaterea acestuiproiect a prilejuit in Adunare o apriga lupta intre opiniile conservator-reactionare incorporate in proiectul de lege si cele ale liberalilor tinzindla emanciparea taranilor si improprietarirea lor pe paminturile legiuite,urmarita de intreaga societate cu multa emotie ,si un yin interes. Cu usoaremodificari, proiectul, dupa asasinarea lui B. Catargiu, a si fost adoptat deAdunare spre adinca nemukumire si revolta nu numai a taranilor 91,

87 Gindirea social-politica despre Unirc (1859). Culegere, p. 282-283." Werindei> Dan, Miscarea tdrânesed condusa de Mircea Mdldieru (ianuarie 1862 s(.v.),

In Buletinul stiintific al Academiei R.P.R. sectiunea de stiinte istorice, filologice, economico-politice" 111(1951), p. idernSliri noi en privtre la Mircea Mdlderu si la miscareatdrdneased din 1862, in Studii" VII1(1955), nr. 4, p. 95-101; C. Corbu, op. cit., p. 298-304.

89 N. Addniloaie, Dan Berindei, op. cit., p. 119-126.9° Ibidem, p. 126.DI Intr-un mss. intitulat Extrasc dupd raporturile confidentiale ale prefectilor relative

la dorintele, aspirdrile, opiniunile si tendintele generale ale locuitorilor Voir, care dui:4 con-tinut se dateazd din a doua parte a anului 1862, prefectul judetului Iasi aratd cá sAteniivázuseril in noul proiect nu o imbundtatire a soartei lor, ci o mind", fiind satisfacuti defaptul cd Domnitorul Ii refuzase sanctiunea, prefcrind starea lucrurilor actuald mai bungdecit situatiunea ce li se facea de legea nouti" (Biblioteca Academici, msse, arhiva 625,f. 1). Si prefectul de Dimbovita raporta cd tdranii erau multumiti cd nu se sanctioneazdlegea rurald" (ibidem, f. 6). La rindul sSu, prefectul de Dolj comunica: Locuitorii tarani,care necontenit asteaptg cu neastimpar Imbundtatirea soartei lor, nici nu le vine sd creazd canu vor fi ceva usurati chiar de acorn" (ibidem, f. 9). Clasa proprietarilor se gdseste foarteingrijatd" raporta prefectul judetului Roman pentru cg chestia rurald dupd atitia anide desbatere a rilmas iargsi nehotdritd" i, in phis, pierduse i pe B. Catargiu sprijinitorulei cel mai puternic" (ibidem, f. 4). Din rapoartele prefectilor judetelor Ilfov, Buzdu i Teleor-man rezulta cd multi sSteni aspirau d-a se improprietdri fdrd nici o despggubire" (ibidem,f. 3, 5, 16). Vezi si C. Corbu, op. cit., p. 304-305, uncle s-a strecurat o gresealg asupra surseidocumentare.

4 c. 1811

i

rnosie-rimii,

elAcasiei i

37-63k

t

www.dacoromanica.ro

154 GRIGORE cHmrrA 6

dar si a unor mosieri". Domnitorul i-a refuzat insg, sanctiuneadeoarece asa cuni se mentiona in mesajul de deschidere adresat Adu-nitrii la 3/15 noiembrie 1863 nu indestula interesele nici ale craca-silor, nici ale proprietarilor si inc6 mai putin interesul national"93.

Esecul tentativei din 1862 de reglementare a chestiunii rurale "pus inctt odatti intr-o puternicti 1umini faptul c aceastiti problemtti nu maiputea fi aminatit 9'. Aducerea lui M. Kogillniceanu la sefia guvernului la11/23 octombrie 1863 semnifica tocmai hotaxirea Domnului, precum siunor insemnate pitirti ale nioieritnii liberal-moderate rttinastti in afaranumstruoasei eoalitii", de a se da grabnic o solutie acestei spinoaseprobleme care. cum aritita C. Negri prin prisma invitttimintelor celor intim-plate in 1863 in Galitia, putea fi exploatatil de puternicele imperii veeinein dauna tInirului stat national 99. lncercind s coulucreze cu Adunareacontrolatti, ea si cele anierioare, de o majoritate conservatoare guver-md a adus in martie 1864 in desbatere un proiect al legii rurale, dindu-i,totodatA, o intinsiti publicitate peste putine zile, de ocircularil adresatit prefectilor prin care cerea sii arate stitenilor sit aibitincredere in dreptatea tarei si in iubirea ce le poartit Domnitorul" 97,

Cu toate ctt" abandonase, intre altele, si sub presiunea maselor deOmni care primise deosebit de favorabil proiectul guvernului, in bunitmitsura' opiniile exprimate in 1862, conservatorii din Adunare au refuzattotui sti desbatrl, chestiunile electoraltti i agrarti eu guvernul Kogillniceann,dindu-i un vot de blam. S-a ajuns astfel la cunoscuta loviturti de stat din2/14 mai 1864 98, care a avut urmtiri foarte importante atit in privinta

92 Prefectul de Gorj telegrafia directorului Ministerului de Interne prin iunie 1862 aGh. Magheru arAta multA nemultumire In privinta legii proprietatii ce se voteaza de Camera

zice cd M.S. Domnitorul nu <o> va sanctiona; aste vorbe In ImprejurArile de fatA faccad lumea este Ingrijata mult" (Biblioteca Academiei, arh. Cuza Voda, pach. XXVII, f. 87).C. Hurmuzaki scria lui D.A. Sturdza la 29 iunie/11 iulie 1862: Solutiunea chestiunei ruraleeste nedreapta, nepolitica, nepatrioticA, neromaneascA, imprudinte, neomeneasca, barbara,crud& Locurile aflatoare astazi in stApinirea taranilor nu li se mai pot lua In vecii vecilorsub nici un pretest" (Ibidem, fond corespondenta, inv. 125 732).

93 Istoria Parlamentutut p. 118 (autor al capitolulul: Valeriu Stan)." Pentru evolutla conceptiilor gruparilor politice In problema agrarA i desbinarea dintre

acestea vezi Apostol Stan, Grupdri $i curente politice In Romdnia Mire Unire si independenid( 1859 1877 ), Bucuresti, 1979, p. 96-123).

95 Prin ianuarie 1863 Dim. Bolintineanu, unul din cei mai apropiati i devotati sfetniciai Domnitorului Cuza, Ii scria acestuia ca problema rurala era ,,cea mai mare, cea mai vital&cea mai nalionald". Romania adAuga el nu poate fi liberA din afarA pinA mai !nth' nuva fi libera In intru, adicA pina ce romanii nu vor fi afranchiati si cetateni, iar nu robi, serbietc. Aceastd mare fapta este lasatA MAriei Voastre sa o Indepliniti si timpul a sosit a Impletiaceasta pe ghirlanda uncle este scris: unirea romdnilor" (Bibl. Academiei, arh. Cuza Vocla,pach. XVI, f. 114; sublinierile apartin lui D. Bolintineanu). Vezi i Theodor Virgolici, DimitrieBolintineanu qi epoca sa, Bucuresti, 1971, p. 233-234 $ i 249.

" Biblioteca Academiei, Arh. Cuza Voda, pach. I, f. 458 (scrisoarea din 4/16 aprilie1864 din Okna a lui G. Negri cdtre Baligot de Beyne).

97 N. AdAniloaie, Dan Berindei, op. cit., p. 171.98 Dan Berindei, Epoca Unirii, p. 109-115.

i insotindu-1,

rau,

a

a

www.dacoromanica.ro

7 TABANIMEA IN EPOCA UNIIM (H) i .55

organizarii de stat, a extinderii bazei electorale, cit si a rezolvarii situatieitaranimii 99.

Toate aceste evenimente au avut un ecou profund in lumea satelor,ducind la o ascutire gra precedent a starii de spirit si de revolta a maselorde tarani irnpotriva ideilor retrograde si tendintelor acaparatoare aleboierimii conservatoare. Nerabdarea satenilor de a fi improprietarlii Iiimpingea sa profereze la adresa inarilor proprietari un limbaj amenin-Vitor"m, unii dintre ei, prin martie-aprilie 1864, spunind deschis si lirn-pede ca. parnintul 'pe care il cultiva le-a apartinut intotdeauna si, prinurmare, nu vreau sà auda vorbindu4;e de raseurnparare" 1°1. Se pare cao parte dintre säteni nu mai aveau increderea de altadata nici chiar in radi-cali, pentru Oa, acestia criticasera proiectul legii rurale depus in martie1864 de guvern. Referindu-se la acest luau, periodicul Buciurnul" (careera devotat Donmitorului, fiind suvbentionat) cita urmatoarele cuvintepe care Mircea Marteru le-ar fi adresat lin Ion C. Bratianu Faceti binede nu mai stricati cele asezate de guvern ; sau, cind voiti a le strica,vorbiti in numele d-voastra, iar nu in nurnele nostru, caci noi, slavDomnului, acum putem s vorbim insine pentru noi" 102

Prin statutul din 2/14 mai, deosebit de insemnaiil a fost reforrnareastipulatiflor electorale ale Conventiei in sensul unei masive coboriri acensului care a avut drept urmare cresterea consider abila a numaruluide alegatori. Inca din iunie 1863 Cuza Voda aprecia ca a extinde drepturileelectorale i asupra taranimii ar insemna s ne sprijinim pe o clasa care

dat, nu o singura data, dovezi de un admirabilbun simt si al careidevotament fata de tron a ramas neschirnbat" 1" In consecintà, tarani-rnea a primit din non drepturi electorale satenii care plateau un impozitanual de 48 lei (in aceasta surna intrind contributia personala capita-

birul de 36 lei si darea pentru sosele de 12 lei pe care erau obligatis'a le plateasca toti locuitorii satelor indiferent de starea materiala) eraualegatori primari (indirecti), ce îi desemnau delegatii prin vot pe fata ;acestia, impreuna cu alegatorii directi (ce plateau un impozit de minimum4 galbeni, tiau carte si aveau 25 ani impliniti) alegeau prin vot secretdeputatul care trebuia sit reprezinte 25 000 locuitori1". Evident, noulsistem electoral nu facea o parte dreapta i egala tuturor cetatenilor tarii,continuind sa favorizeze clasele avute si t nedreptateasca masa satenilorEl dadea totusi o oarecare satisfactie cererilor insistente din 1857 aledeputatior larani de a fi i satenii reprezentati in Adunarea

99 La 2/14 mai 1864, scria C.A. Rosetti (trecut In rindurile cele mai active ale adver-sarilor Domnitorului) lui An. Panu, poporul a fost cu guvernul; cad a crezut ca-i &à pro-prietatea i votul universal; si pe lingà toate acestea ura contra dreptei a fost si este atitde mare, hien toti erau fericiti de lovirea de stat, fiindc-a dat, ziceau ei, in cap boierilor"(C.A. Rosetti. Corespondent& Editie Ingrijità, prefat5, note si comentarii de Marin Bucur,Bucuresti, 1980, p. 373).

100 Arh. St. Bucuresti, microfilme Franta, r. 10, vol. 24, c. 235.101 Ibidem, c. 354. Gruparea liberalilor avind In frunte pc D. Bolintinea-nu, C. Boliac

si Chi'. Tell sustinea potrivit consulului Tillos ca' taranii au dreptul la proprietate fardnici o despägubire" (ibidem, r. 11, vol. 26, c. 31).

192 Buciumul", nr. 237, 12 iunie 1864, P. 945; citat durd N. Adaniloaie si Dan Berindei,op. cit., P. 202.

193 Emil Boldan, op. cit., P. 532.1°4 Constantin C. Giurescu, Viata i opera lui CuzaVodi, p. 253-234, 270-271 ; Istoria

Parlarnentului p. 140.

:

:

vial

legislativh.

www.dacoromanica.ro

156 GRIGORE CURITA 8

Corespunzind conceptiilor liberal-moderate ale Domnitorului ;i cereurilorguvernante, aceasta reforma eleetorala a trebuit s ina seamasi de atitudinea Puterilor garante care s-au dovedit, in curgereamai multor ani, potrivnice extinderii si niveliirii drepturilor electorade,chiar i cu prilejul aprobarii statutului impunind anume modificari sirestrictii1°5. Pe temeiul acestei noi reglementari electorale, in noua Adu-nare a deputatilor aleasa in noiembrie 1864 prin actiunea energica sibine dirijata a primului-ministru106, au fost alesi 16 deputati reprezentindtoate paturile taranimii din ambele parti ale tarii. Intre acestia erauvechii deputati ai Adunarilor ad hoe : Simion Staneiu, Gheorghe Lupeseusi Ion Itoibun7. Pentru a doua oara, dupa Adunarea ad hoc, repre-zentantii legitimi ai taranimii patrundeau, asadar, intr-o Adunare natio-nala avind teoretic atributele unui Parlament modern. in realitate inpolitica romaneasca a acelor ani nona Adunare a avut un rol legislativminor si o functie politica redusit, pe de o parte, pentru ea cele mai impor-tante reforme si legiuiri fusesera deja adoptate prin decrete-legi, iar pede alta parte, din cauza c insasi drepturile si atributiile Corpurilor

inclusiv a Corpului Ponderator, a Senatului, creat tot prin sta-tut si pe bancile caruia nu aveau dreptul sa stea i satenii fuseseratransferate institutiei donmiei i puterii executive. Oricum, chiar si inaceste condiii, intrarea In Parlamentul tarii a unui numar insemnatde trimisi ai taranimii, concomitent cu inlaturarea multor mosieri conser-vatori, ramine semnificativa pentru tendinta de democratizare a socie-tatii romanesti urmata de Domnitorul Unirii prin crearea unui larg cadruelectoral si a unor structuri institutionale moderne.

La 2/14 iulie 1864, inaintind spre deliberare Consiliului de statnou creat proiectul legii rurale, Domnitorul Cuza ii definea astfel obiec-tivele si esenta : proiectul oborind claca i respectind stapinirea claca-silor pe locurile ce ei astazi poseda, in puterea legilor in fiinta, sa garantezetotodata i o despagubire pe cit de dreapta i sigura proprietarilor de mosii,pe atit de indeminateca pentru stat si pentru cultivatorii de pamint"1".Dupa o lun i jumatate de ample dezbateri, la unele dintre acestea par-ticipind membrii guvernului i chiar Donmitorul, la 14/26 august 1864Gaza Voda a sanctionat i promulgat legea ruralA. In proclamatia adre-sata taranilor clacasi care insotea legea se scria c Indelungata voastraasteptare, marea fagaduinta data voua de inaltele puteri ale Europeiprin art. 46 al Conventiunii, interesul patriei, asigurarea proprietatiifonciare i dorinta mea cea mai vie s-a indeplinit. Claca (boierescul) estedesfiintata pentru d-a pururea si de astazi voi sinteti proprietari liberipe locurile supuse stapinirii voastre, in intinderea hotarita prin legilein fiinta ... De astazi continua proclamatia domneasca voi sinteti.stapini pe bratele voastre, voi aveti o particica de pamint, proprietate

1° Istoria Parlamentului p. 123; vezi i Arh. St. Bucuresti, microfilme Frania,r. 10, vol. 24, f. 20-23, undo se aprecia cà va fi extrem de periculos a introduce tilraniiin sistemul electoral", ca i c. 62, 113.

106 Bibl, Acad., Arh. Cuza Vodà, pach. XXIV, f. 112, 113; ibidem, pac. XXXVIII,1. 15-18, 19-24, 34, 39, 133, 154-155 etc.

107 Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 315-317, 329.08 Acte si legiuiri privitoare la chestia giräneascd, seria I, vol. II, Bucuresti, 1907, p. 836,

fi

legis-lative

t

www.dacoromanica.ro

TARANnwEA IN E.POCA UNInn (11) 157

mosie a voastra' ; de astAzi voi aveti o patrie de iubit i apArat"1". Aces-te cuvinte pe care le asteptaserg cu intrigurare ani la sir, fasunau desigur.ca un ecou iz135,vitor in inimile faranilor, fat5, de justele doleante infati-sate de deputatii pontasi in Adunarea ad hoc a Moldovei cind ei ceruserasit se rascumpere spre a fi liberi numai ai tgrii" i proprietari.Cu toate c legea nu corespundea integral doleantelor si intereselor Ora-nimii clitcase 110 ei nu i Be crease posibilitatea de a fi consultatil in aceststadiu asupra proiectului i niei nu i se cerusera opiniile totusi pretu-tindeni a fost intimpinat'a cu bucurie si entuziasm, avind un ecou deose-bit de favorabil in lumea satelor, exprimat prin nenumarate adrese demultumire i recunostinom.

Filei a stgrui asupra continutului legii i ap1icrii ei aspectebine eunoscute datoritil excelentei monografii consacratil de N. Adani-loaie si Dan Berindei reformei agrare din 1864, precum i altor numeroase-studii si contributii aparute in ultimele trei decenii eredem O. estenecesar sit se ret inii, cii ceea ce s-a realizat atunci a fost intr-o buna masura0 implinire a cererilor tarinimii exprimate public in 1857 (corespunzind,oarecurn, prograrnului agrar al revolutiei de la 1848) si nu punctelor.de vedere inguste, intereselor egoiste i meschine ale boierimii conser-vatoare. Era, prin urmare, intr-o tat% cu structuri economice precum-pktitor agrare, o incercare de aplicare a principiilor innoitoare, moderne,ce ar fi trebuit sit aduca in centrul vigil rurale figura taranului liber,proprietar pe o bucata de p5,mint, sthpin pe munca si pe destinul situ.

In realitate, lucrurile nu puteau evolua decit intr-o altit directie.Pentru el, reforma agrari din 1864 cea mai insenmata reformA social-economicil din intreg secolul XIX a fost inf4tuitI de sus in jos,de reprezentanti ai mosierimii liberal-moderate care, nedep4ind conditia

lor, au mentinut in miinile mosierimii si a statului ea proprietatedeplinit, de tip capitalist, degrevata, de orice obligaiill2 aproximativ

109 Ibidern, P. 890-891.110 La marturiile continute In rapoartele confidentiale ale prefectilor din 1862, Infatisate

mai sus, despre opiniile multor sfiteni in privinta lmproprietaririi frail despagubire, mai adAugAm.alte cloud stiri. La 29 ianuarie 1865 Dim. A. Sturdza 11 informa pe C. Hurmuzaki in legaturilcu agitatia satenilor de pe mosia sa MiclAusani, precizind cA acestia au spus-o deschis cA Vodd

afarii pc toti boierii din tall, CA In primavarA ne izgoneste si pe noi din MiclAusani si ca toatiimosia are sa o impartä lor". (Bibl. Academiei, msse., fond corespondentd, inv. 131 292).Clteva luni mai tirziu, la 12 24 aprilie 1865, seful de cabinet al Domnitorului, Baligot de Beyne,di scria acestuia din Slatina cA pe unde trecuse, prin Oltenia, tAranii considerau cA legea rumbale fAcuse o parte prea mica (Ibidem, Arh. Cuza VocIA, pach. XLIX, f. 40).

111 N. Adaniloaic si Dan Bcrindei, op. cit., p. 219-222; Constantin C. Giurcscu, op. cit.,P. 284-285; N. AdAniloaie, Tdranimea Cuza Vodti, in Studii. RevistA de istorie", XIX41.966), nr. 1, P. 36 39.

112 It.sa se si explica de ce legea ruralA cu exceptia citorva cazuri izolate nesernnifi-.cative (Constantin C. Giurescu, Viala si opera lui Cuza Coda, p. 285-287; N. Adaniloaie, Dan,Betindei, op. rit., p. 223, 235, 239-241 s. a.) n-a intimpinat o largO opozitie a marilor pro-prietari. La 1 septembric 1864, felicitindu-1 pc Domnitor pentru legea ruralá, prefectul de BacduCracti mentiona cA proprietarii cei mai multi sunt multumiti de rezolvarea chestiei In modulprescris" (BIM. Acad., arh. Cuza VodA, pach. XXXV, f. 16). Peste doud luni, la 31 octombrie1864, Tillos raporta cà mull proprietari admiseserA principiul legii, cdutind mai curind sa-ifinlature consecintele, decit Impiedice aplicarea" (Arh. St. Bucuresti, microfilme Franta,r. 11, vol. 25, c. 201). Chiar si rnarele boier conservator N. Sutu, adversar constant al impro-prictdririi taraniLor, 11 asigura totusi pe Cuza Vocla la 4/16 martie 1865 ca nimeni nu se plinge

clasei

sa-i

o

dl

oi

www.dacoromanica.ro

158 GRIGORE CHIRITA 10

70% din suprafata cultivabilg a României113. Prin urmare, taranimea nu a,fost improprietarita pe terenurile cultivate de ea, cum cerusera deputatii pon-tasi in 1857, ci a primit pamint mult mai putin : in total 515 422 tarani

insuratei etc.) au primit 1 894 927 ha 114, adica in medie 3,67 ha,suprafata insuficienta acoperirii nevoilor de intretinere, intemeierii uneigospodarii neatirnate daca tinem seama, pe de o parte, de modicitateaproductiior ce se obtineau, iar, pe de alta parte, de faptul c familiileerau destul de numeroase avind, in medie, cinci persoane. in plus, terenu-rile de pasune ori fineata erau cu totul insuficiente intretinerii numku-lui de vite de munca absolut trebuitoare, Mfg a mai aminti

ce acopereau o mare parte a tarii ramasesera in intregime mosieri-lor. Cu multa patrundere, G. Zane a demonstrat c legiuitorul de la 1864a folosit teza coproprietatli taranilor si boierilor asupra pamintuluiintr-un sens conservator, pentru a infrina revendicarile t'aranimii,in acceptiunea ca sateanul clacas are drept la pamintul pe care legeai-1 d i nimic mai mult" 15. Adoptind acest principiu, legea rurala a rea-lizat astfel o improprietarire limitata, fara a se proceda la expropriereapropriu-zisa a mosiilor i fara 0, se punil problema determinarii dimensi-unilor i structurii lotului taranesc optim. Solutia cea mai potrivitapentru acel Moment" a fost, asadar, consfintirea statului Dion', a dispo-ziiilor atunci in vigoare in privinta repartitiei pamintului. Asa,stind luerurile, este greu 0, nu fi de acord cu Eadu Rosetti care apreciacg, legea rurala din 1864 a mers pe calea inaugurata in 1805 si desavir-sitg, la 1831 si 1851 : ea a consacrat restringerea drepturilor taranimiiasupra paminturilor pe care vietuisera i pe care le facusera s rodeasei,de-a lungul secolelorm.

Este indiscutabil ca reforma agrara din 1864, desfiintind clacaboierescul), consacrind libertatea muncii, a persoanei clacasului, pe care-a inzestrat cu un petec de pamint, a contribuit substantial la progresulsocietatii, In dezvoltarea pe ambele coordonate : in largime si in adin-cime a relatiior de productie capitaliste si, prin insasi acest fapt, la,consolidarea statului national roman modern. Dar nu trebuie subapre-astazi de faptul implinit, nici de principiul aceleiasi legi" (Bibl. Acad. arh. Cuza VodA, pach.XLIX, f. 360). Revelatoare este si aprecierea dintr-o scrisoare pe care Gr. Cozadini i-o adresaselui M. KogAlniceanu la 26 noiembrie 1868: Insusi proprietarii eel mai natingi recunosc astAzicä Dvoastrá va datoresc proprictatea lor liberà de orice sarcini" (Bibl. Acad., msse., FondCorespondentA, inv. 98829). De altminteri, chiar M. KogAlniceanu intr-o circularà din 20,octombrie 1864, luind atitudinc impotriva celor care li atita pe fostii clkasi impotriva proprie-tarilor, arAta categoric ca. telul legii rurale era de a cmancipa pe taran de clacA iar nu de asfisia mosiile si de a lua din stapinirea proprietarilor fruntea paminturilor pentru a o da in pose-siune sAtenilor" (Arh. St. Bucuresti, M.A.I., Div. rur.-com., dosar 392/1863, 1. 58). MentionArnea M. Kogalniceanu informase in prealabil pe Domnitor despre obiectul circularii i obiinuseineuviintarea sd ieie dispozitiile cele mai cumpAtate si de Mina' chibzuinta" (BibL Academiei,arh. Cuza Vodd, pach. XLIX, f. 246).

ns N. Adaniloaie, Dan Berindei, op. cit., p. 344. Surprinzatoare, afirmatia luiC. Dobrogeanu-Gherea, potrivit careia legea dela 1864 a improprietarit pe proprietarii mari cuaproape tot pAmintul tArii" (Opere complete, vol. 4, Bucuresti, 1977, P. 81), contrariazA doar laprima vedere i numai pe un observator superficial, pentru cA in fond ca este relativ exacta,boierimea realmente reusind sA converteascA atunci proprietatea incompletA, conditionata instapinirea deplina pe aproximativ 2/3 din teritoriul %aril.

n4 N. AdAniloaie, Dan Berindei, op. cit., p. 344.115 G. Zane, Studil, Bucuresti, 1980, p. 149.116 Ibidem, p. 150.317 Radu Rosetti, op. cit., p. 414.

(cla-casi,

cit padurile

legale

i

www.dacoromanica.ro

11 TARANIMEA IN EPOCA UNIRII (II) 15 9

ciat taptul extrem de important ca nu s-a creat o clasa taraneasc/ puter-nica, de sine statatoare, pe care sa se intemeieze dezvoltarea *i prosperi-tatea tirii, ci o tgranime care in majoritate a ajuns repede depen-denta de mo*ierime *i arenda*ime. Tar acestea, la rindul lor, au autatsa traga maximum de foloase de pe urma noii situatii, impunind trtrani-lor conditii deosebit de impovarAtoare. Aceste realitati, mezate lii, funda-mentul noilor raporturi agrare, vor intretine decenii la ir o vie*i profundatensiune in lumea satelor, vor constitui cauza neintreruptelor rascoaleVirane*ti d.e la sfir*itul secolului XIX ,4 i inceputul secolului XX. A*a,oricum s-ar privi i judeca lucrurile, pare a se impune de la sine concluziaca in epoca Unirii caracterizata printr-un avint al luptei maselorne*ti pentru libertate sociaI i painint, profunde restructur5ri eeonomi--ce specifice e tap ei constituirii statului national s-a irosit singurulmoment intr-adevar prielnic din tot secolul XIX rezolvilrii problemei.agrare in acord cu cerintele majoritatii covir*itoare a poporului, cu ade-varatele interese ale natiunii romAne 118. Din acest motiv taranimea afost silitli *i in eoriditide schimbate ale noii orinduiri social-economicecapitaliste sa-*i urineze calvarul ei secular.

Deoarece aplicarea legii rurale a generat, in multe piiri, o acutilstare conflictuala intre taranime i mo*ierime, autoritatile centrale *imai ales cele locale favorizind adeseori pe marl proprietari, reprezentantiai taranilor din Adunarea Deputatilor au propus masuri menite a eliminaabuzurile, a contribui la aplicarea riguroasa a reformei agrare *i la asaua-Tea administratiei. Con*tienta de slabiciunile Adunarii Deputatilor, deineficienta unui demers facut pe aceasta cale, zece deputati ai sateniorin trunte cu Simion Stanciu, fostul reprezentant al taranimii din distric-tul Boto*ani in Adunarea ad hoc 119, cunoscind rolul preponderent al dom-niei in exercitarea puterii executive i contind, probabil, pe solicitudinea

simpatia Dornnitorului aratate de atitea ori plugarilor rii, i-au inain-tat acestuia la 3/15 iunie 1865 o arripla petitie in care, auto-definindu-sedrept rnandatari ai tarn" *i-au propus in temeiul adevaruluiinfati*eze pasurile de care se piing fratii no*tri tarani". Si anume,.,,in aplicarea legei rurale s-au facut mari abuzuri" ; in multe Iraqi subpre-fectii au consimtit premeditat la interesul boierilor proprietari" In timpce o mare parte din locuitori cu drept de a fi improprietariti s-a respinscu desavir*ire sub felurimi de preteste seci, nascocite de proprietari". Pentrua se pune capat situatiei iar legea rurala s5, se sustie in toata virtutea*i in tot intinsul ei sens", deputatii Varanilor solicitau Domnitoruluidispuna infiintarea In toata tara a unor comisii formate din doi reprezen-tanti ai mo*ierilor, doi ai taranilor i unul desemnat de el, comisii care,

118 In problema regimen-MI.11 raporturilor agrare potrivit art. 46 al Conventiei de laParis, Austria, alte puteri garante, inclusiv Rusia, considerind cä aceasta era o chestiune interna.a Principatelor, au Idsat guvernului toatá libertatea i rAspunderea intocmirii i aplicárii ei"(Al. Lapedatu, Austria i reforma agrard din 1864, in Analelc Academiei Romfme. MemoriileSectiunei istorice", seria III, XXIX (1946), mem. 8, p. 313-314). In afard de accasta, ar mai

de retinut c4 oficialitàile române nu mai intimpinau in tara dupii lovitura de stat de la2/14 mai vreo opozitie intr-un cadru legal organizat sau alte piedici, dimpotriva, cea maimare parte a natiunii dorind si asteptindu-se la o reformä cit mai largd.

119 0 schitri biograficd a lui Simion Stanciu a dat A. Stanciu, Un deputat fdran In Adu-.narea ad h#c<i Moldovei, in Cronica", Iasi, XI, nr. 4(521), 23 ianuarie 1976, p. 3.

61,

tara-

sitc5,

sit

rfi

si

www.dacoromanica.ro

160 GRIGORE CHIRITA 12

avind depline puteri, i actionind fiecare pe teritoriul a patru judete,inlature i1egalitile constatate i sa-i repuna in drepturi, potrivit

legii, pe cei tedreptatiti. De asemenea, comisiile urmau s semnalezein scris Ministerului de Interne abuzurile comise de autoritatile adminis-trative, pentru ca eei vinovati sa fie dati judecatii. Deputatii satenilorapreciau, in ineheiere, intr-o nota de exceSivil incredere, ci masurilepropuse vor face sa inceteze toate abuzurile si toate relele de care tarase plinge e sufera", pentru c indreptarea 1u6rurilor cere absolut drep-tate"12°. Importanta prin amploarea si gravitatea abuzurilor descrise,ea si prin solutiile propuse, petitia dezvaluia dorinta táranimii de a luao parte mai insemnata la viata obsteasca, mai ales in problema aplicariiexacte a legislatiei care o privea si a statornicirii unei administratii care,ne-fiindu-i apriori potrivnieg, sa-si indeplineaseä atributiile eu onestitatesi corectitudine. Petitia a ramas fara raspuns si MIA urmari.

Taranimea nu a iesit din framintata epoch" a Unirii cu statutulpolitic creat prin lovitura de stat, eu situatia economica reglementatade legea rurala, ei cu o conditie substantial sehhnbata datorita corectii-lor aduse prin masurile luate in 1866. Spre deosebire de primii ani ailuptei unioniste, cind masele de tiirani au legitimat in fata strainatatiiprin forta numarului lor i adineimea convingerilor dorinta ardenta deunire a romanilor, ori de cei ai dublei alegeri a Domnitorului Al. I. Cuzasi a desavirsirii Unirii cind contributia masiva a satenilor a fost decisivatocmai in momentele de eumpana, in 1866, in aceasta ultima fazacind s-au adoptat masuri importante, menite a completa constructia(intr-o prima etapa) statului national roman modern, rolul i locul maselorpopulare in general si al taranimii in special apar estompate, fiind completignorate de factorii politici condueatori. Aceasta deosebire esentiala intrefaze succesive i interdependente ale unuia i aceluiasi proces istoricdesfasurat pe distanta a mai putin de un deceniu, cu toate ea deconcer-teaza la prima vedere, este, totusi, in fondul ei, perfect explicabila si deinteles daca se au in vedere preludiile i cauzele detronarii lui Cuza Voda,modul cum s-a realizat acest lucru, precum si caile de actiune, concep-tiile politice i doetrinar-ideologice ce au stat la baza trecerii de la doimaiapaminteana la dinastia straina ereditara. Din problematica eomplexasi foarte importanta a acestei ultime faze vom desprinde in acord ensubiectul cercetarii citeva fapte i idei structurate pe doua aspectefundamentale : completarea legislatiei agrare si adoptarea eonstitutiei,

ambele extrem de importante pentru eunoasterea situatiei economicepolitice a taranimii.

