teza C.O_FINAL

8/18/2019 teza C.O_FINAL

http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 1/50

1

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

Facultatea Stomatologie

Catedra: Chirurgie OMF pediatrică, Pedodonţie, şi Ortodonţie

TEZĂ DE DIPLOMĂ

HIPOPLAZIA SMALŢULUI: ETIOLOGIE, PATOGENIE, TABLOUL

CLINIC, DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT

Executor: Curea Olga

anul V, grupa 3502

Conducător ştiinţific:

conferenţiar universitar, doctor în medicină

Uncuţa Diana

Şef catedră: Doctor habilitat în medicină, profesor universitar

Lupan Ion

Chişinău 2014



2

Cuprins

I. Introducere.......................................................................................................4

1.1 Actualitatea temei........................................................................................4

1.2 Scopul lucrării.............................................................................................8

1.3 Obiectivele lucrării......................................................................................8

II. Analiza bibliografică......................................................................................9

2.1 Etiologia şi patogenia hipoplaziei smalţului ..............................................9

2.2 Factorii frecvenţi de risc……………........................................................10

2.3 Cauzele hipoplaziei……………...............................................................11

2.4 Clasificarea hipoplaziei smalţului………….............................................12

2.5 Tabloul clinic………………….................................................................13

2.6 Diagnosticul hipoplaziei smalţului……………………………………....15

2.7 Diagnosticul diferenţial a hipoplaziei smalţului…………………………16

2.8 Tratamentul hipoplaziei smalţului…………………………………...…..18

2.9 Profilaxia hipoplaziei……………………………………………………19

III. Materiale şi metode de cercetare...............................................................20

3.1 Caracteristica generală a pacienților..........................................................20

3.2 Examenul clinic.........................................................................................20

3.3 Examenul paraclinic..................................................................................21

IV. Caz clinic......................................................................................................24

Concluzii.............................................................................................................45



3

Recomandări……………………………………………………….….………46

Rezumat..............................................................................................................47

Summary………………………………………………………………………48

Bibliografie.........................................................................................................49



4

I. INTRODUCERE

1.1 Actualitatea temei

Sănătatea orală reprezintă un element component al stării generale de

sănătate. Pentru a asigura o stare de sănătate oro-dentară adecvată se impun

unele cerințe pentru pacienți, astfel:

prima consultație la cabinetul stomatologic se recomandă de a fi

efectuată după erupția primilor dinți temporari, între 6 si 12 luni;

formularea unor recomandări individualizate pentru prevenirea

anomaliilor dento-maxilare;

asigurarea unei colaborări eficiente între medicul pediatru – medicul

stomatolog-medicul de familie;

stabilirea controalelor periodice [9].

Aspectul estetic facial are o importanță însemnată în relațiile interpersonale, iar

regiunea buco-dentară în acest aspect are un rol de bază [9].

Din aceste motive este nevoie de făcut un studiu detailat în ceea ce privește

dezvoltarea armonioasă a sistemului dento-maxilar în întregime și a fiecărui

element a lui în parte. În Republica Moldova frecvenţa discromiilor dentare este

într -o permanentă creștere: pe de o parte datorită ratei înalte a patologilor

însoţite de discromii (fluoroza, hipoplazii, carii, etc.), a poluării mediului

ambiant şi a alimentelor cu multipli coloranți, iar pe de alta parte – datorită

creșterii permanente a necesitaților estetice a populației [7].

Normal - implică un țesut sau o parte ce nu are deviere semnificativă de la

medie.Aspectul include culoare, formă, mărime, topografie sau arhitectură,

consistență și temperatură; histologic, acesta include, de asemenea, caracteristici

văzute în probele de țesut colorate. Funcţia normală implică celulele, țesuturile

sau organele care lucrează așa cum ar trebui. De exemplu, mucoasa orală

normală este de culoare roz pală, este de obicei umedă din cauza prezenței

salivei și poate rezista la diferitele funcții normale ale gurii fără prejudiciu sau



5

orice altă modificare anormală [10 ].

Fig 1.1. În normă: aparenţă, număr, mărime, arhitectură.

Hipoplazie se referă la un țesut sau organ subdezvoltat care are număr

scăzut de celule sau cantitatea de substanță pe care o produce sau secretă .

Termenul este folosit atunci când există o subdezvoltare de un organ sau țesut

astfel încât nu se reușește să ajungă la dimensiunile adulte pe deplin. Un

exemplu dentar este hipoplazia smalţului. Aceste condiții se asociază cu o

cantitate insuficientă de enamel sau calcifiere în smalț. Amelogeneza imperfectă

este o condiție asociată cu mai multe variante hipoplastice care determină

prezența prea puțină a smalțului, care poate fi netedă sau cu gropiţe [10].

Fig.1.2. Hipoplazia: numărul redus de celule (stânga), în normă (dreapta).



6

Hipoplazia smalţului este un viciu de dezvoltare ce se manifestă prin

dereglarea structurii şi mineralizării țesuturilor dentare, ca rezultat al acțiunii

unor factori nocivi asupra foliculului dentar în perioada de dezvoltare şi

mineralizare. Acești factori duc la dereglarea embriogenezei dintelui şi se

manifestă prin dereglări nespecifice ale procesului de formare şi mineralizare a

țesuturilor dentare. Viciul se formează în urma dereglării funcțiilor

ameloblaştilor, iar în cazuri grave şi a odontoblaştilor. Sunt afectați dinții care s-

au format şi s-au mineralizat în aceeași perioada de timp, când au acționat

factorii nocivi [8].

Hipoplazia smalţului - formarea incompletă sau defectuoasă a matriciiorganice smalţiene a dinţilor temporari şi permanenți, ca rezultat al factorilor

care afectează funcția ameloblaştilor. Există două tipuri: unul este cauzat de

factorii inconjurători, alții de factorii ereditari, numită amelogeneza imperfectă.

Tipul înconjurător – factorii înconjurători care pot cauza hipoplazia smalţului

includ: deficientele nutriționale de vitamina A, C şi D, infecțiile (rujeola,

scarlatina, varicela), sifilis congenital, hipocalcemia, afecțiunea hemolitică congenitală Rh, trauma sau infecția locală, ingestia chimicalelor (fluorul

excesiv), radiația terapeutică a maxilarelor la vârsta tânără şi cauze idiopatice.

Formarea smalţului începe cu zona incizară şi continua cu zona cervicală. Zona

afectată de smalţ, este gradată în fig1.3.

Fig. 1.3. Formarea smalţului în dinţi



7

Hipoplazia smalţului cauzată de febră apare în toți dinții care nu sunt

mineralizați pe parcursul febrei. Astfel, la maxilă şi mandibulă dinții sunt

afectați simetric. Defectele variază de la o linie orizontală albă, gropiţe, sau

șanțuri în coroană, în cazul în care febra a fost de scurtă durată, până la formesevere ce includ pierderea parţială a smalţului. Zonele slab afectate apar alb

cretoase iar grav afectate galben – cafeniu [10].

Defectele de dezvoltare ale smalțului sunt frecvent întâlnite, iar distribuția

lor variază în diferite grupuri populaționale. Ele pot rezulta din perturbări în

dezvoltarea matricei smalţiene, care se materializează în defecte ale suprafeței

externe cunoscute sub denumirea de hipoplazie a smalțului sau defecte calitative

caracterizate prin anomalii de transluciditate cunoscute ca opacități ale smalțului

(K.Clarkson şi coautorii., 1989).

