STUDIU PRIVIND EVALUAREA ADECVATĂapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files... · Specii...

®

SC Divori Prest SRL Focşani Str. Horia, Cloșca și Crișan, nr. 4 www.divori.ro - [email protected] Tel: 0337 103 508 Fax: 0237 230 271 Mobil: 0727 878 441; 0722 322 239

STUDIU PRIVIND EVALUAREA ADECVATĂ

LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE ALBIE MINORĂ ȘI REGULARIZARE A

SCURGERII, PRIN EXPLOATARE DE NISIP ȘI PIETRIȘ DIN PERIMETRU CONDREA 2,

COMUNA UMBRĂREȘTI, JUDEȚUL GALAȚI

TITULAR ACTIVITATE: S.C. WEST STAR S.R.L.

Com Umbrărești, sat Condrea, Județul Galați

LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE ALBIE MINORĂ ȘI REGULARIZARE A SCURGERII, PRIN EXPLOATARE DE NISIP ȘI PIETRIȘ DIN PERIMETRU CONDREA 2, COMUNA UMBRĂREȘTI, JUDEȚUL

GALAȚI TITULAR: S.C. WEST STAR S.R.L.

EVALUARE ADECVATĂ

Pagina 2

Denumirea lucrării: EVALUARE ADECVATĂ

Proiect: LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE ALBIE MINORĂ ȘI REGULARIZARE A SCURGERII, PRIN EXPLOATARE DE NISIP ȘI PIETRIȘ DIN PERIMETRU CONDREA 2, COMUNA UMBRĂREȘTI, JUDEȚUL GALAȚI”

Amplasament: mal stâng albie minoră a râului Siret, la peste 2,0 km aval față de podul CF Făurei – Tecuci ce traversează râul Siret, la cca. 4 km amonte d confluența acestuia cu râul Bârlad, pe teritoriul administrativ al comunei Umbrărești, județul Galați.

Beneficiar: S.C. WEST STAR S.R.L. Iași

Evaluator: S.C. Divori Prest S.R.L.Certificat de atestare:

Colectiv de elaborare: Colectiv de cercetare: ing. Volodea Fechete Ecolog Bianca Burghelea

ecolog. Burghelea Bianca Ecolog Oana Nelu Biolog Andreea DinițăResponsabil lucrare: ing. Volodea Fecheteecolog. Burghelea Bianca

Director General,Volodea FECHETE

August 2013

Registrul național al elaboratorilorde studii pentru protecția mediuluiwww.mmediu.ro /poz.68

http://www.mmediu.ro/



EVALUARE ADECVATĂ

CUPRINSInformații despre titularul proiectului ......................................................................................................... 9 Informaţii despre autorul atestat al evaluării adecvate .............................................................................. 10 A. 1.1 Denumirea proiectului ..................................................................................................................... 10

Lucrări de pregătire ............................................................................................................................... 11 Tehnologia de exploatare ....................................................................................................................... 12 Pilieri de siguranță ............................................................................................................................... 12 Regimul de lucru ................................................................................................................................... 13

A.1.3.Obiectivul proiectului ..................................................................................................................... 13 A.1.4.Informații privind producția care se va realiza ................................................................................ 14 Prin prelucrarea ză se pot obține sorturi de diferite dimensiuni (tabel nr. 6): .......................................... 15 A.1.5 Materiile prime, energia şi combustibilii utilizați, cu modul de asigurare a acestora ...................... 16 A.2 Localizarea geografică și administrativă ............................................................................................. 16 ................................................................................................................................................................. 16

A.2.1 Localizarea geografică ................................................................................................................. 16 Inventar de coordonate ....................................................................................................................... 18

A.2.2. Localizarea administrativă .......................................................................................................... 18 A.3. Modificări fizice care decurg din implementarea proiectelor propuse .............................................. 18

Implementarea proiectului va determina o serie de modificări fizice la nivelul albiei în funcție de fiecare etapă. Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos: ................................................................. 19

A.4. Resurse naturale necesare implementării proiectelor propuse ........................................................... 20 A.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectelor propuse ....................................................................................... 21 A.6. Emisii și deșeuri generate de proiectele propuse ............................................................................... 21

6. 1 Emisii: ............................................................................................................................................. 21 6.1.1 Emisii în apă: ............................................................................................................................ 21 6.1.2 Emisii în sol: ............................................................................................................................. 22 6.1.3 Emisii în aer: ............................................................................................................................. 22

A.6. 2 . Sursele de deșeuri, tipuri, compoziție şi cantități de deșeuri rezultate ..................................... 26 A.6. 3.Gestiunea substanțe și / sau preparate chimice folosite în procesele de producție .................... 28

A.7. Cerințe legate de utilizarea terenului necesare pentru execuția proiectelor propuse ......................... 29 A.7.1. Categoria de folosință a terenului .............................................................................................. 29 A.7.2. Suprafețele de teren care vor fi ocupate temporar/permanent de către proiectele propuse ........ 29

A 7.2.1 Suprafețele de teren care vor fi ocupate permanent .............................................................. 29 A 7.2.2 Suprafețele de teren care vor fi ocupate temporar ............................................................... 29 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente ........................................................................... 30

A.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea Proiectului Propus .............................................. 30 A.9. Durata construcției, funcționării, dezafectării proiectului și eșalonarea perioadei de implementare a Proiectului Propus ...................................................................................................................................... 31 A.10. Activități care vor fi generate ca rezultat al implementării Proiectului Propus ............................... 31 A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale Proiectului Propus ............................................................... 32 A.12. Caracteristicile Proiectului Propus, propuse sau aprobate, care pot genera impact cumulativ cu Proiectului Propus care este în procedură de evaluare și care pot afecta aria naturală protejată de interes comunitar ................................................................................................................................................... 34

Pagina 3



EVALUARE ADECVATĂFactor de mediu ..................................................................................................................................... 38 Impact cumulativ ................................................................................................................................... 38 Aer ......................................................................................................................................................... 38 Apă ......................................................................................................................................................... 38 Sol .......................................................................................................................................................... 38 - .............................................................................................................................................................. 38 0 ............................................................................................................................................................. 38 - .............................................................................................................................................................. 38 - .............................................................................................................................................................. 38 Legendă .................................................................................................................................................. 38 Conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, ariile naturale protejate de interes comunitar (siturile Natura 2000) sunt reprezentate prin ariile de protecție specială avifaunistică, siturile de importantă comunitară şi ariile speciale de conservare. .......................................................................................................................... 39 Natura 2000 este o rețea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această rețea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european. ................................................................................................................................... 39 Ariile de protecție specială avifaunistică au drept scop conservarea, menținerea şi, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția speciilor de păsări migratoare sălbatice de interes comunitar, conform Directivei Păsări. Desemnarea acestora în România s-a realizat prin H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. ...................................................................................................................... 39

B.1. Caracteristici generale ale sitului . Descrierea sitului ........................................................................ 39 Aria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior ...................................... 39 Situl de Importanță Comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior ................................................... 43 B.2. Impactul Proiectelor Propuse asupra habitatelor si speciilor din cadrul sitului de importanta comunitara ................................................................................................................................................. 46

B.2.1. Aria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior ........................ 46 Descrierea sitului ................................................................................................................................... 46

MIGRAŢIA DE TOAMNĂ ............................................................................................................... 60 MIGRAŢIA DE PRIMĂVARĂ ........................................................................................................ 60

B.2.2. SITUL DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ ROSCI 0062 Lunca Siretului Inferior .............. 70 Descrierea sitului .................................................................................................................................. 70

Tab. 34 Descrierea tipurilor de habitate care fac obiectul conservării Situl de Importanță Comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (incluse în anexa I a Directivei Habitate 92/43/CEE şi menționate în formularul standard), identificarea acestora în perimetrul analizat şi relevanţa acestora pentru proiectul analizat. ...................................................................................... 70 Specii de mamifere enumerate în anexa II-a Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE ................. 80 Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE ........................... 96

B.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relatiilor acestora si a relatiilor acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora ...................................................................................................................................................... 97

Pagina 4



EVALUARE ADECVATĂB.3.1. Condiții de climă și meteorologice din zonă ............................................................................... 99

Tab. 41 Regimul precipitaţiilor la statia meteorologica Focsani ................................................ 101 B.3.2.Geologia ..................................................................................................................................... 102 B3.3. Tectonica ................................................................................................................................... 103 B.3.4. Relieful ...................................................................................................................................... 103 B.3.5. Hidrografia ................................................................................................................................ 104 B.3.7. Tipuri de sol în zona studiată .................................................................................................... 106 B.3.8. Biodiversitatea ........................................................................................................................... 107

B.3.8.1. Informatii despre flora locală ............................................................................................ 107 Alte specii de faună .......................................................................................................................... 108

B.4. Statutul de conservare al speciilor si habitatelor de interes comunitar ............................................ 109 B.5. Date privind structura și dinamica populațiilor de specii afectate de implementarea proiectului ............................................................................................................................................................. 112

B.5.1. Evoluția numerică a populației în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar ....... 112 B.5.1.1. ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior .......................................................................... 112 B.5.1.2. ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior ........................................................................... 113

B.5.2. Procentul estimativ al populației unei specii afectate de implementarea proiectului propus 114 B.5.2.1. ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior .......................................................................... 114 B.5.2.2. ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior ........................................................................... 115

B.5.3. Interacțiunea dintre suprafața habitatului și asigurarea menținerii speciilor pe termen lung 116 B.5.3.1. ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior .......................................................................... 116 B.5.3.2. ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior ........................................................................... 118

B.6. Relatii structurale structurale si functionale care se creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar .................................................................................................................. 119 B.7. Obiective de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA OO71Lunca Siretului Inferior și sitului de interes comunitar ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior ......................... 121 B.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA OO71Lunca Siretului Inferior și sitului de interes comunitar ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior .... 122

B.8.1. Starea de conservare a Ariei de Protecție Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior .. 124 B.8.2. Starea de conservare a Sitului de Importanță Comunitară Lunca Siretului Inferior ............. 124

C.1. Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversităţii ................................................... 125 C.2.1. În etapa de construcție ............................................................................................................... 126 C.2.2 În faza de operare (exploatare) ................................................................................................... 127 C.2.3 În faza de dezafectare ................................................................................................................. 128 Legendă ................................................................................................................................................ 129 Legendă ................................................................................................................................................ 138

D.1. Măsuri pentru protejarea speciilor de păsări ................................................................................... 143 D.1.2. Măsuri pentru păsări migratoare ............................................................................................... 143 D.1.3. Măsuri pentru păsările cuibăritoare din zona învecinată a amplasamentului ........................... 143

D.2. Măsuri pentru protejarea speciilor de fauna terestră ........................................................................ 144 D.4. Detalierea măsurilor propuse ........................................................................................................... 144 E.1. Metode de lucru utilizate în studiul florei şi vegetaţiei zonei: ......................................................... 152 E.2. Metode de cercetare a faunei ............................................................................................................ 152 E.3. Studii avifaunistice (păsări) .............................................................................................................. 152 ................................................................................................................................................................ 152

Pagina 5



EVALUARE ADECVATĂ

1. INFORMAŢII GENERALE

Evaluarea Adecvată pentru investiția propusă s-a elaborat la comanda beneficiarului, în baza contractului de prestări servicii nr. 359 din 15.04.2013.

Prezenta lucrare este întocmită având în vedere cerințele legislative actuale, privind necesitatea evaluării impactului asupra biodiversității și a evaluării impactului asupra mediului pentru obținerea acordului de mediu în cazul proiectelor care pot avea impact semnificativ asupra mediului, prevăzute în:

O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, art. 11, alin.(2), aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;

H.G. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate modificat prin H.G. nr. 352/2005;

O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor aprobată prin legea 426/2001, ordonanță modificată prin O.U.G. 61/2006, modificată de Legea 27/2007, act care transpune Directiva Cadru privind Deșeurile nr. 75/442/EEC, amendată de Directiva nr. 91/156/EEC și Directiva nr. 91/689/EEC privind deșeurile periculoase;

H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările si completările ulterioare;

Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462/1993 privind aprobarea Condițiilor tehnice privind protecția atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare, modificată de Ordinul M.A.P.M. 592/2002 si Hotărârea de Guvern 128/2002;

STAS 12574/1987 – Privind aerul din zonele protejate OUG nr. 154/2008 pentru modificarea si completarea Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice si a Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006

Ordin 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private

Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European si al Consiliului privind anumite gaze fluorurate cu efect de sera;

ORDIN nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluării mediului ;

Ordonanța nr. 89/1999 privind regimul comercial si introducerea unor restricții la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon

Ordin 1269/2008 pentru aprobarea încadrării localităților din cadrul Regiunii 2 în liste, potrivit prevederilor Ordinului M.A.P.M. nr. 745 privind stabilirea aglomerărilor și clasificarea aglomerărilor si zonelor pentru evaluarea calității aerului in Romania.

Pagina 6



EVALUARE ADECVATĂ HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra

mediului;

H.G. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecție sanitară şi hidrogeologică,

precum şi solicitarea Agenției pentru Protecția Mediului Galați prin adresa nr. 12027/21.06.2013.Proiectul de investiții propus de S.C. WEST STAR S.R.L. Iași. se încadrează la punctul 2 lit. c)

din Anexa 2 a H.G. nr. 445/2009 – Extracția mineralelor prin dragare fluvială sau maritimă. Autoritatea competentă de mediu (A.P.M. Galați) a stabilit necesitatea efectuării evaluării

adecvate și a evaluării impactului asupra mediului, prin adresa menționată mai sus, transmisă beneficiarului, pentru descrierea factorilor de mediu posibil afectați în mod semnificativ prin proiectul propus (în special a aerului, apei, solului), măsuri pentru încadrarea în limitele admise de normativele în vigoare, estimarea pe tipuri şi cantități a deșeurilor preconizate şi a emisiilor (în apă, aer şi sol).

Prezenta evaluare adecvată este întocmită în conformitate cu H.G. nr. 445/2009 și cu Ordinul M.M.P. nr. 19/13.01.2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar în vederea emiterii a acordului de mediu.

Profilul obiectivului studiat se încadrează în “Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului” - prevăzută în anexa nr. 1 a Ordinului HG nr. 445/2009, în domeniul 2: “Industria extractivă” - subdomeniul c): “ Extracția mineralelor prin dragare fluvială sau maritimă.”.

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat de S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI persoană juridică înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de studii pentru protecția Mediului la poziția 68

Pagina 7



EVALUARE ADECVATĂ

A. INFORMAȚII PRIVIND PROIECTUL PROPUS

Informații despre titularul proiectului

Numele companiei: S.C. WEST STAR S.R.L. Iași; Adresa poștală: municipiul Iași, județul Iași, strada Străpungerii Silvestru, nr. 54, blocul T3-T4, scara A, ap.4; Numărul de telefon: 0744501455 Numele persoanelor de contact: Gulap Gabriel Director/manager: Vasile Cornel Responsabil pentru protecția mediului: Gulap Gabriel

Informaţii despre autorul atestat al evaluării adecvate

Numele și adresa: S.C. DIVORI PREST S.R.L., str. Horia, Cloșca și Crișan nr. 4, Focșani, județul Vrancea;

Numele, telefonul şi faxul persoanei de contact: Fechete Volodea – tel. 0337.103.508; fax 0237.230271; mobil 0727.878.441. Burghelea Bianca – tel. 0337.103.508; fax 0237.230271; mobil 0756.039.803.

A.1. Informații privind proiectul propus

A. 1.1 Denumirea proiectului

„LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE ALBIE MINORĂ ȘI REGULARIZARE A SCURGERII, PRIN EXPLOATARE DE NISIP ȘI PIETRIȘ DIN PERIMETRU CONDREA 2, COMUNA UMBRĂREȘTI, JUDEȚUL GALAȚI”.

A.1.2. Descrierea proiectului și descrierea etapelor

S.C. WEST STAR S.R.L. deține Certificatul de Urbanism nr. 32/1799 din 12.03.2013 pentru proiectul: „Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minoră și regularizare a scurgerii, prin exploatare de nisip și pietriș din perimetru Condrea 2, Comuna Umbrărești, județul Galați” amplasat în extravilanul satului Condrea, comuna Umbrărești, județul Galați.

Perimetrul de exploatare a agregatelor minerale propus este situat în albia minoră a râului Siret, în plaja formată înspre malul stâng, aval de podul CF Făurei – Tecuci ce traversează râul Siret, la peste 2 km distanță, în zona bornelor C.S.A. 71 - 72.

Accesul la zona de exploatare se va face din D.N. 25 Tecuci – Galați, iar din localitatea Umbrărești pe un drum comunal până în localitatea Condrea și pe un drum de exploatare până la perimetrul Condrea 2, cu o lungime de cca. 10 km. Pentru utilizarea drumului în lungime de cca. 10 km până la perimetrul de exploatare se va lua acceptul Consiliului local Umbrărești.

Pagina 8



EVALUARE ADECVATĂCoordonatele perimetrului de exploatare și datele de producție sunt concentrate în tabelul nr. 1.

Tab.1 Coordonate și date de producție

Obiectiv Coordonate în sistem STEREO 70

Suprafațămp

Lungimem

Lătimem

Limita de adâncime

m

Act de proprietate

X Y

Perimetrul de exploatare

CONDREA 2

467 781 687 178

26.931

Max 408 54 -80

1,0-2,5 Aviz S.G.A.nr. 11 din 29 ianuarie 2013

467 634 687 275467 519 687 520467 467 687 500467 520 687 328467 600 687 233467 687 687 174

Perimetrul de exploatare are forma în plan poligonală, s-a format în albia minoră a râului Siret, mal stâng și are lungimea maximă de 408 m, lățimea cuprinsă între 54 m și 80 m și suprafața de 26.931 mp.

Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul propus se va face ținând cont de:- limitele perimetrului de exploatare cu suprafața de 26 931 m2;- adâncimea de extracție care va fi de maxim 2,50 m;

- asigurarea stabilității taluzelor;- respectarea pilierilor de siguranță impuși, respectiv față de malul stâng se va asigura un pilier

de siguranță de minim 20 m, iar față de plaja dinspre malul drept , pe capătul aval al perimetrului se va asigura un pilier de siguranță de minim 30 m.

Lucrările care urmează să se desfășoare în cadrul perimetrului de exploatare sunt:• amenajarea patului de înaintare spre perimetrul avizat;• trasarea și materializarea fâșiilor de exploatare;• derocarea cu excavatorul tip draglină;• nivelarea suprafețelor;• încărcarea în autobasculante;• transportul agregatelor la beneficiari sau la stația de sortare-concasare aflată la o distanță

de cca. 4 kg, la sediul societății WEST STAR din comuna Umbrărești.Stabilirea metodei de exploatare la zi s-a ales în funcție de o serie de factori cum ar fi:

morfologia terenului, forma, grosimea, extinderea, adâncimea, nivelul hidrostatic al pânzei freatice și caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor:

a) forma zăcământului este tabulară, cu o pantă ușoară spre aval, nu prezintă falii sau efilări ale complexului aluvionar;

b) grosimea complexului util este de 2 – 2,5 m, acesta fiind alcătuit dintr-o masă omogenă de nisipuri şi pietrișuri cu elemente de bolovăniș în care apar slabe intercalații sterile de prafuri şi argile nisipoase;

c) nu există copertă din sol vegetal;d) adâncimea de exploatare este condiționată de cea a talvegului în zonă de 2.50 m;e) extinderea zăcământului este mare pe cele două direcții.

Pagina 9



EVALUARE ADECVATĂȚinând cont de toate acestea, metoda de exploatare folosită va fi metoda fâșiilor longitudinale cu

înaintare din aval în amonte.

Lucrări de pregătire Nu sunt necesare lucrări speciale de decopertare și deschidere. În zonele în care apare o copertă,

apreciată ca având o grosime maximă de 0,20 m, aceasta va fi tratată ca intercalație ce va fi îndepărtată în procesul de spălare – sortare.

Se vor executa lucrări de amenajare a drumurilor de exploatare și a patului de înaintare la frontul de exploatare. Patul de înaintare, realizat din balast, va avea continuitate cu malul stâng al râului Siret iar cota coronamentului va asigura protecția utilajelor și a mijloacelor de transport față de oscilațiile de nivel ale apelor râului produse de viiturile frecvente.

Amenajarea patului de înaintare va avea în vedere asigurarea protecției malului râului Siret, fără să constituie un obstacol în curgerea normală a apelor.

La începerea exploatării se va face bornarea perimetrului de exploatare și se vor întocmi un număr de trei profile transversale, iar după viiturile importante și la finalizarea exploatării se vor efectua măsurători topo.

Tehnologia de exploatareExtragerea agregatelor se va face mecanizat, folosindu-se ca utilaj de extracție o draglină tip

LIEBHERR, cu cupa de 2,5 mc, în limitele perimetrului din aviz. Încărcarea se va face direct în mijloacele de transport. Societatea dispune de utilaje specifice (tabelul nr. 2) desfășurării acestui gen de activități.

Tab. 2 Utilaje și capacități Denumire utilaj Număr

bucățiIndicativ Productivitate (mc/h)

Draglină LIEBHERR 1 L 845 Capacitate cupă = 2,5 mc

Încărcător frontal LIEBHERR 1 L 544 Capacitate cupă = 3 mcÎncărcător frontal LIEBHERR 1 L580 Capacitate cupă = 5 mcAutobasculante IVECO 5 30 t

Metoda de excavare va fi în fâșii paralele cu sensul de curgere al râului, prin retragere succesivă către malul drept, excavarea făcându-se din aval spre amonte. În cazul fâșiilor longitudinale se vor trasa falii transversale pe râu. Între feliile transversale pentru stimularea procesului de regenerare a rezervelor, dar și pentru limitarea fenomenului de eroziune regresivă se vor lăsa praguri de colmatare. Lungimea fâșiilor longitudinale va fi până la L=408 m, iar lățimea va fi de 5 m. Utilajele de excavare și mijloacele auto avansează spre frontul de extracție pe pat de înaintare sub forma unui dig realizat din material local. Materialul excavat se poate depozita lateral doar temporar (maxim 8 ore), apoi se încarcă în mijloace auto și se transportă operativ, fără depozite intermediare în albia minoră, către beneficiari.

Adâncimea medie de excavare va fi de 1,75m (adâncimea maximă va fi de 2,50m) de la cota superioară a depozitului natural urmărindu-se dirijarea apei spre fluxul hidrodinamic al albiei.

Procesul tehnologic presupune: amenajarea patului de înaintare spre perimetrul avizat; trasarea si materializarea fâșiilor de exploatare; derocarea cu excavatorul tip draglina;

Pagina 10



EVALUARE ADECVATĂ nivelarea suprafețelor; încărcarea în autobasculante; transportul agregatelor la beneficiari sau la stația de sortare concasare aflată în la cca. 3

km de perimetrul de exploatare, la baza Condrea.Agregatele extrase vor fi transportate din perimetrul de exploatare, în limita capacității zilnice de

transport, astfel ca la sfârșitul zilei întreaga cantitate excavată să fie îndepărtată din albia minoră.

Pilieri de siguranță Pilierii de siguranță reprezintă partea din rezervele de resurse minerale sau din rocile

înconjurătoare care nu se extrag într-o anumita perioada sau permanent si in care nu se executa lucrări, in scopul protejării lucrărilor miniere din subteran sau de la suprafața perimetrului de exploatare, a malurilor apelor sau a altor obiective de la suprafața.

Pentru exploatarea agregatelor din perimetru Condrea 2 se vor respecta următorii pilieri de siguranță:

- față pe malul stâng a râului se va asigura un pilier de siguranță de minim 20 m;- față de plaja dinspre malul drept, pe capătul din aval al perimetrului se va asigura un pilier de

siguranță de minim 30m.

Regimul de lucru Funcționalitatea balastierei este sezonieră în perioada martie – noiembrie aproximativ 180 de

zile /an , un schimb de 8 ore / zi, 5 zile săptămână.În perioadele critice (viituri, îngheț), exploatarea va fi oprită, iar utilajele vor fi retrase din albia

râului Siret.

Lucrări de dezafectare Exploatarea agregatelor minerale va servi la decolmatarea și reprofilarea albiei minore a râului

Siret, regularizarea scurgerii, mărirea secțiunii de scurgere și reducerea intensității eroziunii active a malului drept astfel încât la momentul închiderii balastierei secțiunea de scurgere a râului Siret pe acest tronson va fi eliberată de aluviunile acumulate.

În momentul în care utilitatea lucrărilor de extracție a agregatelor minerale nu se mai justifică tehnico-economic acestea pot înceta. La finalizarea exploatării societatea va executa lucrări de nivelare a perimetrului și a malului drept aducându-l la un aspect cât mai apropiat de cel natural, acordând o atenție deosebită lucrărilor de dezafectare a patului de înaintare folosit pentru exploatarea agregatelor minerale. În această etapă vor avea loc și lucrări de reconstrucție ecologică a suprafețelor de teren care au fost ocupate de utilajele și mijloacele auto care au fost folosite în cadrul proceselor tehnologice, de patul de înaintare și de drumul de acces în perimetru.

A.1.3.Obiectivul proiectului

Proiectul „Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minoră și regularizare a scurgerii, prin exploatare de nisip și pietriș din perimetrul Condrea 2, comuna Umbrărești, județul Galați” are ca obiectiv de bază deschiderea unui perimetru de extracție agregate minerale în comuna Umbrărești, sat Condrea.

Amplasarea punctelor de extracție în albia minoră a râului Siret este necesară și oportună pentru realizarea lucrărilor obligatorii și necesare în vederea păstrării unui traseu corect al cursului de apă astfel

Pagina 11



EVALUARE ADECVATĂîncât să se elimine în totalitate pericolul de inundații sau acțiunea de eroziune a malurilor care ar avea ca efect direct generarea de alunecări de teren și punerea în pericol a așezărilor umane aflate pe cele 2 maluri ale râului Siret. Din executarea acestor lucrări rezultă o activitate economică de exploatare a nisipurilor și pietrișurilor în scopul folosirii lor în construcții, refacerea infrastructurii, la repararea sau construcția de drumuri precum și în lucrări de construcții.

Din punct de vedere al gospodăririi apelor, extracția se încadrează în Schema Cadru de Amenajare a Bazinului Hidrografic al râului Siret.

Exploatarea agregatelor minerale de râu din perimetrul solicitat se va face concomitent cu reprofilarea traseului albiei minore a râului Siret, prin atragerea curentului principal al apei către malul stâng și protejarea de eroziune a malului drept, care este expus eroziunii.

Lucrările de excavare pot fi asimilate cu lucrări de decolmatare a albiei minore și de reprofilare a traseului acesteia, în acest mod lucrările încadrându-se în prevederile Legii 112 de modificare și completare a Legii apelor nr. 107/1996, art. 33, al 2 "dreptul de exploatare al agregatelor minerale din albiile râurilor sau malurilor cursurilor de apă, cuvetelor lacurilor, bălților prin exploatări organizate se acordă de autoritatea de gospodărirea apelor numai în zonele ce necesită decolmatarea, reprofilarea albiei și regularizarea scurgerii.

Fiind situat în extravilanul localității Condrea nu se pune problema încadrării în Planul General de Urbanism.

Din punct de vedere economic investițiile propuse contribuie la dezvoltarea zonei prin oferirea de noi locuri de muncă precum și la dezvoltarea companiei S.C. WEST STAR S.R.L. cu efect direct în sporirea potențialului acesteia de a crea noi locuri de muncă și în alte zone unde își desfășoară activitatea.

În conformitate cu prevederile STAS nr. 4273-2/1983 și STAS 4068/1987 privind probabilitățile de calcul ale debitelor și volumelor maxime în condiții normale și speciale de exploatare lucrările de amenajare propuse au următoarele încadrări.

- În funcție de importanța social economică a obiectivului – importanța locală – categoria a-IV-a;

- În funcție de durata de exploatare – 12 luni- construcție provizorie.- În funcție de rolul funcțional, construcția este o construcție secundară, care prin

distrugere nu afectează localitățile învecinate. Conform încadrărilor de mai sus, obiectivul se încadrează în clasa a 4 -a de importanță ceea ce

implică dimensionarea conform STAS 4086/2-1987 pentru debit maxim de depășire cu probabilitatea de 10%.

Exploatarea balastului și a materialului levigabil din perimetrul Condrea 2 poate fi încadrată ca o lucrare de decolmatare și reprofilare a albiei minore pe acest tronson al cursului râului Siret, în condițiile în care sunt respectate de către agentul economic condițiilor impuse de Avizul de Gospodărire a Apelor nr.11 din 29 ianuarie 2013.

A.1.4.Informații privind producția care se va realiza

Pagina 12



EVALUARE ADECVATĂExtracția agregatelor minerale din perimetrul supus analizei se va realiza cu respectarea

următoarelor condiții tehnice: se vor respecta limitele perimetrului de exploatare cu suprafața de 26 931 m2 ; în albia minoră a râului Siret, în lungul cursului de apă, prin retragere către malul stâng, din aval

către amonte, pe fâșii paralele cu direcția de curgere a apei, în condiții de corecție și regularizare a cursului de apă;

se va asigura stabilitatea taluzelor; pe toată lungimea se vor respecta pilierii de siguranță; exploatarea se va realiza până la o adâncime maximă de 2,5 m față de cota superioară a

depozitului natural, în fâșii de 5 m lățime; eventualele gropi putând provoca eroziuni laterale ale malurilor;

agregatele minerale extrase se vor încărca direct în autobasculantele din dotarea societății și se vor transporta la stația de sortare – spălare – concasare proprie situată la cca. 4 km de perimetrul de exploatare sau direct la beneficiari, astfel ca la sfârșitul fiecărei zile de lucru întreaga cantitate excavată va fi îndepărtată din albia minoră;

Volumul mediu de agregate minerale estimat în perimetrul analizat este de aproximativ 46 815,7 m3, iar volumul maxim de exploatare preliminat a se exploata pe perioada valabilității permisului de exploatare este de aproximativ 46 000 m3.

Tab. 3 Capacitatea de producție Obiectiv Suprafață

mpLimita de

adâncime mComponența

litologicăVolume estimate

de producție%

Volume estimate de producție

mc


CONDREA 2 26.931 1,0-2,5 Produs minier brut 100 46000

Tab. 4 Capacitatea de producție defalcată pe trimestruTotal an Trimestru

I 2013 II 2013 III 2013 IV 201346000 6000 12000 18000 10000

Compoziția granulometrică a zăcământului caracterizează acumularea de agregate naturale de râu din perimetrul Condrea 2 ca fiind pietriș cu bolovăniș și nisip. Distribuția celor trei fracții ce alcătuiesc zăcământul este prezentată în tabelul nr. 5:

Tab. 5 Compoziția granulometrică a zăcământului Fracțiuni Dimensiuni ProcentajNisip 0,05 - 3,0 mm 20%Pietriș 3,00– 20,0 mm 55 %Bolovăniș > 20 mm 25%

Pagina 13



EVALUARE ADECVATĂLevigabil >5%

Prin prelucrarea ză se pot obține sorturi de diferite dimensiuni (tabel nr. 6):

Tab. 6 Ponderea sorturilor obținute prin prelucrareSorturi Dimensiuni ProcentajNisip 0,0 - 3 mm 20%Pietriș 3 - 7 mm 15%Pietriș 7 – 16 mm 30%Pietriș 16 - 31 mm 20%Pietriș 31 - 71 15%

Majoritatea cantităților de agregate de râu extrase din perimetrul analizat sunt transportate fie direct la beneficiar fie la stația proprie de sortare –concasare situată la o distantă de cca. 4 km de perimetrul de exploatare, la sediul societății comerciale WEST STAR din comuna Umbrărești.

A.1.5 Materiile prime, energia şi combustibilii utilizați, cu modul de asigurare a acestora

Tab. 7 Materiile prime, energia şi combustibilii utilizați, cu modul de asigurare a acestoraMATERII PRIME ȘI AUXILIARE FOLOSITE ÎN SCOPUL ASIGURĂRII PRODUCŢIEI

RESURSE FOLOSITE ÎN SCOPUL ASIGURĂRII PRODUCŢIEI

Denumireamateriei prime

Cantitatea anuală

Furnizor Denumirea Cantitatea estimată lunară

Furnizor

Agregate minerale de râu

cca. mc 46000

Râul Siret

Motorină pentru mijloacele auto și utilaje

15 toneStație proprie de distribuție carburanți situată în baza de producție situată la cca 4 km de perimetrul de extracție.

Apă potabilă pentru consum menajer

Cca. 100 l Apă îmbuteliată la PET

A.1.6 Substanțe și / sau preparate chimice folosite în procesele de producțieSubstanțe și/sau preparate chimice ce se vor folosi în cadrul viitorului amplasament sunt

prezentate în tabelul nr. 8.

Tab. 8 Substanțe și / sau preparate chimice utilizateLocație Substanțe

chimice folosite

Activitatea în care se utilizează

Modalitate de depozitare

Capacitate stocare

l

Consumuri anuale

estimatet

PERIMETRUL CONREA 2

motorină Extracție agregate minerale de râu

Rezervoare metalice din dotarea utilajelor și mijloacelor auto care deservesc activitatea

Cca. 200 l / utilaj

Cca. 15

Pagina 14



EVALUARE ADECVATĂuleiuri de transmisie

Extracție agregate minerale de râu

Rezervoare metalice din dotarea utilajelor și mijloacelor auto care deservesc activitatea

Cca. 50

A.2 Localizarea geografică și administrativă

A.2.1 Localizarea geografică

Perimetrul analizat este localizat pe raza comunei Umbrărești, Județul Galați, în albia minoră a Râului Siret. Terenul se află în extravilanul localității și este în administrarea A.N. APELE ROMÂNE , cod cadastral XII-1.

Perimetrul este situat într-o zonă de deschidere mică a râului Siret, distanța dintre cele două maluri pe acest sector fiind mai mare de 200 m – 250 m, într-o zonă în care cursul râului prezintă un cot, în zona perimetrului cele două maluri sunt aproape paralele, următoare depuneri apărând spre malul drept.

Din punct de vedere fizico-geografic perimetrul face parte din marea unitate Câmpia Română, într-o zonă de subsidență accentuată, subunitatea Câmpia Siretului Inferior, la zona de contact cu Culoarul Siretului Inferior.

Din punct de vedere morfologic, zona se află în Câmpia Tecuci, o câmpie de terasă acoperită de loess și dune de nisip.

Arealul, în ansamblu, reprezintă un spațiu geografic individualizat, al cărui element central este Siretul și în care complexul elementelor geografice asigură favorabilitatea existenței și dezvoltării unor ecosisteme valoroase.

Poziția geografică a obiectivului se impune a fi exprimată și în raport cu ariile protejate din zonă. Din această perspectivă investiția propusă ocupă un sector de albie a Siretului, în interiorul Ariei de protecție specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior și Sitului de Importanță Comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

Pagina 15



EVALUARE ADECVATĂ

Inventar de coordonate

Coordonatele perimetrului de exploatare și datele de producție sunt concentrate în tabelul nr. 9.

Tab. 9 Coordonatele perimetrului de exploatareObiectiv Coordonate în sistem

STEREO 70Suprafață

mpLungime maximă

m

Lățimeam

Act de proprietate

X Y


CONDREA 2

467 781 687 178

26.931 408 54 - 80 Aviz SGAnr. 11 din 29 ianuarie 2013

467 634 687 275467 519 687 520467 467 687 500467 520 687 328467 600 687 233467 687 687 174

A.2.2. Localizarea administrativă

Pagina 16



EVALUARE ADECVATĂSuprafețele de teren unde urmează să se amplaseze obiectivele investiției „LUCRĂRI DE

DECOLMATARE, REPROFILARE ALBIE MINORĂ ȘI REGULARIZARE A SCURGERII, PRIN EXPLOATARE DE NISIP ȘI PIETRIȘ DIN PERIMETRU CONDREA 2, COMUNA UMBRĂREȘTI, JUDEȚUL GALAȚI” se află pe teritoriul comunei Umbrărești, județul Galați, în albia râului Siret, între bornele C.S.A 71 - 72.

Din punct de vedere al regimului juridic al amplasamentului pe care se va realiza investiția, acesta este proprietate publică aflată în administrarea A.N. „Apele Române” – A.B.A. Prut-Bârlad, conform H.G. nr. 632/2007 și Ordinul M.M.D.D. nr. 1222/2008, completat prin Ordinul M.M. nr. 1487/2009.

Din punct de vedere economic. Conform certificatului de urbanism nr. 32/1799 din 12.03.2013 emis de Consiliul Județean Galați, suprafețele de teren au fost reglementate:

1. folosința actuală albie majoră a râului Siret

2. destinația propusă: Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minoră și regularizare a scurgerii de nisip și pietriș

din perimetrul Condrea 2”.

A.3. Modificări fizice care decurg din implementarea proiectelor propuse

Pe sectorul analizat râul Siret are o accentuată tendință de meandrare. Apariția acestui fenomen se explică prin apariția unor diferențe între panta albiei în care curge râul și panta hidraulică corespunzătoare vitezei critice de antrenare a particulelor solide (prima fiind mai mare), râul având tendința de a-și lungi traseul, prin meandrare, până la realizarea unui echilibru.

Toată energia suplimentară rezultată datorită pantei râului va fi consumată prin eroziuni laterale și transport de aluviuni. Fizic, gradul de meandrare se exprimă prin coeficientul de sinuozitate al râului, care reprezintă raportul între lungimea măsurată a traseului râului și lungimea în linie dreaptă, acest raport în cazul râului Siret fiind de 1,50.

Alte cauze care conduc la apariția unor zone cu eroziuni active de mal:o prezența în amonte a centralelor hidroelectrice Berești, Călimănești și Movileni care, prin

programul de exploatare, induc în aval un regim pulsatoriu care are consecințe asupra stabilității malurilor râului. De asemenea, faptul că mare parte din aluviuni, în special cele târâte, sunt reținute de către aceste acumulări în aval, apele sunt deosebit de agresive conducând la apariția unor modificări importante asupra: patului albiei schimbarea regimului energetic al scurgerii dezvoltarea unor curenți transversali în albie ce produc eroziuni ale malurilor modificări semnificative ale traseului albiei (închideri ale unor brațe, activarea altora,

formarea de ostroave, tăieri de coturi) modificări ale granulometriei sedimentelor;

o execuția acumulării Movileni, care a impus devierea apelor râului Siret și care a contribuit la activarea unor brațe părăsite, atacarea malurilor sub unghiuri nefavorabile;

o litologia malurilor și a patului albiei (depozite slab coezive de nisipuri, pietrișuri ușor antrenate de curentul de apă);

o existența unor perimetre de exploatare în care nu a fost respectată întotdeauna metoda de exploatare cadru;

Pagina 17



EVALUARE ADECVATĂo în amonte și în aval de perimetrele de exploatare analizate sunt prezente mai multe zone în care

în concavitățile rezultate ca efect al tendinței de meandrare a cursului râului Siret au loc fenomene de eroziune, care conduc la modificarea liniei malurilor;

o eroziunea activă ce se semnalează la baza malului drept, cauza principală fiind dimensiunea foarte mare a plajei formate către malul stâng în care, din diverse motive, societățile comerciale interesate nu au putut exploata în anii precedenți perimetrele atribuite.Eroziunile pot fi stopate, iar influența acestora poate fi diminuată prin lucrări de decolmatare a

albiei minore efectuate în zona plajelor existente (lucrările prin care se exploatează agregatele minerale).Prin exploatarea nisipurilor și a pietrișurilor din aceste plaje cursul apei va fi reprofilat și

recalibrat, fiind atras spre zona centrală și către malul în care în prezent se manifestă tendința de depunere.

Implementarea proiectului va determina o serie de modificări fizice la nivelul albiei în funcție de fiecare etapă. Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tab. 10 Modificări fizice produse pe fiecare fază a etapei de exploatareModificări fizice produse în etapa de pregătire

Nr. crt.

Fazele procesului de exploatare Modificări fizice produse

1 Lucrări de amenajare a drumurilor de exploatare

În timpul realizării lucrărilor de amenajare a drumurilor de exploatare nu se vor produce modificări fizice la nivelul ecosistemelor din lunca râului Siret deoarece drumul de acces către punctul de extracție Condrea 2 este unul deja existent și nu se vor crea noi drumuri de acces.

2 Lucrările de amenajare a patului de înaintare la frontul de exploatare

În timpul realizării lucrărilor de amenajare a patului de înaintare la frontul de exploatare se vor produce modificări fizice prin apariția unor suprafețe convexe din balast care va asigura protecția utilajelor și a mijloacelor de transport față de oscilațiile de nivel ale apelor râului produse de viiturile frecvente.

Modificări fizice produse în etapa de funcționare3 Trasarea și materializarea fâșiilor

de exploatare;Nu se produc modificări fizice în albia minoră a râului Siret pentru trasarea și materializarea fâșiilor de exploatare.

4 Excavarea în cadrul fâșiilor Se produc modificări fizice prin derocarea depozitelor de agregate minerale astfel realizându-se mărimea secțiunii transversale a râului Siret, care va permite tranzitarea aceluiași debit la viteze mai mici, reducându-se nivelul energiei specifice în secțiune vie; Excavarea agregatelor minerale va duce la apariția unor concavități în albia minoră a râului.

5 Transportul agregatelor la beneficiari sau la propria stație de sortare - concasare

nu Nu se vor produce modificări fizice la nivelul luncii Râului Siret fiind utilizate căi de acces existente.

Modificări fizice produse in etapa de închidere

6 Nivelarea cu buldozerul a concavităților

Această etapă are ca efect nivelarea concavităților rezultate prin excavarea agregatelor minerale şi refacerea malurilor până la un aspect similar cu cel natural.

7 Desființarea patului de înaintare; Această etapă presupune derocarea agregatelor minerale care au format patul de înaintare

8 Retragerea utilajelor de pe amplasament

Nu se produc modificări fizice la nivelul luncii râului Siret în această etapă.

Pagina 18



EVALUARE ADECVATĂImplementarea acestui proiect duce la dezvoltarea unei activități economice concretizate prin

exploatarea unui volum de aproximativ 46.000 m3 agregate minerale de râu. Modificările fizice produse sunt reprezentate în principal de derocarea depozitelor de agregate minerale de râu rezultate în urma excavării prin metoda fâșiilor longitudinale și de nivelarea concavităților rezultate prin excavare.

Pentru desfășurarea activităților de exploatare a perimetrului analizat se va folosi drumul de acces în lungime de cca. 10 km, care va fi întreținut prin lucrări de astupare a gropilor apărute.

După finalizarea exploatării, în etapa de închidere a balastierei (activitate care va avea loc doar în situații speciale deoarece lucrările de întreținere a cursului apei râului sunt cu regim permanent), secțiunea de scurgere a râului pe acest tronson va fi eliberată de utilajele folosite în procesul de exploatare iar patul de înaintare va fi desființat.

Principala modificare fizică, în cazul executării lucrărilor aferente proiectului analizat, constă în regularizarea albiei râului Siret cu atragerea cursului râului către centrul albiei și reducerea eroziunii malului drept.

A.4. Resurse naturale necesare implementării proiectelor propuse

Tab. 11 Resurse naturale necesare implementării proiectuluiProiect propus Resurse naturale necesare implementării proiectului

Resurse naturale Resurse regenerabile Resurse neregenerabilePerimetrul Condrea 2

NU NU Combustibil (motorină)Cca. 1 t

A.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectelor propuse

Tab. 12 Resurse naturale exploatate prin implementarea proiectului propus Obiectiv Suprafață

mpLimita de

adâncime mComponența

litologicăVolume estimate

de producție%

Volume estimate de producție

mc


CONDREA 2 26.931 1,0-2,5 Produs minier brut 100 46000

Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar sunt agregatele minerale (agregate de râu).

