UNIVERSITY „ALEXANDRU IOAN CUZA” - IASI

FACULTY OF HISTORY

GADUATE SCHOOL

DOCTORAL THESIS

THE HISTORY OF ANTONIE VODA RUSET, RULER OF MOLDAVIA

(1675–1678)

- SUMMARY -

Scientific Coordinator,

Prof. univ. dr. Ştefan S. GOROVEI

Doctoral candidate,

Bogdan-Florin ROMANDAŞ

2013

Introduction

„His Majesty, our Serene and Christian Antonie Ruset Voievoda” will rule Moldova

between the 20th

of November 1675 and before the 11th

of November 1678. He was a “good and

merciful” ruler and when he came to rule, he “began to do divine things, churches to remain as

alms”. There isn’t written so far any monograph of Antonie voda Ruset’s reign, his rule in

Moldova having seldom determined the interest of specialists. This paper aims to present the

image of Antonie Ruset, the ruler, and the evolution of his reign. The retrieval of the memory of

Antonie Ruset meant for us an impulse to understand a man, an age, a ruler. The main help in

our demarche of reuniting the pieces of the puzzle of Antonie Ruset’s reign were the

documentary sources, both internal and external. The first steps in this direction were made by

the Rusets from the Cuparesti branch, at the beginning of the 19th century. At the time, Vasile

Mihail Rossăt (~Ruset), the medelnicer, Antonie Ruset’s great-child from the brother side, deputy

in the Supreme Council of the Bessarabia Region, presented to the Commission for the

exmination of nobility documents (1821) papers which showed that the Rossăt family has its

origins from Antonie Rossăt, ruler in Moldova in 1676”. This branch of the family -originated

from Greece – which was organized by Vasile Mihail Ruset, began with Iordache Ruset,

governor, continued with the chancellor Constantin Ruset, and with his son, Mihail Ruset,

meldenicer, and finished with Vasile Ruset, the one that proved the noble origin. Iordache Ruset,

governor, was considered by Vasile Mihail Ruset as the son of Antonie Ruset. the Commission

didn’t accept this relationship: “it’s doubtful for the son of a ruler, considered as a ruling prince,

to renounce at the function of ruler and take that of governor and, we have to suppose that the

two Iordache mentioned above, meaning the Prince and the Governor, were two different

persons”. The Royal Cup-bearer Constantin Sion, considered in his Arhondologia that among the

boyars that dismounted in Moldova, alongside Dragos, there were two Rusets. The exaggerations

of Sion are obvious; the Rusets didn’t have been among the founders of Moldova, closer to the

truth being the historic Eugene Rizo Rangabe. He has situated them among the most important

families of Constantinople, at the beginning of 17th

century. In his study, concerning the Count

Nicolae Rosetti, St.D.Grecianu considered that the Rosetti (~Ruset) family was displaced from

Italy to Constantinople, from where they will go to Moldova, in the middle of the 17th

century.

The Count Nicolae Rosetti was the son of Iordache Ruset, considered by the historians, at the

passage from 17th

to 18th

century, as the “cause of all evil”. Very important is also the declaration

of St. D. Grecianu regarding the cognomen “the Cupar” given by the historians to the branch of

Constantin, the father of Iordache Ruset, name which might have come from the function of

“cupar or Royal Cup-bearer” that the members of the family had at the Constantinople Patriarchy.

A first try to rebuild the history of the Rosetti family was made by Radu Rosetti in his study Note

genealogice şi biografice despre familiile Buhuş şi Rosetti foşti proprietari ai moşiei Bohotinului

(1906). According to the tradition maintained in the Rosetti family, “simple traditions or

presumptions more or less plausible”, as Radu Rosetti was writing, the family was originated

from Genoa (Italy), from where an Ioan Rosetti would have come during the 13th

century at

Constantinople, converting to orthodoxy through the marriage with “a girl of high rang”. An Ioan

Rossetos will escape at Coron, after the conquest of Constantinople by Mohamed II (1453); there,

his tomb stone still had the inscription “eupatridis Coronaios”. A century later, another

“Roseetos”, Mihail, the father of Lascar Roset, great chancellor of the Patriarchy, mentioned by

Chesarie Daponte, had the tomb in Venice, in 1544. In about 1310 a Rosetti knight will die

during the battles given by Henry VII with Florence and Rome, as Octav-George Lecca

mentions, opinion also maintained by Alexandru A. C. Sturza. There is a small probability that

that Florentine knight be a member of the Ruset family, as Octav-George Lecca affirms, but

surely, Antonie voda Ruset hasn’t ruled just two years (1676 -1678) and we don’t have yet any

information that could confirm that he had been great chancellor of the Constantinople

Patriarchy. Victor Gervescu will realize in 1915 a genealogical tree for the Ruset family, with a

western inflection of the names of two of the sons of Constantin Cuparul (Manolache ~Emanoil,

Scarlat~Carol). A short presentation of the family is made by Ioan C. Filitti, for whom Ioan

Rosetti, sent in mission from Constantinople to Raguza (1430), would be the ancestor of this

family. A doubt about the parenting relation between Antonie Ruset and Constantin Cuparul will

be raised by Franz Babinger in 1937, when he says: “that the existence of a family relationship

between Lascar and Cuparul Constantin Ruset is sustained by the fact that the son of Constantin

was also named Lascar, while among the known sons of Antonie voda no one had that name.

Because there is no contemporary proof, we have to consider, without having any testimony, that

Antonie voda and Constantin were brothers”. In a footnote from the “The Rosetti Family.

Coboratorii moldoveni ai lui Lascaris Rousaitos” monograph, the general Radu Rosetti mentions

that, in a document from the 27 of April 1837, kept at the Archives from Iasi it is shown that

Manolache, the son of Constantin Cuparul, was the nephew of Antonie voda Ruset. The General

Radu Rosetti doesn’t exclude a possible Italian origin, but in what concerns the name, he

considers that two things are certain: “1. The older forms were Ρουσσαϊτος, ‘Ρωσσετος and

Rosetti; 2. The Rosetti or Rossetti was kept unchanged, alongside the forms Roset and Ruset,

which were abandoned during the 19th

century. The women signed Ρωσσαίτη and ‘Ρωσσσέτη”.

The common ancestor of the Ruset family (~Roset) is Lascaris (~Lascar) Ruset who had multiple

functions at the Constantinople Patriarchy. His older son, Constantin, was a cupar in Walachia

before 1627, and the second son, who would rule under the name of Antonie Ruset, had an

important function in Moldova in 1661. The end of the 17th

century will be dominated by another

member of the Rusets, Iordache, to whom, Ioana R.Rosetti will dedicate an admirable study in

1937. General Rosetti made an ample presentation of his family, his paper being considered “the

most serious genealogical monograph, the only one to be followed”. If the family wasn’t

originated from Koroni, Venetian port from the east coast of Messena –Andrei Pippidi writes in

1983 – it is possible that “Ioannes Rossetos Patritius Coronae”, mentioned in the inscription, to

have had a homonym ancestor, who immigrated to Peloponnese during 1453. The repetition of

the same name at a generation distance was for a long time a traditional practice in the Greek

naming tradition. From the intermediary generation, a Mihail Rosetos `Ρωσαίτος`, who appears

in documents, in 1541, proclaiming proudly his family and country, “Greek from Koroni”, and

who died in Venice in 1544, can be considered as a predecessor of this lineage. When everything

seemed clarified, Mihail Dimitrie Sturza proposes a new hypothesis: “et il n’est pas impossible

que leur origine doive être recherchée au sein de l’ancienne colonie grecque vivant dans le port

égyptien de La Rosette, grand centre commercial au Moyen Age, et qui dépérit par la suite.”(It’s

not impossible that their origin should be searched in the old Greek colony who lived in the

Egyptian port La Rosette, large commercial center in the Middle Ages, and which disappeared

later”). The depart of the Rusets towards Constantinople from the old Greek colony from the Nile

Delta, where in 1799, Napoleon I ’s soldiers (1804–1815) will find the famous “stone from

Rosetta”, it’s an hypothesis that cannot be ignored. Still in Egypt, but this time in Cairo, a

neighborhood had the name of Rosetti, and it was situated near the merchants’ great street.

During all that time, the origin of the Rusets was searched in the entire Mediterranean basin:

Koroni (Greece), Rosetta (Egypt), Florence or Genoa (Italy). Both Antonie, “negotiante in questa

citta” and Constantin, “on ships travelling”, had pursed for a large period of time trading, and

thus their origin from an oriental space or from the end of the western world doesn’t seem

unusual. In the four chapters, we have tried to retrace the rule of Antonie voda Ruset. The first

chapter (A Perspective on Antonie Voda Ruset's Family) was divided in three subchapters:

General Considerations about the Greeks from the Romanian Provinces During the XVII

Century, where we tried to surprise the political and religious influence of the Greek elements in

the Romanian space, Antonie Voda Ruset’s Family, a biographical blueprint of the family’s

members and The Cuparesti, where it is shown the impact that the Constantin Cuparul’s lineage

will have on the Moldavia’s political scene, and in Walachia, also. The second chapter (Internal

Affairs) has two subchapters. The first one contains a list of the Court officers and functionaries

during Antonie voda Ruset rule. The second subchapter is dedicated to the Church, mainly

because an important figure of the Romanian culture appeared in that period: Metropolitan

Dosoftei (1671–1674; 1676–1686). In the third chapter (Foreign Affairs) there are presented the

diplomatic relationships between the Ottoman Empire and the neighbor countries. The Ukrainian

Problem will be the politico-military arena where the Sublime Porte, the Polish Republic and

Russia will oppose one another. The Andrussovo Treaty (20 January 1667), according to which

Poland and Russia will divide Ukraine into two power zones, will cause the apparition of a new

competitor: the Ottoman Empire. Gh. I. Bratianu accentuated the fact that, during the reign of

Stefan Petriceicu (1673) began the most severe crisis in the history of Moldavia, whose effects

were felt during Antonie voda Ruset reign. He will participate in the two campaigns against

Cehrin from 1677 and 1678.The road towards the capital of Petru Dorosenco’s Cossacks were

known by the Moldavians and had deep roots, if we only take into consideration the marriage of

Vasile Lupu’s daughter, Roxana with Timus Hmelnitki (1652) and Lazar Baranovici’s

consecration as bishop of Cehrin by Ghideon, the Moldavia’s Metropolitan. The last chapter (The

Deposing of Antonie Voda Ruset) has two subchapters: Considerations on Slender to the High

Porte where we try to analyze the concept of disclosure and the way how this is reflected on the

political life in the Romanian Principalities and The deposing of Şeher-oglan where are presented

the reasons that caused the dethronement of Antonie voda Ruset from Moldavia.

From a methodological point of view, the study of Antonie Ruset’s reign was accomplished

through historical investigation, the comparative analysis of the political and military events and

the analysis of the genealogical research.