Inlaturarea brutala din domnie a lui Cuza Vail a surprins si a nemul-tumit taranimea, ea manifestindu-si spontan in multe parti mai alesin aprilie 1866, cu ocazia plebiscitului, si in mai 1866 cind s-au rasculatgranicerii 121 simpatia fata de Domnitorul care o eliberase i ii dadusepImint. in aeelasi timp, in conditiile cind, pe de o parte, Inca nu se inche-

12° Bib]. Academiei, arh. Cuza Vodk pach. V. f. 69-71. Textul petitiei a mai fostrezurnat, dintr-o al-Ca perspectiva", de Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 290-291; N. Ad'ani-loaie, Dan Berindei, op. cit., p. 285.

121 Gh. Cristea, Manifestdri antidinastice in perioada venirii lui Carol in Romdnia, inStudii", XIX(1967), nr. 6, p. 1073-1091; V. Mihordea, Rdscoala grdnicerilor de la ISMEdit. Academiei, Bueuresti, 1958.

srd

www.dacoromanica.ro

13 TARANimEA IN EPOCA UNIRIEI (II) 161

pentru delimitarea mosiilor iar in multe p4i satenii nuintraseri In posesia loturilor, existind totodatil, nenumarate dispute si-conflicte, iar, pe de alta parte, exponenti ai mosierimii conservatoarenjunseser din non la conducerea statului, printre tarani se raspindiseteama cg, le vor fi luate paminturile dobindite122.Pentru a potoli via agi-tatie ce domnea pe aceasta, terna,, guvernul a dat de citeva ori asigurgrica legea rurala avea sa fie in continuare pe de-a-ntregul respectataaplicata123.

Situatia celei mai marl parti a titranimii avea s'it se agraveze odatacu adoptarea legii tocmelilor (invoielilor) agricole. Desfiintind clacaimproprietArindpe clacasi, legea ruralil din 1864 a emancipat atit mareaproprietate cit i munca din catusele vechilor reglemenVari. Ea urma

inaugureze cel putin sub raport teoretic era libert4ii tranzac-tiilor de orice natura dintre mosieri intemeiata pe constringereaeconomicA specificit orinduirii capitaliste. In practia insg, lucrurile nus-au petrecut asa. Lipsita de capital si credite, lipsita de inventar agricol,Vara, bratele de munca ale fostilor chicasi (deveniti tarani liberi), mosi-erimea nu-si putea cultiva intinsele latifundii care-i lamilseserii, in propri-etate deplina. Perspectiva diminuArii considerabile a profiturilor ei peo perioad'a nedefinn o nelinistea profund. Pentru ea chestiunea vitalaera de a gäsi un astfel de sistem care asigure mina de lucru la timpsi in cantitati suficiente cultivárii mosiilor*. Deopotrivil de interesat insolutionarea acestei chestiuni era si statul care detinea cam un sfert dinsuprafata agricola a tarii, el fiind obligat sa asigure celor care ii luau mosii-se in arenda mijloacele necesare cultivarii lor. Pe de alta parte, majori-latea taranilor impropnietiinii, primind loturi insuficiente, era silita WA,te adreseze mosierilor i areudasilor pentru a munci In dijma, sau sub

112 Intr-o relatare telegrafica din 10 22 mai 1866 despre rascoala granicerilor din Gruiase arAta ca acestia refuzau sa dca ascultare ordinelor Nenite de la Bucuresti deoarece acum sintboierii care guverna si ea are sil lc ia paminturile, sa-i puie la claca si altele, ca au sa suferemari nevoi de la noul domnitor" (Arh. St. Bucuresti, M.A.I., Cabinet Dim. Ghica, dos 20/1866,f. 227).

123 Monitorul. Jurnal oficial al Principatelor Unite", 111% 39, 19 februarie/3 martie 1866,p. 175; idem, nr. 58, 13 25 martie 1866, p. 257; idem, nr. 75, 7 19 aprilie 1866, P. 333; idem,nr. 77, 9 21 aprilic 1866, p. 312.

* In ce ne priveste, credem cA opozitia indirjita a marii boierimi conservatoare fatade improprietarirea clacasilor pc loturile legiuite provenea nu mimai din egoismul i rapacitateaei, din dorinta pastrarii intacte a latiftmdiilor (care, in multe cazuri, se intindeau pe zeci i zecide mit de hectare, dintre acestia doar o mica parte fiind cultivate) desi in ultimile trei deceniipretul pamintului crescuse de trei ori I ci, mai inainte de toate si mai presus de ofice, dinnevoia asigurarii bratelor de munca necesare cultivarii mosiilor. Populatia /walk relativ putinnumeroasa dacA o raportam la suprafata agricola a tarii (potrivit unor calcule pur aritmetice,unei familii ce se indeletnicea cu agricultura ii reveneau in medic 19 pogoanc cultivabileAnalele statistice" Bucuresti, an VI, 1865, p. 24-25) nu putea acoperi decit partial in condi-tiile practicArii unei agriculturi traditionale in care tehnica moderna aproape nu era deicefolosita partlle cultivabile mereu sporite ale mosiilor ca urmare a cresterii pretului cerealelor.Din acest motiv, marii proprietari au urmarit cu perseverenta sa lege pe tarani de latifundii,

pamint, insa in cantitati insuficiente acoperirii nevoilor pentru ca acestia sA recurgala ajutorul lor, lucrindu-le avantajos proprietatile in conditiile schimbatc ale noilor raporturiagrare. Cad, in definitiv, dintr-o experienta indelungata, mosierimta stia ca valoarea mosiilorsl rnarimea veniturilor ei depindeau de munca bratclor taranilor. 0 cercetare aprofundata dinaceasta perspectiva a realitatilor agrare i demografice ar putca da rezultate foarte interesantede natura a climina multe erori si prejudeeati.

iasera, lucrarile

§i

§i

§i tarani,

sa-i

se,

dindmIr

www.dacoromanica.ro

162 GRIGORE CHIRITA 14'

alta forma terenuri de pe care sa-si completeze deficitul de produse sprehrani farniliile si a-si duce gospodaria. In impletirea aceasta stranie

de interese diametral opuse, profund contradictorii, trebuie cautate moti-vele care au determinat elaborarea si adoptarea legii de invoieli agricole.Foametea cumplita de care suferea o mare parte a tariinimii din Moldova

fost folositit de proprietari doar ca mijloc de presiune in vederea adop-tarii legii.

lntocinit in cursul anului 1865, proiectul de lege, inaintat Adunariideputatilor de Domnitorul Cuza la 7 19 decembrie 1865, nu a fost luatin dezbatere decit la 10/22 martie 1866, in tot acest rastimp aducindu-i-seo seama de moclificari care pastrindu-i esentialul i-au inaspritprevederile 124 In aceeasi zi Adunarea cu 64 voturi pentru si 2 contrarsi la 14/26 martie Senatul in unanimitate, au adoptat dupa desbateriscurte, formale (mai importanta fiind doar controversa In privinta dura-tei de cinci ani sau de un an a invoielii) Legea pentru tocmelile delucrari agricole si pentru esecutarea lor". Legea, intrata in vigoare la18/30 aprilie 1866, prevedea c toate toemelile pentru munci agricolede orice natura trebuie sa fie legalisate i inregistrate de dare autoritateacomunala respectiva," intr-un registru snuruit i sigilat. Inscrisul trebuiasa, cuprinda, conditiile de invoiala, intre parti, intocmeala incheindu-sepe 5 ani. Art. 13 prevedea : Primarii sint datori prin ajutorul consilierilor-comunali. vatitseilor, dorobantilor, secretarilor sit indemne pe muncitoriiagricoli indeplini tocmelile la vremea eind si in locul unde si dupachipul cu care s-au legat prin tocmeli". In cazul dud sittenii nu lucraupotrivit tocmelii, atunci primarul, impreuna en consiliul comunal, cerce-tind in aceeasi zi reclamatia si constatind temeinicia ei, trebuia sit incheieun proces-verbal i 0,-1 execute pe taran la indeplinirea invoielilor. Modulexecutitrii era astfel prevazut : Primarul, prin mijloacele esecutive decare dispune, va aduce indata pe datornic la munca pentru care s-a toc-mit" ; daca acesta se va indaratnici" a merge la munca, reclamantulputea sit tocmeasca la lucru In locul mi alti oameni, la mice pret, cheltuie-lile urmind a fi implinite prin vinzarea averii datornicului, exceptindu-secasa i pamintul dobindit prin reforma agrara. Nici o alta jurisdictie

nici o alta autoritate se stabilea in finalul legii nu se va puteaamesteca in procedurile atingatoare de tocnieli""5.

Legea stabilea prevederi grele pentru litrani. Dispozitiile privindtermenul invoielii, executarea silita a taranilor, atributiile autoritalilorcomunale figurau, intr-o forma sau alta, si in vechile legiuiri agrare. Subacest raport legea tocrnelilor agricole nu inova, ci rescria principii, normecare in deceniile anterioare statusera In fapt la temelia raporturilor dintre-proprietari si sateni. Fauritorii noii legi pierdusera" intentionat dinvedere elementul esential ca, intre timp, legea rurala, desfiintind claca-sia, transformase pe clacas in om liber pe bratele si pe munca lui, la fel

124 A sc compara proiectul din decembrie 1865 cu cel din martie 1866, ambele publicatede D. C. Sturdza-Schecanu, Acle si leginiri priviloare la cheslia fdreineascà, seria I, vol. II, Bucu-resti, 1907, p. 1061-1070, 1077-1084.

122 Mon. of., nr. 62, 18/30 martie 1866, p. 278. Vezi si Gh. Cristea, Conlribulii la isloriaproblemei agrare in România. invoielile agricole (186C 1652). Legislatic i aplicare, Edit_Academiei, Bucuresti, 1977, p. 21-70.

a-si

a

si

www.dacoromanica.ro

15 TARANLIKEA IN EPOCA UNERII (II) 163

cu toti ceilalti cetateni ai, tarii. Teoretie, el trebuia asadar sa, beneficiezede toate drepturile sa, se supuna acelorasi indatoriri inscrise in acteleconstitutionale, in codurile judiciare introduse in 1864-1865. in practica,cercurile conducatoare care au intocmit legea au scos abuziv de sub pute-rea constitutiei si a jurisdictiei ordinare pe toti acei care faceau invoieli

i-au supus unuiregim special, de exceptie, creat ad hoc, acel al compe-tentei i jurisdictiei puterii executiv-administrative. Cu alte cuvinte,aceasta insemna ca In loc de despagubiri in cazul nerespeetarii de catresatean a contractului, ma cum prevedeau legile in vigoare (despagubirece trebuia constatata i stabilita prin justitie), primarul avea indatorireasa-1 constringa s munceasca cu forta dorobantilor. Prin urmare, in afaraprimarului si a dorobantului in spatele carora, de regula, se aflau totmarii proprietari i arendasii lor, nu mai era (cum bine s-a observat) nicio alta autoritate sau jurisdictie i nici o alta dreptate decit a lor" 126

Pastrarea marii proprietati agrare prin reforma din 1864 a avutca consecinta neaparata intocmirea unei legislatii de caracter exceptio-nal care, axatit in burra masura pe concepte i practici invechite, a prici-nuit taritinimii mai multe decenii nenumarate suferinte, frinind totodataextinderea i generalizarea relatiilor capitaliste la sate. In timpul elabo-rarii i adoptarii legii, liberalii radicali, care in atitea rinduri ping atuncise aflasera in fruntea àrnimii sau i stimulaseriti lupta, au ramas de astadata in pasivitate. Lipsita, de organizare politica proprie, ne avind un cadrulegal prin care sa-si apere interesele, taranimea s-a trezit, ca si in trecut,cu o lege despre ea facuta fara stirea ei; ea s-a gasit astfel si de aceastadata, ca in atitea rinduri, pilfasita, singura, fata in fata cu asupritoriiei care îi subordonasera intereselor lor de clasa puterile organizateale noului stat.

Baca se tine seama de faptul (trl, majoritatea *anima era constrin-s recurga la invoieli pentru agonisi eels necesare traiului, precumde existenta, a numerosi sateni inai instariti care faceau totusi invoieli

din motive variate, atunci se pare ca noua lege de tocmeli agricole regle-menta in realitate raporturile celei Mai marl parti a taranimii cu posesoriilatifundidor. Cert ramble faptul confirmat de nenumarate marturiidocumentare 127 cii, incepind din primavara anului 1866, pe temeiulnoii legi, mosierii si arendmii au inrobit munea sititenior ani in sir, accen-tuindu-le dependenta si sporindu-le mizeria. Cu legea tocmelilor agricolese incheia opera legislativa de restructurare a relatiilor din lumea satuluiromamesc, care trebuie s-o recunomtem, din perspectiva oferita decurgerea istoriei a fost departe de a corespunde atit aspiratiilorsperantelor taranimii, cit i intereselor legitime ale dezvoltarii societatiiromanesti.

Drepturile i libertatile politice acordate taranimii se afla incor-porate in constitutia adoptata si promulgata la 1/13 iulie 1866. Este deobservat, mai intii, ca in noua Adunare a deputatilor, numita mai tirziuConstituanta, aleasa in aprilie 1866 prin eforturile i actiunea conjugataa radicalilor si a fractiunilor conservatoare aflate la conducerea statului,

126 G, Dobrogeanu-Gherea, op. cil., p. 68.127 Gh. Cristea, op. cil., p. 70 103.

§i

§i

sit a-§i§i

§i

www.dacoromanica.ro

164 GRIGORE CHIRITA 1 &

Ylu a fost ales nici nil reprezentant autentic al thritnimii128, nesocotindu-se iarasi cererea deputatilor sateni din Adunarile ad hoc de a participasi trimisi ai lor la facerea legilor. In noua Adunare, avind o majoritateconservatoare, dupa cum se aritta intr-o publicatie periodica, boieris-mul e foarte bine reprezentat, iar poporul cit se poate de putin""9,faptcare si-a pus amprenta a supra anumitor prevederi ale constitutiei.

Adoptind principiul potrivit caruia toti rornanii sint egali inaintealegii" si clesfiintind privilegiile, scutirile si monopolurile de clasa",constitutia inseria si garanta exercitarea libertatilor cetatenesti, printrecare libertatea individuala, a constiintei, a cultelor, a invatamintului(cel primar era decretat obligatoriu doar uncle se vor afla instituitescoli", in mediul rural acestea fiind foarte putiue), al intrunirii, asocieriietc.130 Aceste drepturi si libettati, adoptate, de altfel, Inca de Aduarilead hoc si inscrise in actele tundamentale din anii 1858 1864, aveau, inprivinta taranimii, o valoare pur declarativd, deoareee cum s-a vazut

prin legea toemelilor agricole, care exeludea orice legislatie contrarie,inclusiv constitutia, libertatea sateanului, respectul domiciului salt nuconstituia o piedica pentru administratia locala de a-1 duce cu fortaobliga sa execute un contract pe simpla porunca a unui primar. Referin-du-sela acest aspect, pe bung, dreptate Radu Rosetti sublinia : Taranirnea-romana, obstea naliunii era pusa, in afara de lege, supusa unui regim deexceptiune tocmai in privinta exercitarii meseriei ei de toate zilele"131.

In constitutie, exponentii mosierimii conservatoare, spre a se asigu-ra impotriva unor eventuale tentative de improprietarire, au decretatproprietatea sacra,' inscriind principiul nimeni nu poatefi expropriat decit pentru cauza de utilitate publica". De asemenea, s-astabilit ca proprietatea data taranilor prin legea rurala i despilgubireagarantata proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi niciodatiti atinse".

In privinta drepturilor electorale, taranimea era mentinutastare de categorica inferioritate fatl" de toate celelalte clase i paturisociale. Ea era cu totul exclusa de la alegerea membrilor Senatului, iardin cele 4 categorii electorale pentru Adunarea deputatilor i-a fost rezer-vat colegiul al IV-lea in cadrul canna votau toti satenii care plateau catrestat o dare oricit de mica (minimum 48 lei). Spre deosebire de primeletrei colegii in care alegatorii aveau drept de vot direct, trimitind in Canierl118 deputati, in colegiul al IV-lea taranii votau indirect, prin delegati(50 de alegatori desemnau un delegat), urmind sa aleaga 30 de deputati7cite unul din fiecare judetl32. Prin aceste dispozitii principiul egalitatii

123 Cu citeva zile inaintea alegerilor, Romanul" care athstori ii justificaalitudineapoliticá imocind programul unionist cerea comitetelor electorale aduca aminte caelementul taran, adicit temelia nationalitdtii, trebuie iS aibii o forte representatiune in Adu-narea ce are sd otArascii de viitoarea constitutiune a (iirii" (Romanul", X, 1 aprilie 1866, p. 142).Aceastil tardivii recornandare n-a avut nici un efect, de0 din comitetele electorale filccau parteliberal ii radical i.

123 Gazeta Transiltarrier, Brasov, an XXIX, nr. 32, 9 mai/27 aprilie 1866, p. 12'7.130 Textul constitutiei in Al. PencoNici, Desbaterile Adundrii Constituante din anul 1866

asupra constilufiunii i legei electorate din Romdnia, Bucuregi, 1883, p. 290 308.131 R. Rosetti, op. cil., p. 447."2 Gr. ChirilS, Romdnia in 1866. Coordonale ale politicii interne si inlernalionale, iii

Revista de istoric", XXXI (1978), nr. 12, p. 2214-2217. Vezi si Istoria Parlamentuluip. 151-170 (autor al capitolului: Valeriu Stan).

intr-o-

.

si

si

:An

www.dacoromanica.ro

17 TARANINEA IN EPOCA UNIRII 165

drepturilor pentru toti cetatenii era infirmat de inegalitatea evident-a adrepturilor electorale. Restringerea tarii legale" la eiteva zeci de miide alegatori, introducerea unui sufragiu eensitar care nu era nici egal

nici direct, ea si faptul ct deputatii colegiului IV nu trebuiau desenmaliexclusiv din rindurile taranimii ci si a altor categorii sociale, nu numaica au favorizat coruptia, presiunile si imixtiunile adrninistratiei centralesi locale, dar au dus practic la inlaturarea din Parlamentul tarn a claseicelei mai numeroase, mai temeinic legate de apararea Aretrei strabunesi de progresul societatii românesti. Ramasa in vigoare ping dupa primulrazboi mondial, constitutia din 1866, consacrind incheierea constituiriistatului national, a creat un sistem politic nou, prin care taranimea nu

participat in fapt là conducerea destinelor Orli.

Daca, intr-o formulare concisa, ar trebui facut un bilant intre ceeace a dat taranimea in planul vietii politice societatii românesti din epoca

ce i-a dat ei acea epoca de mari prefaceri innoitoare atunci s-arputea spune ea' sprijinul masiv si permanent acordat Unirii Principatelor,sustinerea in toate momentele a credrii statului national pe temelii moder-ne si cu o larga consisteMa dernocratica, desi recompensata prin eman-ciparea ei, prin libertatea cistigata, nu si-a gasit totusi o solutionare cores-punzatoare (pe masura nazuintelor, drepturilor i intereselor clasei tára-nesti) nici in privinta improprietaririi cu suficient pamint i nici in inzes-trarea cu drepturi politice egale cu ale celorlalti cetateni ai tàrii. Inega-litatea traditionala a taranimii, economica si politica, venind din adincu-rile feudalismului, a fost transferata astfel, sub alte forme si cu alte mij-loace, realitatilor capitaliste aflate in plina ascensiune.

LA CONDITION POLITIQUE DE LA PAYSANNERIE A L'EPOQUEDE L'UNION. SON APPORT A LA CREATION DE LA ROUMANIE

MODERNE (1836-1866) (II)

RESUME

Dans la seconde partie, reflétant la problématique de l'intervalle1859-1866, l'étude releve l'appui prêté par la paysannerie au parache-vement de l'Union, pour que l'on passe ultérieurement en revue les droitspolitiques accordés a celle-ci par le nouvel acte constitutionnel résultatdu coup d'Etat du 2/14 mai 1864. Un ample espace a été consacre l'ana-lyse de la loi rurale du 14/26 anat 1864 et des consequences de celle-ci.Dans la dernière partie de l'étude l'on a insiste sur les circonstances quiont impose la loi des contrats conclus a l'amiable concernant l'exécution.des travaux agricoles (mars 1866), la teneur et les suites de celle-ci, l'ona relevé les droits et les obligations de la paysannerie stipules dans laconstitution entrée en vigueur le 1"/13 juillet 1866.

La conclusion a laquelle a abouti l'investigation a et6 formuleecomme suit : l'appui massif et permanent accorde a l'Union des Princi-

(11)

Unirii

a

6i

,

www.dacoromanica.ro

166 GRIGORE muirrA 18

pautés par la paysannerie, le soutien constant de la creation de l'Etatnational sur des bases modernes et avec une large consistance démocra-tique, bien que recompense par son emancipation, par la liberté acquise,n'a pas trouvé cependant une solution correspQndante (repondant auxaspirations, aux droits et aux Mtérêts de la classe paysanne, de la nationroumaine elle-mêrne) ni quant a Pattribution d'une superficie suffisantede terre, ni quant a Poetroi de droits politiques égaux aux autres cito-yens du pays. L'inégalité traditionnelle de la paysannerie sur les planséconomique et politique, provenat des tréfonds du féodalisme, a et6transferee de la sorte, S0118 d'autres formes et par d'autres moyens, aux.réalités capitalistes en pleine ascension.

www.dacoromanica.ro

ASPEOTE ALE LUPTEI POLITICE PENTRU UNIRE_CANDIDATURA LIII GRIGORIE M. STURDZA

LA DOMNIA MOLDOVEI (1859)DE

BARBU BERCEANU

I. Ceea ce se numete uzual Unirea din 24 ianuarie (5 februarie)1859, adica, ceea ce juridic inseamna suita de acte diutre 5 ianuarie si8 februarie, incepind de la alegerea domnului Moldovei, in persoana luiAlexandru Ioan I, la Iasi, pina là juramintul acestuia ca, donut al TaniRomAnesti, la Bucuresti, a lost conditionata de multe alte fapte i actejuridice, a caror cercetare e departe de a fi epuizata si de a-si fi stins into-resul. Ne vom opri pe linia punerii In evidenta a valorii juridice a prin-cipalelor noastre acte constitutionale asupra unuia dintre aceste aspec-te conditionante, destul de singular, anume participarea lui Grigorie Sturdzala acest eveniment1.

Provenind dintr-o familie care a ocupat tronul Moldovei 21 de ani,dind doi domni, dintre care unul era tatal su, Mihai Gr. Sturdza, ceeace i-a dat titlul de beizadè, Grigorie M. turdza (Iasi, 1821 Bucuresti,1901) a lost o personalitate cu o energie de exceptie, cuo viata pliii5, lumultoasa si dramaticrt. Incepe viata publica in calitatede militar, fiind pe rind colonel moldovean (cd aresteazrt pe revolutio-narii din 1848), colonel rus, general otornan (child, sub nurnele de Muhlis-pasa, participa Ia razboiul Crimeii si la delimitarea roului hotar al Mol-dovei) i o incheie ea politician roman, fiind in permanenta, din 1859,deputat ori senator, orientat pe plan intern catre conservatorism i peplan extern ctitre alianta cu Rusia.

1 Bibliografic cercetatà util: Acte docurnente rtlative la istoria renaVerii Romdnieipublicate de Dirnitrie A. Sturdza s. a., Bueuresti, 10 ol . , 1888-1069; Documcnte privind unircaPrincipatelor, redactor responsabil A. Otetca, Edit. Acadernici. Breuresti. 3 vol.. 1961-1963;A. D. Xenopol, Istoria romtinilor din Dacia Trniand, ed. a 3-a, Cartea romfnicascii", Bucuresti,vol. XII, 1930, p. 288-295; N. lorga, J1wia,omdniIor, vol. IX, Bucuresti, 1938, p. 336-313;Istoria Romdniei, vol. IV, Edit. Academici, Bucuresti, 1964, p. 301-304; Constantin C.Giurescu, Viola V opera liii Cuza vocld, ed. a 2-a, Edit. stiiirtifick, Bucuresti, 1970, p. 46-49;Constantin C. Angelescu, Despre ultima fazd a luplei pentru unire in Moldova, in: Anuar. Inst.si Arheol. A. D. Xcnopol" Iasi, 8, 1971, p. 261-278; Dan Bcrindei, Epoca Unirii, Edit.Acadcmici, Bueuresti, 1979. p. 73-85; C. Solomon si C. A. Stoide, Prelendenfa lui GrigoreSturdza la !roma Moldovei, Edit. Fundatici Mihail KoWilniceami, Bucuresti, 1939, 42 p. (extrasdin Arhiva româncascii", 3, 1939); Gheorghe Duzinchevici, Beizade Grigore Sturdza si polonii(lcgdluri polono-rornâne, in anti 1856-1859), Bucuresti, Asezzirnintul cultural Ion C. BrAtianu,205 p. + 2 f. pl.

Revista de istorie", Tom 37, nr. 2, p. 167-184, 1984

multilateralg,

;i

www.dacoromanica.ro

168 BARBU BERCEANU

Dornic, in tinerete, s concureze pe Hercule, purtind zilnic in spi-nare un vitel spre a ajunge cu puterea pina a-1 purta ca taur (de aici pore-cla de beimde dornic, la batrinete, s intreaca in gindire pe Imma-nuel Kant, Leonhard Euler, Auguste Comte si altii (prin cartea Les loisfondamentales de l'Univers, 1891, poate unica enciclopedie sistematicii,scrisa de un singur autor, roman), el doreste, in deplina putere a vietiisale, siti ocupe tronul Moldovei, prim pas catre intrevazutul tron ad Roma-niei, infruntindu-si tatal, candidat la tron si el, si, in aeelasi timp, peadversarii acestuia, revolutionarii de la 1848, care aveau motive siti nu-1ierte ; tel de care, ea si de celelalte doua arittate s-a apropiat fara sa'-1poata atinge.

2. Aspiratia sa là tronul Moldovei se manifesta Inca de la terminarearazboiului Crimeii si incheierea Tratatului de la Paris.

Astfel, la 24 iunie (6 iulie) 1856, anul tratatului si totodatrt anulin care irnplinea 35 de ani, consulul Frantei la Iasi, Victor Place, atrageatentia superiorului salt, contele Walewski, ministrul afacerilor straine,asupra lui Grigorie Sturdza, careia ii atribuie sanse pentru numirea incalitate de caimacam si pe care-1 considera printre cei mai seriosi candi-dati la domnia Moklovei ; dar care, adauga consulul, va face totul pentru

impiedica unirea sub un principe strain2. Poarta a preferat insa peTeodor Bals, inlocuit apoi, la 5 (17) februarie 1857, cu Nicolae Vogoride.

In 1858, la 30 aprilie (12 mai), o deputatie din Moldova inmineazamarelui vizir un mernoriu al partizanilor sM catre Poartrt, care se plingde eaimacamatul lui Vogoride, dealtfel ilegal indigenat (cum ei atragatentia) si propun in loc pe Grigorie Sturdza, ea fiind indigenul eel maicapabil i eel mai demn", singurul posibil sa guverneze tara" 3.

La 3 (15) mai, Victor Place, adresindu-se contelui Walewski, apre-ciaza ca in Moldova nu vede decit doi oameni potriviti pentru titlul dehospodar pe Petru Mavrogheni (1819-1887), mare vornic, si pe GrigorieSturdza, pe care il prezinta ea om inteligent, care a studiat si a invalatmult, ceea ce i-ar permite sa-si apropie cu usurinta conducerea treburilorpublice, admirator al ideilor napoleoniene, energic (ceea ce i-a atras ran-cune Inc neiertate) si de caracter (pentru care e popular in tara sa) ;ca statele sale de serviciu vor face sa fie agreat de Poarta, fara ea totusisiti fie un instrument al strainilor4.

La 2 (14) iunie pleaca din Moldova dourt scrisori una sultanului,alta contelui Walewski fiecare cu cca 200 de semnaturi, in care searata meritele printului Grigorie si se atesta increderea pe care primin-tend competenti si de bine o au in el5.

2 Ade ..., III, p. 604 (nr. 583). Intr-o scrisoare anterioarà (11(24) iun. 1856), V. Placeconsiderii cS aspirantii la domnia Moldovel (din familille influente: Ghica, Bals, Sturdza, Hoz-noveanu 5i Catargi), neavind nici o sansd de a fi domni ai preconizatci RomAnii, vor dori sSmenfina separatia (ibid., p. 561 (nr. 566) ).

3 Acie ..., VII, p. 588-595 (nr. 2116).4 Ibid., p. 174 si 176-177 (nr. 20 17).5 Ibid. p. 230 (nr. 2056) 5i 230-231 (nr. 2057). Una din scrisori c popularizata si sus-

tinutS In Le Levant", de unde o reia Gazeta de Moldavia", nr. 64, 1 1 aug. 1858 (Acic...,VII, p. 339-3 11 (nr. 207 ).

2

Vi(e la),

a

:

www.dacoromanica.ro

3 CANDIDATURA LUI GRIGORIE M. STURDZA (1859) 169

La 9 (21) septembrie, Grigorie Sturdza se adreseaz1 impgratuhliNapoleon III, oferindu-i serviciile sale in vederea realizdrii politicii aces-tuia in Orient, precizind c Ii va executa toate ordinele privind unireaPrincipatelor, alaturi de unchiul sau Alexandru Ghice, pe atunci caima-camul Tarn Ron:LA.12qt, §i ca., in cazul unui nou conflict in Orient, oricarear fi vederile Turciei, va lupta de partea Frantei, asemenea unui generalfrancez ; sugereaza chiar o expeditie in Transilvania §i Ungaria, impotrivaAustriei, a card opozitie impotriva sa o explica prin aceea cä e singurulcapabil de a executa o asemenea politica7. Inca mai inainte, consululAustriei i§i informa superiorul asupra primejdiei evident, pentru Aus-tria a eventualei atribuiri a tronului Moldovei lui Grigorie Sturdza,care cauta sprijin in rindul emigratiei polone §i la reprezentantii Frantei,§i a carui candidatura aprecia el mai tirziu a fost sprijinita, de con-sulul Frantei pina in ultima

La 25 septembrie (6 octombrie), Grigorie Sturdza adreseazg Sulta-nului demisia sa din armata otomana fiindca trebile mele nu ma, eartaa mai prelungi serviciul militar"9.

Campania electorala pentru Adunarea Electiva care urma, la rindu-i,aleaga pe domn incepe dup5, instalarea cMinacamiei de trei (din octom-

brie). In comparatie §i cu modul in care climacamia din Tara RomAineascaIi permitea desfa§urarea, G. Sion aprecia ca, nici o mi§care roma,neascg,din nici un timp, nu se poate compara cu miscasea care a fost §i este Incain Moldova", data fiind presa sa liber, ceva nou in istoria Principatelor,asupra careia face valoroase reflectiin.

Una din partide, cea net conservatoare, avea drept candidat peMihai Sturdza, tatal lui Grigorie §i fostul domn. Sustinut de Poarta, §ide Austria, el se reintoarce in taxa, sosind la Galati, cu un vapor austriac,la 4 (16) noiembrien, fara gindul de a face vreun pas inainte pe calea uniriiPrincipatelor, al cilror tron comun insa desigur ca nu 1-ar fi refuzat12.In lupta sa pentru domnie s-a servit de gazeta Patria", raminind adversarpe fata al libertatii preseio. Conventiunea necerind candidatilor la donmiesa he §i membri ai Adunarii Elective, el nu a coborit" pina in a candidapentru un loc in Adunare.