Volumele acestora și producția estimată au fost prezentate în tabelul nr. 12.Prin sortare se pot obține sorturi de diferite dimensiuni (tabel nr. 13).

Tab. 13 Sorturi obținute prin prelucrare

Pagina 19



EVALUARE ADECVATĂSorturi Dimensiuni Procentaj Nisip 0 – 3 mm 20%Pietriș 3 – 7 mm 15%Pietriș 7 – 16 mm 30%Pietriș 16 – 31 mm 20 %Pietriș 31 – 71 mm 15 %

Întreaga cantitate de agregate minerale exploatate din cadrul perimetrului analizat se vor transporta fie la stația de sortare – concasare aparținând S.C. WEST STAR S.R.L. aflată în la baza Condrea situată la cca. 4 Km de perimetrul de extracție fie direct la beneficiari.

A.6. Emisii și deșeuri generate de proiectele propuse

6. 1 Emisii:

6.1.1 Emisii în apă: Proiectul propus nu generează emisii de ape uzate industriale sau menajere. În perioada de exploatare există probabilitatea producerii unor poluări accidentale ale factorului de mediu apă prin scurgeri de uleiuri minerale sau combustibili cauzate de funcționarea mijloacelor auto și a utilajelor utilizate în procesul de exploatare și transport a materialelor minerale spre beneficiari sau spre stația de sortare-concasare. De asemenea în zona amplasamentului și la câteva sute de metri aval de aceasta (cca. 200 m) se va înregistra scăderi temporare ale transparenței apei datorită rearanjărilor punctiforme ale sedimentelor din râu şi spălării sedimentelor fine rezultate din lucrările de exploatare efectuate în albia minoră a râului. Pentru a putea asigura o intervenție rapidă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanți şi/sau lubrifianți, executantul lucrărilor are obligația să aibă în dotare materiale absorbante şi/sau substanțe neutralizatoare.

6.1.2 Emisii în sol:Activitățile care vor fi desfășurate pentru implementarea proiectului nu generează emisii pe sau în

sol. Există probabilitatea producerii unor poluării accidentale ale factorului de mediu sol prin scurgeri de uleiuri minerale sau combustibili de la mijloacele de transport și de la utilajele folosite în activitățile de exploatare a agregatelor. Deși cantitățile de combustibili, uleiuri și lubrefianți care pot ajunge în mod accidental pe sol sunt reduse se vor impune măsuri clare și severe pentru prevenirea unor astfel de incidente și pentru eliminarea imediată a efectelor în cazul producerii unor evenimente accidentale.

6.1.3 Emisii în aer:În zona implementării proiectului nu există surse care să producă o poluare semnificativă a

factorului de mediu aer. Sursele de emisii în atmosferă sunt reprezentate de: emisii din surse mobile (oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanți organici

persistenți şi pulberi) de la mijloacele de transport care vor deservi proiectului analizat în etapa de exploatare. Cantitatea de gaze de eșapare este în concordanță cu numărul mijloacelor de transport folosite și de durata de funcționare a motoarelor acestora în perioada cât se află pe amplasament.

Pagina 20



EVALUARE ADECVATĂ emisii din surse mobile (oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanți organici

persistenți şi pulberi) de la mijloacele auto care deservesc activitatea de mentenanță sau activitatea administrativă și de coordonare.

pulberi (particule în suspensie) rezultate în urma activităților desfășurate atât în perioada de implementare a proiectului cât și în perioada de exploatare a acestuia.

Tab. 14 Concentrațiile principalelor substanțe poluante din gazele de evacuare pentru diferite tipuri de motoare si regimuri de funcționare:Poluant Concentrație Mers in gol Accelerare Decelare

MAS MAC MAS MAC MAS MAC

oxid de carbon % 7,0 urme 1,8 urme 2,0 urme

hidrocarburi % 0,5 0,04 0,1 0,01 1,0 0,03

oxid de azot ppm 30,0 60,00 650,0 250,00 20,0 30,00

aldehide ppm 10,0 20,00 10,0 10,00 200,0 30,00

MAS - motor cu aprindere prin scânteie; MAC - motor cu aprindere prin compresie.

Ținându-se cont de: cantitățile medii de emisii rezultate din arderea unui litru de combustibil (benzină sau

motorină)o NOx – cca. 25 go SOx – cca. 5,6 go CO – cca. 12,2 g

tipul activității generatoare de emisii în atmosferă sursele de emisii durata medie zilnică de funcționare a surselor generatoare de emisii (10 ore/zi)

Se poate face un calcul aproximativ al nivelului zilnic de emisii în atmosferă, prognozate (tabelul nr. 15).

Tab. 15 Calcul aproximativ al nivelului zilnic de emisii în atmosferăActivitate

generatoare de emisii

Sursă Combustibil folosit Poluanți emiși

Cantități medii de poluanți

emiși zilnic

Total emisii lunare

(kg)

Tip Nr. mediu

de surse

Tip Consum mediu orar

Activități de supraveghere, coordonare și management

Utilaje de mică putere dotate cu MAS (combustibil benzină)

2 benzină 5 l/sursă= 10 l/h(20 l/zi)

NOx 250 g 7,75

SOx 56 g 1,736

CO 112 g 3,472

Pagina 21



EVALUARE ADECVATĂDragare albie, excavare și încărcare agregate minerale

1 draglină și 2 încărcătoare frontale

3 motorină 16 l/sursă = 48 l/h (480 l/zi)

NOx 12000 g 372

SOx 2688 g 83,34

CO 5376 g 166,68

Transport agregate minerale

basculante 5 motorină 20 l/sursă = 100 l/h (800 l/zi)

NOx 20000 g 620

SOx 4480 g 138,9

CO 8960 g 277,8


PM 10 0,8 t/ha

Emisii de pulberi. Emisiile de poluanți în aer sub formă de pulberi în suspensie provin

din: procesul de manevrare a agregatelor la încărcare și transport de la circulația autovehiculelor/utilajelor pe drumuri neasfaltate.

Emisiile de praf variază de la o zi la alta, în funcție de operațiile specifice, condițiile meteorologice și calitatea drumului. Cantitățile de praf eliberate nu se pot cuantifica, ele depinzând de o serie de factori, cum sunt:

- umiditatea căii de transport - umiditatea atmosferică;- gradul de acoperire cu piatră a drumului - viteza de deplasare;- numărul mijloacelor de transport care rulează pe drum.Emisiile în aer rezultate în urma funcționării motoarelor termice din dotarea utilajelor și

mijloacelor auto folosite în cadrul activităților desfășurate în perioada de implementare a proiectului cât și în perioada de exploatare a acestuia nu sunt monitorizate în conformitate cu prevederile Ordinului MINISTERUL APELOR, PĂDURILOR ȘI PROTECȚIEI MEDIULUI nr. 462/1993 pentru aprobarea Condițiilor tehnice privind protecția atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare. Ca atare nu se poate face încadrarea valorilor medii estimate în prevederile acestui ordin.

Se poate afirma, totuși, că nivelul acestor emisii este scăzut și că nu depășește limite maxime admise și că efectul acestora este anihilat de vegetația din pădurea aflată pe ambele maluri ale râului Siret.

De asemenea, activitățile desfășurate în procesul de extracție a agregatelor minerale sunt activități generatoare de zgomot și vibrații prin funcționarea motoarelor utilajelor și mijloacelor de transport folosite, însă populațiile de specii identificate pe amplasamentul studiat nu vor fi afectate semnificativ deoarece se pot retrage în habitatele învecinate.

Activităţile de excavare se încadrează în categoria locurilor de muncă în spațiu deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Protecție a Muncii, care prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială normală a atenției – 90 dB (A) – nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecția de 10 dB(A) – în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).

Pagina 22



EVALUARE ADECVATĂ

Tab. 16 Poluarea fonică produsă de activitate și măsuri de eliminare/reducereTipul

poluăriiSursa de poluare

Nr. surse de poluare

Poluare maximă permisă

Poluare de fond

Poluare calculată produsă de activitate și măsuri de

eliminare /reducere

Măsuri de eliminare / reducere a poluării

Pe zona obiectivului

Pe

zone

de

prot

ecți

e /r

estr

icți

e af

eren

te o

biec

tivu

lui,

conf

orm

legi

slaț

iei î

n vi

goar

e

Pe zone rezidențiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond

Făr

ă m

ăsur

i de

elim

inar

e / r

educ

ere

pol

uări

i

Cu

impl

emen

tare

a m

ăsur

ilor

de

elim

inar

e / r

educ

ere

a po

luăr

ii

Zgomot Motoarele utilajelor și a mijloacelor auto

Multiple 90 dB (A) cf. Normelor de Protecție a Muncii

70 dB (A)

60 – 75 dB(A)

Funcționarea utilajelor din perimetrul de exploatare are loc în zone relativ izolate, situate în extravilanul localităților.Toate mijloacele de transport precum și utilajele vor circula pe drumuri din afara localităților. Utilajele specifice pentru decopertare și pentru restul activităților vor fi acționate cu prudență pentru a reduce la minimum apariția vârfurilor de nivele de zgomot.

Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot echivalent Lech exterior clădirilor, la distanța de 2,00 m de fațadă şi înălțimea de 1,30 m fată de sol sau nivelul considerat pentru clădirile protejate sunt indicate în tabelul numărul 17.

Tab. 17 Limite admisibile ale nivelului de zgomot în apropierea clădirilor protejateNr. crt. Clădire protejată

Limita admisibilă a nivelului de zgomot echivalent dB (A)

Numărul de ordine al curbei Cz corespunzătoare

Pagina 23



EVALUARE ADECVATĂ1 Locuințe, hoteluri, cămine, case de

oaspeți55 50

2 Spitale, policlinici, dispensare 45 403 Şcoli 55 504 Grădinițe de copii, creșe 50 455 Clădiri de birouri 65 60

Amplasamentul proiectului este la o distanță de aproximativ 6 km față de zona locuită a comunei Umbrărești astfel încât zgomotul și vibrațiile produse pe amplasament vor respecta toate normele prezentate mai sus. Ca atare acestea nu vor avea impact asupra zonelor locuite.

În vederea reducerii emisiilor eliminate în atmosferă prin arderea combustibililor (hidrocarburi, CO2, CO, SO2, NOx, particule în suspensie), dar și a zgomotelor și vibrațiilor produse S.C. WEST STAR S.R.L. va lua următoarele măsuri:

stropirea drumului de exploatare în perioadele de secetă accentuată pentru a preveni antrenarea unei cantități mari de pulberi în aer

rularea utilajelor pe drumul de exploatare să se facă cu o viteză cât mai mică să asigure în permanență o bună întreținere a utilajelor și mijloacelor de transport achiziționarea combustibililor corespunzători din punct de vedere calitativ

asigurarea unei stări cât mai bune a drumului de exploatare.

A.6. 2 . Sursele de deșeuri, tipuri, compoziție şi cantități de deșeuri rezultate

În cadrul activității de deschidere și punere în producție a perimetrului de exploatare nu vor rezulta deșeuri. Perimetrul este situat în zone care nu au materiale de copertă caz în care nu este necesară operațiunea de decopertare (din care ar rezulta deșeuri specifice).

Din activitatea de exploatare a perimetrului vor rezulta deșeuri specifice acestei activități (steril și bolovănișuri), de la utilaje vor rezulta anvelope uzate, filtre de ulei, uleiuri uzate, acumulatori și

baterii uzate și deșeuri metalice iar din activitatea personalului tehnic vor rezulta deșeuri menajere.Tab. 18 Tipurile și modul de gestionare a deșeurilor

Tip deșeu Cod deșeu* Sursă de generare Mod de stocare / depozitare

Mod propus de eliminare / valorificare a deșeurilor

Cantități estimate

pe an

Deșeuri de pietriș și spărturi de piatră

01 04 08 Extragerea agregatelor

Albia râului Siret Se folosesc ca pat de înaintare pentru draglină sau pentru utilajul de excavare și pentru refacerea drumurilor de acces

20 mc

Steril (deșeuri de nisip și argilă)

01 04 09 Extragerea agregatelor

Albia râului Siret Se folosesc ca pat de înaintare pentru draglină sau pentru utilajul de excavare și pentru refacerea drumurilor de acces

30 t

Pagina 24



EVALUARE ADECVATĂAnvelope 13 02

Utilajele şi mijloacele

de transport

Aceste deșeuri nu vor fi depozitate pe

amplasament

Valorificare/eliminat prin firme specializate

0.50 t

Uleiuri uzate 16 01 03 100 l

Acumulatori şi baterii uzate

16 06 01* 3 buc

Filtre de ulei 16 01 07 3 buc

Deșeuri metalice 16 01 1716 01 18

Utilajele şi mijloacelede transport

Aceste deșeuri nu vor fi depozitate pe amplasament

Valorificate prin firme specializate

0,50 t

Deșeuri menajere 20 03 01 Activitatea personalului angajat

Europubele amplasate pe platformă balastată sau betonată

Se elimină prin agenți economici autorizați de Consiliul Local Umbrărești

3 mc

Notă:- pentru asigurarea unui nivel de protecție adecvat a mediului, reviziile tehnice ale utilajelor și

mijloacelor de transport utilizate se vor executa în service-uri autorizate.

Pagina 25

LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE ALBIE MINORĂ ȘI REGULARIZARE A SCURGERII, PRIN EXPLOATARE DE NISIP ȘI PIETRIȘ DIN PERIMETRU CONDREA 2, COMUNA UMBRĂREȘTI, JUDEȚUL GALAȚI

TITULAR: S.C. WEST STAR S.R.L.

EVALUARE ADECVATĂA.6. 3.Gestiunea substanțe și / sau preparate chimice folosite în procesele de producție

În cadrul viitorului amplasament se vor folosi substanțe și / sau preparate chimice după cum urmează:- motorină pentru alimentarea utilajelor și mașinilor utilizate în procesul tehnologic. Pentru prevenirea producerii unor poluări, alimentarea se va face

doar în locuri special amenajate.

Tab. 19 Gestiunea substanțe și / sau preparate chimice folosite

Locație Substanțe chimice folosite

Capacitatestocare

l

Consumuri anuale

estimatet

Număr CAS

Nr. EC(EINECS/ELINCS/

NPL)Înregistrare

Nr. index din Lista

substanțelor periculoase

Litera pentru

indicația de pericolCarc.Cat. 3

Fraze de risc

Fraze de sănătate

Perimetrul Condrea 2

motorină 200/ utilaj Cca. 15 68334-30-5

269-822-7 649-224-00-6 N R 40R 65R 66

R 51/53

S 2S 13S 24S 35S 61S 62

S 36/37Uleiuri de

motor Cca. 0,05

Pagina 26



EVALUARE ADECVATĂ

A.7. Cerințe legate de utilizarea terenului necesare pentru execuția proiectelor propuse

A.7.1. Categoria de folosință a terenului

Suprafețele de teren unde urmează să se amplaseze obiectivele investiției „LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE ALBIE MINORĂ ȘI REGULARIZARE A SCURGERII, PRIN EXPLOATARE DE NISIP ȘI PIETRIȘ DIN PERIMETRU CONDREA 2, COMUNA UMBRĂREȘTI, JUDEȚUL GALAȚI” se află pe teritoriul comunei Umbrărești, județul Galați, în albia râului Siret, între bornele C.S.A 71 și 72.

Perimetrul de exploatare are forma în plan poligonală, lungimea maximă este de 408 m, lățimea cuprinsă între 54 m și 80 m și suprafața de 26.931 mp.

Din punct de vedere al regimului juridic al amplasamentului pe care se va realiza investiția, acesta este proprietate publică aflată în administrarea A.N. „Apele Române” – A.B.A. Prut-Bârlad, conform H.G. nr. 632/2007 și Ordinul M.M.D.D. nr. 1222/2008, completat prin Ordinul M.M. nr. 1487/2009.

Din punct de vedere al economic. Conform certificatului de urbanism nr.32/1799 din 12 martie 2013 emis de Consiliul Județean

Galați, suprafețele de teren au fost reglementate:1. folosința actuală:• albie majoră a râului Siret2. destinația propusă: • Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minoră și regularizare a scurgerii de nisip și

pietriș din perimetru Condrea 2”.

A.7.2. Suprafețele de teren care vor fi ocupate temporar/permanent de către proiectele propuse

A 7.2.1 Suprafețele de teren care vor fi ocupate permanent

Nu este cazul. Proiectul propus de S.C WEST STAR S.R.L. în funcție de durata de exploatare este încadrat în categoria construcțiilor provizorii.

A 7.2.2 Suprafețele de teren care vor fi ocupate temporar

Suprafața perimetrului de exploatare este de 26.931 mp, conform contractului de închiriere A.N. APELE ROMÂNE nr. 17595/106/O.M./ 13.12.2012.

Pagina 27



EVALUARE ADECVATĂ

Tab. 20 Suprafețe de teren ocupate temporarObiectiv Coordonate în sistem

STEREO 70Suprafață

mpX Y

PERIMETRUL EXTRACȚIE AGREGATE MINERALECONDREA 2

467 781 687 178

26.931467 634 687 275

467 519 687 520

467 467 687 500

467 520 687 328

467 600 687 233

467 687 687 174

Exploatarea agregatelor minerale de râu din perimetrul Condrea 2 este o activitate cu caracter temporar, după finalizarea proiectului suprafața supusă exploatării va dispărea realizându-se decolmatarea albiei râului Siret în zonă.

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente Accesul rutier la zona de exploatare se face din D.N. 25 Tecuci – Galați, iar din localitatea Umbrărești pe un drum comunal până în localitatea Condrea și pe un drum de exploatare până la perimetrul Condrea 2, cu lungimea totală de cca. 10 km. Pe o lungime de cca. 2,8 km drumul de exploatare traversează o zonă împădurită formată din Robinia pseudoacacia (salcâmul), Salix alba (salcie) și Populus sp. (plop) Pentru utilizarea drumului în lungime de cca. 10 km până la perimetrul de exploatare se va lua acceptul Consiliului local Umbrărești. Întreținerea drumului de acces se face prin lucrări de astupare a gropilor apărute, volume mai mari de piatră și balast fiind puse în operă în special toamna și primăvara.

A.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea Proiectului Propus

Pentru implementarea proiectului ” Lucrări de decolmatare, reprofilare a albiei și regularizare a cursului râului Siret prin exploatare de agregate minerale” nu sunt prevăzute servicii suplimentare (rețele de alimentare cu energie electrică, amplasare de conducte, etc.).

Pagina 28



EVALUARE ADECVATĂA.9. Durata construcției, funcționării, dezafectării proiectului și eșalonarea perioadei de

implementare a Proiectului Propus

Proiectul ”Lucrări de decolmatare, reprofilare a albiei și regularizare a cursului râului Siret prin exploatare de agregate minerale” va fi implementat cu scopul decolmatării și reprofilării albiei minore a râului Siret, regularizarea scurgerii, mărirea secțiunii de scurgere și reducerea intensității eroziunii active a malului drept.

Tab. 21 Volumul solicitat eșalonat pe trimestruTotal an Trimestrul

I 2013 II 2013 III 2013 IV 201346000 6000 12000 18000 10000

Tab. 22 Durata construcției, funcționării și dezafectării proiectuluiObiectiv Durata deschidere

exploatare (zile)

Durata de funcționare

(ani)

Durata aferentă dezafectării

(zile)

Perioada necesară implementării

proiectului(zile)


15 Permanent cu respectarea

prevederilor din actele de reglementare emise de AN Apele Române

15 15

A.10. Activități care vor fi generate ca rezultat al implementării Proiectului Propus

Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret este necesară pentru asigurarea scurgerii la ape mari, cu efect benefic asupra comunității din zonă datorită faptului că această activitate reduce riscul la viituri care poate afecta terenurile locuitorilor din zonă și reduce intensitatea eroziunii manifestate pe malul drept al râului Siret din zona amplasamentului prin faptul că se realizează o secțiune transversală mai mare care va permite tranzitarea aceluiași debit la viteze mai mici.

Tab. 23 Activități rezultate din implementarea proiectuluiObiectiv Activități generate în mod

directActivități generate în mod secundar

PERIMETRUL BILIEȘTI AVAL STAȚIE DE

POMPARE

Extracție de agregate minerale de râu

Furnizarea de materie primă pentru stații de sortare – concasare și pentru industria de construcții

Transport balast și agregate de râu către diverși beneficiari

Dezvoltarea unor firme de transport sau a unor transportatori particulari

Transportul de balast și agregate de râu la stația de sortare proprie

și a agregatelor rezultate din sortarea acestora către terți

Dezvoltarea unor firme de transport sau a unor transportatori particulari

Crearea de noi locuri de muncă Crearea unor locuri de muncă atât la nivel local, cât și la nivel general, în industria construcțiilor,

transporturilor

Pagina 29



EVALUARE ADECVATĂ

A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale Proiectului Propus

Societatea comercială WEST STAR S.R.L. are ca activitate principală între obiectele de activitate ale societății activitatea corespunzătoare codului CAEN 0812 – Extracție de nisipuri și pietrișuri.

În activitatea de extracție se desfășoară următoarele activități: extracţia minieră ; transport ; valorificare produse.

În extracția minieră se disting următoarele lucrări : lucrări de pregătire ; lucrări de extracție propriu – zisă

Lucrări de pregătire Nu sunt necesare lucrări speciale de decopertare și deschidere. În zonele în care apare o copertă,

apreciată ca având o grosime maximă de 0,20 m, aceasta va fi tratată ca intercalație ce va fi îndepărtată în procesul de spălare – sortare.

Se vor executa lucrări de amenajare a drumurilor de exploatare și a patului de înaintare la frontul de exploatare. Patul de înaintare, realizat din balast, va avea continuitate cu malul stâng al râului Siret iar cota coronamentului va asigura protecția utilajelor și a mijloacelor de transport față de oscilațiile de nivel ale apelor râului produse de viiturile frecvente.

Amenajarea patului de înaintare va avea în vedere asigurarea protecției malului râului Siret, fără să constituie un obstacol în curgerea normală a apelor.

La începerea exploatării se va face bornarea perimetrului de exploatare și se vor întocmi un număr de trei profile transversale, iar după viiturile importante și la finalizarea exploatării se vor efectua măsurători topo.

Lucrări de extracție propriu – zisă Activitatea de exploatare a acumulărilor de substanțe minerale la zi reprezintă un cumul de

lucrări miniere eșalonate în timp şi spațiu: lucrări de pregătire şi deschidere; trasarea şi materializarea fâșiilor; extracţia minieră; nivelarea şi compactarea taluzurilor; transportul agregatelor la beneficiari sau la staţia de sortare; valorificarea produselor.

Stabilirea metodei de exploatare la zi s-a ales în funcție de o serie de factori cum ar fi: morfologia terenului, forma, grosimea, extinderea, adâncimea, nivelul hidrostatic al pânzei freatice și caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor:

a) forma zăcământului este tabulară, cu o pantă ușoară spre aval, nu prezintă falii sau efilări ale complexului aluvionar;

b) grosimea complexului util este de 2 – 2,5 m, acesta fiind alcătuit dintr-o masă omogenă de nisipuri şi pietrișuri cu elemente de bolovăniș în care apar slabe intercalații sterile de prafuri şi argile

Pagina 30



EVALUARE ADECVATĂnisipoase;

c) nu există copertă din sol vegetal;d) adâncimea de exploatare este condiționată de cea a talvegului în zonă de 2.50 m;e) extinderea zăcământului este mare pe cele două direcții.Ținând cont de toate acestea, metoda de exploatare folosită va fi metoda fâșiilor longitudinale cu

înaintare din aval în amonte.Extragerea agregatelor se va face mecanizat, folosindu-se ca utilaj de extracție o draglină tip

LIEBHERR, cu cupa de 2,5 mc, în limitele perimetrului din aviz. Încărcarea se va face direct în mijloacele de transport.Societatea dispune de utilaje specifice desfășurării acestui gen de activități (tabel nr. 24).

Tab. 24 Utilaje și capacitățiDenumire utilaj Număr

bucățiIndicativ Productivitate (mc/h)

Draglină LIEBHERR 1 L 845 Capacitate cupă = 2,5 mc

Încărcător frontal LIEBHERR 1 L 544 Capacitate cupă = 3 mcÎncărcător frontal LIEBHERR 1 L580 Capacitate cupă = 5 mcAutobasculante IVECO 5 30 t

Metoda de excavare va fi în fâșii paralele cu sensul de curgere al râului, prin retragere succesivă către malul drept, excavarea făcându-se din aval spre amonte. În cazul fâșiilor longitudinale se vor trasa felii transversale pe râu. Între feliile transversale pentru stimularea procesului de regenerare a rezervelor, dar și pentru limitarea fenomenului de eroziune regresivă se vor lăsa praguri de colmatare. Lungimea fâșiilor longitudinale va fi până la L=408 m, iar lățimea va fi de 5 m. Utilajele de excavare și mijloacele auto avansează spre frontul de extracție pe pat de înaintare sub forma unui dig realizat din material local. Materialul excavat se poate depozita lateral doar temporar (maxim 8 ore), apoi se încarcă în mijloace auto și se transportă operativ, fără depozite intermediare în albia minoră, către beneficiari sau la stația de sortare – concasare situată la cca. 4 km de perimetrul de exploatare, la sediul societății.

Adâncimea medie de excavare va fi de 1,75m (adâncimea maximă va fi de 2,50m) de la cota superioară a depozitului natural urmărindu-se dirijarea apei spre fluxul hidrodinamic al albiei.

Procesul tehnologic presupune: amenajarea patului de înaintare spre perimetrul avizat; trasarea si materializarea fâșiilor de exploatare; derocarea cu excavatorul tip draglina; nivelarea suprafețelor; încărcarea în autobasculante; transportul agregatelor la beneficiari sau la stația de sortare concasare aflată la bază

situată la cca. 4 km față de perimetrul de exploatare.Agregatele extrase vor fi transportate din perimetrele de exploatare, în limita capacității zilnice

de transport, astfel ca la sfârșitul zilei întreaga cantitate excavată să fie îndepărtată din albia minoră.

Tehnologia de exploatare exploatarea agregatelor minerale din perimetrul de exploatare se va realiza din plaja

existentă, în câmp continuu, în fâșii paralele cu firul apei, dinspre aval spre amonte şi din

Pagina 31



EVALUARE ADECVATĂaxul râului spre mal, în falii. Între fâșii se vor lăsa praguri de colmatare pentru stimularea regenerării rezervelor şi combaterea eroziunii regresive;

pentru extragerea volumelor de agregate planificate, balastul va fi extras cu un excavator tip draglină – LIEBHERR, cu capacitatea cupei de 2,5m3 şi încărcate cu ajutorul a două autoîncărcătoare frontale (tip Wolla şi Liebherr) în autobasculante;

exploatarea agregatelor minerale se va realiza până la o adâncime maximă de 2.5 m fată de cota superioară a depozitului natural, în fâșii de 5 m lățime, paralele cu sensul de curgere al apei din aval către amonte şi de la firul apei prin retragere către malul stâng;

balastul extras va fi încărcat în 5 autobasculante de tip IVECO ( capacitatea de 30tone), pentru a fi transportat la beneficiari sau la staţia de spălare – sortare proprie situată la cca. 4 km de perimetrul de exploatare, sau va fi depozitat în perimetrul de exploatare în limita capacității zilnice de transport, astfel ca la sfârșitul fiecărei zile de lucru întreaga cantitate excavată să fie îndepărtată din albia minoră;

pierderile de exploatare sunt estimate la aproximativ 5% şi se datorează neuniformității planului de bază al exploatării şi antrenării de către apă a marginilor depozitului în timpul exploatării.

A.12. Caracteristicile Proiectului Propus, propuse sau aprobate, care pot genera impact cumulativ cu Proiectului Propus care este în procedură de evaluare și care pot afecta aria naturală protejată de

interes comunitar

În zona propusă pentru implementarea proiectului mai există în desfășurare și alte proiecte de exploatare a agregatelor minerale. Este vorba despre perimetrul Salcia 13 concesionat de S.C. FLOREAL TRADING S.R.L și perimetrul S.C. VINROM S.R.L Focșani care operează pe malul drept a râului Siret.

Singurul efect cumulativ al proiectului analizat cu lucrările similare ar putea fi acela al creșterii temporare a turbidității apei. Acest efect va avea următoarele caracteristici:

- va fi de scurtă durată;- se va manifesta pe porțiuni de râu restrânse;- fenomenul de turbiditate dispare relativ repede;- nu va afecta negativ semnificativ biodiversitatea din zonă, însă pot produce un disconfort

deoarece sunt activități generatoare de zgomot și vibrații și de emisii de gaze în atmosferă de la motoarele utilajelor folosite în procesul de extracție. Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de utilaje sunt păsările deoarece aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică;

Amplasarea punctelor de extracție în albia minoră a râului Siret este însă necesară și oportună având în vedere faptul că:

malul drept al râului Siret în zona analizată este intens erodat; ca urmare a procesului de eroziune activă sunt afectate speciile de floră și faună

caracteristice malurilor râurilor; în lipsa lucrărilor de regularizare se pot produce repetate inundații, care afectează

caracteristicile habitatelor din zonă; prin decolmatarea și reprofilarea albiei minore a râului Siret va avea loc o stabilizare a

malului drept, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra biodiversității.

Relația proiectului propus cu lucrările de artă existente.

Pagina 32



EVALUARE ADECVATĂÎn zona perimetrului există ca lucrări de artă, respectiv podul CF Suraia – Condrea ce se află la

peste 2,5 km, amonte de acesta. Podul CF Suraia – Condrea a fost pus în funcțiune în 1949, are o lungime de 4,31 m. Din punct de vedere constructiv acest pod este construit din grinzi metalice cu zăbrele. N zona centrală a râului podul are o deschidere de 70 m, spre malul stâng sunt trei deschideri, iar spre cel drept 6 deschideri.

Capacitatea de tranzit în zona podului este peste valoarea debitului maxim cu probabilitatea de depășire de 1% aspect verificat în timpul viiturii din iulie 2005, când odată cu tranzitarea debitului maxim istoric de cca. 4650 mc/s nu s-au înregistrat pagube sau degradări.

Zona de exploatare respectă distanțele impuse de legea 112/2006 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996, precum și de ordinul 48/1998 al Ministerului Transportului privind aprobarea Normelor tehnice pentru amplasarea și exploatarea balastierelor în zona drumurilor și podurilor. Podul de cale ferată Suraia-Condrea nu este influențat de lucrările de decolmatare a albiei efectuate în amonte.

De asemenea lucrările programate pot avea un impact pozitiv prin stoparea sau diminuarea eroziunilor active de mal existente în zona podului CF Suraia-Condrea.

Lucrările programate, împreună cu cele două lucrări similare din zona apropiată, se încadrează în schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic Siret.

Activitatea este reglementată de Legea Apelor ca fiind ”lucrări de decolmatare, reprofilare a albiei și regularizare a scurgerii prin exploatare de agregate minerale de râu” care se execută strict în acest sens. Din punct de vedere al efectelor negative pe care le are asupra biodiversității dintr-un curs de apă, ca fiind un ”rău necesar”. O astfel de activitate este, de cele mai multe ori, o activitate cu impact negativ semnificativ asupra speciilor de pești și amfibieni din cadrul unui curs de apă dar este permisă, cu anumite restricții, tocmai pentru faptul că ea contribuie la regularizarea unui curs de apă prin decolmatare și reprofilare a albiei minore. Această activitate este menită să prevină inundații, viituri și devieri ale unui curs de apă de la matca sa.

A.12.1. Impact în faza de construire (deschidere exploatare)

Deși nu sunt necesare lucrări speciale de decopertare și deschidere, în urma analizei caracteristicilor mediului din zona amplasamentului propus s-a constatat că va fi perturbată nesemnificativ activitatea speciilor acvatice și terestre din anumite zone datorită realizării lucrărilor de amenajare a drumurilor de exploatare și a patului de înaintare la frontul de exploatare, specii care își vor modifica temporar rutele obișnuite pentru a evita balastiera.

Impactul asupra speciilor acvatice

În ceea ce privește fauna acvatică efectele negative se vor răsfrânge preponderent asupra ihtiofaunei și a comunităților de nevertebrate bentonice. Impactul generat va fi unul negativ nesemnificativ și temporar neafectând numărul sau starea de sănătate a indivizilor. Acest impact este legat de îndepărtarea temporară a populațiilor de pești și de nevertebrate bentonice din zona balastierei datorită lucrărilor de excavare. Pentru a evita distrugerea zonelor de reproducere și de hrănire se recomandă respectarea cu strictețe a perimetrului de exploatare și a duratei de exploatare.

Impactul asupra speciilor terestre este unul negativ nesemnificativ și de scurtă durată. Impactul este legat de distrugerea și/ sau schimbarea condițiilor de habitat datorită lucrărilor de excavare. Indirect speciile vor fi afectate negativ nesemnificativ de emisiile de zgomot și vibrații produse de utilaje și de muncitori.

Pagina 33



EVALUARE ADECVATĂImpactul asupra vegetației este negativ nesemnificativ și de scurtă durată și va fi generat de

emisiile de noxe și pulberi provenite de la surse mobile, respectiv funcționarea utilajelor și mijloacelor auto și de la emisiile de pulberi în suspensie rezultate din activitățile de excavație și din deplasarea mijloacelor auto.

Impactul asupra speciilor de păsări. Păsările fiind specii cu o mobilitate ridicată şi nesemnalându-se cuiburi în zona de impact, vor avea mai puțin de suferit de pe urma deschiderii perimetrului de exploatare. Perioada critică este perioada de reproducere şi de creștere a puilor, în care sunt strâns legate de locurile de cuibărit.

Impactul negativ, în faza de deschidere a exploatării este datorat în special deranjării speciilor din cauza zgomotului şi prafului. Se vor aplica măsuri de reducere a impactului care vor diminua impactul negativ asupra acestor specii. Datorită faptului că nu există specii strict localizate exclusiv în habitate specifice zonei proiectului, iar habitatele din zona de impact sunt larg reprezentate în imediata apropiere, speciile nu vor fi afectate la nivel regional şi/sau național.

În concluzie, se poate prognoza că speciile de păsări se vor orienta către zonele din jur cu habitate care oferă condiții mai bune de viață numite habitate „receptori”. Impactul negativ poate fi datorat neaplicării, aplicării incorecte sau superficiale a măsurilor de reducere a impactului.

A.12.2. Impact în faza de operare (exploatare)

În faza de operare impactul se va manifesta mai mult asupra ecosistemului acvatic.Populațiile de pești, în primă fază vor părăsi zona, reducându-se astfel densitatea lor în

perimetrul de exploatare. Au loc de retragere, prin urmare, activitatea nu se va solda cu mortalitate de indivizi, extincție de specii. De altfel, în perioadele de acalmie, fără excavații, peștii pot să circule şi în zona destinată exploatării. De asemenea, îndată ce perimetrul de exploatare se va închide populațiile se vor reface.

În cazul comunităților de nevertebrate bentonice, pe durata exploatărilor se va reduce densitatea lor în perimetrul de extracție agregate minerale, datorită lucrărilor de excavare. Datorită faptului că lucrările de exploatare ocupă suprafețe restrânse, impactul estimat va fi negativ nesemnificativ.

Un impact negativ nesemnificativ va fi generat asupra populațiilor de amfibieni. Prin excavații sistematice şi circulația utilajelor nu se vor mai forma bălți temporare pe marginea apei, ceea ce va genera retragerea amfibienilor în habitatul de zăvoi – receptor.

Păsările nu vor fi afectate decât într-o măsură infimă de circulația mijloacelor de transport, majoritatea speciilor fiind deja adaptate unui regim antropofil. Speciile de păsări protejate care ajung în zona amplasamentului, majoritatea în pasaj, poposesc doar pentru a se odihni deoarece vecinătățile perimetrului de exploatare nu oferă condiții pentru cuibărire şi hrană.

În această fază nu se pune problema unui impact major asupra biodiversității de pe amplasament, deoarece speciile de animale mobile (insecte, toate vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetația nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de exploatare fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de viețuire.

Zoocenoza sectoarelor deschise, fără arbuști şi vegetație redusă are un efectiv numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu precădere specii de insecte.

Zoocenoza câmpurilor agricole este predominată de specii de lumbricide si izopode. În regiunile cultivate sunt prezente specii dăunătoare în sol dintre elateride și melolonthidae, precum şi omizi de pământ. Zoocenoza plajelor de nisip şi prundiș, unde va avea loc exploatarea propriu-zisă, are o structură foarte redusă a componenților biotici edafici.

Pagina 34



EVALUARE ADECVATĂIn etapa de operare, în condiții normale de lucru, sunt excavate resurse naturale în scopul

decolmatării şi regularizării râului; nu sunt generate emisii în aer, apă şi în sol; în aceste condiții, integritatea siturilor Natura 2000 Aria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0071 și Situl de Importanță Comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu va fi afectată.

Evaluarea semnificației impactului s-a realizat pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili:

Activitatea de extracție a agregatelor minerale pe amplasamentele studiate nu influențează negativ semnificativ distribuția speciilor de faună din zonă. Evaluarea semnificației impactului s-a realizat pe baza următorilor indicatori – cheie cuantificabili:

procentul din suprafața habitatului care va fi pierdut – nesemnificativ; pe termen lung nu se vor înregistra suprafețe de habitat pierdut; proiectul propus va ocupa temporar suprafața aferentă perimetrului de extracție a agregatelor minerale care va servi la decolmatarea albiei minore a râului Siret, regularizarea scurgerii, mărirea secțiunii de scurgere și reducerea intensității eroziunii active a malului stâng astfel încât nu este necesară refacerea amplasamentului în zona destinată execuției investiției. Pe termen scurt procentul din suprafața habitatului care va fi pierdut se situează sub valoarea de 0,01 %.

procentul care va fi pierdut din suprafețele habitatelor folosite pentru necesitățile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar –nesemnificativ; pe termen lung nu se vor înregistra suprafețe de habitat pierdut; Pe termen scurt procentul din suprafața habitatelor folosite pentru necesitățile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar este de 0,01 %.

fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente) – 0 %; deoarece activitățile propuse prin proiect nu vor avea nici un impact asupra habitatelor de interes comunitar nu se poate vorbi despre o fragmentare a habitatelor de interes comunitar generată de implementarea și de funcționarea investiției analizate ;

durata sau persistența fragmentării – nu este cazul durata sau persistența perturbării speciilor de interes comunitar, distanța față de

aria naturală protejată de interes comunitar - durata perturbării speciilor de interes comunitar afectate de implementarea proiectului coincide cu durata de exploatare a balastierei. Perturbarea nu va fi continuă, manifestându-se numai în perioadele de funcționare a perimetrului de extracție.

schimbările în densitatea populațiilor (nr. de indivizi/suprafață) – prin implementarea proiectului propus se va modifica densitatea speciilor din zonă, dar nu prin mortalitate, ci prin deplasarea spre alte zone situate în amonte sau în aval pe perioada zilei (când se lucrează) iar pe perioada nopții (când nu se lucrează) peștii revin sau tranzitează zona analizată. Impactul va fi generat de extragerea agregatelor și perturbarea substratului și intensificarea emisiilor de zgomot și vibrații.

Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului propus – singurul habitat afectat radical de implementarea proiectului este depozitul de balast.

indicatori chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcțiilor ecologice ale unei

Pagina 35



EVALUARE ADECVATĂarii naturale protejate de interes comunitar- nu se vor produce modificări ale funcțiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar.

I. Impactul asupra factorilor de mediu

Tab. 25 Impactul asupra factorilor de mediu în etapa de implementare a proiectelorObiectiv Factor de mediu Impact cumulativ

Aer Apă SolPerimetrul Condrea

2- 0 - -

Tab. 26 Impactul asupra factorilor de mediu în etapa de implementare a proiectelorObiectiv Factor de mediu Impact cumulativ

Aer Apă SolPerimetrul Condrea

2- 0 0 0

Legendă- impact negativ nesemnificativ0 impact neutru+ impact pozitiv nesemnificativ++ impact pozitiv semnificativ

Tab. 27 Impactul asupra biodiversitățiiObiectiv Etapa de implementare a proiectelor Etapa de operare a proiectelor Impact

cumulativFloră Pești Avifaună Restul

fauneiFloră Pești Avifaună Restul

fauneiPerimetrul Condrea 2

0 - - 0 0 - - 0 0

Total impact

0 - - 0 0 - - 0 0

Tab. 28 Capacitatea de refacere a biodiversității după încheierea fazei de exploatareObiectiv Elemente de biodiversitate

Floră Pești Avifaună Restul fauneiPerimetrul Condrea 2 + + + +

Tab. 29 Capacitatea de refacere a habitatelor după încheierea fazei de exploatareObiectiv Tip habitat

Acvatic Terestru

Perimetrul Condrea 2 + +Capacitate cumulativă + +

Pagina 36



EVALUARE ADECVATĂLegendă - capacitate de refacere ușor dificilă (minim un ciclu de reproducție)0 capacitate de refacere neutră (cca. maxim un ciclu de reproducție)+ capacitate de refacere pozitivă (mai puțin de un ciclu de reproducție

B. Informații privind aria naturală protejată

Conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, ariile naturale protejate de interes comunitar (siturile Natura 2000) sunt reprezentate prin ariile de protecție specială avifaunistică, siturile de importantă comunitară şi ariile speciale de conservare.

Natura 2000 este o rețea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această rețea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european.

Ariile de protecție specială avifaunistică au drept scop conservarea, menținerea şi, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția speciilor de păsări migratoare sălbatice de interes comunitar, conform Directivei Păsări. Desemnarea acestora în România s-a realizat prin H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Siturile de importanță comunitară au drept scop conservarea, menținerea şi, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare a habitatelor naturale și/sau a populațiilor din speciile pentru care a fost desemnat respectivul sit, conform Directivei Habitate (92/43/CEE).

Suprafața unde se vor efectua lucrările de exploatare se află situate în Aria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0071 și Situl de Importanță Comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

B.1. Caracteristici generale ale sitului . Descrierea sitului

Aria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

Aria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior a fost declarată prin H.G. 1284 din 31.10.2007 ca urmare a identificării unui număr de 21 specii de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafața sitului este de 34.496 ha. Este o zonă cu altitudini mici (media fiind 33 m) în care dinamica râului Siret se face remarcată. Este o zona aflată în calea migrației numeroaselor specii de păsări acvatice: stârci (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Ardea alba, Ardea purpurea), ţigănuşi şi lopătari (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), limicole (Himantopus himantopus,

Pagina 37



EVALUARE ADECVATĂRecurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), pescăruşi (Larus ridibundus), chire şi chirighiţe (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), s.a.

Acesta se întinde pe o suprafață de 38.496 ha, fiind situat atât în regiunile biogeografice continentală şi stepică. Vegetația este formată preponderent din păduri de luncă şi diferite specii iubitoare de apă din genurile Pragmites, Typha, Nymphoides, Scirpus și altele. De asemenea o mare parte din teren este ocupată de culturi agricole şi într-o mai mică măsură de pajişti şi pășuni.

Conform formularului standard Natura 2000 situl a fost declarat pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE. Dintre acestea 19 specii sunt dependente strict de habitate acvatice şi/sau palustre.

