Universitatea de Stat din Moldova · Web viewÎn cadrul proiectului au fost elaborate un şir de...

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB Rectorul USM, doctor habilitat,

profesor universitar

_______________ Gheorghe Ciocanu

____ _____________ 2011

RAPORT DE AUTOEVALUARE 2006-2010

PROFILUL

„Tehnologii chimice nonpoluante şi materiale noi cu proprietăţi utile

pentru economia naţională”

Aprobat la şedinţa Senatului USM din 01.03.2011 (proces verbal nr.6)şi şedinţa Consiliului de Administraţie al USM din 22.03.2011(proces verbal nr.6)

Viorica GLADCHIdr., conf. univ.,

Preşedintele Comisiei pentru profilul„Tehnologii chimice nonpoluante şi materiale noi cu

proprietăţi utile pentru economia naţională”

__________________________

CHIŞINĂU 2011

CUPRINS

1. Date generale 32. Capacitatea instituţională şi resursele 5

2.1. Cadrul tematic şi instituţional de cercetare 52.2. Personalul uman 642.3. Mijloacele financiare disponibile 742.4. Potenţialul logistic şi infrastructura de cercetare 75

3. Rezultatele cercetării, calitatea, eficienţa, relevanţa, impactul 774. Antrenare în activităţi conexe cercetării 875. Cooperări naţionale şi internaţionale 92

5.1. Cooperare în cadrul naţional 925.2. Cooperare internaţională 93

6. Fişa statistică 977. Lista materialelor solicitate 104

7.1 Planul tematic de cercetări pentru perioada luată în studiu 104 7.2 Lista elaborărilor realizate în perioada luată în studiu 1107.3 Lista lucrărilor apărute în edituri străine 1107.4 Lista lucrărilor apărute în edituri din ţară 1107.5 Lista articolelor ştiinţifice apărute în reviste de specialitate din străinătate 1107.6 Lista capitolelor din monografii apărute în străinătate 1197.7 Lista articolelor ştiinţifice apărute în reviste de specialitate din ţară 1197.8 Lista capitolelor din monografii apărute în ţară 1267.9 Lista articolelor ştiinţifice publicate în culegeri 1267.10 Lista comunicărilor ştiinţifice prezentate la manifestări internaţionale,

publicate ca rezumat (1-3 pagini) 1277.11 Lista referatelor ştiinţifice prezentate la manifestări internaţionale,

publicate integral 1447.12 Lista referatelor ştiinţifice prezentate la manifestări naţionale, publicate integral 1457.13 Lista comunicărilor ştiinţifice prezentate la manifestări naţionale ca rezumat 1457.14 Lista manifestărilor ştiinţifice organizate (denumirea, participarea,

perioada, locul desfăşurării) 1487.15 Lista studiilor, referatelor publicate pe Internet (se indică organizaţia editor) 1497.16 Lista brevetelor şi a certificatelor de soi, de rase 1507.17 Lista certificatelor de depunere în colecţii a suşelor 1597.18 Lista cererilor de brevetare şi certificare 1597.19 Lista contractelor de licenţă (cesiune) în baza brevetelor, know-how 1667.20 Lista manualelor 1667.21 Lista capitolelor în manuale 1677.22 Lista lucrărilor instructiv-metodice 1677.23 Lista documentelor de politici elaborate şi aprobate 1687.24 Lista recomandărilor metodologice elaborate şi implementate în activitatea

autorităţilor publice centrale şi/sau locale 1687.25 Lista avizelor la proiecte de legi sau de alte acte normative (precizat) 1687.26 Lista cărţilor de popularizare a ştiinţei 1687.27 Lista articolelor de popularizare a ştiinţei 1687.28 Lista manifestărilor organizate pentru utilizatori 1697.29 Lista tîrgurilor şi a expoziţiilor naţionale şi internaţionale la care a participat

organizaţia (cu specificarea rezultatelor aprecierii exponatelor prezentate) 1697.30 Lista filialelor 1727.31 Lista subdiviziunilor comune în sfera ştiinţei şi inovării 1727.32 Lista lucrărilor executate la comanda beneficiarilor de peste hotare 1727.33 Lista organismelor ştiinţifice, în activitatea cărora este antrenată organizaţia 172

2

1. DATE GENERALE

Centrul de Cercetări Ştiinţifice “Chimie aplicată şi ecologică” a fost creat în anul 2006 în cadrul Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică a Universităţii de Stat din Moldova. Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică a fost fondată la 1 octombrie 1946. Fondator şi cel dintâi decan al facultăţii a fost prof. univ., acad. A. Ablov. Facultatea a fost concepută ca structură cu o mare pondere a cercetărilor ştiinţifice, având la bază ideile inovatoare ale fondatorilor şi ale primilor colaboratori, care se aliniau nivelului menţinut în centrele de vază didactico-ştiinţifice ale URSS. Timp de 15 ani a fost creată o bună bază de pregătire a cadrelor didactice şi ştiinţifice, astfel încât în 1961 s-a făcut posibilă deschiderea Institutului de Chimie al AŞM cu antrenarea multor savanţi de la facultate. Un rol deosebit în dezvoltarea facultăţii revine savanţilor cu renume: acad. Iu.Lealicov, acad. Gh.Lazurievski, prof. P.Migal, prof. A.Sîciov ş.a. Până în prezent Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică rămâne a fi unica facultate în republică, care pregăteşte specialişti-chimişti de înaltă calificare în domeniul pedagogic şi tehnologic. Prin activităţile sale în domeniile didactic, ştiinţific, metodic, facultatea asigură o continuitate eficientă a învăţământului liceal, universitar şi postuniversitar pentru domeniile de formare profesională: Chimie, Tehnologie Chimică, Protecţia Mediului. Dezvoltând relaţii şi schimburi internaţionale intense, cultivând proiecte de cooperare cu alte Universităţi şi Institute Europene sau Americane, facultatea extinde continuu colaborările ştiinţifice şi schimburile de studenţi şi cadre didactice, ştiut fiind faptul, că domeniul chimiei este unul dintre cele mai „internaţionalizate” domenii de educaţie şi cercetare ale ştiinţei începutului celui de al treilea mileniu.

Misiunea CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” şi a Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică constă în promovarea cercetărilor ştiinţifice şi formarea specialiştilor de înaltă calificare în domeniul chimiei, tehnologiilor chimice şi protecţiei mediului ambiant. Acest proces prevede studiul compoziţiei, structurii şi proprietăţilor compuşilor, elaborarea metodelor de obţinere a unor substanţe noi cu proprietăţi dirijate, a tehnologiilor performante de producere a materialelor finale cu competitivităţi avansate şi impact negativ redus asupra mediului ambiant.

În prezent CCŞ ca şi facultatea dispune de un corp profesoral de prestigiu cu o vastă experienţă didactică şi de cercetare: 12 doctori habilitaţi, profesori universitari, peste 30 doctori în chimie, conferenţiari universitari, 19 lectori superiori şi lectori universitari.

Pe parcursul cercetărilor, în cadrul CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” s-au creat mai multe şcoli şi direcţii ştiinţifice:

1. Chimia ecologică – fondatorul acad. AŞM Gh. Duca. 2. Stereochimia şi stereodinamica reacţiilor de acumulare a combinaţiilor coordinative –

fondatorul prof., m.c. AŞM A. Gulea.3. Chimia coordinativă analitică – fondatorul prof. M. Revenco.4. Vinilarene şi polivinilarene cu conţinut de azot şi sulf. Compuşi biologic activi –

fondatori – prof. A. Şur şi prof. N. Barbă.5. Termodinamica complexării şi cinetica reacţiilor de substituţie în combinaţii

coordinative – fondator prof. A. Sîciov.6. Reactivitatea compuşilor coordinativi – fondator prof. N. Samusi.7. Chimia ecologică a nitraţilor, nitriţilor şi N-nitrozoaminelor – fondator dr.hab. M. Gonţa.

3

În cadrul CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” funcţionează 2 consilii ştiinţifice specializate pentru conferirea titlurilor ştiinţifice de doctor şi de doctor habilitat în chimie:

1) DH 30-02.00.02, specialitatea 02.00.02 - chimie analitică 2) DH 30-02.00.04, specialităţile 02.00.04 - chimie fizică şi 1.00.11 – protecţia mediului

ambiant şi folosirea raţională a resurselor naturale. CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” are atribuţia la editarea revistelor ştiinţifice de profil

Chemistry Journal of Moldova (ISSN 1857-1727), categoria B şi Studia Universitatis (Seria Ştiinţe ale Naturii) (ISSN 1857-1735), categoria C.

Pe parcursul anilor 2006-2010 în cadrul CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” s-au realizat 4 proiecte instituţionale, 12 proiecte în cadrul celor 6 Programe de Stat, 6 proiecte de cercetare fundamentale internaţionale în colaborare cu partenerii din Federaţia Rusă, 3 proiecte internaţionale finanţate de CRDF/MRDA, 3 proiecte INTAS, 2 proiecte de cercetare de Transfer Tehnologic, 2 proiecte de procurare a echipamentului, 2 contracte economice, un proiect din cadrul Programului de colaborare bilaterală între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România (ANCS). Rezultatele cercetărilor au fost publicate în mai multe reviste internaţionale de prestigiu – Coordination Chemistry Reviews, Russian Journal of Coordination Chemistry, Russian Journal of General Chemistry, Кристаллография, Журнал структурной химии, Ournal of Bioinorganical Chimistry, Координационная Химия, Mediul ambiant, Inorganica Chimica Acta, Europ. Journal of Inorganical Chemistry, Inorganic Chemistry etc.

În perioada de referinţă colaboratorii facultăţii au publicat 477 lucrări ştiinţifice, dintre care 3 monografii, 6 manuale pentru învăţământul universitar şi preuniversitar, 25 lucrări instructiv-metodice, 219 articole ştiinţifice, inclusiv, 108 publicate în reviste ştiinţifice în străinătate; 259 rezumate ale comunicărilor la diverse conferinţe ştiinţifice, au participat la 93 Saloane şi Expoziţii Internaţionale, au înregistrat 245 brevete de invenţie. Rezultatele prezentate la Expoziţiile Internaţionale au fost apreciate cu 61 Medalii de Aur, 23 de Argint şi 9 Medalii de Bronz la Saloanele Mondiale de la Bruxelles, Geneva, Moscova, Iasi, Seul etc.

În perioada anilor 2006-2010 la profil au fost susţinute 7 teze de doctor în ştiinţe chimice, o teză de doctor habilitat, 143 teze de master, 622 teze de licenţă.

Pe parcursul acestor ani în cadrul Centrului au fost organizate 9 conferinţe ştiinţifice, inclusiv 1 conferinţă internaţională; au fost realizate 5 Olimpiade Republicane de Chimie.

Sunt încheiate acordurile de colaborare ştiinţifică (naţionale) şi se realizează colaborarea cu Institutele de Chimie, Fizica Aplicată, Ecologie şi Geografie ale Academiei de Ştiinţe, cu Universitatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea Tehnică, şi altele, precum şi o reţea extinsă de instituţii înrudite de peste hotare – din România (Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi; Universitatea tehnică „Gh. Asachi”, Iaşi; Universitatea „Babeş-Bolyai”,Cluj; Universitatea din Timişoara; Universitatea Politehnica din Bucureşti;), Rusia (Universitatea de Stat din Moscova, Universitatea de Stat din Sanct-Petersburg), Franţa (Institutul Naţional de Ştiinţe Aplicative, INSA, Lion; Un-tea Blaise Pascal din Clermont-Ferrand), ş.a. Cooperările existente permit efectuarea stagiilor, folosirea utilajului performant, publicarea comună a rezultatelor (cca 30% din materialele ştiinţifice ale colaboratorilor facultăţii sunt publicate în presa internaţională în comun cu savanţii din România, Rusia, SUA, Canada, Polonia, Franţa, Belgia, Ucraina etc., organizarea şi finanţarea studiilor masterat şi doctorat.

4

2. CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ ŞI RESURSE

2.1. Cadrul tematic şi instituţional de cercetare

În cadrul Centrului de Cercetări Ştiinţifice „Chimie aplicată şi ecologică” activează 5 laboratoare de cercetări ştiinţifice:

- Laborator de cercetări ştiinţifice „Chimie Coordinativă”, şef de laborator A.Gulea, dr.hab., prof.univ., m.c. AŞM. În cadrul laboratorului intră şi 2 colective de cercetare provizorii (CCP) – „Reanal”, condus de M.Revenco, dr.hab., prof. univ. şi CCP „Sorbantul”, condus de V.Guţanu, dr.hab., prof.univ.

- Laborator de cercetări ştiinţifice „Redox-Cataliza în produse alimentare şi apă”, şef de laborator – M.Gonţa, dr.hab., prof.univ.

- Laborator de cercetări ştiinţifice „Chimie ecologică a sistemelor acvatice”, şef de laborator – V.Gladchi, dr., conf.univ.

- Laborator de cercetări ştiinţifice „Procese electrochimice şi tehnologii ecologic pure”, şef de laborator dr. V.Covaliov.

- Laborator de cercetări ştiinţifice „Protecţia atmosferei”, şef de laborator A. Craciun, dr., conf.univ.

Actualmente cercetările efectuate în Centrul de Cercetări Ştiinţifice „Chimie aplicată şi ecologică” se încădrează în profilul ştiinţific şi sunt axate pe următoarele direcţii principale cu aspect aplicativ:

1. Sinteza şi studiul compuşilor coordinativi. Această direcţie include sinteza unor imuno-stimulatori, bactericide, catalizatori pentru obţinerea surselor energetice netradiţionale, precum şi valorificarea brevetelor pe producerea vitaminei B12, a compoziţiei pentru semiconductori.

2. Optimizarea şi elaborarea metodelor fizico-chimice de analiză cu utilizarea compuşilor organici şi compuşilor complecşi pe baza lor. Ele cuprind analiza metalelor nobile, elaborarea metodelor standard pentru analiza senzorilor potenţiomatrici şi amperometrici, transportul ionilor prin membrane lichide ş.a.

3. Obţinerea şi studiul unor noi combinaţii organice. Printre diverse obiecte de cercetare, un interes deosebit reprezintă substanţe biologic active, materialele fototermoplastice, elaborarea unor combustibili rentabili netradiţionali ş.a.

4. Aspecte teoretice şi aplicative ale catalizei omogene prin combinaţii coordinative. Studiul se efectuiază cu utilizarea coloranţilor industriali, compuşilor din industria alimentară şi vinicolă.

5. Cercetarea mecanismelor proceselor redox, legate de protecţia mediului ambiant, tratarea şi valorificarea deşeurilor industriale. Studiile cuprind procese de autoepurare chimică a sistemelor acvatice, transformările nitraţilor, nitriţilor şi n-nitrozoaminelor, tratarea complexă şi valorificarea deşeurilor din industria vinicolă, elaborarea catalizatorilor noi de ardere complexă a combustibilului etc.

6. Elaborarea noilor conţinuturi la chimie în învăţămîntul preuniversitar şi universitar. Această direcţie vizează elaborarea concepţiei, standardelor, manualelor noi, Curricum-ului gimnazial şi liceal. Este, probabil, unica disciplină ce are o echipă universitară, cere şi-a asumat responsabilitatea pentru toate aceste elaborări ştiinţifico-metodice la nivel preuniversitar şi care menţine continuitatea între etapele preuniversitară, universitară şi postuniversitară.

Direcţiile enumărate au o orientare dinamică, fiind permanent racordate la posibilităţile noastre şi nesecităţile, solicitările pieţii interne şi externe. Ele se înscriu perfect în Domeniile şi Direcţiile prioritare de Cercetare-Dezvoltare în Republica Moldova.

5

Informaţie privind proiectele instituţionale de cercetare în perioada anilor 2006-2010

În perioada anilor 2006-2010 în cadrul CCŞ au fost realizate 4 proiecte instituţionale, care se încădrează în două direcţii prioritare:

Direcţia strategică 02. Valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale pentru dezvoltarea durabilă

Cercetări ştiinţifice aplicate

1. Proiectul 06.411.040A „Procesele redox catalitice în tehnologii mai pure şi mediu ambiant”. Conducător – Gh. Duca, academician, dr.hab., prof.univ. Perioada proiectului 2006-2010. La realizarea proiectului au participat cercetătorii din 4 laboratoare ştiinţifice: „Redox-cataliza în produse alimentare şi apă”, „Chimie ecologică a sistemelor acvatice”, „Procese electrochimice şi tehnologii ecologic pure”, „Protecţia atmosferei”.

Obiectivele generale: studiul condiţiilor redox şi a valorii ecologice a apelor fluviului Nistru;elaborarea metodelor de tratare a apelor naturale şi uzate cu conţinut de hidrogen sulfurat,

apelor cu duritate înaltă, apleor uzate cu conţinut de substanţe organice toxice, etc.;elaborarea dispozitivelor pentru diminuarea emisiilor nocive în atmosferă la arderea gazelor

naturale şi a benzinei pentru automobile (neutralizator pentru gazele de eşapament cu utilizarea catalizatorului eterogen şi testarea acestuia);

elaborarea şi testarea pe stand a generatorului de ozon în scopul reducerii emisiilor nocive în atmosferă la arderea benzinei în motorul cu ardere internă;

elaborarea metodelor de diminuare a substanţilor organice refractare (nebiodegradabile) din apele reziduale;

elaborarea metodelor de înlăturare a coloranţilor textili din apele reziduale;elaborarea metodelor şi procedeeloor de înlăturare efectivă a substanţelor humice şi organice

refractare remanente din apele naturale.

Impactul ştiinţific, economic şi social:studiul variaţiei temporale (sezoniere) şi spaţiale a stării redox a apelor fluviului Nistru în

aval de Hidrocentrala de la Novodnestrovsc; studiul gradientului echivalenţilor reducători în aval de Hidrocentrală funcţie de gradul de

oxidare al acestora;elaborarea recomandărilor ce ţin de exploatarea rezervorului (volumul şi intensitatea

deversărilor, etc.) ce ar diminua impactul negativ asupra rîului.Au fost abordate ultime probleme ecologice specifice pentru Republica Moldova: 1. Au fost studiate procese electrolitice în sistemul apos, elaborată tehnologia de obţinere a

materialelor noi anodice stabile şi a membranelor inerte pentru electroliza cu diafragmă, posibilităţii denocivizării bateriologice a apelor din fîntîno în condiţii de utilizare individuală, şi obţinerea soluţiilor de dezinfecţie pentru scopuri medicinale. A fost studiat mecanismul de cristalizare a sărurilor de duritate la combinarea acţiunilor electrochimice şi radiomagnetice asupra apei tratate pentru intensificarea proceselor de deminiralizare şi dedurizare.

Aceasta tehnologie şi instalaţia au fost transmise firmei SRL „MGM” şi au fost implementate în practică.

2. Au fost cercetate procese electrochimice noi pentru efectua selectare perechii galvanice de material carbonic/fier şi aluminiu pentru dizolvarea efectivă în procesele galvano-chimice de tratarea apei, mecanismul reacţiilor electrodice şi de oxido-reducere, transformărilor disperso-structurale şi ridicarea eficacităţii proprietăţilor feromagnetice a sedimentelor pentru separarea şi deshidratarea lor, şi a proceselor de sorbţie şi ocluzie a amestecului de compuşi în apele subterane tratate.

6

3. A fost efectuată selectarea condiţiilor homogenice şi heterogenice a redox-catalizei cu utilizarea reagentului Fenton pe baza compuşilor oxalici şi citrici ai ferului. S-a elaborată o metodă de obţinere a unui tip nou de nanocatalizatori oxidici, se vor studia structurile lor caracteristice pentru utilizarea la destrucţia fotocatalitică a compuşilor organici. Pentru o epurare a apei mult mai efective s-a studiată o metodă microbiologică cu uilizarea substratului dispers pentru fixarea microflorei cu pseudofluidizarea ei în condiţii aerobe.

4. Au fost utilizate metodele cromatografice gazolichide, au fost găsite metodele optime de acţiune fotocatalitică asupra mediului acvatic în domeniul ultraviolet a radiaţiei solare concomitent cu prelucrarea unipolară electrochimică a apei.

5. Au fost studiate condiţiile tratării combinate cu utilizarea metodelor fotocatalitice, electrochimice unipolare şi galvanochimice a apei, în timpul cînd vor avea loc procesele de transformare şi sorbţie din mediul apos, care conţine ingrediente poluante organice şi anorganice. S-a efectuată alegerea microorganismelor mai efective şi a substratului pentru epurarea ei biochimică pe microfloră fixată în condiţii de pseudofluidizare şi schimbului de masă intensiv.

Realizarea dispozitivelor elaborate şi a rezultatelor cercetărilor efectuate va permite reducerea substanţială a emisiilor nocive în atmosferă şi economisirea unei cantităţi considerabile de com-bustibili hidrocarburici.

În procesul implementării acestui proiect au fost obţinute cca 50 patente (RM). Soluţii technice propuse şi cercetate sunt recomandate pentru aplicare în industrie: pentru tratarea selectivă a apelor naturale cu conţinut de hidrogen sulfurat, fluor, alte substanţe nedorite; diminuarea durităţii apelor naturale, şi în alte procese ecologice de condiţionare a apelor în scopul protecţiei mediului şi a sănătăţii populaţiei.

Anul 2006Echipa de cercetare:

1.Duca Gheorghe, dr. hab., prof. univ., academician2.Gonţa Maria, dr. în chimie 3.Matveevici Vera, dr. în chimie 4.Iambarţev Viorica 5.Isac Tatiana, dr. în chimie 6.Popa Tatiana7.Gaidargi Tatiana8.Rotari Natalia 9.Zamşa Valeria 10. Goreaceva Nelli, dr.11. Gladchi Viorica, dr. 12. Romanciuc Lidia, dr.13. Borodaev Ruslan14. Bunduchi Elena15. Buga Elena16. Craciun Alexandru, dr. şt. tehnice 17. Sajin Tudor, dr. şt. tehnice18. Dementiev Igor., dr. în ştiinţe fizice şi matematice19. Albert Pavel20. Balan Mihai 21. Victor Covaliov, dr. în şt. chim. 22. Olga Covaliova, dr. în şt.chim. 23. Ion Suman 24. Vitalii Jalba 25. Matusceac Vitalii 26. Ion Osipov 27. Gaidibadi Ghenadie 28. Canalî Maxim 29. Florea Ion

7

Rezultatele obţinute:A fost studiat procesul de diminuare al coloranţilor direcţi şi activi la tratarea electro-

chimică a soluţiilor model în celula cu anozi solubili de aluminiu în funcţie de valoarea pH-ului, timpul tratării, intensitatea curentului electric şi concentraţia lor iniţială. Sa stabilit, că coloranţii direcţi sunt adsorbiţi în intervalul de pH=5-6, iat cei activi într-un interval mai îngust al pH-ului (5,0-5,5). Cel mai eficient se înlătură coloranţii direcţi, care diminuează cu un efect de 93-99% şi se măreşte la mărirea intensităţii curentului electric.

Efectul de diminuare al coloranţilor activi este mai mic în comparaţie cu cel al coloranţilor direcţi (70-88%). În lipsa grupelor funcţionale polare efectul de diminuare se micşorează şi se măreşte în prezenţa ionilor de calciu.

Pe parcursul anului a fost cercetată starea apelor fluviului Nistru pe porţiunea s. Naslavcea – barajul Dubăsari pentru a determina parametrii hidrochimici tradiţionali şi starea redox ale acestora, care reprezintă determinarea concentraţiei staţionare a peroxidului de hidrogen sau a reducătorilor de tip peroxidazic. Rezultatele denotă existenţa impactului antropogen sporit asupra calităţii apelor, care se evidenţiază prin nerespectarea regulilor de exploatare ale a hidrocentralei de la Novodnestrovsk (Ukraina). Datele obţinute confirmă că starea redox a apelor şi parametrii cinetici noi pot servi drept indicatori pentru estimarea calităţii apelor şi prognozarea consecinţelor nefaste, legate de schimbarea parametrului stare redox şi a altor parametri cinetici utilizaţi.

A fost elaborat procedeul şi instalaţia de ardere a amestecului de combustibil gazos şi lichid cu utilizează câmpului electric permanent şi alternativ, care prezintă nişte elaborări originale (Brevet Nr.2107 MD), iar rezultatele teoretice şi cele preconizate practice pot concura cu cele care există în ţară şi peste hotare. Considerăm că elaborările noastre vor servi drept suport pentru dezvoltarea tehnologiilor şi instalaţiilor de ardere a combustibililor hidrocarburici. În comparaţie cu procedeul de ardere în lipsa câmpurilor electrice, conţinutul de combustibil nears scade cu30-35% în cazul aglomerării fără vaporizarea picăturilor de motorină şi cu 92-98% în cazul aglomerării ionilor şi vaporizării explozive a picăturilor. Utilizarea acestui proces şi a instalaţiei date, în industrie, pot asigura un beneficiu economic şi ecologic considerabil.

A fost elaborată o metoda electromagnetică şi instalaţia pentru dedurizare a apei fără reagenţi conform brevetelor nr. 2983, 3049, cerere pentru brevetare nr.20060110, şi de asemenea o tehnologie industrială pentru înlăturarea petrei de cazan (cereri pentru brevetare nr. 20060227 şi 20060228). Pentru realizarea problemelor activării electrochimice a apei a fost elaborată tehnologia de obţinere a electrodului stabil (brevet nr.3151), şi procedeele de obţinerea a oxidanţilor (brevete nr. 3190 şi 20060053). Au fost găsite noi rezolvări tehnologice în agrochimie şi tehnică: activarea electro-chimică a adsorbenţilor (brevet nr.3188), epurarea electrochimică selectivă a apelor uzate de ionii metalelor grele (brevet nr.20060027), metode de obţinere a lichidului biochimic activ pentru tratarea plantelor în potriva dăunătorilor solului – nematode (20060206), procedura de stropirea plantelor în locul soluţii de sulfat de cupru şi var (brevet nr. 3178, 20060207, 20060223).

În cadrul proiectului au fost obţinute două diplome de excelenţă cu două medalii de argint pentru ciclul de invenţii la Salonul Internaţional al Invenţiilor, Cercetări Ştiinţifice şi Transfer Tehnologic din Iaşi, România.

Anul 2007Echipa de cercetare:1. Duca Gheorghe, dr. hab., academician 2. Gonţa Maria, dr. în chimie3. Iambarţev Viorica4. Matveevici Vera, dr. în chimie5. Isac Tatiana, dr. în chimie 6. Zamşa Valeria7. Budurin Tatiana8. Jeleva Ludmila9. Pascari Ludmila10. Popa Tatiana11. Coptu Olga

8

12. Grău Elena13. Goreaceva Nelli, dr. în biologie 14. Gladchi Viorica, dr. în chimie 15. Romanciuc Lidia, dr. în chimie 16. Borodaev Ruslan 17. Bunduchi Elena18. Mardari Igor 19. Albert Pavel20. Buga Elena 21. Covaliov Victor, dr. în chimie22. Covaliova Olga, dr. şt. chimie23. Jalba Vitalie, doctorand24. Guzun Andrian25. Bureac Roman 26. Palic Maria 27. Mindoglo Irina 28. Batrîncea Ecaterina 29. Sviderscaia Elena 30. Canalî Maxim 31. Cracun Alexandru, dr. în ştiinţe tehnice32. Sajin Tudor, dr. în ştiinţe tehnice 33. Penin Alexandru34. Albert Boris35. Iurcu Tatiana36. Lapaci Serghei 37.Corotcov Ilia

Rezultatele obţinute:Au fost cercetate şi elaborate metodele de obţinere a materialelor anodice stabile pe calea

tratării electrofizice şi plazmo-electrochimice a titanului, elaborarea tipurilor perfecţionate de electrolizoare cu diafragmă şi a electroreactoarelor cu electrod bipolar. Au fost studiate potenţialele electrodice şi efectuată selectarea perechii galvanice de material carbonic/fier şi aluminiu pentru dizolvarea efectivă în procesele galvano-chimice de tratarea apei. A fost studiat mecanismul reacţiilor electrodice şi red-ox, transformărilor disperso-structurale şi ridicarea eficacităţii proprietăţilor feromagnetice a sedimentelor pentru separarea şi deshidratarea lor, şi a proceselor de sorbţie şi ocluzie a amestecului de compuşi în apele subterane tratate.

A fost studiat efectul de decolorare şi diminuare a coloranţilor textili la oxidarea lor catalitică cu H2O2 în prezenţa catalizatorului de Fe2+ şi la oxidarea electrochimică a soluţiilor model în celula cu anozi solubili de fier în funcţie de timpul tratării, valoarea pH-ului, concentraţia ionilorde Fe2+ şi a H2O2, intensitatea curentului electric şi concentraţia iniţială a coloranţilor. S-a stabilit, că oxidarea catalitică cu H2O2 se realizează la pH=2,0-2,5, iar cea electrochimică la pH=5,0-5,1. A fost stabilit timpul optim şi concentraţia optimă a H2O2 pentru aceste procedee.

Rezultatele obţinute au scos în evidenţă faptul că apele Nistrului continuă să fie poluate cu substanţe reducătoare care diminuează conţinutul peroxidului de hidrogen în bazinul acvatic, ceea ce crează condiţii pentru formarea stării reducătoare a ecosistemelor acvatice – stare nefavorabilă pentru hidrobionţi. Deprecierea calităţii apelor Nistrului are la bază atât gradul ridicat de poluare al afluenţilor şi a apelor menajere deversate din localităţile riverane, cât şi deversările de ape acumulate în bazine de acumulare până la barajul Naslavcea şi Dubăsari.

Procedeu şi dispozitivul (brevet de invenţie nr.2151) elaborat permit intensifiasrea arderii şi reglarea fină a caracteristicelor geometrice, cinetice şi termice ale flăcării fără a afecta puritatea ecologică a gazelor evacuate în atmosferă. Metoda şi dispozitivul nu sunt dependente de natura combustibilului utilizat, cu excepţia combustibilului solid care trebuie să fie în stare pulverizată. Consumul suplimentar de energie pentru antrenarea în mişcare de rotaţie a electrozilor nu depaşeşte 0,2 – 0,5% din puterea nominală a arzatorului. Procedeul (brevet de invenţie nr.2152) nu este

9

dependent de natura combustibilului, cu excepţia că combustibilul solid se arde prin pulverizare. Experimentele au arătat că la creşterea potenţialului aplicat conţinutul de gaze nocive şi neoxidate se reduce. Realizarea procedeului cu defazaj nul de alimentare a electrozilor sferici reduce diapazonul de variaţie a vitezei de ardere cu 65%, iar intensitatea cedării căldurii de către flacără cu 50%.

A fost elaborat o metoda electromagnetică şi instalaţia pentru dedurizare a apei fără reagenţi conform brevetelor nr. 2983, 3049, cerere pentru brevetare nr.20060110, şi de asemenea o tehnologie industrială pentru înlăturarea petrei de cazan (cereri pentru brevetare nr. 20060227 şi 20060228). Pentru realizarea problemelor activării electrochimice a apei a fost elaborată tehnologia de obţinere a electrodului stabil (brevet nr.3151) şi procedeele de obţinerea a oxidanţilor (brevete nr. 3190 şi 20060053).

Au fost găsite noi rezolvări tehnologice în agrochimie şi tehnică: activarea electrochimică a adsorbenţilor (brevet nr.3188), epurarea electrochimică selectivă a apelor uzate de ionii metalelor grele (brevet nr.20060027), metode de obţinere a lichidului biochimic activ pentru tratarea plantelor în potriva dăunătorilor solului – nematode (20060206), procedura de stropirea plantelor în locul soluţii de sulfat de cupru şi var (brevet nr. 3178, 20060207, 20060223).

Anul 2008Echipa de cercetare:1. Duca Gheorghe, dr. hab., academician 2. Gonţa Maria, dr. în chimie3.Iambarţev Viorica4.Matveevici Vera, dr. în chimie5. Zamşa Valeria6. Budurin Tatiana7. Jeleva Ludmila8. Pascari Ludmila9. Mocanu Larisa10. Porubin Diana11.Goreaceva Nelli, dr. în biologie12.Gladchi Viorica, dr. în chimie13.Romanciuc Lidia, dr. în chimie14.Borodaev Ruslan15.Bunduci Elena16.Mardari Igor17.Onica Vasile18.Angel Lilia19 Gaz Diana20.Covaliov Victor, dr. în şt. chim. 21.Covaliova Olga, dr. în şt. chim.22.Jalba Vitalie, doctorand23. Palic Maria 24.Mindoglo Irina 25.Batrîncea Ecaterina 26.Sviderscaia Elena 27.Sidenco Alexandru28.Svistun Tatiana29.Ipati Nadejda30. Cracun Alexandru, dr. în ştiinţe tehnice30. Sajin Tudor31.Penin Alexandru32.Albert Boris33.Iurcu Tatiana34.Gozun Andrian35.Bolocan Maxim36.Corotcov Ilia

10

Rezultatele obţinute:

A fost studiat procesul de oxidare catalitică a coloranţilor textili (ditecţi şi activi) în soluţiile model cu H2O2 şi în prezenţa ionilor de Fe2+, obţinuţi la dizolvarea electrochimică a anodului de fier în funcţie de valoarea pH-ului, timpul tratării, concentraţia ionilor de Fe2+, concentraţia H2O2 şi concentraţia iniţială a coloranţilor.

S-a stabilit că oxidarea catalitică a coloranţilor duce la formarea CO2 şi H2O, adică la mineralizarea lor totală sau parţială. Gradul de mineralizare depinde de concentraţia ionilor de Fe2+ şi H2O2. La mărirea concentraţiei de Fe2+ până la 5 • 10-4 mol/l gradul de mineralizare se măreşte până la 62 – 71% (coloranţii activi) şi până la 82 – 84% coloranţii direcţi, care apoi în continuare se micşorează. Timpul optim de tratare variază între 58 – 97 secunde. Concentraţia optimă a H2O2, este în intervalul de la 1,4• 10-3 mol/l până la 2,8• 10-3 mol/l efectul fiind de 88% (coloranţii direcţi) şi 71% (coloranţii activi), pH-ul optim de oxidare s-a gasit a fi 2,0-2,5.

Au fost efectuate 6 expediţii hidrochimice şi prelevate probele din fluviul Nistru în 6 secţiuni cuprinse dintre s.Naslavcea până la barajul de la Dubăsari în scopul cercetării variaţiilor sezoniere a compoziţiei chimice a râului. Au fost depistate oscilaţiile sezoniere ale componentelor chimice ale apelor Nistrului şi dependenţa formării compoziţiei acestora în bazinul acvatic de calitatea maselor de apă ce pătrund pe teritoriul Republicii Moldova din rezervorul tampon din Ucraina. S-au determinat coeficienţii caracteristici compoziţiei ionice ce depind de concentraţia ionilor principali şi de mineralizarea apelor. A fost analizată dinamica anuală a conţinutului de substanţe organice, oxigenului dizolvat, bioxidului de carbon, duritatea totală. A fost completată baza multianuală de date ce ţin de hidrochimia fluviului Nistru.

Au fost cercetate procese combinate fotochimice şi microbiologice de tratare a apelor cu conţinut de substanţe organice greu degradabile (coloranţi sintetici – acid albastru 2K, acid cafeniu 2K, acid roşu, direct crizofenin, care sunt utilizate la „Floare Carpet” SRL). Au fost studiate condiţiile homogenice şi heterogenice a redox-catalizei cu utilizarea reagentului Fenton pe baza compuşilor oxalici şi citrici ai fierului. A fost elaborată o metodă nouă criochimică de obţinere a unui nou tip de nanocatalizator oxidic (Brevet MD Nr.3535) pentru utilizarea la destrucţia fotocatalitică a compuşilor organici, a fost studiată structura lui. La etapa a 2-a a procesului de epurare a apelor a fost aplicată metoda microbiologică cu stratul de microflora fixată în condiţii aerobe.

Oxidarea catalitică a coloranţilor textili duce la mineralizarea lor totală sau parţială şi ca rezultat la micşorarea concentraţiei remanente a lor în apele reziduale şi a efectului negativ asupra bazinelor acvatice pe de o parte, iar pe de alta, la micşorarea deşeurilor formate în procesul de tratare a apelor reziduale textile.

Aplicarea ionilor de Fe2+ obţinuţi la dizolvarea electrochimică a anodului de fier a permis de a mări efectul de decolorare şi mineralizare a coloranţilor textili (direcţi şi activi) în soluţiile model şi apele reziduale în comparaţie cu sărurile de fier (II) cu 10 – 15%

Măsurările au demonstrat că formele de migrare a cuprului şi fierului în spaţiu şi timp au anumite particularităţi. Formele principale de migrare a fierului sunt formele suspendate şi coloidale (80-100%), dar formele principale de migrare a cuprului sunt formele dizolvate şi coloidale (38.1-100%). Dinamica sezonieră se manifesta prin variaţia raportului dintre diferite forme. În perioada rece a anului forme solubile a fierului se identifică mai rar în comparaţie cu perioada caldă a anului. Pentru cupru formele suspendate mai adesea au fost identificate în perioada caldă a anului.

Concentraţiile de H2O2 înregistrate în perioada măsurărilor, mai frecvent, au fost de ordinul 10-7 M, iar valorile capacităţii de inhibiţie care descriu intensitatea desfăşurării proceselor de autoepurare cu participarea radicalilor > 3∙105 s-1. Doar în probele de apă prelevate în perioada inundaţiilor (iulie) pentru întreg segmentul monitorizat a fost atestat un conţinut a H2O2 de ordinul 10-6 M şi valori ale capacităţii de inhibiţie de ordinul 105 s-1, mărimi ce demonstrează că în apele nistrene decurgeau eficient procesele chimice de autopurificare. Depistarea în apele nistrene a unui conţinut mai înalt de H2O2, decât media înregistrată până în prezent, ne fac să conchidem că un aport considerabil în stabilirea acestui conţinut l-au avut precipitaţiile atmosferice care au căzut din abundenţă.

11

Conţinutul radicalilor OH nu au depăşit mediile stabilite pentru conţinutul acestor radicali în apele naturale, 10-17 M.

A fost elaborată metoda şi instalaţia pentru distrigerea compuşilor organici într-un cîmp electromagnetic rotativ cu posibilitatea aplicării curentului constant (Brevete MD 3624, 3680). Ca rezultat al tratării apelor poluate în acest reactor, are loc influenţa intensivă a câmpului electromagnetic şi a efectului de „plazma rece” asupra substanţelor organici, la contactul pe scurtă durată a particulelor metalici. Acest efect rezuiltă în distrugere rapidă a substanţelor organici până la structuri moleculare mai simple. Simultan se petrece tratarea fotocatalică a apei. La etapa a două a tratării (microbiologică) are loc distrucţia completă a poluanţilor organici cu formarea substanţelor simple inorganice - apă, CO2, etc. Ca substrat pentru fixarea microflorei a fost utilizat rumeguş de lemn, tratat prin metoda hidrofobă cu alcool polivinil polimerizat (Cerere la brevet – pe etapa de oformare).

A fost elaborat un procedeu anaerobic de obţinerea a suplimentului vitamina-proteic furajer pentru animale (brevet Nr.3716 / 2008). Rezultatul tehnic al acestui proces constă în posibilitatea dozării cantităţilor substanţelor ce conţin cobalt ([Co(III)/Co(II)/H2O2/UV] de tip Fenton), care în etapa iniţială în prezenţa micilor cantităţi de peroxid de hidrogen la tratarea ultravioletă asigură hidroliza fotocatalitică a polifenolilor greu degradabili biochimic, în componenţa borhotului, ceea ce la etapa de metano-geneză în condiţii anaerobe măreşte cantitatea de biogaz formată datorită asimilării mai uşoare a substanţelor organice care au o structură moleculară mai simplă de către microorganisme, astfel mărindu-se şi gradul de epurarea apelor reziduale şi formarea nămolului activ ce conţine o cantitate ridicată de substanţă biologic activă – ea reprezintă un compus complex proteic al cobaltului – cianocobaltamină cu formula generală С63Н90О14N14PCo (vitamina В12), care după concentrare, se amestecă cu drojdii furajere lichide, apoi se mărunţeşte, se usucă şi se foloseşte în calitate de supliment furajer vitamino-proteic în alimentarea animalelor.

Procedeul şi instalaţia permite de a micşora conţinutul emisiilor nocive NOx şi SOx de 1,5- 1,8 ori în comparaţie cu prototipul. A fost stabilit valorea inducţiei câmpului magnatic la care creşte coeficientul radial de separare, debitul relativ de componenţi care determină viteza de ardere a instalaţiei şi productivitatea acestuia – în intervalul de ionizare 1-10%. Procedeul permite de a micşora emisiile de NOx cu 80-90%, iar SOx cu 90-95% şi, în afară de aceasta de a obţine îngrăşăminte – nitrat şi sulfat de amoniu. S-au stabilit regimurile la care eficacitatea este cea mai înaltă.


1. Gonţa Maria, dr. hab. în chimie2. Iambarţev Viorica3. Matveevici Vera, dr. în chimie4. Isac Tatiana, dr. în chimie 5. Mocanu Larisa6. Graur Irina7. Chirniţcaia Tatiana 8. Solonari Veronica9. Covaliov Victor, dr. în şt. chimice 10.Nenno Vladimir, dr. în şt. tehnice11.Covaliova Olga, dr. în şt. chimice12.Jalba Vitalie, doctorand13.Carauş Veaceslav, masterand14.Goreaceva Nelli, dr. în biologie15.Gladchi Viorica, dr. în chimie16.Romanciuc Lidia, dr. în chimie17.Borodaev Ruslan18.Bunduci Elena

12

19.Mardari Igor 20.Angel Lilia21.Şurîgina Olga, masterand22.Gaz Diana, masterand 23.Lis Angela, masterand24.Craciun Alexandru, dr. în ştiinţe tehnice, conf. univ.25.Sajin Tudor, dr. în ştiinţe tehnice26.Crăciun Svetlana27.Ene Vladimir 28.Penin Alexandru29.Albert Boris30.Bunduchi Elena31.Iurcu Tatiana32.Botnari Lilia

Rezultatele obţinute:A fost studiat procesul de diminuare a concentraţiei coloranţolor textili (direcţi şi activi)

din soluţiile model prin aplicarea metodelor de electrocoagulare, oxidare catalitică şi adsorbţia compuşilor remanenţi de către cărbunii activi. S-a stabilit, că eficacitatea procesului de coagulare depinde de natura coloranţilor şi de capacitatea de asociate a lor. Majoritatea coloranţilordirecţi se înlătură din apele reziduale prin metoda electrocoagulării în intervalul de pH 5,0 – 6,0. S-a constatat, că electrocoagularea coloranţilor direcţi, care au grad mare de asociere, se realizează cu cheltuieli mici de coagulant (7,0 mg/l), în comparaţie cu cheltuielile pentru coloranţii activi (14 mg/l), care au grad mic de asociere şi de 45,0 mg/l pentru coloranţii activi, care nu asociază. Gradul de oxidare depinde de natura colorantului şi stabilitatea moleculelor de coloranţi faţă de oxidanţi, iar eficacitatea procesului de adsorbţie de natura şi concentraţia compuşilor organici remanenţi.

Cu utilizarea metodei cromatografice gazolichide (aparatul HPLC) au fost cercetate procese de distrugere fotocatalitice a compuşilor din clasa benzotiazolelor (aminobenzotiazol care fac parte din componenţa preparatelor fungicidice). În calitate de fotocatalizator omogen a fost testat trioxalatoferat de potasiu şi complexul citrat– amoniacal de fier C6H5O7FeIII . C6H6O7(NH4)2

.nH2O, sintetizate şi purificate conform tehnologii speciale. Au fost obţinute spectre IR şi a fost evaluată structura acestor compuşi complecşi. Procesele de tratare au fost petrecute la adăugarea 0,5 mM H2O2. Au fost cercetate cinetica proceselor şi mecahismul distrugerii. S-a arătat că procesul de distrugere are un caracter treptat cu formarea produselor intermediare cum sunt 4OH-ABT şi 6OH-ABT precum şi diOBT, finalizând cu mineralizarea completă. A fost examinată posibilitatea intensificării acestor procese cu aplicarea curentului constant. S-a evaluat rolul radicalilor activi pentru modelarea proceselor de transformare studiate.

Au fost depistate oscilaţiile sezoniere ale componentelor chimice ale apelor Nistrului şi dependenţa formării compoziţiei acestora în bazinul acvatic de calitatea maselor de apă ce pătrund pe teritoriul Republicii Moldova din rezervorul tampon din Ucraina. S-au determinat coeficienţii caracteristici compoziţiei ionice ce depind de concentraţia ionilor principali şi de mineralizarea apelor. A fost analizată dinamica anuală a conţinutului de substanţe organice, oxigenului dizolvat, bioxidului de carbon, duritatea totală. A fost completată baza multianuală de date ce ţin de hidrochimia fluviului Nistru.

A fost optimizat procesul de tratare al coloranţilor textili din soluţiile model prin metoda electrochimică sau oxidarea catalitică, urmată de adsorbţia lor în continuare de către cărbunii activi. Eficacitatea metodelor combinate de tratare depinde de natura coloranţilor şi capacitarea lor de a asocia în soluţii. S-a stabilit, că prin tratarea combinată electrochimică şi adsorbţie coloranţii direcţi se pot înlătura din soluţiile concentrate (200 mg/l), iar cheltuielile de coagulant se micşorează de 1,5-2,0 ori. La fel, se înlătură şi coloranţii activi, care asociază, iar cei care nu asociază, nu se pot înlătura prin această metodă. Diminuarea concentraţiei lor s-a obţinut numai prin combinarea metodelor de tratare electrochimică, oxidare catalitică şi adsorbţie. Prin optimizarea şi îmbinarea acestor metode se modelează tratarea apei de coloranţi activi şi direcţi până la concentraţiile maxime admisibile.

13

A fost propusă o soluţie tehnică nouă referitoare la tratarea apelor uzate, pe baza proceselor electrochimice şi de cataliză omogen-eterogenă. Conform acestei metode, în apă de tratat se adaugă peroxidul de hidrogen şi magnetitul Fe3O4 dispersat la iradierea cu razele UV (λ=180-400 nm, J=20-25 J/cm2.min) – Brevet MD Nr. 3941 publ.BOPI Nr.8, 2009. Procese electrochimice şi fotocatalitice sunt însoţite de formarea radicalilor liberi. Acest proces se recomandă pentru aplicarea practică la tratarea sistemelor apoase cu mai mulţi componenţi – ionii de metale grele şi compuşi organici. Aceste ape se rezultă din procese tehnice de prelucrare a metalelor, în industrie uşoară la vopsirea textilului, etc. Ca rezultat al transformărilor fazo-disperse, are loc formarea oxizilor de structura de tip şpinel cu proprietăţi magneice.

În anul 2009 au fost continuate cercetările în teren a dinamicii spaţio-temporale a compoziţiei chimice, stării redox şi capacitaţii de tamponare a apelor Nistrului. Primăvara în porţiunea Naslavcea până la Dubăsari s-au format ape cu compoziţie mixtă de tip hidrogeno-carbonatice din grupul calciu-natriu cu valorile mineralizării şi durităţii mai mari decât media pe ani. În unele puncte de captare s-a atestat o suprasaturare a apelor cu oxigen. În perioada de vară apele bazinului de acumulare Dubăsari au fost poluate cu fosfaţi. Pe întregul segment monitorizat, după indicatorul cinetic starea redox (H2O2/DH2 ), apele se caracterizau prin starea redox instabilă. Formele de migrare ale fierului şi cuprului în timp şi spaţiu au avut unele particularităţi. Fierul migra mai des sub formă de suspensii (86,9-100%), iar cuprul se găsea sub forme coloidal-solubile (17,4-100%). Cel mai înalt conţinut de substanţe organice labile, 3,6 - 6,85 мгО2/дм3, a fost înregistrat în perioada de vară. Rezultatele obţinute indică că, cu mici excepţii, valorie capacităţii-tampon, în funcţie de anotimp, se caracterizeasă prin variaţii neînsemnate.

Rezultatele obţinute la realizarea celor trei serii de testări a catalizatorului omogen “BIO-FRIENDLY”: 1. Reducerea fumegării gazelor de eşapament de 1,5-2,3 ori pentru automobilele cu motoare Diesel; 2. Reducerea concentraţiei de CO din gazele de eşapament a de 1,5-3 ori, CH de 1,4-1,6 ori, NOx de 1,3-1,6 ori, precum şi reducerii consumului de benzină în mediu cu 10% iar a motorinei cu 15%; 3. Se micşorează suprasolicitarea ecologică asupra mediului ambiant, deoarece se reduce cantitatea utilizată de carburant şi obţinerea unui beneficiu economic; 4. Utilizarea biocatalizatorului va conduce la îmbunătăţirea bazinului aerian al Republicii Moldova.

Rezultatele obţinute la testarea pe stand neutralizatorului de gaze de eşapament din blocuri monolite din bază de ceramică de tip figure: 1. Privind diminuarea emisiilor nocive la mersul în gol trebuie consederate ca satisfacotare ţânând cont de faptul că în scopul obţinerii unui suprafeţe catalitice mai mari, tehnologia de depunere a purtătorului secundar şi a stratului catalitic trebuie optimizate; 2. Testarea motorului cu înregistrarea caracteristicilor de sarcină şi de viteză ale motorului au indicat rezultate bune şi au confirmat veridicitatea soluţiilor tehnice selectate; 3. La testarea următorului neutralizator se recomandă de a amplasa neutralizatorul mai aproape de colectorul gazelor de eşapament pentru asigurării unui regim de temperatură mai bun pentru desfăşurarea acţiilor de oxidare a substanţelor toxice; 4. În vederea măririi durabilităţii termenului de serviciu a straturilor catalitice ale neutralizatorului este raţional de folosit catalizatori omogeni care sunt prezenţi în conţinutul benzinei, ceea ce considerabil micşorează acţiunea poluanţilor asupra straturilor catalitice; 5. Este necesar de a continua cercetările, ţinând cont de perspectivitatea aceste direcţii de cercetare.

Anul 2010Echipa de cercetare:1. Duca Gheorghe, dr. hab. 2. Goreaceva Nelli, dr. în biologie3. Gladchi Viorica, dr. în chimie 4. Romanciuc Lidia, dr. în chimie 5. Borodaev Ruslan, 6. Bunduchi Elena, doctor în chimie7. Angel Lilia, masterand8. Şurîgina Olga, masterand9. Gaz Diana, masterand 10. Lis Angela, masterand

14

11. Musteaţa Radu, masterand12. Verdeş Veronica, masterand13. Gonţa Maria, dr. hab. în chimie14. Matveevici Vera, dr. în chimie15. Iambarţev Viorica16. Isac Tatiana, dr. în chimie 17. Mocanu Larisa, masterand18. Graur Irina, masterand19. Craciun Alexandr, dr.20. Crăciun Svetlana 21. Ene Vladimir 22. Penin Alexandru 23. Vozian Lollita24. Albert Boris25. Podubni Octavian26. Grossu Anastasia 27. Covaliov Victor, dr. în şt. chim. 28. Nenno Vladimir, dr.în şt.tehn.29. Covaliova Olga, dr. în şt. chim.30. Jalba Vitalie, doctorand31. Carauş Veaceslav, masterand32. Clichici Ion, masterand


Au fost studiate legităţile de formare a compoziţiei chimice şi stării oxido-reducere a apelor râului Nistru; identificate tendinţele variaţiei lor în dependenţă de timp şi de-a lungul râului. Au fost folosite metode moderne – determinarea capacităţii tampon şi formele de migraţie ale metalelor, determinarea parametrilor cinetici ai valabilităţii biologice pentru funcţiile vitale ale hidrobionţilor.

Rezultatele obţinute şi metodele aprobate pot fi utilizate în practică pentru estimarea influenţei transfrontaliere asupra calităţii apelor râului Nistru în procesul de management al resurselor biologice şi stării ecologice a râului Nistru, în procesul de elaborare a abordărilor metodologice noi pentru determinarea calităţii apelor. Au fost determinate tendinţele de schimbare a calităţii apelor Nistrului, stării redox, capacităţii antioxidante pe termen lung şi sezonier s-au elaborat recomandări pentru protecţia râului.

S-au elaborat metode de înlăturare a acizilor humici din apele naturale în prezenţa substanţelor refractare cu utilizarea coagulantului de aluminiu şi oxidarea catalitică ulterioară.

În baza combinării metodelor chimice au fost elaborate noi tehnologii de epurare a apelor uzate cu conţinut de ioni de metale grele şi substanţe organice greu degradabile. A fost studiat procesul de diminuare a concentraţiei acizilor humici din soluţii model şi ape naturale cu coagulant de aluminiu obţinut la dizolvarea sulfatului de aluminiu şi la dizolvarea electrochimică a anodului de aluminiu în funcţie de concentraţia ionilor de aluminiu, acizilor humici şi timpul tratării electrochimice. S-a obţinut, că cu ajutorul coagulantului de aluminiu se înlătură acizii humici din soluţiile model cu concentraţia iniţială în limitele de la 8,4 mgO/l până la 25,0 mgO/l la valoarea optimă a pH-ului de 5,85 – 6,2. Cu mărirea concentraţiei iniţiale a acizilor humici de la 16,0 mgO/l până la 25,0 mgO/l se măreşte consumul de coagulant de aluminiu şi, respectiv, se măreşte şi concentraţia ionilor de sulfaţi, care se introduc concomitent cu ionii de aluminiu şi care duc la diminuarea calităţii apei tratate. Pentru micşorarea concentraţiei ionilor de sulfaţi, soluţiile au fost tratate în celula cu anozi solubili de aluminiu. S-a stabili, că la tratarea electrochimică, efectul diminuării concentraţiei acizilor humici se măreşte şi respectiv se micşorează concentraţia ionilor de aluminiu (cu 35 – 40%) şi concentraţia sulfaţilor. Însă efectul de înlăturare a acizilor humici depinde şi de prezenţa substanţelor refractare (compuşii rămaşi de la oxidarea coloranţilor textili), care nimeresc în apele naturale la diversarea apelor uzate, care au

15

fost epurate neeficient, după metodele clasice. Substanţe reftactare se obţin şi la oxidarea prealabilă a apelor naturale la etapa de clorurare a ei. În prezenţa substanţelor refractare efectul de înlăturare a acizilor humici cu ajutorul coagulantului de aluminiu, se micşorează. S-a stabilit că efectul înlăturării acizilor humici se micşorează în prezenţa substanţelor refractare şi această micşorare este cu atât mai mare, cu cât masa compuşilor refractari este mai mică. Micşorarea concentraţiei substanţelor refractare din apele naturale depinde de calitatea epurării apelor uzate textile. S-a obţinut, că aplicarea metodelor avansate de tratare a apelor reziduale textile prin combinarea coagulării cu coagulant de aluminiu, urmată de oxidarea catalitică cu peroxid de hidrogen a coloranţilor remanenţi din apa tratată, duce la micşorarea concentraţiei substanţelor refractare şi ca urmare la micşorarea lor în apele naturale. Prin urmare, pentru îmbunătăţirea calităţii apelor naturale şi respectiv şi a apelor tratate în scopuri potabile se recomandă ca tehnologiile clasice de epurare a apelor reziduale textile să fie înlocuite cu tehnologii avansate de tratare, care combină tratarea cu coagulantul de aluminiu urmată deoxidarea catalitică cu peroxidul de hidrogen a compuşilor remanenţi, care se înlătură astfel până la normele sanitare. Înlocuirea tehnologiilor clasice de epurare a apelor reziduale textile cu tehnologii de epurare avansată permite de a micşora concentraţia substanţelor refractare şi a impactului negativ al lor asupra calităţii apelor naturale care se condiţionează şi se tratează în scopuri potabile.

Au fost elaborate procese şi dispozitive care diminuează emisiile nocive: СО, СnHm, NOx

de 1,3-3,0 ori; consumul de benzină cu 10%, motorinei cu 15%. Au fost elaborate procedee şi instalaţii de ardere cu utilizează câmpului electric permanent, alternativ şi magnetic (pat. № 1939,2107, 2129, 2151,2152,2153), precum şi a neutralizatorului cu catalizator eterogen de gaze de eşapament, a dispozitivului de iradiere cu raze ultraviolete a aerul de combustibie, care permit: reducerea combustibil nears cu 92-98%; reducerea diapazonul de variaţie a vitezei de ardere cu 65%, a intensităţii cedării căldurii cu 50%; reducerea conţinutului emisiilor nocive NOx şi SOx

de 1,5- 1,8 ori; iar utilizarea catalizatorilor omogen şi eterogen, precum şi a aerului de combustie îmbogăţit cu ozon, permite diminuarea emisiilor nocive: СО, СnHm, NOx de 1,3-3,0 ori, a consumul de benzină cu 10%,a motorinei cu 15%. Utilizarea acestor procese, instalaţii şi dispozitive în industrie şi la transportul auto pot asigura un beneficiu economic şi ecologic considerabil.

Au fost elaborate şi propuse pentru implementare metode noi de condiţionare apelor de suprafaţă şi subterane pentru scopuri tehnice şi potabile. Au fost propuse un şir de soluţii tehnice privind epurarea şi regenerarea soluţiilor tehnologice uzate, utilizarea deşeurilor lichide şi solide toxice cu concentraţii ridicate. Pe baza cercetărilor preliminare privind estimarea parametrilor tehnologici principali a proceselor de tratare, au fost confecţionate patru instalaţii de laborator pentru tratarea fotocatalitică şi membranică a soluţiilor apoase, precum şi instalaţia pentru dedurizarea apei care a fost propusă pentru aplicare în practică. Cercetările efectuate şi metode propuse permit tratarea apelor cu conţinut de un şir larg de componenţi în condiţii intensive şi obţinerea gradului necesar de epurare şi înlăturare a substanţelor nocive şi nedorite. Instalaţii elaborate de tip compact sunt bazate pe procese fără reagenţi cu aplicarea efectelor fizice.

Direcţia strategică 05. Nanotehnologii, inginerie industrială, produse şi materiale noi

Cercetări ştiinţifice aplicate

2. Proiect 06.408.046A „Stereochimia, structura electronică şi mecanisme de asamblare dirijată a combinaţiilor coordinative a unor metale p, şi d cu liganzi organici şi anorganici ca potenţiali agenţi de aplicare în medicină, zootehnie şi biotehnologie”. Conducător – Aurelian Gulea, dr. hab., prof. univ., m.cor. AŞM. Perioada proiectului – 2006-2010. Proiectul a fost realizat în cadrul Laboratorului de Cercetări Ştiinţifice „Chimie coordinativă”.

Obiectivele generale:

– Sinteza şi studiul compuşilor coordinativi ai cobaltului, nichelului, cuprului şi zincului cu saliciliden- şi naftalidentiosemicarbazidele care conţin sulfanilamide, precum şi a compuşilor

16

coordinativi mono- şi heterometalici ai bismutului(III), cromului(III) şi lantanoidelor cu acizii nitrilotriacetic, antranilodiacetic şi etilendiaminotetraacetic şi aşa elemente din blocurile s- şi d- ca Mg, Ca, Sr, Ba, Co, Ni, Cu, Zn şi Ag;

– Testarea activităţii biologice a acestor substanţe pentru stabilirea activităţii lor antimicrobiene şi antifungice.

Impactul ştiinţific, economic şi social:

1. Au fost asamblate molecule noi de provenienţă organică cu proprietăţi performante de inhibitori ai proliferării microorganismelor grampozitive şi gramnegative fapt important în lărgirea arsenalului de medicamente autohtone efective şi accesibile populaţiei.

2. În bază de aceste molecule au fost sintetizaţi noi agenţi moleculari de inhibiţie a microorganismelor şi fungilor cu metale nonplatinice ce pot servi drept precursori ai preparatelor antimicrobiene şi antifungice autohtone eficiente, selective şi cu toxicitate redusă.

3. Au fost propuse spre aprobare clinică noi agenţi antimicrobieni şi antifungici efectivi în baza compuşilor coordinativi ai biometalelor cu liganzi care conţin atomi donori de sulf, azot şi oxigen.

Anul 2006Echipa de cercetare:1. Samusi Nina, dr. hab. în ştiinţe chimice, prof. univ.2. Ţapcov Victor, dr. în ştiinţe chimice, conf.3. Creţu Larisa, dr. în ştiinţe chimice4. Bulimestru Ion, doctorand5. Spînu Stela, doctorand6. Bejenari Natalia, doctorand7. Lazacovici Dumitru, magistrnd8. Sambriş Liuba, magistand9. Cebotari Ludmila

Rezultatele obţinute:Au fost elaborate metode optime de sinteză a compuşilor coordinativi noi ai cobaltului,

nichelului, cuprului, zincului cu tio- şi semicarbazone, hidrazone şi baze Schiff ale aldehidelor salicilice substituite şi piridin-2-carboxialdehidei, precum şi compuşii coordinativi mono- şi heterometalici ai bismutului(III) şi cromului(III) cu acizii nitrilotriacetic, (-hidroxietil)imino-diacetic, antranilodiacetic şi etilendiamintetraacetic cu elemente din blocurile s- şi d- (Mg, Ca, Sr, Ba, Mn, Co, Ni, Cu, Zn ş. a.). În baza datelor analizei elementale şi cu razele X şi studiului fizico-chimic (magnetochimia, spectroscopia RMN şi IR, termogravimetria) s-a stabilit compoziţia şi structura lor. A fost testată activitatea biologică a acestor substanţe şi s-a stabilit că unii din compuşii sintetizaţi manifestă activitate anticancer (leucemia mieloidă umană, HL-60) şi antimicrobiană selectivă, comparabilă (iar în unele cazuri mai înaltă) cu activitatea chimiopre-paratelor folosite în medicină. Datorită acestor proprietăţi complecşii daţi pot găsi aplicare în practica medicală şi veterinărie în calitate de preparate anticancer sau antimicrobiene. La fel, a fost stabilit că compuşii coordinativi heterometalici ai bismutului(III) au rezistenţa specifică înaltă (1014-1015 Ohmcm) şi pot fi utilizate în tehnica electrică în calitate de materiale dielectrice.


1. Samusi Nina, dr. hab. în ştiinţe chimice, prof. univ.2. Ţapcov Victor, dr. în ştiinţe chimice, conf.3. Bârcă Maria, dr. în ştiinţe chimice, conf. 4. Creţu Larisa, dr. în ştiinţe chimice 5. Bulimestru Ion, dr. în ştiinţe chimice6. Cotovaia Aliona, doctorand

17

7. Bejenari Natalia, doctorand8. Iachimciuc Natalia, doctorand 9. Lazacovici Dumitru, magistrand 10. Sambriş Liuba, magistrand 11. Cebotari Ludmila 12. Gaidibadi Ghenadie

Rezultatele obţinute:S-a realizat sinteză compuşilor coordinativi noi ai biometalelor cu un şir de azometine

care conţin ca atomii donori atomii de oxigen azot şi sulf, precum şi compuşii coordinativi mono- şi heterometalici ai bismutului (III) şi lantanidelor cu acizii etilendiamintetraacetic şi ciclohexan-1,2-diamintetraacetic cu elemente din blocurile d- şi f-. În baza datelor analizei elementale şi cu razele X şi studiului fizico-chimic (magnetochimia, spectroscopia RMN şi IR, termogravimetria) s-a stabilit compoziţia, structura şi proprietăţile lor. Complecşii sintetizaţi manifestă activitate anticancer şi antimicrobiană selectivă. Datorită acestor proprietăţi complecşii daţi pot găsi aplicare în practica medicală şi veterinărie în calitate de preparate anticancer sau antimicrobiene. La fel, a fost stabilit că compuşii coordinativi heterometalici ai bismutului(III) au rezistenţa specifică înaltă (1014-1015 Ohmcm) şi pot fi utilizaţi în tehnica electrică în calitate de materiale dielectrice .

Anul 2008Echipa de cercetare:1. Samusi Nina, dr. hab. în ştiinţe chimice, prof. univ.2. Ţapcov Victor, dr. în ştiinţe chimice, conf.3. Bîrcă Maria, dr. în ştiinţe chimice, conf.4. Bulimestru Ion, dr. în ştiinţe chimice5. Creţu Larisa, dr. în ştiinţe chimice6. Cotovaia Aliona, dr. în ştiinţe chimice7. Bejenari Natalia8. Ene Dumitru9. Cicanci Ludmila10. Cebotari Ludmila11. Vieru Veaceslav12. Draghici Ivan,13. Donea Tatiana

Rezultatele obţinute:Au fost sintetizaţi compuşii coordinativi noi ai unor metale 3d cu tio- şi semicarbazone

substituite şi produşii condensării a aminoalcoolilor cu aldehidele salicilice substituite, piridin-2-carboxialdehidei, 2-acetil- şi benzoil-piridinei În baza datelor analizei elementale şi cu cercetării fizico-chimice s-a stabilit compoziţia, structura şi proprietăţile lor. A fost testată activitatea biologică a acestor substanţe şi s-a stabilit că unii din compuşii sintetizaţi manifestă activitate anticancer şi antimicrobiană selectivă, comparabilă (iar în unele cazuri mai înaltă) cu activitatea chimiopreparatelor folosite în medicină. Datorită acestor proprietăţi complecşii daţi pot găsi aplicare în practica medicală şi veterinărie în calitate de preparate anticancer sau antimicrobiene.


1. Samusi Nina, dr. hab. în ştiinţe chimice, prof. univ.2. Ţapcov Victor, dr. în ştiinţe chimice, conf.3. Barba Nicanor, dr. hab. în ştiinţe chimice4. Creţu Larisa, dr. în ştiinţe chimice

18

5. Jalbă Angela, doctorand6. Donea Tatiana7. Vieru Veaceslav8. Cebotari Ludmila

Rezultatele obţinute:S-a realizat sinteză compuşilor coordinativi noi ai cobaltului, nichelului, cuprului,

zincului cu tio- şi semicarbazone substituite şi baze Schiff ale aldehidelor salicilice substituite şi derivatelor piridin-2-carboxialdehidei. În baza datelor analizei elementale şi cercetărilor magnetochimice, spectroscopice (RMN şi IR), şi termogravimetrice s-a stabilit compoziţia, structura şi proprietăţile lor. A fost testată activitatea biologică a acestor substanţe şi s-a stabilit că unii din compuşii sintetizaţi manifestă activitate anticancer (leucemia mieloidă umană HL-60, cancerul prostatei, cancerul mamar) şi antimicrobiană selectivă. S-a stabilit că unii din compuşii coordinativi ai cuprului cu salicilideniminoalcoolii substituite stimulează creşterea biomasei Spirulina Platensis mărind în unele cazuri cantitatea de cupru, proteine, glucide şi lipide.


1. Ţapcov Victor, dr. în ştiinţe chimice, conf.2. Barba Nicanor, dr. hab. în ştiinţe chimice3. Creţu Larisa, dr. în ştiinţe chimice4. Ciornea Victor5. Cebotari Ludmila6. Jalbă Angela, doctorand7. Căpăţînă Tatiana, doctorand8. Vieru Veaceslav, masterand9. Graur Vasilii, masterand


Au fost elaborate metode optime de sinteză a compuşilor coordinativi noi ai biometalelor cu liganzii polifuncţionali obţinuţi în bază tio- şi semicarbazidelor substituite În rezultatul analizei elementale, cu razele X şi studiului fizico-chimic s-a stabilit compoziţia, structura şi proprietăţile lor. Cercetarea activitatăţii biologice a acestor substanţe a demonstrat, că unii din compuşii sintetizaţi manifestă activitate antimicrobiană selectivă şi anticancer. Datorită acestor proprietăţi complecşii daţi pot găsi aplicare în practica medicală şi veterinărie în calitate de preparate antimicrobiene sau anticancer.

3. Proiectul 06.408.047A „Prepararea, studiul şi valorificarea unor tiocompuşi organici şi coordinativi pentru elaborarea a noi materiale magnetice şi produse cu aplicabilităţi analitice sau bio-medicale”. Conducător – Mihail Revenco, dr. hab., prof.univ. Perioada proiectului – 2006-2010. Proiectul a fost realizat de echipa de cercetători din cadrul CCP „Reanal”.


- Elaborarea metodelor de sinteză a unor noi halcogensemicarbazone tridentate fucţionali-zate precum şi a compuşilor lor coordinativi cu manganul, fierul, cobaltul,cuprul şi paladiul;

- Stabilirea structurii, comportamentului în stare solidă şi în soluţii, studiul proprietăţilor optice şi magnetice precum şi a activităţii biologice a compuşilor preparaţi;

- Elaborarea unor metode noi de determinare spectrofotometrică a cobaltului şi cuprului, selectarea unor agenţi noi cu proprietăţi antibacteriene pronunţate, blocuri pentru asamblarea materialelor magnetice.

19

Impactul ştiinţific, economic şi social:Au fost stabilite şi comparate proprietăţile bacteriostatice, antivirale şi antifungice ale

reactivilor necoordinaţi şi ai complecşilor, propuse noi substanţe cu proprietăţi biologice relevante, care diversifică arsenalul de compuşi din această grupă. O selecţie de compuşi ai cuprului şi ai paladiului a arătat proprietăţi marcante în calitate de antineoplastici.

Rezultatele studiului proprietăţilor optice şi electroanalitice au stat la baza elaborării unor metode performante de analiză optică şi potenţiometrice. Au fost găsite condiţiile de asamblare a speciilor dimere cu interacţiune feromagnetică, care pot servi în calitate de blocuri de perspectivă pentru obţinerea materialelor cu proprietăţi de magneţi moleculari.

Anul 2006

Echipa de cercetare:1. Nosov Alexei 2. Codreanu Diana3. Revenco Mihail 4. Corja Ion5. Bulmaga Petru 6. Cozlenco Alexandr 7. Cupcinenco Victor 8. Martin Mariana 9. Stratulat Elena 10. Popov Boris11. Bucşan Tatiana

Rezultatele obţinute:Au fost preparate şi studiate noi tiosemicarbazone ale 8-chinolinaldehidei substituite în

poziţia 3 şi 4 a fragmentului tiosemicarbazidic, sintetizaţi noi compuşi coordinativi cu cupru şi paladiu, determinate structurile şi proprietăţile lor antimicrobiene şi antineoplastice, evaluată influenţa substituenţilor asupra proprietăţilor optice ale complecşilor cuprului. A fost interpretat comportamentul magnetic al compuşilor binucleari ai cuprului; stabilită amplificarea proprietăţilor antibacteriene ale tiosemicarbazonelor studiate de către procesul de complexare cu ioni de cupru(II), palladiu(II), dar nu cu ionii de cobalt(II) sau (III); demonstrat că compuşii cuprului cu liganzii sintetizaţi manifestă proprietăţi antineoplastice în cancerul mamar în concentraţii de ordinul 10 -7 M; arătat că introducerea substituentului fenil în poziţia 4 măreşte sensibilitatea reacţiei de determinare spectrofotometrică a cuprului; confecţionate membrane pentru senzori potenţiometrici pentru determinarea percloraţilor şi nitraţilor.

Anul 2007Echipa de cercetare:1. Bunescu Andrei, dr. în chimie, 2. Codreanu Diana, masterand3. Rusu Viorica, masterand4. Revenco Mihail, dr.hab.5. Corja Ion, dr.6. Bulmaga Petru, dr.7. Cupcinenco Victor8. Martin Mariana9. Stratulat Elena10.Ioniţă Maria 11.Rotari Snejana 12.Bucşan Tatiana 13.Artiomenco Liubovi 14.Stahii Tatiana

20

Rezultatele obţinute:Au fost preparaţi noi compuşi coordinativi ai cuprului şi paladiului cu tiosemicarbazonele

substituite ale 8-chinolinaldehidei, stabilită structura lor, studiate proprietăţile fizico-chimice, analitice şi biomedicale, confecţionate membrane pentru senzori potenţiometrici cu răspuns selectiv la prezenţa salicilaţilor.

A fost demonstrat că:- introducerea inelului benzenic în poziţia 4 a fragmentului tiosemicarbazidic aprofundează

proprietăţile acide ale reactivului, care după coordinare în sfera cuprului pierde proprietatea de a se comporta ca un ligand neutru, dar păstrează modul de coordinare al formei predecesoare;

- proprietăţile acido-bazice ale ligandului studiat sunt dependente atât se substituent, cât şi de natura metalului;

- natura substituentului modifică atât comportamentul reactivului organic cât şi compatibilitatea lui cu alţi liganzi, modul de coordinare al acestora în sfera internă;

- proprietăţile antitumorale ale compuşilor complecşi ai cuprului cu tiosemicarbazona 8-chinolinaldehidei contra cancerului mamar sunt dependente de natura anionului;

- senzorii potenţiometrici pentru determinarea salicilaţilor sunt mai performanţi în cazul când materialul electroactiv polimeric se prepară în situ în membrana de tip film.

A fost propus:- metodă chimică de dirijare a proprietrălţilor acido bazice ale complecşilor cuprului cu

scopul de a obţine forme solubile în apă cu proprietăţi antibacteriene; - un mod de mărire a duratei de exploatare a senzorilor potenţiometrici pentru determinarea

salicilaţilor prin asamblarea materialului electroactiv din blocuri cu nuclearitate redusă;- o metodă spectrofotometruică de determinare a cobaltului în compuşi complecşi disponibili

în cantităţi mici.Anul 2008

Echipa de cercetare în:1. Bunescu Andrei 2. Sireţanu Diana 3. Revenco Mihail, dr. hab.4. Corja Ion 5. Bulmaga Petru 6. Martin Mariana7. Stratulat Elena8. Saroievsky Oxana9. Palamarciuc O.

10. Bucşan Tatiana

Rezultatele obţinute:A fost cercetat rolul metalului şi al substituentului asupra activităţii biologice a derivaţilor

tiosemicarbazonei 8-chinolinaldehidei. Pentru aceasta au fost preparaţi compuşi complecşi ai diferitelor metale (Cu, Sn, Pd, Fe, Co) cu tiosemicarbazona 8-chinolinaldehidei şi ai derivaţilor ei, individualizaţi cu metode fizico-chimice şi supuşi testărlor biologice. Din numărul metalelor studiate mai activi s-au dovedit a fi compuşii cuprului. La etapa actuală se poate trage concluzia că activitatea biologică a acestor sisteme depinde de flexibilitatea sferei de coordinare, fapt care invocă legarea speciei complexe, care conţine tiosemicarbazona coordinată, de un suport coordinator penetrabil pentru pereţii celulei şi asigură trecerea complexului în interiorul celulei. A fost stabilită structura compuşilor solizi a cuprului care conţin ligandul în stare molculară şi deprotonizată. A fost stabilit impactul deprotonizării asupra structurii şi corelat cu variaţia proprietăţilor antibacteriene. Au fost preparaţi noi pivalaţi polinucleari ai cromului combinaţi cu ioni de substanţe tensioactive pentru prepararea materialelor electroactive în membranele senzorilor potenţiometrici.

A fost propus:- un nou senzor potenţiometic pentru determinarea concentraţiei sulfocianaţiolor în soluţii;- o metodă potenţiometrică de determinare a conţinutului substanţelor tensioactive de

origine anionică.