Studiile de prevalență ale defectelor de dezvoltare ale smalțului în populație

diferă în funcție de rasă, mediul de viață, condițiile calitative de trai, aducând

informații importante despre semnificația acestor factori în etiologia anomaliilor

de dezvoltare a sistemului dentar. După datele autorilor străini, prevalenţa

hipoplaziei smalţului este 5-40%. For mele clinice a hipoplaziei smalţului se

deosebesc după frecvenţă. După datele И.А. Фёдорова şi coautorii (1998)

forma de maculă a hipoplaziei smalţului este cea mai frecventă (47,1%). Forma

erozivă se întâlnește în (29,4%). Forma combinată a hipoplaziei smalţului este

depistată în 18,8% cazuri. Forma fisurată fiind cea mai rar întâlnită (4,7%) [15].

Este important de pus în evidență riscurile de apariție, profilaxia, de

asemenea, evidența factorilor cauzali și favorizanți în apariția anomaliilor

dentare separate și de grup a dinților ca: hi poplazia, hiperplazia, aplazia

smalțului dentar. Are o importanţă deosebită cunoașterea complicațiilor posibile

în cadrul maladiilor date, cât și metodele raționale și efective de tratament.

Dezvoltarea materialelor stomatologice biocompatibile, care corespund celor

mai estetice şi funcţionale cerinţe, a dus la posibilitatea de a modifica mulţi parametri al sistemului oro-maxilo-facial, în dependenţă de cerinţele fiecărui



8

pacient în parte. Corespunzător au apărut o multitudine de metode de tratament,

care la rândul sau pot fi divizate în:

tratamentul conservativ (prin restaurări dentare, albirea dinților , etc.);

tratamentul protetic (prin fațetare, prin coroane de înveliș estetice).

1.2 Scopul lucrării

Scopul lucrării este studierea etiologiei, patogeniei, diagnosticului,

diagnosticului diferențial si tratamentului hipoplaziei smalţului.

1.3 Obiective

a studia diverse surse literare cu scop de a reînnoi şi a aprofunda

cunoștințele despre hipoplazia smalţului;

a releva informații în privința factorilor etiologici şi patogenetici a

hipoplaziei, părerea diferitor autori despre tabloul clinic;

a studia şi a demonstra diferite cazuri clinice de anomalii de structur ă,

în plan de diagnostic şi de diagnostic diferențial; a cerceta şi a pune în evidenţă metode de tratament a hipoplaziei

smalţului.



9

II ANALIZA BIBLIOGRAFICA

2.1 Etiologia şi patogenia hipoplaziei de smalţ

Hipoplazia smalţului reprezintă o anomalie de dezvoltare a smalţului dentar,

survenit în urma dereglărilor schimbului metabolic în timpul dezvoltării şi

mineralizării țesuturilor dentare. Se manifesta prin aspectul cantitativ şi calitativ

al adamantinei[15].

Apariția hipoplaziei este determinata de un complex de factori, implicați fie

în timpul sarcinii, nașterii sau în perioada postnatală de dezvoltare. Dinții

afectați oferă informații despre perioada în care au influențat factorii

etiologici[15].

Apariţia hipoplaziei ţine de tulburări severe în organismul copilului, la baza

cărora există factori exogeni şi endogeni. Din factorii endogeni fac par te

anomaliile de primordiu a celulelor embrionului, din factorii exogeni fac parte

agenţii cu influenţe nefavorabile asupra celulelor fătului sau organelor.

După sursele autorilor din Rusia, în Volgograd (2005) din toate defectele de

origine necarioasă hipoplazia o constituie doar 1.9%-4%, pe când fluorozei îi

revine de la 30 la 90 % din populație [11].

Exista teoria nutrițională a apariției hipoplaziei. Unii autori raportează că

hipoplazia reprezintă doar o dereglare a metabolismului mineral, iar porţiunea

hipoplazică a adamantinei o determină ca o zonă de mineralizare imperfectă şi

ca efect, apariţia hipoplaziei care este legată de tulburarea proceselor metabolice

în organismul copilului în perioada formării dinţilor [1].

Astăzi este recunoscut rolul hipocalcemiei în etiologia hipoplaziei smalţului,

constatându-se o frecvenţă crescută la copiii cu hipoparatiroidism, tetanism

neonatal şi naştere prematură. S-a observat, de asemenea, o strânsă asociaţie

între prevalenţa bolilor diareice acute şi hipoplazia smalţului, fiind emisă ipoteza

că diareea cronică determină malnutriţie, rezultând hipocalcemia care duce la

hipoplazia liniară a smalţului[1].



10

Dinţii sunt formaţi în mare parte din calciu şi fosfați, astfel încât e bine

cunoscut faptul că deficienţa alimentară de calciu şi vitamina D este considerată

ca deţinând rolul principal în etiologia hipoplaziei smalţului. Carenţa vitaminei

E - în cursul dezvoltării dinţilor duce la: degenerescența organului adamantin cuhipoplazia smalţului, leziuni ale vaselor mici cu repercusiuni negative la nivelul

parodonţiului.

Aşadar, deficienţele sau excesele alimentare sunt responsabile de

defectele structurii dinţilor, dar ele constituie, totuşi, doar o parte din multiplele

cauze.

După И.О. Новик (1961), А.И. Рыбаков, Г.М. Иващенко, Т.М. Лурье(1966) și alții hipoplazia se dezvoltă de pe urma tulburării funcţiei

ameloblaştilor, iar în cazuri grave (când se dereglează dentinogeneza) şi

odontoblaştilor. În cadrul hipoplaziei se modifică structura matricei organice a

smalțului și dentinei, de asemenea, se dereglează și mineralizarea lor [1,11].

Hipoplazia se înregistrează la dinţii temporari şi permanenţi, însă hipoplazia

dinţilor de lapte se întâlneşte mai rar. Aceasta se explică prin termenii deformare a dinţilor. Hipoplazia dinţilor temporari, care se formează în perioada

intrauterină, este legată de tulburări în organismul femeii gravide, pe când

hipoplazia dinţilor permanenți, care încep să se formeze în a 5-ea , a 6-ea lună

de viaţă a copilului, este condiţionată de tulburările proceselor metabolice în

organismul copilului. Deoarece bolile copilului se întâlnesc mai frecvent decât

bolile fătului, este clar că hipoplazia dinţilor permanenţi se întâlneşte mai

frecvent decât la dinţii temporari.

2.2 Factorii frecvenţi de risc sunt:

- sănătatea mamei în timpul sarcinii: deficienţe în alimentaţie, boli apărute în

timpul sarcinii; nașterea prematură poate provoca defectele de smalţ la copiii

prematuri (care sunt de 4 ori mai frecvente decât la cei născuţi la termen);



11

- problemele apărute în timpul naşterii, în special cele legate de respiraţie şi

circulaţie sangvină;

- anumite medicamente administrate de mamă înainte sau în timpul naşterii:

Achromicin V; Sumicyn; Tylenol;

- de copil după naştere si mai mic de 9 ani: Tetraciclină; Tylenol;

- boli ale copilului în primul an de viaţă: febra puternică în timpul

pneumoniei sau alte infecţii respiratorii, infecţii virale precum rubeola şi

varicela;

- frecvenţa infecţiilor sau bolilor cronice în primul an de viaţă;

- deficienţe în nutriţia copilului în primii trei ani de viaţă hipoavitaminoze

vit A,C,D,E, de calciu şi fosfați;

- traumatisme la nivelul cavităţii orale pot cauza deficienţe ale smalţului

dinţilor încă neerupţi.

2.3 Cauzele hipoplaziei

1.