The investigative procedure had as example the monograph Ţara Moldovei în vremea lui

Gheorghe vodă Ştefan (1653–1658), written by Petronel Zahariuc in 2003

CONCLUSIONS

In 1675, Miron Costin, began his chronicle with the following words to the reader

“terrible times came above us, that we cannot longer send letters, but worry and sigh”. Moldavia

will experience the shortcomings caused by the conflicts taking place at its borders. The Ottoman

Empire was in conflict with Poland, who wanted to undo the stipulations of the Buchach treaty

(the 12 of September 1672), by which it ceded Kamyanets-Podilsky and acknowledged the

authority of the Sublime Porte over Petru Dorosenco’s Cossacks, situated on the right rive of the

Dniester. In 1675, Petru Dorosenco will acknowledge Moldavia’s suzerainty, fact that will

complicate even more the relation of forces from this part of Europe. In November 1675, Antonie

Ruset will be named by the Sublime Porte as ruler of Moldavia and from the beginning of his

reign he will be involved in the existing peace negotiations with Poland. The ruler of Moldavia

had a very extensive diplomatic experience, being capuchehaie both for Eustratie voda Dabija

(1661–1665) and for Dumitrascu Cantacuzino (1673–1674 Jan.; 1674 Feb.–1675 Nov.). Antonie

vodaRuset was married to Zoe (Sofia) and they had together three sons and two daughters:

Alezandru, married to Anita, the daughter of Gheorghe Coci, the granddaughter of Vasile voda

Lupu, Ioan, Ienache, married to Ileana, daughter of Alexandru Mavrocordat (the Exasporit),

Iordache Gheorghe, married to Cristina, the daughter of Grigore voda Ghica, Elena, married to

Andronache Lambrino and Zamfira married to Dumitrascu Caragea. It is believed that in the case

of Antonie Ruset the affirmation made by Aurel H. Golimas in 1943, about the fact that

following the naming of Palade the treasurer as capuchehaie to the Porte in 1641 “Moldavia’s

relationships with the Patriarchy begin to change and probably that all the agents following him

will have to have ecclesiastic functions” is confirmed. The ruler of Moldavia had close

connections with the Jerusalem Patriarchy and the visit of the Patriarch Dosithei from 1677, and

the inevitable mercies made by the country towards the Patriarchy will acquire a diplomatic

connotation, especially because, that year, the Ottoman Empire will begin a campaign against

Cehrin. Hrisant Notara, Dosithei’s successor at the Jerusalem Patriarchy, will be a close

connection of the Ruset family, being the godfather of Andronic Rangabe and Elena Ruset’s son.

Andronic Rangabe will be grand orator (1687) and curator (1708–1714) at the Constantinople

Patriarchy. Also, in 1728, Constantin Draco Sutu, husband of Marioara Ruset – granddaughter of

Antonie Ruset – will invite Patriarch Hrisant to enjoy the hospitality of his “lodge” from

Constantinople. Mihalache Ruset, son of Ioan Ienache Ruset, will hold the office of schevofilax

at the Constantinople Patriarchy (1740) and will maintain a prolific correspondence with

Silvestru, the Antioch Patriarch. At the same time, Nicolae, the brother of Mihalache, will hold

the office of curator at the Ecumenical Patiarchy (1757). Antonie voda Ruset was part of the

household of Vasile voda Lupu, through Alexandru’s marriage to Anita Coci. His kinship with

Alexandru Mavrocordat (the Exaporit), “the most powerful Christian in the Ottoman Empire”

was in itself a proof of the image the family of Antonie voda Ruset had. Alexandru Mavrocordat,

in his turn, holds important offices inside the Constantinople Patriarchy, from schevofilax to that

of great chancellor. The sons of Alexandru Mavrocordat, Nicolae and Ioan, will be named by the

Sublime Porte as rulers in Moldavia and in Walachia, during the first half of the 18th

century.

Antonie voda Ruset will make a marriage alliance with the Ghiculesti family, whose member,

Grigore II Ghica, will continue the ruling tradition during the first half of the 18th

century,

tradition begun in 1658 by his ancestors, Gheorghe and afterwards, his son, Grigore Ghica. We

observe that Antonie Ruset didn’t make any matrimonial alliance with the local boyars from

Moldavia or Walachia. Ghica, Caragea or Coci, were families that came from the Greek milieu

and had possibly Albanian roots. Andronic Rangabe was “originated from the noble line of the

Rhangave family, praised for the purity of its Greek origin and for reading the teachings of the

Apostolic Fathers” while Alexandru Mavrocordat was the nephew of Scarlat Grama Seigi “the

great, known as a man gifted with understanding, Greek glory and whose renown was

immeasurable”. This was one of the factors that determined the image of Antonie Ruset as

foreign ruler, Greek from Constantinople, but, as Antonie Uricariul strictly wrote, “a leading man

among the Constantinople people (n.ns)”. The rule of Antonie voda Ruset was influenced by the

complex context of the diplomatic relationships existing from 1675 to 1678. He wrote an

important page in the history of the Moldavian Church, moving the Metropolitan Siege from

Suceava to Iasi, in 1677. His interest towards the Church is illustrated also by the proclamation,

the 24th

of December 1675, of Vasile Lupu’s code about the ecclesiastic judgment. He was the

second founder of the Sf. Nicolae Domnesc Church from Iasi, rebuilding it from the ground. He

will be involved financially in the restoration of Sf. Sava Abbey and of the Catholic Church from

the capital of Moldavia. During his negotiations between the Sublime Porte and Poland (1676) he

will obtain “the freedom of up to a hundred people from Kamyanets-Podilsky”, “not another

having managed that”. Antonie voda Ruset will offer honest information to the Russian or Polish

delegates passing Moldavia in June 1677 and at the beginning of 1678. Ivan Samoilovici, the

Cossack hatman from the left side of Dniester, will write to him, the 12 of February 1678, in the

name of the tsar Fiodor Alexeevici (1676–1682) asking about the military intentions of the

Ottoman Empire in order to resist its actions. The 1678 summer campaign against Kamyanets-

Podilsky will lead also to the dethronement of the ruler of Moldavia. At his return in the country,

Antonie Ruset will refuse to answer to the material claims of the Porte (4000 charts with wheat,

2000 oxen and 1000 horses and wagons), reason for which he will be dethroned. Moldavia’s

resources were depleted by the military conflicts that weakened the country from 1672 to 1678.

He will have the same faith as other rules as Gheorghe Duca (1672) or Dumitrascu Cantacuzino

(1675) who will be imprisoned after the dethronement. If in 1679 Dumitrascu Cantacuzino will

pay 150 purses to be freed, Antonie Ruset will have to pay the double of this sum (300 purses) in

exchange of his and his family freedom. Antonie Ruset was a “good and merciful” ruler who “as

long as he lived, he dwelt with benevolence”. He will decease around 1684–1685, during the

second rule of Dumitrasco Cantacizino. Among his heirs, Alexandru and Elena will settle to

Constantinople, Ioan Ienache, Iordache Gheorghe and Zamfira will settle in Walachia. Zamfira

will go back to Moldavia for a short period of time, her husband Dumitrascu Caragea being

capuchehaie and grand chamberlain during the rule of Antioh voda Cantemir (1696–1700). The

dynastic blood of Antonie voda Ruset is also found in 1821, to the last two Phanariot rulers in the

Romanian Principalities, Alexandru and Mihail Sutu.

ABBREVIATIONS AND ACRONYMS

AARMSI = Romanian Annals. Memoirs of the History Section

AARMSL = Romanian Academy Annals. Memoirs of the Literary Section

AO = Oltenia Archives

ArhGen = Genealogical Archives

AIIAI = Yearbook of the “A.D. Xenopl” History and Archeology Institute Iasi

AIIX = Yearbook of the History Institute “A.D. Xenopol” (the ancient AIIAI)

Arhiva = Archive of the Scientific and Literary Society from Iasi

ARBSH = Académie Roumaine, Bulletin de la Section Historique

AŞUI = Scientific Annals of the “A. I. Cuza” University, from Iasi

BCIR = Bulletin of the Romanian Historical Commission

BOR = Romanian Orthodox Church

CI = Historical Researches

CL = Literary Dialogues

IN = „Ion Neculce”. The Municipal Museum Bulletin from Iasi

LR = Romanian Language

MI = Historical Magazine

MEF = Moldavia during the Feudal Age

MMS = Moldavia and Suceava Patriarchy

OI = Historiographical Options

RA = Archives Journal

RÉSEE = Revue des études sud-est européennes

RdI = History Journal

RIAF = History, Archeology and Philology Magazine

RIS = Social History Magazine

Rsl = Romanoslavica

SAI = History Studies and Articles

SCI = History studies and researches

SMIM = Studies and Materials of Middle History

DJAN = County Department of the National Archives

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

IZVOARE

I. DOCUMENTARE

a) Inedite

Fondurile de documente şi manuscrise de la Arhivele Statului – Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a

Arhivelor Naţionale), Biblioteca Central Universitară – Iaşi.

b) Editate

Antonovici, Ioan-Iacov, Documente bârlădene, vol. I–IV, Bârlad, 1911–1926.

Balan, Teodor, Documente bucovinene, vol. I–V, Cernăuţi, 1933–1939; vol. VII, 1464–1740,

ediţie îngrijită de prof. univ. dr. Ioan Caproşu, indice de Arcadie Bodale, cuvânt

înainte de Dumitru Vatamaniuc, membru de Onoare al Academiei Române, Iaşi,

2005.

Băleanu, A., 15 documente cu regeste între 7173 (1665) – 1778, în IN, fascicula 5, 1925.

Idem, Stoide, C.A., Documente moldoveneşti privitoare la familia de boieri Neaniul (cu un

studiu), Iaşi, 1938.

Bianu, Ion, Catalogul manuscriptelor româneşti, vol. I, Bucureşti, 1907.

Idem, Documente româneşti, vol. I, Bucureşti, 1907.

Boga, L. T., Documente basarabene, vol. I–XV, Chişinău, 1928–1932.

Bulat, T. G., Documentele Mănăstirii Văratec (1497–1836), Chişinău, 1939.

Burada, T., Documente, în IN, fascicula 4, 1924.

Caproşu, I., Documente moldoveneşti din arhivele vieneze, în AIIAI, X, 1973.

Idem, Noi documente moldoveneşti din arhive vieneze, în AIIAI, XI, 1974.

Idem, Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, II. Acte interne (1661–1690), Iaşi, 2000.

Idem, Zahariuc, Petronel, Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, vol. I. Acte interne

(1408–1660), Iaşi, 1999.

Idem, Chiaburu, E., Însemnări de pe manuscrise şi cărţi vechi din Ţara Moldovei (1429–1750),

vol. I, Iaşi, 2008.

Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhiva Istorică Centrală a Statului, I, Bucureşti, 1957;

II, Bucureşti, 1959; III, Bucureşti, 1968; IV, Bucureşti, 1970; Supliment I, Bucureşti, 1975.

Catalogul documentelor turceşti (1455–1829), vol. II, întocmit de Mihail Guboglu, Bucureşti,

1965.

Catalogul manuscriselor greceşti, tom. II, întocmit de Nestor Camariano, Bucureşti, 1940.

Ciobanu, Ştefan, Puiu Visarion, Tomescu, Const., Berechet, Ştefan, Documente din Basarabia,

Chişinău, 1928.

Codrescu, Teodor, Uricariul, vol. I–XXV, Iaşi, 1852–1895.

Colecţia de documente de la Filiala Arhivelor Statului, judeţul Bacău. Catalog, întocmit de

Dumitru Zaharia, Bucureşti, 1986.

Constantinescu, D., Documente moldoveneşti din secolele XV–XVII, în AIIAI, VII, 1970.

Costăchescu, M., Actele bisericii Banul, în IN, fascicula 2, 1922.

Idem, Documente, în IN, fascicula 4, 1924.

Idem, Satele Bălţaţi, Codreşti, Mădrâjeşti, Mădrăjacul şi Bojila din jud. Iaşi, în IN, fascicula 7,

1928.

Collection de documents inédits sur l’histoire de la France. Papiers de d’état du Cardinal de

Granvelle, t. III, Paris, 1852.

Corfus, Ilie, Însemnări de demult, Bucureşti, 1975.

Idem, Documente privitoare la istoria României culese din arhivele polone. Secolul al XVII-lea,

Bucureşti, 1983.

Clit, Costin, Documente huşene (1648–1880), II, Iaşi, 2013.

Din tezaurul arhivistic vasluian. Catalog de documente, 1393–1877, întocmit de Grigore Găneţ şi

Costică-Ioan Gărneaţă, Bucureşti, 1986.

Documente privind istoria oraşului Bucureşti, comitetul de redacţie: Florian Georgescu (redactor

responsabil), Paul I. Cernovodeanu, Ioana Cristache Panait, Bucureşti, f.a.

Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, I (1384–1448), volum întocmit de C. Cihodaru, I.

Caproşu şi L. Şimanschi, Bucureşti, 1975; II (1449–1486), volum întocmit de Leon

Şimanschi în colaborare cu Georgeta Ignat şi Dumitru Agache, Bucureşti, 1976; III (1487–

1504), volum întocmit de C. Cihodaru, I. Caproşu şi N. Ciocan, Bucureşti, 1980; XVII

(1623–1625), volum întocmit de I. Caproşu şi V. Constantinov, Bucureşti, 2006; XIX (1626–

1628), volum întocmit de Haralambie Chircă, Bucureşti, 1969; XXI (1632–1633), volum

întocmit de C. Cihodaru, I. Caproşu şi L. Şimanschi, Bucureşti, 1971; XXII (1634), volum

întocmit de C. Cihodaru, I. Caproşu şi L. Şimanschi, Bucureşti, 1974; XXXIII (1635–1636),

volum întocmit de Leon Şimanschi, Nistor Ciocan, Georgeta Ignat şi Dumitru Agache;

Bucureşti, 1996; XXIV (1637–1638), volum întocmit de C. Cihodaru şi I. Caproşu,

Bucureşti, 1998; XXV (1639–1640), volum întocmit de Nistor Ciocan, Dumitru Agache,

Georgeta Igant şi Marius Chelcu, Bucureşti, 2003; XXVII (1643–1644), volum întocmit de

Petronel Zahariuc, Cătălina Chelcu, Marius Chelcu, Silviu Văcaru, Nistor Ciocan şi Dumitru

Ciurea, Bucureşti, 2005; XXVIII (1645–1646), volum întocmit de Petronel Zahariuc, Marius

Chelcu, Silviu Văcaru şi Cătălina Chelcu, Bucureşti, 2006.

Documenta Romaniae Historica, B. Ţara Românească, I (1247–1500), volum întocmit de P.P.

Panaitescu şi Damaschin Mioc, Bucureşti, 1966; XI (1593–1600), volum întocmit de

Damaschin Mioc, Ştefan Ştefănescu, Marieta Adam, Constantin Bălan, Maria Bălan, Saşa

Caracaş, Ruxandra Cămărăşescu, Olimpia Diaconescu şi Coralia Fotino, Bucureşti, 1975;

XXI (1626–1627), volum întocmit de Damaschin Mioc, Bucureşti, 1965; XXII (1628–1629),

volum întocmit de Damaschin Mioc, Bucureşti, 1969; XXIII (1630–1632), volum întocmit

de Damaschin Mioc, Bucureşti, 1969; XXIV (1633–1634), volum întocmit de Damaschin

Mioc, Saşa Caracaş şi Constantin Bălan, Bucureşti, 1974; XXV (1635–1636), volum

întocmit de Damaschin Mioc, Maria Bălan, Ruxandra Cămărăşescu şi Coralia Fotino,

Bucureşti, 1985; XXX (1645), volum întocmit de Violeta Barbu, Marieta Chiper şi Gheorghe

Lazăr, Bucureşti, 1998; XXXIV (1649), volum întocmit de Violeta Barbu, Gheorghe Lazăr şi

Oana Rizescu, Bucureşti, 2002; XXXV (1650), volum întocmit de Violeta Barbu, Constantin

Ghiţulescu, Andreea Iancu, Gheorghe Lazăr şi Oana rizescu, Bucureşti, 2003; XXXVI

(1651), volum întocmit de Oana Rizescu şi Marcel Dumitru-Ciucă, Bucureşti, 2006;

XXXVII (1652), volum întocmit de Violeta Barbu, Constantin Bălan şi Florina Manuela

Constantin, Bucureşti, 2006.

Feneşan, Costin, Diplomele de indigenat polon ale boierilor moldoveni Grigore Hăbăşescu şi

Gheorghe Hâjdău, în ArhGen, IV (IX), 1997, nr. 3–4.

Filitti, I.C., Din arhivele Vaticanului II. Documente politice (1526–1788), Bucureşti, 1914.

Idem, Arhiva Gh. Grigore Cantacuzino, Bucureşti, 1919.

Gemil, Tahsin, Relaţiile Ţărilor Române cu Poarta otomană în documente turceşti (1601–1712),

Bucureşti, 1984.

Ghibănescu, Gh., Ispisoace şi zapise, vol. I–VI, Iaşi-Huşi, 1906–1933.

Idem, Surete şi izvoade, vol. I–XXV, Iaşi-Huşi, 1906–1933.

Idem, Ceva despre Costăcheşti, în IN, fascicula IV, 1924.

Idem, 38 documente şi regeste între 7156 (1648) – 1768, în IN, fascicula 5, 1925.

Idem, 50 de documente între 1710–1856, în IN, fascicula 8, 1930.

Giurescu, Constantin, Dobrescu, N., Documente şi regeste privitoare la Constantin Brâncoveanu,

Bucureşti, 1907.

Hudiţă, I., Répertoire des documents concerant les négociations diplomatiques entre le France et

la Transylavanie au XVII-e siècle (1635–1683), Paris, 1926.

Idem, Recueil de documents concertant l’histoire des pays roumains, Iaşi, 1929.

Hurmuzaki, Eudoxiu de, Documente privitoare la istoria românilor, vol. I, supliment I,

Bucureşti, 1886 (întocmit de Gr. G. Tocilescu şi A.I. Odobescu); IV/1, Bucureşti (întocmit

de I. Slavici); IV/2, Bucureşti, 1884 (întocmit de I. Slavici); V/1, Bucureşti, 1885 (întocmit

de I. Slavici); V/2, Bucureşti, 1886 (întocmit de I. Slavici); IX/1, Bucureşti, 1897 (întocmit

de I. Slavici); supliment II, vol. 3, Bucureşti, 1900 (întocmit de Ioan Bogdan şi Ioan

Skupiewski); XIII; XIV/1, Bucureşti, 1915 (întocmit de N. Iorga); XIV/2, Bucureşti, 1917

(volum întocmit de N. Iorga); XIV/3; XV/2, Bucureşti, 1913 (volum întocmit de N. Iorga).

Idem, Fragmente din istoria românilor, vol. III, traducere de Ioan Slavici, Bucureşti, 1900.

Inscripţiile medievale ale României. Oraşul Bucureşti, vol. I (1395–1800), volum întocmit de

Alexandru Elian (redactor responsabil), Constantin Bălan, Haralambie Chircă şi Olimpia

Diaconescu, Bucureşti, 1965.

Iorga, N., Acte şi fragmente cu privire la istoria românilor, vol. I, Bucureşti, 1895; vol. III,

Bucureşti, 1897.

Idem, Manuscripte din biblioteci străine relative la istoria românilor, în AARMSI, s. II, tom.

XX, 1897–1898.

Idem, Socotelile Braşovului şi scrisori românesci către Sfat în secolul al XVII-lea, extras din

AARMSI, s. II, t. XXI, 1899.

Idem, Documente din arhivele Bistriţei, vol. I–II, Bucureşti, 1899–1900.

Idem, Socotelile Sibiului, extras din AARMSI, s. II, tom. XXI, 1899.

Idem, Studii şi documente cu privire la istoria românilor, III (Fragmente de cronici şi ştiri

despre cronicari), Bucureşti, 1901; V–VII, Bucureşti, 1903–1904; IX (Povestiri, scrisori şi

cronici), Bucureşti, 1905; X, Bucureşti, 1905; XI, Bucureşti, 1906; XVI, Bucureşti, 1909;

XVII, Bucureşti, 1900; XX, Bucureşti, 1910; XXI, Bucureşti, 1911; XXII, Bucureşti, 1913;

XXIII, Bucureşti, 1913.

Idem, Inscripţii din bisericile României, vol. I–II, Bucureşti, 1905–1908.

Idem, Acte româneşti din Ardeal, privitoare în cea mai mare parte la legăturile secuilor cu

Moldova, în BCIR, II, 1916.

Idem, Acte botoşănene şi dorohoiene, în RI, X, nr. 7–8, 1924.

Idem, Scrisori de negustori, Bucureşti, 1925.

Idem, Documente tecucene şi bârlădene, în BCIR, IV, 1925.

Idem, Anciens documents de droit roumain, vol. I–II, Bucureşti-Paris, 1930–1931.

Idem, Scrisori de boieri, scrisori de domni, ediţia a III-a, Vălenii de Munte, 1932.

Izvoare şi mărturii referitoare la evreii din România, vol. I, volum întocmit de Victor

Eskenasy, cuvânt înainte de Eminenţa Sa Şef Rabin Dr. Moses Rosen, Bucureşti, 1986.

Karadja, Constantin şi Marcela, Documentele moşiilor Cantacuzineşti din Bucovina, în BCIR, X,

1913.