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior se suprapune următoarelor unități administrativ teritoriale: Judeţul Brăila:

o Măxineni (4%);o Siliştea (4%);o Vădeni (5%);

Județul Vrancea:o Adjud (31%);o Biliești (35%);o Garoafa (18%);o Homocea (18%);o Mărășești (16%);

o Năneşti (10%);o Ploscuţeni (30%);o Pufești (17%);o Rugineşti (4%);o Suraia (21%);

Pagina 38



EVALUARE ADECVATĂo Vânători (12%);o Vulturu (6%).

Județul Galați:o Braniștea (58%);o Cosmeşti (28%);o Fundeni (79%);o Independenţa (46%);o Iveşti (4%);o Lieşti (5%);o Movileni (30%);o Nămoloasa (40%);

o Nicoreşti (15%);o Piscu (33%);o Poiana (39%);o Schela (2%);o Slobozia Conachi(<1%);o Șendreni (3%);o Tudor Vladimirescu

(59%);o Umbrărești (15%)

Tab. 30 Clasele de habitate prezente în interiorul ariei

Acesta arie protejată, găzduiește efective ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor oficiale avem următoarele categorii:

a) specii din anexa 1 a Directivei PăsăriTab. 31 Specii din anexa 1 a Directivei Păsări

Cod Specie Rezidenta Cuibărit Iernat Pasaj

A229 Alcedo atthis 15-25 pA029 Ardea purpurea 5-12 pA024 Ardeola ralloides 5-10 p

Pagina 39

Cod % CLC Clase de habitate

N04 2 331 Plaje de nisipN06 3 511, 512 Râuri, lacuriN06 12 511, 512 Râuri, lacuriN07 5 411,412 Mlaștini, turbăriiN09 4 321 Pajiști naturale, stepeN12 37 211 – 213 Culturi (teren arabil)N14 8 231 PășuniN16 21 311 Păduri de foioaseN26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziție)



EVALUARE ADECVATĂA060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 iA196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 iA031 Ciconia ciconia 300-500 iA081 Circus aeruginosus 6-12 pA038 Cygnus cygnus 4-10 iA027 Egretta alba 15-30 p 50-160 iA026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 iA189 Gelochelidon nilotica 5-10 iA135 Glareola pratincola 10-14 iA022 Ixobrychus minutus 10-15 pA338 Lanius collurio 15-25 pA339 Lanius minor 20-35 pA177 Larus minutus 20-35 iA023 Nycticorax nycticorax 20-30 pA019 Pelecanus onocrotalus 60-75 iA034 Platalea leucorodia 5-20 pA132 Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 iA193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i

b) specii cuibăritoare

c) specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn)

Din punct de vedere zoogeografic avifauna identificată în sectorul analizat aparține la șapte categorii zoogeografice, fiind dominante speciile europene (45 %), urmate de speciile cu răspândire transpalearctică (24 %), specii de origine siberiană (12 %), specii de origine mongolă (9 %) şi specii de origine mediteraneană (8 %) din numărul total de specii identificate. Speciile cu origine arctică sau chineza reprezintă câte 1 % din numărul speciilor identificate.

Din punct de vedere fenologic cele mai numeroase sunt speciile oaspeți de vară (57 de specii), care reprezintă 40% din numărul total de specii identificate; urmate de speciile sedentare (36 de specii) reprezentând 26 % din numărul de specii; speciile de pasaj (24 de specii) reprezentând 17 % şi speciile oaspeți de iarnă (22 specii) reprezentând 16 % din totalul de specii.

Procentul mare de oaspeți de vară denotă faptul că zona cercetată oferă condiții bune din punct de vedere trofic pentru numeroase specii de păsări, oaspeți de vară şi specii sedentare care cuibăresc aici. Zăvoaiele din Lunca Siretului oferă astfel condiții optime de reproducere pentru numeroase specii de paseriforme.

Prezintă de asemenea importantă speciile de pasaj, care deși nu sunt însemnate sub aspect numeric (22 specii) sunt deosebite prin statul de conservare pe care îl au.

Alte caracteristici ale situluiEste o zonă de subsidență cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de

luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociații vegetale specifice din genurile Pragmites, Tyche, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zonă aflată în calea migrației numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea); treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia); anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca); ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra); charidriiforme

Pagina 40



EVALUARE ADECVATĂ(Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus); laride (Larus ridibundus); sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus); hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica); sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Calitate și importanță:Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza județelor Galați, Brăila, Vrancea.Arii naturale protejate de interes național, din județul Galați, incluse în Lunca Siretului Inferior:

Balta Potcoava și Balta Tălăbasca.Genetic, Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi

desecat în urma acțiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafeței și adâncimii mai mare și datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică.

Între balta Potcoava și râul Siret se află păduri de luncă.Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociații vegetale specifice din

genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus și altele.Balta Tălăbasca este o zonă de o deosebită importanță avifaunistică pe cursul Siretului Inferior,

aflat în calea migrației numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

VulnerabilitateActivități antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: pășunat,pescuit, vânătoare, extragere

de nisip și pietriș, poluarea apei.

Situl de Importanță Comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

Conform formularului standard Natura 2000 situl a fost declarat pentru 7 habitate de interes comunitar și pentru 19 specii de interes comunitar (2 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni și reptile, 11 specii de pești și 2 specii de nevertebrate).

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior se suprapune următoarelor unități administrativ teritoriale:Judeţul Brăila: 7%Judeţul Vrancea: 42%Județul Galați: 49%Județul Bacău: 2 %

Pagina 41



EVALUARE ADECVATĂ

Situl este localizat în două regiuni biogeografice și anume continentală și stepică, între 47 și 302 m altitudine. Habitatele sunt variate începând de la plaje de nisip până la ecosisteme forestiere. La nivelul sitului se întâlnesc următoarele clase de habitate.

Tab. 32 Clasele de habitate prezente în interiorul ariei

Pagina 42

Cod % CLC Clase de habitate

N04 4 331 Plaje de nisipN06 25 511, 512 Râuri, lacuriN06 12 511, 512 Râuri, lacuriN07 5 411,412 Mlaștini, turbăriiN09 5 321 Pajiști naturale, stepeN12 8 211 – 213 Culturi (teren arabil)N14 8 231 PășuniN16 34 311 Păduri de foioaseN26 11 324 Habitate de păduri (păduri în tranziție)



EVALUARE ADECVATĂ

Habitatele de interes comunitar enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 92/43/CEE care sunt declarate în Formularul Standard al SCI Lunca Siretului Inferior

Tab. nr 33 Habitatele de interes comunitar enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 92/43/CEE care sunt declarate în Formularul Standard al SCI Lunca Siretului Inferior

Cod Denumire habitat Acoperire sit (%)

Stare de conservare

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion

20 C

6440 Pajiști aluviale din Cnidion dubii 5 C91FO Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,5 B

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention

0,5 B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba 9 B92IO* Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 0,2 B91EO* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae)0,3 B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Spermophilus citellus Lutra lutra

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Emys orbicularis Triturus cristatus Bombina bombina

Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Aspius aspius Cobitis taenia Gobio kessleri Gobio albipinnatus Gymnocephalus schraetzer Misgurnus fosilis Pelecus cultratus Rhodeus sericeus amarus Sabanejewia aurata Zingel streber Zingel zingel

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Lucanus cervus

Pagina 43



EVALUARE ADECVATĂ Vertigo angustior

Alte caracteristici ale sitului:Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majoră a râului în aval de Adjudul Vechi și

Homocea, până în amonte de Municipiul Galați, la care se adugă mici porțiuni de terasă (de ex. trupul de pădure Hanu Concachi), precum și partea inferioară a luncii unor afluenți ai Siretului (ex. râul Trotuș, în aval de Urechești, Râmnicu Sărat, Suha, Bârlădel, Buzău). Situl se întinde pe teritoriul județelor Bacău (porțiunea superioară a sitului situată pe Râul Trotuș), Vrancea, Buzău, Brăila și Galați. Principalele clase de habitate identificate în sit sunt: Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) - 45 %; Pajiști seminaturale umede, preerii mezofile - 18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri arabile - 5 %; Păduri caducifoliate - 25 %; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicație, rampe de depozitare, mine, zone industriale)- 2%. Situl este localizat preponderent în lunca inundabilă a Siretului, o lunca joasă, cu relief predominant plan, tânăr, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variază de la 5 m, în partea inferioară a sitului, la cca. 300 m în partea superioara a sitului, pe Râul Trotuș. Substratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri și chiar pietrișuri în partea superioară, de vârsta cuaternară, care se prezintă sub formă de straturi suprapuse orizontal. Rețeaua hidrologică este reprezentată de Râul Siret și de afluenții acestuia. Regimul hidrologic al râului se caracterizează prin revărsări periodice, în principal în lunile februarie-martie, aprilie-iunie și noiembrie. Aceste revărsări au influență directă asupra vegetației forestiere. În zona de terasă, regimul hidrologic al râului nu influențează vegetația forestieră. Climatul variază dinspre amonte înspre aval, fiind caracteristic etajului colinar în partea superioară a sitului și stepei, în partea mijlocie și inferioară a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviosol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).

Calitate și importanță:Sit important pentru speciile de pești reofili, reprezentând o porțiune de râu relativ puțin afectată

de activități antropice.Vulnerabilitate:Fenomenul de uscare a arboretelor de vârstă mare este prezent din ce în ce mai frecvent, ca

urmare a scăderii nivelului apelor freatice din albia majoră. Apropierea localităților, accesibilitatea ușoară a pădurilor pe întreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care generează tăieri ilegale, extinderea și promovarea arboretelor din salcâm, plopi euramericani și alte specii forestiere alohtone, pășunatul în pădure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniului construibil al localităților limitrofe sitului în zona de luncă, diversificarea proprietății asupra terenurilor din sit, etc. constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.

B.2. Impactul Proiectelor Propuse asupra habitatelor si speciilor din cadrul sitului de importanta comunitara

B.2.1. Aria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului InferiorDescrierea sitului

Tab. 34 Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE care sunt declarate în Formularul Standard al SPA Lunca Siretului Inferior(HG 1284/2007 privind declararea Ariilor Speciale de Protecție Avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice Natura 2000):

Pagina 44



EVALUARE ADECVATĂ

Cod Specie Rezidenta Cuibărit Iernat Pasaj

A229 Alcedo atthis 15-25 pA029 Ardea purpurea 5-12 pA024 Ardeola ralloides 5-10 pA060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 iA196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 iA031 Ciconia ciconia 300-500 iA081 Circus aeruginosus 6-12 pA038 Cygnus cygnus 4-10 iA027 Egretta alba 15-30 p 50-160 iA026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 iA189 Gelochelidon nilotica 5-10 iA135 Glareola pratincola 10-14 iA022 Ixobrychus minutus 10-15 pA338 Lanius collurio 15-25 pA339 Lanius minor 20-35 pA177 Larus minutus 20-35 iA023 Nycticorax nycticorax 20-30 pA019 Pelecanus onocrotalus 60-75 iA034 Platalea leucorodia 5-20 pA132 Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 iA193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i

Pescărușul albastru - Alcedo atthis este o pasăre mică, are doar 16-18 cm lungime.

Sapă cu ciocul în malul apei un tunel de 1 metru lungime terminat cu o încăpere rotundă căptușită cu oase de pește. Aici depune, de două ori, în aprilie și în iunie, câte 6-7 ouă, pe care le clocește cam 20 de zile. Puii stau în acest cuib 25 de zile. Se hrănește cu pești mici sau alte viețuitoare acvatice. Este o pasăre sedentară.

Cuibărește în lungul râurilor si canalelor încet-curgătoare, cu maluri nisipoase, abrupte în

care își sapă cuibul. Adesea întâlnit pe iazuri bogate în pește. Deseori, în iernile grele, populația este decimată. În timpul iernii preferă țărmurile mai deschise , hrănindu-se în estuare și în zonele de prundiș.

În formularul Natura 2000 populația speciei este notată cu D ceea ce semnifică faptul că la nivelul coridorului cuibărește o populație cu densitate redusă față de media la nivel național (nesemnificativă).

Habitat. Populează luncile râurilor şi pâraielor cu apă curată şi curgere lentă şi lacurile a căror maluri prezintă vegetație abundentă. În timpul iernii preferă țărmurile mai deschise, hrănindu-se în estuare şi în zonele cu prundiș.

Pagina 45



EVALUARE ADECVATĂImpactul estimat: în principiu specia este afectată de lucrări hidrotehnice care conduc la

modificarea malurilor îndeosebi la îndepărtarea vegetației spontane, dar ținând cont de preferințele speciei față de habitat se poate estima că în cadrul proiectului de exploatare a agregatelor minerale de râu în perimetrul Condrea 2 nu este afectată abundența și distribuția speciei în cadrul sitului și nici în zonele limitrofe amplasamentului studiat deoarece în zonă nu au fost identificate condiții de habitat preferate de această specie.

Stârc roșu - Ardea purpurea Stârcul roșu este prezent local în regiunile mlăștinoase

și bălțile din sudul și centrul Europei. Nuanțele de roșu purpuriu din penaj sunt greu observabile de la distanță, când arată mai închis la culoare decât stârcul cenușiu. Stârcul roșu se numără și el printre pasările care au suferit reduceri mari de indivizi sau chiar de populații din cauza regimului trofic. De origine geografică mediteraneeană, sosește în acest areal în luna martie iar după perioada de clocit și creștere a puilor, pleacă, spre sfârșitul lunii septembrie, în zonele unde iernează. Cuibul și-l construiește în raport de locul amplasării: daca este așezat pe sol sau în stuf - din trestie, iar dacă este pe tufe de răchită sau în arbori – din crengi. Hrana este alcătuită din pești

mici, batracieni, șoareci, pui de păsări, sau chiar popândăi. In caz de nevoie își caută hrana pe sol. În formularul Natura 2000 populația speciei a fost estimata la 5-12 perechi cuibatoare fiind

notata cu D ceea ce semnifica faptul ca la nivelul coridorului cuibărește o populație cu densitate redusa față de media la nivel național (nesemnificativă).

Habitat: Stârcul roșu preferă zonele cu stuf şi vegetație abundentă în apropierea apei și regiunile mlăștinoase şi bălțile.

Impactul estimat: plaja de pe malul stâng poate fi utilizată ocazional de specie în căutarea hranei; prin lucrările care se vor face în zona de plajă a malului stâng al Siretului, în zona Condrea distribuția și abundența speciei ar putea fi afectată numai în cazul în care habitatele preferate de această specie (cele de plajă) s-ar limita la zona perimetrului de extracție; deoarece habitatele preferate de specie sunt diverse și au o foarte largă răspândire pe suprafața sitului se poate estima că specia poate folosi zonele din amonte și din aval de amplasament; nu anticipăm un impact negativ semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului în populația speciei.

Stârc galben - Ardeola ralloides

Răspândit local în SE Europei în regiuni mlăștinoase, delte, lagune și bălți unde cuibărește în tufișuri sau copaci, de obicei împreună cu alți stârci, în colonii. Caracteristice sunt: corpul și capul ocru pal care contrastează cu aripile și coada de un alb ca zăpadă. În teren, atunci când pasarea stă pe loc pare maronie, dar când se ridică în zbor devine aproape complet albă. Se deosebește de stârcul de cireada și

Pagina 46



EVALUARE ADECVATĂprin culoarea ciocului (în perioada de cuibărit verde-gălbui cu albastru și cu vârful negru, în restul anului verzui). Își petrece ziua deseori în copaci sau tufișuri. Își caută hrana mai ales în amurg. În afara cuibăritului este predominant solitar. Zbor lent, clătinat. Strigăt strident și aspru „câr“, asemănător cu al raței mari. Care se aude în colonie. În rest este tăcut.

În formularul Natura 2000 populația speciei a fost estimata la 5-10 perechi cuibatoare fiind notata cu D ceea ce semnifică faptul ca la nivelul coridorului cuibărește o populație cu densitate redusă față de media la nivel național (nesemnificativă).

Habitat. Stârcul galben preferă stuful din zonele mlăștinoase, habitat care îi oferă hrană şiadăpost fată de speciile prădătoare.

Impactul estimat: ținând cont de preferințele de habitat preferate de această specie, zona perimetrului propus pentru exploatarea agregatelor minerale nu oferă condiții propice acestei specii; plaja poate fi utilizată ocazional de specie pentru căutarea hranei; populația acestei specii nu poate fi afectată semnificativ din cauza activității propuse deoarece poate fi întâlnită doar ocazional în zona perimetrului de extracție

Chirighița cu obraz alb - Chlidonias hybridus

Cuibărește în sudul și estul Europei. Asemănarea cu chirighița neagră este imediat evidențiată prin zborul agitat, la mica înălțime deasupra smârcurilor și a pajiștilor. Cuibărește în colonii, construind-și cuibul pe suprafața apelor puțin adânci, pe care-l fixează de plantele acvatice din jur, sau chiar de stuf. Femela depune ponta formată în general din 3 ouă la sfârșitul lunii mai – prima decadă a lunii iunie. Clocitul este asigurat de femelă timp de 19 zile, fiind înlocuită de mascul în perioada când pleacă de la cuib. Hrana este formată din diverse viețuitoare mici acvatice, amfibii și chiar terestre din care ponderea mai mare o au larvele si adulții de insecte acvatice. Este o specie mai rară, fiind întâlnită în Delta Dunării precum și în bazinul mijlociu și inferior al râului Siret.

In formularul Natura 2000 populația speciei a fost estimata la 80-100 perechi cuibatoare fiind notata cu C ceea ce semnifica faptul ca la nivelul sitului cuibărește o populație care reprezintă mai puțin de 2% din populația la nivel național.

Habitat: oaspete de vara ce se regăsește în preajma oricărui luciu de apă care îi poate oferi hrana. Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar preferă mlaștinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din câmpiile inundabile, în special dacă regiunile învecinate sunt pășunate de vite sau cabaline. Cuibărește pe vegetație emergentă din apă sau pe plauri.

Impactul estimat: activitatea de exploatarea a agregatelor minerale nu va afecta abundența și distribuția acestei specii la nivelul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior; plaja poate fi utilizată ocazional de specie în căutarea hranei; indirect exploatarea va avea un impact negativ nesemnificativ prin deranjul provocat de prezența oamenilor şi zgomotul produs de utilajele la nivelul habitatelor ripariene situate în lunca Siretului.

Barza alba - Ciconia ciconia

Pagina 47



EVALUARE ADECVATĂSpecie comună în arealul studiat, cu excepția zonei nordice a SPA-ului, unde numărul ei este în

scădere. Este o specie migratoare, abundentă acestei specii fiind în regres continuu pe cea mai mare parte a continentului european. Regresul acestei specii se datorează în primul rând presiunii antropice excesive, dar și din cauza dispariției locurilor de hrană. Hrana constă din insectele și hrana acestora, diferite specii de batracieni, șerpi, șopârle și numai cu totul ocazional pești și pui de păsări. Femela depune ponta la sfârșitul lunii martie după o perioadă de eclozare de cca o lună. Barza este printre puținele specii care în decursul secolelor și-a abandonat obiceiurile de clocit, apropiindu-se de așezările umane, pe care le-a folosit ca refugii. Folosirea pe scara larga și adesea irațională a pesticidelor contribuie și în prezent la regresul populației. Declinul acestei specii poate fii oprit prin măsuri eficiente de protecție a cuiburilor și de conservare a zonelor umede de unde își procură hrana.

Habitat: Pe lângă mlaștini sau pe marginea bălților, evită zonele împădurite întinse. Toamna migrează spre sud, în Africa.

Impactul estimat: activitatea obiectivului studiat nu determină o reducere a arealului de hrănire a populației acestei specii și nici nu afectează zonele de cuibărit; datorită adaptării la viață în zonele antropizate și faptului că specia cuibărește pe șure, case, coșuri, pomi, ruine sau stânci, implementarea proiectului nu va avea un efect negativ semnificativ și nu se pune problema scăderii efectivului acestei specii. Indirect se poate generea un impact negativ nesemnificativ datorită emisiilor de zgomot și vibrații rezultate din activitatea de transport.

Erete de stuf - Circus aeruginosus

Pagina 48



EVALUARE ADECVATĂLarg răspândit, poate fii văzut adesea zburând pe deasupra stufărișului, cu bătăi de aripi

constante alternate cu alunecări cu aripile ridicate. Este cea mai comună pasăre de pradă din zonele umede întâlnite în arealul studiat. Cuibul și-l instalează pe sol, în stuf, iar uneori îl folosește mai mulți ani în sir, reamenajând-l. Femela se preocupă de realizarea cuibului care este alcătuit din diferite ramuri, stuf și alte resturi vegetale uscate. De cele mai multe ori masculul își construiește și el o platformă de odihnă în apropierea cuibului. Spre sfârșitul lunii aprilie începe perioada de cuibărit, ponta fiind formata de obicei din 4-5 oua. Hrana este formată din diferite specii de păsări, ouă și diferite mamifere mici, broaște și rareori pești.

În formularul Natura 2000 populația speciei a fost estimată la 6-12 perechi cuibătoare fiind notată cu C ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibărește o populație care reprezintă mai puțin de 2% din populația la nivel național.

Habitat: Este o specie larg răspândită, cuibărește în stufărișuri. Vânează pe câmpii și terenuri agricole fiind prezent mai ales în Delta Dunării în perioada martie - octombrie. Începând cu luna noiembrie, migrează în Africa centrală, precum și în sud-vestul Asiei.

Impactul estimat: Amplasamentul perimetrului de exploatare şi vecinătățile acestuia nu prezintă habitate favorabile cuibăririi acestei specii. De asemenea, fiind un prădător acoperă suprafețe mari în căutarea hranei pe care o procură de pe terenurile acoperite cu vegetație ierboasă naturală sau cultivată. Activitatea de extracție a agregatelor de râu pe amplasamentul Condrea 2 nu va influența negativ. Indirect se poate generea un impact negativ nesemnificativ datorită emisiilor de zgomot și vibrații rezultate din activitatea de transport.

Lebăda de iarna - Cygnus cygnus

Cuibărește în extremitatea nordică a Europei - în tundră, pe lacuri și mlaștini. De obicei este foarte sfioasă, dar în locurile de cuibărit sudice (expansiune recentă) este mai îndrăzneața. Poate fii întâlnită în timpul iernii în zonele cu ape libere din avalul lacurilor de baraj de pe râul Siret precum și bălți și amenajări piscicole. Hrana este formată în special din vegetație palustră, consumând însă și unele specii de viermi, insecte, melci etc.

În formularul Natura 2000 populația speciei este notată cu D ceea ce semnifică faptul că la nivelul coridorului cuibărește o populație cu densitate redusă față de media la nivel național (nesemnificativă).

Habitat: iernează mai ales în ținuturile din Delta Dunării și din zona complexului lacustru Razem, odată cu sosirea primăverii se reîntoarce spre locurile nordice de cuibărit. Populează în principal zone cu vegetație palustră densă şi mlăștinoase

Pagina 49



EVALUARE ADECVATĂImpactul estimat: habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului

și nici în vecinătatea acestuia, specia preferând zonele umede cu lacuri și bălți întinse; nu anticipăm un impact negativ semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului în populația speciei.

Egreta mare - Egretta alba

Cuibărește destul de rar în stufărișurile, mlaștinile și deltele din sud-estul Europei. Restul anului poate fii întâlnită și în alte regiuni cu ape puțin adânci. Această specie atât de rară face parte din tipul de faună chinez, fiind mult mai rezistentă la temperaturi scăzute. Specie migratoare, își face apariția în acest areal în a doua jumătate a lunii mai. Cuibărește în locuri foarte

retrase, în întinderi mari de stuf, făcându-și cuibul pe stuf vechi sau sălcii joase. Cu toate că este o specie sociabilă, cuiburile le instalează dispersat la cca 40 de metri unul de altul. Situația critică a acestei specii este generată de regimul de hrană preponderent ihtiofag. Astfel, pescarii au dus în decursul vremii adevărate campanii de distrugere a cuiburilor în perioada de cuibărit, iar în trecut au fost vânate pentru penele ornamentale.

În formularul Natura 2000 populația speciei a fost estimată la 15-30 perechi cuibătoare fiind notată cu C ceea ce semnifica faptul ca la nivelul sitului cuibărește o populație care reprezintă mai puțin de 2% din populația la nivel național.

Habitat. Se întâlnește în anotimpul cald îndeosebi în Delta Dunării. Cuibărește prin întinderile de stuf, în locuri mai puțin expuse inundațiilor, ferite de zgomot și de acțiunea umană. Toamna se retrage pentru iernare înspre Marea Mediterană, unele exemplare rămânând în zona apelor neînghețate în regiunea estică a Deltei Dunării, în iernile blânde.

Impactul estimat:ținând cont că habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului și nici în vecinătatea acestuia, specia preferând întinderile de stuf, în locuri mai puțin expuse inundațiilor, ferite de zgomot și de acțiunea umană, nu anticipăm un impact negativ semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului în populația speciei.

Egreta mica - Egretta garzetta

Cu o răspândire generală discontinuă, ce variază în funcție de condițiile climatice preferate pe care le găsește pentru reproducere, ea aparține tipului de faună mediteraneeană. În Romania este prezentă în toate bălțile mari din Lunca Dunării, pe cursul inferior al Siretului și mai ales în Delta Dunării. Sosește din cartierele de iernat în prima jumătate a lunii aprilie și pleacă spre sud în luna septembrie. Își construiește cuiburi în zone cu stuf, în colonii mixte împreună cu alte specii de stârci, cormorani mici sau tigănuși. Cuibul îl clădesc ambele păsări, preferând uneori și lăstărișurile dese din apropierea bălților. La sfârșitul lunii aprilie ponta formată de obicei din 4 oua este gata. Hrana este formată din viețuitoare acvatice, din care abundă broaștele și insectele acvatice.

Pagina 50



EVALUARE ADECVATĂÎn formularul Natura 2000 populația speciei a fost estimată la 20-45 perechi cuibatoare fiind

notată cu C ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibărește o populație care reprezintă mai puțin de 2% din populația la nivel național.

Habitat. Este o pasăre rară, cuibărind în special în Delta Dunării, în colonii mixte, îndeosebi în sălciile pitice, ascunse în masa stufului. Odată cu sosirea toamnei, migrează spre Marea Mediterană. Impactul estimat: Deoarece suprafețele din apropierea amplasamentului nu prezintă habitate utilizate de această specie pentru hrănire, cuibărit sau adăpost considerăm că activitatea de extracție a agregatelor de râu din perimetrul Condrea 2 nu influențează distribuția şi abundența speciei la nivelul ROSPA 0071.

Pescărița răzătoare - Gelochelidon nilotica

Cuibărește în colonii, rar și local în Sudul Europei în zone cu terase înalte sau țărmuri nisipoase. Originea acestei păsări este transpaleatică preferând în România zonele maritime. Sosește în cartierele de iernat la sfârșitul lunii aprilie, dar perioada de cuibărit începe la sfârșitul lunii mai. Hrana este formată numai din diferite specii de viețuitoare acvatice și uneori din pești de mici dimensiuni.

În Formularul Standard NATURA 2000 populația acestei specii este estimată la 5 – 10 indivizi în pasaj, fiind notată cu ”B”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibărește între 2 – 15% din populația la nivel național

Impactul estimat: amplasamentul obiectivului analizat nu reprezintă un habitat propice acestei specii, ea fiind întâlnită în zone acvatice cu vegetație densă; plaja poate fi utilizată ocazional de specie pentru căutarea hranei; populația acestei specii nu poate fi afectată semnificativ din cauza activității propuse; deoarece specia preferă zone cu vegetație densă se poate stima că ar putea fi prezentă în zăvoaiele din împrejurimile amplasamentului; prin exploatarea agregatelor minerale în zonă nu va fi afectată abundența și distribuția speciei deoarece aceasta folosește zone situate în vecinătatea amplasamentului;

Ciovlica ruginie - Glareola pratincola

Specie migratoare ce sosește de obicei în primele zile ale lunii mai și pleacă spre sud în septembrie, este cunoscută ca specie clocitoare în jurul lagunelor litorale fiind semnalată si in sudul Olteniei. Cuibărește in colonii preferând nisipurile, nămolul uscat sau pietrișurile unde-si face cuibul sub forma unei adâncituri simple cu o profunzime la mijloc de 3-4 cm. O colonie poate fi formata din 10-15 cuiburi, aranjate adesea linear. Hrana este formata din insecte pe care le vânează din zbor sau le aduna de pe sol.

În formularul Natura 2000 populația speciei a fost notata cu C ceea ce semnifica faptul ca la nivelul sitului cuibărește o populație care reprezintă mai puțin de 2% din populația la nivel național.

Impactul estimat: în zona analizată nu a fost identificată această specie, preferând zonele umede cu lacuri și bălți întinse; plaja poate fi utilizată ocazional de specie pentru căutarea hranei; nu anticipăm un impact negativ semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului în populația speciei;

Pagina 51



EVALUARE ADECVATĂRața roșie - Aythya nyroca

Cuibărește in Sudul si centrul Europei pe lacuri cu stufăriș. Puțin mai mică decât rață moțată, iar dunga alba de pe aripa este mai îngusta si mai evidenta (in zbor). Masculul este de un maro-roșu închis intens, cu ochi albi si subcodale albe. Porțiunea alba a abdomenului este mai restrânsa si complet înconjurata de o culoare închisa. Femela este de un maro-cenușiu închis cu ochi negri si subcodale albe. Observați crestetul inalt si ciocul destul de lung, care alaturi de dunga de culoare alba de pe aripa sunt semnele distinctive pentru o identificare comparativa cu rata motata. Strigatul femelei este repetitiv, „car“, mai scurt si mai inalt decat la sp. anterioara; masculul este mai tacut: „ciuc-ciuc-ciuc“.

În formularul Natura 2000 populația speciei a fost estimata la 20-25 perechi cuibatoare fiind notata cu C ceea ce semnifica faptul ca la nivelul sitului cuibărește o populație care reprezintă mai puțin de 2% din populația la nivel național.

Habitat: Această specie preferă bălțile şi lacurile de acumulare ale căror maluri sunt acoperite de stuf.

Impactul estimat: habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului, fiind reprezentat de zone umede cu lacuri și bălți întinse; activitatea obiectivului analizat nu determină o diminuare a populației acestei specii și nici nu afectează zonele de cuibărit; ținând cont de preferințele speciei față de condițiile de habitat, atât pentru hrănire, cât și pentru cuibărit se poate estima că specia poate fi prezentă în zonele învecinate amplasamentului proiectului

Starc mic - Ixobrychus minutus

Pasare sfioasa, in general greu de obsevat. Populeaza locuri cu vegetatie densa in regiunile mlastinoase, de preferinta stufarisuri, unde cuibărește in perechi izolate. Usor de identificat prin marime si culoare. In zbor contrastul dintre petele pale de pe aripi, aripile si spatele intunecate sunt caracteristice. La mascul contrastul este mai puternic decat la femela: spate negru si pete alb-galbui pe aripi; femela este maro cu dungi pe spate, cu piept mai striat, petele de pe aripi mai spalacite. Juv. este patat cu maro si ocru; pata pe aripa prezenta. Uneori sta in stuf nemiscat, ca paralizat. Evita pericolul mai degraba alergand decat zburand. Zbor caracteristic: batai de aripi rapide cu planari ample. Rareori se ridica pe distante scurte pe deasupra sufarisului. Strigatul de imperechere este un fel de geamat/grohait inabusit, „oor“ ritmic, repetat la fiecare doua sau trei secunde, in serii foarte lungi. Mai are un strigat nazal, agitat si puternic „chechecheche“..


Habitat: din primavara pana in septembrie il regasim in majoritatea baltilor cu stufăriș de la noi din tara, cu predilectie in Delta Dunarii. In toamna migreaza.

Impactul estimat: La nivelul perimetrului de propus pentru extracția agregatelor minerale şi în vecinătatea acestuia nu a fost identificat zone cu habitate propice dezvoltării acestei specii. Activităţile

Pagina 52



EVALUARE ADECVATĂde exploatare şi transport a agregatelor minerale nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra abundenţei şi distribuţiei speciei;

Sfrancioc roșiatic - Lanius collurio

Cuibărește in regiuni deschise, cu tufisuri si in luminisuri. Masculul are spate maro-castaniu, crestet si ceafa gri-cenusii, coada neagra cu alb, partea inferioara a corpului alb-rozie. Femela si juv. sunt maro cu linii transversale semilunare pe spate si pe piept. Ocazional, femelele pot avea un colorit mai contrastant si pot fi chiar foarte asemanatoare cu masculii, totusi, partea inferioara a corpului prezinta intotdeauna liniile caracteristice, iar coada este maro cu puțin alb la baza bordurii rectricelor externe. Strigat scurt, dur: „zec“ sau chiar „chec“. Cantecul nuptial de slaba intensitate, cu imitatii dupa cantecul altor pasarele. Cuibărește in regiuni deschis, terenuri cu tufisuri cu spini(maces, porumbar,paducel)si in poieni..

In formularul Natura 2000 populația speciei a fost estimata la 15-25 perechi cuibatoare fiind notata cu D ceea ce semnifica faptul ca la nivelul coridorului cuibărește o populație cu densitate redusa fata de media la nivel național (nesemnificativa).

Impactul estimat: activitatea obiectivului studiat nu determină o diminuare a populației acestei specii și nici nu afectează zonele de cuibărit; deoarece specia utilizează o varietate mare de habitate, dar preferă terenuri agricole și pășuni, construindu-și cuibul în arbori se poate aprecia faptul că ar putea fi prezentă în zonele învecinate perimetrului de extracție; nu anticipăm un impact negativ semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului în populația speciei; indirect un impact negativ nsemnificativ este generat de emisiile de zgomot si vibrații p rezultat din activitate..

Sfrâncioc cu frunte neagra - Lanius minor

Cuibărește in regiuni deschise cu copaci izolati si tufisuri. Deseori sta pe fire de telegraf. Se deosebeste de sfranciocul mare prin dimensiunile mai mici, coada proportional mai mica, o tinuta mai dreapta si fruntea neagra (ad.); pata alba de pe aripa scurta. Juv. nu are negru pe frunte, iar partea superioara a corpului este cafeniu-dungata. Glas ca un fluierat. Cantec asemanator cu cel al sfranciocului cu cap rosu, dar cu o intonatie mai puternica si un tempo mai lent.

In formularul Natura 2000 populația speciei a fost estimata la 20-35 perechi cuibatoare fiind notata cu C ceea ce semnifica faptul ca la nivelul sitului

cuibărește o populație care reprezintă mai puțin de 2% din populația la nivel național.

Pagina 53



EVALUARE ADECVATĂImpactul estimat: activitatea obiectivului studiat nu determină o diminuare a populației acestei

specii și nici nu afectează zonele de cuibărit; deoarece specia utilizează o varietate mare de habitate, dar preferă terenuri agricole și pășuni, construindu-și cuibul în arbori se poate aprecia faptul că ar putea fi prezentă în zonele învecinate perimetrului de extracție; nu anticipăm un impact negativ semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului în populația speciei; indirect un impact negativ nsemnificativ este generat de emisiile de zgomot si vibrații p rezultat din activitate.

Peșcarus Mic - Larus minutus

Specie migratoare de origine Siberiana este prezenta in acest areal din aprilie si pana tarziu in octombrie, mai ales in zonele cu balti. Prefera pentru cuibarit mlastinile si baltile cu apa puțin adanca unde isi construieste cuibul in colonii sau izolat. Cuibul este asezat de regula pe cate o tufa de ierburi sau pe alte plante de origine acvativa.Femela isi depune poanta formata de obicei din 3 oua in cursul lunii iunie. Hrana este formata din diferite larve si insecte acvatice preferând in mod deosebit larvele de chironomide.

In formularul Natura 2000 populația speciei este notata cu D ceea ce semnifica faptul ca la nivelul coridorului cuibărește o populație cu densitate redusa fata de media la nivel național (nesemnificativa).

Impactul estimat: ținând cont că habitatul preferat de această specie nu a fost identificat în zona amplasamentului nu anticipăm un impact negativ semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului în populația speciei.

Starc de noapte - Nycticorax nycticorax

Intilnit in Sudul si centrul Europei, in regiuni cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata. Cuibărește in copaci in colonii cu alti starci. Adultul se distinge printr-un corp robust si penajul colorat in negru, gri si alb; gat si picioare relativ scurte. In zbor se etaleaza culoarea deschisa a aripilor.Juv.difera mult de adulti, fiind maro cu numeroase pete cafenii deschise. Deseori isi petrece ziua ascuns in copaci sau tufisuri. Uneori poate fi vazut in cautare de hrana in timpul zilei, dar cel mai adesea dimineata si in amurg. In zbor gatul strans nu se distinge din cauza penajului bogat; picioarele depasesc cu puțin varful cozii. Strigat aspru, „cuac“, se aude mai ales seara.


Impactul estimat : Amplasamentul obiectivului analizat nu reprezintă un habitat propice acestei specii; temporar se poate hrăni în zona plajelor nisipoase; nu anticipăm un impact negativ semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului în populația speciei.

Pelican comun - Pelecanus onocrotalus

Pagina 54



EVALUARE ADECVATĂSpecie rară al carei numar este in scadere. In Europa probabil 3.500 de perechi clocitoare. Vara

pot fi gasiti in principal in regiunile lacustre din SE Europei (majoritatea in Delta Dunarii), iarna si in zone de coasta si golfuri. Cele doua specii europene se deosebesc in primul rand dupa coloritul aripilor: pelicanul comun are remige negre si subalare albe, cam ca si barza alba, la pelicanul cret ele sunt gri albicioase. Ambele specii, imaturii sunt maro-cenusiu deasupra si de un alb-murdar dedesubt. Pelicanul comun imatur este de o culoare vizibil mai inchisa deasupra si are un sac gular galben. Penajul de pe frunte are o forma ascutit-triunghiulara spre cioc; iar picioarele sunt roz-maronii. Pelicanul cret imatur este gri-crem deschis deasupra, are un sac gular cu slabe nuante roz, marginea anterioara a fruntii aproape dreapta. Cand inoata, corpul lor intra puțin in apa. Sunt greoi pe sol, dar zboara cu multa usurinta, cu batai de aripi incete, urmate de planari. De obicei zboara in linie. Deseori se rotesc in stoluri si in formatie (berzele albe migreaza in stoluri dezordonate). Se poate ridica la mari inaltimi.

In formularul Natura 2000 populația speciei a fost notata cu C ceea ce semnifica faptul ca la nivelul sitului cuibărește o populație care reprezintă mai puțin de 2% din populația la nivel național.

Impactul estimat: suprafața obiectivului de investiții studiat și vecinătatea acestuia nu reprezintă un habitat preferat de această specie; nu anticipăm un impact negativ semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului în populația speciei.

Lopatar - Platalea leucorodia

L 88, A 130. Pasare rara cu raspandire discontinua, pe langa ape puțin adanci, balti intinse si lacuri cu stufăriș. Cuibărește in colonii in stufarisuri, mai rar in copaci sau arbusti. In teren se deosebeste de egrete prin ciocul lat si foarte lung, si prin faptul ca in zbor isi tine gatul intins. Motul de pe ceafa apare doar la adulti in timpul verii. Juv. are varfurile aripilor negre. Zboara in stoluri, de obicei in linie, cu batai de aripi mai rapide decat ale berzelor, cam in genul cormoranului mare. Uneori planeaza. Cand este in cautare de hrana in apele puțin adanci isi misca gatul/capul dintr-o parte in alta. De obicei este tacut, dar uneori clampaneste. Ocazional emite niste sunete ca acelea produse cand iti dregi vocea.

Cuibărește in zone retrase, salbatice, fiind foarte sensibil la invazia omului pe teritoriul lor. Cuiburile sunt construite in copaci sau in aglomerari de stuf. De regula cuiburile sunt facute in colonii mixte, alaturi de alti starci, egrete, ibisi sau cormorani. In luna mai depune 3-5 oua albe, stropite usor cu pete ruginii la capatul rotund. Durata clocirii este de 24—26 de zile, aceasta fiind asigurata de ambii parteneri, cu schimbul. Se pare ca perechile formate dureaza doar un sezon.


Impactul estimat: habitatul preferat de această specie nu a fost identificat în zona amplasamentului și nici în vecinătatea acestuia, specia preferând zonele umede cu lacuri și bălți întinse; temporar se poate hrăni în zona plajelor nisipoase; nu anticipăm un impact negativ semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului în populația speciei;

Ciocintors - Recurvirostra avosetta

Pagina 55



EVALUARE ADECVATĂ

Este o specie migratoare de origine mongolo ce soseste din sud in a doua decada a lunii aprilie si pleca spre cartierele de iernat in septembrie. Concentrari mari in timpul toamnei sau intalnit in zona lacurilor Istria si Nuntasi. Cloceste in mici colonii, cuiburile fiind amplasate direct pe sol, intr-o mica adancitura sau uneori isi construieste din diferite resturi vegetale un cuib mai inalt. Prefera intotdeauna imediata apropiere a luciului de apa si terenurile deschise cu vizibilitate buna. Datorita acestui obicei pot fi vulnerabile in perioada cu inundatii. Acest factor natural este unul din limitatorii abundentei acestei specii la care se adauga pasunatul cu vite mari. Hrana este formata din diverse vietuitoare acvatice.

În formularul Natura 2000 populația speciei a fost estimată la 5-12 perechi cuibatoare fiind notata cu C ceea ce semnifica faptul ca la nivelul sitului cuibărește o populație care reprezintă mai puțin de 2% din populația la nivel național.

Impactul estimat: habitatul preferat de această specie nu a fost identificat în zona amplasamentului și nici în vecinătatea acestuia; temporar se poate hrăni în zona plajelor nisipoase; nu anticipăm un impact negativ semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului în populația speciei.

Chira de balta - Sterna hirundo

Este o specie frecvent intalnita in zonele umede din interiorul intregii tari dar si in Bazinul Inferior al Siretului, soseste din migratii de obicei in a doua decada a lunii aprilie si pleaca dupa perioada de cuibarit spre cartierele de iernare in septembrie. Colonia si-o stabileste in locuri foarte variate in functie de zona. S-au intalnit cuiburi pe dune de nisip, pe plaje pietroase sau chiar pe vegetatie plutitoare. Daca cuibul este plutitor constructia este mai solida fiind format din resturi vegetale ca o concavitate de cativa cm. Hrana consta din vietuitoare acvatice avand o pondere mai mare pestisorii.

In formularul Natura 2000 populația speciei a fost estimata la 3-5 perechi cuibatoare fiind notata cu D ceea ce semnifica faptul ca la nivelul coridorului cuibărește o populație cu densitate redusa fata de media la nivel național (nesemnificativa).

Impactul estimat: activitatea obiectivului de investiții nu determină o reducere a populației acestei specii și nici nu afectează zonele de cuibărit; nu anticipăm un impact negativ semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului în populația speciei.

Importanţa sitului pentru populaţiile cuibăritoareArealul analizat este situat în albia minoră a râului Siret și este compus în cea mai mare parte din

plaje de nisip și pietriș sau din zone insulare constituite din acumulări de balast și aluviuni aduse, prin antrenare din amonte, de apele râului Siret.

Pagina 56



EVALUARE ADECVATĂ

În arealul analizat nu au fost identificate habitate utilizate de pasari pentru clocit sau creastere a puilor. Habitatul existent este de ape curgătoare cu plaje de pietriș și cu vegetație specifică de luncă. De asemenea zona este predispusă inundațiilor de primăvară și de toamnă. Datorită solului aluvionar (pietriș și nisip) sursele de hrană necesare și accesibile păsărilor sunt reduse. Din această cauză diversitatea și abundența speciilor care cuibăresc sunt mici.