Hipoplazia dinților temporari(de lapte) poate fi rezultatul unor dereglăriale organismului mamei, deoarece formarea acestora începe din perioada

intrauterină. Asemenea boli ca rubeola, toxoplasmoza, infecții sau diverse

intoxicații suportate în timpul sarcinii interferează negativ cu procesul de

mineralizare corectă a dinților;

2. Icterul hemolitic provenit din incompatibilitatea materno-fetală (situație

în care mama și fătul au Rh diferit) sau o naștere traumatizantă, asfixia

perinatală, alergiile înnăscute;

3. Unele boli ale nou-născutului. Studiile efectuate demonstrând relația

direct proporțională dintre bolile cronice ale copilului, asociate cu dereglări

metabolice și riscul afectării hipoplazice al dinților;

4. La nivel local, orice traumă sau proces infecțios ce interesează unul sau

mai mulți foliculi dentari;



12

5. Hipoplazia dinților permanenți este mult mai frecventă fiindcă procesele

de mineralizare și dezvoltare ale lor corespund unei perioade în care copilul este

foarte vulnerabil, imunitatea - scăzută și majoritatea afecțiunilor pot avea impact

negativ: rahitismul, infecțiile acute, bolile gastro-intestinale, endocrinopatiile,

sifilisul congenital;

6. Hipovitaminozele și aportul scăzut de minerale şi proteine, care nu permit

constituirea matricii organice sau desfășurarea corectă a mineralizării ei (teoria

nutrițională).

Gradul de expresie a hipoplaziei depinde de asemenea de gravitatea bolii

suportate. Când tulburările metabolismului au fost slab pronunţate, pot apărea

doar macule cretoase, iar în caz de boli grave se produce o subdezvoltare a

adamantinei, inclusiv până la lipsa ei definitivă (aplazia smalţului).

2.4 Clasificarea hipoplaziei smalţului

Hipoplaziile se împart în: sistemice și locale.

Hipoplazia locală este reprezentată de apariția la 1 sau la 2 dinţi. Ea aparede pe urma tulburării metabolismului pe o porţiune localizată în apropierea

primordiilor dinţilor permanenți în caz de prezenţă a unui proces inflamator în

dinții de lapte. Hipoplazia locală se întâlnește mai frecvent la premolari,

deoarece primordiile lor sunt situate într e rădăcinile molarilor de lapte[8].

Formele clinice a hipoplaziei de sistem:

1. de maculă - pe suprafața coroanelor dentare sunt macule albe, cretoase

cu hotare clare, cu o suprafața netedă, lucitoare, se localizează

simetric la același nivel;

2. ondulată (pială) - adâncituri, ovale sau rotunde de diferite dimensiuni

şi profunzime, pe unele sectoare se prevede dentina de culoare

galbenă;



13

3. de brazdă - adâncituri de smalţ de diferită profunzime şi lățime,

orientate mai frecvent paralel marginii incizale a dinților ;

4. distructivă - aplazia sau lipsa smalţului într-un sector al dintelui.

Toate formele hipoplaziei de sistem sunt mai pronunțate pe suprafețele

vestibulare comparativ cu cele palatinale [8].

Hipoplazia de sistem poate:

sa se combine cu un proces de demineralizare (macule sau cavități

carioase pe sectoare neafectate de hipoplazie);

să se complice cu caria (când intr-un sector hipoplazic apare caria

dentar ă);

să se combine şi sa se complice cu caria; cu modificări de culoare a

dintelui[8].

2.5 Tabloul clinic

Modificările smalţului pot fi: superficiale, profunde, solitare sau multiple şi

de diferite dimensiuni. Pot fi linii şi fisuri, brazde în jurul coroanei, dispuse la

diferit nivel, ele sunt paralele marginii incizale sau ocluzale.

Forma de maculă se manifestă macule dispuse simetric de culoare albă

cretoasă şi formă diferită la dinţii omonimi. Maculele se detectează în mod

obişnuit pe faţa vestibulară, nu sunt însoţite de careva senzaţii neplăcute, nu se

colorează pe parcursul vieții și ca regulă, nu-şi modifică dimensiunile, forma şi

culoarea.

O formă mai gravă a hipoplaziei smalţului constă în subdezvoltarea lui

care se manifestă în mod diferit (ondulată, punctiformă, fisurată)[18].

Forma de adamantină ondulată la examenul obişnuit poate rămâne

neobservată, însă desecând suprafaţa şi realizând un examen minuţios, distingem

nişte torusuri mici, printre care observăm nişte depresiuni acoperite cu

adamantină nealterată. Cea mai frecventă formă de hipoplazie este cea cu depresiuni punctiforme.



14

Forma punctiformă este situată pe feţele vestibulare şi linguale la diferit

nivel la grupuri de dinţi variate. În primele etape după erupţie, adamantina la

nivelul depresiunilor are o culoare normală, care apoi se pigmentează treptat.

Însă în toate cazurile ea este netedă şi dură.Uneori hipoplazia se manifestă sub formă de şanţ transversal solitar pe

coroană. Uneori această depresiune este considerabilă şi coroana capătă un

aspect redus (strangulaţie).

Forma fisurată este numită de unii autori hipoplazie în şanţ. Astfel de

şanţuri pot fi câteva şi ele alternează cu ţesuturi intacte ale dintelui. Foarte rar se

înregistrează cazuri în care pe toată înălţimea coroanei unui grup anumit de dinţiexistă şanţuri. Această formă este numită uneori hipoplazie scalarată. Este

caracteristic că chiar şi în manifestările grave de hipoplazie (hipoplazie în şanţ

sau scalarată) integritatea adamantinei rămâne intactă [12].

Aplazia sau lipsa adamantinei pe o porţiune anumită. În această formă există

acuze de durere de la excitanţi care trec imediat după suspendarea acestora. În

sens clinic ea se manifestă prin lipsă de adamantină pe o parte a coroanei, însămai frecvent pe fundul depresiunii caliciforme.

La examenul histologic în toate formele de hipoplazie observăm în primul

rând reducerea grosimii smalţului. Odată cu această, se măresc spaţiile

interprismatice, striaţiile Retzius sunt dilatate, limitele prismelor îşi pierd

claritatea contururilor. Gradul de modificare depinde de severitatea procesului.

De exemplu, în hipoplazia punctiformă modificările din dentină devin mai

manifeste: se extinde zona de spaţii interglobulare, se observă o depozitare

intensă de dentină secundară, în pulpă scade numărul de elemente celulare.

Prin cercetarea electronomicroscopică a adamantinei se constată o dereglare

a lăţimii prismelor, a orientării cristalelor de hidroxiapatită. În dentină observăm

de asemenea perturbări, în structura tubulilor dentinare.

După cum s-a menţionat deja, pe lângă subdezvoltarea adamantinei poate

exista şi subdezvoltarea dentinei. În acest caz coroana dintelui capătă o formă



15

care diferă de cea caracter istică pentru grupul dat de dinţi. Drept exemplu de

formă modificată a dinţilor se prezintă dinţii Hutchinson, Fournier, Pfluger.

Dinţii Hutchinson aceștia sunt incisivii centrali superiori cu o formă de

şurubelniţă sau de fus ale coroanei (dimensiunea la colet este mai mare decât

la marginea incizală) şi comportă o inciziune semilunară pe marginea

incizală. Tot odată, această incizură semilunară poate fi acoperită de smalţ,

dar uneori smalţul se observă doar la unghiurile dintelui, iar în partea lui

medie dentină este degajată de adamantină.

Dinţii Fournier. E vorba de incisivii centrali cu formă de șurubelnița la

coroană (aceeaşi ca şi la dinţii Hutchinson), însă fără incizură semilunară pe

marginea incizală. Odinioară se credea că dinţii Hutchinson şi Fournier sînt

caracteristici pentru luesul congenital. Acest semn intr ă în triada luesului

congenital: cheratită parenchimatoasă, surditate congenitală şi dinţi

Hutchinson. Însă ulterior s-a constatat că această anomalie de formă a

dinţilor se întâlnește nu numai în lues.

Dinţii Pfluger sunt molarii I, a căror coroane lângă colet au dimensiuni mai

mari decât pe faţa masticatorie, iar cuspizii sunt subdezvoltaţi şi ei oferă

dintelui un aspect de con [1,21].

2.6 Diagnosticul hipoplaziei smalţului

Stabilirea diagnosticului de hipoplazie fie sistemică, locala după forme

(forma de maculă; formă ondulată, formă de brazdă, formă distructivă).

