Vernon I-IV (1)

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

1/142

INTRODUCERE

Trăim într-o perioadă marcată de schimbări rapide. Toţisuntem puşi în faţa unei provocări de a ne adapta unei lumi care numai este la fel de sigură şi predictibilă cum era odată, şi din punctulde vedere al copiilor, creşterea şi maturizarea sunt mai dificile decâtau fost până acum. Deşi mulţi tineri sunt capabili să controlezeaceste schimbări ale condiţiilor de viaţă, stresul specific copilăriei aatins proporţii epidemice iar sinuciderile şi depresia la vârstacopilăriei sunt, de asemenea, in creştere. ceste aspecte pun

problema dramatică a cât de dificil este pentru unii tineri să facă faţăsolicitărilor contemporane dar şi crizelor tipice care caracterizeazădezvolotarea în copilărie.

Date fiind aceste realităţi, este necesar să acordăm atenţiedezvoltării sociale şi emoţionale a copiilor noştri. !ărinţior le revine,

în mod necesar, cea mai mare parte a acestei sarcini, dar şi şcoalapoate să încura"eze o astfel de învăţare. #esponsabilitatea noastrăca educatori şi consilieri include nu doar oferirea de cunoştinţe şi

date tinerilor, ci şi a-i învaţa abilităţile de supravieţuire necesarepentru a face faţă cu succes vieţii în lumea contemporană.

O CURRICULĂ A SĂNĂTAŢII EMOŢIONALE

$copul acestui volum şi al celorlalte două care îl însoţesc,%GÂNDIREA, EMOŢIA, COMPORTAMENTUL: O CURRICULĂ

EMOŢIONAL EDUCATIVĂ PENTRU ADOLESCENŢI& este acela dea oferi educatorilor, consilierilor, psihologilor şcolari, asistenţilor sociali şi altor persoane care lucrează în şcoli un curriculumcomprehensiv pentru a a"uta tinerii să asimileze concepte pozitivedespre sănătatea mentală. 'iecare volum conţine un total de () deactivităţi, testate practic, aran"ate pe nivele care corespund anilor destudiu, şi grupate în următoarele categorii de subiecte* cceptareade sine, +moţii, redinţe şi comportament, #ezolvarea de probleme

şi luarea deciziilor şi #elaţii intrepersonale.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

2/142

+istă câteva caracteristici care diferenţiază acestcurriculum de altele care încercau să promoveze concepte legate desănătatea mentală. n primul rând, lecţiile sunt de natură secvenţială

şi sunt potrivite, din punct de vedere al dezvoltării, pentru nivelulanilor de studiu specificaţi. /tilizate împreună, cele două volumeoferă astfel un program integrat pentru elevii din clasele 0 1 200.

ceastă abordare, în care activităţile pentru copiii aflaţi la nivele dedezvoltare diferite au ca punct de plecare eperienţa programelor anterioare, poate să aibă un efect care să-l depaşească pe cel alunor încercări mai puţin sistematice.

n al doilea rând, fiecare activitate caută să îndeplinească un

obiectiv specific. ceste obiective, menţionate clar, oferă un punct dereper pentru a întelege pe ce să se pună accentul şi ce rezultate săse aştepte. n plus, fiecare activitate conţine atât întrebări despreconţinut cât şi despre discuţii personalizate care pot fi ulterior etinsedacă se doreşte acest lucru. ntrebările referitoare la conţinut verificăachiziţionarea şi utilizarea conceptelor, în timp ce întrebările depersonalizare încura"ează elevii să aplice conceptele pe care le

învaţă. ceastă componentă de personalizare este critică pentru că

a"ută elevii sa facă saltul de la a intelectualiza ceea ce au învăţat la a înţelege cum un asemenea tip de învăţare îi poate a"uta să facă faţă într-o manieră cât mai pozitivă provocărilor maturizării. n cele dinurmă, toate activităţile sunt caracterizate de implicarea elevilor,participanţii trăgând concluzii din simularea unor "ocuri, din "ocuri derol, activităţi scrise, brainstorming şi altele.

!oate cea mai importantă trăsătură a curriculei se referă lafaptul că la baza conţinutului său se află principiile teoretice ale

Terapiei #ational +motive 3#+T4, un sistem potrivit în mod deosebitpentru educaţia emoţională.

FUNDAMENTELE TERAPIEI RAŢIONAL EMOTIVE

ntrucât în acest cadru este posibilă doar o scurtă trecere înrevistă, cititorii nefamiliarizaţi cu #+T sunt îndrumaţi să studieze

referinţele bibliografice listate la sfârşitul intoducerii. Totuşi, partea

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

3/142

care urmează încearcă să descrie pe scurt premisele de bază aleteoriei.

5azată pe lucrările lui lbert +llis, fondatorul 0stitutului pentru

Terapie #aţional +motivă, #+T este o intervenţie de consilierebazată pe asumpţia că problemele emoţionale sunt rezultatul unuistil de gândire deficitar referitor la unele evenimente şi nu alevenimentelor în sine. stfel, presupune eistenţa unui sistemcognitiv 1 emotional 1 comportamental. ceastă idee este ilustratăde modelul 5 al perturbărilor emoţionale, în care reprezintăevenimentul activator, 5 credinţele despre eveniment iar consecinţele emoţionale şi comportamentale.

5

1 evenimentul activator 5 1 credinţe şi convingeri 1 consecinţe emoţionale şi comportamentale

6ulţi oameni au impresia că evenimentele activatoare cauzează

consecinţele. Totuşi, postulatul #+T pune accent pe intervenţiacredinţelor despre evenimentul activator care au un rol critic îndeterminarea consecinţelor. Dacă credinţele sunt raţionale eleconduc la emoţii moderate care dau posibilitatea oamenilor săacţioneze constructiv şi să-şi îndeplinească scopurile. n opoziţie,credinţele iraţionale conduc la emoţii disfuncţionale cum ar fi mânia,anietatea sau depresia care nu fac decât să îngreuneze atingereascopurilor.

onceptul de bază al #+T se referă la faptul că distresulemoţional îşi are rădăcinile în trei mari categorii de credinţeiraţionale*74 +u trebuie să mă descurc bine şi să câştig aprobare pentru ceea

ce fac pentru că altfel sunt considerat8ă o persoană de nimic.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

4/142

94 eilalţi trebuie să mă trateze cu consideraţie şi bunătate, eact în modul în care eu îmi doresc să fiu tratat8ă: dacă nu o fac,societatea şi universul ar trebui să-i blameze cu severitate, să-i

condamne şi să-i pedepsească pentru lipsa lor de consideraţie.;4 6ediul în care eu trăiesc trebuie cumva aran"at astfel încâtpractic eu să primesc tot ceea ce vreau într-un mod confortabil,facil şi rapid şi să nu mi se întâmple aproape nimic din ceea cenu îmi doresc. 3+llis, 7(4.

ceste credinţe iraţionale dau naştere unor emoţii şi atitudinidisfuncţionale.74 Lipsa de valoare 3?orthlessness4 * sunt o persoană fără valoare

dacă nu mă descurc foarte bine şi nu câştig aprobarea altora,aşa cum ar trebui.94 Catastrofarea 3a?fullizing4* este catastrofal, groaznic sau oribil

că nu mă descurc aşa cum trebuie.;4 Credinţe de tipul “nu suport &* nu pot tolera, nu pot suporta

lucrurile care mi se întâmplă şi care ar trebui să nu mi se întâmple 3+llis, 7(

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

5/142

unui coleg de clasă. Dacă +ric a fost supărat 3-consecinţaemoţională4 din cauza faptului că nu a fost invitat la petrecere 3-evenimentul activator4, este posibil să îşi spună că este groaznic că

nu a fost invitat, că prietenul său trebuia să îl invite, şi că, dinmoment ce nu a fost invitat, înseamnă că este o persoană lipsită devaloare 35-credinţa iraţională4.!entru a-l a"uta pe +ric să facă faţă acestei probleme ar trebui să îl

încura"ăm să îşi dispute aceste credinţe iraţionale 3D4. !entru arealiza acest lucru am putea să-i punem următoarele întrebări pentrua-l a"uta să se distanţeze de problemă şi să reacţioneze printr-oemoţie mai puţin intensă 3+4.

74 Doar pentru simplul motiv că nu ai fost invitat la petrecere, înseamnă că nu eşti bun de nimicB94 are ar putea fi alte motive pentru care tu nu ai fost invitat la

petrecereB;4 $ă presupunem că toţi colegii, în afară de tine, au fost invitaţi. r

fi asta atât de groaznic încât nu ai putea suportaBC4 De ce ar trebui să te invite colegul doar pentru că aşa vrei tuB=4 Din moment ce nu ai fost invitat la petrecere, cum poţi să treci

peste această situaţieB

APLICAŢIILE RET ÎN CAZUL TINERILOR

n anul 7(>), 0nstitutul !entru o iaţă #aţională a deschisEcolala !entru iaţă, o şcoală particulară, în Fe? GorH. $copulacestei şcoli era să prezinte conceptele #+T pe lângă curricula

obişnuită pentru nivelele respective de şcolarizare. !e parcursulcursurilor ţinute în această şcoală a devenit evident faptul căprofesorii puteau să-i a"ute cu succes pe copii să-şi îmbunătăţeascăstarea de sănătate emoţională. n momentul de faţă, #+T esteutilizat pe scară largă în cazul copiilor şi adolescenţilor, fie la nivelindividual, fie in cadrul organizat al claselor sau în şedinţe deconsiliere la care participă grupuri mici de persoane.

$unt mai multe motive pentru care o curriculă a educaţiei

emoţionale bazată pe principiile #+T poate să aibă succes în cazulşcolarilor. n primul rând, #+T este educativă prin natura sa, scopul

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

6/142

său fiind de a-i a"uta pe oameni să se a"ute ei înşişi punându-le ladispoziţie concepte pozitive despre sănătatea mentală. 6ai multdecât atât, nucleul de credinţe iraţionale pe care #+T încearcă să le

modifice se leagă de cele mai multe probleme cu care se confruntătinerii în ziua de azi* echivalarea propriei valori cu performanţa şi deaceea lipsa unui sentiment de mulţumire de sine: catastrofareaevenimentelor şi apoi reacţii în modalităţi autodefensive 3de eemplurecurgând la consum eagerat de alcool sau droguri4: generalizareaecesivă şi pierderea perspectivei asupra problemei urmată dereacţia impulsivă 3probabil chiar suicid4. n plus, mulţi tineri par prizonierii atitudinilor iraţionale de genul %totul ar trebui să fie uşor&:

această perspectivă conduce la nerăbdare, mai ales în cazulsarcinilor care necesită efort sau stabilirea unor scopuri pe termenlung. n cele din urmă, dacă tinerii nu sunt învăţaţi să îşi modificeaceste emoţii negative prin schimbarea cogniţiilor, eforturile pentruprevenire sau remediere vor fi superficiale. /nul din scopurilecentrale ale #+T este acela de a a"uta oamenii să îşi modifice cusucces aceste cogniţii.

ctivităţile cuprinse în acest volum se adesează conceptelor

iraţionale de bază prin intermediul unei varietăţi de activităţiparticipative şi întrebări deductive. De eemplu, activitatea numărul =3AopsI4 pentru +!T+#+ D+ $0F+ destinată claselor 0 1 00