Importanţa sitului în perioada de migraţie pentru speciile de păsări

Cu toate că România este străbătută de o serie de drumuri importante de pasaj şi oferă păsărilor migratoare câteva regiuni de repaus ideale, cum sunt Câmpia de Vest, regiunea inundabilă a Dunării şi mai ales Delta Dunării, fenomenul migraţiei păsărilor este relativ puţin studiat.

Partea vestică a ţării, Câmpia Banatului a fost studiată din puntul de vedere al migraţiei păsărilor, încă de pe la 1880, când Almasy a observat un drum de migraţie care vine din depresiunea Peninsulei Balcanice, din Bosfor, peste valea Mariţei, Câmpia Sofiei, Struma, Vardar, Morava, până în lunca Dunării şi de acolo peste Câmpia Banatului. Acest drum a fost apoi studiat de Linţia, care a constatat că el se continuă ca o ramificaţie a drumului est-elbic între valea Tisei şi poalele Munţilor Bihor, peste ţinutul muntos al Maramureşului, până în Câmpia Ucrainiană, unde după toate probabilităţile se uneşte cu drumul pontic. Acest drum este frecventat de gâşte mari şi gârliţe, cocori, raţe mari şi mici, prepeliţe şi terturele. Prezenţa în zona Salonta-Cefa a gâştii de semănătură, a demonstrat că acest drum are o ramificaţie puternică spre Câmpia Ungară, unde se uneşte cu drumul est-elbic, cel mai important drum

Pagina 57

Situl amplasat în apropierea marelui drum de migraţie est-elbic parcurs de foarte multe păsări în timpul migraţiilor, oferă prin habitatele sale caracterizate de un grad mare de naturalitate locuri ideale pentru un număr mare de specii în vederea hrănirii şi odihnei. Marea majoritate a acestora sunt acvatice. Situl îndeplineşte cerinţele de habitat pentru cuibărit ale unui număr de 16 specii de interes comunitar pentru conservare, dintre care se remarcă prin populaţii mari chirighiţa cu obraz alb, egreta mică şi raţa roşie. Efective numeroase sunt atinse în timpul migraţiilor de barza albă, chirighiţa cu obraz alb, egreta mare şi egreta mică. În total situl adăposteşte populaţiile unui număr de 22 de specii de păsări protejate în Uniunea Europeană. La acestea se adaugă şi cele care nu au acest statut de protecţie dar fac deplasări de migraţie, situl oferind condiţii de reproducere, iernare sau de hrănire şi odihnă în timpul pasajelor.



EVALUARE ADECVATĂde migraţie din Ungaria. Acest drum se numeşte drumul panono-bulgar. Cocorii care trec prin Banat nu urmează acest drum, ci se îndreaptă spre drumul adriatico-tunisian.

In partea estică a României, s-a constatat că există o serie de drumuri de pasaj care, din direcţia nord-vest, vest-nord şi nord-est vin în front larg sau în drum îngust, concentrându-se ca o pâlnie uriaşă în Delta Dunării, de unde se continuă spre Bosfor, răspândindu-se apoi din nou spre Asia şi Africa.

MIGRAŢIA DE TOAMNĂDrumul est-elbic, adică ramura nordică a acestui drum înconjoară Carpaţiii prin valea Tisei,

peste Munţii Maramureşului şi se îndreaptă spre sud-est, pe lângă Carpaţii Orientali, deasupra Văii Siretului şi Prutului, până în Delta Dunării. Acest drum este frecventat de berze, gâşte, gârliţe, raţe, păsări răpitoare, prepeliţe, turturele şi cocori.

Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat şi de Almasy (1898), în Deltă, vine din nord, nord-est, aducând păsările din Europa central-nordică şi din vestul Rusiei. Acest drum este frecventat de gâşte, gârliţe, raţe, cocori, berze, grauri, porumbei, prepeliţe, etc.

Drumul sarmatic, vine din sud-vestul Rusiei, până peste Bosfor, în Asia Mică. Acest drum se suprapune peste drumul Bosfor-Suez identificat de Lucanus. Este frecventat de Laridae, limicole, gâşte, raţe, cocori, pelicani, etc.

Drumul carpatic, vine din regiunea Carpaţilor, peste Valea Ialomiţei, munţii Dobrogei, până în Lunca Ciamurlia, Jurilofca, şi este frecventat mai ales de paseriforme, pasări răpitoare, porumbei şi potârnichi.

Drumul pe ţărmul Mării Negre, o ramificaţie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de Laride, limicole şi pelicani.

Drumul sitarilor, care vine din N-E spre S-V, în front larg, se răspândeşte de la Luncaviţa până spre Pădurea Letea din Delta Dunării.

Primele trei din drumurile menţionate sunt drumuri principale, iar ultimele trei sunt drumuri secundare, de importanţă locală.

MIGRAŢIA DE PRIMĂVARĂPrimăvara drumurile prin Deltă se schimbă în sensul că drumul sarmatic se concentrează mai

mult spre ţărmul Mării Negre şi peste Marea Neagră (Insula Şerpilor, Crimea), fără însă a pierde şi ramura care trece prin Republica Moldova, iar drumul sitarilor lipseşte cu desăvârşire. In Deltă nu sosesc sitari primăvara. Celelalte drumuri de migraţiune sunt în general identice cu cele de toamnă.

Pagina 58



EVALUARE ADECVATĂ

Căile de migraţie de toamnă din România: 1 – ramura nordică a drumului est-elbic, frecventat şi de berze; 1a – ramura nordică a acestui drum; 2 – drumul pariosio-bulgar; 2a – drumul berzelor

prin Transilvania; 3 – drumul trecătorii Oltului, frecventat şi de berze; 4 – drumul pontic; 5 – drumul carpatic; 6 – drumul sarmatic; 7 – drumul prepeliţelor şi turturelelor; 8 – drumul sitarilor;

(după Rudescu 1958).

Pagina 59



EVALUARE ADECVATĂCăile de migraţie de primăvară din România: 1 – drumul ponto-bulgar; 2 – drumul trecătorii

Oltului, frecventat în special de sitari; 3 – drumul est-elbic; 4 – drumul pontic; 5 – drumul sarmatic; 6 – drumul Jiu-Strei. (după Rudescu 1958).

Perimetrul de exploatare, aflandu-se localizat in albia minora a raului Siret, face parte neindoielnic din ruta de migratie a drumului est-elbic. Activitatea de exploatare nu va produce perturbari ale migratiei si nici aparitia unor bariere fizice.

Alte specii de pasari sălbatice care cuibăresc, au teritorii de hrănire sau pot fi intâlnite accidental în timpul pasajelor în zona analizată.

Canepar ( Carduelis cannabina)Cuibareste frecvent in regiuni deschise cu maracini si tufisuri, in parcuri si gradini.Adesea

Intalniti in perechi.Toamna se strang in stoluri mari pe campii si miristi etc., adesea impreuna cu florinti.Mascul usor de identificat prin capul cafeniu, cu fruntea si pieptul de un rosu ca zmeura, spate maro, cu alb pe marginile remigelor primare si pe rectrice.Cioc gri. Toamna, rosul este mai atenuat. Femela si juv. nu au rosu, au piept striat, un colorit mai putin omogen, putand fi astfel confundati cu inarita cu cioc galben.Se deosebesc de aceasta prin ciocul gri, lipsa dungilor albicioase de pe aripi, spatele si pieptul cu dungi mai sterse, gatul alb-cenusiu(cu dungi fine pe centru), iar nu galben-crem(fara dungi).

Canaras( Serinus serinus)Frecvent in parcuri, paduri de conifere, gradini si ,adesea, in sate. Penaj striat, caracteristice fiind

partea inferioara a corpului si tartita in mare parte galbene.Vara, cand penele sunt uzate, capul poate aparea complet galben.Juv. nu are culoare galbena si

este striat.Se hraneste adesea pe sol.

Cinteza( Fringilla coelebs)Este una din speciile cele mai comune din Europa.Cuibareste atat in padurile cu frunzele

cazatoare, cat si in cele de conifere, in gradini si parcuri.Cuibul este bine camuflat cu muschi si licheni.Migreaza in masa din N si NE-ul Europei, dar un numar restrans de masculi sunt sedentari. Masculul este viu colorat, femela si juv. de un maro-gri sters cu nuante verzui; toti au doua dungi albe pronuntate pe aripi, alb pe rectricele exterioare si tartita verzuie.

Ciocarlan( Galerida cristata)Specie destul de cunoscuta in regiunile aride, culture agricole, pajisti, de-alungul drumurilor si in

spatiile deschise din regiunile locuite, Adesea, intalnit in apropierea silozurilor de cereale, de-alungul digurilor, in regiuni de coasta si docuri.Mot inalt pe crestet(ciocarlia de camp isi poate ridica uneori penele capului sub forma unei creste tocite), care il deosebeste de toate celelalte specii de ciocarlie, cu exceptia ciocarlanului spaniol. Cioc usor incovoiat.Colorit general cafeniu, cu pete mai intunecate pe spate; burta albastra.Putin timid. Alearga repede.In zbor pare a avea aripi mari si coada scurta.Juv.are o creasta mai scurta, iar pe spate un aspect “solzos” deschis.

Pagina 60



EVALUARE ADECVATĂ

Ciocarlie de camp( Alauda arvensis)Pasare clocitoare comuna in regiunile deschise, cultivate si naturale( terenuri arabile, pasuni

etc.).Terestra, colorit general maro deschis cu pete dese intunecate, cu abdomen alb si cu marginea posterioara a aripii albicioasa.Are o creasta mica.Juvenilul prezinta un penaj ‘solzos” pana vara tarziu, fara marginea albicioasa a aripii.

Ciocarlie de padure( Lullula arborea)Cuinareste pe liziere si in arbori. Se aseamana cu ciocarlia de camp, insa are coada mai scurta.

Spranceana evidenta, deschisa la culoare. Creasta scurta care, de obicei, nu este ridicata. Caracteristica speciei este o pata inchisa, marginita de un alb-crem, pe marginea anterioara a aripii. Are un zbor mai pronuntat ondulatoriu decat ciocarlia de camp, iar vazuta de jos se aseamana cu un liliac, datorita aripilor late si rotunjite si a cozii , evident scurte.Coada nu are alb pe rectricele externe, in schimb are o dunga deschisa la varf. Sta adesea in copaci si tufisuri, de obicei la capatul crengilor, in varful copacilor etc., dar se hraneste pe sol.

Ciocarlia de stol( Calandrella brachydactyla)Cuibărește in sudul Europei , in regiuni aride si deschise. Asemanatoare cu o mica ciocarlie de

camp de culoare deschisa, dar cu un corp proportional mai masiv. Spranceana de o culoare deschisa clara.Crestet ruginiu in penaj proaspat.Subalarele mici galben-roscate, cele mediane inchise. Partea inferioara a corpului nu prezinta dungi, cu exceptia unor pete neclare pe piept la juvenile( penaj adult din august-septembrie). De regula, la adult , o pata inchisa pe partea laterala a gatului, greu vizibila in teren, uneori absenta. Foarte asemanatoare cu ciocarlia mica , insa adesea se deosebeste de aceasta specie prin lipsa dungilor de pe piept, prin coloritul in general mai deschis si cu nuante mai ruginii si adesea, de aproape, prin pata inchisa de pe gat si prin remigele tertiare mai lungi( care acopera varful remigelor primare).

Cocosar( Turdus pilaris)Specie in expansiune spre sud si vest. Cuibărește pe liziere de paduri, in arborete mici , plantatii,

parcuri, copaci din lungul drumurilor; in nord, mai ales in padurile de mesteacan. Cuibărește izolat sau in mici colonii, in coroana copacilor.mai rezistent la intemperii decat ceilalti sturzi.Iarna, este o specie comuna in Europa de V si de S; stoluri mari stau pe campiile unde se afla fructe salbatice( paducel, porumbele, maces, scorus). Zburatoare mai buna decat majoritatea celorlalti sturzi, migreaza in timpul zilei in stoluri mari. Zbor usor ondulatoriu.De dimensiuni relative mari.Cap si tartita gri;coada lunga, de culoare inchisa si spate maro-castaniu.Piept maro-galbui, patat si abdomen de culoare deschisa.; partea inferioara a aripii este alba.

Cuc ( Cuculus canorus)Specie destul de comuna in toate tipurile de habitate, mai ales in paduri,de la campie pana la

munte.Evita locurile populate de om, fiind destul de sperios.Consuma frecvent larvele paroase de fluturi.Paraziteaza cuiburile, depunandu-si oualele in cuiburile altor pasari, cate un ou in fiecare

Pagina 61



EVALUARE ADECVATĂcuib.Aceste cuiburi apartin , in special , urmatoarelor specii: codobatura alba, macaleandru, fasa de lunca, silvie de campie, lacari, muscar sur.Fiecare femela isi alege o anumita pasare –“gazda”, in functie de culoare oualelor. Masculul este gri cenusiu pe cap, piept si spate, cu dungi pe abdomen ca la uliul pasarar.Femeia, de obicei, prezinta acelasi colorit, dar cu o nuanta ruginie si cu dungi sterse pe gusa( faza gri). Exista un numar mic de femele care au deasupra un colorit maro-ruginiu intens( faza ruginie). Juvenilii sunt deasupra de un maro destul de inchis, unii mai gri, altii mai ruginii, fara insa a putea fi grupati in doua categorii distincte( ca in cazul femelelor); nu ajung atat de rosii-ruginii si au intotdeauna cap/gat mai gri.Un semn dinstinctiv , pentru juv. este pata alba de pe ceafa. Dimensiunile sale, zborul sau jos, discret si lin, alaturi de coada sa lunga, adesea dau impresia ca ar fi un uliu pasarar( femelele din faza ruginie: vanturel rosu), insa bataile rapide din aripi sunt destul de slabe, isi tine aripile ascutite, de obicei sub linia orizontala, fara a plana la anumite intervale, iar capul mic cu un cioc fragil este tinut vizibil in sus.

Cucuvea( Athene noctua )Specie comuna in centrul si S Europei, in regiuni deschise, adesea stancoase; de asemenea, in

localitati. Cuibărește in scorburi de copaci, pe stanci, gauri in rape si cladiri.Corp indesat, cap lat cu crestet plat, picioare lungi. Nu are o tinuta atat de dreapta ca restul bufnitelor. Cand este agitata face” plecaciuni”.Foloseste stalpii si sarmele de telegraf ca posturi de observatie.zbor ondulatoriu ca cel al ciocanitorii. Prada: rozatoare, pasari, insecte, rame etc.Activa atat ziua, cat si noaptea.

Florinte( Carduelis chloris)Pasare destul de comuna in regiunile deschise cultivate cu arbori si tufe; de asemenea, in gradini

si parcuri.Masculul adult are un colorit verde-galbui dedesubt, si verde-masliniu deasupra( coloritul cel mai viu vara). Femela are un colorit mai sters, cu maro, iar juvenilul este puternic striat cu maro.In toate tipurile de penaj este caracteristic galbenul intens de pe rectricele externe si de pe bordurile remigelor primare.Constitutie robusta, cu un cap destul de mare si cioc masiv. Zbor rapid , in linii ondulatorii mai prelungi si mai ample decat, de ex., la cinteza.

Gasca de semanatura( Anser fabalis)Cuibărește in tundra( ssp. Rossicus) si pe langa mlastinile de taiga din N-ul

Europei( ssp.Fabalis). Se intalnesc forme intermediare , dimensiuni mari. Ierneaza pe continent. Fata de celelalte gaste sure este mai maronie si mai inchisa la culoare decat restul corpului.Aripile sunt intunecate, uniforme, atat dedesubt, cat si deasupra( totusi cu o nuanta ceva mai deschisa pe supraalare). Coada cu banda terminala alba ingusta.Cioc negru marcat cu galben- portocaliu, la juv. galbui-pal.Cand paste cu capul si gatul ascunse de iarba, este dificil de deosebit de gastele de vara, pentru ca ambele specii au un spate la fel de inchis si dimensiuni asemanatoare.Ssp Rossicus se deosebeste prin ciocul mai mare, predominant negru si totodata prin gat si tars mai scurte; ssp. Fabalis are cioc mai scurt si , de obicei, predominant portocaliu si gat si tarse mai lungi.Totusi exista mari variatii, iar identificarea in teren a ssp.este aproape imposibila.

Pagina 62



EVALUARE ADECVATĂGraur( Sturnus vulgaris)Cuibărește frecvent in apropierea regiunilor cultivate, in special langa asezari

omenesti.Cuibareste in scorburile copacilor, scobituri din ziduri, sub tiglele acoperisurilor, etc.Coada scurta, penajul pestrit si ciocul lung si ascutit.Petele albe se micsoreaza in timpul verii ca urmare a tocirii lor. Umbla repede, fara opriri, pe pajisti, in cautarea de insecte. Zbor rapid, silueta caracteristica cu coada scurta si aripi ascutite.Vara se formeaza grupuri galagioase de juvenili cu un colorit cafeniu deschis. Zboara in stoluri compacte, uneori mii de pasari la un loc avand un comportament perfect sincronizat. Innopteaza deseori in stufarisuri.

Gugustiuc( Streptopelia decaocto)Specie originara din Orientul Apropiat. Arealul ei s-a extins dupa 1930 peste o mare parte a

Europei. Traieste in orase si sate, unde cuibărește in parcuri, gradini, cladiri. Depune cate 2 oua, de mai multe ori pe an. Adesea se hraneste in compania porumbeilor domestici in silozuri sau pe camp.Are un zbor vioi( ca turturica) , dar este evident mai masiv, cu coada mai lunga. Colorit general cafeniu, in zbor parand mai inchis , cu un guler negru ingust pe ceafa( absent la juv.). Dedesubt , coada este alba in jumatatea terminala si neagra la baza.

Maracinar mare ( Saxicola rubetra)Cloceste pe pasuni, pajisti cu smocuri de iarba si tufisuri rare, culturi agricole, buruieni inalte.

Masculul are spranceana alba, pronuntata si gusa ocru-ruginie marginita de alb, obraji si lorum de culoare foarte inchisa.Femela are colorit mai sters. Se deosebeste in toate tipurile de penaj de maracinarul negru prin baza alba a rectricelor externe( vizibila in zbor dar nu foarte clar); supracodalele totdeauna cu striatii maro. Sta intr-o pozitie dreapta, de obicei in varful uni tufis mic, scaiete sau sarme.Isi misca coada.

Maracinar negru( Saxicola torquata)Cuibărește pe campii cu ierburi si tufisuri. La mascul ,capul complet negru, inclusiv gatul, sunt

caracteristice; tartita alba. Femela are cap maro, mai sters.Ambele sexe au o dunga alba pe aripa.Fara alb pe coada (exceptie: exemplarele din regiunea caspica si Iran). Ssp siberiana (maura)-subspecie accidentala rara, toamna tarziu in V-ul Europei- are tartita alb-crem, iar in penaj proaspat de toamna este maro-cafenie( mascul). Spranceana pala, gusa crem-roscat deschis, contrastand cu pieptul mai inchis. Sta in pozitie dreapta, capul ii apare mare si rotund.

Mierla( Turdus merula)Pasare comuna in gradini, parcuri si paduri (inclusiv paduri dese). Masculul este negru intens, cu

cioc galben sau portocaliu. Femela maro, cu striatiuni albicioase pe gat.Juvenilul are un colorit mai deschis, impestritat cu crem deschis.Se hraneste in raristi pe sol. Se deosebeste de graur prin absenta petelor deschise din penaj, prin coada mai lunga si prin sariturile pe ambele picioare sau pasii usori, urmati de oprirea pe loc( sta nemiscata si priveste fix; nu are un mers clatinat si agitat).

Pagina 63



EVALUARE ADECVATĂ

Nagat( Vanellus vanellus)Cuibărește frecvent in lunci, fanetele mlastinoasede pe lacuri, campii, terenuri arabile, balti si

mocirle.Usor de recunoscut prin motul lung si subtire, coloritul alb si negru( cu luciu verde), aripile late si rotunjite.Femela este patata cu alb in jurul bazei ciocului si pe gat. Zborul nuptial al masculului este remarcabil: incepe cu o miscare lenta cu batai de aripi grele si ascendente si trece brusc la viteza maxima; trece aproape de sol cu un zgomot al aripilor inabusit, surd, inclinandu-se foarte tare dntr-o parte in alta si apoi brusc tasneste sus in aer scotand un strigat ascutit.Stoluri migratoare relativ dezordonate. Zbor cu batai de aripi rapide , dar destul de relaxate pentru o pasare de tarmuri. Toamna, juv. Se aduna in stoluri mari pe campii si lunci umede.

Potarniche ( Perdix perdix)Cea mai comuna si raspandita dintre potarnichile din Europa. Intalnita in regiuni deschise, in

special pe terenuri arabile cu tufisuri joase. Puii sunt ingrijiti de ambii parinti. Cardurile sunt foarte compacte, pasarile stand una langa alta. Destul de maro-cenusiu, dar cu coada ruginie, vizibila cand pasarea se ridica in aer; cap crem-ruginiu.Masculul are dedesubt o pata maro inchisa, femela una puțin evidenta.

Prepelita ( Coturnix coturnix)Specie numeroasa in trecut , incepand din sec al 19-lea se afla in declin.Intalnita pe campiile

deschise cu lanuri de cereale paioasesi pe pasuni; sta bine ascunsa in vegetatie.Mult mai mica decat celelalte galinacee, cat un graur. Coada foarte scurta, fara rosu-ruginiu; este de un maro sters cu dungi mai deschise pe spate si pe laturile corpului.Masculul adult are barbia negricioasa.Este o pasare strict terestra care zboara rar in afara perioadei de migratie.Zboara la inaltimi joase si cu viteza mica, cu spatele rotunjit si gat scurt.Aripile sunt relativ lungi si inguste, tinute arcuite; batai de aripi rapide si de mica amploare. In zbor nu se aseamana cu o potarniche mica , ci mai degraba cu o becatina comuna , cu toate ca este vorba de un zbor incet si liniar.

Presura de gradina( Emberiza hortulana) Raspandita in numar mic in regiunile deschise, cultivate, cu palcuri de copaci sau tufe.Masculul

se deosebeste de celelalte presuri prin capul gri-verzui, fara dungi, gat galben deschis si abdomenul caramiziu deschis.De aproape se poate vedea cercul alb-galbui, ingust, din jurul ochilor. Picioare si cioc roz.Femela se aseamana cu masculul, dar are cap gri-cafeniu si o banda de striatiuni fine peste piept.Juvenilul este maro si dungat ( ca o fasa); are tartita maro-surie, striata( nu maro-rosiatica ca la presura galbena si cea de munte), cioc roz.

Prigorie( Merops apiaster)Specie destul de comuna in S-ul Europei in regiuni deschise. Cuibărește in mici colonii sau in

perechi izolate in galeriile pe care le sapa in maluri abruptesi rape. Penaj viu colorat, cu maro-ruginiu, verde-albastrui, galben si negru. Destul de sperioasa. Gregara; adesea reperata dupa glas.Prinde insecte din zbor, adesea la inaltime.Din aceasta perspectiva se aseamana cu lastunul de mal: aluneca tinandu-si

Pagina 64



EVALUARE ADECVATĂaripile ascutite intinse , fluturand rapid din aripi.Atunci cand zboara cu un scop anume este destul de asemanatoare cu un sturz: de marimea acestuia din urma,coada lunga , zbor foarte ondulatoriu.Cioc lung, ingust, usor curbat in jos.Rectrice centrale alungite. Juvenilul are un colorit mai sters, spate verde-gri fara atat de mult maro, crestet maro, fara rectrice alungite.

Pupaza( Upupa epops)Specie destul de comuna in sudul si centrul Europei in regiunile deschise cu palcuri de copaci si

terenuri cultivate.Cuibareste in scorburi de copaci, in ziduri, gauri in sol. Destul de sperioasa. Sexe asemanatoare: crem-rosiatica deschisa cu dungi negre si albe pe aripi si coada; pe cap cu o creasta inalta ( ridicata cand se lasa din zbor pe sol, dar de obicei stransa pe ceafa); cioc lung, subtire, curbat in jos. Zbor discontinuu si neregulat, asemanator cu cel al gaitei, adesea la mici inaltimi. Extrem de pronuntate sunt acum dungile albe de pe aripi.De obicei umbla pe pamant destul de ezitant, schimbandu-si mereu directia. Isi introduce ciocul in sol, de unde scoate larve de insecte, viermi etc.

Randunica( Hirundo rustica)Traieste in numar mare in localitati situate cu precadere in sate din regiuni deschise, cultivate.

Cuibul are deschidere larga, este facut din noroi si paie si deseori este amplasat in interiorul cladirilor ( hale industriale, casa, hambare, grajduri).In migratie se adapostesc pentru noapte, in stoluri mari, in stufarisuri.Rectricele externe foarte alungite si inguste. Fruntea si barbia roscate sunt caracteristice ( de la distanta barbia si gatul par intunecate).Fara alb pe tartita. Zbor sacadat si ca de sageata( alunecarile cu aripile intinse sunt relativ scurte si rapide , nu ca cele ale lastunului de casa).

Scatiu ( Carduelis spinus) Cuibărește local in padurile de conifere, in special in cele cu molizi inalti. Numarul lor variaza in

functie de productia de seminte. Verzui si striat, ale partile laterale ale cozii cu galben si dungi galbene pe aripi.Masculul are crestetul negru si o pata neagra pe barbie.Intensitatea coloritului masculilor este destul de variabila.In afara perioadei de cuibarit, se aduna in stoluri mari( adesea la un loc cu inaritele); se hranesc in tacere; stau atarnati cu capul in jos in mesteceni si arini negri, apoi se lanseaza brusc in grupuri compacte in zboruri scurte, circulare , scotand un ciripit bazaitor.Iarna coboara de la munte in parcurile si gradinilre oraselor.

Silvie de camp ( Sylvia communis)Frecventa in maracinisuri si tufarisuri din regiuni arabile.Prefera o vegetatie arbustiva mai

dispersa decat cea populata de silvia mica. Gatul alb, pieptul cu nuanta roz( mai intensa la mascul), corpul gri la mascul( vara) si maroniu la femela , aripile maro-rosiatic deschis si coada destul de lungacu rectrice externe albicioase, constituie trasaturile specifice. Este foarte activa, tot timpul in miscare prin tufisuri.

Sticlete( Carduelis carduelis)

Pagina 65



EVALUARE ADECVATĂPasare comuna in regiuni deschise cu arbori, totodata in parcuri si gradini.Iarna multi se

deplaseaza spre sud.Aripa neagra cu o dunga lata, de un galben intens,se evidentiaza mai mult in zbor. Tartita alba.In teren este imposibil sa deosebesti sexele. Juvenilul are penele de pe aripi si coada ca adultul, dar corpul are un colorit sters, maro-gri, cu striatii de culoare inchisa.Naparleste ultima data pe cap , astfel ca toamna devreme juvenilul arata ca adultul, cu exceptia capului gri deschis. Sociabili in afara perioadei de cuibarit, adesea intalniti in stoluri mici.Consuma cu placere seminte de ciulini si scai; toamna si iar este, de obicei, intalnit pe parloage cu ciulini si scaieti.

Sturz de vasc ( Turdus viscivorus)Traieste in paduri, tufisuri inalte, parcuri, gradini. Mai puțin gregar decat sturzul viilor. Partea

dorsala de un maro uniform , cea inferioara, cu pete mici, iar partea inferioara a aripii , maro-galbui deschis; fara spranceana alba evidenta.

Sorecar comun ( Buteo buteo)Specie destul de comuna in paduri, adesea in apropiere de terenuri agricole, mlastini, etc.Este pasarea de prada cel mai des vazuta in multe regiuni ale Europei.Foloseste stalpii si alte

suporturi inalteca posturi de observatie. Zboara cu batai incete de aripi si adesea se roteste in aer survoland solul; aripi lungi, coada lunga rotunjita la varf, gat scurt. Colorit foarte variabil; formele de culoare inchisa sunt predominante in cea mai mare parte a Europei.Toate au in acelasi timp o dunga ingusta ,deschisa, pe piept. Exemplarele albe pestrite, existente pe continent pot fi confundate cu sorecarul incaltat, acvila mica si serparul, insa acesti sorecari au adesea pe aripa pete mari, albe si dedesubt, la incheietura aripii, pete de culoare inchisa. Ssp estica( vulpinus) este mai ruginie, asemanandu-se intr-o oarecare masura cu sorecarul mare.In Europa rasariteana exista indivizi intermediari.

Turturica ( Streptopelia turtur)Specie comuna in centrul si sudul europei, pe terenurile agricole cu tufisuri si palcuri de padure,

de asemenea, in paduri mai puțin dense. Oaspete de vara, ierneaza in Africa tropicala. Fricoasa si prudenta. Este mai mica si de culoare mai inchisa decat gugustiucul, cu o coada nu atat de lunga.In zbor, usor recunoscuta dupa abdomenul de culoare deschisa, partea de jos a aripii destul de inchisa, talia mica, batai de aripi rapide si bruste. Pe gat are o pata intunecata, formata de dungi negre, in forma de semiluna , si dungi albe. Acestea sunt absente la juvenil.Coada este intunecata , cu o dunga terminala alba, lata, vizibila mai ales atunci cand coada este desfacuta; negrul cozii apare de forma alungita.Este considerata mai mica decat turturica roscata, o specie foarte rara, de care se deosebeste si prin pieptul de un roz trandafiriu, abdomenul mai alb, tectrice alare maro-galbene ruginiisi scapulare cu mici pete negre distincte. Se mai aseamana cu turturica africana, dar aceasta din urma este o specie urbana, foarte dinamica.

Uliu porumbar( Accipiter gentilis)

Pagina 66



EVALUARE ADECVATĂPasare de padure, cauta prada zburand la inaltimi joase pe deasupra copacilor, traverseaza campii

la aceeasi inaltime in zbor de urmarire( batai de aripi rapide, alunecari rapide si drepte), adesea asteptandu-si prada stand in ascunzisuri.Pe vreme buna planeaza la mari inaltimi, fiind greu de reperat; de acolo se arunca asupra prazii aflate la distanta. Deseori vânează in interiorul padurilor.Femela, mult mai mare decat masculul, cu o anvergura mai mica decat cea a soricarului comun, dar pare mai robusta.Masculul, de obicei, considerabil mai mare decat cioara griva, doar in cazuri extreme fiind de aceeasi marime. Se remarca aripile relativ scurtesi coada lunga. Masculul poate fi usor confundabil cu femela de uliu pasarar. Se deosebeste cel mai bine prin bataile din aripimai greoaie( pe timp de furtuna si cand ataca de la distanta , mai rapide) si corpul masiv( abdomen proeminent) .De asemenea, un corp proportional mai mic, gat mai lung, coada mai scurta cu varf usor rotunjit; segmentul intern al aripii mai lung, varful mai scurt si mai ascutit.Subcodale albe si stufoase.Imatur cu striatii longitudinale pe un fond alb-galbui( uliu pasarar juvenil este dungat transversal). Zbor nuptial cu batai de aripi incetinite, ca eretele.Pasarea care stationeaza are un profil caracterizat prin latimea de la nivelul abdomenului.

Vanturel de seara( Falco vespertinus)Specie destul de comuna in SE Europei, in stepe si terenuri deschise, cultivate, cu palcuri de

copaci.Cuibareste colonial, de obicei in cuiburi de cioara de semanatura.Se aseamana cu vanturelul rosu in comportament, dar are aripile proportional mai lungi si coada mai scurta, fiind astfel foarte asemanator cu soimul randunelelor; are insa coada mai puțin lunga decat acesta din urma.Adesea sta pe firele electrice. Este capabil sa zboare pe loc. Prinde insecte zburatoare ca soimul randunelelor, adesea in amurg, vanand in stoluri mici.

Masculul este gri ca ardezia cu remigele mai deschise, cu „ pantaloni” si subcodale rosii-ruginii.Femela este dungata cu gri pe spate, dedesubt este crem cu striatiuni fine ruginii; capul ruginiu deschis, cu o portiune inchisa, contrastanta in jururl ochiului. La adulti , baza ciocului si picioarele sunt rosii-portocalii.Pasarile care migreaza tarziu in luna mai sunt , de obicei, in primul lor an de viata; unii au naparlit deja trecand la penajul de adult ( masculii gri ca ardezia, dungati ca si cucul pe partea inferioara a aripii si cu picioare galbene), altii inca nu ( masculii patati pe cap ca juvenilii, cu abdomen gri cu pete galben-ruginii). Juvenilii au spate maro inchis si partea inferioara a corpului vargata( ca soimii de iarna), dar pe cap au acelasi tipar ca femela adult.

Vanturel rosu( Falco tinnunculus)Soimul cel mai comun si mai larg raspandit pe întreg continentul european. Intalnit in aproape

toate tipurile de habitate, de la tinuturi joase cultivate la margini de padure si munti stancosi. Cuibărește frecvent in cuiburile vechi de ciori, pe stanci, adesea chiar pe cladiri din orase. Se hraneste ,in principal, cu rozatoare, dar si cu insecte. Survoleaza solul zburand la inaltimi de 7-12 m, stationand in aer cu aripile fluturande in forma de evantai si cu coada lasata in jos. Nu este deosebit de agil si doar rareori incearca sa prinda pasari care zboara.Silueta de zbor caracteristica: aripi lungi, destul de ascutite si coada foarte lunga.Masculul este maro-rosiatic (cu pete mici de culoare inchisa ,pe spate si pe tectricele

Pagina 67



EVALUARE ADECVATĂalare), cu remige maro inchise, cap albastru-cenusiu, cu coada de aceeasi culoare, cu o banda terminala, lata si neagra. Poate fi confundat doar cu vanturelul mic. Femela si juvenilul au partea dorsala maro-rosiatica cu pete intunecate, iar coada cu dungi pronuntate maro-negricioase; aproape imposibil de deosebit de vanturelul mic cu acelasi penaj.

B.2.2. SITUL DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ ROSCI 0062 Lunca Siretului Inferior Descrierea sitului

Tab. 34 Descrierea tipurilor de habitate care fac obiectul conservării Situl de Importanță Comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (incluse în anexa I a Directivei Habitate 92/43/CEE şi menționate în formularul standard), identificarea acestora în perimetrul analizat şi relevanţa acestora pentru proiectul analizat.

Cod Denumire habitat Pondere(%)

Reprezentativitate Suprafață relativă

Stare de conservare

Evaluare globală

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion

20 B C C B

6440 Pajuști aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus

robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B


0,5 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba

9 A C B B

91I0* Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.

0,2 C C B C

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,3 B C B B

Legendă Gradul de reprezentare a tipurilor de habitate pe teritoriul sitului

A – reprezentativitate excelentă B – reprezentativitate bună C – reprezentativitate semnificativă D – reprezentativitate nesemnificativă

Suprafața relativă – suprafața sitului acoperit de habitatul natural, raportată la suprafața totală acoperită de acel tip de habitat pe teritoriul național

A – habitatul natural acoperă cel puțin 15% din suprafața sitului, raportat la suprafața totală acoperită de acel tip de habitat natural pe teritoriul național

Pagina 68



EVALUARE ADECVATĂ B – suprafața sitului acoperă între 2-15% din suprafața sitului, raportat la suprafața totală

acoperită de acel tip de habitat natural pe teritoriul național C – habitatul natural acoperă mai puțin de 2% din suprafața sitului, raportat la suprafața totală

acoperită de acel tip de habitat natural pe teritoriul național Starea de conservare a tipurilor de habitate

A – conservare excelentă B – conservare bună C – conservare medie sau redusă

Evaluarea globală a valorii sitului din punct de vedere al conservării tipului de habitat natural respectiv A – valoare excelentă B – valoare bună C – valoare considerabilă

Cod 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion

Cursurile de apă de la câmpie și până la etajul montan sunt adesea colonizate de vegetație submersă sau plutitoare din Ranunculios fluitantis și Calitricho- Batrachion, speciile edificatoare fiind adaptate la curentul de apă (au tulpini lungi, care formează benzi late orizontale în direcția curgerii apei).

Speciile caracteristice sunt Ranunculus trichophyllus, Ranuncullus fluitans, Ranunculus aquatilis, Callitriche ssp., Sium erectum, Potamogeton nodosus, Zannichellia palustris, muschiul Fontalis antipyretica. Acest tip de habitat apare uneori în strânsă legatură cu comunități de Butomus umbellatus.

Principalii factori de impact: eutrofizare, poluare cu substanțe toxice, folosirea intensivă pentru agrement, poluare termică, construcții de baraje și hidrocentrale, rectificarea cursului râului, consolidarea malurilor, canalizarea și betonarea albiilor, extragerea de apă din albie, scăderea apei freatice, respectiv lucrări de drenaj în bazinul râului, pescuit, măsuri de protecție contra viiturilor, navigație (Schneider 2011/2012).

Cod 6440 Pajiști aluviale din Cnidion dubii

Acest tip de habitat dezvoltat în condițiile climatice continental-subcontinentale cuprinde pajiștile/fânețele aluviale supuse regimului periodic de inundare. Habitat foarte rar la noi (Ex. Depresiunea Giurgeului/Gheorgheni), poate chiar dispărut.

Plante caracteristice sunt: Cnidium dubium, Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratiola officinalis, Carex praecox, Clematis integrifolia, Juncus atratus, Lythrum virgatum și altele.

Constituie un habitat de tranziție între fânețe umede și uscate, acoperind arii mici. Acest punct trebuie luat în considerare la selecția siturilor. Datorită suprafețelor mici în cazul unui managemnt inadecvat sunt periclitate prin pătrunderea speciilor din pajistile învecinate. Ele sunt periclitate și prin drenarea terenurilor și folosire mai intensivă. Fiind din ce in ce mai rare prezinta un deosebit interes conservativ.

Principalii factori de impact: drenaj și scăderea apei freatice, schimbarea regimului hidrologic, intensificarea cositului sau a păsunatului, aplicare de îngrășăminte, împădurire, invazie de neofite.

Pagina 69



EVALUARE ADECVATĂCod 91FO Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

Acest tip de habitat este reprezentat prin păduri de specii lemnoase de esentă tare din albia majoră a fluviului. Sunt supuse inundării prin creșterea periodică a nivelului apei și se dezvoltă pe depozite aluviiale recente. Solul poate fi drenat în perioada dintre inundări sau rămâne umed. În funcție de regimul hidric al toleranței față de factorul inundare, speciile dominante sunt frasinul, ulmul și stejarul. Stratul ierbos și arbustiv este bine dezvoltat. Apare de-a lungul Dunării și pe cursurile inferioare al marilor râuri (Mureș, Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Siret, Prut).

Acest tip de habitat caracteristic părților mai înalte ale luncii Dunării, respectiv de pe grindurile de mal le Dunării, a devenit foarte rar datorită transformării luncilor în terenuri agricole și a înlocuirii pădurilor riverane naturale cu monoculturi de plopi de hibrizi.

Aceste păduri formează mozaicuri cu specii pioniere de zăvoaie sau zăvoaie stabile din eșențe moi în locuri mai joase ale albiei majore. Cu înălțarea substratului începe tracerea de la zăvoaie de esențe moi (cu toleranța mai mare față de inundare) spre păduri de luncă edificate din esențe tari. Astfel de faze de trecere sunt foarte frecvent întâlnite pe ostroavele Dunării inferioare în zona de graniță dintre Româmia și Bulgaria, ele fiind remarcate mai ales prin apariția în primul rând a ulmului în zăvoaie de esențe moi.

Specii caracteristice: Querqus robus, Ulmus laevis, Ulmus minor, Ulmus glabra, Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia, Populus nigra, Populus Canescens, Populus alba, populus tremula, Humulus lupulus, Vitis vinifera ssp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helis, Phalaris arundinacea, Corydali solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.

În Valea Dunării inferioare este caracteristic pentru aceste păduri ghiocelul bogat (Leucojum aestivum). Alimentarea cu substanțe nutritive în urma inundării se remarcă prin apariția unor plante nitrofile ca Parietaria officinalis. De remarcat sunt și unele specii de Aspargus ca A. pseudoscaber și A. tenuifolius, iar în aval de Giurgiu în jurul Mostiștei apare și liana grecească (Perioploca graeca). Locurile nisipoase sunt indicate de abundența speciei mărului lupului (Aristolochia clematitis) în asociere cu un procentaj mai ridicat de plop alb.

Principalii factori de impact : modificarea regimului hidrologic (referitor la peroadă sau debit), amenajarea râurilor (consolidarea malurilor, rectificare de cursuri, adâncirea albiei râului, măsuri de menținere), navigația, activități de agrement (pescuit sportiv, scâldare), exploatare de nisip și pietriș, plantații forestiere cu specii alohtone mai ales plopi hibrizi și frasin american, invazii de Amorph fruticosa și alte specii alohtone mai ales plopii hibrizi și frasin american, invazii de Amorpha fruticosa și alte neofite, poluare, depuneri de deșeuri, tăieri de arbori fără aprobare (Schneider 2011/2012).

Cod 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention

Tipul de habitat este caracteristic malurilor de râuri din zona de câmpie și a etajului submontan și anume bancurilor de mâl și de mâl nisipos, sau nisip mâlos, unde se infirpează specii pionere nitrofile din Chenopodion rubri și Bidon. Aceste specii apar numai în perioade de ape scăzute și își desfășoară ciclul de viață într-o perioadă scurtă de numai 2-3 luni. În funcție de nivelul apei aceste specii sunt sau nu prezente. Poate să apară și numai la un interval de mai mulți ani. Tipul de habitat apare pe suprafețe mai mari de-a lungul Dunării.

Pagina 70



EVALUARE ADECVATĂPlante caracteristice sunt: Chenopodium rubrum, Lindernia procumbens, polygonum

lapathifolium, Xanthim ssp., Bidens frondosa etc.Principalii factori de impact: poluare, activități de agrement, construcție de baraje, rectificarea

cursului de apă, consolidarea malurilor, schimbarea dinamicii râului și a regimului de inundare, invazii de neofite (Schneider 2011/2012).

Cod 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba

Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean şi cel al Mării Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie înrudite cu acestea. Păduri de luncă multistratificate mediteraneene şi central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane.

Speciile de plop de talie mare domină de obicei coronamentul prin înălțimea lor; aceştia pot fi absenţi sau rari în anumite grupări vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus.

Plante: Salix alba, Populus alba.Asociaţii vegetale: Salici-Populetum Meijer-Drees 1936. NB Indubitabil, tipurile 91E0 şi 92A0

se suprapun parţial, datorită menţionării comunităţilor de salcie albă în definiţia ambelor habitate. Pentru a înlătura orice confuzie, s-au inclus în acest habitat numai pădurile de plop alb, pure sau amestecate cu salcie albă, care se dezvoltă pe soluri aluviale mai evoluate şi prezintă un cortegiu mai numeros de specii. Dintre acestea se remarcă ca diferenţiale Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Galium rubioides şi unele transgresive din clasele Querco-Fagetea şi Quercetea pubescentis, precum Ulmus laevis, U. minor, Acer campestre, Brachypodium sylvaticum, Asparagus verticillatus, A. tenuifolius, A. officinalis.

Speciile caracteristice acestui tip de habitat sunt: Salix alba, Populus alba. Fraxinus angustifolia, Galium rubioides, Ulmus laevis, Leucojum aestivum.

Principalii factori de impact: schimbări ale regimului hidrologic, a dinamicii naturale a debitelor de apă cu oscilații între ape mari și ape scăzute; lucrări hidrotehnice de consolidarea malurilor, rectificarea și canalizarea cursurilor de apă cu eliminarea unei morfodinamici naturale, navigația intensă, activități intensive turistice de agrement, exploatări de pietriș și nisip, reîmpăduriri cu esențe lemnoase străine de habitatul natural, mai ales plopi hibrizi, frasin american, invazii de neofite (Schneider 2011/2012.).