Anamneza:

- patologia gravidei, acutizarea maladiilor cronice, maladiile infecțioase a

viitoarelor mame pot contribui la dereglarea funcțiilor ameloblaştilor, în

rezultat apare sindromul hipoplazic a smalţului dinților temporari;

-

timpul apariție schimbărilor patologice pe dinți;- dinamica semnelor hipoplazice;



16

-

grupa de sănătate a copilului. Probabilitatea de dezvoltare a hipoplaziei

este mai mare comparativ cu copiii din grupa 1 si 2 de sănătate;

- nivelul cunoștințelor în igiena cavitații bucale;

-

caracterul de alimentație a copilului.

Examenul subiectiv: caracterul acuzelor depinde de forma hipoplaziei

smalţului şi grupul de dinți incluşi în procesul patologic.

- acuze de caracter estetic. Copilul sau părinții indică la pete, gropiţe şi

eroziunile de pe smalţ.

- acuze la hiperestezia smalţului în zonele hipoplazice (hipersensibilitate la

agresorii fizici şi chimici).

- acuze la apariția frecventă a cavităților carioase.

Examenul obiectiv: se examinează fiecare suprafață dentar ă, schimbările în

culoare şi structur ă care au fost depistate, se fixează în fişa medicală. Se

recomandă efectuarea igienei profesionale în scopul înlăturării depunerilor

dentare, care împiedică evaluarea obiectivă a smalţului.

2.7 Diagnosticul diferențial: Hipoplazia smalţului formă de maculă trebuie

diferențiată de: caria incipientă, fluoroză formă de maculă.

Colorația vitală a petelor se efectuează cu scopul de diagnostic diferențiat a

hipoplaziei cu caria incipientă. Cu ajutorul soluției de metilen de 2% petele

hipoplazice nu se colorează.



17

Tab.2.1

Semnele Forma de maculă Carie incipientă Forma de maculă a

fluorozei

Timpul survenirii Până la erupția dinților După erupția dentară

Până la erupția dentară

Legătura dintrecantitatea fluorului înapă

Nu este legătură

Frecvenţa cariei creşte odata cuscăderea concentrației de fluor înapă

Apar în locurile cuconcentrație ridicată defluor

Localizarea petelor Orice suprafață (inclusiv şicele imune la carie)

Suprafețele tipice pentru carie(fisuri, suprafețele de contact, zonacingulară a dintelui)

Orice suprafațe, inclusiv şicele imune la carie

Limitele petelor ClareTreptat care trec în țesuturisănătoase

Treptat trec în țesuturisănătoase

Colorația vitala azonei hipoplazice

Nu se colorează Se colorează în dependenţă degradul de demineralizare asmalţului

Nu se colorează

Diagnosticluminiscent

Gri-verde iluminarea petei Iluminare opacă

Iluminarea albastră-

deschisă în formele uşoarede fluoroză, iluminareopacă –în formele grele

Rezultatul petelor De la sine nu dispare. E posibilă complicația cu carie

Dispariția petei. Stabilizarea.Trecerea în stadiu de defectsuperficial - carie superficială

Ca regulă, nu dispare, poate schimba culoarea

Diagnosticul diferențial al hipoplaziei smalţului forma de maculă[15]

Tab.2.2

SemneForma erozivă a

hipoplazieiCarie superficială

Forma erozivă a

fluorozei

Acuze Defect estetic

Senzații neplăcute şi durere

de scurtă durată la excitanții chimici

Defect estetic

Timpul survenirii Până la erupția dentar ă După erupția dentar ă Până la erupția dentar ă

Dinții afectați Preponderent permanente Temporari şi permanenți Preponderent permanente

Localizarea Suprafețele vestibulare, orale Ocluzală, de contact acoletului

Suprafața vestibular ă, orală

Smalţ aderent Nu este schimbată Frecvent mielinică Mielinică sau pigmentată

Permeabilitate

pentru coloranți Nu este mărita Mărita considerabil Nu este mărită

Soarta defectului Nu va dispărea Se va mări cu timpul Nu va dispărea, poate

progresa

Legătura dintre

conținutul de fluor

in apă

Nu este legătură Frecvenţa cariei survine odată cu micșorarea concentrației de

fluor în apă

Apare în regiunile cuconcentrația scăzuta de

fluor în apă

Diagnosticul diferențial a hipoplaziei smalţului forma erozivă [15].



18

2.8 Tratamentul hipoplaziei smalţului: Terapeutic, Protetic

Se efectuează individual, în dependență de forma clinică a hipoplaziei și în

dependență de vârsta pacientului. Se utilizează terapia remineralizantă, restaurări

dentare sau albire (dupa Ю.А. Фёдоров, В.А. Дорожина 1997). Au propus o

schemă de tratament al afecțiunilor necarioase ce prevede efectuarea unei terapii

reminalizante complexe (locale și generale) în cazul afecțiunilor în formă de

maculă, iar în cazul defectelor de țesut terapia remineralizantă precedează

tratamentul restaurativ al dinților .

Fig.2.1 Schema principiilor de tratament a hipoplaziei smalţului după Ю.А.

Фёдoров, 1997 [11].

În cazul defectului de smalț se efectuează o cura generală de remineralizare

cu preparate ale calciului (calciu gluconat, calciu glicerofosfat) sub formă de

aplicații sau electroforeza (Лебедева Г.K., Галченко B. M., 1981; Gnatiuc P.A.,

Bur lacu V.Z., Elaşco M.L., 1984;Sîrbu S.V., Burlacu V.Z., 1989[8]. După care

țesuturile dentare se restabilesc prin metoda terapeutică cu ajutorul materialelor

de obturaţie cu restabilirea țesuturilor dentare afectate în parametrii estetici ai

Acoperirea cu

coroane de î nveliș

Obturații

Restaurarea defectelor de țesut dentar

Tehnica adeziva directă

Tehnica indirectă – prin incrustații

Tratament

Terapia remineralizantă

Generală

Locală

Metode

terapeutice

Metoda

ortopedică



19

dintelui și arcadei dentare cu compozit, la loc de lucru adaptat pentru tehnica

adezivă [3].

De menționat că metoda ortopedică este o metodă destul de agresivă și

se indică pentru tratamentul de restabilire coronară a dinților hipoplazici în:

- stadii avansate cu distrucții masive coronare;

- în cazul aplicării punților dentare în scopul restabilirii breșelor arcadelor

dentare.

2.9 Profilaxia hipoplaziei

Frecvenţa hipoplaziei sistemice constă în ocrotirea sanătății mamei şi a

copilului (modul de viață şi de muncă sănătos; alimentație rațională; evitarea

intoxicațiilor ; diagnosticarea precoce şi tratamentul maladiilor generale etc.);

profilaxia bolilor generale la copiii de vârstă precoce; alimentarea naturală etc.

[8].

Frecvenţa hipoplaziei locale constă în:

- Profilaxia şi tratamentul precoce a cariei, pulpitei, periodontitei dinților

temporari;

- Profilaxia traumei sportive;

- Măsuri sanitare cu copiii în scopul profilaxiei traumatismelor în şcoală

[15].



20

III Materiale şi metode de cercetare

3.1 Caracteristica generală a pacienților

Lucrarea respectivă reprezintă un studiu retrospectiv asupra 10

cazuri de hipoplazie a smal ţului.

Lotul studiat a inclus 6 fete (%) şi 4 băieț i (%) raportul f \b fiind

60\40 în favoarea fetelor, vârsta cuprinsă între 9-25 ani, vârsta medie

este de 17 ani.

Din mediul rural provin 2 (20%) și din mediul urban 8 (80%),

raportul fiind de 20\80.

Etiologie: neprecizată - 10 cazuri (100%).

Debutul bolii s-a constatat imediat după erupţia dinţilor

permanenți.