încearcă să combată o credinţă des întâlnită la copii şi anume aceeacă sunt %răi& dacă fac o greşeală. Ei mai detaliat, copiii ascultă opoveste despre un băieţel care a scris cuvintele %porc prost& 3stupidpig4 pe foaia sa de etemporal pentru că a făcut o greşeală. !rinintermediul unei serii de întrebări, copiii văd că greşeala nu era

foarte gravă, că băieţelul nu ar fi trebuit să se învinovăţească pentrucă a comis-o şi că a comite greşeli şi a învaţa din ele este un lucrunatural. A altă credinţă iraţională destul de frecventă este aceea cănu ar trebui să ne arătăm emoţiile. ctivitatea numărul ; din cadrulcelor dedicate claselor 1 0 din capitolul %$entimente& 3+primareanormală şi anormală4 utilizează o foaie de răspuns pentru a a"utacopiii să identifice cele mai potrivite metode de a-şi eprima mânia,dezamăgirea, frica, îngri"orarea sau tristeţea.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

7/142

UTILIZAREA MATERIALELOR PROGRAMULUI

n ultima vrreme s-a manifestat un interes crescut fată de

dezvoltarea unor sisteme de asigurare a prevenţiei cu scopul de aminimaliza sau elimina potenţialele probleme pe care tinerii le potavea. După cum remarcau 5ernard şi JoKce 37(

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

8/142

cerc. 6ulte din activităţi încura"ează elevii să se privească, să împărtăşească şi să înveţe de la colegi ce înseamnă adaptareaemoţională. Din acest motiv este necesară stabilirea unei atmosfere

de încredere şi a unei coeziuni în cadrul grupului. Dacă eistă oastfel de atmosferă potrivită, de cele mai multe ori elevii sunt dispuşisă-şi împărtăşească stările şi emoţiile. Totuşi, în cazul în care copiiipar "enaţi să dezvăluie probleme personale, trebuie să li se permităsa spună %pas&. Fu trebuie forţaţi să ia parte la discuţii. $implul faptcă îi pot asculta pe ceilalţi participanţi care povestesc şi discută esteo eperienţă de învăţare care îi va a"uta să îşi normalizeze emoţiile şicredinţele pe care le au dar pe care nu doresc să le menţioneze.

De asemenea este important să se stabilească anumite reguli debază chiar de la început. stfel de reguli asigură respectul pe careşcolarii trebuie să îl aibă pentru opiniile şi eprimările celorlalţi, să

înţeleagă faptul că discutarea unei probleme personale este denatură confidenţială şi că ar trebui să se limiteze la grup şi să ştie căpot să aleagă dacă să împărtăşească sau nu cu ceilalţi informaţiipersonale. ntărirea sistematică a acestor reguli de bază va ofericopiilor o %zonă sigură& în care să îşi eprime emoţiile şi îi va încura"a

să se simtă liberi să înveţe aceste concepte importante.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

9/142

CLASELE I – II

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

10/142

ACTIVITATEA NR. 1 Acceptarea de sine

VÂNĂTOAREA DE OAMENI

Obiectiv:$ă înţeleagă că fiecare dintre noi avem ceva unic.

Mateia!e:!lanşa %ânătoarea de oameni&

P"ce#$%:

74 'amiliarizaţi copiii cu activitatea, spunându-le că urmează săpornească într-o epediţie de %vânătoare de oameni& pentru aafla câte ceva despre colegii lor. +plicaţi-le că o parte dinactivitate constă în faptul că ei observă şi ascultă, dar nuvorbesc.

94 şezaţi în faţa lor planşa cu %vânătoarea de oameni& şi citiţiprimii C itemi de pe orizontală. 'ără să vorbească, copiii se vor ridica din bănci şi se vor plimba încet prin clasă, observând-şi

colegii şi descoperindu-i pe aceia care au caracteristiciledescrise de cei C itemi din primul rând al planşei.;4 După puţin timp chemaţi elevii la locurile lor. Discutaţi în grup ce

au găsit în legătură cu primii C itemi şi treceţi unu sau douănume în fiecare cadran.

C4 itiţi cei patru itemi din linia a doua, de data aceasta cerându-leelevilor să ridice mâna dacă descrierea li se potriveşte. Treceţinumele pe planşă.

=4 itiţi itemii de pe ultimul rând. ompletarea numelor pentrudescrierile de pe acest rând se va realiza numai după ce elevii împărtăşesc informaţii despre ei înşişi. Treceţi pe planşă numelor.

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*74 e aţi învăţat despre ceilalţi din clasăB Daţi eemple.

94 r putea numele fiecăruia să fie trecut în fiecare cadran de peplanşăB De ce B De ce nuB

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

11/142

;4 e ne spune această activitate despre colegii de clasăBC4 redeţi că este un lucru bun faptul că oamenii sunt diferiţiB De

ceB De ce nuB

ntrebări de personalizare*74 !rin ce te asemeni sau te deosebeşti tu de altcineva din aceastăclasăB Dă eemple.

94 e părere ai despre faptul că te asemeni sau eşti diferit deceilalţiB

Pe(t$ !i#e:!roblema care trebuie accentuată în timpul dicuţiei este faptul că

fiecare este unic şi că, deşi eistă multe lucruri pe care le avem încomun cu alţi oameni, eistă şi lucruri prin care ne diferenţiem deceilalţi oameni. "utaţi copiii să înţeleagă că a fi diferit nu ne face maibuni sau mai răi, ci doar unici.

PLAN)A CU *VÂNĂTOAREA DE OAMENI+

I(&t$c'i$(i* #ealizaţi această planşă destul de mare astfel încât să

se poată nota nume pe ea pe măsură ce elevii discută.

are ochiicăprui

are cel puţin unpistrui

îi lipseşte undinte

este mai înaltdecâtma"oritateacolegilor

are mai multde doi fraţi şidouă surori

este cel maimic din familie

are un bunic în acest oraş

are unul saumai multeanimale

locuieşte peaceeaşistradă cu uncoleg

poate să stea într-un picior timp de 7)secunde

are ziua denaştere înaceeaşi lunăcu un alt coleg

are acelaşinume de botezcu altcineva dinclasă

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

12/142

ACTIVITATEA NR. Acceptarea de sine

POSTER CU OAMENI

Obiectiv:$ă înveţe că oamenii au multe calităţi şi caracteristici diferite.

Mateia!e:!oster cu oameni 3fişă individuală4: creioane sau marHere, dupăcaz..

P"ce#$a:74 Distribuiţi fiecărui copil o fişă cu %poster cu oameni&. +plicaţi-lecă vor desena imagini pentru a ilustra ceva din ceea ce ei auspecial. cordaţi-le cam 7= minute pentru a-şi realiza desenele.

94 itiţi informaţia din primul cadran şi cereţi câtorva voluntari să împărtăşească cu colegii ceea ce au desenat. Treceţi fiecarerăspuns pe tablă. !rocedaţi la fel şi pentru celelalte cadraneastfel încât să aveţi C liste de desene de identificare din fiecare

cadran.

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*74 âţi dinre voi ar fi putut să deseneze o imagine în primul cadran

la fel cum au desenat ceilalţi colegiB 3!uneţi aceeaşi întrebare şipentru celelalte cadrane4.

94 !riviţi %!osterul cu oameni&. !uteţi să descrieţi cine sunteţi

privind un singur cadran sau aveţi nevoie să vă uitaţi la toateB ntrebări de personalizare*74 Dacă cineva îţi spune* %Dan, eşti înnotător& înseamnă că asta

este tot ceea ce eşti tuB e altceva i-ai putea spuneB Dăeemple.

94 e crezi că ţi se va întâmpla pe măsură ce înaintezi în vârstăBrezi că ceea ce te caracterizează se va schimbaB

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

13/142

Pe(t$ !i#e:+ste important să atingeţi ideea că oamenii însumează calităţidiferite şi schimbătoare şi că nu ne putem identifica doar printr-o

calitate.

-I)A INDIVIDUALĂ NR. 1

POSTER CU OAMENI

+ + + + F/ M0 M0 !L+ $N '0 !L+ $N '0

+ $!+0L + L D+$!#+ T0F+ #+ T+ !#0+!0

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

14/142

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

15/142

ntrebări de personalizare*74 e părere ai despre lucrurile pe care poţi să le faciB

94 e crezi că înseamnă faptul că sunt lucruri pe care nu poţi să lefaciB;4 rezi că eistă cineva care poate să facă totulBC4 Dacă nu poţi să faci ceva acum, crezi că ai putea să înveţi,

cândva, mai târziu în viaţă, să îl faciB=4 e ai învăţat despre lucrurile pe care poţi sau nu poţi să le faciB

Pe(t$ !i#e:

+ste important să puneţi accentul pe faptul că fiecare are punctelesale tari şi punctele sale slabe şi că este natural să putem să facemdoar anumite lucruri şi nu totul.

PLAN)A *POT SĂ -AC, NU POT SĂ -AC+

I(&t$c'i$(i* opiaţi schma de mai "os pe un carton duple sau petablă *

NUME$ă deseneze OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

$ă îşi scrie numele OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

$ă spună literele alfabetului OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

$ă conducă o maşină OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

$ă călărească un cal OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

$ă numere până la 9= OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

$ă cânte la pian OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

$ă vorbească o limbă străină OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

$ă înnoate 7)) m fără pauză OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

16/142

ACTIVITATEA NR. / Acceptarea de sine

SC0IMĂRI, SC0IMĂRI

Obiectiv:$ă înţeleagă faptul că oamenii se dezvoltă şi se schimbă.

Mateia!e:$crisoare pentru părinţi, obiectul adus de copil 3urmează să fiedescris4.

P"ce#$a:74 !rezentaţi activitatea eplicând faptul că fiecare copil va aducela şcoală un obiect care semnifică o schimbare prin care autrecut sau care arată cum a crescut el de când era bebeluş. Deeemplu pot să aducă "ucării de sugar, biberoane, hăinuţe debebeluş, etc.

94 n ziua stabilită, puneţi elevii să dea eemple arătând obiectuladus şi eplicând prin ce diferă ei acum faţă de momentul când îl

foloseau 3de eemplu, poate că nu le mai place să se "oace cu "ucării de sugar sau să bea lapte din biberon, poate că se îmbracă cu haine mai mari, etc.4.

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*74 are ar fi unele aspecte în care v-aţi schimbatB 3Listaţi-le pe

tablă4.

94 -aţi schimbat doar în ceea ce priveşte un singur aspect sau înceea ce priveşte mai multe B;4 redeţi că veţi continua să vă schimbaţi pe măsură ce creşteţiB

ntrebări de personalizare*74 e părere aveţi despre schimbările care apar pe măsură ce

creşteţiB94 are sunt părţile bune ale faptului că v-aţi schimbatB

;4 e lucruri v-aţi fi dorit să nu se fi schimbatBC4 e schimbare vă place în mod deosebitB

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

17/142

Pe(t$ !i#e:+ste important să recunoaşteţi ambivalenţa schimbării, totuşi să

accentuaţi faptul că toţi ne dezvoltăm şi ne schimbăm in manierediferite.

E2e34!$ #e &ci&"ae 4e(t$ 4%i('i*

DRAGĂ MAMI 5 TATI

n ora de consiliere învăţăm despre cum oamenii se dezvoltă şi seschimbă. i putea, te rog, să mă a"uţi discutând cu copilul tăuanumite aspecte în care el sau ea s-a schimbat de la naştere şipermiţându-i să aducă la şcoală un obiect care să reprezinte aceaschimbareB De eemplu un obiect de îmbrăcăminte care i-a rămasmic, o poveste care nu îl mai interesează, etc. ceste obiecte vor finecesare în data de OOOOOO

6/LM/6+$I

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

18/142


OOPS777

Obiectiv:$ă înveţe că toată lumea greşeşte şi că a greşi este ceva natural.