Linţa, Elena, Pomelnicul de la Bisericani, în Rsl, XIV, 1967.

Mano, Constantin George, Documente din secolele al XVI-lea–XIX-lea privitoare la familia

Mano, Bucureşti, 1907.

Marinescu, I., Documente relative la familia Neculce, în BCIR, IV, Bucureşti, 1925.

Idem, Documente relative la Ioan Neculce, în BCIR, IV, 1925.

Idem, Documente vasluiene (extrase din condica moşiilor lui Teodor Rosetti-Solescu (documente

basarabene, fălciene, putnene etc.), în BCIR, IV, 1925.

Idem, Extrase din condica moşiilor lui Teodor Rosetti-Solescu (documente basarabene, fălciene,

putnene etc.), în BCIR, VII, 1928.

Idem, Acte moldoveneşti felurite, în BCIR, VIII, 1929.

Idem, Documente din biblioteca Bibicescu, Turnu-Severin, în BCIR, VIII, 1929.

Mehmed, Mustafa, A., Documente turceşti privind istoria României, I, 1455–1774, Bucureşti,

1976.

Mihail, Paul, Documente şi zapise moldoveneşti de la Constantinopol (1607–1806), Iaşi, 1948.

Idem, Acte româneşti de la Constantinopol (1658–1738), III, în AIIAI, X, 1973.

Idem, Alte acte de la Constantinopol, III, în AIIAI, X, 1973.

Mircea, Ion Radu, Câteva documente argeşene, în BCIR, XVI, 1937–1938.

Moldova în epoca feudalismului, vol. VI, alcătuitori: A. N. Nichitici, D. M. Dragnev, L. I.

Svetlicinaia, P. V. Sovetov, redactor: P. V. Soletov, Chişinău, 1992.

Noradoughian, Gabriel effendi, Recueil d’actes internationaux de l’Empire ottoman, vol. I

(1300–1789), Paris, 1897.

Panaitescu, P.P., Un act relativ la procesul doamnei Safta a lui Gheorghe Ştefan cu doamna

Dafina a lui Eustratie-Vodă Dabija şi cu ginerele ei Iordache Ruset, în RI, III, nr. 1, 1917.

Idem, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei Române, vol. I, Bucureşti, 1959.

Porcescu, Scarlat, Pomelnicul triptic de la mănăstirea Moldoviţa, în MMS, XXXIX, nr. 7–8,

1963.

Potra, George, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1594–1821), Bucureşti, 1961.

Idem, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1634–1800), Bucureşti, 1982.

Recueil des instructions données aux ambassadeur et ministres de France depuis la les traites de

Westphalie jusq’a la Révolution francaise (1648–1749), tom. I, avec une introduction et des

notes par Louis Farges, Paris, 1888.

Saint Georges, A., Documente, în IN, fascicula 5, 1925.

Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti, 1937.

Idem, Documente privitoare la târgul şi ţinutul Orheiului, Bucureşti, 1944.

Idem, Documente putnene, vol. I–II, Focşani-Chişinău, 1929–1931.

Solomon, Const., Stoide, C.A., Documente tecucene, Bârlad, 1942.

Stoide, C. A., Turcu, Constantin, Documente şi regeste din ţinutul Neamţului (secolele XVI, XVII,

XVIII), extras din Apostolul, nr. 9–11, 1935.

Idem, Documente din ţinutul Neamţ (sec. XVII–XVIII), în „Anuarul Liceului « Petru Rareş » din

Piatra Neamţ”, 1936–1940.

Idem, Documente şi regeste nemţene de la Dabija vodă, în „Anuarul Liceului « Petru Rareş » din

Piatra Neamţ”, 1935–1936.

Idem, Turcu, C., Documente şi regeste din ţinutul Neamţ, extras din în „Anuarul Liceului « Petru

Rareş » din Piatra Neamţ”, 1934–1935.

Idem, Un episod din domnia lui Gheorghe Duca. Răscoala lui Hâncu şi Durac din 1671-1672, în

Arhiva, nr. 1–2, 1936.

Suceava. File de istorie. Documente privitoare la istoria oraşului (1388–1918), vol. I, ed. Vasile

Gh. Miron, Mihai-Ştefan Ceauşu, Ioan Caproşu şi Gavril Irimescu, Bucureşti, 1989.

Ştefulescu, Alexandru, Documente slavo-române relative la Gorj (1406–1665), Târgu-Jiu, 1908.

Ungureanu, Gh., Documente privitoare la istoria României păstrate în Arhivele Statului din

Moscova şi Leningrad, în RA, 5, 1962, nr. 1.

Vârtosu Emil, Vârtosu, Ion, Aşezămintele Brâncoveneşti o sută de ani de la înfiinţare (1838–

1938), Bucureşti, 1938.

Velichi, Constantin N., Documente moldoveneşti (1607–1673) din Arhiva metohului Sfântului

Mormânt din Constantinopol, extras din „Buletinul Institutului Român din Sofia”, Bucureşti,

1942.

Veress, A., Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei şi Ţării Româneşti, IX.

Bucureşti, 1937; X, Bucureşti, 1938; XI, Bucureşti, 1939.

Vitencu, A., Vechi documente moldoveneşti, Cernăuţi, 1925.

Zotta, Sever, Documente, în IN, fascicula IV, 1924.

II. NARATIVE

Amiras, Alexandru, Cronica anonimă a Ţării Moldovei (1662–1733), în Cronicele României,

tom. III, ediţia a II-a, ediţie îngrijită de Mihail Kogălniceanu, Bucureşti, 1874.

Antalfyy, Dr. Andrei, Călătoria lui Evlia Celebi prin Moldova în anul 1659, în BCIR, XII, 1933.

Bezviconi, Gheorghe G., Călători ruşi în Moldova şi Muntenia, Bucureşti, 1947.

Cantacuzino, Stolnicul Constantin, Istoria Ţării Româneşti, în Cronicari munteni, 1, ediţie

îngrijită de Mihail Gregorian, prefaţă şi table chronologic de Dan Horia Mazilu, Bucureşti,

1984.

Cantemir, Dimitrie, Descrierea Moldovei, traducere după originalul latin de Gh. Guţu,

introducere de Maria Holban, comentariu istoric de N. Stoicescu, studiu cartografic de

Vintilă Mihăilescu, indice de Ioana Constantinescu, cu o notă asupra ediţiei de D.M. Pippidi,

Bucureşti, 1973.

Carte românească de învăţătură (1646), ediţie coordonată de Acad. Andrei Rădulescu,

Bucureşti, 1961.

Călători străini despre Ţările Române, vol. V, volum îngrijit de de Maria Holban (redactor

responsabil), M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Bucureşti, 1973; VI,

volum îngrijit de M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru şi Mustafa Ali Mehmed, Bucureşti,

1976; VII, volum îngrijit de Maria Holban, M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru şi Paul

Cernovodeanu, Bucureşti, 1980.

Cândea, Virgil, Mărturii româneşti peste hotare. Creaţii româneşti şi izvoare despre români în

colecţii din străinătate. Serie nouă. Finlanda – Grecia, II, Bucureşti, 2011; Polonia – Rusia,

IV, editori coordonatori: Ioana Feodorov şi Andrei Timotin, Bucureşti, 2012.

Codul lui Andronache Donici (1814–1817), Chişinău, 1920.

Costin, Miron, Opere, ediţie critică de cu un studiu introductiv, note, comentarii, variante, indice

şi glosar de P.P. Panaitescu, Bucureşti, 1958.

Costin, Nicolae, Leatopiseţul Ţerei Moldovei (1662–1711), în Cronicele României, tom. II, ediţia

a II-a, ediţie îngrijită de Mihail Kogălniceanu, Bucureşti, 1872.

Cronica anonimă a Ţerei Moldovei (1662–1733), în Cronicele României, tom. III, ediţia a II-a,

ediţie îngrijită de Mihail Kogălniceanu, Bucureşti, 1874.

Cronica anonimă despre Brâncoveanu, în Cronicari brâncoveneşti, antologie, postfaţă, glosar şi

bibliografie de Dan Horia Mazilu, Bucureşti, 1988.

Cronica Ghiculeştilor. Istoria Moldovei între anii 1695–1754, ediţie îngrijită de Nestor

Camariano şi Ariadna Camariano-Cioran, Bucureşti, 1965.

Cronici turceşti privind Ţările Române. Extrase, II (sec. XVII – începutul sec. XVIII), volum

întocmit de Mihail Guboglu, Bucureşti, 1974; Extrase III (sfârşitul sec. XVI – începutul sec.

XIX), volum întocmit de Mustafa A. Mehmed, Bucureşti, 1980.

Dosoftei, Domnii Ţărâi Moldovei, în Literatura română medievală, antologie alcătuită de un

colectiv condus de Dan Horia Mazilu, Bucureşti, 2003.

Erbiceanu, Constantin, Cronicarii greci care au scris despre români în epoca fanariotă, postfaţă

de Andrei Pippidi, cuvânt introductiv şi arbore genealogic de Constantin Erbiceanu,

Bucureşti, 2003.

Genealogia Cantacuzinilor de banul Mihai Cantacuzino, publicată şi adnotată de N. Iorga,

Bucureşti, 1902.

Greceanu, Radu, Cronica, în Cronicari munteni, 3, ediţie îngrijită de Mihail Gregorian,

Bucureşti, 1984.

Grondski, Samuel, Historia belli cossaco-polonici, 1789.

Guboglu, Mihail, Cronici turceşti privind Ţările Române (sec. XVII – începutul secolului XVIII),

vol. II, Bucureşti, 1974.

Idem, Crestomaţie turcă. Izvoare narative privind istoria Europei Orientale şi Centrale (1263–

1683), Bucureşti, 1978.

Izvoare duhovniceşti. Patericul ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale sfinţilor bătrâni, tipărit

de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Albei Iuliei cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului

Arhiepiscop Andrei, Alba Iulia, 2004.

Letopiseţul Ţării Moldovei de la Istratie Dabija până la domnia a doua a lui Antioh Cantemir

(1661 – 1705), editat de C. Giurescu, Bucureşti, 1913.

Magni, Corneliu, Despre Moldova şi Iaşi (1672), în IN, fascicula 8, 1930.

Memoires historiques et geografiques sur la Valachie, Frankfurt&Leipzig, 1778.

Muste, Nicolae, Letopiseţul Ţerei Moldovei (1662–1729), în Cronicele României, tom. III, ediţia

a II-a, ediţie îngrijită de Mihail Kogălniceanu, Bucureşti, 1874.

Neculce, Ion, Opere. Letopiseţul Ţării Moldovei şi O seamă de cuvinte, ediţie critică şi studiu

introductiv de Gabriel Ştrempel, Bucureşti, 1982.

Panaitescu, P.P., Călători poloni în Ţările Române, Bucureşti, 1930.