Fiecărui pacient i s-a întocmit foaie de observație cuprinzând datele

personale, datele cl inice, paraclinice, diagnost ic și plan de tratament

împreună cu indicațiile și recomandările medicului.

Fiecare pacient din lotul studiat a fost supus examenului clinic

subiectiv și obiectiv unde s -a determinat d iagnosticul prezumtiv.

Cu ajutorul examenului complementar s -a confirmat diagnosticul pe

baza căruia a fost elaborat planul de tratament.

3.2 Examenul clinic

Pacienții au fost examinați clinic prin următoarele metode: a) examenul clinic subiectiv: anamneza care include acuzele, istoria

actualei maladii, istoria vieții bolnavului ;

b)

examenul clinic obiectiv: examenul exobucal, examenul

endobucal, statusul local al patologiei.



21

3.3 Examenul paraclinic

La toți pacienții a fost indicat examenele paraclinice prin

următoarele metode:

a)

analiza generală a sângelui;

b)

transiluminarea;

c) radioviziografia.

Rezultatul studiului

Diagnosticul final stabilit în lotul de studiu : hipoplazie sistemică

6 cazuri (60%) şi hipoplazie locală 4 (40%) cazuri. Variante și imaginifoto a pacienților din lotul studiat:

Fig. 3.1. Hipoplazia sistemică a smalţului, forma de brazdă.



22

Fig. 3.2. Hipoplazia sistemică a smalţului, forma ondulată

Fig. 3.3. Hipoplazia sistemică a smalţului, forma de maculă.



23

Fig. 3.4. Hipoplazia sistemică a smalţului, forma de brazdă.



25

a părinților satisfăcătoare. Alimentația bolnavului cantitativ și

calitativ bună. Se ocupă cu sportul, odihna o petrece activ,

relațiile cu colegii și rudele bune.

-

Antecedente patologice: boli de piele, venerice , boli cu

tulburări metabolice și psihice, hepatită virală, malarie,

dezinterie, tuber culoză nu a suportat. HIV, SIDA -neagă. La

vîrsta de 3 ani a suportat o infecție acută respiratorie fiind

tratată cu antibiotice.

-

Anamneza alergologică: intoleranță la medicamente, vaccine,

produse alimentare neagă. La contactul cu substanțele chimice,înțepăturile insectelor, contactul cu polen de plante - reacții

alergice nu prezintă.

- Deprinderi vicioase-nu prezintă

- Antecedente eredocolaterale: de tuberculoză, sifilis, boli cu

tulburări metabolice, psihice și altele, membrii familiei și rudele

apropiate nu au suferit.-

Starea familială: în familie sunt 3 persoane: mama și tata cu

relații familiare bune.

3. Date obiective

a)

Inspecția generală:

- Starea generală a bolnavei satisfăcătoare.

- Conștiința bolnavei-clară.

- Poziția bolnavei-activă.

- Temperatura corpului normală, extremitățile calde, pielea umedă.

- Tipul costituțional-corespunde vîrstei.

- Capul este proporțional, puncte dureroase la palpare în regiunile

anterioare ale feței (maxilare și frontale, sinusurilor și apofizelo r

mastoide) nu se determină.



26

- Gîtul este proporțional. Nu sunt prezente deformații, pulsația

patologică a arterelor carotide comune și turgescența venelor

lipsește.

-

Țesutul adipos subcutanat dezvoltat suficient. Edeme periferice

nu se apreciază.

b) Sistemul respirator:

La inspecție: respirație nazală liberă. Excrețiile nazale lipsesc.

Respirația simetrică, tip mixt, ritmică, frecvența de 20 resp \min.

Cutia toracică corect configurată, normostenică. Palpator: fără deformații, crepitații, elasticitate suficientă. Vibrația

vocală se transmite uniform.

Percutor: sunet pulmonar pe ambele cîmpuri pulmonare. Limitele

pulmonilor nu sunt deplasate.

Auscultativ: murmur vezicular, fără raluri pe toată aria pulmonară .

c) Sistemul cardio-vascular:

La inspecție nu se determină pulsații patologice, turgescențe

vasculare absente. Pulsul se palpează pe toate segmentele arteriale,

identic la ambele mîini, ritmic, plin, cu frecvența de 68 batăi \min.

Șocul apexian se palpează se palpează în spațiul V intercostal din

stînga cu 1,5 cm inferior de linia medioclaviculară.

Percutor liniile matității relative și absolute a cordului nu se

deplasează. Auscultativ zgomotele cordului sunt clare, ritmice. Sufluri

nu ascultă. FCC=68 bătăi \min. TA=110\70 mmHg.

d) Sistemul digestiv:

Abdomenul fără deformații și fără colaterale venoase, participă în actul

de respirație. La palpație este suplu, indolor. Formațiuni de volum



27

lichid liber nu s-a determinat. Ficatul, splina nu se palpează. Scaun

regulat, obișnuit, conformat.

e) Sistemul urinar:

Micțiuni libere indolore.

Semnul topatomentului lombar negativ bilateral.

Rinichii nu se palpează.

f) Sistemul neuro-psihic:

Conștiința clară, orientat temporospațial, fără semne patologice.

Dispoziția: agitat.

Reflexele osteotendinoase și cutanate sunt normale. Reflexele patologice nu sunt.

Sensibilitatea superficială și profundă păstrată. Semnele de focar

absente.

g) Aparatul locomotor:

Sistemul muscular: mușchi dezvoltați conform vârstei, tonusul normal,

indolor la palpare. Forța musculară suficientă. Articulațiile: fără deformații. Mișcările pasive și active în volum

deplin, fără dureri.

Sistemul osos: integru fără deformări.

h) Sistemul endocrin:

Țesutul celuloadipos subcutanat este uniform. Glanda tiroidă nu este

mărită în volum, nu se palpează.

STATUSUL LOCAL:

Exobucal:

Inspecţia:

Forma feţei-rotundă, simetrică;

Tegumentele roz- pale, curate fără formațiuni patologice;

Etajele feţei- proporţionale;



28

Gradul de deschidere a cavităţii bucale în limitele normei;

Mentonul fără devieri.

Palpaţia:

Crepitaţii, cracmente, salturi articulare ale ATM nu sunt prezente;

Palparea ţesuturilor moi este indoloră;

Palparea masivului osos facial indoloră.

Endobucal :

Inspecţia:

Marginea roşie a buzelor este lipsită de cruste, scuame;

Vestibulul bucal are o adâncime medie-7 mm;

Mucoasa jugală de culoare roz- pală, fără elemente patologice, papilele

gingivale fără modificări.

Palpaţia:

Intumescenţe, induraţii, focare patologice nu se depistează;

Palparea mucoasei bucale este indoloră.

Gingia marginală hiperimiată, edemată, sângerează la sondarea paradontală, prezenţa tartrului supra şi subgingival, cu prezenţa pungilor

paradontale de 1-2 mm.

Examenul arcadelor dentare:

Ocluzia este ortognată.

La nivelul dinților 1.6, 2.6, 3.6 şi 4.6 se observă lipsa smalţului dentar pe

suprafaţa ocluzală, vestibulară, mezială şi distală, prezenţa dentinei pigmentate şi rămolite. Pe suprafaţa vestibulară a dinţilor 1.3, 1.1, 2.1, 2.3, 3.3, 3.2, 3.1, 4.1,

4.2, 4.3 în treimea superioară deficienţă de smalţ dentar, lipsa smalţului şi

prezenţa dentinei pigmentate. Termometria la excitanţii termici este sensibilă,

percuţia verticală şi orizontală indoloră, sondarea suprafeţelor hipoplazice este

puţin sensibilă.