21

Anul 2009Echipa de cercetare:1. Revenco Mihail, dr.hab., prof. univ.2. Bulmaga Petru, dr., conf.univ.3. Corja Ion, dr., conf.univ.4. Bunescu Andrei5. Codreanu Diana6. Stratulat Elena 7. Martin Mariana 8. Palamarciuc Oleg, doctorand9. Şaroevsky Oxana, doctorand

Rezultatele obţinute:A fost preparat un şir de substanţe complexe noi pe baza Mn(III) cu bis(saliciliden) S-

alchilizotiosemicarbazide cu structură tetragonal piramidală sau octaedrică. Din masurători magnetochimice a fost stabilit numărul de electroni din atomul Mn şi starea lui de oxidare. Pentru prima dată au fost identificate produsele interacţiunii tiosemicarbazonei aldehidei saliciulice şi derivaţilor tioalchilaţi cu sărurile de mangan în mediu alcalin şi neutru. A fost stabilită tendinţa de asociere în sisteme polimere finite (dimeri, heptameri, decameri) şi lanţuri polimerice infinite. A fost pusă în evidenţă o nouă transformare redox a fragmentului tiosemicarbazidic insoţită de dimerizarea agentului iniţial sub acţiunea ionului de mangan şi formarea lanţurilor polimerice cu proprietăţi de magneţi moleculari. A fost determinată structura produşilor, modul de coordinare a liganzilor asamblaţi şi interacţiunile magnetice într-un interval larg de temperaturi. Metodele de sinteză elaborate pot servi ca prototip pentru exitendere în alte sisteme, folosite pentru sinteza magneţilor moleculari, iar compuşii sintetizaţi pot fi folosiţi pentru asamblarea materialelor noi cu proprietăţi magnetice dirijate.

Anul 2010Echipa de cercetare:1. Revenco Mihail, dr.hab., prof. univ.2. Corja Ion, dr. 3. Bulmaga Petru, dr. 4. Martin Mariana, magistru5. Stratulat Elena6. Zagurskaia-Saraevscaia Oxana7. Sîrbu Angela8. Palamarciuc Oleg, doctorand9. Secu Mihail, doctorand, 10. Olaraşu Nicolai, masterand11.Onica Eleonora, masterand12. Lisnic Diana, student13. Stimkovskaia Anna, student14. Oloi Feodora, student

Rezultatele obţinute:Au fost elaborate metode de sinteză şi preparat un şir de compuşi noi ai Mn(III) cu bis(R-

saliciliden)-S-metil-izotiosemicarbazida (H2L) cu formula generală MnLX∙nA unde R = 5CH3,

5H, X = Cl, SCN, ClO4, ReO4, B(C6H5)4, N3, A = CH3OH, H2O, CH3CN, n = 0, 1, 2. Pentru toţi produşii a fost stabilită structura şi studiate proprietăţile magnetice în funcţie de temperatură. Structura cristalină, numărul de coordinare şi forma poliedrului este funcţie de natura anionului şi a solventului folosit A. În compuşii cu X = Cl, SCN, N3 a fost găsit fragmentul molecular cu structură tetragonal piramidală [MLX], iar pentru X = ClO4 este caracteristică formarea speciilor octaedrice cationice de tipul MnL(H2O)2]ClO4 iar pentru X = ReO4, Cl, B(C6H5)4 au fost depistate

22

structuri octaedrice moleculare [MnLX(CH3OH)]. Au fost studiate proprietăţile magnetice ale substanţelor. Compuşii octaedrici manifestă proprietăţi magnetice obişnuite determinate de centrele paramagnetice izolate de Mn(III) cu 4 electroni necuplaţi. Proprietăţi magnetice similare au fost înregistrate la temperatura camerei şi pentru unii compuşi tetragonali piramidali cu aranjarea în straturi cu deplasarea lineară a centrilor paramagnetici. Excepţie este compusul [MnLCl] structura căruia reprezintă un asociat dimeric cu completarea numărului de coordinare a manganului până la 6 prin implicarea coordinării atomului de oxigen de la stratul vecin. Astfel distanţa dintre atomii vecini atinge 3, 453 A, iar unghiurile OMnO şi MnOMn respectgiv 79,80 şi 100, 2˚, situaţie care plasează unitatea [MnLCl]2 în categoria blocurilor de perspectivă pentru asamblarea magneţilor moleculari lineari.

4. Proiectul 06.408.048A „Obţinerea unor sorbanţi-catalizatori selectivi, cercetarea şi aplicarea lor. Conducător – Vasile Guţanu, dr.hab., prof.univ. Perioada proiectului 2006-2010. Proiectul a fost realizat de echipă de cercetători din CCP „Sorbantul”.


1. Obţinerea sorbenţilor selectivi în baza modificării cu compuşi metalici de Bi(III), Ft(III), Cr(III) a polimerilor ionici reticulaţi comerciali AV-17, Varion AD, Purolite A-400 care conţin grupe puternic bazice R4NCl.

2. Cercetarea comportarii (stabilităţii) sorbenţilor obţinuţi în diferite medii (la fierberea în apă termică în mediul de gaz inert, în soluţii de HCl, HNO3 şi H2SO4 la diferite temperaturi).

3. Aplicarea sorbenţilor obţinuţi în procese de eliminare selectivă a unor substanţe nocive (NO2

-. H2S) din soluţii. Impactul ştiinţific, economic şi social:

1. Crearea bazei ştiinţifice pentru elaborarea tehnologiilor de purificare a diferitelor categorii de ape inclusiv potabile.

2. Utilizarea rezultatelor obţinute în cursurile speciale pentru studenţi, masteranzi, doctoranzi.

Anul 2006

Echipa de cercetare:

1. Guţanu Vasile, dr. hab., prof. univ.2. Puşneac Anatolie, dr. conf.3. Tutovan Elena, dr.4. Cojocaru Ludmila, doctorand5. Schiţco Cristina, student6. Cinic Ecaterina7. Darie Emilia8. Pleşca Valentina


A fost obţinut un sorbant în baza modificării cu compuşi de Bi(III) a polimerilor ionici reticulaţi care conţin grupe puternic bazice. Sorbantul este selectiv faţă ionii de HS-(S2-), I-, Br- şi alţii. Poate fi utilizat în procesele de purificare a apelor. Au fost cercetate stabilitatea sorbanţilor care conţin Bi(III), şi Fe(III) în diferite condiţii şi determinate condiţiile de regenerare a polimerilor. Valoarea teoretică şi practică a cercetărilor constă în faptul, că s-a deschis o direcţie nouă de cercetare a unor procese imprevizibile de formare a unor compuşi metalici în faza polimerilor. După modificarea cu compuşi metalici polimerii devin sorbanţi şi catalizatori selectivi care pot fi utilizaţi la purificarea lichidelor şi gazelor.

23

Anul 2007


1. Guţanu Vasile, dr.hab., prof.univ.2. Puşneac Anatolie, dr.conf.3. Tutovan Elena, dr.4. Cojocaru Ludmila, doctorand5. Schiţco Cristina, student6. Cinic Ecaterina7. Darie Emilia8. Pleşca Valentina


A fost eleborat procedeul de obţinere a sorbantului pentru sorbţia selectivă a ionilor AsO43-,

AsO33-. A fost cercetată stabilitatea sorbanţilor care conţin ioni de Bi(III), Fe(III) în diferite medii

acide. Deasemenea a fost cercetată sorbţia ionilor Ga(III) şi In(III) pe polimerul AV-17 şi AsO43-,

AsO33-, PO4

3- pe polimerii modificaţi cu compuşi de Fe(III) şi Cr(III).


1. Puşneac Anatolie, dr., conf. 2. Tutovan Elena, dr. conf.3. Cojocaru Ludmila,4. Schitco Cristina,5. Plesca Valentina


A fost cercetata sorbtia ionilor CrO42- (Cr2O7

2-), NO2- , PO4

3-( H2PO42-) pe polimeriil AV-17

şi Purolite A-400 nemodificat şi modificat cu compuşi de Cr(III) funcţie de concentraţie, pH, temperatură. Izotermele de sorbţie a ionilor pe polimerii nemodificaţi se descriu cu modelul sorbtional Langmuir, air pe polimerii modificaţi cu compuşi de Cr(III) au forma caracteristică izotermelo de tipu BET.

Anul 2009


1. Tutovan Elena, dr, conf.univ.2. Isac Tatiana, dr. 3. Cojocaru Ludmila, doctorand4. Schitco Cristina, masterand5. Paholnitcaia Anastasia, masterand6. Puşneac Anatolie, dr, conf. univ.


Au fost testate proprietăţile de sorbţie din soluţii model a ionilor de fluorură de către polimerul AV-17 modificat cu compuşi de Fe(III) şi Bi(III). A fost cercetată sorbţia nitpiţilor şi nitraţilor de către polimerul AV-17 nemodificat şi modificat cu compuşi de Cr(III). A fost cercetat procesul de formare a ionilor de nitraţi în sistemele AV-17 – Soluţie de sulfat de fier(III) şi AV-17 – soluţie de sulfat de galiu(III).

24


1. Gutanu Vasile, dr.hab., prof. univ.2. Tutovan Elena, dr. conf.univ.3. Pusneac Anatolie, dr., conf.univ.4. Isac Tatiana, dr. 5. Cojocaru Ludmila, doctorand6. Scitco Cristina, masterand7. Paholnitcaia Anastasia, masterand


A fost cercetată interacţiunea polimerului AV-17 cu soluţiile de Fe2(SO4)3 si Ga2(SO4)3 . Au fost depistate procese redox în aceste sisteme. Natura acestor procese încă nu a fost elucidată. A fost demonstrat faptul, ca în unele sisteme polimer-soluţie au loc procese de poluare cu compuşi de NO2

- si NO3- .

25

Informaţie privind proiectele de cercetare din cadrul programelor de stat în perioada anilor 2006-2010

În perioada anilor 2006-2010 în cadrul CCŞ au fost realizate 12 proiecte din cadrul celor 6 programe de stat:

I. Program de stat „Prelucrarea şi utilizarea deşeurilor din industria vinicolă, precum şi obţinerea produselor noi” – 4 proiecte:

1. Proiectul 43.014 P „Studierea, elaborarea şi implementarea noilor tehnologii de obţinere a unor reductoni din deşeurile vinicole”. Conducător – Maria Gonţa, dr. hab. Perioada proiectului 2004-2006.

Obiectivele generale: Se propune studiul, elaborarea şi implementarea unor tehnologii mai performante de pro-

ducere a reductonilor din deşeurile vinicole, care ar da posibilitatea de a obţine rezultate eficiente cu un consum redus de materiale şi resurse termo-energetice. Obiectivele acestui proiect sunt viabile mai ales pentru piaţa internă, deoarece la noi în ţară nu avem implementate nici o tehno-logie de obţinere a reductonilor, cu toate că materia primă persistă la întreprinderile vinicole. Iar noii antioxidanţi sintetizaţi, ar putea cointeresa producătorii de vinuri din ţară şi de peste hotare

Impactul ştiinţific, economic şi social:Rezultatele acestui proiect vor conduce la valorificarea produselor secundare vinicole, dez-

voltarea şi asigurarea ramurii industriei vinicole cu noi stabilizatori ai vinului ecologic puri, asi-gurarea pieţei cu produse autohtone (acizi tartrici şi derivaţi ai lui) înlocuind cele de import. Studiul bibliografic de care dispunem nu indică existenţa unor tehnologii similare pe piaţa autohtonă.

Valoarea social-economică a lucrării constă în rezolvarea următoarelor probleme:Pe piaţa autohtonă nu există potenţiali producători ai acidului tartric şi mai ales ai derivaţilor

lui. În prezent acidul tartric este importat. Dar chiar şi peste hotare se produce mai mult acidul tartric sintetic, acidul tartric natural este întâlnit tot mai rar, cu toate că el nu poate fi înlocuit nicidecum cu forma sintetică a lui. Aceasta se explică prin faptul că ţările producătoare de acid tartric nu beneficiază de materia primă tartrică, însă Republica Moldova are în deajuns produse secundare vinicole şi ar putea să implementeze tehnologiile de obţinere a acidului tartric natural.

Beneficiarii industriei cosmetice utilizând tartratul de dietil la producerea preparatelor cosmetice ar conduce la micşorarea impotrului unor reagenţi, lărgirea gamei şi îmbunătăţirea calităţii produselor cosmetice. Producţia va deveni mai competitivă pe piaţă autohtonă.


1. Gonţa Maria, dr. în ştiinţe chimice2. Duca Gheorghe, acad., dr. hab. în ştiinţe chimice3. Mereuţa Aliona, dr. în ştiinţe chimice4. Guţu Iacob, USM, dr. hab. în ştiinţe chimice5. Bunduchi Elena6. Vacarciuc Liviu, dr. în ştiinţe tehnice7. Marchitan Natalia8. Iurcu Tatiana9. Matveevici Vera, dr. în ştiinţe chimice10. Zlatov Olga11. Guzun Adrian12. Calancea Sergiu13. Vapnişen Ana

26

Rezultatele obţinute:În cadrul proiectului pe parcursul anului 2006 s-au obţinut următoarele rezultate: - s-a montat instalaţia pilot de obţinere a acidului tartric la Întreprinderea Experimentală

Chimică „Izomer” a AŞM şi în prezent se stabilesc parametrii optimi tehnologici pentru această instalaţie pilot;

- s-a elaborat proiectul prescripţiilor tehnice pentru materia primă tartrică, care se află la etapa de aprobare şi înregistrare la Moldova Standard. Au fost analizate diferite probe de tirighie, tartrat de calciu, sedimente de cretă şi drojdii de vin uscate. S-a început elaborarea proiectului prescripţiilor tehnice pentru acidului tartric;

- s-au elaborat procedeele de obţinere a tartraţilor de dialchil, dihidroxifumaratului de sodiu şi dihidroxifumaratului de dimetil, care sunt reductoni foarte importanţi;

- s-a optimizat procedeul de obţinere a acidului metatartric din acidul tartric.În calitate de propuneri şi recomandări au fost propuse construcţia unei întreprinderi de

prelucrare complexă a produselor secundare vinicole în Republica Moldova; implementarea tehnologiei de obţinere directă a acidului tartric din produsele secundare vinicole; implementarea procedeelor de obţinere a acidului metatartric şi tartraţilor de dialchil la nivel de pilot.

2. Proiectul 43.011 P „Studierea, elaborarea şi implementarea proceselor anaerobe de epurare a apelor reziduale din ramura vinificaţiei, cu obţinerea biogazului ca sursă alternativă de energie termică şi electrică”. Conducător – Victor Covaliov, dr. Perioada proiectului 2004-2006.

Obiectivele generale: Cercetarea proceselor anaerobe de epurare a apelor uzate vinicole cu determinarea

condiţiilor optime de formarea biogazului, precum şi elaborarea procesului tehnologic şi a instalaţiei pilor pentru implementarea rezultatelor în practică.

Impactul ştiinţific, economic şi social:Investigaţiile efectuate în cadrul acestui proiect prezintă un interes deosebit atît din punct

de vedere economic cît şi al protecţiei mediului înconjurător. În realizarea lor au fost antrenate 3 echipe de cercetători: echipa de la Centrul Ştiinţific Chimie Aplicată şi Ecologică (USM), a căror sarcină principală a fost stabilirea condiţiilor optime de fermentare anaerobă a apelor reziduale din vinificaţie în condiţii de laborator şi la nivel de implementare în practică, colectivul de la Universitatea Tehnică din Moldova, care a elaborat documentaţia tehnică pentru construcţia instalaţiei, regulamentele de exploatare a acestei instalaţii şi echipa de tehnicieni de la „Vinăria-Bardar” S.A., care a construit bioreactorul anaerob la întreprindere. La momentul de faţă în Republica Moldova, cu cercetări din domeniul tratării anaerobe a deşeurilor organice, se ocupă profund doar laboratoarele ştiinţifice menţionate mai sus.

Anul 2006

Echipa de cercetare:1. Gheorghe Duca, academ.2. Dumitru Ungureanu, dr.3. Ion Ioneţ, dr.4. Ion Suman 5. Olga Covaliova, dr.6. Vitalie Jalba 7. Ion Plugaru 8. Iulea Tataru 9. Tudor Mereuţă 10. Grigore Duca 11. Tatiana Bulimaga

27

Rezultatele obţinute:Au fost optimizate condiţiile de epurare anaerobă a apelor uzate vinicole, foarte concentrate

(vinasă) cu mărirea volumul de biogaz; a fost propusă metoda de hidroliză fotocatalitică a compuşilor polifenolici persistenţi din apele uzate vinicole; în calitate de umplutură pentru fixarea microorganismelor, au fost propuse blocuri din lozii sau din polipropilenă cu construcţie nouă. A fost elaborată tehnologia de epurare anaerobă a apelor uzate viniole de pe teritoriul întreprinderii „Vinăria-Bardar”. Bioreactorul cu volumul total 38 m3, iar volumul de lucru 34 m3, poate trata zilnic până la 17 m3 de vinasa cu conţinut de CCO = 18 kg/m3 şi să producă până la 150 m3/zi de biogaz. S-a elaborat regulamentul tehnologic pentru această instalaţie.

3. Proiectul 07.411.01.02.PA „Elaborarea regulamentului tehnologic al acidului tartric şi al unor derivaţi ai lui din materii prime autohtone pe instalaţii de semiproducere”. Conducător – Maria Gonţa, dr. hab. Perioada proiectului 2007-2008.

Obiectivele generale: Proiectul propus include elaborarea regulamentelor de obţinere a acidului tartric pe

instalaţia pilot, optimizarea unor parametri tehnici si tehnologici in obţinerea acidului metatartric, tartratului de dietil şi testarea lui în scopul utilizării in industria cosmetica.

În etapa de elaborare a regulamentului tehnologic vor fi incluse următoarele:- experimentarea procesului tehnologic de obţinere a AT pe instalaţia pilot;- aprecierea bilanţului de materiale pentru procesul de producere a AT;- optimizarea parametrilor de bază a procesului tehnologic şi randamentului produsului finit pe

instalaţia pilot (temperatura, concentraţia de masă, purificarea produsului finit, etc);- prezentarea schemei tehnologice şi descrierea tehnică a aparatajului necesar.- descrierea deşeurilor şi propunerea metodelor de protecţie a mediului ambiant.

Impactul ştiinţific, economic şi social:Oţinerea mai multor produse şi anume a diferitor forme ale acidului tartric şi a altor

derivaţi ai lui (acid metatartric) pot fi utilizaţi ca stabilizatori ai materiei prime vinicole, şi în industria farmaceutică, etc. Realizarea produsului pe piaţa autohtonă poate fi efectuată în serii mici, iar pentru export – în masă.

Valoarea social-economică a lucrării constă în rezolvarea următoarelor probleme:- extinderea bazei de materie primă din contul utilizării raţionale a deşeurilor industriale

pentru dezvoltarea noilor tehnologii şi crearea noilor locuri de muncă; dezvoltarea bisnesului şi crearea pe această cale a întreprinderilor mici şi mijlocii;

- elaborarea produselor noi, cu preţ mai accesibil, necesare populaţiei, incluzând produse alimentare ecologic pure, preparate farmaceutice etc.

Anul 2007

Echipa de cercetare:1. Gonţa Maria, dr. în ştiinţe chimice2. Duca Gheorghe, acad., dr. hab. în ştiinţe chimice3. Mereuţa Aliona, dr. în ştiinţe chimice4. Guţu Iacob, dr. hab. în ştiinţe chimice5. Matveevici Vera, dr. în ştiinţe chimice6. Marchitan Natalia 7. Iurcu Tatiana8. Zlatov Olga 9. Guzun Adrian10. Calancea Sergiu11. Bolfosu Olesea

28


S-au obţinut partide experimentale de acid tartric pe instalaţia pilot şi s-a stabilit bilanţul de materiale şi energetic, cu scopul de a elabora regulamentul tehnologic; s-a obţinut acid metatartic pe instalaţie de laborator şi s-au stabilit parametri optimi; s-au obţinut creme cosmetice cu utilizarea tartratului de dietil şi s-au comparat proprietăţile reologice a cremelor obţinute cu modelul după următorii parametri: viscozitatea, adeziunea, tensiunea de forfecare; s-a determinat compatibilitatea tartratului de dietil cu materia primă de bază şi s-a constatat că acest preparat poate fi utilizat pentru producerea cremelor cosmetice.

Anul 2008


1. Gonţa Maria, dr. în ştiinţe chimice2. Duca Gheorghe, acad., dr. hab. în ştiinţe chimice3. Mereuţa Aliona, dr. în ştiinţe chimice4. Guţu Iacob, dr. hab. în ştiinţe chimice5. Matveevici Vera, dr. în ştiinţe chimice6. Marchitan Natalia7. Iurcu Tatiana8. Zlatov Olga9. Botnaru Cristina10. Calancea Sergiu11. Bolfosu Olesea


S-a elaborat regulamentul tehnologic pentru obţinerea acidului tartric pe instalaţia pilot; s-a obţinut acid metatartic pe instalaţie de laborator şi s-au stabilit parametrii optimi; s-au analizat variaţia proprietăţilor reologice în timp (noiembrie 2007 – aprilie 2008) ale cremelor obţinute după următorii parametri: viscozitatea, adeziunea, tensiunea de forfecare, etc.; s-a determinat compatibilitatea tartratului de dietil cu materia primă de bază şi s-a constatat că acest preparat poate fi utilizat pentru producerea cremelor cosmetice. Rezultatele obţinute pe instalaţia pilot pot fi utilizate pentru obţinerea AT la nivel de semiproducere. În acest scop, sunt necesare investiţii capitale în sumă de cel puţin 500 mii Euro pentru a procura şi executa la comandă linia tehnologică de obţinere a acidului tartric şi sărurilor lor. Pentru implementarea rezultatelor în domeniul elaborării unor noi produse cosmetice este necesar de a încheia contracte de colaborare cu S.A „Viorica”. Până în prezent această întreprindere nu binevoieşte să colaboreze din motive financiare.

4. Proiectul 07.411.01.03PA „Implementarea tratării fotocatalitice a borhotului pentru intensificarea generării biogazului şi utilizarea îngrăşămintelor naturale”. Conducător – V. Covaliov, dr. Perioada proiectului 2007-2008.


Cercetarea mecanismulului proceselor de destrucţie a substanţelor toxici persistenţi pe cale fotochimică şi biochimică, precum şi elaborarea tehnologiilor noi de prelucrare intensivă complexă a sistemelor apoase cu conţinut de substanţe greu degradabile. O altă direcţie a cercetărilor constituie tratarea biochimică a deşeurilor lichide de la vinifaţie cu obţinerea biogazului cu conţinut sporit de metan, şi obţinerea sedimentelor cu conţinut de vitamin B 12 care poate fi utilizat ca adaos la amestecurile furagere sau în calitate de îngrîşîminte organice.

29

Impactul ştiinţific, economic şi social:Au fost elaborate o serie de reactori de tip nou pentru tratarea sistemelor apoase studiate,

care poate fi aplicate pentru alte sisteme industriale. Au fost stabiliţi parametri optimi a proceselorşi propuse în diferite construcţii a aparatelor.

A fost elaborat reactor pentru hidroliză fotocatalitică a substanţelor greu biodegradabile din deşeurile lichide. A fost elaborat de asemenea utilajul necesar pentru deshidratarea şi condiţionarea nămolului şi sedimentelor pentru utilizarea lor ca îngrăşăminte ecologic pure.

S-au elaborate recomandările tehnice pentru acest proces tehnologic. S-a testată tehnologia de prelucrare a sedimentelor pentru a corespunde cerinţelor de utilizare în calitate de adaos la amestecurile furajere şi îngrăşăminte organice. Au fost determinate condiţiile optime de tratare pentru sporirea cantităţii vitaminei B12 în componenţa nămolului activ deshidratat. Eficacitatea procesului s-a estimată prin conţinutul de biogaz obţinut cu conţinutul sporit de metan.

Reactorul elaborat este recomandat pentru aplicare la vinăriile din Moldova, pentru tratarea fotochimică a borhotului. Utilizarea reactorului elaborat şi a tehnologiei elaborate de tratare permite obţinerea sedimentului cu conţinut sporit de vitamina B12 care, după stabilizare şi deshidratare, poate fi folosit în calitate de adaos la amestecurile furajere şi în calitate de îngrăşăminte naturală ecologic pură.

În aşa fel, impactul social al aestui proiect este prevenirea poluării mediului ambiant cu apele uzate vinicole concentrate, precum şi propunerea pentru aplicarea în practică a procesului cu obţinerea produselor utile din apele uzate: a biogazului cu conţinut ridicat de metan care poate fi folosit ca o sursă alternativă de energie electrică şi termică, şi a sedimentului stabilizat cu conţinut de vitamina B12 ca o sursă furageră pentru animale şau o îngrăşăminte organo-minerală.

Anul 2007

Echipa de cercetare:1. Duca Gheorghe, acad.2. Covaliov Victor, dr. în şt. chim. 3. Ungureanu Dumitru, dr. în şt. tehnice4. Covaliova Olga, dr, în şt. chim. 5. Ioneţ Ion, dr. în şt. tehnice 6. Suman Ion, doctorand7. Jalba Vitalie, doctorand 8. Duca Grigore9. Mereuţă Tudor 10. Sidenco Alexandru11. Tătaru Iulia12. Drăguţan Igor 13. Bulimaga Tatiana 14. Bureac Roman 15. Guzun Andrian

Rezultatele obţinute:Au fost optimizate condiţiile de epurare anaerobă a apelor uzate vinicole, foarte concentrate

(vinasă) cu mărirea volumul de biogaz; a fost realizată metoda de hidroliză fotocatalitică a compuşilor polifenolici persistenţi din apele uzate vinicole. În calitate de umplutură pentru fixarea microorganismelor, au fost propuse blocuri din lozii sau din polipropilenă cu construcţie nouă. A fost elaborată tehnologia de epurare anaerobă a apelor uzate viniole de pe teritoriul întreprinderii „Vinăria-Bardar”. Bioreactorul cu volumul total 38 m3, iar volumul de lucru 34 m3, poate trata zilnic până la 17 m3 de vinasa cu conţinut de CCO = 18 kg/ m3 şi să producă până la 150 m3/zi de biogaz. S-a elaborat regulamentul tehnologic pentru această instalaţie. Asemenea reactoare pot fi instalate, la toate fabricele vinicole din ţară precum şi la compexele animaliere. Astfel de reactoare se pot folosi şi la prelucrarea combinată a deşeurilor vinicole a complexelor animaliere precum şi a apelor uzate provenite din reţeaua de canalizare.

30

Anul 2008Echipa de cercetare:1. Covaliov Victor, dr. în şt. chim.2. Duca Gheorge, academician 3. Nenno Vladimir, dr. în şt .tehn.4. Ungureanu Dumitru, dr. în şt.tehn., prof.5. Covaliova Olga, dr. în şt. chim. 6. Ioneţ Ion, dr. în şt. tehn.7. Duca Grigore8. Mereuţa Tudor9. Jalba Vitalie, doctorand

Rezultatele obţinute:A fost elaborat reactor pentru hidroliză fotocatalitică a substanţelor greu biodegradabile din

deşeurile lichide. A fost elaborat de asemenea utilajul necesar pentru deshidratarea şi condiţio-narea nămolului şi sedimentelor pentru utilizarea lor ca îngrăşăminte ecologic pure. S-au elaborate recomandările tehnice pentru acest proces tehnologic. S-a testată tehnologia de prelucrare a sedimentelor pentru a corespunde cerinţelor de utilizare în calitate de adaos la amestecurile furajere şi îngrăşăminte organice. S-au determinate condiţiile optime de tratare pentru sporirea cantităţii vitaminei B12 în componenţa nămolului activ deshidratat. Eficacitatea procesului s-a estimată prin conţinutul de biogaz obţinut cu conţinutul sporit de metan. Reactorul elaborat este recomandat pentru aplicare la vinăriile din Moldova, pentru tratarea fotochimică a borhotului. Utilizarea reactorului elaborat şi a tehnologiei elaborate de tratare permite obţinerea sedimentului cu conţinut sporit de vitamina B12 care, după stabilizare şi deshidratare, poate fi folosit în calitate de adaos la amestecurile furajere şi în calitate de îngrăşăminte naturală ecologic pură.

II. Program de stat „Asigurarea competitivităţii produselor industriale în construcţia de maşini în baza inovaţiilor, Know-How, materialelor noi

şi a tehnologiilor avansate” – 1 proiect:

Proiect 07.408.01.05 PA „Elaborarea şi studiul materialelor noi de lubrifiere de înaltă eficacitate în baza uleiului de rapiţă”. Conducător Alexandr Craciun, dr., conf. univ. Perioada proiectului 2007-2008.


Elaborarea şi studiul materialelor noi de lubrifiere de înaltă eficacitate în baza uleiului de rapiţă:1. Lubrifiantul plastic de bază.2. Lubrifiantul pentru articulaţii cu viteze unghiulare egale.3. Lubrifiantul electroconductibil.4. Lubrifiantul pentru prelucrarea metalelor prin deformare la rece. Impactul ştiinţific, economic şi social:

1. Utilizarea materiei prime vegetale –a uleiului de rapiţă – permite o reducere substanţială a costurilor materialelor lubrifiante şi obţinerea unui beneficiu economic соnsiderabil.

2. Materialele lubrifiante elaborate sunt ecologic pure, iar deşeurile după exploatrarea lor nu poluează mediul ambiant.

3. Producerea acestor materiale lubrifiante va permite lichidarea importurilor unei game largi de materiale plastice lubrifinte şi în acest fel se vor reduce suplimentar cheltuielile financiare.

31

Anul 2007


1. Moraru Victor2. Crăciun Svetlana 3. Albert Boris4. Bunduchi Elena5. Corotcov Ilia


În baza analizei compoziţiei lubrifianţilor pe bază de săpunuri, unde în calitate de substanţă de îngroşare se utilizează 12-hidroxistearat de litiu, s-a stabilit domeniul valorilor componenţilor de bază (compoziţia) pentru lubrifiantul plastic de bază preconizat elaborării. Cele mai bune proprietăţi de antiuzură, antigripare şi antifricţionare le posedă uleiul din seminţe de rapiţă, care este, totodată, şi cel mai ieftin şi, respectiv, poate fi recomandat pentru utilizare în calitate de mediu dispers la obţinerea lubrifiantului plastic cu multiple utilizări (polifuncţional). Sunt prezentate variante de tehnologii de obţinere a lubrifianţilor plastici. Pentru a simplifica şi micşora costul procesului de obţinere a LP se recomandă de a utiliza substanţă de îngroşare gata fabricată (12-hidroxisterat de litiu), obţinută după tehnologia descrisă mai sus sau procurată. Producerea lubrifiantului plastic poate fi realizată la uzina chimică experimentală a AŞM sau la întreprinderea “Agurdino”. Organizarea producerii proprii de lubrifianţi va asigura un efect economic considerabil. Republica Mioldova va putea să exporteze materialele de lubrifiere, ceea ce îi va asigura un şir de avantaje.

Anul 2008


1. Moraru Victor 2. Crăciun Svetlana 3. Albert Boris4. Bunduchi Elena5. Corotcov Ilia


Analiza proprietăţilor reologice şi de lubrifiere ale lubrifiantului plastice elaborate permite de a face următoarele concluzii. Lubrifiant de bază elaborat între prototip după parametrii reologice şi de lubrifiere. Lubrifianţii pentru articulaţiile cu viteze unghiulare egale propuşi depăşesc după proprietăţile antiuzură şi antigripare lubrifiantul GKN automotive utilizat pe larg în lume; întrec lubrifiantul ШРУС-4 după valorile sarcinii de gripare de 1,8 – 2,0 ori, au valorile pentru sarcina de suda-re de 1,4 – 1,6 ori mai mici şi sunt egali după valoarea indicelui de gripare. După electroconductibilitate lubrifiantul propus întrece lubrifianţi ВНИИ НП-248, pasta 164-39 şi КСБ. Pentru operaţiile de separare prin ştanţare la rece cele mai efective compoziţiile care conţin de la 15 până la 20% (de mas.) material de lubrifiere solid. Producerea lubrifiantului plastic poate fi realizată la uzina chimică experimentală a AŞM sau la întreprinderea «Agurdino”. Organizarea producerii proprii de lubrifianţi va asigura un efect economic considerabil. Republica Mioldova va putea să exporteze materialele de lubrifiere, ceea ce îi va asigura un şir de avantaje.

32

III. Program de stat „Cercetări fundamentale şi elaborări de materiale şi dispozitive pentru aplicaţi fotonice şi optoelectronice” – 1 proiect:

Proiect 07.408.04.06 PF „Elaborarea materialelor electrofotoconductibile avansate pe bază de polimeri pentru fotonică”. Conducător – Galina Dragalina, dr., conf. univ. Perioada proiectului 2007-2008.


Sinteza şi studiul copolimerilor carbazolici cu fragmente de fotocromi indolinospirobenz-piranici, oxazinici şi ftalocromici ai metalelor de tranziţie. Elaborarea pe baza lor a purtătorilor de informaţie optică.


Materialele (ecologic pure) manifestă proprietăţi de semiconductor şi sunt utilizaţi la înregistrarea şi stocarea informaţiei optice, fiind propuse şi pentru laboratoarele de fizică din liceele RM, facultatea de Fizică, USM, Institutul de Fizică Aplicată, AŞM.

Anul 2007


1. Robu Ştefan, dr.conf.2. Barbă Nicanor, dr.hab., prof.3. Corja Ion, dr.conf.4. Andrieş Ion, dr.conf.5. Dementiev Igor, dr.6. Pocatilov E., dr.hab., prof.7. Popuşoi Ana, doctorand8. Miticov Dm., student


În perioada 1.01.07 – 31.12.07 au fost realizate următoarele obiective:- Sinteza monomerilor: carbazolilalchilmetacrilaţi, indolamino-spiroaxazine şi – spiro-

pirani ca agenţi fotocromici;- Sinteza polimerilor cunoscuţi, binari (ca materiale de referinţă) şi trinari;- Studiul proprietăţilor fizico-chimice ale polimerilor;- S-a demonstrat că conţinutul optim de fotocrom constituie 10-12 mol%;- Au fost elaborate tehnologii de turnare a filmului fototermoplastic monostratic;- S-a demonstrat, că electrofotosensibilitatea straturilor în cazul fotocromului nitrospiro-

piranic creşte de 2,5-3 ori (comparativ cu materiale de referinţă).Studiul a fost efectuat cu ajutorul a două instalaţii asamblate şi conectate la calculatorul

electronic pentru controlul operativ al parametrilor. Elaborările şi optimizările ce ţin de sinteza monomerilor şi polimerilor ternary vor fi implementate în laboratorul de chimie organică. Profitorii vor fi studenţii, masteranzii, doctoranzii Facultăţii de Chimie a USM.

Metodele de turnare, înregistrare şi cercetarea filmelor produse vor fi implementate în LCŞ ”Înregistrare fototermoplastică” Facultatea de Fizică USM, Facultatea de Chimie USM.

Instalaţiile asamblate şi conectate la calculator vor fi utilizate în cadrul cursului special „Fotopolimeri”, a practicumului, a tezelor de licenţă, masterat şi doctorat, USM.

Se vor elabora mostre de reţele de difracţie pentru completarea instalaţiilor optice de descompunerea a luminii (pentru cabinetele de fizică, în liceeele din RM).

33

Anul 2008


1. Dragalina Galina, doctor, conf.univ.2. Robu Ştefan, doctor, conf.univ.3. Barbă Nicanor, doctor hab., prof.univ.4. Corja Ion, doctor, conf.univ.5. Andrieş Ion, doctor, conf.univ.6. Dementiev Igor, doctor, conf.univ.7. Popuşoi Ana, doctorandă8. Miticov Dumitru, doctorandă9. Guc Maxim, student


Prin sinteza chimică a copolimerilor carbazolilalchilmetacrilaţi cu fragmente de fotocromi indolinospirobenzpiranici şi oxazinici, precum şi a copolimerilor ftalocromici ai metalelor de tranziţie au fost obţinuţi fotopolimeri binari şi ternari şi cercetate proprietăţile lor fizico-chimice. Au fost elaboraţi purtători de informaţie optică pe baza de straturi fotopolimerici, precum şi de sisteme hibride multistratice alcătuite din straturi de fotoconductori organici şi anorganici şi studiate proprietăţile lor electrofotografice. Purtătorii manifestă proprietăţi semiconductorice avansate şi pot fi utilizaşi la înregistrarea şi stocarea îndelungată a informaţiei optice. Purtătorii posedă caracteristici de înregistrare care sunt comparative sau depăşesc cele obţinute peste hotare. Purtătorii fotosensibili sintetizaţi organici şi cei cu incluziunea straturilor injector anorganic manifestă proprietăţi de semiconductor avansate şi pot fi utilizate la înregistrarea şi stocarea îndelungată a informaţiei optice. Ele sunt ecologic pure şi nu prezintă pericol pentru mediul înconjurător şi factorul uman.

IV. Program de stat Tehnologii de prelucrare a materiei prime agricole şi de păstrare a producţiei agroalimentare cu consum redus de energie – 1 proiect:

Proiect 08.802.04.03A „Optimizarea condiţiilor de păstrare a produselor alimentare, punând în evidenţă activitatea moleculelor de apa în sisteme eterogene, utilizând metodele rezonanţa magnetică nucleară şi termogravimetria”. Conducătorul proiectului Maria Bîrcă, dr., conf.univ. Perioada proiectului – anul 2008-2009.


1.Cercetarea posibilitatilor de determinare a condiţiilor optime de păstrare a produselor alimentare de origine vegetală, punînd în evidenţă umiditatea şi activitatea moleculelor de apa în sisteme eterogene

2. Optimizarea regimului de deshidratare a legumelor cu scopul de a căpăta produsul finit de înaltă calitate.


1. Propunerea de a utilizarea curentii de frecventa supraînaltă pentru intensificarea procesului de uscare a produselor vegetale şi a îmbunatatirii calitatii produsului finit

2. Elaborarea unor metode de determinare a regimului optim de deshidratare a legumelor în câmpuri electromagnetice de frecvenţă supraînaltă , utilizînd analiza termică complexă spectroscopia RMN 1H

34

Echipa de cercetare:1. Gulea Aurelian, dr. hab., prof. univ.2. Ţapcov Victor, dr. în ştiinţe chimice, conf. univ.3. Cotovaia Aliona, dr. în ştiinţe chimice4. Madan Larisa, dr. în ştiinţe chimice5. Noviţchi Ghenadie, dr. în ştiinţe chimice, conf.univ.6. Cazacu - Andronic Olesea7. Vieru Veaceslav8. Draghici Ivan

Rezultatele obţinute:S-a efectuat analiza termică complexă (termogravimetria, termogravimetria diferenţială,

termografia şi analiza termică diferentiala) a proceselor de deacuatare termică a probelor. Deshidratarea ciupercilor şi a rădăcinilor de hrean cu curenţi de frecvenţă supraînaltă este realizata de echipa de la UTM, Catedra Catedra Procese şi Aparate, Tehnologia Produselor Cerealiere. Folosind metoda Horowitz-Metzger-Topor, a fost caracterizaţi parametrii cinetici, care descriu etapa de deshidratare a produselor vegetale uscate în diferite condiţii. Datele experimentale obţinute (ordinul de reacţie, energia de activare, factorul preexponenţial, constanta de viteză şi entropia), indică, că valorile lor se apropie de cele ale parametrilor proceselor de deaquatare a sistemelor descrise în literatura de specialitate. Reieşind din datele analizei termice ale mostrelor de produse vegetale prelucrate termic în diferite condiţii se poate observa, că condiţiile optime de obţinere a produselor cu cea mai mică umiditate corespund intervalului de temperaturi 70-80°C (probele C-22 şi H-27). Energia de activare a proceselor de deaquatare depinde invers proporţional de timpul de expunere a mostrelor.

V. Program de stat „Nanotehnologii, materiale noi multifuncţionale şi microsisteme electronice” – 1 proiect:

Proiectul 08.805.05.02A „Compozite mesonanometrice mixte-precursori pentru sorbanti si catalizatori performanti”. Conducător – V.Guţanu, dr.hab., prof.univ. Perioada proiectului – anul 2008.

Obiectivele generale:1. Obţinerea şi cercetarea sorbenţilor şi catalizatorilor cu mai multe centre active în formă

de mezonanocompozite a compuşilor metalici în faza polimerilor ionici reticulaţi: AV-17 (Bi,Al), AV-17(Bi,Fe), AV-17(Bi,Cr), AV-17(Bi,FeOOH), Av-17(Bi,Fe,Cr), AV-17(Bi,FeOOH,Cr).

Impactul ştiinţific, economic şi social:1. Crearea bazei stiintifice pentru elaborarea tehnologiilor de purificare a diferipelor

categorii de ape inclusiv potabile.2. Utilizarea rezultatelor obtinute in cursurile speciale pentru studenti, masteranzi, doctoranzi.

Anul 2008Echipa de cercetare:1. Tutovan Elena dr, conf.2. Isac Tatiana, dr. 3. Cojocaru Ludmila4. Schitco Cristina5. Paholnitcaia Anastasia6. Cinic Ecaterina

35

Rezultatele obţinute:Au fost obţinute mostrele de compozite: AV-17(Bi), AV-17(Bi,Fe), AV-17(Bi,FeOOH),

AV-17(Bi,Cr), AV-17(Bi,Al), AV-17(BiOOH), AV-17(Bi,Fe,Cr), AV-17(Bi,FeOOH,Cr).

VI. Program de stat „Cercetări ştiinţifice şi de management ale calităţii apelor” – 4 proiecte:

1. Proiectul 09.832.08.06A „Rolul afluenţilor asupra formării calităţii apelor fluviului Nistru şi studiul calităţii apei izvoarelor/cişmelelor din bazinul Nistrului ca surse de alimentare cu apă şi pentru irigare”. Conducător V. Gladchi, dr., conf.univ. Perioada proiectului – anii 2009-2010.

Obiectivele generale: Evaluarea gradului de influenţă a afluenţilor asupra maselor de apă ale Nistrului precum şi

estimarea amplasării în spaţiu şi a particularităţilor fizico-chimice a apei izvoarelor şi cişmelelor din bazinul hidrografic al Nistrului, evidenţierea poluanţilor şi a surselor de poluare a apei izvoarelor, stabilirea tipului şi calificativului de utilizare a apei

Impactul ştiinţific, economic şi social:Rezultatele obţinute pot fi aplicate la elaborarea programelor naţionale de îmbunătăţire a

calităţii apelor Nistrului, a programelor de gestionare integrată a bazinului Nistrului pe teritoriul Moldovei, la aplicarea schemelor de potabilizare a apelor nistrene, precum şi la programe de gestionare a staţiilor de epurare a apelor uzate. Spectrul larg al parametrilor hidrochimici şi fizico-chimici (cum sunt conţinutul substanţelor organice, radicalilor OH, peroxidului de hidrogen, şi capacitatea de inhibiţie a apelor naturale) pot fi folosite pentru o apreciere mai complexă a stării ecologice a apelor naturale şi pentru prevenirea efectelor ecologice negative.

Cercetările efectuate vor aduce contribuţie la protecţia apelor naturale, soluţionarea problemelor legate de alimentarea populaţiei cu apă potabilă, fapt care va consolida situaţia social-economică în republică. Vor fi propuse, argumentate ştiinţific, apele izvoarelor şi cişmelelor din bazinul fl. Nistru şi al Mării Negre în irigare, optimizând administrarea resurselor acvatice. Vor fi elaborate paşapoarte ecologice ale izvoarelor, monumente hidrologice ale naturii, pentru a fi incluse în lista ariilor protejate de stat. În realizarea proiectului vor fi atraşi studenţi, doctoranzi, tineri cercetători. Rezultatele vor fi implementate inclusiv prin perfectarea tezelor de licenţă, masterat etc.

Anul 2009Echipa de cercetare:1. Sandu M., doctor 2. Goreaceva N., doctor3. Coronovschii A., doctor4. Tărîţă A., doctor5. Lozan R., doctor6. Bunduchi E.7. Spătaru P.8. Jabin V.9. Moşanu E.10. Romanciuc Lidia, dr.11. Borodaev Ruslan12. Anghel Lilia13. Zamşa Valeria14. Lis Angela

36

Rezultatele obţinute:Au fost obţinute date despre compoziţia chimică a apelor afluenţilor Nistrului (Răut, Ichel,

Bîc, Botna) în secţiunile de vărsare în fluviu pe parcursul anului, precum a fost apreciată compoziţia chimică a Nistrului în aval şi amonte de vărsare a afluenţilor şi aportul afluenţilor în formarea compoziţiei chimice a apelor fluviului. Au fost calculate fluxurile de substanţe în fluviul Nistru din afluenţii cercetaţi. A fost estimată starea redox a afluenţilor Nistrului, precum şi intensitatea proceselor de autopurificare chimică a apelor afluenţilor şi a Nistrului în locurile de vărsare ale acestora. Au fost selectate standardele europene necesare pentru controlul calităţii apei (CT 24 „Calitatea Apei) şi metode aprobate în Republica Moldova pentru lucrul analitic de laborator. A fost evaluată componenţa chimică a apei din cca 200 de izvoare şi cişmele din raioanele Orhei, Teleneşti, Şoldăneşti şi Rezina.

Anul 2010Echipa de cercetare:1. Sandu M., dr.2. Goreaceva N., dr. 3. Coronovschii A., dr. 4. Tărîţă A., dr. 5. Lozan R., dr. 6. Bunduchi E.7. Spătaru P.8. Jabin V.9. Moşanu E.

10. Borodaev Ruslan11. Anghel Lilia12. Şurîghina O.13. Musteaţă R.14. Lis Angela

Rezultatele obţinute:Au fost obţinute date despre compoziţia chimică a apelor afluenţilor Nistrului (Răut, Ichel,

Bîc, Botna) în secţiunile de vărsare în fluviu, precum a fost apreciată compoziţia chimică a Nistrului în aval şi amonte de vărsare a afluenţilor şi aportul afluenţilor în formarea compoziţiei chimice a apelor fluviului. A fost estimată starea redox a afluenţilor Nistrului, precum şi intensitatea proceselor de autopurificare chimică a apelor afluenţilor şi a Nistrului în locurile de vărsare ale acestora. A fost evaluată cantitatea, calitatea şi gradul de poluare a apei izvoarelor şi cişmelelor din bazinul fl. Nistru (raioanele Criuleni, Călăraşi, Străşeni şi Anenii Noi) şi elaborate propunerile de utilizare a ei.

2. Proiectul 09.832.08.10A. „Tratarea apelor reziduale textile de coloranţi prin aplicarea metodelor de oxidare cu apa oxigenată în combinaţie cu metode de coagulare-electroflotare”. Conducător – Maria Gonţa dr. hab., prof. Perioada proiectului – anii 2009-2010.

Obiectivele generale:- studierea procesului de diminuare a concentraţiei coloranţilor textili din soluţiile

model şi apele reziduale la tratarea lor concecutivă prin combinarea metodei de coagulare şi electroflotare;

- studierea procesului de diminuare a concentraţiei coloranţilor textili din soluţiile model şi apele reziduale textile prin oxidarea lor catalitică cu ajutorul apei oxigenate;

- optimizarea proceselor tehnologice şi determinarea raportului optim dintre procesele de coagulare-electroflotare şi oxidare catalitică a coloranţilor textili din soluţiile model şi apele reziduale textile pentru înlăturarea lor până la normele sanitare;

37

- elaborarea schemei tehnologice de epurare a apelor reziduale textile prin combinarea efi-cientă a metodelor de coagulare – electroflotare şi de oxidare catalitică cu ajutorul apei oxygenate.


Problema ameliorării mediului şi a calităţii apelor de suprafaţă sunt probleme de ordin socio-economic.Aceste probleme devin mai actuale din motivul că, datorită dezvoltării intensive a societăţii şi a ramurilor economice naţionale, apele reziduale epurate prin metodele tradiţionale, duc la mărirea încărcăturii organice a apelor de suprafaţă din bazinele acvatice.Ca rezultat, tehnologiile tradiţionale de tratare şi condiţionare a apelor naturale, în scopuri potabile, nu mai satisfac cerinţele crescînde faţă de calitatea apelor potabile. În acelaşi timp, mărirea încărcăturii organice din apele naturale, duce la apariţia compuşilor trihalogenometanici în apa tratată, folosită ca potabilă, care se formează în rezultatul interacţinuii clorului, folosit pentru dezinfectarea apei, cu substanţele organice nebiodegradabile, care au pătruns prin diversarea apelor uzate epurate neeficient.

Importanţa ştiinţifică a rezultatelor este determinată de studiul proceselor de oxidare şi degradare catalitică a moleculelor de coloranţi textili, din diferite clase, din apele reziduale textile, pe de o parte, precum şi de studiul adsorbţiei şi diminuării acestor compuşi, în funcţie de diferiţi parametri tehnologici, care vor duce la mărirea gradului de epurare a alelor reziduale textile şi la micşorarea cantităţii de deşeuri formate.

Anul 2009


1. Iambarţev Viorica2. Matveevici Vera, doctor în chimie3. Porubin Diana, doctor în chimie 4. Mocanu Larisa5. Marchitan Natalia6. Donu Victoria7. Graur Irina8. Vişchiu Dina


S-a studiat procesul de diminuare a concentraţiei coloranţilor textili din soluţii model prin tratarea cu coagulant de aluminiu şi oxidare fotocatalitică cu apă oxigenată în funcţie de [H2O2]o, [Fe2+]o, Ccol. şi pH-ul mediulu. În rezultatul optimizării procesului de tratare s-a obţinut, că diminuarea concentraţiei coloranţilor direcţi, activi, acizi şi antrachinonici la tratarea cu coagulant de aluminiu are loc mai eficient la concentraţii înalte ale coloranţilor (200 mg/l). S-a constatat că prin coagularea chimică se pot înlătura până la normele sanitare (CCO remanent =3 – 6 mgO/l) numai coloranţii direcţi (cu cheltuieli mici de coagulant). Apoi urmează coloranţii acizi, antrachinonici şi activi, care se supun asocierii (cu cheltuieli mari de coagulant). Pentru coloranţii activi, acizi şi antrachinonici, care nu asociază, tratarea apei până la normele sanitare nu se realizează nici cu cheltuieli mari de coagulant. Prin oxidarea fotolitică cu apă oxigenată se pot trata apele ce conţin coloranţii susnumiţi din soluţii model cu concentraţia maximă de 75 mg/l. În baza cercetărilor efectuate cu privire la tratarea apei de coloranţi textili din soluţii model s-a stabilit, că diminuarea concentraţiei coloranţilor textili din soluţii cu concentraţia de 200 mg/l (aceasta este concentraţia reală în apele uzate) se poate realiza prin combinarea eficientă a metodelor de coagulare chimică, oxidare catalitică cu H2O2, fotocatalitică. Utilizând metoda complexă de tratare a apei de coloranţi la prima etapă se poate de micşorat cheltuielile pentru coagulant, micşorând cantitatea de deşeuri. Iar în continuare folosind metoda de oxidare catalitică s-au optimizat condiţiile pentru mineralizarea până la CMA. Însă eficienţa procesului de mineralizare prin oxidare catalitică depinde de natura coloranţilor. Aceste rezultate vor servi

38

ca bază pentru elaborarea tehnologiei de epurare a apei uzate cu coloranţi textili, care vor permite de a mări gradul de epurare şi micşora cantitatea deşeurilor formate.

Anul 2010

Echipa de cercetare:1. Gonţa Maria, doctor hab. în chimie2. Matveevici Vera, doctor în chimie3. Iambarţev Viorica4. Porubin Diana, doctor în chimie5. Mocanu Larisa

Rezultatele obţinute:A fost studiat procesul de diminuare a amestecului de coloranţi direcţi, activi şi acizi din

soluţiile model în funcţie de valoarea pH-ului, concentraţia ionilor de aluminiu, obţinuţi prin metoda chimică şi electrochimică, concentraţia apei oxigenate şi timpul de iradiere cu razele UV la oxidarea catalitică a coloranţilor. S-a stabilit, că la combinarea metodei de coagulare cu coagulantul de aluminiu şi oxidarea ulterioară cu peroxid de hidrogen la iradiere cu raze UV se poate de diminuat concentraţia amestecului de coloranţi textili de la cea iniţială de 200 mg/l până la cea admisibilă micşorând cantitatea de coagulant de 2,0 – 2,5 ori. Metodele combinate de tratare şi epurare a soluţiilor model de coloranţii textili (direcţi, activi şi acizi, solubili în soluţii apoase) şi amestecurile lor prin aplicarea procesului de coagulare, urmat de oxidarea catalitică a coloranţilor rămaşi de către peroxidul de hidrogen, catalizat la iradierea cu razele UV poate fi recomandat pentru implementare în industria textilă pentru epurarea apelor reziduale textile, înainte de a fi deversate în bazinele acvatice. Însă pentru realizarea unui transfer tehnologic este necesar de a se mai studia suplimentar şi procesul de diminuare a concentraţiei substanţelor superficial active (surfactanţii), care sunt prezenţi, concomitent cu coloranţii, în apele reziduale textile.

3. Proiect 09.832.08.11A „Epurarea şi condiţionarea apelor reziduale ale complexelor agro-industriale pentru irigarea culturilor agricole”. Conducător – V.Covaliov, dr. Perioada proiectului – anii 2009-2010.


Elaborarea unei tehnologii şi a utilajelor moderne complexe de epurare a apelor uzate provenite de la fermă de porcini în or.Orhei „Moldsuinhibrid”.


Până în prezent în Moldova nu au existat sistemele eficiente de epurare a apelor uzate provenite de la ferme de porcini. Pe plan mondial, rezolvarea acestor probleme deasemenea prezintă dificultăţi mare, din cauza caracterului specific de componenţa a apelor uzate, care sunt greu tratate prin calea biochimică.

Pe baza cercetărilor efectuate, a fost elaborată concepţia nouă tehnică privind tratarea apelor uzate de la ferme de porcini, a fost elaborata tehnologia complexă de tratare care include procese anaerobe-aerobe şi de fito-epurare.A fost propusă utilizarea apelor tratate, după tratarea lor prin metoda magnetică şi amestecarea cu îngrăşăminte cu conţimut de Mg, N şi P, pentru irigarea culturilor agricole.

În cadrul proiectului au fost elaborate un şir de soluţii tehnice noi (mai mult de 10 brevete la invenţii) privind de-amonizarea şi de-fosfatarea apelor uzate, tipul nou de bioreactor anaerob cu umplutură pentru fixarea microflorei, gas-holder cu sistemul de epurare a biogazului, tehnologia nouă de condiţionare a apei pentru irigarea culturilor agricole ce include tratarea

39

magnetică a apei şi îmbogăţirea ei cu componente minerale. Operaţii tehnologice şi construcţii de aparate au fost transmise la organizaţia de proiectare „Avant Bios” SRL pentru relizare.

În prezent a fost lansată construcţia staţiei de epurare a apelor uzate la întreărinderea „Moldsuinhibrid”.

Anul 2009


1. Nenno Vladimir, dr. în şt .tehn.2. Ungureanu Dumitru dr. în şt.tehn., prof. 3. Covaliova Olga dr. în şt. chim.4. Filipciuc Vladimir dr. în şt.agricole 5. Senicovskaia Irina dr. în şt.,biologice6. Duca Grigore 7. Jalba Vitalie, doctorand8. Carauş Veaceslav 9. Bulimaga Tatiana

10. Sidenco Alexandru


Pe baza analizei componenţei apelor de tratat, a fost elaborată tehnologia modernă complexă de epurare a apelor uzate provenite de la fermă de porcini în or.Orhei, a fost elaborată Comanda Tehnică pentru proiectarea complexului. În acest scop au fost elaborate soluţii tehnice noi referitor de de-amonizarea şi de-fosfatarea apelor uzate (Cerere pentru Brevetare Nr.2009-0014 MD), tipul nou de bioreactor anaerob cu umplutură pentru fixarea microflorei (Cerere pentru Brevetare Nr.2009-0015 MD), gas-holder cu sistemul de epurare a biogazului (s-a depus Cerere pentru Brevetare Nr.2009-0162 MD din 2009.09.04), tehnologia nouă de condiţionare a apei pentru irigarea culturilor agricole ce include tratarea magnetică a apei şi îmbogăţirea ei cu componente minerale (Mg, N, P). Se realizează controlul de autor asupra tuturor etapelor de executare a lucrărilor de proiectare şi construcţie. Operaţii tehnologice şi construcţii de aparate au fost transmise la organizaţia de proiectare „Avant Bios” SRL pentru relizare.

Anul 2010


1. Covaliov Victor, dr. în şt. chim., om emerit 2. Nenno Vladimir, dr. în şt .tehn.3. Ungureanu Dumitru, dr. în şt.tehn., prof. 4. Covaliova Olga, dr. în şt. chim.5. Filipciuc Vladimir, dr.în şt.agricole 6. Senicovskaia Irina, dr. în şt.,biologice7. Duca Grigore8. Jalba Vitalie, doctorand9. Carauş Veaceslav

10. Bulimaga Tatiana11. Clichici Ion, masterand


Au fost găsite soluţii tehnice noi pentru defosfotarea apelor reziduale prin utilizarea defectatului care este un reziduu al industriei de producerea zahărului în calitate de reagent pentru defosfotare. La fel a fost găsită o soluţie de eliminare concomitentă a ionului de amoniu şi fosfat prin trecerea acestor ioni intr-un precipitat greu solubil MgNH4PO4, iar pentru reducerea

40

costului procesului a fost elaborată o tehnologie nouă de obţinere a sulfatului de magneziu din eluatul răşinilor schimbătoare de ioni a termocentralelor sau cazangeriilor, obţinut la procesul de dedurizarea a apelor tehnice. Având în vedere că această tehnologie este nouă a fost depusă o cerere pentru patentare (brevet nr.3978, cereri nr.a2009-0093 şi nr.2009-0061). A fost elaborat un principiu nou al gazgolderului umed cu volume diferite pentru acumularea biogazului cu un bloc încorporat pentru curăţirea de sulfură de hidrogen prin legarea acesteia de fier şi trecerea într-o formă insolubilă, proces ce este asigurat de dizolvarea talaşului de fier pe cale galvanochimică, prin electroliza interioară în urma căreia se formează galvanoflacăra prin contactul fierului cu cocsul (cerere nr. s2009-0162). Este propusă o instalaţie cu flux continuu de colectare şi curăţire a biogazului de dioxid de carbon (Brevet Nr. 3928, publ BOPI, 6/2009 brevet nr.105Y, publ BOPI, 11/2009), bazat pe absorbţia acestuia în soluţie de var şi o altă variantă bazată pe proprietatea etanolaminelor de a absorbi Dioxidul de carbon la temperatură normală, iar regenerarea absorbantului are loc la temperatura de 95-1100C (brevet nr.65Y, publ. BOPI, publ BOPI, 8/2009). Operaţii tehnologice şi construcţii de aparate au fost transmise la organizaţia de proiectare „Avant Bios” SRL pentru realizare.

4. Proiectul 09.832.08.02A „Elaborarea şi racordarea la acquis-ul comunitar a cadrului normativ privind valorificarea durabilă şi managementul resurselor acvatice în Republica Moldova”. Conducător – I. Guceac, dr. hab., prof.univ. Perioada proiectului – anii 2009-2010.

Anul 2009


1. Guceac Ion, dr. hab.2. Balmuş Victor, dr. 3. Iordanov Iordanca, dr. 4. Becciev Elena 5. Cvasnei Snejana 6. Rusnac Arcadie


A fost realizată analiza detaliată şi sistematizarea actelor normative naţionale cu caracter tehnic în domeniul vizat; efectuarea determinării diferenţelor între prevederile naţionale şi cele europene; analiza profundă a lacunelor legislative (în dimensiuni materiale şi procedurale); întocmirea pentru unele grupe de acte normative a tabelului de concordanţă; studierea şi evaluarea pe verticală şi orizontală a bazei normative în domeniu şi propuneri cu referire la perfecţionarea şi armonizarea bazei legislativ-normative pentru managementul integrat al resurselor acvatice în Republica Moldova; elaborarea şi editarea articolelor, publicaţiilor ştiinţifice, destinate savanţilor, profesorilor, studenţilor şi practicienilor. Cadrul normativ existent este foarte complicat de a fi înţeles pentru aplicarea corectă, în special pentru cei care nu au o educaţie juridică.

Structura instituţională a administrării apelor nu corespunde cerinţelor noi, unanim acceptate, instrumentele şi regulile de funcţionare s-au învechit şi necesită o revizuire radicală, fundamentată din punct de vedere ştiinţific pentru asigurarea managementului integrat a ecosistemelor acvatice. La fel este foarte important ca personalul care aplică legislaţia să fie bine instruit în acest domeniu şi să cunoască bază metodologică de instruire şi perfecţionarea continuă a cunoştinţelor.

Anul 2010


1. Guceac Ion, dr.hab.2. Iordanov Iordanca, dr.

41

3. Teacă Ilie, dr.4. Climov Ala, dr.5. Cvasnei Snejana6. Serotila IgorRezultatele obţinute:

A fost identificată şi supusă analizei legislaţia RM cu privire la ape, care necesită a fi ajustată la directivele UE prin procedura de armonizare. Au fost analizate legislaţia secundară a UE, care urmează a fi luată în considerare în procesul armonizării legislaţiei apelor RM la legislaţia comunitară, în special, prevederile Directivei Cadru privind Apa al UE nr. 60/2000. Au fost analizate şi sistematizate actele normative naţionale în domeniul vizat. A fost elaborat proiectul legii apelor, la care a contribuit grupul de lucru al proiectului, prin întocmirea avizelor şi comentariilor, precum şi participarea la dezbateri. Ca rezultat al activităţii conferenţiare, au fost elaborate şi editate articole, publicaţii ştiinţifice, destinate savanţilor, profesorilor, studenţilor şi practicienilor, inclusiv monografia „Armonizarea cadrului normativ privind valorificarea durabilă şi managementul resurselor de apă a Republicii Moldova la dreptul european”. Cadrul normativ existent necesită îmbunătăţiri pentru a fi racordat la legislaţia europeană. Structura instituţională a administrării apelor nu corespunde cerinţelor noi, unanim acceptate, instrumentele şi regulile de funcţionare sunt în mare parte învechite şi necesită o revizuire, fundamentată din punct de vedere ştiinţific. În acest sens, este recomandabil de a implementa proiectul legii apelor, precum şi propunerile de acte normative aferente acestui proiect de lege. De a disemina rezultatele obţinute, inclusiv publicaţia ştiinţifică elaborată în cadrul proiectului, destinatarilor – savanţilor, profesorilor, studenţilor şi practicienilor.

42

Informaţie privind proiecte de cercetare internaţionale

În perioada anilor 2006-2010 în cadrul CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” au fost realizate cercetări ştiinţifice în cadrul următoarelor proiecte de cercetare internaţionale:

a) Proiecte de cercetări ştiinţifice bilaterale (Republica Moldova – Federaţia Rusă) – 6 proiecte de cercetări fundamentale:

1. Proiectul 06.37CRF „Cercetarea activităţii catalitice a acoperirilor metalice chimice multicomponente în procese fotocatalitice”. Conducător – O. Covaliova, dr. Perioada proiectului – anii 2006-2007.

Obiectivele generale: Elaborarea metodei de obţinere a aliajelor metalice noi pe cale chimică-catalitică, pe baza

elementelor din grupa d-metalelor (Ni, Co, Mo, W, Pd, Re, etc.), şi cercetarea utilizării lor în calitate de catalizatorii acivi în tehnologii ecologice.

Impactul ştiinţific, economic şi social:A fost elaborată metoda de obţinere a catalizatorilor nanostructurate şi membrane

catalitice, pentru a fi folosite în sistemele de epurare a apelor naturale cu înlăturarea substanţelor organice greu degradabile.

Au fost elaborate tipurile noi de reactoare fotocatalitice şi testată funcţionare lor, care asigură degradarea compuşilor organici poluante otrăvitoare în sistemele apoase.

Rezultatele proiectului au fost propuse pentru implementare la întreprinderile ce se ocupă cu condiţionarea apei şi tratarea ei în scopuri potabile.

Mai mult ca atît, a fost stabilită pentru prima dată, că acoperirile Ni-Re poate fi aplicate pentru substituire Pt costisitoare şi a altor metale nobile în diferite domenii de tehnică, şi anume: tratarea apelor uzate, regenerarea soluţiilor tehnologice uzate cu conţinut de metale grele pentru protecţia medilului de poluare, precum şi obţinerea hidrogenului pentru rezolvarea problemelor actuale de energetică de hidrogen.

Anul 2006Echipa de cercetare:1. Covaliov Victor, dr. în şt.chim.2. Covaliova Olga, dr. în şt.chim.3. Duca Gheorghe, academicean, dr.hab. în chim., prof.univ.4. Dragalin Ion, dr.în şt.chim.5. Matusceac Vitalii

Rezultatele obţinute:A fost elaboratе metoda de obţinere a straturilor catalitice active pe calea reducerii

chimico-catalitice, ce au o structură microcristalică, ca suport servind ceramica membranică cu structură micro- şi nanoporică. Straturile sunt compuse din aliaje Pd-Ni-Co-W-Mo-B (P) care pot fi incluse în reactoare fotocatalitice hibride multifuncţionale (brevete nr.3165, 20060090 şi 20060189). În calitate de reducători se folosesc borhidratul de natriu şi dimetilaminoboranul (brevet nr.2912 şi 20060173). Formarea structurii porice se asigură prin dizolvarea selectivă în bază (med. oxidant) a componentelor nemetalice. Rezultatul acestei prelucrări este formarea unei structuri (selecte) cu suprafaţă catalitic.

A fost elaborată o metoda de metalizare a particolelor înalt dispersate cu păstrarea proprietăţilor sale catalitice şi semiconductoare. A fost construita o instalaţie specială pentru realizarea procesului (brevetnr.3150).

43

A fost propusă o nouă metodă de obţinere a membranelor catalitice pe calea depunerii electrochimice a straturilor compoziţionale cu un aerosil cu dimensiuni a particulelor 200-400 Å în calitate de a doua fază, cu dizolvarea a acestor particule în bază, ceia ce permite obţinerea unor membrane cu structură nanoporică (cerere 20060174).

A fost construit un reactor continuu de tip hibrid, care este dotat cu elementul catalitic membranic, sistem de agitare cu magneţi a particulelor dispersate şi o lampă de ultraviolet, pentru posibilitatea de a studia mai amănunţit procesele de distrucţie fotocatalitică a poluanţilor organici persistenţi (ex. pesticidele). Aceasta va face posibilă cercetarea ulterioară a mecanismului proceselor de epurare a apei de produţi toxici, deasemenea va face posibilă construcţia noilor aparate şi instalaţii cu eficacitate ridicată.

Anul 2007Echipa de cercetare:1. Covaliova Olga, dr. în şt. chim2. Covaliov Victor, dr. în şt. chim., om emerit3. Dragalin Ion, dr. în şt. chim4. Jalbă Vitaie5. Matusceac Vitalie

Rezultatele obţinute:A fost elaborată tehnologia şi realizată depunerea straturilor catalizatoare pe suprafaţa

membranelor catalitice din ceramică. La depunerea nichelului şi a wolframului în componenţa straturilor metalice au fost incluse şi nemetale, astfel ca la prelucrarea oxidativă a straturilor depuse, aceste nemetale să fie înlăturate lăsând pori, totodată startul metalic fiind oxidat ceea ce îi conferă proprietăţi de catalizator mai mari.

2. Proiectul 06.38CRF „Reacţiile template ale organonitrililor funcţionalizaţi şi nucleofililor de tipul NOH în prezenţa metalelor din subgrupa nichelului”. Conducător P.Chetruş, dr., prof.univ. Perioada proiectului – anii 2006-2007.

Obiectivele generale: Cercetarea reacţivităţii grupei coordinate –C=NH din liganzi imidoilamidinici şi analogii

lor; prepararea, studiul structurii şi proprietăţilor electrochimice şi optice ale compuşilor cu liganzi asamblaţi, care conţin grupe C =NH.

Impactul ştiinţific, economic şi social:A fost studiată reactivitatea grupei –C=NH, coordinată la diferite metale (influenţa

centrului de coordinare) faţă de diferite specii moleculare (solvenţi polari, nepolari, donori de electroni,) şi ionice (impactul anionului de cuplaj, pH-ului soluţiei ) şi optimizate condiţiile reacţiilor de demetalare a compuşilor complecşi ai paladiului cu liganzi imidoilamidinici asamblaţi prin reacţii template. A fost propus mecanismul reacţiei de nitrozoamidare a fragmetului izotiosemicarbazidicx, au fost determinaţi factorii, care precededează această reacţie şi rolul coordinării în organizarea şi pregătirea speciilor pentru asamblare.

Anul 2006

Echipa de cercetare:1. Chetruş Petru, dr. în ştiinţe chimice, prof. univ. 2. Revenco Mihail, dr. hab. în ştiinţe chimice, prof. univ. 3. Corja Ion, dr. în ştiinţe chimice, conf. univ. 4. Stratulat Elena 5. Martin Mariana

44

Rezultatele obţinute:A fost studiată transformarea dirijată a S-metltiosemicarbazonei aldehidei salicilice în

prezenţa tetranitropaladatului de potasiu, care conduce la formarea derivatului nitrozoamidic. Reacţia are loc în mediu acidulat fără schimbarea gradelor de oxidare. Reacţia de nirozoamidare este descrisă pentru prima dată şi a fost confirmată de mai multe metode spectrale (spectroscopie RMN, IR), precum şi prin stabilirea cu ajutorul razelor X a structurii cristaline. Ligandul asamblat prin condensarea grupei tioamide este tridentat şi se coordinează cu setul de atomi O,N,N. A fost demonstrată influenţa naturii componentei carbonile asupra desfăşurării acestei reacţii prin studierea formării compusului complex al paladiului cu S-metiltiosemicarbazona 8-chinolinaldehidei, care nu este antrenată în procesul de condensare în aceste condiţii şi se coordinează în forma monodeprotonizată cu setul de atomi N,N,N.

Anul 2007Echipa de cercetare:1. Revenco Mihail, dr. hab, prof., cerc.şt.principal 2. Corja Ion, dr., cerc.şt.sup., confer univ.,3. Bulmaga Petru, dr.,cerc.şt.sup, confer univ., 4. Stratulat Elena, cercet.şt. sup., lector univ.

Rezultatele obţinute:A fost studiat rolul atomului de hidrogen din grupa -C=NH în reacţiile de nitrozoimidare şi

impactul acestuia asupra reacţiilor de asamblare redox. Introducerea radicalului în poziţia 4 opreşte reacţia de nitrozoimidare a fragmentului nitrilic, fapt care confirmă că această transformare are loc după coordinare, care consumă hidrogenul pentru formarea unei legături covalente Pd-N. A fost demonstrat că coordinarea prin atomul de azot al fragmentului tiosemicarbazidic din S-metil-tiosemicarbazona 8-chinolinaldehidei şi derivaţii ei în compuşii complecşi cu paladiu nu este o urmare a unor interferenţe sterice la atomul de sulf, ci reprezintă un fenomen preferenţial. Depro-tonizarea ligandului înlesnită de coordinare şi de formarea unui produs puţin solubil ar putea fi motivul care favorizează acest proces. Coordinarea prin atomul de sulf nu conduce la formarea unei forme anionice şi produsul reacţiei ar fi solubil. Scoaterea din sfera de reacţie a produsului puţin solubil deplasează echilibrul în favoarea acestui mod de coordinare. Introducerea substituen-tului la atomul de azot coordinat creează condiţii de izomerie de legătură Pd-NO2 şi Pd-ONO.

3. Proiectul 06.36CRF „Procese redox catalitice chimice şi fotochimice cu participarea compuşilor complecşi ai fierului trivalent cu liganzii organici şi rolul acestora în procese de autoepurare a sistemelor acvatice naturale”. Conducător L.Romanciuc, dr. Perioada proiectului – anii 2006-2007.

Obiectivele generale: Determinarea naturii şi mecanismelor proceselor de transformare fotochimică a poluanţilor

în prezenţa ionilor metalelor de tranziţie.

Impactul ştiinţific, economic şi social:Rezultatele obţinute pot fi utilizate în analiza consecinţelor ecologice a poluării obiectelor

acvatice.

Anul 2006

Echipa de cercetare:1. Duca Gheorghe, dr. hab., prof. univ., acad.2. Romanciuc Lidia, dr.3. Gladchi Viorica, dr.

45

4. Goreaceva Nelli, dr.5. Buga Elena6. Chircioglo Tatiana

Rezultatele obţinute:Pe parcursul cercetărilor a fost investigată literatura ştiinţifică în domeniul, au fost alese

substraturile cu care apoi s-au făcut cercetările în ceea ce priveşte influenţa lor asupra proceselor de autoepurare radicalică a sistemelor acvatice. În calitate de substrat au fost alese 6 pesticidem, în calitate de catalizatori ai proceselor de oxidare fotolitică – ionii metalelor de tarnziţie cupru şi fierul. Au fost determinate legităţile cinetice a procesului de autoepurare în prezenţa pesticidelor – vitezele de iniţiere a radicalilor liberi, capacitatea de inhibiţie a mediului şi concentraţia staţionară a radicalilor liberi.

Anul 2007

Echipa de cercetare:1. Duca Gheorghe, dr. hab., prof. univ., acad. 2. Romanciuc Lidia, dr.3. Gladchi Viorica, dr.4. Goreaceva Nelli, dr.5. Bunduchi Elena 6. Buga Elena7. Chircioglo Tatiana8. Condrea Irina

Rezultatele obţinute:A fost determinată influenţa pesticidelor DDT, DDE, fenvalerat, deltametrin, hexaclor-

ciclohexan şi a sulfanilamidei asupra proceselor de autoepurare chimică a sistemelor acvatice. Au fost estimate efectul nociv ale pesticidelor studiate în mediul acvatic în prezenţa ionilor metalelor de tranziţie şi a formatorilor de complecşi. Au fost determinate legităţile cinetice a procesului de autoepurare în prezenţa pesticidelor – vitezele de iniţiere a radicalilor liberi, capacitatea de inhibiţie a mediului şi concentraţia staţionară a radicalilor liberi. A fost depistat că prezenţa deltametrinei, a fenvaleratului şi a hexaclorciclohecanului are un rol duabil pentru sistemele acvatice. Pe de o parte, ele elimină în mediu cantităţi suplimentare de radicali OH, ceea ce este favorabil pentru ecosistemele acvatice, iar pe de altă parte, prezenţa acestora are un efect negativ pentru hidrobionţi. Prezenţa pesticidelor DDT şi DDE se includ în grupul substanţelor care manifestă efect negativ în procesul de autoepurare, deoarece reprezintă proprietăţi de capcane a radicalilor OH.

4. Proiectul 08.820.08.13RF „Fotodegradarea substanţelor organice în sistemele acvatice modelate şi apele naturale”. Conducător – Gh. Duca, acad., prof.univ. Perioada proiectului – anii 2008-2009.