Mateia!e:!ovestea %Avidiu Aopsicescu face o greşeală&

P"ce#$a:

!rezentaţi povestea eplicându-le că se referă la un băiat care faceo greşeală şi la modul în care se simte el, la ceea ce crede el despresine. itiţi povestea, apoi discutaţi.

OVIDIU OOPSICESCU -ACE O GRE)EALĂ

Avidiu Aopsicescu este în clasa 0. Fumele învăţătorului său estedomnul #ăzboinicescu. ntr-o zi, domnul #ăzboinicescu l-a chemat

pe Avidiu din pauză ca să poată discuta cu el. n timp ce trecea princurte şi se îndrepta spre clădirea şcolii, Avidiu îşi spunea în sinea lui*%Aops....Aare cu ce am greşitBB& %Avidiu,& spuse domnul #ăzboinicescu, %stai "os, te rogI&. Avidiu eraatât de speriat încât nu a nimerit scaunul şi a căzut pe podea. ntimp ce se ridica de "os, îşi spunea în sinea lui* %Doamne, ce blegneîndemânatic mai eşti, AvidiuI&%Avidiu, sunt îngri"orat de lucrarea ta de la scriere..& spuse domnul

#ăzboinicescu.%Af..& spuse Avidiu, %Etiu, sunt atât de prost..am mâncat un cuvânt..&%Fu la asta m-am referit, Avidiu. 6-a deran"at faptul că ai scrisPORC PROST pe toată foaia doar pentru că ai mâncat un singur cuvânt. Fu crezi că este AP să o mai dăm în bară câteodatăB&%!ăi..& spuse Avidiu, %nu ştiu. 6i-am învăţat cuvintele şi până acumnu am mai mâncat niciodată nici un cuvânt. $unt supărat pentru cănu le-am scris pe toate foarte bine&

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

19/142

%nţeleg, Avidiu, dar nu putem să facem totul, întotdeauna, perfect.u toţii facem greşeli, câteodată, indiferent cât de mult ne străduim.&%!ăi&, spuse Avidiu, %sta n-am ştiut. nseamnă atunci că pot să

mănânc toate cuvintele şi tot să nu fiu un porc prostB&%+i bine, nici chiar aşa..& îi eplică domnul #ăzboinicescu. %nseamnădoar că este important să te străduieşti să faci un lucru bine, dar nupoţi mereu să faci totul perfect...şi cu siguranţă nu eşti un porc prostdacă mai faci câteodată greşeli. cum poţi să te întorci în pauză.&Avidiu a oftat adânc şi a ieşit în fugă pe uşă. 5rusc însă s-a oprit şis-a întors. %AopsI& şi-a spus. %6i-am uitat fesul. $e pare că am greşitiar, dar e API&

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*74 e greşeală a făcut AvidiuB94 +ra această greşeală una foarte gravă sau una pe care putea să

o facă oricineB;4 e a învăţat Avidiu de la domnul #ăzboinicescu depre greşeliBC4 e a simţit Avidiu în legătură cu greşeala saB

ntrebări de personalizare*74 ţi făcut vreodată vreo greşealăB Daţi eemple.94 um v-aţi simţit din cauza greşelii făcuteB;4 redeţi că este AP să mai şi greşim câteodatăBC4 ţi învăţat ceva din greşeala făcutăB

Pe(t$ !i#e:

+ste bine să subliniaţi faptul că nu este indicat să încercăm să facemgreşeli, dar atunci când se întâmplă să facem una nu este neobişnuitsau groazinc.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

20/142


GER)ELILE 9NSEAMNĂ . . .

Obiectiv:$ă înveţe că dacă cineva face o greşeală acest lucru nu înseamnăcă persoana este proastă sau rea.

Mateia!e:!ovestirea %Avidiu Aopsicescu& de la activitatea nr. =

P"ce#$a:74 !rezentaţi lecţia recapitulând povestirea despre AvidiuAopsicescu şi greşeala sa. ntrebaţi elevii dacă îşi mai aducaminte ce a scris Avidiu pe lucrarea sa când şi-a dat seama că amâncat un cuvânt 3porc prost4. Discutaţi întrebările referitoare laconţinut.

94 0nvitaţi elevii să dea eemple de greşeli pe dare le-au făcut, apoidiscutaţi întrebările de personalizare.

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*74 +ra Avidiu un porc prost doar pentru că a mâncat un cuvântB94 Doar pentru că Avidiu a făcut o greşeală, îneseamnă asta că nu

este o persoană bunăB;4 L-a a"utat pe Avidiu să nu mai mănânce cuvinte faptul că şi-a

spus %porc prost&B

C4 redeţi că i-a făcut vreun bine acest lucruB ntrebări de personalizare*74 -aţi simţit vreodată fraier sau prost când aţi făcut o greşealăB

hiar sunteţi fraier dacă faceţi o greşealăB94 e aţi învăţat de la Avidiu şi puteţi folosi data viitoare când mai

faceţi o greşealăB

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

21/142

Pe(t$ !i#e:!uneţi accentul pe faptul că a face o greşeală nu înseamnă că eştiincompetent, rău sau prost şi îi veţi a"uta pe elevi să înţeleagă că pot

să greşească şi totuşi să fie AP.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

22/142

ACTIVITATEA NR. NR. 1 Sentimente

*ROATA SENTIMENTELOR+

Obiectiv:$ă îşi dezvolte vocabularul referitor la sentimente.

Mateia!e:#oata sentimentelor.

P"ce#$a:

74 !rezentaţi activitatea rugând copiii să îşi ridice mâna dacă s-ausimţit vreodată fericiţi, trişti, dezamăgiţi sau îngri"oraţi, etc.+plicaţi-le că aceste sentimente sunt naturale şi că toţi le trăim.

94 rătaţi-le elevilor %#oata sentimentelor&, eplicându-le că o vor utiliza într-un "oc. n acest "oc, cineva va învârti braţul roţii, şi,când se opreşte la un sentiment, va încerca să eplice ce

înseamnă şi să dea un eemplu de un moment în care s-a simţit în acel fel. !recizaţi că, în cazul în care roata se opreşte tot la

acelaşi sentiment se va roti din nou, pentru a se putea discutatoate sentimentele.

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*74 u fost sentimente pe care nu le-aţi trăit niciodatăB94 u fost unele din eemplele pe cere le-au dat ceilalţi colegi

similare cu ceea ce aţi trăit voi când aţi avut una din aceste

emoţiiB

ntrebări de personalizare*74 are dintre sentimente vi se par cele mai plăcuteB94 are dintre sentimente vi par cele mai neplăcuteB;4 e aţi învăţat despre sentimentele voastre şi despre

sentimentele celorlalţiB

Pe(t$ !i#e:

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

23/142

opiii aflaţi la această vârstă pot să nu poată să eprime cu claritatece înseamnă un sentiment. !entru a-i a"uta puteţi să îi întrebaţi dacăsentimentul este pozitiv 3bun4 şi care este negativ 3rău4, dacă cunosc

un alt cuvât pentru acelaşi sentiment, dacă pot să îl descrie, etc.

ROATA SENTIMENTELOR

I(&t$c'i$(i* #ealizaţi %#oata sentimentelor& din carton duple sauorice alt tip de hârtie mai groasă şi fiaţi braţul cu un suport metalic.

mpărţiţi această roată a sentimentelor în 7; părţi egale şi scrieţi în

dreptul fiecăreia câte o stare de spirit, după cum urmează* gitat Femulţumit Trist 'ericit Febun $upărat Fervos

'rustrat Tulburat $ingur ngri"orat $periat 'urios

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

24/142

ACTIVITATEA NR. NR. Sentimente

TOŢI AVEM SENTIMENTE

Obiectiv:$ă înveţe că este ceva normal să avem sentimente.

Mateia!e:/n animal împăiat: povestirea %$entimentele lui $orin&

P"ce#$a:

74 0ntroduceţi activitatea arătându-le animalul împăiat şi perzentaţi-lca pe prietenul vostru, $orin. +plicaţi-le că urmează să lespuneţi o poveste despre prietenul vostru şi despre unelesentimente pe care acesta le avea când îi se întâmplau anumitelucruri.

94 itiţi povestirea, apoi discutaţi.

SENTIMENTELE LUI SORIN

$orin şi părinţii lui mergeau la magazin. n timp ce se îndreptau spremagazin părinţii i-au spus că este bine să stea in prea"ma lor tottimpul, ca să nu se piardă. ând au a"uns la magazin, mama i-aspus că, dacă va sta lângă ea, vor merge la raionul de "ucării dupăce termină de făcut toate cumpărăturile.!entru o vreme, $orin a stat alături de părinţii lui, dar după o vreme a

început să se plictisească şi a început să scâncească că vrea să

meargă acasă. !ărinţii lui erau ocupaţi şi l-au ignorat, aşa că el aplecat de unul singur să caute raionul de "ucării. $orin a crezut căştie clar unde să a"ungă, dar în curând şi-a dat seama că s-a pierdut.Fu ştia ce să facă. ncepea să i se facă frică şi vroia să îşi fi ascultatpărinţii.$orin a continuat să să rătăcească prin magazin, dar, deodată, aauzit vocea mamei sale care îl striga. $orin s-a simţit foarte uşurat, lafel ca şi părinţii săiI Dar, din cauza faptului că nu fusese ascultător şi

plecase de unul singur prin magazin, mama şi tata i-au spus că nuputeau să îi cumpere "ucăria pe care şi-o dorea. $-a simţit supărat.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

25/142

6ai târziu în aceeaşi zi, $orin s-a gândit la "ucăria pe care şi-o doreaşi a fost trist. r fi fost atât de amuzant să aibă ceva nou cu care săse "oace. $e simţea trist şi s-a hotărât ca data viitoare când va

merge la magazin cu părinţii să îi asculte.

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*74 are sunt unele sentimente trăite de $orin şi de părinţii luiB

3Treceţi-le pe tablă pe măsură ce elevii şi le reamintesc4.94 !uteţi să vă gândiţi la alte sentimente pe care l-ar fi putut avea

$orin în aceste situaţiiB

;4 !lecând de la aventura lui $orin, credeţi că cei mai mulţi dintrenoi avem astfel de sentimente în fiecare ziB

ntrebări de personalizare*74 ţi trăit vreodată astfel de sentimenteB Daţi eemple de ce s-a

întâmplat când aţi trăit un sentiment asemănător.94 Daţi eemple de sentimente pe care le-aţi trăit astăzi.

Pe(t$ !i#e:+ste important ca elevii să înţeleagă că au sentimente diferite în totfelul de situaţii.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

26/142

ACTIVITATEA NR. Sentimente

UNDE TE DOARE

Obiectiv:$ă înveţe să deosebească durerea fizică de cea emoţională.

Mateia!e:/n plasture şi o inimă de hârtie 3cu o bucată de bandă adezivă pespate4 pentru fiecare copil.

P"ce#$a:7. Distribuiţi plasturii şi inimile de hârtie rugând copiii să leplaseze în dreptul inimii. $puneţi-le că urmează să discutaţidespre două tipuri de durere* durere fizică, în cazul căreia sepoate să folosiţi plasturele, şi durere emoţională, în caresentimentele sunt cele afectate. 3Din moment ce asociemsentimentele cu inima, inimile ne vor a"uta să ne amintimaceastă diferenţă4.