A doua, Partida nationall-independenta, era net unionista §i inmai mare masura preocupata de reforme sociale. Ii ducea campaniaprin periodicele Steaoa Dunarei", Zimbrul §i Vulturul" etc. §i, pinala constituirea Adunarii, nu se prommtase asupra persoanei domnului.

6 Intlinirea de la Focsani dintre cei doi e surprinsa de consulul austriac Lannoyciltre Buol nr. 35/1858 (11 sep.), in Documente ..., II, p. 365-366 (nr. 341)).

7 Acte VII, p. 398-399 (nr. 2080).8 Gddel Lannoy critre Buol nr. 31/1858 (24 aug.), nr. 36/1858 (21 sep. ) i nr. 23/1859

(16 mar.), in: Documente ..., II, p. 358-360, 368-370 si 476-478 (nr. 336, 343 si 458).9 Proces verbal II (Ad. Elect. Mold., 31 dec. 1858), in: M. of Mold., nr. 24, 15 ian. 1859

(A.cte ..., VIII, nr. 2416), anexa F (Acte ... cit., p. 203-204).10 G. Sion, Fisiologia alegerilor din Moldova, in Românul" (Bucuresti), 3 ian. 1859

(Acte ..., VIII, p. 296 (citatul) si 297 (nr. 2426)).Steaoa Dunarei", nr. 76,12 nov. 1858 (Ade..., VII, p. 754-756 (nr. 2171)).

12 Cf. Berindei, op. cit., p. 74-75. Cindva insA 11 refuzase (Ion Ghica, Opere, I, editie[ ...] Ion Roman, Edit. pentru literaturá, Bucuresti, 1967, p. 250).

Pentru vederile lui Mihai Sturdza: N. Corivan, Date cu privire la unele fonduri docu-mentare din arhiva Ministerului de Externe de la Paris care cuprind stiri referitoare la istorianoastre, in Rev. Arh.", 2, nr. 2, 1959, p. 218-220.

5 c. 1811

sa,

(Gddel

n

tdrii

www.dacoromanica.ro

170 BARBU BERCEANU 4

A treia partida avea drept candidat pe Grigorie Sturdza. Sositla Ia0 inaintea tatalui sau, In uniforma de geneial turc pentru

sublinia independenta fata de autoritatie MoldoVei), el porneteo activa campanie electorala, aratindu-se cent de populatie, de la care ise string vreo mie de semnaturi14, infiintind un ziar (Constitutionariu.1",condus de Grigorie Bale) si atacind listele electorale prin proteste lacaimacamie, la instantele judecatore§ti 0 la consulio. Ea se prezenta cao solutie de mijloc intre partida u1traconse2vatorista, partida retrogra-da, partida reactionara, partida streinilor", a lui Mimi Sturdza, 0 demo-cratia ultraradicala" a Partidei nationale, f: ra a se feri s evoce nicilegitimismul (umbrit de candulatura tatalui), nici intentia progresista dinConventiune. Specifica ii e persoana candidatu lui, superior prin capacitate(un bhrbat care a dat atitea dovezi de ene0e, activitate, perseveranta

tarie de vointa") i prin pozitie sociala (nu este candidatura mai nati-onala, mai neaparata, mai nemerita 0 mai j opulara"), contrastind atitcu Mihai Sturdza, omul Austriei i Iurciei, cit cu acei demagogi §irevolutionari cunoscuti". Pentru grigorieni, ctul de la 1848 al alesuluilor e pozitiv, intrucit a scapat societatea noa.tra, de anarhie, de rascoala,de jacherii §i de invasmne straina". Modelul h i Grigorie Sturdza e Napo-leon III, corectat insa de paragrafele Conven tiunii 0 de mirarea demo-cratica din Moldova. Infati,indu-1 cu calitaii lui Napoleon III, partidapropune corpului electoral o atitudiue similara celui al Frantein. Intreagalui propaganda, culminmd cu bropla franc szului J.-A. Valliant", ildesemneaza ca fiind cel mai", ca fiind pr mul", ca fiind singurul",ceea ce Ii punea pe adeptii sai in pozitia unor oameni fara principiin sauin imposibilitate de a 0 le contrunta. Intr-o ,isemenea pozitie, flu puteafi vorba de un program al partidei, ci de o Pi ofesie de crediiitd a §efului.

Ce spune 1 in acest document '? C, daca va fi ales domn stapinitor,va apara cu orice jertfa autonomia patriei i ca, se va sili s consolidezenationalitatea romana, ment.nindu-se (in ce privqte dorinta Unirii 0 aindependentei) la posibilitatile Conventiunii Comisia Centrali i intrnnirea, la nevoie, a acelor doua armate ; ca va hprijini §i apara legalitatea,

va domni ca domn cons itutional, cu mit 10,ri faspunzatori §i sistemreprezentativ, consultarea opiniei publice i sprijinirea pe ea) cu libertate

11 Petre MaNroghen4 mernbru al Partidei nationale si aspirant la domnie, so refer& laepidemia candidaturii lui G. Sturdza", preconizind ea nis e bune rnásuri sanitare vor puteaopri contagiurea" (Documente ..., III, p. 409).

Constitutionariul" jurn lu politicu, nr. 1-18, 10 nov. 19 dec. 1858; In versiunerezumativh: Le Constitutionn 1 join nal politique, nr. 1-2, 20 nov. 11 dec. 1858 (tot stilvechi). Fiecare numar cuprinde 2 file, nepaginate.

16 Documente ..., III, p. 446.17 K. Hurmuzaki, Handidalura prinfului Grigorie M. Sturdza, Jassy, Tip. Buciumului

roman, 1858, 1 f. + 12 p. (citatele: p. 1, 4, 12). Brosura n ai aminteste de o a patra gruparemica fractiune a doctrinarilor" (p. 1) cum si de iarianta (r vansatii la un moment dat de altreA. Golescu, si el desemnat prin caIiti grigoriene: unul din cei mai onorabili patrioti aiRomaniei, cunoscut prin capacitatea si invatatura sa, precum i prin liberalismul sat', moderat

intelept") de a se alege Grigorie Sturdza in Tara Româncascil paralel cu alegerea lui BarbuStirbei In Moldova (p. 5).

18 L-A. Vaillant, Glasul poporului glasul liii Dumnezcu, Iassi, Tip. Buciumului rerun,1858, 1. f. 35 13.

10 Gödel Lannoy &are Buol nr. 1/1859, in: Documente ..., II, p. 430-431 (nr. 414).

cA

1

+

acgi

gi

giu

ii

www.dacoromanica.ro

CANDIDATURA LUI GRIGOPIE M. STURDZA (1859) 171

de presd, dar ingeadind licenta degradatoare si dezorganizatoare, cu dez-voltarea asezdrnintelor liberale ale autoguverndrii si a institutiunilorlocale, dar pdstrind prerogativele domnesti, pe care nu le va folosi inspirit de partidd ; c va asigura egalitatea tuturor inaintea legilor, cudesfiintarea privilegilor i respectarea proprietdtii ; c va dezvolta invd-tdmintul public, agricultura, industria si comertul, c5, va organiza armatadupd mijloacele tarii ; c va folosi pe pdmintenii cu moralitate, cu cunos-stinte si cu talent din orice clasd a societdtii fdrá deosebire" la locul undepot fi mai folositori td'rei", c va Intinde totdeauna o mind celor asu-priti"20.

Interesant e c presa Partidei Rationale, care a combdtut cu vehe-mentà califatile atribuite de grigorieni alesului lor21, atesta', chiar in toiulluptelor electorale, valoarea acestui document : Ni se spune cd" acestom, omul care ne-ar face fericirea, « omul farei», ar fi fiul fostului domnMihai Sturdza. Asa este, IRA' numai acel din profesia de credintd"22.

In opozitie cu aceastrb tacticd infatuan d a lui Grigorie Sturdza,probabil convins cli e unica persoana potr -Tritd pentru tronul Moldovei,

eu cea similard a tatdlui sdu, car& chiar do edise ca putuse domni 15ani, Partida nationald unde ideea unirii era i nitd cu ideea democrat-cd23 nici mdcar nu-si desemnase candida ul, Isind a intelege c e unlucru secundar persoana alesului oricare dintre membrii ei cn dreptde a candida la domnie fiind bun ales. Ar fi fost dealtfel si dificil sd pre-zinte un candidat cu mari realiz5ri publice, cind ei fuseserd tocmai ceiostracizati. Ceea ce, politic, reprezenta, pentru partidd, un punct slab.

Asadar, da61, pentru unii cel mai important lucru era ca aleggtoriisL cunoased domnul pe care alesul lor in Adunare urmau sä-1 aleagd2A,

pentru eeilalti se punea accentul pe persoana depUtatilor, adevdratiistilpi ai tdrii"25.

Dar, spre deosebire de tat51 sdu, Grigorie Sturdza intelegea s iaparte, ca deputat, la lucr5rile Adundrii Elective, a cdrei valoare o intele-gea, aceasta ca senm al democratismului sau i totodata spre a-si pro-mova dorinta domniei pe cimpul de luptd. Par iciparea la Adunare atrage ocontestatie a dreptului sdu de a alege i totodata de a candida pentrumotivul cd, potrivit articolului 6 din anexa II a Conventiunii, nu vorputea fi alegdtori persoanele care sint supuse unei jurisdictii straine",asupra cdreia instanta de judecatd, judecdtoria Falciu, dup l. ce primestedin partea guvernului informatia a printul Grigorie Sturdza a venit,in tarl cu titlul de Muhlis-pasa, purtind uniformd de general de divizieotoman", fárd, ea el sd aibd cunostinta de s-a demisionat sau nu din

20 Grigorie Stur[d]za, Pro fcsie dc credit-do, Iasi, 30 nov. 18-8, in: Constitutionariul",1, nr. 10, 1 dec. 1858, p. 2 (versiune francezà: Le Constitutionnel, nr. 2, 11 dee. 1858, p. 2;ambele versiuni reproduse In Acte . . VII, nr. 2277),

Pentru dispute: Acte . . VII, p. 851-852 (nr. 2211: Steaoa Dunfirei", nr, 79,17 nov. 1858), 918-951 (nr. 2227: Constituitionariu1", nr. 5, 19 nov. 1858), 954-059 si 966967 (nr. 2228-2220: St. Dun., nr. 82, 20 nov. 1858), 1020-1023 (nr. 2243: Const., nr. 7,24 nov. 1858) si 10751-1079 (nr. 2269: Const nr. 9, 28 nov. 1858).

22 Steaoa DunArel", nr. 91, 4 dec. 1858 ( Acte . . VII, p. 1215 (nr. 2300) ).23 Ceea ce reprezenta un alt pericol pentiu Austria (cf. Gödel Lannoy catre Buol, nr.

36/1858 (21 sep.), cit. sup.).24 Vaillant, op. cit., p. 19.35 C. A. Rosetti, fn Romanul", 20 ian. 1859, ap. Xenopol, op. cit., p. 296.

si

t

www.dacoromanica.ro

172 BARBU BERCEANU 6

functiile ce avea in armata turceasca", conchide, printr-un jurnal (dec.1858), ca printul Sturdza nu poate exersa drepturile acordate de Conven--tie, ca alegator si ales, daca nu va infatosa formal actul demisiongriisale din serviciul otoman"26.

3. Ales totusi al orasului Iasi, jurnalul instantei e adus In fata Comi-siei de verificare a titlurilor deputatior si apoi in fata AdungriiElective, in sedinta din 31 decembrie 1858 (12 ianuarie 1859). GrigorieSturdza prezinta traducerea amintitei sale demisii impreuna cu o decla-ratie potrivit careia m5, cunosc si sint desfacut de orice indatorire defunctionar catre Malta Poarta", adaugind ca a servit in acea armatafara a fi renuntat vreodatg la drepturile mele deroman" ; iar oral adauga :',Sant incredintat ca o adunare nationala nu va contesta driturile unuipgmintean ce a luat parte la un resbel si la o delimitatie care au fost folo-sitoare patriei noastre". Cit priveste apartenenta otomang care i-ar ficonsiderata de turci, el apreciaza ca, dupg, capitulatii, nu poate existajurisdictie turceasca in Principate, ca admiterea unei asemenea jurisdic-tii de catre adunare ar insenma invalidarea capitulatiilor, baza exis-tentei noastre politice si nationale". In riposa, I. A. Cantacuzino soco-teste ca o demisie e un act privat, care, pina nu e primit, se poate retrage ;or pina acum nu a venit nici un r5spuns ; apoi, o demisie valabila tre-buie facuta prin ocirmuirea localg, pentru a inlatura orice reclamatiedin partea Inaltei Porti". Grigorie Sturdza raspunde : Nu cred ca oadunare ronigneascl sa poata cere o teschierea turceasca".

Interventia deputatului Alexandru Ioan Cuza e salutara pentruvalidarea alegerii lui Grigorie Sturdza : problema este, spune Cuza dacaprin dobindirea calitatii de functionar turcesc se pierde nationalitateaor i. nu, daca un functionar turcesc poate incleplini datoria de moldoveande azi ; si considera ca cele doua calitati pot veni in opozitie ; dar ca odeclaratie de renuntare la o asemenea functie facuta guvernului Moldo-vei e indestulatoare. Ca urmare, Grigorie Sturdza face aceasta declaratie :7)Declar guvernului si Adunarei Moldovei ca nu sunt in serviciu turcesc.Am servit in armata otomang pentru patria noastra, cind ea fu luataamanet de catre Rusia. Acum am dat demisia si declar Adunarei si tgreica sunt desfgcut de orice indatorire de functionar catre Inalta Poarta".Impotriva validarii, M. Kostaki vine cu precedentul suditilor, care, desiau dat declaratie ea intra iar in legile tarei, nu au fost admisi sa voteze.A urmat a doua interventie a lui Cuza : dupa el, un moldovan servindun drapel strain nu-si pierde nationalitatea", nefiind lege in materie ;iar daca Turcia II va rechema, atunci Moldova 1-ar sprijini, in putereacapitulatiilor. La acest argument juridic, insotit insa de o ipoteza putinconvenabila in realitate unui domn al Moldovei (care avea de Mut celputin un drum la Istanbul), el adauga si un argument politic : socot,in sfirsit, ca trebuie sa punem patimile deoparte si sa deschidem era Con-stitutiei prin dreptate si fratie". Apoi, Anastase Panu, deputat si membrual Caimacamiei, adauga cg, desi o hotarire judecgtoreascg e neatacabila,in speta se poate trece poste ea, nefiind sprijinita pe lege, care nu spune

26_1Vi. of. Mold., nr. 20, 24 dec. 1858, p. [4].

www.dacoromanica.ro

7 CANDIDATURA LUI GRIGORIE M. STURDZA (1859) 173

nimic, i c'g' trebuie sl se ting seama c Grigorie Sturdza poartg mandatulsacru al aleggtorilor sM. Iar Kogglniceanu considerg ei iuterpretareatrebuie fgcutg in favoarea priatului, iar nu in defavoarea lui (ccoul prin-cipiului promovat de Revolutia Francezg, dup:i care poti face tot celegea nu te opreste) ; deci, spunea el, nu pot combate mandatul sgude deputat ; insg, sl se inteleagg bine, numai de deputat", rgminindca in viitorul cel mai apropiat sg se voteze legea care sg, ridice nationali-tatea celui care intrg in serviciul altui stat, intr-altfel am putea vedcape bAncile Adungrei [ ] deputati in uniformg ruseascg, austrieceascg,otomang". Continuindu-si opozitia, M. Kostaki mai vine cu un argumentde drept comparat : in Tara Ronaneasca s-a respins candidatura luiI. Ghica, fostul bei de Samos ; iar opozitia mihMlenilor (Vogoride) efArg relevantg juridicg. Pusg validarea la vot, Grigorie Sturdza e admisdeputat cu 32 de voturi contra 20 rezultat din care reiese ca pozitiamembrilor Partidei nationale nu era omogeng27. Consider cg interventii-le lui Cuza i Kogglniceanu sint, in primul rind, interventii juridice iar nusimple interventii impgciuitoare si de bun simt"28, rezultind dintr-omai veche simpatie a vorbitorilor pentru candidatura lui Grigorie Sturdza 19sau din mobilul politic de a impiedica o eventuala, fuziune a celordoug grupgri sturdzesti" 305 iar rezultatul validgrii e conform dreptului.

In ansamblul lor, operatiile de validare au redus numgrul de mem-bri ai Adungrii de la 67 (inclusiv 3 clerici) la 55, anume 54 de deputati(apreeiati de D.A. Sturdza a fi : 35 nationalisti, 7 grigorieni si 12 mihrti-leni 31) si mitropolitul, presedinte de drept, care 'Astra o atitudine rezer-vatg. Lista candidatilor la domnie era numeroasg, numai familia Stur-dza, cea mai reprezentatg, figura cu cinci membri32 (fArg Grigorie, netre-cut).

In zilele care au urmat, deputatii Partidei nationale si-au intetitdiscutiile in vederea desemngrii unui candidat comun, fgrg de care celedoug determingri certe ale adversarilor rgmineau periculoase, mai alesin ipoteza impgcgrii dintre tafg si fiu. Rind pe rind au perspectiva dom-niei in afara unui alt Sturdza (Vasile) amintitul Mavrogheni, Anas-tase Panu, Lascgr Rosetti, Lascgr Catargiu, Costache Negri si VasileAlecsandri 33. Discutiile s-au incheiat cu acea intrunire, singularg si deter-

27 Proces verbal II, dezb. l anexa E (Acte VIII, p. 193-197 si 202).28 Iorga, op. cll., p. 338.29 G. Gane, Trecute viefi de doamne i domnife, editie IngrijitA de Victor Leahu, Junimea,

Iasi, vol. III, 1973, p. 184. Mirmatie contrazisA InsA de o declaratie a doamnei Elena Cuza(Duzinchevici, op. cit., p. 68).

30 Valerian Popovici, In Istoria Romdniei cit., p. 302.Dimitrie A. Strudza, Insemndlatea divanurilor Ad-hoc din Iasi si Bucuresti In istoria

renafterii Romdniei, Bucuresti, 1912, p. 645-647; dar, In scrisoarea lui D. A. Sturdza cAtreA. G. Golescu din 19 (31) ian. 1859 se considera, din 56 de membri (1 In plus): 31 nationalisti,14 grigorieni si 11 mihAileni (strigoi") (Documente . . III, p. 478-483 (sff. 270)). Azi seconsiderA a fi fost 33 de deputati unionisti. La 31 decembrie 1858 (12 ianuarie 1859), V. Placeraporta contelui Walewski cA 30 shit unionistl, 12 grigorieni si 12 mihAileni (Acte ..., IX, p. 186(w. 2655) ); v. si inf., n. 74.

32 M. Of Mold., nr. 21, 28 dec. 1858 (Acte ..., VIII, p. 179-180 (nr. 2410)); D. ASturdza, op. cit., p. 848-849.

23 Sion, op. cit., p. 299 ; v. I Xenopol, op. cit., p. 289.

...,

31.

www.dacoromanica.ro

174 BAP B U BERCEANU

minanta, de Maga sala Elefant", din noaptea de 3/4 (15/16) ianuarie1859, in care premergatorii Unirii, purtatori de vointa nationala, treela concretizare, desenmind unanim ca nine candidat de Alexandru JoanCuza, pentru alegerea caruia i§i ian U11 angajament de onoare scris, careintrune§te 30 de semnaturi34, 1autarirea urmind a fi dezvaluita in zivaalegerii.

Sedinta Adunarii Elective din 4 (16) ianuarie incepe cu discutareaadmisibilitatii candidaturii la domnie a lui Grigorie Sturdza, ceruta suc-cesiv prin doua petitii, prima (29 dep. 1858 (10 hal. 1859)), in care sus-tine ca nu atirna de jurisdictia Inaltei Porti25, rezolvata prin validareamandatului sau de deputat, §i a doua (3(15) ian. 1839), m care subli-niaza aspectul de principialitate al cererii sale cu urmatoarele cuvinte :Daca vreun interes mai mare al natiunei ar core ca fiecare din indri-tuiti si rennnte la candidatura la domnie, eu m-a§ simti fericit a facecel intii aceasta jertfa ; ins't cind ne aflam in 'ceasLä privinta pe terenulconstitutional, ea socot ca a§ parasi o (1.1 orie do cetatean, daca nli a§reclama putinta de a fi folositor patriei mele intr o sfer mai intinsa,enalte cuvinte, daca nu a§ reclama dreptul ce imi este incheze§luit princonstitutie de a fi inscri,s in lista candidatilor de domnie" ; dupa care,arata detaliat ca are toate conditiile cerute de Conventiune pentru a can-dida, adica acelea din art. 13 ; fara a se mai referi la conditia ceruta,pentru a fi deputat, de anexa Conventiunei, art. 6, (aceea de a nu fi supusunei jurisdictiuni straine), el adauga : din momentul unde aceasta Adu-nare a recunoscut mandatul meu, en astazi mL aflu cu o insu§ire maimult, aceia de a fi facut parte din Adunare" o insu§ire mai mult fatade Mihai Sturdza §i totodata o aducere aminte c indepline§te i con-ditiile cerute deputatilor 36.

In intimpinarea dreptului de a candida a lui Grigorie Sturdza, darnu §i a acceptarii lui ca domn, intervine Vasile Alecsandri : insuflatde un spirit de conciliare", el face apel la simtamintul candidatului, carenu §i-a capatat indes bul titluri pentru a pretinde la acest inalt post. Vie maiintii in mijlocul nostru, lucreze impreuna cu noi, aratind devotamentutcerut, §i numai atunci va putea aspira la domnie". Grigorie Sturdza repetacaracterul principial al cererii sale? singurul care-1 Mtereseaza ; Nu armdat reclamatia pe nadejde de a fi domn. Stiu cum majoritatile se fac intr-ocamera [...]" ca §i cum ar fi §tint cele intimplate in noaptea pre-cedenta ; §i-apoi adauga : Din parte-mi orice sacrificii s-ar cere sintgata a le da, pentru a ajunge la un scop mare. Voi da votul men numaipentru domnul ce va vota unirea Principatelor" (conditionare sau figurade stil, caci a lipsit de la alegere).

In intimpinarea aceluia§i drept, Anastase Panu, membru al Cad-macamiei, amintind ca aceasta n-a inscris pe Grigorie Sturdza pe lista

" Evident, nesemnat d cel ales. Actul s-a publicat in Cony. lit., 15, nr. 6, 1 sep.1881, p. 234-235. Pentru intreaga desfAsurare : Marta Anineanu; Colonelul Alexandra loanCuza, doinn al Unirii, in : Mag. ist., 3, nr. 1 (22), fan. 1969, p. 2-7.

" Cf. Proces verbal V (Ad. Elect. Mold., 4 ian. 1859), in : M. of. Mold., nr. 27,25 ian. 1859 (Acte . . VIII, nr. 2427), anexa E (Ade. . . cit., p. 310).

36 Ibid., anexa F (Acte. . . cit., p. 310-311). In mod exceptional, in aceastä petitietrece titlul de print.null

www.dacoromanica.ro

9 CANDIDATURA tin GRICORIE M. STURDZA (1859) 175

oandidatilor la domnie peuttu eh, dupit parerea ei, serviciile printuluiSturdza nu faspund la conditiile Conventiei", dar c Adunarea a con-siderat ca nu mai e supus unei jurigdictii straine, cere Adunarii s hag-rasca orice problorna cu dreptate i nepartinire" : conjur pe Adunaresa fie dreapt i s inscrie po printul StUrdza in lista candidatilor la dom-nie ; atunci va dovecli ca ea nu racreaza, in spirit de partici., ci numai inacel al dreptatei, al intelepciunei si al demnitatei unei adunari nationale".Consider &á poziiile lui Anastase Panu (atit cea din Caimacamie, citcea din Adunare) definesc un jurist (dealtfel si conducea departamen-tul Drepatii, in care o data, mai mult trebuia s aiba, in fata legalitatea),contrar tezei lui Xenopol dupa care am fi avut de a face cu o revenireasupra votului sau din noaptea precedentd de teama de a nu fi ales Gri-gorie Sturdza 37.

Dupa ce C. Hurmuzaki repeta punctul de vedere al acestuia, sedezvolta teza contrara. Lascar Catargiu cere sa se aplice Constitutia intoata, puterea ei". M. Kostaki, dupa ce face si el apel la simtaminteleprintului de a se multumi cii simplul rol de cetatean (ceea ce, juridices-te, ar insenma recunoasterea dreptului lui Grigorie Sturdza de a can-dida), apreciaz c acesta nu are dreptul de a candida, intrucit candi-datura e 1) neconstitutionala, peniru cit aspirantul nu are zece ani deserviciu si nici n-a Mout pane din vreo adunare reprezentativa (art. 13) ;2_) antinationala,, caci n-as vrea s-avem, in liste candickitilor, un omcare sa fie mscris si in aceea a pasilor turcesti".

Restul discutiilor au privit nu dreptul, ci persoana realizardelui din par tea lui C. Hurmuzaki, gresehle lui de la 1848 din partea luiLascax Catargiu, dar pentru care M. Kostaki ii absolva, fiind o actiunesub serviciu comandat (Grigorie Sturdza adaugind : la asemenea impre-jur, ri4 acei ce apara progre8u1 s ifar mai totdeauna" gasind astfel for-mla in care sa se poata trece laolalta cu revolutionarii) 38 .

In ce priveste statutul eetrIenese cerut candidatului la domniede catre Conven,iune, pot fi trei inaterpretilri : una, ad litteram, carenu-i cere nici o conditie cetateneasca alta decit originea româneasca :sa fie fiu din tata nascut moldav sau valah, caci numai atit cere art. 13 ;a doua, cea considerata de Caimacamie : si nii atirne de jurisdictie stra-ina condi,ie cr,ruta de anexa electorala, art. 6, subintelegindu-se cacooa ce' se cere maul deputat cu atit mai mult trebuie sa i se ceara unuidomn (tot astfel : s nu fie iuterzis, falit nereabilitat sau condamnat lao pedeapsa,' aflictiva) ; e o interpretare impotriva careia Grigorie Sturdzanu s-a opus, doVada ca, s-a aparat ; a treia, care rezulta din coroborareaarticolului 13 cii anexa, in sénsul ca, diferentele dintre conditiile cerutedOmnului i conditiile cerute deputatului ori alegatorului nu sint de cali-tate, ci numai de cantitate : dupa cum domnul trebuie sa, aiba impli-niti 35 de ani, deputa-Vii 30 i electorii 25 (anexa, art. 9 si 5) si dupa, cumdomnul trebui sit aibit un venit de 3000 de galbeni, deputatii i elec-torii mai putin (variind in functie de colegii), similar s-ar putea inter-preta ca, domnul trebuie sit apartina unei linii de supusenie moldava sau

Xenopol, op. cit., p. 292.38 Proces verbal V, dezb. §i votul (Acte... cit., p. 304-306)."

si

t

www.dacoromanica.ro

176 13ARBLT BERCEANU 10

valaha. Inca de la nasterea tatalui sau, in timp ce deputatul sau electorule de ajuns sa fie supus roman numai din momentul cind Conventiuneae aplicata (anexa, art. 5 si 6), interpretarea prin care nici nu e nevoiede artificiul de a aplica anexa electorala candidaturilor la domnie ; intr-aceasta a tre:a interpretare Grigorie Sturdza putea fi deputat, dar nusi domn corespunzind tezei, neexplicitate, a lui M. Kogalniceanu sia lui Lascar Catargiu. Dar in acest caz interpretarea ar fi trebuit sit ducasi la excluderea de pe lista candidatilor a lui Mihai Sturdza, care, inaintede a fi domn, obtinuse supusenia rusa situatie In care fiul va fi fostnedreptatit in raport cu tatal.

Nu mit opresc la invinuirea, numai formal neintemeiata, a luiM. Kostaki in legatura cu vechimea in functie, cum nu ma opresc nici lainvinuirea ce i se adusese mai inainte in legatura cu averea4S acesteahind chestiuni de fapt.

Cit priveste includerea lui Grigorie Sturdza printre pasi, aceastaera, juridiceste, un motiv de neprimire numai In masura in care ar fiavut loc la cererea acestuia daca se merge pe interpretarea ce ampropus. Oricum, trebuie sa admitem ca nu ne aflam in fata unei instantejurisdictionale, ci in fata unui organ politic, care, atunci, reprezenta lacel mai inalt grad natiunea si care, deci, putea permita o masurade demnitate sau de aparare nationala. Or, a aduce pe tronul tarii unpasa independent de faptul ca a fost roman, ca nu a trecut la isla-mism, permis sit beneficieze de aceasta calitate intr-o actiuneutila tarii, ca el personal renuntase la beneficiul acestei calitatiinsemnao augmentare a ambiguitatii relatiilor otomano-romane, defavo-rabila tarii, i un precedent periculos. Interpretarea era un act de suve-ranitate fatise in raport cu puterile semnatare ale Conventiunii.Apoi, totAdunarea Electiva, care alegea domnul, era practic in drept sit simplificeprocedura alegerii printr-o hotarire prealabila.

Pusa, la vot, contestatia liii Grigorie Sturdza e respinsa cu 35 devoturi (in care sint incluse §i voturile mihailenilor) contra 1841.

edinta a continuat cu inregistrarea a o serie de retrageri de pelista candidatilor si cu votarea cererii de a se trece, in listit, pe Alexan-

89 AceastA a treia interpretare nu putea fi gInditti de puterile care contau pe alegereaunuia din cel doi Sturdza. Ceea ce n-a Impiedicat Adunarea Electivá s dea articolului 13 ointerpretare proprie.

Departe de a dispune de bogAtia tatAlui stlu, Grigorie Sturdza primise de la maicA-sa,hAtmaneasa Saftita Paladi, la 12 (24) octombrie 1846, mosia Duda, cu obligaVia de a-i dape an 1000 de galbeni, sumA la care, printr-un nou act, din 29 mai (10 iunie) 1857, a re-nuntat (Constitutionariul", nr. 5, 19 nov. 1858, reprodus In Ade..., VII, p. 945-946 (nr.2226)). In petitia sa din 3 (15) ianuarie 1859 (sup., n. 36), declarA : am, din mosiile rneleDuda si Sulenii, venit 3100 galbeni, dupA cum se dovedeste din aletturatul contract de 1mpo-sesuire, lucrAtor la Sf. Gheorghe anul trecut i 1nregistrat de vistierie Inainte de iscAlituraConventiei, iar dupA cea mai exacta prettiluire, f Scuti la 29 decembrie anului trecut, dechtre seapte proprietari i posesori din continutasii mei". Ecou al discutiilor vremii, GrigorieSturdza precizeazA cA venitul cerut unui candidat la domnie 11 avea dinainte de a fi semnatAConventiunea ; in realitate, anterioritatea venitului fatti de data Conventiunii nu era o con-ditie, Intrucit Conventiunea nu se referee numal la alegerea din 1858/1859, ci 1 la toate alege-rile care ar mai fi urmat.