Cod 91IO* Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.

Acest tip de habitat este reprezentat de păduri și rariști xero-termofile de cvercinee din câmpiile Europei de sud-est. In România, habitatul 91IoO este întâlnit în zone cu character continental, începând din sudul țării (în Câmpia Dunării) până în nord ( în zonele de nisipuri de la Carei). Având în vedere distribuția geografică largă a acestor păduri/rariști dar și particularitățile climatice și compoziția diversă în specii de cvercinee, Doniță et al. (2005a) încadrează acest habitat următoarelor tipuri de ecosisteme forestiere:

- R4138 - Pãduri dacice de gorun (Quercus petraea) și stejar pedunculat (Q. robur) cu Acer tataricum;

- R4146 - Pãduri-rariști moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) și cireș (Prunus avium) cu Acer tataricum;

Pagina 71



EVALUARE ADECVATĂ- R4148 - Pãduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria

majalis;- R4156 - Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), cer (Q.

cerris), gârnițã (Q. frainetto) (stejar pufos –Q. pubescens) cu Acer tataricu;- R4157 - Păduri-rariști danubian-vestpontice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu

Acer tataricum;- R4159 - Pãduri și rariști danubiene de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) și stejar

pedunculat (Q. robur) cu Tulipa bibersteiniana;Fitocenozele sunt diverse și sunt edificate de specii europene nemorale, continentale,

submediteranene și caucaziene. Stratul arborilor (etajul superior), este compus după caz, din Quercus robur, Q. petraea ssp. petraea, ssp. dalechampii, Q. pedunculiflora, Q pubescens, Q. cerris, Q. frainetto, Prunus avium, Tilia cordata, A. platanoides, Fraxinus excelsior. In etajul inferior apar specii de Acer tataricum, Acer campestre, Carpinus betulus, Sorbus torminalis, Ulmus minor, Fraxinus ornus, Malus sylvestris și Pyrus pyraster.

Stratul arbuștilor este bine dezvoltat și este reprezentat de Corylus avellana, Crataegus monoguna, Rosa canina, Ligustrum vulgare, Euonymus europaeus, Sambucus nigra, Cornus mas, C. sanguinea, Prunus spinosa, Cotinus coggygria, Amygdalus nana, Prunus fruticosa.

Stratul ierbos este bogat în specii caracteristice atât pădurii (exemplu Asperula odorata, Asarum europaeum, Stellaria holostea, Tanacetum corybosum, Lithospernum purpureocaeruleum, Geum urbanum) cât și ochiurilor de pajiste sepică (exemplu Stipa capillata, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Stipa pennata, Phlomis tuberosa, Campanul sibirica).

Principalii factori de impact: invazia unor specii exotice, întelenirea solului, invazii de specii dăunătoare.

Cod 91 EO* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).

Acest tip de habitat cuprinde:- pădurile însoțitoare ale cursurilor de apă din șesuri și regiunile deluroase ale Europei temperate și boreale edificate de frasin (Fraxinus excelsior) și arin negru (Alnus glutinosa) de tip Alno-Padion;- păduri însoțitoare ale cursurilor de apă submontane și montane de arin alb (Alnus incana) (Alnion incanae) din Alpi și Apeninii nordici (în acest loc trebuie incluse și comunitățile de arin alb din Carpați);- galerii arborescente de Salix alba, Salix fragilis și Populus nigra în luncile râurilor medio-europene de câmpie, dealuri și din etajul submontan (Salicion albae).

Toate tipurile cresc pe soluri grele (în general bogate în depozite aluviale), periodic inundate prin creșterea anuală a nivelului râului, dar și bine drenate și aerisite în perioada în care apele scad. Stratul ierbos include multe specii de talie înaltă ca Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp., Cirsium oleraceum, iar primăvara pot apare geofite ca Ranunculus ficaria, Anemona nemorosa, Anemone ranunculoides, Corydalis solida.

Acest tip de habitat cuprinde mai multe subtipuri:44.31 Arborete de frasin și arin din jurul pârâurilor – Carici remorate-Fraxinetum (Ex. Munții Bobocului, Siriului, Cernei);44.32 Arborete de frasin și arin de-a lungul râurilor repede curgătoare- Stellario –Alnetum glutinosae (larg răspândite);44.33 Arborete de frasin și arin de-a lungul râurilor lin curgătoare – Pruno – Fraxinetum, Ulmo – Fraxinetum (sporadice în Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia, Moldova);

Pagina 72



EVALUARE ADECVATĂ44.21 Galerii montane de arin alb – Calamagrosti variae – Alnetum incanae ( rar în Apuseni); 44.22 Galerii submontane de arin alb – Equiseto hyemalis – Alnetum incanae (relativ rare în Transilvania, Muntenia, Moldova, Bucovina);44.13 Galerii de salcie albă – Selicion albae (larg răspândite);

Pădurile de anin, denumite popular aninișuri sau zăvoaie de anin, sunt localizate de obicei în lungul apelor curgătoare și fac parte din categoria așa numitelor păduri intrazonale (care traversează diferite subzone fitoclimatice). Ca și în cazul tinoavelor cu vegetație forestieră și arboretelor de stejari termofili, prezența, forma și evoluția acestor păduri este strict condiționată de dinamica stațiunilor tipice (de luncă), începând din etajul montan și până în zonele de câmpie.Speciile dominante din compoziția aninișurilor se schimbă odată cu altitudinea. În timp ce la munte specia edificatoare este aninul alb, ajungând până la altitudini de 1000 – 1100 m (în mod excepțional 1300 m), la deal și câmpie, între 200 – 700 m altitudine predomină aninul negru (în mod excepțional 900 – 1000 m). Separarea între arealul celor două specii de anini nu este una tranșantă, existând suprafețe întinse pe care acestea se amestecă și chiar se hibridează.

Fitocenoza și compoziția floristică. Referitor la fitocenoza aninișurilor, așa cum s-a menționat mai sus, stratul arborilor este dominat de cele douã specii de anini (alb și negru), cel mai adesea separat însă și sub formă de amestec. Închiderea coronamentului este variabilă, cuprinsã în general între 70 – 100% (mai scăzută în arborete îmbãtrânite sau afectate de diverse perturbãri). Diseminat pot să apară specii ca: paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), molidul (Picea abies), bradul (Abies alba), fagul (Fagus sylvatica), frasinii (Fraxinus excelsior,F. angustifolia), ulmii (Ulmus minor, Ulmus laevis). În luncile din zona deluroasã, se pot forma local și biocenoze dominate de sălcii (Salix alba, Salix fragilis) sau chiar de plopi (Populus alba, Populus nigra). Stratul arbuștilor este pe alocuri bine dezvoltat (mai ales în biotopurile cu inundații scurte), fiind reprezentat de specii precum: socul negru (Sambucus nigra), păducelul (Crataegus monogyna), sângerul (Cornus sanguinea), pațachina (Frangula alnus), călinul (Viburnum opulus), salba moale (Euonymus europaeus), alunul (Corylus avellana) și lemnul câinesc (Ligustrum vulgare). Datoritã temperamentului de luminã al speciilor edificatoare (coroane ușor penetrate de radiația solară) chiar și în arborete cu coronament închis stratul ierbos este în general abundent, devenind o piedică în calea regenerării din sămânță. Printre cele mai des întâlnite specii menționăm următoarele: Impatiens noli-tangere, Telekia speciosa, Angelica sylvestris, Cardamine impatiens, Chaerophyllum hirsutum, Mentha longifolia, Petasites hybridus, Petasites albus, Stellaria nemorum, Myosotis palustris, Agrostis stolonifera, Geranium phaeum, Caltha palustris, Aegopodium podagraria, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus s.a.

Specii lemnoase tipice sunt: Alnus glutinosa, Alnus incana, Fraxinus excelsior, Populus nigra, Salix alba, Salix fragilis, Betula pubescens, Ulmus glabra, iar speciile ierboase tipice: Aneglica sylvestris, Cardamine amara, Cardamine pratensis, Carex acutiformis, Carex pendula, Carex remota, Carex strigosa, Carex sylvatica, Cirsium oleraceum, Equisetum telamteia, Equisetum ssp., Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Geum rivale, Lycopus europaeus, Lysimachia nemorum, Rumex sanguineurs, Stellaria nemorum, Urtica dioica.

Cea mai mare parte a acestor păduri este în contact cu pajiști umede sau păduri de ravene (Tilio-Acerion). Pe alocuri poate fi observată o succesiune spre cenoze din alianța Carpion.

Principalii factori de impact: schimbări ale regimului hidrologic, a dinamicii naturale a debitelor de apă cu oscilații între ape mari și ape scăzute; lucrări hidrotehnice de consolidarea malurilor, rectificarea și canalizarea cursurilor de apă cu eliminarea unei morfodinamici naturale, navigația intensivă, activități intensive turistice / de agrement (pescuit, scăldat, călcarea vegetației și a solului), exploatări de pietriș și nisip, reîmpăduriri cu esențe lemnoase străine de habitatul natural, mai ales plopi hibrizi, frasin american, invazii de neofite.

Pagina 73



EVALUARE ADECVATĂ

În zona de implementare a proiectului propus de S.C. WEST STAR S.R.L, habitatele forestiere existente sunt situate preponderent pe malul stâng. Aceste habitate au fost afectate prin tehnici silviculturale care au drept scop producția unei cantități mari de masă lemnoasă astfel încât pădurile caracteristice zonei de luncă a râului Siret au suferit modificări importante în ceea ce privește compoziția prin introducerea de specii alohtone – plantații de salcâm și glădiță.

Speciile lemnoase caracteristice acestui sector de luncă sunt sălciile (Salix alba) și plopii (Populus alba, P. nigra) iar în imediata vecinătate a râului Siret si pe malurile bratelor secundare apare arinul negru (Alnus glutinosa).

În acest areal arbuștii sunt reprezentați de păducel (Crataegus monogyna), mur (Rubus idaeus), soc (Sambucus nigra), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), corn (Cornus mas) maceș (Rosa canina) și porumbar (Prunus spinosa), iar în sectoarele de lunca lipsite de vegetatie forestiera sunt prezente catina alba (Hippophae rhamnoides) și catina rosie (Tamarix ramosissima).

În ceea ce privește stratul ierbos, acesta este format din specii de tip: • higrofil: Carex acutiformis, Carex riparia, Carex melanostachya, Equisetum hiemale,

Mentha aquatica, iar in imediata vecinatate a zonelor de baltire a apei pot fi intalnite: Agrostis stolonifera, Glyceria aquata, Phragmites communis, Mentha arvensis, Ranunculus repens, Aster tripolium, Juncus articulatus, Juncus compressus, Carex vulpina, Atriplex litorale, Lactuca saligna, Lepidium ruderale, Symphythum officinale, Iris pseudacorum.

•hidrofil: Potamogetton pusillus, Potamogetton perfoliatus, Potamogetton crispus, Zannichelia palustris, Tyche latifolia, Sparganium erectum, Lemna minor.

• mezofil si xerofil: Poa pratensis, Poa trivialis, Trifolium fragigerum, Alopercus pratensis, , Festuca pratensis, Agropyrum repens, Arctium lappa, Cirsium canum, Ciursium arvense, Adonis vernalis, Isats praecox, Inula germanica, Salvia verticillata, Centaurea sp, Veronica prostrata, Vicia hirsuta, Thymus serphylium, Aster tripolium, Saponaria officinalis, Allium rotundum, Muscaria racemosum Mentha aquatica, Xeranthemum annum. Festuca pseudovina, Festuca vallesiaca, Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Andropogon ischaemum, Cynodon dactylon, Bromus mollis, Stipa Lessingiana, Chrysopogon gryllus.

Activitatea de extracție a agregatelor minerale se va desfăşura la nivelul unor habitate ripariene (plaje de nisip şi balast situate în albia minoră a râului Siret) lipsite de vegetație datorită deselor fenomene de inundare şi depunere de aluviuni. Transportul agregatelor minerale se va efectua pe drumuri de exploatare de cca. 10 km tranzitate de utilaje şi mijloace de transport în ultimii ani care străbat zone supuse şi în trecut presiunii antropice

În condițiile respectării căilor de acces şi a limitelor amplasamentului propus pentru proiect, a tehnologiei de exploatare şi a spaţiilor de parcare a utilajelor şi autovehiculelor implemetarea proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Condrea 2, comuna Umbrărești, judeţul Galaţi” propus de S.C. WEST STAR S.R.L. nu va avea impact semnificativ asupra habitatelor existente în zonă.

Pagina 74

Descrierea speciilor de interes comunitar care fac obiectul conservării Situl de Importanță Comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

(incluse în anexa II a Directivei Habitate 92/43/CEE şi menționate în formularul standard), identificarea acestora în perimetrul analizat şi relevanţa acestora pentru proiectul analizat

Tab. 35 Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod SpeciePopulație Evaluarea sitului

Rezidentă Migratoare Populație Conservare Izolare GlobalReproducere Iernat Pasaj

1355 Lutra lutra P - - - C B C B1335 Spermophilus citellus P - - - - - - -

Legendă Mărimea populației speciei

C – specie comună R – specie rară V – specie foarte rară P – datele despre populație lipsesc complet, se indică numai prezența speciei

Evaluarea sitului Mărimea și densitatea populației speciei prezente în sit, în raport cu populațiile prezente pe teritoriul național

A – populația prezentă pe teritoriul sitului reprezintă cel puțin 15% din populațiile prezente pe teritoriul național B – populația prezentă pe teritoriul sitului este cuprinsă între 2-15% din populațiile prezente pe teritoriul național C – populația prezentă pe teritoriul sitului reprezintă mai puțin de 2%, față de populațiile prezente pe teritoriul național D – populația prezentă pe teritoriul sitului este nesemnificativă

Conservare – gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru specie A – conservare execelentă B – conservare bună C – conservare medie sau redusă

Izolare – gradul de izolare al populației prezente în sit, față de aria de răspândire normală a speciei A – populație (aproape) izolată B – populație neizolată, dar la limita ariei de distribuție C – populație neizolată cu o arie de răspândire extinsă

Evaluare globală – evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective A – valoare excelentă B – valoare bună C – valoare considerabilă

Tab. 36 Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE



1220 Emys orbicularis P - - - C B C B1166 Triturus cristatus P - - - C B C B1188 Bombina bombina P - - - C B C B

Tab. 37. Specii de pesti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE



1130 Aspius aspius P - - - C B C B1149 Cobitis taenia P - - - C B C B2511 Gobio kessleri P - - - B B C B1124 Gobio albipinnatus P - - -- C B C B1157 Gymnocephalus schraetzer P - - - C B B B1145 Misgurnus fossilis P - - - C B C B2522 Pelecus cultratus P - - - C B C B1134 Rhodeus sericeus amarus P - - - C B C B1146 Sabanejewia aurata P - - - C B C B1160 Zingel streber P - - - C B C B1159 Zingel zingel P - - - C B C B

Tabel nr. 38. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE



1083 Lucanus cervus P - - - C B C C1014 Vertigo angustior P? - - - - - - -

Specii de mamifere enumerate în anexa II-a Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE

Lutra lutra (Linnaeus, 1758) - vidra de apă dulce

Încadrare taxonomică

Regnul AnimaliaÎncrengătura ChordataSubîncrengătura VertebrataClasa MammaliaOrdinul CarnivoraFamilia Mustelide

Specie de carnivore de talie mijlocie, dimensiunile corpului variază între 60-80 cm, coada fiind de 30-50 cm, iar greutatea fiind de până la 10 kg.

Culoarea blănii este maronie, mai deschisă în zona bărbiei, a botului şi a abdomenului. Picioarele sunt relativ scurte iar între degete prezintă o membrană bine dezvoltată care ajută la deplasarea în apă.

Prezenţa ei poate fi identificată prin urmele tipice de pe malurile apelor. Astfel, urma tipar are imprimată pe sol membrana interdigitală, iarna fiind evidente şi urmele tip tobogan ale corpului lansat în apă.

Vidra trăieşte pe malurile apelor curgătoare şi stătătoare, prezenţa ei fiind un indicator al apelor curate, specia fiind sensibilă la poluare. Nu are preferinţe pentru anumite tipuri de habitat, trăind pe malurile apelor puţin poluate, în imediata vecinătate a luciului de apă.

Dintre habitatele prioritare la nivel european prezente în România enumerăm: Pădurile aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (91E0) şi Pădurile ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior de-a lungul râurilor mari (91F0).

În formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu C ceea ce semnifica faptul ca la nivelul sitului există o populatie cu densitate redusă față de populatia la nivel national.

Impactul estimat: Conform formularului standard datele despre populație lipsesc complet, fiind indicată numai prezența speciei în sit. Totodată zona analizată face parte dintr-o zonă în care, în trecut , s-au desfășurat intense activități de exploatare și sortare agregate minerale precum și intense activități de transport a acestor agregate.

Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei de interes comunitar urmare a realizarii investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Condrea 2, comuna Umbrărești, judeţul Galaţi”.

Spermophilus citellus (Linnaeus, 1766)- popândăul


Regnul AnimaliaÎncrengătura ChordataSubîncrengătura VertebrataClasa MammaliaOrdinul RodentiaFamilia Sciuride

Caractere externe. Specie tericolă de galerie, de talie mijlocie (max. 22 cm), cu urechi mici, rotunjite, coadă scurtă (o treime din lungimea cap+corp), păr scurt şi aspru. Picioare scurte, pentadactile; polucele rudimetar, cu gheară abia vizibilă. Picioarele posterioare mai lungi şi mai robuste, folosite, împreună cu coada, la menţinerea posturii verticale, caracteristice. Pungile bucale bine dezvoltate.

Galeria este individuală şi deschiderea ei este de cele mai multe ori verticală, fără muşuroi în jurul ei.

Culoarea blănii. Fondul crem-gălbui al spatelui şi părţilor laterale este împestriţat cu pete mărunte albe şi negre (de cca 5 mm). In jurul ochilor este un cerc alb-gălbui. Gâtul alb iar abdomenul şi faţa internă a membrelor albe sulfurii (toată partea ventrală nepătată).

Craniul. Asemănător cu cel de veveriţă, cu regiunea interorbitală mai îngustă. Arcadele zigomatice divergente (niciodată paralele). Palatul dur depăşeşte mult M3, bula timpanică alungită.

Dimensiuni: cap+trunchi = 170-240 mm; lungimea cozii = 38-80 mm; lungimea urechii = 7-10 mm; lungimea condilo-bazală = 39-44,5 mm; lăţimea zigomatică = 27-30 mm; greutate = 170-290g.

Habitat - populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. În ţara noastră, popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind total din podişul Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale arealului, în România nu a fost întâlnit la altitudini mari, urcând numai până la 450 m (dealul Pietricica din Piatra Neamţ). Specia există în afara arcului carpatic, până la graniţele ţării, în Moldova, Muntenia, Oltenia, Crişana, Maramureş, densitatea populaţiei putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi Dobrogea.

Trăieşte în colonii, în zone cu vegetaţie stepică scurtă, pajişti, etc, săpând galerii, pentru care preferă teren afânat, loess. Consumă iarbă, rădăcini, seminţe etc; stochează hrană tranzitoriu, nu peste iarnă, şi hibernează bazându-se pe depozitele de grăsime. Femelele nasc în mai-iunie între 4 şi 11 pui.

Impactul estimat: având în vedere faptul că specia populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite (izlazuri, pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, diguri) iar în zona obiectivul nu au fost identificate habitate specifice acestei specii nu anticipăm un impact negativ semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului.

Specii de pești enumerate în anexa II-a Directivei 92/43/CCC

Aspius aspius (Linnaeus, 1758) – avatul


Regnul AnimaliaÎncrengătura ChordataClasa ActinopterygiiSubclasă TeleosteiOrdinul CypriniformesFamilia Cyprinidae

Corpul alungit, puţin comprimat lateral; înălţimea maximă reprezintă la adulţi 23 - 28% din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 40 - 57% din înălţime. Profilul dorsal al capului urcă lin dar imediat în spatele capului profilul se înalţă brusc, formând un fel de cocoaşă. Ochii sunt mici, depărtaţi şi privesc lateral şi înainte, sunt situaţi în jumătatea anterioară a capului. Fruntea este aproape plană. Gura este mare, terminală şi oblică în sus, se întinde până sub partea anterioară sau până sub mijlocul ochiului. Buzele sunt subţiri şi continue. Inserţia dorsalei este situată mai aproape de baza caudalei decât de de vârful botului. Spaţiul predorsal reprezintă51 - 55% din lungimea corpului. Solzii subţiri, dar bine fixaţi, cu striuri evidente, acoperă istmul în întregime.Spatele este măsliniu-închis, ceva mai jos vânăt, flancurile argintii, faţa ventrală albă. Dorsala şi caudala sunt cenuşii, ventralele şi anala incolore sau palid roşietice, pectoralele incolore. Buzele albicioase.În mod obişnuit atinge lungimea de 30 - 40 cm, maximul fiind de 80 cm.

Habitat. Trăieşte în Dunăre şi râurile de şes până în zona colinară, cât şi în bălţi mari şi lacuri dulci sau salmastre, mai rar în părţile îndulcite ale mării.

În formularul Natura 2000 populația speciei este notată cu C ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populatie cu densitate redusă față de populatia la nivel national.

Impactul estimat: având în vedere faptul că populația acestei specii are loc de retragere, putem concluziona faptul că activitatea nu se va solda cu mortalitate de indivizi sau cu extincția speciei; de asemenea ăn perioadele de acalmie, fără excavații, peștii pot să circule și în zona destinată exploatării agregatelor minerale; întrucât datele despre populația acestei specii sunt limitate, fiind indicată prezența speciei într-un procent de mai puțin de 2% din populațiile prezente pe teritoriul național și fiind o populație neizolată, cu o arie de răspândire extinsă nu anticipăm un impact negativ semnificativ în cauzat de dezvoltarea proiectului în populația acestei specii.

Cobitis taenia Linnaeus 1758 – zvârluga


Regnul AnimaliaÎncrengătura ChordataClasa Actinopterygii

Ordinul Cypriniformes Familia Cobitidae

Descriere. Înălţimea maximă reprezintă de la 11,6-18,4% din lungimea corpului fără caudală, grosimea de la 55-78% din înălţime. Profilele dorsal și ventral sunt aproape orizontale (îndeosebi la exemplarele alungite).

Lungimea capului reprezintă 16,8-22% din cea a corpului, lungimea botului de la 6,1-8,9% din lungimea corpului şi 35-47% din cea a capului. Diametrul ochiului între 2,6-4,4% din lungimea corpului, 13,2-20% din cea a capului şi 83-127% din spaţiul interorbitar plan. Spinul suborbitar este situat înaintea şi sub jumătatea anterioară a ochiului, cele 2 ramuri ale spinului sunt moderat divergente, ramura scurtă are aproximativ jumătate din lungimea ramurii lungi. Cele 2 jumătăţi ale buzei inferioare subdivizate de câteva brazde, puţin adânci, au câte 3-4 lobi, prima brazdă începând de la mijlocul buzei este mai profundă, delimitând un lob bine delimitat cu un vag aspect de mustaţă mentală. A treia pereche de mustăţi e cea mai lungă, lungimea ei fiind de 2,2-5,07% din lungimea corpului şi între 11,6-23,8% din cea a capului.

Lungimea pedunculului caudal reprezintă 14,4-18,5%, iar înălţimea minimă este de 7,4-10,8% din lungimea corpului. În partea sa posterioară, pedunculul caudal are o carenă dorsală şi una ventrală, ultima mai dezvoltată.

Spaţiul predorsal repezintă 46,5-53%, cel preventral 49,5-55,5%, cel preanal 73-78%, lungimea pectoralelor de la 11-17,3% iar cea a ventralelor 9,9-13,7% din lungimea corpului fără caudală. Inserţia ventralei este situată puţin în urma celei dorsale. Caudala este strunchiată sau uşor scobită, pectoralele şi ventralele sunt usor rotunjite. La femele radia a treia a pectoralei este mai lungă, iar la masculi radia a doua este îngroşată şi la baza primei radii există solzul lui Canestrini.Solzii sunt implicaţi, suboval, cu zona focală mică şi excentrică. Linia laterală scurtă ce nu depăşeşte pectoralele.

Coloritul tegumentului este pe fond alb-gălbui. Petele dorsale mici, dreptunghiulare sau rotunjite, apropiate, în număr variail (13-24). Pigmentaţia laterală a corpului consta din 4 zone: pigmentaţia intermediară superioară (zona I), cea laterodorsală (zona II), cea intermediară inferioară (zona III) şi cea laterală. Cele două pigmentaţii intermediare constau din punctuaţii fine şi apropiate, adesea anastomozate în reţea; cela laterodorsală, pete înguste, alungite în sens longitudinal şi apropiate, iar pigmentaţia laterală din pete pătrate, dreptunghiulare sau rotunjite, în număr variabil. Spre partea posterioară a corpului, cele două pigmentaţii intermediare şi cea dorsolaterală se contopesc. La multe exemplare din râuri petele alungite ale pigmentaţiei laterodorsale se unesc formând o dungă aproape continuă, iar petele laterale se apropie mult între ele; la unele exemplare petele laterale se unesc într-o singura dungă. La baza caudalei, în partea superioară a pedunculului caudal există o pată negră intensă, foarte evidentă, verticală. Capul cu pete mărunte şi o dungă oblică, de la ceafă până la gură. Habitat. Trăieşte în ape lent curgătoare, cu fund nisipos, mâlos şi pietros, cât şi în ape stătătoare evitând pe cele foarte înmâlite. Se îngroapă complet în mâl sau nisip şi se hrăneşte preponderent

noaptea. Scoasă din apă imită un sunet. Suplineşte în oarecare măsură lipsa de oxigen din apă cu respiraţie intestinală.

Hrana. Alimentaţia sa se compune din râme şi melci mici, larve de insecte, seminţe ale unor plante, chiar şi icre ale unor specii de peşti.


Impactul estimat: întrucât populația acestei specii are loc de retragere, putem concluziona faptul că activitatea nu se va solda cu mortalitate de indivizi sau cu extincția speciei; de asemenea în perioadele de acalmie, fără excavații, peștii pot să circule și în zona destinată exploatării agregatelor minerale; întrucât datele despre populația acestei specii sunt limitate, fiind indicată prezența speciei într-un procent de mai puțin de 2% din populațiile prezente pe teritoriul național și fiind o populație neizolată, cu o arie de răspândire extinsă nu anticipăm un impact negativ semnificativ în cauzat de dezvoltarea proiectului în populația acestei specii.

Gobio kessleri Dybowski, 1862 – petroc


Regnul AnimaliaÎncrengătura ChordataClasa ActinopterygiiSubclasă TeleosteiOrdinul Cypriniformes

Familia Cyprinidae

Descrierea speciei: D III (7) 8 (9), A II (5) 6 (7), P.I, (13) 14-15 (16), V.I 7, L.lat. (40) 41 5-5.5/3(4) 43 (4)Corpul alungit, gros, aproape cilindric. Înalţimea maximă situată la inserţia dorsalei, reprezintă de la 15-20% din lungimea corpului, mediile oscilând, în general, la diversele populaţii, între 17-18%. Grosimea reprezintă între 71-92% din înâlţime. Profilul dorsal convex cel ventral aproape orizontal. Lungimea capului reprezintă între 23-26,6% și cea a botului între 8,5 și 11,5%din lungimea corpului. Spaţiul postorbitar aproximativ egal cu botul. Diametrul ochiului reprezintă între 4,8-6,4% din lungimea corpului. Mustăţile lungi, lungimea lor reprezintă între 7,5-12,2% din lungimea corpului, ele ajungând până la marginea posterioară a preopercularului, uneori chiar o depășesc, alteori ajung pânăm la mijlocul sau marginea posterioară a ochiului.Pedunculul caudal lung, cilindric, necomprimat lateral, lungimea lui reprezintă între 20,5-26,7% din cea a corpului. Înalţimea minimă este mai mică decat grosimea pedunculului și reprezintă 5,9-7,5% din lungimea corpului și de la 31-46% din înălţimea maximă.Spaţiul predorsal reprezintă 42-48%, lungimea pectoralelor 18-24% iar cea a ventralelor de la 15-205 din lungimea corpului fără caudală. Tranșsa dorsalei ușor concavă. Caudala adânc scobită, lobii ei egali sau aproape egali. Pectoralele ajung până aproape de inserţia ventrală uneori ating sau chiar depășesc această inserţie alteori rămân la distanţă mare de ea. Ventralele se inserează puţin în urma dorsalei, ele

depășesc mult anusul, dar niciodată nu ating inserţia anală. Un solz axilar bine dezvoltat la baza ventrală. Anusul mai aproape de inserţia ventralelor decât de cea anală (distanţa anus-ventrale reprezintă de la 55-96% din distanţa anus-anală). Pieptul și istmul nude, zona nudă fiind limitată de o linie curbă, care uneori ajunge până aproape în dreptul ventralelor. Solzii dorsali prevăzuţi cu 5-9 creste epiteliale, mai puţin evidente decât la G. albipinnatus.Faţa superioară a corpului e cenușie-verzuie sau galbuie, cea a capului cenușie cu pete și dungi mai întunecate. Pe flancuri există 7-9, rar 6-10 sau 11 pete întunecate cenușii cu luciul argintiu, scurte, rotunde sau pătrate. Pe solzii liniei laterale sunt 2 pete mici negre mai evidente ca la celelalte specii ale genului. Pe spate sunt câteva pete întunecate, slab pronunţate. Faţa ventrală e albă. Pe radiile dorsalei si caudalei sunt câte 2 șiruri de pete mici negre foarte palide.

Habitat. Trăieşte în cursul mijlociu al râurilor mari din partea inferioară a zonei scobarului până în zona crapului. În unele râuri de şes trăieşte în zona cleanului. Prezenţa speciei este legată de viteza apei cuprinsă între 0,45-0,9m/s, viteză ce este caracteristică râurilor de câmpie puţin adânci cu fund nisipos. În aceste zone specia este foarte abundentă trăind în cârduri mari de câteva sute de exemplare. Reproducerea pare a avea loc în iunie. Dimorfismul sexual este slab marcat. Erupţia de tuberculi nupţiali nu s-a semnalat.

Hrana constă din diatomee, apoi din mici nevertebrate psamofileÎn formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu B ceea ce semnifica faptul ca la

nivelul sitului există o populatie cu densitatea mai mare decât 2 % din media la nivel național, aflată înt-o stare de conservare bună.

Impactul estimat: întrucât populația acestei specii are loc de retragere, putem concluziona faptul că activitatea nu se va solda cu mortalitate de indivizi sau cu extincția speciei; de asemenea în perioadele de acalmie, fără excavații, peștii pot să circule și în zona destinată exploatării agregatelor minerale; întrucât datele despre populația acestei specii sunt limitate, fiind indicată prezența speciei într-un procent de mai puțin de 2% din populațiile prezente pe teritoriul național și fiind o populație neizolată, cu o arie de răspândire extinsă nu anticipăm un impact negativ semnificativ în cauzat de dezvoltarea proiectului în populația acestei specii.

Gobio albipinnatus Lukasch, 1933 – porcusorul de nisip


Regnul AnimaliaÎncrengătura ChordataClasa ActinopterygiiSubclasă TeleosteiOrdinul Cypriniformes Familia Cyprinidae

Talia mică până la mijlocie. Spinarea şi abdomenul rotunjite. Capul mai mult sau mai puţin comprimat lateral. Buzele subţiri, nepapiloase. O pereche de mustăţi. Solzi persistenţi. Faţa dorsală a corpului, până la inserţia dorsalei, comple acoperită cu solzi. Solzii de pe baza analei nu sunt lăţiţi. Spinii branhiali scurţi şi distanţaţi. Dinţii faringieni dispuşi pe două rânduri, încârligaţi la vârf şi nezimţaţi.7 excepţional 8 radii divizate în dorsală. Ochii mari, aproape egali cu speţiul interorbitar. Corpul relativ înalt şi comprimat lateral; pedunculul caudal mai înalt decât gros. 4 solzi între linia laterală şi ventrale.Lungimea totală maximă până la 12 cm.Faţa superioară este gălbuie-cenuşie deschis, faţa dorsală a capului cenuşie închis, cu pete şi dungi mai întunecate. Pe laturi 7-8, rar 6 sau până la 12 pete rotunde.

HabitatTrăieşte în Dunăre şi în cursul inferior al râurilor de şes cu substrat de nisip fin sau argilă.

Preferă locuri cu apă ceva mai adâncă şi curent slab. Evită sectoarele cu apă mai rapidă sau stătătoare şi fund mâlos.


Impactul estimat: nu anticipăm un impact negativ semnificativ prin implementarea proiectului în populația acestei specii întrucât populația acestei specii are loc de retragere; putem concluziona faptul că activitatea nu se va solda cu mortalitate de indivizi sau cu extincția speciei; de asemenea în perioadele de acalmie, fără excavații, peștii pot să circule și în zona destinată exploatării agregatelor minerale; întrucât datele despre populația acestei specii sunt limitate, fiind indicată prezența speciei este cuprinsă între 2-15% din populațiile prezente pe teritoriul național și fiind o populație neizolată, cu o arie de răspândire extinsă;

Gymnocephalus schraetzer (Linnaeus, 1758) - răspăr


Regnul AnimaliaÎncrengătura ChordataClasa ActinopterygiiOrdinul Perciformes Familia Percidae

Corpul relativ alungit; înălţimea reprezintă 19 - 24,2% din lungime, iar grosimea 58 - 76% din înălţime. Profilul dorsal urcă aproape rectiliniu de la vârful botului până la inserţia dorsalei, după care coboară; privit lateral, capul apare de formă triunghiulară. Profilul ventral este aproape orizontal. Partea dorsală şi flancurile sunt galbene ca lămâia, cea ventrală aproape albă. Pe jumătatea dorsală a corpului se întind trei dungi longitudinale negre-albăstrui, subţiri şi foarte bine delimitate; prima situată imediat sub dorsală, a doua la nivelul marginii superioare a ochiului, a treia la nivelul jumătăţii inferioare a ochiului.

Primele două linii, adesea şi a treia, sunt întrerupta. Pe membrana părţii spinoase a dorsalei 3 şiruri de pete rotunde, mari, negre. Partea moale a dorsalei şi celelalte înotătoare sunt incolore. Irisul este negru. Atinge în mod obişnuit 14 - 20 cm şi maxim 24 cm.

Habitat. Trăieşte excusiv în ape curgătoare cu o viteză moderată a apei, în zone cu substrat de nisip, ocazional de pietriş.



Misgurnus fossilis (Berg, 1949)- țiparul


Regnul AnimaliaÎncrengătura ChordataClasa ActinopterygiiOrdinul Cypriniformes

Familia Cobidae

Corpul alungit şi gros, de înălţime aproape uniformă; înălţimea maximă reprezintă 11,5 - 14,3% din lungimea corpului (fără caudală), iar grosimea 61 - 81% din înălţime. Profilul dorsal şi cel ventral aproape orizontale. Capul gros, slab comprimat lateral, lungimea lui reprezintă 15,8 - 18,4% din cea a corpului. Spaţiul interorbitar este slab convex. Nările sunt mai apropiate de ochi decât de vârful botului. Dintre cele trei perechi de mustăţi propriu-zise, perechea a 3-a este cea mai lungă. Pedunculul caudal este comprimat lateral, îndeosebi în partea posterioară. Marginile superioară şi inferioară ale pedunculului caudal sunt îngustate şi formează câte o carenă adipoasă. Inserţia dorsalei şi cea a ventralelor sunt situate la acelaşi nivel. Solzii sunt mici, dar foarte evidenţi, imbricaţi.


Impactul estimat: nu anticipăm un impact negativ semnificativ în cauzat de dezvoltarea proiectului în populația acestei specii având în vedere faptul că populația acestei specii are loc de retragere; putem concluziona faptul că activitatea nu se va solda cu mortalitate de indivizi sau cu extincția speciei; de asemenea ăn perioadele de acalmie, fără excavații, peștii pot să circule și în zona destinată exploatării agregatelor minerale; întrucât datele despre populația acestei specii sunt limitate,

fiind indicată prezența speciei într-un procent de mai puțin de 2% din populațiile prezente pe teritoriul național și fiind o populație neizolată, cu o arie de răspândire extinsă.

Pelecus cultratus (Linnaeus, 1758) – săbiuță


Regnul AnimaliaÎncrengătura ChordataClasa ActinopterygiiOrdinul CypriniformesFamilia Cyprinidae

Corpul alungit, mult comprimat lateral; înălţimea maximă reprezintă 21 - 27% din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 35 - 47% din înălţime. O carenă ventrală foarte ascuţită, lipsită de solzi, se întinde de sub operculi până la zona anală. Profilul dorsal al corpului este, la majoritatea exemplarelor, o linie aproape orizontală, de la bot până la inserţia caudalei; mai rar, profilul este uşor convex. Lungimea capului formează 18,5 - 21,5% din cea a corpului. Ochii sunt foarte mari, situaţi în jumătatea anterioară a capului; diametrul lor reprezentând 23 - 28% din lungimea capului. Gura este superioară şi aproape verticală, mică. Falca inferioară proeminează înaintea celei superioare, dar nu ajunge până la acelaşi nivel dorsal ca cea superioară. Dorsala este situată foarte posterior, spaţiul predorsal reprezintă 65 - 70% din lungimea corpului. Marginea dorsalei este uşor concavă. Anala foarte lungă, mult mai anterior decât posterior, cu marginea concavă. Caudala puternică, adânc scobită, lobul inferior mai lung decât cel superior. Solzii sunt mici, subţiri, caduci, acoperă corpul în întregime, inclusiv faţa dorsală a capului până la ochi, pieptul şi istmul. Linia laterală începe la capătul superior al opercularului, se îndreaptă înapoi, apoi vertical în jos, după care descrie o serie de ondulaţii. Spre partea posterioară a corpului devine aproape dreaptă, fiind mai apropiată de faţa ventrală decât de cea dorsală a corpului. Faţa superioară are un colorit albastru-închis sau verde-albăstruie cu luciu metalic puternic, flancurile argintii strălucitoare, faţa ventrală albă, pectoralele, dorsala şi caudala cenuşii, celelalte înotătoare gălbui. În mod obişnuit atinge lungimea de 25 - 35 cm, maximum 50 cm şi peste 1 kg.

Habitat. Trăieşte în fluvii şi râuri de şes, precum şi în multe lacuri mari interioare; frecvent şi în limanurile şi lacurile litorale, precum şi în părţile îndulcite ale mărilor.


Impactul estimat: având în vedere faptul că populația acestei specii are loc de retragere, putem concluziona faptul că activitatea nu se va solda cu mortalitate de indivizi sau cu extincția speciei; de asemenea ăn perioadele de acalmie, fără excavații, peștii pot să circule și în zona destinată exploatării agregatelor minerale; întrucât datele despre populația acestei specii sunt limitate, fiind indicată prezența speciei într-un procent de mai puțin de 2% din populațiile prezente pe teritoriul național și fiind o

populație neizolată, cu o arie de răspândire extinsă nu anticipăm un impact negativ semnificativ în cauzat de dezvoltarea proiectului în populația acestei specii.

Rhodeus sericeus amarus (Pallas, 1776) – boarta


Regnul AnimaliaÎncrengătura ChordataClasa ActinopterygiiOrdinul CypriniformesFamilia Cyprinidae

Corpul înalt şi puternic comprimat lateral, înălţimea maximă formează 31-42% din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 34-45% din înălţime. Spinarea înaintea dorsalei este slab comprimată lateral; spinarea în urma dorsalei şi abdomenului sunt rotunjite. Profilul dorsal este convex, urcând puternic de la vârful botului până la inserţia dorsalei; în urma dorsalei profilul coboară puternic. Profilul ventral este asemănător celui dorsal. Capul este comprimat lateral, lungimea sa reprezintă 19,5 - 27% din cea a capului. Ochii sunt situaţi în jumătatea anterioară a capului; diametrul lor reprezintă 25 - 30% din lungimea capului şi 56 - 82% din spaţiul interorbitar. Gura este mică, subterminală, semilunară; deschiderea ajunge până sub nări, iar mandibula se inserează sub jumătatea anterioară a ochiului. Buzele sunt subţiri, întregi. Pedunculul este scund şi comprimat lateral. Dorsala se inserează la egală distanţă de vârful botului şi baza caudalei. Marginea dorsalei este uşor convexă. Pectoralele sunt scurte şi rotunjite la vârf. Inserţia ventralelor este situată sub cea a dorsalei sau puţin înaintea acesteia. Anala se inserează sub mijlocul dorsalei. Marginea ei este foarte uşor concavă. Solzii mari, mult mai înalţi decât lungi, persistenţi. Pieptul şi istmul sunt acoperite de solzi mai mici. Linia laterală este scurtă. Partea dorsală a corpului şi capului este cenuşie-gălbuie, uneori bătând în verzui, flancurile albe, fără luciu metalic, dorsala şi caudala cenuşii, celelalte înotătoare bat în roşu. În lungul jumătăţii posterioare a corpului şi a pedunculului caudal există o dungă verzuie foarte evidentă. Dimensiunile obişnuite ale adulţilor variază între 31 şi 60 mm lungime fără caudală şi 38 - 72 mm lungime totală, talia maximă fiind de 78 mm.

Habitat. Trăieşte exclusiv în ape dulci. Preferă apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se întâlneşte mai ales în braţele laterale, dar este destul de frecvent şi în plin curent, până aproape de zona montană a râurilor


Impactul estimat: întrucât populația acestei specii are loc de retragere, putem concluziona faptul că activitatea nu se va solda cu mortalitate de indivizi sau cu extincția speciei; de asemenea ăn perioadele de acalmie, fără excavații, peștii pot să circule și în zona destinată exploatării agregatelor minerale; întrucât datele despre populația acestei specii sunt limitate, fiind indicată prezența speciei într-un procent de mai puțin de 2% din populațiile prezente pe teritoriul național și fiind o populație neizolată, cu o arie de răspândire extinsă nu anticipăm un impact negativ semnificativ în cauzat de dezvoltarea proiectului în populația acestei specii.

Sabanejewia aurata (De Filippi, 1863) - dunărița


Regnul AnimaliaÎncrengătura ChordataClasa ActinopterygiiOrdinul Cypriniformes

Familia Cobidae

Corpul de înălţime variabilă, moderat comprimat lateral; 5 - 20 de pete dorsale, 5 - 17 laterale; mărimea şi talia petelor laterale este foarte variabilă; septul din lungul musculaturii laterale nu este vizibil prin transparenţa tegumentului, sau slab vizibil, dar niciodată nu apare ca o dungă longitudinală neagră şi niciodată petele laterale nu se contopesc cu acest sept. La baza caudalei o pată dorsală şi alta ventrală, mici; pata dorsală este verticală. Există o creastă adipoasă dorsală, uneori şi una ventrală. Fondul este alb-gălbui, uneori bătând în auriu.