9. itiţi următoarele situaţii să rugaţi copiii să spună, pe rând,cum se simt şi să identifice dacă este vorba despre o durerefizică sau despre una emoţională. 3!ot să facă lucrul acestaindicând inima sau plasturele4.*ergi pe bicicletă" cazi şi te +uleşti la genunc,i. fizică)-ţi moare animalul preferat. emoţională tristeţe)/unicul tău este bolnav. emoţională îngri+orare)Cânţi la pian în cadrul unui recital. emoţională nervozitate)

0e +oci pe terenul de +oacă şi te loveşti la mână. fizică)1urioara ta mai mică cade şi se loveşte destul de rău. fizică penru ea" emoţională îngri+orare pentru tine)

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*

7. are credeţi că este diferenţa dintre durerea fizică şi ceaemoţionalăB

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

27/142

9. -a fost greu să deosebiţi aceste două tipuri de durereB Dece lucruri ne-am folosit în cadrul acestei activităţi care v-aua"utat să vă reamintiţiB

ntrebări de personalizare*7. e fel de durere trăiţi mai des* fizică sau emoţionalăB9. ţi trăit vreodată un moment în care aţi simţit ambele tipuri

de durere în acelaşi timpB;. e puteţi să faceţi pentru a vă simţi mai bine data viitoare

cînd veţi trăi o durere fizică sau una emoţionalăB

Pe(t$ !i#e:

ceastă ultimă întrebare de personalizare introduce ideeaimportantă că poţi să faci ceva atuci când simţi o durere. !rinintermediul discuţiilor copiii pot fi a"utaţi să înţeleagă că pot sădiscute cu altcineva despre ceea ce simt, să se implice într-o altăactivitate, să deseneze ceva sau să scrie o poezie sau o povestiredespre ceea ce simt, să lovească o pernă pentru a se descărca cândsunt nervoşi, etc.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

28/142

ACTIVITATEA NR. / Sentimente

-IE CĂ NE PLACE, -IE CĂ NU

Obiectiv:$ă înveţe să diferenţieze între emoţiile plăcute şi cele neplăcute.

Mateia!e:arduri cu situaţii emoţionale.

P"ce#$a:

74 !rezentaţi activitatea, scriind următoarele titluri pe tablă* E*2344 5E C67E 89 5L6CE 19 LE 68E34 şi E*2344 5E C67E : 895L6CE 19 LE 68E34. Daţi fiecărui elev un card cu situaţiiemoţionale şi solicitaţi câţiva voluntari pentru a le citi şireacţiona la ele.

94 !e măsură ce elevii citesc, individual, situaţiile, puneţi-i săidentifice cum s-ar putea simţi în situaţia respectivă şi să spunădacă emoţia este una care le place 3plăcută4 sau una care nu le

place 3neplăcută4. 0nsistaţi pe faptul că emoţiile care ne facplăcere sunt de obicei fericite şi asociate cu lucruri bune, în timpce emoţiile care nu ne plac sunt asociate cu situaţii nefericite. !emăsură ce fiecare elev împărtăşeşte emoţia şi o categorizează,treceţi-o pe tablă, sub titlul potrivit.


74 fost geu să distingeţi între emoţile plăcute şi cele neplăcuteB94 fost vreo situaţie trecută la categoria celor plăcute dar carevouă vi s-a părut neplăcutăB Dar inversB

ntrebări de personalizare*74 e fel de emoţii aţi prefera să aveţi* plăcute sau neplăcuteB

94 e credeţi că puteţi să faceţi pentru a vă creşte emoţiile plăcuteB

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

29/142

Pe(t$ !i#e: ceastă activitate reîntăreşte vocabularul despre emoţii şi a"ută eleviisă recunoască atât emoţiile plăcute cât şi pe cele neplăcute, +ste

important să se accentueze faptul că emoţiile plăcute suntpreferabile şi că avem ceva control asupra lor, spunându-ne căproblemele se pot rezolva, şi doar pentru că acum ne simţim rău nu

însemnă că ne vom simţi aşa mereu.

CARDURILE CU SITUAŢIILE EMOŢIONALE:

I(&t$c'i$(i* opiaţi fiecare situaţie pe un card separat*

3i

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

30/142

ACTIVITATEA NR. 6 Sentimente

E;PRIMĂ

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

31/142

ntrebări referitoare la conţinut*74 veţi mai multe sentimente pe care le ţineţi pentru voi sau mai

multe sentimente pe care le puteţi împărtăşi şi celorlalţiB

94 e credeţi că s-ar întâmpla dacă aţi păstra toate sentimentelepentru voi şi nu le-aţi eprima niciodatăB 3Discutaţi efectelenegative ale interiorizării sentimentelor, cum ar fi* trebuie să îţirezolvi singur problemele, fără a"utor de la alţii, să îţi faci gri"idespre ceva care nu merită să îţi faci gri"i, să te doară stomaculpentru că te îngri"orează ceva ce nu poţi să spui celorlalţi, etc.4.

ntrebări de personalizare*

74 De obicei te simţi mai bine sau mai rău după ce îţi împărtăşeştisentimentele celorlalţiB94 ţi avut vreodată probleme mai mari când nu v-aţi eprimat

sentimentele, cum ar fi o durere de stomac când v-a deran"atceva sau când v-aţi îngri"orat din cauza unui lucru şi v-ar fi fostmai bine dacă spuneaţi cuiva despre astaB Daţi eemple.

;4 redeţi că este mai bine să ne eprimăm sentimentele sau se lepăstrăm pentru noiB

Pe(t$ !i#e:+ste important să puneţi accentul pe efectele negative care pot săapară când sentimentele sunt interiorizate. +primarea sentimentelor este importantă şi copiii au nevoie să ştie că este AP să faci acestlucru.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

32/142

ACTIVITATEA NR. 8 Sentimente

MI=E -RICĂ

Obiectiv:$ă recunoască diferenţa dintre pericolul real şi frică şi să discutedespre modalităţile în care putem face faţă fricii.

Mateia!e:Qârtie şi creioane sau marHere, după caz.

P"ce#$a:74 $olicitaţi un voluntar şi rugaţi-l să definească ce înseamnă să îifie frică. $puneţi-i că tuturor ne este frică câteodată, de diferitelucruri. #ugaţi elevii să deseneze o imagine cu un lucru care le-aprodus cândva frică sau încă le produce.

94 nainte ca elevii să îşi prezinte desenele, spuneţi-le că unelelucruri de care ne este frică, se pot întâmpla într-adevăr, cum ar fi să fim prinşi într-un incendiu, să ne accidentăm, să ne fie rău,

etc. lte lucruri care ne produc teamă sunt numai în imaginaţianoastră, cum ar fi monştrii din întuneric, omul negru, etc.;4 !e măsură ce elevii îşi prezintă desenele, dicutaţi cu ei dacă

frica lor este produsă de ceva care se poate întâmpla în realitatesau doar de ceva imaginar. Lipiţi desenele pe un panou, subtitlurile =74C9 7E6L9 sau =74C9 4*6>4:679.

Di&c$'ii:

ntrebări referitoare la conţinut*74 are credeţi că este diferenţa dintre frica de ceva real şi frica deceva imaginarB

94 u fost unele dintre temerile celorlalţi copii similare cu fricilevoastreB Daţi eemple.


8/16/2019 Vernon I-IV (1)

33/142

74 um sunt cele mai multe temeri ale voastre, reale sauimaginareB

94 ând vă este frică, care sunt unele dintre lucrurile pe care puteţi

să le faceţi pentru a vă fi mai puţin fricăB

Pe(t$ !i#e: a"uta copiii să vadă diferenţa dintre frica de ceva real şi frica deceva imaginar poate să îi a"ute să vadă că nu eistă nici o bază realăpentru cea imaginară. +ste bine penru ei să vadă şi că ceilalţi audiverse temeri şi să împărtăşească idei despre ceea ce fac insituaţia respectivă. De eemplu, copiii pot să vorbească cu cineva

despre frica lor, pot să-şi pună o mască înfricoşătoare pe uşacamerei pentru a speria monştrii din întuneric, să îşi imagineze că îşipun fricile într-o cutie pe care apoi o pun pe un raft înalt, etc.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

34/142

ACTIVITATEA NR. 1 Ce#i('e >i c"34"ta3e(te

REALITATE SAU -ANTE?IE

Obiectiv:$ă înveţe să distingă între realitate şi fantezie.

Mateia!e:A carte cu povestea %enuşăreasa&.

P"ce#$a:

74 itiţi povestea elevilor.94 Discutaţi care dintre lucrurile din poveste s-ar putea întâmpla înrealiteate 3cum ar faptul că enuşăreasa trăieşte cu mama eivitregă, că nu are haine frumoase, etc.4. +plicaţi-le apoi căfantezia este ceva ce ne-ar plăcea să se întâmple, dar care nuse poate întâmpla în realitate. ereţi elevilor să spună care suntlucrurile fantastice din poveste 3cum se transformă dovleacul întrăsură şi şoarecii în cai, etc.4. Treceţi-le pe tablă sub titlul

=6:0E?4E.

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*74 Mi-a fost greu să faci diferenţa între ceea ce era real şi ceea ce

era fantezie în această povesteB are este diferenţaB94 redeţi că este bine să avem astfel de fanteziiB

ntrebări de personalizare*74 ţi avut vreodată probleme să distingeţi între ceea ce este real şiceea ce este fantezie în viaţăB De eemplu, aţi avut un prietenimaginar în care aţi crezut atât de mult încât aţi crezut că esterealB

94 ţi inventat vreodată poveşti despre lucruri care nu erauadevărate, dar care v-ar fi plăcut să fie realeB De eemplu, aţispus vreodată cuiva că aveţi fraţi sau surori doar pentru că v-aţi

dorit să fi avut, deşi, în realitate nu aveaţiB redeţi că dacăcontinuaţi să faceţi acest lucru ar putea deveni o problemăB

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

35/142

;4 e aţi învăţat despre realitete şi fantezieB

Pe(t$ !i#e:

La această vârstă, adesea, copiii confundă realitatea cu fantezia.Deşi acest lucru nu este în totalitate rău, este cu mult mai sănătospentru copil să recunoască ce este real şi să îi facă faţă direct.$copul acestei lecţii nu este să descura"eze în întregime fantezia, cisă-i a"ute pe elevi să înţeleagă cum diferă ea de realitate.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

36/142

ACTIVITATEA NR. Ce#i('e >i c"34"ta3e(te

ALEGE CUM SĂ TE COMPORŢI

Obiectiv:$ă recunoacă faptul că eistă mai multe modalităţi de a ne comportaşi că comportamentul poate fi ales.

Mateia!e:Ficiunul

P"ce#$a:1@ ntrebaţi elevii dacă ştiu ce este un robot. Discutaţi incapacitatearoboţilor de a lua decizii în ceea ce priveşte comportamentul lor şi faptul că ei fac ceea ce îi programează ceilalţi să facă.$olicitaţi = voluntari care să pretindă că sunt roboţi. La comandavoastră roboţii eecută următoarele comenzi în timp ce ceilalţielevi vor observa dacă toţi roboţii se comportă eact la fel.*

• #idică-te în picioare.•

!ăşeşte încet• rată cum se manifestă un sportiv slab• şează-te şi strâmbă-te cu un clo?n

@ Discutaţi ceea ce au notat observatorii şi cereţi încă = voluntaricare să*

• Demonstreze cum se comportă un %elev cuminte&• $e poarte frumos şi politicos cu un observator • şi piardă cumpătul

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*1@ u avut aceşti roboţi de ales în ceea ce priveşte comportamentul

lorB De ce sau de ce nuB@ redeţi că oamenii pot să aleagă în ceea ce priveşte

comportamentul lor sau trebuie să se comporte după cum lespun ceilalţiB

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

37/142

@ $-au comportat toţi roboţi la fel când li s-a cerut să eecutecevaB are au fost diferenţele sesizate în comportamentulroboţilorB

ntrebări de personalizare*1@ ţi poţi aminti un moment în care cineva ţi-a spus cum să tecomporţi şi tu nu ai făcut ce ţi s-a spusB nseamnă acest lucru căai posibilitatea să alegi ce să faciB

@ Dacă poţi să alegi cum să te comporţi, care ar fi tipurile decomportament cele mai bune pentru tine şi pentru ceilalţiB

Pe(t$ !i#e:

!uneţi accent pe faptul că este important ca un copil să poată alegecum să se comporte. hiar dacă adulţii pot să instituie reguli, copiiipot să aleagă dacă le urmează sau nu. ncura"aţi-i să evalueze cecomportamente sunt benefice pentru ei şi pentru ceilalţi pentru a-ia"uta să facă alegerile comportamentale cele mai potrivite.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

38/142

ACTIVITATEA NR. Ce#i('e >i c"34"ta3e(te

SENSIIL SAU INSENSIIL

Obiectiv:$ă îi a"ute pe copii să diferenţieze eprimările comportamentalesensibile de cele mai puţin sensibile .