Aici nu discutAm inclinarea psihologicA a deputatilor, care dupit aprecierea luiAlecsandri (inf., n. 51) a fost determinatA de stAruinta excesiv pusA In apArarea atitudinii1,11 Grigorie Sturdza din 1848, ci valoarea juridicA a hotarlril, nendreptAtit contestath de fran-:ezul Vaillant (inf., nr. 56) 1, indirect, de consulul euglez Churchill (inf., n. 58).

sa-si

40

41

cS si-a

www.dacoromanica.ro

11 CANDIDATURA LUI GRIGORIE M. STURDZA (1859) 177

dru Joan Cuza, depusa de Caimacamie, care ii motiveazrt intirzierea,prin scapare din vedere" si atesti c noul candidat indeplineste con-

ditiile 13, inclusiv venitul de 3000 de galbeni 42La, initiativa lui M. Kogalniceanu, s-au mai votat trei hotiriri43

inenite a ajuta alegerea domnului Unirii si a indrurna orientarea dom-nului ales : 1) anexa Regulamentului Adunarii privind alegerea dont-

pentru care B-a propus i s-a admis votarea pe ; 2) motiuneade intarrre a dorintei Adunarii Ad-hoc neimplinita de Oonventiune, anumerealizarea Unirii depline sub conducerea unUi principe strain (hotarirefinisata a doua zi) ; 3) lista civila a noii domnii, limitata la 30 000 degalbeni, locuintrt si o suit5, de un sef de stab si patru aiutanti", listamenita a reduce apetitul candidatilor venali, in primul rind a lui MihaiSturdza, care, in aceeasi zi, a pus la bataie peste 300 000 de galbeni pen-tru cumpara adversarii, ceea ce insemna 11 000 de galbeni de fie-care deputat (caci pentru a fi fost ales era suficient s5 corupa numaijumatate dintre ei)44. Dar, cum apreciase G. Sion? tradarea ar fi preaneagra, prea dureroasa, pentru ca s o banuim ; si apoi, in partidul libe-ral (cum se mai numea Partida nationala B.B.), nu sint oameni acce-sibili pentru o asemenea tradare"45.

sedinta de alecrbere a domnului (5 (17) ian. 1859) au fost prezenti49 de membri : Alexandru Ioan Cuza, 29 de semnatari ai alegerii prea-labile, alti patru unionisti, sase grigorieni, opt mihaileni si mitropolitul.Oficial, au fost sase absenti : Grigorie Sturdza care pare crt a asistat totusila inceputul votarii 46 ; 4 mihaileni (2 bolnavi, 2 lipsa nemotivat) ;N. Sutu, al 30-lea semnatar, bolnav 47, a carei optiune trimisa in Boris nu afost luata in consideratie, nefiind conformri cu regulamentul Adunarii,dar care, citita, a dat in vileagpe candidatul comun al Partideinationale48.G. Bals declara c, desi el si alegatorii lui au convingerea ci GrigorieSturdza era menit a fi aleS domn al Moldovei, totusi nu vrea s critice

invalideze hotarirea Aduniirii din ajun, ci va vota pentru acel can-didat primit de Adunare pe care el il va socoti mai demn de a impliniaceasta misiune (atitudine in favoarea careia Kogalniceanu adauga camandatele imperative de mult Sint declarate de 6-are diferite adunarica nu pot indatora cugetul deputatilor" argument de drept comparat).Desfasurarea votilrii, inceputri cu Vasile Alecsandri, pina, in ajun candi-

42 Proces verbal V, anexa N (Ade..., VIII, p. 321). Discutabil ar fi putut fi faptulcii, in alegerile pentru Adunarea Electiva, A.I. Cuza a declarat un venit anual de 2000 degalbeni. Cum el putea candida in colegiul electoral in care a candidat l cu un venit de 3000de galbeni, inexactitatea declaratiei nu avea o relevantii constitutionala. Iar dac.1 ar fi avutun venit mai mic de 3000 de galbeni, nimic nu ar II oprit pe partizanii sib intreaga Partidanational5 completeze, prin donatii de mosii, venitul, dupS cuM -avuseserfi aceastil in-tentie cu Costache Negri. Atestarea unei avert funciare care-i dadea un venit de peste 3000de galbeni in : Angelescu, op. cit., P. 273.

43 Proces verbal, V, dezb. i anexele I, N, L, 0 si P (Acte... cit., P. 306 308 si314-321).

" Scrisoarea (sat ciorna netrimisS) a lui Alecsandri din 15 (27) ian. 1859, in Mann-scriptum, nr. 1, 1970, p. 148-149 (mentiunea editorului, de la p. 149, cA aceastil suniii erapusá la biitaie de Grigorie Sturdza, reprezintä o gresealfi, probabil de tipar).

45 Sion, op. cit., p. 299." Marta Anineanu, op. cit., p. 8.47 D.A. Sturdza, op. cit., p. 686,-687.4 lorga, op. cit., p. 338.

articolului

nului, fata

In

si

sa-i

a-si

et

t

www.dacoromanica.ro

178 BARBU BERCEANU 12

datul favorizat al Partidei nationale, a aratat c.i semnul de cedare a gri-gorienilor a fost preluat si de mihaileni, in final patrioti i ei, inclusivmitropolitul, care, ping, In acea zi, refuzase s ocupe locul de presedinte.Sernnificativ pentru recunoasterea totalei infringeri, e votul lui NicolaeVogoride, fostul caimacam antiunionist, initial candidat la doinnie 49, apoicedind locul cumnatului sau Mihai Sturdza si care inainte de a votapare sa i trecut i prin tabara grigorienior abtinut, conform regu-lamentului Adunarii, Alexandru Ioan Cuza, alesul, a carei adeziune, dupavot, i forma juramintului ; e de amintit, din el, fragmentul absent injuramintul depus la Bircuresti, acela c va domni ,uitind toata prigo-nirea i toata ura, iubind deopotriva pe cei ce rn-au iubit si pe cei ce m-auurit". Actul de purnirv e Seunnat de toti deputatii prezenti, in, afaradomnului 51 .

rn felul acesta, s-a ales un donm in unanimitate o unanimitategeneroasa ) fara a se cheltui nici un ban, domn care, pentru a fi ales,nu I-a adresat nici Portii, nici altei prfteri, garante ; in felul acesta tamsi-a recapatat posibilitatea de a legifera i s-a ,instatrat un regim con-stitutional, in care reprezentantii natiumi sa participe la legiferare, Infelul acesta incheiat prima si cea mai importanta lucrare AdunareaElectivit a Moldovei, o adunare in care s-au disputat atitea teze juri-dice, adica o mare adunare in care inteligentele se sfisie intre ele" (Hegel).

4. Dupà aleaere, domnulprimeste felicitiirile consulior, ale lui MihaiSturdza 52 §i ale lui Grigorie Sturdza, eare-i ofera concursul pentru prodclamarea lui si in Tara Romaneasea 53, inainte de a so fi spus oficial ceva(in acest sens fiind. de mentionat numai vizita lui A.G. Golescu, dele-gatul unionistilor din Tara Romaneasea la Iasi, inainte de alegerea dinMoldova). Iar dupa alegerea lui Alexandru loan I si ca domn al TaniRornanesti, Grigorie Sturdza saluta actul Adunarii Elective din Bucu-resti in Adunarea Electiva din Iasi, a pe o fapta demna de timpurilecele mai glorioase a[le] Romaniei", adaugind c acea adunare s-a facutnemuritoare in analele patriei noastre" ; iar pentru ea acea unire miii-tuitoare sa devina acum un fapt desavirsit", el a considerat c cel dintii,cel mai puternic pas pentru a face in fapta unirea Principatelor este con-vocarea de indata la Focsani a ambelor Adunhri, care de acum 111,04iR4nu trebuie sa mai fie decit partile intregitoare a reprezentatiei noastrenationale, una i nedespartita"54. Cum stim, propunerea flu s-a retinut,

43 Giidel ',annoy ciltre Buol nr. 39 1858 (18 oct.), in : Documente. . . II, p. 372-374(nr. 345).

6° T.W. Riker, Cum s-a infdptuit Romdnia, [Bucuresti, 1944], p. 248.Proces verbal VI (Ad. Elect. Mold., 5 ian. 1859), in : M. of. Mold., nr. 28, 28 ian.

1859 (Ade..., VIII, p. 340-346 (nr. 2429)). Pentru intreaga desfrisurare a actiunii Partideinationale in vederea alegerii dornnului Moldovei Vasile Alecsandri cAtre fratele sAu Ion, din20 ian. (1 febr.) 1859, in : Documente . . III, p. 483-487 (nr. 271); Marta Anineanu, op. cit.

62 Vezi si Alexandra loan Cuza 1 Ade si scrisori, editie alcAtuitA de D. IvAnescu si Virgi-ma Isac, Edit. i,Junimea", Iasi, 1973, p. 391 (nr. 263) inforrnatie din presa inihAileanAdupA care lupta a fost Intre unionisti i Nirliai Sturdza, a and nurnire ar fi fost unanimvAzutA (cit pentra fiul sAu Grigorie, carele de asemenea isi pusese candidatura, nu mai eranici vorbA").

Vezi si Cornelia C. Bodea, Acta( original al alegerii prealalale a lui Alexandra I.Cuza, domn al Principatelor Unite", In : Studii, revistä de istorie, 12r nr. 1, 1959, p. 264-267.

" Proces verbal IX (Ad. Elect. Mold., 28 ian. 1859), In M. of. Mold., pr. 31, 7 febr..1859 (Acte ..., VIII, p. 696 (nr. 2527)).

Intre-

1°.S-a

si-a

www.dacoromanica.ro

CANDIDATURA LU,Ir GRIGORIE M. STURDZA (1859) 179

domnul neintelegind sit puna Puterile garante I fata unui fapt impli-nit, ci preferind ca, intr-uu tinip oarecare, srealizezeunirça cu acordnl l9r,

5. Nu mai putin, consulul Frantei, V. Place deSi, oficial, a tele-grafiat ministrului sáu rezultatul, cu Ilreeizarea cri alegerea s-a desfasql-rat legal (regulierement), c rezultatul a fost piimit cu cel mai Mitre entu-ziasm ii e noul principe e inteligent si net adept al unirii 55 pare aira fi fost entuziasmat de alegere prin eomentariul fricut intre ai lui :Inca o victorie ca aceea i preponderenta franceza aici e pierdun, !"56 ;

Vaillant care, neavind o functie oficialà, Ii putea Ingàduimai mult considera e Frantei nu ii e suficient tin principe, ei ii tre-buie un om care s-o reprezinte", indraznind s califice alegerea de laIasi ea falsificata, adevaratul ales al liatiunii fiind Grigorie Sturdza57(atestind astfel cii, pentru el, glasul poporului trebnia sa fie glasul Frantei,pe care in brosuri o nurnea Dumnezeu). In acest sens, dupa alegereadin Bucuresti, se adreseaza, prin intermediul consulatului din Iasi, con-telui Walewski, caruia, alaturi de aprecierile, Mai sus aratate, in legaturrtcu alegerea din Moldova, ii sugereaza anularea ei, in vederea alegeriilui Grigorie Sturdza, ca fiind victima reactiunii si a demagogiei ; daralegerea din Tara Romaneasca riminea, in aceeasi propunere,in sensul ea ea n-a avut in vedere persoana domnului, ci ideea pe careel o reprezenta, ceea ce ar fi dat de drept alesului de la Iasi tronul Romaniei ;solutie lipsitti de eleganta, de simt juridic si in care Vaillant, reve-find de la prima sa pozitie de principiu, 3e contraziee. Rezolutia oficiali-tatii frauceze pe acest raport a fost crt e yacht partinitor ,si cii Franta n-aavut eandidat in aceste alegeri59. Oricum, Alexandru Ioan Cuza n-a fosicandidatul Frantei, cum n-a fost nici al Rusiei 59.

G. Mai e de adaugat cii, in intervalul dintre cele douri alegeri Iedomn, autoritatile Moldovei au inregistrat complotul unui grup de polo-nezi, ce luptasera, ca s,i Grigorie Sturdza, in armata otomana, complotcondus de un oarecare Wierzbicki (Wierzbowski), zis Murad-bei, ce arfi propovkluit reforme sociale radicale i totodata ar fi urmarit asasi-narea intregii conducerii a Moldovei, complot in care presa Partidei na t. to-nude a vazut mina lui Grigorie Sturdza, care urma sii fie proclamat domnRomaniei""; acesta, la rindu-i, desminte i cere gazetei publice des-mintirea, care ii e publican, impreuna cu un conaentariu ce se incheie

Alexandru Ioan Cuza 1 Acte i scrisori, p. 389 (nr. 261).56 Raportul lui J.-Al. Vaillant din 21 febr. (5 mar.) 1859, in : Acte ..., VIII, p. 300

-(nr. 2712).m Ibid., p. 293 298 (cilalul p. 299).58 Raportul lui Vaillant (sup., n. 56). De mentionat i raportul u consulului englez

Clmrchill, care socotea alegerile ilegale, cAtre ministrul situ (Documente ..., II, p. 467-472(nr. 454)).

59 Cum s-a afirmat de Karl Marx, Quid pro Quo, in : Das Volk, iul.-aug. 1859 (KarlMarx si Friedrich Engels, Opere, Edit. politia, Buciiresti, vol. 13, 1963, p. 490).

60 oStectod Dusairei", nr. 7, 12 iam 1859 ; ibid., nr. 11, 16 ian. 1859 (Acte..., VIII,p. 486 (nr. 2475) ; scrisoarca lui V. Alecsandri (sup., nr. 44), p. 148 (ce diable de prince Gregoirea-t-il soif de grandeur" ) ; scrisoarea lui Gradowicz din 12 aprilie 1859 (Documente III,p. 565-566 (nr. 339)), unde sint citate cuvintele domnului dare Grigorie Sturdza, In urmadescoperirii complotului (Je suis heureux que les évenements de Valachie sont arrives, qui occu-pent ma pensée, autrement vous ne seriez plus depute de l'Assemblee Moldave"

1.3

...,

).

o I

www.dacoromanica.ro

180 BARBU BERCEANU 11,

eu dispretuitoarea si neconcetateneasea propozitie : Dar ee FA maidiscutam mult eu cei invinsi?"61.

Si fi fost o initiativii a celui inlaturat, care s-ar 4 socotit lezat62,sau un gest disperat al refugiatilor polonezi, care-si pusesera sperantain promisiunile facute de Grigorie Sturdza inainte de respingerea cereriisale de a fi trecut pe lista candidatilor? "

S-a filcut o ancheta asupra complotului, nu en prea mare vigi-lentil. mult lungita. Grigorie Sturdza, anchetat dupa obtinerea apro-barii legale de a fi anchetat, impusil instante,i de eonditia sa de deputat,nu ascunde vechile lui intentii de a fi caimacam (Avind nadejde a agiungela caimacamica Moldovei din zi in zi, pe care o solicitam de la Turchia")si de a fi donm ; atestil cit Wierzbicki, pe care il cunoaste, ea si pe Ostoja(alt participant la complot), din campania de Orient", i-a facut la Tar--grad servicii pentru a ajunge là caimacilmie si là domnie ; cit i-a impru-mutat 400 de galbeni pentru cumparare de cai de la Tarigrad, din carear fi luat si el vreunul, c doar n-ar A subscris o tratil care sit tirculezein public spre a constata participarea ce asi fi luoat la scopul ce sit imputad(lui) Murat" ; cit scrisorile gasite la Wierzbicki, pc care recunoaste ciile-a trimis el, le-a senmat cu pseudonim pentru a le feri de cenzura eaimaca-mului de atunci, Vogoride ; cit intentiona, ca viitor domn, sit imbunatil-teasca militia Noldovei, prin folosirea uuor instructori polonezi ; citWierzbicki i Ostoja, in acel moment supusi franeezi, singurii pe careii cunoaste dintre invinuiti, au fost, in iarna anului 1858, de vreo douaoil la el, la suare ; dar nici o legaturit de la constituirea Adunarii Electiveinainte". Anterior anchetati, Wierzbieki se refera la fiigitduintele luiGrigorie Sturdza facute polonezilor care vor contribui la adueerea sa ladomnie, si Oe ivainte de constituirea Aduniirii Elective65, iar Ostojadeclarit cii polonii Yoiau sa ajute pe Gr(igorie) Sturdza ea, odata alesdomn in Moldova, acesta uit realizeze unirea", asa cum acesta a spus la22 decembrie 1858, eeca ee ar fi ajutat indirect la independenta Poloniei,atit pentru cit printul era totdeauna acolo unde era o eauza nation ala,cit si pentru cit unirea Principatelor ar fi putut stirni un razboi", folo-sitor evident eauzei Poloniei.

Ca urmare, Tribunalul Iasi, Sectia a II-a, eonchide, la 25 august(7 septembrie) 1859, ca asupra printului Grigorie Sturdza nu este eazlegiuit de inculpatie" ; iar rezalutia" Curtii Criminale, la 24 septem-

Scrisoarea lui Grigorie Sturdza din 14 (26) ianuarie 1859 ciltre Steaoa DunArei",in nr. 11, 16 ian. 1859 (Acte ..., VIII, p. 490 491 (nr. 2476)).

62 In acest sens : Riker, op. cit., p. 252 (singurul care nu vroia sA accepte rezultatulalegerilor").

63 Amintesc si ipoteza singularà (din P.P. Panaitescu, Unirca Principatelor Romiine,Cuza yodel si polonii, in : Romanoslavica", Istorie, V, 1962, p. 73 77), dupà care comploluts-ar datora Turciei (care, dupd akgerea lui Guza, si-ar fi reconsiderat atitudinea falfal de GrigorieSturdza) ; ipoteza nu e retinutil : Gh. Duzinchevici, Quelques aspects des relations roumano-polonaises an XI X-e siecle (interpretations, corrections, completements), in : (Rev. roum. d'His-toire", 12, nr. 4, 1973, p. 751-753 ; Stefan Stefanescu, L'histoise de la Pologne et des relationsroumano-polonaises dans l'historiographie roumaine d'apres le 23 add 1944, ibid., p. 668.

" Duzinchevici, Beizade Grigore Sturdza i polonii, p. 60 61 si 177 181 (anexa 89);citatele : p. 180, 179.

65 Ibid., p. 49 si 134-135 (anexele 58 59)." Ibid., p. 58 si 129 131 (anexa 54).

si

.

www.dacoromanica.ro

15 CANDIDATURA LUI GRIGORM M. STURDZA (1859) 181

brie (7 octombrie) 1859, ca in cazul atingatoriu de printul Grigori(e)Sturdza, vazindu-se ci nici until din acuzatii, poloni nu argil e s sefi intii1nit nici fi starlit, printul Sturdza la vreo rascoalti, i c5, nistearatari intemiate pe auziri sau presupuneri [...] nu se poate luoa inconsideratie ; asemine, vazindu-se cii nici d,. Wierzbicki, carile este sefulinrolirii polonior, nu discopere sa, fi avut vreo intelegere cu printul Sturdzain acest caz, si nici vro dovada pozitiva nu s-au discoperit din cercetariin contra sa, de aceea printul Sturdza nu se poate acuza In aceasta cauza".Concluziile Curtii Criminale, in ce priveste Grigorie Sturdza, sint insu-site de Divanul Domnese (Curtea Princiara) si intilrite de domn là25 octombrie (6 noiernbrie) 1859 67.

Nicolae Iorga contesta participarea lui Grigorie Sturdza la com-plotul polonezilor din 1859, ca Mad atit de nepotrivit cu caracterulsau"68. Gheorghe Duzinchevici conchide contrarul : eomplotul lui Wierz-bicki, pe care-1 socoteste sigur contra domnului Alexandru loan I,a fost, d esigu r", cu consimtainintul lui Grigorie Sturdza"; el balm-ieste o interventie in mersul justitiei a domnului insusi, interesatnu faca vilVa in jurul acestei chestiuni ; iar daca Grigorie Sturdza n-a,mai rivnit domnia, pe timpul domniei lui Alexandru Joan I, e pentru ciiblindetea lui Cuza a dezarmat pe Gr(igorie) Sturdza" ; asadar, ideeapremedititrii unei lovituri, prin forta, din partea lui Gr(igorie) Sturdzaspre a ajunge domn se impune"7°.

Neindoios ca o hotarire judecatoreasca poat e fi, principial, infir-math de istorie. Dar documentatla prezentata de Duzinehevici si argu-mentele sale nu due neaparat la concluziile ce le exprima Faptul de afi, cronologic numai, prirnul beneficiar al complotului nu inseamna a fisi autorul lui, respectiv responsabilul lui. Dealtfel, nu sintem siguri nicidacit Grigoric Sturdza, in caz de reusita, ar fi achiesat la actiunea corn-

Raanine incil o enigma, generatoare de speculatii, in ce masura aparticipat Ia complot Grigorie Sturdza. L. ce ne priveste, sint inclinatsa consider ca viata juridica din Principate, In acea epoch, nu a fost atitde goalA. Aici nu e vorba numai de a acuza de o neingaduita duplicitateun om, cu calntile i lipsurile lui, ci de constiinta juridica a unei epoci,a unei societati si a unor instante judecnoresti investite cu calitatea deputere in stat. Faptul ea, Grigorie Sturdza si-ar fi putut permite cevaintr-o ordine juridica tulburata de racilele feudalitatii, in care o domniese capata numai daca bAteai la usile imparatiilor vecine, nu inseamna,cii el si-o putea permite dupa Tratatul si Conventia de la Paris, in carenatiunea si cetateanul incepeau sa-si gaseasca fiint a juridich. Nici pe GrigorieSturdza, oricit ar fi fost insetat de maxire, nu-1 vedem calcind fatis Con-ventiunea, nici pe Alexandru Ioan I nu-1 vedem amestecindu-se in juris-dictie, el care a destituit un ministru de justitie pentru imixtiune in atri-butiile puterii judecatoresti, si cu atit mai mult un amestec in sensul

67 Ibid., p. 164-169, 170 174 (anexek 84, 86); eitatele : p. 168, 173 174.48 lorga, op. cit., p. 340.69 Duzinchevici, op. cil., p. 25." Ibid., p. 68 70 (citatele p. 69, 70).

sa-i

sit

ploti§tilor.

4

www.dacoromanica.ro

182 BARBU BERCEANU 16

temperarii, cu cit, ca domn, avea dreptul de gratiere, care, aplicata luiGrigorie Sturdza, ar fi pus §i mai mult in evidentil bunatatea fatit de el.Aviditatea de putere a lui Grigorie Sturdza nu se manifesta din6olo deordinea de drept. Asa se explica de ce a participat la actititatea Adu-narii Elective, de ce nu a mai complotat ; iar daca, dupa abdicarea luiAlexandra Joan I, a mai urmarit s domneasca, a exprimat-o f4.i 71Grigorie Sturdza era atent la drept : tiici o fisura juridica nu apare intoata actiunea sa legatit de andidatura la domnie. Teza nu e ajutatilnici de criteriile politice : cum ar fi organizat un complot fr a folosi mol-doveni cum ar fi putut domni sprijinit numai pe refugiati Apoi, refu-giatii polonezi nu se lasau chiar atit de u§or condu§i72, ei au lucrat decapul lor, färä concursul localnicior ; iar contradictiile din depozitiilelor se pot explica prin intentia lor de a ascunde planurile lor fata de stritrini in speta, autoritatile Moldovei.

7. N'e-arn putea intreba ce s-ar fi intimplat dadt Grigorie Sturdzaar fi fost trecut pe lista candidatilor. Consider cit ar fi fost ales tot Ale-xandru Joan Cuza, dar nu cu unanimitate. Mei alegerea celor doi Sturdza,independent chiar de vederile progresiste ale fiului, era legatit (de catre.electori §i deputati) de vechea orinduire a Moldovei, ai citror beneficiari.au fost. imi pare un adevar §i pentru Moldova in urmatoarele cuvinteale lui C.A. Rosetti privind infilptuirea : Inca am putea adaugi,.cel putin pentru cei de aici, ca to(i am avut un mandat mai mult saumai putin exprimat, nu numai de a alege un print roman, ci 'Inca i petare dintre români sit alegem, pentru unii aratat chiar anume, pentruceilalti in termeni mai generali, sa nu fie nici unul din cei ce au domnit,ei sau parintii lor" 73. Asa se explicit de ee, dupa alegerea noului domn,s-a strigat pe strazile : Jos strigoii !" Mihai Sturdza in pri-mul rind. Din aceasta perspectiva, se poate aprecia cit Grigorie Sturdzaar fi avut §anse mai marl daca nu era beizadea.

Iar daca s-ar fi impacat tatal en fiul, aceastit impiicare n-ar fi avuteficienta, in ipoteza cil rnajoritatea Aduniirii n-ar fi apartinut Partideinationale74, decit cel mult daca tatiti ceda fiului, caci o parte dintre parti-zanii fiului, §i ei unionisti, erau net adversari ai lui Mihai Sturdza, iardezbinarea dintre ei nu reprezenta numai o disputa dintre tata k;i fiu,ci distanta dintre doua generatii ale Moldovei. Si reu§ind Grigorie Sturdza,"Ernirea tot s-ar fi Infitptuit, probabil cu alte mijloace, poate intr-un altritm. Ceea ce s-ar fi realizat mai greu ori poate deloc ar fi fost ultimadorinta neindeplinita a Aduniirilor Ad-hoc domnul strAin prin

71 Radu Rosetti, Scrieri, editie ingrijita de CAtAlina Poleacov, Edit. MinerVa,Bucuresti,1980, p. 444.

72 Duzinchevici, op. cit., p. 7973 RomAnul", 23 iul. 1859, ap. Xenopol, op. cit., p. 297.74 Dupä unele aprecieri, numárul sturdzestilor depAsea numárul celor din Partida na-

tionalA : 20 mihAileni si 12 grigorieni fatA de 28 unionisti, inainte de validare (Sion, op. cit.,p. 298-299); 19 mihäileni si 12 grigorieni fatA de 28 unionisti (consulul Austrici din Bucuresti,raport din 6(18) ianuarie, in : Documente..., III, p. 471) ; 14 mihAileni, 20 grigorieni (27,dacá n-ar fi fost invalidati 7) fata de 24 unionisti (Vaillant, in raportul citat sup., n. 56) ;iar Radu Rosetti, desi unionist, considerà cA, frá candidatura lui Grigorie Sturdza, ar fiinvins Mihai Sturdza (Radu Rosetti, op. cit., p. 590): Vezi si sup., h. 31:

Iasilor

,

www.dacoromanica.ro

17 CAND1DATURA LUI GRIGORIE M. STURDZA (1859) 183

-care aceste adunari vedeau o cale mai rapida de a ajunge la Independenta,la egalitatea cu celelalte state europene caci Grigorie Sturdza ar ficonsiderat tronul Romaniei ea pe un drept propriu, iar nu ca pe un depo-zit sacru", cum s-a exprirnat Alexandru loan I si cum a dovedit-o intristele circumstante in care a parasit tronul, din februarie 1866. i ceeace sigur nu s-ar fi facut sub Grigorie Sturdza sint reformele sociale Peri-culoasa, poate fi candidatura Lurninarei Sale se scria in gazeta liiinumai pentru revolutionari, pentru inirnicii ordinului legal si a [i]publice, pentru comunisti si socialist, precum i pentru acei deprinsia avea un domn slab spre a-1 purta de nas si spre a exploata slabiciuneasa si a mijloacelor thei in folosul lor privat[... ]75.

8. Putem conchide, pentru alegerile din Moldova din 1858/1859, canu numai unirea a invins dezbinarea ; acolo i atunci ideea a invins per-soana, demnitatea national, a invins demnitatea individuali i egali-tatea cetateneasea a invins ierarhia feudala.

Victorii de durata, pentru cii aceeasi tinuta a Adunarii Electivedin Iasi ar fi avut-o si o adunare nationala, moderna, beneficiind de votuniversal, tip de care adunarea de atunci era departe.

Mai conchidern ca, in lupta politicii pentru Unire, candidatura luiGrigorie Sturdza si lupta juridica data impotriva ei an ayut un rol excep-tional de important.

ASPECTS DE LA LTJTTE POLITIQUE POUR L'UNION.LA CANDIDATURE DE GRIGORIE (M.) STURDZA

AU TRONE DE MOLDAVIE (1859)

RÉSUMÉ

L'exarnen de l'action échouée de Grigorie (M). Sturdza visant sonelection en 1859 en tant que prince de Moldavie (dans le contexte deselections soldees au profit d'Alexandru Joan Cuza) fait ressortir le hautniveau juridique auquel se sont deroulés les débats et les elections, leurlégalité par rapport au texte dela Convention de Paris (a laquelle Pauteur.apporte de nouvelles interpretations), la manifestation de PAssemblée-Elective en tant que Pouvoir Souverain et le patriotisme des hommespolitiques de Moldavie. On traite également des efforts de plusieursfrancais (notamment de J. A. Vaillant) et des refugiés polonais en vuede Pavènement au trône de Grigorie Sturdza ; dans le controverse pro-blème touchant la participation de celui-ci au complot des polonais refu-giés, l'auteur apprécie le bien fonde de la decission judiciaire h la suitede Penquête judiciaire. En general, Pauteur tient a souligner les aspectsjuridiques, dont la précence et analyse n'ont pas ete toujours pris enconsideration dans la mesure dernontrée par les realites historiquesdont il s'est occupe.

Constitutionariul", nr. 5, 19 nov. 1858 (Ade ..., VII, p. 949 (nr. 2227)).

linitei

www.dacoromanica.ro

184 BARBU BERCEANU 18

L'autenr estime que même dans l'hypothèse de l'inseription deGrigorie Sturdza sur la liste des eandidats au trime l'élu aurait tou-jours eté Alexandru Ioan ler et, de toute maniére, l'êlection aurait eulieu, bien qu'une election de Grigorie Sturdza ent rendu difficile rae-complissement de la doleance des Assemblées ad-hoe de faire installersur le trône de la Roumanie un prince etranger.

On conclut, que pour ce qui est des elections de Moldavie de 18581859, ce ne fut pas seulement là desunion qui triompha ; la, et alors rid&triompha de la personne, la dignité nationale, de la dignité individuelleet l'égalité des ressortissants, de la hiérarehie feodale.

www.dacoromanica.ro

PROBLEME ALE ISTORIOGRAFIEI CONTEMPORANE

C. DOBROGEANU-GHERE A PROMINENT GINbITORSOCIALIST AL POPOIZULU I NOSTRU

!Titre initiativele stralucite care au condus In anti care au urmat istoricului Congresal IX-lea al Partidului Comunist Roman i alegerii in fruntea partidului i statului a tovarasuluiNicolae Ceausescu la restabilirea adevarului asupra contributiei tmor mari ginditori social-politici ai poporului nostru s-a numarat si atentia pentru analiza stiini,ifica a contributiei pccare a adus-o in acest domeniu, decenii In §ir, Constantin Dobrogeanu-Gherea.

Inca In anul 1966, In magistrala expunere prilejuitä de cea de-a 45-a aniversare afauriril Partidului Comunist Roman, tovarasul Nicolae Ceausescu aprecia cä O imporMntetdeosebild in clarificarea problemelor sociale ale Wit are activitatea teoreticd desfdsurata de ConstantinDobrogeanu-Gherea una din cele mai proeminente figurif de ginditori socialisti ai faith noastredin acea urieme. Cit Male lipsurile limitele sale, opera lui Dobrogeanu-Gherea ocupd un Mc demare Insemndlate in istoria stiintelor sociale din Romania, In rdspindirea ideilor marxiste, Indezvoltarea conceptiei revolutionare n proletariatului"1.

Eforturi multiple depuse Ulterior in aceasta lumina de mai multi cercetatori preo-cupati dc cunoasterea vietii si activitatii lui Constantin Dobrogeanu-Gherea s-au i materia-lizat deja in elaborarea si tiparirea unor meritorii lucrari de interpretare istorica si social-poli-tick mai larg vorbind 2.

Probleme complexe e lesne de inteles a ridicat editarea operei integrate a lui Con-stantin Dobrogeanu-Gherea, raspunderile stiintifice asumate de cei care an colaborat la reali-zarea acestui remarcabil obiectiv stiintific si politico-ideologic fiind demne de a fi apreciatedin capul locului.