Determinarea legităţilor cinetice a proceselor de autopuruficare radicalică a sistemelor acvatice în prezenţa diferitor poluanţi


Rezultatele obţinute pot servi drept sursă de bază pentru propunerea măsurilor de protecţie a sistemelor acvatice şi prevenirea poluării ale acestora.

46

Anul 2008


1. Gladchi Viorica, dr. în chimie2. Romanciuc Lidia, dr. în chimie 3. Goreaceva Nelli, dr. în biologie 4. Bunduchi Elena5. Onica Vasile


A fost cercetată influenţa unor substanţe organice (tiouree, acidul tioglicolic, cisteina şi glutationul) asupra proceselor de fotodegradare a substanţelor organice în sistemele acvatice. În urma studierii proceselor de autopurificare radicalică a sistemelor acvatice în prezenţa unor substanţe tiolice s-au depistat 2 grupe de substanţe:

- De generator al cantităţilor suplimentare de radicali liberi în sistemul fotochimic, ceea ce poate duce la desfăşurarea proceselor radicalice în mediul acvatic. Din această grupă de substanţe tiolice face parte acidul tioglicolic.

- Cea de-a doua grupă de substanţe tiolice include tioureea şi glutationul. Introducerea acestora în sistemele studiate duce la înrăutăţirea parametrilor cinetici ce oglindesc eficacitatea realizгrii proceselor fotoradicalice de autoepurare a sistemelor acvatice.

Pentru toate substanţele studiate au fost determinate constantele vitezelor de interacţiune a

unor substanţe tiolice cu radicalii OH în cazul iradierii sistemelor cu raze UV (kSi, ), constantele efective ale vitezelor de transformare fotoradicalică a tiolilor (kef) şi timpul de înjumătăţire (1/2) a substraturilor studiate sub influenţa radiaţiei UV.

Anul 2009


1. Gladchi Viorica, dr. în chimie 2. Romanciuc Lidia, dr. în chimie 3. Goreaceva Nelli, dr. în biologie 4. Bunduchi Elena5. Anghel Lilia, masterand


A fost cercetată influenţa unor pesticide asupra proceselor de fotodegradare a substanţelor organice în sistemele acvatice. Pentru toate substanţele studiate au fost determinate constantele vitezelor de interacţiune a unor substanţe tiolice cu radicalii OH în cazul iradierii sistemelor cu

raze UV (kSi, ), constantele efective ale vitezelor de transformare fotoradicalică a tiolilor (kef) şi timpul de înjumătăţire (1/2) a substraturilor studiate sub influenţa radiaţiei UV. Procesele de autopurificare prin radicali în prezenţa pesticidelor sunt uşor intensificate, aşa că apele după indicatorul capacitatea de inhibiţie (107 s-1) rămân în categoria apelor poluate. În prezenţa H2O2, substanţă care generează efectiv particulele OH, procesele de autopurificare a sistemelor acvatice prin radicali se intensifică considerabil, capacitatea de inhibiţie micşorându-se cu un ordin, de la 107 s-1 până la 106 s-1.

Dintre componenţii apelor naturale la intensificarea proceselor autopurificare prin radicali îşi aduc aportul ionii de Cu2+.

47

5. Proiectul 08.820.08.15RF „Studierea proceselor de obţinere, proprietăţile nanocatali-zatorilor şi a straturilor catalitice metal-oxid pentru distrucţia fotocatalitică a poluanţilor organici persistenţi”. Conducător – O. Covaliova, dr. Perioada proiectului – anii 2008-2009.

Obiectivele generale: Elaborarea principiilor noi tehnice de obţinere a compuşilor dispersaţi a dioxidului de titan

şi zinc cu caracteristici nanostructurale şi reglarea structurii lor cristaline, aplicarea noilor metode de depunere a straturilor catalitice compoziţionale multicomponente cu conţinut de bor pe supor-turi poroase ceramic, cu alcalinizarea ulterioară a borului, obţinerea membranelor dinamice pentru cataliza distrugerii fotocatalitice a poluanţilor, examinarea factorilor ce determină activitatea şi selectivitatea straturilor membranice catalitice şi a oxizilor la procesul fotocatalitic, studiul efectului comun a proceselor catalitice omogene şi eterogene la folosirea reagentului Fenton şi a particulelor nanodisperse a oxizilor, precum şi construirea unui reactor fotocatalitic de tip nou pentru tratarea efectivă a apelor uzate şi naturale cu conţinut de poluanţo organici persistenţi.

Impactul ştiinţific, economic şi social:Pentru prima dată în practica mondială au fost studiate şi testate tipurile noi de metale

spumate în calitate de electrozi poroase tridemsionale în procese de tratare a apelor uzate. Au fost propuse tipurile noi de reactoare electrochimice şi fotocatalitice.

Rezultatele proiectului sunt recomandate pentru a fi folosite de întreprinderile industriale care au nevoie de tratarea eficientă a apelor uzate cu conţinut de substanţe organice toxice greu degradabile (cum sunt, de exemplu, tanine şi coloranţi – antociane). Aceste rezultate sunt destinate pentru rezolvarea problemelor de protecţia mediului şi prevenirea poluării obiectelor acvatice, dar pot fi folosite şi în energetică de hidrogen.

Anul 2008Echipa de cercetare:1. Covaliova O. 2. Covaliov V. 3. Nenno V. 4. Dragalin I. 5. Jalbă V.

Rezultatele obţinute:Au fost elaborate principii noi tehnice de obţinere a compuşilor dispersaţi ai dioxidului de

titan şi zinc cu caracteristici nanostructurale şi reglarea fazelor lor disperse şi a proprietăţi fotocatalitice. Au fost aplicate noi metode de depunere a straturilor catalitice compoziţionale multicomponente cu conţinut de bor pe suporturi poroase ceramic, cu alcalinizarea ulterioară a borului. În acest fel au fost obţinute membrane dinamice pentru cataliza distrucţiei fotocatalitice a poluanţilor. Au fost examinate factorii ce determină activitatea şi selectivitatea straturilor membranice catalitice şi a oxizilor la procesul fotocatalitic. A fost studiată influenţa comună a proceselor catalitice omogene şi eterogene la folosirea reagentului Fenton şi a particulelor nanodisperse a oxizilor. A fost construit un reactor fotocatalitic de tip nou. Au fost studiate cinetica şi mecanismul transformărilor fotocatalitice. Au fost elaborate bazele teoretice şi metodice a proceselor, care asigură eficacitatea sporită a procesului de descompunere a substanţelor toxice stabile în mediile acvatice.

Anul 2009Echipa de cercetare:1. Covaliov V. 2. Nenno V. 3. Dragalin I. 4. Jalbă V.

48

Rezultatele obţinute:Au fost studiate procesele noi de obţinerea aliajelor Ni-Ti-Re prin metoda chimico-

catalitică. Au fost obţinute depuneri compacte cu aceste aliaje pe suprafeţe ceramice (Brevet MD Nr.3806 publ.BOPI Nr.1, 2009, Cerere nr.s2009-0161 din 04.09.2009). Concomitent, s-au studiate posibilităţi de obţinere eletrochimică a particulelor TiO2 nanodisperse prin dizolvarea Ti metalic în mediu alcalin în condiţii criochimice (Brevet MD Nr.3535, Nr. 3977), s-au examinate proprietăţile fotocatalitice a lor. Un interes deosebit reprezintă o soluţie nouă privind obţinerea TiO2 cu structură nano-tubulară (Cerere pentru Brevetare Nr. 2009-0160 din 04.09. 2009), şi reactor cu nano-tuburi (Cerere nr.2009-0140 din 27.07. 2009). Procesul dat se realizează într-un electrolit cu conţinutul de etilenglicolă cu adaos de biftorură de amoniu, cu parametrii de nano-tuburi - diametrul 60-70 nm, înălţimea până la 200 mkm. Pentru prima dată au fost studiate proprietăţile fotocatalitice. A fost studiate cinetica şi mecanismul a destrucţiei 2-aminobenzotiazolului cu utilizarea particulelor nanodisperse de TiO2.

6. Proiectul 08.820.05.32RF „Chimia coordinativă şi fotofizica unor noi aza-analogi ai compuşilor 1,3-dicarbonilici”. Conducător – M. Revenco, dr. hab. Perioada proiectului – anii 2008-2009.

Obiectivele generale: Elaborarea metodelor de funcţionalizare dirijată a substanţelor participante la procesul de

asamblare, separarea şi individualizarea produşilor reacţiilor metalpromovate.

Impactul ştiinţific, economic şi social:Au fost găsiţi compuşi cu proprietăţi fotofizice valoroase care posedă luminiscenţă

puternică în stare solidă marcată de un randament cuantic în domeniul 0,39-0,74 la lungimile de undă 530 şi 460 nm. A fost stabilit mecanismul nitrozării amidogrupei din fragmentul izotiosemicarbazidic şi separat produsul reacţiei prin metoda demetalării. Metodologia elaborata va fi utilă pentru asamblarea blocurilor organice care nu pot fi preparatze prin metode obişnuite.

Anul 2008Echipa de cercetare:1. Revenco Mihail, dr. hab., prof. univ.2. Bulmaga Petru, dr., conf.univ.3. Corja Ion, dr., conf. univ.4. Stratulat Elena 5. Martin Mariana 6. Palamarciuc Oleg, doctorand7. Vasilică Tatiana8. Costachi Olesea

Rezultatele obţinute:A fost extinsă reacţia formării prin intermediul reacţiilor promovate de prezenţa metalului

a compuşilor complecşi 1,3,5-triazapentadienici, care conţin metalocentrul Pt(II). Au fost elaborate metode originale de sinteză, studiată structura şi proprietăţile luminiscente ale unor noi sisteme metalo-1,3,5- triazapentadienice pe baza reacţiilor metal promovate în sistemul-organonitril-guanidina-platina(II)-compus 1,3-dicarbonilic. A fost pus în evidenţă rolul metalului şi mecanismul reacţiilor metalpromovate din acest sistem. Prin asamblarea a doi liganzi adiacenţi din grupa nitrililor coordinaţi în cis-poziţie în complecşii cis-[PtCl2(RCN)2] (R = Me, Et, CH2Ph, Ph) sau [Pt(tmeda)(EtCN)2][SO3CF3]2, unde media este N,N,N′,N′-tetrametiletilendiamina), după interacţiunea lor cu N,N′-difenilguanidina (DPG; NH=C(NHPh)2), în raport molar 1:2 au fost obţinuţi complecşi de tipul 1,3,5-triazapentadienelor [PtCl2{NHC(R)NHC(R)=NH}] şi Pt(tmeda)

49

{NHC(Et)NHC(Et)NH}][SO3CF3]2 respectiv. În această grupă au fost găsiţi compuşi care posedă luminiscenţă puternică în stare solidă marcată de un randament cuantic în domeniul 0,39-0,74 la lungimile de undă 530 şi 460 nm. Compuşii au fost individualizaţi prin analiza la elementele constituante, spectre de masă, spectriscopie IR şi RMN (H şi C).

Anul 2009

Echipa de cercetare:1. Bulmaga Petru, dr., conf.univ.2. Corja Ion, dr., conf.univ.3. Stratulat Elena 4. Martin Mariana 5. Palamarciuc Oleg, doctorand6. Ceban Lilia

Rezultatele obţinute:Au fost elaborate metode de funcţionalizare dirijată a substanţelor participante la procesul

de asamblare, separaţi şi individualizaţi produşii reacţiilor metalpromovate. Au fost preparate fragmente iniţiale din clasa 3-iminoisoindolin-1-jnelor, care conţin diferite grupe funcţionale, substituenţi de diferită natura, care s-au folosit în reacţiile metal promovate pentru a identifica variantele cu proprietăţi fotofizice valoroase. Au fost găsiţi compuşi care posedă luminiscenţă puternică în stare solidă marcată de un randament cuantic în domeniul 0,39-0,74 la lungimile de undă 530 şi 460 nm. A fost stabilit mecanismul nitrozării amidogrupei din fragmentul izotiosemicarbazidic şi separat produsul reacţiei prin metoda demetalarii. Produsul reacţiei de asamblare este instabil în stare liberă, se supune reacţiei de tautomerizare, urmată de generarea izotiosemicarbazonei iniţiale şi a hidroxilaminei.

b) Proiecte de cercetări ştiinţifice internaţionale INTAS – 3 proiecte de cercetări:

1. Proiect 05.7596MD „Dezvoltarea tehnologiilor combinate de decontaminare a poluan-ţilor organici din compartimente acvatice: utilizarea energiei solare şi a celulelor imobilizate (DECOTECH)”. Conducător – O. Covaliova, dr. Perioada proiectului – anii 2006-2008.


Elaborarea şi testarea tehnologiilor combinate de tratare a sistemelor apoase naturale şi tehnogene cu conţinut de poluanţii greu biodegradablie, prin aplicarea metodelor fotochimice şi microbiologice. Scopul proiectului a inclus construcţia şi testarea reactorului fotocatalitic în combinaţie cu reactor biochimi, efectuarea studieri complexe a procesului de transformare a poluanţilor ABT (aminobenzotiazol) şi OBT (oxibenzotiazol) care sunt substanţe nocivi extrem de stabili, determinarea condiţiilor optime de descompunere completă a acestor substanţe toxici cu demineralizarea completă a lor.


Proiectul a fost implementat în colaborarea cu cercetătorii din Universitatea “Blaise Pascal”; Clermont-Ferrand, Franţa.

Rezultatele proiectului şi reactorul combinat elaborate sunt recomandate pentru a fi folosite pentru tratarea sistenelor apoase cu conţinut de benzotiazolii – substanţe extrem de toxice ţi stabile, care sunt larg utilizate în tehnologii (în componenţa pesticidelor, anvelope de maşini, coloranţilor sintetici, etc.). Pentru degradarea eficientă a asector poluanţi au fost propuse ştamurile de microorganizme isolate de tip Rhodococcus. Au fost studiate procese omogene şi

50

eterogene, care au permis să asigură tratarea eficientă a apelor uzate cu energia solară şi a microorganismelor imobilizate.

Anul 2006


1. Covaliova Olga, dr. în şt. chim.2. Covaliov Victor, dr. în şt. chim., 3. Matuşciac Vitalie


A fost elaborat un proces şi aparat pentru pregătirea membranelor catalitice pentru epurare a soluţilor apoase de împurităţi organice greu degradabile (brevet nr.3165); a fost propusă metoda de pregătirea a membranelor catalitice (cerere pentru brevetare nr. 2006-0090 din 2006.03.22); a fost propus un aparat pentru metalizarea chimică a particulelor înalt dispersate nemetalice pentru asigurarea proprietaţilor catalitice a suprafeţelor. (cerere pentru brevetare nr. 2006-0174 din 2006.06.30); a fost elaborată o metodă de obţinere a baromembranelor pentru procese fotocatalitice (cerere pentru brevetare nr. 2006-0189 din 2006.06.18).

Anul 2007


1. Covaliova Olga, dr. în şt. chim.2. Covaliov Victor, dr. în şt. chim.3. Jalbă Vitaie


Proiectul este efectuat împreuna cu universitatea din orasul fracez Clermon-Feran. Scopul este distrugerea poluanţilor organici persistenţi folosiţi în industria de obţinere a polimerilor Benzotiazolilor. Astfel la tratarea hidroxi – benzotiazolului (0,05 milimoli) în reactorul foocatalitic construit în decurs de 3 ore a dus la distrucţia a 54,8 % , distrucţia completă având loc în decurs de 6 ore. Timpul scurt de distrucţie în comparaţie cu alte instalaţii de acest fel se datoreşte catalizei omogene şi eterogene în volum, straturilor catalizatoare a oxizilor metalelor care au fost instalate la construcţia reactorului, precum şi a radiaţiilor ultraviolete.

Anul 2008


1. Covaliova O. 2. Covaliov V. 3. Jalbă V.


A fost elaborat, construit şi testat reactorul fotocatalitic în combinaţie cu reactor biochimic (Cerere de brevet MD Nr. 2008-0155). Au fost efectuate studieri complexe a procesului de transformare a poluanţilor ABT (aminobenzotiazol) şi OBT (oxibenzotiazol) care sunt substanţe nocivi extrem de stabili. Au fort determinate condiţii optime de descompunere completă a acestor substanţe toxici. S-a arătat că demineralizarea completă într-un reactor este ajunsă peste 120 min de tratare în condiţii intensive. A fost descoperit, că prezenţa comună a TiO2 şi reagentul Fenton permite de a spori procese de destrugere în 1,5-2 ore.

51

2. Proiect 05.7505MD „Optimizarea proceselor de extracţie a acidului tartric şi enonotaninurilor din deşeurile vinicole cu utilizarea lor pentru sinteza noilor compuşi cu activitate biologică şi proprietăţi antioxidante”. Conducător – Maria Gonţa, dr. Perioada proiectului – anii 2006-2008.


- elaborarea modelul matematic şi parametrilor optimi de extracţie a AT cu amine secundare şi şi terţiare;

- stabilirea mecanismul de impregnare a anioniţilor solizi din seria Amberlite cu amine;- stabilirea parametrilor optimi de cristalizare a acidului tartric prin distilarea azeotropă;- sintetiza noilor compuşi heterociclici în baza AT şi derivaţilor lui;- stabilirea activităţii antioxidante a reductonilor obţinuţi din produse secundare vinicole.


Elaborarea noilor tehnologii ecologic pure, efective, de obţinere a acidului tartric şi derivaţilor lui, ce se caracterizează cu consumul redus de energie şi materii prime, care ar asigura protecţia mediului ambiant şi îmbunătăţi nivelul de trai al populaţiei.

Anul 2006


1. Gonţa Maria, dr.2. Duca Gheorghe, acad., dr. hab.3. Guţu Iacob, dr. hab.4. Mereuţa Aliona, dr.5. Marchitan Natalia6. Secară Natalia


În cadrul proiectului pe parcursul anului 2006 s-au început studii referitor la modelarea matematică şi optimizarea proceselor de extracţie reactivă a acidului tartric pe sistem model utilizând diferiţi anioniţi lichizi şi solvenţi organici în calitate de modificatori. S-a pregătit modelul matematic, s-a obţinut ecuaţia de regresie, urmează de stabilit parametri optimi ai procesului. Pe baza esterilor acidului tartric natural au fost sintetizaţi noi esteri ai acidului 2-acril(heteril)-1,3-dioxolan-4,5-dicarboxilici pentru evaluarea ulterioară a activităţii biologice.

Anul 2007


1. Gonţa Maria, dr.2. Duca Gheorghe, acad., dr hab.3. Guţu Iacob, dr hab.4. Mereuţa Aiona, dr.5. Marchitan Natalia, magistru6. Secară Natalia, doctorand


Conform literaturii de specialitate, în procesul de extracţie a acizilor carboxilici sunt utilizate aminele terţiare şi cuaternare. Aminele secundare sunt studiate mai puţin. Studiul procesului de

52

extracţie a AT s-a efectuat utilizând amina terţiară – tri-n-octilamina şi amina secundară lauryl-trialkyl-methylamina, respectiv datele ştiinţifice obţinute au fost comparate. Au fost efectuate studii referitor la modificarea anioniţilor solizi cu impregnare cu anioniţi lichizi, astfel s-au obţinut anioniţi noi, care lărgesc domeniul de utilizare a soluţiilor concentrate şi diluate.

Au fost sintetizaţi noi compuşi în baza acidului tartric (2- (R-phenyl-1,3-dioxolane-4,5-dicarboxylic acid esters). Compuşii sintetizaţi sunt potenţial biologic activi. Bis-hidrazonele aldehidei salicilice şi derivaţii bis-tiosemicarbazidei prezintă interes ca formator de complecşi cu metalele grele.

A fost determinată activitatea antioxidantă a inhibitorilor (compuşi din produse secundare vinicole). S-au studiat următorii antioxidanţi: DFH4 – acid dihidroxifumaric, Rezv. – rezveratrolul, Eneox – extract enotaninic din seminţe de struguri, ENOXIL – extract enotaninic din seminţe de struguri oxidat, EDMD – esterul dimetilic al acidului dihidroxifumaric, Cv – cvercitina. Din datele obţinute s-a constatat că compuşii testaţi au activitate antiradicalică diferită, care este determinată de structura lor. Cel mai activ reducător este Eneox. Studiile efectuate permit testarea antioxidanţilor obţinuţi din produse secundare vinicole şi utilizarea lor în diferite domenii în funcţie de activitatea lor antiradicalică determinată.

Anul 2008


1. Gonţa Maria, dr.2. Duca Gheorghe, acad., dr. hab.3. Guţu Iacob, dr. hab.4. Mereuţa Aiona, dr.5. Marchitan Natalia, magistru6. Secară Natalia, doctorand


S-a efectuat studiul procesului de separare a AT utilizând anionitul Amberlite IRA-67 impregnat cu amina lichidă Amberlite LA-2. Au fost optimizate procesele de extracţie reactivă a AT cu Amberlite LA-2 şi de regenerare a aminei/reextracţie AT.

- S-au efectuat analize stucturale a anionitului solid impregnat cu anionit lichid utilizând metoda SEM, difracţiei cu raze X şi microscopie de forţă atomică şi s-a presupus mecanismul procesului de impregnare;

- S-a stabilit optimul procesului de cristalizare a AT prin metoda distilării amestecului azeotrop;

- Au fost optimizate metodele de sinteză a noilor compuşi în baza acidului tartric (2- (R-phenyl-1,3-dioxolane-4,5-dicarboxylic acid esters), care sunt compuşi potenţial biologic activi. A fost efectuat analiza structurală a acestor compuşi sintetizaţi.

- A fost finisat studiul activităţii antioxidante a inhibitorilor (compuşi obţinuţi din produse secundare vinicole). S-au studiat următorii antioxidanţi: DFH4 – acid dihidroxifumaric; Rezv. – rezveratrolul; Eneox – extract enotaninic din seminţe de struguri; ENOXIL – extract enotaninic din seminţe de struguri oxidat; EDMD – esterul dimetilic al acidului dihidroxifumaric; Cv – cvercitina.

53

3. Proiectul 06.5125MD „Noi compuşi coordinativi eterometalici de Bismut în calitate de precursori moleculari ai materialelor anorganice pentru tehnologii avansate”. Conducător – I. Bulimestru dr. Perioada proiectului anii 2006-2007.


1. Sinteza compuşilor coordinativi homometalici ai bismutului şi metalelor 3d în calitate de agenţi iniţiali în asamblarea complecşilor heterometalici;

2. Obţinerea compuşilor heterometalici ai Bi(III) cu Cu(II), Co(II) şi Co(III) şi VO(II) în calitate de materiale electrice, catalitice şi biologice şi ca potenţiali precursori în obţinerea sistemelor oxidice anorganice;

3. Determinarea compoziţiei chimice şi structurii substanţelor obţinute cu ajutorul analizei elementelor şi difracţiei cu raze X, studiului termogravimetric, spectroscopiilor RMN şi IR;

4. Investigarea proprietăţilor electrice, catalitice şi biologice ale compuşilor heterometalici ai bismutului(III) sintetizaţi

5. Studiul comportamentului termic al compuşilor heterometalici sintetizaţi, utilizând analiza combinată termogravimetrică/diferenţial-termică şi metoda de difracţie cu raze X la temperaturi înalte (HTXRD);

6. Identificarea sistemelor oxidice rezultate la termoliza precursorilor heterometalici, folosind diferite tehnici de difracţie cu raze X pe pulberi.


Oxizii heterometalici în bază de Bi(III) utilizaţi în diferite tehnologii, domeniile de utilizare ale cărora includ aşa aplicaţii ca senzori, catalizatori, termocromi, supraconductori, piezoelectrici, scintilatori, fotocatalizatori, electroliţi la temperaturi înalte, materiale de generaţie viitoare de stocare a informaţiei ş.a.

Anul 2006Echipa de cercetare:1. Bulimestru Ion

Rezultatele obţinute:Au fost elaborate metode optime de sinteză a compuşilor heterometalici coordinativi noi ai

bismutului cu cuprul, cobaltul şi vanadiul cu utilizarea unor acizi poliaminopolicarboxilixi, baze Schiff şi baze organice în calitate de liganzi. În baza datelor analizelor elementelor şi cu razel X, studiului fizico-chimic (spectroscopia RMN şi IR, termogravimetria) a fost stabilită compoziţia şi structura compuşilor obţinuţi. A fost studiat comportamentul termic al complecşilor heterometalici cu scopul stabilirii posibilităţii de utilizare a lor în calitate de precursori pentru obţinere materialelor anorganice. A fost demonstrat că unele din substanţele sintetizate pot fi folosite în rol de precursori moleculari pentru sistemele oxidice Bi2CuO4, Bi4V2O11 şi BiVO4. A fost testată activitatea biologică a compuşilor bismutului cu cupru şi Baze Schiff şi s-a stabilit că unii din substanţele sintetizate manifestă activitate anticancer (leucemia mieloidă umană, HL-60). comparabilă cu activitatea chimiopreparatelor folosite în medicină. Datorită acestor proprietăţi complecşii daţi îşi pot găsi aplicare în practica medicală şi veterinărie în calitate de preparate anticancer. La fel, a fost stabilit că compuşii coordinativi heterometalici ai bismutului(III) cu cobaltul (III) au rezistenţa specifică înaltă (1014-1015 Ohmcm) şi pot fi utilizate în tehnica electrică în calitate de materiale dielectrice.

Anul 2007Echipa de cercetare:1. Bulimestru Ion

54

Rezultatele obţinute:Au fost elaborate metode optime de sinteză a compuşilor heterometalici coordinativi noi ai

bismutului cu cuprul, cobaltul, ferul şi vanadiul cu utilizarea unor acizi poliaminopolicarboxilixi şi baze organice în calitate de liganzi. În baza studiului fizico-chimic a fost stabilită compoziţia şi structura probabilă a compuşilor obţinuţi. Pentru zece substanţe din seria Cu(II)-Bi(III) şi Co(III)-Bi(III) a fost concretizată structura moleculară şi cristalină cu ajutorul difracţiei cu raze X a monocristalelor. A fost studiat comportamentul termic al complecşilor heterometalici cu scopul stabilirii posibilităţii de utilizare a lor în calitate de precursori pentru obţinere materialelor oxidice anorganice. În baza rezultatelor analizei termice şi diferitor tehnici de difracţie cu raze X a pulberilor a fost demonstrat, că obţinerea sistemelor oxidice preconizate Bi2CuO4, Bi4V2O11 şi BiVO4, CoBiO3

şi FeBiO3 depinde atât de compoziţia şi structura precursorilor heterometalici, cât şi de regimul tratamentului termic. Compuşii heterometalici din seria Cu(II)-Bi(III) în baza semi- şi tiosemicar-bazonelor aldehidei salicilice substituite manifesta activitate biologică şi pot fi utilizaţi în medicină.

c) Alte proiecte internaţionale – 3 proiecte:

1. Proiectul MOG1-3055-CS-03 (CRDF/MRDA) „Studiul al stării redox a apelor fluviului Nistru”. Conducător – V. Gladchi, dr. Perioada proiectului – anii 2005-2006.

Obiectivele generale:Studiul stării redox a apelor fluviului Nistru

Impactul ştiinţific, economic şi social:Prezentul proiect va genera primele date despre chimia apelor funcţie de timp şi distanţă de

la baraj de la Novodnestrovsc şi rezervorul – tampon de la Naslavcea, despre rolul compuşilor chimici în formarea stării redox şi a calităţii a apelor, cît şi caracterul variaţiilor indicatorilor ce reprezintă echivalenţii redox de-a lungul rîului. Aceste date vor putea influenţa modul de gestionare a rezervoarelor de acumulare şi a Hidrocentralei şi de a minimaliza impactul negativ ale construcţiilor tehnice asupra biotei acvatice.

Anul 2006Echipa de cercetare:1. Gladchi V., dr.2. Goreaceva N., dr.3. Mardari I., masterand4. Bunduchi E.5. Borodaev R.

Rezultatele obţinute:Cercetările efectuate pe sectorul Naslavcea, aval de barajul de la rezervorul-tampon – aval

barajului de la Dubăsari, oferă posibilitate de a concluziona următoarele. Mai jos de rezervorul tampon al nodului hidrotehnic Dnestrovsc apele sunt de tip hidrocarbonatice, hidrocarbonat-sulfatice ale grupei calciului sau magneziului. Apele deversate din rezervorul tampon, în cea mai mare parte, contribuiau la stabilirea mineralizării, durităţii şi instabilităţii compoziţiei ionice a apelor nistrene pe tot segmentul ulterior. A fost stabilită o corelare strânsă dintre mineralizarea apelor în Naslavcea şi în celelalte puncte de captare. După indicatorul rH2, apele nistrene se caracterizau prin instabilitate, atât pe lungimea râului, cât şi în diferite anotimpuri. Starea redox normală se schimba de la reducătoare spre oxidantă. După raportul dintre oxidanţi şi reducători din apă, ea se caracteriza mai degrabă ca neutră în Naslavcea, vara şi primăvara în Cosăuţi, toamna şi primăvara în Boşerniţa şi Dubăsari (mai sus şi mai jos de baraj). În Mereşeuca valorile acestui indicator indicau dominanţa proceselor reducătoare. Cantitatea substanţelor organice care se supun oxidării de către bacterii (CBO) constituia pe sectorul Naslavcea-Cosăuţi în mediu 3,1-

55

3,3 mgО2/l, iar în bazinul de acumulare Dubăsari 3,6-3,9 mgО2/l. Variaţiile sezoniere se manifestau prin mărirea valorii indicatorului primăvara în Naslavcea şi bazinul de acumulare Dubăsari (Boşerniţa-baraj aval), iar în Mereşeuca şi Cosăuţi vara. Pentru apele Nistrului este caracteristică schimbarea sezonieră a stării redox. Valorile concentraţiilor de H2O2 înregistrate au fost preponderent de ordinul 10-7 M, valoare insuficientă pentru realizarea eficientă a proceselor de autoepurare chimică a apelor. Punctul cu stare instabilă sau reducătoare continuu a apelor reprezintă Boşerniţa, care face parte din sectorul de acumulare a apelor până la barajul Dubăsari. Pe lângă Boşerniţa, poate fi nominalizat şi punctul de captare Dubăsari aval. Din cele şapte măsurări a stării redox în acest punct, trei dintre ele au indicat la situaţia nefavorabilă a apelor după conţinutul peroxidului de hidrogen în probele de apă. Rezultatele obţinute au scos în evidenţă faptul că apele Nistrului continuă să fie poluate cu substanţe reducătoare care diminuează conţinutul peroxidului de hidrogen în bazinul acvatic, ceea ce crează condiţii pentru formarea stării reducătoare a ecosistemelor acvatice – stare nefavorabilă pentru hidrobionţi. Deprecierea calităţii apelor Nistrului are la bază atât gradul ridicat de poluare al afluenţilor şi a apelor menajere deversate din localităţile riverane, cât şi deversările de ape acumulate în bazine de acumulare până la barajul Naslavcea şi Dubăsari.

2. Proiectul CGP MOE2-2850-CS-06 (CRDF) „Precursori moleculari ai materialelor anorganice heterometalice în baza compuşilor noi ai bismutului cu metale de tranziţie”. Conducător – A. Gulea, dr.hab., prof.univ., m.c. AŞM. Perioada proiectului anii 2007-2009.


1. Sinteza compuşilor coordinativi heterometalici ai Bi(III) cu metale de tranziţie în calitate de potenţiali precursori moleculari ai sistemelor de oxizi micşti;

2. Stabilirea compoziţiei exacte şi structurii precursorilor cu ajutorul studiului cu raze X, spectroscopiilor IR şi UV-Vis, RMN;

3. Studiul comportamentului termic al complecşilor heterometalici prin intermediul analizei combinate TG/DTA şi difracţiei cu raze X în dependenţă de temperatură;

4. Selecţia complecşilor heterometalici potriviţi în calitate de precursori ai materialelor în bază de oxizi micşti din sistemul Bi(III)- metal tranzitiv în baza rezultatelor studiului cu raze X pe pulberi, microscopiilor SEM şi TEM;

5. Măsurători ale proprietăţilor electrice, magnetice şi optice ale oxizilor micşti obţinuţi;6. Stabilirea corelării dintre metoda de sinteză, structură, dimensiunea particulelor şi

proprietăţile feroelectrice, electrice şi optice ale materialelor obţinute.

Impactul ştiinţific, economic şi social:Importanţa materialelor oxidice în bază de bismut a crescut în ultimul timp datorită utilizării

lor în calitate de conductori ionici, supraconductori, piezoelectrici, fotocatalizatori în procesul de descompunere radiolitică a apei, pigmenţi organici şi dispozitive de memorare performante.

Echipa de cercetare:1. Stăvila Vitalie, dr. în chimie2. Noviţchi Ghenadie, dr. în chimie, conf. univ.3. Bulimestru Ion, dr. în chimie4. Popa Nelea, doctorand5. Spînu Stela, doctorand6. Culiuc Leonid, dr. hab., m. cor.7. Colpacovici Iulian, dr.8. Rusu Emil, dr. hab.9. Kulikova Olga10. Siminel Anatol11. Sratan Gheorghe

56

Rezultatele obţinute:Compuşi coordinativi heterometalici obţinuţi cu trei acizi poliaminopolicarboxilici (PAPC)

din clasa Bi(III)-Ln(III) cu formule generale LnBi(PAPC)x(NO3)y·nH2O (Ln = La, Ce, Pr, Nd, Sm, Eu, Gd, Dy, Ho, Er, Tb şi Yb;x=1, 2; y=1, 2; n = 9-12) au fost folosiţi în calitate de precursori pentru obţinerea fazelor LnBiO3. Rezultate pozitive au fost obţinute pentru Ln=Nd, Eu, Gd, Dy, Ho, Er şi Tb. Cele mai mice dimensiuni ale particulelor oxidice se obţin la piroliza precursorilor cu ligandul dietilentriaminpentatacetat. Proprietăţilor luminiscente ale compuşilor heterometalici depind atât de natura lantanoidului cât şi de ligandul PAPC.

3. Proiectul 10.820.05.22 RoF din cadrul Programului de colaborare bilaterală între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România (ANCS). „Materiale catodice nanostructurate pentru pilele de combustie cu electrolit oxid solid (SOFC)”. Conducător – I. Bulimestru, dr. Perioada proiectului 2010-2012.

Obiectivele generale:1. Sinteza materialelor nanostructurate pentru catozii pilelor de combustie cu electrolit

oxid solid (SOFC);2. Caracterizarea fizico-chimica a materialelor nanostructurate;3. Depunerea straturilor catodice si evaluarea performantelor materialelor nanostructurate

in reactorul cu membrana electrolit solid.

Impactul ştiinţific, economic şi social:Proiectul urmăreşte obiectivele importante ale strategilor naţionale in domeniul cercetării a

Republicii Moldova şi României precum: nanoştiinţe, nanotehnologii, materiale şi noi tehnologii de producţie; energie; creşterea numărului şi a importantei colaborărilor internaţionale; consoli-darea rolului ştiinţei în societate prin comunicarea ştiinţifică la orice nivel, promovarea eticii şi egalităţii de şanse în cercetare, dezvoltarea de interfeţe dedicate dialogului ştiinţă-societate; creşterea numărului publicaţiilor ştiinţifice cotate ISI; creşterea numărului şi a calităţii manifes-tărilor ştiinţifice.

Anul 2010

Echipa de cercetare:1. Gulea Aurelian, dr. hab. în chimie, m. cor.2. Ţapcov Victor, dr. în chimie, conf. univ.3. Şova Sergiu, dr. în chimie, conf. univ.4. Ciornea Victor5. Popa Nelea6. Draghici Ivan

Rezultatele obţinute:Au fost obţinute câteva serii de compuşi coordinativi heterometalici din clasa Ln(III)-M cu

trei acizi poliaminopolicarboxilici (PAPC) cu formule generale LnM(PAPC)x(CH3COO)y·nH2O (PAPC = nta3-, edta4-, cdta4- şi dtpa5-; Ln = La, Nd, Sm; M = Sr, Ba, Co(II), Co(III), Fe(III); x=1, 2; y=0, 1, 2; n = 4-10). Compoziţia compuşilor obţinuţi a fost confirmată cu ajutorul analizei elementelor, studiului TG/DTA şi spectroscopiei IR. Complecşii heterobimetalici au fost folosiţi în calitate de substanţe iniţiale pentru obţinerea precursorilor tri- sau tetrametalici. Degradarea termică a precursorilor heterotri- sau heterotetrametalici decurge diferit de cea a celor bimetalici în intervalul de temperaturi 150-400 oC, iar compoziţia reziduului final, determinată prin difracţia cu raze X a pulberilor, depinde de natura ligandului PAPC.

57

Informaţia privind proiectele de cercetare de transfer tehnologic

În perioada anilor 2006-2010 în cadrul CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” au fost realizate următoarele 2 proiecte de cercetare de transfer tehnologic:

1. Proiectul 06.407.23T „Implementarea unei tehnologii de utilizare a sedimentelor cleioase din vinificaţie cu conţinut de cianide”. Conducător – Covaliov V., dr. în şt.chim. Perioada proiectului 2006-2007. Cofinansatori: Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia”, cu sediul în mun.Bălţi, în persoana Directorului General Boinceanu Boris şi Fabrica Vinicolă „Noroc”, cu sediul în comuna Mândreşti, r-ul Teleneşti, în persoana Directorului Bejan Valerian.


Cercetarea şi elaborarea neutralizării a dezeurilor cleioase vinicole prin distrugerea lor microbiologică în sol, cu utilizarea lor în calitate de micro-îngrăşăminte pentru ridicarea căpacităţilor de producţie a culturlor technic în agricultură.


Înrezultatul cercetării a fost stabilit mecanismul de distrugere biochimică a sedimentelot cleoiase provenite din vinifaţie într-un mediu de sol, ce asigură transformarea fierocianurilor sub acţiunea uro-bacteriilor, pînă la compuşii netoxici cu proprietăţi de îngrăşăminte.

A fost elaborată tehnologia de obţinere a îngrăşămintelor organo.minerale din deşeurile vinicole, şi a fost testată metoda propuă la terenurile agricole din Institutul „Selecţia” (Bălţi). Testările au arătat posibilitatea ridicării recoltei de lucernă cu 20-30% şi distrugrera practic completă a cianurilor din componenţa deşeurilor vinicole.

A fost elaborate recomandări practice pentru procesul dat şi implementarea ei în practică.


1. Covaliov Victor, dr.2. Duca Gheorghe, acad., dr.hab., prof.univ.3. Olga Covaliova, dr. 4. Ion Suman 5. Vitalii Jalba 6. Matusceac Vitalii 7. Ion Osipov 8. Gaidibadi Ghenadie 9. Canalî Mmaxim 10. Florea Ion


A fost propusă o metodă tehnologică îmbunătăţită de obţinere şi introducere în sol a îngrăşămintelor organo-minerale complexe înainte de aratul de toamnă potrivit brevetului 2006022 obţinerea îngrăsămintelor organominerale, care include amestecarea deşeurilor vinicole ce conţin cianuri, a defecatului ca deşeu de la industria zahărului, şi a cunoiului de grajd a vitelor cornute mari în raport de masă (0,5-1):(2-4):(10-15), acest amesteс se introduce toamna înainte de aratul de toamnă în cantitatea 30-40 tone/hа. A fost experimentat şi primită o tehnologie de obţinere a îngrăşămintelor combinate în diferite doze. A fost calculată masa verde a plantelor de lucernă (trei cosiri). A fost stabilit că productivitatea creşte cu 14,1-15,0 centnere/ha. A fost demonstrat ca biomasa microbilor în stratul de 0-20 cm rămăne stabilă, iar în stratul 20-40 cm temporar se micşorează cu 25,2-34,1 %. După rezultatul primelor experimente nu au fost găsite concentraţii remanente de cianuri în sol.

58

2. Proiectul 07.407.33T „Implementarea tehnologiei de obţinere a fungicidului de contact pe bază de cupru. Conducător – A. Mereuţa, dr. Perioada proiectului 2007-2008.


A fost estimată doza limită (DL50) per orală acută, proprietăţile de iritare şi sensibilizare al preparatului de uz fitosanitar cu conţinut de cupru în colaborare cu Centrul Naţional Ştiiţifico-Practic de Medicină Preventivă. S-a testat eficienţa biologică a preparatului de uz fitosanitar cu conţinut de cupru la măr şi la viţa de vie în colaborare cu Centru de atestare şi aprobare a surselor fitosanitare şi majorării fertilităţii solului. A fost elaborat proiectul Standardului de Stat pentru preparatul de uz fitosanitar cu conţinut de cupru. Au fost pregătite unele utilaje necesare pentru montarea liniei tehnologice şi se confecţionează la comandă filtru centrifugal în colaborare cu firma moldo-ucraineană „CIMU”.

Informaţie privind proiecte de procurare a utilajului

În perioada anilor 2006-2010 în cadrul CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” au fost realizate următoarele proiecte de procurare a utilajului:

1. Proiectul „Laboratorul modern de chimie ecologică şi procese redox în sisteme acvatice”. Conducător – V. Gladchi, dr. Perioada proiectului – anul 2007.


Modernizarea bazei tehnico-materiale a laboratorului prin asigurarea cu echipament modern performant, care va da posibilitate de a cerceta în profunzime procesele ce decurg în ecosistemele acvatice, de a caracteriza mecanismele de desfăşurare a proceselor de autoepurare a apelor naturale, de a prognoza consecinţele deversării poluanţilor în apele naturale şi de a elabora recomandări practice de diminuare a impactului negativ asupra mediului acvatic.


Acest echipament va asigura realizarea cu succes a cercetărilor: studiul legităţilor şi mecanismelor de transformare ale poluanţilor cu participarea

oxigenului dizolvat, peroxidului de hidrogen şi a ionilor de cupru şi fier; studiul proceselor de autoepurare radicalică a mediului acvatic în prezenţa poluanţilor şi

ionilor metalelor de tranziţie;– studiul capacităţii de autoepurare a apelor de suprafaţă din Moldova cu aplicarea

metodelor de evaluare a stării lor redox şi a parametrilor cinetici, precum şi prin metode tradiţionale de analiză a apelor;

– analiza comparativă a datelor despre starea apelor şi capacitatea lor de autoepurare, obţinute prin investigaţii hidrochimice tradiţionale şi prin metodele chimiei ecologice pentru relevarea celor mai semnificativi indici de control operativ al apelor;

– elaborarea de indicatori noi mai semnificativi de calitate a apelor naturale şi capacitatea lor de autoepurare, elaborarea recomandărilor pentru implementarea lor;

– crearea bazei de date despre caracteristicile calitative ale transformărilor chimice ale poluanţilor.

Echipamentul procurat va fi utilizat şi în procesul de instruire a studenţilor în cadrul cursului special „Chimia apelor naturale”, a masteranzilor la cursul „Procese redox în mediul ambiant”, la efectuarea tezelor de an, tezelor de licenţă, de masterat şi de doctorat (cca 15 persoane anual).

59


1. Gladchi V., dr.2. Goreaceva N., dr.3. Bunduchi E.4. Borodaev R.


Pe parcursul realizării proiectului a fost procurat echipament special în sumă de 488,5 mii lei care asigură studiul legităţilor şi mecanismelor de transformare ale poluanţilor cu participarea oxigenului dizolvat, peroxidului de hidrogen şi a ionilor de cupru şi fier; studiul proceselor de autoepurare radicalică a mediului acvatic; studiul capacităţii de autoepurare a apelor de suprafaţă din Moldova cu aplicarea metodelor de evaluare a stării lor redox şi a parametrilor cinetici, precum şi prin metode tradiţionale de analiză a apelor; analiza datelor despre starea apelor şi capacitatea lor de autoepurare, obţinute prin investigaţii hidrochimice şi prin metodele chimiei ecologice pentru relevarea celor mai semnificativi indici de control operativ al apelor; elaborarea de indicatori noi de calitate a apelor. Sunt determinate valorile pH, t0C, Eh, concentraţiile poluanţilor, conţinutul oxigenului dizolvat, CCO, CBO, electroconductibilitatea, conţinutul metalelor grele, etc. Echipamentul procurat este utilizat de:

- cercetătorii Centrului de Cercetări Ştiinţifice „Chimie Aplicată şi cologică”, USM;- studenţii Catedrei Chimie Industrială şi Ecologică, USM (anual 15 – 17 studenţi);- masteranzii la specialitatea „Protecţia mediului ambiant” (anual 3 – 5 persoane);- doctoranzi şi competitori la specialitatea „Protecţia mediului înconjurător şi folosirea

raţională a resurselor naturale” (5 persoane);- cercetători ştiinţifici din alte universităţi şi instituţii academice din Republica Moldova,

România, Ukraina, Rusia, SUA la realizarea proiectelor ştiinţifice comune.

3. Proiectul 08.822.08.01EA (MRDA/CRDF) „Echipament pentru cercetarea proceselor fotochimice în ecosistemele acvatice”. Conducătorul proiectului – N. Goreaceva, dr. Conducătorul proiectului anul 2008.


Echiparea laboratorului de fotochimie cu utilaj modern necesar pentru cercetarea proceselor de autopurificare fotochimică a sistemelor acvatice.


Rezultatele obţinute cu echipament modern vor contribui la cercetarea particularităţilor de oxidare fotochimică a poluanţilor în apele naturale şi vor indica metode posibile de prevenire a poluării apelor.


1. Gladchi, dr.2. Goreaceva N., dr.3. Bunduchi E.4. Borodaev R.

60


A fost înzestrat laboratorul de fotochimie a Centrului de Cercetări Ştiinţifice „Chimie aplicată şi ecologică” cu o instalaţie complexă unică pentru cercetarea proceselor fotochimice în sistemele acvatice. Instalaţia fotochimică necesară a inclus următoarele părţi componente:

– sursă de iradiere cu lampa de xenon, instalată pe un suport special; – monocromator cu diapazonul spectral 190-5000 nm, care este fixat pe un suport

optic şi este înzestrat cu un set de reţele de difracţie;– condensator cu oglinzi pentru concordanţa funcţionării a sursei de iradiere şi a

monocromatorului;– dispozitivul pentru instalarea automată a filtrelor de lumină;– receptorul cu un fotodiod din siliciu pentru înregistrarea undelor

electromagnetice în diapazonul spectral de 190- 1100 nm;– sistemul de control intern cu microprocesor, dirijat de calculator;– calculator pentru dirijarea funcţionării monocromatorului;– mijloace de control şi calibrare care include setul de filtre optice pentru

verificarea scărilor fotometrice şi a scării spectrofotometrului în domeniul ultraviolet;– spectrofotometrul UV-VIZ pentru măsurările spectrale şi cinetice;Instalaţia contribuie la dezvoltarea în Moldova a domeniului fundamental de cercetări

fotochimice şi aplicarea rezultatelor cercetărilor, efectuate la un nivel contemporan şi performant în economia ţării.

Instalaţia fotochimică complexă va da posibilitate de a realiza următoarele cercetări actuale:

– studiul mecanismelor şi legităţilor de destrucţie fotochimică a poluanţilor în mediul acvatic cu determinarea randamentului cuantic;

– determinarea parametrilor cinetici a fotolizei şi produselor de degradare a poluanţilor;

– estimarea factorilor ce influenţează transformările fotochimice a poluanţilor;– constatarea legităţilor de transformare fotochimică a poluanţilor persistenţi (a

fenolilor, pesticidelor, etc.) în prezenţa ionilor şi compuşilor complecşi a metalelor de tranziţie;– crearea bazei de date despre caracteristicile calitative ale transformărilor

fotochimice ale poluanţilor.Înzestrarea Centrului de Cercetări cu instalaţie fotochimică va crea condiţiile excelente

pentru a realiza cercetările la un nivel ştiinţific performant şi participarea colectivului în proiecte şriinţifice internaţionale cu renumite centre de cercetare în domeniul fotochimiei din Germania, România, Rusia şi altele. În proiectele de cercetare vor fi antrenaţi şi savanţii tineri, doctoranzii şi magistranzii de la Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică a Universităţii de Stat din Moldova, precum şi partenerii ştiinţifici din Moldova şi alte ţări. Echipamentul procurat va fi utilizat, de asemenea, pentru asigurarea cursurilor speciale în cadrul Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică şi implicarea studenţilor în procesul de cercetare ştiinţifică.

61

Informaţie privind contractele economice

Pe parcursul perioadei anilor 2006-2010 în cadrul CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” au fost realizate cercetări în cadrul următoarelor contracte economice:

1. Contract de colaborare ştiinţifică nr.1-06, beneficiar Societatea Ştiinţifică de producere "TEHPROCON-COM" SRL „Perfectarea metodicilor de utilizare a rocilor naturale în producerea materialelor pentru construcţie şi finisare”. Conducător – A. Puşneac, dr. Perioada proiectului – anii 2006-2007.

Anul 2006


1. Puşneac A.N., dr. în chimie 2. Gulea A.P., dr.hab. 3. Pleşca V.I. 4. Beleevschi S.


Au fost analizate probe de diatomită, argilă diatomitică şi tripol din zăcămintele din s. Sănătăuca, Vâşcăuţi, Tarasovo, or. Rezina. Din rezultatele obţinute s-a constat că probele analizate se caracterizează printr-un conţinut de SiO2 75-84 %, ceea ce determină posibilitatea utilizării acestor minerale pentru obţinerea materialelor de construcţie şi finisare. Au fost, de asemena, obţinute probe de beton spongios, în calitate de agenţi spumanţi fiind folosiţi colofoniu cleios (colofoniu, hidroxid de sodiu, clei de tâmplărie), oleatul de sodiu ş.a. În vederea obţinerii sticlei spongioase (un material de construcţii ce posedă calităţi de termorezistenţă, termorefractare, izolare termică, rezistenţă mecanică) s-au utilizat probe de tripol din s. Sănătăuca, Otaci, cu un grad de dispersie 0, 1 mm în prealabil calcinat. S-a stabilit că pentru a obţine topituri de sticlă lichidă cu proprietăţi optime cel mai eficient este de a obţine topitura la temperatura 1000°C, în caliate de fridant fiind folosit Na2CO3. Alegerea componentului spongios s-a făcut în funcţie de temperatura de obţinere, viscozitatea sticlei, durata tratării termice, durata răcirii. În calitate de spumanţi s-au utilizat CaCO3, cărbune fărâmiţat, Al2(SO4)3 la temperatura de 1000°C, timpul spongierii 20 – 60 min. Probele de beton spongios obţinute conform metodicii noastre posedă o termorezistenţă mai mare faţă de cea a betonului spongios obţinut prin utilizarea nisipului de cuarţ (metoda tradiţională),proprietăţi termirefractoare şi o rezistenţă mecanică înaltă iar utilizarea tripolilor şi diatomitelor şi agenţilor spumanţi propuşi de noi este mai convenabilă din punct de vedere economic, deoarece mineralele naturale şi spumanţii propuşi de noi sunt mai ieftini faţă de ciment şi spumantul tradiţional – nisipul de cuarţ. Prin urmare s-au obţinut probe de sticlă spongioasă de densitate 0,45 – 1 g/cm3 şi de porozitate înaltă, ceea ce determină posibilitatea utilizării metodei propuse de noi pentru obţinerea sticlei spongioase.

Anul 2007


5. Puşneac A.N., dr. în chimie 6. Gulea A.P., dr.hab. 7. Pleşca V.I. 8. Beleevschi S.

62


Nivelul studiului teoretico-practic se rezumă la aceea că minuţios se cercetează zăcămintele Moldovei şi spre deosebire de practica mondială pentru obţinerea sticlei spongiooase se utilizează zăcămintele compuşilor silicopămîntoşi diatomită sau tripol, pe când în practica mondială pentru aceste scopuri prioritate are utilizarea sticlei sparte, sticle, sticla de la geamuri, cinescoape, vesela din sticlă, ceea ce e mult mai costisitor decât metoda propusă de noi. Aceasta este noutatea şi economia producerii şi tehnologiei. Produsul obţinut – sticla spongioasă – dispune de caracteristici mult mai înalte şi economice, decât monstrele mondiale. Corectitudinea rezultatelor se argumentează prin indici fizico-chimici extraordinari ca densitatea, capacitatea de umiditate, conductibilitatea termică, durabilitatea ce prevalează articolele din ciment spongios. Articolele obţinute din sticla spongioasă dispun de o imensă capacitate de energie, greutate mică şi pot fi utilizate în multe ramuri (seismică, construcţii, industria frigiderelor, aviaţie, cosmonautică, marină). Pentru produsele obţinute este contractul cu firma „Tehprocon-com” SRL, contract de colaborare ştiinţifică Nr. 01-06 (7 februarie 2006, termenul final fiind 31 decembrie 2007). Interes au firmele internaţionale din Slovenia, Germania, Austria. După o tehnologie nouă progresistă Universitatea de Stat din Moldova, catedra Chimie anorganică şi fizică a elaborat o metodă unică de obţinere potenţial convinabilă a unui material de păstrare a energiei. Sticla spongioasă, care la puţinele întreprinderi din unele ţări dezvoltate se obţine din sticla spartă cumpărată de la populaţie (sticle, sticlă de la geamuri, cinescoape, ş.a.) în Moldova noi am decis să utilizăm pentru obţinerea sticlei spongioase materia primă din zăcăminte, ieftină: tripoluri şi diatomite, implimentând tehnologii comercial rentabile noi. Republica noastră îndeosebi este bogată, ca nici o altă regiune în aceste zăcăminte. Ele se află în cantităţi mici şi în ţările vecine, precum România, Bulgaria, Ucraina ş.a. Suprafaţa cu aceste zăcăminte în Moldova constituie cca 17 000 m2. După datele agenţiei AgeOM şi a Institutului de fizică a Pământului şi geoloie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, conţinutul susnumitelor zăcăminte este de 11 mln. tone. Aceste zăcăminte posedă o greutate specifică joasă şi conductibilitate termică mică.

Actualmente, piaţa materialelor termoizolatoare este foarte restrânsă. Sunt răspândite 3 tipuri de articole, ceea ce este evident nesatisfăcător. La ele se referă plasturile spongioase (îndeosebi polistirol spongios), beton spongios şi vata minerală. Utilizarea lor permite reducerea grosimii pereţilor proporţional cărămizii cu rezistenţă termică egală de 7-20 ori. Însă ele au şir de neajunsuri esenţiale. Aşadar, plasticile spongioase şi vata, peste 10-15 ani se transformă în pulbere, sunt roase de rozătoare şi bacterii. Când vorbim despre plasturile spongioase, atunci e complicat de spus, care din proprietăţile lui aduc cea mai mare neplăcere, sau sunt periculos inflamabile, sau ecologic periculoase. Luând în consideraţie neajunsurile mai sus menţionate, atenţia noastră a fost îndreptată în principiu spre articolele anorganice neinflamabile, proprietăţile termoprotectoare a cărora de nenumărate ori întrec cele sus menţionate şi anume: sticla spongioasă – practic etern, material termostabil. Din zăcămintele de tripol şi diatomite, nouă, primii din CSI şi majoritatea ţărilor străine, ne-a reuşit să obţinem, sticlă spongioasă – un material unical, dintre cele cunoscute, pe larg utilizată în construcţii şi alte ramuri, la ce trebuie să ne oprim mai minuţios.

63

2.2. Personalul uman

Componenţa nominală a personalului de conducere:

1. Revenco Mihail, dr. hab., prof. univ., director CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică”.Data naşterii: 17.02.1947Studiile obţinute:Facultatea de Chimie a Universităţii de Stat din Moldova, 1969Gradul ştiinţific, titlul ştiinţifico-didactic:doctor habilitat, profesor universitar, 1991Stagiile de perfecţionare şi documentare efectuate peste hotare:Perioada 8 martie – 8 aprilie 2007 în Universitatea din Bordeaux, Franţa, în cadrul

programului Erasmus Mundus.Implicarea în proiecte de cercetare internaţionale:1. Proiectul 06.38CRF „Reacţiile template ale organonitrililor funcţionalizaţi şi

nucleofililor de tipul NOH în prezenţa metalelor din subgrupa nichelului”. Conducătorul P.Chetruş, dr., prof.univ. Perioada proiectului – anii 2006-2007.

2. Proiectul 08.820.05.32RF „Chimia coordinativă şi fotofizica unor noi aza-analogi ai compuşilor 1,3-dicarbonilici”. Conducătorul proiectului M. Revenco, dr. hab. Perioada proiectului – anii 2008-2009.

3. Proiect MOC2-3053-CS-03 MRDA-CRDF “Synthesis and investigation of homo- , hetero- and mixed valence iron complexes with carboxylate and hydrazine derivatives ligands as new catalysts for oxygenation of hydrocarbons”, (University of Missouri-Rolla, Rolla,) (2005-2007).

4. Proiect B7320- 110976, International Co-operation: SCOPES (Scientific Co-operation with Eastern Europe)”New Approaches for Building Potential Magnetic Materials: from Isolated Metal Clusters to Molecule-based Magnets” (University of Berne, Switzerland) (2005-2008).

Abilitatea cu dreptul de conducător/consultant de doctorat:Dispoziţia CNAA nr.244 din 13 decembrie 2005 cu privire la abilitarea la specialitate

02.00.02- Chimie analitică.

2. Gladchi Viorica, doctor, conferenţiar universitar, secretar ştiinţific al CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică”

Data naşterii: 01.06.1964Studiile obţinute:Facultatea de Chimie a Universităţii de Stat din Moldova, 1986Gradul ştiinţific, titlul ştiinţifico-didactic:doctor, conferenţiar universitar, 2001Implicarea în proiecte de cercetare internaţionale:1. Proiect MOG1-3055-CS-03 Studiul al stării redox a apelor fluviului Nistru, finanţat de

CRDF/MRDA. Director de proiect dr. V. Gladchi. Durata proiectului – anii 2005-2006.2. Proiectul 06.36CRF Procese redox catalitice chimice şi fotochimice cu participarea com-

puşilor complecşi ai fierului trivalent cu liganzii organici şi rolul acestora în procese de autoepurare a sistemelor acvatice naturale, conducător dr. L. Romanciuc. Durata proiectului – anii 2006-2007.

3. Proiectul 08.822.08.01EA (MRDA/CRDF) „Echipament pentru cercetarea proceselor fotochimice în ecosistemele acvatice”. Conducătorul proiectului N. Goreaceva, dr. Perioada proiectului – anul 2008.

4. Proiectul 08.820.08.13RF „Fotodegradarea substanţelor organice în sistemele acvatice modelate şi apele naturale”. Conducătorul proiectului Gh. Duca, acad., prof.univ. Perioada proiectului – anii 2008-2009.

Abilitatea cu dreptul de conducător/consultant de doctorat:Dispoziţia CNAA nr.1040 din 18 martie 2010, cu privire la abilitarea la specialitate 02.00.20

- Chimie ecologică.

64

3. Duca Gheorghe, doctor habilitat, profesor universitar, academician AŞM. Conducătorul Programului de Stat, şi a proiectului instituţional

Data naşterii: 29.03.1952Studiile obţinute:Facultatea de Chimie a Universităţii de Stat din MoldovaGradul ştiinţific, titlul ştiinţifico-didactic:Doctor habilitat, profesor universitar – 1990; membru corespondent AŞM – 1992; Membru

titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei – 2000.Implicarea în proiecte de cercetare internaţionale:1. Proiectul 05.7505MD (INTAS) „Optimizarea proceselor de extracţie a acidului tartric şi

enonotaninurilor din deşeurile vinicole cu utilizarea lor pentru sinteza noilor compuşi cu activitate biologică şi proprietăţi antioxidante”. Conducătorul proiectului Maria Gonţa, dr. Perioada proiectului – anii 2006-2008.

2. Proiectul 05.7596MD (INTAS) „Dezvoltarea tehnologiilor combinate de decontaminare a poluanţilor organici din compartimente acvatice: utilizarea energiei solare şi a celulelor imobilizate”. Conducătorul proiectului O. Covaliova, dr. Perioada proiectului – anii 2006-2008.

3. Proiectul 06.36CRF (RFFI-Moldova) „Procese redox catalitice chimice şi fotochimice cu participarea compuşilor complecşi ai fierului trivalent cu liganzii organici şi rolul acestora în procese de autoepurare a sistemelor acvatice naturale. Conducător – L. Romanciuc, dr. Perioada proiectului – anii 2006-2007.

4. Proiectul 08.820.08.13RF „Fotodegradarea substanţelor organice în sistemele acvatice modelate şi apele naturale”. Conducător – Gh. Duca acad., prof.univ. Perioada proiectului – anii 2008-2009 (RFFI-Moldova).

Abilitatea cu dreptul de conducător/consultant de doctorat:Dispoziţia CNAA din 13 decembrie 2005, nr.242, cu privire la abilitarea la specialitate

11.00.11- Protecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale, 05.17.10 - Tehnologia produselor speciale (cu specificarea produselor).

4. Gulea Aurelian, doctor habilitat, profesor universitar, membru corespondent AŞM, şef Laborator de Cercetări Ştiinţifice „Chimie coordinativă”

Data naşterii: 28.05.1946Studiile obţinute:Facultatea de Chimie a Universităţii de Stat din Moldova, 1969Gradul ştiinţific, titlul ştiinţifico-didactic:Doctor habilitat, profesor universitar - 1991; membru corespondent AŞM – 2007. Implicarea în proiecte de cercetare internaţionale:1. Proiectul CGP MOE2-2850-CS-06 Programul CRDF, Precursori moleculari ai materia-

lelor anorganice heterometalice în baza compuşilor noi ai bismutului cu metale de tranziţie. Conducător dr.hab., prof.univ., m.c. AŞM A. Gulea. Durata proiectului – anii 2007-2009.

2. Proiectul 10.820.05.22 RoF din cadrul Programului de colaborare bilaterală între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România (ANCS) ”Materiale catodice nanostructurate pentru pilele de combustie cu electrolit oxid solid (SOFC)”. Director de proiect dr. I. Bulimestru. Durata proiectului – anii 2010 -2011.

Abilitatea cu dreptul de conducător/consultant de doctorat:Dispoziţia CNAA nr.285 din 15 decembrie 2005, cu privire la abilitarea la specialitate

02.00.01- Chimie anorganică.

65

http://www.cnaa.md/scientific-advisers/05.17.10/


5. Gonţa Maria, doctor habilitat, conferenţiar universitar, şef Laborator de Cercetări Ştiinţifice „Redox procese în produse alimentare şi în apă”

Data naşterii: 13.12.1948Studiile obţinute:Facultatea de Chimie a Universităţii de Stat din MoldovaGradul ştiinţific, titlul ştiinţifico-didactic:Doctor habilitat - 2009; conferenţiar universitar. Implicarea în proiecte de cercetare internaţionale:1. Proiect 05.7505MD „Optimizarea proceselor de extracţie a acidului tartric şi

enonotaninurilor din deşeurile vinicole cu utilizarea lor pentru sinteza noilor compuşi cu activitate biologică şi proprietăţi antioxidante”. Conducător – Maria Gonţa, dr. Perioada proiectului – anii 2006-2008 (INTAS).

Abilitatea cu dreptul de conducător/consultant de doctorat:Dispoziţia CNAA 15 iunie 2007, nr.794, cu privire la abilitarea la specialitate 11.00.11-

Protecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale.

6. Covaliov Victor, doctor, şef Laborator de Cercetări Ştiinţifice „Procese electrochimice şi tehnologii ecologic pure”

Data naşterii: 12.09.1936Studiile obţinute:Facultatea de Chimie a Universităţii de Stat din MoldovaGradul ştiinţific, titlul ştiinţifico-didactic:Doctor - 1972; cercetător ştiinţific coordonator. Implicarea în proiecte de cercetare internaţionale:1. Proiectul 06.37CRF „Cercetare activităţii catalitice a acoperiri metalice chimice

multicomponente în procese fotocatalitice”. Conducător – O. Covaliova, dr. Perioada proiectului – anii 2006-2007 (RFFI-Moldova).

2. Proiectul 05.75.96MD „Dezvoltarea tehnologiilor combinate de decontaminare a poluanţilor organici din compartimente acvatice: utilizarea energiei solare şi a celulelor imobilizate”. Conducător – O. Covaliova, dr. Perioada proiectului – anii 2006-2008 (INTAS).

3. Proiectul 08.820.08.15RF „Studierea proceselor de obţinere, proprietăţile nanocatalizatorilor şi a straturilor catalitice metal-oxid pentru distrucţia fotocatalitică a poluanţilor organici persistenţi”. Conducător – O. Covaliova, dr. Perioada proiectului – anii 2008-2009 (RFFI-Moldova).

7. Craciun Alexandr, doctor, şef Laborator de Cercetări Ştiinţifice „Protecţia atmosferei”Data naşterii: 07.02.1939Studiile obţinute:Universitaeta Tehnică „Bauman”, Moskova, RusiaGradul ştiinţific, titlul ştiinţifico-didactic:Doctor, cercetător ştiinţific coordonator, conf. univ. - 1977

8. Guţanu Vasile, doctor habilitat, profesor universitar, şef CCP „Sorbantul”Data naşterii: 14.01.1944Studiile obţinute:Facultatea de Chimie a Universităţii de Stat din MoldovaGradul ştiinţific, titlul ştiinţifico-didactic:Doctor habilitat, profesor universitar - 1993. Abilitatea cu dreptul de conducător/consultant de doctorat:Dispoziţia CNAA din 13 decembrie 2005, nr.245, cu privire la abilitarea la specialitate

02.00.04 - Chimie fizică.

66

Lista personalului din sfera ştiinţei şi inovării ce activează în CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică”

Nr. Numele, prenumele

Anulnaşterii

Studiileobţinute

Abilitarea cudreptul de a

conduce/consulta cu doctoranzii

Gradul şi titlulştiinţific anul

conferirii

Forma deangajare

bază /cumul

Funcţia,data şi

rezultateleultimeiatestări

LCŞ „Chimie coordinativă”

1. Barba Nicanor 1934

USMFacultatea

Chimie

Dispoziţia CNAA din 9 martie 2006, nr.520, cu privire la abilitarea la specialitate 02.00.03- Chimie organică.

dr.hab., prof.univ.

1987chimie organică,

02.00.03

cumul intern

cerc.şt.coord.

2. Ţapcov Victor 1958

USMFacultatea

Chimie-

dr. conf., 1986 chimie

anorganică, 02.00.01

cumul intern

cerc.şt.coord.

3. Creţu Larisa 1934

USMFacultatea

Chimie-

doctor în şt. 1973 chimie anorganică,

02.00.01

cumul intern

cercet.şt.sup.

4. Cebotari Ludmila 1983 USM - bază cercet.şt.

5. Ciornea Victor 1977

USMFacultatea

Chimie-

dr. în şt., 2010chimie


bază cercet.şt.

6. Bulimestru Ion 1971

USMFacultatea

Chimie-

dr. în şt.2007chimie


cumul intern

cond. proiect

7. Şova Sergiu 1958

USMFacultatea

Chimie-

dr. în şt., 1985chimie


cumul intern

cerc. şt. sup.

8. Popa Nelea 1980

USMFacultatea

Chimie- cumul

intern cerc. şt.

9. Puşneac Anatolie 1930

USMFacultatea

Chimie-

dr. conf., 1964Chimie fizică,

02.00.04

cumul intern

cercet. ştiinţific

10. Tutovan Elena 1965

USMFacultatea

Chimie-

dr. conf., 1997Chimie fizică,

02.00.04

cumul intern

cercet. ştiinţific

11.Paholniţcaia Anastasia

1986

USMFac.Chimie

şi tehnologie chimică

- bazăcercet. ştiinţif. stag.

12. SecuMihail

1986USM

Fac.Chimie şi tehnologie

chimică

- bază cercet.şt.

13. Sîrbu Angela

1971 USMFacultatea

- bază cercet.şt.

67

Chimie

14. CorjaIon 1946

USMFacultatea

Chimie-

dr., conf.univ.1975 chimie

organică, 02.00.03

cumul intern

cercet.şt. coord.

15. Bulmaga Petru

1954USM

Facultatea Chimie

-

dr., conf.univ.1996

chim.analitică, 02.00.02

cumul intern

cercet.şt. coord.

16. Martin Mariana

1980USM

Facultatea Chimie şi

teh.chimică

- cumul intern

cercet.şt.

17. Stratulat Elena

1975USM

Facultatea Chimie

- cumul intern

cercet.şt.

18. Palamarciuc Oleg

1985USM


teh.chimică

- cumul intern

cercet.şt.

19. Saroievsky Oxana

1975USM


teh.chimică

- cumul intern

cercet.şt.

20. Dragalina Galina 1946

USMFacultatea

Chimie

Dispoziţia CNAA din 13 decembrie 2005, nr.249, cu privire la abilita-rea la specialitate 02.00.03- Chimie organică

dr., conf.univ.1974

Chimia compuşilor

naturali 02.00.10

cumul intern

cerc.şt.coord.

21. Robu Ştefan 1948

USMFacultatea

Chimie-

dr., conf.univ.1980

Chimia compu-şilor macro-moleculari02.00.06.

cumul intern

cerc.şt.coord.

22. Popuşoi Ana 1983

USMFacultatea Chimie şi tehnologie

chimică

- cumul intern

cercet.şt. stagiar

23. Miticov Dumitru 1984

USMFac.Chimie

şi tehn. chimică

- cumul intern

cercet.şt. stagiar

LCŞ „Redox procese în produse alimentare şi apă”

24. Matveevici Vera 1949

USMFacultatea

Chimie-

dr., conf. univ. 1984

02.00.04.Chimie fizică

cumul intern

cer.şt.coord.

25. Iambarţev Viorica 1953

USMFacultatea

Chimie- bază cer.şt.

26. IsacTatiana

1977 USMFacultatea

- doct., 200302.00.04.

cumul intern

cer.şt.

68

Chimie Chimie fizică

27. Porubin Diana 1977


chimică

-

dr., 2009 11.00.11

Protecţia me-diului înconju-rător şi folosi-rea raţională a

resurselor naturale

cumul extern

cer.şt.

LCŞ „Protecţia atmosferei”

28. Crăciun Svetlana 1937

USMFacultatea

Chimie-

dr., conf.univ.1972

chim.analitică, 02.00.02

cumul extern cer.şt.

29. Ene Vladimir

1947 UTM -

dr. tehnice1972

Motoare cu ardere

cumul extern

cer.şt. sup.

30. Penin Alexandru

1952 UTM - cumul extern cer.şt.

31. Vozian Lollita 1960

USMFacultatea

Chimie- cumul

interncer.şt. stag.

LCŞ „Chimie ecologică a sistemelor acvatice”

32. Goreaceva Nelli 1935

Universitatea de Stat din

N. Novgorod (Rusia)

-dr.şt. biolog

Hidrobiologie, 03.00.18

baza cerc. şt. coord.

33. Romanciuc Lidia 1960

USMFacultatea

Chimie-

dr.şt.chim1990

chimia fizică, 11.00.11

cumul extern

cer.şt.coord.

34. Borodaev Ruslan 1973

USMFacultatea

Chimie- cumul

interncercet. ştiinţ.

35. Bunduchi Elena 1974

USMFacultatea

Chimie-

dr., 200911.00.11

Protecţia me-diului înconju-rător şi folo-

sirea raţională a resurselor

naturale

cumul intern

cercet.ştiinţ.

36. GazDiana 1987


chimică

- baza cercet.şt.stag.

37. Musteaţă Radu 1988


chimică

- cumul cercet.şt.stag.

38. Şurîghina Olga

1986 USMFacultatea Chimie şi

- cumul intern

cercet.şt.stag.

69

tehnologie chimică

LCŞ Procese electrochimice şi tehnologii ecologic pure

39.Nenno

Vladimir 1949 USMFacultatea

Chimie-

dr. în ştiinţe tehnice,

1982bază cer. şt.

coord.

40. Covaliova Olga 1960

USMFacultatea

Chimie- dr. în ştiinţe

chimice, 1989bază cer. şt.

coord.

41. ClichiciIon 1987

USMFacultatea Chimie şi -tehnologie

chimică

- bază cerc. şt. stagiar

42. Filipciuc Vladimir 1949


chimică

Dispoziţia CNAA din 23 decembrie 2010, nr.1100, cu

privire la abilitarea la specialitate 03.00.27 - Pedologie

doctorîn ştiinţe agricoleprofesor

cercetător

cumulextern cerc. ştinţ.

43. Ungureanu Dumitru 1942 UTM - dr. hab. cumul

externconsultant

ştiinţ.

Lista personalului auxiliar ce activează în CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică”

Nr. Numele, prenumele

Anulnaşterii

Studiileobţinute Statutul

Forma deangajare

bază /cumulFuncţia

LCŞ „Chimie coordinativă”

1. Jalbă Angela 1985

USMFacultatea Chimie şi tehnologie chimică

doctorand chimie

anorganică,02.00.01

Cumul intern Laborant sup.

2. Căpăţînă Tatiana 1987


doctorand chimie

anorganică,02.00.01

Cumul intern Laborant sup.

3. Vieru Veaceslav 1988


Masterand Cumul intern Tehnician c.I

4. Graur Vasile 1988


masterand Cumul internTehnician

c.I

5. Dragnici Ivan 1988


masterand Cumul intern Laborant superior

6. Pleşca Valentina 1959 UTM Laborant

superior Cumul intern Laborant superior

7. Vizir Constantin 1989


Student Cumul intern Tehnician c.II

70



8. Fuior Arcadie 1990


Student Cumul intern Tehnician c.II

9. Bistriţa Ruslan 1990


Student Cumul internTehnician

c.II

10. Olaraşu Nicolai 1986


masterand Cumul intern Ing.coord.

11. Lisnic Diana 1989


Student Cumul intern Tehnician c.I

12. Stîmcovscaia Ana 1989


Student Cumul intern Tehnician c.I

LCŞ „Redox procese în produse alimentare şi apă ”

13. Mocanu Larisa 1986


Master02.00.20Chimie

ecologică

bază Ingin.coord.

14. Graur Irina 1986



ecologică

Cumul intern Ingin.coord.

15. Chilivnic Daria 1989


Masterand Cumul intern Laborant sup.

16. Talmazan Olga 1988



17. Şuparskaia Ana 1987



18. Cotelea Tatiana 1987



ecologică

Cumul intern Inginer

LCŞ „Protecţia Atmosferei”

19. Albert Boris 1950 USM Bază Ing.

Coord.

20. Podubnîi Octavian 1971 USM Cumul Ing.

Coord.

21. Verdeş Veronica 1988


masterand Cumul Laborant superior

LCŞ „Chimie Ecologică a Sistemelor Acvatice”

22. Lis Angela 1985


Master02.00.20

Chimie ecologicăCumul Ing.

Coord.

71

Stagiile de perfecţionare şi documentare efectuate peste hotare

Anul 2007

Nr. d/o

Numele, prenumele, gradul şi titlul ştiinţific,

Anul naşterii

Ţara, denumirea organizaţiei

vizitate

Scopul vizitei. Descrierea succintă a activităţilor

Termenul deplasării

1.Gulea Aurelian –

Mebr.cor., şef LCŞ „Chimia coordinativă”

Bucureşti(România)

Pentru efectuarea cercetărilor RES, prevăzute în cadrul acordului bilateral

21.03.200726.03.2007

2. Bunduchi E. –cerc.şt.

Novosibirsk(Rusia)

Pentru efectuarea cercetărilor planificate în cadrul grantului comun

06.36CRF

05.06.200728.06.2007

3.Gulea Aurelian –

Mebr.cor., şef LCŞ „Chimia coordinativă”

Quebec(Canada)

Pentru realizarea cercetărilor în cadrul pr.