29

Formula dentară:

H/C H H H H H H H/C

17 16 15 14 13 12 11 21 22 23 24 25 26 27

47 46 45 44 43 42 41 31 32 33 34 35 36 37

H/C H H H H H H H/C

Figura 4.1. Hipoplazie sistemică a smalţului, forma distructivă

4. Diagnosticul prezumtiv

Luând în considerare acuzele bolnavului; istoricul actualei boli;

datele obiective, poate fi stabilit diagnosticul prezumtiv: Hipoplazie

sistemica asociată cu carie cronică medie în dinţii 1.6, 2.6, 3.6, 4.6 .

Paradontita cronică generalizată, forma uşoară.



30

5. Planul explorărilor de laborator

În urma culegerii anamnezei și examenului obiectiv, bolnavei i -au

fost recomandate efectuarea următoarelor cercetări paraclinice:

1) Analiza generală a sîngelui

2)

Transiluminarea

3) Radioviziografia

6. Aprecierea rezultatelor examenului de laborator și

instrumental:Din analizele de laborator și datele instrumentale indicate, pacienta a

efectuat următoarele cu rezultatele respective:

Tabelul 4.1

Analiza generală a sângelui

Rezultatul Norma

Hemoglobina 125 g\l 120-150 g\l

Eritrocit e 4,2x10 g\l 4,4x10 g\l

Leucocite 9,5x10 g\l 4-9x10g\l

Neuro fi le nesegmentate 2% 1-7%

Neut rofi le segmentat e 58% 47-72%

Eozinofile 1% 0,5-5%

Bazofile 0,5% 0-1%

Limfocite 21% 19-37%

Monocite 4% 5-11%

Trombocite 250,0x10\l 200,0-400,0x10\l

VSH 15 mm\l 2-15 mm\l

Concluzie: analiza generală a sîngelui - în normă.

7. Diagnosticul diferențial

S-a efectuat diagnosticul diferențial cu caria dentară şi fluoroza

endemică forma erozivă.



31

8. Diagnosticul clinic

Conform acuzelor la adresare; istoricul; datelor obiective;

rezultatelor examenului de laborator; efectuarea diagnosticului

diferenţial, poate fi stabilit diagnosticul clinic definitiv: Hipoplazie

sistemica a smalţului forma erozivă în dinţii 1.3, 1.1, 2.1, 2.3, 3.3, 3.2,

3.1, 4.1, 4.2, 4.3 asociată cu carie cronică medie în dinţii 1.6, 2.6, 3.6,

4.6. Paradontita cronică generalizată, forma uşoară.

9. Tratamentul pacientei

Conform particularită ților tabloului clinic în cazul dat, pacientei i-a

fost propuse diferite metode de tratament. Pacienta a ales conform

dateleor clinice şi indicaţiilor tratamentul restaurativ prin tehnica

adezivă directă:

Inițial a fost efectuată igienizarea profesională, detartraj şi periaj

cu folosirea pastelor profesionale, speciale , fără conținut de fluor, cu

periuţe de cauciuc.

Selectarea culorii şi planificarea reconstrucției dentare.

Prepararea cavitații defectului prezentat.

Prepararea va fi executată prin tehnica profilactică, care

corespunde sistemei clasice de înstrăinare a dentinei şi smalţului

contaminat, folosind f reze diamantate de forma sferică .

Izolarea câmpului operațional cu digă de cauciuc (Rubber Dum);

Gravaj total cu gel de acid ortofosforic de 37% (pe smalţ nu mai puțin de

15 sec., iar pe dentină nu mai mult de 15 sec.), urmata de spălare cu jet de

apă şi uscarea ușoară.

Aplicarea adezivului pe timpul indicat în instrucțiune pentru penetrarea

țesutului în profunzime şi formarea stratului hybrid;

Polimerizarea foto, timp de 10 sec.;



32

Aplicarea compozitului în straturi, având scopul de a reface forma

anatomica. Straturile administrate nu vor fi mai groase de 2 mm, fiecare

din ele fiind fotopolimerizate în parte.

Redactarea ocluzală a dinţilor 1.6, 2.6, 3.6, 4.6 prin înstrăinarea

surplusului de compozit. Prelucrarea finala a refacerii dentare prin

folosirea frezelor diamantate.

Fig. 4.2. Pacienta G. după procedura detartraj profesional



33

Fig. 4.3 Pacienta G, izolarea câmpului operator cu coferdam şi

restaurarea dinţilor 3.1, 4.1, 4.2.

Fig. 4.4 Pacienta G, izolarea cu digă de cauciuc, dinţii 1.1, 2.1 după

prepararea efectuată .Dinţi i 1.3, 2.3 etapa finală .



34

Fig. 4.5 Pacienta G, dintele 1.6 după refacerea finală dentară.

Fig. 4.6. Pacienta G, aspectul final după refacerea dentară.



35

10. Pronosticul.

Este favorabil.

11. Epicriza

Pacienta Guja Iulia s-a adresat pentru tratamentul stomatologic

terapeutic pe data de 11.10.2013 cu acuze estetice şi formă inregulată a

dinților. În urma examenului clinic și paraclinic s-a stabilit

diagnosticul de: hipoplazie sistemica a smalţului forma erozivă în

dinţii 1.3, 1.1, 2.1, 2.3, 3.3, 3.2, 3.1, 4.1, 4.2, 4.3 asociată cu carie

cronică medie în dinţii 1.6, 2.6, 3.6, 4.6. Paradontita cronică

generalizată, forma uşoară. S-a indicat tratamentul restaurativ prin

metoda directă, recomandații. Evoluţia în dinamică favorabilă.

Recomandări:

- Regim alimentar raţional.

-

Igiena riguroasă a cavităţii bucale.

- Vizita la medicul stomatolog la fiecare 6 luni.

Caz clinic Nr 2

1. Date generale

Numele, prenumele: Spînu L.

Anul naşterii: 30.06.2006

Domiciliul: Chişinău

Locul de muncă: elevă

Data adresării la medic: 27.02.2014

Diagnosticul prezumtiv: Hipoplazie locală a dintelui 2.2.



36

2.Anamneza

a) Acuzele:

Pacienta acuză defect de dinte şi dereglarea estetică.

b) Istoricul actualei maladii: Din spusele mamei, defectul estetic a fost

prezent odată cu erupția dintelui 2.2. Er upția dinților permanenți în timp

1.6, 1.2, 1.1, 2.1, 2.6, 3.6, 3.2, 3.1, 4.1, 4.2, 4.6, a fost fără perturbări.

c) Istoricul vieții bolnavului:

-Date biografice: S-a născut pe 30.06. 2006 or. Chişinău, este primul

copil în familie. Condiţiile de trai şi alimentare bune, a crescut şi s-a

dezvoltat fizic şi psihic conform vârstei.

Vaccinarea conform schemei.

-Condițiile de viață și de studii satisfăcătoare. Starea materială a

părinți lor satisfăcătoare. Alimentația bolnavului cantitat iv și

calitativ bună. Se ocupă cu sportul, odihna o petrece activ, relațiile

cu colegii și rudele bune.

-Antecedente patologice: boli de piele , venerice, boli cu tulburări

metabolice și psihice, hepatită virală , malarie, dezinterie,

tuberculoză nu a suportat. HIV, SIDA -neagă. La vîrsta de 3 ani a

suportat o infecție acută respiratorie fiind tratată cu antibiotice.

-Anamneza alergologică: intoleranță la medicamente, vaccine,

produse alimentare neagă. La contactul cu substanțele chimice,

înțepăturile insectelor, contactul cu polen de plante - reacții alergice

nu prezintă.

-Deprinderi vicioase-nu prezintă



37

-Antecedente eredocolaterale: de tuberculoză, sifilis, boli cu

tulburări metabolice, psihice și altele, membrii familiei și rudele

apropiate nu au suferit.

-Starea familială: în familie sunt 3 persoane: mama și tata curelații familiare bune.

3. Date obiective

a) Inspecția generală:

-Starea generală a bolnavei satisfăcătoare.