Peyssonnel, M. de, Observations historiques et géografiques, sur les peuples barbares qui ont

habité les bords du Danube & du Pont-Euxin, Paris, 1765.

Popescu, Radu, Istoria domnilor Ţării Rumâneşti, în Cronicari munteni, 2, ediţie îngrijită de

Mihail Gregorian, 1984.

Pravilniceasca Condică – 1780, ediţie întocmită de Colectivul pentru vechiul drept românesc al

Academiei RPR condus de Academician Andrei Rădulescu, Bucureşti, 1957.

Proloagele, vol. I, tipărite prin stăruinţa şi osteneala, cu un studiu introductiv şi binecuvântarea

Înalt Preasfinţitului Dr. Nestor Vornicescu Mitropolitul Olteniei, diortosite şi îmbogăţite de

Arhim. Dr. Benedict Ghiuş, f.a.

Românul, Zilot, Domnia a treia a lui Alexandru Vodă Suţul ce i se zicea şi Drakake, în RIAF,

III, vol. V (1), 1885.

Sfântul Atanasie cel Mare, Viaţa Sfântului Antonie cel Mare urmată de cele mai frumoase

predici, traducere şi studiu introductiv de Ştefan Bezdechi, Colecţia „Comorile Pustiului”,

Bucureşti, 2000.

Simonescu, Dan, Literatura românească de ceremonial. Condica lui Gheorgachi, 1762. Studiu şi

text, Bucureşti, 1939.

Ureche, Grigore, Létopiseţul Ţărâi Moldovei, de când s-au descălecat ţara şi de cursul anilor şi

de viiaţa domnilor carea scrie de la Dragoş vodă până la Aron vodă, în Marii cronicari ai

Moldovei, ediţie, studiu introductiv, glosare, repere istorico-literare de Gabriel Ştrempel,

Bucureşti, 2003.

Zerva, G., Călătoria lui Evlia Celebi, în BCIR, XVI, 1937–1938.

Uricariul, Axinte, Cronica paralelă a Ţării Româneşti şi a Moldovei, ediţie critică de Gabrie

Ştrempel, Bucureşti, 1994.

LUCRĂRI GENERALE ŞI SPECIALE

Abbot, G.F., Under the turk in Constantinopole. A record of Sir Finch’s embassy (1674–1681),

Londra, 1920.

Andreescu, Constantin I., Stoide, Constantin A., Ştefăniţă Lupu, domn al Moldovei (1659–1661),

Bucureşti, 1938.

Idem, Însemnări despre ţinutul Cernăuţilor, în Hrisovul, II, 1942.

Andronic, Alexandru, Curtea Domnească din Iaşi – reşedinţă voievodală, în AIIAI, XVIII,

1981.

Apetrei, Cristian Nicolae, Patrimoniul funerar al marelui postelnic Dumitrache Chiriţă

Paleologul, în Studia varia in honerum Professoris Ştefan Ştefănescu Octogenarii,

Bucureşti-Brăila, 2009.

Idem, Un urmaş al împăraşilor bizantini, negustor, dregător şi diplomat în slujba Movileştilor:

marele postelnic Dumitrache Chiriţă Paleologul, în Negustorimea în Ţarile Române, între

Societas Mercatorum şi individualitatea mercantilă, în secolele XVI-XVIII, volum editat de

Cristian Luca, Galaţi University Press, 2009.

Atanasiu, Mihai-Bogdan, Patrimoniul heraldic în familia Cantacuzinilor moldoveni, în OI, VII,

2006, 2.

Idem, Cartea în familia Cantacuzinilor moldoveni, în OI, VIII, 2007, 1.

Idem, Marital strategies of the Cantacuzinos, extras din RI, serie nouă, tom. XXII, 2011, nr. 3–4.

Babinger, Franz, O relaţiune neobservată despre Moldova sub domnia lui Antonie-Vodă Ruset

(1676), în AARMSI, s. III, tom. XIX, 1937.

Bacalov, Sergiu, Activitatea neamului Joreştilor în Ţara Moldovei în secolul al XVII-lea –

începutul secolului al XVIII-lea, în Transilvania, 2008, nr. 11.

Idem, Boierimea Ţării Moldovei la mijlocul secolului al XVII-lea (studiu istorico–genealogic),

Chişinău, 2012.

Idem, Despre satele Mileşti: nemurile boiereşti Milescul şi Milici (studiu istorico-genealogic),

Chişinău, 2012.

Baidaus, Eduard, Relaţiile româno-ucrainiene în istoria Ucrainei-Rusia. Considerente

istoriografice (I), în RI, tom. XXI, 2010, nr. 1–2.

Balş, G., Bisericile şi mănăstirile moldoveneşti din veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea,

Bucureşti, 1933.

Barbu, Violeta, Purgatoriul misionarilor. Contrareforma în Ţările Române în secolul al XVII-

lea, Bucureşti, 2008.

Bădărău, Dan, Caproşu, Ioan, Iaşii vechilor zidiri, Iaşi, 1974.

Bejenaru, N.C., Din relaţiile comerciale moldavo-polone în secolul al XVII-lea (Procesul

vistiernicului moldovean Ursachi cu negustorul polon Balaban), în Arhiva, XXXIV, 1927.

Berechet, Ştefan Gr., Judecata la români până în secolul al XVIII-lea (cercetare pe baza

documentelor slavo–române), Chişinău, 1926.

Idem, Procedura de judecată la slavi şi români, Chişinău, 1926.

Idem, Dreptul vechilor noştri ierarhi la judecarea mirenilor, Bucureşti, 1938.

Berindei, Acad. Dan, Grandes familles de boyards roumains d’origine étrangére, în „Genealogie

şi societate”, Bucureşti, 2013.

Idem, Liasions généalogiques roumains des princes phanariotes de Moldavie et de Valachie, în

„Genealogie şi societate”, Bucureşti, 2013.

Berza, Marcu, Biblioteci mânăstireşti în Siria, Atena şi insula Hios, în AARMSL, s. III, tom.

VIII, 1937.

Idem, Haraciul Moldovei şi Ţării Româneşti în sec. XV–XIX , în SMIM, II, 1957.

Bezviconi, Gheorghe G., Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru. Actele Comisiei pentru

cercetarea documentelor nobilimii din Basarabia la 1821, vol. I, Bucureşti, 1940.

Bianu, Ioan, Hodoş, Nerva, Bibliografia românească veche (1508–1830), tom. I, Bucureşti, 1903.

Bobulescu, C., Din viaţa mitropolitului Veniamin Costache. Neamul, copilăria, tinereţea şi

episcopatul, Chişinău, 1933.

Bodale, Arcadie, Semnificaţiile actelor ctitoriceşti de pe valea Suceviţei, în AIIX, tom. XXXVII,

2000.

Bodogae, Teodor, Din istoria Bisericii ortodoxe de acum 300 de ani. Consideraţiuni istorice în

legătură cu sinodul de la Iaşi, Sibiu, 1943.

Bogdan, Emanuel, Origine şi înrudirile primilor Cantemireşti, în ArhGen, IV (IX), 1997, nr. 1–

2.

Blancard, Théodore, Lés Mavroyéni. Essai d’étude additionnelle a l’histoire moderne de la

Grèce, et de la Turquie et de la Roumanie, Paris, 1893.

Brătianu, Gheorghe I., Sfatul domnesc şi Adunarea stărilor în principatele române, Bucureşti,

1995.

Brie, Mircea, Horga, Ioan, Relaţiile internaţionale de la echilibru la sfârşitul concertului

european (secolul XVII – începutul secolului XX), ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Oradea,

2009.

Calimach, Alexandru Papadopol, Despre Alexandru Mavrocodatu Exaporitulu şi despre

activitatea sa politică şi literară, în AARMSI, s. II, tom. VI, 1883–1884.

Camariano-Cioran, Ariadna, Academiile domneşti din Bucureşti şi Iaşi, Bucureşti, 1971.

Cantacuzino, Ion Mihai, O mie de ani în Balcani. O cronică a Cantacuzinilor în vâltoarea

istoriei, traducere de Maria Şerbănescu şi Sabina Drăgoi, Bucureşti, 1996.

Cantemir, Dimitrie, Istoria ierogligică, vol. I–II, ediţie îngrijită, note şi glosar de Ion Verdeş şi

P.P. Panaitescu, prefaţă şi tabel cronologic de Alexandru Duţu, Bucureşti, 1978.

Idem, Istoria creşterilor şi a descreşterilor curţii othman[n]ice sau aliothman[n]ice. De la

primul început al neamului adusă până în vremurile noastre în trei cărţi, prefaţa traducerii

româneşti de Acad. Virgil Cândea, traducere românească şi indice de Dan Sluşanschi, ediţia

a II-a revizuită, Bucureşti, 2010.

Caproşu, I., Despre politica internă a lui Radu Mihnea şi răscoalele ţărăneşti din prima lui

domnie în Moldova (1616–1619), în SCŞI, XII, fascicula 1, 1962.

Idem, Camătă şi cămătari în Moldova în epoca fanariotă, în AIIAI, VIII, 1971.

Idem, O istorie a Moldovei prin relaţiile de credit până la mijlocul secolului al XVIII-lea, Iaşi,

1989.

Idem, Structuri fiscale şi administrative într-un catastif moldovenesc de visterie din 1606, în

AIIX, XXX, 1993.

Cartojan, N., Istoria literaturii române vechi, postfaţă şi bibliografii finale de Dan Simonescu,

prefaţă de Dan Zamfirescu, Bucureşti, 1980.

Cernovodeanu, Dan, Ştiinţa şi arta heraldică în România, Bucureşti, 1977.

Cernovodeanu, Paul, Ştiri privitoare la Gheorghe Ghica vodă al Moldovei (1658 – 1659) şi la

familia sa (I), în AIIAI, XIX, 1982.

Chiaburu, Elena, Tipografia din Moldova şi lumea ortodoxă în secolul XVII, în AIIX, XXXVII,

2000.

Chiriţă, Ilie, Urmaşii lui Brâncoveanu Vodă, în AO, XI, 1932, nr. 63–64.

Cicanci, Olga, Statutul social-juridic al grecilor „împământeniţi” (sec. XVI-XVII), în „Cercetări

de istorie şi civilizaţie sud-est europeană”, III, Bucureşti, 1987.

Cihodaru, C., Sfatul domnesc şi sfatul de obşte în Moldova (sec. XV–XVIII), în AIIAI, I, 1964.

Ciobanu, Ştefan, Dosoftei. Mitropolitul Moldovei şi activitatea lui literară, traducere din limba

rusă de Ştefan Berechet, Iaşi, 1918.

Idem, Istoria literaturii române vechi, Bucureşti, 1947.

Ciobanu, Veniamin, Miron Costin şi „modelul polonez” (Schiţă de portret politic), în AIIX,

XXX, 1993.