Mateia!e:!ovestirea %$ensibil sau insensibil&

P"ce#$a:itiţi povestirea, apoi discutaţi

SENSIIL SAU INSENSIIL

amelia 3R ani4 şi risti 3> ani4 erau la 6etro cu tatăl lor, care lespusese să se plimbe încet printre rafturi, fără să atingă produselede pe rafturi sau să le dărâme. Dacă erau cuminţi, le spusese el,

urmau să primească câte ceva. um umblau toţi trei printre primeledouă rafturi, amelia a văzut un anga"at care oferea felii de pizza pegratis celor care treceau prin zonă. Ei arătau deliciosII L-a împins peristi de lângă tatăl lor şi şi-au croit drum până la locul unde sedădea pizza: amelia a intrat în faţă: şi risti vroia o felie de pizza,dar el s-a aşezat la coadă şi a aşteptat să îi vină rândul. Tatălameliei a certat-o şi a avertizat-o în legătură cu comportamentul ei.

u trecut apoi pe culoarul dintre următoarele rafturi. amelia şi risti

se plictiseau. risti a apucat o cutie de cereale şi a alergat să o pună în cărucior, dar tata i-a spus să o ducă la loc, pentru că nu aveaunevoie de cereale. risti a început să scâncească* %Ficiodată nu nelaşi să mâncăm ce ne placeI&

n timp ce risti se plângea, amelia a dispărut spre raionul de "ucării. Tata l-a rugat pe risti să o găsească pentru că nu vroia ca eisă se rătăcească. risti a alergat pe culoarul dintre rafturi, buşindu-se aproape de căruciorul unei doamne mai în vârstă. La "umătatea

drumului până la următorul culoar a început să o strige pe ameliacu vace tare. amelia a alergat înapoi la tatăl său şi a început să se

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

39/142

plângă că vrea să meargă acasă. ncă o dată tatăl i-a avertizat să sepoarte frumos.!e culoarul următor tata i-a rugat să ia chipsuri şi pră"ituri. $-au

înţeles repede să ia chipsuri cu aromă de şuncă şi amelia le-a dusla cărucior. mândoi au a"utat la cumpărarea tuturor lucrurilor de pelista de cumpărături.

n cele din urmă, au mers la casă. risti vroia două ciocolate şi s-a îmbufnat când tata i-a spus că poate să cumpere doar una. ameliavroia gumă de mestecat şi nu a uitat să spună mulţumesc. n drumspre casă s-au tot certat cine să stea pe locul din faţă al maşinii, dar amândoi au fost trimişi să stea în spate.

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*1@ um s-au comportat amelia şi risti în povestireB 'aceţi o listă

cu comportamentele lor.@ Dintre aceste comportamente, care credeţi că constituiau o

modalitate potrivită 3bună4 de a se comportaB 'aceţi o listă.@ Dintre aceste comportamente, care credeţi că nu constitiau o

modalitete potrivită de a se comportaB 'aceţi o listă.

ntrebări de personalizare*1@ De obicei vă comportaţi sau nu într-o manieră potrivităB@ $unteţi mândri de modul în care vă comportaţiB@ Dacă nu sunteţi mândri de comportamentul vostru, ce puteţi face

în această privinţăB/@ um v-ar plăcea să vă comportaţi aproape tot timpulB $ensibil

sau insensibilB ui faceţi rău dacă nu vă comportaţi într-omanieră potrivităB

Pe(t$ !i#e:Dacă elevii 3şi copiii în general4 sunt capabili să facă distincţia întrecomportamente sensbilile şi insensibile, pot să înţeleagă mult maiuşor că au posibilitatea să aleagă comportamentul care le este decea mai mare utilitate.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

40/142


E;AGERĂRI

Obiectiv:$ă identifice eemple de gândire eagerată şi efectele ei.

Mateia!e:Ficiunul

P"ce#$a:

Discutaţi cu elevii ce înseamnă să eagerezi şi daţi câteva eemplede eagerări. De eemplu, %când veneam dimineaţă spre şcoală amvăzut doi oameni care se băteau& nu este o eagerare, dar %cândveneam dimineaţă spre şcoală am văzut cea mai grozavă bătaie dincâte am văzut eu, am crezut că cei doi o să se omoare&, este,probabil, o eagerare. /n alt eemplu de eagerare ar fi %!ărinţii meisunt în mod categoric cei mai răi oameni din lume şi niciodată nu mălasă să mă distrez&. Discutaţi ideea că, uneori, eagerările nu sunt

decât ceea ce credem doar noi şi câteodată sunt poveşti pe care lespunem altora. ereţi elevilor să dea eemple de eagerări.

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*1@ e înseamnă să eagereziB@ ăror scopuri servesc eagerărileB De ce credeţi că oameni

eagereazăB

ntrebări de personalizare*1@ Dacă aţi eagerat vreodată, de ce aţi făcut-oB@ redeţi că gândirea eagerată v-a a"utatB +ste vreodată

dăunător un astfel de tip de gândireB 3Discutaţi câteva dintreefectele negative, cum ar fi acele că oamenii pot să nu creadă4.

@ e puteţi face pentru a stopa gândirea eagerată sau pentru anu mai spune povestiri eagerateB

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

41/142

Pe(t$ !i#e:/neori oamenii eagerează pentru a se simţi mai importanţi saupentru a fi în centrul atenţiei. Dacă copiii pot să înveţe să recunoască

eagerările, sunt mai capabili să le evite.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

42/142


CAU?Ă )I E-ECT

Obiectiv:$ă recunoască cauzele şi efectele unor comportamente.

Mateia!e:/n bold şi un balon umflat: două păpuşi: carduri cu situaţii %cauză şiefect&: un plic mare.

P"ce#$a:1@ +plicaţi elevilor că vor fi puşi în situaţii în care, din cauză căcineva face ceva, cursul evenimentelor se schimbă. cest lucruse numeşte cauză şi efect. rătaţi elevilor boldul şi balonul şi

întrebaţi ce cred că se va întâmpla dacă înţepaţi balonul cu acul.$olicitaţi un voluntar care să înţepe balonul: discutaţi efectul.

@ $olicitaţi doi voluntari care să se "oace cu păpuşile. ereţi unuiadintre ei să tragă unul din cardurile cu situaţii %cauză şi efect& şi

să urmeze instrucţiunile. $olicitaţi încă doi voluntari ţi urmaţiaceeaşi procedură. #epetaţi până când se termină cardurile.

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*1@ n fiecare dintre situaţii, a făcut ceva cea de-a doua păpuşă după

ce prima a făcut cevaB Daţi eemple de acţiuni care au rezultatdin ceea ce a făcut prima păpuşă.

@ redeţi că a doua păpuşă ar fi făcut ceea ce a făcut dacă primanu ar fi făcut ceea ce a cfăcutB 3+plicaţi încă o dată procesulcauzalităţii, spunând că atunci când cineva se comportă într-unanume fel, se întâmplă ceva ca rezultat al acelui comportament.4


1@ ţi avut eperienţe asemănătoare cu ceea ce au făcut păpuşileB@ e înţelegi prin cuvintele %cauză şi efect&B

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

43/142

Pe(t$ !i#e:

Deşi relaţia dintre cauză şi efect este un concept sofisticat, copiii potsă înceapă să înţeleagă că un comportament are consecinţe caretrebuie luate în considerare.

CARDURILE CU SITUAŢIILE *CAU?Ă )I E-ECT+:

5rima păpuşă* +şti elev. $coţi limba la doamna învăţătoare.

6 doua păpuşă* +şti învăţătoare. um vei reacţiona lacomportamentul primei păpuşiB

5rima păpuşă* ţi bagi mâna în gura unui câine fioros. 6 doua păpuşă* +şti câinele.e vei faceB

5rima păpuşă* Fu te uiţi în ambele direcţii când treci strada. doua păpuşă* +şti o maşină. e vei faceB

5rima păpuşă* i fost chemat la masă de trei ori şi în cele din urmăapari.

doua păpuşă* +şti părintele. e vei faceB

5rima păpuşă* Mi s-a spus să nu deschizi niciodată uşa la străini şisă îi laşi să intre în casă şi totuşi tu o faci.

6 doua păpuşă* +şti un străin. e ai putea să faciB

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

44/142

ACTIVITATEA NR. 1 Re"!vaea 4"b!e3e!"B !$aea #eciii!"

DECI?II )I CONSECINŢE

Obiectiv: $ă înveţe că deciziile pe care le luăm au consecinţe.

Mateia!e:/n ou şi un bol: un pahar cu apă: o lumânare festivă: 5ilete deloterie auză: hârtie şi creioane sau marHere, după caz.

P"ce#$a:1@ Demonstraţi relaţia cauză 1 efect dând drumul la ou în bol pentru

a se sparge, agitând cu degetul apa din pahar pentru a se vărsa,sau suflând în lumânarea aprinsă pentru a o stinge.

@ Discutaţi principiul cauzei şi efectului, utilizănd întrebărilereferitoare la conţinut.

@ ereţi să vi se spună posibile efecte pentru următoarele cauze*•

ineva se poartă drăguţ cu tine.• ineva îţi spune o glumă• ineva îşi pune o poreclă

/@ +plicaţi că şi comportamentul oamenilor are cauze şi efecte, întocmai ca cele demonstrate cu oul, apa sau lumânarea.

6@ #ealizaţi o comparaţie utilizând eemplele care urmează pentrua stabili că unele cauze pot fi alese, în timp ce altele nu pot.auză care nu poate fi aleasă* ineva se împiedică şi cade.

3efect4 3cauză4 auză care poate fi aleasă* cineva învaţă mult la şcoală şi iacalificative bune.

3efect4 3cauză4

8@ ereţi elevilor să dea eemple de cauze la care putem intervenişi care conduc la efecte bune. cestea ar putea incude să îţi

împarţi lucrurile cu prietenii, să îţi eprimi sentimentele, să îşifaci temele şi aşa mai departe. +videnţiaţi fiecare eemplu

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

45/142

pozitiv punându-l lângă o alternativă care ar conduce doar laefecte negative. #eîntăriţi legătura dintre cauză şi efect.

@ ereţi elevilor să împăturească o coală de hârtie în două şi să

scrie ca şi titlu pe o parte /SN şi pe cealaltă +'+T. ereţiapoi elevilor să tragă %bilete de loterie cauză&. 'iecare elev vailustra ideea de pe biletul său desenând o imagine pe "umătateade coală cu titlul %cauză&, apoi o altă imagine pe "umătatea cuposibilul efect.