-Conștiința bolnavei-clară. -Poziția bolnavei-activă.

-Temperatura corpului normală, extremitățile calde, pielea umedă.

-Tipul costituțional-corespunde vîrstei.

-Capul este proporțional, puncte dureroase la palpare în regiunile

anterioare ale feței (maxilare și frontale, sinusurilor și apofizelor

mastoide) nu se determină. -Gîtul este proporțional. Nu sunt prezente deformații, pulsația

patologică a arterelor carotide comune și turgescența venelor lipsește.

-Țesutul adipos subcutanat dezvoltat suficient. Edeme periferice nu se

apreciază.

b) Sistemul respirator:

La inspecție: respirație nazală liberă. Excrețiile nazale lipsesc.

Respirația simetrică, tip mixt, ritmică, frecvența de 20 resp \min.

Cutia toracică corect configurată, normostenică.

Palpator: fără deformații, crepitații, elasticitate suficientă. Vibrația

vocală se transmite uniform.

Percutor: sunet pulmonar pe ambele cîmpuri pulmonare. Limitele

pulmonilor nu sunt deplastae.

Auscultativ: murmur vezicular, fără raluri pe toată aria pulmonară.



38

c)Sistemul cardio-vascular:

La inspecție nu se determină pulsații patologice, turgescențe vasculare

absente. Pulsul se palpează pe toate segmentele arteriale, identic la

ambele mîini, ritmic, plin, cu frecvența de 68 batăi\min. Șocul apexianse palpează se palpează în spațiul V intercostal din stînga cu 1,5 cm

inferior de linia medioclaviculară.

Percutor liniile matității relative și absolute a cordului nu se

deplasează.

Auscultativ zgomotele cordului sunt clare, ritmice. Sufluri nu ascultă.

FCC=68 bătăi\min. TA=110\70 mmHg.

a) Sistemul digestiv:

Abdomenul fără deformații și fără colaterale venoase, participă în actul

de respirație. La palpație este suplu, indolor. Formațiuni de volum

lichid liber nu s-a determinat. Ficatul, splina nu se palpează. Scaun

regulat, obișnuit, conformat.

b)

Sistemul urinar:Micțiuni libere indolore.

Semnul topatomentului lombar negativ bilateral.

Rinichii nu se palpează.

c) Sistemul neuro-psihic:

Conștiința clară, orientat temporospațial, fără semne patologice.

Dispoziția: agitat.

Reflexele osteotendinoase și cutanate sunt normale. Reflexele

patologice nu sunt.

Sensibilitatea superficială și profundă păstrată. Semnele de focar

absente.

d) Aparatul locomotor:

Sistemul muscular: mușchi dezvoltați conform vîrstei, tonusul normal,

indolor la palpare. Forța musculară suficientă.



39

Articulațiile: fără deformații. Mișcările pasive și active în volum

deplin, fără dureri.

Sistemul osos: integru fără deformări.

e)

Sistemul endocrin:

Țesutul celuloadipos subcutanat este uniform. Glanda tiroidă nu este

mărită în volum, nu se palpează.

STATUSUL LOCAL:

Exobucal:

Inspecţia:

Forma feţei-rotundă, simetrică;

Tegumentele roz- pale, curate fără formațiuni patologice;

Etajele feţei- proporţionale;

Gradul de deschidere a cavităţii bucale în limitele normei;

Mentonul fără devieri.

Palpaţia:

Crepitaţii, cracmente, salturi articulare nu sunt prezente;

Palparea ţesuturilor moi este indoloră;

Palparea masivului osos facial indoloră.

Endobucal :

Inspecţia:

Marginea roşie a buzelor este lipsită de cruste, scuame;

Vestibulul bucal are o adâncime medie - 7 mm;

Mucoasa jugală de culoare roz- pală, fără elemente patologice, papilele

gingivale fără modificări.

Palpaţia:

Intumescenţe, induraţii, focare patologice nu se depistează;

Palparea mucoasei bucale este indoloră.

Gingia marginală de culoare roz pală, fără depuneri dentare moi şi dure.



40

Examenul arcadelor dentare.

Ocluzia este ortognată.

La nivelul dinților 1.6, 2.6, 3.6 și 4.6 pe suprafaţa ocluzală sunt prezente

fisuri pigmentate La nivelul dintelui 2.2 se observă defect hipoplazic de smalț, pe suprafaţa vestibulară în treimea inferioară cu demineralizarea smalţului şi a

dentinei de alb cretoasă şi cafenie. Sondarea şi termometria puţin sensibilă şi

percuţia orizontală şi verticală puţin doloră.

Formula dentară:

L Fp H Fp L

17 16 55 54 53 12 11 21 22 63 64 65 26 27

47 46 85 84 83 42 41 31 32 73 74 75 36 37

L Fp Fp L

Figura 4.7. Hipoplazie locală a dintelui 2.2



41

4. Diagnosticul prezumtiv

Luând în considerare acuzele pacientului; is toricul actualei bol i;

datele obiective, poate fi stabilit diagnosticul prezumtiv: Hipoplazie

locală a dintelui 2.2 .

5. Planul explorărilor de laborator

În urma culegerii anamnezei și examenului obiectiv, bolnavei i -au

fost recomandate efectuarea următoarelor cercetări paraclinice:

- Analiza generală a sîngelui

-

Transiluminarea

- Radioviziografia

6. Aprecierea rezultatelor examenului de laborator și instrumental:

Tabelul 4.2

Analiza generală a sîngelui

Rezultatul NormaHemoglobina 125 g\l 120-150 g\l

Eritrocit e 4,2x10 g\l 4,4x10 g\l

Leucocite 9,5x10 g\l 4-9x10g\l

Neuro fi le nesegmentate 2% 1-7%

Neut ro fi le segmentat e 58% 47-7 2%

Eozinofile 1% 0,5-5%

Bazofile 0,5% 0-1%Limfocite 21% 19-37%

Monocite 4% 5-11%

Trombocite 250,0x10\l 200,0-400,0x10\l

VSH 15 mm\l 2-15 mm\l

Indicele de culoare 0,95 0.85-1.05

Concluzie: analiza generală a sîngelui - în normă. 7. Diagnosticul diferențial



42

S-a efectuat diagnosticul diferențial cu carie dentară forma

maculoasă şi cu fluoroza dentară forma maculoasă.

8. Diagnosticul clinic

Conform acuzelor la adresare; istoricul; datelor obiective;

rezultatelor examenului de laborator; efectuarea diagnosticului

diferenţial, poate fi stabilit diagnosticul clinic definitiv: Hipoplazie

locala a dintelui 2.2.

9.

Tratament

Igiena profesională a cavitații bucale (periaj);

Planificarea refacerii dentare, dintele 2.2 ce prevede:

- Aprecierea culorii de bază;

- Aprecierea nuanțelor coloristice;

Prepararea țesuturilor dentare şi bizotare în limitele smalţ, dentină.

Se efectuează cu orientare la defect. Pe suprafeța vestibulară am înlăturatcrestele rămase de smalț (rămășițele smalțului), cu scop de creare a

spațiului pentru esteticul restaurării.

Izolarea câmpului operator cu diga de cauciuc (Rubber Dum);

Gravajul țesuturilor dentare cu acid ortofosforic de 37% și spălarea lui cu

un get de apă concomitent cu aspirarea apei.

Uscarea țesuturilor preparate; Aplicarea și fotopolimerizarea bondingului, după care pe suprafața

dintelui se formează o peliculă lucitoare a stratului inhibat de oxigen;

Aplicarea pe straturi și polimerizarea straturilor de com pozit

fotopolimerizabil.

Prelucrarea finală a refacerii, ce include:

Macroconturarea;

Microconturarea;



43

Șlefuirea și lustruirea cu paste fine și ultra fine.

Fig. 4.8. Pacientul S., izolarea cu digă de cauciuc, dintele 2.2 după refacerea

dentară.