Idem, Românii în politica Est-Central Europeană (1648–1711), Iaşi, 1997.

Ciorănescu, Al., Domnia lui Mihnea III (Mihail Radu) 1658–1659, în BCIR, XIV, 1935.

Ciurea, D., Evoluţia şi rolul politic al clasei dominante în secolele XV–XVIII, în AIIX, XVII,

1980.

Condurachi, Jean D., Câteva cuvinte asupra condiţiei juridice a străinilor în Moldova şi Ţara

Românească până la Regulamentul Organic, Bucureşti, 1918.

Idem, Soli şi agenţi ai domnilor Moldovei la Poartă în secolul al XVII-lea, Bucureşti, 1920.

Constantiniu, Florin, De la Mihai Viteazul la fanarioţi: observaţii asupra politicii externe

româneşti, în SMIM, VIII, 1975.

Corfus, Ilie, O nouă scrisoare a lui Miron Costin, în Studii, t. 24, 1971.

Idem, În legătură cu data morţii lui Velicico şi Miron Costin, în RdI, t. 30, 1977.

Idem, Noutăţi despre tatăl lui Miron Costin, în RdI, t. 32, 1979, nr. 4.

Cronţ, Gh., Dreptul de ctitorie în Ţările Române, în SMIM, IV, 1960.

Dan, Mihail, Ştiri privitoare la istoria Ţărilor Române în cronicele ucrainene, în SMIM, II,

1957.

Demény, Ludovic, Cernovodeanu, Paul, Relaţii politice al Angliei cu Moldova, Ţara

Românească şi Transilvania în secolele XVI–XVIII, Bucureşti, 1974.

Dinu, Tudor, Dimitrie Cantemir şi Nicolae Mavrocordat. Rivalităţi politice şi literare la

începutul secolului XVIII, cuvânt înainte de Giorgios Dion. Poukamisas, Bucureşti, 2011.

Dragomir, Silviu, Contribuţii privitoare la relaţiile Bisericii româneşti cu Rusia în veacul XVII,

extras din AARMSI, s. II, tom. XXXIV, 1912.

Erbiceanu, Constantin, Istoria Mitropoliei Moldovei şi Sucevei şi a catedralei mitropolitane din

Iaşi, Bucureşti, 1888.

Eremia, Ion A., Ţara Moldovei şi Rusia. Relaţii politice în a doua jumătate a secolului al XVII-

lea, Chişinău, 1993.

Filitti, I.C., Banatul Olteniei şi Craioveştii, extras din AO, XI, 1932.

Idem, Notice sur les Cantacuzène du XI-e au XVII-e siècles, Bucureşti, 1936.

Idem, Rolul diplomatic al fanarioţilor (1700–1821), precuvântare de Sidney Vigneaux, traducere

din limba franceză de Georgeta Filitti, Iaşi, 2002.

Gane, G., Neamurile Mavrodineşti din Ţara Românească şi din Moldova şi monografia familiei

Ion Mavrodi vel hatman, Bucureşti, 1942.

Georgescu, Valentin Al., Bizanţul şi instituţiile româneşti până la mijlocul secolului al XVIII-lea,

Bucureşti, 1980.

Idem, Strihan Petre, Judecata domnească în Ţara Românească şi Moldova (1611–1831). Partea

I. Organizarea judecătorească, vol. I (1611–1740), Bucureşti, 1979.

Idem, Sachelarie, Al. Ovid, Judecata domnească în Ţara Românească şi Moldova (1611–1831).

Partea a II-a. Procedura de judecată, Bucureşti, 1982.

Gemil, Tahsin, Les Pays Roumains dans la politique européenne de la Porte ottomane au XVII-e

siècle, în RÉSEE, tom. XIII, 1975, nr. 3.

Idem, Ţările Române în contextul politic internaţional (1621–1672), Bucureşti, 1979.

Gervescu, Victor, Biserica Roznovanu. Monografie cu un apendice şi schiţa neamului

Ruseteştilor, Piatra-Neamţ, 1915.

Ghibănescu, Gh., Divanurile domneşti din Moldova şi Muntenia din secolul XVII (1670–1679), în

Arhiva, 29, 1922, nr. 1.

Idem, Schiţă istorică asupra Pomârlei, în IN, fascicula 8, 1930.

Idem, Biserica Talpalari cu hramul Naşterea Maicii Domnului, Iaşi, 1934.

Idem, Biserica Sf. Nicolae Domnesc (zis gopod, cel mare şi cel bogat), Iaşi, 1934.

Giurescu, Constantin C., Uciderea vizirului Mohammed Tabani Buiuc, sprijinătorul lui Vasile

Lupu. O scrisoare inedită, în RI, XII, aprilie-iunie 1926, nr. 4–6.

Idem, Istoria românilor. De la moartea lui Mihai Viteazul până la sfârşitul epocii fanariote

(1601–1821), vol. III (1), ediţie îngrijită de Dinu C. Giurescu, Bucureşti, 2003.

Golimas, Aurel H., Diplomatul Constantin Batişte Vevelli Rettimiotul şi revoluţia Moldovei în

primăvara anului 1633, în SCI, 1943, nr. 1.

Idem, Despre capuchehăile Moldovei şi poruncile Porţii către Moldova până la 1829.

Contribuţii la cunoaşterea raporturilor de drept dintre Moldova şi Turci, Iaşi, 1943.

Gorovei, Ştefan S., Cantemireştii. Eseu genealogic, în RA, L (1973), XXXV, nr. 3.

Idem, Înrudirile cronicarului Grigore Ureche, în ALIL, XXIV, 1973.

Idem, Muşatinii, Bucureşti, 1976.

Idem, Observaţii noi într-o controversă veche (Familia Ghica din Moldova), extras din AIIAI,

XV, 1978.

Idem, Cantacuzinii moldoveni (I), în MI, XVII, 1983, nr. 4.

Idem, Cantacuzinii moldoveni (II), în MI, XVII, 1983, nr. 5

Idem, Nicolae (Milescu) Spătarul. Contribuţii biografice, în AIIAI, XXI, 1984.

Idem, Un episod din „recuperarea” Bizanţului: prima „operă” a spătarului Nicole „Milescu”,

în AIIAI, XXII, 1985.

Idem, Cronici de familie: Sturdzeştii, în MI, nr. 2, 1994.

Idem, Clanuri, familii, autorităţi, puteri (Moldova, secolele XV–XVII), în ArhGen, I (VI), 1994,

nr. 1–2.

Idem, Însemnări genealogice ale familiei Abaza, în ArhGen, I (VI), 1994, nr. 1–2.

Idem, „Nepoţii Balicăi”. „Săminţenia Movileştilor”, în ArhGen, I (IV), 1994, nr. 3–4.

Idem, Continuitatea Cantacuzinilor: un punct de vedere, în ArhGen, I (VI), 1994, nr. 3–4.

Idem, Originea socială a înaltului cler monahal, în ArhGen, II (VII), 1995, nr. 3–4.

Idem, Note de antroponimie medievală, în ArhGen, IV (IX), 1997, nr. 1–2.

Idem, A patra nevastă a lui Constantin Cantemir, în ArhGen, IV (IX), 1997, nr. 1–2.

Idem, Neamul lui Miron vodă Barnovschi, în ArhGen, V(X), 1998, nr. 1–2.

Idem, Între istoria reală şi imaginar: acţiuni politice şi culturale în veacul XVIII, Iaşi, 2003.

Idem, Pagini din istoria Iaşilor (secolul XVIII) în documente din arhiva Sfântului Mormânt, în

Contribuţii privitoare la istoria relaţiilor dintre Ţările Române şi Bisericile Răsăritene în

secolele XIV-XIX, editat de Petronel Zahariuc, Iaşi, 2009.

Idem, Caracterizarea puterii în Moldova la cumpăna veacurilor XVI–XVII, în Ideologii politice

şi reprezentări ale puterii în Europa, studii reunite de Alexandru-Florin Platon, Bogdan-

Petru Maleon şi Liviu Pilat, Iaşi, 2009.

Idem, Epigrafie, genealogie, istorie, în Izvoare istorice, artă, cultură şi societate. În memoria lui

Constantin Bălan (1928–2005), coord. Constantin Rezachevici, Bucureşti, 2010.

Idem, Movileştii. Contribuţii la istoria puterii şi a familiei, în Putna, ctitorii ei şi lumea lor,

Bucureşti, 2011.

Idem, Miron Costin: genealogie şi istorie, în LR, LX, 2011, nr 1.

Grecianu, Şt. D., Contele Nicolae Rossetti, în RIAF, V (IX), 1903.

Grigoraş, N., Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, în MMS, XXXVII, 1961, nr. 3–4.

Graur, Acad. Al., Nume de persoane, Bucureşti, 1965.

Hammer, J. de, Histoire de l’Empire ottoman, tom. XI–XII, Paris, 1838.

Holban, Th., Două acte despre lupta lupta de la Hotin din 1672, în RI, XXIV, 1938,

nr. 4–6.

Hruchevski, Michel, Abrégé de l’histoire de l’Ukraine, Paris, 1920.

Hudiţă, I., Histoire des relations diplomatiques entre le France et la Transylvanie au

XVII-e siècle (1635–1683), Paris, 1929.

Iftimi, Sorin, Ctitorii Mănăstirii Sfântul Sava din Iaşi, în Contribuţii privitoare la istoria

relaţiilor dintre Ţările Române şi Bisericile răsăritene în secolele XIV–XIX, editate de

Petronel Zahariuc, Iaşi, 2009.

Ionaşcu, Ion, Bărbulescu, Petre, Gheorghe, Gheorghe, Relaţiile internaţionale ale României în

documente (1368–1900), Bucureşti, 1971.

Ionaşcu, Ion, Le degré de l’influence des grecs des principautés roumaines dans la vie politique

de ces pays, în Symposium: L’epoque phanariote (21–25 octobre 1970). À la memoire de

Cleobule Tsourkas, Thessalonic, 1974.

Ionescu, Dimitrie, Contribuţiuni la cunoaşterea legăturilor Bisericii româneşti cu Patriarhia de

Alexandria, în RI, XVI, 1930.

Idem, Ştiri greceşti privitoare la istoria noastră, în RI, VIII, 1932, nr. 7–9.

Ionescu-Nişcov, Tr., Din istoria relaţiilor moldo-ucrainene în prima jumătate a secolului al

XVII-ea, în BOR, LXXXIII, 1965.

Iorga, N., Două conferinţi: I. Luptele românilor cu turcii de la Mihai-Viteazul încoace. II.

Cultura română supt fanarioţi, Bucureşti, 1898.

Idem, Despre Cantacuzini, Bucureşti, 1902.

Idem, Ucraina moldovenească, extras din AARMSI, s. II, tom. XXXV, 1913.