@ După completare daţi eemple de cauze şi efecte şi discutaţi întrebările de personalizare.

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*1@ e face orice acţiuneB 3face să se întâmple altceva4@ e fac acţiunile oamenilorB 3fac să se întâmple alte lucruri:

cauzează reacţiile altor oameni4.@ !utem să alegem modul în care ne comportămB/@ !utem să determinăm apariţia unor efecte pozitive în loc de

negative prin alegerile pe care le facemB

ntrebări de personalizare*1@ ţi făcut vreodată lucruri care să aibă efecte pozitiveB Dar

negativeB@ !uteţi să vă gândiţi la ceva ce puteţi face azi care să aibă

rezultate pozitiveB !lanificaţi acest lucru. !uneţi-l în aplicare săvedeţi dacă vă reuşeşte. 3/rmăriţi ulterior ce au făcut elevii4.

Pe(t$ !i#e:opiii văd relaţia dintre cauză şi efect în "urul lor zilnic. ceastă lecţiepoate fi cu uşurinţă accentuată acordând atenţie interacţiunilor zilnice din clasă. #eamintiţi elevilor principiul cauzei şi efectului oride câte ori aveţi ocazia, mai ales în situaţiile conflictuale în carecopiii au tendinţa să nu observe cum propriul comportament îiafectează pe ceilalţi.

ILETE DE LOTERIE *CAU?Ă+

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

46/142

I(&t$c'i$(i* opiaţi pe cartonaşe separate propoziţiile de mai "os*

/SN* ineva se poartă urât cu tine.

/SN* Fu îţi asculţi învăţătoarea./SN* orbeşti frumos cu cineva./SN* ineva mănâncă prea multe dulciuri./SN 6ergi prea târziu la culcare./SN* ineva îşi măzgăleşte banca cu marHer./SN* ineva se "oacă cu chibrituri./SN* A a"uţi pe mama să pună masa./SN* ţi faci ordine în cameră fără să ţi se fi spus.

/SN* /iţi să îţi hrăneşti animalul./SN* 0eşi afară în frig fără haină groasă./SN*Te trezeşti târziu./SN* /iţi să îţi faci tema./SN* Fu porţi ceas şi a"ungi acasă târziu de la un prieten./SN* ineva îţi pune o poreclă./SN* ineva scrie pe peretele de la baie la şcoală./SN* ţi uiţi pachetul cu mâncare acasă.

/SN* Fu îţi faci treaba acasă./SN* ţi necă"eşti surioara mai mică.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

47/142

ACTIVITATEA NR. Re"!vaea 4"b!e3e!"B !$aea #eciii!"

PUTEM DACĂ 9NCERCĂM

Obiectiv:$ă evalueze avanta"ele şi dezavanta"ele luării de decizii colaborativeşi necolaborative.

Mateia!e:utii de lemn de mărime medie : o pungă cu fasole: două stele mari

dintr-un material auriu.

P"ce#$a:1@ Arganizaţi copiii în trei grupuri. 3rupul 7 să nu aibe mai mult de

=-R elevi4.@ Daţi fiecărui grup una din sarcinile următoare* rupul 7* Tebuie să îşi menţină echilibrul pe o cutie de lemn de

mărime medie. el puţin un picior trebuie să fie pe cutie. elălalt

picior poate să rămână pe podea, dar nici o altă parte a corpuluinu mai trebuie să atingă podeaua. rupul trebuie să îşi menţinăechilibrul în acea poziţie timp de cel puţin 7) secunde.

rupul 9* Trebuie să treacă de la unu la altul o pungă de fasole,după ce formează un şir de persoane de la un capăt la celălalt alcamerei, fără să îşi utilizeze mâinile.

rupul ;* Trebuie să formeze un lanţ de persoane de la o steluţăaurie la alta 3stelele sunt plasate la o distanţă mai mare decât

lungimile braţelor elevilor 4.@ După treminarea fiecărei activităţi discutaţi modul în care fiecaregrup şi-a îndeplinit sarcinile şi cum au a"uns la soluţia la care aua"uns.

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*1@ um aţi lucrat împreună pentru a rezolva problemaB 3ereţi atât

strategii eficiente cât şi neeficiente de la fiecare grup4.@ e metode au dat cele mai bune rezultate în lucrul în echipăB

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

48/142

;4 Din ce cauze a fost dificil să a"ungeţi la o soluţieB 3+emplele potsă includă* au vorbit toţi în acelaşi timp, oamenii au refuzat săparticipe, s-au certat, etc.4.

ntrebări de personalizare*74 um te-ai simţit când grupul a utilizat o idee de a taB Dar când

nu au utilizat o idee care îţi aparţineaB94 !entru a rezolva problema, ce a trebuit să faci când ideea ta nu

a funcţionat sau nu a fost acceptată de grupB;4 e ai învăţat făcând aceste activităţi şi care te-ar putea a"uta

data viitoare când mai lucrezi în grupB

Pe(t$ !i#e:+ste foarte recomandat ca elevii să fie implicaţi în rezolvarea deprobleme în grup şi în luarea de decizii în clasă 3de eemplu,planificarea activităţilor de clasă, rezolvarea problemelor specificecare apar în învăţare şi în alte comportamente, stabilirea scopurilor clasei4.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

49/142

ACTIVITATEA NR. Re"!vaea 4"b!e3e!"B !$aea #eciii!"

ALEGERI MAI MULT SAU MAI PUŢIN IMPORTANTE

Obiectiv:$ă înveţe să diferenţieze problemele ma"ore de cele mai puţinimportante şi să înţeleagă că aceste perceperi se pot modifica.

Mateia!e:0magini din reviste cu oamenii în diverse ipostaze: câte un

posterboard pentru fiecare grup de doi elevi: creioane şimarHere, după cum este nevoie.

P"ce#$a:74 +puneţi o varietate de imagini din reviste care să ilustreze

următoarele situaţii* cumpărarea de legume: cititul anunţurilor demică publicitate: căutarea unei noi locuinţe: probarea uneiperechi noi de pantofi.

94 Discutaţi fiecare imagine şi identificaţi deciziile care au legăturăcu imaginile* cum alegem mâncarea, cum ne căutăm un loc demuncă, o locuinţă nouă, cum cumpărăm o pereche de pantofi.

;4 ategorizaţi fiecare decizie ca fiind fie ma"oră 3importantă4, fieminoră 3mai puţin importantă4 şi eplicaţi că determinăm dacă odecizie este importantă sau nu luând în considerareconsecinţele sale 3care vor fi efectele pe termen lung, dacădecizia va determina schimbări importante în viaţa noastră, etc.4.

C4 0lustraţi ideea că, indifernt dacă o decizie este sau nuimportantă, procesul de luare a deciziei urmează aceleaşi etape*strângerea informaţiei, identificarea alternativelor, şi înţelegereaconsecinţelor. De eemplu, când decidem ce pantofi să necumpărăm, 3o decizie mai puţin importantă4, primul lucru pe caretrebuie să îl ştim este unde este magazinul de pantofi. poitrebuie să ne uităm la toate modelele, culorile şi preţurile. e se

întâmplă dacă ne cumpărăm o pereche de pantofi maro în loc de

negriiB De bocanci în loc de gheteB ând decidem dacăcumpărăm sau nu o locuinţă nouă 3o decizie importantă4 ar

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

50/142

trebui să ştim ce locuinţe sunt disponibile şi unde, dar şi cumsunt vecinii. um va fi afectată familia care se mutăB +steschimbarea locuinţei ceva ce trebuie neapărat făcutB

=4 ereţi elevilor să îşi aleagă câte un partener şi să creeze împreună un displaK cu decizii importante şi mai puţinimportante, folosind imaginile din reviste.

R4 Direcţionaţi împărtăşirea displaK-urilor între grupuri.

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*74 are este diferenţa dintre o decizie importantă şi una mai puţin

importantăB94 !oate aceeaşi decizie să fie importantă pentru o persoană şi maipuţin importantă penru o altă persoanăB 3 /n eemplu ar fi cumun adolescent îşi alege o slu"bă după ore, pentru a avea bani debuzunar şi cum îşi alege un părinte un loc de muncă pentru a-şi

întreţine familia4.;4 e face ca o decizie să fie importantă sau mai puţin importantăB

ntrebări de personalizare*74 luat cineva din famila ta vreodată o decizie importantăB are afostB um a fost afectată familiaB

94 e fel de decizii iei de obiceiB;4 De ce luarea unor decizii mai puţin importante este un eerciţiu

util pentru tineB

Pe(t$ !i#e:

desea copiii subestimează importanţa luării deciziilor pentru că ştiucă cele mai multe decizii pe care le iau ei nu sunt importante. +stenecesar să se dezvolte sentimentul propriei puteri şi mândrii chiar şi

în luarea deciziilor mai puţin importante. 6ai mult decât atât, poate fiutil să amimtim copiilor că abilităţile eficiente de luare a deciziilor sepot învăţa, ca atare, necesită eerciţii de luare a unor decizii maipuţin importante zilnic.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

51/142

ACTIVITATEA NR. / Re"!vaea 4"b!e3e!"B !$aea #eciii!"

SOLUŢII MULTIPLE

Obiectiv:$ă înveţe că cele mai multe probleme au mai mult de o soluţie.

Mateia!e:0magini cu diverse alimente sau obiecte 3e.g. pâine, marmeladă,mere, chips-uri, pop-corn etc.4: hârtie şi creioane sau marHere, după

cum este cazul.

P"ce#$a:74 !rezentaţi elevilor imagini cu diverse alimente care se pot lua

într-o epediţie 3fişa 94. ereţi copiilor să aleagă C dintre acelealimente şi să le treacă pe o listă. $puneţi-le că suma cheltuitănu trebuie să depăşească =) ))) lei.

94 Daţi voie copiilor să îşi împărtăşească repede alegerile făcute,

accentuând faptul că nu toţi au ales aceleaşi alimente şi căadesea eistă multe modalităţi de a rezolva o problemă.;4 mpărţiţi elevii în grupuri de câte C-R .C4 ereţi fiecărui grup să rezolve următoarele probleme, care se

vor scrie pe tablă*• olegul tău de bancă de la şcoală copiază de la tine la

lucrare.• Fu mai ai lapte şi vrei să mănânci cereale dimineaţa.•

'răţiorul tău se tot "oacă cu albumul tău cu timbre filatelicecând tu nu eşti acasă.=4 ereţi elevilor să dea eemple de soluţii.

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*74 +istă doar o singură soluţie la o problemă, sau de cele mai

multe ori eistă mai multe soluţii diferiteB

94 u fost toate soluţiile la probleme la fel de buneB De ce aueistat diferenţeB

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

52/142

;4 De ce este util adesea să asculţi şi ideile altora despre cum sărezolvi o problemăB

ntrebări de personalizare*74 e fel de probleme trebuie să rezolvi tuB94 $unt soluţiile pe care le găseşti tu diferite de cele ale părinţilorB

De ale fraţilor sau surorilorB De ale prietenilorB;4 e ai învăţat despre soluţiile la problemeB

Pe(t$ !i#e:+ste important să încura"ăm copii să fie deschişi în căutarea de

soluţii la situaţiile problematice cotidiene.

060F0 / $AL/M00 6/LT0!L+

• !âine feliată 1 7= ))) lei• hipsuri de cartofi 1 ;= ))) lei•

6ere 1 = ))) lei bucata• !lasturi /#A 1 7) ))) lei bucata• 6argarină 1 ;) ))) lei cutia• 'ulgi de cereale 1 C) ))) cutia• ream?ursti 1 9= ))) lei• 5omboane 1 9) ))) lei

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

53/142

ACTIVITATEA NR. 6 Re"!vaea 4"b!e3e!"B !$aea #eciii!"