HabitatTrăieşte în ape dulci curgătoare din zona montană până la şes. Preferă substratul de pietriş cu

nisip dar se întâlneşte şi în porţiunile exclusiv nisipoase.În formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu C ceea ce semnifica faptul ca la

nivelul sitului există o populatie cu densitate redusă față de populatia la nivel national.Impactul estimat: nu anticipăm un impact negativ semnificativ în cauzat de dezvoltarea

proiectului în populația acestei specii populația acestei specii are loc de retragere; putem concluziona faptul că activitatea nu se va solda cu mortalitate de indivizi sau cu extincția speciei; de asemenea ăn perioadele de acalmie, fără excavații, peștii pot să circule și în zona destinată exploatării agregatelor minerale; întrucât datele despre populația acestei specii sunt limitate, fiind indicată prezența speciei într-un procent de mai puțin de 2% din populațiile prezente pe teritoriul național și fiind o populație neizolată, cu o arie de răspândire extinsă.

Zingel streber (Siebold, 1863)- fusar


Regnul AnimaliaÎncrengătura ChordataClasa ActinopterygiiOrdinul Perciformes

Familia Percidae

Corpul alungit, fusiform; înălţimea maximă reprezintă 9 - 15% din lungimea corpului, iar grosimea este în general ceva mai mare decât înălţimea. Profilul dorsal al corpului urcă lin, uniform şi rectiliniu de la vârful botului până la inserţia primei dorsale. Profilul ventral este aproape plan. Capul este turtit dorsoventral, mult mai lat decât înalt, privit de sus este triunghiular. Lungimea sa reprezintă 22 - 27% din cea a corpului. Ochii mici, situaţi în jumătatea anterioară a capului, privesc în sus. Spaţiul interorbitar aproape plan, foarte uşor scobit. Botul este obtuz, lat în partea posterioară, îngust în cea anterioară. Gura este inferioară, semilunară, mică, slab protractilă; deschiderea ei ajunge sub nara anterioară, marginea maxilarului sub nara posterioară, iar inserţia mandibulei sub marginea anterioară a ochiului sau puţin anterior. Pedunculul caudal lung, subţire, rotund în secţiune; lungimea sa reprezintă 29 - 36% din cea a corpului, iar înălţimea minimă 2,8 - 6,7. Anala se inserează puţin înaintea dorsalei a doua. Anusul este situat la mică distanţă înaintea analei. Linia laterală este completă, perfect rectilinie. Faţa superioară a capului şi corpului şi cea mai mare parte a laturilor sunt cenuşii-cafenii, bătând în verde. Pe acest fond se află 5 dungi late negricioase, foarte evidente. Faţa ventrală este albă, înotătoarele incolore. Poate atinge 18 cm lungime totală.

Habitat. Trăieşte în Dunăre şi râurile de deal şi şes, exclusiv în locurile cu curent, pe fund de pietriş, nisip sau argilă.



Zingel zingel (Linnaeus, 1766)- fusar


Regnul AnimaliaÎncrengătura ChordataClasa Actinopterygii

Ordinul Perciformes Familia Percidae

Corpul alungit, fusiform, aproape circular în secţiune; înălţimea maximă reprezintă 13 - 20% din lungimea corpului, iar grosimea 82 - 100% din înălţime. Pedunculul caudal gros şi slab comprimat lateral în partea posterioară, ovoid în secţiune. Lungimea sa reprezintă 25 - 30% din lungimea corpului, iar înălţimea minimă 4,9 - 6,3%; această înălţime depăşeşte simţitor grosimea pedunculului, măsurată la nivelul înălţimii minime. Spatele şi cea mai mare parte a laturilor sunt cafenii-cenuşii; există 5 dungi late negricioase, foarte evidente. Faţa ventrală şi abdomenul sunt gălbui. Poate atinge 48 cm lungime totală.

Habitat. Trăieşte în Dunăre şi în râurile mari şi relativ adânci, pe fund de nisip, pietriş sau argilă. În bălţile Dunării ajunge rar.



Specii de amfibieni enumerati în anexa II-a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Triturus cristatus (Laurenti, 1768) - tritonul cu creastă

Regnul AnimaliaÎncrengătura ChordataSubîncrengătura VertebrataClasa AmphibiaOrdinul CaudataFamilia SalamandridaeGenul Triturus

Este cea mai mare specie de triton din România. Masculul atingând în lungime 13-14 cm, iar femela 16 – 18 cm. Corpul este robust, oval în secţiune. Capul este relativ lat, cu botul rotunjit şi nu are şanţuri longitudinale. Lungimea cozii este mai mică sau egală cu a corpului. Pielea este rugoasă atât dorsal cât şi ventral, presărată cu numeroase glande. Când se întind membrele de-a lungul corpului, degetele se ating. Coloritul dorsal este brun închis spre negru, uneori cu nuanţe brun-roşcate, cu pete negre, neregulate, de dimensiuni variabile. Pe lateral, inclusiv pe cap, sunt prezente puncte albe mai mult sau mai puţin numeroase. Coloritul ventral este galben până spre portocaliu, cu pete negre, neregulate, ce alcătuiesc un desen mozaicat. Guşa este colorată extrem de variabil, de la galben la negru, frecvent cu pete albe, de dimensiuni variabile. În perioada de reproducere masculii au o creastă dorsală înaltă şi dinţată, care începe din dreptul ochilor, lipseşte în dreptul membrelor posterioare şi se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată dar lipsită de zimţi. Pe laturile cozii este prezentă o dungă longitudinală lată, alb-sidefie. La femele porţiunea inferioară a cozii este colorată în galben spre portocaliu. Cloaca este umflată şi neagră la masculi, mai ales în perioada de reproducere. La femele cloaca nu este umflată iar deschiderea cloacală este colorată în galben.

Habitat. Este o specie predominant acvatică, preferând ape stagnante mari şi adânci, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). În perioada de viaţă terestră preferă pajiştile umede. Datorită dimensiunilor mari nu se reproduce în bălţi temporare mici. Este frecvent în iazuri şi lacuri, mai ales dacă există vegetaţie acvatică în care să se poată ascunde.

Distributie. Este răspândit în mare parte din Europa centrală şi de nord, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. In nord, în Scandinavia, ajunge până la paralela 65. Lipseşte din peninsula Iberică, Italia şi, începând, cu Austria, nu este prezent la sud de Dunăre. În România este răspândit aproape pretutindeni


Impactul estimat: habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului și nici în vecinătatea acestuia, specia preferând ape stagnante mari și adânci cu vegetație palustră; nu anticipăm un impact negativ semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului în populația speciei.

Bombina bombina Linnaeus 1758 (izvorașul cu burtă roșie)

Încadrare taxonomică:

Regnul AnimaliaÎncrengătura ChordataClasa: Amphibia Ordinul: AnuraFamilia: Bombinatoridae

Este o broască de dimensiuni mici, până la 5 cm, cu corpul îndesat şi turtit. Capul este relativ mic, având lungimea egală cu lăţimea, iar botul este rotunjit. Ochii sunt foarte proeminenţi, având pupila triunghiulară, în formă de inimă. Dorsal tegumentul este foarte verucos, fiind acoperit cu numeroşi negi, rotunzi sau ovali, având un punct negru central. Ventral, între cap şi corp este prezent un plin tegumentar (cuta gulară). Corpul este colorat dorsal în cenuşiu-deschis, măsliniu, mai rar gri-închis. O parte din negii glandulari coloraţi în negru sunt grupaţi ceea ce conferă un model caracteristic. Unii indivizi pot fi parţial sau chiar total coloraţi în verde. Abdomenul este viu colorat cu pete portocalii până spre roşu, pe un fond negru, care predomină ca pondere. Sunt de asemenea prezente puncte albe mici, relativ uniform distribuite. Coloritul ventral este de avertizare, specia fiind deosebit de toxică. Masculii au capul mai lat ca femelele datorită prezenţei celor doi saci vocali interni. Calozităţile nupţiale (formaţiuni cornoase, de culoare neagră ce apar în perioada de reproducere doar la masculi) sunt prezente pe partea internă a antebraţului, inclusiv pe tuberculul metacarpian intern. Masculii orăcăie în cor, în special seara şi noaptea, sunetele fiind greu de confundat „u…u…u…u” repetat la 1-4 secunde. Un singur mascul poate cânta timp de ore fără oprire.

Populație. Populaţiile existente sunt variabile ca mărime, în funcţie de habitatele disponibile. Poate forma populaţii foarte mari în lunca şi delta Dunării.

Ecologie. Este o specie cu activitate diurnă, predominant acvatică. Intră în apă primăvara devreme, în martie şi se retrage pentru hibernare în octombrie. Iernează pe uscat, în ascunzişuri. Reproducerea începe din aprilie-mai şi poate dura până în august, cu depuneri repetate. Fecundarea este externă, cu amplex. Masculul apucând femela cu membrele anterioare, eliminarea ouălor şi a spermei având loc simultan. Ouăle (între 10-100 la o depunere) sunt depuse izolat sau în grămezi mici, fixate de obicei de plante. Oul are 2 mm diametru, iar capsula gelatinoasă ce îl înveleşte între 7-8 mm, este brun închis la un pol şi alb-gălbui la celălalt. O femelă poate depune mai multe ponte pe an.

Este o specie cu un areal vast dar afectată de activităţile umane. Distrugerea, degradarea şi fragmentarea habitatelor (atât a celor acvatice cât şi a celor terestre) îi periclitează supravieţuirea. Menţinerea habitatelor existente şi crearea de noi habitate acvatice sunt necesare pentru asigurarea unor populaţii viabile. Este mult mai vulnerabilă comparativ cu *B. variegata* deoarece este mai acvatică,

preferă ochiuri de apă mai mari iar arealul său este în zone de şes cu activităţi antropice multiple şi o densitate a populaţiei umane mare.


Impactul estimat: habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului și nici în vecinătatea acestuia, specia preferând ape stătătoare, mâloase; nu anticipăm un impact negativ semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului în populația speciei

Emys orbicularis (L., 1758) – țestoasă de baltă

Încadrare taxonomică:

Regnul: AnimaliaÎncrengătura: ChordataClasa: ReptiliaOrdinul: TestudinesFamilia: Emydidae

Descriere: la mascul, carapacea are 14-17 cm iar coada 6-9 cm, iar carapacea la femela are 14-18 cm, coada 6-8 cm. Carapacea la adulti are forma eliptica, putin mai lata posterior decat anterior, iar la exemplarele tinere este rotunjita, cafenie-intunecat. La adulti, carapacea are fondul cafeniu-intunecat,

cafeniu-rosiatic sau negru cu pete rotunde sau linii intrerupte galbene, mai mult sau mai putin numeroase, dispuse in raze pe fiecare dintre placi , iar plastronul galben deschis sau galben-roscat, cafeniu sau aproape complet negru. Coada cu solzi in verticil mai mult sau mai putin proeminenti. Capul la mascul colorat deasupra in cafeniu cu spirale negre,iar la femela este patat cu galben.

Reproducerea: Femela depune, prin mai-iunie, 4-16 oua mai mult sau mai putin cilindrice; clocirea dureaza, in functie de temperatura solului, 3-5 luni. Puii apar, cel mai adesea, in primavara anului urmator.

Hrana: Se hraneste cu viermi, insecte de apa, raci, scoici, mormoloci si pestisori; mananca obisnuit sub apa.

Habitat: In fauna tarii destul de comuna, traieste in ape statatoare, maloase, si in cele cu curs linistit; inoata si se scufunda foarte bine.


Impactul estimat: habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului și nici în vecinătatea acestuia, specia preferând zonele umede cu lacuri și bălți întinse; nu anticipăm un impact negativ semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului în populația speciei.

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Lucanus cervus (rădașca)

Statut conform UICN: Specie cu risc redus, nepericlitata. Lower Risk (LR), Least Concern (lc).Caracterizarea imago. Corpul alungit, masiv, negru cu luciu mat, mandibulele si elitrele

masculilor brune-castanii. Antenele sunt destul de lungi, maciuca lor fiind formata din 4 articole. Dimorfismul sexual este bine pronuntat la aceasta specie.Masculul are capul masiv si mandibulele sub forma unor coarne ramificate, foarte mari; culoarea elitrelor este bruna-castanie; lungimea corpului variaza in limita 25-75 mm.Femela are capul si mandibulele potrivite ca marime, iar culoarea elitrelor este neagra; lungimea corpului - 25-50 mm.

Habitat. Populeaza padurile batrane cu esente foioase, preferand in special padurile de cvercinee, dar poate fi intalnita si in zonele de silvostepa si stepa. Deseori adultii zboara in gradini si parcuri.

Biologie si ecologie. Ciclul reproductiv dureaza 5-6 ani, in functie de factorii climatici. Larva se dezvolta in lemnul putrezit al diferitor esente cu frunze cazatoare (stejar, mesteacan, frasin, etc.),

hranindu-se cu acesta. Gandacii tineri apar toamna, insa nu parasesc camera larvara pana in primavara urmatoare. In decursul zilei adultii pot fi observati pe trunchiurile stejarilor si altor arbori hranindu-se cu scurgerile acestora. Zboara in amurg in decursul perioadei mai-iulie. Areal. Specia este raspandita in Europa, Asia Mijlocie, Crimeea, Caucaz, Africa de Nord.

Masuri de protectie si conservare. Conservarea si protejarea biotopilor caracteristici (padurile batrane de cvercinee); interzicerea colectarii speciei de catre colectionarii amatori; protejarea arborilor batrani din padurile de foioase.Specia este inclusa in anexele Conventiei de la Berna ca specie rara si amenintata cu disparitia.


Impactul estimat: habitatul populat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului studiat, fiind reprezentat în special de păduri de cvercinee; nu anticipăm un impact negativ semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului în populația speciei.

Vertigo angustior

Specie clasificata ca fiind LC (Least Concern) – Nepericlitat la nivel european pe Lista Rosie IUCN incluse în anexa II a Directivei Habitate CE.

Statutul speciei in Romania este necunoscut; posibil vulnerabila din cauza reducerii si degradarii habitatelor specifice (zone umede). Supravietuirea speciei este dependenta in intregul ei areal de cunoasterea si monitorizarea populatiilor, precum si de prevenirea distrugerii zonelor umede remanente. Disparitiile locale atestate in multe arii din Europa demonstreaza sensibilitatea acestui taxon.

În formularul Natura 2000 populatia speciei nu are calificativ.Impactul estimat: habitatul populat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului

studiat, fiind reprezentat în special de păduri de cvercinee; nu anticipăm un impact negativ semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului în populația speciei.

B.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relatiilor acestora si a relatiilor acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate

si distributia acestoraOrice ecosistem îndeplineşte trei funcţii principale11:1. energetică;2. de circulaţie a materiei;

1 Dr. Ing. Maniu Maria, Ecologie si Protectia Mediului

3. de autoreglare.Funcţia energetică asigură toată energia necesară pentru buna funcţionare a întregului

ecosistem. Pentru ca ecosistemul să poată exista este absolut nevoie de pătrunderea continuă a energiei solare, care este captată de plantele verzi şi unele microorganisme fotosintetizatoare, fiind utilizată însinteza propriilor substanţe organice (producători primari). Cu ajutorul consumatorilor energia înglobată în biomasa vegetală consumată prin hrană, este transferată în continuare la tot lanţul de consumatori printr-un flux continuu. Producţia secundară este cea realizată de consumatori. Ei sunt dependenţi de energia primită de la producătorii primari. Pierderile de energie sunt compensate toate prin aportul continuu al radiaţiilor solare.

Funcţia de circulaţie a materiei permite reluarea ciclurilor productive. Ea depinde de structura ecosistemului și în special de populaţiile biocenozei. Ea depinde de structura ecosistemului şi în special de populaţiile biocenozei. Între acestea se stabilesc relaţii trofice şi ca rezultat al acestora, elementele nutritive de bază circulă de la producători la consumatorii de diferite grade, spre populaţii detritofage şi în final la descompunători. Dacă procesul de descompunere n-ar mai avea loc sau s-ar desfăşura într-un ritm necorespunzător, întregul sistem s-ar bloca şi nu s-ar mai realiza producţia primară. Cu cât acest proces este mai rapid, cu atât ecosistemul este mai productiv. Pe lângă ciclurile locale ecosistemice în biosferă se întâlnesc şi cicluri globale denumite cicluri biogeochimice. Dintre acestea cele mai importante sunt ciclurile: apei, carbonului, oxigenului, azotului şi fosforului.

Funcţia de autoreglare asigură autocontrolul şi stabilitatea ecosistemului în timp şi spaţiu. Stabilitatea ecosistemelor este un proces dinamic, prin care populaţiile componente ale biocenozei reuşesc să se adapteze reciproc unele faţă de altele, precum şi faţă de factorii naturali, respectiv faţă de factorii de biotop. Autocontrolul în cadrul ecosistemelor este obligatoriu, datorită faptului că atât cantitatea de nutrienţi, cât şi cantitatea de energie, pe care o primesc sau o pot reţine producătorii primari, sunt finite. Mecanismul principal de efectuare a autocontrolului este asigurat prin intermediul lanţurilor trofice.

Cele trei funcţii ale ecosistemului sunt strâns legate între ele, ca şi structura trofică a biocenozei.

AUTOCONTROLUL ŞI STABILITATEA ECOSISTEMELORAutocontrolul sau homeostazia unui sistem biologic (individ, populaţie, biocenoză) sau a unui

sistem mixt (ecosistem), reprezintă tendinţa de stabilitate internă a sistemului faţă de condiţiile schimbătoare ale mediului extern (factori climatici, sursa de hrană etc.). Funcţia de autocontrol sau homeostazie asigură stabilitatea în structura, organizarea şi funcţionarea întregului ecosistem.

Prin funcţia sa de autocontrol, ecosistemul păstrează o stare de echilibru între populaţiile componente, menţinând variaţiile numerice ale acestor populaţii între anumite limite. Depăşirea acestor limite duce la perturbarea echilibrului prin modificarea structurii şi funcţionării întregului ecosistem.

Mecanismul principal de păstrare a stabilităţii ecosistemului se bazează pe relaţiile trofice din cadrul biocenozelor. Relaţiile trofice controlează oscilaţiile numerice ale fiecărei populaţii din ecosistem. Atunci când populaţiile înregistrează mari oscilaţii numerice acestea se soldează uneori chiar cu dispariţia ambelor specii. Un astfel de exemplu îl constituie omizile fluturelui defoliator al stejarului (Tortrix Viridana) care după distrugerea frunzelor pădurii mor de foame. Dispariţia omizilordetermină la rândul ei dereglarea echilibrului dintre alte specii ale biocenozei interdependente (păsări, mamifere, etc.).

Menţinerea nivelului de echilibru al efectivului unei specii dintr-o biocenoză se realizează prin mecanisme diferite de la specie la specie. Unele plante elimină în mediul extern substanţe care influenţează negativ dezvoltarea indivizilor din aceeaşi specie.

Prin urmare, stabilitatea unui ecosistem este dată de structura sa, respectiv de numărul populaţiilor componente. Cu cât sistemul este mai complex, cu atât capacitatea de autoreglare a lui este mai mare şi va prezenta o stabilitatea mult mai mare faţă de perturbaţiile externe. Ecosistemul cu puţine specii şi lanţuri trofice (cultura agricolă) va avea o stabilitate mult mai mică. Stabilitatea agrosistemului va fi influenţată foarte mult de condiţiile externe: temperatură,

umiditate cantitatea de nutrienţi minerali din sol dăunători etc.În astfel de sisteme simple invaziile dăunătorilor se produc mult mai frecvent şi mai uşor. În consecinţă, funcţia de autocontrol a ecosistemelor este necesară deoarece: cantitatea de energie primită de un anumit ecosistem cât şi cantitatea de nutrienţi disponibili sunt

limitate; supravieţuirea populaţiei şi îndeplinirea funcţiilor ei în biocenoză depinde de refacerea

(reciclarea) resurselor materiale iniţiale şi de menţinere unui anumit nivel numeric.Ambele probleme se rezolvă prin diferenţierea funcţiilor speciilor componente ale unei

biocenoze. Diferenţierea funcţiilor printr-o specializarea mai mult sau mai puţin complexă, determină interdependenţa speciilor şi organizarea unui sistem natural de autocontrol asemanator cu un sistem cibernetic informational.

Relaţiile dintre organisme şi mediul lor de viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populații, biocenoze) şi ale sistemelor mixte (ecosisteme), sunt aspectele care definesc funcţiile ecologice şi care constau în: relaţiile dintre vieţuitoare (plante și animale); raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător; relaţiile care se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi.Factorii ecologici sunt reprezentaţi de totalitatea factorilor abiotici (temperatură, lumină, precipitaţii,

presiune, etc.) și biotici (paraziți, dăunători, competiția intraspecifică și interspecifică, generată de procurarea hranei în cadrul relaţiei de nutriție) cu care un organism vine în contact și cu care se intercondiționează reciproc. În funcţie de caracteristicile lor şi de necesităţile componentelor biotice, factorii de mediu pot favoriza, sau dimpotrivă, împiedica supravieţuirea şi reproducerea organismelor.

Atât factorii abiotici cât şi cei biotici au rol esenţial în menţinerea habitatelor şi speciilor.Factorii abiotici sunt reprezentaţi de un ansamblu de elemente fizice şi chimice care influenţează

organismele vii: clima (prin temperatură, umiditate, presiune, prezenţa luminii, vânt, etc.), apa, solul şi aerul, condițiile de viaţă diferenţiindu-se în funcţie de microclimat, mezoclimat şi macroclimat.

Dintre factorii biotici, determinantă este relaţia de nutriţie dintre speciile prezente în acelaşi habitat. Între populaţiile care coexistă într-o microbiocenoză se stabilesc conexiuni (relaţii interspecifice) care determină atât structura, cât şi funcţiile biocenozei ca suprasistem integrator. Cu cât conexiunile sunt mai diverse şi variate, cu atât biocenoza va fi mai complexă şi mai stabilă.

Relațiile intraspecifice sunt relaţiile dintre indivizii aceleiaşi specii iar cele intrapopulaţionale se manifestă între indivizii aceleiaşi populaţii.

B.3.1. Condiții de clim ă ș i meteorologice din zon ă

Clima Conditiile climatice din perimetrul analizat sunt rezultatul direct al interactiunii dintre radiatia

solară, circulatia generală a atmosferei si suprafata activă subiacentă, la care se adaugă influenta tot mai accentuată a activitătilor antropice.

Pozitia geografica la nivel global si regional impune tipul general de clima temperat- continental moderat. Regiunea apartine, conform zonarii climatice specifica climei continentale, climatului de campie si de padure.

Radiatia solară constituie sursa energetică primară pentru majoritatea proceselor geofizice si biologice dintr-un sistem si are pentru acest areal,valori între 125 si 127,5 kcal/ cmp.

Circulatia generală a atmosferei este factorul climatogen care stă la baza tuturor variatilor neperiodice ce se înregistrează atât pe parcursul celor patru anotimpuri cât si de la un an la altul.

Deasupra bazinului Siretului, vara cât si în cele două anotimpuri de tranzitie sunt frecvente advectiile de aer temperat - oceanic. Desi puternic transformate la trecerea Carpatilor, ele dau totusi ploi abundente în sezonul cald si ninsori viscolite iarna. În sezonul rece predominante sunt masele de aer temperat-continental, care pătrund dinspre nord-est si est, ele provocând geruri puternice care persistă zile în sir. Masele de aer tropical-continental sunt frecvente vara, când pătrund dinspre sud si sud-est, determinând încălziri excesive.

Temperatura aerului. Este caracteristica climatică cea mai importantă, de ea depinzând numeroase procese fizice (înghetul si dezghetul, evaporatia si condensarea, dilatarea si contractarea materialelor), biologice si chimice, cu consecinte directe asupra unui mare număr de activităti.

Temperatura aerului este un factor climatic deosebit de important pentru ecosistemele forestiere din lunca Siretului, având un rol limitativ pentru elementele biotice ale acestora. Temperatura aerului acţionează asociat cu regimul precipitaţiilor şi cu ceilalţi factori abiotici, astfel încât trebuie analizată din toate punctele de vedere.

Observaţii asupra distribuţiei spaţiale şi temporale s-au făcut prin analiza histofenogramei şi a graficului cu temperaturi medii lunare multianuale. Pentru perimetrul studiat media multianuală este de 9,5°C, valoare ce pune în evidentă rolul hotărâtor al suprafetei active-subiacente. Aflată în strânsă dependentă de bilantul radiativ-caloric si implicit de radiatia globală, temperatura aerului are o evolutie anuală foarte asemănătoare cu evolutia acestora. Astfel valorile termice cresc din ianuarie (luna cu media cea mai coborâtă: - 3,8°C) până în iulie (21,6°C), după care scad din nou până în ianuarie.

Tab. 39 Regimul temperaturilor aerului la staţia meteo Focsani

Staţia meteo LUNA MedieI II III IV V VI VII VIII IX X XI XI

IFocsani

(1961–2005)

-3,7 1,8 5,6 14,1 18,1 21,1 23,5 23,3 15,8 10,8 8,7 2,4 11,79

Diferentele termice de la o lună la alta sunt mici între ianuarie si februarie -3,8°C si respectiv -1,8°C, cresc substantial între februarie si martie si au valori maxime între martie si aprilie (3,5°C si 10, 0°C).

Valorile temperaturilor medii pe anotimpuri sunt: 9,9 ºC – primavara, 20,9ºC- vara, 10,9ºC- toamna si –1,9ºC, iarna. In perioada de vegetatie temperatura medie este de 13,3ºC.

Amplitudinea termica anuala este 24ºC. Temperaturile extreme inregistrate in zona au fost de 39,3ºC (maxima absoluta, inregistrata la 10.08.1951) si -33,0 ºC (minima absoluta inregistrata la 25.01.1942).

-10-5

05

10

152025

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

ToC

luna

Histofenograma multianuala intocmita pe baza datelor obtinute de la statia Focsani

Fenofazele plantelor se produc sub directa influenta a conditiilor climatice din perioada de vegetatie. Trecerea valorilor temperaturilor prin anumite praguri si in deosebi prin cel de 10 oC constituie inceputul si sfarsitul perioadei de vegetatie.

In urma observarii directe a fenofazelor pentru cateva specii de plante din acest areal s-a putul constata ca regimul termic este favorabil dezvoltarii unei vegetatii mezofile.

Tab. 40 Evapotranspiratia potentiala (valori medii lunare)

Staţia meteo LUNA ANI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Focsani

(1961–1990)

-- -- 25 60 95 105 100 80 50 25 5 - 545

Umiditatea relativa a aerului in luna iulie are valori de 60-70%. Importante pentru componentele biogeografice, sunt urmatoarele momente:

data medie a primei ninsori 20 octombrie;

data medie a ultimei ninsori 15 aprilie;

data medie a instalarii primului strat de zapada 1 noiembriePentru arealul analizat indicele de ariditate De Martonne:are valoarea 38.

Precipitatiile atmosferice reprezintă alături de temperatură, o caracteristică esentială a climei, întrucât influentează hotărâtor celelalte elemente meteorologice si are o importantă deosebită în activitatea practică.

Tab. 41 Regimul precipitaţiilor la statia meteorologica Focsani

Staţia meteo LUNA Sume

anualeI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Focsani

(1961-2005)

28,4 29,2 27,9 47,0 59,3 69,5 50,7 45,2 31,9 41,2 37,1 35,7 503,1

Cele mai mari cantităti, medii lunare de precipitatii cad în lunile mai, iunie si iulie, când intensificarea activităti din Oceanul Atlantic, determină pătrunderea aerului oceanic umed si când temperaturile ridicate amplifică miscările termo- convective.

01020304050607080

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

mm

luna

Grafic privind regimul precipitatiilor inregistrate la statia meteorologica Focsani (1961-1995)

Numarul anual de zile cu ninsoare este de 25, stratul de zapada mentinandu-se 70-80de zile, iar grosimea medie a acestuia fiind de de 60-80 cm.

Numarul zilelor cu precipitatii dintr-un an este de cca.120, dar exista variatii notabile, iregistrandu-se perioade mai bogate in precipitatii (ani ploiosi) urmate de perioade cu precipitatii in cantitati mici, ori chiar perioade de seceta.

Regimul eolian suferă în general o influentă generată de pătrunderea maselor de aer. În linii generale, frecventa cea mai mare o au vânturile din directia nord si nord-est, urmate de cele care bat din directia sud si sud-est.

Alte fenomene meteorologicePrintre fenomenele meteorologice deosebite de iarnă, viscolele sunt cele mai frecvente (4 zile pe

an la Focsani), iar vara sunt destul de frecvente secetele, care pot dura mai mult de 30 de zile.Desfasurarea spatiala redusa, uniformizeaza aspectele climatice pentru intreaga regiune. Se pot

sesiza insa microclimate de adpost in cazul trupurilor de padure si de circulatie mai intensa a maselor de aer in cazul culoarelor cursurilor de apa, majoritatea orientate pe directie nord – sud.

Datorita artificializarii vegetatiei din acest areal si a inlocuirii speciilor autohtone cu o cultura intensiva de plop american, in perioadele cu viscole se produc numeroase doboraturi de vant . Se justifica in acest fel reintroducerea a speciilor de arbori caracteristice biocenozelor din lunca Siretului

Zona aparţine sectorului de clima continentala. Regimul climatic general se caracterizează prin veri foarte calde şi uscate, iar iernile reci, punctate, din când în când, cu viscole puternice, dar şi cu intervale de încălzire care determină topirea stratului de zăpadă.

B.3.2.Geologia

Din punct de vedere geologic – structural regiunea aparține Avartfosei pericarpatice – depresiunea Odobești – ale cărei depozite s-au grefat pe un fundament reprezentat pe Platforma Moessică, sectorul Valah și Promontoriul nord-Dobrogean, care în această zonă sunt delimitate de falia Peceneaga-Camena, falie cu orientare N-S.

Fundamentul Platformei este constituit dintr-o varietate de formațiuni aparținând Proterozoicului Superior (micașisturi, paragnaise și amfibolite) și Carboniferului (șisturi argiloase, cuarțite și conglomerate).

Peste acestea urmează în continuitate de sedimente formațiunile mezozoice, reprezentate prin șisturi argiloase, gresii, anhidrite, atribuite Triasicului și Jurasicului.

Neozoicul este reprezentat prin eocen, Miocen și Pliocen și este alcătuit din argile marnoase, marne, calcare, argile nisipoase și nisipuri.

Perimetrul în care se va desfăsura activitatea de exploatare aparține Cuaternarului reprezentat prin depozite subțiri de prafuri și argile de proveniență deluvial –proluvială, depuse peste bolovănișuri,

nisipuri și pietrișuri. Aceste depozite sunt în general grosiere, de natură psamo-psefitice, predominant grezo-calcaroase, cu stuctura torențială și o grosime medie de 7,00m.

Forajele de cercetare au pus în evidență existența a două complexe:Depozitele întâlnite în perimetrul solicitat aparțin cuaternarului, fiind atribuite Holocenului

superior care acoperă formațiunile mai vechi, de vârstă Holocen Inferior, Pleistcene și Pliocene.Holocenul Superior îi aparțin depozitele aluviale reprezentate prin:a) Complexul psamo-psefitic (rocă utilă) cenușiu, cenușiu gălbuicu grosimi de peste 7 m.

Componenții petrografici, în totalitate alohtoni, sunt reprezentați de cuarț, cuartite, silixite, sisturi cuartitice, gresii cuartitice, marne, calcare,subangulare (categorie morfometrică ce definește granulele sedimentare numai cu 1/3 din supr. rotunjită) și subrotunjite care iși au originea în formațiunile metamorfice și sedimentare carpatice și în formațiunile sedimentare pericarpatice.

b) Depozitele psamo-pelitice ce constituie coperta complexului, formate din nisipuri argiloase-prăfoase gălbui-cenușii cu grosimi mai mici de 1 m.

Procesele geo-dinamice actuale sunt reprezentate de eroziunea laterală a malurilor, exercitată de cursul principal al Siretului, mai rar de unele brațe secundare ale acestuia.

Eroziunea se manifestă cu precădere la nivelul terasei de 1-2m, intensitatea ei fiind diferită de la un anotimp la altul și mai mare în timpul perioadelor cu viituri mari.

Structura depoztelor este torențială, ele fiind sedimentare într-un mediu fluviatil cu regim hidrodinamic variabil. Constituția litologică este dată în principal de nisipuri mediu granulare la grosiere și pietrișuri. Nisipurile sunt cuarțoase, cu forme subrotunjite, iar pietrișurile conțin elemente de cuarț, gresii, cuarțite și calcare, cu un grad de rotunjime avansat.

B3.3. Tectonica

Intreaga regiune,,ca parte a Campiei Siretului Inferior, este implicit, si in prezent afectata de un proces de scufudare lenta si continua.

Caracteristica tectonica a estului Campiei Romane si implicit a Campiei de subsidenta a Siretului inferior este prezenta sistemului de falii de varste diferite, unele reactivate ulterior, dispuse in sistem rectangular si orientate nord-sud si est-vest, separa intreaga platforma in horsturi si grabene ingropate sub o cuvertura sedimentara de grosimi diferite. Unele dintre aceste falii sunt falii crustale care separa sectoare de socluri cu constitutii, origini si varste diferite, altele au amploare mai redusa, sunt mai recente si marcheaza compartimente mai ridicate separate de zone depresionare. La nivelul suprafetei topografice, diferentele de pozitie a blocurilor din fundament sunt puternic estompate de grosimea depozitelor cuverturii sedimentare.

B.3.4. Relieful

Relieful bazinului Siret cuprinde 4 mari unități de relief bine individualizat, și anume Carpații Orientali, Subcarpații Moldovei; Podișul Moldovei și Câmpia Siretului. În amonte de confluența cu râul Bistrița se caracterizează prin prezența rocilor cristalino-mezozoice – șisturi cu sericit și clorit, gnaise și calcare în partea de N-V a Sub-bazinului Moldovei în Munții Rodnei, Maramureșului.

Aria de protectie speciala avifaunistica și Situl de Importanță Comunitară Lunca Siretului Inferior se suprapune in totalitate subunitatii Campiei Romane reprezentata de Lunca Siretului. Caracteristicile reliefului in cadrul intregii unitati a Luncii Siretului inregistreaza particularitati locale, in special determinate de aportul de material sedimentar cu care ajung in Siret afluentii Trotus, Putna, Ramnicu Sarat si Buzaul – pe dreapta- respectiv Barladul si Gerul - pe stanga.

Arealul in care este cuprins obiectivul,se inscrie in tipul campiei aluviale joase caracterizat de divagari si subsidenta activa.

Din punct de vedere fizico-geografic perimetrul face parte din marea unitate Câmpia Română, subunitatea Câmpia Siretului Inferior, la zona de contact cu Culoarul Siretului, iar din punct de vedere morfologic, zona se află în Câmpia Tecuci, o câmpie de terasă acoperită de loess și dune de nisip

B.3.5. Hidrografia

In intreaga Campie a Siretului Inferior, ca si in acest areal cursurile de apa se caracterizeaza printr-o puternica instabilitate hidrografica si divagare recenta.: apele se deplaseaza cu usurinta, lacurile sunt numeroase, inundatiile se desfasoara pe lungi cuprinsuri. Afirmatia este sustinuta de existenta albiilor secundare sau parasite, a meandrelor evoluate ca belciuge, a baltilor cu ape stagnante sau secate, a suprafetelor inundabile.

Subsidenta activa este procesul care impune evolutia geomorfologica a arealului, determinand lipsa teraselor si respectiv acumularea continua a aluviunilor.

Apele de suprafata sunt reprezentate de Siret, (intelegand aici cursul principal al acestuia), garlele din lunca (Siretel, Barladel) si baltile, unele temporare, provenite din evolutia meandrelor parasite.

Siretul este una dintre principalele artetre hidrografice ale Romaniei, cu debitul cel mai mare dintre raurile interne, suprafaţa bazinului hidrografic este de 42890 km2, si o lungime totală a cursului de 559 Km,

Debitul mediu multianual al râului Siret înregistrat în aval de Ciuslea este de 179 mc/s, distributia scurgerii anuale pe sezoane calendaristice evidentiind o valoare medie de 42% primăvara, 13% toamna, iar în sezonul de iarnă 10-18%.

Cele mai evidente diferente se observă la sezoanele cu scurgere medie cea mai scăzută, aceasta realizându-se toamna datorită conditiilor fizico-geografice din bazinul hidrologic.

Debitul mediu multianual al râului Siret înregistrat în aval de Movileni este de 179 mc/s, distributia scurgerii anuale pe sezoane calendaristice evidentiind o valoare medie de 42% primăvara, 13% toamna, iar în sezonul de iarnă 10-18%. Din pacate dinamica ecosistemelor din lunca Siretului este in prezent conditionata de acumularile hidroenergetice din amonte de localitatea Movileni

Alimentarea apelor din reteaua hidrografica este predominant pluviala, regimul hidrologic caracterizandu-se prin absenta viiturilor de iarna, prin faptul ca apele mari de primavara incep in martie si tin pana in mai si prin existenta viiturilor in iulie –august.

Se impune insa a fi precizat faptul ca marea parte a peisajului si in special reteaua hidrografica si microrelieful regiunii au fost puternic transformate de interventia antropica, materializata in balti al caror nivel hidrografic este controlat, diguri de directionare a apelor, dar si excavatii sau. depozite haotice de materiale. Gradul de interventie asupra luncii este din ce in ce mai accentuat catre aval. Trupul sudic comparativ cu cel nordic, al Ariei de protectie speciala avifaunistica Lunca Siretului Inferior se caracterizeaza printr-un grad mai ridicat de antropizare, aproape intreaga albie majora fiind marcata de numeroase canale si balti amenajate. Reteaua amenajata de canale are structura majora orientata pe directia naturala a pantei generale a reliefului, respectiv nord-vest sud-est. Din aceste axe majore se desprind perpendicular canale.

Date hidrologiceDebitul solid (valoarea multianuală) al Siretului în secțiunea Lungoci este de 275 kg/s, iar debitul

de aluviuni este de 28 kg/s(10% din suspensie).Debitul multianual al Siretului a fost calcuat la 210 mc/s la Lungoci, iar valoarea minimă a

debitului râului a fost atinsă în 30.04.1994, valoarea atinsă a Q=14,5 mc/s.În vara anului 2005 au fost înregistrate două viituri însemnate, cea din 14 iulie fiind istorică,

debitul râului Siret atingând 4650 mc/s la stația hidrometrică Lungoci din aval , care au modificat sensibil plajele și grindurile din care se exploatau nisip și pietriș.

Tab. 42 Regimul scurgerii râului Siret - post hidrometric Lungoci (situat în aval).

a) Scurgerea minimă în secțiune este:Qmed lunare (mc/s)

80 % anual 90% anual 95 % anual26,2 18,3 18,3

b).Debite lunare medii anuale:Probabilitatea de calcul

80 % anual 90% anual 95 % anual26,2 21,9 18,3

c).Regimul aluviunilor (în suspensie) în regim natural

Regimul aluviunilor (în suspensie) în regim natural urmărit și calculat la stația hidrometrică Lungoci (circa 20 km aval de balastieră) este următorul:

Debit solid în suspensie (Ro)Kg/s X 106 t/an 95 % anual X 106 mc/an254 8,01 5,04

În ceea ce privește debitul mediu multianual de aluviuni târâte, acestea conform datelor existente în literatura de specialitate se apreciază a fi cca. 10 % din cele în suspensie:

Debit aluviuni târâte (Go)Kg/s X 106 t/an 95 % anual X 106 mc/an25,4 0,8 0,5

Volumul anual total de aluviuni estimat este: Vtotal = 5 041 277 mc + 504 128 mc =5 545 405 mc

Apele subterane au conditii de inmagazinare favorabile, fiind cantonate sub forma lenticulara in nisipuri si pietrisuri sau sub depozitele loessoide, ale luncii. Pe arealele cu ape freatice aproape de suprafata apar uneori inmlastiniri.

Orizontul freatic cu nivel liber este alimentat de apele râului Siret, nivelul hidrostatic (limita sup. până la care se ridică, prin capilaritate în rocile poroase, apa unei pânze de apă subterană liberă) oscilând între 1,0 și 5,0 m. Întrucât zona este este caracterizată de prezența unui complex acvifer de mare productivitate (cu grosimi de 30 – 40 m) cantonat în depozitele grosiere ale conului de dejecție a râului Putna și în depozitele terasei inferioare ale râului Siret, au fost au fost executate fronturi de captare a apei (Vadu Rosca) pentru alimentarea cu apă a municipiului Galați.Comuna Umbrărești se află deasupra următoarelor corpuri de apă subterană:

- Lunca r. Bârlad Cod:P5- Câmpia de divagarea a r.Siret Cod: S3- Câmpia Tecuciului Cod:S5

Perimetrul de extracție Condrea 2 nu se află în zona de protecție sanitară, sanitară cu regim sever sau de protecție hidrologică a unor surse de alimentare cu apa a unor localități.

B.3.7. Tipuri de sol în zona studiată

Factorii de mediu care au contribuit la formarea învelișului de sol: climă, relief, alcătuirea litologică a materialului parental, vegetația, fauna, apa freatică, factorul timp și influența antropică au făcut ca pe teritoriul arealului analizat să fie o mare varietate de soluri.

Clasele de soluri identificate2 în zona studiată sunt reprezentate în tabelul următor conform Sistemului Român de Taxonomie a solurilor SRTS (Florea N. și Munteanu I., 1998) dar sunt prezentate și noile denumiri ale solurilor din noul Sistem de Clasificare a Solurilor (Munteanu și colab., 2003), care este utilizat în paralel cu vechea clasificare.

Tab. 43 Clasele și tipurile de sol identificate în zona perimetrului de extracție și în vecinătățiClasa Orizontul de diagnostic Tipuri de sol Echivalare cu SRTS 2003Argiluvisoluri Orizont B argiloiluvial Sol brun roșcat BR

Sol brun argiloiluvial BDSol brun roșcat luvic RPSol brun luvic BPLuvisol albic SPPlanosol PL

Luvisoluri

Cambisoluri Orizont B cambic Sol brun eu-mezobazic BMSol roșu (Terra rosa) TRSol brun acid BO

Cambisoluri

Molisoluri Orizont A molic și orizont subiacent cu culori de orizont molic, cel puțin la partea superioară

Sol bălan SBCernoziom CZCernoziom cambic CCCernoziom argiloiluvial CISol cernoziomoid CMSol cenușiu CNRendzină RZPseudorendzină PR

Cernisoluri

Soluri halomorfe Orizont salic sau natric Salonceac SCSoloneț SN

Salsodisoluri

Soluri neevoluate, Orizont A, în general slab format, Litosol LS Protisoluri

2 dr. ing. Mihai Doru, Inventarierea și reabilitarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare folosind tehnicile Sistemelor Informaționale Geografice, zona Nicorești - Tecuci

trunchiate sau desfundate

urmatde material parental; sau profil intens trunchiat sau deranjat prin desfundare

Regosol RSPsamosol PSProtosol aluvial AASol aluvial SAErodisol ERColuvisol COSol desfundat DDProtosol antropic PA

Antrisoluri

B.3.8. Biodiversitatea

B.3.8.1. Informatii despre flora locală Amplasamentul proiectului propus de S.C . WEST STAR S.R.L. este pe teritoriul siturilor

NATURA 2000 SPA Lunca Siretului Inferior și SCI Lunca Siretului Inferior. SPA Lunca siretului Inferior a fost declarat pentru pentru protecția unor specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, iar SCI Lunca Siretului Inferior a fost declarat pentru protecția unor tipuri de habitate de interes comunitar, starea de conservare favorabilă a acestora fiind condiția esențială pentru menținerea echilibrului ecosistemului.

Arealul analizat este caracterizat de o vegetatie specifica cursului inferior al Siretului cu puternice tendinte de artificializare in scopul creerii unor arborete cu o valoare economica mai ridicata.