In aceste momente putern aprecia, cu mare satisfactie, ca odata cu aparitia celui de-al8-lea volum al Operelor complete ale lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, Institutul de studiiistorice i sotial-politice de pc lingA C.C. al P.C.R. i Editura politica li indeplinese o rnisiuneextrem de linportanta pe care si-au asumat-o In anul 1976 si au finalizat-o la capatul uneimunci tenace, care ne-a produs tuturor celor interesati co mare bucurie i va binemerita oricindIn viitor In fata stujitoritor frontului stiintelor sociale *. Aceasta apreciere pe care o socotimabsolut necesara de la bun inceput dui:41 ce am parcurs 3 708 pagini cite numara cele optvolume se justifica prin aceea ca, de-a lungul deceniilor, pina in zilele noastre, opera teore-tica de prestigioasa valoare a ideologului si militantului socialist Constantin Dobrogeanu-Gherea,format ca marxist In efervescenta de idei a realitiltilor economice, sociale i politice din Romania,a suscitat i continua sa. suscite un interes deosebit atit In tara noastra, cit i peste hotare.

Personalitatea lui Constantin Dobrogeanu-Gherea s-a impus Inca din frageda tinerete.Opera sa vasta si durabila abordeazil o serie de probleme de importanta majora sub aspecteconomic, social, politic si cultural, care se ridicau cu acuitate in fata societatii românesti.Ea a avut si are o semnificatie aparte pentru evolutia gindirii socialiste din Romania, pentru

1 Nicolae Ceausescu, Parlidul Comunist Romdn continuator al luptei revolutionare fidernocratice a poporului romdn, al tradittilor miscdrii muncitoresti socialiste din 1?omdnia,Edit. politica, Bucure§ti, 1066, P. 15.

2 Avem in vedere mai ales urmatoarele doull eercetari de mari proportii: Damian Hure-zeanu: Constantin Dobrogeanu-Gherea. Studiu social-istoric, Edit. politica, Bucuresti, 1973si Z. Ornea: Via/a lui C. Dobrogeanu-Gherea, Edit. Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1982.

Cu justificat interes mai amintim monografia lui George Ivascu: Dobrogeanu-Gherea,Edit. Albatros, Bucuresti, 1972 si culegerile antologice: C. Dobrogeanu-Gherea. Scrieri social-politice (studiu introductiv, antologie si note de Damian Hurezeanu), Edit. politica, Bucuresti,1968 si Constantin Dobrogeanu-Gherea. Corespondengi (Editie, studiu introductiv si note deIon Ardeleanu si Nicolae Sorin), Edit. Minerva, Bucuresti, 1972.

* Volumele au aparut sub coordonarea lui Ion Popescu-Puturi si Stefan Voitcc, bene-ficiind de contributia stiintifica a trei pasionati i binecunoscuti cercetatori: Augustin Deac,Ion Iacos si Ion Mamina. Au mai contribuit: Tcodor Popescu (la vol. 1, 2, 4), Ion Ardeleanu(la vol. 8) si Valentina Popovici (la vol. 8).

Revista de istoric", Tom 37, nr. 2, p. 185-189, 1984

6 c. 1811

si

ei

www.dacoromanica.ro

I 8'6 PROBLEME ALE ISTORIOGRAFIEJ1 CONTEMPORANE 2

Intreaga gindire a epocii. Pornind de la analiza In spirit marxist a conditiilor economico-socialesi politice, a realitatilor concrete existente, de la specificul i particularitAtile de dezvoltare aleRomAnici, Constantin Dobrogeanu-Gherea a des1u5it si a arAtat cA, in functie de aceste coor-donate esentiale, in fata mi5cArii socialiste stAtea sarcina de a elabora programul si tacticadc luptA ale clasei muncitoare, ale partidului ei revolutionar, marxist.

Sprijinindu-se cu temeinicie pc studiul datelor concrete pe care 5i le-a adunat cu migalAani in sir, el a Mcut aprecieri judicioase privind stadidl de dezvoltare al RomAniei la sfirsituls-colului al XIX-lea 51 la inceputul secolului al XX-lea 5i a tras concluzia cA Romania era otarA cu o dezvoltarc de tip capitalist, cu o economie inapoiatil, In agriculturA mentinlndu-seInca puternice resturi feudale. Pornind de aici, G. Dobrogeanu-Gherea a preconizat necesitatea

vestigiilor trecutului 5i a dezvoltArii societAtii romAne5ti mai Intii in directie burghezo-democraticA 5i apoi socialistA.

Constantin Dobrogeanu-Gherea a definit amplu cauzele determinante ale dezvoltAriisociale in RomAnia, modul de prodnctie i, totodata, motorul acestei dezvolturi lupta declasA ; el a dcmonstrat caracterul inevitabil al inlAturArii rinduiclilor capitaliste si al apariticiunei noi societati, socialiste, si a stabilit, pentru prima oarA in literatura socialistA din Romania,rolul istoric al proletariatului in aceastil revolutie.

In consens cu atitia alti fruntasi ai miscArii noastre muncitoresti, Constantin Dobro-geanu-Gherea a militat cu consecventA pentru industrializarea rii ca suport real pentru dez-voltarea multilateralA a acestcia. In opozitie cu diverse alte teorii ale timpului, care consideraudi Romania putea ocoli calca evolutiei capitaliste, G. Dobrogeanu-Gherea a demonstrat cadestinul i viitorul natiunii romane erau intim legate de industrializarea

In central preocupArilor ginditorului a stat In permaneritA si problema tarfineascii-agrarA, cu toate implicatiile sale pentru evolutia structurilor social-economice ale cpocii. Acesteiprobleme el i-a consacrat numeroase studii, In rindul carora Neiobãgia rimine lucrarea de ca-patii. Analiza problemei agrare din Romania, atit de complexa si de deosebita de a tariloroccidentale, reflectil dragostca lui nemarginita fall de tari si, In acelasi timp, constituic oremarcabilii opera inchinatA tarinimii impilate, o incercare reusitA de aplicare a marxismului lasituatia existentA In Tara noastri. Studiile sale In aceastA privintA shit, In acelasi timp, printrecele mai de seamA din acea vreme pe tarim international.

Lucriri de o deosebitA complexitate i extrem de pdtrunzatoare prin ascutinaea anali-zei II aseazA pe Constantin Dobrogeanu-Gherea printre cei mai fecunzi ginditori ai marxis-mului din Romania. Ne referim, de pildA, la : Karl Marx si economislii noslri, Anarlgia cugeldrii,Conceptia materialistd a isloriei, Dirt ideile fundamentale ale socialismului si la alte lucriiride amploare, precum si la nenumarate articole si conferinte, la o serie de interviuri In careel a fAcut mai bine cunoscutA publicului romanesc esenta invataturii lui K. Marx si Fr.Engels, a arAtat importanta cunoasterii ei de care proletariat si necesitatea aplicarii ei crea-toare la conditiile specifice Romaniei.

Ancorat temeinic pe poziii1e socialismului stiintific, C. Dobrogeanu-Gherea a mani-festat preocupAri i pentru relief area importantei pe care a avut-o socialismul utopic in dez-voltarea gInclirii marxiste. In acelasi context, el a luat pozitie deschisA impotriva anarhis-znului si a altor curente de idei nemarxiste ce aveau circulatic pc plan mondial, contribuind,In acest fel, la intArirea unitatii miscArii muncitoresti revolutionare.

Beneficiind de o pregatire. filozofica materialist-dialecticA temeinicA, el a dezvAluitcu multa competenta inconsistcnla teoriilor emise de ideologii claselor dominante cu privirela problemele de bazd ale evolutlei economice, sociale, politice i culturale ale Romaniei, adu-cind astfel contributii reale la clarificarea politico-ideologich a societatii romanesti.

Una dintre problemele teoretice fundamentale abordate de Constantin Dobrogeanu-Gherea a fost aceca a existentei conditiilor obiective pentru dezvoltarea miscArii muncitorestidin Romania, a clasei muncitoare si a partidului ei socialist in lupta pentru transformareaburghezo-democraticA a tarii, pentru socialism. El a adus o contributie de seamA in luptapentru constituirea, acurn noud decenii, a partidului politic revolutionar al clasei muncitoare,in orientarea lui programaticA, in formularea principiilor generale, mai ales de ordin tactic,ale mi5carii muncitoroti din RomAnia. El a participat sistematic la elaborarca sau redactareaunor documente importante al P.S.D.M.R., a luat parte la congrese sau conferinte ale parti-dului, aducinduli o contributie teoreticA i practicA de seamA.

Cu deosebith hotarire s-a ridicat el, in epocA, impotriva politicit de jaf i cotropirc, deimixtiune in treburile interne 5i de dictat a marilor puteri imperialiste, sesizind cu justetenatura contradictiilor dintre mantle puteri, pericolul i caracterul primului rAzboi mondial.In conformitate cu invAtAturile socialismului stiintific, el a relevat faptul cA razboiul nu rezolvacontradictiile lumii capitaliste, ci determinA noi focare de contradictii, cd numai revolutia so-cialil, transformarea socialistA a societatii sint menite sA rezolve si sA Inliture si in Romania

lnliilurárii

www.dacoromanica.ro

3 PROBLEME ALE ISTORIOGRAFIELE CONTEMPORANE 187

anlagonismele si contradictiile profunde din societatea impartita in clase exploatate si exploa-tatoare.

0 tema majora In opera lui Constantin Dobrogeanu-Gherea o reprezinta contributiaadusa la sustinerea necesitatii desavIrsirii unitätii statale i nationale a poporului roman, pentrudezvoltarea Jul nestingherita in granitele sale etnice. Relevind dorinta unanima a poporuluiroman de desavIrsire a acestci unitilti, el a sustinut ca aceasta cerinta era vitala i legica, eraternelia fireasca, organica a evolutiei societatii romfinesti, situtndu-se, in acest fel, alaturide marile figuri progresiste ale poporului roman, care au rnilitat pentru realizarea acestuideziderat.

Este binecunoscut faptul ca o parte insemnata a activitatii i operei lui C. Dobrogeanu-Gherea a fost consacrata literaturii i criticii literare marxist din Romania. Curentul mate-rialist insuflat de puternica individualitate pe care o avea, su.tinut de polemicile sale literareIn oricntarea esteticit si criticit literare prin intermediul revistelor Contemporanul", Lite-ratura i tiinta", analiza atenta a operelor lui Mihail Eminescu, Ion Luca Caragiale, GeorgeCosbuc, volumele sale de Studii critice reprezinta un moment important al istoriei literaturilromâne.

In critica i gindirea estetica romaneasca, In opozitie cu conceptiile idealiste asupraartei, Constantin Dobrogeanu-Gherea a formulat teza despre arta ea produs social, a aduspuncte de vedere noi cu privire la esenta, functiile i rolul creatiei artistice. Metoda critica aginditorului a gasit adepti i sustinritori talentati printre participantii la miscarea socialistasi in afara ei, a imprimat o noua mentalitate, o noud atitudine despre rolul intelectualuluiin societatea romfineascii, un larg curent de simpatie, cu ecouri profunde In constiinte, cu con-secinte i Inriuriri fertile. Adinc cunoscfitor al literaturii europene, C. Dobrogeanu-Gherea adezvaluit i apropiat valorile literaturii realiste universale de publicul romanesc, de cerintelesale spirituale.

Din cimpul activitatii atit de complexe a ginditorului se detascaza i preocuparile salesociologice, domeniu in care s-a dovedit au autentic creator. 5i in domeniul publicisticii socialiste,democratice, Constantin Dobrogeanu-Gherea a avut o inriurire deosebita, stabiind numeroasedirectii de orientare i atitudine revolutionara.

Remarcabile contributii a adus C. Dobrogcanu-Ghcrea prin tot ma cc a Intreprinsam don s subliniem mai ales la tribuna unor congrese i conferinte interrationale la

combaterea anarhismului, a militarismului, la dezbaterea unor probleme importante ale mersuhiiinainte al rniscarit muncitoresti i socialiste internationale. El a relevat sistematic necesithteasolidaritatii fratesti cu celelalte partide socialiste, a politicii de colaborare i intelegere apoporului roman cu celelalte popoare, a respectului reciproc, a unizii tuturor forjelor patriotice,progresiste Impotriva politicii reactionare a marilor puteri imperialiste. El a abordat inrepetate rinduri cu note de apreciabila obiedivitate, in spirit marxist, raportul dintre patrio-tism si internationalism, categorii istorico-sociale care se condilioncaza reciproc, se completcazasi se armonizeaza In mod necesar una cu alta.

Angajindu-se In munca de editare a operei complete a lui Constantin Dobrogeanu-Ghcrea,realizatorii ediKi in 8 volume la care ne referim au considerat nccesare i unele atrageride atentie critice pe care le prezentam integral in cele ce urmcaza: Alitturi dc ccca ce estepozitiv l trainic, In opera lui C. Dobrogeanu-Ghtrea sint formulate si uncle puncte de vcdereneconforme cu realitatea, idci depasite sau neconfirmate de practica vietii sociale. Cititorul zilc-lor noastre, inarmat cu teoria materialismului dialectic si isloric, se \ a oricnta, desigur, in ccor-donatele gindirii vii Si patrunzatoare alui Gherca, asa cum se desprird din bogata sa opera" 3.

Primul volum al Operelor complete a incorporat scrierilc cu caracter politic, ideologic,sociologic, de estetica i critica literara, precum si corespondenta ginditorului din intervalulcuprins Intro inceputul anului 1883 si sfirsitul anului 1885. 12n numar important de texte mintpentru prima data editate in acest volum, de uncle si marea lui valoare.

Identificarea dupa diverse pseudonime sau dovedirea unor articole nesemnate in publi-cistica timpului a nu fi fost decit contributia lui Constantin Dobrogeanu-Gherca ridica dincaper] locului valoarea de exceptie a intreprinderii stiintifice a realizatorilor acestui volum.

Cel de-al doilea volum cuprinde studiile si articolele social-politice ale remarcabiluluiteoretician al miscarii noastre socialiste si muncitoresti, publicate in intervalul 1886 februarie1892 in Revista sociala", Critica sociala", in ziarele Munca" i Democratia socialà",multe dintre de larg raspindite si sub forma de brosura. Este cunoscut faptul ca in acefani studiile i articolele lui Constantin Dobrogcanu-Gherca au contribuit in milsuri cmcnUalila fundamentarea marxista a teorici si practicii revolutiorare a proletariatului din lara r oastri,la cristalizarea programului micllrii noastre muncitoresti in lumina ideilor furdarr (rink ale

3 Prefaiä la Constantin Dobrogeanu-Gherea: Opere complete, vol. 1, Edit. politica,.Bucuresti, 1976, 11.p. www.dacoromanica.ro

188 PROBLEME ALE ISTORIOGRAFIRE CONTEMPORANE 4

teoriei materialist-dialectice despre lume 5i societate, la accelerarea procesului de unire a mis-cArii muncitoresti cu socialismul tiintific, ceea ce a pus la ordinea zilei. in mod deosebit,problema centralizfirilor organizatiilor socialiste la scarrt nationalii in partidul politic revolu-tionar al clasei muncitoare din RornAnia.

Acest volum contine lucrarea Ce vor socialilii romdni, publicatA in 1886, care constituieIntiiul program revolutionar marxist al rniscArii muncitoresti din tara noastrA, documentulin care, cu limpezime de cristal, a fost formulatA idcea necesitth.ii luptei revolutionare pentrucuccrirea puterii in stat, instaurarca dictaturii proletariatulai 5i construirra societAtii sncialiste.Cunoscind direct acest program, Fr. Engels 1-a apreciat in termeni dcosebili, care constituieo foarte frumoath carte de vizitA pentru stadiul denoltarii misethii muncitoresti si socialiste

in tara noastril in acel Limp. Cu mare plAcere am vthut cl socialistii din Romfinia lescria Fr. Engels acestora primese, in programul lor, principiile de eilpetenie ale tcoriei carea izbutit a aduna intr-un manunchi de luptAtori mai pe tori sociallstii din Europa si dinAmerica e vorba de teoria prietenului men, rdposatul Karl Marx" 4.

Ce vor socialif ii romdni a reprezentat efectiv o lucrare de cApritli pentru intreaga su-flare a misc.:aril muncitoresti 5i socialiste din tara noastrii. Ea a influentat o largA pleiadrt deintelectuali care s-au format la Koala ideilor socialiste.

Al treilea volum din Opere complete cuprinde studiile i articolele social-politice publicatede Constantin Dobrogeanu-Gherea in intervalul martie 1892 noiembrie 1909, sub formAde brosuri sau in ziarele Munca", Democralla socialA", Lumea nourt", RomAnia munci-toare", AdevArul", Dimineata", in revistele Critica Noun revistA romAnA",,,Lumea noul stiintificA i literath", Viltorul social", Calendarul muncii". Sint inserate deasemenea interviurile acordate cu diverse prilejuri, textele conferintelor publice tinute la sediulorganizatiilor muncitoresti, luthile de cuvint la congresele si conferintele muncitoresti.

In aceastA perioadA, dupA cum este cunoscut, opera lui C. Dobrogeanu-Gherea a con-tribuit nemijlocit la constituireal In 1893, a P.S.D.M.R. Din sumarul volumului desprindemcu mare interes studiul Conceptia materialisM a istoriei in care se trateazA la un !mit niVelstiintific aceastA problemth Studiul a fost amplu rAspindit nu numai In intreg spatiul 1'om114nese, dar a fost tradus, la scurtà vreme, 5i de socialistii francezi, bulgari, sirbi s.a.

In acelasi volum sint incluse o serie de materiale care pun foarte semnificativ proble-mele industrializArii, ca bath a cresterii potentialului economic al RomAniei, dar 5i a capa-citAtii de luptA revolutionarA a clasei muncitoare, problemele solutionArii chestiunii agrare5i organizArii farAnimii In spiritul ideilor socialiste, problemele democratizArii vietli politiceintroducerii votului universal, instaurfiril republicii la noi.

Un mare interes prezintA in acest volum materialele care infAtiseazA contributia liiiC. Dobrogeanu-Gherea la dezbaterea unor probleme complexe ale miscArii muncitoresti 5i socia-liste internationale, in special in calitate de participant la uncle congresc socialiste inter-nationale.

Cel de-al patrulca volum al Operelor complete cuprinde cunoscuta 5i remareabila lucrarea lui Constantin Dobrogeanu-Gherea Neiobdgia. Studiu economico-sociologic al problemeinoastre agrare 5, publicatA in 1910. ConsacratA studierii ample a problematicii agrar-lArAnestidin RomAnia la sfirsitul secolului al XIX-lea 5i la inceputul secolului al XX-lea, accastA lu-crare s-a inscris se stie ca un moment de referintA in istoria gindirii social-politice romk-nesti. Neiobdgia poate fi apreciatil ca o cutezAtoare 5i originalA strAdanic de aplicare creatoare a socialismului stiintific la o realitate datA, In vederea luminAril traiectului evolutieiArilor subdezvoltate in contextul economiei capitaliste mondiale.

0 sarcind istoricA decisivA pentru depfisirea stArii de inapoiere a societthAi romilnesti,In ansamblul situ, pentru dezvoltarea RomAniei pc calea progresului i civiIizaiei remarcaC. Dobrogeanu-Gherea in acest studiu o constituic industrializarea OHL Ridicindu-se impo-triva ideii reactionare conform cAreia RomAnia trebuia sA rAminA o tarA eminamente agrarA,C. Dobrogeanu-Gherea incheie luerarea sa afirmind cu hotthire credinta intr-o RomAnie modernA,industrial-agrarA: Incit, dacA e foarte aclevArat cA viitorul Orli romanesti c la sat, esteinth tot asa de adevArat cA viitorul satului insusi e la oras si In dezvoltarea industrialAa -tarn. Viitorul %Aril intregi e in indrumarea ei, ca stat si organism social, cAtre o organizatiesi o stare asemAnAtoare cu a statelor occidentale si impreunA cu acestea, cAtre o organizaticsociald mai inaltA in viitor societatea socialistA" G. i, in acelasi spirit, mai departe, Ghereascria: Acolo unde fierb viata i lupta, acolo unde strigAtul strident al sirenei cheanth mul-

4 Contemporanul", anul VI, nr. 6 din ianuarie 1888.5 In volum este reprodus textul apArut, in 1910, in Editura Socec" din Bucuresti.6 Constantin Dobrogeanu-Gherea: Opere complete, vol. 4, Edit. politica, Bucurcsti,

1977, P. 362.

sociala",

www.dacoromanica.ro

.5 PROBLF.mF. ALE ISTORIOGRAFIEI CONTEMPORANE 189

tirnea muncitoare la rnunca, acolo uncle masele muncitoare in mine rascolesc maruntaiele pa-mintului, uncle ciocane uriase spulbera blocuri de otel, unde padurea de cosuri inallate sprecer anunta izbinda si victoria munch ornenesti asupra naturii, unde vapoarele uriase spintecaoceanele, acolo unde in ()rase gigantice se zbat si se izbesc pasiunile, se lovesc si se ciocnescMei le, se plamadesc cultura formidabila de azi Si cca imensa de miine, acolo uncle fierbesi spumega lupta uriasa dinlre munca si capital, din care trebuie Itasca o home noua.acolo i numai acolo poate fi idealul nosli ii si al karii" 7.

Cel de-al cincilea volum cuprinde materiale edite sau inedile din perioada care a urmatpublicarii Neiobeigici si Ora la sfirsitul Tictii (mai 1920) tut C. Dobrogeanu-Gherea. In moddeosebit atragem atentla asupra studiului Asupra socialismului in ((mile lnapoiate, publicatin 1911, conceput ca to cornpletare a Neoiadgici; de asemenea, deinne de a fi relevate sintin acest volum materialele privitoare la razboaiele haloanice, la primul razboi mondial imperia-list al marilor puteri.

In econornia generala a volurnului apar de asemenea cu pregnanta materialele care atestaprezenta, participarea efectivä a ginditorului i practicianului revolutionar la scrierea istorieiRomaniei a acelor ani, intr-o perioada in care avintul revolutionar a ridicat la cote inane,neatinse pina atunci, miscarea muncitoreaseä, socia1itã, pentru faurirea unui partid comunistin Ora noastra.

Cel de-al saselea si al saptelea volum contin creatia lui C. Dobrogeanu-Gherea indomeniul esteticii i criticii literare, creatie pentru prima data reunità intr-un tot organic.Sint incluse aici colaboriiri ale sale la revistele Contemporanut", Literatura i stiinta",.Lumea nona stiintifica si literara", Drepturile omului", Gutenberg", Lunica notia",Adevarul", Gazeta sateanului" s.a., precum si numeroase lucrari si studii publicate separat 8Se gasesc in aceste contributii clar exprimate idei priNitoare la caracterul militant al artei,al creatiei artistice. Arta Wit tendinte subliniaza C. Dobrogeanu-Gherea n-a existat,nu exista si nu va exista Poetii mari, in toate timpurile si la toate popoarele, au expri-mat idei mart sociale, i cu cit au fost mai mari, cu atit mai deplin au exprimat si tendin-tele epocii si ale poporului" °.

Destinul cplturii nationale in general, sarcinile sale in contextul transformárilor, mute-tiilor de ordin socio-economic si politic din societatea romaneasca, al problemelor majore aflatein fata poporului roman pe linia implinirii unor deziderate vitale se constituic drept axii cen-tral& a preocuparilor lui Constantin Dobrogeanu-Gherca pe terenul esteticii i criticii literare.Parcurgind volumele 6 ai 7 ale Operelor complete oricare cititor se va putea usor convinge asupralicestor trasaturt esentiale.

In sfirsit, cel de-al optulea volum contine o bogata corespondcnta a lui Constantin Dobro-geami-Gherea, pe fondul careia ni se prezinta si mult material inedit. Din aceasta corespon-denta desprindem Informatii pretioase asupra unor evenimente sociale, politice i culturale dinRomania, indeosebl asupra miscarii noastre muncitoresti (de la finele secolului al XIX-lea

de la inceputul cclui de-al XX-lea). Concomitent ni se pun generos la dispozitie clementede cunoastere a legaturilor strinse ale lui C. Dobrogeanu-Gherea cu militanti de frunte ai mis--carii muncitoresti, ai partidului clasei muncitoare din Romania, precum i cu personalitatiale miscarii muncitoresti internationale.

Din paginile acestei corespondente ni se dezvaluie portretul moral si spiritual al acesteiproeminente personalitati a miscaril socialiste din Romania, fapt care contribute la luminareaunor momente din viata lui C. Dobrogeanu-Gherea, mai putin cunoscute pina acum.

Cu acest al optulea volum, realizatorii editiei Operelor complete ale lui Constantin Dobro-geanu-Gherea isi considera misiunca incheiata. Este insa foarte posibil ca, in viitor, cercetarinoi ce se vor mai face sa certifice posibilitatea continuarit Operelor i cu alte descoperiri ccvor mai putea interveni.

Deocamdata, pentru ceea ce au intreprins si realizat, aleatuitorii i editorii seriei celoropt volume merits din plin multumirea noastrii si a celor care vor vent du/A noi. Gestul edi-tarii Operelor complete ale lui Constantin Dobrogeanu-Gherea semnifica, fireste, reusita resti-tuirii unel marl opere, dar, totodata, reprezinta un act de cultura pe care-1 inregistram cuplacere si-1 salutam ca atare.

I. Ionifd

7 Ibidetn, p. 369.8 Asa, de pilda, sint publicate toate materialele cuprinse in cele trei volume de Studii

critice.9 Constantin Dobrogeanu-Gherea; Opere complete, vol. 6, Edit. politica, Bucuresti,

1979, p. 197-198.

sil

Gh.

...,

M

www.dacoromanica.ro

CR1ONICA VIETH STIINTIFICE

SESIUNEA TIINTIFICA PE TEMA FAURIREA STATULUINATIONAL UNITAR ROMAN MOMENT CRUCIAL IN LUPTA

MASELOR POPULARE PENTRU LIBERTATE I PROGRES"

Sub egida Consiliului National pentru Stiinta i Tehnologie, Academiei RepubliciiSocialiste Romania, Academici Stefan Gheorghiu" i Institutului dc studii istorice si social-politice de pe linga C.C. al P.C.R., a avut loc in ziva de 26 noiembrie 1983 in Capitala, sesiu-nea stiintifica omagialii pc tema ,iFaurirea statului national unitar roman moment crucialIn lupta maselor populare pentru libertate si progres. Unitatea i coeziunea intregului poporin jurul Partidului Comunist Roman, al secretarului sal' general, tovarasul Nicolae Ceausescufactor fundamental al fauririi societatii socialiste multilateral dezvoltate".

La lucrarile sesiunii au luat parte tovarfisii Constantin Olteanu, Gheorghe Pana, DumitruPopescu, Miu Dobrescu, Petru Enache, Suzana Gradea, Mihai Gere, Ion Ursu, Nicu Ceausescu,secretar al C.C. al U.T.C.

Au luat parte membri ai C.C. al P.C.R., ai guvernului, reprezentanti ai unor institutiicentrale i organizatii de masa, oameni ai munch din intreprinderi bucurestene, academicieni,profesori, cercetatori, studcnti, activisti de partid si de stat, participanti la evenimentele dea cu m 65 de ani.

Lucrarile sesiunii au fost deschise de tovarasul Potru Enache, membru supleant al Comi-tctului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R.

Au fost sustinute comunicarile: Ideea de unitate, libertate fi independenfd in operasecretarului general al Partidului Comunist Roman, proedintele .Republicii Socialist& Romania,tovarequl Nicolae Ceaufescu, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Executival C.C. al P.C.R., rectorul Academiei Stefan Gheorghiu" ; Tradiliile istorice bimilenare ale

poporului roman Mircea Petrescu-Dimbovita, profesor, directorul Institutului deistorie A.D. Xenopol" ; Epopeea romaneascd in Eoul Mediu pentru libertate i unitate tefanStefanescu, membru al C.C. al P.C.R., directorul Institutului de istorie N. Iorga" ; Rolulmaselor largi populare in infdpluirea actului istoric de la 1 Decembrie 1918 Ion Clopotel,participant la Marea Adunare de la Alba Iulia ; Lupta pentru unitate, libertate i independenfd natio-nald in epoca moderndCamil Muresan, profesor, decanul Facultatiide istorie-filosofie, Universi-tatea Cluj-Napoca ; Idealurile unitatii 0 Liberia/it poporului roman in lupta parlidului clasei munci-toare din Romania IonPoposcu-Puturi, membru al C.C. al P.C.R., directorul Institutului de studiiistorice i social-politico; Lupta pentru fdurirea statului national unitar roman In Imprejurdrileinterne 0 internationale ale anilor 1916 1918 G-ral Col. dr. Constantin Olteanu, membru al Comi-tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul apararii nationale ; G-ral It. dr. Ilie Ceausescu,adjunct al ministrului apararii nationale, secretar al Consiliului Politic Superior al Armatei ;Unirea din 1918 opera Intregului popor roman. Consolidarea statului national unitar roman,cerintd vital(' a dezooltdrii societafti romanoti Acad. Stefan Pascu, membru supleant al C.C.al P.C.R., presedintele Sectiei de stiinte istorice a Academiei R.S. Romania ; Adeziunea natio-nalitdtii germane din Romania la actul istoric al Marii Uniri Eduard Eisenburger, membrual C.C. al P.C.R., presedintele Consiliului oamenilor muncii de nationalitate germana; Ecoulinternational al luptei poporului roman pentru unitate fi independenfd nationald Mihnea Gheor-ghiu, membru al C.C. al P.C.R., presedintele Academiei de Stiinte Sociale i Politico ; Unitaleaoamenilor muncii, fdrd deosebire de nationalitate temelie a dezvoltdrii democratiei muncitoroti,revolufionare, a statului nostru socialist Mihai Gere, membru supleant al Comitetului PoliticExecutiv al C.C. al P.C.R., presedintele Consiliului oamenilor muncii de nationalitate maghiará ;Unitatea fi coeziunea Intregului popor in jurul partidului, al secretarului thu general, tovardqul

Ilevista de istorie", Tom : 37, nr. 2, p. 190 195, 1984

unitalit

www.dacoromanica.ro

2 CRON1CA VIETU $TI1NTIFICE 1 91

Nieolae Ceausescu, factor fundamental al fauririi societdtii socialiste multilateral dezvollate InRomania 1011 Ursu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.,prim-vicepresedinte al Consiliului National pentru Stiinta i Tehnologic.

La incheierea lucrarilor sesiunii stiintifice omagiale, participantii au adresat o telegramaCornitetului Central al Partidului Comunist Roman, tovarasului Nicolae Ceausescu, secretargeneral al Partidului Comunist Roman, presedintele Republicii Socialiste Romania.

SIMPOZIONUL STIINTIFIC UNIREA COLOANA INFINITAA ISTORIEI ROMANILOR

In ziva de 17 noiembrie 1983 a avut loc la Casa universitarilor Bucuresti. sub egidaFacultätii de istorie si filozofie a Universitatii Bucuresti i Sectiei de istorie si arheologiea Academiei de stiinte sociale si politice, simpozionul stiintific Unirea coloana infinitaa istoriei romanilor".

Cuvintul de deschidere, Semnificatia istorica a Marii Uniri din 1918, a fost rostit deStefan Stefanescu, presedintele Sectiei de istoric si arheologie a Academiei de Stiinte Sociale

PolItice, decanul Facultatii de istoric si filozofie.In continuare, au fost sustinute urmaloarele comunicari: Caracterul plebiscitar al

marilor acte ale Unirii, saarsite de poporul roman In cursul anului 1918 conf. dr. Iu lianCirtinä. seful catedrei de istorie a Romaniei, Universitatea Bucuresti;Generatia Marii Uniridr. Vasilc Curticapeanu, conferentiar la Universitatea Bucuresti; Socialistii romani si actulistoric de la I Decembrie 1918 dr. Gh. I. Ioiiit,á, profesor la Universitatea Bucuresti; Uni-versitatea si Academia tn slujba Marii Uniri dr. docent Titu Georgescu, membru corespondental Academiei de Stiinte Sociale si Politice, profesor la Univcrsitatea Bucuresti.