CE -ACEM ACUM

Obicetiv:$ă înteleagă că unele probleme nu au soluţii bune.

Mateia!e:!anoul cu "ocul *e facem acumB& şi carduri cu probleme.

P"ce#$a:74 ncepeţi activitatea cerând elevilor să ridice mâna dacă au avutvreodată o problemă fără nici o soluţie. Daţi un eemplu, cum ar fi cazul unor părinţi divorţaţi care doresc amândoi să petreacărăciunul cu copilul lor.

94 $puneţi copiilor că, deşi nu eistă o soluţie ideală, de obiceieistă o modalitate de a rezolva problemele.

;4 mpărţiţi elevii în grupuri mici 3C - R4. 'iecare grup se va strânge

în "urul panoului cu "ocul %ce facem acumB&. !rimul grup învârteacul şi trage un card cu problemă. +levii citesc cu voce tare ceeace scrie pe card 3dacă pot, dacă nu liderul va face acest lucru4:după aceea grupul propune o soluţie pe care o împărtăşesc curestul clasei.

C4 elelalte grupuri învârt acul, aleg un card cu probleme, discutăsoluţia şi împărtăşesc cu colegii 3Dacă problema aleasă a maifost discutată, grupul respectiv mai învârte o dată4.

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*74 e a făcut ca fiecare situaţie problematică să fie atât de greaB94 $unt dorinţele şi nevoile oamenilor câteodată imposibil de

realizat de către prieteni şi familieB

;4 +ste vina cuiva că nu eistă soluţii bune pentru toateproblemeleB

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

54/142

ntrebări de personalizare*74 i avut vreodată o problemă fără soluţii buneB

94 um te simţi când, indiferent de ceea ce alegi să faci, alegereata va răni pe cinevaB;4 e poţi să faci când ai o problemă fără soluţii buneBC4 ntr-o situaţie fără soluţii bune este sau nu indicat să faci ce poţi

tu mai bineB

Pe(t$ !i#e: ceastă lecţie necesită abilităţi fine de convingere în plus faţă de

eplicaţii şi dezbateri. $imţul acut al copiilor referitor la ceea ce estebine sau rău face dificilă acceptarea realităţilor ca situaţiile din carenimeni nu iese învingător. +i nu vor putea fi convinşi cu uşurinţă căeste AP şi numai să faci tot ce poţi într-o situaţie anume, fără săcâştigi. +ste important ca liderul să afirme clar, ferm că aunci cândsuntem prinşi în pânza de păian"en a unor probleme este AP şi doar dacă facem tot ceea ce putem în ace moment.

PANOUL CU OCUL *CE -ACEM ACUM+

I(&t$c'i$(i* #ealizaţi panoul "ocului din carton duple. taşaţi încentru un braţ care să se poată roti.

CARDURILE CU PROLEMELE *CE -ACEM ACUM+

I(&t$c'i$(i* opiaţi următoarele situaţii pe carduri separate. !lasaţi

câte două carduri pe fiecare spaţiu de pe panou. +şti acuzat de a fi copiat la o lucrare pentru că toate răspunsuriletale sunt la fel ca ale celui mai bun prieten, care îţi este şi colegde bancă. ntr-adevăr, prietenul a copiat de la tine, fără să îţiceară voie.

!ărinţi tăi s-au certat tot mai des în ultima vreme. mândoi sunt

foarte supăraţi. 5unica ta este foarte îngri"orată, dar nu ştie ce s-a întâmplat. rede că cineva este bolnav, sau ceva de genul

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

55/142

acesta. ţi pune o groază de întrebări. Tu ştii că nu trebuie sădiscuţi problema.

!ărinţi tăi s-au separat, îţi este frică că vor divorţa. +şti foarte

supărat, dar ţi-e frică să le spui părinţilor, pentru că îi vei supăraşi mai mult. Totuşi, ai nevoie să vorbeşti cu cineva. proape tot timpul te doare stomacul. âteodată suni acasă, şi

mama sau tata vin să te ia şi te duc la doctor. Dar acum eşti îngri"orat pentru că, atunci când i-ai cerut voie mamei să mergi lafilm, ţi-a spus că nu avea destui bani. Te simţi vinovat că eştibolnav şi că trebuie să cheltuiască atâţia bani la medic.

Tatăl tău a fost plecat de acasă mult timp şi de când s-a întors

bea destul de mult. âteodată ţipă la tine şi te ameninţă că tebate. Mi-e frică. !oţi să inviţi doar şase colegi la petrecerea de ziua ta. Mi-ar

plăcea să vină nouă. um alegi cine vineB ţi moare câinele. +şti foarte trist şi tot timpul te gândeşti la el şi

la cum ar fi dacă ar fi încă în viaţă. !rietenul tău cel mai bun se mută în alt oraş pentru că părinţii lui

au rămas şomeri. +şti foarte supărat că pleacă. !entru că te

preocupă atât de mult problema, ai note mici la şcoală în ultimavreme. Etii că trebuie să spui mereu adevărul, dar nu ştii ce să faci

acum. i văzut-o pe sora ta mai mare când lua bani din geantamamei. Dacă spui, sora ta se va înfuria, dar nu este bine să furi.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

56/142

ACTIVITATEA NR.8 Re"!vaea 4"b!e3e!"B !$aea #eciii!"

E;TERIORI?EA?Ă < TE

Obiectiv:$ă înţeleagă importanţa împărtăşirii problemelor cu ceilalţi

Mateia!e:asetofoane care să înregistreze şi casete audio 3câte unul pentrufiecare grup de = elevi4: hârtie şi creioane, după cum este cazul.

P"ce#$a:74 nainte de lecţie cereţi elevilor să scrie pe o foaie o problemă cu

care se confruntă 3dacă nu pot să scrie să o dicteze liderului4. nregistraţi aceste probleme pe casete audio, astfel încât să fiemai multe probleme pe fiecare casetă. Lăsaţi spaţiu între

înregistrările problemelor astfel încât elevii să poată înregistraposibile soluţii.

94 n timpul lecţiei împărţiţi elevi în = grupuri şi eplicaţi-le că vor asculta o problemă a unui copil de vârsta lor. După ce grupulascultă prima problemă, cereţi unui elev din grup să înregistrezeo posibilă soluţie. 3rătaţi-le cum să utilizeze casetofonul pentrua înregistra în prealabil, dacă este nevoie4.

;4 După ce este înregistrată soluţia, membrii grupului pot să discutealte soluţii la problemă. poi ei trec la următoarea problemă depe casetă, rugând un alt elev din grup să propună o soluţie.

ontinuaţi până când toţi membrii grupului au propus câte osoluţie.C4 Discutaţi întrebările referitoare la conţinut şi pe cele de

personalizare cu toată clasa.


8/16/2019 Vernon I-IV (1)

57/142

74 u fost problemele pe care le-aţi auzit similare cu ale voastreB94 redeţi că soluţiile au fost buneB;4 ţi încercat aceste soluţii înainte, când aţi avut probleme

aemănătoareBC4 redeţi că este mai bine să spuneţi altcuiva problema voastră cael să vă poată a"uta să o rezolvaţi, sau este mai bine să varezolvaţi singuri problemeleB

ntrebări de personalizare*74 ând ai o problemă, de obicei o discuţi cu altcineva sau o

păstrezi doar pentru tineB

94 e ai învăţat din acestă activitateB

Pe(t$ !i#e:Dacă elevii vor, soluţiile înrgistrate de ei pot fi ascultate de întreagaclasă şi se pot discuta în plen.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

58/142

ACTIVITATEA NR. 1 Re!a'ii i(te4e&"(a!e

SELECTAREA OAMENILOR

Obicetiv:$ă identifice modurile în care oamenii diferă sau se aseamănă.

Mateia!e: #eviste vechi: bucăţi de tapet: foarfeci şi lipici, după cum este cazul.

P"ce#$a:

74 ereţi elevilor să strângă R 1< fotografii ale unor oameni careapar în reviste şi să le decupeze.94 ereţi elevilor să analizeze fotografiile strânse şi să le ridice

azunci când se potivesc cu ceea ce spuneţi* cineva cu păr blond,cineva cu ochi albaştrii, cineva care pare fericit, cineva care estetânăr8 bătrân, cineva care lucrează, cineva care se "oacă.

;4 Listaţi fiecare dintre următoarele C categorii pe tablă* înfăţişare,vârstă, sentimente, acţiuni. Discutaţi modalităţi prin care oamenii

se aseamănă sau diferă prin cele C categorii.C4 Treceţi categoriile pe tapet şi cereţi copiilor să îşi lipeascăfotografiile decupate în dreptul categoriei potrivite, trecând subfiecare şi unu sau două cuvinte descriptive 3ca de eempluscund, tânăr, fericit, etc.4 care corespund categoriei în care esteplasată imaginea.

Di&c$'ii:

ntrebări referitoare la conţinut*74 u fost toţi oamenii din fotografiile voastre la felB u fost diferiţiprin cevaB

94 +ste posibil ca oamenii să difere prin anumite aspecte şi să seasemene prin alteleB De eemplu, se poate ca doi oameni să fieasemănători ca înfăţişare şi totuşi să fie diferiţi în cea ce priveştesentimenteleB

;4 6ai sunt şi alte lucruri, diferite de cele patru listate de noi, prin

care oamenii se aseamănă şi se deosebescB

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

59/142

ntrebări de personalizare*74 Te asemeni cu cineva pe care cunoşti în vreo privinţăB umB94 Te deosebeşti de cineva pe care cunoşti în vreo privinţăB umB

;4 +ste un lucru rău să te deosebeşti de ceilalţiBC4 De ce câteodată asemănarea dintre oameni îi face fericiţiB=4 De ce câteodată deosebirile dintre oameni îi fac fericiţiB

Pe(t$ !i#e:+ste important să se discute ideea că oamenii sunt asemănători şitotuşi diferiţi în mai multe privinţe. desea copiii se fiează doar peasemănările şi deosebirile legate de înfăţişarea fizică şi trebuie

încura"aţi să ia în considerare şi alte aspecte ale personalităţii.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

60/142

ACTIVITATEA NR. Re!a'ii i(te4e&"(a!e

CE SE ASCUNDE 9N INTERIOR

Obiectiv:$ă recunoască efectele etichetărilor asupra realţiilor.

Mateia!e:R-< cutii de conserve goale, fără etichete: 9 seturi de etichete scrisede mână care să conţină nume amuzante şi care să placă copiilor,să le atragă atenţia, ca de eemplu* %gogoşarii lui !etre&, %cerealele

cu miere ale lui Dorin&, %$uper-supa lui Diana&, etc.

P"ce#$a:74 ran"aţi cele R-< cutii de mărime asemănătoare, fără etichetele

originale, pe care s-au lipit etichetele confecţionate. +tichetele ar trebui să varieze în ceea ce priveşte atractivitatea şidezirabilitatea conţinutului.De eemplu, una poate fi % ogoşariilui !etre& iar alta &'ulgii de ciocolată ai lui risti& .

94 rătaţi fiecare cutie copiilor şi citiţi eticheta cu voce tare.;4 #ugaţi copiii să liciteze conservele, în funcţie de cât de mult ar fidispuşi să plătească pentru ele. $crieţi pe o bucată de hârtie celmai mare preţ oferit şi puneţi-l pe cutie.

C4 nlăturaţi etichetele şi lipiţi cel de-al doilea set de etichete,alternând etichetele atrăgătoare cu cele mai puţin atrăgătoare.itiţi fiecare etichetă cu voce tare. 3!uneţi etichetele anterioaresub cutiile coresounzătoare4.