6301PS323

05.05.200714.05.2007

4.

Covaliov Victor –dr., cerc.şt.coord., şef

LCŞ „Procese electrichimice şi

tehnologii ecologic pure”

MoscovaSnakt-Petersburg

(Rusia)

Pentru efectuarea lucr. conform planurilor

colaborării moldo-ruse din cadrul pr. de cercetare

15.08.200727.08.2007

5. Gonţa Maria – şef.Cat., dr.

Kaiserslautern(Germania)

Pentru efectuarea cerc. şt. în cadrul pr. INTAS

27.11.20077.12.2007

Anul 2008

Nr. d/o

Numele, prenumele, gradul şi titlul ştiinţific,

Anul naşterii

Ţara, denumirea organizaţiei

vizitate

Scopul vizitei. Descrierea succintă

a activităţilor


1.Covaliova Olga Efectuarea cercetărilor combinate

Clermont-Ferrand (Franţa)INTAS 05-104-7596

10.05.200816.06.2008Covaliov Victor

2. Revenco MihailPentru a face măsurări spectrale

Moscova (Rusia)06.408.047A

27.04.20085.05.2008

3. Bulimestru IonEfectuarea cercetărilor în cadrul programului

ECO-NETToulouse (Franţa)

09.06.200801.07.2008

4. Gulea AurelianEfectuarea cercetărilorBucureşti (România)

08.802.04.03

18.06.200823.06.2008

5. Covaliov VictorEfect. experienţelor

Clermont-Terrand (Franţa)05.104.7596

6.10.200815.10.2008

6. Jalbă VitalieEfectuarea unui stagiu

Clermont-Terrand (Franţa)0209-MOL-223-013

01.10.200830.11.2008

7. Gulea AurelianEfectuarea unor investigaţii RMN

Bucureşti (România)08.802.04.03A

02.10.200808.10.2008

72

Anul 2009

Nr. d/o

Numele, prenumele, gradul şi titlul

ştiinţific,Anul naşterii

Ţara, denumirea organizaţiei vizitate

Scopul vizitei. Descrierea succintă a activităţilor Termenul

deplasării

1. Revenco Mihail Rusia, Universitatea Sankt-Petersburg

realizarea proiectelor comune Iunie, 2009

2. Bulmaga Petru Rusia, Universitatea Sankt-Petersburg

realizarea proiectelor comune Iunie, 2009

3. Revenco Mihail Moscova,Universitatea de Stat

Măsurători la echipamentul unical din Universitate Mai, 2009

4. Jalbă Vitalii, 1983Franţa, Clermont-

Ferrand, Universitatea Blaise Pascal

Cercetări experimentale conform planului de lucru a

doctorantului conform proiectului Alliance

Francaise 0209-MOL-223-013.

1 octombrie 2009 – pînă la

martie 2010

5. Ţapcov Victor Franţa, Toulouse, Univ. Paul Sebatie

realizarea proiectelor comune

14.06.09-28.06.09

6. Bulimestru Ion Franţa, Univ. Lille realizarea proiectelor comune

07.06.09-28.06.09

7. Jalbă Angela Canada, Quebec, Univ. Laval

realizarea proiectelor comune

14.09.09-14.12.09

Anul 2010

Nr. d/o

Numele, prenumele, gradul şi titlul

ştiinţific,Anul naşterii

Ţara, denumirea organizaţiei vizitate

Scopul vizitei. Descrierea succintă a

activităţilor


1.

Ţapcov Victor, dr., conf., a.n. 1958

Popa Nelea, lector, a.n. 1980

România, Bucureşti Cercetări comune 17.10.2010-23.10.2010

2. Gulea Aurelian, şef cat., dr. hab.,a.n. 1946

România, Iaşi, Bucureşti Cercetări comune 07.10.2010-

16.10.2010

3. Covaliov Victor, c.ş.c., dr.,a.n. 1936 Rusia, Moscova Efectuarea măsurărilor 17.11.2010-

27.11.2010

73

2.3. Mijloacele financiare disponibile

Volumul total al finanţării pentru perioada 2006-2010 constituie 11588,8 mii lei, în anul 2006 constituind – 1712,1 mii lei, iar în 2010 – 1838,9 mii lei.

Ponderea cheltuielilor de bază în cadrul volumului total de finanţare în anul 2006 constituind 77,5%, către anul 2010 fiind de 99,4%.

Volumul alocărilor pe proiectele instituţionale în 2006 a constituit 596,2 mii lei, iar în 2010 – 1134,3 mii lei, înregistrând o creştere de 538,1 mii lei.

Finanţarea prin proiecte din cadrul Programelor de Stat, pentru tineri cercetători, proiecte bilaterale constituie în 2006 – 701,6 mii lei, ponderea mijloacelor obţinute prin concurs în anul 2006 constituie 41,0%, iar în 2010 – 693,6 mii lei, sau 37,7% din volumul total de finanţare.

Volumul total al mijloacelor speciale în perioada 2006-2010 constituie 1687,1 mii lei. Ponderea în cadrul volumului total de finanţare constituie 14,6%, inclusiv în 2006 – 22,5%, iar în 2010 – 0,6%.

Ponderea cheltuielilor utilizate în scopul achiziţionării echipamentului ştiinţific a constituit: în anul 2006 – 16,7%, în anul 2007 – 37,9%, în anul 2008 – 38,7%, în anul 2009 – 7,2%, în anul 2010 – 10,5%, cu o medie anuală de 24,8%, diminuarea acestui indicator în ultimii ani se explică prin situaţia de criză din republică.

Pentru acoperirea cheltuielilor de stagiere, cooperare tehnico-ştiinţifică, participare la simpozioane, expoziţii şi de detaşare a personalului pentru schimb de experienţă în scopuri ştiinţifice, respectiv: în anul 2006 – 6,4%, în anul 2007 – 6,1%, în anul 2008 – 6,0%, în anul 2009 – 2,1%, în anul 2010 – 2,7% din volumul total al cheltuielilor.

74

2.4. Potenţialul logistic şi infrastructura de cercetare a centrului

Pe parcursul anilor 2006-2010 baza materială a CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” a fost completată cu următorul echipament ştiinţific de bază:

Nr. Denumirea Preţul, lei

1. WUV Solar Simulator 578 5232. Instal. evap-conc. acid. tartric CIMU-ECO 7 39 9783. Distilator de apă fără rezervuar GFL 18 9504. Incub p/u sys de măsur. a consum. bioch de O2 34 9175. Balanţă analitică electronică WAS 220/c/s 23 8506. Pompă peristaltică LAB HP 1 20M 27 8007. Ionomer I-160 5 8208. Dispozitiv de uscast în vid CIMU-UVI 9 8049. Carcase p/u dispozitiv CIMU-UVI 3 80410. Transformator 1 80011. Polarimetru model P 1000 19 77712. Penetrometru semiautomat 984 ПК 29 70013. Oximetru MARK -201 7 66214. Circulator model F-32 –EH Julabo 57 60415. Reactor chimic de inox cu cămaşă 37 60016. Baie ultrasonică 10 61617. Distilator D-4 6 60018. Termostat CIMU-UV1 6 60019. Calculator 3 bucăţi 26 55020. Balanţă analitică KERNABJ 220-4M 21 50421. Agitator orbital 05-10 cu platforma UP-12 8 50022. Lămpi p/u simulator 16 46423. Balanţă WTB-200 3 46024. Sistem de purificare a apei 4 44825. Controler Digital 68 36426. Sticlă de spălare BRAND cu dop conic 15b 9 41927. Dulap metallic 4 40028. Balanţă de labor. PLB 100-2 10 39229. Pompă Grundfas 25-6 1 34030. Spectrofotometru UV-VIS T-80 50 27431. Lămpi p/u simulator 16 26732. pH metru WTW 720 7 26033. Fotometru de laborator 68 19634. Balanţă model EMB 500-1 1 26135. Cuptor de calcinare NABERTHERM 35 19636. Analizator de apă cu măsurare pH/ORP 3 22737. Balanţă analitică electronică ABJ220-4M 23 17738. Suport cu termostatare p/u 2 cuve 5 16839. Centrifugă 14 15040. Termostat de uscare a veselei cu aier 18 14641. Etuvă model SLW535TD 18 14642. Etuvă 18 146

75

43. Balanţă KERN 400-43N 1 15044. Agitator magnetic cu încălzire MSH 420 5 13345. Agitator magnetic Velp 3 11746. Agitator magnetic fără incălzire 12 10047. Baie de apă BV-10-2 5 10048. Pompă Grundfas 25-4 1 10049. Camspec M501 Single BeamSpectrofotometru 60 00050. Distilator ADA -5 inox 9 00051. Pompă 7 00052. Pompă vacuum 6 00053. Pompă 1 00554. Motor electric 1 000

Cercetările ştiinţifice se realizează în laboratoarele de cercetări ştiinţifice cu o suprafaţă de 684 m2, ceea ce constituie cca 14 m2 per cercetător.

Numărul de calculătoare personale, utilizate numai în scopurile ştiinţifice constituie 25 de unităţi, dintre care 10 unităţi au fost procurate în ultimii 3 ani, 3 calculatoare au vârstă între 3 şi 5 ani şi 12 calculatoare sunt mai vechi de 5 ani.

Asigurarea informaţională a procesului de cercetare constă în existenţa celor 2 reţele informaţionale interne, 3 baze de date ştiinţifice accesibile şi informaţia complexă actualizată pe pagina web.

76

3. Rezultatele cercetării, calitatea, eficienţa, relevanţa, impactul

Cele mai importante rezultate ştiinţifice obţinute în cadrul cercetărilor în CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” în perioada anilor 2006-2010

1. În cadrul LCŞ „Chimie coordinativă” a fost realizată sinteza dirijată a peste 100 de noi combinaţii coordinative ale unor metale de tranziţie cu tiosemicarbazonele o-oxialdehidelor aromatice şi acizii aminocarboxilici, pentru care în baza datelor analizei cu raze X şi datelor cercetărilor fizico-chimice a fost stabilită structura şi studiate unele proprietăţi. A fost testată activitatea biologică a acestor substanţe şi s-a stabilit că unii din compuşii sintetizaţi manifestă activitate anticancer (leucemia mieloidă umană HL-60, cancerul prostatei, cancerul mamar) şi antimicrobiană selectivă, comparabilă (iar în unele cazuri mai înaltă) cu activitatea chimiopreparatelor folosite în medicină. Datorită proprietăţilor biologice depistate complecşii sintetizaţi pot găsi aplicare în practica medicală şi veterinărie în calitate de preparate anticancer sau antimicrobiene. Unii din compuşii coordinativi ai cuprului cu salicilideniminoalcoolii substituite stimulează creşterea biomasei Spirulina Platensis mărind în unele cazuri cantitatea de cupru, proteine, glucide şi lipide.

2. În cadrul CCP „Reanal” a fost realizată o nouă reacţie templată de nitrozoamidare a fragmentului tiosemicarbazidic, promovată de ionii de paladiu, care deschide noi posibilităţi de diversificare a lizanzilor şi compuşilor coordinativi cu agenţi din aceasta grupă. A fost folosită tiosemicarbazona 8-formilchinolinei în calitate de reactiv spectrofotometric pentru determinarea cobaltului (Sensitivitatea mărită a acestei reacţii permite efectuarea analizei din probe cu masa mică). Au fost utilizate compuşii coordinativi ai cuprului cu tiosemicarbazona 8-formilchinolineiîn calitate de agenţi antimicrobieni şi antineoplastici, care se deosebesc prin limite mici de acţiune bactericidă.

3. În LCŞ „Chimie ecologică a sistemelor acvatice” au fost obţinute rezultate privind dinamica multianuală, pe ani aparte şi spaţio-temporală a compoziţiei chimice, stării redox şi valorii biologice a apelor fluviului Nistru. La efectuarea cercetărilor au fost aplicate următoarele metode de analiză a apelor: metodele hidrochimice tradiţionale, metoda peroxidazică de determinare a concentraţiilor de peroxid de hidrogen, metoda cinetică de determinare indirectă a radicalilor OH cu folosirea diferitor “capcane” şi acceptori specifici ai radicalilor. OH, metodele de determinare a capacităţii de autoepurare radicalică a apelor naturale cu radicalii OH. Au fost studiate particularităţile de formare a compoziţiei ionice, a capacităţii de tamponare, a conţinutului de substanţe biogene şi a celor organice, a stării redox şi a capacităţii de inhibiţie a apelor Nistrului pe porţiunea s. Naslavcea – or. Dubăsari. Au fost identificate tendinţe de modificare a stării apelor nistrene. Pentru prima dată, pentru evaluarea valorii biologice a resurselor acvatice au fost efectuate măsurări sistematice privind starea redox a apelor funcţie de conţinutul H2O2 şi a substanţelor peroxidazice, a concentraţiei radicalilor OH şi a capacităţii de inhibiţie a apelor. Au fost înaintate recomandări privind diminuarea presiunii factorilor tehnogeni asupra fluviului Nistru. Rezultatele obţinute în cadrul realizării temei de cercetare şi metodele aprobate pot fi aplicate în practică pentru elaborarea strategiei privind managementul integral al resurselor biologice ale fluviului Nistru; evaluarea impactului transfrontalier asupra calităţii apelor nistrene; realizarea planului de acţiuni privind managementul stării ecologice a fluviului Nistru; dezvoltarea soluţiilor metodologice pentru evaluarea valorii biologice a apelor naturale în general şi a fluviului Nistru în particular.

4. În LCŞ “Redox procese în produse alimentare şi apă” au fost realizate cercetări de perfecţonare a tehnologiei de tratare a apelor naturale în scopuri potabile. Actualitatea

77

cercetărilor efectuate este determinată de faptul că evacuarea apelor reziduale, provenite de la diverse unităţi economice, care nu au fost epurate suficient, în râuri, lacuri şi alte bazine acvatice, conduc la poluarea apelor de suprafaţă cu substanţe organice şi minerale, conţinutul cărora în ultimile decenii s-a mărit şi ca rezultat, tehnologiile clasice de tratare şi potabilizare a apelor naturale nu permit îndepărtarea totală din aceste ape a mirosului, gustului, substanţelor humice, substanţelor tensioactive şi altele. Nu sunt înlăturaţi complet nici trihalogenometanii, care se formează în urma interacţiunii clorului cu substanţele humice şi alte substanţe organice, care au ajuns prin intermediul apelor reziduale, în apele de suprafaţă. Ca urmare se obţine o apă potabilă de calitate inferioară şi aceasta are un impact direct asupra sănătăţii omului şi veţuitoarelor din bazinele acvatice. Investigaţiile igienice şi epidimiologice efectuate în ultimele două decenii în RM denotă că factorul acvatic devine tot mai pronunţat. Apa este într-adevăr un factor de o importanţă deosebită pentru sănătatea populaţiei. Însă poluarea antropogenă a apelor de suprafaţă duce la mărirea impactului acestor ape asupra sănătăţii omului, fiind un factor de risc cel mai important în morbiditatea populaţiei. Poluarea primară a apelor de suprafaţă ca rezultat al scurgerilor directe sau a evacuării apelor reziduale, epurate neefectiv, precum şi poluarea lor secundară, ce derivă din transformările substanţelor nocive sub acţiunea factorilor naturali poate avea efecte esenţiale asupra calităţii apei, precum şi asupra veţuitoarelor acvatice. Pe de altă parte, în rezultatul intensificării proceselor de eroziune şi spălare a solurilor se măreşte şi conţinutul substanţelor humice în apele naturale care împreuna cu substanţele organice nebiodegradabile, sunt adsorbite de către depunerile de fund şi de către particulele în suspensie, care îi conferă apei tulbureală, încărcându-le, de cele mai multe ori cu sarcină negativă. Modificarea proprietăţilor fizico-chimice ale acestor particole duc la neeficienţa coagulării şi sedimentării lor. Pentru a mări gradul de epurare se recurge la mărirea cantităţii coagulantului. Cu ajutorul coagulantului de aluminiu se înlătură şi excesul de acizi humici din apele naturale şi o parte din substanţele organice nebiodegradabile. Însă în rezultatul aplicării sulfatului de aluminiu în calitate de coagulant se introduc concomitent cu ionii de aluminiu şi ionii de sulfat, ceea ce duce, ca urmare, la mărirea concentraţiei remanente de sulfaţi şi micşorarea calitţii apei tratate. S-a obţinut, că cu ajutorul sulfatului de aluminiu se pot înlătura acizii humici din apele naturale cu concentraţia iniţială a lor de 8,5-16,0 mgO/l. În acest caz concentraţia ionilor de sulfat se măreşte până la limita admisibilă de 46462 mg/l. Mărirea în continuare a concentraţiei acizilor humici (mai ales când au loc inindaţii şi revărsări ale râului Nistru) şi a substanţelor organice nebiodegradabile duce la mărirea cantităţii de coagulant de aluminiu, şi respectiv, şi la mărirea cantităţii de sulfaţi din apa tratată. Prin urmare, problema protecţiei apelor naturale de poluarea lor cu diferiţi compuşi organici şi anorganici, precum şi elaborarea unor tehnologii mai eficiente de eliminare a acestor compuşi din apele naturale în scopul potabilizării lor, este destul de importantă în momentul actual pentru R.Moldova şi pentru alte ţări din Europa, unde se simte lipsa permanentă de precipitaţii şi de apă potabilă calitativă. Astfel se poate constata, că poluarea mediului ambiant, şi mai ales a apelor de suprafaţă, duce la înrăutăţirea calităţii permanente a lor şi ca rezultat, generează criza mediului intern al organismului în rezultatul intoxicării cu compuşi organici toxici şi trihalogenometani, care se formează în procesul de dezinfecţie şi care au o acţiune mutagenă şi cancerigenă. Reeşind din cele expuse problema epurării eficiente a apelor uzate de compuşi organici nebiodegradabili este destul de actuală. La fel este actuală şi problema diminuării substanţelor humice şi a compuşilor organici nebiodegradabili şi din apele naturale, care sunt folosite ca surse pentru obţinerea apei potabile.

Cu acest scop au fost efectuate cercetări ce ţin de înlăturarea excesului acizilor humici din soluţiile model şi din apele naturale şi s-au obţinut următoarele:

- Apele naturale cu un conţinut de acizi humici de la 8,5 mg O/L până la 16,0 mgO/l se pot epura cu ajutorul sulfatului de aluminiu (coagulantul de aluminiu, care se aplică la

78

staţia de epurare şi potabilizare a apelor naturale) până la normele sanitare (CCOrem.=2,5 mgO/l), prevăzute pentru apele potabile, iar concentraţia ionilor de sulfat, care se introduc concomitent cu ionii de aluminiu, şi care, după foltrarea apei, rămân în apa tratată, se încadrează în limitele admisibile (C(SO4

2-)= 360-460 mg/l); 25,0 mgO/l - Apele naturale cu un conţinut de acizi humici de la 16,0 mgO/l până la 25,0 mgO/l

(aceste concentraţii se întâlnesc în apele naturale ale râurilor, când au loc ploi torenţiale sau ele se revarsă şi în ele se dizolvă o cantitate mai mare de substanţe organice nebiodegradabile) se pot trata cu ajutorul coagulantului de aluminiu, însă concentraţia ionilor de sulfat întrece cu mult normele sanitare şi apa tratată nu corespunde cerinţelor, înaintate faţă de apa potabilă.

În rezultatul cercetărilor efectuate s-au stabilit următoarele:- La concentraţii mari de acizi humici apa naturală poate fi tratată şi epurată cu ajutorul

coagulantului de aluminiu, care se introduce concomitent cu cationii de calciu în cantitate de 60-80 mg/l (sub formă de soluţie de hidroxid de calciu sau clorură de calciu), care duce la intensificarea procesului de coagulare şi de înlăturare a acizilor humici la o concentraţie mai mică de ioni de aluminiu (cu 35-40%) şi ca rezultat şi la micşorarea concentraţiei ionilor de sulfat în apa epurată, care se încadrează deja, în limitele admisibile, prezăvute pentru apele potabile;

- Micşorarea concentraţiei ionilor de aluminiu, necesari pentru coagularea şi înlăturarea acizilor humici şi a altor substanţe organice din apa naturală, duce şi la micşorarea precipitatului format în rezultatul epurării apelor naturale;

- Cu ajutorul coagulantului de aluminiu se pot înlătura eficient impurităţi încărcate cu sarcină electrică pozitivă sau negativă (acizii humici, substanţele organice macromoleculare, particulele disperse, care-i conferă apei turbiditate), iar particulele şi substanţele organice cu mase moleculare mici se înlătură neeficient, parţial şi concentraţia remanentă a lor în apa tratată, nu corespunde normelor sanitare. De aceea, clorurarea apelor naturale, înaintea procesului de coagulare din procesul tehnologic de tratare şi epurare a apelor naturale, duce la micşorarea moleculelor de acizi humici ca rezultat al oxodării şi ca urnare, la înlăturarea lor neeficientă în procesul de tratare. În apa tratată nu se ajunge la limita admisibilă pentru substanţele organice. Mărirea concentraţiei substanţelor organice cu mase moleculare mici (aldehide, cetone, alcooli, acizi organici amine etc. are loc şi la deversarea apelor reziduale, care n-au fost tratate şi epurate suficient (de exemplu apele reziduale din industria textilă, de la fabricile de carton, polimeri, industria farmaceutică);

- Cu cât masele moleculare a substanţelor organice remanente sunt mai mici, cu atât mai greu ele se înlătură în prezenţa acizilor humici cu coagulantul de aluminiu şi ca rezultat în apa tratastă, concentraţia remanentă a tuturor substanţelor organice este mai mare decât normele admisibile. Astfel s-a constatat, că mărirea conţinutului de substanţe organice nebiodegradabile în apele de suprafaţă duce la micşorarea eficacităţii tehnologiilor tradiţionale de potabilizare a apelor de suprafaţă.

Prin urmare elaborarea tehnologiilor eficiente de epurare locală a apelor reziduale va duce la micşorarea impactului negativ al poluanţilor şi la îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă. Aceasta la rândul său, va duce la îmbunătăţirea calităţii apei, la o micşorare a conţinutului de substanţe organice nebiodegradabile şi humice şi ca rezultat, se va micşora şi conţinutul lor în apa epurată şi respectiv şi conţinutul de substanţe organice clorurate, care practic nu sunt reţinute şi înlăturate prin aplicarea tehnologiilor tradiţionale de potabilizare a apelor de suprafaţă pentru R.Moldova. Aceasta este o problemă destul de importantă, fiindcă până în prezent pentru dezinfectarea apei potabile se aplică clorul ca agent de dezinfectare.

79

Cele mai importante elaborări ştiinţifice şi tehnologice în cadrul cercetărilor în CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” în perioada anilor 2006-2010

1. Elaborarea inhibitorilor de proliferare a celulelor de cancer. Au fost găsite condiţii optime de sinteză a unui şir de compuşi coordinativi ai cuprului(II) cu bazele Schiff cu atomi donori de oxigen, azot şi sulf, care inhibă leucemia umană mieloidă (HL-60). Rezultatul tehnic al invenţiei constă în stabilirea la compuşii coordinativi obţinuţi a activităţii anticancerigene. Rezultatul tehnic al invenţiei este condiţionat de faptul, că pentru prima dată în calitate de inhibitor al leucemiei umane mieloide se propun compuşi coordinativi ai cuprului(II) cu tiosemicarbazone ariloxialdehidelor substituite, care conţin o combinare nouă de legături chimice. Activitatea cancerostatică compuşilor sintetizaţi depăşeşte de 1,49 ori caracteristicile analoage ale citarabinului, utilizat în medicina pentru profilaxia şi tratarea leucozelor. Inhibitorii au fost testate în Centrul de endocrinologie şi oncologie de la Universitatea Laval (Canada). Învenţia a fost brevetată: Brevetul nr. 3098 Dihidrat de di(μ-Ofenoxi)-di[N-(2-oxi-l-benzol)-N1 –ά-oxifuralhidrozino(2-)cupru] cu proprietăţi de inhibitor al leucemiei mieloide umane. Autori Gulea Aurelian, Donald Poirier, Jenny Roy, Ţapcov Victor (2007).

2. Pe baza combinării metodelor chimice, electrochimice, fotocatalitice, biochimice, de sorbţie, mecanice, au fost elaborate şi propuse pentru implementare în practică tehnologiile noi de epurare a apelor uzate cu conţinut de poluanţi de origine antropogenă (cum sunt ionii metalelor grele şi substanţe organice greu degradabile). Au fost propuse metode noi de condiţionare apelor de suprafaţă şi subterane pentru scopuri tehnice şi potabile. Au fost propuse un şir de soluţii tehnice privind regenerarea soluţiilor tehnologice uzate, utilizarea deşeurilor lichide şi solide toxice cu concentraţii ridicate. Noutatea acestor soluţii a fost confirmată prin 115 patente de invenţii (Moldova), şi într-un şir de publicaţii tehnico-ştiinţifice, dintre care: - Elaborare a proceselori dedurizării şi stabilizarea proprietăţilor apelor înalt mineralizate pentru energetică termică, şi construire aparatului compact cu tensiune joasă pentru transformarea electromagnetică a structurilor cristaline ale sărurilor de duritate, care au fost rezolvat la firma „MGM” din Chişinău (ciclul de brevete MD №№ 2335. 2281, 2983, 3049, 3190, 3235, 3292, 3451, 3707 şi 4055). - Elaborarea şi implimentare a proceselor fizico-chimice a proceselor selective a epurării apelor naturale de H2S, NH4

+, F- (ciclul de brevete MD №№ 3233, 3416, 3513, 4015, 2767, 2010-0017). - Elaborarea tehnologii de depistare a scurgerilor latente de agent termic în sistemele de termoficare, care au fost rezolvat la „Termocom” la Chişinău (Brevet MD № 4000).- Elaborare a proceselori şi instalaţii compacte pentru epurarea fotocatalitică a apei din componente organice greu degradabile (ciclul de brevete MD Пат. МД 39Y, 3682, 3776, 3728, 3416, 3513, 3624, 3233, 3149, 2940, 3413, 3816, 3682, 3911, 210Y).- Tehnologia şi instalaţii pentru epurare a apei din microflora patogena (ciclul de brevete MD nr. 3212,, 3483 3335, 26Y).- Epurare a apelor reziduale în sisteme acvatice antropogene şi procese a regenerării metalelor grele din ei (ciclul de brevete MD nr.3572, 3345, 106Y, 3779, 3941, 3912, 3954, 3980, 211Y, 107Y).

3. Programul cercetărilor efectuate în cadrul Programului de stat 09.832.08.09A. „Cercetări ştiinţifice şi de managment ale calităţii apelor” la tema „Epurarea şi condiţionarea apelor reziduale ale complexelor agroindustriale pentru irigarea culturilor agricole”, elaborarea tehnologia complexă şi a recomandărilor de proiectare şi construcţie a staţiei de epurare a apelor uzate provenite de la întreprinderea de stat de creştere a porcinelor „Moldsuinhibrid” (Orhei). În practica din R.Moldova pentru marile complexe de porcine au fost aplicate scheme tehnologice cu epurare mecanică şi biologică artificială în bazine de aerare cu nămol activ într-o treaptă (de ex: s.Şuri, r.Drochia, s.Roşcana, r.Anenii Noi, etc.) şi două trepte (de ex: Orhei), fiind prevăzută în unele cazuri şi epurarea avansată (terţiară) naturală, în iazuri biologice. Au fost deasemenea incercări nereuşite de valorificare a apelor uzate epurate numai mecanic pentru irigarea culturilor agricole (de ex: s.Roşcana). Dată fiind eficienţa joasă a epurării mecanice şi incărcarea mare uzate cu poluanţi organici(CBO de ordinul 5-15 g/dm3) nu s-au obţinut

80

eficienţele scontate de epuarare biologică aerobă. Efluentul treptei biologice de epurare, chiar în cazul folosirii iazurilor biologice aerate artificial, suplimentar la bazinele de aerare cu nămol activ, avea valori de ordinul 100-250 mg/dm3, ceea ce corespunde calităţii apei uzate orăşănesţi neepurate biologic. Deoarece condiţiile de evacure în receptorii naturali, conform Hotăririi Guvernului al RM din octombrie 2008, impun valori de materii de suspensie de 35 mg/dm3, CBO-25 mg/dm3 şi CCO-125 mg/dm3 în ape uzate epuarte, iar valorificarea lor pentru irigare – o mineralizare de sub 2 g/dm3 săruri, este inevitabilă asigurare unui grad înalt de epurare, care este imposibilă prin aplicarea metodelor tradiţionale de epurare mecano-biologică anaerobă, utilizate până în prezent. O tehnologie mai avansată şi modernă de epurare a reziduurilor lichide provenite de la complexele de porcine a fost investigată şi propusă. Ea repezintă o imbinare a epurării artificiale biologică anerob-aerobă, obţinerea biogazului şe reducerea în cosecinţă a consumului de energie pentru aerare biologică. Epurare anerob-aerobă suplimentată cu o epurare avansată în vederea reducerii ulterioare a CBO rezidual, în cazul deversării în receptorii naturali sau desalinizării apelor epurate mecano-biologic, în cazul valorificării lor în agricultură, poate realiza eficineţe înalte de epurare în condiţii tehnico-economice indeosebi energetice avantajoase.

4. A fost elaborat un proces nou şi linia tehhnologică la Uzina ”Alimentarmaş” pentru neutralizare a sedimentelor cleioase vinicole cu conţinutul ferocianurii în concordanţă ca sarcina tehnică a clientului – „Izomer”. Linia a fost montată pe teritoriul uzinei constructoare, unde pe baza sedimentelor reale, aduse de către compania „Garling”, au fost efectuate lucrări de pornire-ajustare, pregătirea liniei pentru testare. La moment au fost prelucrare primele 15 tone de sediment şi o analiză preliminară a lucrului instalaţiei a dat rezultate bune. După rezultatele testării liniei au fost efecuate modificările necesare, pentru ca într-un final sa atingem nivelul de producţie propus de prelucrare a sedimentelor vinicole cu conţinut de ferocianuri. A fost obţinut 75 kg de concentrat de ferocianură de cupru pentru certificarea igienică a acestuia şi folosirea lui în calitate de produs pentru prevenirea putrefacţiei lemnului.

5. Elaborarea Bioreactorului Anaerob Industrial-Experimental, volum 35 m3. Reactorul anaerob este destinat pentru epurarea apelor uzate din industria vinicola cu concentraţie mare a compuşilor organici, precum şi pentru obţinerea biogazului ca sursă alternativă pentru obţinerea energiei termice şi electrice. Volumul reactorului este 35 m3 şi poate funcţiona în regim continuu, miscarea apelor reziduale are loc ascendent trecând prin stratul cu microfloră anaerobă imobilizată unde are loc fermentarea şi obţinerea metanului. Apa epurată se evacuiază printr-o conductă superioară şi este dirijată spre staţia de epurare aerobă, pentru o epurare cât mai completă. În Republica Moldova practic nu se întâlnesc reactoare de obţinere a biogazului pe baza fermentării borhotului de coniac şi a apelor reziduale din industria vinicolă, majoritatea întreprinderilor aruncă apele uzate în mediu sau în reţeaua de canalizare a oraşului. Folosirea rectoarelor de acest fel la întreprinderi va duce la economisirea mijloacelor economice pentru încălzire şi energie electrică. Asemenea produse sunt necesare la toate întreprinderile vinicole şi la cele de creştere a animalelor şi paşărilor.

6. Elaborarea Procedeului electrochimic de obţinere a compoziţiei fungicide ultradisperse. Metoda de obţinere a suspensiei ultramicrodisperse constă în sedimentarea sării de CuSO4*3Cu(OH)2*0,5H2O din soluţia diluată de CuSO4 (0,5~1,5%) în prezenţa Al2(SO4)3*18H2O (0,1~0,3%) cu NH4OH (5~15%) la agitare eficientă. Paralel cu formarea sării de cupru, în zona de reacţie are loc formarea hidroxidului Al(OH)3, care execută funcţia coloid-protector, blocând formarea cristalelor CuSO4*3Cu(OH)2*0,5H2O la stadiul germenilor de dimensiuni submicronice. Preparatul produs este un amestec chimic, semilichid, puternic dispers (aproape coloidal) de culoare verde deschisă cu nuanţă slabă albăstrie, alcătuit din mai mulţi componenţi (sulfat de cupru tribazic, bentonită, gelatină, apă, etc). Nu este inflamabil, nici toxic. Se recomandă de păstrat în vase de polietilenă sau alt material din clasa polimerilor organici în depozite obişnuite la temperatura nu mai jos de 00C. Se propune de utilizat în gospodăria agricolă ca preparat de combatere a diverselor boli ale plantelor, provocate de ciuperci parazitare, deci este un preparat cu proprietăţi fungicide. Cantitatea de fungicide pe bază de cupru importată anual în ţară alcătuieşte 750-900 tone, la un preţ de 4-5 Euro kg. Producători potenţiali pe piaţa autohtonă nu există. Implementarea tehnologiei propuse la Î.S. „Izomer” va permite producerea a 15-20

81

tone pe lună, cantitate ce va asigura 25% din piaţa locală cu produs autohton de calitate superioară, dar la un preţ mai redus. Se preconizează de produs 120 tone anual de fungicid de cupru, respectiv efectul economic preconizat este în jur de 400 mii euro anual.

7. La efectuarea lucrării „Elaborarea, confecţionarea şi testarea neutrelizatorului de gaze de eşapament din blocuri monolite în bază de ceramica de tip fagure” s-a stabilit că ceramica tip fagure, fabricată în RM, poate fi utilizată în calitate de substrat pentru catalizatori eterogeni. Utilizarea neutralizatorului propus de către noi a permis diminuarea conţinutului de CO de 1,8 de 1,28 – 1,8 ori, emisiilor de hidrocarburi a constituit de 1,6-2 ori Lucrarea dată a fost efectuată în Republica Moldova pentru prima dată.

La efecruarea lucrării „Determinarea influenţei catalizatorului omogen asupra reducerii conţinutului de emisii poluante în atmosferă ale motoarelor cu ardere internă” a fost stabilit: 1.Reducerea fumegării gazelor de eşapament de 1,5-2,3 ori pentru automobilele cu motoare Diesel conduce respectiv la reducerea conţinutului de funingine, care este purtător de hidro-carburi aromatice cancerigene. 2.Datorită eficienţii înalte (reducerea concentraţiei de CO din gazele de eşapament a de 1,5-3 ori, CH de 1,4-1,6 ori, NOx de 1,3-1,6 ori, precum şi reducerii consumului de benzină în mediu cu 10% iar a motorinei cu 15% şi lipsei în compoziţie a substanţelor cancerigene şi mutagene, catalizatorul omogen poate fi recomandat în calitate de adaos la benzină şi motorină.

3.Utilizarea catalizatorului omogennu exclude, dar completează funcţionarea convertitorului catalitic din ceramică tip fagure, deoarece reduce considerabil încărcătura asupra acestora, crescândule astfel durata de viaţă.

4. Se micşorează suprasolicitarea ecologică asupra mediului ambiant, deoarece se reduce cantitatea utilizată de carburant.

5. Utilizarea catalizatorului omogen se soldează şi cu obţinerea unui beneficiu economic.6. Utilizarea biocatalizatorului va conduce la îmbunătăţirea bazinului aerian al Republicii

Moldova.8. Elaborarea tehnologiei de tratare şi epurare a apelor reziduale textile de coloranţi prin

aplicarea metodelor de oxidare cu apa oxigenată în combinare cu metodele de coagulare. Epurarea apelor reziduale textile este o problemă majoră a mediului ambiant, care rămâne să fie rezolvată, din cauza că majoritatea coloranţilor textili sunt destul de toxici şi nebiodegradabili. Industria textilă este una din cele mai poluante industrii în ce priveşte volumele şi evacuările apelor reziduale în mediu ambiant Apele reziduale textile conţin concentraţii mari de substanţe colorate şi au o stabilitate mare a culorii, o variaţie a valorii pH-ului şi a consumului chimic de oxigen (CCO). În dependenţă de procesele tehnologice, în apele reziduale textile, care rezultă din băile de vopsire, împreună cu substanţele colorate se mai conţin şi o serie de substanţe auxiliare textile (polialcooli, esteri, fenoli, aldehide etc.), precum şi diverse resturi de fibre, care-i conferă apelor reziduale textile şi o anumită turbiditate. Valoarea medie a CCO şi a consumului biochimic de oxigen (CBO5) se află în limitele de 250-11700 mgO/l şi de 100 – 3500 mgO2/l respectiv, iar raportul CBO5 / CCO care este în intervalul 0,25 - 0,3 indică la stabilitatea faţă de metodele biologice de tratare. Deversarea apelor reziduale de la fabricile textile care n-au fost eficient epurate şi care au indicele biologic mic (CBO/CCO < 0,25 - 0,3) este inadmisibilă în bazinele acvatice, fiindcă ele sunt destul de toxice pentru vieţuitoarele din bazinele acvatice. Au fost efectuate cercetări ce ţin de înlăturarea coloranţilor textili din soluţiile model prin combinarea metodei de coagulare cu metoda de oxidare catalitică cu peroxidul de hidrogen, catalizat de ionii de Fe II sau razele ultraviolete (UV) şi s-a depistat că prin combinarea metodei de coagulare cu metoda de oxidare catalitică cu peroxidul de hidrogen la tratarea soluţiilor model, care conţin coloranţi textili, efectul de înlăturare a coloranţilor se măreşte, iar consumul specific de aluminiu se micşorează de la 2,0 până la 2,5 ori. S-a elaborat schema tehnologică de tratare a apelor reziduale ce conţin coloranţi textili pentru înlăturarea coloranţilor direcţi şi activi, care formează particule asociate cu dimensiuni mari şi pentru înlăturarea coloranţilor activi şi acizi, care formează particule asociate cu dimensiuni mai mici.

82

Publicaţii de performanţă:

1. BULIMESTRU I., MENTRE O., TANCRET N., ROLLE A., DJELAL, N., BURYL O L., CORNEI N., POPA N., GULEA A. Heterobimetallic Ba–Co aminopolycarboxylate com-plexes as precursors for BaCoO3-δ oxides; towards a one-stage-deposition of cobaltite films. Journal of Materials Chemistry (IF: 4.795).

2. ROBU Ş., DRAGALINA G., RIVATON A., MITCOV D., ANDRIEŞ I. Photoconductive Organic Materials Based on N-vinilcarbazole Copolymers with higher Alkenes as Recording Media în Photonics // Journal of Non-Crystalline Solids. – 2009, p.1840-1843.

3. ROMANCIUC L., GLADCHI V., GOREACEVA N., BUNDUCHI E. , DUCA GH. The role of Ecological Chemistry în Pollution Research and Sustainable Development. Springer book. 2009, pp.57-64.

4. I.P.POZDNYAKOV, E.M.GLEBOV, V.F.PLYUSNIN, V.P.GRIVIN, E.BUNDUKI, N.V.GORYACHEVA, V.GLADKI AND GH.G. DUKA. Photochemistry of Fe (III) Complex with Glyoxalic Acid în Aqueous Solution // High Energy Chemistry, 2009, Vol.43, No.5, pp.406-409.

5. САМУСЬ Н.М., ЧУМАКОВ Ю.М., ЦАПКОВ В.И., БОЧЕЛЛИ Г., СИМОНОВ Ю.А., ГУЛЯ А.П. Координационные соединения кобальта, никеля, меди и цинка с бензоилгидразоном и тиосемикарбазоном 2-бром-3-фенилпропеналя // Журнал Общей Химии. 2008. Т.78. стр.1-7.

6. ЦАПКОВ В.И., ПРИСАКАРЬ В.И., БУРАЧЕВА С.А., ЛАЗАКОВИЧ Д.В., ГУЛЯ А. П. Синтез и противомикробная активность сульфаниламид-содержащих комплексов меди(II) с бензоилгидразонами замещенных салицилового альдегида // Химико-фармацевтический журнал, том. 42, №9, 2008, с.54-57.

7. GUTSANU, Vasile, SCHITCO, Cristina, DRUTSA, Raisa. Unforseen factors influencing Fe(III)-containing cations sorption on strongly basic anion exchangers. Journal of Applied Polymer Sciens, 2008, no109. p.2643.

8. ГУЛЯ А. П., ПРИСАКАРЬ В. И, ЦАПКОВ В. И., БУРАЧЕВА С. А., СПЫНУ С. Н., БЕЖЕНАРЬ Н. П., ПУАРЬЕ Д., РОЙ Ж. Синтез и противомикробная активность сульфаниламидсодержащих салицилидентиосемикарбазидатов меди и никеля. Химико-фармацевтический журнал, 2007, Т. 41. № 9, c.114-117.

9. ЧУМАКОВ Ю. М., ЖАННО Е., БЕЖЕНАРЬ Н. П., ЦАПКОВ В. И., ГУЛЯ А. П. Кристаллическая структура комплексов сульфата и тиоцианата меди с тиосемикарбазо-нами 5-бром- и 5-нитросалицилового альдегида. Координационная химия, 2007, Т. 33. № 12.

10. MATVEEVICI V., DUCA GH., GONŢA M., IAMBARŢEV V., ISAC T., MOCANU L. Removal of Colorants from Textile Reziduel Waters Throush Combuned Methods. Электронная обработка материалов. 2009, nr.4 (258), 69-75. ISSN 0013 – 5739.

11. M. BOTOSHANSKII, P.N. BOUROSH, M.D. REVENKO, I.D. KORZHA,YU. A. SIMONOV, T. PANFILIE. Structure of quinoline-8-aldehyde S-methylthiosemicarbazone dihydrochloride, Journal of Structural Chemistry, 2009, Vol. 50, No.1, pp.181-184.

12. М.Д. РЕВЕНКО, Ю.А. СИМOНОВ, Г.Г. ДУКА, П.Н. БОУРОШ, П.И. БУЛЬМАГА, В.Ю. КУКУШКИН, Е. ЖОРА, М. ГДАНЕЦ. Амбидентность и реакционная способность S-метилизотиосемикарбазона салицилового альдегида в комплексах палладия(II). Ж. неорг. химии, 2009, V.54. p.756-765.

13. O.V. PALAMARCIUC, P.N. BOUROSH, M.D. REVENCO, J.LIPKOWSKI, Y.A. SIMONOV, R.CLERAC. Synthesis, crystal structure and characterizations of iron(III) and copper(II)complexes with the hydrazone ligand obtained from 2-formyl-pyridine and Girard’s T reagent. Inorg. Chim. Acta 363 (2010) 2561–2566.

83

14. М.Д. РЕВЕНКО, В.И. ПРИСАКАРЬ, А.В. ДИЗДАРЬ, Е.Ф. СТРАТУЛАТ, И.Д. КОРЖА, Л.М. ПРОКА. Биологическая активность халькогенсемикарбазонoв 8-хинолин альдегида и их комплексов с медью(II). Химико-фармацевтический журнал. Nr. 11, 2010.

4. Antrenare în activităţi conexe cercetării

Cercetătorii ştiinţifici ai CCŞ sunt antrenaţi în următoarele activităţi conexe:

Academicianul, doctor habilitat, profesor universitar Gheorghe Duca:

1. Preşedinte al consiliului DH30.02.00.04 la specialitatea 02 00 04 „Chimia Fizica” şi al consiliului DH30.11.00.11 la specialitatea 11.00.11 „Protecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale”.

2. Preşedinte al Consiliului naţional pentru energia renovabilă. 3. Preşedinte al Societăţii de Chimie din Republica Moldova. 4. Preşedinte al Consiliului de supravegere a exploatării zăcămintelor de petrol şi gaze naturale. 5. Preşedinta al Fondului de susţinere a ştiinţei şi educaţiei din bazinul Mării Negre. 6. Membrul senatului Universităţii de Stat din Moldova. 7. Membru de Onoare al Academiei Naţionale de Ştiinţe din Ucraina la specialitatea Chimia

ecologică. 8. Preşedinte al Colegiului de redacţie al colecţiei „Rezervaţii ştiinţifice”. 9. Membrul Colegiului de redacţie al jurnalului „Springer”, 10. Preşedinte al Colegiului de redacţie al revistei „Mediul Ambiant”. 11. Membrul Colegiului redacţional internaţional al revistei din Ucraina „Химия и технология

воды”. 12. Membrul Colegiului de redacţie al revistei «Environmental Engineering and Management

Journal» (Romania). 13. Preşedinte al Colegiului de redacţie al revistei “Chemistry Journal of Moldova” (Moldova). 14. Preşedinte al Colegiului de redacţie al revistei de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Academos”. 15. Coredactor al revistei „CLEAN - Soil, Aer, Water” (Germania).

Membru corespondent AŞM, doctor habilitat, profesor universitar Aurelian Gulea:

1. Vice – Academician coordonator al secţiei Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii a Academiei de Ştiinţe din Moldova.

2. Membrul Senatului Universităţii de Stat din Moldova.3. Membrul Juriului Internaţional la Saloanele Mondiale “Brusseles Eureka" şi Geneva. 4. Preşedinte al Comisiei de experti pe specialitatea Chimie de pe lîngă Consiliul Naţional de

Atestare şi Acreditare ( CNAA) a Republicii Moldova.5. Membrul Comitetului Organizatoric şi al Juriului Expoziţiei Internaţionale „Infoinvent”.6. Expert internaţional la revista “Russian Journal of Coordination Chemistry”, Moscova,

Academia de Stiinţe a Rusiei, ed. Nauka.7. Expert internaţional la revista “Journal Enzyme Inhibition and Medicinal Chemistry”, Marea

Britanie.8. Delegat oficial şi membrul juriului la Salonul Internaţional de invenţii, tehnici şi noi produse

de la Geneva.9. Membrul Comitetului de organizare Conferinţa Internaţionala „Chimia Coordinativă

CHUGAEV”.10. Membrul colegiului de redacţie al revistei „Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al.I.Cuza”

din Iaşi. Chimie”.11. Membrul colegiului de redacţie al revistei „Analele Ştiinţifice ale Universităţii din Bucureşti.

Chimie”.12. Membrul Colegiului de redacţie al revistei „Chemistry Journal of Moldova” (Moldova).

84

13. Membrul Colegiului de redacţie al revistei „Acta Universitatis Cibiniensis” Seria F, CHEMIA (România).

14. Membrul Colegiului de redacţie al revistei „Studia Universitatis”. Seria Ştiinţe ale naturii, USM.Doctor habilitat, profesor universitar Mihail Revenco:

1. Membrul Asambleei AŞM.2. Prorector pentru activitatea ştiinţifică a Universităţii de Stat din Moldova.3. Membrul Senatului USM.4. Membrul Consiliului Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică USM.5. Redactor-şef al Revistei “Studia Universitatis”, Seria “Ştiinţe ale naturii”, USM.6. Redactor-şef la Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria “Lucrări

studenţeşti”. Ştiinţe reale şi exacte.7. Membrul Colegiului de redacţie al revistei “Chemistry Journal of Moldova” (Moldova).8. Preşedintele Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 02.00.01 Chimie anorganică.9. Preşedintele Consiliului specializat de susţinere a tezelor de doctor la specialitatea 02.00.02.

Chimie analitică.10. Membrul Comisiei de experti pe specialitatea Chimie de pe lângă Consiliul Naţional de

Atestare şi Acreditare (CNAA) a Republicii Moldova.

Doctor habilitat Maria Gonţa:

1. Membrul Senatului USM.2. Membrul Consiliului Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică, USM.3. Membrul Colegiului de redacţie al revistei “Chemistry Journal of Moldova” (Moldova).4. Director executiv ONG “ChimEco”.5. Membrul Colegiului de redacţie al Revistei “Studia Universitatis”, Seria “Ştiinţe ale naturii”,

USM.6. Secretar ştiinţific al consiliului DH30.02.00.04 la specialitatea 02.00.04 „Chimia Fizica” şi al

consiliului DH30.11.00.11 la specialitatea 11.00.11 „Protecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale”.

7. Secretar ştiinţific al seminarului de profil la specialitate 02.00.04 „Chimia Fizica” şi la specialitatea 11.00.11 „Protecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale”.

Doctor habilitat, profesor universitar Vasile Guţanu:

1. Membrul Consiliului Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică, USM.2. Preşedintele seminarului de profil la specialitate 02.00.04 „Chimia Fizica” şi la specialitatea

11.00.11 „Protecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale”. 3. Membrul Colegiului de redacţie al Revistei “Studia Universitatis”, Seria “Ştiinţe ale

naturii”, USM.

Doctor, conferenţiar universitar Viorica Gladchi:

1. Membrul Senatului USM.2. Preşedintele Consiliului Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică, USM.3. Decanul Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică, USM.4. Membrul Colegiului de redacţie al revistei “Chemistry Journal of Moldova” (Moldova).5. Membrul Colegiului Ştiinţific al revistei “Mediul ambiant”.6. Director executiv ONG “Terra Nostra”.7. Preşedintele Juriului Olimpiadei Republicane de Chimie (2009, 2010). 8. Membrul Comitetului de organizare a Conferinţei Internaţionale dedicate aniversării a 50 de

ani de la fondarea Institutului de Chimie a AŞM.

85

Doctor, conferenţiar universitar Galina Dragalina:

1. Membrul Senatului USM.2. Preşedintele Consiliului Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică USM (până 2007).3. Membrul Consiliului Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică USM (2007-prezent).4. Decanul Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică USM (până 2007).5. Preşedintele Comisiei de calitate a Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică USM.6. Preşedintele Juriului Olimpiadei Republicane de Chimie (2006 - 2007). 7. Membrul Colegiului de redacţie al Revistei “Studia Universitatis”, Seria “Ştiinţe ale naturii”,

USM.8. Conducătorul Seminarului Republican al profesorilor de chimie.9. Membrul Comisiei de Concurs pentru decernarea premiului „Pedagogul anului” (2008).

Doctor, conferenţiar universitar Maria Bîrcă:

1. Membrul Consiliului Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică USM. 2. Membrul Juriului Olimpiadei Republicane de Chimie. 3. Secretarul ştiinţific al Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 02.00.01 Chimie

anorganică.

Doctor, conferenţiar universitar Petru Bulmaga:

1. Membrul Consiliului Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică USM. 2. Membrul Juriului Olimpiadei Republicane de Chimie. 3. Secretarul ştiinţific al Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 02.00.02 Chimie

analitică.

Ponderea cercetătorilor implicaţi în procesul de instruire

Anul Nr. cercetătorilor

Nr. cercetătorilor antrenaţi în procesul

de instruire

Ponderea cercetătorilor

antrenaţi în proces de instruire

Nr.cursurilor ţinute

2006 42 28 67% 522007 59 42 71% 642008 56 45 80% 672009 52 43 82% 642010 43 36 84% 59

Raportul dintre numărul de teze de licenţă şi de master susţinute şi numărul de cercetători

Anul Nr. teze de licenţă/Nr. cercetătorilor

Nr teze de master/Nr. cercetătorilor

2006 97/42 27/422007 117/59 23/592008 200/56 35/562009 114/52 -(nu a fost promoţie)/522010 94/43 58/43

86

4. Antrenare în activităţi conexe cercetării Antrenarea în procesul de pregătire a cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare:

Ponderea cercetătorilor abilitaţi cu dreptul de conducător/consultant ştiinţific al tezelor de doctorat:

În perioada anilor 2006-2010 Centrul de Cercetări Ştiinţifice „Chimie aplicată şi ecologică” a fost abilitat de a pregăti cadre ştiinţifice la 7 specialităţi:

1. 02.00.02 - chimie anorganică; 2. 02.00.02 - chimie analitică; 3. 02.00.03 - chimie organică; 4. 02.00.04 - chimie fizică; 5. 11.00.11 - protecţia mediului ambiant şi folosirea raţională a resurselor naturale;6. 05.17.10 - tehnologia compuşilor speciale (cu specificarea produselor)7. 02.00.06 - chimia compuşilor macromoleculari.

Numărul cercetătorilor abilitaţi cu dreptul de conducător/consultant ştiinţific al tezelor de doctorat pe ani:

Anul 2006 – 7 persoane: acad. Gh. Duca, m.c.AŞM A. Gulea, prof. M. Revenco, prof. N. Barbă, prof. V. Guţanu, dr. G. Dragalina, prof. V. Filipciuc.

Anul 2007 – 8 persoane: acad. Gh. Duca, m.c.AŞM A. Gulea, prof. M. Revenco, prof. N. Barbă, prof. V. Guţanu, dr. G. Dragalina, prof. V. Filipciuc, dr. M. Gonţa.



Anul 2010 – 9 persoane: acad. Gh. Duca, m.c.AŞM A. Gulea, prof. M. Revenco, prof. N. Barbă, prof. V. Guţanu, dr. G. Dragalina, prof. V. Filipciuc, dr. M. Gonţa, dr. V. Gladchi.

Lista doctoranzilor în cadrul CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică”

Anul 2006

Nr. d/o Numele, prenumele Codul şi denumirea specialităţii

Conducător. Numele, prenumele,

gradul şi titlul ştiinţific

1. Martin Mariana chim.analitică, 02.00.02 Mihail Revenco,dr. hab., prof. univ.

2. Jora Elena chim.analitică, 02.00.02 Mihail Revenco,dr. hab., prof. univ.

3. Rusu Viorica chim.analitică, 02.00.02 Mihail Revenco,dr. hab., prof. univ.

4. Bejenaru Natalia Chim.anorganică 02.00.01 Aurelian Gulea, dr. hab.,prof. univ.

5. Popa Nelli Chim.anorganică 02.00.01 Aurelian Gulea, dr. hab.,prof. univ.

6. Spînu Stela Chim.anorganică 02.00.01 Aurelian Gulea, dr. hab.,prof. univ.

7. Iachimciuc Natalia Chim.anorganică 02.00.01 Aurelian Gulea, dr. hab.,prof. univ.

8. Filipaşcu Angela Chimie fizică 02.00.03 Guţanu V., dr. hab., prof. univ.

9. Cojocaru Ludmila Chimie fizică 02.00.03 Guţanu V., dr. hab., prof. univ.

87

10. Boldescu Veaceslav

Tehnologia produselor speciale (cu specificarea produselor) 05.17.10

Acad. Duca Gh., doct.hab.. prof.univ.

11. Draguţan Diana Protecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale 11.00.11


12. Marchitan Natalia Tehnologia produselor speciale (cu specificarea produselor) 05.17.10


13. Barbărasă Ion Protecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale 11.00.11


14. Porubin Diana Protecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale 11.00.11


15. Popa Tatiana Protecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale 11.00.11


16. Roga Svetlana Protecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale 11.00.11

Bobeică V., doct.hab.. prof.univ.

Anul 2007

Nr. d/o

Numele, prenumele Codul şi denumirea specialităţii



1. Martin Mariana chim.analitică, 02.00.02 Mihail Revenco,dr. hab., prof. univ.



4. Şaraevscaia Oxana chim.analitică, 02.00.02 Mihail Revenco,

dr. hab., prof. univ.

5. Bejenaru Natalia Chim.anorganică 02.00.01 Aurelian Gulea, dr. hab., prof. univ.

6. Popa Nelli Chim.anorganică 02.00.01 Aurelian Gulea, dr. hab., prof. univ.

7. Popuşoi Ana Chim. organică 02.00.04 Barbă N., dr. hab., prof. univ.

8. Spînu Stela Chim.anorganică 02.00.01 Aurelian Gulea, dr. hab., prof. univ.

9. Iachimciuc Natalia Chim.anorganică 02.00.01 Aurelian Gulea, dr. hab.,

prof. univ.10. Filipaşcu Angela Chimie fizică 02.00.03 Guţanu V., dr. hab., prof. univ.11. Cojocaru Ludmila Chimie fizică 02.00.03 Guţanu V., dr. hab., prof. univ.

12. Marchitan Natalia Tehnologia produselor speciale (cu specificarea produselor)05.17.10

Acad. Duca Gh., dr.hab. prof.univ.

13. Onica VasileProtecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale 11.00.11


14. Jalbă VitalieProtecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale 11.00.11


15. Osipov IvanProtecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale 11.00.11


88

Anul 2008

Nr. d/o






3. Şaraevscaia Oxana chim.analitică, 02.00.02 Mihail Revenco,

dr. hab., prof. univ.

4. Palamarciuc Oleg chim.analitică, 02.00.02 Mihail Revenco,

dr. hab., prof. univ.5. Calancea Sergiu Chim. organică 02.00.04 Guţu I., dr. hab., prof. univ.6. Popuşoi Ana Chim. organică 02.00.04 Barbă N., dr. hab., prof. univ.

7. Spînu Stela Chim.anorganică 02.00.01 Aurelian Gulea, dr. hab., prof. univ.

8. Jalbă Angela Chim. anorganică, 02.00.01 Aurelian Gulea, dr. hab., prof. univ.

9. Iachimciuc Natalia Chim.anorganică 02.00.01 Aurelian Gulea, dr. hab.,

prof. univ.10. Filipaşcu Angela Chimie fizică 02.00.03 Guţanu V., dr. hab., prof. univ.11. Cojocaru Ludmila Chimie fizică 02.00.03 Guţanu V., dr. hab., prof. univ.

12. Osipov IvanProtecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale 11.00.11


13. Jalbă VitalieProtecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale 11.00.11


Anul 2009

Nr. d/o




1 Jalbă Angela Chim. anorganică, 02.00.01 Aurelian Gulea, dr. hab., prof. univ.

2. Jalbă VitaliiProtecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale 11.00.11

Acad. Duca Gheorghe, dr.hab., prof.univ.

3. Palamarciuc Oleg chim.analitică, 02.00.02 Mihail Revenco, dr. hab., prof. univ.

4. Saroievsky Oxana chim.analitică, 02.00.02 Mihail Revenco, dr. hab., prof. univ.

5. Jora Elena chim.analitică, 02.00.02 Revenco M., dr. hab., prof. univ.

6. Secu Mihail chim.analitică, 02.00.02 Revenco M., dr. hab., prof. univ.

7. Rusu Viorica chim.analitică, 02.00.02

89

7. Pugacenko Alexandr chim.analitică, 02.00.02 Chetruş Petru, dr, prof. univ.

8. Popuşoi Ana Chimie organică02.00.03 Barbă N., dr. hab., prof. univ.

9. Mitcov Dmitri Chimia compuşilor macromoleculari 02.00.06 Robu Ş., dr., conf.univ.

10. Osipov IonProtecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale 11.00.11

Acad. Duca Gh., dr.hab., prof.univ.

Anul 2010

Nr. d/o




1 Jalbă Angela Chim.anorganică 02.00.01 Aurelian Gulea, dr. hab., prof. univ.

2. Căpăţînă Tatiana Chim.anorganică 02.00.01 Aurelian Gulea, dr. hab., prof. univ.

2. Paholnitcaia Anastasia Chimia fizica,02.00.04 Aurelian Gulea, dr.hab.,

prof.univ.

3. Palamarciuc Oleg chim.analitică, 02.00.02 Revenco Mihail, dr. hab., prof. univ.

4. Secu Mihail chim.analitică, 02.00.02 Revenco Mihail, dr.hab., prof. univ.

5. Jora Elena chim.analitică, 02.00.02 Revenco Mihail, dr.hab., prof. univ.

9. Mitcov Dmitri Chimia compuşilor macromoleculari 02.00.06 Robu Ş., dr., conf.univ.

10. Jalbă Vitalii Protecţia mediului şi folosirea raţio-nală a resurselor naturale 11.00.11


11. Osipov Ion Protecţia mediului şi folosirea raţio-nală a resurselor naturale 11.00.11


Raportul nr. doctoranzi/nr. cercetători pe ani:

Anii Raportul nr. doctoranzi/nr. cercetători

2006 16/422007 15/592008 13/562009 10/522010 11/43

90

Numărul doctoranzilor care au beneficiat de burse nominale:

Anul 2007 – Popa Nelli - Bursa de Excelenţă a GuvernuluiAnul 2008 – Calancea Sergiu - Bursa de Excelenţă a GuvernuluiAnul 2009 – Mitcov Dmitrii - Bursa de Excelenţă a Guvernului Anul 2010 – Mitcov Dmitrii - Premiul municipiului ChişinăuAnul 2010 – Palamarciuc Oleg - Bursa de Excelenta a GuvernuluiAnul 2010 – Mitcov Dmitrii - Premiul special pentru tineret oferit de Ministerul Tineretului şi Sportului

Ponderea susţinerilor în termene şi pe durata următorilor trei ani a tezelor de doctorat:

Boldescu Veaceslav – a absolvit doctorantura în anul 2006, a susţinut teza de dr. în anul 2009;Porubin Diana – a absolvit doctorantura în anul 2006, a susţinut teza de doctor în anul 2009;Ţugui Tatiana – a absolvit doctorantura în anul 2005, a susţinut teza de doctor în anul 2006.

Activităţile întreprinse în scopul diseminării rezultatelor cercetării, precum şipromovării imaginii ştiinţei

În perioada anilor 2006-2010 colaboratorii CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” (dr.hab. M. Revenco, m.c. dr.hab. A. Gulea, dr. V. Gladchi, dr. G. Dragalina, dr.hab. L. Romanciuc, dr. E. Bunduchi, dr. N. Goreaceva şi alţii) au publicat 9 articole în diferite ziare republicane (Literatura şi arta, Universitatea, Эксперт новостей), au participat la diverse emisiuni televizate şi radio (24 participări), la 26 de întîlniri cu cadrele didactice şi elevii din instituţiile preuniversitare din ţară în scopul promovării imaginii chimiei şi tehnologiei chimice.

În perioada de evaluare au fost organizate 50 de Seminare Republicane a profesorilor de chimie, au fost organizate 5 Olimpiade Republicane de Chimie, 5 manifestaţii de popularizare a chimiei „Botezul chimiştilor” unde la fel au fost promovate ideile de creşterea prestigiului ştiinţelor chimice.

91

5. Cooperări naţionale şi internaţionale

5.1. Cooperare în cadrul naţional

Cercetătorii CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” efectuiază cercetări şi în cadrul mai multor modalităţi de cooperare ştiinţifică cu alte universităţi şi institute de cercetare din republică, care include colaborări în bază de acorduri de colaborare şi, cel mai frecvent, în baza acordurilor verbale, neconfirmate prin acorduri oficiale. Din prima categorie face parte acordul de colaborare ştiinţifică, didactică şi ştiinţifico-metodică dintre Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică a USM şi Institutul de Chimie, semnat în anul 2003. Acordul preconizează efectuarea cercetărilor ştiinţifice în domeniile de interes comun; participarea în comun la programele naţionale şi internaţionale; angajarea reciprocă prin cumul în laboratoarele ştiinţifice respective pentru realizarea programelor vizate. Activitatea didactică preconizează participarea (prin cumul) cercetătorilor institutului la pregătirea specialiştilor chimişti cu studii universitare şi postuniversitare prin predarea cursurilor normative şi speciale, organizarea şi dirijarea lucrărilor de laborator, practicumurilor şi în calitate conducători ştiinţifici ai tezelor de an, licenţă, masterat, doctorat şi postdoctorat, elaborarea şi editarea manualelor, indicaţiilor metodice, materialelor didactice.

Cercetătorii LCŞ „Protecţia atmosferei” au cooperat în cadrul realizării proiectelor cu Academia de transport a RM: decanul facultăţii Inginerie şi Transport - Ene Vladimir, dr.ing conf.univ.; UTM, catedra Autotransport, doctoranţi:Vasile Plămădeală, Ilie Beiu. S-au realizat elaborări comune, tehnologii şi metodologii de efectuare a încercărilor de stand a motoarelor cu ardere internă, precum şi în condiţii reale de exploatare. Au fost obţinute 2 brevete de invenţii, publicate 5 articole ştiinţifice.

Echipa de cercetare a laboratorului ştiinţific „Chimie ecologică a sistemelor acvatice” realizează colaborările cu LCŞ „Calitatea mediului” a Institutului de Ecologie şi Geografie AŞM. În colaborare au fost efectuate cercetări în cadrul proiectului comun „Rolul afluenţilor asupra formării compoziţiei chimice a apelor fluviului Nistru şi Studiul calităţii apei izvoarelor/cişmelelor din bazinul Nistrului ca surse de alimentare cu apă şi pentru irigare” din cadrul programului de stat „Cercetări ştiinţifice şi de management ale calităţii apelor”. Pentru prima dată cercetările au fost efectuate de 2 echipe de cercetători din diferite instituţii de cercetare – de la CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” a USM şi Institutul de ecologie şi geografie AŞM. Echipa de la USM a cercetat influenţa afluenţilor Nistrului asupra compoziţiei chimice ale acestuia, iar echipa de la Institutul de ecologie şi geografie a cercetat calitatea apelor din fântânile şi cişmelele bazinului Nistrului şi a estimat posibilitatea utilizării ale acestora în diferite scopuri. La realizarea proiectului în carul programului de stat a fost realizată colaborare cu colaboratorii laboratorului de geochimie a Institutului de geologie şi seismologie AŞM. În rezultatul colaborării a fost publicat un articol ştiinţific şi a fost propus un proiect comun de cercetare, care a fost acceptat pentru finanţare pentru anii 2011-2012.

Cercetătorii din LCŞ „Chimie Coordinativă” a colaborat cu: - Institutul de Microbiologie al AŞM (laboratorul de fotomicrobiologie, prof. univ.

V.Rudic);- Institutul de Chimie al AŞM (laboratorul de chimie coordinativa, Acad. N.Gărbălău, prof.

I. Bulhac);- Institutul de Fizică aplicată al AŞM (laboratorul de studii al corpului solid,

Dr.Yu.Simonov, dr. V. Kravţov);- Universitatea de Medicină şi Farmaceutică “N.Testimiţanu” din Chişinău (laboratorul

central, prof. V.Gudumac, catedra de epidemiologie şi imunologie, prof. V.Prisacari).- Universitatea Agrară de Stat (Catedra Biotehnologii în Zootehnie, dr. hab. S.Ţurcanu).- Institutul de Chimie al AŞM (laboratorul de studii dr.hab., prof. I.Ogurţov)

92

Cercetătorii CCP „Sorbantul” la realizarea temei de cercetare au colaborat cu colegi de la Institutul de Chimie şi Institutul de Fizică Aplicată a AŞM, Universitatea Tehnică a Moldovei. Rezultatul colaborării sunt expuse în următoarele publicaţii:

1.Gutsanu V., Gafiichuk V., Shofransky V., Turta C. Nature of compounds formed în phase of strongly basic anion exchanger în contact with Fe2(SO4)3 solutions // J. App.Polym.Sci., 2006, 99, 59-64.

2. Drutsa R., Gutsanu V, Rusu V. Sorption of Cr-containing cations on strongly basic anion exchangers // J.App.Polym.Sci., 2006, 102, 3978-3985.

3.Gutsanu V., Schitco C., Drutsa R. Unforseen factors influencing Fe(III)-containing cations sorption on strongly basic anion exchangers // J.App.Poym.Sci.,2008,109, 2643-2647.

4. Gutsanu V., Cojocaru L., Lisa G., Volodina G.F. Ultrafine particles of Bi(III) compounds în the phase of crosslinked polymers: precursors for new sorbents and catalysts // J. App.Polym. Sci., 2010, 118, 2674-2681.

Colaboratorii CCP “Reanal” colaborează cu Institutul de Fizică Aplicată în cadrul progra-melor de Stat şi în proiecte instituţionale. În colaborare au fost obţinute brevete de invenţie:

- A.Gavriluta, C. Gherman, A. Mitioglu, R. Lascova, G. Novitchi, M. Revenco, L.Culiuc, Procedeu de obtinere a nanoparticulelor de PbS stabilizate cu gelatina. Hotarare pozitiva asupra cererii de brevet Nr. 6482 din 17 mai 2010.

- A.Gavriluta, C. Gherman, A. Mitioglu, R. Lascova, G. Novitchi, M. Revenco, L. Culiuc,Procedeu de obtinere a nanocristalelor hidrofile de PbS, Hotarare pozitiva asupra cererii de brevet Nr. 6492 din 24 mai 2010.

Invenţiile se referă la metode de obţinere a soluţiilor apoase coloidale de PbS şi pot fi utilizate în electronică, optoelectronică, biologie, chimie analitică, medicină sau alte domenii unde apare necesitatea obţinerii unor nanocristale de semiconductori solubili în medii polari. Concret: a fost propusa o metoda de determinare a cuprului bazată pe stingerea luminiscenţei soluţiei coloidale de PbS.

5.2. Cooperare internaţională

Acorduri de colaborare:

Pentru realizarea mai eficientă a programelor de cercetare şi integrarea internaţională a savan-ţilor CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” există următoarele acorduri de colaborare internaţională:

Canada1. Universitatea Laval, Québec, Canada

Federaţia Rusă2. Universitatea de Stat „M.V.Lomonosov” din Moscova

Franţa3. L’Université Blaise Pascal Clermont-Ferrand II 4. L’Université Montesqueu-Bordeaux IV 5. Institutul Naţional de Ştiinţe Aplicate din Lyon 6. L’Université de Rouen7. L’Ecole Nationale Superieure de Chimie de Lille (ENSCL), L’Ecole Nationale

Superieure de Chimie de Rennes (ENSC Rennes)Italia

8. Universitatea „La Sapienza” din Roma (Universita Degli Studi di Roma „La Sapienza”) Polonia

9. Universitatea din Varşovia10. Universitatea Adam Mickiewicz din Poznan

România11. Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca12. Universitatea Tehnică „G.Asachi”, Iaşi

93

13. Universitatea din Bacău14. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi15. Universitatea din Bucureşti.

Activităţile întreprinse cu concursul partenerilor de peste hotare includ folosirea parcului modern de echipament, măsurari magnetice, spectrale, determinarea structurii, publicaţii în reviste internaţionale prestigioase, participări cu comunicări comune la conferinţe etc.

Colaboratorii LCŞ „Redox procese în produse alimentare şi apă” nemijlocit activează în cadrul următoarelor acorduri de colaborare:

- Între Universitatea „Alexandru Ioan Cuza, Iaşi şi Universitatea de Stat din Moldova. Acord de colaborare ştiinţifică cu Nr.de înregistrare 1845/15.12.2010. Parteneri: Universitatea “Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Facultatea de Chimie, Colectivul de Chime Materialelor, reprezentată prin conf.dr. Dumitru GANJIU, Decan şi Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică, catedra de Chimie Industrială şi Ecologică, Laboratorul de cercetare ştiinţifică „Redox Cataliză în produse alimentare şi apă”, reprezentată prin dr.hab.prof. Maria GONŢA, Şef de catedră. Obiectivul Acordului: colaborare ştiinţifică pe tema: „Influienţa surfactanţilor asupra procesului de tratare a apelor uzate din industria textilă”. Durata Acordului: Minim 24 luni de la data semnaării, cu posibilitatea prelungirii. Contribuţia financiară a părţilor: fiecare parte va suporta financiar acţiunile pe care le consideră necesare pentru realizarea obiectivului propus în conformitate cu calendarul stabilit de comun accord de cele două părţi.

- Între Academia Română şi Universitatea de Stat din Moldova. Acord de colaborare ştiinţifică cu Nr. de înregistrare 6159 /15.12.2010. Parteneri: Institutul de Chimie Macromoleculară “ Petru Poni” cu sediul în Iaşi eprezentată prin dr. Maria CAZACU şi Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică, catedra de Chimie Industrială şi Ecologică, Laboratorul de cercetare ştiinţifică “Redox Cataliză în produse alimentare şi apă”, reprezentată prin dr.hab.prof. Maria GONŢA, Şef de catedră. Obiectivul Acordului: Dezvoltarea cercetărilor la tema: Reţinerea coloranţilor din apele uzate în industria textilă. Pentru aceasta echipa din cadrul Institutul de Chimie Macromoleculară “Petru Poni” prepară, caracteriză şi furnizează probe adecvate acestui scop, şi anume: bioxid de titan pe support de gel de silice pentru descompunerea fotacatalitica a colorantilor organici; surfactanti siliconati; composite chitosan/zeolit pentru testare la reţinerea coloranţilor textile din ape impurificate artificial; hidrogeluri ionice pentru reţinerea coloranţilor textile din apele uzate; policationi sintetici pentru indepartarea colorantilor textile din solutiile apoase. Echipa din cadrul Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică, Universitatea de Stat din Moldova va efectua următoarele activităţi: studiul proceselor de inlaturare colorantilor textile prin utilizarea metodelor de oxidare catalitică şi fotooxidare cu bioxid de titan dupa gradul de minerlizare; influienţa surfactanţilor asupra procesului de tratare a apelor uzate din industria textilă; studiul gradului de mineralizare al colorantilor prin utilizarea compozitelor de citozan/zeolit; tratarea apelor de coloranţi prin utilizarea hidrogelurilor ionice şi policationilor sintetici. Modul de implimentare: pentru inceput, cele două părţi îţi vor suporta fiecare activităţile de cercetare creând premisele pentru o colaborare bilaterala finanţată sau participarea împreună la competiţiile de proiecte internaţionale. Valorificarea rezultatelor: rezultatele cercetărilor efectuate în comun vor fi publicate în lucrări commune sau vor fi prezentate în comun la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Programul de lucru va fi stabilit anual în funcţie de rezultatele obţinute şi de situaţiile nou create.

- Universitatea “Politehnica” din Timişoara şi Universitatea de Stat din Moldova. Acord de colaborare ştiinţifică cu Nr.de înregistrare 6863 /19.06.2002. Parteneri: Facultatea de Chimie Industriala şi Ingineria Mediului din Timisoara, România reprezentată prin prof.dr. ing. Lucian Mircea RUSNAC şi Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică, reprezentată prin dr., prof. Viorica GLADCHI, decan. Obiectivul Acordului: Părţile contractate vor coopera în domeniul tehnologiei chimice organice, chimiei şi tehnologiei

94

alimentelor, chimiei si tehnologiei cosmetice, domeniul de protectiei mediului, spre a dezvolta programe comune de educatie, cercetare şi consultanţă, schimburi şi modalităţi. Colaborări în domeniul abordării tehnologiilor de mai sus menţionate, prin prisma teoriei sistemelor, utilizării tehnicii de virf din automatizarea şi optimizarea proceselor în vederea modernizării curriculei universitare, de cercetare şi consultanţă. Evaluarea tehnologiilor rezultate, a echipamentelor, cercetarilor se vor efectua de fiecare partener şi apoi în comun, la finalizarea prezentului acord. Schimburi şi mobilităţi: Schimburi de publicaţii şi alte diverse materiale de studio, inclusive software şi hardware; schimb de informaţii ştiinţifice în domeniile ce prezintă interes comun; vizite reciproce ale cercetătorilor şi studenţilor la diferite obiective industriale, agenţii şi organizaţii; stagiu de studii pe termen scurt pentru studenţi şi doctoranzi; schimb de tineri cercetatori.