Factorul ecologic hotarator care a contribuit in trecut la imprimarea caracteristicilor vegetatiei din acest areal il constituiau inundatiile periodice, apropierea panzelor de ape freatice si umezeala ridicata a aerului.

Lista de specii identificate în zona amplasamentului și învecinatatea acestuia este:

1. Etajul ierbosVegetația ierbacee este bogată în lungul albiei brațului secundar al râului Siret, mai ales datorită

condițiilor ecologice care au favorizat formarea unor asociații vegetale caracteristice acestor biotopuri. Condițiile ecologice diferențiate au contribuit la dezvoltatea unor asociații vegetale de diferite

tipuri: tip higrofil: Carex acutiformis, Carex riparia, Carex melanostachya, Equisetum hiemale, Mentha

aquatica, iar in imediata vecinatate a zonelor de baltire a apei pot fi intalnite: Agrostis stolonifera, Glyceria aquata, Phragmites communis, Mentha arvensis, Ranunculus repens, Aster tripolium, Juncus articulatus, Juncus compressus, Carex vulpina, Atriplex litorale, Lactuca saligna, Lepidium ruderale, Symphythum officinale, Iris pseudacorum.

tip hidrofil: Potamogetton pusillus, Potamogetton perfoliatus, Potamogetton crispus, Zannichelia palustris, Typha latifolia, Sparganium erectum, Lemna minor.

tip mezofil si xerofil: Poa pratensis, Poa trivialis, Trifolium fragigerum, Alopercus pratensis, , Festuca pratensis, Agropyrum repens, Arctium lappa, Cirsium canum, Ciursium arvense, Adonis vernalis, Isats praecox, Inula germanica, Salvia verticillata, Centaurea sp, Veronica prostrata, Vicia hirsuta, Thymus serphylium, Aster tripolium, Saponaria officinalis, Allium rotundum, Muscaria racemosum Mentha aquatica, Xeranthemum annum. Festuca pseudovina, Festuca vallesiaca, Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Andropogon ischaemum, Cynodon dactylon, Bromus mollis, Stipa Lessingiana, Chrysopogon gryllus.

2. Etajul arbuștilor

In perimetrele limitrofe din amonte, stratul arborescent este bine dezvoltat mai ales in arboretele de plop ( mai permisive din punct de vedere al luminozitatii ). In acest areal arbustii sunt reprezentati de paducel (Crataegus monogyna), mur (Rubus idaeus), soc (Sambucus nigra), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), corn (Cornus mas,) maces ( Rosa canina), porumbar ( Prunus spinosa).

In sectoarele de lunca lipsite de vegetatie forestiera sunt prezente catina alba (Hippophae rhamnoides) si catina rosie (Tamarix ramosissima).

3. Etajul arborilor

Speciile lemnoase caracteristice acestui sector de luncă sunt sălciile (Salix alba) si plopii ( Populus alba, P. nigra) iar in imediata vecinatate a raului Siret si pe malurile bratelor secundare apare arinul negru (Alnus glutinosa).

Artificializarea intensa a vegetatiei cu scopul de a impaduri zonele defrisate de catre proprietarii de terenuri (dupa anii 1950) si de a creste productivitatea se remarca astazi prin prezenta unor areale compacte dominate de salcam (Robinia pseudoacacia), nuc ( Juglans regia).

Vegetatia higrofilă întâlnită în vecinătatea perimetrului, în zone de băltire, în albia minoră

Alte specii de faună

In general, zonele de lunca sunt caracterizate de existenta unei faune hidrofile, bogate si variate, strans legate de mediul acvatic, atat prin modul de viata cat si prin adaptarile specifice.

Diversitatea habitatelor din acest areal precum si izolarea fata de activitatile antropice caracteristice zonelor de campie contribuie semnificativ la mentinerea unor populatii de animale viabile. Lumea animala ce populeaza padurile si pajistile din acest areal se caracterizeaza printr-un grad mare de adaptabilitate la factorii de mediu si este reprezentata de muneroase specii de mamifere, pasari, pesti, reptile, amfibieni, filopode, nematode etc.

Din pacate, in literatura de specialitate exista putine referinte la acest areal. Din observatiile efectuate in cursul observatiilor de teren si din observatiile obtinute de la padurari si de la populatia din acest areal s-a obtinut o lista privind fauna din arealul studiat.

Această listă cuprinde numeroase specii de: mamifere (vidra de apă dulce – Lutra lutra, nevăstuica – Mustella nivalis, dihorul – Putoris

putoris, jderul – Martes martes, viezurele – Meles meles, vulpea – Vulpes vulpes, mistrețul – Sus scrofa, cărpiorul – capreolus capreolus, hârciogul – Cricetus cricetus, bizamul – Ondrata zibethica, șobolanul de apă – Arvicola terrestris, șobolanul de câmp – Apodemus agrarius, șoarecele pitic – Micromis minutus, șoarecele de pădure – Apodemus sylvaticus, veverița – Sciurus vulgaris, iepurele de câmp – Lepus europaeus, chițcanul de câmp – Crocidura leucodon, chițcanul de apă – Neomys foldiens, chițcanul de pădure – Sorex araneus, ariciul – Erinaceus europaeus, cârtița – Talpa europaea);

reptile (șarpele lui Esculap – Elaphe longissima, șarpele de alun – Coronella austriaca, șarpele de apă – Natrix tesellata, șarpele de casă – Natrix natrix, țestoasa de apă – Emys orbicularis, șarpele de sticlă – Anguis fragilis, gușterul – Lacerta viridis, șopârla de câmp – Lacerta agilis);

amfibieni (broasca roșie de pădure – Rana dalmatina, broasca de lac mică – Rana esculenta, broasca mare de lac – Rana ridibunda, broasca râioasă verde – Bufo viridis, broasca de iarbă – Hyla arborea, broasca râioasă brună – Bufo bufo, buhaiul de baltă – Bombina bombina, tritonul de apă – Triturus vulgaris);

păsări (raţa mare, corcodelul mare, raţa cârâitoare, lişiţa, corcodelul mic, lebăda de vară, călifarul alb, raţa pestriţă, raţa cu cap castaniu, chirighiţa cu aripi albe, pescăruşul râzător, pescăruşul argintiu, nagâţi, sfrânciocul roşiatic şi sfrânciocul cu frunte neagră și

pești (bibanul – Perca fluviatilis, roșioara – Scardinius erythrophtalamus, cleanul – Leuscius cephalus, plătica – Abramis brama, linul – Tinca tinca, crapul – Cyprinus carpio, somn - Silurus glanis, stiucă - Exos lucius, caras - Carassius auratus și posibil indivizi ai speciilor de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE declarate în formularul standard al ROSCI0162).

În ceea ce priveste activitatea analizată s-a constatat ca in zona perimetrului de extractie, suprapusa in prezent albiei minore a raului Siret, nu este preconizat un impact direct sau indirect semnificativ asupra speciilor faunistice enuntate anterior. Se așteaptă o influenta asupra ihtiofaunei in perioada de exploatare a agregatelor minerale, populatiile de pesti precum și cele de batracieni retregandu-se temporar in areale cu ape linistite situate în amonte sau în aval de zona de exploatare a perimetrului analizat.

B.4. Statutul de conservare al speciilor si habitatelor de interes comunitar

Conform formularului standard Natura 2000 pentru declararea Sitului de Importanta Comunitara ROSPA0071 “Lunca Siretului inferior”, statutul de conservare al speciilor de importanta comunitara este:

Alcedo atthis – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Ardea purpurea statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Ardeola ralloides – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Aythya nyroca – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Chlidonias hybridus – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Ciconia ciconia – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Circus aeruginosus – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Cygnus cygnus – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Egretta alba – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Egretta garzetta – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Gelochelidon nilotica – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Glareola pratincola – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Ixobrychus minutus – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Sterna hirundo – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Lanius minor – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Larus minutus – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Nycticorax nycticorax – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Pelecanus onocrotalus – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Platalea leucorodia – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Recurvirostra avosetta – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Lanius collurio – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B – stare de conservare buna.

Conform formularului standard Natura 2000 pentru declararea Sitului de Importanta Comunitara ROSCI0162 “Lunca Siretului inferior”, statutul de conservare al spaciilor de importanta comunitara este: Pentru habitatele de interes comunitar:

Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion (cod 3260) – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: C- stare de conservare– stare de conservare medie sau redusă.

Pajiști aluviale din Cnidion dubii (cod 6440) – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: C- stare de conservare – stare de conservare medie sau redusă.

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) (cod 91FO) – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B - stare de conservare bună.

Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention) (3270) statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B - stare de conservare bună.

Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba (cod 92A0) – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B - stare de conservare bună.

Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp (cod 92IO*) – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B - stare de conservare bună.

Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp (cod 91EO*) – statutul de conservare, conform formularului standard Natura 2000: B - stare de conservare bună.

Pentru speciile de interes comunitar

Tab. 44 Statutul de conservare pentru speciile de interes comunitar Nr. crt

Specia Directiva habitate

Convenția Berna

IUCN Legea 57/2007 cu completările

Cartea roșie a Vertebratelor din românia

Conform Formularului Standard.

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE1 Spermophilus

citellusII - VU III; IV

2 Lutra lutra II II NT III; IVA SV BSpecii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

2 Triturus cristatus

II II VU III, IVA SV B

3 Bombina bombina

II, IV II LC III; IV SAA B

4 Emys orbicularis

II, IV II NT III; IV SV B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE5 Aspius aspius II III VU III B

5 Cobitis taenia II III LC III B

6 Gobio kessleri II III VU III B7 Gobio

albipinnatusII III DD III B

8 Gymnocephalus schraetzer

II III VU III SV B

9 Misgurnus fosilis

II III LR/nt III B

10 Pelecus cultratus

II III LC III B

11 Rhodeus sericeus amarus

II III LC III B

12 Sabanejewia aurata

II III DD III B

13 Zingel streber II III LC B14 Zingel zingel II V VU III,IVA SV B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE15 Lucanus cervus II III VU III; B16 Vertigo

angustiorII NT III, IVA B

Legendă: LC - Cu risc scăzut ; NT - Amenințate moderat ; VU - vulnerabile; DD - Nu sunt suficiente

date pentru a face o evaluare a riscului său de dispariție; B – stare de conservare bună;

B.5. Date privind structura și dinamica populațiilor de specii afectate de implementarea proiectului

B.5.1. Evoluția numerică a populației în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar

B.5.1.1. ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

Tab. 45. Evoluția numerică a populațiilor speciilor de păsări din ROSPA0071Cod Specie Cuibărit Iernat Pasaj Sit

Pop.Conserv. Global Evoluție

numerică a

populațieiA229 Alcedo atthis 15-25 p D + A029 Ardea purpurea 5-12 p C C C +A024 Ardeola ralloides 5-10 p D C C +A060 Aythya nyroca 20-25 p 100-

150 iC B C +

A196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 i

C B C +

A197 Chlidonias niger 5-10 p 380-450 i

C B C +

A031 Ciconia ciconia 300-500 i

C B C

A081 Circus aeruginosus 6-12 p C B B +A038 Cygnus cygnus 4-10 i C B CA027 Egretta alba 15-30 p 50-160

iC B C +

A026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i

C B C +

A189 Gelochelidon nilotica

5-10 i C B B

A135 Glareola pratincola 10-14 i C B CA022 Ixobrychus minutus 10-15 p C B C +A338 Lanius collurio 15-25 p D +A339 Lanius minor 20-35 p C +A177 Larus minutus 20-35 i DA023 Nycticorax

nycticorax20-30 p C B C +

A019 Pelecanus onocrotalus

60-75 i C B C

A034 Platalea leucorodia 5-20 p C B C +A132 Recurvirostra

avosetta5-12 p 25-30 i C B C +

A193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i D +A054 Anas acuta 20-35 i DA056 Anas clypeata 30-60 i DA050 Anas penelope 170-230

iD

A053 Anas platyrhynchos 10-20 p 350-500 i

D +

A055 Anas querquedula 1-3 p D +A051 Anas strepera 3-5 p 50-80 i D +A043 Anser anser 350-

500 iD

A059 Aythya ferina 10-20 p 100-150 i

D +

A061 Aythya fuligula 6-12 p B B C +A087 Buteo buteo 20-35i DA087 Chlidonias

leucopterus5-12 p B B B +

A036 Cygnus olor 10-15 p C B C +A096 Falco tinnunculus 10-15 p D +A125 Fulica atra 30-45 p 2500- C B B +

3000 iA459 Larus cachinnans 18-25 p 200-

250 iD +

A156 Limosa limosa 600-1000 i

D

A230 Merops apiaster 30-50 p D +A017 Phalacrocorax

carbo50-120

iD

A005 Podiceps cristatus 30-45 p D +A048 Tadorna tadorna 2p D +A161 Tringa erytropus 150-

200 iD

A162 Tringa totanus 300-500 i

D

A142 Vanellus vanellus 30-45 p 500-700 i

D +

B.5.1.2. ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Tab. 46 Evoluția numerică a populațiilor speciilor de mamifere declarate în formularul standard al ROSCI0162

Cod Specie Populație Sit. Populație

Conservare Izolare Global Evoluție numerică

a populației

Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj

1355 Lutra lutra P - - - C B C B +1335 Spermophilus

citellusP - - - C B C B +

Tab. 47 Evoluția numerică a populațiilor speciilor de amfibieni și reptile declarate în formularul standard al ROSCI0162



a populației


1220 Emys orbicularis

P - - - C B C B +


P - - - C B C B p+

1188 Bombina bombina

P - - - C B C B +

Tab. 48. Evoluția numerică a populațiilor speciilor de pești declarate în formularul standard al ROSCI0162



a populației


1130

Aspius aspius P - - - C B C B p+

1149 Cobitis taenia P - - - C B C B p+2511 Gobio kessleri P - - - B B C B p+1124 Gobio

albipinnatusP - - - C B C B p+


P - - - C B B B p+

1145 Misgurnus fossilis

P - - - C B C B p+


P - - - C B C B p+


P - - - C B C B p+


P - - - C B C B p+

1160 Zingel streber P - - - C B C B p+1159 Zingel zingel P - - - C B C B p+

Tab.49 Evoluția numerică a populațiilor speciilor de nevertebrate declarate în formularul standard al ROSCI0162



a populației


1083 Lucanus cervus

P - - - C B C C +

1014 Vertigo angustior

P? - - - C B C C p+

Legendă:+ evoluție pozitivăp+ evoluție potențial pozitivă (insuficiente date de observație)

B.5.2. Procentul estimativ al populației unei specii afectate de implementarea proiectului propus


Tab. 50 Procentul estimativ de afectare al speciilor de păsări din ROSPA0071Cod Specie Cuibărit Iernat Pasaj Sit

Pop.Conser-

vareGlobal % estimativ de

afectare a specieie în cazul implementării

proiectuluiA229 Alcedo atthis 15-25 p D 0A029 Ardea purpurea 5-12 p C C C 0A024 Ardeola ralloides 5-10 p D C C 0A060 Aythya nyroca 20-25 p 100-

150 iC B C 0

A196 Chlidonias hybridus

80-100 p 380-450 i

C B C 0


C B C 0


C B C 0

A081 Circus aeruginosus 6-12 p C B B 0A038 Cygnus cygnus 4-10 i C B C 0A027 Egretta alba 15-30 p 50-160

iC B C 0


C B C 0


5-10 i C B B 0

A135 Glareola pratincola

10-14 i C B C 0

A022 Ixobrychus minutus

10-15 p C B C 0

A338 Lanius collurio 15-25 p D 0A339 Lanius minor 20-35 p C 0A177 Larus minutus 20-35 i D 0A023 Nycticorax

nycticorax20-30 p C B C 0

A019 Pelecanus 60-75 i C B C 0

onocrotalusA034 Platalea

leucorodia5-20 p C B C 0

A132 Recurvirostra avosetta

5-12 p 25-30 i C B C 0

A193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i D 0A054 Anas acuta 20-35 i D 0A056 Anas clypeata 30-60 i D 0A050 Anas penelope 170-230

iD 0

A053 Anas platyrhynchos

10-20 p 350-500 i

D 0

A055 Anas querquedula 1-3 p D 0A051 Anas strepera 3-5 p 50-80 i D 0A043 Anser anser 350-

500 iD 0


D 0

A061 Aythya fuligula 6-12 p B B C 0A087 Buteo buteo 20-35i D 0A087 Chlidonias

leucopterus5-12 p B B B 0

A036 Cygnus olor 10-15 p C B C 0A096 Falco tinnunculus 10-15 p D 0A125 Fulica atra 30-45 p 2500-

3000 iC B B 0

A459 Larus cachinnans 18-25 p 200-250 i

D 0


D 0

A230 Merops apiaster 30-50 p D 0A017 Phalacrocorax

carbo50-120

iD 0

A005 Podiceps cristatus 30-45 p D 0A048 Tadorna tadorna 2p D 0A161 Tringa erytropus 150-

200 iD 0


D 0


D 0


Tab. 51 Procentul estimativ de afectare al speciilor de mamifere declarate în formularul standard al ROSCI0162


Conservare Izolare Global % estimativ de afectare a

speciei în cazul

implementării proiectului


1355 Lutra lutra P - - - C B C B 01335 Spermophilus

citellusP - - - C B C B 0

Tab. 51 Procentul estimativ de afectare al speciilor de amfibieni și reptile declarate în formularul standard al ROSCI0162



speciei în Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj

cazul implementării


P - - - C B C B 0


P - - - C B C B 0


P - - - C B C B 0

Tab. 52. Procentul estimativ de afectare al speciilor de pești declarate în formularul standard al ROSCI0162


Conservare Izolare Global % estimativ de afectare a speciei în

cazul implementă

rii proiectului

Rezidentă Reproducere

Iernat Pasaj

1130 Aspius aspius P - - - C B C B P01149 Cobitis taenia P - - - C B C B P02511 Gobio kessleri P - - - B B C B P01124 Gobio

albipinnatusP - - - C B C B P0


P - - - C B B B P0


P - - - C B C B P0


P - - - C B C B P0


P - - - C B C B P0


P - - - C B C B P0

1160 Zingel streber P - - - C B C B P01159 Zingel zingel P - - - C B C B P0

Tab. 53 Procentul estimativ de afectare al speciilor de nevertebrate declarate în formularul standard al ROSCI0162



speciei în cazul



1083 Lucanus cervus

P - - - C B C C 0


P? - - - C B C C P0

Legendă:0 lipsă afectarep0 afectare potențial inexistentă (insuficiente date de observație)

B.5.3. Interacțiunea dintre suprafața habitatului și asigurarea menținerii speciilor pe termen lung


Tab. 54 Interacțiunea dintre suprafața ROSPA0071 și asigurarea menținerii speciilor de păsări pe termen lung

Cod Specie Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop.

Conserv. Global Interacțiunea dintre suprafața habitatului

și asigurarea menținerii speciilor

pe termen lung

A229 Alcedo atthis 15-25 p D + A029 Ardea purpurea 5-12 p C C C +A024 Ardeola ralloides 5-10 p D C C +A060 Aythya nyroca 20-25 p 100-

150 iC B C +

A196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 i

C B C +


C B C +


C B C

A081 Circus aeruginosus 6-12 p C B B +A038 Cygnus cygnus 4-10 i C B C +A027 Egretta alba 15-30 p 50-160

iC B C +


C B C +


5-10 i C B B

A135 Glareola pratincola 10-14 i C B CA022 Ixobrychus minutus 10-15 p C B C +A338 Lanius collurio 15-25 p D +A339 Lanius minor 20-35 p C +A177 Larus minutus 20-35 i DA023 Nycticorax

nycticorax20-30 p C B C +


60-75 i C B C

A034 Platalea leucorodia 5-20 p C B C +A132 Recurvirostra

avosetta5-12 p 25-30 i C B C +

A193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i D +A054 Anas acuta 20-35 i DA056 Anas clypeata 30-60 i DA050 Anas penelope 170-

230 iD +


D +

A055 Anas querquedula 1-3 p D +A051 Anas strepera 3-5 p 50-80 i D +A043 Anser anser 350-

500 iD


D +

A061 Aythya fuligula 6-12 p B B C +A087 Buteo buteo 20-35i D +A087 Chlidonias

leucopterus5-12 p B B B +

A036 Cygnus olor 10-15 p C B C +A096 Falco tinnunculus 10-15 p D +A125 Fulica atra 30-45 p 2500-

3000 iC B B +


D +


D

A230 Merops apiaster 30-50 p D +A017 Phalacrocorax

carbo50-120

iD

A005 Podiceps cristatus 30-45 p D +A048 Tadorna tadorna 2p D +A161 Tringa erytropus 150-

200 iD

A162 Tringa totanus 300- D

500 iA142 Vanellus vanellus 30-45 p 500-

700 iD +


Tab. 55 Interacțiunea dintre suprafața ROSCI0162 și asigurarea menținerii speciilor de mamifere pe termen lung


Conservare Izolare Global Interacțiunea dintre

suprafața habitatului și

asigurarea menținerii speciilor pe termen lung


1355 Lutra lutra P - - - C B C B +1335 Spermophilus

citellusP - - - C B C B +

Tab. 56 Interacțiunea dintre suprafața ROSCI0162 și asigurarea menținerii speciilor de amfibieni și reptile pe termen lung







P - - - C B C B +


P - - - C B C B p+


P - - - C B C B +

Tab. 57 Interacțiunea dintre suprafața ROSCI0162 și asigurarea menținerii speciilor de pești pe termen lung






1130 Aspius aspius

P - - - C B C B p+

1149 Cobitis taenia

P - - - C B C B p+

2511 Gobio kessleri

P - - - B B C B p+

1124 Gobio albipinnatus

P - - - C B C B p+

1157 Gymnocephalus

schraetzer

P - - - C B B B p+


P - - - C B C B p+

2522 Pelecus P - - - C B C B p+

cultratus1134 Rhodeus

sericeus amarus

P - - - C B C B p+


P - - - C B C B p+

1160 Zingel streber

P - - - C B C B p+

1159 Zingel zingel

P - - - C B C B p+

Tab. 58 Interacțiunea dintre suprafața ROSCI0162 și asigurarea menținerii speciilor de nevertebrate pe termen lung






1083 Lucanus cervus

P - - - C B C C +


P? - - - C B C C p+

Legendă:+ interacțiune pozitivă (suprafața habitatului este suficient de mare pentru a asigura

menținerea speciei pe termen lung)p+ interacțiune potențial pozitivă (suprafața habitatului este suficient de mare pentru a asigura

menținerea speciei pe termen lung adr la momentul elaborării prezentei lucrări sunt disponibile insuficiente date de observație)

Importanța deosebeită a Ariei de Protecție Specială Avifaunistică constă și în faptul că reprezintă una din zonele de hrănire și odihnă pentru principalele populații de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic și se concentrează pe valea și lunca Siretului, în drumul lor spre bălțile Dunării (toamna) sau, spre teritoriile de cuibărit din nord, primăvara.

Realizarea obiectivelor propuse de această investiție nu va afecta semnificativ tipurile de habitate, efectivele și structura a nici uneia dintre populațiile vegetale și faunistice de pe amplasamentul proiectului sau vecinătăți. Implementarea proiectului ”LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE A ALBIEI ȘI REGULARIZARE A CURSULUI RÂULUI SIRET PRIN EXPLOATARE DE AGREGATE MINERALE ÎN PERIMETRUL RÂULUI SIRET, AVAL STAȚIE DE POMPARE” nu va periclita existența speciilor de floră și faună, acestea fiind suficient de mari și de stabile pentru a asigura menținerea tuturor speciilor prezente pe termen lung.

Impactul asupra florei și faunei de pe amplasamentul studiat, ca urmare a realizării proiectului ”Extracția agregatelor minerale în perimetrului râului Siret, aval stație de pompare” este nesemnificativ.

B.6. Relatii structurale structurale si functionale care se creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

În natură fiecare specie are un rol ecologic bine determinat în ecosisteme, prin poziția ce o deține în cadrul lanțurilor trofice. Structura ariilor protejate SPA și SCI Lunca Siretului Inferior este definită de totalitatea factorilor abiotici (climă, relief, ape de suprafață) și biotici (faună și floră) care contribuie la realizarea cadrului natural.

Conservarea sau menţinerea integrităţii structurale şi funcţionale, în cadrul domeniului de stabilitate al unui sistem ecologic natural sau seminatural, implică în aceeaşi măsură, menţinerea

cursului natural al dinamicii compartimentelor unităţii hidrogeomorfologice şi a dinamicii asociaţiilor de specii de plante şi animale care populează aceste compartimente, precum şi dinamica interacţiunilor dintre ele.

Conectivitatea dintre diferitele tipuri de ecosisteme naturale şi seminaturale, asigurată prin coridoare naturale sau obţinută prin lucrări de „reconstrucţie ecologică” este o condiţie fundamentală pentru realizarea obiectivelor privind conservarea diversităţii habitatelor şi a sistemelor biologice.

Diversitatea elementelor faunistice este strâns corelată cu particularităţile floristice şi asociaţiile fitocenologice (particularităţi de habitat), cu elementele de relief şi caracteristicile geologice precum şi microclimatul arealului.

Combinaţia şi interacţiunea tuturor acestor factori determinanţi stabileşte distribuţia elementelor faunistice, precum şi, delimitarea graniţelor populaţiilor locale, contribuind astfel la modul de răspândire a speciilor, variind de la o răspândire uniformă, la una de tip insular, în funcţie şi de adaptabilitatea fiecărei specii. De asemenea, disponibilităţile locurilor de hrănire şi de cuibărit sunt strâns legate de rezultatul combinaţiilor cestor factori.

Ansamblul relatiilor structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariei naturale protejate sunt relatiile de interdependenta dintre elementele componente ale intregului sistem ecologic; aceste relatii asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamica armonioasa a acestuia.

Relațiile structurale și funcționale care creează și mențin integritatea unei arii naturale protejate se raportează la condiţiile de hrănire, adăpost și reproducere a speciilor de faună, pe de o parte, iar pe de altă parte, la presiunea antropică și a tuturor factorilor externi care-i pot afecta integritatea. Menţinerea integrităţii ariilor naturale protejate implică conservarea echilibrului stabilit între biotop și biocenoză şi se realizează prin prevenirea şi/sau minimizarea oricăror acţiuni care ar putea duce la:

fragmentarea habitatelor de interes comunitar; generarea unui impact negativ semnificativ asupra factorilor biotici și/sau abiotici care ar duce la

modificări în dinamica relaţiilor care definesc structura și funcţiileariei naturale protejate.Mentinerea structurii si functiilor ecosistemelor intr-un mediu permanent schimbator, dar si cu

resurse finite, se poate explica si ca rezultat al unor mecanisme de autoreglare (autocontrol) si se materializeaza cu echilibru ecologic.

Mentinerea starii de echilibru ecologic reprezinta stabilitatea, integritatea sistemului, in descrierea careia se au in vedere numeroase marimi a caror cunoastere devine importanta in actiunile de reconstructie ecologica si de stabilire a cailor de exploatare rationala a resurselor.

Astfel, marimile prin care se caracterizeaza integritatea sunt reprezentate de : Constanta sau lipsa perturbatiilor; Persistenta - capacitatea de supravietuire in timp a ecosistemelor; Inertia sau capacitatea de a rezista perturbarilor; Amplitudinea – masura indepartarii reversibile de starea initiala de echilibru; Stabilitatea traiectoriei – propietatea ecosistemelor de a se indeparta si evolua spre o stare

particulara pornind de la o varietate de situatii;Cel mai important rol în cadrul factorilor de mediu care definesc SPA Lunca Siretului Inferior și

SCI Lunca Siretului Inferior, este deţinut de cursul râului Siret. Cu privire la evolutia starii factorilor de mediu in sit cel mai probabil de a suferi modificări este

factorul de mediu apă, cel mai important factor de mediu din cadrul SPA și SCI Lunca Siretului Inferior. Orice modificare a acestui factor atrage după sine modificări ale vegetaţiei şi faunei lotice dar şi compoziţiei specifice a organismelor care populează malurile sale.

Implementarea proiectului nu are influenta asupra factorului de mediu apa de suprafata sau subterana. Titularul proiectului trebuie să respecte măsurile de protecţie a mediului înconjurător pentru a preveni eventuale efectele negative asupra acestuia.

Activitatea desfășurată pe amplasament nu va genera fragmentarea de habitate, nu distruge relațiile structurale sau funcționale din cadrul ariei protejate și nu va periclita integritatea acesteia. Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este menținut de biodiversitatea din zonă.

B.7. Obiective de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA OO71Lunca Siretului Inferior și sitului de interes comunitar ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

Baza legislativă pentru înfiinţarea reţelei Natura 2000 o constituie Directivele 79/409/EC („Directiva Păsări”) şi 92/43/EEC („Directiva Habitate”). Conform Directivei Habitate, scopul reţelei Natura 2000 este de a stabili un „statut de conservare favorabil” pentru habitatele şi speciile considerate a fi de interes comunitar.

La nivel european, cadrul legal pentru implementarea Reţelei Natura 2000 îl reprezintă două directive ale Comisiei Europene: Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice, cunoscută sub numele de „Directiva Păsări” (adoptată la 2 aprilie 1979) şi Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, cunoscută sub numele de „Directiva Habitate” (adoptată la 21 mai 1992). Aceste directive conţin în anexe listele cu speciile şi tipurile de habitate care fac obiectul Reţelei Natura 2000.

Pentru România, autoritatea responsabilă pentru implementarea Reţelei Natura 2000 este Guvernul României, prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, conform obligaţiilor asumate în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Capitolul 22 Mediu, sectorul protecţia naturii. Din punct de vedere legal, cele două directive europene au fost transpuse iniţial în legislaţia românească prin Legea 462/2001, pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Ulterior, au fost promulgate H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi O.M. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru siturile de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. În luna iunie a anului 2007 a fost promulgată Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice care, în comparaţie cu actele anterioare, conţine prevederi mai detaliate referitoare atât la constituirea reţelei Natura 2000 cât şi la administrarea siturilor şi exercitarea controlului aplicării reglementărilor legale instituite pentru acestea (preluat după Stănciou & al, 2008; Pop & Florescu 2008).

La nivelul celor două situri Natura 2000 nu este stabilit un plan de management astfel încât nu sunt stabilite obiective specifice de conservare pentru acest sit Natura 2000. Astfel în lipsa unor planuri de management, putem considera ca obiective generale de conservare pe cele generale care stau la baza declarării zonelor protejate, respectiv:

a) conservarea și protecția habitatelor de interes comunitar b) conservarea și protecția speciilor de interes comunitarc) conservarea și protecția tuturor celorlalte habitate și specii identificate în zonele de

implementare a proiectului analizatAria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior și Situl de

Importanță Comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, este preluat în custodie de Asociatiei pentru Conservarea Biodiversitatii Biologice Focsani.

Pana în prezent nu a fost realizat și aprobat un planurile de management pentru ariile Natura 2000. La momentul când acesta va fi finalizat SC WEST STAR SRL se va alinia cu activitate desfășurată în cadrul amenajării hidroenergetice analizate în prezenta lucrare la cerințele acestui plan.

B.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA OO71Lunca Siretului Inferior și sitului de interes comunitar ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

Starea de conservare a ariilor naturale protejate este foarte diferită în funcţie de zona despre care se discuta.

Suprafetele invecinate proiectului sunt puternic antropizate prin culturi agricole si prin tranzitarea zonei de numeroase mijloace de transport.

În situatia implementarii proiectului, evoluţia ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA OO71 Lunca Siretului Inferior și sitului de interes comunitar ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior va fi către menţinerea structurii actuale în cazul realizării lucrărilor de decolmatare şi reprofilare a albiei pentru a reduce eroziunea malurilor opuse. În condiţiile menţinerii în albie a depozitelor de balast, malurile se pot surpa afectând atât terenuri agricole din zonă cât şi habitate naturale. Surparea malurilor afectează atât speciile terestre – prin reducerea suprafeţelor ocupate de acestea cât şi pe cele acvatice prin modificarea proprietăţilor mediului lotic (creşterea turbidităţii, a încărcării cu substanţe organice, scăderea oxigenului dizolvat, etc). De asemenea, menţinerea în albie a depozitelor de balast va avea ca rezultat, în funcţie de situaţie, degradarea unor lucrări hidrotehnice sau de utilitate publică prin afluiri sau colmatări.

Evoluția stării de conservare va depinde foarte mult de direcţia în care acţionează factorul antropic şi de gradul de respectare a măsurilor de protecție impuse.

Presiunea antropică la nivelul tronsonului investigat este redusă dar cu ocazia deplasărilor în teren au fost observate diferite activități ca :

- pășunatul care poate genera o degradare a habitatelor din zona respectivă și pune în pericol procesul de înmulțire la diferite specii de amfibieni prin distrugerea habitatelor acestora și prin distrugerea pontelor;

- depozitări de deșeuri - depozite de agregate minerale în albia majoră

- degradarea malurilor prin eroziune. Principalele cauze care duc la apariția unor zone cu eroziuni active de mal sunt:

o prezența în amonte a hidrocentralelor Berești, Călimănești și Movileni, care prin

programul de exploatare induc în aval un regim pulsatoriu care are consecințe grave asupra stabilității malurilor râului.

o litologia malurilor și a patului albiei ușor antrenate de curentul de ape.

o existența unor perimetre de exploatare în care nu a fost respectată întotdeauna

metoda de exploatare cadru.o

B.8.1. Starea de conservare a Ariei de Protecție Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică – Lunca Siretului Inferior a fost declarată prin H.G. 1284 din 31.10.2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă arețelei ecologice europene NATURA 2000 în România, modificată și completată de H.G. nr. 971/2011.

Starea de conservare a unei specii este data de totalitatea factorilor ce actioneaza asupra sa si care pot influenta pe termen lung raspandirea si abundenta populatiilor speciei respective pe teritoriul Uniunii Europene. Starea de conservare se considera "favorabila" atunci cand sunt indeplinite conditiile:

datele privind dinamica populatiilor speciei indica faptul ca aceasta se mentine si are sanse sa se mentina pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului natural;

arealul natural al speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca in viitorul previzibil;Din cele 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE și

declarate în Formularul Standard al ROSPA0071 cele mai multe (13 specii) au o reprezentativitate în sit de maxim 2%, 7 dintre specii au o populație nesemnificativă și o specie, Gelochelidon nilotica, are o reprezentativitate în sit cuprinsă între 2% - 15%.

În conformitate cu OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, art. 33, pentru toate speciile de păsări protejate sunt interzise:

- uciderea sau capturarea intenţionată indiferent de metoda utilizată;- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor sau ouălor din natură;- culegerea ouălor din natură si păstrarea acestora chiar dacă sunt goale;- perturbarea intenţionată, în special în perioada de reproducere, de creştere şi migraţie; - deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;- comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării în stare vie ori moartă sau

a oricăror părţi provenite de la speciile protejate.Din punctul de vedere al stării de conservare toate cele 21 de specii au o stare de conservare

bună, așa cum a fost semnalat și în capitolele anterioare. De asemenea, toate cele 21 de specii de păsări de interes comunitar au populații neizolate, cu arii extinse de răspândire.

O evaluare globală asupra speciilor de păsări declarate în formularul standard al ariei protejate denotă faptul că marea majoritate a lor au o valoare conservativă considerabilă.

B.8.2. Starea de conservare a Sitului de Importanță Comunitară Lunca Siretului Inferior

Situl de Importanță comunitară a fost declarat prin Ordinul MMP nr. 2387/2011 pentru modificarea și completarea Ordinului MMDD nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene NATURA 2000 în România.

Starea de conservare a unui habitat natural este data de totalitatea factorilor ce actioneaza asupra sa si asupra speciilor caracteristice acestuia si care ii poate afecta pe termen lung raspandirea, structura si functiile, precum si supravietuirea speciilor ce ii sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se considera "favorabila" atunci cand sunt indeplinite conditiile:

arealul sau natural si suprafetele pe care le acopera in cadrul acestui areal sunt stabile sau in crestere;

are structura si functiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea mentinerii acestora in viitorul previzibil este mare;

speciile care ii sunt caracteristice se afla intr-o stare de conservare favorabila.Situl a fost desemnat pentru prezența unui număr de 7 habitate de interes comunitar. Dintre

acestea, cele mai multe (5 tipuri de habitate) au o reprezentativitate bună, unul are reprezentativitate semnificativă (Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.) și unul reprezentativitate excelelentă (Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba).

Evaluarea gloabală a sitului evidențiază faptul că majoritatea tipurilor de habitate declarate în formularul standard au o valoare conservativă bună.

C. Identificarea si evaluarea impactului

C.1. Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversităţii

Anticiparea impactului asupra biodiversităţii s-a realizat dupa următoarele criterii:- distribuţia şi frecvenţa speciilor indicator pentru habitatele protejate desemnate în

fişa sitului;- suprafaţa habitatelor afectate; - habitate întâlnite în perimetrul exploatarii;- calitatea ecosistemelor prezente pe amplasamentul centralei şi imediata

vecinatate;- numărul de specii protejate identificate în arealul studiat, inclusiv cele care au stat

la baza desemnarii ariei de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior;

- marimea populatiilor speciilor protejate identificate în perimetrul exploatarii, raportata la populaţiile inventariate în siturile protejate;

- ecologia speciilor identificate în zona investigate;- activităţi antropice desfasurate în perimetrul exploatarii şi vecinatatea acesteia;- impactul cumulat al acestei investitii faţă de cele existente şi viitoare (din datele

disponibile).

Vor fi analizate următoarele tipuri de impact:

direct; indirect; pe termen scurt; pe termen lung; în etapa de construcție;

în etapa de operare; în etapa de dezafectare; rezidual; cumulativ

C.2 Identificarea și evaluarea impactului in faza de construcție(deschidere exploatare), funcționare și închidere

C.2.1. În etapa de construcție

Impactul proiectului în faza de deschidere a perimetrului de exploatare derivă din execuția lucrărilor pentru:

- amenajare a drumurilor de exploatare - amenajarea patului de înaintare la frontul de exploatare

Analiza impactului se va face, mai jos, pe fiecare factor de mediu în parte

Impactul asupra factorului de mediu aerConsiderăm că activitatea desfășurată pe amplasament va avea un impact negativ

nesemnificativ asupra factorului de mediu aer. Impactul este dat de emisiile de noxe și pulberi provenite de la surse mobile, respectiv funcționarea utilajelor și mijloacelor auto care participă la lucrările de deschiderea a perimetrului de exploatare, emisii de pulberi în suspensie rezultate din activitățile de excavație și din deplasarea mijloacelor auto și emisii de pulberi rezultate din descărcarea nisipului și pietrișului din benele autobasculantelor care pot conține CaCO3, MgCO3, SiO2 și Fe2O3.

Se estimează că acestea vor fi generate în cantități mici și nu vor putea să ducă la acumulări regionale cu efecte asupra sănătății populației locale și a animalelor din zonă. În plus efectul acestora este anihilat de vegetația din pădurea aflată în zonă.

Impactul asupra factorului de mediu sol. Considerăm că activitatea desfășurată pe amplasament va avea un impact negativ nesemnificativ asupra factorului de mediu sol dacă se vor respecta recomandările și restricțiile impuse prin această lucrare. Este posibilă afectarea solului din punct de vedere calitativ prin poluarea accidentală cu carburanți și uleiuri minerale de la mijloacele de transport si utilajele folosite. Cantităţile de combustibili şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental pe sol sunt relativ reduse. Se vor impune măsuri clare și severe pentru prevenirea unor astfel de incidente și pentru eliminarea imediată a efectelor în cazul producerii unor poluări accidentale.

Impactul asupra factorului de mediu apă este negativ nesemnificativ si de scurta durată. Acesta este cauzat de scăderi temporare ale transparenţei apei datorită rearanjărilor punctiforme ale sedimentelor din râu şi spălării sedimentelor fine rezultate din lucrările de amenajare a patului de înaintare la frontul de exploatare, în albia minoră a râului. Este posibil afectarea factorului de mediu apă din punct de vedere calitativ prin poluare accidentală cu carburanți și uleiuri minerale de la utilajele folosite. Cantităţile de combustibili şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în apă sunt relativ reduse. Se vor impune măsuri clare și severe pentru prevenirea unor astfel de incidente și pentru eliminarea imediată a efectelor în cazul producerii unor poluări accidentale.

Impactul asupra biodiversitățiiImpactul asupra speciilor acvatice În ceea ce privește fauna acvatică efectele negative se vor răsfrânge preponderent asupra

ihtiofaunei si a comunitaților de nevertebrate bentonice. Impactul generat va fi unul negativ nesemnificativ și temporar neafectând numărul sau starea de sănătate a indivizilor. Acest impact este legat de îndepărtarea temporară a populaţiilor de peşti și nevertebrate bentonice din zona balastierei și din zona adiacentă a perimetrului. Pentru a evita distrugerea zonelor de reproducere și de hranire se recomandă respectarea cu strictețe a perimetrului de exploatare și a duratei de exploatare.

Impactul asupra speciilor terestre este unul negativ nesemnificativ și de scurtă durată. Impactul este legat de distrugerea și/ sau schimbarea condițiilor de habitat datorită lucrărilor de excavare. Indirect speciile terestre vor fi afectate negativ nesemnificativ de emisiile de zgomot și vibrații produse de utilaje și de muncitori.

Impactul asupra speciilor de păsări .

Păsările fiind specii cu o mobilitate ridicată şi nesemnalându-se cuiburi în zona de impact, vor avea mai puţin de suferit de pe urma deschiderii perimetrului de exploatare. Perioada critică este perioada de reproducere şi de creştere a puilor, în care sunt strâns legate de locurile de cuibărit.

Impactul negativ, în faza de deschidere a exploatării este datorat în special deranjării speciilor din cauza zgomotului şi prafului. Se vor aplica măsuri de reducere a impactului care vor diminua impactul negativ asupra acestor specii. Datorită faptului că nu există specii strict localizate exclusiv în habitate specifice zonei proiectului, şi că habitatele din zona de impact sunt larg reprezentate în imediata apropiere, speciile nu vor fi afectate la nivel regional şi/sau naţional.

În concluzie, se poate prognoza că speciile de păsări se vor orienta către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai bune de viaţă numite habitate „receptori”. Impactul negativ poate fi datorat neaplicării, aplicării incorecte sau superficiale a măsurilor de reducere a impactului.

Impactul asupra vegetației este negativ nesemnificativ și de scurtă durată și va fi generat de emisiile de noxe și pulberi provenite de la surse mobile, respectiv funcționarea utilajelor și mijloacelor auto si de la emisiile de pulberi în suspensie rezultate din activitățile de excavație și din deplasarea mijloacelor auto.

C.2.2 În faza de operare (exploatare)

Analiza impactului se va face, mai jos, pe fiecare factor de mediu în parte

Impactul asupra factorului de mediu aer. În perioada de exploatare, impactul este dat de emisiile de noxe și pulberi provenite de la surse

mobile, respectiv funcționarea utilajelor și mijloacelor auto care participă la lucrările de exploatare, emisii de pulberi în suspensie rezultate din activitățile de excavație și din deplasarea mijloacelor auto și emisii de pulberi rezultate din descărcarea nisipului și pietrișului din benele autobasculantelor care pot conține CaCO3, MgCO3, SiO2 și Fe2O3.

Se estimează că acestea vor fi generate în cantități mici și nu vor putea să ducă la acumulări regionale cu efecte asupra sănătății populației locale și a animalelor din zonă. În plus efectul acestora este anihilat de vegetația forestieră aflată în zonă.