Idem, Vasile Lupu ca următor al împăraţilor de Răsărit în tutelarea patriarhiei de

Constantinopole şi a Bisericii ortodoxe, în AARMSI, t. XXXVI, 1913–1914.

Idem, Muntele Athos în legătură cu ţările noastră, în AARMSI, s. II, tom. XXXVI, 1913–1914.

Idem, Legăturilor românilor cu ruşii apuseni şi cu teritoriul zis « Ucrainean », în AARMSI, s.

II, tom. XXXVIII, 1916.

Idem, Acte româneşti din Ardeal, privitoare în cea mai mare parte la legăturile Secuilor cu

Moldova, în BCIR, II, 1916.

Idem, Ştiri nouă despre biblioteca Mavrocordaţilor şi despre viaţa muntenească în timpul lui

Constantin Vodă-Mavrocordat, în AARMSI, s. III, tom. VI, 1926.

Idem, Domnii români după portrete şi fresce contemporane, Bucureşti, 1930.

Idem, Les grandes familles byzantines et l’idée byzantine en Roumanie, în BSH, t. XVIII, 1931.

Idem, „Coconul” lui Radu Mihnea şi capuchehaiaua Curt Celebi, în RI, XVIII, nr. 4–6, 1932.

Idem, Ceva din legăturile domniilor româneşti cu Ierusalimul, în AARMSI, s. III, tom. XIII,

1932.

Idem, Portretele doamnelor române, Bucureşti, 1937.

Idem, Bizanţ după Bizanţ, traducere de Liliana Iorga-Pippidi, postfaţa de Virgil Cândea,

Bucureşti, 1972.

Idem, Istoria românilor. Monarhii, vol. VI, volum îngrijit de Ştefan Andreescu, Bucureşti, 2000.

Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar, coordonatori: Ovid Sachelarie şi Nicolae

Stoicescu, cuvânt înainte: Ovid Sachelarie, introducere: Valentin Al. Georgescu, Bucureşti,

1988.

Istoria diplomaţiei, sub redacţia: V.A. Zorin, V.S. Semionov, S.D. Skazkin, V.M. Hvostov, vol. I,

ediţia a II-a, îngrijirea ştiinţifică a ediţiei româneşti, Acad. P. Constantinescu-Iaşi, Bucureşti,

1962.

Istoria românilor. O epocă de înnoiri în spirit european (1601–1711/1716), vol. V, coordonator:

Acad. Virgil Cândea, Bucureşti, 2003.

Lecca, Octav-George, Familiile boiereşti române. Istorie şi genealogie (după izvoare autentice),

cu adnotări, completări şi desene de Mateiu Caragiale, ediţie de Alexandru Condeescu,

Bucureşti, f.a.

Idem, Genealogia a 100 de case din Ţara Românească şi Moldova, Bucureşti, 1911.

Lemny, Ştefan, Cantemireştii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-

lea, prefaţă de Emmanuel Le Roy Ladurie, traducere de Magda Jeanrenaud, Iaşi, 2010.

Lintz, Elena, Două scrisori inedite ale lui Miron Costin, în Studii, 5, XI, 1958.

Lutic, Marcel, O desluşire genealogică pentru o inscripţie funerară, în ArhGen, V(X), 1998, nr.

1–2.

Idem, Neamul Ursachi, în ArhGen, V(X), 1998, nr. 3–4.

Karadja, C. I., Ceva despre postelnicul Iani Caragea, în RI, VI, 1920, nr. 1–2.

Idem, Dosarul unei Moşii Domneşti (Răcăciuni), în RI, XII, 1926, nr. 7–9.

Idem, Sur l’origine des Karadja, în RHSEÉ, XV, 1938, nr. 7–9.

Idem, Karadja – nume peceneg în toponimia românească, în RI, XXIX, 1943, nr. 1–6.

Idem, Note despre câţiva boieri ai lui Vasile Lupu (din familia Caradja), în RI, XXXI, 1945, nr.

1–12.

Kogălniceanu, C., Tabloul genealogic şi cronologic al Dragoşeştilor, Bogdăneştilor,

Koriatoviceştilor şi Muşăteştilor domni ai Moldovei (1352–1668), Bucureşti, 1913.

Magosci, Paul Robert, A history of Ukraine, Seattle, 1996.

Marian, S.Fl., Portretul lui Miron Costin, mare logofăt şi cronicar al Moldovei, în AARMSI, s.

II, tom. XXII, 1899–1900.

Maxim, Mihai, Ţările Române şi Înalta Poartă. Cadrul juridic al relaţiilor româno-otomane în

Evul Mediu, cu o prefaţă de prof. Halil Inalcik, Bucureşti, 1993.

Mehmed, Mustafa Ali, Istoria turcilor, Bucureşti, 1976.

Melchisedec, O vizită la câteva mănăstiri şi biserici antice din Bucovina, cu patru

chromolitografii, trei stampe de lemn şi două xilografii, în RIAF, I, fascicula II, 1883.

Idem, Notiţe istorice şi archeologice adunate de pe la 48 monastiri şi biserici antice, Bucureşti,

1885.

Idem, Chronica Romanului şi a Episcopiei de Roman, ediţie îngrijită, studiu introductiv,

transliterare, note şi comentarii de prof. univ. dr. Emerit Tudor Ghideanu, Roman, 2009.

Merişcă, Constantin, Controverse în genealogia familiei Sturza, în ArhGen, I (VI), 1994, nr. 3–

4.

Meteş, Ştefan, Contribuţii nouă privitoare la familia boierească Buhuş din Moldova, în

AARMSI, s. III, tom. VII, 1927.

Miclescu-Prăjescu, I.C., Obârşia unei familii din Moldova, extras din RIR, X (1940).

Mihail, Paul, Manuscrisul slav de la Schitu Mare din Galiţia aflat la Iaşi, în MMS, XXXVIII,

iulie-august 1962, nr. 7–8.

Idem, Caproşu, I., Despre ceremonialul domnesc, în AIIAI, VIII, 1971.

Mihordea, V., O descriere a Moldovei înainte de Cantemir, în RI, XXIII, 1937, nr. 4–6.

Idem, Raporturile Moldovei şi Ţării Româneşti cu tătarii în secolele XVI–XVIII, în RdI, 32, nr. 6,

1979.

Mioc, D. (responsabil), Bălan, C., Bălan, M., Chircă, H., Stoicescu, N., Ştefănescu, Şt., Lista

dregătorilor din sfatul domnesc al Ţării Româneşti în secolele XV–XVII, în SMIM, IV,

1960.

Moga, Ioan, Rivalitatea polono-austriacă şi orientarea politică a Ţărilor Române la sfârşitul

secolului XVII, Cluj, 1933.

Mohov, N. A., Relaţiile politice dintre Rusia şi Moldova în al doilea pătrar al secolului al XVII-

lea, în Studii privind relaţiile româno-ruse şi româno-sovietice. Sesiunea comună a

istoricilor români şi sovietici, Bucureşti, 1958.

Monu, Elena, Familia Costache. Istorie şi genealogie, Bârlad, 2011, p. 30.

Murgescu, Bogdan, Ţările Române între Imperiul otoman şi Europa creştină, Iaşi, 2002.

Năstase, Dumitru, Considérations nouvelles sur l’ideologie médiévale du pouvoir. L’apport de

Byzance et de l’Europe Orientale, în De potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul

Mediu românesc, Iaşi, 2006.

Idem, Coroana împărătească a lui Vasile Lupu, în De potestate. Semne şi expresii ale puterii în

Evul Mediu românesc, Iaşi, 2006.

Năsturel, P., Lista patriarhilor ortodoxi: Constantinopol, Alexandria şi Ierusalim, în Hrisovul,

VII, 1947.

Năsturel, Petre Ş., Un panaghiar moldovenesc necunoscut din 1678, în MMS, XXXVI, 1960, nr.

7–8.

Idem, De la Cantacuzinii Bizanţului la Cantacuzinii turcocraţiei şi ai Ţărilor Române, în

ArhGen, I (VI), 1994, nr. 1–2.

Nistor, I., Românii şi rutenii din Bucovina. Studiu istoric şi statistic, Bucureşti, 1915.

Idem, Contribuţii la relaţiunile dintre Moldova şi Ucraina, în AARMSI, s. III, tom. XIII, 1933.

Idem, Problema ucraineană în lumina istoriei, Cernăuţi, 1934.

Idem, Istoria românilor, vol. I, ediţie îngrijită de Florin Rotaru, Bucureşti, 2002.

Panaitescu, P. P., Un act relativ la procesul Doamnei Safta a lui Gheorghe Ştefan cu Doamna

Dafina a lui Eustrate-Vodă Dabija şi cu ginerele ei Iordachi Ruset, în RI, III, 1917, nr. 1.

Idem, Un manuscript necunoscut al Efemeridelor lui Constantin Caragea Banul, în BCIR, 3,

1924.

Idem, Influenţa polonă în opera şi personalitatea cronicarilor Grigore Ureche şi Miron Costin,

în AARMSI, s. III, tom. IV, 1925.

Idem, Pribegia lui Constantin Şerban Basarab şi a lui Ştefan Petriceicu şi testamentele lor, în

AARMSI, s. III, tom. XXI, 1939.

Idem, Dositei al Ierusalimului şi Dosoftei al Moldovei cu prilejul unei scrisori inedite, în BOR,

LXIV, nr. 1–3.

Idem, Tezaurul domnesc. Contribuţii la studiul finanţelor feudale în Ţara Românească şi în

Moldova, în Studii, XIV, 1961, nr. 1.

Idem, Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română, Bucureşti, 1965.

Idem, Petru Movilă. Studii, ediţie îngrijită, postfaţă, note şi comentarii de Ştefan S. Gorovei şi

Maria Magdalena Székely, Bucureşti, 1996.

Papacostea, Victor, Les origines de l’enseigment supérieur en Valachie, în RÉSEE, t. I, 1963, nr.

1–2.

Papacostea-Danielopolu, Cornelia, Demény, Lidia, Carte şi tipar în societatea românească şi

sud-est europeană (secolele XVII–XIX), Bucureşti, 1985.

Papadopol Calimach, Alexandru, Despre Alexandru Mavrocodatu Exaporitulu şi despre

activitatea sa politică şi literară, în AARMSI, s. II, tom. VI, 1883–1884.

Papahagi, Valeriu, Aromânii moscopoleni şi comerţul veneţian în secolele al XVII-lea şi al XVIII-

lea, prefaţă de N. Iorga, Bucureşti, 1935.

Păltănea, Paul, Precizări în legătură cu originea familiei lui Miron Costin, în AIIX, XXIX,

1992.

Idem, Familia cronicarului Miron Costin şi risipirea moşiilor prin descendenţi (II), în ArhGen,

V(X), 1998, nr. 1–2.

Păun, Radu G., Les grandes offiers d’origine gréco-levantine en Moldovie au XVIIe siècle.