- Universitatea “Politehnica” din Bucuresti şi Universitatea de Stat din Moldova. Acord de colaborare ştiinţifică 27.02.2009, pe timp de 3 ani. Centrul naţional de Consultanţă pentru Protecţia Mediului, UPB-CNC, director, prof.dr.Aurelia MEGHEA. Parteneri: Universitatea “Politehnica” din Bucuresti, România reprezentată prin Rector prof.dr. ing. Ecaterina ANDRONESCU şi Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică, reprezentată prin Rector, mem.coresp. al AŞM, dr.,hab. prof.univ. Gheorghe CIOCANU. Universitatea “Politehnica” din Bucureşti şi Universitatea de Stat din Moldova accepta sa promoveze cooperarea reciprocă în interesul învăţământului şi cercetării. Obiectivul Acordului: cele doua Universităţi cad de acord sa dezvolte colaborarea ştiintifică, stabilind relaţii care permit o utilizare eficace a propriilor structuri şi resurse academice, avantaj reciproc. Schimburi şi mobilităţi: schimb de informaţii, publicaţii, documentaţii ştiintifice în domeniile ce prezintă interes comun; schimb de cercetători, doctoranzi, profesori pentru activitatea, ştiintifică şi de cercetare.

- Universitatea de Vest „Vasile Goldis” din Arad şi Universitatea de Stat din Moldova. Acord de colaborare ştiinţifică 2005/2006. Parteneri: Universitatea de Vest „Vasile Goldis” din Arad, România reprezentata prin Rector prof.univ. Aurel ARDELIAN şi Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică, reprezentată prin Rector, mem.corep. al AŞM, dr.,hab. prof.univ. Gheorghe RUSNAC. Obiectivul Acordului: cele doua Universităţi cad de accord să dezvolte colaborarea ştiinţifică, stabilind relaţii care permit o utilizare eficace a propriilor structuri şi resurse academice, avantaj reciproc. Schimburi si mobilităţi: schimb de informaţii, publicaţii, documentaţii ştiinţifice în domeniile ce prezintă interes comun; schimb de cercetatori, doctoranzi, profesori pentru activitatea ştiintifică şi de cercetare.

Centrele universitare şi ştiinţifice, unde au fost invitaţi reprezentanţii organizaţiei pentru activitate didactică şi/sau ştiinţifică:

- Profesor M. Revenco – invitat la Universitatea din Bordeaux, 2008, activitate ştiinţifică, martie-aprilie;

- Aurelian Gulea, membru corespondent al AŞM - profesor invitat la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, România; Universitatea din Bucureşti, România; Universitatea din Cluj-Napoca „Babeş-Bolyai”, România; Universitatea din Lille, Franţa; Universitatea din Paris-Sud, Franţa; Universitatea din Lausanne, Elveţia; Universitatea Laval, Canada; Universitatea Friebourg, Germania; Universitatea Rice, SUA.

Tematica de cercetare a doctoranzilor pregătiţi în cadrul centrelor ştiinţifice interna-ţionale sau în cotutelă:

- Materiale magnetice noi. Magneţi moleculari. Reacţii de asamblare a materialelor magnetice pe baza tiosemicarbazidei. Proprietăţile magnetice ale compuşilor coordinativi polinucleari ai cuprului şi manganului.

În rezultatul colaborării internaţionale prof. A.Gulea a participat în calitate de conducător sau consultant la elaborarea şi susţinerea următoarelor teze de doctor:

- 2006: Synthese chimique et activite biologique d’agents steroidiens pour le traitement du cancer de la prostate et de la leucemie. Roy Jenny. Canada, Universitatea Laval.

95

- 2006: Mecanismes d’isomerisation et d’echange de ligand de complexes octaedriques labiles de cobalt (II) Etude par RMN et haute pression. Riblet Fabrice. Elveţia, Universitatea Lausanne.

- 2009: Studiul inhibării coroziunii oţelului carbon în medii acide. Turcanu Emil. Romania, Universitatea din Craiova.

- 2010: Geometria unor ioni metalici în complecşi cu baze Schiff şi tiosemicarbazoane. Pahontu Elena. Romania, Universitatea Bucuresti.

3-4 rezultate mai importante obţinute în colaborare:

1. Două reacţii noi ale fragmentului tiosemicarbazidic (reacţia de adiţie şi de asociaţie redoximetrică).

2. Combinarea fragmentelor organice pe matrice de cupru şi mangan în asamblarea sistemelor polonucleare; studiul naturii interacţiunilor de schimb magnetic.

3. Folosirea liganzilor cationici (de tipăul regentului Girard T) în reacţia de formare a compuţilor coordinativi

Activitatea doctoranzilor în cadrul proiectelor şi colaborărilor internaţionale:

Anii 2006-2007 - doctoranda Porubin Diana a beneficiat de grantul MTFP-1021A Titlul grantului - Utilizarea compuşilor obţinuţi din produse secundare vinicole în inhibiţia nitrozării endogene. Grantul a fost acordat de – Fundaţia de cercetare şi dezvoltare a SUA (CRDF) şi Asociaţia de cercetare şi dezvoltare în Moldova (MRDA). Locul realizării – Centrul de Cancer al Universităţii din Minnesota (laboratorul Dr. S.S. Hecht);

Anii 2008-2009 – Palamarciuc Oleg - Bursier în cadrul programului Erasmus Mundus External Cooperation Window lot 6 (Centre de Recherche Paul Pascal (CRPP), Equipe „Matériaux Moléculaires Magnétiques”, 115 avenue du Dr. Albert Schweitzer, Pessac, F-33600, France);

Anii 2010-2013 – Mitcov Dmitrii - Bursier în cadrul programului Erasmus Mundus External Cooperation Window lot 7 (Termen 30 Luni) (Centre de Recherche Paul Pascal (CRPP), Equipe ‘‘Matériaux Moléculaires Magnétiques’’, 115 avenue du Dr. Albert Schweitzer, Pessac, F-33600, France);

Anii 2010-2013 - Calancea Sergiu - Bursier în cadrul programului Erasmus Mundus External Cooperation Window lot 7 (Termen 30 Luni) (Institut de Chimie de la Matière Condensée de Bordeaux (ICMCB), Equipe ‘‘Sciences Moléculaires: Matériaux Photo, Piézo, Thermosensibles’’, 87 avenue du Dr. Albert Schweitzer, Pessac, F-33600, France)

Anii 2008 - prezent – Osipov Ion, doctotand, face stajierea ştiinţifică în Portugalia, Universitatea din or. Faro;

Anii 2009 - prezent – Jalbă Vitalie, doctorand, face stajierea ştiinţifică în Franţa, Universitatea Blase Pascali, din or. Clermont-Ferrand.

96

Anexa nr.1FIŞA STATISTICĂ

I. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Denumirea organizaţiei ____________UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA_________________________

Centrul de Cercetări Ştiinţifice „CHIMIE APLICATĂ şi ECOLOGICĂ”

1.2. Statutul juridic

_____________________________________________Instituţie publică___________________________________________

1.3. Anul fondării

__________________________________________________1946_________________________________________________

1.4. Actul de înfiinţare

__________________________________Certificat de înregistrare seria MD nr.0062624_____________________________

_______________________________________________________________________________________________________

1.5. Numărul de înregistrare atribuit de Camera Înregistrării de Stat

_________________________________________Nr.122071 din 29.12.2006_______________________________________

1.6 .Profilul de cercetare

_________„Tehnologii chimice nonpoluante şi materiale noi cu proprietăţi utile pentru economia naţională”

1.7. Direcţiile ştiinţifice de bază

Chimia ecologică; Stereochimia şi stereodinamica reacţiilor de acumulare a combinaţiilor coordinative; Chimia coordinativă analitică; Vinilarene şi polivinilarene cu conţinut de azot şi sulf. Compuşi biologic activi; Termodinamica complexării şi cinetica reacţiilor de substituţie în combinaţii coordinative; Reactivitatea compuşilor coordinativi.

_______________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________

1.8. Structura organizatorică

CENTRUL CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE „CHIMIE APLICATĂ şi ECOLOGICĂ”

LCŞ: Protecţia atmosferei Redox-cataliză în produse alimentare Chimie ecologică a sistemelor acvatice Procese electrochimice şi tehnologii ecologic pure Chimia coordinativă

_______________________________________________________________________________________________________

1.9. Director

______________________________ Revernco Mihail, doctor habilitat, profesor universitar _________________________

1.10. Adresa

_____________________________str. A.Mateevici 60, MD-2009 Chişinău, Republica Moldova_________________

_______________________________________________________________________________________________________

1.11.Telefon, fax, pagina web, e-mail

_________________________________ 57.74.04; 24.42.48; www.usm.md; [email protected] ________________________

II. RESURSE UMANE

97

Indicatorul

Anul

2006 2007 2008 2009 2010

Med

ia

anua

lă

1 2 3 4 5 6 7

2.1.Total posturi (conform statelor de personal), total 23,5 23,0 30,25 29,5 31,5 23,852.1 .1. Posturi ocupate 23,5 23,0 30,25 29,5 31,5 23,852.1.2. Posturi vacante - - - - - -

2.2.

Structura personalului după activitate

2.2.1.

Personal din sfera ştiinţei şi inovării , total (2.2.1.1+2.2.1.2.)

40 65 57 52 48 52.4

2.2.1.1. titulari 36 57 45 44 41 44.6a. de bază 13 9 11 12 8 10.6b. cumul intern 23 48 34 32 23 32

2.2.1.2. netitulari 4 8 12 8 7 11a. cumul extern 4 8 12 8 7 11b. acord de muncă

2.2.1.3. angajaţi femei

2.2.2.Personal auxiliar, total2.2.2.1. posturi ocupate2.2.2.2. posturi vacante

2.2.3.Personal de conducere, total 2.2.3.1. posturi ocupate 2.2.3.2. posturi vacante

2.2.4.Personal ştiinţifico-didactic, total2.2.4.1. titulari ai organizaţiei2.2.4.2. titulari ai instituţiei de învăţămînt superior

2.3.

Structura personalului după calificare

2.3.1.

Personal din sfera ştiinţei şi inovării cu studii superioare, total (2.3.1.1.+2.3.1.2.)

42 67 75 55 48 57.4

2.3.1.1. cercetători ştiinţifici 40 65 57 52 48 52.4inclusiv: a. doctori/ doctori habilitaţi 19/5 27/9 28/7 22/7 25/7 24.2/7

b. profesori universitari/cercetători 6/40 9/65 8/57 8/52 7/48 7.6/52.4c. conferenţiari universitari/cercetători 16/40 23/65 24/57 18/52 15/48 19.2/52.4d. membri titulari/ membri

corespondenţi1/- 1/1 1/1 1/1 1/1 1/0.8

2.3.1.2. ingineri 2 2 11 3 1.82.3.2. Personal din sfera ştiinţei şi inovării cu studii medii2.3.3. Personal auxiliar cu studii superioare 2 2 11 3 3.62.3.4. Personal auxiliar cu studii medii

2.4.

Perfecţionarea personalului

2.4.1.

Doctoranzi, total (2.4.1.1.+2.4.1.3.) 16 16 14 10 11 13,4inclusiv :

2.4.1.1. care studiază în organizaţie ( zi/ cu frecvenţă redusă)

12/4 13/3 13/1 9/1 9/2 11,2/2,2

2.4.1.2. îşi continuă activitatea ştiinţifică în cadrul organizaţiei (angajaţi în proiecte de cercet.)

2.4.1.3. care studiază în exterior, total2.4.1.4. dintre care în străinătate

2.4.2. Postdoctoranzi, total2.4.3. Competitori, total 1 0,2

2.4.4. Stagii în străinătate (de peste 1 lună), număr de personal/total (luni)

1/3 - 3/18 4/10 3/18 2.2/9.8

2.4.5.Susţinere de teze, total - 2 3 1 2 1.62.4.5.1. doctori habilitaţi 1 0.22.4.5.2. doctori 2 2 1 2 1.4

2.4.6. Persoane abilitate cu dreptul de conducător 9 9 9 9 10 9,2

2.5.

Structura personalului după vîrstă 2.5.1. Sub 35 de ani 33 18 39 20 10 242.5.2. 35-44 de ani 9 5 6 3 - 4.82.5.3. 45-54 de ani 14 3 9 5 6 7.42.5.4. 55-64 de ani 8 9 18 14 12 12.22.5.5. Peste 65 de ani 4 9 15 9 7 8.8

98

IV. POTENŢIAL LOGISTIC1 2 3 4 5 6 7

4.1.

Spaţii adecvate procesului de cercetare ştiinţifică, total (m²) (4.1.1.+4.1.2.+4.1.3.)

684 684 684 684 684 684

4.1.1. Proprii 684 684 684 684 684 6844.1.2. Primite în folosinţă4.1.3. Luate în arendă4.1.4. Per cercetător ştiinţific 17.1 10.5 12.0 13.2 14.25 13.4

4.2.Echipament ştiinţific4.2.1. Total (mii lei) 3107.6 3452.9 3836.6 4262.9 4736.5 3879.34.2.1. Per cercetător ştiinţific 77.7 53.1 67.3 82.0 98.7 75.76

4.3.

Caracteristici ale echipamentului ştiinţific, (după vîrstă, reieşind din cost ) (%)4.3.1. Sub 5 ani 50 60 60 65 60 594.3.2. 6 – 10 ani 20 15 15 15 25 184.3.3. Peste 10 ani 30 25 25 20 15 23

V. REZULTATE ALE ACTIVITĂŢII DIRECTE DE CERCETARE ŞI INOVARE

1 2 3 4 5 6 7

5. 1.

Număr de lucrări ştiinţifice publicate/volum (coli editoriale) (5.2.+5.3. +5.8.7)

132/31 88/27 66/21 115/35 76/23 95.4/27.4

inclusiv:5.1.1. Publicaţii ştiinţifice electronice5.1.2. Media număr lucrări/cercetător 3,3 1,4 1,2 2,2 1,6 1,8

5.1.3.Media cheltuieli totale (fără fonduri de procurare a utilajului, lucrări de reparaţii capitale)/lucrare publicată (mii lei)

9,1 17,8 28,9 18,2 21,0 19,0

5.2.

Număr de articole ştiinţifice publicate, total (5.2.1.+5.2.2.) 45 30 62 52 30 43.8

5.2.1.

În reviste ştiinţifice, total (5.2.1.1.+5.2.1.2.) 45 30 50 52 29 41.2

5.2.1.1.

în ţară (a+b+c) 24 19 24 14 17 19.6a. categoria A 1 1 0.4b. categoria B 5 2 4 3 4 3.6c. categoria C 18 17 20 10 13 15.6

5.2.1.2.

în străinătate (a+b+c+d) 21 11 26 38 12 21.2a. ISI, cu factor de impact > 1 1 2 6 5 8 4.4b. ISI, cu factor de impact 0,1- 1 14 5 11 23 4 11.4c. ISI, cu factor de impact <0,1d. alte reviste ştiinţifice atestate 6 4 9 10 5.8

5.2.2.În culegeri, total 5.2.2.1. în ţară 12 1 2.65.2.2.2. în străinătate

5.3.

Număr de lucrări editate, total (5.3.1.+5.3.2.+5.3.3) 1 1 4 1 1.4

5.3.1.

Monografii (5.3.1.1.+ 5.3.1.2)5.3.1.1. în ţară 1 1 1 0.65.3.1.2. în străinătate5.3.1.3. în ediţii internaţionale incluse în Web of Science5.2.1.4. capitole în monografii în ţară 3 0.65.3.1.5. capitole în monografii peste hotare

5.3.2. Dicţionare 5.3.3. Culegeri etc. 1 0.2

5.4. Număr de brevete obţinute/implementate (5.4.1+5.4.2.) 29/- 29/4 31/- 16/- 31/- 27,2/0.85.4.1. Brevete obţinute în ţară/implementate 29/- 29/4 31/- 16/- 31/- 27,2/0.85.4.2. Brevete obţinute în străinătate /implementate 5.4.3. Cereri de brevetare înaintate la AGEPI 35 18 20 21 21 235.4.4. Certificate de soiuri obţinute5.4.5. Certificate de rase obţinute5.4.6. Certificat de preluare a suşelor în colecţii5.4.7. Cereri de certificare a soiurilor/raselor/suşelor

5.4.8.Contracte de licenţă (cesiune) în baza brevetelor, know-how şi soiurilor de plante omologate, raselor, tipurilor, liniilor de animale şi păsări

5.4.9. Rezultate menţionate la expoziţii şi saloane în ţară/peste hotare cu:

-/6 2/19 3/23 5/14 -/21 2.0/16.6

5.4.9.1 medalii de aur -/3 1/16 2/16 3/8 -/12 1.2/115.4.9.2. medalii de argint -/2 1/2 -/6 1/5 -/6 0.4/4.2

100

5.4.9.3. medalii de bronz -/1 -/1 1/1 1/1 -/3 0.4/1.4

5.5

Elaborări ştiinţifice şi tehnologice 5.5.1. Produse, echipamente asimilate în fabricare în serie

5.5.2.Tehnologii, secvenţe tehnologice, produse noi şi seminţe de soiuri realizate şi valorificate de agenţi economici prin contract cu un volum de finanţare >100 mii lei

5.5.3.Tehnologii, secvenţe tehnologice, produse noi şi seminţe de soiuri realizate şi valorificate de agenţi economici prin contract cu un volum de finanţare <100 mii lei

5.5.4. Produse noi valorificate de agenţii economici prin colaborare sau contracte royalty

5.5.5. Mostre de maşini, echipamente, dispozitive funcţional elaborate

5.5.6. Atlase şi hărţi elaborate5.5.7. Materiale / substanţe noi documentate5.5.8. Tehnologii noi documentate5.5.9. Metode noi documentate

5.5.10. Procedee documentate5.5.11. Softuri elaborate/implementate5.5.12. Hibrizi documentaţi 5.5.13. Suşe documentate5.5.14. Rapoarte de cercetări arheologice elaborate5.5.15. Cataloage de colecţie elaborate5.5.16. Protocoale clinice elaborate etc.

5.6. Materiale ştiinţifice utilizate în elaborarea de:

5.6.1. Proiecte de legi, strategii, concepţii5.6.2. Programe 5.6.3. Acte normative, tehnice, tehnologice

5.7. Număr de manifestări ştiinţifice organizate, total 3 2 2 4 3 2.8

5.7.1. Internaţionale (străini - peste 20% din participanţi ) 1 0.25.7.2. Naţionale cu participare internaţională 1 0.25.7.3. Naţionale 2 2 2 3 3 2.4

5.8.

Număr de participări la manifestări ştiinţifice (5.8.1+5.8.2+...5.8.6.) 90 60 8 59 45 52.4

5.8.1. Rapoarte la invitaţie (referate în plen) la manifestări naţionale

5.8.2. Rapoarte la invitaţie (referate în plen) la manifestări naţionale cu participare internaţională

5.8.3. Rapoarte la invitaţie (referate în plen) la manifestări internaţionale

4 3 4 2.2

5.8.4. Comunicări orale, postere la manifestări naţionale 13 7 22 8.45.8.5. Comunicări orale, postere la manifestări internaţionale 73 57 4 52 23 41.8

5.8.6. Comunicări orale, postere la manifestări naţionale cu participare internaţională

5.8.7

Rezumate publicate la manifestări ştiinţifice 86 57 4 59 45 50.25.8.7.1 internaţionale 73 57 4 52 23 41.85.8.7.2. naţionale cu participare internaţională5.8.7.3. naţionale 13 7 22 8.4

5.9

Asistenţă, servicii ştiinţifice prestate, precum şi activităţi de consultanţă şi popularizare a ştiinţei 5.9.1. Prestări de servicii în laboratoare acreditate5.9.2. Prestări de servicii în laboratoare neacreditate

5.9.3. Expertize ecologice, tehnice, medicale, terminologice, pedagogice, testări biologice, chimice etc.

5.9.4. Asistenţă medicală (pacienţi trataţi)5.9.5. Consultanţă5.9.6. Recomandări ştiinţifico-practice documentate5.9.7. Manifestări ştiinţifico-practice organizate pentru utilizatori 8 8 8 8 8 85.9.8. Cărţi editate de popularizare a ştiinţei 1 0.25.9.9. Articole de popularizare a ştiinţei 2 3 1 2 1 1.8

5.9.10. Participări la emisiuni radio şi TV consacrate ştiinţei, inovării, educaţiei, culturii etc.

4 6 4 4 6 4.8

5.10. Distincţii şi premii5.10.1. Distincţii de Stat obţinute în perioada evaluată 1 0.2

5.10.2. Premiul de Stat al Republicii Moldova obţinut în perioada evaluată

5.10.3. Premii acordate în rezultatul Concursului Naţional de Susţinere a Ştiinţei obţinute în perioada evaluată

1 1 0.4

5.10.4. Premii ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei obţinute în 1 1 1 0.6

101

perioada evaluatăVI. ANTRENARE ÎN ACTIVITĂŢI CONEXE CERCETĂRII

1 2 3 4 5 6 7

6.1.

Activitate didactică/ştiinţifico-didactică universitară (a personalului ştiinţific)6.1.1. Număr de persoane / cursuri susţinute 28/42 42/56 45/61 43/70 36/68 59.46.1.2. Cursuri noi elaborate în perioada evaluată 30 14 12 15 9 16

6.1.3.

Alte forme de implicare în procesul educaţional

6.1.3.1. preşedinte al Comisiei examenelor de licenţă/masterat

6.1.3.2. membru al Comisiei examenelor de licenţă/masterat,

9/9 9/9 9/9 10/10 11/11 9.6/9.6

6.1.3.3. conducător al tezei de licenţă/ masterat susţinute

28/24 42/30 45/28 43/- 36/30 38.8/22.4

6.1.3.4. conducător ştiinţific al tezei de doctor susţinute

2 1 2 2 1.4

6.1.3.5. consultant ştiinţific al tezei de doctor susţinute 2 1 1 0.8

6.1.3.6. consultant ştiinţific al tezei de doctor habilitat susţinute

1 0.2

6.2.

Număr de materiale didactice publicate pentru instituţiile de învăţămînt superior şi preuniversitar (6.2.1..+6.2.2.)

3 9 11 2 6 6.2

6.2.1.

Manuale (6.2.1.1.+6.2.1.2.) 1 3 1 1 1.26.2.1.1. manuale pentru învăţămîntul universitar 2 1 0.66.2.1.2. manuale pentru învăţămîntul preuniversitar 1 1 1 0.6

6.2.1.3. capitole în manuale pentru învăţămîntul universitar

6.2.1.4. capitole în manuale pentru învăţămîntul preuniversitar

6.2.2.

Lucrări instructiv-metodice 2 9 8 1 5 5

6.2.2.1. Lucrări metodice, note de curs, compendiumuri

2 9 8 1 5 5

6.2.2.2. Lucrări didactice digitale

6.3.Număr de avize, de expertize asupra proiectelor de acte legislative şi de alte acte normative, asupra programelor şi proiectelor din sfera ştiinţei şi inovării

102

VII. COOPERĂRI NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE

1 2 3 4 5 6 7

7.1.

Cooperări bilaterale naţionale

7.1.1. Realizare de programe (proiecte, lucrări) în comun cu alte organizaţii (număr de proiecte şi de lucrări comune)

5 7 8 6 4 6

7.1.2. Număr de subdiviziuni comune în sfera ştiinţei şi inovării

7.1.3.Număr de filiale ale organizaţiei în instituţii de învăţămînt superior /ale instituţiilor de învăţămînt superior în organizaţie

7.2.

Colaborări cu organele centrale de specialitate7.2.1. Documente de politici elaborate/ aprobate

7.2.2. Recomandări metodologice elaborate/ implementate în activitatea autorităţilor publice centrale şi/sau locale

7.2.3. Participări în activitatea comisiilor instituite de Preşedinţie, Parlament, Guvern

7.2.4. Participări în activitatea grupurilor de lucru instituite de ministere, departamente

1 1 2 2 2 1,6

7.3.

Cooperări bilaterale internaţionale7.3.1. Acorduri de cooperare cu parteneri din străinătate 12 12 12 13 15 12,87.3.2. Lucrări executate la comanda beneficiarilor din străinătate

7.3.3. Membri ai consiliilor ştiinţifice specializate la susţinerea în străinătate a tezelor de doctor şi doctor habilitat

1 1 2 1 1 1,2

7.3.4. Referenţi la susţinerea în străinătate a tezelor de doctor şi doctor habilitat

1 1 1 1 1 1

7.3.5. Cercetători invitaţi în străinătate pentru activitatea ştiinţifică

9 11 6 7 6,6

7.3.6. Cercetători invitaţi într-o instituţie universitară din străinătate pentru activitatea didactică

7.3.7. Cursuri de prelegeri şi conferinţe susţinute în străinătate la invitaţie

3 6 4 5 4 4,4

7.3.8. Savanţi din străinătate care au vizitat organizaţia 2 3 7 5 6 4,6

7.4.

Cooperări în programe europene şi internaţionale

7.4.1.Proiecte de cercetare finanţate de organizaţiile din străinătate, cu un volum de finanţare mai mare de 100 mii euro

7.4.2.Proiecte de cercetare finanţate de organizaţiile din străinătate, cu un volum de finanţare mai mic de 100 mii euro

3 4 5 2 2,8

7.4.3. Proiecte înaintate/obţinute în cadrul Programului Cadru 7

7.4.4. Doctoranzi deţinători ai burselor internaţionale de studii pentru efectuarea cercetărilor în ţară

1 1 2 3 4 2,2

7.5..

Asociere în activitatea organismelor/societăţilor ştiinţifice

7.5.1. Membri/membri-corespondenţi ai AŞM, aleşi în perioada evaluată

1 0,2

7.5.2. Membri de onoare ai academiilor de ştiinţe din străinătate, aleşi în perioada evaluată

1 1 0,4

7.5.3. Membri/experţi/consultanţi ai altor organisme ştiinţifice din ţară, aleşi în perioada evaluată

7.5.4. Membri/experţi/consultanţi ai organismelor ştiinţifice de peste hotare, aleşi în perioada evaluată

7.5.5.Membri ai colegiilor de redacţie ale ediţiilor ştiinţifice din ţară/precum şi de referenţi ştiinţifici ai revistelor ştiinţifice din ţară, aleşi în perioada evaluată

2 2 0,8

7.5.6.Membri ai colegiilor de redacţie ale ediţiilor ştiinţifice de peste hotare/precum şi de referenţi ştiinţifici ai revistelor ştiinţifice de peste hotare, aleşi în perioada evaluată

1 1 2 0,8

103

7. LISTAMATERIALELOR SOLICITATE ORGANIZAŢIILOR DIN SFERA ŞTIINŢEI

ŞI INOVĂRII PENTRU EVALUARE ŞI ACREDITARE

7.1. Planul tematic de cercetări pentru perioada anilor 2006-2010

Proiecte instituţionale

Nr. Cifrul proiectului Denumirea proiectului

Perioada executării proiectului

Conducătorul proiectului

Direcţia strategică 02. Valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale pentru dezvoltarea durabilă

1. 06.411.040A Procesele redox catalitice în tehnologii mai pure şi mediu ambiant 2006-2010

acad. Gheorghe Duca


2. 06.408.046A

Stereochimia, structura electronică şi mecanisme de asamblare dirijată a combinaţiilor coordinative a unor metale p, şi d cu liganzi organici şi anorganici ca potenţiali agenţi de aplicare în medicină, zootehnie şi biotehnologie

2006-2010dr. hab. Aurelian Gulea

3. 06.408.047A

Prepararea, studiul şi valorificarea unor tio-compuşi organici şi coordinativi pentru ela-borarea a noi materiale magnetice şi produse cu aplicabilităţi analitice sau bio-medicale

2006-2010dr. hab. Mihail Revenco

4. 06.408.048A Obţinerea unor sorbanţi-catalizatori selectivi, cercetarea şi aplicarea lor 2006-2010 dr. hab.

Vasile Guţanu

PROIECTE DIN CADRUL PROGRAMELOR DE STAT




Direcţia strategică 02. Valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale pentru dezvoltarea durabilă a economiei ţării

Programul de stat: Prelucrarea şi utilizarea deşeurilor din industria vinicolă, precum şi obţinerea produselor noi- conducător acad. Gheorghe Duca

1. 43.014PStudierea, elaborarea şi implementarea noilor tehnologii de obţinere a unor reductoni din deşeurile vinicole

2004-2006 dr. Maria Gonţa

2. 43.011 P

Studierea, elaborarea şi implementarea proceselor anaerobe de epurare a apelor reziduale din ramura vinificaţiei, cu obţinerea biogazului ca sursă alternativă de energie termică şi electrică

2004-2006 dr. Victor Covaliov

3. 07.411.01.02PA

Elaborarea regulamentului tehnologic al acidului tartric şi al unor derivaţi ai lui din materii prime autohtone pe instalaţii de semiproducere

2007-2008 dr. Maria Gonţa

104

4. 07.411.01.03PA

Implementarea tratării fotocatalitice a borhotului pentru intensificarea generării biogazului şi utilizarea îngrăţămintelor naturale

2007-2008 dr.VictorCovaliov

5. 09.832.08.06A

Rolul afluenţilor asupra formării calităţii apelor fluviului Nistru şi studiul calităţii apei izvoareleor/cişmelelor din bazinul Nistrului ca surse de alimentare cu apă şi pentru irigare

2009-2010 dr. Viorica Gladchi

6. 09.832.08.10A

Tratarea apelor reziduale textile de coloranţi prin aplicarea metodelor de oxidare cu apă oxigenată în combinaţie cu metode de coagulare – electroflotare

2009-2010 dr. hab.Maria Gonţa

7. 09.832.08.11AEpurarea şi condiţionarea apelor reziduale ale complexelor agro-indus-triale pentru irigarea culturilor agricole

2009-2010 dr.Victor Covaliov

8. 09.832.08.02A

Elaborarea şi racordarea la acquis-ul comunitar a cadrului normativ privind valorificarea durabilă şi managementul resurselor acvatice în Republica Moldova

2009-2010 dr. hab.Ion Guceac

Direcţia strategică 04. Biotehnologii agricole, fertilitatea solului şi securitatea alimentară

Programul de stat: Tehnologii de prelucrare a materiei prime şi de păstrare a producţiei agroalimentare cu consum redus de energie – conducător dr. hab. Andrei Lupaşco

9. 08.802.04.03A

Optimizarea condiţiilor de păstrare a pro-duselor alimentare, punând în evidenţă activitatea moleculelor de apa în sisteme eterogene, utilizând metodele rezonanţa magnetică nucleară şi termogravimetria

2008-2009 dr. M. Bîrcă


Programul de stat: Cercetări fundamentale şi elaborări de materiale şi dispozitive pentru aplicaţii fotonice şi optoelectronice- conducător dr.hab. Ion Tighineanu

10. 07.408.04.06PFElaborarea materialelor electrofotocon-ductibile avansate pe bază de polimeri pentru fotonică

2007-2008 dr. Galina Dragalina

Programul de stat: Asigurarea competitivităţii produselor industriale în construcţia de maşini în baza inovaţiilor, Know-How, Materialelor noi şi a tehnologiilor avansate – conducător acad. Ion Bostan

11. 07.408.01.05PAElaborarea şi studiul materialelor noi de lubrifiere de înaltă eficacitate în baza uleiului de rapiţă

2007-2008 dr.AlexandrCrăciun

Programul de stat: Nanotehnologii, materiale noi multifuncţionale şi microsisteem electronice – conducător acad.Valeriu Canţer

12. 08.805.05.02ACompozite mesonanometrice mixte-pre-cursori pentru sorbanţi şi catalizatori performanţi

2008 dr.hab. Vasile Guţanu

105

TRANSFER TEHNOLOGIC




1. 06.407. 23TImplementarea unei tehnologii de utilizare a sedimentelor cleioase din vinificaţie cu conţinut de cianide

2006-2007 dr. Victor Covaliov

2. 07.407.33TImplementarea tehnologiei de obţinere a fungicidului de contact pe bază de cupru

2007-2008 dr. Aliona Mereuţa

PROIECTE INTERNAŢIONALE

Proiecte bilaterale Moldova-Rusia (RFFI)




02. Valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale pentru dezvoltarea durabilă a economiei ţării

1. 06.37CRFCercetarea activităţii catalitice a acoperirilor metalice multicomponente de reducerea chimică în procese fotocatalitice

2006-2007 dr., Olga Covaliova

2. 06.38CRFReacţiile template ale organonitrililor func-ţionalizaţi şi nucleofililor de tipul NOH în prezenţa metalelor din subgrupa nichelului

2006-2007 dr., Petru Chetruş

3. 06.36CRF

Procese redox catalitice chimice şi fotochi-mice cu participarea compuşilor complecşi ai fierului trivalent cu liganzii organici şi rolul acestora în procese de autoepurare a sistemelor acvatice naturale

2006-2007 dr., Lidia Romanciuc

4. 08.820.08.13RF Fotodegradarea substanţelor organice în sistemele acvatice modelate şi apele naturale 2008-2009 acad.

Gheorghe Duca

5. 08.820.08.15RF

Studierea proceselor de obţinere, proprietăţile nanocatalizatorilor şi a straturilor catalitice metal-oxid pentru distrucţia fotocatalitică a poluanţilor organici persistenţi

2008-2009 dr.Olga Covaliova

05. Nanotehnologii, inginerie industrială, produse şi materiale noi

6. 08.820.05.32RF Chimia coordinativă şi fotofizica unor noi aza-analogi ai compuşilor 1,3-dicarbonilici 2008-2009 dr.hab. Mihail

Revenco

Programul de colaborare bilaterală Moldova şi România (ANCS)

Nr. Cifrul proiectului Denumirea proiectuluiPerioada executării proiectului


7. 10.820.05.22 RoFMateriale catodice nanostructurate pentru pilele de combustie cu electrolit oxid solid (SOFC)

2010-2012 dr.,I.Bulimestru

106

CONTRACTE DE COLABORARE ŞTIINŢIFICĂ NAŢIONALE

Nr. Cifrul proiectului Denumirea proiectuluiPerioada executării proiectului


1. 1-06Perfectarea metodicilor de utilizare a rocilor naturale în producerea materia-lelor pentru construcţie şi finisare.

2006-2007 dr. Anatol Puşneac

PROIECTE INTERNAŢIONALE INTAS




1. 06.5125MD

Noi compuşi coordinativi eterometalici de Bismut în calitate de precursori moleculari ai materialelor anorganice pentru tehnologii avansate

2006-2007 dr., Ion Bulimestru

2. 05.7505MD

Optimizarea proceselor de extracţie a acidului tartric şi enonotaninurilor din deşeurile vinicole cu utilizarea lor pentru sinteza noilor compuşi cu activi-tate biologică şi proprietăţi antioxidante

2006-2008 dr., M. Gonţa

3. 05.7596MD

Dezvoltarea tehnologiilor combinate de decontaminare a poluanţilor organici din compartimente acvatice: utilizarea energiei solare şi a celulelor imobilizate (DECOTECH)

2006-2008 dr., O. Covaliova

Proiecte comune de cercetare CSŞDT-MRDA pentru procurarea echipamentului

Nr. Cifrul(cod) Denumirea proiectului



1. 08.822.08.01EAEchipament pentru cercetarea proceselor forochimice în ecosistemele acvatice

2008-2009 dr. Nelli Goreaceva

Proiecte în sfera ştiinţei şi inovării finanţate din alte surse

Nr. Cifrul(cod) Denumirea proiectului



Organizaţia care

finanţează

1. CGP MOE2-2850-CS-06

New bismuth – transition metal coordination compounds as molecular precursors to hetero-metallic oxide materials

2007-2009 m.c. al AŞM A.Gulea

Rice University, Department

of Chemistry,

Texas(USA)

107

7.2. Lista elaborărilor realizate în perioada anilor 2006-2010:

1. Elaborarea inhibitorilor de proliferare a celulelor de cancer. Au fost găsite condiţii optime de sinteză a unui şir de compuşi coordinativi ai cuprului(II) cu bazele Schiff cu atomi donori de oxigen, azot şi sulf, care inhibă leucemia umană mieloidă (HL-60). Rezultatul tehnic al invenţiei constă în stabilirea la compuşii coordinativi obţinuţi a activităţii anticancerigene. Rezultatul tehnic al invenţiei este condiţionat de faptul, că pentru prima dată în calitate de inhibitor al leucemiei umane mieloide se propun compuşi coordinativi ai cuprului(II) cu tiosemicarbazone ariloxialdehidelor substituite, care conţin o combinare nouă de legături chimice. Activitatea cancerostatică compuşilor sintetizaţi depăşeşte de 1,49 ori caracteristicile analoage ale citarabinului, utilizat în medicina pentru profilaxia şi tratarea leucozelor. Inhibitorii au fost testate în Centrul de endocrinologie şi oncologie de la Universitatea Laval (Canada). Învenţia a fost brevetată: Brevetul nr. 3098 Dihidrat de di(μ-Ofenoxi)-di[N-(2-oxi-l-benzol)-N1 –ά-oxifuralhidrozino(2-)cupru] cu proprietăţi de inhibitor al leucemiei mieloide umane. Autori Gulea Aurelian, Donald Poirier, Jenny Roy, Ţapcov Victor (2007).

2. Elaborare a proceselor dedurizării şi stabilizarea proprietăţilor apelor înalt mineralizate pentru energetică termică, şi construire aparatului compact cu tensiune joasă pentru transformarea electromagnetică a structurilor cristaline ale sărurilor de duritate, care au fost rezolvat la firma „MGM” din Chişinău (ciclul de brevete MD №№ 2335. 2281, 2983, 3049, 3190, 3235, 3292, 3451, 3707 şi 4055).

3. Elaborarea şi implimentare a proceselor fizico-chimice a proceselor selective a epurării apelor naturale de H2S, NH4

+, F- (ciclul de brevete MD №№ 3233, 3416, 3513, 4015, 2767, 2010-0017).

4. Elaborarea tehnologii de depistare a scurgerilor latente de agent termic în sistemele de termoficare, care au fost rezolvat la „Termocom” la Chişinău (Brevet MD № 4000).

5. Elaborare a proceselori şi instalaţii compacte pentru epurarea fotocatalitică a apei din componente organice greu degradabile (ciclul de brevete MD Пат. МД 39Y, 3682, 3776, 3728, 3416, 3513, 3624, 3233, 3149, 2940, 3413, 3816, 3682, 3911, 210Y).

6. Tehnologia şi instalaţii pentru epurare a apei din microflora patogena (ciclul de brevete MD nr. 3212,, 3483 3335, 26Y).

7. Epurare a apelor reziduale în sisteme acvatice antropogene şi procese a regenerării metalelor grele din ei (ciclul de brevete MD nr.3572, 3345, 106Y, 3779, 3941, 3912, 3954, 3980, 211Y, 107Y).

8. Elaborarea tehnologia complexă şi a recomandărilor de proiectare şi construcţie a staţiei de epurare a apelor uzate provenite de la întreprinderea de stat de creştere a porcinelor „Moldsuinhibrid” (Orhei). O tehnologie mai avansată şi modernă de epurare a reziduurilor lichide provenite de la complexele de porcine a fost investigată şi propusă. Ea repezintă o imbinare a epurării artificiale biologică anerob-aerobă, obţinerea biogazului şi reducerea în cosecinţă a con-sumului de energie pentru aerare biologică. Epurare anerob-aerobă suplimentată cu o epurare avansată în vederea reducerii ulterioare a CBO rezidual, în cazul deversării în receptorii naturali sau desalinizării apelor epurate mecano-biologic, în cazul valorificării lor în agricultură, poate realiza eficineţe înalte de epurare în condiţii tehnico-economice îndeosebi energetice avantajoase.

9. A fost elaborat un proces nou şi linia tehhnologică la Uzina ”Alimentarmaş” pentru neutralizare a sedimentelor cleioase vinicole cu conţinutul ferocianurii în concordanţă cu sarcina tehnică a clientului – ”Izomer”. Linia a fost montată pe teritoriul uzinei constructoare, unde pe baza sedimentelor reale, aduse de către compania ”Garling”, au fost efectuate lucrări de pornire-ajustare, pregătirea liniei pentru testare. La moment au fost prelucrare primele 15 tone de sediment şi o analiză preliminară a lucrului instalaţiei a dat rezultate bune. După rezultatele testării liniei au fost efecuate modificările necesare, pentru ca într-un final să atingem nivelul de producţie propus de prelucrare a sedimentelor vinicole cu conţinut de ferocianuri. A fost obţinut 75 kg de concentrat de ferocianură de cupru pentru certificarea igienică a acestuia şi folosirea lui în calitate de produs pentru prevenirea putrefacţiei lemnului.

10. Elaborarea Bioreactorului Anaerob Industrial-Experimental, volum 35 m3 la vinăria Bardar. Reactorul anaerob este destinat pentru epurarea apelor uzate din industria vinicola cu

108

concentraţie mare a compuşilor organici, precum şi pentru obţinerea biogazului ca sursă alternativă pentru obţinerea energiei termice şi electrice. Volumul reactorului este 35 m3 şi poate funcţiona în regim continuu, mişcarea apelor reziduale are loc ascendent trecând prin stratul cu microfloră anaerobă imobilizată unde are loc fermentarea şi obţinerea metanului. Apa epurată se evacuiază printr-o conductă superioară şi este dirijată spre staia de epurare aerobă, pentru o epurare cât mai completă. În Republica Moldova practic nu se înâlnesc reactoare de obţinere a biogazului pe baza fermentării borhotului de coniac şi a apelor reziduale din industria vinicolă, majoaritatea întreprinderilor aruncă apele uzate în mediu sau în reţeaua de canalizare a oraşului. Folosirea rectoarelor de acest fel la întreprinderi va duce la economisirea mijloacelor economice pentru încălzire şi energie electrică. Asemenea produse sunt necesare la toate întreprinderile vinicole şi la cele de creştere a animalelor şi pasărilor.

11. Elaborarea Procedeului electrochimic de obţinere a compoziţiei fungicide ultradisperse. Metoda de obţinere a suspensiei ultramicrodisperse constă în sedimentarea sării de CuSO4*3Cu(OH)2* 0,5H2O din soluţia diluată de CuSO4 (0,5~1,5%) în prezenţa Al2(SO4)3*18H2O (0,1~0,3%) cu NH4OH (5~15%) la agitare eficientă. Paralel cu formarea sării de cupru, în zona de reacţie are loc formarea hidroxidului Al(OH)3, care execută funcţia coloid-protector, blocând formarea cristalelor CuSO4*3Cu(OH)2*0,5H2O la stadiul germenilor de dimensiuni submicronice. Preparatul produs este un amestec chimic, semilichid, puternic dispers (aproape coloidal) de culoare verde deschisă cu nuanţă slabă albăstrie, alcătuit din mai mulţi componenţi (sulfat de cupru tribazic, bentonită, gelatină, apă, etc). Nu este inflamabil, nici toxic. Se recomandă de păstrat în vase de polietilenă sau alt material din clasa polimerilor organici în depozite obişnuite la temperatura nu mai jos de 00C. Se propune de utilizat în gospodăria agricolă ca preparat de combatere a diverselor boli ale plantelor, provocate de ciuperci parazitare, deci este un preparat cu proprietăţi fungicide. Cantitatea de fungicide pe bază de cupru importată anual în ţară alcătuieşte 750-900 tone, la un preţ de 4-5 Euro kg. Producători potenţiali pe piaţa autohtonă nu există. Implementarea tehnologiei propuse la Î.S. „Izomer” va permite producerea a 15-20 tone pe lună, cantitate ce va asigura 25% din piaţa locală cu produs autohton de calitate superioară, dar la un preţ mai redus. Se preconizează de produs 120 tone anual de fungicid de cupru, respectiv efectul economic preconizat este în jur de 400 mii euro anual.

12. Elaborarea tehnologiei de tratare şi epurare a apelor reziduale textile de coloranţi prin aplicarea metodelor de oxidare cu apa oxigenată în combinare cu metodele de coagulare. Epurarea apelor reziduale textile este o problemă majoră a mediului ambiant, care rămâne să fie rezolvată, din cauza că majoritatea coloranţilor textili sunt destul de toxici şi nebiodegradabili. Industria textilă este una din cele mai poluante industrii în ce priveşte volumele şi evacuările apelor reziduale în mediu ambiant Apele reziduale textile conţin concentraţii mari de substanţe colorate şi au o stabilitate mare a culorii, o variaţie a valorii pH-ului şi a consumului chimic de oxigen (CCO). În dependenţă de procesele tehnologice, în apele reziduale textile, care rezultă din băile de vopsire, împreună cu substanţele colorate se mai conţin şi o serie de substanţe auxiliare textile (polialcooli, esteri, fenoli, aldehide etc.), precum şi diverse resturi de fibre, care-i conferă apelor reziduale textile şi o anumită turbiditate. Valoarea medie a CCO şi a consumului biochimic de oxigen (CBO5) se află în limitele de 250-11700 mgO/l şi de 100 – 3500 mgO2/l respectiv, iar raportul CBO5 / CCO care este în intervalul 0,25 - 0,3 indică la stabilitatea faţă de metodele biologice de tratare. Deversarea apelor reziduale de la fabricile textile care n-au fost eficient epurate şi care au indicele biologic mic (CBO/CCO < 0,25 - 0,3) este inadmisibilă în bazinele acvatice, fiindcă ele sunt destul de toxice pentru vieţuitoarele din bazinele acvatice. Au fost efectuate cercetări ce ţin de înlăturarea coloranţilor textili din soluţiile model prin combinarea metodei de coagulare cu metoda de oxidare catalitică cu peroxidul de hidrogen, catalizat de ionii de Fe II sau razele ultraviolete (UV) şi s-a depistat că prin combinarea metodel de coagulare cu metoda de oxidare catalitică cu peroxidul de hidrogen la tratarea soluţiilor model, care conţin coloranţi textili, efectul de înlăturare a coloranţilor se măreşte, iar consumul specific de aluminiu se micşorează de la 2,0 până la 2,5 ori. S-a elaborat schema tehnologică de tratare a apelor reziduale ce conţin coloranţi textili pentru înlăturarea coloranţilor direcţi şi activi, care formează particule asociate cu dimensiuni mari şi pentru înlăturarea coloranţilor activi şi acizi, care formează particule asociate cu dimensiuni mai mici.

109

7.3. Lista lucrărilor apărute în edituri străine:

7.4. Lista lucrărilor apărute în edituri din ţară în perioada anilor 2006-2010

Monografii

Anul 20061. GULEA A. Modern Coordination Chemistry. Cobalt-59 NMR Spectroscopy. Chişinău,

CEP USM, 2006, 143 p.Anul 2007

1. COVALIOV V.,COVALIOVA O., DUCA G., GAINA B. Основы процессов обезвреживания экологически вредных отходов виноделия. Chişinău, tipografia AŞM, 344 p.

Anul 20091. GONŢA M., DUCA Gh. Chimia ecologică a nitraţilor, nitriţilor şi N- nitrozoaminelor.

Chişinău, 2009, 268 p.

Culegeri

Anul 20101. ГЛАДКИЙ, В., ГOРЯЧЕВА, Н., ДУКА, Г., БУНДУКИ, E., РОМАНЧУК, Л.

Химический состав и редокс состояние вод Днестра в створе Наславча (2005-2009гг.) // Материалы круглого стола-тренинга «Водные ресурсы бассейна реки Днестр – предпосылка устойчивого развития населенных пунктов региона». Кишинев: «Imona Grup» SRL, 2010, 18-22. ISBN 978-9975-4135-0-3.

7.5. Lista articolelor ştiinţifice apărute în reviste de specialitate din străinătate în perioada anilor 2006-2010

Reviste ISI

Anul 2006

1. STAVILA V., DAVIDOVICH R.L., GULEA A., WHITMIRE K.H. Bismuth(III) complexes with amino- and polyamino-polycarboxylic acids: chemistry and structure. Coordination Chemistry Reviews, Volume 250, Issues 21-22, 2006, p. 2782-2810. (IF 4,242).

2. CHUMAKOV YU.M., TSAPKOV V.I., BOCELLI G., ANTOSYAK B.YA., SHOVA S. G., GULEA A. P. Crystal Structures of Salicylideneguanylhydrazinium Chloride and Its Copper(II) and Cobalt(III) Chloride Complexes. Crystallography Reports, 2006, Vol.51, р.60-67 (IF 0,669).

3. CHUMAKOV YU.M., SAMUSI N. M., BOCELLI G., SUPONITSKII K.YU., TSAPKOV V. I., GULЕA A. P. Crystal structures of 3-phenylpropenal thiosemicarbazone and its nickel and zinc chelates. Russian Journal of Coordination Chemistry, 2006 Vol.32, N.1, p.14-20 (IF 0,577).

4. CHUMAKOV YU.M., TSAPKOV V.I., BOCELLI G., NEUBURGER M., GULEA A. P. Crystal structures of nitrato-{4-bromo-2-[(2-hydroxyethylimino)methyl]phenolo}-(3,5-dibromopyridine)copper and nitrato-{2,4-dibromo-6-[(2-hydroxyethylimino)methyl]

110

http://springerlink.metapress.com/(tv1rpqajjsuxje45tz0vyor5)/app/home/contribution.asp?referrer=parent&backto=issue,4,13;journal,1,62;linkingpublicationresults,1:104986,1

http://springerlink.metapress.com/(tv1rpqajjsuxje45tz0vyor5)/app/home/contribution.asp?referrer=parent&backto=issue,4,13;journal,1,62;linkingpublicationresults,1:104986,1

phenolo}-(3,5-dibromopyridine)copper. Russian Journal of Coordination Chemistry, 2006, N.10, p.744-750 (IF 0,557).

5. GULEA A., SPINU S., TAPCOV V., POIRIER D., ROY J. Sulphanilamide-containing coordination compounds of copper (II) with izatin and N-methylizatin thiosemicarbazones. Russian Journal of General Chemistry, 2006 Vol.76, N.9, p.1458-1464 (IF 0,468).

6. SAMUSI N. M., GULЕA A. P., TSAPKOV V. I., CHUMAKOV YU. M., ROSHU T. Coordination compounds of cobalt, copper, nickel and zinc with thiosemicarbazone and. Russian Journal of General Chemistry, 2006 Vol.76, N.7, p.1100-1106 (IF 0,577).

7. GULEA A., POIRIER D., ROY J., STAVILA V., BULIMESTRU I., TAPCOV V., BIRCA M., POPOVSCHI L. în vitro antileukemia (HL-60 cells), antibacterial and antifungal activities of some 3d metal complexes. Chemical synthesis and structure – activity relationship. J.Enzyme Inhibition and Medicinal Chemistry, 2006 în press (IF 0,651).

8. ЧУМАКОВ Ю.М., ЦАПКОВ В.И., ЖАННО Е., БОЧЕЛЛИ Г., ЛЮНО Д., ГУЛЯ А. П. Кристаллические структуры гидрата 6-[(2-гидрокси-1,1-бис-гидроксиметил-этиламино)-метилен]-2,4-динитро-циклогекса-2,4-диенона и комплексов хлорида и нитрата меди(II) с этим лигандом. Кристаллография, 2006, том 51, №4, с.642-648 (IF 0,1-1).

9. ЧУМАКОВ Ю. М., ЦАПКОВ В. И., БОЧЕЛЛИ Г., АНТОСЯК Б.Я., ГУЛЯ А. П. Кристаллические структуры гидрата 6-[(2-гидрокси-1,1-бис-гидроксиметил-этиламино)-метилен]-4-нитро-циклогекса-2,4-диенона и 6-[(2-гидрокси-1,1-бис-гидроксиметил-этиламино)-метилен]-4-бром-циклогекса-2,4-диенона. Журнал структурной химии 2006, T.47, n 2, c.352-357 (IF 0,1-1).

10. ЧУМАКОВ Ю. М., ЦАПКОВ В. И., БОЧЕЛЛИ Г., АНТОСЯК Б.Я., ГУЛЯ А. П. Кристаллические структуры продуктов конденсации 3,5-дибромосалицилового альдегида со стрептоцидом, норсульфазолом и этазолом. Журнал структурной химии 2006, T.47, n 5, c.935-942 (IF 0,1-1).

11. ЧУМАКОВ Ю.М., ЦАПКОВ В. И., БОЧЕЛЛИ Г., АНТОСЯК Б.Я., Шова С.Г., ГУЛЯ А.П. Кристаллические структуры хлорида салицилиденгуанилгидразиния и комплексов хлоридов меди(II) и кобальта (III) с этим лигандом. Кристаллография, 2006, том 51, №1, с.66-74 (IF 0,1-1).

12. COTOVAIA A., SHOVA S., SIMONOV YU. A., SANDU I., ROSHU T., GULEA A. New crystal forms of tris-(2-aminoethanolato-O,N) Cobalt (III): Structures and Properties. Russian Journal of Coordination Chemistry 2006, vol. Vol.32, N.11, p.841-847 (IF 0,577).

13. RIBLET F., NOVITCHI GH., HELM L.,GULEA A., MERBACH A.E. Isomerization mechanisms în a labile Co(II) octahedral complex. Chimia 2006, Switzerland, vol.60, N.4, p.224-227.

14. GUTSANU V., GAFIICHUK V., SOFRANSKY V., TURTA C. Nature of compounds formed în phase of strongly basic anion exchanger în contact with Fe2(SO4)3 solutions. SUA., J. App. Polym. Sci., 2006.V.99., p.59-64 (IF 0,666).

15. DRUTSA R., GUTSANU V., RUSU V. Sorpsion of Cr(III) containing ions on strongly basic anion exchanger. SUA., J. App. Polym. Sci., 2006.V.102., p.3978-3895 (IF 0,666).

Anul 2007

1. CHUMAKOV YU. M., TSAPKOV V. I., BOCELLI G., PALOMARES-SANCHEZ S. A., ORTIZ R. S., GULEA A. P. Crystal Structures of Bis-Ligand Complexes of Copper(II) with 2-[(2-Hydroxyethylamino)-Methyl]-4,6-Dinitrophenol, 2,4-Dichloro-6-[(2-Hydroxy ethylamino)-Methyl]phenol, and 2,4-Dibromo-6-[(2-Hydroxyethylamino)-Methyl] phenol. Crystallography Reports, 2007, Vol. 52, No. 1, p. 102-107 (IF 0,669).

111

2. GULEA A., POIRIER D., ROY J., STAVILA V., BULIMESTRU I., ŢAPCOV V., BÂRCĂ M., POPOVSCHI L. în vitro antileukemia, antibacterial and antifungal activities of some 3d metal complexes: Chemical synthesis and structure – activity relationships. Journal “Enzyme Inhibition and Medicinal Chemistry” (IF 0,651).

3. KUKUSHKIN N.V., KETRUSH P.M., HAUK M. (Benzoylformaldehyde oximato-N,O)(benzoylformaldehyde oxime-N)chloridoplatinum(II). Acta Cryst. (2007). E63, m 128 (IF 2,442).

4. ROŞU T., GULEA A., NICOLAE A.,GEORGESCU R. Complexes of 3dn Metal Ions with Thiosemicarbazones: Synthesis and Antimicrobial Activity. Molecules 2007, 12, p.782-796 (IF 0,689).

5. STRATULAT E., DRAGANCEA D., REVENCO M., EICHINGER R., PRISACARI V., DIZDARI A. Synthesis and Biological Activity of 8-Quinolinaldehyde Thiosemicarbazone Copper(II Complexes. J. Bioinorgan Chem., 2007, V.12, supl 1, s.28 (IF 1,747).

6. ГУЛЯ А. П., ПРИСАКАРЬ В. И, ЦАПКОВ В. И., БУРАЧЕВА С. А., СПЫНУ С. Н., БЕЖЕНАРЬ Н. П., ПУАРЬЕ Д., РОЙ Ж. Синтез и противомикробная активность сульфаниламидсодержащих салицилидентиосемикарбазидатов меди и никеля. Химико-фармацевтический журнал, 2007, Т. 41. № 9. c.114-117 (IF 0,1-1).

7. ЧУМАКОВ Ю. М., ЖАННО Е., БЕЖЕНАРЬ Н. П., ЦАПКОВ В. И., ГУЛЯ А. П. Кристаллическая структура комплексов сульфата и тиоцианата меди с тиосемикарбазонами 5-бром- и 5-нитросалицилового альдегида. Координационная химия, 2007, Т. 33. № 12 (IF 0,1-1).

Anul 2008

1. CHUMAKOV Yu.M., JANNEAU E., BEJENARI N.P., TSAPKOV V.I., GULEA A.P. Crystal structure of copper sulfate and thiocyanate complexes with 5-bromo- and 5-ntirosalicylaldehyde thiosemicarbazones // Russian Journal of Coordination Chemistry, 2008, Vol.34, pp.44-52 (IF 0,577).

2. CHUMAKOV Yu.M., TSAPKOV V.I., FILIPPOVA I.G., BOCELLI G., GULEA A.P. Crystal structures of Copper (II) and Nickel (II) Nitrate and Chloride Complexes with 4-Bromo-2-[(2-Hydroxyethylimino)-Methyl]phenol // Crystallography Reports, 2008, Vol.53, No.4, pp.619-625 (IF 0,669).

3. CIORNEA V., MINGALIEVA L., COSTES J.-P., NOVITCHI Gh., FILIPPOVA I., GALEEV R.T., SHOVA S., VORONKOVA V.K., GULEA A. Structural determinations, Magnetic and EPR studies of complexes involving the Cr(OH)2Cr unit // Inorganica Chimica Acta, 361, 2008, p.1947-1957 (IF 1,114).

4. DRAGANCEA D., ADDISON A.W., ZELLER M., THOMPSON L.K., HOOLE D., REVENCO M.D., HUNTER A. D. Dinuclear Copper(II) Complexes with Bis-thiocarbohydrazone Ligands. // Eur. J. Inorg. Chem. 2008, 2530–2536 (IF 2,214).

5. DUCA Gh.; MARCHITAN N; MEREUŢA A; BOECHZELT H. Study of the Separation Process of Tartaric Acid by Ion-exchange with Solid Anionites Amberlite IRA-67 and Amberlite IRA-410. Environmental Engineering and Management Journal, July/August 2008, vol. 4, No. 4, pp. 413-416 (IF 0,333)

6. GULEA A., POIRIER D., ROY J., STAVILA V., BULIMESTRU I., ŢAPCOV V., BÂRCĂ M., POPOVSCHI L. în vitro antileukemia, antibacterial and antifungal activities of some 3d metal complexes: Chemical synthesis and structure – activity relationships // Journal “Enzyme Inhibition and Medicinal Chemistry”, 2008 (IF 0,651).

7. GULYA A.P., SPYNU S.N., TSAPKOV V.I., and POIRIER D. Sulfanylamide-containing coordination compounds of 3d-elements with 2,4-pentanedione bis-

112

thiosemicarbazone and bis-4-phenylthiosemicarbazone // Russian Journal of General Chemistry, 2008, V.78, Nr.5, p.984-990 (IF 0,468).

8. GUSHCHIN, P. V.; TYAN, M. R.; BOKACH, N. A.; REVENCO, M. D.; HAUKKA, M.; WANG, M.-J.; LAI, C.-H.; CHOU, P.-T.; KUKUSHKIN, V. Y. Novel Tailoring Reaction for Two Adjacent Coordinated Nitriles Giving Platinum 1,3,5-Triazapentadiene Complexes // Inorg. Chem.; 2008; ASAP Article; DOI (IF 2,214).

9. KHRIPUN A.V., BOKACH N. A.,SELIVANOV S.I. , HAUKKA M., REVENCO. M.D., KUKUSHKIN V.YU. // The First Example of Linkage Isomerism for Pyrazole Ligands în Platinum Complexes. Inorg. Chem. Commun. 2008, No. 11, p. 1352-1355 (IF 1,177).

10. NOVITCHI Gh., CIORNEA V., SHOVA S., GULEA A., COSTES J.-P., POWELL A.K. Heterometallic M2Cr4(M(II)=Sr, Pb) clusters assembled by tris (μ-aqua) bridges // European Journal of Inorganic Chemistry, 2008, p.1778-1783 (IF 1,518).

11. NOVITCHI Gh., RIBLET F., SCOPELLITI R., HELM L., GULEA A., MERBACH A.E. Mechanism of pyridine-ligand exchanges at the different labile sites of 3d heterometallic and mixed valence μ3-oxo-trinuclear clusters // Inorganic Chemistry, 2008. (IF 2,214)

12. ГЛЕБОВ Е.М., ПОЗДНЯКОВ И.П., ГРИВИН В.П., ПЛЮСНИН В.Ф., БАЖИН Н.М., БУНДУКИ Е., ЧАНГ СЮЙ, ФЕНГ ВУ, ДЕНГ НАНКАЕНГ. Свободные радикалы в фотохимии комплексов железа (III)в модельных и природных водных системах. Журнал Ползуновский Вестник (Россия), 2008, №3 , с. 32-37 (IF 0,1-1).

13. ГУЛЯ А.П., ПРИСАКАРЬ В.И., ЦАПКОВ В.И., БУРАЧЕВА С.А., СПЫНУ С.Н., БЕЖЕНАРЬ Н.П. Синтез и противомикробная активность сульфаниламидсодержащих нафталиден-тиосемикарбазидатов меди (II) // Химико-фармацевтический журнал, том.42, №6, 2008, с.41-44 (IF 0,1-1).

14. ЛИТКЕ А.В.,ПОЗДНЯКОВ И.П., БУНДУКИ Е., ПЛЮСНИН В.Ф., ГРИВИН В.П,,БАЖИН Н.М. Генерация и изучение свойств N-ацетил-4-аминофексильного радикала методом лазерного импульсного фотолиза. Журнал Ползуновский Вестник (Россия), 2008, №3 , с.27-32 (IF 0,1-1).

15. САМУСЬ Н.М., ЧУМАКОВ Ю.М., ЦАПКОВ В.И., БОЧЕЛЛИ Г., СИМОНОВ Ю.А., ГУЛЯ А.П. Координационные соединения кобальта, никеля, меди и цинка с бензоилгидразоном и тиосемикарбазоном 2-бром-3-фенилпропеналя // Журнал Общей Химии. 2008. Т.78. стр.1-7 (IF 0,1-1).

16. ЦАПКОВ В.И., ПРИСАКАРЬ В.И., БУРАЧЕВА С.А., ЛАЗАКОВИЧ Д.В., ГУЛЯ А. П. Синтез и противомикробная активность сульфаниламид-содержащих комплексов меди(II) с бензоилгидразонами замещенных салицилового альдегида // Химико-фармацевтический журнал, том. 42, №9, 2008, с.54-57 (IF 0,1-1).

17. GUTSANU, Vasile, SCHITCO, Cristina, DRUTSA, Raisa. Unforseen factors influencing Fe(III)-containing cations sorption on strongly basic anion exchangers. Journal of Applied Polymer Sciens, 2008, no. 109. p.2643 (IF 0,816).

Anul 2009

1. CHUMAKOV YU. M., TSAPKOV V. I., ANTOSYAK B. YA., BAIRAC N. N., SIMONOV YU. A., BOCELLI G., PAHONTU E., GULEA A. P. Crystal structures of copper(II) nitrate, copper(II) chloride, and copper(II) perchlorate complexes with 2-formylpyridine semicarbazone // Crystallography Reports, 2009, Vol. 54, No. 3, p.455-463 (IF 0,669).

2. CHUMAKOV YU. M., TSAPKOV V. I., PETRENKO P. A., POPOVSKI L. G., SIMONOV YU. A., BOCELLI G., GULEA A. P. Crystal Structures of Copper(II) Nitrate Complexes Containing 4,4’-Bipiridil and Halogen Substituted 2-[(2-

113

Hydroxyethylimino)methyl]phenols //Crystallography Reports. 2009. Vol. 54. № 2. pp.250-258 (IF 0,669).

3. CHUMAKOV YU. M., TSAPKOV V. I., PETRENKO P. A., POPOVSKI L. G., SIMONOV YU. A., BOCELLI G., ANTOSYAK B. YA., GULEA A. P. Cryatal structures of 4,4’-bipiridine-containing complexes of copper(II) nitrate with 1-[(2-hydroxyethylimino)methyl]naphtalen-2-ol and 2-[(2-hydroxyethylimino)methyl]phenol // Russian Journal of Coordination Chemistry. 2009. Vol. 35. № 7. pp.504-511 (IF 0,577).

4. CIORNEA V., SHOVA S., NOVITSKII G., GANZHU D, KAZHEVA O.N., GULEA A., AND SIMONOV YU.A. Heterometallic Compounds with the Binuclear Complex Anio [Cr2(OH)(Ac)(Nta)2]2-: Synthesis and Structure // Russ. J. Coord. Chem. (2009) Vol.35, No.11, pp.817-823 (IF 0,577).

5. COTOVAYA A. S., SHOVA S. G., SIMONOV YU. A., GULEA A. P. New complexes of tris(2-aminoethanolato-O,N)cobalt(III) sulfates: synthesis and structure // Russian Journal of Coordination Chemistry, 2009, Vol. 35, No.3, p.226-233 (IF 0,577).

6. COVALIOVA O., DUCA GH., COVALIOV V., IVANOV M., DRAGALIN I. Мембранная фотокаталитическая деструкция бензотиазолов в водной среде. Ж. «Химия и технология воды»/ Destrucţia fotocatalitică a benzotiazolelor în mediu apos. J. „Himia i tehnologia vody”, 2009, T.31, Nr.5, p.522-533 (IF 0,1-1).

7. COVALIOVA O. Combined Photo-biochemical Reactor for the Destruction of Organic Pollutants în Water / Reactor combinat foto-biochimic pentru distrugerea poluanţilor organici. “The Role of Ecological Chemistry în Pollution Research and Sustaineble Development”: NATO Science for Peace and Security. Series – C/ Enironmental Security. Springer, 2009, p.119-125.

8. DRAGANCEA D., ADDISON A.W., ZELLER M., THOMPSON L.K., HOOLE D., REVENCO M.D., HUNTER A. D. // Dinuclear Copper(II) Complexes with Bis-thiocarbohydrazone Ligands. Eur. J. Inorg. Chem. 2008, 2530–2536 (IF 2,214).

9. DUCA, GH.M. GONŢA, A. MEREUŢĂ. Processing and valorization of secondarz winerz products. în The role of Ecological Chemistrz în Polution Research and sustainable Development, NATO. Science for peace and security., Springer, 2009, p 197 – 207.

10. GORINCHOY V.V., ZUBAREVA V.E., SHOVA S.G., SZAFRANSKI V.N., LIPKOWSKI J., STANICA N., SIMONOV YU.A., AND TURTA C.I. Homo-and Heteronuclear Iron Complexes {Fe2MO} with Salicylic Acid: Synthesis, Structures, and Physiocochemical Properties // Russ. J. Coord. Chem. (2009) Vol.35, No.10, pp.731-739 (IF 0,577).

11. I.P.POZDNYAKOV, E.M.GLEBOV, V.F.PLYUSNIN, V.P.GRIVIN, E.BUNDUKI, N.V.GORYACHEVA, V.GLADKI AND GH.G. DUKA. Photochemistry of Fe (III) Complex with Glyoxalic Acid în Aqueous Solution // High Energy Chemistry, 2009, Vol.43, No.5, pp. 406-409 (IF 0,539).

12. KAZAK T. A. AND REVENKO M. D. Determination of Cadmium by Cathodic Stripping Voltammetry în the Presence of 4-Phenylthiosemicarbazide. // Journal of Analytical Chemistry, 2009, Vol. 64, No. 2, pp. 181–184 (IF 0,569).

13. MAILHOT B., ROBU S. ET ALL. Carbazole containing copolymers: synthesis, characterisation and applications în reversible holographic recording // Polymers for Advanced Technologies. – 2009 (IF 0,992).

14. NOVITSKII G., BORTA A., GYNZHU D., SHOVA S., FILIPPOVA I. G., AND SIMONOV YU. A. Chemical Transformations of Lanthanide Nitrate Complexes: Synthesis and X-ray Diffraction Analysis. // Russ. J. Of Coord. Chem. (2009) Vol. 35, no. 5, 381-388 (IF 0,577).

15. PRODIUS DENIS, MACAEV FLIUR, MEREACRE VALERIU, SHOVA SERGIU, LUTSENCO YURII, STYNGACH EUGENIA, RUIZ PATRICIA, MURAVIEV DMITRY, LIPKOWSKI JANUSZ, SIMONOV YURII A, TURTA CONSTANTIN Synthesis and characterization of {Fe2CuO} clusters as precursors for nanosized

114

catalytic system for Biginelli reaction // Inorganic Chemistry Communications, Volume 12, Issue 7, July 2009, Pages 642 -645 (IF 1,117).

16. ROBU Ş., DRAGALINA G., RIVATON A., MITCOV D., ANDRIEŞ I. Photoconductive Organic Materials Based on N-vinilcarbazole Copolymers with higher Alkenes as Recording Media în Photonics. // Journal of Non-Crystalline Solids. – 2009, p. 1840-1843 (IF 1,595).

17. ROMANCIUC L., GLADCHI V., GOREACEVA N., BUNDUCHI E. , DUCA GH. The role of Ecological Chemistry în Pollution Research and Sustainable Development. Springer book. 2009, pp. 57-64 .

18. ROSU TUDOR, NEGOIU MARIA, PASCULESCU SIMONA, PAHONTU ELENA, POIRIER DONALD, GULEA AURELIAN Metal-based biologically active agents: Synthesis, characterization, antibacterial and antileukemia activity evaluation of Cu(II), V(IV) and Ni(II) complexes with antipyrine-derived compounds doi:10.1016/j.physletb. 2009.10.034 (European Journal of Medicinal Chemistry) (IF 1,248).

19. ROSU TUDOR, PAHONTU ELENA, MAXIM CATALIN, GEORGESCU RODICA, STANICA NICOLAE, ALMAJAN GABRIELA LAURA, GULEA AURELIAN Synthesis, characterization and antibacterial activity of some new complexes of Cu(II), Ni(II), VO(II), Mn(II) with Schiff base derived from 4-amino-2,3-dimethyl-1-phenyl-3-pyrazolin-5-one doi:10.1016/j.poly.2009.10.071 (Polyhedron) (IF 1,886).

20. SAMUS’ N. M., CHUMAKOV YU. M., TSAPKOV V. I., BOCELLI G., SIMONOV YU. A., GULEA A. Coordination compounds of cobalt, nichel, copper and zinc with 2-bromo-3-phenylpropenal benzoylhydrazone and thiosemicarbazone // Russian Journal of General Chemistry. 2009. V. 79. №3. P. 428-434 (IF 0,468).

21. БОТОШАНСКИЙ М., БОУРОШ П.Н., РЕВЕНКО М.Д., КОРЖА И.Д., СИМОНОВ Ю.А., ПАНФИЛИЕ Т. Строение дигидрата хлористоводородной соли S-метилизотиосемикарбазона 8-хинолинальдегида /. // Журнал структурной химии – 2009 – Т. 50, №1 – с.188-192 (IF 0,1-1).

22. БОУРОШ П.Н., РЕВЕНКО М.Д., ГДАНЕЦ М., СТРАТУЛАТ Е.Ф., СИМОНОВ Ю.А. // Молекулярная и кристаллическая структура тиосемикарбазона 2–хиноли-нальдегида. / Журнал структурной химии – 2009 – Т. 50, №3 – с.520-523 (IF 0,1-1).

23. ГОРИНЧОЙ В.В., СИМОНОВ Ю.А., ШОВА С.Г., ШОФРАНСКИ В.Н., ТУРТЭ К.И. Kристаллические и молекулярные структуры двухядерных {Cu-M, M=Cu, Sr, Ba} комплексов на основе салициловой кислоты // Журнал структурной химии, 2009 – Том.50, №6 – с.1196-1202 (IF 0,1-1).

24. ГОРИНЧОЙ В.В., ТУРТЭ К.И., СИМОНОВ Ю.А., ШОВА С.Г., ЛИПКОВСКИЙ Я., ШОФРАНСКИ В.Н. Гетероядерные {Fe-Ba, Fe-Sr} Салицилатные комплексы. Синтез и строение и фізико – химические свойства // Координационная химия (2009) Т. 35. №4,с. 283-290 (IF 0,1-1) .

25. РЕВЕНКО М.Д., БОУРОШ П.Н., ПAЛАМАРЧУК О.В., ЛИПКОВСКИЙ Я., ГДАНЕЦ М., СИМOНОВ Ю.А. Cинтез и строение комплексов железа(III) с новым лигандом на основе реактива Жирара Т // Журнал неорганической химии – 2009 – Т.54, №10 – С.1656-1664 (IF 0,1-1).

26. РЕВЕНКО М.Д., БОУРОШ П.Н., СТРАТУЛАТ Е.Ф., КОРЖА И.Д., ГДАНЕЦ М., СИМОНОВ Ю.А., ТУНА Ф. Синтез и строение координационных соединений меди(II) с семикарбазоном 8 – хинолинальдегида. / // Журнал неорганической химии – 2009 – том. 54, №. 4 – с. 584-592 (IF 0,1-1).

27. РЕВЕНКО М.Д., СИМОНОВ Ю.А., ДУКА Г.Г., БОУРОШ П.Н., БУЛЬМАГА П.И., КУКУШКИН В.Ю., ЖОРА Е.И., ГДАНЕЦ М. Амбидентность и реакционная способность S- метилизотиосемикарбазона саліцилового альдегида в комплексах палладия(II).. // Журнал неорганической химии – 2009 – том. 54, №. 5 – с. 756-765 (IF 0,1-1) .

28. СИМОНОВ Ю.А., РЕВЕНКО М.Д., БОУРОШ П.Н., БУЛЬМАГА П.И., ГДАНЕЦ М. Супрамолекулярная организация кристаллической структуры орто-

115

гидрофталата цис-бис(тиосемикарбазид) палладия(II) Кристаллография – 2009 – Т. 54, №5 – с.892-897 (IF 0,1-1).

Anul 2010

1. BULIMESTRU I., MENTRE O., TANCRET N., ROLLE A., DJELAL, N., BURYL O L., CORNEI N., POPA N., GULEA A. Heterobimetallic Ba–Co aminopolycarboxylate com-plexes as precursors for BaCoO3-δ oxides; towards a one-stage-deposition of cobaltite films. Journal of Materials Chemistry (IF: 4.795).

2. DRAGANCEA D., ADDISON A.W., ZELLER M., FOSTER M.E., PRUSHAN M.J., THOMPSON L.K., REVENCO M.D., HUNTER A.D. A tetranuclear copper(II) complex with bis (o-aminobenzaldehyde) thiocarbohydrazone. Inorgan.Chim.Acta, 2010, V. 363, no 10, p.2065-2070 (IF 1,114).

3. GULEA A.P.,TSAPKOV V.I., POIRIER D.,ARUKSANDEIK. Sulfanilamide copper(II) chelates with 2-[(2-hydroxyphenyl-imino)methyl]phenolom and 1-[(2-hydroxyphenylimino)-methyl]naphthalen-2-ol. Russian Journal of General Chemistry. 2010, V.80, No.7., 1351-1354 (IF: 0.393).

4. GULEA, A.; TSAPKOV, V.; POIRIER, D.; ARUCSANDEI, C.; PAHONŢU, E. Sulfanyl-containing copper(II) internal complexes with 2[(2-hydroxifenilamino)-methyl]-fenol and 1-[(2-hydroxifenilamino)-methyl]-naftalene-2-ol. Russian Journal of General Chemistry. Vol. 40, 3 (2010) 212 (IF: 0.393).