SESIUNEA TIINTIFICA ANUAL A PONTICA" 1983In zilele de 21-23 noiembrie 1983 a avut loc la Constanta Sesiunea stiintifica anuala

organizata de Muzeul de istorie nationala si arheologic Constanta in colaborare cu Filiala dinlocalitate a Societatii de studii elasice, inchinata aniversärii a 65 de ani de la infaptuireastatului national unitar roman, cu urmatoarea temä: Civilizatii, etnogeneza i unitate natio-nala in cadrul evolutiei istorice a Romania". La sedinta plenará desfásurata in sala de festi-vitati a Muzeului in prezenta unui mare numar de cercetãtori, cadre didactice universitare,muzeografi, arhivisti din localitate si din alto orase ale tarii precum Bucuresti, Craiova,Tulcea, Calarasi, Galai, Timisoara, etc. a luat cuvintul tovarasa Elena Borodi secretar alComitetului Judetean Constanta al Partidului Comunist Roman care a adus un Cuvint deBala/ din partea erganelor de partid si de stat judetene. Dupa aceea au fost prezentate urma-toarele comunicari: A. Radulescu, directorul Muzeului de istorie nationala i arheologie Constan-ta: Dare de seanul asupra muzeului In perioada noiembrie 1982 noiembrie 1983 ;C. Preda, directorul Institutului de arheologie Bucuresti, Uncle aspecte ale relafillor grecestivest pontice cu In secolele VI IV f.e.n.; Gh. I. lonitA, prof. univ. dr., Socialistii dinRomania In cuget si simtite alaturi de cauza Marii Uniri din 1918; I. Spalatelu, prof. univ.

Rolul maselor In faurirea statului national unitar roman; N. Ciachir, conf. univ. dr. Contextuleuropean al Unirii din anul 1918 ; C. Mocanu, conf. univ. Consideratii istorico-teoretice privindunitalea nationala din Romania In anti socialismului; Gl. E. Bantea, 0 laturd specified a conti-nuitatii romdnilor ; Contestari externe a istoricitatii bor.

In dupa amiaza primei zile si in zilele urmatoare au fost expuse un numar de peste 100de comunicari in cadrul ii ase sectii i anume; Sectia Arheologia comunei primitive; Sectiacivilizatiei traco-getica; Sectia Arheologia greco-romana i romano-bizanting; Sectia Arheologia

istoria eVului mcdiu; Sectia de Istorie moderna i contemporana; Sectia Arta, memorialistica,muzeografie si etnografie. Materialele prezentate au scos in evidenta noile realizäri in domeniulistoriografiei i arheologiei pe baza noilor rezultate ale sapaturilor arheologice efectuate iniiltimii ani precum si al investigatiilor Mute in biblioteci si arhive din tail si de peste ho-tare. Astfel la Sectia Arheologia comunei primitive au fost audiate comunicari i apoi dis-cutate ca si la celelalte sectii privind problerne ca : Viata economica, politica i culturala depe teritoriul fostei Dacii (M. Brudiu, Al. Paunescu, S. Marinescu-Bilcu, N. Hartuche), uncleaspecte ale vietii materiale din Dobrogea in palcolitic si neolitic (P. Hasotti, Eug. Comsa,M. Simon, W. Wisosenschi, etc.). La Sectia Civilizaia traco-getiea, s-a subliniat influenla dinafara exercitatil asupra clvilizatici traco-getice (Fl. Preda, G. Simion, N. Moscalu), s-au sta-

si

activitafti

gef ii,

dr.

Ia.,

oi

www.dacoromanica.ro

CR.-,ONICA VIETII STIINTIFICE

SESIUNEA STIINTIFICA PE TEMA FAURIREA STATULUINATIONAL UNITAR ROMAN - MOMENT CRUCIAL IN LUPTA

MASELOR POPULARE PENTRU LIBERTATE I PROGRES"

Sub egida Consiliului National pentru Stiinta i Tehnologie, Academiei RepublicilSocialiste Romania, Academiei Stefan Gheorghiu" i Institutului de studii istorice si social-politico de pe linga C.C. al P.C.R., a avut loc in ziva de 26 noiembrie 1983 in Capitala, sesiu-nea stiintificg omagialg pc tema ,,Faurirea statului national unitar roman moment crucialin lupta maselor populare pentru libertate i progres. Unitatea i coeziunea intregului poporin jurul Partidului Comunist Roman, al secretarului sail general, tovargsul Nicolae Ceausescufactor fundamental al fauririi societatii socialiste multilateral dezvoltate".

La lucrarile sesiunii au luat parte tovartisii Constantin Olteanu, Gheorghe Pang, DumitruPopescu, Miu Dobrescu, Petru Enache, Suzana Gadea, Mihai Gere, Ion Ursu, Nicu Ceausescu,secretar al C.C. al U.T.C.

Au luat parte membri ai C.C. al P.C.R., ai guvernului, reprezentanti ai unor institutiicentrale i organizatii de masa, oameni ai rnuncii din intreprinderi bucurestene, academicieni,profesori, cercetatori, studenti, activisti de partid si de stat, participanti la evenimentele dea cum 65 de ani.

Lucrarile sesiunii au fost deschise de tovarasul Petru Enache, membru supleant al Comi-tetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R.

Au fost sustinute comunicárile ldeea de unitate, libertate si independenfd in operasecretarului general al Partidului Comunist Romdn, presedintele Republicii Socicdiste Romdnia,lovardsul Nicolae Ceausescu, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Executival C.C. al P.C.R., rectorul Academiei Stefan Gheorghiu"; Traditiile istorice bimilenare aleunitatii poporului romdn Mircea Petrescu-Dimbovita, profesor, directorul Institutului deistorie A.D. Xenopol" ; Epopeea romdneascd in Eoul Mediu pentru libertate i unitate StefanStefanescu, membru al C.C. al P.C.R., directorul Institutului de istorie N. Iorga"; Rolulmaselor largi populare in infdptuirea actului istoric de la 1 Decembrie 1918 Ion Clopotel,participant la Marea Adunare de la Alba Iulia; Lupta pentru unitate, libertate si independenfa natio-nald in epoca moderndCamil Muresan, profesor, decanul Facultatiide istorie-filosofie, Universi-tatea Cluj-Napoca ; Idealurile unildlii si libertafii poporului romdn in lupta partidului clasei munch-toare din Romdnia IonPopescu-Puturi, membru al C.C. al P.C.R., directorul Institutului de studiiistorice si social-politice; Lupta pentru fdurirca statului national unitar romdn In irnprejurdrileinterne si internafionale ale anilor 1916 1918 G-ral Col. dr. Constantin Olteanu, membru al Comi-tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul apararii nationale; G-ral It. dr. Ilie Ceausescu,adjunct al ministrului apararii nationale, secretar al Consiliului Politic Superior al Armatei ;Unirea din 1918 opera intregului popor romdn. Consolidarea statului national unitar romdn,cerintd vitald a dezvoltdrii societdfii romdnesti Acad. Stefan Pascu, membru supleant al C.C.al P.C.R., presedintele Sectiei de stiinte istorice a Academiei R.S. Romania; Adeziunea natio-nalitatii germane din Romdnia la actul istoric al Marii Uniri Eduard Eisenburger, membrual C.C. al P.C.R., presedintele Consiliului oamenilor muncii de nationalitate germana; Ecoulinternational al luptei poporului romdn pentru unitate si independenta nafionald Mihnea Gheor-ghiu, membru al C.C. al P.C.R., prescdintele Academiei de Stiinte Sociale i Politice; Unitateaoamenilor muncii, fdrd deosebire de nafionalitate temelie a dezooltdrii democrafiei muncitoresti,reoolu ionare, a statultd nostru socialist Mihai Gere, membru supleant al Comitetului PoliticExecutiv al C.C. al P.C.R., presedintele Consiliului oamenilor muncii de nationalitate maghiari;Unitatea si coeziunea intregului popor in jurul partidului, al secretarului sdu general, tovardsul

Revista de istorie", Tom : 37, nr. 2, p. 190-195, 1984www.dacoromanica.ro

2 CRONICA STIETIT $TIINTIFICE 1 91

Nicolae Ceausescu, factor fundamental al fauririi sociclatii socialiste multilateral dezvollate InRomania Ion Ursu, membru supleant Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.,prim-vieepresedinte al Consiliului National pentru Stiinta i Tchnologie.

La incheierea lucrarilor sesiunii stiintifice omagiale, participant!! au adresat o telegramaConiitetultii Central al Partidulni Comunist Roman, tovarásului Nicolae Ceausescu, secretargeneral al Partidului Comunist Roman, presedintale Republic!! Socialiste Romania.

SIMPOZIONUL STIINTIF1C UN1REA COLOANA INFINITAA ISTORIEI ROMANILOR

In ziva de 17 noiembrie 1983 a avut toe la Casa universitarilor Bucuresti. sub egidaFacultatii de istorie i filozofie a Universitatii Bucuresti si Sectiei de istorie i arheologiea Academiel de stiinte sociale si politice, simpozionul stiintific Unirea coloana infinitaa istoriei românilor".

Cuvintul de deschidere, Semnificatia istoricd a Marii Uniri din 1918, a fost rostit deStefan Steffineseu, presedintele Sectiei de istorie si arheologie a Academiei de Stiinte Sociale

Politice, decanul Facultatii de istorie si filozofie.In continuare, an fost sustinute urmaloarele comunicari; Caracterul plebiscitar al

marilor acte ale Unirii, savtrsite de poporul roman tn cursul anului 1918 conf. dr. IulianCirtina, seful catedrei de istorie a Romaniei, Universitatea Bucuresti;Generatia Marii Uniri

Vasile Curticapeanu, conferentiar la Universitatea Bucuresti; romani si actulisloric de la 1 Decembrie 1918 dr. Gh. I. profesor la Universitatea Bucuresti; Uni-versitatea ri Academia In slujba Marii Uniri dr. docent Titu Georgescu, membru corespondental Academie! de Stiinte Sociale si Politice, profesor la Universitatea Bucuresti.

SESIUNEA TIINTIFICA ANUALA PONTICA" 1983In zilele de 21-23 noiembrie 1983 a avut loc la Constanta Sesiunea stiintifica anuala

.organizata de Muzeul de istorie nationala si arheologie Constanta In colaborare cu Filiala dinlocalitate a Societatii de studii clasice, inchinata aniversarii a 65 de ani de la infäptuireastatului national unitar roman, cu urmatoarea tema: Civilizatii, etnogeneza si unitate natio-nala in cadrul evolutiei istorice a Romfiniei". La sedinta plenara desfasurata in sala de festi-vitati a Muzeului in prezenta unui mare numar de cercetátori, cadre didactice universitare,muzeografi, arhivisti din localitate si din alte orase ale tarii precum Bucuresti, Craiova,'Take.% Calarasi, Galai, Timisoara, etc. a luat cuvintul tovarasa Elena Borodi secretar alComitetului Judetean Constanta al Partidului Comunist Roman care a adus un Cuvint de;saint din partea erganelor de partid si de stat judetene. Dui:4 aceea an fost prezentate urma-toarele comunicari; A. Radulescu, directorul Muzeului de istorie nationalä i arheologie Constan-la: Dare de searna asupra activitatti muzeului in perioada noiembrie 1982 noiernbrie 1983 ;C. Preda, directorul Institutului de arheologie Bueuresti, Unele aspecte ale relatillor grecestivest pontice cu gef ii, In secolele V IIV I.e.n.; Gh. I. Ionita, prof. univ. dr., Socialistii dinRomania In cuget i simfire alaturi de cauza Marti Uniri din 1918 ; I. Spálatelu, prof. univ.dr. Rolul maselor In faurirea statului national unitar roman; N. Ciachir, conf. univ. dr. Contextuleuropean al Unirii din anul 1918; C. Mocanu, conf. univ. Consideratii istorico-teoretice privindunitalea nationala din Romania In anit socialismului ; Gl. E. Bantea, 0 laturei specified a coati-nuitatii romdnilor ; Contestari externe a istoricitatii lor.

In dupa amiaza primei zile si in zilele urmatoare au fost expuse un numar de peste 100de comunicari in cadrul sase sectil i anume; Sectia Arheologia comunei primitive; Sectiaeivilizatiei traco-getica; Sectia Arheologia greco-romana i romano-bizantina; Sectia Arheologiasi istoria evului mediu; Sectia de Istorie moderna i contemporana; Sectia Arta, memorialistica,muzeografie si etnografie. Materialele prezentate au scos iii evidenta noile realizari in domeniulistoriografiei i arheologiei pe baza noilor rezultate ale sapaturilor arheologice efectuate inultimii ani precum si al investigatiilor Mute in biblioteci si arhive din tall si de peste ho-tare. Astfel la Sectia Arheologia comunei primitive au fost audiate comunicari i apoi dis-zutate ca si la celelalte sectii privind probleme ca; Viata economica, politica si culturala depe teritoriul fostei Dacii (M. Brudiu, Al. Paunescu, S. Marinescu-Bilcu, N. Hartuche), uncleaspecte ale vietii materiale din Dobrog(a In palcolitic i neolitic (P. Hasotti, Eug. Comsa,M. 5imon, W. Wisosenschi, etc.). La Sectia Civibizaia traco-getica, s-a subliniat influenta dinafarb exercitatil asupra civilizatici traco-getice (Fl. Preda, G. Simion, N. Moscahi), s-au sta-

al

dr. SocialistiiIoniá,

Iasi,

a

ai

www.dacoromanica.ro

192 CRONrCA vIETIE $T11NTIFICE 3

bilit noi limite cronologice pentru epoca bronzului si a fierului, pcntru anurnite regiuni dintara noastra (Seb. Morintz, P. Alexandrescu), au fost puse in circuitul stiintific noi materialearheologice despre viata cotidiana la traco-geti (M. Irimia, V. Sirim). La Sectia Arheologiagreco-romanA i romano-bizantina autorii comunicarilor an scos in evidentA problemc ca circu-la tia monetarA (I. Oberlander-Tirnoveanu, Al. Suceveanu, Oct. Iliescu, R. Ocheseanu, V. Teo-dorescu, G. Custurea). aspeete noi privind fortificatiile din Dobrogea (S. Baraschi, C. Chiriac),bilantul unor cercetari arheologice in ultirnii 20 de ani Ia Capidava (R. Florescu), navigatiape Dun Are (M. Comsa,) mestesugurile traditionale din Dobrogea prerornanti rornano-bizantinA(I. Barnea, A. Panaitescu, I. Mitrea, ) noi monumente rupestre in Dobrogea (C. Chiriac), inter-(create de civilizatie pontica i mediteraneana in Dacia romanA (M. Sfirlea, C. Museteanu, Al.Suceveanu, 0. Bounegru, A. Opait), interpretarea noilor materiale descoperite la Calatis, Twinssi Rasova (M. Cheluta-Georgescu, L. Buzoianu, M. Alexandrescu-Vianu, Al. Stefan, Tr.Cliante), viata militara in Dobrogea (I. Dragontir, L. Petculescu, A. Radulescu, M. Barbu-lescu, M. Bucovala, Gh. Papuc, Al. Stefan). La Sectia de Istoria i arheologia evului mediuin comunicarile audiate s-au evidentiat problerne ca : formatia politica romaneascA de la Dunareade Jos si Marea NeagrA (A. GhiatA), noutati privind viata economica in Dobrogea (A. Murat),circulatia de carte in Judetul Constanta (S. Suceveanu), noi materiale privind viata militara(D. CapatanA, A. R. Popescu, T. Gemil, C. Chera, C. Craciunoiti, T. Papasima). La Sectiade istorie modernA i contemporana principalele probleme care au stat in fata autorilor comu-nicArilor prezentate s-au referit la: circulatia de carte, urbanizarea localitatilor din Dobrogea,si de pe malul Dunarii (P. Panait, T. Mateescu, E. loan), litoralul dobrogean intr-un portulandin 1830 (C. Serban, V. Serban), miscari demografice (N. Ursu, G. Maksutovici, M. Luca),viata culturalii (L. Marcu,) ecouri europene ale Unirii din 1918 (L. Deaconu, M. Suciu, St. Po-pescu, V. Dobrescu, D. Sandru, Al. Porteanu), situatia politica In Romania in 1917-1918(M. Stanescu, M. Sofronie, P. Zaharia, Gh. Buzatu), dezvoltarea Dobrogei in epoca contem-poranA (0. Tudora, M. Vicol). In fine unii autori au facut cunoscute noi documente privindUnirea din 1918 (C. Botoran, Gh. Florescu). La Sectia Arta, muzeografie, memorialisticAetnografie noile documente prezentate de autori in comunicArile lor au relevat modul cums-a reflectat peisaghil dobrogean in arta plastica din secolul XX (S. Rusu, Fl. Cruceru, A. FAr-cash', C. Tudor, D. Pauleanu), viata unor personalitati culturale din istoria Dobrogei modernesi contemporane (A, M. Diana), in fine noi achizitii de piese de arta (I. Pitrescu, A. Radu-dinescu).

In afarA de cele sase sectii in cadrul Sesiunii stiintifice desfasurat separat activi-tatea sectia de studii clasice unde au fost prezentate 40 de comunicari avind ca teme Mareasi navigatia in limbile i literaturile clasice" pe de o parte, iar pe de alta Contacte !litregreci i romani in Balcani". Aceste comunicari s-au concentrat asupra unor probleme ca:Marea ca subiect de inspiratie in literatura indo-europeanA (L. Wald, A. Bhose), marea reflec-tatA in opera scriitorilor clasici greci i romani (F. Bechet, M. Tecusan, M. Nasta, S. Petecel,A. Say, I. Cimpeanu, I. Micu, L. Andrei, St. Cucu, N. Frecea), navigatia anticA fluvialA Inlumina unor noi izvoare (S. Iosipescu,) marea reflectata in literatura modernA i contemporanAromaneascA (E. Dumitrascu), contacte lingvistice greco-romane in Balcani (I. Fischer), poli-tica romanilor in Balcani (Al. Avram, Ec. Goga, R. Ardevan), noi interpretAri a operelor luiOvidiu si Virgiliu (E. Fruchter, G. Mihaescu, N. Barbu), influenta literaturii clasice grecestiasupra literaturii romane (M. Ciuca, V. Mocanu), etc.

In cadrul Sesiunii a fost organizatA in ziva de 22 noiembrie o vizitA de lucru la Mu-zeul cetatii Histria si la Muzeul de arta din Medgidia in cursul cfircia participantii au luatcunostintA de noul ansamblu muzeistic din Histria, si de rezultatul ultimilor sApaturi arheo-logic de pe acest santier precum i despre noile achizitii de opere de arta avind drept temAde inspiratie Dobrogea socialista.

Incheierea lucrArilor Sesiunii stiintifice anuale Pontica 1983, a avut loc in ziva de23 noiembrie in cadrul unei sedinte plenare unde Adrian RAdulescu, directorul Muzeului afacut o serie de aprecieri elogioase la adresa comunicArilor prezentate care pe baza mate-rialului documentar inedit aduc o contributie valoroasA la imbogatirea istoriografiei romfinestiactuate in probleme de istoria Romfiniei in general si a istoriei Dobrogei in special. Pentruaceste motive domnia sa a solicitat autorilor lucrArilor prczentate depunerea acestora pentrua fi publicate In revistele Muzeului : Pontica" i Studii i Comunicari de istoria Dobrogei".In continuare prof. univ. N. Barbu a facut in limba latina Un bilant al lucrArilor in specialde la Sectia de studii clasice apreciate Ca foarte meritorii, pe de o parte iar pc de alta aadus in numele participantilor la Sesiune multumirile sale adresate organelor de partid si destat locale care au asigurat conditii optirne desfAsurarii acestei manifestari stiintifice de undeosc bit prestigiu.

Constantin $erban

si

a

ri

www.dacoromanica.ro

e4 CRONICA VIETIT '11-11,1T1FLCE 193

A XV-a SESIUNE ANUALA.DE COMUNICART A coavanatnimil MUZEAL GOLESTI

In cadrul Festivalului national Cintarea Romanici", in zilele de 19 si 20 noiembrie1983, s-au desfAsurat lucrArile celei de a XV-a sesiuni stiintifice anuale a Complexului muzealGolesti. Manifestarea ,s-a incadrat in sirul actiunilor omagiale dedicate implinirii a 65 de anide la filurirea Statului national unitar roman si totodatd, prilejuita de implinirea a 40 deani de activitate muzeald la Golesti.

In sedinta plenard de deschidere, desfAsurald in ziva de 19 noiembrie 1983 in sala defestivititti a Consiliului popular judetean diii Pitesti, au Participat activisti de partid si destat, cercetatori stiintifici, cadre didactice, un mare numdr de oameni ai muncii din muni-cipiul Pitesti. Au lual euVintul dr. Vasile Novac, directorul Complexului muzeal Golesti, AuricaPetrescu, secretar al Comitetului judetean Arges al P.C.R., prof. Constantin Iliescu, instruc-tor in Consilitil Cu !turn si Educatiei Socialiste, dr. Vasile Arirnia, director al Directiei Generalea Arbivelor Statului, dr. Marin Badea, Institutul de studii istorice si social-politice de pe lingdC.C. al P.C.R., dr. Auricd Simion, Institutul de studii istorice i social-po.itice de pe lingd.C.C. al P.C.R., dr. Ion Alexandrescu, Institutul de studii istorice i social-politice, dr. PetrePopa, presedinte al Comitetului judetean de culturd si educatie socialistd, dr. Ionel Nicolae,lector al Comitetului Central al Partidului Comunist liomAn.

In continuare, lucrdrile sesiunii s-au desfasurat in cadrul a cinci sectii : ContributiaGolestilor si a colaboratorilor lor la lupta pentru unitale, independentd nationald, democraticsi propdsire culturald" ; Mdrturii arheologice i documentare priNind practicarea \ iticulturii

pomiculturii" ; Dovezi materiale si spirituale despre viticulturd i pomiculturd. constructiispecializate, arliitecturii" ; Etnografia si arta populard a judetului Arges" ; Muzeografie Siconservare".

In cadrul prime! sectii, cei prezenti au putut audia comunicdrile : Ideea de unitate na-lionald in sigilii $i $tampilele punctelor de frontierd din Muntenia $i Moldova din perioada 18591871 de prof. LiN ia Creastil, Scoala generald MAracineni, lug. Octavian Dejan, I.R.N. Pitesti ;1 lost Pierre Ronsard fiu al Arge$ului? de Paul Ion Cruceand, Bucuresti ; Golestii in prima

jurndlate a see, al XVII-lea, de prof. Sebastian Tudor, complexul muzeal Golesti ; Din activi-(aka literard a marelni rornic Iordaclic Golescu, de prof. Nicolae Moisescu, directorul Muzeuluiordsenesc Curtea de Arges ; Unitatea nafionald in opera $i activitalea lui Aron Florian de prof.Marian Stroia, Institutul de istorie N. Iorga" ; Di nicu Golcscu $i descoperirea artei europene deprof. Pavel ttsal:I, Muzeul jud. Calldrasi ; Legdturi Fake Principate $i Transilvania prin inter-mediul preset periodice in deceniul anterior revolufiei de la 1848 de dr. Apostol Stan, Institutulde istorie N. lorga" ; Elemenle sociale in Principakle Romdne desprinse din Insemnare acdldtoriei mele ..." de prof. Rdzvan Filip, Muzeul jud. CAldrasi ; Const. D. Beldie Un remar-cabil fiu al Arge$ului, de prof. Eugen Nitu Bucuresti ; Date noi privind iconografia unor revo-lufionari de la 1848, colaboratori ai Golestilor de prof. Maria ronita, Muzeul National de Istorieal R.S.R. ; Mdrtarii documentare despre activitatea lui Alexandru G. Golescu fn timpul si dupdterminarea revolufiei de la 1848 de prof. Mircea Dumitriu, Muzeul National de Istorie al R.S.R. ;.Nicd B. Locusteanu luptdtor antimonarhic, de dr. Paul Barbu, Centrul de stiinte sociale,Craiova ; Mani festdri tirgovistene dedicate Unirii de prof. dr. Mihai Oproiu, directorul Muzeuluijudetean DImbovita ; Pe marginca unui manuscris al lui Dimitrie Golescu, de Ionel Hozoc,Biblioteca Academiei R.S.R.; Gole$Iii $i participarca lor la expozifia internalionald din Paris,(1867) de prof. Lucia Dalila Amnia; Fotografii referitoare la familia Golotilor $i Carol Davila,aflate in coleclitle B.C.S. de prof. Maria Polojintev, Biblioteca Centrald de Stat, Bucuresti;Realizarea statului national unitar romdn, rezultat al luptei intregului popor, de conf. dr. TeodorMarinescu ; Un incident revolufionar" la Pitegi in anul 1870, de prof. dr. doc. George Potra,Bucuresti.

In celelalte trei sectii au fost sustinute un numiir de circa 50 de comunicdri CU o terna-tied diversd. Cu acelasi prilej, a lost inaugural!! i introdusd in circuitul expozitional al unitd-tilor museului gospodaria viticold de la Ostrov, exemplar reprezentativ pentru habitatulrural dobrogean de la inceputul secolului nostru.

Prin tinuta stiintificA elevatd a materialelor sustinute, buna organizare i continututsdu patriotic si politico-ideologic, sesiunca anuald de comunicari a complexului muzeal Golesti,s-a inscris la loc de frunte in sirul manifestdrilor consacrate aniversdrii actului de la 1 Decem-brie 1918.

Marian Stroia

si

www.dacoromanica.ro

194 CRONICA VIErrII WITENTIF,ICE

SIMPOZIONUL OMAGIAL CONTINUITATE, UNITATEINDEPENDENTA. IN ISTORIA POPORULUI ROMAN"

DE LA ALBA JULIA

La Casa de cultural a Sindicatelor din municipiul Atha lulia a avut loc, in zilele de.29 30 noiembrie 1983 simpozionul omagial Continuitate, unitate L independenta in istoriapoporului roman" sub egida Comitelului de Cultura si Educalie socialista Mba, Muzeul UniriiConsiliul Judetean Alba al Sindicalelor.

In sedinta plenara dupa cuvintul de deschidere rostit de Nicolac lIurbean, mcmbru alC.C, al PAIR., prim-secre tar al Comae tului judetean Alba al P.C.R., presedintele Comae-tului Executiv al Consiliului Popular al judetului Alba, au fost sustinute comunicarile : MaritaAdunare Nalionald de la Alba I ulia de la 1 Decembrie 19D acad. Stefan Pascu ; MihaiVileazul, simbol al unildjii romdnesti prof. univ. dr. Stefan Stefanescu, membru corespondental Academiei R.S.R.; Idrea unildjii si indrpendenfei romdnesti in epota modertal prof. Univ.tin Camil Muresan ; Indenwurile triciaului nalional in lupla pentru Unite conf. univ. dr.Vasile Cristian.

Lucrarile simpoLionului s-au desfasurat pe mai multe sectii : Comuna primitivA si clvi-daco-getica ; Epoca romana ; Istoria evului mediu ; Istoria moderna i coatemporanal ;

Istoria artelor ; Istoria culturii.La lucrarile acestei reuniuni stiintifice au participat cercetatori din domeniul istoriei,

muzeografi si cadre didactice din Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Sibiu, Deva, Arad, Zalau,Tg. Mures, Alba lulia si alto localitiiti.

SDIPOZIONUL DE LA SALONIC

In zilele de 21 26 septembric 1983 s-au tinut la Salonic, in Grecia. luerarile celui deal IV-lea simpozion international Vechea Macedonic" organizat de catre Institutul de StudiiBalcanice din Salonic. Desfaisurat sub inaltul patronaj al presedintelui Republicii Elena,Constantin Caramanlis, la simpozion au participat invitati din numeroase tad Anglia, Bul-garia, Cehoslovacia, Elvetia, Franta, R. F. Germania, Italia, Israel, IngoslaNia, Romania,S.U.A. i U.R.S.S.

Se poate observa prin urmare o tarp.% prezenta intcrnationala cu numeroase comunicariprivind diferitele aspecte ale relatiilor lumii antice macedonene cu popoarele inconjurãtoare.Din rindul comunicarilor prezentate remarcilm pe cele ale lui D. Lazaridi (Grecia) Sdpilturilede la Amphipolis ; N.G. Hammond Via Ignalia in Macedonia de vest ; F. Papazoglu (Iu-goslavia) Probleme de romanizare in nord-vestul Macedoniei ; H. Kyrieleis (R.F.G.) Cauzamacedoneand pe oechile sigilii plolernaice ; A. Antfertiev (U.R.S.S.) Relajiile externe ale Mace-doniei in perioada rdzboiului peloponesiac ; E. Grzybek (Elvetia) Despre Filip al II-lea iAlexandra cel Mare ; I). Grammenos (Grecia) Descoperiri neolitice in central Macedoniei ;K. Wardle (S.U.A.) Epoca veche a bronzului in Macedonia ; B. Hansel (R.F.G.) Desco-peririle de la Castanas din Macedonia ; J. Bouzek (Cehoslovacia) Macedonia i Thracia inprima epocd a fierului ; M. Blanchaud (Franta) Cultele orientale in Macedonia anticd romand ;G. Karadedos (Grecia) Teatrul elenistic de la Dion; B. Shef ton (Anglia) Observajii asuprardspindirii obiectelor de lux grecesti in nordul Mdrii Egee i in Macedonia in sec. VI IV i.e.n. ;B. Tripodi (Italia) Emblema casei regale macedonene ; G. Mihailov (Bulgaria) Onomasticain aria traco-macedoneand ; P. Alexandrescu (Romania) Pentru o cronologie a tezaurelor tracice.Subsemnatul am prczentat comunicarea Influenfe elenistice in decorul vetrelor geto-dace.

Dupb fiecare reuniune era rezervat un limp de 30 minute pentru intrebari i discutii.Toate aceste discutii s-au purtat intr-un perfect spirit colegial urmarindu-se doer larnurirea-unor aspecte mai putin cunoscute. Trebuie de asernenea remarcat faptul ca toate comunicairileau fost de un Malt nivel stiintific. Comunicarile prezentate de membrii delegatiei romane s-auincadrat hi acest nivel fiind bine apreciate de catre toti participantil. Prin desele lor refeririIa lumea geto-daca ek au contribuit la o mai bunii cunoastere a zonei nord-dunarene de ciltre-toti participantii la lucrarile simpozionului.

SI

Ii

lizatia

www.dacoromanica.ro

6 CRONICA VIETII $T1INTIFICE I 195.

Organizatorii au tinut de a prezenta participantilor i rezultatele sdpáturilor arheologicedin ultimii ani. Pentru aceasta s-au fácut excursii de documentare la Vergina, Pella, Dion,Olynthos, Petra lona 0 templul Int Amon Zeus. In toate aceste celebre statiuni autorii sgpfiturilor

E. Andronicos, F. Petsas, A. Poulianos, M. Siganidou, etc. au prezentat mid comunicAri0 au dat ample informatii. De asernenea s-au vizitat depozitele de 0mlier precum i labora-toarele de restaurare ce se aflá In clAdiri special amenajate chiar lingd §antiere.

Prin toate acestea simpozionul a fost deosebit de util tuturor participantilor, el contri-buind la o mai bunA cunoa§tere a istoriei Macedoniei antice §i la aprofundarea strinselor lega-turi ale el cu lumea inconjuriltoare.

George Trohani

www.dacoromanica.ro

CARTEA ROMANEASCA SI STRAINA DE ISTORIE

IOAN CARREANIT, Miparea muncitoreased In luptele politiee dinRomania intre anii 1900-1914, Edit. Junimea, Iai, 1983, 280 p.

Istoriografia noastra a inregistrat de-alungul anilor progrese insemnate In actiuneade valorificare a bogatelor si glorioaselortradit.ii revolutionare ale proletariatului, alepartidulni san politic, incorporate organic inlupta intregului popor roman pentru eman-ciparea socialfi, imitate si independentanationala.