Offices, carrières et stratègies de pouvoir, în RÉSEE, t. XLV, 2007, nr. 1–4.

Pânzar, Alexandru, Documente din arhiva metohului Sfântului Mormânt (1614–1817) în colecţii

particulare din ţară, în Putna, ctitorii ei şi lumea lor, Bucureşti, 2011.

Perrens, F.T., Histoire de la Florence, t. XIII, vol. VI, Paris, 1877.

Petrescu, Ghenadie, Sturza, , Dimitrie C., Sturza, Dimitrie A., Acte şi documente relative la

istoria renascerei României, vol. I, Bucureşti, 1888.

Pippidi, Andrei, Phanar, phanariotes, phanariotisme, în RÉSEE, t. XIII, nr. 2, 1975.

Idem, Originea familiei Rosetti şi confirmarea unei mărturii a lui Neculce, în AIIAI, XX, 1983.

Idem, Tradiţia politică bizantină în Ţările Române în secolele XVI-XVIII, ediţie revăzută şi

adăugită, Bucureşti, 2001.

Piru, Al., Literatura română veche, ediţia a II-a, Bucureşti, 1962.

Puiu, Enache, Viaţa şi opera lui Miron Costin, Bucureşti, 1975.

Racoviţă-Cehan, M., Familia Racoviţă-Cehan. Genealogie şi istoric, Bucureşti, 1942.

Rados, Leonidas, Sub semnul acvilei. Preocupări de bizantinistică în România până la 1918,

cuvânt înainte de Alexandru Zub, Bucureşti, 2005.

Rangabè, Eugène Rizo, Livre d’or de la noblesse phanariote en Greece, en Roumanie, en Russie

et en Turquie, Atena, 1892.

Rosetti, Ioana R., Iordache Ruset, extras din RIR, vol. VII, 1937.

Rosetti, Radu, Note genealogice şi biografice despre familiile Buhuş şi Rosetti foşti proprietari ai

moşiei Bohotinului, în AARMSI, s. II, tom. XXVIII (1905–1906).

Idem, Cronica Bohotinului, în AARMSI, s. II, tom. XXVIII, 1905.

Idem, Cronica Vascanilor, în AARMSI, s. II, tom. XXIX, 1906.

Idem, Pământul, sătenii şi stăpânii în Moldova. De la origini până la 1834, vol. I, Bucureşti,

1907.

Idem, Amintiri. Ce-am auzit de la alţii, prefaţă de Neagu Djuvara, Bucureşti, 2013.

Rosetti, Generalul R., Familia Rosetti. Coborâtorii moldoveni ai lui Lascaris Rousaitos, vol. I–II

, Bucureşti, 1938–1940.

Russo, D., Din corespondenţa Doamnei Ana Racoviţă (1708–1709), extras din CL, 45 (1911).

Idem, Elenizmul în România, în Studii istorice greco-române. Opere postume, tom. II, Bucureşti,

1939.

Sacerdoţeanu, A., Introducere în Diplomatică, în Hrisovul, I (1941).

Idem, Liste de suverani, în Hrisovul, I (1941).

Salvandy, N.A. de, Histoire du roi de Jan Sobieski et du royaume de Pologne, ediţia a II-a, Paris,

1876.

Samat, J. B., Promenade en Égypte, Paris, 1909.

Scalcău, Paula, Grecii din România, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, cuvânt înainte de Georgeta

Filitti, Bucureşti, 2005.

Sion, Paharnicul Costandin, Arhondologia Moldovei. Amintiri şi note contimporane. Boierii

moldoveni, text ales şi stabilit, glosar şi indice de Rodica Rotaru, prefaţă de Mircea

Anghelescu, postfaţă, note şi comentarii de Ştefan S. Gorovei, Bucureşti, 1973.

Sion, Ion T., Costăcheştii. Istorie şi genealogie (I), în ArhGen, II (VII), 1995, nr. 1–2.

Idem, Costăcheştii. Istorie şi genealogie (II), în ArhGen, V (X), 1998, nr. 1–2.

Stamatiade, Epaminonda I., Biografiile marilor dragomani (interpreţi) greci din Imperiul

otoman, traducere de Constantin Erbiceanu, Bucureşti, 1897.

Stoenescu, Dem. D., Legiuirea Caragea, Craiova, 1903.

Stoicescu, Nicolae, Sfatul domnesc şi marii dregători din Ţara Românească şi Moldova (sec.

XIV–XVII), Bucureşti, 1968.

Idem, Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova (sec. XIV–XVII),

Bucureşti, 1971.

Idem, Lista marilor dregători ai Moldovei (sec. XIV–XVII), în AIIAI, VIII, 1971.

Idem, Despre subalternii marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova (sec. XV – mijlocul

sec. XVIII), în SMIM, VI, 1973.

Stoide, C. A., Un episod din domnia lui Gheorghe Duca. Răscoala lui Hâncu şi Durac din 1671–

1672, în Arhiva, nr. 1–2, 1936.

Idem, Izvodul Costăchesc, în SAI, VI, 1964.

Idem, Sfârşitul cronicarului Miron Costin şi al fratelui său, în AIIAI, XVIII, 1981.

Sturdza, Alexandru A. C., L’Europe orientale et le role historique des Maurocordato (1660–

1830), Paris, 1913.

Sturdza, Mihail-Dimitri, Dictionnaire historique et généalogique des grandes familles de grèce,

d’Albanie et de Constantinopole, ediţia a II-a, Paris, 1999.

Idem, Mituri şi imposturi. Genealogii false cu scopuri politice, în ArhGen, V(X), 1998, nr. 1–2.

Suţu, Dumitru Scarlat, ΔΗΜΤΡΙΟΥ ΣΚΑΛΑΤΟΥ ΣΟΥΤΖΟΥ, ΕΛΛΗΝΕΣ ΗΓΕΜΟΝΕΣ

ΒΛΛΑΧΙΑΣ ΚΑΙ ΜΟΛΔΑΒΙΣ, Μέ Πρόλο ΕΥΑΓΓΕΛΟΥ Π. ΦΩΤΑΔΟΥ, ΑΘΗΝΑ, 1972

(Dumitru Scarlat Suţu, Domni greci ai Vlahiei şi Moldovei, cuvânt înainte de Evanghelie

Fotiade, Atena, 1972).

Idem, Les familles princières grecques de Valachie et de Moldavie, în Symposium. L’epoque

phanariote 21–25 octobre 1970. À la memoire de Cleobule Tsourkas, Thesalonic, 1974.

Székely, Maria Magdalena, Gorovei, Ştefan S., Contribuţii la istoria Trei–Ierarhilor, în AIIX,

XXX, 1993.

Idem, Boieri hicleni şi înrudirile lor, în ArhGen, I (VI), 1994, nr. 1–2.

Idem, Familii de origine transilvăneană, în ArhGen, I (VI), 1994, nr. 1–2.

Idem, Paleologii în Moldova, în De potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu

românesc, Iaşi, 2006.

Idem, Un proiect nerealizat: Mitropolia de la Trei Ierarhi, în De potestate. Semne şi expresii ale

puterii în Evul Mediu românesc, Iaşi, 2006.

Şerban, Constantin, Les préliminaires de l’epoque phanariote, în Symposium: L’epoque

phanariote (21–25 octobre 1970) à la memoire de Cleobule Tsourkas, Thesalonic, 1974.

Ştrempel, Gabriel, Hatmanul Alexandru Buhuş şi mazilirea lui Antonie vodă Ruset, în Sub semnul

lui Clio. Omagiu Acad. Ştefan Pascu, Cluj, 1974.

Tanoviceanu, I., Începuturile Cantacuzineştilor în Ţerile Româneşti şi înrudirea lor cu Vasile

Lupu, în Arhiva, tom. III, 1892.

Idem, O scrisoare a boierilor Ilie Moţoc şi Savin Smucilă zis şi Smucicâne către clucerul

Cantemir din 1683, în Arhiva, VIII, noiembrie - decembrie 1897, nr. 11–12.

Idem, Marele spătar Ilie Ţifescu şi omorârea lui Miron şi Velişco Costin, în AARMSI, s. II, tom.

XXXII.

Theodorescu, Răzvan, Bizanţ, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale româneşti

(secolele X–XIV), Bucureşti, 1974.

Tiktin, H., Un zapis al Mănăstirii Secului din 1676, în Arhiva, 1889.

Ţipău, Mihai, Domnii fanarioţi în Ţările Române (1711–1821). Mică enciclopedie, cuvânt

înainte: prof. dr. Pashalis M. Kitromilides, Bucureşti, 2004.

Urechia, V.A., Miron Costin. Opere complete, tom. I, Bucureşti, 1886.

Idem, Biserica din cetatea Némţu şi documente relative la Vasile Lupu şi Dόmna Ruxandra, în

AARMSI, s. II, tom. XI, 1889–1889.

Veliciu, D., Miron Costin, Bucureşti, 1973.

Vornicescu, Protos. Nestor, Reşedinţa Mitropolitului Dosoftei de la „Sf. Nicolae Domnesc” din

Iaşi, în MMS, XXXIX, nr. 7–8, 1963.

Xenopol, A. D., Istoria românilor din Dacia Traiană. Lupta contra elementului grecesc (1601–

1633), vol. VI, ediţia a III-a, Bucureşti, 1928.

Zahariuc, Petronel, Înalţi ierarhi şi familiile lor. I. Leon Gheuca, în ArhGen, II (VII), 1995, nr.

3–4.

Idem, Două catastife ale Cantacuzinilor moldoveni din veacul al XVII-lea, în RIS, IV–VII,

1999–2003.

Idem, Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan voievod (1653–1658), Iaşi, 2003.

Idem, Un sigiliu, o stemă, un ctitor şi o ctitorie (Mănăstirea Sfântul Sava din Iaşi), în Putna,

ctitorii ei şi lumea lor, Bucureşti, 2011.

Zervos, Socrate C., Recherches sur les Phanariotes: à propos de leur sentiment d’appartenance

au même groupe sociale, în RÉSEE, tom. XXVII, 1989, nr. 4.

Zotta, Sever, Ştiri despre Costineşti, în RI, XI, nr. 4–6, 1925.

Idem, O soră necunoscută a lui Miron Costin, în RI, XII, 1926, nr. 3–4.

Idem, Puşca Hatmanului Sandu Buhuş?, în RI, XII, aprilie-iunie 1926, nr. 4–6.

Idem, Lămuriri despre comunicarea: „Puşca Hatmanului Sandu Buhuş?”, în RI, XIII, ianuarie -

martie 1927.

Idem, O colecţie veche de spiţe de neam, în RI, XIII, 1927, nr. 10–12.

Zugrav, Pr. Prof. I., Un pomelnic manuscris, în MMS, XXXVII, septembrie - decembrie 1961,

nr. 9–12.