5. GULEA, A.; POIRIER, D.; ROY, J.; TAPCOV, V. Copper – based biologically active agents: Synthesis, characterisation, în vitro antileukemia, antibacterial and antifungal activity evaluation of copper complexes with some Schiff bases. European Journal of Medicinal Chemistry. în press (IF: 3.269).

6. GUTSANU, V.; COJOCARU, L.; LISA. G.; VOLDINA, G. F. Ultrafine particles of Bismuth (III) compounds în the phase of crosslinked polymers:precursors for new sorbents and catalysts. Journal of Applied Polymer Science. 2010, 118, 2674-2681. (IF 1,203)

7. NOVITCHI, GH.; CIORNEA, V.; COSTES, J. P.; GULEA, A.; KAZHEVA, O.; SHOVA, S.; ARION, V. Heterometallic Cr2/Ag2 1D Polymer: Synthesis, Structure and Properties. Polyhedron. în press (IF: 2.207)

8. O. V. PALAMARCIUC, P.N. BOUROSH, M.D. REVENCO, J.LIPKOWSKI, Y. A. SIMONOV, R.CLERAC. Synthesis, crystal structure and characterizations of iron(III) and copper(II)complexes with the hydrazone ligand obtained from 2-formyl-pyridine and Girard’s T reagent. Inorg. Chim. Acta 363 (2010) 2561–2566

9. RIBLET, F.; NOVITCHI, GH.; SCOPELLITI, R.; HELM, L.; GULEA, A.; MERBACH, A.E. Isomerization Mechanisms of Stereolabile tris- and bis-Bidentate Octahedral Cobalt(II) Complexes: X-ray Structure and Variable Temperature and Pressure NMR Kinetic Investigations. Inorganic Chemistry. 2010, 49, 4194-4211 (IF: 2.029)

10. ROŞU, T.; NEGOIU, M.; PĂSCULESCU, S.; PAHONŢU, E.; POIRIER, D.; GULEA, A. Metal-based biologically active agents: Synthesis, characterization, antibacterial and antileukemia activity evaluation of Cu(II), V(IV) and Ni(II) complexes with antipyrine-derived compounds. European Journal of Medicinal Chemistry 45. (2010) 774-781 (IF: 3.269)

11. ROŞU, T.; PAHONŢU, E.; MAXIM, C.; GEORGESCU, R.; STANICĂ, N.; ALMAJAN, G.L.; GULEA, A. Synthesis, characterization and antibacterial activity of some new complexes of Cu(II), Ni(II), V(IV), Mn(II) with Schiff base derived from 4-amino-2,3-dimethyl-1-phenyl-3-pyrazolin-5-one. Polyhedron. 29 (2010) 757-766 (IF: 2.207)

12. М.Д.РЕВЕНКО, В.И.ПРИСАКАРЬ, А.В.ДИЗДАРЬ, Е.Ф.СТРАТУЛАТ, И.Д.КОРЖА, Л.М.ПРОКА. Биологическая активность халькогенсемикарбазонoв 8-

116

http://www.sciencedirect.com/science/issue/5245-2010-996369989-2121742

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=GatewayURL&_method=citationSearch&_urlVersion=4&_origin=SDVIALERTHTML&_version=1&_uoikey=B6TG5-4YCG068-1&md5=52aea0b86122a20ac64cecec5930e86a&graphAbs=y

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=GatewayURL&_method=citationSearch&_urlVersion=4&_origin=SDVIALERTHTML&_version=1&_uoikey=B6TG5-4YCG068-1&md5=52aea0b86122a20ac64cecec5930e86a&graphAbs=y

хинолин альдегида и их комплексов с медью(II). Химико-фармацевтический журнал. Nr. 9, 2010.

Alte reviste atestate

Anul 2006

1. COVALIOV V., COVALIOVA O.V. Tehnologii electrichimice ecologice moderne îm galvanotehnică: Partea 1. Procedee selective de tratare a apei şi extragere a metalele grele. Bucureşti, ICTCM, 2006, p. 154-160.

2. SAJIN T., PUIU-BEREZINTU M.,CRACIUNA.,BUZDUGĂ.R.ST. Modelling of electrical field distribution of char-ged particles-field plane capacitor în dependence of its concentration. România, Bucureşti, MOCM-11, Vol.3 (Romanian Technical Sciences Academy), p. 57-62.

3. ГОРЯЧЕВА Н., ДУКА Г., ГЛАДКИЙ В., РОМАНЧУК Л. Изменение солевого состава малых рек Молдовы в условиях регулирования стока. Сборник «Эколого-гидрохимические проблемы изучения и использования водных ресурсов», Казань, Россия, pp. 24-28.

4. SAJIN T., SILAV R. Atomization of Conduc-ting Liquids în an Eltctric Field. 2006. Modeling and Optimization în Machines Building Field. România, or.Bucureşti. . MOCM-13, vol..2. ISSN 1224-7480.

5. COVALIOVA O.V., COVALIOV V. Tehnologii electrichimice ecologice moderne îm galvanotehnică: Partea 2 Procedee electrochimice de epurare a apelor reziduale, cu utilizarea anozilor solubili. Bucureşti, ICTCM, 2006, p.161-168.

6. PUIU-BEREZINTU M., SAJIN T., CRACIUN A., BUZDUGĂ.R.ST. Determining the parame-ters of entraitment of drops în electric field dur-ing bubbling and boiling of liquids în energetical installations. România, or.Bucureşti. MOCM-11, Vol.4 (Romanian Technical Sciences Academy), p. 251-258.

Anul 2007

1. ROŞU T., GULEA A.,PAHONTU E., COTOVAIA A. Complexes of Cu(II) with Schiff Base of p-tert-Butylcalix[n]arene .Revista de Chimie, Bucureşti, V.58, Nr.5, 2007, p.475-480.

2. SAJIN T., MOTORIN O., CRACIUN A., AZZOUZ A., NISTOR D.I., MIRON N.D., URSU A.V., ANIŢEI F. Electroconvection and heat transfer în gas-liquid dispersed systems Proce-edings of the First App-lied Sciences Symposium ASS 2007, Bacău. Slănic Moldova, 13-15april 2007, University of Bacău, ALMA MATER Publishing House, IS-SN 1843-1003, p. 206-214.

3. SAJIN T.,C. BOTEZ, CRACIUN A., AZZOUZ A., NISTOR D.I., MIRON N.D., URSU A.V., ANIŢEI F. Le melange du combus-tible avec l’air sous l’act-ion de champs électriqu-es externs et l’encrichi-ssement préalable de l’air avec d’oxygène à l’aide de materiaux zéolites, Proceedings of the First Applied Sciences Symposium ASS 2007, Slănic Moldova, 13-15april 2007, University of Bacău, ALMA MATER Publi-shing House, IS-SN 1843-1003, p. 215-218.

4. SAJIN T., MOTORIN O., CRACIUN A., AZZOUZ A., NISTOR D.I. Electroconvection and heat transfer în gaz-li-quid dispersed sistems. Slănic. Româ-nia.13-15 april 2007. Procee-dings of the First Applied Scienses Simpo-sium Editions ALMA MATER, Bacău. p. 207-216.

Anul 2008

117

1. ANIŢEI, F., SAJIN, T., CRACIUN, Al., BUZDUGA, R. St. New technologies of coal combustion. România. Bacău. Revista “Modelling and Optimization în the Machines Building Field”, MOCM 14, 2008, p.21-26.

2. ANIŢEI, F., SAJIN, T., CRACIUN, Al., BUZDUGA, R. St. Properties of water-oil fuel emulsions and of water-coal fuel suspensions and technologies for its preparation. România. Bacău. Revista “Modelling and Optimization în the Machines Building Field”, MOCM 14, 2008, p.27-32.

3. BUZDUGA, R. St., SAJIN, T., CRACIUN, Al., ANIŢEI, F. Mathematical model of water-oil emulsion burning process. România. Bacău. Revista “Modelling and Optimization în theMachines Building Field”,MOCM 14, 2008, p.57-62.

4. BUZDUGA, R. St., SAJIN, T., CRACIUN, Al., ANIŢEI, F. Preparation and burning of water-in-liquid fuel emulsion. România. Bacău. Revista “Modelling and Optimization în the Machines Building Field”,MOCM 14, p.63-68.

5. SAJIN, T., CRACIUN, Al., BOTEZ, Cl. Development of new technology of burning and pollutants removal în electric and magnetic fields on basis of gaseous combustion.România. Bacău. Revista “Modelling and Optimization în the Machines Building Field”.MOCM 14,2008,p.259-264.

6. SAJIN, T., Craciun, Al., Botez, Cl., PUIU, P. G. Electroplasmochemical technologies of the organic fuels combustion and of the pollutant emissions reduction. România. Bacău. Revista “Modelling and Optimization în the Machines Building Field”,MOCM 14, 2008, p.265-268.

7. SAJIN, T., CRACIUN, Al., CULEA, Gh., CULEA, C., ANIŢEI F. Methods of water cleavage into oxygen and hy-drogen (state of the ART). România. Bacău Revista “Modelling and Optimization în the Machines Building Field”,MOCM 14,2008, p.275-278.

8. SAJIN, T., CRACIUN, Al., CULEA, Gh., CULEA, C., ANIŢEI F. New solutions for the performances improvement of solar plants for water cleavage into oxygen and hydrogen. România. Bacău. Revista “Modelling and Optimization în the Machines Building Field”, MOCM 14,2008, p.279-284.

9. SAJIN,T., BOTEZ ,Cl., CRACIUN, Al.,PUIU, P. G., BUZDUGA, R.St., ANIŢEI, F. The gas resolution at the pulses discharge. Revista “Modelling and Optimization în the Machines Building Field”, MOCM 14,2008, p.269-274. The Machines Building Field”.MOCM 14, 2008, p.253-258. water-fuel emulsions and suspensions. România. Bacău. Revista “Modelling and Optimization in

Anul 2009

1. BIRSAN C., SAJIN T., CRĂCIUN A., OSTAHIE N., The geometric and electro-physical characteristics correspondence of the barrier discharge device with power supply sourse parameters, Proceedings of the VII-th National Conference of Industrial Energetics with International Participation CNEI 2009, 5-7 november 2009, „Vasile Alecsandri” University of Bacau, Romania, Editura ALMA MATER, Bacau, ISBN: 978-606-527-050-3, p.17-22.

2. BIRSAN C., SAJIN T., CRĂCIUN A., Plasma generation for production of ozone and aeroions, Proceedings of the VII-th National Conference of Industrial Energetics with International Participation CNEI 2009, 5-7 november 2009, „Vasile Alecsandri” University of Bacau, Romania, Editura ALMA MATER, Bacau, ISBN: 978-606-527-050-3, p.285-290.

3. BIRSAN C., SAJIN T., CRĂCIUN A., Ionizing and transport equations în gases, Proceedings of the VII-th National Conference of Industrial Energetics with International Participation CNEI 2009, 5-7 november 2009, „Vasile Alecsandri” University of Bacau, Romania, Editura ALMA MATER, Bacau, ISBN: 978-606-527-050-3, p.291-297.

118

4. COVALIOVA O. Rolul compuşilor de fier în procese fotocatalitice de epurare a mediului apos din substanţe organice greu degradabile. Materiale Conf. Intern, «Colaborare internaţională şi managementul bazinului transforntalier pentru însănătăţirea fluviului Nistru», Odesa, Ucraina, 30 sept.-1 oct. 2009, p.136-138

5. COVALIOVA O., COVALIOV V., UNGUREANU D. Epurarea biogazului prin tratări fizico-chimice. Mater. VI Conf, Intern. «Cooperare pentru rezolvarea problemei deşeurilor». 8-9 apr.2009, Harcov, Ucraina, 2009, p.140-142.

6. COVALIOV V., NENNO V., COVALIOVA O., SLIUSARENCO V. Utilizarea deşeurilor vinicole cu conţinut de ferocianuri cu obţinerea produselor preţioase. Mater. VI Conf, Intern. «Cooperare pentru rezolvarea problemei deşeurilor». 8-9 apr.2009, Harcov, Ucraina, 2009, p. 152-153.

7. NEDELCU D.I., SAJIN T., MĂRIAN M.G., CRĂCIUN A., Shoreline waves theory introduction, Proceedings of the VII-th National Conference of Industrial Energetics with International Participation CNEI 2009, 5-7 november 2009, „Vasile Alecsandri” University of Bacau, Romania, Editura ALMA MATER, Bacau, ISBN: 978-606-527-050-3, p.485-488.

8. NEDELCU D.I., SAJIN T., MĂRIAN M.G., CRĂCIUN A., Off-shore waves theory introduction, Proceedings of the VII-th National Conference of Industrial Energetics with International Participation CNEI 2009, 5-7 november 2009, „Vasile Alecsandri” University of Bacau, Romania, Editura ALMA MATER, Bacau, ISBN: 978-606-527-050-3, p.489-492.

9. VERNICA S. G., SAJIN T., CRACIUN A., The energetic and energetic analysis of gas turbine plant, Proceedings of the VII-th National Conference of Industrial Energetics with International Participation CNEI 2009, 5-7 november 2009, „Vasile Alecsandri” University of Bacau, Romania, Editura ALMA MATER, Bacau, ISBN: 978-606-527-050-3, p.243-248.

10. БОРОДАЕВ Р.И. О процессах самоочищения днестровской воды с участием свободных радикалов.// Екологичны проблемы Чорного моря. Збiрник наукових статей, Мiжнародна науково-практична конференцiя, Одесса 29-30 жовтня 2009, сс.32-35.

7.6. Lista capitolelor din monografii apărute în străinătate.

7.7. Lista articolelor ştiinţifice apărute în reviste de specialitate din ţară în perioada anilor 2006-2010

Reviste categoria AAnul 2006

1. ПУШНЯК А., ТУТОВАН Е., ЗЕЛЕНЦЕВ В., СТРЕЛКОВ Е., ПОКАТИЛОВ В. Возможности применения молдавских природных сорбентов. Кишинэу, Электроная обработка материалов, 2006, нр. 5, c. 5-15.

Anul 2009

1. MATVEEVICI V.A. DUCA G.G., , GONŢA M.V., IAMBARŢEV V.F., MOCANU L.V. The Removal of Colorants from Textile Reziduel Waters Throush Combuned Methods., Revista ştiinţifică a AŞM „Электронная обработка материалов” № 4 (258), 2009, p. 69 -76.

Reviste categoria B

119

Anul 2006

1 REVENCO M., ARION V., TIMCO G. Academician Nicolae V.Gerbeleu – manager of the metal-promoted reactions. Chemistry Journal of Moldova. . 1, 2006, V.1, p. 23-25.

2 POPOVSCHI L., COSTES J-P., NOVITCHI GH., SHOVA S., GULEA A. Synthesis and magnetic investigation of an unusual dissymmetric binuclear manganese carboxylate complex. Chemistry Journal of Moldova, 2006, N 1, p. 119-122.

3 CIORNEA V., GULEA A. Synthesis and physicochemical analysis of heterometallic nitrilotriacetates of cromium(III) with some 3d metals. Chemistry Journal of Moldova, 2006, N 1, p 104-108.

4 DUCA Gh., GULEA A. The forecast and the strategy of chemistry development în Moldova Republic. Chemistry Journal of Moldova, 2006, N 1, p.8-16.

5 BUNDUCHI E., DUCA GH., GLADCHI V., GOREACEVA N., MARDARI I. Assessment of kinetic parameters în the water of the Nistru course în the section Naslavcea-Dubasari. Chemistry Jornal of Moldova, volume 1, N 1, 2006, pp.68 – 73.

Anul 2007

1. COVALIOV V. Организационно-технические аспекты реализации экологических проблем на основе инновационных технологий. Probleme teoretice şi practice ale economiei proprietăţii intelectuale. Comunicări. AGEPI-AŞM, 2007 p.125-131.

2. COVALIOV V.,UNGUREANU D. Procese tehnologice de obţinere a biogazului ăn sistemele de epurare anaerobă a apelor reziduale. Revista AGEPI “Intelectus”, nr.1, 2007, p.69-73.

Anul 2008

1. GONŢA M., DUCA GH., PORUBIN D., Antioxidant (antiradicalic activity of the inhibitors using the DPPH - radical)- articol în revistă naţională recenzată Chemistry Journal of Moldova, Chişinău, 2008, vol.3, nr. 1, p. 118-126.

2. M. REVENCO, M. MARTIN, WAELL A. A. Dayyih Nitrate-selective electrodes based on the trinuclear chromium(III) pivalates // Chemistry journal of Moldova, V. 3, No. 1, 2008, p. 44-47.

3. DUCA GH, BUNDUCHI E., GLADCHI V., ROMANCIUC L., GOREACEVA N. Estimation of the Natural Water Self-Purification capacity from the Kinetic Standpoint. Chemistry Journal of Moldova, 2008, vol. 3, no.1, p 10-21.

4. GLADCHI V., GOREACEVA N., DUCA GH., BUNDUCHI E., ROMANCIUC L., MARDARI I., BORODAEV R. The Stady of Redox Conditions în the Dniester River. Chemistry Journal of Moldova, 2008, vol. 3, no.1, p 70-76.

Anul 2009

1. COVALIOV V.V. Noi creiem viitorul. J. “AGEPI INFO” (supliment al revistei „Intellectus”), 2009, № 2, p.23-26.

2. COCU M., GRADINARU J., REVENCO M., RYBAK-AKIMOVA E., GARBALAU N. Desighn and Synthesis of Coordination Compounds with tetradentate ligands derived from alkylated thiosemicarbazide. / // Chemistry Journal of Moldova, -2008. -V.3, nr. 32. P. 38-45.

3. LUPAŞCU T., GONŢA M., GLADCHI V. The school of Ecological Chemistry . Chemistry Journal of Moldova, Moldova. 2009, v 4, nr. 1, pp. 44 – 55.

Anul 2010

120

1. PRISACARI V., BURACIOV S., ŢAPCOV V., GULEA A. Antibacterial and antigungal effects of new compounds. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale. 1(24) 2010. Chişinău. p.43-44.

2. LIS A., DUCA GH., BUNDUCHI E., GLADCHI V. GOREACEVA, N. The study of the buffering capacity of several water objects în the Republic of Moldova. Chemistry Journal of Moldova. 2010, 1(32). ISNN 1857-1727.

3. SANDU M., MOŞANU E., GLADCHI V., TARITA A., DUCA GH., SPATARU P., LUPASCU T., SERGENTU E., LOZAN R., JABIN V., TURCANU S. Study of spring’s water quality as sources of potable water and for irrigation în Rezina district. Chemistry Journal of Moldova. General, Industrial and Ecological Chemistry. 2010, 5 (1), 84-89.

4. СЛЮСАРЕНКО В., КОВАЛЕВ В. Современные технологии производства биодизельного топлива. Revista „Intellectus”. 2010, nr.4, 12. ISSN 1810-7079.

Reviste categoria CAnul 2006

1. REVENCO M., MARTIN M. Noi materiale electroactive pentru membranele senzorilor potenţiometrici. Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, Seria „Ştiinţe reale”, Lucrări de sinteză 1996-2006, Chişinău, 2006, p.90-97.

2. REVENCO M., MARTIN M. Senzori potenţiometrici pentru determinarea percloraţilor. Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, Seria „Ştiinţe chimico-biologice”, Chişinău, 2006, p.480-483.

3. TОШКОВИЧ Д., РАЙКОВИЧ М.Б., РЕВЕНКО М. Содержание тяжелых металлов в продовольственных продуктах, упакованных в консервные банки из лакированной белой жести. Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, Seria „Ştiinţe chimico-biologice”, Chişinău, 2006, p.484-487.

4. STRATULAT E., REVENCO M., PRISACARI V., DIZDARI A., CORJA I. Formarea, proprietăţile protolitice şi activitatea biologică a complecşilor cuprului cu tiosemicarbazona 8-chinolinaldehidei şi derivaţilor ei. Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, Seria „Ştiinţe chimico-biologice”, Chişinău, 2006, p.448-451.

5. КИРИЯК Л., РЕВЕНКО М., КОПАНСКАЯ Л. Полярографические каталитические токи в растворах комплексов Со(П) с этил и 4-фенилтиосемикарбазидами. de Stat din Moldova, Seria „Ştiinţe chimico-biologice”, Chişinău, 2006, p.476-479.

6. GONŢA M. Studiul procesului de oxidare a hemoglobinei cu ionul nitrit. Metode de inhibiţie. Analele ştiinţifice ale USM. Moldova, Chişinău, USM, Analele ştiinţifice ale USM.

7. DUCA GH., GONŢA M., MATVEEVICI V., STEPANOV I. Transformările oxidoreducătoare ale nitraţilor, nitriţilor ţi N-nitrozoaminelor. Chişinău, USM, Analele ştiinţifice ale USM. Î

8. BUNDUCHI E. Procese de autoepurare a apelor naturale în prezenţa hidrochinonei. Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, ediţie jubiliară, Seria „Ştiinţe chimico - biologice”, Chişinău, 2006, pp.515 – 518.

9. DRAGALINA G., GLADCHI V. Aspecte ale cercetărilor ştiinţifice la Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică. Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, Seria „Ştiinţe reale”, lucrări de sinteză. Chişinău, 2006, pp. 73-79.

10. DUCA GH., BOBEICĂ V., MATVEEVICI V., GONŢA M., CRACIUN A., GOREACEVA N., GLADCHI V., COVALIOV V., MEREUŢA A. Evoluţia cercetărilor ştiinţifice în cadrul Catedrei Chimie Industrială şi Ecologică. Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, Seria „Ştiinţe reale”, lucrări de sinteză. Chişinău, 2006, pp. 98-117.

121

11. GULEA A., ISAC-GUTUL T. Catedra chimie anorganică şi fizică, realizări şi perspective. Analele Stiintifice ale USM. Seria „Ştiinţe reale” Lucrări de sinteză 1996-2006, CEP USM, 2006, pp. 79-89.

12. ROSU T., NEGOIU D., GULEA A., CОRCU V., NICOLAE A. Complexes of some 3d metal ions with thiosemicarbazones. Analele Stiintifice ale USM Seria Stiinte Chimice si Biologice, 2006 , pp.439-447.

13. SPINU S., TAPKOV V., GULEA A. Compusi coordinativi ai cuprului(II) cu tiosemi-carbazona si 4-feniltiosemicarbazona α-furilmonoximei care contine sulfanilamide. Analele Stiintifice ale USM Seria Stiinte Chimice si Biologice, 2006 , pp.435-438.

14. RUDIC V., BULIMAGA V., CHIRIAC T., ZOSIM L., TURTA C., PRODIUS D., MEREACREV., GULEA A. Screeningul biotehnologic al actiunii unor compusi coordinativi noi ai Zn(II), Fe(III), si Mn(II) asupra productivitatii si procesului de acumulare a aminoaciozilor imunoactivi în biomasa de spirulina. Analele Stiintifice ale USM Seria Stiinte Chimice si Biologice, 2006 , pp.168-170.

15. BULIMAGA V., RUDIC V., POIRIER D., CHIRIAC T., ZOSIM L., GULEA A., GUDUMAC V., CECAL Al., CIUMAC D. Les invistigations sur le contenu des aminoacides dans les biopreparations d’origine algale. Analele Stiintifice ale USM Seria Stiinte Chimice si Biologice, 2006 , pp.153-158.

16. DUCA GH., GULEA A. Pronosticul şi strategia dezvoltării ştiinţelor chimice în R. Moldova în funcţie de tendinţele dezvoltării ştiinţei mondiale şi de necesităţile practice ale economiei naţionale. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, seria Ştiinţele Vieţii, N 1 , 2006 , pp.162-173.

Anul 2007

1. BORODAEV R., GOREACEVA N., GLADCHI V., BUNDUCHI E., CUTTER G., CUTTER L. Formele de migrare a cuprului şi fierului în apele Nistrului medieval. Chişinău,CEP USM, Studia Universitatis, seria Ştiinţ. Ale Naturii, N1.

2. COTOVAIA A. Izomeria structurală în compuşii coordinativi ai cobaltului (III) cu monoetanolamina. Relaţia structurală – activitate biologică. Revista Ştiinţifică „Studia Universitatis”, Ştiinţe ale Naturii, Nr.1, 2007, Chişinău, CEP USM, p. 268-272.

3. COVALIOV V.,COVALIOVA O. Совершенствование процессов безреагентного умягчения и стабилизации воды в теплоэнергетике. Revista Ştiinţifică „Studia Universitatis”, seria „Ştiinţe ale naturii”, Nr.1, 2005, p.239-245.

4. COVALIOV V.,COVALIOVA O. Разработка гибридных каталитических реакторов для фотодеструкции стойkих органических загрязнителей. Revista Ştiinţifică „Studia Universitatis”, seria „Ştiinţe ale naturii”, Nr.1, 2005, p.246-255.

5. CRACIUN AL., CRĂCIUN SV., DUCA GH., MORARU V., SAJIN T. Development of Multi-purpose Plastic Lubric-ants and Study of Their Tribological and Rheo. Chişinău, “Meridian inginiresc” № 2, 2007, p.11.

6. CRACIUN A., DUCA GH., ENE V. Standarde de toxixcitate ale Union Europene şi calitatea mediului ambient din Republuca Moldova. Chiinău. 2007 ”Meridian ingineresc” Nr.1, p.11-16.

7. DRAGALINA G., BARBĂ N., VLAD L., ROBU Ş., DEMENTIEV I. Fotopolimeri pe baza de izotiocianatocarbazolilmetacrilaţi. Studia Universitatis, USM, seria: Ştiinţe ale Naturii, Chişinău, 2007.

8. DUCA GH., A. MEREUŢA, GONŢA M., LUPAŞCU T., IORGA E., CĂLDARE V. Realizări şi perspective în cadrul Programului de Stat „Prelucrarea şi utilizarea deşeurilor din industria vinicolă, precum şi obţinerea produselor noi” – articol în revistă naţională. Viticultura şi Vinificaţia în Moldova, Chişinău, Nr. 4,5, 2007, p.14-17.

122

9. DUCA GH., MATVEEVICI V., GONŢA M., COPTU O. Înlăturarea coloranţilor direcţi din apele reziduale textile prin metode electrochimice. Chişinău USM, Studia Universitatis ale USM, seria „Ştiinţe ale naturii”, 2007. Nr.1.,p. 256-260.

10. DUCA GH., MATVEEVICI V., GONŢA M., ZAMŞA V. Înlăturarea coloranţilor activi din soluţiile model şi apele reziduale prin metode electrochimice. Chişinău USM, Studia Universitatis ale USM, seria „Ştiinţe ale naturii”, 2007. Nr.7, p.205-212.

11. GOREACEVA N., GLADCHI V., BUNDUCHI E., BORODAEV R., MARDARI I. Ионный состав и жесткость вод среднего Днестра. Chişinău,CEP USM, Studia Universitatis, seria Ştiinţ. Ale Naturii, N1.

12. GONTA M., PORUBIN D. Activitatea antioxidantă a unor compuşi din produse secundare vinicole la reducerea nitritului – articol revistă naţională. Studia Universitatis, Seria Ştiinţe ale Naturii, nr.1, Chişinău 2007, p. 261-267.

13. RUDIC V., GULEA A., BULIMAGA V., CIUMAC D., CIORNEA V., ZOSIM L., POPA A. Efectul stimulator al compuşilor coordinativi ai cromului(III) asupra productivităţii spirulinei. Revista Ştiinţifică „Studia Universitatis”, Ştiinţe ale Naturii, Nr.1, 2007, Chişinău, CEP USM, p. 116-119.

14. ДЕМЕНТЬЕВ И.В., РОБУ С.В., ВЛАД Л.А., ДРАГАЛИНА Г.А., АНДРИЕШ И.С. Исследование фотополимерных композиций из сополимеров карбазолилэтилметакрилата, содержащих звенья фотохромных мономеров спиропиранового и спирооксазинового строения. Studia Universitatis, USM, seria: Ştiinţe ale Naturii, Chişinău, 2007.

15. ДУКА Г., КРАЧУН А.,САЖИН Т. Растительное сырье для получения ГСМ и энер-гетическая и экологи-ческая безопасность Ре-спублики Молдова. 2007, Chişinău. „Mediul ambiant” Nr.1, p-38-44.

16. КРАЧУН A., МОРАРУ В., КРАЧУН С., БУНДУКИ Е. Исследование трибо-логических свойств некоторых раститель-ных масел. Сhişinău.”Studia Universitatis”, USM, nr.7, 2007, p. 285-289.

17. РУДИК В., ГУЛЯ А., БУЛЬМАГА В., ЕФРЕМОВА Н., ПОПОВСКИ Л. Перспективы использования некоторых координационных соединений Mn(II) для получения биомассы цианобактерии Spirulina platensis , обогащенной супероксиддисмутазой (SOD). Revista Ştiinţifică „Studia Universitatis”, Ştiinţe ale Naturii, Nr.1, 2007, Chişinău, CEP USM, p. 112-115.

Anul 2008

1. BARBĂ N., DRAGALINA G., POPUŞOI A.. – Cercetarea unor căi de sinteză a izotiocianatochalconelor. Studia Universitatis, CEP USM, nr 2 (12), 2008.

2. COVALIOV V., JALBĂ V., DUCA GH.., COVALIOVA O. Hidroloza fotocatalitică a ingrediente organice greu degradabili prin epurare a apelor reziduale a industriilor fermentative. Studia Universitatis, Revasta Ştiinţifică, Seria Şt.ale Naturii Nr.2(12), 2008, с.200-207.

3. COVALIOV V., NENNO V. Neutralizarea efectivă a deşeurilor cleice din vinificaţie. Chişinău, AGEPI, revista INTELECTUS, №2, 2008.

4. COVALIOVA O. Purtare electrochimică compuşilor co Cr(VI) soluţii cu concentraţia mică. Revista USM: “Studiul Universitatis” nr.4, 2008, p.

5. COVALIOVA O., DELORT A.-M. (Fr.). Utilizare a proceselor fotocatalitice pentru dezvoltarea problemelor ecologice. Chişinău, AGEPI, revista INTELECTUS, №4, 2008.

6. CRACIUN, Al., DUCA, Gh., SAJIN, T. Tehnologii moderne de reducerea a emisiilor de oxizi de azot şi sulf din gazele de ardere. Chişinău. Revista “Studia Universitatis”№ 2(12) 2008.р.193-199.

7. DRAGALINA, G., BARBĂ, N., VLAD, L., ROBU Ş., DEMENTIEV, I. Fotopolimeri pe bază de izotiocianatocarbazolilmetacrilaţi. Studia Universitatis, USM, seria: Ştiinţe ale Naturii, Chişinău. 2007, Nr.1. p. 219-221.

123

8. DUCA GH., MATVEEVICI V., GONŢA M., IAMBARŢEV V., Oxidarea catalitică cu apă oxigenată a coloranţilor textili din soluţiile model. .,Revista ştiinţifică „STUDIA UNIVERSITATIS” seria ştiinţe ale naturii, 2008, N 7(17), p.164-173.

9. GLADCHI V., GOREACEVA N., DUCA GH., BUNDUCHI E., BORODAEV R., MARDARI I., ROMANCIUC L.. Compoziţia chimică şi starea redox a apelor nistrului medial. J. Mediul Ambiant, 2008, no. 3(39) iunie,p 20-28.

10. GLADCHI V., GOREACEVA N., ROMANCIUC L., BUGA E. Rolul pesticidilor DDt şi DDE în procesele de autopurificare a sistemelor acvatice. Revistă Ştiinşifică Universităţii de Stat din Moldova, 2008,nо.2(12), p 207-211.

11. GONŢA M., Nitrozarea aminelor ciclice (în baza morfolinei) cu nitriţi. Inhibiţia procesului de formare a N-nitrozomorfolinei. Revista ştiinţifică „STUDIA UNIVERSITATIS” seria ştiinţe ale naturii, 2008, Nr.2 (12), p.172 – 185.

12. M. REVENCO, M. MARTIN, WAELL A. A. Dayyih Senzor potenţiometric salicilat-senzitiv pe bază de pivalaţi trinucleari ai cromului(III) // Studia Universitatis, ştiinţe ale naturii, Nr. 2, 2008, p.146-149

13. ROBU, D.MITCOV, G.DRAGALINA Ş.A. – Sinteza şi cercetarea unor copolimeri din N-vinilcarbazol cu alchene superioare, Studia Universitatis, CEP USM nr. 2 (12), 2008.

14. ŢURCANU Şt., GULEA A., BÂRCĂ M., USATENCO V., GALMADI N. Influenţa sulfatului de ditioureeabisdimetilglioximato cobalt (III) asupra imunităţii umorale la purcei în perioada postnatală timpurie // Lucrări Ştiinţifice Volumul 18. Zootehnie şi Biotehnologii. Universitatea Agrară de Stat din Moldova, 21 octombrie 2008, Chişinău, p.146-148.

15. ŢURCANU Şt., GULEA A., BÂRCĂ M., USATENCO V., GALMADI N. Influenţa acidului dibromobisdimetilglioximato cobalt (III) asupra unor indici biochimici ai sângelui la purcei în perioada postnatală timpurie // Lucrări Ştiinţifice Volumul 18. Zootehnie şi Biotehnologii. Universitatea Agrară de Stat din Moldova, 21 octombrie 2008, Chişinău, p.149-151.

16. АНДРИЕШ И. И ДР. Численный анализ спектральной фотопроводимости варизонной структуры. Studia Universitatis, CEP USM, nr 2 (12), 2008.

17. ДЕМЕНТЬЕВ, И.В., РОБУ С.В., ВЛАД Л.А., ДРАГАЛИНА Г.А., АНДРИЕШ И.С. Исследование фотополимерных композиций из сополимеров карбазолилэтилметакрилата, содержащих звенья фотохромных мономеров спиропиранового и спирооксазинового строения. Studia Universitatis, USM, seria: Ştiinţe ale Naturii, Chişinău. 2007, Nr.1. р. 310-314.

18. КРАЧУН, А.,МОРАРУ, В., ДЖЕМБРИЙ, А., КРАЧУН, С.,БУНДУКИ, Е., КОРОТКОВ И. Определение основных реологических свойств новой многоцелевой пластичной смазки. Chişinău. Revista „Studia Universitatis”№ 7(17), 2008, р.191-199.

19. PĂUNESCU,L., DUCA, Gh., GABA, A.,SAJIN, T., CRACIUN, Al.,SURUGIU, G. Utilizarea câmpului electric în procesul de ardere a gazului natural. Republica Moldova. Revista “Mediul ambiant” №1, 2008. p.1-6

20. КРАЧУН, А., ДУКА , Г., ЕНЕ В. Стандарты ЕС на вредные выбросы автомобилей и качество атмосферного воздуха в Реcпублике Молдова. Republica Moldovaю Revista “Mediul ambiant” № 2, 2008. p.6-12.

Anul 2009

1. COVALIOVA O. Influenţa proceselor de electroliză cu impulsuri asupra comportării electrochimice a compuşilor complecşi de zinc şi crom în soluţii cu concentraţie redusă. „Studia Universitatis”, seria „Ştiinţe ale naturii”, No.1 (21), 2009, p.131-138.

2. COVALIOVA O. Obţinerea bioxidului de titan pentru procese fotocatalitice. „Studia Universitatis”, seria „Ştiinţe ale naturii”, No.7 (27), 2009, (în redacţie).

124

3. COVALIOVA O. Caracteristici cinetice ale procesului electrochimic de reducere a ionilor de fier în soluţii apoase de electroliţi. „Studia Universitatis”, seria „Ştiinţe ale naturii”, No.7 (27), 2009, (în redacţie).

4. CRACIUN A., DUCA GH., ENE VL. Determinarea influenţei catalizatorului omogen asupra reducerii conţinutului de emisii poluante în atmosferă ale motoarelor cu ardere internă. În“Studia Universitatis”.2009, nr. 1(21), p.124-130.

5. CRACIUN A., DUCA GH., ENE VL. Elaborarea, confecâionarea şi testarea neutralizatorului de gaze de eşapament din blocuri monolite în bază de ceramica de tip fagure. În “Studia Universitatis”. 2009, nr. 6 (26), (în curs de editare).

6. CRACIUN A., PĂUNESCU L., DUCA GH., SAJIN T., GABA A. Cercetarea arderii catalitică a gazului natural. În „Mediul ambiant”.2009, nr.2, p.14-18.

7. DEMENTIEV I., ANDRIES I. CHIRIZZA A., ROBU S., DRAGALINA G., MITCOV D. Многослойные носители оптической информации на базе карбазолсодержащих сополимеров // Studia Universitatis, ISSN 1857-2103, v. 1, seria Ştiinţe ale Naturii, CEP USM. - 2009, p. 157-161.

8. GONŢA MARIA. Influienţa inhibitotilor în formarea N-nitrozoaminelor în sistemele sucului gastric, Studia Universitatis ,2009 , Nr.1(21) , p.111-123.

9. PRISACARI V., BURACIOV S., ŢAPCOV V., GULEA A. Efectul antibacterian al unor compuşi organici noi din rândul sulfanilamidelor. Chişinău. În Anale Ştiinţifice USMF „Nicole Testemiţanu”, 2009, vol. 2, p. 9-14.

10. VELIŞCO N., DRAGALINA G., KUDRIŢKAIA S., REVENCO M., CHETRUŞ P. Aspecte privind formarea iniţială a tinerilor pedagogi de chimie în contextul reformelor educaţionale./Studia Universitatis, Ştiinţe ale educaţiei, Chişinău, 2009, p.136-138.

Anul 2010

1. CRACIUN A., CRĂCIUN S., MORARU V., ALBERT B. Elaborarea şi obţinerea lubrifi-anţilor speciali şi testarea proprietăţilor de exploatare a acestora. Revistă ştiinţ.Studia Universitatis, seria Ştiinţ. ale Naturii. 2010, nr.1(31), 174-180. ISSN 1857-1735.

2. CRACIUN A., ENE Vl., PLĂMĂDEALĂ V., BEIU I. Cercetări cu privire la utilizarea ozonului în motoarele cu ardere internă în scopul reducerii emisiilor nocive. Revistă ştiinţ.Studia Universitatis, seria Ştiinţ. ale Naturii, nr. 6 (36).În curs de editare.

3. CRĂCIUN A., SAJIN T. Альтернативные моторные топлива и воздействие продуктов их сгорания на окружающую среду. Revista ştiinţ. Studia Universitatis, seria Ştiinţe ale Naturii, 2010. nr. 1(31),181-187. ISSN - 1857 – 1735.

4. BUNDUCHI E. Oxidarea catalitică şi cu radicali liberi a hidrochinonei şi acidului glioxalic. Revistă ştiinţ.Studia Universitatis, seria Ştiinţ. ale Naturii. 2010, nr.1(31), 207-213. ISSN 1857-1735.

5. DUCA Gh., GLADCHI V., GOREACEVA N., BUNDUCHI E., BORODAEV R., LIS A,, ANGEL L., ŞURIGHINA O., ROMANCIUC L. Impactul afluenţilor din dreapta asupra calităţii apelorfluviului Nistru în perioada de primăvară a anului 2009. Revistă ştiinţ. Studia Universitatis, seria Ştiinţ. ale Naturii. 2010, nr.1(31),146-155. ISSN 1857-1735.

6. MATVEEVICI V., DUCA GH., GONŢA M., IAMBARŢEV V., ISAC T., MOCANU L. Studierea procesului de diminuare a concentraţiei coloranţilor activi din soluţiile model prin aplicarea metodelor fizico – chimice. Revistă ştiinţ.Studia Universitatis, seria Ştiinţ. ale Naturii. 2010, nr.1(31), 162-172. ISSN 1857-1735.

7. КОВАЛЕВ В., КОВАЛЕВА О., НЕННО В. Переработка клеевых отходов виноделия. Часть1. Утилизация ферроцианидов. Revista „Intellectus”. 2010, nr.2, 84-100. ISSN 1810-7079.

8. КОВАЛЕВ В., КОВАЛЕВА О., НЕННО В. Переработка клеевых отходов виноделия. Часть2. Утилизация органо-минеральных компонентов. Revista „Intellectus. 2010, nr.3, 75-87. ISSN 1810-7079.

125

9. КОВАЛЕВА, O., ИВАНОВ M., КОВАЛЕВ B., ПОЛУКАРОВ Ю. Получение и при-менение полиметаллических химико-каталитических покрытий для электрохимического получения водорода. Revista Ştiinţifică „Studia Universitatis”, seria Ştiinţe ale Naturii. 2010, nr.1(31), 188-198. ISSN 1857-1735.

10. КОВАЛЕВА O. Роль соединений железа в фотокаталитической деструкции 2-аминобензотиазола в водной среде. Revista Ştiinţifică „Studia Universitatis”, seria Ştiinţe ale Naturii. 2010, nr.1(31), 198-206. ISSN 1857-1735.

11. КРАЧУН A., САЖИН T. Альтернативные моторные топлива и воздействие продуктов их сгорания на окружающую среду. Revistă ştiinţ.Studia Universitatis, seria Ştiinţ. ale Naturii. 2010, nr.1(31), 181-187. ISSN 1857-1735.

12. ГОРЯЧЕВА Н., ГЛАДКИЙ В., ДУКА Г., БУНДУКИ Е., БОРОДАЕВ Р., ШУРЫГИНА О. Формирование химического стока р. Реут в условиях 2009 года. Revistă ştiinţ.Studia Universitatis, seria Ştiinţ. ale Naturii. 2010, nr.1(31), 158-162. ISSN 1857-1735.

13. ГОРЯЧЕВА Н., ГЛАДКИЙ В., БУНДУКИ Е. Состав днестровских вод в период экстремального паводка 2008г. Revistă ştiinţ. Studia Universitatis, seria Ştiinţ. ale Naturii. 2010, nr.1(31), 155-158. ISSN 1857-1735.

7.8. Lista capitolelor din monografii apărute în ţară în perioada anilor 2006-2010

Anul 2009

1. COVALIOV V., JALBĂ V., COVALIOVA O., DUCA GH., UNGUREANU D. Realizări inovatove în tehnologie de biogaz. «Probleme teoretice şi practice ale economiei proprietăţii intelectuale». Chişinău: AGEPI, 2009, p. 152-155.

2. COVALIOV V., NENNO V., SLIUSARENCO V. Soluţii tehnice şi de organizare ale problemei de tratarea deşeurilor vinicole cu obţinerea produselor noi. «Probleme teoretice şi practice ale economiei proprietăţii intelectuale». Chişinău: AGEPI, 2009, p. 164-167.

3. COVALIOVA О. Procese noi combinate de tratare a mediului apos. «Probleme teoretice şi practice ale economiei proprietăţii intelectuale». Chişinău: AGEPI, 2009, p.168

7.9. Lista articolelor ştiinţifice publicate în culegeri în perioada anilor 2006-2010

Anul 2008

1. BALĂNEŢCHI T., GONŢA M., Studiul activităţii antioxidante a unor reductoni la oxidarea substratelor în sisteme Fenton. Analele ştiinţifice ale USM, Seria lucrări studenţeşti, Ştiinţe ale naturii şi exacte, Chişinău 2008, p. 79-83.

2. BOLFOSU O., GONŢA M., ŞISCOVSCHI GH., Determinarea indicilor de calitate ai cremelor cu adaos de tartrat de dietil. Analele Ştiinţifice ale USM, seria lucrări studenţeşti, ştiinţe naturale şi exacte, Chişinău, 2008, p.73-78.

3. BOTNARU M., GONŢA M., Studiul proceselor de oxidare catalitică a compuşilor lipidici din produsele cosmetice. Analele Ştiinţifice ale USM, seria lucrări studenţeşti, ştiinţe naturale şi exacte. Chişinău, 2008, p.79-72.

4. CHIREV O., GONŢA M., Studiul proceselor de formare şi inhibiţie al nitrozoaminelor în preparatele farmaceutice (diuretice).Analele Ştiinţifice ale USM, seria lucrări studenţeşti, ştiinţe naturale şi exacte, Chişinău, 2008, p.65-68.

5. COVALIOV V., NENNO V., COVALIOVA O., GAINA B. Hotăriri tehnoco-organizatorice pentru prepararea şi utilizarea producte noi din deşeuri vinicole. Culejeri de articule, la conf. şt.-pract. al AGEPI „Inovarea şi susţinerea înterprindelilor mici şi mijloci” 27-28 noiembrie 2008 (- 8 р.)..

126

6. COVALIOV V., UNGUREANU D., DUCA GH., COVALIOVA O. Realizări inovaţionale în tehnologii biochimice. Culejeri de articule la conf. şt.-pract. al AGEPI „Inovarea şi susţinerea întrеprinderilor mici şi mijloci” 27-28 noiembrie 2008 (- 8 р.). Culejeri de articule.

7. COVALIOV V., UNGUREANU D., IONEŢ I. Perfecţionare a proceselor tehnologice cu biogaz. IV Conferenţa tehnico-ştiinţifică Internaţională „Probleme actuale ale urbanizamului şi aminajerui teritoriului” noiembrie 2008. Culejeri de articule, vol.2, p.79-88.

8. COVALIOVA O. Procese noi combinate a epurării apele în mediul achvatic. Culejeri de articule, la conf. şt.-pract. al AGEPI „Inovarea şi susţinerea întrеprinderilor mici şi mijloci” 27-28 noiembrie 2008 (- 8 р.).

9. БОРОДАЕВ Р. И. Редокс потенциал днестровской воды как показатель ее биологической полноценности. Сб.: Управление бассейном трансграничной реки Днестр и водная рамочная директива Европейского союза. ECO-TIRAS, Chisinau,2008, с.38-41.

10. БОРОДАЕВ Р.И., ГЛАДКИЙ В.И., ГОРЯЧЕВА Н.В., БУНДУКИ Е.Г., МАРДАРЬ И.Н. Распределение железа и меди между формами миграции на участке среднего Днестра. Сб.: Управление бассейном трансграничной реки Днестр и водная рамочная директива Европейского союза. ECO-TIRAS, Chisinau,2008, с.35-38.

11. ГОРЯЧЕВА H, ГЛАДКИЙ В., ДУКА Г., БУНДУКИ Е., БОРОДАЕВ Р., МАРДАРЬ И., РОМАНЧУК Л.. Анализ изменчивости химического состава днестровских вод в створе с. Наславча. Сб.: Управление бассейном трансграничной реки Днестр и водная рамочная директива Европейского союза. ECO-TIRAS, Chisinau,2008, с.111-115.

12. ДУКА Г. Новые критерии при оценке качества поверхностных вод. Сб.: Управление бассейном трансграничной реки Днестр и водная рамочная директива Европейского союза. ECO-TIRAS, Chisinau,2008, с.89-92.

7.10. Lista comunicărilor ştiinţifice prezentate la manifestările internaţionele, publicate ca rezumat (1-3 pagini) în perioada anilor 2006-2010

Anul 2006

1. REVENCO M., CHETRUŞ P. Efecte de asamblare supramoleculară a reactivilor tioamidici şi manifestarea lor în metode electrochimice de analiză. Conferinţa ştiinţifică internaţională „Învăţământul superior şi cercetarea - piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”, Rezumatele comunicărilor, Ştiinţe reale, Chişinău, 2006, p.143.

2. STRATULAT E., PRISACARI V., CORJA I., DIZDARI A. Influenţa substituenţilor asupra proprietăţilor bacteriostatice ale compuşilor coordinativi ai cuprului cu tiosemicarbazona 8-chinolinaldehidei. Conferinţa ştiinţifică internaţională „Învăţământul superior şi cercetarea - piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”, Rezumatele comunicărilor, Ştiinţe reale, Chişinău, 2006, p.144.

3. REVENCO M., STRATULAT E. Proprietăţile magnetice şi spectrele RES ale compuşilor complecşi ai cuprului cu tiosemicarbazona 8-chinolinaldehidei. Conferinţa ştiinţifică internaţională „Învăţământul superior şi cercetarea - piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”, Rezumatele comunicărilor, Ştiinţe reale, Chişinău, 2006, p.145-147.

4. MARTIN M. Asamblarea dirijată a materialelor electroactive pentru senzori potenţiometrici anionici. Conferinţa ştiinţifică internaţională „Învăţământul superior şi cercetarea - piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”, Rezumatele comunicărilor, Ştiinţe reale, Chişinău, 2006, p.149.

127

5. MARTIN M., GAVRILUŢA A. Senzor pentru determinarea nitraţilor. Conferinţa ştiinţifică internaţională „Învăţământul superior şi cercetarea - piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”, Rezumatele comunicărilor, Ştiinţe reale, Chişinău, 2006, p.150.

6. НОСОВ А., КОЗЛЕНКО А. Электрохимическое поведение моибдофосфорных кислот. Conferinţa ştiinţifică internaţională „Învăţământul superior şi cercetarea - piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”, Rezumatele comunicărilor, Ştiinţe reale, Chişinău, 2006, p.153.

7. REVENCO M. The role of physical methods în investigation of metal-promoted reactions. XV International Conference “Physical Methods în Coordination and Supramolecular Chemistry”. Book of Abstracts, Chişinău, Moldova, 2006, p.8.

8. CAZAC T., REVENCO M. Electrochemical behaviour of the lead în the presence of the piruvic acid thiosemicarbazone. XV International Conference “Physical Methods în Coordination and Supramolecular Chemistry”. Book of Abstracts, Chişinău, Moldova, 2006, p.104.

9. KYRIAK L., CIOCOI N., REVENCO M. Chlorate catalytic waves în the presence of molybdenum (VI) complex with 2,3-dihidroxybenzaldehyde. XV International Conference “Physical Methods în Coordination and Supramolecular Chemistry”. Book of Abstracts, Chişinău, Moldova, 2006, p.141.

10. REVENCO M., STRATULAT E., TUNA F. Proprietăţile magnetice ale unor dimeri ai cuprului cu tiosemicarbazona 8-chinolinaldehidei. Book of Abstracts. XXIX Romanian Chemistry Conference, Călimăneşti-Caciulata, Romania, p.141.

11. CHIRIAC L., REVENCO M., CIOCOI N. Un nou sistem electrocatalitic pentru determinarea molibdenului. Book of Abstracts. XXIX Romanian Chemistry Conference, Călimăneşti-Caciulata, Romania, p.398.

12. REVENCO M., CAZAC T. Acumularea adsorbtivă a plumbului pe elecrodul de mercur în prezenţa tiosemicarbazonei. Book of Abstracts. XXIX Romanian Chemistry Conference, Călimăneşti-Caciulata, Romania, p.395.

13. POPA T., MATVEEVICI V. Diminuarea coloranţilor direcţi din soluţiile-model şi apele naturale. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Învăţământul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”. Moldova, Chişinău, USM, materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Învăţământul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”.

14. MATVEEVICI V. Studierea procesului de înlăturare a excesului de acizi humici din apele naturale. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Învăţământul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”. Moldova, Chişinău, USM, materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Învăţământul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”.

15. GONŢA M. Role du resveratrol et du sodium dihidroxyumarate dans le processus d'oxydation de l'oxyhemoglobine avec des nitrites. COFrRoCA 2006”. România, Bacău, Alma Mater, Materialele COFrRoCA 2006.

16. GONŢA M. Inhibiţia procesului de nitrozare a aminelor cu utilizarea polifenolilor. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Învăţământul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere” . Moldova, Chişinău, USM, materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Învăţământul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”.

17. GONŢA M. Cinetica şi mecanismul de oxidare a hemoglobinei cu ioni-nitriţi în prezenţa inhibitorilor. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Învăţământul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”. Moldova, Chişinău, USM, materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Învăţământul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”.

18. GLADCHI V., GOREACEVA N., BUNDUCHI E. Dinamica compoziţiei chimice şi a stării redox a apelor Nistrului în perioada de vară – toamnă. Anul 2005. Moldova, Chişinău, USM, materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Învăţământul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”, p. 161-162.

128

19. BORODAEV R. Formele de migrare a fierului şi cuprului în apele de suprafaţă şi rolul lor în procese de autopurificare. Moldova, Chişinău, USM, mater. Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Învăţământul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”, p. 177 – 178.

20. БОРОДАЕВ Р., ГЛАДКИЙ В., ГОРЯЧЕВА Н., БУНДУКИ Е. Формы миграции железа и меди в Днестре и Дубоссарском водохранилище. Материалы научно-практической конференции «Эколого-экономические проблемы Днестра», 2 -6 октября 2006 г. Одесса, с. 19-20.

21. ГЛАДКИЙ В., ГОРЯЧЕВА Н., БОРОДАЕВ Р., БУНДУКИ Е., МАРДАРЬ И. Особенности окислительно-восстановительного состояния вод реки Днестр. Материалы научно-практической конференции «Эколого-экономические проблемы Днестра», 2-6 октября 2006 г. Одесса, стр. 35-36.

22. ГОРЯЧЕВА Н., ГЛАДКИЙ В., БУНДУКИ Е., БОРОДАЕВ Р., МАРДАРЬ И. Внутригодовая изменчивость ионного состава и жесткости вод Днестра. Материалы научно-практической конференции «Эколого-экономические проблемы Днестра», 2 -6 октября 2006 г. Одесса, стр. 42-43.

23. ГЛАДКИЙ В., ГОРЯЧЕВА Н., БУНДУКИ Е., БОРОДАЕВ Р. Редокс условия среднего Днестра Международный Симпозиум «Экватек», Москва.

24. ГОРЯЧЕВА Н., ДУКА Г., ГЛАДКИЙ В., РОМАНЧУК Л. Состояние малых рек в бассейне Днестра Международный Симпозиум «Экватек», Москва.

25. САЖИН Ф.М., БОЛОГА М.К., КРАЧУН А.Т.,МОТОРИН О.В. Электрогидронамичская технология удаления вредных веществ из продуктов горения. Сборник докладов VIII Международной конференции «Совре-менные проблемы электродинамики и электрогидродинамики жидкостей. 26-29 июня 2006. Санкт-Петербург, ГТУ. Россия, г.Москва. 2006, с. 271-275.Tруды Четвертой Нацио-нальной Конференции по теплообмену «Издатель-ский дом МЭИ», 2006, том 3, с. 301-303.

26. САЖИН Ф.М., БОЛОГА М.К., КРАЧУН А.Т., МОТОРИН О.В. Повышение качества горения газового топли-ва в электрическом поле. Доклад на IV-ой Рос-сийской Национальной Конференции по тепло-обмену. Секция 3 «Теп-ломассообмен при хими-ческих превращениях». г.Москва. 24-27 октября 2006.- Россия. г.Москва. 24-27 октября 2006. Московский Энергетический Институт

27. SAJIN T.M., LECA A., CRACIUN A.T., BOTEZ C.N. Control of Burning Proce-sses and Atmosphere Poll-utants from Burning Inst-alations în Electric Fields. 10th International Rese-arch Expert Conference “Trends în the Develo-pment of Machinery and Associated Technology” TMT-2006. Spain. Barcelona- Lloret de Mar, 11-15 Septembrie 2006.

28. ГОРЯЧЕВА Н., ГЛАДКИЙ В., БУНДУКИ Е., БОРОДАЕВ Р. Изменчивость ионного состава и жесткости вод Днестра. Материалы научно-практической кон-ференции «Эколого-экономические проблемы Днестра», 2 -6 октября 2006 г. Одесса.

29. SAJIN T., GROSU T. Electrothermal convection în conducting liquids. 2006. International Simposium on Electro-hydrodynamics (2006 ISEHD). Argentina. 4-6.12.06. University of Buenos Aires. Session P2.

30. GULEA A., NOVITCHI G., RIBLET F., HELM L., MERBACH A.E. Variable pressure (VP) and variable temperature (VT) 19F NMR investigation of molecular exchange mechanisms în octahedral Cobalt (II) complexes . The XV-th Conference "Physical Methods în Coordination and Supramolecular Chemistry" and the XVII-th Reading în memory of Academician A. Ablov. September 27 - October 1, 2006, Chişinău, Moldova, p.44.

31. GULEA A., POIRIER D., ROY J., STAVILA V., BULIMESTRU I. An unexpected influence of the nature of the amine on the crystal structure of some 3d elements–Bi(III) heterobi-metallic complexes and their antileukemia activity. 11-th International Conference on Crystallisation of the BioMacromolecules (ICCBM), Quebec (Canada), August 16-21, 2006.

129

32. GULEA A., Poirier D. Synthèse et caractérisation de nouveaux complexes métal-stéroïde comme agents anticancéreux. Materialele Conferinţei Ştiinţifico-Practice Internaţionale „Probleme actuale ale ştiinţelor socio-umane în condiţiile integrării Europene”, Chişinău 28 ianuarie 2006, p. 70-72.

33. CIUMACOV IU., ŢAPCOV V., BOCELLI G., ANTOSEAK B., POLOMARES-SANCHEZ S.A., ORTIZ R.S., GULEA A.P. Structurile cristaline ale produşilor de condensare ale aldehidei 3,5-dibromsalicilice cu streptocida, norsulfazolul şi etazolul. Materialele celei de a XXIX-a Conferinţă Naţională de Chimie, 04-06 octombrie 2006, Călimăneşti-Căciulata Romania, p.44.

34. CIUMACOV IU., ŢAPCOV V., BOCELLI G., ANTOSEAK B., GULEA A.P. Structurile cristaline ale produşilor de condensare a tris(hidroximetil)aminometanului cu aldehidele 5-bromo- şi 5-nitrosalicilică. Materialele celei de a XXIX-a Conferinţă Naţională de Chimie, 04-06 octombrie 2006, Călimăneşti-Căciulata Romania, p.65.

35. ŢAPCOV V., CIUMACOV IU., GULEA A. Sinteza, structura şi proprietăţile compuşilor complecşi ai cuprului(II) şi nichelului(II) cu salicilidenalcanolaminele. Materialele celei de a XXIX-a Conferinţă Naţională de Chimie, 04-06 octombrie 2006, Călimăneşti-Căciulata Romania, p.135.

36. PRISACARI V., BURACIOV S., ŢAPCOV V., GULEA A., BARCA M. Efectul antimicrobian al compuşilor coordinativi ai cuprului(II) cu tiosemicarbazonele şi hidrozonele orto-oxi-aldehidelor aromatice substituite. Materialele celei de a XXIX-a Conferinţă Naţională de Chimie, 04-06 octombrie 2006, Călimăneşti-Căciulata Romania, p.144.

37. STAVILA V., BULIMESTRU I., GULEA A., WHITMIRE K. Structure and thermal behaviour of new Bi-Cr Complexes. Materialele celei de a XXIX-a Conferinţă Naţională de Chimie, 04-06 octombrie 2006 , Călimăneşti-Căciulata Romania, p.155.

38. BULIMESTRU I., WIGNACOURT J.-P., VANNIER R.-N., GULEA A.New precursors to bismuth mixed-oxide systems. Materialele celei de a XXIX-a Conferinţă Naţională de Chimie, 04-06 octombrie 2006, Călimăneşti-Căciulata Romania, p.156.

39. GULEA A., SPÂNU S., ŢAPCOV V. Compuşii coordinativi ai unor metale 3d cu bis (tiosemicarbazona) şi bis-(4-feniltiosemicarbazona) acetilacetonei care conţin sulfamide. Materialele celei de a XXIX-a Conferinţă Naţională de Chimie, 04-06 octombrie 2006, Călimăneşti-Căciulata Romania, p.164.

40. GULEA A., BEJENARI N., POIRIER D., CIUMAKOV IU., ROY J., BOCELLI G., GRAUR L., ŢAPCOV V. Sinteza, structura şi proprietăţile anticancer ale compuşilor coordinativi ai cuprului şi nichelului cu tiosemicarbazona şi 4-feniltiosemicarbazona piridin-2-carboxialdehidei. Materialele celei de a XXIX-a Conferinţă Naţională de Chimie, 04-06 octombrie 2006, Călimăneşti-Căciulata Romania, p.165.

41. SAMUSI N., GULEA A., ŢAPCOV V. Compuşii coordinativi ai cobaltului, nichelului şi cuprului cu benzoilhidrazona 3-fenilpropenalului. Materialele celei de a XXIX-a Conferinţă Naţională de Chimie, 04-06 octombrie 2006, Călimăneşti-Căciulata Romania, p.166.

42. BULIMESTRU I., STAVILA V., WHITMIRE K., GULEA A. Coordination compounds based on bismuth salicylates Materialele celei de a XXIX-a Conferinţă Naţională de Chimie, 04-06 octombrie 2006, Călimăneşti-Căciulata Romania, p.182.

43. ŢAPCOV V., PRISACARI V., LAZACOVICI D., BURACIOVA S., GULEA A. Compuşii complecşi ai cobaltului(II), nichelului(II) şi cuprului(II) ce conţin sulfadiazina şi saliciliden-benzoilhidrazine substituite. Materialele celei de a XXIX-a Conferinţă Naţională de Chimie, 04-06 octombrie 2006, Călimăneşti-Căciulata Romania, p.189.

44. GULEA A., BEJENARI N., POIRIER D., CIUMAKOV IU., ROY J., BOCELLI G., ŢAPCOV V. Sinteza, structura şi proprietăţile anticancer ale complecşilor sulfatului de cupru cu tiosemicarbazonele şi 4-feniltiosemicarbazonele aldehidelor salicilice substituite. Materialele celei de a XXIX-a Conferinţă Naţională de Chimie, 04-06 octombrie 2006, Călimăneşti-Căciulata Romania, p.190.

130

45. GULEA A., SPÂNU S., ŢAPCOV V. Sinteza şi proprietăţile fizico-chimice ale complecşilor cuprului(II) cu tiosemicarbazona şi 4-feniltiosemicarbazona α-furilmonoximei care conţin sulfanilamide. Materialele celei de a XXIX-a Conferinţă Naţională de Chimie, 04-06 octombrie 2006, Călimăneşti-Căciulata Romania, p.191.

46. BULIMESTRU I., WHITMIRE K., STAVILA V., GULEA A. Crystal structures of new polynuclear copper(II) triethanolamine-salicylate complexes. The XV-th Conference "Physical Methods în Coordination and Supramolecular Chemistry" and the XVII-th Reading în memory of Academician A. Ablov. September 27 - October 1, 2006, Chişinău, Moldova, p.102.

47. CHUMAKOV YU. M., JEANNEAU E., BEJENARI N. P., TSAPKOV V. I., GULEA A. P. Crystal structures of copper (II) chloride, nitrate and sulphate complexes with thiosemicarbazone pyridine-2-carboxyaldehyde . The XV-th Conference "Physical Methods în Coordination and Supramolecular Chemistry" and the XVII-th Reading în memory of Academician A. Ablov. September 27 - October 1, 2006, Chişinău, Moldova, p.106.

48. CHUMAKOV YU.M., PETRENKO P.A., TSAPKOV V.I., BOCELLI G., GULEA A.P. Crystal structures of nitrato-copper(II) complexes comprising 4,4'-bipyridyl and salicyliden-or Naphthalidenaminoethanol. The XV-th Conference "Physical Methods în Coordination and Supramolecular Chemistry" and the XVII-th Reading în memory of Academician A. Ablov. September 27 - October 1, 2006, Chişinău, Moldova, p.109.

49. CHUMAKOV YU.M., TSAPKOV V.I., BOCELLI G., ANTOSYAK B.YA., GULEA A. P. Crystal structures of copper (II) complexes with 5-chlorine and 5-bromine substituted N-ethanolsalicylidenimines. The XV-th Conference "Physical Methods în Coordination and Supramolecular Chemistry" and the XVII-th Reading în memory of Academician A. Ablov. September 27 - October 1, 2006, Chişinău, Moldova, p.110.

50. CIORNEA V., BORTA A., GALEEV R., MINGALIEVA L., VORONKOVA V., COSTES J.-P., FILIPPOVA I., NOVITCHI GH., GULEA A. Synthesis, structure, ERP and magnetic properties of some new Chromium (III) heterometallic nitrilotriacetates. The XV-th Conference "Physical Methods în Coordination and Supramolecular Chemistry" and the XVII-th Reading în memory of Academician A. Ablov. September 27 - October 1, 2006, Chişinău, Moldova, p.112.

51. GULEA A., POIRIER D., ROY J., STAVILA V., BULIMESTRU I., TAPCOV V., BIRCA M., POPOVSCHI L. în vitro antileukemia activity (HL-60 cells), of some 3d metal complexes. Chemical synthesis and structure – activity relationship. The XV-th Conference "Physical Methods în Coordination and Supramolecular Chemistry" and the XVII-th Reading în memory of Academician A. Ablov. September 27 - October 1, 2006, Chişinău, Moldova, p. 131.

52. PETRENKO P., BULIMESTRU I., SIMONOV YU., GDANIEC M., GULEA A. Crystal structure of [Co(thios)3]2[Bidtpa]2(NCS)(OH)•8H2O. The XV-th Conference "Physical Methods în Coordination and Supramolecular Chemistry" and the XVII-th Reading în memory of Academician A. Ablov. September 27 - October 1, 2006, Chişinău, Moldova, p.165.

53. POPA N., ROUSSEL P., WIGNACOURT J.-P., BULIMESTRU I., GULEA A. New heteropolynuclear Bi-Sm and Bi-Ho complexes with ethylenediaminetetraacetic acid. The XV-th Conference "Physical Methods în Coordination and Supramolecular Chemistry" and the XVII-th Reading în memory of Academician A. Ablov. September 27 - October 1, 2006, Chişinău, Moldova, p. 167.

54. ROSU T., GULEA A., NEGOIU M., PASCULESCU S. Synthesis of some new complexes of Cu(II) with biological activity. The XV-th Conference "Physical Methods în Coordination and Supramolecular Chemistry" and the XVII-th Reading în memory of Academician A. Ablov. September 27 - October 1, 2006, Chişinău, Moldova, p. 171.

131

55. CHUMAKOV YU.M., TSAPKOV V.I., BOCELLI G., NEUBURGER M., GULEA A.P. Crystal structures of mixed-ligand nitrato copper complexes with 4-bromo and -{2,4-dibromo-6-[(2-hydroxy-ethylimino)-methyl]-phenol} containing the 3,5-dibromopyridin. 3rd International Conference on Materials Science and Condensed Matter Physics, Abstracts, Chişinău, 2006, p. 68.

56. CHUMAKOV YU.M., TSAPKOV V.I., JEANNEAU E., BOCELLI G., LUNEAU D., GULEA A. Crystal structures of tris (hydroxymethyl) aminemethane condensation products with 3, 5-dinitrosalycilic aldehyde and complexes of chloride and nitrate copper (ii) with this ligand. 3rd International Conference on Materials Science and Condensed Matter Physics, Abstracts, Chişinău, 2006, p. 67.

57. CHUMAKOV YU.M., TSAPKOV V.I., BOCELLI G., PALOMARES-SANCHEZ S. A., ORTIZ R. S., GULEA A. P. Crystal structures of copper(ii) bis-ligand complexes with azomethines of monoethanolamine and 3,5-dichlorine-, 3,5-dibromine and dinitrosalycilic aldehydes. 3rd International Conference on Materials Science and Condensed Matter Physics, Abstracts, Chişinău, 2006, p.75.

58. CHUMAKOV YU.M., PETRENKO P.A., TSAPKOV V.I., BOCELLI G., GULEA A.P. Structure characteristics of nitrato-cooper(II) complexes comprising 4,4’-bipyridyl and halogen-substitited 2-[(2-hydroxyalkylimino)methyl]-phenols. 3rd International Conference on Materials Science and Condensed Matter Physics, Abstracts, Chişinău, 2006, p.123.

59. DUCA GH., MEREUTA A., GONTA M., MARCHITAN N. Extraction de l´acide tartrique avec des anionites liquides et solides.Le Quatrieme Colloque Franco-Roumain de Chimie Appliquée COFrRoCA-2006, 28 Juin – 2 Julliet 2006, Clermont-Ferrand, France. Actes du quatrième. p. 324-325.

60. DUCA GH., MEREUTA A., MARCHITAN N. Studiul procesului de extracţie a acidului tartric din vinasă cu anioniţi lichizi şi solizi. Conferinţa ştiinţifică internaţională dedicată jubilelui de 60 de ani ai Universităţii de Stat din Moldova. Chişinău 28 septembrie 2006, p. 165-166.

61. CALANCEA S.,GULEA T. Sinteza şi studiul unor noi derivaţi ai 1,3-dioxolanului. International Conferance of Young Researchers, scientifique abstracts, IV edition , november 10, 2006, Chişinău, Moldova p.102.

62. КАЛАНЧА С. Синтез потенциално биологически активных вешеств на основе сложных эфиров вийной кислоты. IX Конференцiя молодих учених та студентiв-хiмiкiв пiвденного регiону украiни, Тези доповiдей, Одеса 16-17 жовтня 2006. c. 49.

63. САЖИН Ф.М., БОЛОГA М.К., КРАЧУН А.Т., МОТОРИН О.В. Повышение качества горения газового топлива в электрическом поле. Доклад на IV-ой Российской Национальной Конференции по теплообмену. Секция 3 «Тепломассообмен при химических превращениях». г.Москва. 24-27 октября 2006.

64. GLADCHI V., GOREACEVA N., BUNDUCHI E. Dinamica compoziţiei chimice şi a stării redox a apelor Nistrului în perioada de vară – toamnă. Anul 2005. Moldova, Chişinău, USM, materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Învăţământul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”, p. 161-162.

65. BORODAEV R. Formele de migrare a fierului şi cuprului în apele de suprafaţă şi rolul lor în procese de autopurificare. Moldova, Chişinău, USM, materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Învăţământul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”, p. 177-178.

66. БОРОДАЕВ Р., ГЛАДКИЙ В., ГОРЯЧЕВА Н., БУНДУКИ Е. Формы миграции железа и меди в Днестре и Дубоссарском водохранилище. Материалы научно-практической конференции «Эколого-экономические проблемы Днестра», 2-6 октября 2006 г. Одесса, с. 19-20.

67. ГЛАДКИЙ В., ГОРЯЧЕВА Н., Р. БОРОДАЕВ, БУНДУКИ Е., МАРДАРЬ И. Особенности окислительно-восстановительного состояния вод реки Днестр. Материалы научно-практической конференции «Эколого-экономические проблемы Днестра», 2 -6 октября 2006 г. Одесса, стр. 35-36.

132

68. ГОРЯЧЕВА Н., ГЛАДКИЙ В., БУНДУКИ Е., БОРОДАЕВ Р., МАРДАРЬ И. Внутригодовая изменчивость ионного состава и жесткости вод Днестра. Материалы научно-практической конференции «Эколого-экономические проблемы Днестра», 2-6 октября 2006 г. Одесса, стр. 42-43.

69. ГЛАДКИЙ В., ГОРЯЧЕВА Н., БУНДУКИ Е., БОРОДАЕВ Р. Редокс условия среднего ДнестраМеждународный Симпозиум «Экватек», Москва.

70. ГОРЯЧЕВА Н., ДУКА Г., ГЛАДКИЙ В., РОМАНЧУК Л. Состояние малых рек в бассейне Днестра Международный Симпозиум «Экватек», Москва.

71. GUŢANU V., COJOCARU L., SCHIŢCO C., CARA T. Stabilitatea unor sorbanţi în diverse medii România, Călimăneşti-Căciulata, Book of Abstracts XXIX-th Romanian Chemistry Conference 4-6 october 2006, p.428.

72. PETUHOV O., ZELENTEV V., GUTANU V. Structura poroasă a polimerului Purolite A-400, modificat cu ioni de Fe3+. România, Călimăneşti-Căciulata, Book of Abstracts XXIX-th Romanian Chemistry Conference 4-6 october 2006, p.215.

73. SCHIŢCO C., GUŢANU V. Mossbauer spectra of the iron compounds în the phase of strongly basic exchangers. Moldova, Chişinău, The XV-th International Conference „Physical Methods în Coordination and Supramolecular Chemistry”, 27.09.06 – 1.10.06 Book of Abstracts p.173.

Anul 2007

1. SAJIN T., CRACIUN A., BOTEZ CL. Development of new technology of burning and pollutantsemoval în electric and magnetic fields on basis of gase-ous combustion. Instituţională Bacău,România Proceedings of The 6th National Conference on Industrial Ener-getics, CNEI 2007, University of Bacau, 1th-3th November 2007, MOC13.

2. SAJIN T., CRĂCIUN A., BUZDUGĂ R.Ş., ANIŢEI F. Performanţe energetice şi ecologice la arderea emulsiei apă-păcură şi a suspensiei apă-praf de cărbune. Instituţională Sinaia România. Lucrările Confe-rinţei Naţionale şi Expoziţiei de Energetică CNEE 2007, 7-9 noiembrie 2007.Societatea Inginerilor Ener-geticieni din România.

3. BAERLE A., BANTEA V., LUPAŞCU A., GUTSANU V., VEREJAN A. Chromatographic separation of insulin and other fructans from the extract of chicory and dandelion roots. The 2nd International Conference of the Chemical Society of R. Moldova Book of Abstract, Chişinău, PP006.

4. BEJENARI N., WIGNACOURT J-P., LAGRENEE M., ROUSSEL P., CAPET F., TSAPKOV V., GULEA A. Synthesis and molecular structure of [3,5-diclorosalicylidenethiosemicarbazido(2-)]dimethylformamidecopper dimethylformamide-solvated and cathena poly-[3,5diclorosalicylidenethiosemi-carbazido(2-)]-dimethylsulfoxidecopper (II). The IInd International Conference of the Chemical Society of the Republic of Moldova “Achievements and Perspectives of Modern Chemistry”, Abstracts of Communications, Chisinau, Moldova, 2007, p. 59.

5. BEJENARI N., WIGNACOURT J-P., LAGRENEE M., ROUSSEL P., CAPET F., GULEA A., TSAPKOV V. Molecular structures of tetra-[salicylidenethiosemi-carbazido]bis-cobalt (III) perclorate trihydrate and [3,5-diclorosalicylidene-semicarbazido]diaquacopper (II) nitrate. The IInd International Conference of the Chemical Society of the Republic of Moldova “Achievements and Perspectives of Modern Chemistry”, Abstracts of Communications, Chisinau, Moldova, 2007, p. 60.

6. BULIMESTRU I.,WIGNACOURT J-P., CAPET F., ROUSSEL P., GULEA A. Heterometallic copper(II)-bismuth(III)complexes based on salicylaldehyde semi-carbazone derivatives and polyaminopolycarboxylate ligands. The IInd International Conference of the Chemical Society of the Republic of Moldova “Achievements and Perspectives of Modern Chemistry”, Abstracts of Communications, Chisinau, Moldova, 2007, p. 62.

133

7. BULIMESTRU I., WIGNACOURT J-P., CAPET F., ROUSSEL P., GULEA A. Molecular structures of two new bismuth(III) heterobimetallic polyaminopolycarboxylate complexes. The IInd International Conference of the Chemical Society of the Republic of Moldova “Achievements and Perspectives of Modern Chemistry”, Abstracts of Communications, Chisinau, Moldova, 2007, p. 63.

8. BULIMESTRU I., WHITMIRE K., STAVILA V., GULEA A. New copper(II) 2,2-bipyridyl-salicylate based coordination compounds. The IInd International Conference of the Chemical Society of the Republic of Moldova “Achievements and Perspectives of Modern Chemistry”, Abstracts of Communications, Chisinau, Moldova, 2007, p. 64.