=4 Arganizaţi o a doua licitaţie şi realizaţi încă o etichetă cu preţulcutiei, dar cu o altă culoare.

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*74 De ce aţi licitat mai mult pentru cutiile care conţineau mâncare

mai gustoasăB94 schimbat faptul că am schimbat eticheta şi ceea ce conţinea

cutiaB;4 hiar ştim ce conţin aceste cutiiB

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

61/142

C4 e ne-a determinat să facem în mintea noastră faptul că amschimbat eticheteleB

ntrebări de personalizare*74 âteodată etichetăm oamenii aşa cum etichetăm cutiile. !utemsă le spunem %prost& sau %drăguţ& sau %amabil&. !e tine te-aetichetat cineva vreodatăB +ra adevărată această etichetăB

94 um te-a făcut să te simţi această etichetăB um ai acţionatBum s-au purtat ceilalţi cu tineB

;4 rezi că numele sau etichetele pe care le punem oamenilor nespun ceea ce sunt ei cu adevăratB

C4 rezi că acest tip de etichete a"ută pe cinevaB 'ac rău cuivaBum anumeB

Pe(t$ !i#e:opiii au nevoie de o direcţionare atentă când fac asociaţiile dintreetichetele de pe cutiile de conserve şi etichetările pe care le aplicămoamenilor. Fatura arbitrară a procesului de etichetare trebuieevidenţiată şi elevii trebuie să continuie discuţia până înţeleg că

adesea etichetele nu ne spun multe, că ne pot influenţa negativopinia despre cineva, sau modul în care aperciem ceea ce este ininteriorul unei persoane, şi că adesea ele fac mai mult rău.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

62/142

ACTIVITATEA NR Re!a'ii i(te4e&"(a!e

DE CE SĂ UDECĂM

Obiectiv:Dezvoltarea toleranţei faţă de ceilalţi care nu se comportă aşa cumam vrea noi.

Mateia!e:Ficiunul

P"ce#$a:74 #eamintiţi elevilor cele C categorii prin care oameni pot fi diferiţideaspre care s-a vorbit în cadrul activităţii nr. 7 al acestui capitol*

înfăţişarea, vârsta, sentimentele şi acţiunile.94 Discutaţi modalităţile în care acţiunile unor oameni pot să difere

de ale altora 3de eemplu modul în care se îmbracă, cemănâncă, cum se distrează, etc.4.

;4 Arganizaţi un proces în "oacă , în care liderul "oacă rolul

avocatului, iar clasa "oacă rolurile "uraţilor, "udecătorilor, şiacuzaţilor. 3legeţi elevi mai siguri pe ei şi mai vorbăreţi pentrurolurile acuzaţilor4.

C4 Jucaţi dsfăşurarea unor procese pentru scenariile descrise mai "os şi apoi discutaţi-le *

persoană este acuzată că a purtat şosete porocalii deschis, caresunt foarte urâte.

A persoană este acuzată pentru că nu a fost prietenoasă, fericită

şi vorbăreaţă în fiecare dimineaţă. A persoană este acuzată pentru că nu îi place mâncareapreferată a clasei * cartofi pră"iţi.

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*74 De ce ar fi stupid să eiste o lege ca cea încălcată de persoana

acuzatăB

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

63/142

94 +ste rău pentru cineva ca ceilalţi să se comporte altfel decât i-ar plăcea lui 8 eiB

;4 e ne-ar putea a"uta mai mult să nu mai fim supăraţi şi ar putea

veni din interiorul nostru, ceva diferit de legile pe care le-amputea daB 3ereţi copiilor să dea propria definiţie a toleranţei4.

ntrebări de personalizare*74 $-a râs vreodată pe seama ta, sau ai fost vreodată criticat pentru

ca ai făcut ceva ce nu a rănit pe nimeni dar pur şi simplu nu aplăcut cuivaB Daţi eemple.

94 um te-ai simţi dacă ar esta legi care să ne obilge să ne

purtăm tot timpul la fel ca ceilalţiB;4 Dacă vrei să ţi se permită să te comporţi aşa cum îţi place celmai mult, ce trebuie să faci atunci când ceilalţi se comportă aşacum le place lor cel mai multB

Pe(t$ !i#e:+ste nevoie să se facă o distincţie fină între acţiunile care suntdiferite şi care pur şi simplu nu ne plac şi acţiunile care sunt

dăunătoare petru ceilalţi şi care prin urmare sunt neavenite. !unândaccentul pe absurditatea eemplelor de scenarii utilizate şi întrebând, în fiecare caz, dacă comportamentul respectiv estedăunător pentru ceilalţi putem a"uta elevii.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

64/142

ACTIVITATEA NR. / Re!a'ii i(te4e&"(a!e

DĂ=MI PUŢINĂ -ERICIRE

Obiectiv:$ă-şi dezvolte abilitatea de a primi şi de a face complimente.

Mateia!e:oli de hârtie colorate, asortat: creioane şi foarfeci, după caz.

P"ce#$a:

74 Discutaţi ceea ce înseamnă un compliment şi cum te simţi cândfaci sau când primeşti unul.94 #ealizaţi un brainstorming cu elevii şi faceţi o listă cu lucrurile

pentru care oamenii îşi fac complimente, în afară de înfăţişare.Treceţi lista pe tablă.

;4 #ugaţi fiecare copil să îşi deseneze conturul palmei pe o foaiecolorată de hîrtie şi apoi să o decupeze.

C4 !ermiteţi elevilor să se mişte liber prin clasă şi să aleagă oricare

= colegi cărora să le facă complimente. ând fac complimentul îl vor trece pe unul dintre degetele palmei decupate de colegulrespectiv.

=4 +levii pot să poarte palmele ca să îşi reamintească de ziuarespectivă.

Di&c$'ii:

ntrebări referitoare la conţinut*

74 um te-ai simţit cănd ai făcut un compliment cuivaB94 um te-ai simţit când altcineva ţi-a făcut un complimentB;4 um ne pot complimentele influenţa comportamentulB

ntrebări de personalizare*74 rezi că complimentele pe care le-ai primit azi sunt adevărateB

94 +ste AP să te simţi bine din cauza propriei persoane sau a

lucrurilor bune pe cere le-ai făcutB um diferă acest sentimentde a te lăudaB

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

65/142

Pe(t$ !i#e: ceastă activitate trebuie monitorizată îndeaproape pe măsură ce se

fac şi se primesc complimentele pentru a ne asigura că elevii suntsinceri şi că toţi copii primesc şi fac complimente. opiii trebuie încura"aţi să îşi reamintească şi alte caracteristici ale unei persoanepentru care pot face complimente, în afară de înfăţişarea fizică.

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

66/142


ESTE 9N REGULĂ SĂ MAI )I GRE)IM

Obiectiv:$ă înveţe să accepte că ceilalţi fac greşeli.

Mateia!e:0magini cu persona"ul 0L0/MN : insigne !/ET0 AP 3fişa ;4

P"ce#$a:

74 legeţi imagini cu 0liuţă în fiecare din următoarele situaţii* cade în nas după ce încearcă să se aşeze pe un scaun pe care linuţa i-l trage de sub fund şi atârnă cu capul în "os de cracaunui copac prins în propriile-i şireturi de la tenişi. !uneţi foliile cuaceste imagini pe retroproiector

94 onduceţi o discuţie despre greşelile făcute de 0liuţă, utilizând întrbările referitoare la conţinut.

;4 #epartizaţi fiecărui elev câte un partener şi cereţi-le să îşi

povestească o situaţie în care fiecare a făcut o greşeală.C4 După ce ascultă povestirile despre propriile greşeli, primeşte oinsignă !/ET0 AP pe care o înmânează partenerului său, însemn de acceptare.

=4 opiii pot să poarte insignele toată ziua, ca să îşi aminteascălecţia.

Di&c$'ii:

ntrebări referitoare la conţinut*74 fost 0liuţă o persoană rea pentru că a făcut greşelile pe care le-aţi văzut în imaginiB

94 um s-a purtat linuţa cu 0liuţă când acesta a greşitB redeţi căera cea mai bună modalitate de a se comportaB De ce sau de cenuB

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

67/142

ntrebări de personalizare*74 ând partenerul ţi-a povestit despre greşelile lui 8 ei, ai avut

impresia că era o greşeală pe care şi tu ai fi putut să o faciB

94 um te-ai simţit când partenerul tău ţi-a înmânat insigna !/ET0AP pentru a-ţi arăta că este AP să mai şi greşeştiB

Pe(t$ !i#e:$imbolistica acordării insignelor ca semn al acceptării şi afimăriitrebuie eplicată foarte bine pentru ca activitatea să fie eficientă.opiii trebuie încura"aţi să fie sinceri când acordă insignele şi să fieconştienţi de ceea ce înseamnă activitatea desfăşurată.

-I)A NUMĂRUL INSIGNA *PU)TI OF+

0nstrucţiuni* Liderul grupului poate să copieze insigna de mai "os pehârtie colorată şi să o decupeze 3 sau, chiar şi copiii pot să facă

această operaţie4.

Sunt un puşti

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

68/142


PLUS SAU MINUS+ ORI ; )I O+

Obiectiv:$ă înveţe să distingă între comportamente pozitive şi negative înrelaţiile interpersonale.

Mateia!e:arduri cu "ocul &!lus sau minus 2 şi A& 3fişa C4: creioane şi marHerecolorate, după cum este cazul.

P"ce#$a:74 Discutaţi ce semnifică semnele plus şi minus.94 'aceţi un brainstorming şi treceţi pe o listă comportamente care

ne fac mai fericiţi cu cei din "ur şi comportamente care nediminuează fericirea 3eemplele pot să includă zâmbetul,acordarea de complimente, a fi prietenos: comportamente înminus includ poreclele, cearta, etc.4.

;4 Daţi fiecărui elev un card cu "ocul %!lus sau minus 2 şi A& 3fişa C4şi un creion sau un marHer colorat. +plicaţi-le regulile "ocului.3urmează4

C4 !entru a "uca spuneţi, la întâmplare, un nume decomportament de pe cardurile cu "ocul. 3Liderul trebuie să aibă ocopie a fiecărui card4.+levii pe al căror card aparecomportamentul strigat îl vor marca cu plus sau minus, dupăcum este cazul. ând un elev are trei semne plus sau trei semne

minus în linie, în orice direcţie, ridică mâna şi spune* %!lus 2 şiA& sau %6inus 2 şi A&. 3!ot să eiste câştigători mai mulţi sauchiar simultani în funcţie de numărul cardurilor diferite aflate în

"oc4.

Di&c$'ii: ntrebări referitoare la conţinut*74 are este principala diferenţă dintre %comportamentele plus& şi

cele %minus&B

8/16/2019 Vernon I-IV (1)

69/142

94 e tip de comportamente ai vrea să faci mai desB De ceB


74 ândeşte-te la un %comportament plus& pe care cineva l-a făcutfaţă de tine azi. um te-ai simţitB um ai răspunsB94 ândeşte-te la un %comportament minus& pe care cineva l-a

făcut faţă de tine azi. um te-ai simţitB um ai răspunsB;4 Dă eemplu de un comportament plus sau minus pe care l-ai

făcut recent.

Pe(t$ !i#e:

'işa C oferă C carduri diferite pentru "oc. n funcţie de mărimeagrupului se poate să fiţi nevoiţi să costruiţi altele pentru a evitasituaţia în care apar prea mul�

Vernon I-IV (1)

Documents

Transcript of Vernon I-IV (1)