In elaborarca lucrarii autorul s-a calauzitdupa principiile metodologIce formulate desecrctarul general al partidului nostru potrivitcarora poporul roman are o singuril istorie,iar activitatea Partidului Conumist Romanca si a altor partide in difcrite perioade, con-stitnie o parte inseparabila a istoriei patriei".In acest spirit loan Capreanu a integratmiscarea muncitoreasca revolutionara incadrul istoriei noastre nationale unice, anco-rind activitatca organizatiilor politice si pro-fesionale muncitoresti in cadrul marilor teluripolitice, sociale si nationale ale intreguluipopor.

Lucrarea este structurata pc 6 capitolcmad, cc la rindul lor sint impartite in sub-capitole, care se recomanda prin temeinicaei documentare.

Demersul stiintific al lui Ion Capreanuare meritul cä pe baza unui material docu-mentar inedit cit si edit, de arhiva, fara a sencglija cele mai importante i noi cuceririistoriografice romanesti, releva ca la inceputulsecolului nostru miscarea muncitoreasca desis-a resimtit organizatoric ca urmare a con-fruntdrilor ideologice din conducere privindconditiile de afirmare a miscarii socialiste,a continuat sa-si faca simtita prezenta Inviata social-politica a Orli, dovedindu-sea fi forta politica si sociala cea mai Inaintataa societatii romanesti.

In elaborarea sintezei sale, autorul apornit de la ideca ca istoria politica de laInceputul secolului al XX-lea cuprinde operioada bogata in evenimente, relevindfaptul ca puternic ancorati in realitatilepatriei, socialistii, partidul clasei muncitoare,au adus In peisajul politic romanesc dinperioada abordata, o viziune superioaraasupra modalit4tilor de rezolvare a marilor

probleme care framin tan societatea rom a-neasca, fapt care i-a conferit calitatea depurtator si aparator al intereselor vitale aleintregului popor.

Autorul analizeaza la Inceput situatiaeconomica i sociala a Romaniei in perioadatratata reliefind faptul Ca Romania era oOra agrara cu o industrie putin dezvoltatii,pe ansamblul economiei dominind relaUilecapitaliste care se Imp Wean cu ramasitefeudale inca puternice in agriculturã. 0trasaturil caracteristicii a economiei roma-nesti la inceputul veacului nostru constli infaptul ca aceasta devenea tot mai dependentade capitalul strain.

Dezvoltarca relatiilor de productie capi-taliste in industria i agricultura Romanieia avut ca rezultat aparitia unor insemnateschimbari in structura sociala a societatiiromanesti.

Aparitia miscarii socialiste ca adversarhotarit in luptele politice, fapt care a insemnatInceputul unei ere noi in arena politica a%Aril, a produs ingrijorare si neliniste in rin-durile partidelor claselor dominante.

Se desprinde din lectura volumului faptulcà miscarea socialistd si muncitoreasca s-asituat de la inceput pe pozitii marxiste dare,propunindu-si ca obiective fundamentalesolutionarea problernelor izvorite din reali-tatile concrete ale Vara, din necesitatile dez-voltarii Romaniei pe calea progresului ma-terial si social. La inceputul veacului al XX-leaare loc o maturizare accentuatä a claseimuncitoare, a miscarii muncitoresti, ceea ce adus la Intarirea hazel proletare a organiza-tiilor politice ale clasei muncitoare si implicitla consolidarea acestora.

In anii de inceput ai secolului nostrumiscarea revolutionará din Romania a con-tinuat sa se manifeste pe planul confruntarilorparticipind la alegerile din 1907, 1911, 1912, sifebruaric si mai 1914.

Chiar daca in acesti ani nu s-au mai pututinregistra succese parlamentare socialistefenomen explicabil, daca se are in vedereextinderea represiunilor antimuncitoresti, in-deosebi ca urmare a solidarizarii militante a

Revista de istorje", Tom 37, nr. 2, p. 196-206, 1984

www.dacoromanica.ro

CARTEA ROMANEASC A SI STRAINA DE ISTORIE 197

proletarialului cu marea raseoalii din 1907,campaniile electorale au reprezentat prilejurifavorabilc pentru partidul clasei muncitoarede a raspindi prin manifeste electoral% prinpublicaiile ccntrale si locale si prin madlntruniri de masa, programul sàu revolu-tionar, ceea ce a determinat, alaturi de alteforme de luptii, penetrarea si mai adinca aideilor socialiste In rindurile maselor de laorase si sate, afirmarca puternica a social-democratiei in viata politica a %Aril.

Cu ocazia campaniilor electorale desfit-surate in perioada cercetata, istoricul ieseanmentioncaza ca miscarea soeialista din Ro-mania, demascind politicianismul si dema-gogia partidelor claselor dominante, a eerutinfaptuirea unor reforme radicale care saacorde intr-adeviir drepturi politice tuturorceatenilor tarii Si sil contribuie la inlaturarcirelatiilor feudale din economic, sA dea olegislatie ocrotitoare mimed si 8à contribuiela emanciparea maselor muncitoare de laorase si sate.

Din consistentelc marturii aduse in lucrare,rezultil ea idcalul eonsolidarii independenteisi al fauririi unitatii nationale deplinepoporului roman au constituit directii esen-tiale de actiune ale partidului clasei munci-toare.

Autorul relevil faptul cã, cresterea presti-giului si autoritatii in rindul maselor a P.S.D.si a miscarii sindicalc reorganizate, afirmareatot mai hotilrita ca o puternica forta politicaIn apararea interesclor maselor muncitoare

determinat clasele dominante sa tread& larnanevre peutru a sparge unitatea de luptamuncitorimii,

Lupta politica a clasei muncitoare s-adesfasurat concomitent cu intarirea organiza-torica a P.S.D. si a organizatiilor sindicale

cu intensificarea actiunilor in rindul oame-nilor muncii.

Actiunile organizate de P.S.D. i ComisiaGenerala a Sindicatelor pentru apararea drep-turilor poporului roman i promovarea uncipolitici externe nationale juste, se imbinaucu lupta desfasurata de proletariat si celelaltecategorii de oameni ai muncii Impotrivascumpirii traiului pentru drepturi i libertaticetatenesti i pentru o legislatie care sa leasigurc conditii mai }nine de numea.

De o mare inscmnatate sint informatiiledin lucrare, relevind meritul socialistilor, incampania pentru introducerea votului uni-versal, fapt cc a determinat P.N.L. sa treacala actiuni mai hotarite pentru a impune discu-lama in cercurile politice burghezo-mosierestisi apoi In parlament a reformelor electoralea gram..

Pozitia proletariatului roman, cu privirela chestiunea introducerii votului universalsi infaptuirea reformei agrare a fost expusacu o clara elocveuta de C. Dobrogeanu-

Gherea in citeva articole aparute in gazetaRomania muncitoare".

Miscarea grevista din Romania desfa-surata in conditiile cind aveau loc dozbateriin parlament cu privire la chestiunea refor-melor si a revizuirii Constitutiei demonstraca proletariatul roman era o importantaforta politica de a carui vointa trebuia sa tiniiseama clasele dominante.

Miscarea muncitoreasca din Ora noastrii,a participat si mai activ la luptele politice dupaanul 1910, cind s-a reorganizat P.S.D.,singurul partid care-si identifica conceptiileprogramatice cu cele mai inaintate revendicarisociale ale vremii.

n perioada abordata. autorul releva casocialistii romani s-au ridicat cu putereImpotriva dominatie1 straine, proclamindsolemn dreptul indescriptibil i inviolabil alnatiunii noastre, ca dealtfel al tuturor natiu-nilor, la o viata libera i independenta.In conceptia socialistilor romani lupta pentrueliberarea sociala si nationala formau doualaturi inseparabile ale luptei generale unitarepentru dezrobirea de sub orice exploatareasuprire.

Datorita colaborarii dintre miscarea natio-nal:a si miscarea socialista, lupta pentrufaurirea statului national unitar roman acapatat un continut politic nou.

In perioada cercetata, miscarea muncito-reascil din Romania a intretinut relajj cusocialistii din provinciile romanesti aflateInca sub dominatie straina, aceste legaturipermanente exprimind nazuinta fireased amuncitorilor sprc unitate, contribuind astfella pregatirea si la infaptuirea acestui hotaritormoment din istoria poporului roman. Autorulreleva ca aceste legaturi au avut un Toldeosebit de important nu numai in ce privesteintarirea constiintei de clasa, ci i in apro-fundarea sarcinilor ce reveneau proletariatuluiroman in ansamblu In hipta pentru desavir-sirea unitatii statale. Multiplele l permanen-tele legaturi existente intre socialistii din pro-vinciile romanesti aflate Inca sub dominatiestrilina i cei din Romania, nu au putut fioprite, in ciuda oprelistilor ridicate de stapi-nirea austro-ungara, Care a incereat sa trans-forme Carpatii intr-o bariera de netrecutpentru romanii aflati pc cele doua versanteale lor.

Contirmind sa fie o prezenta activa inviata social-politica a 'Orli proletariatulroman a continuat sa-si dezvolte, in perioadaabordatii, legaturile de solidaritate cu hiptaproletariatului din alte tari.

Autorul mentioneaza ca in conditiileagravarii situatiei internationale, miscariisocialiste din Romania i-a revenit sarcinade a dezvalui primejdia ce ameninta poporulroman din partea ambelor tabere imperialiste.Socialistii romani au luptat pentru o politica

a

au

si

si

2

a

pi

www.dacoromanica.ro

198 CARTEA ROMANEASCA I STRAINA DE ISTORIE 3:

de neutralitate, ei situindu-se in rindul parti-delor i grupArilor de stinga din Internationalaa II-a, care au condamnat rAzboiul imperialist.

Intocinit intr-o manierfi stihrtificrt mo-dernA, conform cerintelor actuate ale istorio-grafiei, lucrarea de fatil se prtzintA bine in-chegatA i unitarA, oferind cititorului o auten-ticA frescd a luptelor politice in perioada1900-1914. Totusi, se impun i citeva con-sideratii critice.

De asemenea, era necesar ca volumul sitcuprindA i un capitol de concluzii, deoareceacestea se impuneau cu acuitate, mai ales cAperioada abordatA este deosebit de impor-

tantil; era de dorit ea autorul sA releve 51cauzele pentru care miscarea muncitoreascatnu a reusit in aceastA perioadA sa mai trimita.in Parlament dcputati socialisti.

Fotocopiile de la sfirsitul lucrArii dauacesteia o nota de variatie i ridica nivelulstiintific al acesteia.

In concluzie, consideram demersuldatorat lui Joan Capreanu o contributie

stiintifica notabila, la cunoasterea loculuimiscarit rnuncitoresti in ansamblul istorieiRomAnici de la inceputul secolului nostru.

Aurel Cernea

DAVID BRITTON FUNDERBURK, Politica Math Britanii fold deRomania 1938 1940 . Stadia asupra strategiei economice I politice,Edit. tiiirific i eneiclopedicit, Bucure§ti, 1983, 221 p.*

Cunoseutill istoric nord-american, DavidBritton Funderburk abordeath in deosebitde interesanta sa lucrare Politica MariiBritanii fald de Borndnia"spinoasa, alam-bicata i controversata problemA a relatiilordintre o mare putere i un stat mic, In aniide via ai crizei antebelice i In primul an alcelui de-al doilea rdzboi mondial (1938-1940).

Desi ii caracterizeazA, cu modestie, mono-grafia, doar ca un studiu consacrat strategieieconomice i politice, totusi autorul izbuteste,de la bun inceput, sA dea lucrArii sale o efectivAperspectivA europeanA prezentind, de fapt,principalele caracteristici ale crizei antebelice;

in acest cadru de larga respiratie, situcazdcu deosebitA luciditate, relatiile Marii Britaniicu RomAnia, tinInd seama, cu obiectivitate,de interesele particulare ale celor douà state.Elaborindu-si lucrarea In acest spirit, DavidB. Funderburk a putut descoperi atit com-plexitatea cit i specificul raporturilor dintrco mare putere i un stat mic, intr-o etapAistoricA de puternicA incordare internationalfi.De asemenea, bizuindu-se pe documenteinedite si edite de prim rang si pe o solidAbogatA istoriografie de specialitate, el a scosla ivealA nu numai noi j variate aspecte alerelatiilor anglo-romane ci a dat o explicatielogicA unor evenimente, in aparenta, confuze.Implicit, el a putut riisturna astfel ideiteze ce apreciau liniar, simplist i nenuantataceasta complicatà etapA istoricA.

In consecintA, nu este de mirare CA autorulnu a caracterizat rolul RomAniet pe arenaeuropeand In functie de aria teritorialà sau

* Traducere, Ion Stanciui PostfatA, loanChiper, Florin Constantiniu.

de numarul locuitorilor, ci in functie de con-tributia sa la marile valori perene, la marilecuceriri ale civilizatiei. In/elegind pc deplinsensul adinc al permanentelor istorice l deci

csenta conceptiei, cc constitute baza politiciiexterne a RornAniei, el a putut prezentalogic dramatica, complexa i uncori contro-versata istorie a acestei politici, care a stetmerest sub obedienta luptei de aparare aintegritAtii teritoriale si a suveranitAtii natio-nale a statului.

De asemenea, cu aceeasi rigoareel prezinta nenumaratele i aparent discon-tinuele metode politice i economice utilizatede Londra in raporturile sale cu Bucnrestiuldezvaluind, concomitent, aspecte cu totul noiIn poziiile luate de Imperiul britanic fatade Romania.

Astfel, David B. Funderburk, In du&modestului subtitlu al cartii sale aduce, Inprimul rind, o efectiva contributie la cunoas-terea, in adincime, a crizei antebelice; In aldoilea rind, dezvaluie aspecte cu totul noi aleistoriei politice i economice a Marii Britanii

in al treilea rind, scoate In evidenta carac-terul specific, substanta politicit externe aRomaniet din etapa interbelia adaugind,pagini noi si de mare interes la istoria relatiilorintenationale ale RomAnici.

** I : RelaiiIe politice i economice ale MartiBritanii cu Romdnia, 1920-1938

II : Strategia britanica fall de Romania intimpul crizei miinclieneze.

III : Politica Marii Britanii din martie platin mai 1939 : reactii la ocuparea Cehoslovacieide catre germani si la tratatul economicgermano-roman.

stiin-lion

i

si

si,

$i,

gi

www.dacoromanica.ro

4 CARTEA ROMANEASCA $ r STRAINA DE ISTORIE 199

Ficearc dintre cele patru capitole, intro-ducerea. ca i substantialele concluzii aleautorului vAdesc o lucida analizA, bazatApc fapte i documente, ce duc in mod realist5i logic, spre rezultate cc se impun prin nuan-taint si solidul tor continut.

Inca din Capitolul I (p. 21-60), consacratrelatiilor politice i economice ale MariiBritanii cu Romania, in anii 1920-1938, sedegajá net ideert ca istoricul american cu-noaste in adincime istoria Romaniei si, iiideosebi, a relatiilor sale internationale. Dar,pentru a defini cu o ofectiva rigoare stiintificarelatille Bucurestiului cu Londra, David B.Funderburk recurge si la mctoda comparatieiistorice. (p. 35), prezentind esenta legAturilordintre Romania si alte mari puteri

Franta, Germania toemai pentruscoate in eNidentii caracterul relatiilor

romano-britanice. De asemenea, el situeathaceste relatii 51 in evolutta istoricA propriu

stabilind, iniplicil, i un fel de grafic alintereselor britanice fatA de Romania, graficdin care reiese o linie evident ascendentapentru anii 1914-1920 si o alta descendentA,cu sporadice ascensiuni, pentru anii1920-1938.

Urmarind cronologic si in cadrul generalistoric aceste relatii, autorul remarcA, cudrept cuvint, rolul din cc in ce Mai importantjucat de Marea Britanie in Romania in anii1914-1919 (p. 22-23), fapt, la care ar fide adaugat si apreciabilele schimbAri in poli-tica economicA a Romaniei latA de MarcaBritanie Inca din anii 1913-1914*, schimbAricc vadesc concomitent i o hotaritA actiune

rupere din Tripla AliantA. De asemenea, peIjnia oarccum descendentA stabilita de autora raporturilor dintre Marea Britanic si Roma-

dupA 1920, ar trebui marcat un punct-efectiv ascendent, pentru etapa noiembrie1922 iulie 1923, cind au avut loc la Lausannenegocierile privind Tratatul de pace cu Turcia.Atunci, Romania a sprijinit efectiv delegatiabritanica, deoarece avea interese similare cu_Anglia in spinoasa problemh a libertAtii denavigatie a vaselor comerciale prin Strimtoriai a echilibrului de forte in Marea Neagra**.

lncontestabil insii cA autorul caracteri-zeazA cu totul remarcabil raporturile dintreRomania si Marea Britanie, situindu-le in.cadrul general al principlitor politice, eco-

IV : Ultimek eforturi britanice si neutrali-latea Roinnki, mai 1939iulic 1940.

* Achizitii la firme engleze importanteconcesii in domeniul exploatärii petrolului, unorintreprinderi ca Roumanian Consolidated OilFields; Maiscls Petroleum, etc. (Eliza Campus,

pohtica extema a Romdniei 1913 1947,Edit. politica, Bucuresti, 1980, p. 28-30).

** Ibidprn, P.240-

nomice, juridice i teritoriale, sub obedientacarora evolua intreaga politica internationalapostbelicA. In acest spirit, interesele Anglieisi ale Romaniei erau identice cu privire laapArarea statu-quoului teritorial si a tuturorinstitutiilor i instrumentelor politice, juridice,economice create in acest scop. De aceea, elpoate defini in mod clar telurile Micii Lite-legeri, intuind pe deplin sensul reorganizariiei in anul 1933, in fata pericolului nazist(p. 33). In mod similar, este prezentataIntelegerea BalcanicA dar este poate preaputin vizibiiA ideca de bazii, ce a detcrminatcrearea acestei organizatii antirevizionistein fcbruarie 1934 5i anume: tendint.ele dehegemonie ale celui de-al III-lea Reich, camodal primejdios in care evolua politicaltaliei fasciste.

Noi si substantiate sInt in acest capitolstirile referitoare la construirea unei bazenavale la Tasaul, sub indrumarea unor expertibritanici (p. 43-44), ca i paragraful referitorla relatiile cconomice ale Marii Britanii cuRomania intre anii 1920-38 (pp. 15-53).Problema interesului britanic pentru petrolulromanesc este apreciata cu obiectivitatecompetenta de autor*** care noteazA, con-comitent, i o sporadicil ascensiune pc graficulrelatiilor dintre cele douA state prin semnarea,in august, 1930, a unui tratat de comert.navigatie, cc cuprindea clauza**** natiuniicelei mai favorizate (p. 51). Se poate afirma,in consecinta, ca acest capitol cuprinde toateelementele, toti factorii necesari pentru aputea marca pe deplin sensul evolutiei rapidea actiunilor, aparent discontinue, ale MariiBritanii din anii 1938-1940, actiuni pe careautorul le considerA insii cA reprezintA, in fond,o realA continuitate a conceptiei politicebrltanice.

Capitolele II, III 5i IV demonstreazA,pas cu pas, temeinicia acestor noi estimAri,a acestor noi puncte de vedere la care a ajunsDavid B. Funderburk, in comparatie eu ali

istorici strAini i romani*****, ce vAd o pro-funda schimbare in politica exterat britanicA fa-tA de Europa de sud-est, de abia In martie 1939

*** Vezi in acest sens i ideile lui MauricePearton, care in comunicarea sa British Invol-vement in Roumanian Oil", Colocviul romano-britanic, Londra, 3-10 mi 1978, aduceidei similare ca 5i uncle stiri, care completeazatabloul schitat de autor.

**** Tratatele anterioare erau bazate pccontingente reprezentind un sistem de comertin compensatie" (p. 51)

***** In ceea ce mA priveste desi am con-statat primireafavorabilA a unui Memoriu con-fidential lnaintat de Petrescu Comnen in mai1938, la Geneva, lordului Halifax, in legaturdcu necesitatea stringentd ea Anglia sA inten_sifice schimburile economice cu Romania ;

zisa,

nia,

si

14.11.S.S..a

De

lan

Ii

www.dacoromanica.ro

200 CARTEA ROMANEASCA sr sTnikr.INTA DE ISTORIE 5

Capitolul al II-lea (p. 61-92) dovedeste,In mod convingator, ca in ciuda politicii, cea dus la catastrofalul acord de la Munchen,din septembrie 1938, Marea Britanie pregateaInca, in null 1938, o intensifieare a activitatiisale politice si, mai ales, economice in Romaniasi in sud-estul Europei, fiind hotarita sii seopuna cresterii rapide a influentei economicea celui de al III-lea Reich in Balcani" (p. 61).In paragraful Noua politica a Marii Britaniifafd de Romania (p. 66-84), autorul, dupace prezinta pozitiile diferitelor grupari politicesi ale unor personalitati importante, dinguvernul condus de Neville Chamberlain,arata cà In mai 1938, in urma unor indelungi

controversate discutii s-a ajuns la intocmireaunui plan de sporire a comertmlui britanic side consolidare a pozitiei politice a AnglieiIn sud-estul Enropei si in Romania, in deosebi.Romania - aratii autorul - era unul dintrecele mai importante objective ale acestuia(ale planului n. a), daca nu thiar cel maiinsemnat" (p. 76). Dupà ce examineazd or-ganizatiile guvernamentale create pentrupunerea in aplicare a planuhd, destinat sacontracareze prezenta i tendintele de hege-monie ale Germaniei naziste, autorul seopreste cu drept cuvint asupra reactiei germa-ne fata de acest plan, care, asa cum dove-desc documentele, de necontestat, utilizate deautor, ingrijora efectiv cel de al III-leaReich (p. 77, 78).

In cadrul capitolului mentionat, care ates-ta documentar, in mai 1938, existenta, ca siInceputul punerii in practica a planului englez,ce avea sa capete surprinzatoarea extinderedin martie-aprilie 1939, apar i unele teze,destinate sa releve, odata mai mult, necesi-tatea politico-eeonomica a acestui plan. Searata, de pilda, ca intr-un moment in care,,influenta franceza palm", Chamberlain con-sidera, ca din punct de vedere psihologic,

desi am constatat dintr-o telegrama din 11 mai1938 a lui Comnen ca Marea Britanie era dispu-sa sa intensifice" aceste schimburi, nu am fostIncredintata ea' Marea Britanie avea intentiiserioase in acest sens. Aceasta, deoarece, Iniulie 1938, s-a aminat sosirea la Bucuresti adelegatiei economice britanice, conduse deSir W. Leith Ross, iar Grigorcea, ministrulRomaniei la Londra informa, la 7 iulie 1938,cd Chamberlain credea ea nu este de dorit opolitica care ar duce la o incordare a relatiilorcu Germania" (Vezi Mica Intelegere, Edit.

Bucuresti 1968, p. 304,- 305).Incontestabil insa c existenta planului bri-tanic, din mai 1938, dezvaluitii de autor, imimodifica punctul de vedere i da i o explicatielogica optimismului i increderii fata de Angliamanifestate, In mai 1938, de cdtre ministrulde externe al Romaniei.

planul putea constitui pentru statele amenin-tate de nazisti, o injectie intaritoare" sauo incurajare morala" (p. 74). Desigur, orice actiune, ce putea sa contracareze nocivaactivitate a nazistilor, era privita cu simpatiesi studiata cu atentie, atit de Romania, citsi de aliatele ei central-sud-est europene.Asupra acestui punct de vedere, exIstaacord aproapc unanim, in istoriografia actuald.Ceea ce se poate pune in discutie este momentulcind influenta franceza a slabit, in modevident, in Europa centrala si sud-estica.Pupa unii istorici, care au consacrat studii51, monografii perioadei interbelice*, prestigiulsi in consecinIa influenta Frantei au suferitlovitura mortala la 7 martie 1936, cind aceststat a permis Germaniei naziste sa ocupe zonadernilitarizata a Rinului. Din acel moment -dupa opinia acestor istorici - influenta bri-tanica s-a exercitat in mod continuu asuprapoliticii externe a Frantei, iar ideile si sugestiileguvernului englez au avut o pondere din ccin ce mai mare, mai ales in statele antirevizio-niste central sud-est europene. Sint incre-dintata, de accea, ca radacinile planuluienglez, din mai 1938, pot fi situate, in fond,in perioada martie aprilic 1936, cind in,-crederea in Franta scazuse in forme absolutspectaculoase, creindu-se un anumit tel devacum politic. In asemenea imprejurari,atentia tuturor s-a indreptat spre MareaBritanic. Ori cum, luind In consideratie toateaceste fapte istorice, planul britanic, din mai1938, poate fi inteles i ca un rezultat alsituatiei, ce se crease, duph 7 martie 1936.

In acest spirit, se poate constata, asa cumarata autorul ca in toamna anulni 1938,Bucurestiul acorda din ce in ce mai mareincredere initiativelor luate de Londra, accastadacd nu ne-am referi decit la vizita lorduluiLloyd (p. 80-82), la calátoria lui Carol al

* Charles Bloch, La place de la Francedans les differents stades de la politique exte-rieure du III-e Reich (1933- 1940) In LesRelations franco-allemandes 1933- 1939, Edi-tions du C.N.R.S. Paris 1976, p. 23, 24 ;--(R.F.A.) Jacques Bariéty, Leon Blum ell'Allemagne (1930 - 1938) R.F.A, p. 47 ; Ge-néral Gambiez, Prelude ii une etude sur revo-lution des conceptions militaires en France eten Allemagnc au cours de la 2-e guerre mondi-ale. R.F.A. p. 240, 253, 265, 269 ; R. Meyers,Das Ende des Systems von Locarno. Die Remi-lilarisierung dcs Rheinlandes in britischer Sicht.R.F.A., p. 299, 313, 315, 323 ; R.A.C. Parker,Angle-French enversations, April and September1938, p. 37 ; Eliza Campus, Infelegerea balca-nica, Edit. Acad. Bucuresti, 1972, p. 181-184.Din Politica Externd a Romaniei 1913- 1947p. 349.

si

stiintifica,

un

9

www.dacoromanica.ro

'6 CARTEA ROMANEASCA SI STRAINA DE ISTORIE 201

II-lea in Marea Britanie si la convorbirilePetrescu Comnen lord Halifax. (p. 83).

Sprijinind, asadar, pe fapte i pc docu-mente aceasta fazil initiala a strategiei engleze,David B. Funderburk articuleaza, cu usurintacca de a done fazii a aeeleasi strategii, legind-oIn mod organic, de prima. In consecinta, inCapitolul al III-lea al monografici (p. 93-144)el prezinta, pe larg, actiunile dinamice initiatede guvernul englez, considerate de autor caun riispuns la Incercarile Germaniei de adomina Romania" (p. 93) actiuni concretizateprin Garantia acordatii de Marea Britaniela 13 aprilie 1939 (p. 111-128) 5i prinAcordul romano-englez din 11 mai 1939(p. 126-135). Prezentind aceste instrumentepolitico-diplomatice in contextul situatieiexplozive europene, din martie-aprilie 1939,ca i in contextul situatiei particulare in carese grisea Romania, autorul scoate in evidentaatit ponderea politica si economica pe planeuropean a Garantiei si a Acordului, efectelepozitive, rezultind din insusi existenta acestornoi instrumente diplomatice, cit i deficien-tele lor. Trebuie sa subliniez, In mod deo-sebit, i faptul ea acest capitol contine multe

interesante stiri noi, ea 5i aprecieri originale,aceasta, daca nu ar fi cleat sii scot in evidentilmodul cum autorul prezinta cunoscutul in-cident diplomatic, provocat de afirmatiilelui V. V. Tilea din 16 5i 17 martie 1939. Sestie ca rainistrul Romilniei la Londra a facutatunci un dramatic demers in legatura cupresiunile ultimative expreitate de al III-leaReich asupra Romaniei (p. 95-103). Evi-dent, concluzia lui Funderburk potrivit careiademersul lui Tilea la Foreign Office a oferitpretextul pentru o schimbare vizibila a poli-ticii britanice, care ori cum era in plini desfasu-rare, mi se pare logica, originalã i pe deplin con-vingfitoare. De asemenea, deosebit de intere-sante sint nenumaratele stiri noi prezentateIn paragraful Garanfia acordatd de MareaBritanie Romtiniei (p. 111 126). In acestsens subliniez, de pildii, importul de petrol,investitille britanice in industria petroliera,importul de produse romanesti, ce nu eraunici dorite i nici necesare (p. 113), faptul cagarantia data Poloniei, la 31 martie 1939, afost considerata de Londra folositoare sipentru apararea Romaniei" (p. 114), pre-santele apeluri franceze pentru a garantaneintirziat integritatea teritoriala a Romaniei(p. 118), ea si indemnurile unor importantepersonalitilti politice engleze guvernamentale5i din afara guvernului* (p. 119). Toateacestea, ca si alto stiri cu caracter similar,constituie, incontestabil, elemente ce constru-lesc, pentru etapa martie-aprilie 19:39, o nouilstatura Garantiei acordate de Marea Brilanie

* Autorul da de exemplu pc conducatoriiPartidului laburist i ai Amiralitatil (p. 119).

7 c. 1811

Romaniei. Concomitent, trebuie relevat faptulca autorul scoate in. evidenta ideea ca inoptica britanicii. acordarea garantiei avea Sisemnificatia unei elective prioritati acordatepoliticii de sprijinire a independentei atitIntelegerii balcanice in ansamblu, cit si amembrilor ei In parte, cum era cazul Romaniei"(p. 125). In ceea ce priveste problema caren-telor acestei garantii, autorul pare ca isiinsuseste parerea multor istorici romini,parere potrivit carcia, ea nu a avut, in fond,o reala valoare practica, a daugind insa cagarantia a constituit poate un ragaz" si ciiromanii au cistigat timp" (p. 124)..

In acceasi forma, pe deplin obiectivii,utilizindu-se serioase i noi documente, esteprezentat Acordul economic romano-englez,din 11 mai 1939 (p. 126-135), caracterizatca o continuare efectiva a planului britanic dinmai 1938 si ca mentinerea unei influentesuficient de insemnate pentru a da Romanieipirghii de manevra in relatiile economice cnGermania" (p. 127). Concomitent, David B.Funderburk face, de la bun inceput, o serioasarezerva asupra eficacitatii Acordului din 11mai 1939, aratind cii stradaniile britanicilorse indreptau de ftmt mai mult spre aminareaunei dominatii economice germane". Deaceea, desi arata ca acest Acord era destinat sacontracareze Acordul economic romano-germandin 23 martie 1939, ajunge la concluzia ca el nuechivala ea inseinnata Lc cu acordul semnat deWohlthat" (p. 134). Adauga insa ca totusiefortul Rica de Marea Britanie, insotit de

crescinde de petrol din lunile urmil-toare, nu pot fi socotite documente de impor-tanta minora" (p. 134). Dat fiind lnsa faptulca Acordul economic romano-german nu aintrat practic in vigoare, decit in toamnaanului 1940; dat fiind si faptul, consemnat,dealtfel, si de autor, ca nici noul tratat econo-mic romano-german, din 21 decembrie 1939 oextindere a celui semnat la 23 martie acelasian" (p. 157), nu a putut functiona normal,deoarece din decembrie 1939 pina In aprilie1940, Marea Britanie a purtat cu succesrizboiul economic angajat In jurul petroluluiromanesc" (p. 157), consider ca pentru etapamentionata, Acordul romfino-englez a avut oreali insemnatate si de aceea a putut contribuila handicaparea Acordului romano-german,servind efectiv puternicei opozitii ce se mani-festa in Romania fata de punerea in vigoare aAcordului romano-german. Dealtfel, In capi-tolul al IV-lea (p. 145-167), autorul pune incirculatie un numar important de stiri noicare atesta ca Marea Britanie urmarea incontinuare si sprijinc Acordul economicromano-englez 51 aceasta, daca nu ne-amreferi decit la crearea Societatii BritishCentropa Co. Ltd. (p. 158-159, 160). Ceea ceeste insa remarcabil In acest capitol este, mai

a

achizitiile

www.dacoromanica.ro

202 CARTEA nomANEASCA x STRAINA DE TORTE 7

ales, faptul cil autorul, ocupindu-se de ultimeleeforturi britanice, in scopul de a sprijiniRomania in fata puternicii amcnintari hitle-riste, apreciazd eficacitatea accstor eforturiatit in lumina imprejurarilor rezultate inurnia semnarii Pactului Sovicto-gerrnan,23 august. 1939, cit i in lumina situatici deizolare in care se Olsen Romania (p. 150-15(1,173). 1 n tot acest capitol, autorul ildc§te nunurnaio adincd cunoastere, o adincil intelegerea drarnei istorice din vara anului 1910, ei si oreala stima i prietenie pentru poporul roman,fapt subliniat, dealtfel, si de interesantadeosebit de documentata postfata, semnata deloan Chiper si Florin Constantiniu.