9. CALANCEA S. Новые диалкил-О,О-арилидентартраты, проявляющие антибактериальные свойства. X Конференцiя молодих учених та студентiв-хiмикiв пiвденногоо регiону Украiни. Тези доповiдей. Одесса, 2007, с.19.

10. CALANCEA S. Sinteza şi studiul unor noi compuşi biologic activi în baza esterilor alchilici ai acidului tartric . The International Conference Students for students, 4th Edition, Cluj-Napoca, 2007, p. 11-12.

11. CAZAC T., REVENCO M., VASILCHENKO I. Investigation of the electrochemical behavior of the 1-amino-2-methyl-thio-1,3,4 triazole derivative on the mercury drop electrod. TheIInd International Conference of the Chemical Society of the Republic of Moldova, “Achievement and Perspectives of Modern Chemistry”, Abstracts of communications, October, 1-3, 2007, Chişinău, Moldova, p. 94.

12. COVALIOV V.,COVALIOVA O., IVANOV I. Preparation and certain properties of poly-metalic nanocatalysis for the photocatalytical treatment of water systems. Abstract. The IInd International Conference of the Chemical Society of the Republic of Moldova, oct.2007, p.132.

13. COVALIOVA O., BUNESCU A., DRAGALIN I., CINCLEI A., COVALIOV V., DELORT A.-M., MAILHOT G., BESSE P., TOLOCHCHINA S., SANCELME M., COMBOURIEU B. Researches on the benzothiazol distruction phenomena occurring în different photo-biocatalytic sistems.Article.Abstract. The IInd International Conference of the Chemical Society of the Republic of Moldova, oct.2007, p.40.

14. COVALIOVA O., BUNESCU A., DRAGALIN I., CINCLEI A., COVALIOV V., DELORT A.-M., MAILHOT G., BESSE P., TOLOCHCHINA S., SANCELME M., COMBOURIEU B. Researches on the benzothiazol distruction phenomena occurring în different photo-biocatalytic sistems. Article.Abstract. The IInd International Conference of the Chemical Society of the Republic of Moldova, oct.2007, p.40.

15. COVALIOV V., COVALIOVA O.,DUCA GH., GAINA B. Комплексное обезвреживание и утилизация цианидных отходов виноделия. Materialele congresului internaţional «Менеджмент отходов», Moscova, iunie, 2007, p.200.

16. COVALIOV V., COVALIOVA O.,DUCA GH., GAINA B. Гранулирование активного ила и фиксация бактерий в процессе анаэробной обработки сточных вод виноделия. Materialele congresului internaţional «Менеджмент отходов», Moscova, iunie, 2007, p. 352.

17. Corja I.D., Panfile T.Ş., Stratulat E.T., Revenco M.D., Reshetova M.D., Borisova N.E. Peculiarities of synthesis and structure of 8-quinolinealdehyde thinosemicarbazones. Materialele congresului internaţional «Менеджмент отходов», Moscova, iunie, 2007, p. 95.

18. GULEA A., RIBLET F., NOVITCHI GH., HELM L., MERBACH A.E. Advanced 19F NMR spectroscopy în study of labile paramagnetic complexes. The IInd International Conference of the Chemical Society of the Republic of Moldova “Achievements and Perspectives of Modern Chemistry”, Abstracts of Communications, Chisinau, Moldova, 2007, p.19-20.

134

19. GULEA A. Inhibiteurs de la leucémie HL-60 et du cancer des seins. 5e Salon International des Inventions des Techniques et Produits Nouveaux de Genève “Geneva-Palexpo”, 2007, Catalogue Officiel, p.144.

20. GULEA A., POIRIER D., JENNY R., ŢAPCOV V. Inhibitor al leucemiei mieloide umane. Expoziţia Internaţională Specializată „Infoinvent-2007”, Chişinău, 2007, Catalog Oficial, p.49.

21. GULEA A., IACHIMCIUC N., TSAPKOV V. Coordination compounds of some 3d elements with 2-acetylpyridine thiosemicarbazone and 4-phenylthiosemicarbazone. The IInd International Conference of the Chemical Society of the Republic of Moldova “Achievements and Perspectives of Modern Chemistry”, Abstracts of Communications, Chisinau, Moldova, 2007, p. 68.

22. GULEA A., SAMBRISH L., SPINU S., TSAPKOV V. Zinc and nickel (II) coordination compounds with sulphanilamides and pyridin-2-carbaldehyde thiosemicarbazone. The IInd International Conference of the Chemical Society of the Republic of Moldova “Achievements and Perspectives of Modern Chemistry”, Abstracts of Communications, Chisinau, Moldova, 2007, p.86.

23. GUŢANU V., SCHIŢCO C., DRUŢĂ R. Comportarea imprevizibilă în diferite medii a compuşilor de Fe(III) din polimeri instituţională Zilele academice ieşene "Progrese în ştiinţa compuşilor organici şi macromoleculari" Iaşi, 2007, p. 20-21.

24. GUŢANU V., CRUPIN T. Interacţiunea ionilor HS- (S2-) cu polimerul ionic reticulat care conţine compuşi de Bi(III). Zilele academice ieşene „Progrese în ştiinţa compuşilor organici şi macromoleculari”. Iaşi, 2007, p. 21.

25. GUŢANU V., SCHIŢCO C. Mossbauer spectroscopy of new selective sorbents and catalysts. ICAME-07. Book of Abstracts, 2. Conpur. India 2007. T7-P13.

26. GUŢANU V., COJOCARU L. Processes of Bi(III) cations sorption-desorption on cross-linked ionic polymers containing strongly basic groups. ICAME-07. Book of Abstracts, 2. Conpur. India 2007. Imbid. PP036.

27. GUŢANU V., SCHIŢCO C., TURTĂ C. AsO33- and AsO43- ions interaction with Fe(III) containing sorbents and their removal from water. ICAME-07. Book of Abstracts, 2. Conpur. India 2007. Imbid, PP05526.

28. GUTU I., GONŢA M., CALANCEA S. Sinteza şi studiul unor noi compuşi pe baza acidului tartric. Simpozionul internaţional Priorităţile chimiei pentru o dezvoltare durabilă PRIOCHEM. Bucureşti , 2007, p. 76.

29. GUTU I., GONŢA M., CALANCEA S. Synthesis Of Some Biological Active Derivativatives On The Basis Of Tartaric Acid Alkyl Esters. Romanian International Conference on Chemistry and Chemical Engineering, Sinaya, 19-22 september 2007. p.S-5.1-S-%.2.

30. GUTU I., GONŢA M., CALANCEA S. Synthesis and proprietes of new tartar amides. The IInd International Conference of the Chemicaln Society of the Republic Moldova “Achievements and perspectives of modern chemistry”, Chisinau, octombrie 1–3, 2007.

31. GUTU I., CALANCEA S., GONŢA M. Noi hidrazone cu proprietăţi antibacteriene. Conference of Young Researchers, V Edition, Chişinău, 2007, p.75.

32. MARCHITAN N. Studiul procesului de separare a acidului tartric cu anioniţi solizi: Amberlite IRA 410 şi Amberlite IRA 67. Conferinţa Internationala a Tinerilor Cercetatori, 9 noiembrie 2007, ediţia V-a, AŞM, Chişinău, 2007.

33. MARTIN M., REVENCO M., GAVRILUTA A., WAELL A.A. Salicylate-selective sensor based on trinuclear chromium(III) pivalate. Conferinţa Internationala a Tinerilor Cercetatori, 9 noiembrie 2007, ediţia V-a, AŞM, Chişinău, 2007.Ibid., p. 102.

34. Kiriyak L., Cazac T., Revenco M.,Ciocoi N. Adsorption wave of vanadium complex with 2,3-dihydroxibenzaldehyde and its analytical application. Conferinţa Internationala a Tinerilor Cercetatori, 9 noiembrie 2007, ediţia V-a, AŞM, Chişinău, 2007. Ibid, p.100.

135

35. REVENCO, М., BOUROSH P., BULMAGA P., JORA E., LIPKOWSKI J., SIMONOV YU.Versatile coordination of the 8-quinolinaldehyde 4-phenylthiosemicarbazones în the palladium(II) complexes. Conferinţa Internationala a Tinerilor Cercetatori, 9 noiembrie 2007, ediţia V-a, AŞM, Chişinău, 2007.Ibid., p. 84.

36. REVENCO M.D., SIMONOV YU.A., PRISACARU V.I. New aspects of the chemistry of 8-quinolinaldehyde chalcogensemicarbazone complexes. Conferinţa Internationala a Tinerilor Cercetatori, 9 noiembrie 2007, ediţia V-a, AŞM, Chişinău, 2007. Ibid., p. 23.

37. REVENCO М., BULMAGA P., BOUROSH P., SIMONOV YU., GDANEC M. New supramolecular system built în the palladium thiosemicarbazide complexes. XI International Seminar on Inclusiobn Compounds ISIC-11, Kyiv, Ukraine, June 10-15, 2007, p.65.

38. Robu Ş., Dementiev I., Mitcov D., Andrieş I. The investigation of electrical and photoelectrical properties of thin photoconductive films made out of copolymers of N-vinylcarbazole with higher alkenes. Materials of XI International Conference “Physics and Technology of Thin Films and Nanosystems”, Ivano-Francovsc, Ucraine, 7-12 mai, 2007.

39. RUDIC V., GULEA A., BULIMAGA V., CHIRIAC T., GUDUMAC V., GHINDA S., BOGDAN V., ZOSIM L., CIUMAC D., DJUR S. Noi tehnologii de obţinere a preparatelor osteoregenerative antidiabetice Expoziţia Internaţională Specializată „Infoinvent-2007”, Chişinău, 2007, Catalog Oficial, p.49.

40. SCHIŢCO C. Compuşi nanometrici de tipul celor găsiţi pe Marte în faza polimerilor ionici reticulaţi. Conferinţa Internaţională a tinerilor cercetători Chişinău, 2007.

41. STAVILA V., WHITMIRE K., POPA N., BULIMESTRU I., GULEA A. New bismuth(III)-lanthanide(III) coordination compounds as molecular precursors for heterometallic oxide materials. XXIII Международная Чугаевская Конференция по Координационной Химии, Одесса, 2007 (4-7 сентября), Тезисы докладов, с. 668.

42. SUMAN I.,COVALIOV V.,MALINA J., DUCA GH. Гранулирование активного ила и фиксация бактерий в процессе анаэробной обработки сточных вод виноделия. Materelalele congresului international «Менеджмент отходов», Moscova, iunie, 2007, с.352.

43. PRISACARI V.,GULEA A., ŢAPCOV V., BURACIOVA S., BÂRCĂ M. Substanţe antibacteriene noi Proiect instituţional Expoziţia Internaţională Specializată „Info–invent-2007”, Chişinău, 2007, Catalog Oficial, p.78.

44. PRISACARI V., GULEA A., ŢAPCOV V., BURACIOVA S., SPÂNU S., BEJENARI N. Complecşi de cupru cu proprietăţi antibacteriene. Expoziţia Internaţională Specializată „Infoinvent-2007”, Chişinău, 2007, Catalog Oficial, p.78.

45. БОУРОШ П.Н., ПАЛАМАРЧУК О.В., ЛИПКОВСКИЙ Я. РЕВЕНКО М.Д., КОРЖА И.Д. Новый лиганд на основе реактива Жирарда и его комплекс сFe(III). Expoziţia Internaţională Specializată „Infoinvent-2007”, Chişinău, 2007, Catalog Oficial, стр.309.

46. БУЛЬМАГА П.И., БОУРОШ П.Н., РЕВЕНКО М.Д., СИМОНОВ Ю.А., ЖОРА Е., ЛИПКОВСКИЙ Я., ГДАНЕЦ М. Координационные соединения Pd(II) c тиосемикарбазонaми 8-хинолинальдегида. XXIII Международная чугаевская конференция по координационной химии, 4-7 сентября 2007, тезисы докладов, Одесса, 2007, стр. 319.

47. ГУЛЯ А. П., СПЫНУ С. Н., САМБРИШ Л., ЦАПКОВ В. И. Смешаннолигандные комплексы меди, никеля и цинка, содержащие сульфаниламиды и тиосемикарбазон или 4-фенилтиосемикарбазон пиридин-2-карбоксиальдегида. XXIII Международная Чугаевская Конференция по Координационной Химии, Одесса, 2007 (4-7 сентября), Тезисы докладов, с. 379.

48. КОТОВАЯ А.С. Синтез и строение нитрата бис(β-аминоэтанол)- β аминоэтанолатокобальта(III). XXIII Международная Чугаевская Конференция по Координационной Химии, Одесса, 2007 (4-7 сентября), Тезисы докладов, с. 466.

136

49. ПОПОВСКИ Л., ГУЛЯ А., ЕФРЕМОВА Н., РУДИК В. Получение биомассы Spirulina Platensis обогащенной ферментом супероксид дисмутазы. XXIII Международная Чугаевская Конференция по Координационной Химии, Одесса, 2007 (4-7 сентября), Тезисы докладов, с.587.

50. РЕВЕНКО М.Д. СИМОНОВ Ю.А. Дизайн комплексов с халькогенсемикар-базонами 8-хинолинальдегида. XXIII Международная Чугаевская Конференция по Координационной Химии, Одесса, 2007 (4-7 сентября), Тезисы докладов, стр. 45.

51. САМУСЬ Н.М., ЦАПКОВ В.И., ЧУМАКОВ Ю.М. Координационные соединения некоторых 3d-элементов с тиосемикарбазоном и бензоилгидразоном -бромкоричного альдегида. XXIII Международная Чугаевская Конференция по Координационной Химии, Одесса, 2007 (4-7 сентября), с. 644.

52. Стратулат Е., Ревенко М.,, Симонов Ю., Боурош П., Коржа И., Диздарь А., Присакарь В., Гданец М. Комплексы меди(II) с различными формами тиосемикарбазона 8-хинолинальдегида. XXIII Международная Чугаевская Конференция по Координационной Химии, Одесса, 2007 (4-7 сентября), с. 671.

53. Филиппова Г. Г., Цапков В. И., Чумаков Ю. М., Бочелли Г. ,Гуля А. П. Кристаллические структуры комплексов нитратов и хлоридов меди(II) и никеля(II) с 4-бромо-2-[(2-гидроксиэтилимино)-метил]-фенолом. XXIII Международная Чугаевская Конференция по Координационной Химии, Одесса, 2007 (4-7 сентября), с. 710.

54. ФИЛИППОВА Г. Г., ЦАПКОВ В. И., ЧУМАКОВ Ю. М., АНТОСЯК Б. Я., БОЧЕЛЛИ Г., ГУЛЯ А.П. Кристаллические структуры гидратов нитрато-салицилиденсемикарбазмдоаквамеди и нитрато-салицилиденсемикарбазидо-3,5-дибромпиридинмеди. XXIII Международная Чугаевская Конференция по Координационной Химии, Одесса, 2007 (4-7 сентября), Тезисы докладов, с. 711.

55. ЦАПКОВ В. И., ЧУМАКОВ Ю. М., ЯКИМЧУК Н. Н., БОЧЕЛЛИ Г., ГУЛЯ А. П. Синтез, строение и свойства координационных соединений меди с семикарбазоном пиридин-2-карбоксиальдегидаProiect instituţional XXIII Международная Чугаевская Конференция по Координационной Химии, Одесса, 2007 (4-7 сентября), с. 722.

56. ЦУРКАНУ Ш., ГУЛЯ А., БЫРКЭ М., БИВОЛ Л., ГАЛМАДИ Н. Влияние сульфата тиомочевинабис-(диметилглиоксимато)кобальта(III) на гуморальный иммунитет поросят. XXIII Международная Чугаевская Конференция по Координационной Химии, Одесса, 2007 (4-7 сентября), Тезисы докладов, с.724.

57. КРАЧУН А.,САЖИН Ф. Сoвершeнствование процессов горения и снижения загрязните-лей в отходящих газах с использованием элек-трического поля. 5-ый Междуна-родный Конг-ресс Вэйст-Тэк -2007 по управ-лению отхода-ми. Москва 29 мая-1 июня 2007, c.327-328.

Anul 2008

1. COVALIOV V., JALBĂ V., UNGUREANU D., COVALIOVA O. Hidroliza fotocatalitica a compuşilor organici greu biochimic degradabili la epurarea apelor reziduale a industriilor fermentative. Simpozion Internaţional „Priorităţile chimiei pentru o dezvoltare durabilă”, ediţia a IV-a, Bucureşti, 30-31 оctomdrie 2008, h. 34/90.

2. COVALIOV V., JALBĂ V. DUCA GH., COVALIOVA O. Опыт разработки и перспективы развития процессов анаэробного сбраживания винодельческой бары и утилизации осадков. «Сотрудничество для решения проблемы отходов». Материалы 5-ой Международной конф. Апр. 2008, г.Харьков, Украина, с.284-285.

3. БОРОДАЕВ Р., ДУКА Г., ГЛАДКИЙ В., ГОРЯЧЕВА Н. Миграция меди и железа в водах среднего Днестра. Mатериалы VIII Международного Конгресса ECVATEC,2008, том I, с. 89-92.

137

4. COVALIOV V., GAINA B., DUCA GH., COVALIOVA O. Noi realizări pentru dezvoltarea problemelor ecologice pentru destrugerea şi utilizarea deşeurilor ferocianide în vinificaţie. „Probleme teoretice şi practice ale economiei proprietăţii intelectuale”. Conferenţa Internaţională ştiinţifico-practică, Ch.:AGEPI, 2008. p.102-104.

Anul 2009

1. ANTOSYAK B. YA., CHUMAKOV YU. M., TSAPKOV V. I., SIMONOV YU. A., GULEA A. P. The crystalline structure of 5-methyl-N-phenyl-1,3,4-thiadiazole-2-amine. The International Conference dedicated to the 50th anniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova. Chisinau, Moldova. May 26-29, 2009. Book of abstracts, p.124.

2. BATÂR L., RUDIC V., ZOSIM L., ELENCIUC D., BULIMAGA V., GULEA A. Studiul productivităţii cianobacteriei Spirulina Platensis şi a capacităţii de acumulare a cuprului în biomasă la cultivare în prezenţa compuşilor coordinative ai Cu(II). The national scientific conference with international participation “Current Problems în Microbiology and Biotechnology“ dedicated to the 50th Anniversary from the Microbiological Department establishment, Chisinau, October 5-6, 2009, p.41-43.

3. BEJENARI V., GULEA A. Mineral waters containing iodine and selenium. 37e Salon International des Inventions des Techniques et Produits Nouveaux, 1-5 avril 2009, Geneva Palexpo, Catalogue Officiel, p.129.

4. BIRCA M, GULEA A., LUPASCO A., TSAPKOV V., ANDRONIC O., COTOVAIA A. Study of the particularities of the dehydration processes of dried plant products samples by means of combined thermal analysis. XXIV Международная Чугаевская конференция по координационной химии. Санкт-Петербург. 15-19 июня 2009г. Тезисы докладов,c. 606.

5. CHUMAKOV YU. M., TSAPKOV V. I., ANTOSYAK B. YA., SIMONOV YU. A., BOCELLI G., BAIRAC N. N., GULEA A. P. Crystal structures of 6-methyl- and 6-bromo-2-formylpyridine 4- phenylthiosemicarbazones. The International Conference dedicated to the 50th anniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova. Chisinau, Moldova. May 26-29, 2009. Book of abstracts, p. 110.

6. CIORNEA V., ŞOVA S., KAZHEVA O. N., NOVITCHI GH., COSTES J.-P., SIMONOV IU. A., GULEA A. New tetranuclear Cu2/Cr2 complexes on the basis of [Cr2(OH)2(Nta)2]2- anion. Synthesis, structure, magnetic properties. The International Conference dedicated to the 50th anniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova. Chisinau, Moldova. May 26-29, 2009. Book of abstracts, p. 107.

7. GULEA A. The new coordination compounds with strong anticancer activity. Humboldt Kolleg “Cooperation with Germany – experience, new forms and perspectives”, 17-20 september 2009, Chisinau, Moldova, Abstract Book, p.29.

8. GULEA A., BIRCA M., LUPASCO A., TSAPKOV V., ANDRONIC O., COTOVAIA A. Study of the particularities of the dehydratation processes of dried plant products samples by means of combined thermal analysis. The International Conference dedicated to the 50th anniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova. Chisinau, Moldova. May 26-29, 2009. Book of abstracts, p. 64.

9. GULEA A., DONEA T., BAIRAC N., CEBOTARI L., TSAPKOV V. Coordination compounds of some 3d metals with 2-acetylpyridine semicarbazone and 4-phenylsemicarbazone.The International Conference dedicated to the 50th anniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova. Chisinau, Moldova. May 26-29, 2009. Book of abstracts, p. 79.

10. GULEA A., BIRCA M., LUPASCO A., TSAPKOV V., ISAC-GUTSUL T., ANDRONIC J., COTOVAIA A. Complex thermal analysis of champignon samples and

138

dehydrated horseradish roots by the treatment with high frequency currents. Scientific Conference “Biologically Active Substances: Fundamental and Applied Problems”. Novy Svet, AR Crimea, Ukraine. May 25-30, 2009. Abstracts, p. 56.

11. GULEA A., NOVITCHI G., RIBLET F., SCOPELLITI R., HELM L., MERBACH A.E. Mechanism and rates of pyridine-ligand and exchanges at the different sites of heterometallic and mixed valence M3-oxo-trinuclear clusters. XXIV Международная Чугаевская конференция по координационной химии. Санкт-Петербург. 15-19 июня 2009 г. Тезисы докладов, c. 472.

12. LAZARESCU A., SIMONOV YU., SHOVA S., GDANIEC M., TURTA C. Homo-and heteronuclear assembling with pyridine–2,3-dicarboxylate ligand. The International Conference dedicated to the 50th aniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova, 26-28mai 2009, Chisinau, PP 040, p.98.

13. OLAN O., BULIMAGA V., RUDIC V., GULEA A., ŢAPCOV V. Sinteza exopolizaharidelor acide şi sulfate la cultivarea cianobacteriei Spirulina Platensis CNM-CB-02. The national scientific conference with international participation “Current Problems în Microbiology and Biotechnology“ dedicated to the 50th Anniversary from the Microbiological Department establishment, Chisinau, October 5-6, 2009, p.57-59.

14. POPA V., GUDUMAC V., GULEA A., BULIMAGA V., PARII A. Influenţa unor remedii de origine algală şi compuşi coordinativi ai cuprului asupra conţinutului de carnozină în ţesutul muscular în stresul oxidativ indus de tetraclorura de carbon. The national scientific conference with international participation “Current Problems în Microbiology and Biotechnology“ dedicated to the 50th Anniversary from the Microbiological Department establishment, Chisinau, October 5-6, 2009, p.184-186.

15. PRISACARI V., GULEA A. New antibacterial substances. 37e Salon International des Inventions des Techniques et Produits Nouveaux, 1-5 avril 2009, Geneva Palexpo, Catalogue Officiel, p.132.

16. PRODIUS D., MACAEV F., MEREACRE V., SHOVA S., LUTSENCO YU., STYNGACH E., RUIZ P., MURAVIEV D., LIPKOWSKI J., SIMONOV YU. A., MITINA T., BOBCOVA S., TURTA C. Synthesis and characterization of {Fe2Cu} clusters as precursors for nanosized catalytic system în biginelli reactions. The International Conference dedicated to the 50th aniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova, 26-28mai 2009, Chisinau, PP 062, p. 120.

17. ROSU T., PAHONTU E., MAXIM C., PASCULESCU S., GULEA A. Synthesis, characterization and antibacterial activity of some new complexes of Cu(II), V(IV), Ni(II), Fe(III), Mn(II) with Schiff bases derived of 4-amino-2,3-dimethyl-1-phenyl-3-pyrazolin-5-one. XXIV Международная Чугаевская конференция по координационной химии. Санкт-Петербург. 15-19 июня 2009 г. Тезисы докладов, c. 216.

18. RUDIC V., GULEA A. et alea ImmunoBioR – new remedy from spirulina. 37e Salon International des Inventions des Techniques et Produits Nouveaux, 1-5 avril 2009, Geneva Palexpo, Catalogue Officiel, p.132.

19. RUDIC V., GUDUMAC V., GULEA A., ANDRONACHE L., TAGADIUC O. Influenţa unor compuşi coordinativi ai cuprului şi a combinaţiei lor cu BioR asupra nivelului glutationului la acţiunea propilenglicolului în experienţă. The national scientific conference with international participation “Current Problems în Microbiology and Biotechnology“ dedicated to the 50th Anniversary from the Microbiological Department establishment, Chisinau, October 5-6, 2009, p.188-190.

20. TSAPKOV V. I., CHUMAKOV YU. M., ANTOSYAK B. YA., SIMONOV YU. A., BOCELLI G., POPOVSCHI L. G., GULEA A. P. The crystalline structures of 2,2 ’-bypyridil-containing complexes of copper(II) nitrate with salicylic and 5-nitrosalicylic

139

aldehyde. The International Conference dedicated to the 50th anniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova. Chisinau, Moldova. May 26-29, 2009. Book of abstracts, p. 114.

21. ZOSIM L., GULEA A., ESCUDIE J., BULIMAGA V., RUDIC V., EFREMOVA N., ELENCIUC D., OUHSAINE F., RANAIVONJATOVO H., TSAPKOV V. Germanium bioaccumulation by cyanobacteria Spirulina Platensis CNM CB-02 from germanium organic compounds. The International Conference dedicated to the 50 th anniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova. Chisinau, Moldova. May 26-29, 2009. Book of abstracts, p. 111.

22. GUTANU V. Modificarea polimerilor ionici reticulati cu particule ultra fine de compusi metalici. Simposionul International, Prioritatile Chimiei pentru o dezvoltare durabila – PRIOCHEM. 20-30 octombrie 2009. Sinaia, Romania, p. 7.

23. GUTSANU V., TUTOVAN E., COTOFANA L. Sorption of NO2- ions from aqueous

solutions on the sorbent modified with Cr(III). The Int. Conf. of 50 th anniversary of Inst. of Chem. of A. S. M. May 26-28, 2009. Book of abstracts, p. 224.

24. BARBĂ N., MITCOV D., DRAGALINA G., ROBU Ş. Aspects of Some Transition Metals Phtalocyanines Synthesis. The Intern.Confer. dedicated to the 50-th anniversary of Institute of Chemistry of the ASM, may 26-28, 2009, p. 147.

25. MARIN I., POPUŞOI A., BARBĂ N., TURTĂ C., DUCA GH. The Synthesis of 4-N,N-Diaryl(dialkyl)amino-4-isothiocyanatochalcone. The Intern.Confer. dedicated to the 50-th anniversary of Institute of Chemistry of the ASM, may 26-28, 2009, p. 146.

26. POPUŞOI A., BARBĂ N., SÎRBU D. The Synthesis of 4-Hydroxy-3-metoxy-4-isothiocyanatochalcone. The Intern.Confer. dedicated to the 50-th anniversary of Institute of Chemistry of the ASM, may 26-28, 2009, p. 154.

27. POPUŞOI A., BARBĂ N., DRAGALINA G., CUCULESCU E., CARAMAN M., ROBU Ş. Nanocompozite polimerice fotoluminiscente din derivaţi ai chalconelor aromatice. PRIOCHEM, ed. Y, Sinaia, 29-30 oct. 2009, p. 44.

28. ROBU Ş., MITCOV D., BARBĂ N., DRAGALINA G., CARAMAN M. Synthesis and Study of some Substituted Phthalocyanine dyes Containing Transition and Rare Earth Metals. RICCCE-XYI, Sinaia, 9-12 sept.2009.

29. BOUROSH P., REVENCO M., VOLOGZHANINA A., PALAMARCIUC O., SIMONOV YU. New binuclear manganese complex with salicylaldehyde thiosemicarbazone. The International Conference dedicated to the 50th aniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova, Chisinau, 26-28mai 2009 - PP 007 - p.65.

30. CHIRIAC L., REVENCO M., CAZAC T., CECOI N. The influence of some hydroxyl containing ligands on the polarographic catalytic current în the system mo(vi) – potassium chlorate The International Conference dedicated to the 50th aniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova, Chisinau, 26-28mai 2009, p.85.

31. GAVRILUŢA A., CEBAN A. Studiul 2-metil-8-oxichinolinei ca material electroactiv pentru senzor potenţiometric Cu2+ senzitiv. Conferinţa internaţională – Studenţi pentru studenţi, Cluj-Napoca, România, 2009, rezumatele comunicărilor, p.76.

32. GAVRILUŢA A., MARTIN M., CEBAN A. Proiectarea unor noi materiale electroacive pentru senzori potenţiometrici. Conferinţa ştiinţifică a masteranzilor şi doctoranzilor, USM, 2009, rezumatele comunicărilor, p.55.

33. MARTIN M. International Conference dedicted to the 50th anniversary from the foundation PVC matrix membrane sensor for potentiometric determination of dodecylsulfate. of the Institute of Chemistry of Sciences of Moldova, Book of abstracts, May 2009, Chisinau, Moldova, p. 133.

34. MARTIN M. Impactul naturii plastifiantului asupra parametrilor funcţionali ai senzorilor potenţiometrici anionici pe baza pivalaţilor cromului(III). Conferinţa ştiinţifică a masteranzilor şi doctoranzilor, USM, 2009, rezumatele comunicărilor, p.59.

140

35. REVENCO M. Development of analytical coordination chemistry în Moldova. The International Conference dedicated to the 50th aniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova, Chisinau, 26-28mai 2009, p.6.

36. STRATULAT E. Aspecte analitice ale reacţiei de complexare a 4-etiltiosemicarbazonei 8-chinolinaldehidei cu ionii de cobalt. Conferinţa ştiinţifică a masteranzilor şi doctoranzilor. Rezumatele comunicărilor, Chişinău, 2009, p.57-58.

37. STRATULAT E., REVENCO M., CORJA I., PRISACARI V., DIZDARI A., BOUROSH P., GDANIEC M., SIMONOV YU. Influence of deprotonation on the structure and antibacterial properties of the copper(II) complexes with 8-quinolinealdehyde thiosemicarbazone. The International Conference dedicated to the 50th aniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova, Chisinau, 26-28mai 2009 - PP 051, .109.

38. GLADCHI V., BUNDUCHI E., DUCA GH., GOREACAVA N., ANGHEL L. Photolysis of Pesticides Hexachlorocyclohexn and Phozalon în Aquatic Environment. Book of Abstracts of the International Conference dedicated to the 50 th anniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova, May 26-28, 2009. Chisinau, Moldova, p.176.

39. DUCA GH., BUNDUCHI E., GLADCHI V. Catalytic Oxidation Involving Free Radicals of the Hydroquinone and Acid Glioxalic în the Aquatic Environment. Book of Abstracts of the International Conference dedicated to the 50th anniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova, May 26-28, 2009. Chisinau, Moldova, p.176.

40. GLADCHI V., GOREACAVA N., DUCA GH., BUNDUCHI E., ROMANCIUC L., MARDARI I. Middle Dniester. The Biogenic Elements Regime în River Waters. Book of Abstracts of the International Conference dedicated to the 50th anniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy, p.179.

41. GADCHI V., GOREACEVA N.V., DUCA GH., BUNDUCHI E., BORODAEV R., ANGEL L., SURIGINA O., LIS A. Chemical Regime of Dniester Tributaries în Spring Period of the Year 2009. Book of Abstracts of the International Conference dedicated to the 50th anniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy, p.180.

42. DUCA GH., GLADCHI V., GOREACAVA N., BUNDUCHI E., ROMANCIUC L. Photo-Degradation of Thiolic Substances în Aquatic Environment. Book of Abstracts of the International Conference dedicated to the 50th anniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy, p.176.

43. АНТОСЯК Б. Я., ЦАПКОВ В. И., ЧУМАКОВ Ю. М., СИМОНОВ Ю. А., БЕЖЕНАРЬ Н. П., ПАЛОМАРЕС-САНЧЕС С. А., ГУЛЯ А. П. Кристаллические структуры комплексов нитрата и сульфата меди(II) с тиосемикарбазоном и 4-фенилтиосемикарбазоном 2-гидрокси-3-метоксибензальдегида. XXIV Международная Чугаевская конференция по координационной химии. Санкт-Петербург. 15-19 июня 2009 г. Тезисы докладов, c. 228.

44. ГУЛЯ А., БЫРКЭ М., ЛУПАШКО А., ЦАПКОВ В., ИСАК-ГУЦУЛ Т., АНДРОНИК О., КОТОВАЯ А. Комплексный термический анализ образцов шампиньонов и корней хрена высушенных в результате микроволновой обработки. Научно-практическая конференция “Биологически Активные Вещества: фундаментальные и прикладные вопросы получения и применения”. Новый Свет, Крым, Украина. 25-30 мая 2009. Тезисы докладов, c. 55.

45. ЧЁРНЯ В. А., КАЖЕВА О. Н., НОВИЦКИЙ Г. В., ШОВА С. Г., ГУЛЯ А. П., СИМОНОВ Ю. А. Новый гетерометаллический комплекс на основе биядерного фрагмента хрома. XXIV Международная Чугаевская конференция по коорди-национной химии. Санкт-Петербург. 15-19 июня 2009 г. Тезисы докладов, c. 194.

141

46. ЧУМАКОВ Ю. М., ЦАПКОВ В. И., АНТОСЯК Б. Я., БОЧЕЛЛИ Г. БАЙРАК Н. Н., ГУЛЯ А. П. Кристаллические структуры тригидрата перхлората бис(2-формилпиридин-тиосемикарбазон) никеля (II) и дигидрата перхлората бис(6-бром-2-формилпиридин-4-фенилтиосемикарбазон)меди(II). XXIV Международная Чугаевская конференция по координационной химии. Санкт-Петербург. 15-19 июня 2009г. Тезисы докладов, c. 396.

47. БУЛЬМАГА П.И., БОУРОШ П.Н., ДУКА Г.Г., КУКУШКИН В.Ю., ГДАНЕЦ М., РЕВЕНКО М.Д., СИМOНОВ Ю.А. Oсобенности строения и свойств s- метилизотиосемикарбазона салицилового альдегида в комплексах палладия. XXIV Международная Чугаевская конференция по координационной химии 15-19 июня 2009 года, Санкт – Петербург, Россия, c.28.

48. РЕВЕНКО М.Д., ПАНФИЛИЙ Т., БОУРОШ П.Н., ВИШЕР Б., БОТОШАНСКИЙ М., КОРЖА И.Д. Bзаимодействие олово-органических соединений с тиосемикарбазоном 8-хинолинальдегида и его производными. XXIV Международная Чугаевская конференция по координационной химии 15-19 июня 2009 года, Санкт – Петербург, Россия, c.145.

49. РЕВЕНКО М.Д., СИМОНОВ Ю.А. Hовые металл-промотированные реакции тиосемикарбазидного фрагмента. XXIV Международная Чугаевская конференция по координационной химии 15-19 июня 2009 года, Санкт – Петербург, Россия, c.78.

50. DUCA GH., MATVEEVICI V., GONŢA M., IAMBARŢEV V., ISAC T., MOCAN L. Catalitic Oxidation of active colorants. The International Conference dedicated to the 50th anniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova. May 26 – 28, 2009. Book of abstracts. Academy of Sciences of Moldova, p. 169.

51. DUCA GH., MATVEEVICI V., GONŢA M., IAMBARŢEV V., MOCANU L. Decrease of the direct colorants concentration în the textile waste waters. 2009. The International Conference dedicated to the 50th anniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova. May 26 – 28, 2009. Book of abstracts. Academy of Sciences of Moldova, p. 168.

52. MATVEEVICI V., ISAC T., GONŢA M., IAMBARŢEV V., MOCANU L., DUCA GH. The photolysis of some direct azo – colorants în homogenous systems. The International Conference dedicated to the 50th anniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova. May 26 – 28, 2009. Book of abstracts, p.126.

Anul 2010

1. BARBA N., POPUSOI A., LOZAN-TIRSU C., ROY J., POIRIER D., GULEA A. Aromatic isothiocyanatopropenones and thiourea derivatives. Synthesis and biological properties. 1er Colloque Franco-Roumain de Chimie Medicinale. 07-08 octobre 2010, Univ. Alexandru Ioan Cuza, Iasi, Roumanie, p.52.

2. BEJENARI V., GULEA A. Iodine and Selenium containing mineral waters. IV International Warsaw Invention Show. Warsaw, 20-22 October 2010. Catalogue, p.44.

3. COTOVAIA A., ŞOVA S., GULEA A. Interacţiunea tris-β-aminoetanolatului de cobalt(III)cu unii acizi organici. The XXXI-st Romanian Chemistry Conference, 6-8 October 2010, Râmnicu Vâlcea, România. Book of abstracts , p.87.

4. COVALIOV V., DUCA GH. Intensive fermentation of wastes water high yield of methane and biochemical syntesis of supplement to cattle forage with the contets of proteins and vitamin “b”. Catalogul official: The XIV-th Salonul Internaţional Exibition of Reasearch, Innovation and Tehnological Transfer „INVENTICA-2010”, Iaşi, Romania, 9-11 iunie 2010. (Medalie de Aur)

142

5. COVALIOV V., UNGUREANU D., COVALIOVA O., NENNO V. Sisteme automatizate pentru epurarea şi utilizare a biogazului. Catalogul official: The VIII-a Salonul Internaţional de Inventică „PRO INVENT”, Cluj-Napoca, Romania, aprilie 2010. (Medalie de Aur)

6. GULEA A., BÎRCĂ M., LUPASCO A., BERNIC M., COTOVAIA A., ŢAPCOV V. Analiza comparativă a spectrelor RMN 1H pentru probele de uleiuri de floarea soarelui şi de migdal tratate termic prin diferite metode fizice. The XXXI-st Romanian Chemistry Conference, 6-8 October 2010, Râmnicu Vâlcea, România. Book of abstracts p.65.

7. GULEA A., TSAPKOV V., GRAUR V., LOZAN-TIRSU C., RUDIC V. Copper(II) coordination compounds with substituted 2-{[2-(2-hydroxyethylamino)-ethylamino]methyl}phenols. The XXXI-st Romanian Chemistry Conference, 6-8 October 2010, Râmnicu Vâlcea, România. Book of abstracts p.112.

8. GULEA A., POIRIER D., ROY J. Nouveaux composes fortement anticancereux. 1er Colloque Franco-Roumain de Chimie Medicinale. 07-08 octobre 2010, Univ. Alexandru Ioan Cuza, Iasi, Roumanie, p. 27.

9. GULEA A., JALBA A., POIRIER D., STADEN V., RALUCA I.; SOFRONI D. Synthese et les proprietes antiproliferatives de 4-phenylthiosemicarbazones et de complexes de cuivre (II). 1er Colloque Franco-Roumain de Chimie Medicinale. 07-08 octobre 2010, Univ. Alexandru Ioan Cuza, Iasi, Roumanie, p.47.

10. GULEA A., LOZAN-TIRSU C., TAPCOV V., RUDIC V. Antimicrobial effect of copper coordination compounds containing sulphanilamides and 4-phenylthiosemicarbazone pyridine-2-carboxyaldehyde. 1er Colloque Franco-Roumain de Chimie Medicinale. 07-08 octobre 2010, Univ. Alexandru Ioan Cuza, Iasi, Roumanie, p.48.

11. GULEA A., POIRIER D., ROY J., TAPCOV V. Synthesis, characterization în vitro antileukemia, antibacterial and antifungal activity evaluation of Cu(II), Ni(II) and Zn (II) novel metal complexes with salicylidenthiosemicarbazones. 1er Colloque Franco-Roumain de Chimie Medicinale. 07-08 octobre 2010, Univ. Alexandru Ioan Cuza, Iasi, Roumanie, p.49.

12. GULEA A., VIERU V., TAPCOV V., BIRCA M., CHUMAKOV IU., SOFRONI L. L-effet anticancereux de N-(2-methylphenyl)-et N-(3-methylphenyl)-thiosemicarbazone de 2-formylpyridine. 1er Colloque Franco-Roumain de Chimie Medicinale. 07-08 octobre 2010, Univ. Alexandru Ioan Cuza, Iasi, Roumanie, p.50.

13. GULEA A. Inhibitors of Cancer cells proliferation. IV International Warsaw Invention Show. Warsaw, 20-22 October 2010. Catalogue, p.44.

14. LOZAN C., TAPKOV V., GULEA A. Antibacterial Inhibitors. IV International Warsaw Invention Show. Warsaw, 20-22 October 2010. Catalogue, p.45.

15. MATVEEVICI V., DUCA GH., GONŢA M., IAMBARŢEV V., ISAC T., MOCANU L. Catalitic Oxidation of active colorants. Book of abstracts, the International Conference dedicated to the 50th anniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova. 2009, 169. ISBN 9975-62-133-3.

16. MATVEEVICI V., DUCA GH., GONŢA M., IAMBARŢEV V., ISAC T., MOCANU L. Catalitic Oxidation of active colorants. Book of abstracts, the International Conference dedicated to the 50th anniversary from the foundation of the Institute of Chemistry of the Academy of Sciences of Moldova. 2009, 169. ISBN 9975-62-133-3.

17. PARASCHIVESCU A., CECAL AL., GULEA A. Catalysts for obtaining ecological fuel. IV International Warsaw Invention Show. Warsaw, 20-22 October 2010. Catalogue, p.44.

18. ROSU T., PAHONTU E., ILIES D-C., STADEN V., RALUCA I., LEABU M., GULEA A. Synthese, caracterisation et etude de l’activite biologique de nouveaux complexes de Cu(II), Ni(II) et VO(II) avec des bases de Schiff derivees de l’indol-3-carboxaldehyde.

143

1er Colloque Franco-Roumain de Chimie Medicinale. 07-08 octobre 2010, Univ. Alexandru Ioan Cuza, Iasi, Roumanie, p.66.

19. SOFRONI D., CLIPCA I., RUDIC V., GULEA A., BULAT IU., GHINDA S., SOFRONI L. Treatment of metastatic breast cancer . IV International Warsaw Invention Show. Warsaw, 20-22 October 2010. Catalogue, p.44.

20. TODERAS I., RUDIC V., GULEA A., DERJANSCHI V., DUMBRAVEANU D., BULIMAGA V., BOGDAN V. New remedies for bees. IV International Warsaw Invention Show. Warsaw, 20-22 October 2010. Catalogue, p.44.

21. КОВАЛЕВ В., УНГУРЯНУ Д., ДУКА Г., КОВАЛЕВА О., МИХАЙЛЕНКО А., НЕННО В., ХАРЯ В., КЛИКИЧ И. «Комплексная переработка трудно утилизируемых отходов свиноводства с получением очищенного метана из биогаза для когенерации тепловой и электрической энергии, комбинированных органо-минеральных удобрений и очищенной воды для ирригации». Оф. Каталог Х111 Московского Международного салона промышленной собственности «АРХИМЕД», апр. 2010. КАТАЛОГ ХХ1 московского Международного Салона изобретений и инновационных технологий «АРХИМЕД-2010», М.:Кл. 38, п.27, с.225.

22. КОВАЛЕВ В., КОВАЛЕВА О.В., ИВАНОВ М.В., ПОЛУКАРОВ Ю.М. Компактный электрогенеатор водорода. Оф. Каталог Х111 Московского Международного салона промышленной собственности «АРХИМЕД», апр. 2010., М.:Кл, М.:Кл. 32, п.2, с.169.

23. КОВАЛЕВ В.В., ДУКА Г.Г., КОВАЛЕВА О.В., НЕННО В.Э., СЛЮСАРЕНКО В.В., МЕРЕУЦА А. Новые товарные продукты от переработки и утилизации цианид-содержащих отходов виноделия. Оф. Каталог Х111 Московского Международного салона промышленной собственности «АРХИМЕД», апр. 2010., М.:Кл, 1, п.11, с.15

7.11. Lista referatelor ştiinţifice prezentate la manifestările internaţionele, publicate integral în perioada anilor 2006-2010

Anul 2006

1. САЖИН Ф.М., БОЛОГА М.К., КРАЧУН А.Т., МОТОРИН О.В. Электрогидронамичская технология удаления вредных веществ из продуктов горения. Сборник докладов VIII Международной конференции «Совре-менные проблемы электродинамики и электрогидродинамики жидкостей. 26-29 июня 2006. Санкт-Петербург, ГТУ, стр. 271-275.

2. M.SAJIN T., LECA A., CRACIUN A.T., BOTEZ C.N. Control of Burning Processes and Atmosphere Pollutants from Burning Instalations în Electric Fields. 10th International Research/Expert Conference “Trends în the Development of Machinery and Associated Technology” TMT-2006, Barcelona- Lloret de Mar, Spain, 11-15 Septembrie 2006.

3. SAJIN T., GROSU T. Electrothermal convection în conducting liquids. 2006. International Simposium on Electrohydrodynamics (2006 ISEHD). 4-6.12.06. University of Buenos Aires, Argentina. Session P2.

4. ГОРЯЧЕВА Н., ГЛАДКИЙ В., БУНДУКИ Е., БОРОДАЕВ Р. Изменчивость ионного состава и жесткости вод Днестра. Материалы научно-практической конференции «Эколого-экономические проблемы Днестра», 2 -6 октября 2006 г. Одесса.

Anul 2007

144

1. BOTEZ C., SAJIN T., LECA A., CRĂCIUN A. Tehnologii electroplas-mochimice de dirijare a proceselor de ardere a combustibililor organici şi de reducere a emisiilor poluante din insta-laţiile de ardere. Sinaia, România, Lucrările Confe-rinţei Naţionale şi Expoziţiei de Energetică CNEE 2007, 7-9 noiembrie 2007.Societatea Inginerilor Ener-geticieni din România.

2. SAJIN T., CRACIUN A., BUZDUGA R.S., ANIŢEI F., GABA A., PĂUNESCU L. Air pollutants removal at burning of water-black oil emulsions.Ploieşti, România, Lucrările Conferinţei Na-ţionale de Ter-motehnica cu Participare In-termaţională, Ediţia a XVI-a, 31 mai-1 iunie 2007, Univer-sitatea Petrol-Gaze din Ploi-eşti, Vol.1, p. 252-261.

3. SAJIN T., CRĂCIUN A., BUZDUGĂ R.ŞT., ANIŢEI F., GABA A., PĂUNESCU L. Properties of Water-Black Oil Emulsions and Technologies for its Preparation. Ploieşti, România Lucrările Conferinţei Na-ţionale de Ter-motehnica cu Participare In-termaţională, Ediţia a XVI-a, 31 mai-1 iunie 2007, Univer-sitatea Petrol-Gaze din Ploi-eşti, Vol.1, p. 242-251.

Anul 2008

1. COVALIOVA O., COVALIOV V., DUCA GH., DRAGALIN I., BUNESCU A. гетерогенно-гомогенный фотокатализ в процессах очистки водной среды от бензотиазолов. Материалы Mежд. Конгрессa ECWATECH-2008, июнь, 2008, c. 10.

2. DUCA GH., COVALIOV V., UNGUREANU D. COVALIOVA O. JALBĂ V. Интенсификация процессов гидролиза и анаэробного сбраживания сточных вод бродильных производств . Материалы Mежд. Конгрессa ECWATECH-2008, июнь, 2008, c. 10.

3. COVALIOVA O. Dezoltări iovaţionale în procese fizico-chimice epurării şi condiţionării a apei. „Probleme teoretice şi practice ale economiei proprietăţii intelectuale”. Conferenţa Internaţională ştiinţifico-practică, Ch.:AGEPI, 2008. p.120-125.

4. DUCA GH., COVALIOV V., UNGUREANU D., GAINA B. Hotăririle organizaţionale şi tehnico-ştiinţifice pentru dezvoltarea tehnologiei cu biogaz în Moldova. „Probleme teoretice şi practice ale economiei proprietăţii intelectuale”. Conferenţa Internaţională ştiinţifico-practică, Ch.:AGEPI, 2008. p.105-111.

7.12. Lista referatelor ştiinţifice prezentate la manifestări naţionale, publicate integral.

7.13. Lista comunicărilor ştiinţifice prezentate la manifestările naţionele, publicate ca rezumat (1-3 pagini) în perioada anilor 2006-2010

Anul 2006

1. BUBURUZ L, MATVEEVICI V. Diminuarea coloranţilor direcţi din soluţiile-model cu ajutorul coagulanţilor. Conferinţa ştiinţifică republicană a tinerilor cercetători, „Chimia Ecologică şi Estimarea Riscului chimic”, ediţia X” Moldova, Chişinău, USM, materialele Conferinţei „Chimia Ecologică şi Estimarea Riscului chimic”.

2. OLĂRESCU R., MATVEEVICI V. Diminuarea coloranţilor activi la tratarea soluţiilor model cu

3. coagulanţii de aluminiu. Conferinţa ştiinţifică republicană a tinerilor cercetători, „Chimia Ecologică şi Estimarea Riscului chimic”, ediţia X” Moldova, Chişinău, USM, materialele Conferinţei „Chimia Ecologică şi Estimarea Riscului chimic”.

145

4. MACARI S., GLADCHI V., BUNDUCHI E. Procese de autopurificare radicalică a apelor naturale în prezenţa acidului glioxalic. Conferinţa Ştiinţifică Studenţească dedicată jubileului de 60 de ani de la fondarea USM, 17 – 20 aprilie 2006, rezumatele comunicărilor, p.221.

5. КОВАЛЕВ В.В., ОСИПОВ И. Изучение процессов фотокаталитической деструкции фунгицидных препаратов Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic. Conf.ştiinţifică republ. a tinerilor cercetători. Ediţia a VIII-a. Chişinău:USM, Chişinău, 2006 p.39-40.

6. ZLATOV O., MEREUŢA A. Studiul procesului de extracţie a acidului tartric din vinasă cu anionitul Purolite A 400. Conferinţa ştiinţifică republicană a tinerilor cercetători, ediţia X, Chişinău 12 mai, 2006.

7. GUZUN A., MEREUTA A. Variante tehnologice de obţinere a acidului tartric. Conferinţa ştiinţifică republicană a tinerilor cercetători, ediţia X, Chişinău 12 mai, 2006, p.89-90.

8. CALANCEA S., GUTU I. Sinteza unor substanţe cu proprietăţi medicamentoase pe baza esterilor alchilici ai acidului tartric. Conferinţa ştiinţifică republicană a tinerilor cercetători, ediţia X, Chişinău 12 mai, 2006, p. 6-7.

9. КИРЧИОГЛО Т., ГЛАДКИЙ В.Влияние бигенных веществ на процессы химического самоочищения природных вод. Moldova, Chişinău, USM, materialele Conferinţei Ştiinţifice Republicane a Tinerilor Cercetători „Chimia Ecologică şi Estimarea Riscului chimic”, ediţia X, p. 12.

10. BUGA E., GLADCHI V. Locul şi rolul cisteinei în procesele de autoepurare chimică a sistemelor acvatice. Moldova, Chişinău, USM, materialele Conferinţei Ştiinţifice Republicane a Tinerilor Cercetători „Chimia Ecologică şi Estimarea Riscului chimic”, ediţia X, p. 10.

11. АПОСТОЛ Л., ГЛАДКИЙ В. Роль гуминовых веществ в природных водах. Moldova, Chişinău, USM, materialele Conferinţei Ştiinţifice Republicane a Tinerilor Cercetători „Chimia Ecologică şi Estimarea Riscului chimic”, ediţia X, p. 16.

12. КУШНАРЕВА М., ГЛАДКИЙ В. Нонилфенолы в природных водах. Moldova, Chişinău, USM, materialele Conferinţei Ştiinţifice Republicane a Tinerilor Cercetători „Chimia Ecologică şi Estimarea Riscului chimic”, ediţia X, p. 44.

13. MACARI S., GLADCHI V., BUNDUCHI E. Procese de autopurificare radicalică a apelor naturale în prezenţa acidului glioxalic. Conferinţa Ştiinţifică Studenţească dedicată jubileului de 60 de ani de la fondarea USM, 17 – 20 aprilie 2006, rezumatele comunicărilor, p.221.

Anul 2009

1. RĂDUCAN E., GONŢA M. Utilizarea reducătorilor în procesul de inhibiţie al oxidării lipidelor din cremele cosmetice.Analele ştiinţifice ale USM. Seria lucrări ştudenţeşti, Chişinău 2009, p. 78- 81.

2. ANGHEL L., DUCA GH., GLADCHI V., BUNDUCHI E. Influenţa fotolizei unor pesticide asupra desfăşurării proceselor de la autoepurare prin radicali. Rezumatele comunicărilor, Conferinţa ştiinţifică a masteranzilor şi doctoranţilor «Cercetare şi inovare – perspective de evoluţie şi integrare Europeană», 23 septembrie 2009, CEP USM, Chişinău-2009, p.53-54.

3. BOLFOSU O., GONŢA M. Determinarea indicelor de calitate a cremelor cu adaos de tartrat de dietil. Conferinţa ştiinţifică a masteranzilor şi doctoranzilor.”Cercetare şi inovare – perspective de evoluţie şi integrare europeană” Rezumatele comunicărilor, CEP USM, 23 septembrie 2009, p. 79 – 81.

4. CHIREV O., GONŢA M. Studiul proceselor de formare şi inhibiţie a N-nitrozaminelor în preparatele farmaceutice (diuretice). Conferinţa ştiinţifică a masteranzilor şi doctoranzilor.”Cercetare şi inovare – perspective de evoluţie şi integrare europeană” Rezumatele comunicărilor, CEP USM, 23 septembrie 2009, p. 81 – 83.

5. GRAUR I., MATVEEVICI V. Studiul diminuării substanţelor humice din soluţiile model prin combinarea metodelor de oxidare şi coagulare. Conferinţa ştiinţifică a masteranzilor şi doctoranzilor.”Cercetare şi inovare – perspective de evoluţie şi integrare europeană” Rezumatele comunicărilor, CEP USM, 23 septembrie 2009, p. 71 – 73.

146

6. HARUŢA A., GONŢA M. Utilizarea reducătorilor din spirulină la inhibiţia procesului de formare a N-nitrozoaminelor. Analele ştiinţifice ale USM. Seria lucrări ştudenţeşti, Chişinău 2009, p. 81 - 84.

7. LIS A., BUNDUCHI E. Evaluarea stabilităţii la acidulare a apelor Nistrului. Rezumatele comunicărilor, Conferinţa ştiinţifică a masteranzilor şi doctoranţilor «Cercetare şi inovare – perspective de evoluţie şi integrare Europeană», 23 septembrie 2009, CEP USM, Chişinău-2009, p.77-78.

Anul 2010

1. BALUŢA A., JALBĂ A., GULEA A. Compuşi coordinativi ai cobaltului, nichelului şi cuprului cu 4-(o-, m-, p-metoxilfenil)tiosemicarbazone piridin-2-carboxialdehidei. Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor Cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic” Ediţia a XI-a. Chişinău. 25 noiembrie 2010. Rezumatele comunicărilor p.72-74. ISBN 978- 9975- 71– 022-0.

2. BOTNARU L., BUNDUCHI E. Autopurificarea fotochimică a apelor în prezenţa pesticjdului fosalon. Materialele Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic”. Ch.: CEP USM, 2010. – p.81. ISBN 978-9975-71- 0220.

3. BRATCO S., BUNDUCHI E. Impactul terminalului de la Gurgiuleşti asupra luncii Prutului inferior. Materialele Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic”. Ch.: CEP USM, 2010. – p.94. ISBN 978- 9975- 71– 0220.

4. BUNCIUC I., BORODAEV R. Rolul formelor de migrare ale fierului în pricese de autopu-rificare ale apelor naturale de suprafaţă. Materialele Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic”. Ch.: CEP USM, 2010. – p.74. ISBN 978- 9975- 71– 022-0.

5. CĂPĂŢÎNĂ T., GULEA A., BARBĂ N., ŞOVA S. Sinteza şi structura 4-(2-aminopiridil) tiosemicarbazidei şi a unor tiosemicarbazone. Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor Cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic” Ediţia a XI-a. Chişinău. 25 noiembrie 2010. Rezumatele comunicărilor p.20-21. ISBN 978- 9975- 71– 022-0.

6. COCIERU S., MATVEEVICI V. Înlăturarea substanţelor humice din soluţiile model şi apele naturale. Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor Cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic” Ediţia a XI-a. Chişinău. 25 noiembrie 2010. Rezumatele comunicărilor p.78-79. ISBN 978- 9975- 71– 022-0.

7. CULICHIN E., GLADCHI V. Poluarea mediului cu poluanţii organici ( hidrocarburile aromatice policiclice). Materialele Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic”. Ch.: CEP USM, 2010. – p.90. ISBN 978- 9975-71-022-0.

8. GAZ D., BUNDUCHI E., LIS A. Capacitatea de tamponare ale unor alfuenţi ai fluviului Nistru. Materialele Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic”. Ch.: CEP USM, 2010. – p.8. ISBN 978- 9975- 71– 0220.

9. JALBĂ A., BARBĂ N., GULEA A., POIRIER D. Sinteza şi activitatea antileucemică a 4-feniltiosemicarbazonelor piridin-2-carboxialdehidei. Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor Cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic” Ediţia a XI-a. Chişinău. 25 noiembrie 2010. Rezumatele comunicărilor p.35-37. ISBN 978- 9975- 71– 022-0.

10. JULEA F., GULEA A. Sinteza, structura şi proprietăţile anticancer a unor compuşi sintetizaţi. Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor Cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic” Ediţia a XI-a. Chişinău. 25 noiembrie 2010. Rezumatele comunicărilor p.59-61. ISBN 978- 9975- 71– 022-0.

11. MATVEEVICI V., CHIRNIŢCAIA T. Studierea procesului de diminuare a concentraţiei coloranţilor activi din soluţiile model prin aplicarea metodelor fizico – chimice. Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor Cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic” Ediţia a XI-a. Chişinău. 25 noiembrie 2010. Ch.: CEP USM, 2010, p. 16-18. ISBN 978- 9975- 71– 022-0.

147

12. MATVEEVICI V., TULCII O. Înlăturarea excesului de fluor din apele naturale. Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor Cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic” Ediţia a XI-a. Chişinău. 25 noiembrie 2010. Ch.: CEP USM, 2010, p. 52-54. ISBN 978- 9975- 71– 022-0.

13. MUSTEAŢĂ R., GLADCHI V., BUNDUCHI E. Participarea pesticidului deltametrina în procese de autopurificare radicalică a mediului acvatic. Materialele Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic”. Ch.: CEP USM, 2010. – p.3. . ISBN 978- 9975- 71– 022-0.

14. NICA I., GLADCHI V. Compoziţia chimică a apelor din izvorul şi fîntînele din satul Varniza. Materialele Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic”. Ch.: CEP USM, 2010, p.42. . ISBN 978-9975-71- 022-0.

15. PAHOLNIŢCAIA A., ŞOVA S., BARBĂ N., GULEA A., POIRIER D. Unele baze Schiff cu benzotiazoli şi activitatea lor anticancer. Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor Cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic” Ediţia a XI-a. Chişinău. 25 noiembrie 2010. Rezumatele comunicărilor p.54-55. . ISBN 978- 9975- 71– 022-0.

16. PERCIUN N., BUNDUCHI E. Procese de autopurificarea a apelor naturale în prezenţa hidro-chinonei. Materialele Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic”. Ch.: CEP USM, 2010. – p.18. ISBN 978- 9975-71-0220.

17. RACOVIŢA S., GLADCHI V. Poluarea râului Işnovăţ şi consecinţele poluării. Materialele Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic”. Ch.: CEP USM, 2010. – p.87. ISBN 978- 9975- 71– 022-0.

18. ŢURCAN C., MATVEEVICI V. Diminuarea connţinutului de coloranţi direcţi din soluţiile model prin aplicarea metodelor de coagulare. Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor Cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic” Ediţia a XI-a. Chişinău. 25 noiembrie 2010. Rezumatele comunicărilor p.71-72. ISBN 978- 9975- 71– 022-0.

19. VIERU V., GULEA A. Compuşi coordinativi ai cuprului(II) cu 4-(o-, m-, p-metilfenil)-tio-semicarbazonele piridin-2-carboxialdehidei şi aldehidei salicilice. Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor Cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic” Ediţia a XI-a. Chişinău. 25 noiembrie 2010. Rezumatele comunicărilor p.5-6. ISBN 978- 9975- 71– 022-0.

20. VRABIE I., BUNDUCHI E. Autopurificarea prin fotoliză indirectă a apelor lacului din Valea Trandafirilor. Materialele Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic”. Ch.: CEP USM, 2010. – p.79. ISBN 978- 9975- 71– 0220.

21. БРИТАН С., GLADCHI V. Влияние сим-триазиновых пестицидов на окружающую среду. Materialele Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic”. Ch.: CEP USM, 2010. – p.25. ISBN 978- 9975- 71– 022-0.

22. ГРАУР В., ГУЛЯ А. Координационные соединения меди(II) с замещенными салицилиден-2-(2-аминоэтиламино) этанолами. Conferinţa Ştiinţifică Republicană a Tinerilor Cercetători „Chimia ecologică şi estimarea riscului chimic” Ediţia a XI-a. Chişinău. 25 noiembrie 2010. Rezumatele comunicărilor p.21-23. ISBN 978- 9975- 71– 022-0.

7.14. Lista manifestaţiilor ştiinţifice organizate (denumirea, perioada, locul desfăşurării)

Anul 2006:

1. Conferinţa ştiinţifică de totalizare a activităţii ştiinţifice studenţeşti dedicată jubileului de 60 de ani de la fondarea USM, în perioada 17-20 aprilie 2006

2. Conferinţa ştiinţifică republicană a tinerilor cercetători Chimie ecologică şi estimarea riscului chimic, ediţia a X-a. 12 mai 2006. Locul desfăşurării - USM. Au participat 48 de tineri din mai multe instituţii de învăţămînt superior din republică. Rezumatele comunicărilor au fost publicate.

148

3. Olimpiada Republicană de Chimie, ediţia 43-a. Au participat peste 150 de elevi din licee din republică. Perioada desfăşurării – martie , locul – USM.

Anul 2007:1. Conferinţa ştiinţifică studenţească dedicată aniversării 61 de la fondarea USM

„Instruirea şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”, 25 aprilie – 4 mai 2007


Anul 2008:

1. Conferinţa ştiinţifică studenţească cu genericul „Tineretul de azi – viitorul de mâine”, în perioada 14-18 aprilie 2008.


Anul 2009:

1. Conferinţa ştiinţifică studenţească „Cu creativitate şi inovare spre integrarea europeană” , februarie 2009, USM

2. Conferinţa Ştiinţifică pentru Masteranzi şi Doctoranzi cu genericul ,,Cercetare şi inovare - perspective de evoluţie şi integrare europeană”. USM, 23 septembrie 2009


4. Co-organizator - Conferinţa Internaţională jubiliară, dedicată celei de a 50-a aniversări de la fondarea Institutului de Chimie al A.Ş.M., 26 – 28 mai 2009, Chişinău, Moldova. Locul desfăşurării Institutul de Chimie al A.Ş.M. La conferinţă au participat peste 150 participanţi din 14 ţări (Moldova, România, Ucraina, Rusia, Belorus, Lituania, Italia, Franţa, Germania, Spania, Polonia, Japonia, Israel, SUA).

Anul 2010:

1. Conferinţa de totalizare a activităţii ştiinţifice „Dezvoltarea cercetării ştiinţifice, promovarea şi cultivarea creativităţii şi a inovării în procesul instruirii academice.” USM, 5 mai 2010


3. Conferinţa ştiinţifică republicană a tinerilor cercetători Chimie ecologică şi estimarea riscului chimic, ediţia a XI-a. 25 noiembrie 2010. USM. Au participat 64 de tineri din mai multe instituţii de învăţămînt superior din republică. Rezumatele comunicărilor au fost publicate.

7.15. Lista studiilor, referatelor publicate pe Internet (se indică organizaţia editor).

149

7.16. Lista brevetelor obţinute în perioada anilor 2006-2010

Anul 2006:

Nr. d/o Autorii Denumirea brevetului Nr. de

înregistrare

1.Olga Covaliova, Gheorghe Duca, Victor Covaliov, Margarita Prohin, Boris Găină

Procedeu de obţinere a fungicidului lichid pentru stropirea plantelor Nr. 2757

2.Victor Covaliov, Dumitru Ungureanu, Olga Covaliova, Ion Suman, Gheorghe Duca

Procedeu şi instalaţie pentru purificarea biogazului de hidrogen sulfurat Nr. 2767

3. Alexei Baerle, Vasile Guţanu Procedeu de obţinere a colorantului roţu din materie primă vegetală

Nr. 2774

4.Aurelian Gulea, Donald POIRIER, Roy JENNY, Vitalie Stăvilă,Victor Ţapcov

Inhibitori ai leucemiei umane mieloide în bază de combinaţii coordinative

heteronucleare ale cobaltului (III) şi bismutului (III)

Nr. 2786

5. Victor Covaliov, Olga Covaliova, Dumitru Ungureanu Bioreactor anaerob Nr. 2794

6.Victor Covaliov, Dumitru Ungureanu, Olga Covaliova, Boris Găină, Gheorghe Duca

Procedeu de epurare biochimică anaerobă-aerobă a apelor reziduale Nr. 2795

7. Alexei Baerle, Vasile Guţanu Procedeu de obţinere a colorantului natural glucozidă de cianidină Nr. 2796

8. Olga Covaliova, Victor Covaliov, Ivanov Mihail

Procedeu de obţinere a acoperirii chimice compoziţionale Nr. 2799

9. Serghei Dmitriev, Igor Dementiev, Alexandru Crăciun

Compoziţie pentru obţinerea peliculelor subţiri de dioxid de staniu Nr. 2805

10. Alexandru Crăciun, Oleg Corşac, Carolina Pelipeţcaia Dispozitiv pentru ionizarea gazelor Nr. 2806

11. Victor Covaliov, Dumitru Ungureanu, Olga Covaliova Bioreactor Nr. 2818

12. Victor Covaliov, Ivanov Mihail, Olga Covaliova

Procedee de obţinere şi utilizare a granu-lelor flotoare pentru protecţia contra eva-porării a soluţiilor de nichelare chimică

Nr. 2820

13. Victor Covaliov, Olga Covaliova Aparat pentru îmbogăţirea cu oxigen a aerului pentru inspiraţie Nr. 2828

14.Aurelian Gulea, Donald POIRIER, Roy JENNY, Lilia Popovschi,Victor Ţapcov

Inhibitor al leucemiei umane mieloide în baza tricloracetatului dimeric asimetric

de cobaltNr. 2851

15.Victor Ţapcov, Iurie Ciumacov, Valeriu Crudu, Nina Samusi, Aurelian Gulea,

(µ-Imidazol-N,N΄)-bis{4-bromo-2[2-(oxietilimino)-metil]-fenolato(2)-cupru},care manifestă activitate

antimicotică

Nr. 2861

16.Aurelian Gulea, Victor Ţapcov, Stela Spînu, Natalia Cozîri, Dina Calancea

Salicilidentiosemicarbazidaţi de zinc şi nichel, care conţin sulfanilamide şi compuşi heterometalici pe baza lor

Nr. 2882

17. Olga Covaliova, Ivanov Mihail, Victor Covaliov

Procedeu de aplicare a acoperirii ce conţine bor Nr. 2912

18. Victor Covaliov, Olga Covaliova Procedeu de aplicare a acoperirii ce conţine nichel-staniu Nr. 2913

150

19.

Victor Ţapcov, Aurelian Gulea,Viorel Prisacari, Stela Spânu, Svetlana Buraciova, Natalia Cozîri

Salicilidentiosemicarbazido-[6-(4-aminobenzensulfamido)-3-

metoxipidazin]-nichelNr. 2939

20.Olga Covaliova, Victor Covaliov, Dumitru Ungureanu, Gheorghe Duca

Procedeu şi dispozitiv de epurare a apei potabile în condiţii casnice Nr. 2940

21. Alexandru Crăciun, Oleg Corşac, Tudor Sajin Dispozitiv pentru ionizarea gazelor Nr. 2944

22. Tudor Bounegru, Ion Sandu Instalaţie pentru neutralizarea deşeurilor vinicole ce conţin albastru de Prusia Nr. 2954

23. Tudor Bounegru, Victor BoţanInstalaţie pentru denocivizarea

deşeurilor vinicole ce conţin albastru de Prusia

Nr. 2963

24. Tudor Bounegru, Victor BoţanInstalaţie pentru denocivizarea în flux a deşeurilor vinicole ce conţin albastru de

PrusiaNr. 2964

25.Azzouz Abdelkrim, Tudor Sajin, Nistor Ileana Denisa, Alexandru Crăciun, Gheorghe Duca

Procedeu de cultivare a bacteriilor lactice (variante) Nr. 2969

26.Victor Covaliov, Bârsan Vitalii, Dumitru Ungureanu, Baban Oleg, Olga Covaliova

Procedeu de epurare a gazelor de evacuare şi dispozitiv pentru realizarea

acestuia -Nr. 2979

27.Olga Covaliova,Victor Covaliov, Dumitru Ungureanu, Aurelian Gulea

Procedeu de obţinere a coagulantului mixt pentru purificarea apelor reziduale

puternic poluateNr. 2984

28. Nicanor Barbă, Gheorghe Luchiţa, Alic Barbă, Roman Vieru

Procedeu de obţinere a izotiocianatochalconelor Nr. 2985

29.Olga Covaliova,Victor Covaliov, Dumitru Ungureanu, Aurelian Gulea

Procedeu de obţinere a amestecului antigivrant Nr. 2986

Anul 2007:

1.

Covaliova Olga, Covaliov Victor Ungureanu Dumitru

Duca Gheorghe, Onica Vasile, Suman Ion

Metantanc anaerob pentru epurarea apelor reziduale Nr. 3062

2.

Covaliova Olga, Covaliov Victor

Găină Boris Ungureanu Dumitru Duca Gheorghe

Procedeu de degradare a deşeurilor greu degradabile obţinute de la distilarea

alcooluluiNr. 3078

3. Covaliov Victor Covaliova Olga

Instalaţie pentru separarea prin ultrafiltrare a emulsiei ulei-apă Nr. 3096

4.

Gulea Aurelian Donald PoirierJenny Roy Ţapcov Victor

Dihidrat de di(μ-Ofenoxi)-di[N-(2-oxi-l-benzol)-N1 –ά-oxifuralhidrozino(2-)cupru] cu proprietăţi de inhibitor al leucemiei mieloide

umane

Nr. 3098

5.Covaliova Olga, Covaliov

Victor MAILHOT Jilles Duca Gheorghe

Instalaţie pentru epurarea fotocatalitică a apei de substanţe organice Nr. 3149

151

6.Covaliov Victor Covaliova Olga,Ivanov Mihail

Instalaţie pentru depunerea chimică a acoperirilor compoziţionale Nr. 3150

7. Covaliova Olga, Ivanov MihailCovaliov Victor

Electrod şi procedeu de obţinere a acestuia pentru electroliza soluţiei apoase alcaline Nr. 3151

8.Covaliov Victor Covaliova Olga,

Duca Gheorghe Ungureanu D.

Instalaţie pentru obţinerea electrochimică a suspensiilor Nr. 3167

9.

Covaliova Olga, Covaliov Victor

Ivanov Mihail Duca Gheorghe

Procedeu de obţinere a membranelor catalitice şi procedeu de epurare a soluţiilor

apoase de impurităţi organice greu degradabile

Nr. 3165

10.

Covaliov Victor, Găină BorisDragalin Ion, Duca Gheorghe,

Covaliova Olga, Cincilei Angela,Bejan Valerian, Osipov Ion

Procedeu de tratare a viţei de vie (variante) Nr. 3178

11. Covaliov Victor, Covaliova Olga

Procedeu de dedurizare a apei fierbinţi fără reagenţi Nr. 3190

12.Sandu Ion Sapariuc Constantin

Sandu Ioan Gabriel Bounegru T. Sandu Andrei Victor

Miniincubator Nr. 3197

13. Covaliov Victor Ungureanu D. Covaliova Olga,

Procedeu de epurare a apelor uzate de poluanţi organici Nr. 3211

14.

Covaliov Victor Covaliova Olga,

Găină Boris Căldare ViorelCăldare Igor

Procedeu de prelucrare regenerativă a baromembranelor Nr. 3209

15.Covaliov Victor Covaliova

OlgaProcedeu elctrochimic de obţinere a

hipocloritului de sodiu şi dispozitiv pentru realizarea acestuia

Nr. 3213

16.Covaliov Victor Covaliova

Olga

Procedeu de denocivizare a albastrului de Berlin din deşeurile formate în rezultatul

demetalizării vinurilor cu hexacianoferat(II) de potasiu

Nr. 3232

17.Covaliova Olga, Covaliov

VictorProcedeu de epurare a apelor subterane de

hidrogen sulfurat şi instalaţie pentru realizarea acestuia

Nr. 3233

18. Covaliov Victor Covaliova Olga, Alexandr Şibaiev

Dispozitiv electromagnetic pentru dedurizarea apei Nr. 3235

19.Covaliov Victor

Găină BorisCovaliova Olga,

Instalaţie pentru activizarea electrochimică a adsorbentului Nr. 3188

20.Crăciun Alexandru

Corşac OlegDuca Gheorghe Sajin Tudor

Dispozitiv pentru ionizarea gazelor Nr. 3262

21.

Covaliov Victor Găină BorisUngureanu D.

Senikovscaia IrinaCovaliova Olga

Procedeu de decontaminare biochimică a compuşilor fero-ferianidici în deşeurile

vinicoleNr. 3251

22.Covaliov Victor Covaliova OlgaBrijatâi Petru

Procedeu de afumare la rece a produselor din carne Nr. 3263

152

23.

Covaliov Victor Ungureanu Dumitru Covaliova Olga,

Suman Ion Ioneţ IonSîrbu Vasile Mereuţa TudorDuca Grigore Plugaru Ion

Bioreactor anaerob Nr. 3272

24.Covaliov Victor Covaliova Olga,Ivanov Mihail

Dispozitiv pentru metalizarea chimică a particulelor nemetalice înalt dispersate Nr. 3275

25. Covaliov Victor Timofti IonCovaliova Olga Jalbă Vitalii Procedeu de înlăturare a pietrei de cazan Nr. 3292

26.Covaliov Victor Covaliova Olga, Ungureanu Dumitru

Suman Ion

Procedeu de tratare a sedimentului obţinut la fermentarea anaerobă a apelor reziduale Nr. 3293

27.

Covaliov V. Senikovscaia IrinaBoincean B. Bogdevici OlegToma Simion Jalbă Vitalii

Găină Boris

Procedeu de obţinere a unui îngrăşământ organo-mineral combinat Nr. 3294

28. Guţanu VasileCojocaru Ludmila

Procedeu de obţinere a sorbentului selectiv care conţine compuşi de Bi(III) Nr. 3295

29.

Sandu Ion Bounegru TudorSandu Ioan GabrielAlexandru Adrian

Sandu Irina Crina AncaDiaconescu Florin

Sandu Andrei Victor

Procedeu de obţinere a pigmentului verde, opac, foto- şi termorezistent Nr. 3296

Anul 2008

1.