Fig. 4.9. Pacientul S., aspectul final după refacerea dentară.



44

10. Pronosticul.

Este favorabil.

11. Epicriza

Pacienta Spînu L. s-a adresat pentru tratamentul stomatologic

terapeutic pe data de 27.01.2014 cu acuze estetice şi forma inregulată a

dintelui. În urma examenului clinic și paraclinic s -a stabilit

diagnosticul de hipoplazie locală a dintelui 2.2 . S-a indicat tratamentul

conservativ prin metoda adezivă directă, recomandații. Evoluţia în

dinamică favorabilă.

Recomandări:

1. Regim alimentar raţional.

2. Igiena riguroasă a cavităţii bucale.

3.

Vizita la medicul stomatolog după fiecare 6 luni.



45

Concluzii

1. S-au studiat diverse surse literare pentru aprofundarea cunoştinţelor

despre hipoplazia smalţului. Hipoplazia smalţului se întîlneşte la 5-40 %

din populaţie conform izvoarelor de specialitate în domeniu.

2. În baza cercetărilor am relevat informaț ii în privinț a factorilor etiologici

şi patogenici variaţi ai hipoplaziei de smalţ. Majoritatea autorilor

consideră că etiologia maladiei nu este complet elucidată. Am constatat că

dereglările în starea de sănătate a copilului în primii ani după naștere au o

importanţă majoră în manifestările clinice a hipoplaziei de smalţ.

3. Am studiat şi am demonstrat clinic diferite cazuri de hipoplazie de sistem

şi locală.

4. Conform studiului efectuat am stabilit că tratamentul prin metoda

restaurativă directă cu materiale fotopolimerizabile este efectivă atât din

punct de vedere estetic cât şi funcțional pentru defectele hipoplazice de

smalţ atât sistemice cât şi locale.



46

Recomandări

1. Conştientizarea mamei despre factorii exogeni şi endogeni ce pot afecta

sarcina şi dezvoltarea armonioasă a fătului.

2. Examinarea stomatologică minuțioasă și în ansamblu a copiilor cu dereglări

de dezvoltare a organului dentar şi aparatului dento-maxilo-facial care

facilitează prevenția diverselor complicații.

3. Stabilirea unui algoritm bine structurat îmbunătățește planul de tratament și

metodele de profilaxie a afecțiunilor de etiologie necarioasă la copii.



47

Rezumat

Hipoplazia smaltului prezintă un interes deosebit pentru medicii

stomatologi, deoarece tabloul clinic al acestei afecțiuni poate fi foarte

variat.

Defectele de dezvoltare ale smalțului sunt frecvent întâlnite, iar distribuția

lor variază în diferite grupuri populaționale. Studiile de prevalență ale defectelor

de dezvoltare ale smalțului în populație diferă în funcție de rasă, mediul de viață,

condițiile calitative de trai, aducând informații importante despre semnificația

acestor factori în etiologia anomaliilor de dezvoltare a sistemului dentar.

După datele autorilor străini, prevalenţa hipoplaziei smaltului este 5-40%.

Este important de pus în evidență riscurile de apariție, evidența factorilor cauzali

și favorizanți în apariția anomaliilor dentare separate și de grup a dinților ca:

hipoplazia, hiperplazia, aplazia smalțului dentar.

Are o importanţă deosebită evidența complicațiilor posibile în cadrul

maladiilor date cât și metodele raționale și efective de tratament.

Dezvoltarea materialelor stomatologice biocompatibile, care corespund celormai estetice şi funcţionale cerinţe, a dus la posibilitatea de refacere al sistemului

oro-maxilo-facial, în dependenţă de cerinţele fiecărui pacient în parte.



48

Summary

Enamel hypoplasia represent interest to dentists because the clinical picture

of the disease can be very varied. Developmental defects of enamel are common,

and their distribution varies in different populational groups. Studies of

prevalence of developmental defects of enamel in the population varies by race,

living environment, quality of living conditions, bringing important information

about the significance of these factors in the etiology of developmental

abnormalities of the teeth. According to the data of foreign authors enamel

hypoplasia prevalence is 5-40%. It is important to set out the risks of occurrence,

causal factors and evidence favoring the emergence of separate and group dental

anomalies of the teeth as: hypoplasia, hyperplasia, enamel aplasia. Is particularly

important record possible complications in diseases data and rational and

effective methods of treatment. Development of biocompatible dental materials,

which correspond to the aesthetic and functional requirements resulted in the

possibility of recovery of oro-maxillo-facial system, depending on the

requirements of each patient.



49

BIBLIOGRAFIE

1. Borovski E., Stomatologie Terapeutică, 1990, Chișinău. p.86-90

2.

Burlacu V., MEDICINA STOMATOLOGICĂ, Nr.2 (7), Chișinău, 2008,

p. 25-27.

3. Burlacu V., Refaceri dentare diecte. Radlinschii V.N. Radlinschii S.V.

Chișinău, 2006. p.4.

4. Burlacu V.,MEDICINA STOMATOLOGICĂ, Nr.2(19), Chişinău, 2011,

p.45-48.

5.

Elizabeta Bratu, Eleonora Schiller, Practica pedodontica, 1995,

Timişoara. p.256.

6.

Fala V., MEDICINA STOMATOLOGICĂ Nr.3, Chișinău 2011, p. 16-

31.

7. Gaiu S., Medicina Stomatologică Nr.2(7), Chişinău, 2008, pag.73.

8. Godoroja P., Spinei A., Spinei I., Stomatologie terapeutică pediatrică,

2003, Chişinău. p.84-87.9.

Mihaela Masaroş, Alexandrina Muntean, “Medicina Dentară Pediatrică”,

2012, Cluj-Napoca. p. 103-104

10.

Robert P. Longalais, Craig S. Miller, Jill S. Nield-Gehring, Color atlas of

Common oral diseases, 2009, London, p.26,27f,48,49f.

11. Алешина Н.Ф., Кондратенко А.А, БОЛЕЗНИ ЗУБОВ

НЕКАРИОЗНОГО ПРОИСХОЖДЕНИЯ, 2005 , Волград, с.6-11.

12. Грошиков М.И., Некареозные поражение зубов, Москва, 1985, стр.

38.

13. Лобовкина Л.А, Современные технологии реставрации зубов, 2007 ,

Полтава.

14. Ломиашвили Л.М., Аюпова Л.Г., ХУДОЖЕСТВЕННОЕ

МОДЕЛИРОВАНИЕ И РЕСТАВРАЦИЯ ЗУБОВ, 2004 , Москва.



50

15. Леонтева В.K ., Кисельникова Л.П., Детская терапевтическая

стоматология, 2010, Moсква. p. 453-463.

16. Салова A.B., Особенности естетической реставрации в

стоматологии, 2004, Санк-т-Петербург.

17. .Хоменко Л.А.,ТЕРАПЕВТИЧЕСКАЯ СТОМАТОЛОГИЯДЕТСКОГО ВОЗРАСТА, 2010, Киев, с.799.

18. Царинский М.М.,Терапевтическая стоматология, Ростов на Дону

2008г. стр. 70-79.

19. http://oldwww.umfiasi.ro/atdoc/Doctorate/Teze/Rezumat_Enache_Roxan

a.pdf

20.

http://www.scritube.com/medicina/VITAMINELE-S-SISTEMUL-

STOMATOG53873.php

21. http://s372.beta.photobucket.com/user/bettinayumul/media/Pthology%20

slides/IMG_1122.jpg.html

http://www.google.md/search?hl=ru&tbo=d&biw=1440&bih=799&spell=1&q=a.b.+%D0%A1%D0%B0%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B0&sa=X&ei=T2wdUdCANeLj4QSfv4CIBA&sqi=2&ved=0CCcQBSgA



teza C.O_FINAL

Documents

Transcript of teza C.O_FINAL