Continutul. bogat in stiri i idei al mono-grafiei elaborate de David B. Funderburkadauga, asa curn am mai aratat, pagini noiin istoria Europei anilor 1938-1940, autorulizbutind, concomitent, sa rastoarne metodic

sistematic teza multor istorici potrivit careia,inccpind din martie 1939, ar fi avut )oc oschimbare fundamentala in politica MartiBritanii, Reiese insA clar din docurnoitelece stau la baza acestei rnonografii ca, in lcga-tura cu E,uropa de sud-est, a existat in politicaMarii Britanii o evidenta continuitate i CA

In acest hens tclurile Angliei au ramas per-manent neschimbate, Tata de accasta regiuneeuropeana.

hisemnatalea Romaniei si locul detinulde acest stat Iii cadrul politicii britanice,fait in perioada interbelica cit si in anii1938-1910, indeosebi, constituie, incontes-tabil, obicelivul cal mai important al mono-grafici. Este pentru prima oark cind setrateaza, en obiectivitate, rclatiile dintre omare putere si fl stat line; si. din acest punctde vedere mai trebuie subliniat laptill ca DavidB. Funderburk a imbogatit istoria rela Odorinternationale ale Romaniei CU pagini noi,adueind in circuitul stiintific fapte necunoscute

idei originalei temeinie sprijinite pe undeosebit de bogat material documentar.

Se poate afirma, de asemenea, cA mono-grafia Politica Marii Brikmii raid de Romania(193.54 1940) se inscrie, cu succes, In meri-toriul curent, ce se schiteaza in istoriografiacontemporank curent ce urmareste prezen-tareb, cit mai completA a tabloului istoric,tinind seama de contributia tuturor statelor,mari sau mici.

Eliza Campus

MEITMET ALI EKREM, Civilizalia turcei, Edit. Sport Turism, Bucure;ti,.1981, 217 p.

Continuind astfel o frumoasA traditic deorientalistica romaneascit i totodata acopc-rind una din zonele putin strAbatutc de istorio-grafia noastrk Mehmet Mi Ekrem este auto-rul primei lucrAri romanesti de sintezA asupra

turcesti, istoricii contemporanicu preocupAri turcologice, fiind cantonati pcalte directii de cercetarc, stringente pentrucunoasterea trecutului romiinesc. Valoarealucrarii pe care o prezentam aici, nu este datade calitatea de pionierat intreprinsa de autor,ci de modul sintetic si claborat in care esteasimilata o impresionantil bibliografie (sintcitate peste 120 de lucrdri) cc ne retuscazA, inbunil masura, imaginea noastra asupra civili-zatiei turcesti. Inainte de a o prezenta succint,aproapc schematic, detcrrninati de spatiulafectat subliniern o alta Falitate i anume:modestia autorului ce nu-I impinge sprecontestari sau afirmatil violente, M. A. Ekremferindu-se de exagerarile fie spre o supra-evaluare, fie spre o subdimenSionare patima-sace nu au ocolit nici rindurile turcologilor.S-a preferat in locul unci prezentari liniare,evolutive, dezvaluirea sinuozitatii dezvoltfiriinnor institutii economice, sociale, politice Siartisticc a turcilor pre si anatolieni, pe raS-timpul unui mileniu prin aplicarea unel duble

segmentari: cronologice i tematice ceea cenu este deloc comod pentru autor deoareceimplica inserarea capitolelor i subcapitolclorpe un sistem de prezentare clasic, pc care nuse poate plia perfect atit de putin cunoscutaistoric a triburilor turcice din Asia Centr915si partea rasariteana a Anatolici.

Volumul debuteazA printr-un conersCuvint inainle si este structurat in doui piirtt :prima parte inlitulata Civilizafia lured, dincele mai vechi limpuri pind la turcii olomani,cuprinde 7 capilole (en 28 de subcapitole) iara doua parte Civilizafia lurcilor olomaniinclude tot 7 capilole (cu 46 de subcapitole),incheindu-se prin sinletice concluzii i o utilaBibliograrie selectivd.

Se poate observa ea Ar. A. Ekrem, in ne-voluminoasa dar dense lucrare, a urmArilciteva domenii ale divilizatiel turcesti 0.tratare exhaustiva ar fi imposibilA corelindlanaliza acestora eu informatii politice, mili-tare Si diplomatiee. Astfel, sint prezentate itsmod atractiV date referitoare la eVolutia pmultiple planuri a triburilor turcice din AsiaCentrala in perioada dintre veacul al VI-leapina la destrAmarea statului sclgiukid (sfirsitulsec. X11),

din

si

civilizatiei

oi

si

+ iL

www.dacoromanica.ro

CARTEA ROMANEASCA STRAINA DE LSTORIE 203

Etapei postselgiukide i se rezervá paginiKlespre rosturile militare si sociale, asemAnti-toare cu ordinele monaho-cavaleresti dinOccident, a unor confrerii de acest gen:

(vitcjii), aliii (calugArii), Badjiyan-iRum (organizatia femeilor rdzboinice dinAnatolia) si Abdalan-i Rum (organizatiacAlugArilor din Anatolia). In desfAsurririlepolitico-militare a turcilor, pc parcursul a maimull de 6 secole (din sec. XIII ping in 1923)M. A. Ekrem insistA asupra a trei momente:cucerirea Constantinopolului, epoca apogeuluiputerii osmane sub Mehmed Fatih i SuleymanKanuni si perioada dezvoltdrii problemeiorientale" cu Incercdrile, infructuoase, deTeformarc initiate de Selim III (1789-1807)-si Mahmud II (1808-1839). RemarcAm cd-autorul se raliazd ideilor sust.inute de Afet

unul din fondatorii noii scoli de istoricdin Turcia republican& referitoare la etapele.ascendentei i descendentei Irnperiului otoman.De asemenea, sint analizate organizarea admi-nistrativd si militard a imperiului, sectiunileimportante ale ostirii de uscat si marinei mili-litarc cit i masurile de reorganizare, dinsec. al XVIII-lea si prima jumfitate a celui ur-mAtor, ineficiente in build mfisurd, mai ales incindurile tulburentAlor ieniceri, drapelurarmatei osmane din secolele XIV XVI.Nu lipsesc date privitoare la regimul proprie-tatil i procesul de feudalizare, structura socia-l& raporturile dintre sultan si calif, maiextins fiind sulicapitolul referitor la viata.economicA a statului selgiukid, surprinzin-du-ne aria de deplasare a mArfurilor

anatolieni: Egipt, Iran, Irak, Siria,statele nord-pontice, Venetia, Genova siFranta.

Substanta carpi este data de capitolele-afectate artelor selgiukide si otomanc. In.aceastd directie sint prezentate geneza i reali-.zarile din domeniul arhitecturii religioase,militare i civile: moschei, mcdresele, man--solee, palate, sistemc de fortificatii, hanuri si.caravanseraiuri; artei decorative : tapiterii,sculptura, pictura, ornamentica si miniatura;artei industriale: coramica, faianta, covoare,tesAturi si broderil; evolutia stilurilor oto-mane ; creatiile literare In limba turcd din sec.XII, chid desi rare, constitute brese incipienteIn rindurile limbilor dominatoare: araba sipersana, pind in epoca Tanzirnatului si etapacolii literare Servet-i Fundn" (Bog5ia

Viata cotidiand, subiectul capitolului IV,din prima parte, intitulat Modalitalea devial& Tradilii j obiceiuri la vechii turci(oguzi, pecenegi, cumani, Relatiileen ronidnii, intereseazd mai indeaproape pcistoricii romAni, cunoscut fiind faptul cdimpactul populatiilor mentionate asupra zonticarpato-danubiano-pontice nu s-n limitat la q

relatie politic& Sint prezentate de

asemenea, traditii i obicciuri ocazionatede victorii militare, evenimente din viatasultanului si a familiei acestuia, ospete tradi-tionale cc erau insotile de intreceri sportive,traditiile legate de casatorie, etc. Dcsi nu potfi incadrate in capitolul despre traditii siobiceiuri, sInt analizate aici si cloud institutiide sorginte turco-islamicd: institutiile de bine-facere (imaret) si haremul.

Interferentele culturale nitre romAni Siturci sint analizate In capitolul IV, Relatillearlislice dintre Imperiul oloman qi fdrileromdne (p. 162-169), care este cel maiscurt din partea a doua, prin detallerea a cloudaspecte a acestor relatii: penetratia tesAturilor

ceramicii orientale la nordul Dunariiprezenta pe malurile Bosforului a cloud palateromfinesti: Vlah Serai i Bogdan Serai. Incapitolul urmAtor un loc aparte este oferitlui D. Cantemir, Ibrahim Muteferrika, originardin Cluj, si prezentei romAne in istorio-grafia otomand.

In text sau in note, ultimele, desi destulde numeroase pentru o sintezil, nu impieteazdurmdrirca textului, ar fi fosL poate, necesar,traducerea unor toponime i onomastice maiputin cunoscute. De asemenea, o privire maiatentà a autorului cartii ar fi dus la eliminareaunor evidente greseli de tipar, Indeosebi inprima jumiltate a hicrdril, unde i notele sintmai abundente (p. 11, 20, 22, 24, 32 n. 39,36 n. 65, 61 n. 8, etc.), cit si la intregirea unornote, carom uneori, le lipseste publicatia(p. 12 n. 1, 36 n. 64, 61 n. 10, 63 n. 18 si 19,96 n. 12, 109 n. 1 etc.) iar alteori, paginatia(p. 25 n. 12, 41 n. 4, 49 n. 2, 100 n. 30, etc.)sau in cazul izvoarelor, editia (p. 26 n. 16,32 n. 41, 64 n. 20, 96 n. 5, 97 n. 15 si 18,99n. 26 etc.).

Remarcilm cA M. A. Ekrem a fost maiputernic atras de primele etape ale civilizatieiturcesti, acestora desi in economia lucrariilc-a acordat circa o treime, paginile aferentecivilizatiei selgiukide, sint foarte bine detaliate,cu numeroasele amiinunte interesante, ce nuderanjeazA fluiditatea excursului

In incheicre, consideram cii aceastà sintezaasupra civilizatiei turcesti, va ramine ca oremarcabila realizare in istoriografia roma-neasca din acest domeniu, prin modul in careautorul a parcurs cu indeminare si probitateun mileniu de civilizatie, reusind prin con-densarea la maximum a informatiei, sii incru-ciseze fidelitatea amanuntului cu ideea sinte-tizatoare, pe fundamentul istoric cunoscut.Asemenea lucrari de civilizatie a popoarelor,care in decursul istoriei si-au impletit destinulcu cel al poporului roman, ca aceasta Intoc-mita de M. A. Ekrem, sint necesarc, autorulreusind o reactualizarc, asteptatii, a imaginiinoastre asupra milenarei eivilizatii turcesti,

Nagy Dan Pienaru

-St

Jnan,

selgiu-kizilor

dilated.

Mari ).

tdrilor

stiintific.

010011

4101010

Ii

www.dacoromanica.ro

204 CARTEA RcomANEAscA I STRAINA DE !STORM 9

GIANLITIGI ROSSI, L'Africa italiana verso rindependenza (1941 1949),Giuffrè Editore, Roma, 1980, p.

Lucrarea profesorului Gianluigi Rossi,intr-o prestigioasii colectie publicatil

sub egida Facultritii de liiue politice aUniversiliitii din Roma, impresioneazri dinmai multe puncle de vedere. In priniul rindprin dimensiuni, fapt care demonslreath cilne aflam in fata unui volum ce athina inpaginile sale rezultatele unor invesligatii in-dclungate, iMrepriuse cu perseverentil i res-pousabilitate, cu aspiratia manifestil de a chi-cida Lenin abordata. Apoi, prin bogfitiasurselor informationale compulsale si deciprin epfodajul documentar care a stat la bazaunei intreprinderi de o asemenea anverguri.

Tema luata in studiu este dintre cele maiimportante, ikrucit priveste evolutia rapor-turilor internationale dintr-o vasta arie geo-politica. cu repercusiuni mai mkt sau maiputin directe, dar demne de luat in scainii,asupra relatiitor diplomatice survenite in aniicelui de al doilea rizboi mondial si dupii aceeaintre Italia, Anglia, S.U.A., U.R.S.S., Americade Sud, Africa si o parte a lumii arabe. Desigur,faptul cii un cercetator italian s-a angajatla realizarea acestui demers poate fi interpre-tat ca un avantaj, dupd cum, privitil din altunghi, aceastii eircumstanta este in masurilsa fie intimpinatd cu oarecare reticenta. inprincipiu, pind la un punct, amindouil atitu-dinile slut justificate i chiar firesti. Dar, nuin cazul de fata. in fiecarcGianluigi Rossi dii dovadd de o probitatcstiintifica iiidubitabili, iar sondajul sinatinge aceeasi profunzime in intreaga arieinvestigati. 0 parte insemnatii a acestuiderners istoriografic este fondati peinformkiainediti extrasi din arhive italiene, engleze,publicatii oficiale i documente braziliene,etiopicne, franceze, engleze, italiene, ameri-cane etc. La toate acestea se adaugii nume-roasele lucriri, studii, articole, ziare 5i revisteconsultate in Italia, Etiopia, Anglia si S.U.A.Asadar, rectitudinea acestui cercetator este

iar cartea la care ne referim adevenit, din chiar momentul aparitiei, o

lucrare de referinti.Vom transcrie sumarul ei pentru a se

vedea cit de sistematic si exigent a lost con-ceputi o asemenea intreprindcre stiintifica.inainte de toate, in Introduccre autorul isiexplica intentiile, dupil care prezinta stadiulactual al cercetirilor 5i realizeazi o succintitrecere In revista a istoriografiei acestei teme.lirmenzi apoi cele opt capitole ale cartii:I Proiecte engleze Fi americane asupra niitoruluicoloniilor italiene (1941-1943); II Consul tartintro cei mart: Con ferinla de la Potsdam;Ill Conferinfa de la Londra (septernbrie

octombric 194.5) ; IV Con ferinfa de la Purls(aprilic inlie 1946); V Tratalul (lc pace(10 februarie 1947); VI Trntalina undiniclegeri intre eel mart; V II ConipromisulBevin-Sforza; V III llotarirca O.N.U. (21noicinbrie 1949). Sumarul se incheie en outili fliblwgrafie, limitatil la tillurile citatein lucrare, si cu un Indice dc nume, devenil,indispensahil unei asemenea eirti.

Asa cum lesne se poate obserNa, GiaiilstiiRossi 5i-a prom's 01 urindreased, cum maxim-rise5te dealtfel, indelungata controversi pri-vitoare la soarta coloniilor italiene din Africa,de la primele proiecte engleze, conceputein perioada ocupatiei militare, pina la rezo-lutia Adunkii generale a 0.N.U., din 21noiembrie 1949, care prevedea independentaLibiei, incepind cu 1 ianuarie 1952, indepen-denta Somaliei, dupi zece ani de adminis-tratie fiduciari italiani, i o ancheti supli-mentard ce urma sit decidii situatia EritreiL.Optinnea autorului nu este intimplkoare, cuatit mai mult cu cit uncle cercetiri mai vechiabordaseri in mod unilateral problemanu o data subiectivismul unor asemenea de-mersuri contraveneau adevArului sau esca-motau diferite puncte de vedere emise laPalazzo Chigi. Prin urmare, o investigatiecare sa stabileasca locul si rolul Italiei inangrenajul complicat al unor raporturi inter-nationale atit de complexe era reclama0 deimprejurari. Or, o asemenea intreprinderc nuputea atinge finalitatea doriti decit in cazul incare realizarea ei si-ar fi asumat-o un cerceti-tor care sit beneficieze de toate surseleinformare italienc. Este tocmai cazul luiGianluigi Rossi. Angajindu-se la o cercetarcde asemenea amploarc, el a avut in vcdcre,desigur, 5i alLe rationamente. Determinanta fog faptul cit chestiunea ordinei politice acoloniilor ilalienc, deci a unor teritorli afri-cane, s a constituit intr-un aspect distinct alpoliticii internationale din anii ce an urmatimediat dupd cea de a doua conflagratiemondiala i un moment important al politiciiexterne Raliene. Rilmasa nesolutionatA inurma incheierii tratatului de pace din 10februarie 1917, aceasta problemi a contri-buit, nu o data si nu fArd consecinte remarca-bile, la deteriorarea progresivi a raporturilorEst-Vest, repercutindu-se bineinteles i asuprapoliticii interne italiene.

Referindu-se la teritoriile in jurul carorase poarti confruntarile de opinii ale acesteicarti, autorul precizeaza dintru inceput calde nu avean attt o pondere economicil sipolitica demni de luat in seami, dt mai alesuna de ordin militar si strategic. Acest lapt

XVI+626

apdruta

pagina scrisa,

desavir5ita,

de

Ii

www.dacoromanica.ro

10 CARTEA. ROMANEASCA T STRAtNA DE ISTORIE

1-au remarcat i englezii, implicati asadar inrezolvarea unei asemenea chestiuni. Nu o datAla Foreign Office au fost exprimate temeridupA care Italia putea actiona oricind, dinaceste colonii, impotriva Marii Britanii, limi-tindu-i posibilitatea de control a mArilor.Dealtfel, de aid sa ajuns si la prirnele proicctebritauice, iar solutiile avansatc ulterior aufost inspirate de aceeasi stare de fapt.Englezii, observA cu indreptAtire GianluigiRossi, erau preocupati tin atit de soarta unorteritorii, cit mai ales de posibilitatea de aimpiedica Italia sit le controleze. Asa seexplia bunAoaril, prevederile proiectelorengleze din 1945, potrivit cArora Cyrenaicaurma a fi mentinutA sub control britanic,odatA cu crearea unei Somalii mari si impAr-tires Eritreii intre Etiopia si Sudan. Printoate acestea se hicerca instaurarea unuicontrol efectiv al Augliei asupra teritoriiloramintite, vizindu-se Mai ales importanta lor

DacA, in 1912, de pildA, Angliarecunostea aspiratille politice ale populatieidin Cyrenaica, in spatele acestei pretinseafabilitAti se ascunclea, precizeazA autorul, oevidentA tenidintii hegemonicil. 0 atitudineasemAnAtoare a adoptat diploma Oa britanicAsi fatA de celelalte douii colonii din AfricaorientalA, pe care urmArea sA le includA insfera ei de dorninatie. In acest sens, Londraa incercat sà canalizcze nationalismul somaliansi eritrean intr-o directie care sA consune curobiectivele ei. Propunind Sudanului o parte aEritreii, aceeasi recomandare o preconizart siin cazul Etiopiei, lAsind sA se inteleagd cAaspiratiile acesteia erau menajate de cdtreForeign Office.

Luind in diseutie pozitia S.U.A. fatil deaceeasi chestiune, autorul conchide, inainte deorice alte consideratii, cà aceasta era vagii,intrucit Washingtonul nu era arnestecat directin Africa. 0 schimbare de atitudine a inter-venit 1nsA odatil cu inrAutiitirea raporturilorEst-Vest, atunci cind S.U.A. au acordat ooarecare atentie Libiei si Eritreii, incercindtotodatii sit impiedice o minimA influentA aU.R.S.S. in vceastA zonil. la rindul U, U.R.SS.si-a modelat atitudinea fatA de chestiuneacoloniilor italiene, relevA Gianluigi Rossi, infunctie de orientarea Peninsulei cAtre Moen!occidental si de evolutia tensiunii Est-Vest.

Odatd cu complicatiile survenite pe arenaraporturilor internationale, prin recrudescentaantogonismelor Est-Vest, dezbaterile privindsoarta coloniilor italiene au intrat intr-o altAfazA a desfAsurArii lor. S.U.A. s-au arAtat inte-resate de solutionarea acestei probleme, afir-mind insA cA nu pot sprijini revenireaItaliei la Tripoli, atit timp cit acest fapti-ar fi exasperat pe arabi. Washingtonulincerca sA demonstreze cA prezenta ita-lienilor iu Tripolitania ar fi transformat

205

aceasta taril intr-o a doua Palestina, cutatit mai mult cii cit la Roma continua a secomenta, ca o necesitate, problema emigratieiitaliene. S.U.A. si Anglia, subliniazA autorul,referindu-se la evolutia accstei chcstiuni incursnl ainului 1948, n-au renuntat la atitndinealor reticentA privind cererea Italici de a i seacorda teritorii pentru colonizare, considerindCA revenirea ci in Tripolitania era exclusA,intrucit arabii ar fi reactionat, dctcriorindu-seastfel prestigiul anglo-american in zona res-pectivA.

Adeziunea Italiei la Pactul atlantic, inprimiivara anului 1949, nu a determinatmodificare imediatA si sesizabilA a vechiloratitudini. Gestul Peninsulei reprezenta maidegrabA, cum considerA autorul, o conditieindispensabilA, dar nu si suficientA, intrucitintre timp au intervenit alte criterii de evaluarea actiunilor incluse in sfera raporturilor inter-nationale. In noile imprejurAri, italienii airincercat, in R'ara anului 1949, sA obtina spri-jinni englezilor in favoarea unei teze in confor-mitate en care Eritrea urma sA d6vinA inde-pendentA, rAminind Italiei posibilitatea de asi.exercita influenta in Tripolitania. Dar,tentativa a esuat inainte chiar de a fifost pe deplin conturatA, datoritd manifestA-rilor de la Tripoli, care au confirmat in moddramatic ostilitatea arabilor Tata de Italia,In aceste imprejurAri, treptat, treptat, pre-tentiile Italiei s-au limitat la simple tatonAri,cu atit mai mnIt cu cit, asa cum declara Inca.din 1937 Carlo Sforza, mai multi conationaltai sAi se aflau la New York decit In Eritrea,Libia si Somalia. InsA, cu toate cA Italiasi-a modificat atitudinea, prin diminuareaprogresivA a pretentiilor coloniale, raporturileei cu Anglia au rAmas dominate, constatAGianluigi Rossi, de problems africanA, carea general_ o permanentA tensiune subteranA.In timp ce englezii n-au renuntat la rigidi-talea lor fatA de pretentiile italienilor, acestiadin urmA au interpretat o asemenea atitudineca pc 0 forma' de umilire a acelora care auincercat sA contracareze influenta britanicAin Mediterana. 0 atare inflexibilitate reei-procil a influentat negativ ansamblul rapor-turilor italiano-britanice. TotodatA, manierapoliticA afirmatA de Polq::o Chigi a repre-zentat un impediment care, desi temporar,s-a dovedit capabil sh intirzie ameliorarcaraporturilor sale cu lurnea arabA.

Dincolo de toate obstacolele intimpinatede diplomatia italianA, care revenea uneori lavechea insistentit, desi fAra sanse de a-siimpunc punctul de vedere, opinia publictipeninsularA continua Inca a spera in revenireain aproape toate fostele colonii. FAcind o ase-menea afirmatie, autorul evidentiaza o starede fapt, fdrA a o justifica i sustine. Dealtfel,continuindu-si analiza, el constatA cA autori-

strategica.

a

www.dacoromanica.ro

206 CARTEA ROMANEASCA $1 STRAINA DE ISTORIE 11

táile diplomatice italiene, confruntindu-secu aceste realitati insurmontabile, au cAutatsã renunte hi vechile pretentii, aducindu-sein discutie erorile sAvirsite in era faseistil"

faptul ea Libia, Eritrea 0. Somalia nu puteausolutiona problema suprapopulatiei italiene,Continenta afirmatd de Palazza Chigi exprimarealismul la care ajunsesera cercurile politiceitaliene, convinse de caducitatea pretentillorlor coloniale. Para lel cu opozitta deschisii aenglezilor, incepind din toamna anului 1948Italia a inteles cal doleantele sale aveau deintimpinat si opozitia multor delegatii pre-zente la O.N.U., care judecau totul in ftmctiede pierderea rkboiului, de amintirea practi-cilor fasciste experimentate in Libia i, ingeneral, de cresterea curentului anticolonialistsi a intolerantei In solutii intermediare.

Discutind complicatiile unei chestiuni atitde complexe, Gianluigi Rossi Isi extindetreptat aria investigatiilor sale, aducind indezbatere, de pildk atitudinea latino-ameri-canilor fatA de Italia, sprijinitat de o serie detari ale Americii de Sud. Desi consideratdrept un succes al diplomatielitaliene, sprijinulAmericii Iatine nu a lost in mAsurA sA modificedatele problemei, chiar dacA guvernele argen-tinian, peruvian i chilian au fAcut demersurila Washington si Londra pentru a se acordaItaliei o pace dreaptA i conditii cit maiputin dive posibile" (p. 586). Explicatia pecare o dA autorul acestui succes este aceea CSel a fost generat si de interese de ordinsentimental, provocate de afinitAtile de raskcultural si religie, proprii unei civi1izaii latinecomune. In discutie este adus si faptul cfitSrile favorabile Romei isi exprimau astfelrecunostinta fatA de emigrantli italieni, con-siderati la Buenos Aires, Lima si Santiagoun factor de progres economic si social.Se avea in vedere, de asemenea, i fortaeconomicA a Italiei, care se exercita asupraacestor Sri. Si, in sfirsit, procedind astfel,latino-americanii incercau ei inii, remarcAGianluigi Rossi, sa devinA o forp pe scenacliplomatiei internationale. Justificind o ase-

menea a titudine, delegatia braziliang prezentdla Conferinta de pace explica ratiunea pentrucare America de Sud milita pentru. o pacedreaptA cu Italia". Eficienta acestui gest afost mai evidental la O.N.U., atunci cincl s-apropus o intelegere intre Anglia si Italia,avansindu-se in acelasi timp ideea apropierilarabilor de punctul de vedere italian. Grapeinterventiei latino-americane, Italia a ajunsla o intelegere cu Somalia, obtinind in acelasitimp un loc in Consiliul consultativ pentruLibia si blocind orice propunere de anexaretotalA sau partialA a Eritreii de cAtre Etiopia.AceastA solutie, considerath drept finalA,a constituit un succes pentru diplomatiaanglo-atnericank Faptul in sine a fost con-firmat de incheierea acordurilor anglo-libian,in 1953, si anglo-american, in 1954. Anglia

S.U.A. si-au asigurat astfel folosirea bazelordin Cyrenaica i Tripolitania, pentru ca ulte-rior Washingtonul. sA-si consolideze relatiilecu Etiopia. Treptat, Italia s-a vkut pusA insituatia de a accepta o solutie de compromisaparent, adoptind insA o politicA inteleapta,de respect mutual al identitAtii fiecArui stat,renuntind la ideea de putere colonialA.Dealtfel, aceasta era solutia fireascA a uneicontroversc indelungate, cc 'Area la unmoment dat ireconciliabilA. Autorul relevAacest fapt, tunic' de acord cu el din chiar mo-mentul de inceput al demersului situ, atuncicind 1-a intitulat Africa italiand spre inde-pendent&

Monografia semnatd de istoricul GianluigiRossi nu este asadar o incercare de justificarea punctului de vedere italian. DimpotrivA.Intreaga demonstratie, care prilejuieste discu-tarca celor mai diverse argumente, formulatede cercuri diplomatice europene, americanesi africane, nu urmAreste altceva decit adevArulistoric. Iar acesta nu putea fi altul deeitstatornicirea independentei depline a fostelorcolonii italiene.

I. FlammGh.

II

oh

www.dacoromanica.ro

REVIST4 pE ISTORIE publica in prima parte studii, note si comunicarioriginale, de nivel stiintific superior, din domeniM istoriei vechi, rnedii, tnodernesi contemporane a Romaniei si universale. In partea a doua a revistei, de informarestiintifica, sumarul este completat cu rubricile: Probleme ale istoriografieicontemporane, Cronica vietii stiintifice, Cartea romancasca si straina de istorie,in care se publica materiale privitoare la manifestari stiintifice din tall sistrainatate i sint prezentate cele mai recente lucrari si reviste de sptcialitateaparute in lara i peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii sint rugati s trimita studiile, notele si comunicarile, precummaterialele ce se incadreaza in celelalte. rubrici, dactilografiate la cloud rinduri,trimiterile infrapaginale fiind numerotate in continuare. De asemenea, documen-tele vor fi dactilografiatc, mar pentru eric in limbi straine se va anexa traducerea.

vor fi plasate la sfirsitul textului.Numele autorilor va fi precedat de initiala, titlurile revistelor citate in

bibliografie vor fi prescurtate conform uzantelor internationale.Responsabilitatea asupra continutului materialelor revine in exclusivitate

autorilor. Manuscrisele nepublicate nu se restituie.Corespondenta privind manuscriscle, schimbul de publicatii se vor trimite

pc adresa Comitctului de redactie, B-dul Aviatorilor, nr. 1, Bucuresti 71247.

Ilustratiile

www.dacoromanica.ro

REVISTE PUBLICATE h EDITURAACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

REVISTA DE ISTORIEREVUE ROUMAINE D'HISTOIRESTUDII SI CERCETARI DE ISTORIE VECHE *I ARHEOLOGIEDACIA. REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'HISTOIRE ANCIENNEREVUE DES ETUDES SUD-EST-EUROPEENNESSTUDII 1 CERCETARI DE ISTORIA ARTEI

SERIA ARTA PLASTICA- SERIA TEATRU-MUZICA- CINEMAT 0 GRAF IE

REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ARTSERIE BEAUX-ARTS

- SERIE THEATRE-MUSIQUE- CINE,MA

-

-

www.dacoromanica.ro

DIN SUMARUL NUMERELOR VIITOARE

Cu privire la struetura sociala a comunitatilor sfitesti dintre CarpatiDalian in secolul al IV-lea e.n.Formatia, eultura i inceputul domniei lui Petru Rares.Institutia agiei in Tara Romfineascii.Relatiile lui Franeise al II-lea Rfikóczi eu Spania.Arta si politica in Tarile romane in secolele XV XVII.Relatiile comerciale romano-spaniole pina la paeea de la Adrianopole,(1829).Manualele scolare din epoea pasoptista in slujba idealurilor nationaleromanesti.Pozitia Marii Britanii la Congresul de pace de la Viena (1814-1815).Marturii documentare privind elaborarea unor proiecte ale canaluluiDunfire-Marea Neagra.Conferinta coloniala de la Berlin (1884-1885)Aspeete ale genezei noului activism" al popoarelor asuprite din Ungaria(1900-1905).Romania 0 tinge balcaniee in perioada 1900-1911.Consideratii privind social-democratia germana 1869-1914.Ecoul international al iesirii Romaniei din razboi (mai 1918).Noaptea eutitelor lungi" in viziunea diplomatiei romanesti i amerieane.Relatiile eulturale dintre Romania i Marea Britanie (1929 1939).Tendinte in structura economiilor nationale ale sud-estului europeanintro cele doufi razboaie mondiale.Curente social-economice romanesti in perioada interbelicii : doetrina eco-nomica a taranismului.Evolutia structurii sociale a Romaniei in etapa actuala i procesul omoge-nizarii soeiale.Matematica i istoria social-economica. Inceputul impactului.

I. P. Informafia c. 1811

RM ISSN 0567 - 6304

43 856Lei 15

"-rp

:

. I

si

www.dacoromanica.ro