AZZOUZ Abdelkrim ASSAAD EliasSAJIN Tudor URSU AlinaNISTOR Ileana Denisa CRĂCIUN Alexandru MIRON Neculai Doru

Procedeu de obţinere a catalizatorului pentru epurarea apei de compuşi organici Nr. 3508

2. BOUNEGRU Tudor BOŢAN Victor

Instalaţie pentru denocivizarea deşeurilor vinicole ce conţin albastru de Prusia

Nr. 3344

3. COVALIOV Victor Instalaţie pentru dozarea lichidelor Nr. 3401

4.

COVALIOV Victor COVALIOVA Olga JALBĂ Vitalii RUSSU ŞtefanMELNIC Maria

Procedeu de obţinere a lichidului biologic activ Nr. 3306

5.

COVALIOV Victor COVALIOVA Olga JALBĂ Vitalii DUCA Gheorghe PUŞNEAC Anatol

Dispozitiv pentru obţinerea suspensiilor activate electrochimic pentru tratarea plantelor Nr. 3335

6.

COVALIOV Victor DUCA Gheorghe UNGUREANU Dumitru COVALIOVA Olga

Instalaţii pentru deshidratarea sedimentelor din apele reziduale Nr. 3367

7.

COVALIOV Victor POLEACOV Mihail UNGUREANU DumitruCOVALIOVA Olga

Instalaţie eoliană pentru aerarea apelor reziduale Nr. 3420

153

8.

COVALIOV Victor UNGUREANU Dumitru COVALIOVA OlgaBURKHARD Reichelt

Dispozitiv pentru obţinerea electrochimică a soluţiei pentru curăţarea ţevilor în condiţii casnice Nr. 3370

9. COVALIOV Victor COVALIOVA Olga

Electrod şi procedeu pentru separarea prin electroflotare a sistemelor disperse şi procedeu de

obţinere a electroduluiNr. 3383


Instalaţie pentru regenerarea metalelor preţioase şi colorate din apele reziduale ale producerii

galvaniceNr. 3385


Procedeu de epurare fotocatalitică a apelor subterane de hidrogen sulfurat şi/sau sulfuri Nr. 3416


Instalaţie pentru epurarea fotocatalitică a apelor subterane de hidrogen sulfurat Nr. 3513

13.COVALIOV Victor COVALIOVA Olga IVANOV Mihail

Procedeu de obţinere a acoperirii chimice cu conţinut de bor Nr. 3418

14.COVALIOV Victor COVALIOVA Olga DUTESCU Corneliu

Arzător de gaze Nr. 3493

15.COVALIOV Victor COVALIOVA Olga DUTESCU Corneliu

Instalaţie pentru arderea combustibilului hidrocarburic Nr. 3520

16.

COVALIOV Victor COVALIOVA Olga GĂINA Boris CALDARE ViorelCALDARE Igor

Instalaţie pentru separarea suspensiilor înalt disperse prin ultrafiltrare Nr. 3506

17.COVALIOV Victor COVALIOVA Olga GĂINA Boris DUCA Gheorghe

Procedeu de denocivizare a sedimentelor cleioase din vinificaţie ce conţin albastru de Berlin Nr. 3412

18.

COVALIOV Victor COVALIOVA Olga KOCIKODAN Victor DUCA Gheorghe GONCEARUC Vladislav

Procedeu de obţinere a membranelor metalice barometrice pentru produsele fotocatalitice Nr. 3413

19.COVALIOV Victor COVALIOVA Olga MATUSCIAC Vitalii

Procedeu de obţinere a membranelor catalice Nr. 3400

20.COVALIOV Victor COVALIOVA Olga REICHELT Bukhard

Instalaţie pentru pregătirea soluţiilor electrochimic activate Nr. 3483

21.

COVALIOV Victor COVALIOVA Olga SOLOJENKIN Piotr SOLOJENKIN Igor SOLOJENKIN Oleg

Instalaţie pentru epurarea galvano-electroflotaţională a apelor reziduale industriale

Nr. 3514

22.

COVALIOV Victor SOLOJENKIN Piotr COVALIOVA Olga SOLOJENKIN Igor SOLOJENKIN Oleg

Instalaţie pentru epurarea complexă a apelor reziduale industriale Nr. 3345

23.COVALIOV Victor TIMOFTI Ion JALBĂ Vitalii SUMAN Ion

Instalaţie pentru înlăturarea pietrei din cazan din schimbătoarele de căldură Nr. 3451

24.

COVALIOV Victor UNGUREANU Dumitru COVALIOVA OlgaSUMAN Ion JALBĂ Vitalii

Instalaţie pentru deshidratarea sedimentelor din apele reziduale Nr. 3430

25. COVALIOVA Olga Procedeu de obţinere electrolitică a hidrogenului Nr. 3488

154

COVALIOV Victor DUCA Gheorghe

26.CRĂCIUN Alexandru SAJIN Tudor DUCA Gheorghe

Dispozitiv pentru epurarea gazelor industriale de particule solide şi funingine

MU nr. 163Model de utilitate

27.

DUCA Gheorghe COVALIOV Victor GĂINA Boris SENICOVSCAIA Irina

Procedeu de obţinere a unui îngraşământ organo-mineral combinat

Nr. 3402

28.

DUCA Gheorghe COVALIOVA Olga, COVALIOV Victor GĂINĂ BorisTOMA Simion BOINCEAN BorisBEJAN Valeriu

Procedeu de obţinere a îngrăşămintelor combinate Nr. 3321

29.

SAJUN Tudor DARCIUC Nicolae CRĂCIUN Alexandru CULEA George CULEA Cătălina Mihaiela ANIŢEI Florin

Instalaţie solară pentru descompunerea apei în hidrogen şi oxigen Nr. 3403

30.

SANDU Irina Crina Anca SANDU Ion BOUNEGRU TudorSANDU Ioan Gabriel SANDU Andrei Victor

Metodă de datare a materialelor textile celulozice vechi Nr. 3325

31.

ŢAPCOV Victor CIUMACOV Iurie CRUDU Valeriu GULEA Aurelian

DI{µ-[N-(2-hidroxietil)-(5-cla-rosalicilideniminator(-1))]-(O,N,O,Cl)}-bis-

(nitrato-imidazolcupru) care manifestă activitate anticotică

Nr. 3484

Anul 2009:

1.Covaliov V., Covaliova O., Polucarov Iu., Ivanov M., Duca Gh., Nenno V.

Procedeu de obţinere a TiO2 nanodispers Nr.3977

2.Covaliov V., Covaliova O., Ungureanu D., Senicovskaia I., Harea V.

Procedeu de defosfotarea a apelor reziduale Nr.3978

3.Covaliov V., Gaina B.., Covaliova O., Duca Gh., Jalbă V., Dragalin I.

Procedeu de tratare a plantelor cu o compoziţie fungicidă cu descompunere

accelerată.Nr.3827

4.Covaliov V., Jalbă V., Covaliova O., Nenno V., Ungureanu D.

Instalaţia pentru acumularea şi epurarea biogazului. Nr.3928

5.Covaliov V., Nenno O., Covaliova O., Duca Gh., Gaina B.

Procedeu de demetalizare a materiei prime vinicole şi procedeu de obţinere a reagentului

pentru realizarea acestuia.Nr.3814

6.Covaliov V., Nenno O., Covaliova O., Gaina B., Ciobanu V., Toma S.

Procedeu de obţinere a microîngreşemintelor. Nr. 3914

7.Covaliov V., Nenno V., Covaliova O., Boian S., Gnatenco I.

Procedeu de regenerarea a paladiu din catalizatori uzate auto Nr.3980

8. Covaliov V., Ungureanu D., Instalaţie de epurare a biogazului cu Nr.67

155

Duca Gh., Nenno V. regenerarea dioxidului de carbon.

9. Covaliova O. Procedeu de epurare electrochimică a apelor reziduale de ionii metalelor grele. Nr. 3912

10. Covaliova O. Рrocedeu combinat de epurare a apelor galvanice uzate cu reutilizarea metalelor. Nr.3941

11. Covaliova O., Procedeu de regenerare a electriliţilor uzaţi de la nichelarea galvanică. Nr. 3954

12.Covaliova O., Covaliov V., Delort A.-M., Mailhort G., Cincilei A.

Reactor foto-biocatalitic combinat pentru epurarea distructivă a apelor uzate de compuşii organici greu degradabili.

Nr. 3911

13. Covaliova O., Covaliov V., Ivanov M., Duca Gh.

Procedeu de obţinere a acoperirilor fotocatalitice active. Nr.3806

14.Covaliova O., Jalbă V., Covaliov V., Nenno V., Duca Gh.

Instalaţie pentru distrucţia fotocatalitică combinată a substanţilor organice biochimic greu degradabile.

Nr. 39

15.Gulea A., Poirier D., Pahonţu Elena-Mihaela, Ţapcov V., Bejenari N., Roy J.

Inhibitori ai leucemiei mieloide umane în baza compuşilor coordinativi ai cuprului(II) cu saliciliden-tiosemicarbazide

Nr. 3890

16.Ţapcov V., Ciumacov Iu., Petrenko P., Popovschi L., Simonov Iu., Gulea A.

Octahidratul al di(-4,4’-dipi-ridil)-di-{-[4-cloro-2-(2-hidro-xi-etilimino) metilfenolo(1-) (O,N,- O-Ofenoxi)]-(-4-cloro-2-(2-hidroxietilimino)metil-feno-lo(2-)-(O,N,O-Ofenoxi,Cl)]nitrato-cupru-cupru}cu proprietăţi de dielectric

Nr. 3841

Anul 2010:

1.

GULEA Aurelian POIRIER Donald PAHONŢU Elena-Mihaela ŢAPCOV Victor BEJENARI Natalia, ROY Jenny

Inhibitori al leucemiei mieloide umane în baza compuşilor coordinativi ai cuprului(II) cu

salicilidentiosemicarbazideNr.3890

2.

COVALIOVA Olga COVALIOV Victor DELORT Anne-MarieMAILHOT Gilles CINCILEI Angela

Reactor foto-biocatalitic combinat pentru epurarea distructivă a apelor uzate de compuşi

organici greu degradabiliNr.3911

3. COVALIOVA Olga Procedeu de epurare electrochimică a apelor reziduale de ionii metalelor grele Nr.3912

4. COVALIOV Victor COVALIOVA Olga ŞIBAIEV Alexandru

Dispozitiv pentru tratamentul micozelor plantare Nr.S 26

5.

COVALIOV Victor NENNO VladimirGAINA Boris COVALIOVA Olga CIOBANU Vitalii TOMA Simion

Procedeu de obţinere a microîngrăşămintelor Nr.3914

6.COVALIOV Victor GĂINA Boris COVALIOVA Olga DUCA Gh.JALBĂ Vitalii DRAGALIN Ion

Procedeu de tratare a plantelor cu o compoziţie fungicidă cu descompunere accelerată

Nr.3827

7.

ŢAPCOV Victor CIUMACOV Iurie PETRENKO Petru POPOVSCHI Lilia SIMONOV Iurie GULEA Aurelian

Octahidrat al di(µ-4,4’-dipiridil)-di{µ-[4-cloro-2-(2-hidroxietilimino)metilfenolato(1-)

(O,N,Ofenoxi)]-(µ-4-cloro-2-(2-hidroxietilimino)metil-fenolato(2-)-

(O,N,Ofenoxi,Cl)]nitratocupru-cupru} cu proprietăţi de dielectric

Nr.3841

8. COVALIOVA Olga, JALBĂ Vitalii,COVALIOV Victor, NENNO

Instalaţie pentru distrucţia fotocatalitică Nr.S 41

156

Vladimir , DUCA Gheorghe combinată a substanţelor organice biochimic greu degradabile

9.

ŢAPCOV Victor CIUMACOV IuriePOPOVSCHI Lilia PETRENKO PetruSIMONOV Iurie ANTOSYAK BorisPARASCHIVESCU Andrei OctavianGULEA Aurelian

Nitrat de catenă-di(µ-4,4′-dipiridil){di(µ-4,4′-dipiridil)-di(nitrato-2-[2-

(hidroxietilimino)metil]fenolato(1-)cupru)}-diaquacupru(II) în calitate de material

dielectric

Nr.3930

10.

COVALIOV Victor JALBĂ VitalieCOVALIOVA Olga NENNO Vladimir UNGUREANU Dumitru

Instalaţie pentru acumularea şi epurarea biogazului Nr.3928

11. COVALIOVA Olga Procedeu combinat de epurare a apelor galvanice uzate cu reutilizarea metalelor Nr.3941

12. COVALIOVA Olga Procedeu de regenerare a electroliţilor uzaţi de la nichelarea galvanică Nr.3954

13.COVALIOVA Olga COVALIOV Victor UNGUREANU Dumitru DUCA Gheorghe NENNO Vl.

Instalaţie de epurare a biogazului cu regenerarea dioxidului de carbon Nr.S 67

14.

COVALIOVA Olga COVALIOV Victor JALBĂ Vitalie UNGUREANU Dumitru DUCA Gheorghe NENNO Vladimir

Instalaţie pentru prelucrarea anaerobă a borhotului de la vinificaţie Nr.3994

15.GULEA Aurelian ŢAPCOV VictorPOIRIER Donald PAHONŢU Elena-Mihaela

Percloraţii de 5-R-saliciliden-4-feniltiosemicarbazonato(1-)-aquacupru(II) ce posedă proprietăţi de inhibitori ai activităţii

enzimei 17 β-HSD (tipul 1)

Nr.3996

16.COVALIOV Victor NENNO Vladimir SLIUSARENCO Valentin COVALIOVA Olga

Instalaţie pentru epurarea continuă a biogazului Nr.105

17. COVALIOVA Olga Procedeu de regenerare a ionitului cu conţinut de nichel şi zinc Nr.106

18. COVALIOVA Olga Procedeu de regenerare a ionitului cu conţinut de cupru Nr.107

19.

COVALIOVA Olga COVALIOV Victor POLUCAROV Iurii DUCA Gheorghe IVANOV MihailNENNO Vladimir

Procedeu de obţinere a dioxidului de titan nanodispers Nr.3977

20.

COVALIOV Victor COVALIOVA Olga UNGUREANU DumitruSENICOVSCAIA Irina HAREA Vasile

Procedeu de defosfatare a apelor uzate Nr.3978

21. GULEA Aurelian ŢAPCOV VictorPOIRIER Donald RUDIC Valeriu

Utilizare a di(μ-Ofenoxi)-di {[2-(4-aminobenzensulfamido)-5-etil-1,3,4-tiadiazol]-3,5-dibromosalicilidentiosemicarbazonato(-1)-

cupru}în calitate de inhibitor al proliferării celulelor T-47D ale cancerului mamar

Nr.3995

22.COVALIOV Victor GUŢU IacobJALBĂ Vitalii ALAEVA ElenaSPÎNU Constantin

Procedeu de depistare a scurgerilor latente de agent termic în sistemele de termoficare Nr.4000

23. COVALIOVA Olga Procedeu de epurare a apelor uzate de la producţiile galvano-chimice de ioni de amoniu Nr.129 S

24. COVALIOVA Olga COVALIOV Victor NENNO Vladimir CARAUŞ

Pigmenţi minerali pentru materiale de lacuri şi vopsele şi procedeu de obţinere a acestora

Nr.131 S

157

Veaceslav JALBĂ Vitalie MEREUŢA Aliona

25.

COVALIOVA Olga COVALIOV Victor NENNO VladimirDUCA Gheorghe MEREUŢA Aliona

Soluţie pentru transformarea produselor de coroziune Nr.4019

26.CRĂCIUN Alexandru SAJIN TudorENE Vladimir

Dispozitiv pentru epurarea de funingine a gazelor de eşapament şi pentru diminuarea

zgomotului produs de motorul cu ardere internăNr.170

27. COVALIOV Victor UNGUREANU Dumitru COVALIOVA Olga

Procedeu de epurare a apelor reziduale de azot amoniacal Nr.4015

28.

GULEA Aurelian CIORNEA VictorŞOVA Sergiu ŢAPCOV VictorNOVIŢCHI Ghenadie GÎNJU Dumitru

Dihidrat de {(hexaaquacalciu)-[μ-hidroxi-μ-acetato-O,O´-bis(nitrilotriacetatocrom(III))]}

ce posedă proprietăţi de material dielectricNr.4016

29. COVALIOVA Olga ENACHI Mihail Reactor fotocatalitic pentru epurarea apei Nr.186

30.

BATÎR Ludmila RUDIC ValeriuBULIMAGA Valentina ZOSIM LilianaELENCIUC Daniela GULEA AurelianBEJENARI Natalia ŢAPCOV Victor

Procedeu de cultivare a cianobacteriei Spirulina platensis

Notă: în comun cu CCŞ „Ştiinţe ale Vieţii”

Nr.167

31.

GULEA Aurelian ŢAPCOV Victor GRAUR Vasile BATÎR LudmilaRUDIC Valeriu BULIMAGA Valentina

Hidrat-2-{[2-(2-hidroxietilamino)-etilimino]-metil}-benzen-1,4-diolo(2)cupru şi procedeu

de cultivare a cianobacteriei Spirulina platensisNotă: în comun cu CCŞ „Ştiinţe ale Vieţii”

Nr.4026

Date despre implementarea rezultatelor ştiinţifice în perioada anilor 2006-2010:

Anul 2007:Denumirea lucrărilor

Executantul (laboratorul, secţia) Conducătorul (gradul ştiinţific, numele, prenumele)

Locul implementării (întreprinderea, organizaţia)

Volumul implementării, efectul economic (social)

preconizat sau real

Prin care act se confirmă faptul

implementării

1. 2. 3. 4.Utilizarea sedimentelor de cleire a vinurilor la obţinerea îngrăşămintelor mineral-organice combinateCovaliov Victor dr. în şt. chimice

Fabrica de vinuri Noroc

Au fost prelucrate 30 tone de deşeuri vinicole, a fost economisite mijloacele

economice pentru păstrarea deşeurilor şi

îndepărtat riscul ecologic

Act de confirmare04.11.2007

Construcţia aparatului pentru dedurizarea apei fără reagenţi pe baza brevetelor MD №2983 «Metodă de dedurizare a apei fără reagenţi şi dispozitiv de efectuare a ei», №3049 «Metodă de dedurizare a apei» şi № 3235 «Instalaţie pentru transformarea electromagnetică a cristalelor sarurilor de duritate a apei»Covaliov Victor dr. în şt.

Întreprindera MGM

Au fost construite 500 exemplare, efectul

economic prconizat la realizarea acestor produse va constituii 335,0 mii lei


158

chimice Tehnologia de epurare a apelor uzate concentrate (borhotul) şi privind punerea în funcţiune a bioreactorul experimental-industrial Covaliov Victor dr. în şt. chimice

Vinaria Bardar

Volumul rectorului construit este de 36 tone

ceea ce permite prelucrarea a unui volum foarte mare de deşeuri, efectul econimic de pe urma implementarii în primă faza a invenţiei

orientativ a fost calculat şi alcătuieşte 234,4 mii lei în

an. Efectul economic aşteptat după procurarea instalaţiilor de ardere a

biogazului şi cogenerare a căldurii şi energiei

electrice la fabrica de vinuri va constitui 576,13

mii lei în an


Elaborarea purtătorului de informaţie electrofotgrafic cu strat electrofotosensibil din polimer organic.

Centrul Tehnico-

ştiinţific al Inst. Şt.Reale din Moldova

Nu este prevăzut în 2007Actul de

implementare nr.1 din ISR, 12.11.07

7.17. Lista certificatelor de depunere în colecţii a suşelor.

7.18. Lista cererilor de brevetare şi certificare

Anul 2006:

1. Rudic V., Chiriac T., Bulimaga V., Zosim L., Gulea A., Poirier D., Ciapurina L., Ciumac D., Toderaş I. Procedeu de obţinere a biomasei cianobacteriei Spirulina platensis // Cerere pentru brevet de invenţie Nr. a 2006 0058 din 2006.02.17.

2. Covaliov V., Covaliova O., Procedeu electrochimic de obţinere a hipocloritului de sodiu şi dispozitiv pentru realizarea acestuia. Cerere nr.2006-0026 din 2006.01.10. (Brevet Nr. 3212 MD Publ. BOPI, 12/2006).

3. Covaliov V., Ungureanu D., Covaliova O., Burkhart Reihelt. Dispozitiv pentru obţinerea electrochimică a soluţiei pentru curăţarea ţevilor în condiţii casnice. Cerere nr.2006-0027 din 2006.01.10. (Brevet Nr. 3370 MD. Publ. BOPI, 7/2007).

4. Covaliov V., Covaliova O., Иванов В.М. Instalaţie pentru depunerea chimică a acoperirilor compoziţionale. Cerere nr.2006-0028 din 2006.01.10. ( Brevet nr.3150 Publ. BOPI, 9/2006).

5. Covaliov V., Ungureanu D., Covaliova O., Procedeu de tratare biochimică a apelor menagere Cerere nr.2006-0029 din 2006.01.10 (Brevet Nr. 3210 MD Publ.BOPI, 12/2006).

6. Covaliovа О. V., Covaliov В.. Instalaţie pentru pregătirea soluţiilor electrochimic activate. Cerere nr.2006-0053 din 02.17.2006.Brevet nr.34831/2008.

7. Covaliov V., Covaliova O. Aparat de tratare a apelor reziduale de substanţe greu degradabile. Cerere nr.2006-0057 din 02.17.2006.. Brevet Nr. 3624 MD Publ. BOPI, nr.6, 2008.

159

8. Covaliov V. Instalaţia pentru dozarea lichidelor. Cerere nr.2006-0055 din 02.17.2006. Hot. de acordare nr 5203 din 2007.07.24 Brevet Nr.3401 MD. Publ. BOPI, 10, 2007.

9. Covaliov V., Ungureanu D., Găină B., Duca Gh., Covaliova O.Procedeu de decontaminare biochimică a compuşilor fero-ferianidici în deşeurile vinicole. Cerere nr.2006-0054 din 02.17.2006. (Brevet Nr.3251 MD Publ. BOPI, 2/2007).

10. Covaliov V., Găină B., Covaliova O., Dragalin I., Cincilei I., Duca Gh., Bejan V., Osipov I. Procedeu de tratare a viţei de vie. Cerere nr.2006-0076 din 02.03.2006. (Brevet Nr.3178. BOPI/11/2006).

11. Covaliovа О., Covaliov V. Electrod şi procedeu pentru separarea prin electroflotare a sistemelor disperse şi procedeu de obţinere a electrodului. Cerere nr.2006-0056 din 17.02.2006.Brevet nr. 3383 MD Publ. BOPI, 8, 2007.

12. Covaliova O., Covaliov B., Matusceac V. Procedeu de obţinerea a membranelor caralitice. Cerere nr.2006-0090 din 2006.03.22.. (Brevet nr. 3400 MD Publ. BOPI, 9, 2007).

13. Covaliov V., Covaliova O., Aparat pentru epurarea fotocatalitică a apelor subterane de hidrogen sulfurat. Cerere nr.2006-0099 din 2006.03.24 (Brevet nr. 3513Publ. BOPI, 2, 2008).

14. Covaliov V., Covaliova O., Procedeu de epurarea fotocatalitică a apelor subterane de hidrogen sulfurat ori sulfuri Cerere nr.2006-0091 din 2006.03.22.. (Brevet nr. 3416 MD Publ. BOPI, 10, 2007).

15. Covaliov V., Covaliova O., Instalaţie pentru regenerarea metalelor preţioase şi colorate din apele reziduale ale producerii galvanice. Cerere nr.2006-0089 din 2006.03.22. (Brevet nr. 3385 MD Publ. BOPI, 8, 2007).

16. Covaliov V., Covaliova O., Brijatîi P. Procedeu de afumare rece a produccerii de carne. Cerere nr.2006-0109 din 2006.04.03 (Brevet nr. 3263 MD Publ. BOPI, nr. 3, 2007).

17. Covaliov V., Covaliova O., Şibaev A., Dispozitiv elecromagnetic pentru dedurizarea apei. (pentru transformarea cu metoda electromagnetică a cristale sărilor de duritate a apei pentru dedurizare a ape. Cerere nr.2006-0110 din 2006.04.03. (Brevet Nr.3235 MD Publ. BOPI, 1/2007).

18. Covaliov V., Covaliova O., Poliacov V., Ungureanu D. Ветровая аэробная установка. Cerere nr.2006-0115 din 2006.04.10. (Brevet nr. 3420 MD. Publ. BOPI, 10, 2007.

19. Covaliov V., Covaliova O., Procedeu de dedurizare a apei fierbinţi fără reagenţi. Cerere nr.2006-0116 din 2006.04.10. (Brevet Nr.3190 (BOPI 11/2006).

20. Covaliov V., Covaliova O., Gaina B., V.Caldare, I.Caldare. Instalaţie pentru separarea suspensiilor înalt disperse prin ultrafiltrare. Cerere nr.2006-0127 din 2006.04.18 (Brevet nr. 3506. 2/2008).

21. Covaliovа О., Covaliov V., V.Caldare, Gaina B., I.Caldare. Procedeu de prelucrare regenerativă a baromembranelor. Cerere nr.2006-0117 din 2006.04.10.Brevet Nr. 3209 MD. Publ. BOPI, 12/2006.

22. Covaliov V., Covaliova O., Procedeu de denocivizare a albastrului de Berlin din deşeurile formate în rezultatul demetalizării vinurilor cu hexacianoferat(II) de potasiu. Cerere nr.2006-0118 din 2006.04.10. (Brevet Nr. 3232 MD Publ. BOPI, 1/2007).

23. Covaliov V., Covaliova O., Электрофлотатор Cerere nr.2006-0114 din 2006.04.10 (Brevet Nr.3565 MD Publ. BOPI, nr.4, 2008).

24. Covaliov V., Covaliova O., Aparat pentru regenerarea electrochimică a compuşilor a metalelor colorate şi procedeu de reglare automată a procesului deregenerare. Cerere nr.2006-0077 din 2006.03.02. (Brevet Nr. 3572 MD. Publ. BOPI, nr.4, 2008).

25. Covaliov V., Covaliova O., Dutescu C. Instalaţie pentru arderea combustibilului hidrocarburic. Cerere nr.2006-0156 din 2006. 06.14. (Brevet nr. 3520. Publ.BOPI, 2/2008).

160

26. Covaliov V., Covaliova O., Solojenkin P., Solojenkin O. Instalaţie pentru epurarea complexă a apelor reziduale industriale. Cerere nr.2006-0222 din 2006..08.09 (Brevet Nr. 3345 MD Publ. BOPI, 6/2007).

27. Covaliova O., Covaliov V., Ivanov M. Procedeu de obţinere a acoperirii chimice compoziţionale. Cerere nr.2006-0173 din 2006.06.30. (Brevet nr. 3418 MD Publ. BOPI, nr. 10, 2007)

28. Covaliov V., Covaliova O., Cocicodan V., Duca Gh, Goncearuc V. Procedeu de preparare a membranelor barometrice pentru procese fotocatalitice. Cerere nr.2006-0205 din 2006. (Brevet Nr. 3413 MD. Publ. BOPI, 10 /2007).

29. Covaliov V., Covaliova O., Jalbă V., Rusu Şt., Melnic M. Procese de obţinere a lichidului biochimic activ. Cerere nr.2006-0206 din 2006. (Brevet nr.3306. BOPI nr.5, 2007).

30. Covaliov V., Covaliova O., Jalbă V., Duca Gh., Puşneac A. Dispozitiv pentru obţinerea suspensiilor activate electrochimic pentru tratarea plantelor. Cerere nr.2006-0207 din 2006. (Brevet nr. 3335 MD Publ. BOPI, 6/2007).

31. Covaliov V., Covaliova O., Ungureanu D., Suman I. Procedeu de prelucrare a sedimentelor de la fermentarea apelor reziduale. Cerere nr.2006-0202 din 2006. (Brevet nr.3293 MD Publ. BOPI, nr. 4, 2007)

32. Covaliov V., Covaliova O., Ungureanu D., Suman I. Instalaţia pentru prelucrarea sedimentelor apelor reziduale Cerere nr.2006-0203 din 2006 (Brevet nr. 3430 MD Publ. BOPI, 11, 2007)

33. Covaliov V., Duca Gh., Covaliova O., Ungureanu D., Instalaţia pentru prelucrarea precipitaţilor apelor reziduale. Cerere nr.2006-0204 din 2006 (Brevet nr. 3367 MD Publ. BOPI, nr. 7, 2007)

34. Covaliov V., Senicovscaia I., Boinceanu B., Toma S., Jalbă V., Găină B. Procedeu de obţinere a unui îngrăşământ organo-mineral combinat. Cerere nr.2006-0223 din 2006. (Brevet nr. 3294 MD Publ. BOPI, nr. 4, 2007)

35. Covaliov V., Timofti I., Covaliova O., Jalbă V., Suman I. Instalaţie pentru înlăturarea pietrei de cazan din schimbătoarele de căldură. Cerere nr.2006-0228 din 2006. (Brevet nr.345112/2007)

Anul 2007:

1. Gulea A., Roşu T., Cotovaia A., Poirier D., Roy J., Ţapcov V. Inhibitor al leucemiei mieloide umane în bază de bis(2-hidroxi-8-fenil-triciclo/7.3.1.0.2,7/tridecan-13-on-tiosemicarbazono)-cupru // Cerere pentru brevet de invenţie nr. a 2007-0238 din 2007.09.03.

2. Ţapcov V., Crudu V., Ciumakov Iu., Gulea A Di-{-[4-cloro-2-(2-oxietilamino)-metilfenolo(1-)]-(O,N,O-Cl)}-bis-(nitrato-imidazolcupru) care manifestă activitate antimicotică // Cerere pentru brevet de invenţie Nr. a 2007-0042 din 2007.02.12.

3. Cerere pentru invenţie nr. 2007-0008 din 17.01.2007 . Procedeu de obţinere a îngrăşemintelor mineralo-organice combinate. /Covaliov V., Covaliova O. Brevet nr. 3402 MD Publ. BOPI, nr.9, 2007

4. Cerere pentru invenţie nr. 2007-0009 din 17.01.2007. Procedeu de obţinerea electrolitică a hidrogenului. / Covaliov V., Covaliova O., Duca Gh. Brevet nr.3488. 1/2008.

5. Cerere pentru invenţie nr. 2007-0010 din 17.01.2007. Electrod pentru obţinerea electrolitică al hidrogenului şi procedeu de confecţionare a acestuia. . Covaliov V., Covaliova O.. Brevet Nr.3753 MD Publ. BOPI, nr.11, 2008

6. Cerere pentru invenţie nr. 2007-0011 din 17.01.2007. Electrolizor pentru obţinerea electrolitică al hidrogenului. / Covaliov V., Covaliova O.. Brevet Nr. 3660 MD Publ. BOPI, nr.7, 2008

7. Cerere pentru invenţie nr. 2007-0012 din 17.01.2007. Procedeu de denocivizare a sedimentelor cleioase din vinificaţie ce conţin Albastru de prusia. / Covaliov V., Covaliova O., Găină B., Duca Gh.. Brevet nr. 3412 MD. Publ. BOPI, 10, 2007.

161

8. Cerere pentru invenţie nr. 2007-0013 din 17.01.2007. Instalaţie pentru epurarea galvanо-electroflotantă a apelor reziduale industriale. / Covaliov V., Covaliova O., Solojenkin P., Solojenkin O. Brevet nr. 35142/2008

9. Cerere nr.2007-0051 din 2006.02.26 Instalaţie de reglare automată a procesului de dedurizare electromagnetică a apei. Covaliov V., Şibaev A., Covaliova O., Moşkovici M., Pîrin E. Brevet Nr. 3707 MD Publ. BOPI, nr.9, 200

10. Cerere nr.2007-0070 din 2007.03.21. Aparat pentru activarea aerului în motoarele cu ardere internă. Covaliov V., Covaliova O., Duca Gh., Şibaev A. Brevet Nr. 3630 MD Publ. BOPI, nr.6, 2008

11. Cerere nr.2007-0078 din 2007.03.22. Aparat cu membrane pentru epurarea fotocatalitică a efluenţilor gazoşi şi nocivi. Covaliov V., Covaliova O., Brevet Nr.3558 MD Publ. BOPI, nr.4, 2008

12. Cerere nr 2007-0071 din 2007.03.21. Procedeu de obţinerea a lichidului cu acţiunea pesticidă Covaliov V., Gaina B., Covaliova O., jalbă V., Puşneac A. Brevet nr.3610 Publ. BOPI, 6/2008

13. Cerere nr.2006-0206 din 2006.. Covaliov V., Covaliova O., Jalbă V., Rusu Şt.Melnic M. Procese de obţinere a lichidului biochimic activ. Brevet nr.3306BOPI nr.5, 2007.

14. Cerere nr.2007-0173 din 2007.06.13. Procedeu pentru epurarea electrofotocatalitică complexă a apei de compuţi organici. Covaliov V., Covaliova O., Gh Duca, V.Cocicodan, V.Goncearuc. Brevet Nr. 3726 MD Publ. BOPI, nr.10, 2008

15. Cerere nr.2007-0172 din 2007.06.13. Centrifugă pentru separarea suspensiilor. Covaliov V., Covaliova O., Găină B., Duca Gh. Brevet Nr. 3651 MD. Publ. BOPI, nr.7, 2008

16. Cerere nr.2007-0249 din 2007 Filtru pentru epurarea apei. Covaliov V., Covaliova O., Duca Gh., Ungureanu D. Brevet Nr. 3647 MD Publ. BOPI, nr.7, 2008

17. Cerere nr.2007-0242 din 2007. Procedeu de regenerare fotocatalitică a cărbunelui activ uzat. Covaliov V., Covaliova O., Duca Gh.,Lupaşcu T. Brevet Nr.3776 MD Publ. BOPI, nr.12, 2008

18. Cerere nr.2007-0189 din 2007. Soluţie pentru transformarea produselor de coroziune. Covaliov V., Covaliova O. Brevet Nr. 3659 MD Publ. BOPI, nr..7, 2008

Anul 2008:

1. Ţapcov V., Ciumacov Iu., Popovschi L., Petrenko P., Simonov Iu., Antosyak B., Paraschivescu A., Gulea A. Nitrat de catenă-di(μ-4,4'-dipiridil){di(μ-4,4'-dipiridil)-di(nitrato-2-[2-(hidroxietilimino)metil]fenolato(1-)cupru)}-diaquacupru(II) în calitate de material dielectric // Cerere pentru brevet de invenţie nr. a 2008 0290 din 2008.12.15.

2. Gulea A., Poirier D., Pahonţu Elena-Mihaela, Ţapcov V., Bejenari N., Roy J. Inhibitorii leucemiei mieloide umane în baza compuşilor coordinativi ai cuprului(II) cu saliciliden-tiosemicarbazidele substituite // Cerere pentru brevet de invenţie nr. a 2008 0237 din 2008.09.08.

3. Ţapcov V., Ciumacov Iu., Petrenko P., Popovschi L., Simonov Iu., Gulea A. Material dielectric // Cerere pentru brevet de invenţie nr. a 2008 0152 din 2008.06.04.

4. Gulea A., Poirier D., Roy J., Ţapcov V Inhibitorii multiplicării celulelor cancerului prostatei // Cerere pentru brevet de invenţie nr. a 2008 0118 din 2008.04.30

5. Cotovaia A., Bulimaga V., Starodubţeva E., Gulea A., Rudic V. Mediu de cultură pentru Propionibacterium freudenreichii s.s. shermanii // Cerere pentru brevet de invenţie nr. a 2008 0025 din 2008.01.29.

6. Cerere nr.2008-0031 din 2008.02.04. Procedeu de obţinere a suplimentului vitamina-proteic furajer pentru animale. Covaliov V., Covaliova O., Jalbă V., Ungureanu D., Duca Gh. Brevet Nr. 3716 MD Опубл. BOPI, nr..10, 2008

7. Cerere nr.2008-0067 din 2008.03.04. Procedeu de demetalizarea a vinului. Covaliov V., Nenno V., Covaliova O., Găină B. Brevet Nr. 3814 MD Опубл. BOPI, nr..1, 2009

162

8. Cerere nr. 2008-0066 din 2008. 03.06. Fungiţid pentru stropirea plantelor prep. Covaliov V., Nenno V., Covaliova O., Găină B.Duca Gh. Brevet Nr. 3668 MD. Publ. BOPI, nr..8, 2008

9. Cerere nr.2008-0076 din 2008.03.18. Procedeu de denocivizarea a deşeurilor. Covaliov V., Nenno V., Covaliova O., Găină B., Duca Gh. Brevet Nr. 3731 MD. Publ. BOPI, nr..10, 2008

10. Cerere nr.2008-0127 din 2008.05.14 Aparat pentru epurarea electrochimică a apelor reziduale de ionii metalelor grele. Covaliov V., Nenno V., Covaliova O.,Brevet Nr. 3779 MD. Publ. BOPI, nr..12, 2008

11. Cerere nr.2008-0256 din 2008.10.06. Procedeu combinat de epurare a apelor galvanice uzate cu rutilizarea metalelor. Ковалева О.В., Brevet Nr. 3941 Publ. BOPI, nr.7, 2009.

12. Cerere nr.2008-0128 din 2008.05.14. Procedeu de obţinere a microîngreşemintelor. Covaliov V., Nenno V., Covaliova O., Găină B.C. Ciobanu, S. Toma. Brevet Nr. 3731 MD Опубл. BOPI, nr..10, 2008Cerere № 2008-0155 din 2008.06.11 Reactor foto-biocatalitic combinat pentru epurarea distructivă a apelor uzate de la compuşi organici greu degradabili Olga Covaliova, Victor Covaliov, Anne-Marie Delort (Fr.), Gilles Maihot (Fr.), Angela Cincilei. Brevet Nr.3911 Publ. BOPI, nr.5,2009.

13. Cerere nr.2008-0202 din 2008. 07.16 Procedeu de depistare a scurgerilor latente de agent termic în sistemele de termoficare// V.Covaliov, Ia.Guţu, V.Jalbţ, E.Alaeva, C.Spînu.. Brevet Nr. 4000. Publ. BOPI, nr.12, 2009.

14. Cerere nr.2008-0240 din 2008.09.18 Procedeude rpurare electrochimică a apeor reziduale de ionii metalelor grele. (Н2О2/Fe3O4)+ UV). Covaliova O. Brevet Nr.3912 Publ. BOPI, nr.5/2009.

15. Cerere no.2008-0202 din 2008.07.16 Instalaţie pentru distrucţia fotocatalitică combinată a substanţelor organice chimic greu degrdabili. Covaliov V., Jalbă V., Covaliova O., Nenno D., Ungureanu D. Brevet No. 39Y Publ. BOPI, no.6, 2009.

16. Cerere nr.2008-0203 din 2008.07.16 Instalaţia pentru acumularea şi epurarea biogazului. Covaliov V., Covaliova O., Brevet Nr. 3928Publ. BOPI, nr.6,2009.

17. Cerere nr.2008-0201 din 2008.07.16 Рrocedeu de regenerare a electroliţi de la nichelarea galvanică (TiO2/ Н2О2+ UV) Covaliova O.., Brevet Nr.3954. Publ. BOPI, nr.8,2009.

18. Cerere nr.2008-0241 din 2008.09.18. Instalaţia pentru prelucrarea anaerobică a borhotului de la vinificaţie . O.Covaliova, V.Covaliov, V. Jalbă, D.Ungureanu, Gh.Дuca, V.Nenno Brevet Nr.3994 Publ. BOPI, nr.12, 2009.

19. Cerere nr.2008-0277 din 2008.11.10. Iprocedeu de tratarea biochimică a vinasei. O.Covaliova, V.Covaliov, V. Jalbă, D.Ungureanu, Gh.Duca, V.Nenno Brevet Nr.4041 Publ. BOPI, nr.8, 2009.

20. Cer. Nr.s2008-0017 din 2008.11.10 Instalaţie de epurare a biogazului cu regenerarea dioxidului de carbon- Aparat pentru curăţirea a biogazului. O.Covaliova, V.Covaliov, D.Ungureanu, Gh.Duca, V.Nenno Brevet nr.67Y , Publ. BOPI, nr.12, 2009.

Anul 2009:

1. Gulea A., Ciornea V., Şova S., Ţapcov V., Noviţchi Gh., Ginju D. Dihidrat de {(hexaaquacalciu)-[μ-hidroxi-μ-acetato-O,O'-bis(nitrilotriacetatocrom(III))]} ce posedă proprietăţi de material dielectric // Cererea nr. a 2009 0118 din 2009.11.13.

2. Batîr L., Rudic V., Bulimaga V., Zosim L., Elenciuc D., Gulea A., Bejenari N., Ţapcov V. Procedeu de cultivare a cianobacteriei Spirulina platensis // Cererea nr. s 2009 0211 din 2009.11.13.

3. Gulea A., Ţapcov V., Graur V., Batîr L., Rudic V., Bulimaga V. Hidratul de 2-{[2-(2-hidroxietilamino)etilimino]metil}-benzen-1,4-diolo(2-)cupru şi procedeu de cultivare a cianobacteriei Spirulina platensis cu utilizarea acestuia // Cerere pentru brevet de invenţie MD nr. a 2009 0119 din 2009.11.13.

163

4. Gulea A., Ţapcov V., Poirier D., Pahonţu E. Percloraţi de 5-bromo- şi 5-nitrosaliciliden-4-feniltiosemicarbazidoaquacupru(II) în calitate de inhibitori ai activităţii enzimei 17β-HSD (tipul 1) // Cerere pentru brevet de invenţie nr. a 2009.05.25. din 2009.05.25.

5. Gulea A., Ţapcov V., Poirier D., Rudic V. Inhibitor al proliferării celulelor T-47D ale cancerului mamar în bază de di(μ-o-fenoxi)-di{[2-(4-aminobenzensulfamido)-5-etil-1,3,4-tiadiazol]-3,5-dibromosaliciliden-tiosemicarbazidocupru} // Cerere pentru brevet de invenţie nr. a 2009 0050 din 2009.05.11.

6. Cerere nr.s2008-0003 din 2008.12.30 Instalaţia pentru epurarea confirmă a biogazului. Covaliov V., Covaliova O., Brevet Nr. 105Y. Publ. BOPI, nr.11.2009-

7. Cerere nr.s2009-0014 din 2009.02.14. Procedeu de fosfatarea a apelor uzate. Covaliov V., Covaliova O., Ungureanu D., Harea V. Brevet Nr. 3978. Publ. BOPI, nr.11.2009

8. Cerere nr.2009-0018 din 2009 Procedeu de regenerarea a paladiu din catalizatori uzate auto. Covaliov V., Nenno V., Covaliova O. Boian Sergiu Ion, Gnatenco Igor Brevet Nr.3980.Publ. BOPI, nr.11.2009

9. Cerere nr.s2009-0015 din 2009.02.04. Procedeu de obţinerea a încărăturii volumice pentru fixarea microflorei şi reactor anaerob cu utilizarea acestuia pentru epurarea biochimică a apelor uzate. Covaliov V., Covaliova O., Jalbă V., Harea S. Brevet Nr. 187Y Publ. BOPI, nr.4,2010.

10. Cerere nr.s2009-0093 din 2009. 09.21. Procedeu de epurarea apelor uzate de azot amoniacal. Covaliov V., Covaliova O., Ungureanu D., Brevet Nr.4015. Publ. BOPI, nr.2, 2010.

11. Cerere nr.s2009-0029 din 2009.02.26 Procedeu de epurare a apelor uzate de la înterprinderi galvanice. Covaliova O. Brevet Nr.129Y. Publ. BOPI, nr.1, 2010.

12. Cerere nr.2009-0043 din 2009.03.30 Pigmenţi mineral pentru lacurile şi vopsele şi procedeu de sintetizare a actastuia Covaliova O.V, Covaliov V.V., Nenno V.E., Carauş V., Jlbă V., Mereuţa A., Brevet Nr.131Y. Publ. BOPI, nr.1, 2010.

13. Cerere nr.2009-0061 din 2009.04.17 Procedeu de epurare a apelor reziduale de la complexele zootehnice de azot amoniacal şi fosfaţi. Covaliova O.V, Covaliov V.V., Ungureanu D. Clichici Ion, Brevet Nr.165Y Publ. BOPI, nr.3. 2010.

14. Cerere nr.2009-0094 din 2009. Procedeu de regenerare a unui electrolit pentru depunerea acoperirilor feroase. Covaliova O., Brevet Nr. 4032. Publ. BOPI, nr.4, 2010.

15. Cerere nr.2009-0092 din 2009.06.22. Procedeu de prelucrare pentru protecţia confecţiilor din lemn. Covaliov V., Covaliova O., Nenno V., Mereuta A. Brevet Nr.4068. Publ. BOPI, nr.9.2010

16. Cerere nr.2009-0109 din 2009.06.11. Instalaţie pentru regenerarea electrochimică a electrolitului cu conţinut de fier oxodat. CovaliovaО.В., . Brevet Nr.211Y. Publ. BOPI, nr.5, 2010.

17. Cerere nr.s2009-0159 din 04.09.2009. Procedeu pentru epurarea combinată a apei de substanţe organice greu degradabile. Covaliova О.В., Brevet Nr. 210Y. Publ. BOPI, nr.5, 2010.

18. Cerere nr.2009-0160 din 04.09. 2009. Procedeu de obţinere a dioxidului de titan nanodispers. Cavaliova O.В., Enache М.

19. Cerere nr.2009-0217 din 2009.11.23 Procedeu de tratarea biochimică a deşeurilor de mare încalcare din vinificaţie Covaliov V.V., Covaliova O.V, Ungureanu D.V.Nenno, Brevet Nr.188Y Publ. BOPI, nr.4. 2010.

20. Cerere nr.2009-0129 din 2009.11.23. Procedeu de obţinere a viermecompostului şi viermecompost. Covaliov V., Nenno V., Cremeneac L., Filipciuc V., Covaliova O., Senicovskaia I. Brevet Nr.4042. Publ. BOPI, nr.5, 2010.

21. Cerere nr.2009-0128 din 2009. 11.23. Procedeu de irigare cu ape reziduale de la complexe de porccine. Covaliov V., Ungureanu D., Covaliova O., Duca Gh., Filipciuc V., Nenno V., Senicovskaia I.. Mihailenco A. Publ. BOPI.

164

Anul 2010:

1. Gulea A., Ţapcov V., Straistari T., Poirier D. Di(μ-S)-bis{cloro-fenil(piridin-2-il)metanon-tiosemicarbazono(1-)cupru} în calitate de inhibitor al proliferării celulelor T-47D ale cancerului mamar // Cerere nr. a 2010 0137 din 2010.12.13.

2. Gulea A., Jalbă A., Barbă N., Ţapcov V., Sofroni L., Poirier D. N,N'-[4,4'-(perfluoro-1,4-fenilen)-bis(oxi)-bis(4,1-fenilen)]-bis[2-piridin-2-ilmetilen)hidrazincarbotioamida] în calitate de inhibitor al proliferării celulelor LNCaP ale cancerului prostatei // Cerere nr. a 2010 0129 din 2010.11.15.

3. Gulea A., Lozan-Tirşu C., Ţapcov V. Di (μ-S)-bis{cloro-[1-piridin-2-iletanol-4-metiltiosemicarbazono(1-)] cupru}, care manifestă activitate antimicrobiană faţă de bacteriile din genul Staphylococcus aureus // Cerere nr. a 2010 0109 din 2010.10.06.

4. Gulea A., Ţapcov V., Lozan-Tirşu C., Rudic V. [(2-carbamotioilhidrazon)propionato(2-)]-(4-aminobenzensulfamid)cupru, care manifestă activitate antimicrobiană faţă de bacteriile de genul Baccilus cereus // Cerere nr. a 2010 0083 din 2010.07.19.

5. Lozan-Tirşu C., Gulea A., Ţapcov V., Rudic V. Compuşii coordinativi ai cuprului cu 4-(dimetilfenil)-tiosemicarbazonele 2-formilpiridinei cu spectru larg de acţiune antimicrobiană // Cerere nr. a 2010 0067 din 2010. 05.17.

6. Gulea A., Escudie J., Bulimaga V., Rudic V., Zosim L., Djur S. Procedeu de cultivare şi de acumulare a germaniului la Spirulina platensis // Cererea nr. s 2010 0021 din 2010.01.28.

7. Gulea A., Ciornea V., Ţapcov V., Şova S., Noviţchi Gh. Tetradecahidratul de [{tris-(μ-aqua)-bis-(diaquastronţiu)}-bis-{μ-hidroxi-μ-acetato-O,O'-bis (nitrilotriaacetatocrom(III))]} în calitate de material dielectric // Cerere nr. a 2010 0011 din 2010.01.28.

8. Gulea A., Ţapcov V., Graur V., Ginju D., Batîr L., Rudic V., Zosim L. Bromo-{3-[(2-hidroxi-5-nitro-benziliden)-amino]-propan-1,2-diolo}(1-)cupru şi procedeu de utilizare a acestuia ca reglator al conţinutului de cupru în biomasa de spirulină // Cerere nr. a 2010 0015 din 2010.02.08.

9. Gulea A., Ţapcov V., Graur V., Batîr L., Rudic V., Bulimaga V., Elenciuc D. Acetato-N-[2-(2-hidroxietilamino)-etil]-salicilidenimino(1-)cupru şi procedeu de cultivare a cianobacteriei Spirulina Platensis // Cererea nr. a 2010 0006 din 2010.01.18.

10. Cerere nr.2010-0031. din 2010. 02.24.. Procedeu de obţinere a adsorbentului mineralo-carbon // Covaliova O., Covaliov V., Nenno V, Carauş Brevet nr. 294Y Publ. BOPI, nr11/2010

11. Cerere nr.2010-0017 din 2010.02.10. Procedeu de dedurizare a apelor naturale mineralizate şi instalaţie pentru realizarea acestuia. // Covaliova O., Covaliov V. Brevet nr. 4055. Publ. BOPI, nr.7, 2010

12. Cerere nr.2010-0025 din 2010.02.10. Instalaţie pentru regenerarea cromului di deţeuri sub forma de pastă. O.Covaliova. //

13. Cerere nr.2010-0016 din 2010.02.10. Procedeu chimico-catalitic de depunere a acoperirilor metalice. Covaliova O., Covaliov V., Ivanov V.. Brevet nr. 4087.Publ. BOPI, nr12, 2010

14. Cerere nr.2010-0078 din 2010.06.28 Procedeu de denocivizare a deşeurilor obţinute în urma demetalizării vinurilor cu hexacianoferat(II) de potasiu // Covaliov V., Covaliova O., Nenno V.

15. Cerere nr.2010-0075 din 2010.06.21. Procedeu de obţinere a suplimentului vitamino-proteic furajer pentru animale. // Covaliov V., Covaliova O., Nenno V., Jalbă V., Ungureanu D., Clichici I.

16. Cerere nr.2010-0094 din 2010.05.24. Procedeu de epurare a hidrogenului electrolizat. Covaliova O., Covaliov V., Ivanov M.

165

17. Cerere nr.2010-0093 din 2010.05.24. Instalaţie pentru depunere acoperirilor electrochimice compoziţionale Covaliova O., Covaliov V. Brevet nr. 308Y Publ. BOPI, nr.12, 2010.

18. Cerere nr.2010-0095 din 2010.05.24. Instalaţie pentru regenerarea cartuşului de carbune activat pentru epurarea apei în condiţii casnice Covaliova O., Duca Gh., Covaliov V. Brevet nr.320Y Publ. BOPI, nr.1, 2011.

19. Cerere nr.2010-0118 din 2010.10.25. Procedeu de regenerarea a paladiu din catalizatori uzate auto. Covaliova O. Covaliov V., Gnatenco I.

20. Cerere nr.2010-0096 din 2010.05.24. Electrolizor compact pentru obţinerea hidrogenului Covaliov V., Covaliova O., Duca Gh. Brevet nr. 322Y Publ. BOPI, nr.1, 2011

21. Cerere nr.2010-0108 din 2010.09.28. Aparat pentru tăiere şi sudare cu gaze a metalelor Covaliov V., Covaliova О., Nenno V.

7.19. Lista contractelor de licenţă (cesiune) în baza brevetelor, know-how.

7.20. Lista manualelor editate în perioada anilor 2006-2010

Pentru învăţământul universitar

Anul 2008

1. BARBĂ N., DRAGALINA G., VLAD P. Compuşi hidroxilici şi elementorganici. Ed. II, Chişinău, CEP USM, 160 p.

2. COVALIOVA O. Tehnologia şi securitatea ecologică în galvanotehnică (manual didactic şi îndrumar). Chişinău: CEP USM, 2008, 373p.

Anul 2009

1. GULEA A., COTOVAIA A. Chimia nemetalelor. Partea I.(Subgrupele principale VIII şi VII). Prelegeri, Chişinău: CEP USM, 2009,23 c.t.

Pentru învăţământul preuniversitar

Anul 2006:1. Dragalina G., Chimie organică: manual pentru clasa a XI-XII .- Chişinău, Editura Ştiinţa,

2006, 192 pag.

Anul 2008:1. Kudriţkaia S., Pasecinic B., Dragalina G. Chimia: manual pentru clasa a 8-a. Chişinău:

Editura Arc, 2008, 207 p.

Anul 2010:1. Kudriţkaia S., Dragalina G., Velişco N., Pasecinic B., Chimia: manual pentru clasa a 9-a.

Chişinău: Editura Arc, 2010, 160 p.

166

7.21. Lista capitolelor în manuale.

7.22. Lista lucrărărilor instructiv-metodice editate în perioada anilor 2006-2010

Anul 2006:

1. Kudriţcaia S., Dragalina G., Pasecinic B., Velişco N. Revenco M. Chimie. Curriculum pentru învăţămîntul liceal. Ed. Univers pedagogic, Chişinău, 2006, 56 p.

2. Dragalina G., Druţă V., Cupcinenco V., Ţapcov V. Ghid de implementare a curriculumului modernizat în invăţămîntul liceal la chimie. Ştiinţa, Chişinău, 2007, 99 p.

Anul 2007

1. DUCA GH., GLADCHI V., GOREACEVA N. Lucrări practice la Chimia apelor naturale. Chişinău: CEP USM.

2. РОБУ С.В., КОРЖА И.Д. Методическое руководство к практикуму по высокомолекулярным соединениям. Chişinău, USM, 2007.

3. БОБЕЙКЭ В. Фармакогнозия: анализ лекарственого растительного сырья: Учебно- методическое пособие. Chişinău: CEP USM,2007, 9,3 c.t.

4. BARBĂ N., ZADOROJNÂI A. Chimia pesticidelor (Teste şi exerciţii). Chişinău: CEP USM,2007, 1,5 c.t.

5. BARBĂ N., TĂRĂBĂSANU-MIHĂILĂ C., ZADOROJNÂI A. Coloranţi oraganici în produse alimentare, cosmetice şi farmaceutice (Teste de evaluare). Chişinău: CEP USM,2007, 3,4 c.t.

6. DUCA GH., GLADCHI V., GOREACEVA N.Lucrări practice la chimia apelor naturale. Chişinău: CEP USM,2007, 6,7 c.t.

7. DUCA GH., GONŢA M. Controlul chimic al mediului (Lucrări practice). Chişinău: CEP USM,2007, 19,4 c.t.

8. REVENCO M., BULMAGA P. Metode gravimetrice şi titrimetrice de analiză: lucrări de laborator la chimia analitică. Chişinău: CEP USM,2007, 7,0 c.t.

9. TUTOVAN E., ISAC T. Probleme de chimie fizică. Chişinău: CEP USM,2007, 6,0 c.t.

Anul 2008

3. РОБУ, С.В., КОРЖА И.Д. Методическое руководство к практикуму по высокомолекулярным соединениям. Chişinău: USM, 2007, 130 с.

4. REVENCO M., BULMAGA P. Metode chimice de analiză. Chişinău, 2007, 72 p.5. РЕВЕНКО М., БУЛЬМАГА П., ЗАГУРСКАЯ-ШАРАЕВСКАЯ О. Химические

методы анализа. Лабораторные работы по аналитической химии. Chişinău: CEP USM, 2008, 5,6 c.t.

6. GULEA A., BÎRCĂ M., KUDRIŢKAIA S. Probleme şi exerciţii de chimie anorganică. Chişinău: CEP USM, 2008, 19,0 c.t.

7. GUŢU I. Nomenclatura compuşilor organici. Îndrumări metodice. Chişinău: CEP USM, 2008, 7,0 c.t.

8. BARBĂ N., DRAGALINA G., VLAD P. Compuşi hidroxilici. Compuşi organici cu sulf, azot, fosfor. Material didactic. Chişinău: CEP USM, 2008, 9,5 c.t.

9. VELIŞCO N., GODOROJA R., ŢAPKOV V., DRAGALINA G., KUDRIŢKAIA S., REVENCO M., MIHAILOV E., DRUŢĂ V. Chimie. Programe pentru examenul de bacalaureat -2008 (profiluri: real, umanistic, arte şi muzică, sport).- Chişinău: Editura Univers Pedagogic, 2008.

10. VELIŞCO N., GODOROJA R., KUDRIŢKAIA S., DRAGALINA G., REVENCO M., MIHAILOV E., DRUŢĂ V. Chimie. Programă pentru examenul de absolvire a şcolii medii de cultură generală, 2008 .- Chişinău: Editura Univers Pedagogic, 2008.

167

Anul 2009

1. БАРБЭ Н., ДЕМЕНТЬЕВ И., РОБУ С. Разработка регистрационных сред из карбазолсодержащих полимеров. Методическое руководство. Chişinău: CEP USM, 2009, 2,0 c.t.

Anul 2010

1. COVALIOV V., UNGUREANU D. Epurarea apelor uzate şi obţinerea biogazului. Chişinău: Ştiinţa, 2010, 29 p.

2. COVALOV V., NENNO V. Prelucrarea sedimentele cleioase cu conţinut de cianuri şi utilizarea produselor secundare. Chişinău: Ştiinţa, 2010, 29 p.

3. DRAGALINA G., BOTNARU M., CORJA I., POPUŞOI A. Lucrări practice la chimia analitică. Chişinău: CEP, 2010, 4,0 c.t.

4. MIHAILOV E., CHERDIVARĂ M., DRAGALINA G. Chimie. Curriculum pentru învăţămîntul gimnazial. Ed. Univers pedagogic, Chişinău: 2010, 83 p..

5. MIHAILOV E., CHERDIVARĂ M.,DRAGALINA G. REVENCO M Chimie. Curriculum pentru învăţămîntul liceal. Chişinău: Editura ”Ştiinţa”, 2010

7.23. Lista documentelor de politici elaborate şi aprobate.

7.24. Lista recomandărilor metodologice elaborate şi implementate în activitatea autorităţilor publice centrale şi/sau locale.

7.25. Lista avizelor la proiecte de legi sau de alte acte normative (precizat).

7.26. Lista cărţilor de popularizare a ştiinţei

Anul 2007:

1. GULEA A., KUDRIŢCAIA S., GUTIUM V. „Elementele chimice în viaţa omului”. Editura ARC, Chişinău, 2007.

7.27. Lista articolelor de popularizare a ştiinţei

Anul 2006:

1. T. Lupaşcu, M. Revenco. Academicianul Nicolae Garbalau-Patriarh al Chimiei Coordinative din Moldova. Intelectus, 2006, nr.3, p.67-68

2. T. Lupaşcu, M. Revenco. Savantul care a devenit clasic în timpul vieţii sale. Literatura şi Arta, 2006, nr. 33, p. 6 din 03.08.06.

Anul 2007:

1. A.Craciun, Gh.Duca,V.Ene. Standarde de toxixcitate ale Union Europene şi calitatea mediului ambient din Republuca Moldova. Chiinău. 2007 ”Meridian ingineresc” Nr.1, p.11-16.

2. Г.Дука, А.Крачун,Т.Сажин. Растительное сырье для получения ГСМ и энергетическая и экологическая безопасность Республики Молдова. 2007, Chişinău. „Mediul ambiant” Nr.1, p-38-44.

168

3. Dragalina G. O nouă etapă în modernizarea învăţământului preuniversitar la chimie. Studia Universitatis. Ştiinţe ale educaţiei. Chişinău, 2007, p. 162-165.

2008:

1. Dragalina G., Velişco N., Revenco M.. Модернизация доуниверситетского химического образования в Республике Молдова. Сборник «Современные тенденции развития химического образования: интеграционные процессы». Mинск-Москва, 2008г. c.93-95.

2009:

1. Ion Bulhac, Aurelian Gulea, Dumitru Batâr Coordination Chemistry în the Republic of Moldova. Chemistry journal of Moldova, v.4,nr. 1, 2009, p.p. 17-29.

2. Velişco N., Dragalina G., Kudriţcaia S., Revenco M., Chetruş P. // Cu privire la formarea iniţială a tinerilor pedagogi de chimie în contextul reformelor educaţionale. Studias Universitatis. Ştiinţe ale educaţiei. Chişinău, 2009, p. 136-138.

2010:

1. А.Крачун, Т.Сажин. Альтернативные моторные топлива и воздействие продуктов их сгорания на окружающую среду. „Studia Universitatis”.- 2010.-№1(31) - Р.181-187.

7.28. Lista manifestărilor organizate pentru utilizatori în perioada anilor 2006-2010:

În perioada anilor 2006-2010 în fiecare an de studii au fost organizate lucrările Seminarului Republican al profesorilor de Chimie, care este legiferat prin decizia Ministerului de resort. În fiecare an au avut loc a câte 8 şedinţe în cadrul Seminarului, în total – 40 de şedinţe. Responsabilul pentru activitatea Seminarului Republican al profesorilo rde chimie este Galina Dragalina, dr., conf. univ., şef catadră Chimie analitică şi organică.

7.29. Lista târgurilor şi a expoziţiilor naţionale şi internaţionale la care au participat colaboratorii CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” în perioada anilor 2006-2010:

2006

1. Covaliov V. XXXV SALON INTERNATIONAL DES INVENTIONS “GENEVE-2001”, mai 2006. Medalie de argint - 1

2. Covaliov V. SALONUL INTERNATIONAL AL INVENTIILOR, CERCETARI ŞTIINTIFICE SI TRANSFERULUI TEHNOLOGICEDINTA a-XII-a “INVENTICA-2006”, iulie, 2006, Iaşi,Romania. Medalii de argint - 1

3. A. Gulea: Salon International des Inventions des Techniques et Produits Nouveaux, Geneva Palexpo, Medalie de Aur

4. A. Gulea: Salon Brussels Innova, Belgia, Medalie de Aur5. A. Gulea: Salonul Internaţional de Invenţii “INVENTIKA 2006”.Octombrie 2006,

Bucureşti. România. Medalia de Bronz.6. A. Gulea: Salonul Internaşional al Invenţiilor, Сercetării Ştiinţifice şi Transferului

Tehnologic “, ediţia a XII-a “INVENTICA 2006”. 2006, iulie, Iaşi, România. Diplomă de Excelenţă cu Medalia de Aur.

169

2007

1. Covaliov V. МOСКОВСКИЙ МЕЖДУНАРОДНЫЙ САЛОН «АРХИМЕД»-2007, Москва. Medalie de aur - 2

2. Covaliov V. FORUM INVENTATORILOR ROMĂNI, Iaşi, Romînia- medalie de aur - 1; - premiul « FIR » şi CUPA pentru activitatea de inventică în domeniul tehnologiilor ecologice – 1

3. 3. Covaliov V. L’INSTITUT NATIONAL D’INVENTIQUE, IASI – SOSIETE DES INVENEURS DE ROMANIA - Medalie de aur cu excelenta – 2; - Brevet d’honneur nr.287 le titre d’inventeur d’elite 1 classe a ete decerne a monsieur doct. Victor Covaliov Ph.D en reconnaissance de contribution exceptionnelle dans le domaine de l’inventique)

4. 4. Covaliov V. SALONUL INTERNATIONAL DE INVENTICA “PROINVENT-2007”, Ediţia a V-a, Cluj-Napoca, Romînia, aprilie,2007: - Ordinul ştiinţific dr. Covaliov Victor şi Medalie de Aur nr.133 „GOGU CONSTANTINESCU” în Grad Comandor nr.133, pentru rezultate remarcabile obţinute în activitatea de cercetări ştiinţifică, de promovare a inventicii, precum şi pentru contribuţia la recunoşterea internaţională a creativităţii romaneşti.- Medalie de Aur – 1

5. Covaliov V. SALONUL INTERNAŢIONAL DE INVENŢIILOR, CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI TRANSFERUL Tehnologic, ediţia a XIII « ECOINVENT-2007 », 30 mai – 2 iunie 2007, Iaşi, Romania. - Medalie de Aur – 1

6. Covaliov V. EXPOZIŢIE INTERNAŢIONALĂ SPECIALIZATĂ “INFOINVENT-2007”, Chişinău, Republica Moldova, 27-30 iunie, 2007. - Medalie de Aur – 3. - Medalie de Argint - 2

7. Covaliov V. SALONUL INTERNAŢIONAL DE INVENŢII ŞI TEHNOLOGII NOI, ediţia XI-a, 2-6 octombrie 2007. Bucureşti - Medalie de aur – 1

8. Covaliov V. SALONUL NAŢIONAL „MOLDECO-2007” Chişinău, 24-28 octombrie, 2007. Diploma – 1

9. Covaliov V. 56th SALON MONDIAL DE LA INVENŢION, INVESTIGACION E INOVACION INDUSTRIAL „EURECA-2007”, 19-24 noiembrie 2007, Bruxelles, Belgia. - Medalie de Aur – 1

10. A . Gulea: Salon International des Inventions des Techniques et Produits Nouveaux, Geneva Palexpo, Medalie de Aur

11. A. Gulea: Salon Brussels Innova, Belgia, Medalie de Aur12. A. Gulea: Salonul Internaţional de Inventică, Cluj-Napoca, Medalie de Aur13. Gh. Duca , T. Lupaşcu, M. Gonta, V. Rudic, A. Meriuţa. L. Lupaşcu, N. Marchitan.

Préparation de substances biologiquement actives â partir de sous-produits du vin. Salon International des Inventions, Genève, le 20 avril 2007 (medaille d'or)

14. A. Gulea: Salonul Internaţional al Invenţiilor, Cercetării Ştiinţifice şi Tran-sferului Tehnologic “, ediţia a XIII-a “ECOINVENT 2007”. Mai-iunie 2007, Iaşi,România. Medalia de Argint.

15. A. Gulea: Salonul Internaţional al Invenţiilor, Cercetării Ştiinţifice şi Tran-sferului Tehnologic “, ediţia a XIII-a “ECOINVENT 2007”. Mai-iunie 2007, Iaşi,România. Medalia de Bronz.

2008

1. Covaliov V. МOСКОВСКИЙ МЕЖДУНАРОДНЫЙ САЛОН «АРХИМЕД», Москва. 1 – 4 апреля 2008. - Medalie de Aur - 1

2. Covaliov V. SALONUL INTERNAŢIONAL IUBILIAR AL INVENŢIILOR, CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI TRANSFERUL TEHNOLOGIC, ediţia a XIV « ECOINVENT-2008 », 14 mai – 24 mai 2008, Iaşi, Romania. - Medalie de Aur - 1

3. Covaliov V. IV МЕЖДУНАРОДНЫЙ САЛОН ИЗОБРЕТЕНИЙ И НОВЫХ ТЕХНОЛОГИЙ «НОВОЕ ВРЕМЯ»,Севастополь, Украина 23-25 сентября 2008. - Medalie de Aur - 4

170

4. Covaliov V. МOСКОВСКИЙ МЕЖДУНАРОДНЫЙ САЛОН «АРХИМЕД», Москва. 1 – 4 апреля 2008. - Gold Medal „ NICOLA TESLA” (Serbia) – 1, - Medalie de Aur – 3

5. Covaliov V. SALONUL INTERNAŢIONAL DE INVENTICĂ “PROINVENT-2009”, Ediţia a V-a, Cluj-Napoca, Romînia, aprilie,2009. - (Medalie de Aur – 1)

6. Covaliov V. EXPOZIŢIE INTERNAŢIONALĂ SPECIALIZATĂ “INFOINVENT-2007”, Chişinău, Republica Moldova, 24-27 noiembrie, 2009. - Medalie de Aur – 2;- Medalie de Bronz – 1.

7. Covaliov V. THE BELGIAN AND INTERNATIONAL TRADE FAIR FOR TECHNOLOGICAL INNOVATION, BRUSSELS “EURECA-2009”. - Silver medal – 1

8. Gheorghe Duca, Tudor Lupaşcu, Valeriu Rudic, Maria Gonţa, Iacob Guţu, Aliona Mereuţă, Maria Giurgincă, Aurelia Meghea. The new compounds with anti- oxidative properties from vine waste products. 6th International Exhibition (SuZhou) of Inventions, China, 2008 , 10A, (Silver)

9. A. Gulea: Salonul Internaţional Jubiliar al Cercetării, Invenţiilor şi Transferului Tehnologic “INVENTICA 2008”.Iaşi,mai 2008. Diplomă de Excelenţă cu Medalia de Aur Jubiliară “Iaşi 600”.

10. A. Gulea: International Exhibition “Inventions New Techniques and Products”, SuZhou, China, 3 Medalii de Aur, 1 Medalie de Argint.

11. A. Gulea:1 Medalie de Aur, 3 Medalii de Argint, 1 Medalie de Bronz la Salonul Korea International Invention Exposition, Coex Pacific Hall, Seoul.

2009

1. Covaliov V. МOСКОВСКИЙ МЕЖДУНАРОДНЫЙ САЛОН «АРХИМЕД-2009», Москва. 1 – 4 апреля 2009. - Medalii de Aur -4, - Medalie laureatul Salonului Internaţional “ARHIMED” , „Silver ARCHIMED” Orden for high contributhional International developement of science and tehnique revard „WE ARE CREATING THE FUTURE”)

2. Covaliov V. EXPOZIŢIE INTERNAŢIONALĂ SPECIALIZATĂ “INFOINVENT-2009”, Chişinău, Republica Moldova, iunie 2009, Medalie de Aur – 2; - Medalie de Bronz - 1

3. A. Craciun: Expoziţia Internaţională specializată INFOINVENT 2009, Chişinău,noiembrie 2009. Medalia de AUR.

4. A.Craciun: The International Trade Show for Inventions and NtwTechnologies„INVENTIKA”. Bucharest, Romania, October 2009. Medalia de argint.

5. Gonţa Maria, Covaliov Victor, Meriuţă Aliona, Prelucrarea şi utilizarea deşeurilor din industria vinicolă şi obţinerea unor produse noi, Infoinvent-2009, Internaţional specialized Exhibition, noiembrie 24-27, 2009, p. 48 (medalie de aur)

6. Gh. Duca ,Maria Gonta, Aliona Meriuţa , The new compounds with anti- oxidative properties. Expo-euro Invent, 2009, 7-9 mai , Iaşi România (medalie de aur)

7. Duca Gh., Gonta M., Meriuţa A., Taran N. Obtaining procedure of reductions. Euro Invent, 2009, 9 mai , Iaşi, România (medalie de aur)

8. Gonta M. Euro Invent, 2009, 9 mai , Iaşi, România, (Certificate of participation)9. Gulea A.:Expoziţia Inernaţională Expoziţia Inernaţională specializată INFOINVENT 2009,

Chişinău, noiembrie 2009. Medalia de Argint.10. A. Gulea: PROINVENT, ediţia a VII-a, 2009. Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi

Inventicii. Cluj-Napoca.România. Diploma de excelenţă. Medalia de argint.11. A. Gulea: EUROINVENT. Expoziţia Internaţională a Creativităşii şi Inovării.Iaşi, mai 2009.

Medalia de bronz.12. A. Gulea: Salon International des Inventions des Techniques et Produits Nouveaux, Geneva

Palexpo, 2 Medalii de Aur, 1 Medalie de Argint13. A. Gulea : Expoziţie Internaţională Specializată „Infoinvent”, Chişinău, 1 Medalie de Argint14. A. Gulea: Salonul Internaţional de Invenţii, „Inventica” Bucureşti, 1 Medalie de aur.

171

2010

1. Covaliov V. МOСКОВСКИЙ МЕЖДУНАРОДНЫЙ САЛОН «АРХИМЕД-2009», Москва. 1 – 4 апреля 2010. - Medalii de Aur -1;- Medalie de argint – 1

2. Covaliov V. SALONUL INTERNATIONAL DE INVENTICA “PROINVENT-2007”, Ediţia a VI-a, Cluj-Napoca, Romînia, aprilie,2010: - Medalie de Aur – 2

3. Covaliov V. SALONUL INTERNAŢIONAL IUBILIAR AL INVENŢIILOR, CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI TRANSFERUL TEHNOLOGIC, ediţia a XIV « ECOINVENT-2010», mai 2010, Iaşi, Romania -Medalie de Aur - 1

4. A. Gulea: 1 Medalie de Aur la «Salon International des Inventions des Techniques et Produits Nouveaux de Geneva » 2010;

5. A. Gulea: 3 Medalii de Aur, 1 Medalie de Argint la Salonul “World Exhibition of Innovation Research and New Technology, BRUSSELS – EUREKA, 2010.

6. A. Gulea:1 Medalie de Aur la Salonul Korea International Invention Exposition, Coex Pacific Hall, Seoul;

7. A. Gulea : 1 Medalie de Bronz la Salonul Internaţional de Invenţii, „Inventica” Bucureşti; 2010

8. A. Gulea: 2 Medalii de Aur, 2 Medalii de Argint, 2 Medalii de bronz la Salonul International Warsaw Invention Show. Warsaw, Poland.

9. A. Craciun : Expoziţia inernaţională de invenţii, cercetare ştiinţifică şi tehnologi noi –INVENTIKA. Ediţia a 14-a. Octombrie 2010. Bucureşti. Medalia de AUR.

10. M.Revenco, A.Gavriluta, C.German, R.Lascova, A.Mitioglu, G.Novitchi, L.Culiuc”STABILIZATION ET APPLICATION DES NANOPARTICULES PbS et PbSe dans les polymeres naturels” – Salon International des invenmtions, Geneve, avril 2010, SILVER MEDAL

11. M.Revenco, A.Gavriluta, R.Lascova, G.Novitchi, L.Culiuc. Procedeu de obţinere a nanocompozitelor de PbS stabilizate cu gelatină. Expoziţia internaţională de invenţii, cercetare ştiinţifică şi tehnologii noi “INVENTICA-2010”, Bucuresti, Romania – MEDALIE DE ARGINT.

7.30. Lista filialelor.

7.31. Lista subdiviziunilor comune în sfera ştiinţei şi inovării.

7.32. Lista lucrărilor executate la comanda beneficiarilor de peste hotare.

7.33. Lista organismelor ştiinţifice, în activitatea cărora este antrenată organizaţia.

1. Societatea de Chimie din Republica Moldova

172

Universitatea de Stat din Moldova · Web viewÎn cadrul proiectului au fost elaborate un şir de...

Documents

Transcript of Universitatea de Stat din Moldova · Web viewÎn cadrul proiectului au fost elaborate un şir de...