Impactul asupra factorului de mediu sol. În perioada de exploatare se pot manifesta diferite forme de impact direct sau indirect mai mult

sau mai puțin semnificative cauzate în principal funcționarea mijloacelor auto și a utilajelor utilizate în procesul de exploatare, de poluări accidentale în caz de scurgeri accidentale de carburanți și uleiuri de la autovehiculele și utilajele utilizate, depozitarea incorectă a deșeurilor de orice fel.

Se vor impune măsuri clare și severe pentru prevenirea unor astfel de incidente și pentru eliminarea imediată a efectelor în cazul producerii unor poluări accidentale.

Impactul asupra factorului de mediu apă. În perioada de exploatare se pot manifesta diferite forme de impact direct sau indirect asupra

factorului de mediu apă generate de lucrările de extragere a balastului. Impactul este negativ nesemnificativ și de scurtă durată. Se manifestă prin scăderi temporare ale transparenţei apei datorită rearanjărilor punctiforme ale sedimentelor din râu şi spălării sedimentelor fine rezultate din lucrările de exploatare efectuate în albia minoră a râului, poluări accidentale cu produse petroliere (carburanți și/sau lubrifianți) cauzate de funcționarea mijloacelor auto și a utilajelor utilizate în procesul de exploatare și transport a materialelor minerale spre beneficiari sau spre stația de sortare-concasare. Pentru a evita eventualele efecte negative asupra factorului de mediu apă s-au luat măsuri de prevenire a impactului.

Impactul prognozat asupra factorului de mediu apă este negativ nesemnificativ dacă se respectă condițiile impuse de Administrația Bazinală de Apă Prut –Bârlad.

Impactul asupra biodiversitățiiÎn faza de operare impactul se va manifesta mai mult asupra ecosistemului acvatic.Populaţiile de peşti, în primă fază vor părăsi zona, reducându-se astfel densitatea lor în

perimetrul de exploatare. Au loc de retragere, prin urmare, activitatea nu se va solda cu mortalitate de indivizi, extincţie de specii. De altfel, în perioadele de acalmie, fără excavaţii, peştii pot să circule şi în

zona destinată exploatării. De asemenea, îndată ce perimetrul de exploatare se va închide populaţiile se vor reface.

În cazul comunitaților de nevertebrate bentonice, pe durata exploatărilor se va reduce densitatea lor în perimetru datorită lucrărilor de exploatare. Datorită faptului că lucrările de exploatare ocupă suprafețe restrânse și o perioadă de timp determinată, impactul estimat este negativ nesemnificativ.

Un impact negativ nesemnificativ va fi generat asupra populațiilor de amfibieni. Prin excavaţii sistematice şi circulaţia utilajelor nu se vor mai forma bălţi temporare pe marginea apei, ceea ce va genera retragerea amfibienilor în habitatul de zăvoi – receptor.

Păsările nu vor fi afectate decât într-o măsură infimă de circulaţia mijloacelor de transport, majoritatea speciilor fiind deja adaptate unui regim antropofil. Speciile de păsări protejate care ajung în zona amplasamentului, majoritatea în pasaj, poposesc doar pentru a se odihni deoarece vecinătăţile perimetrului de exploatare nu oferă condiţii pentru cuibărire şi hrană.

În această fază nu se pune problema unui impact major asupra biodiversităţii de pe amplasament, deoarece speciile de animale mobile (insecte, toate vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă)

Indirect speciile pot fi afectate negativ nesemnificativ datorită emisiilor de zgomot și vibrații generate de utilaje și de mijloacele de transport. În acest sens se vor respecta limitele maxime admisibile pentru zgomot și vibrații. Acest lucru este posibil datorită soluțiilor tehnice moderne care țin cont de reducerea zgomotului, tehnologiile dezvoltate astăzi fiind din ce în ce mai silențioase.

C.2.3 În faza de dezafectare

În etapa de dezafectare a proiectului nu se va semnala un impact negativ nesemnificativ întrucât nu vor fi necesare lucrări ample de dezafectare. Patul de înaintare va fi dezafectat, iar materialul folosit pentru construcția patului de înaintare va fi valorificat astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor proiectului, în special decolmatarea și reprofilarea albiei minore a râului Siret, regularizarea scurgerii, mărirea secțiunii de scurgere și reducerea intensității active a malului drept.

Evaluarea semnificaţiei impactului s-a realizat pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili

procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut – nesemnificativ; pe termen lung nu se vor înregistra suprafețe de habitat pierdut; proiectul propus va ocupa temporar suprafața aferentă perimetrului de extracție a agregatelor minerale care va servi la decolmatarea albiei minore a râului Siret, regularizarea scurgerii, mărirea secțiunii de scurgere și reducerea intensității eroziunii active a malului stâng astfel încât nu este necesară refacerea amplasamentului în zona destinată execuției investiției. Pe termen scurt procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut se situează sub valoarea de 0,01 %.

procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de inters comunitar –nesemnificativ; pe termen lung nu se vor înregistra suprafețe de habitat pierdut; Pe termen scurt procentul din suprafața habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de inters comunitar este de 0,01 %.

fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente) – 0 %; extragerea agregatelor minerale din perimetrul Condrea 2 nu va determina fragmentarea habitatelor de importanţă comunitară din zonă.

durata sau persistența fragmentării – nu este cazul; implementarea proiectului propus nu va determina fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

durata sau persistența perturbării speciilor de interes comunitar, distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar - durata perturbării speciilor de interes comunitar afectate de implementarea proiectului coincide cu durata de exploatare a

balastierei. Perturbarea nu va fi continuă, manifestându-se numai în perioadele de funcţionare a perimetrului de extracție.

schimbările în densitatea populațiilor (nr. de indivizi/suprafață) – prin implementarea proiectului propus se va modifica densitatea speciilor din zonă, dar nu prin mortalitate, ci prin deplasarea spre alte zone situate în amonte sau în aval pe perioada zilei (când se lucrează) iar pe perioada nopții (când nu se lucrează) peștii revin sau tranzitează zona analizată. Impactul va fi generat de extragerea agregatelor și perturbarea substratului și intensificarea emisiilor de zgomot și vibrațiii.

Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului propus –conform estimărilor noastre nu considerăm că prin implementarea proiectului analizat se vor afecta negativ semnificativ specii și/sau habitate de interes comunitar astfel încât să fie necesar o scară de timp pentru înlocuirea lor; singurul habitat afectat radical de implementarea proiectului este depozitul de balast.

indicatori chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcțiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar- nu se vor produce modificari ale funcţiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar.

Pentru o vizualizare foarte bună asupra impacturilor activităților antropice asupra mediului generate de activitățile de implementare a obiectivelor proiectului analizat, de cele de exploatare și de dezafectare a acestuia s-au folosit metode metriceale.

Tab. 59 Impactul în faza de implementare a proiectului:Obiectiv Etapa de implementare

Apă Aer Sol BiodiversitateFloră Pești și

batracieniAvifaună Restul faunei

Perimetrul de exploatare Condrea 2

0 - - 0 - 0 0

Tab. 60 Impactul în faza de operare a proiectului:Obiectiv Etapa de operare




0 - 0 0 - - 0

Tab. 61 Impactul în faza de dezafectare a proiectului:Obiectiv Etapa de dezafectare




0 - 0 0 0 0 0

Legendă- impact negativ nesemnificativ0 impact neutru+ impact pozitiv nesemnificativ

++ impact pozitiv semnificativ

C.3. Identificarea și evaluarea impactului pe termen scurt și lung

Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a obiectivului de investiții iar impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare.

C.4. Identificarea și evaluarea impactului direct și indirect

Impactul produs prin realizarea investiției este unul nesemnificativ, cu amprentă locală asupra suprafețelor perimetrului de exploatare și a celor tranzitate de mijloacele de transport.

C.4.1 Identificarea și evaluarea impactului direct

Impactul direct asupra factorului de mediu aer

Considerăm că activitatea desfășurată pe amplasament va avea un impact negativ nesemnificativ asupra factorului de mediu aer. Impactul este dat de emisiile de noxe și pulberi provenite de la surse mobile, respectiv funcționarea utilajelor și mijloacelor auto care participă la lucrările de exploatare a agregatelor minerale, emisii de pulberi în suspensie rezultate din activitățile de manevrare a agregatelor la încărcare și de la circulaţia autovehiculelor/utilajelor pe drumuri neasfaltate.

Se estimează că acestea vor fi generate în cantități mici și nu vor putea să ducă la acumulări regionale cu efecte asupra sănătății populației locale și a animalelor din zonă. În plus efectul acestora este anihilat de vegetația din pădurea aflată în zonă.

Impactul este negativ nesemnificativ și de scurta durată dacă se respectă măsurile impuse prin acest studiu

Impactul direct asupra factorului de mediu solConsiderăm că activitatea desfășurată pe amplasament va avea un impact negativ

nesemnificativ asupra factorului de mediu sol dacă se vor respecta recomandările și restricțiile impuse prin această lucrare. Este posibilă afectarea solului din punct de vedere calitativ prin poluarea accidentală cu carburanți și uleiuri minerale de la mijloacele de transport si utilajele folosite. Cantităţile de combustibili şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental pe sol sunt relativ reduse. Se vor impune măsuri clare și severe pentru prevenirea unor astfel de incidente și pentru eliminarea imediată a efectelor în cazul producerii unor poluări accidentale.

Impactul este negativ nesemnificativ și de scurta durată dacă se respectă măsurile impuse prin acest studiu.

Impactul asupra factorului de mediu apă. Se va afecta negativ nesemnificativ factorul de mediu apă în zona de executare a lucrărilor de

exploatare a agregatelor minerale din albia râului. Impactul va consta într-o creștere a turbidității în avalul perimetrului de exploatare. De asemenea este posibilă afectarea factorului de mediu apă din punct de vedere calitativ prin poluarea accidentală cu carburanți și uleiuri minerale de la mijloacele de transport si utilajele folosite. Cantităţile de combustibili şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în apă sunt relativ reduse.

Impactul estimat este negativ nesemnificativ și de scurtă durată.

Impactul asupra biodiversitățiiPrin implemenarea proiectului propus se va genera un impact negativ nesemnificativ și pe

termen scurt asupra biodiversității râului Siret. Impactul se va resfrânge preponderent asupra speciilor acvatice. În cazul populațiilor de pești, aceștia într-o în primă fază vor părăsi zona, reducându-se astfel densitatea lor în perimetrul de exploatare. Au loc de retragere, prin urmare, activitatea nu se va solda cu mortalitate de indivizi, extincţie de specii. De altfel, în perioadele de acalmie, fără excavaţii, peştii pot să

circule şi în zona destinată exploatării. De asemenea, îndată ce perimetrul de exploatare se va închide populaţiile se vor reface.

În cazul comunitaților de nevertebrate bentonice, pe durata exploatărilor se va reduce densitatea lor în perimetru datorită lucrărilor de exploatare. Datorită faptului că lucrările de exploatare ocupă suprafețe restrânse și o perioadă de timp determinată, impactul estimat este negativ nesemnificativ.

Un impact negativ nesemnificativ va fi generat asupra populațiilor de amfibieni. Prin excavaţii sistematice şi circulaţia utilajelor nu se vor mai forma bălţi temporare pe marginea apei, ceea ce va genera retragerea amfibienilor în habitatul de zăvoi – receptor.

Păsările nu vor fi afectate decât într-o măsură infimă de circulaţia mijloacelor de transport, majoritatea speciilor fiind deja adaptate unui regim antropofil. Speciile de păsări protejate care ajung în zona amplasamentului, majoritatea în pasaj, poposesc doar pentru a se odihni deoarece vecinătăţile perimetrului de exploatare nu oferă condiţii pentru cuibărire şi hrană.

C.4.2 Identificarea și evaluarea impactului indirect

Impactul indirect este negativ nesemnificativ și nu afectează integritatea și funcționalitatea ariei protejate și cu atât mai puțin speciile care fac obiectul conservării. Acesta este reprezentat de:

- prezența activităților umane în areal;-diminuarea cantităților de aluviuni care pot alimenta formarea unor ostroave sau sectoare de

plajă în aval;-generarea de emisii de zgomot și vibrații produse de utilajele și mașinile din dotare;- creșterea traficului auto pe sectoarele de drum utilizate pentru livrarea materialelor.

Evaluarea semnificaţiei impactului s-a realizat pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili:

procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut – nesemnificativ; prin implementarea proiectul propus va ocupa temporar suprafața aferentă perimetrului de extracție a agregatelor minerale care va servi la decolmatarea albiei minore a râului Siret, regularizarea scurgerii, mărirea secțiunii de scurgere și reducerea intensității eroziunii active a malului stâng astfel încât nu este necesară refacerea amplasamentului în zona destinată execuției investiției. Pocentul de suprafață care va fi afectat este de aproimativ 0,01%.

procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de inters comunitar –nesemnificativ; temporar procentul din suprafața habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de inters comunitar este de 0,01 %.

fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente) – 0 %; deoarece activităţile propuse prin proiect nu vor avea nici un impact asupra habitatelor de interes comunitar nu se poate vorbi despre o fragmentare a habitatelor de interes comunitar generată de implementarea și de funcționarea investiției analizate ;


aria naturală protejată de interes comunitar - durata perturbării speciilor de interes comunitar afectate de implementarea proiectului coincide cu durata de exploatare a balastierei. Perturbarea nu va fi continuă, manifestându-se numai în perioadele de funcţionare a perimetrului de extracție.


Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului propus – conform estimărilor noastre nu considerăm că prin implementarea proiectului analizat se vor afecta negativ semnificativ specii și/sau habitate de interes comunitar astfel încât să fie necesar o scară de timp pentru înlocuirea lor; singurul habitat afectat radical de implementarea proiectului este depozitul de balast.


C.5. Identificarea și evaluarea impactului rezidual

Notiunea de impact rezidual apare în legislație în Ordinul nr. 863/2003 al ministrului mediului și pădurilor pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Notiunea de impact rezidual apare în legislație în Ordinul nr. 863/2003 al ministrului mediului și pădurilor pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Impactul asupra râului Siret rezultat după aplicarea măsurilor de reducere a impactului recomandate în prezenta evaluare adecvată elaborată de colectivul complex condus de S.C. Divori Prest S.R.L. (impactul rezidual) este unul cumulativ pozitiv deoarece:

impactul asupra cursului de apă – investiția urmărește decolmatarea, reprofilarea și regularizarea scurgerii prin extragerea controlată de agregate minerale din albia râului Siret; Impactul rezidual asupra factorului de mediu apă este nul.

impactul asupra solului după aplicarea măsurilor de reducere a impactului. Impactul rezidual asupra factorului de mediu sol este nul.

Impactul asupra aerului. După aplicarea măsurilor de reducere a impactului, impactul rezidual asupra factorului de mediu aer este nul.

Impactul asupra faunei acvatice. După aplicarea măsurilor de reducere a impactului, impactul rezidual în ceea ce privește fauna acvatică este nul.

Impactul asupra faunei terestre. După aplicarea măsurilor de reducere a impactului, impactul rezidual în ceea ce privește fauna terestră este nul.

Impactul asupra vegetației. După aplicarea măsurilor de reducere a impactului, impactul rezidual în ceea ce privește vegetația este nul.

S-au concentrat toate informațiile cu privire la potențialul impact rezidual, generat atât de acțiunile din perioada de implementare a proiectului cât și de efectele din perioada de funcționare a obiectivelor investiției, în tabelele următoare:

Tab. 62 Evaluarea semnificaţiei impactului rezidual pentru speciile de interes comunitar

Habitat / specie Indicatori analizați Impact rezidual

SpermophilusCitellus(popândăul);

Habitat pierdut Nu este cazul deoarece în zona obiectivului analizat nu a fost identficate habitate propice acesti specii;

Durata sau persistenţaperturbării

Nu este cazul;

Schimbări în densitateapopulaţiilor

Nu se pune problema inducerii unor schimbări în densitatea populațiilor.

Reducerea număruluiexemplarelor

Nu se pune problema reducerea numărului de exemplare.

Perioada de timp necesară pentrurefacerea populaţiilor

Nu este cazul

Lutra lutra (vidra de Habitat pierdut Nu este cazul.

apă dulce)


Prin aplicarea măsurilor de reducere a impactului nu va exista un impact rezidual asupra acestei specii


Nu se pune problema inducerii unor schimbări în densitatea populațiilor.


Nu este cazul.

Perioada de timp necesară pentru refacerea populaţiilor

Nu este cazul

Alcedo atthisArdea purpureaArdeola ralloidesAythya nyrocaChlidonias hybridusCiconia ciconiaCircus aeruginosusCygnus cygnusEgretta albaEgretta garzettaGelochelidon niloticaGlareola pratincolaIxobrychus minutusLanius collurioLanius minorLarus minutusNycticorax nycticoraxPelecanus onocrotalusPlatalea leucorodiaRecurvirostra avosettaSterna hirundo

Habitat pierdut Nu este cazul Durata sau persistenţaperturbării

Prin aplicarea măsurilor de reducere a impactului nu va exista un impact rezidual asupra acestei specii.


Nu se pune problema inducerii unor schimbări în densitatea populațiilor


Nu este cazul


Nu este cazul.

Bombina bombina /Bombina variegata

Habitat pierdut Prin excavaţii sistematice şi circulaţia utilajelor nu se vor mai forma bălţi temporare pe marginea apei, ceea ce va genera retragerea amfibienilor în habitatul de zăvoi – receptor. După terminarea lucrărilor nu se pune problema unui impact rezidual.




Prin aplicarea măsurilor de reducere a impactului lucrările de exploatare nu vor genera un impact rezidual asupra acestor specii. Pe durata exploatării se vor retrage de pe amplasament în zone adiacente


Pe toată perioada de exploatare acțiuni precum accidentele de trafic pot determina mortalităţi nesemnificative (2-3 exemplare). După terminarea lucrărilor nu va mai exista trafic în acește zone și nu se pune problema unui impact rezidual.

Perioada de timp necesară pentru refacereapopulaţiilor

Nu este cazul.

Triturus cristatus

Habitat pierdut Nu este cazulDurata sau persistenţaperturbării



Prin aplicarea măsurilor de reducere a impactului lucrările de exploatare nu vor genera un impact rezidual asupra acestei specii.


Nu estre cazul


Nu este cazul

Emys orbicularisHabitat pierdut Nu este cazulDurata sau persistenţa Prin aplicarea măsurilor de reducere a impactului nu va exista

perturbării un impact rezidual asupra acestei specii.Schimbări în densitateapopulaţiilor



Nu este cazul


Nu este cazul

Aspius aspiusCobitis taenia Gobio kessleri Gobio albipinnatusGymnocephalus schraetzerMisgurnus fosilisPelecus cultratusRhodeus sericeus amarusSabanejewia aurataZingel streberZingel zingel

Habitat pierdut Prin aplicarea măsurilor de reducere a impactului nu va exista un impact rezidual asupra acestei specii









Lucanus cervus

Habitat pierdut Nu este cazul.Durata sau persistenţaperturbării

Nu este cazul.


Nu este cazul


Nu este cazul


Nu este cazul

Vertigo angustior

Habitat pierdut Nu este cazulDurata sau persistenţaperturbării

Nu este cazul.


Nu este cazul.


Nu este cazul


Nu este cazul

Tab. 63 Evaluarea semnificaţiei impactului rezidual pentru habitatele de interes comunitar

Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention

Habitat pierdut Nu este cazul deoarece obiectivele investiției se desfăsoară în albia minoră a râului Siret


Nu este cazul


Nu este cazul


Nu este cazul


Nu este cazul

Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba



Nu este cazul


Nu este cazul


Nu este cazul


Nu este cazul

Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.



Nu este cazul


Nu este cazul


Nu este cazul


Nu este cazul

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)



Nu este cazul


Nu este cazul


Nu este cazul


Nu este cazul

Habitat / specie Indicatori analizați Impact rezidualCursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion



Nu este cazul


Nu este cazul


Nu este cazul


Nu este cazul

Pajiști aluviale din Cnidion dubii



Nu este cazul


Nu este cazul


Nu este cazul


Nu este cazul

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)



Nu este cazul


Nu este cazul


Nu este cazul


Nu este cazul

C.6. Identificarea și evaluarea impactului cumulativ

În zona propusă pentru implementarea proiectului mai există în desfășurare și alte proiecte de exploatare a agregatelor minerale. Este vorba despre perimetrul Salcia 13 concensionat de S.C. FLOREAL TRADING S.R.L și perimetrul S.C. VINROM S.R.L Focșani care operează pe malul drept a râului Siret.

Singurul efect cumulativ al proiectului analizat cu lucrările similare ar putea fi acela al creșterii temporare a turbidității apei. Acest efect va avea următoarele caracteristici:

- va fi de scurtă durată;- se va manifesta pe porțiuni de râu restrânse;- fenomenul de turbiditate dispare relativ repede;- nu va afecta negativ semnificativ biodiversitatea din zonă;Lucrările programate, împreună cu cele două lucrări similare din zona apropiată, se încadrează

în schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic Siret.

Impactul cumulativ al etapelor de construire și de funcționare a proiectului analizatImpactul cumulativ pentru cele 2 etape distincte, repectiv etapa de construire a proiectului și

etapa de exploatare a acestuia, se prezintă astfel:

Pentru factorul de mediu apă – impactul cumulativ va unul neutru. Acest fapt se explică prin cumularea tipului impactului pe cauzele de generare ale acestuia:

impact negativ nesemnificativ explicat prin apariția, pe termen scurt, a turbidității generate de activitățile de extragere a agregatelor minerale;

impact pozitiv semnificativ înregistrat în urma efectului implicit de decolmatare și regularizare a scurgerii prin exploatarea controlată de agregate minerale din albia râului.

Pentru factorul de mediu aer – impactul cumulativ va unul negativ nesemnificativ. Acest fapt se explică prin cumularea tipului impactului pe cauzele de generare ale acestuia:

impact negativ nesemnificativ generat de activitatea de de extragere a agregatelor minerale din albia râului;

impact negativ nesemnificativ generat de activitatea de transport a agregatelor minerale la beneficiari sau la stația de sortare-concasare.

Pentru factorul de mediu sol – impactul cumulativ va unul neutru. Acest fapt se explică prin cumularea tipului impactului pe cauzele de generare ale acestuia:

impact negativ nesemnificativ generat de activitatea de transport a agregatelor minerale de râu;

impact pozitiv semnificativ explicat prin reducerea intensității eroziunii destul de active a malului drept, în zona perimetrului propus.

Pentru factorul de mediu biodiversitate – impactul cumulativ va unul negativ nesemnificativ spre neutru (dacă se respectă restricțiile, recomandările și măsurile de diminuare a impactului propuse în prezenta lucrare). Acest fapt se explică prin cumularea tipului impactului pe cauzele de generare ale acestuia pentru fiecare componentă, respectiv:

floră

faună pești batracieni restul faunei

Acest impact cumulativ este prezentat succint în matricea de evaluare de mai jos: Evaluarea semnificației impactului s-a realizat pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili:

Activitatea de extracţie a agregatelor minerale pe amplasamentele studiate nu influenţează negativ semnificativ distribuţia speciilor de faună din zonă. Evaluarea semnificaţiei impactului s-a realizat pe baza următorilor indicatori – cheie cuantificabili:

procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut – nesemnificativ; pe termen lung nu se vor înregistra suprafețe de habitat pierdut; proiectul propus va ocupa temporar suprafața aferentă perimetrului de extracție a agregatelor minerale care va servi la decolmatarea albiei minore a râului Siret, regularizarea scurgerii, mărirea secțiunii de scurgere și reducerea intensității eroziunii active a malului stâng astfel încât nu este necesară refacerea amplasamentului în zona destinată execuției investiției. Pe termen scurt procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut se situează sub valoarea de 0,01 %.

procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de inters comunitar –nesemnificativ; pe termen lung nu se vor înregistra suprafețe de habitat pierdut; Pe termen scurt procentul din suprafața habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de inters comunitar este de 0,01 %.

fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente) – 0 %; deoarece activităţile propuse prin proiect nu vor avea nici un impact asupra habitatelor de interes comunitar nu se poate vorbi despre o fragmentare a habitatelor de interes comunitar generată de implementarea și de funcționarea investiției analizate ;


aria naturală protejată de interes comunitar - durata perturbării speciilor de interes comunitar afectate de implementarea proiectului coincide cu durata de exploatare a balastierei. Perturbarea nu va fi continuă, manifestându-se numai în perioadele de funcţionare a perimetrului de extracție.


Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului propus – conform estimărilor noastre nu considerăm că prin implementarea proiectului analizat se vor afecta negativ semnificativ specii și/sau habitate de interes comunitar astfel încât să fie necesar o scară de timp pentru înlocuirea lor; singurul habitat afectat radical de implementarea proiectului este depozitul de balast.


Tab. 64 Impactul cumulativ al lucrărilor în cele trei etape

Obiectiv Etapa de implementare

EtapăApă Aer Sol Biodiversitate

Floră Pești și batracieni

Avifaună Restul faunei


0 - - 0 - - 0Etapa de operare



0 - 0 0 - - 0Etapa de dezafectare



0 - 0 0 0 0 0Impact cumulativ

0 - 0 0 - - 0

Legendă- impact negativ nesemnificativ0 impact neutru+ impact pozitiv nesemnificativ++ impact pozitiv semnificativ

Analiza impactului pe factori de mediu

C.7. Factorul de mediu aerul

Principalele emisii de poluanţi evacuaţi în aer, în timpul desfășurării activității de către WEST STAR SRL sunt:

Gazele arse provenite din surse mobile; Pulberile în suspensie.

Sursele mobile de poluare a aerului sunt constituite din utilajele folosite în activitatea de extragere și de transport a agregatelor minerale.

Utilajele au motoare diesel, astfel încât principalele gaze poluante evacuate în atmosfera (prin eşapare) sunt: oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici persistenţi, pulberi.

Tab. 65 Concentrațiile principalelor substanțe poluante din gazele de evacuare pentru diferite tipuri de motoare si regimuri de functionare

Poluant Concentrație Mers in gol Accelerare Decelare

MAS MAC MAS MAC MAS MAC

oxid de carbon % 7,0 urme 1,8 urme 2,0 urme

hidrocarburi % 0,5 0,04 0,1 0,01 1,0 0,03

oxid de azot ppm 30,0 60,00 650,0 250,00 20,0 30,00

aldehide ppm 10,0 20,00 10,0 10,00 200,0 30,00

MAS - motor cu aprindere prin scanteie;

MAC - motor cu aprindere prin compresie.Ținându-se cont de:

cantitățile medii de emisii rezultate din arderea unui litru de combustibil (benzină sau motorină)o NOx – cca. 25 go SOx – cca. 5,6 go CO – cca. 12,2 g

tipul activității generatoare de emisii în atmosferă sursele de emisii durata medie zilnică de funcționare a surselor generatoare de emisii (10 ore/zi)

Tab. 66 Calcul aproximativ al nivelului zilnic de emisii în atmosferă, prognozate.Activitate

generatoare de emisii

Sursă Combustibil folosit Poluanți emiși

Cantități medii de poluanți

emiși zilnic

Total emisii lunare

(kg)

Tip Nr. mediu

de surse

Tip Consum mediu orar

Activități de supraveghere, coordonare și management

Utilaje de mică putere dotate cu MAS (combustibil benzină)

2 benzină 5 l/sursă= 10 l/h(20 l/zi)

NOx 250 g 7,75

SOx 56 g 1,736

CO 112 g 3,472

Dragare albie, excavare și încărcare agregate minerale

1 draglină și 2 încărcătoare frontale

3 motorină 16 l/sursă = 48 l/h (480 l/zi)

NOx 12000 g 372

SOx 2688 g 83,34

CO 5376 g 166,68


basculante 5 motorină 20 l/sursă = 100 l/h (800 l/zi)

NOx 20000 g 620

SOx 4480 g 138,9

CO 8960 g 277,8


PM 10 0,8 t/ha

Emisii de pulberi. Emisiile de poluanţi în aer sub formă de pulberi în suspensie provin

din: procesul de manevrare a agregatelor la încărcare și transport de la circulaţia autovehiculelor/utilajelor pe drumuri neasfaltate.

Cantităţile de praf eliberate nu se pot cuantifica, ele depinzând de o serie de factori, cum sunt: umiditatea căii de transport umiditatea atmosferică gradul de acoperire cu piatră a drumului viteza de deplasare a autovehiculelor numărul mijloacelor de transport care rulează pe drum.

Măsuri de diminuare a impactului folosirea de utilaje și mijloace auto dotate cu motoare termice care să respecte normele de

poluare EURO 3 – EURO 5;

efectuarea la timp a reviziilor și reparațiilor a motoarelor termice din dotarea utilajelor și a mijloacelor auto pe toată perioada de exploatare ;

folosirea unui număr de utilaje și mijloace auto de transport adecvat fiecărei activități și evitarea supradimensionării acestora;

evitarea funcționării în gol și/sau a ambalării motoarelor utilajelor și a mijloacelor auto;

pentru diminuarea impactului activităţii asupra factorului de mediu „aer” se impune stropirea drumurilor de acces din incinta obiectivului în perioadele secetoase ale anului şi rularea cu viteze reduse.

pentru reducerea zgomotelor și vibrațiilor echipamentele şi utilajele folosite pe suprafaţa amplasamentului vor funcționa în parametri tehnici normali pentru a evitat producerea de zgomote suplimentare prin funcţionarea defectuoasă a acestora.

C.8. Factorul de mediu apa

Cauzele care pot determina poluarea apelor în timpul desfășurării activității de extragere a agregatelor minerale pot fi legate de:

accidente în funcţionarea normală a utilajelor folosite la excavare şi încărcarea utilajelor de transport cu agregate;

accidente în funcţionarea normală a utilajelor folosite la transportul agregatelor minerale de râu;

suspensii solide – antrenate de apele pluviale – datorate excavării balastului sub nivelul freatic

Aceste situaţii pot determina poluarea apelor. Pentru a preveni astfel de evenimente pe perioada excavării agregatelor se va asigura la termen verificarea funcţionalităţii motoarelor şi a altor instalaţii din dotare iar agregatele se vor încărca în basculante, după scurgerea apelor conţinute de depozitul litologic.

Pentru a se evita poluările accidentale ale apei de suprafaţă şi implicit a apei freatice se recomandă:

exploatarea acumulărilor de agregate se va realiza în conformitate strictǎ cu metodele avizate de autoritățile competente;

interzicerea amenajării unor depozite de carburanţi şi uleiuri în albia râului Siret, iar mijloacele de transport, la terminarea lucrului, vor fi garate (parcate) exclusiv în afara zonei de exploatare;

lucrările de întreţinere şi reparaţii ale utilajelor şi mijloacelor de transport se vor efectua numai în locuri special amenajate în acest sens, în afara zonei de exploatare;

este interzisă spălarea utilajelor în zona de exploatare, iar alimentarea cu motorină şi cu lubrifianţi se va face cu asigurarea tuturor condiţiilor de evitare a poluării apei;

Se recomandă achiziţionarea unui absorbant de produs petrolier biodegradabil, cu eficienta de reţinere a produsului petrolier atât pe sol, cat si in apa, la începerea executării lucrărilor;

manipularea şi stocarea materialului util sau a sterilului astfel încât să nu fie antrenat de ape;

menţinerea unui pat de înaintare a utilajelor de exploatare de cel puţin 0,2 m deasupra nivelului hidrostatic pentru a preîntâmpina poluarea stratului acvifer cu combustibili sau lubrefianţi;

se va respecta limita de adâncime impusă prin Avizul de gospădărire a apelor, maxim de 2,5 m față de cota actuală a terenului;

orice poluare a apelor râului Siret sau a acviferului freatic constatată, indiferent de cauzele poluării acesteia, va fi semnalată imediat la Direcţia Apelor Prut - Bârlad– Sistemul de Gospodărire a Apelor şi la Garda de Mediu.

C.9. Factorul de mediu sol

Sursele posibile de poluare a solului sunt scurgerile accidentale de carburant sau lubrifianţi în timpul alimentării utilajelor din dotare şi deşeurile de orice fel depozitate direct pe sol, inclusiv materia primă sau sorturile de agregate obţinute care depăşesc capacitatea de depozitare ori sunt descărcate în locuri neamenajate.

Pentru a se evita poluarea stratului acvifer se va menţine, permanent, un pat de rulare pentru utilaje de minim 0,5 m deasupra nivelului hidrostatic. Acest pat se va realiza din sterilul decopertat la începerea excavării şi din refuz de ciur rezultat de la staţia de sortare – spălare aflată în imediata vecinătate a zonei de excavare.

Pentru diminuarea impactului activităţii asupra factorului de mediu „sol”, se recomandă: Respectarea pilierilor de siguranţă pentru a nu afecta suprafeţele învecinate; Respectarea suprafeţei prevăzută prin proiect; Se interzice deplasarea utilajelor în zonele adiacente suprafeţei prevăzute prin

proiect cu excepţia drumurilor de exploatare; Nu se va face schimbul de ulei sau alimentarea cu carburant a utilajelor din

dotare în perimetrul de lucru; Se recomandă achiziţionarea unui absorbant de produs petrolier biodegradabil,

cu eficienta de reţinere a produsului petrolier atât pe sol, cat si in apa, la începerea executării lucrărilor;

Pierderile accidentale de carburanți și/sau lubrifianți de la utilajele și/sau mijloacele auto care deservesc activitatea vor fi îndepărtate imediat prin decopertare. Pământul infestat, rezultat în urma decopertării, va fi depozitat temporar pe suprafețe impermeabile de unde va fi transportat în locuri specializate în decontaminare;

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor prin colectarea lor în containere de tip europubelă amplasate la limita perimetrului;

Instruirea angajaţilor care deservesc utilajelor în vederea exploatării corecte a acestora şi de acţiune în cazul apariţiei de poluări accidentale;

Instruirea angajaţilor în vederea raportării imediate a oricărei defecţiuni apărut la utilajele folosite.

Amplasarea la nivelul perimetrului a unei toalete ecologice în scopul asigurării utilităţilor minime pentru satisfacerea necesităţilor fiziologice ale personalului care va deservi exploatarea de balast;

C.10. Impactul asupra vegetației

Surse de impact asupra vegetației

- emisii de gazele arse provenite din surse mobile și de pulberile în suspensie.- scăderea pânzei freatice cauzată de exploatarea agregatelor peste limita de adâncime aprobată

Avizul de Gospodărire a Apelor;

Măsuri de reducere a impactului

- respectarea cu strictețe a traseelor drumurilor și evitarea ieșirii de pe acestea cu consecințe directe asupra afectării vegetației din zonele respective;

- în sezonul cald se va stropi, ori de câte ori este necesar, drumul de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer;

- se va respecta limita de adâncime impusă prin Avizul de gospădărire a apelor, maxim de 2,5 m față de cota actuală a terenului;

C.11. Impactul asupra faunei

Surse de impact asupra faunei

- activitatea de exploatare a agregatelor minerale;- zomotul și vibrațiile produse de utilajele și mijloacele de transport;

Principalele măsuri luate pentru protejarea biodiversității sunt:

- delimitarea zonelor de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea porțiunilor de habitat învecinate;- reducerea perturbării speciilor (zgomotul provenit de la utilaje – ex: autobasculante, excavatoare, etc.) mai ales în perioada de reproducere;- conservarea calităţii apei prin limitarea poluării fecaloid-menajere precum şi prin interzicerea deversărilor deşeurilor de orice natură;- respectarea cu strictețe a perimetrului aprobat pentru efectuarea lucrărilor de exploatare și pentru depozitare a agregatelor minerale;- reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;- reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri;- șoferii vor limita viteza de deplasare pe drumurile balastate pentru a limita cantitatea de praf antrenată de autovehicole şi a permite unor vieţuitoare din zonă să se retragă în timp util;- în perioada de prohibiție și de cuibărire, se vor reduce emisiile de zgomot și vibrații;

D. Măsuri de reducere a impactului

Proiectul propus de S.C.WEST STAR S.R.L are un impact nesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările de șantier (ocuparea anumitor suprafețe, zgomot etc.).

Măsurile de reducere a impactului care se impun a fi luate având în vedere specificul activității și faptul că exploatarea agregatelor minerale se va realiza pe teritoriile ROSPA0071 și ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt:

Operaționale – caracteristice lucrărilor de construcții-montaj precum și celor de exploatare;

Specifice – care se adresează speciilor și habitatelor de interes comunitar.

Pentru protecția factorilor de mediu sunt propuse următoarele măsuri operaționale de reducere a impactului:

toate lucrările se vor realiza în conformitate cu documentația tehnică prezentată și cu respectarea condițiilor impuse prin actele de reglementare;

vor fi respectate cu strictețe traseele căilor de acces; nu se vor realiza depozite de agregate minerale în afara limitelor stației de sortare,

amplasate în imediata vecinătate a obiectivului; activitățile care implică întreținere și eventuale reparații ale mijloacelor auto vor fi

executate în spații special amenajate în afara perimetrului de exploatare și de către agenți economici specializați;

personalul care deservește utilajele auto se va asigura de buna funcționare a acestora; utilajele la care vor apărea defecțiuni vor fi îndepărtate de pe amplasament și vor fi

reparate doar în spații special amenajate în acest sens; este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de

carburanți și/sau lubrifianți;

este interzisă spălarea sau curățarea utilajelor sau a mijloacelor de transport în albia minoră a râului Siret;

efectuarea cu strictețe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele auto astfel încât să se încadreze în prevederile legale în vigoare;

în sezonul cald se recomandă stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantități mari de pulberi în aer;

rularea mijloacelor de transport pe drumul de exploatare se va face cu viteze cât mai mici;

se vor respecta elementele geometrice ale treptei de extracție (lățimea fâșiilor de 5 m, adâncimea maximă de 2.5 m);

perimetrul de exploatare va fi bornat, iar exploatarea se va face numai în interiorul acestuia;

nu se va acționa pentru schimbarea direcției râului și nu se vor crea baraj

D.1. Măsuri pentru protejarea speciilor de păsări

Măsurile se referă în principal la perioada de construire (deschidere exploatare) şi constau în:- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii

poluante;- Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii ( zgomotul

provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări

identificate în zona;- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu

perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.- Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a puilor etc.). - în perioada aprilie – martie , se va interzice accesul în zonele împădurite pentru a nu deranja

eventualele specii cuibăritoare;

D.1.2. Măsuri pentru păsări migratoare

Aceste măsuri sunt aplicate în special în perioada de operare/funcţionare a obiectivului de investiţie şi se referă la:

- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare). - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul obiectivului

de investiţie;- Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări

identificate în zona;- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu

perturba păsările;- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

D.1.3. Măsuri pentru păsările cuibăritoare din zona învecinată a amplasamentuluiAceste măsuri se referă în special la etapa de execuţie şi constau în:- Reducerea suprafeţelor de teren afectate temporar şi definitiv;- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii ( zgomotul produs de utilaje

(ex: autovehicule, excavator); - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul de

exploatare;- Menţinerea habitatelor favorabile pentru procurarea hranei (suprafeţe cu vegetaţie spontană în

vecinătate cu culturi agricole); - Păstrarea locurilor de cuibărit ale speciilor identificate;

- Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a puilor, etc.).

D.2. Măsuri pentru protejarea speciilor de fauna terestră

Măsurile propuse se referă în principal la perioada de construire şi constau în:- Reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;- Reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri;- Reducerea perturbării speciilor protejate de reptile și amfibieni prin emisii de zgomot şi vibraţii

(zgomotul provenit de la utilaje (ex: autobasculante, excavatoare);- Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile și amfibieni de către

personalul de exploatare;- Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile și

amfibieni identificate în zonă;- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare;- Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);- Reparaţia utilajelor în service-uri specializate etc.- Conservarea calităţii apei prin limitarea poluării fecalo-menajere, precum şi prin interzicerea

deversărilor deşeurilor de orice natură;

D.3. Măsuri pentru protejarea speciilor de fauna acvatică

- Conservarea calităţii apei prin limitarea poluării fecalo-menajere, precum şi prin interzicerea deversărilor deşeurilor de orice natură;

- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele aprobate pentru a nu distruge zonele de hrănire și reproducere;

- Interzicerea lucrului cu draglina în perioadele de prohibiție- Interzicerea construirii patului de înaintare în forme și direcții care să favorizeze crearea de

capcane pentru pești;

D.4. Detalierea măsurilor propuse

Măsurile propuse se referă în special la reducerea perturbării mediului în perioada de construire (deschidere exploatare).Ţinta măsurilor este în principal protejarea speciilor protejate identificate pe amplasament şi în vecinatate. Măsurile propuse, dacă sunt implementate corect, vor asigura protejarea tuturor speciilor de faună de pe amplasament şi din zona învecinată, contribuind astfel la menţinerea stării actuale a funcţiilor ecologice ale zonei.

Pentru impactul datorat deranjării speciilor datorită zgomotului şi luminii, în perioada dedeschidere a exploatării şi de operare, se recomandă:- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate- Evitarea exploatării în perioada de martie-aprilie când speciile de ornitofauna cuibăresc,iar speciile de peşti sunt în perioada de reproducere;- Evitarea muncii în timpul nopţii, iar în cazul în care se utilizează lumina noaptea se vaevita utilizarea ei în exces.- Evitarea exploatărilor nocturne pentru a se împiedica atragerea în masă a insectelornocturne şi implicit a liliecilor.Pentru impactul datorat mortalităţii directe cauzate de omorârea animalelor de către lucrători,

capturarea involuntară a diferite specii în gropi, şanţuri, canale etc, apariţia de false locuri de reproducere (ex gropi, şanţuri, canale temporar inundate care sunt secate în scurt timp, determinând mortalitatea ouălor, larvelor etc.), se recomandă organizarea de şedinţe de conştientizare în care să se explice faptul că aceste animale sunt strict protejate de lege;

Pentru impactul datorat creşterii nivelului suspensiilor şi a noxelor se va proceda la umezirea în permanenţă a drumurilor industriale fapt ce va împiedica creşterea gradului de impurificare a aerului cu

pulberi. Pentru impactul datorat noxelor cea mai importantă măsută de reducere este folosirea de utilaje şi maşini conforme cu standardele euro.

Pentru impactul datorat poluării datorate accidentelor, managementul defectuos al hidrocarburilor, folosirii unei tehnologii neadegvate şi managementului defectuos al deşeurilor, impact ce poate apărea în toate fazele proiectului cu efect asupra tuturor speciilor şi habitatelor se recomandă:

� aplicarea unei discipline în circulaţie;� folosirea de tehnologii noi, performante;� realizarea unui management eficient al deşeurilor; asigurarea evacuării deşeurilor prinefectuarea unui contract o firmă autorizată de salubrizare;Pentru diminuarea impactului provocat de mortalitatea directă a speciilor mobile de faună

cauzată de accidentele auto pe drumurile industriale, se recomandă:� limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului.� curăţarea regulată a drumurilor industriale şi a marginilor acesteia de cadavrele de animale (ex.

câini, păsări, etc.) produse de către accidente pentru a nu atrage eventuale specii necrofage (corvidele, păsări răpitoare, vulpi etc.).

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din O.U.G. nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în Lista Roşie Naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;

comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.

Tab. 67 Măsuri de eliminare / reducere a impactului negativ asupra speciilor de păsări de interes comunitar din aria naturală protejată:Cod Specie Cuibărit Iernat Pasaj Sit

Pop.Conser-

vareGlobal Măsuri de eliminare a

impactului în cazul implementării proiectului

Măsuri de diminuare a impactului în cazul implementării proiectului

A229 Alcedo atthis 15-25 p D 1. interzicerea distrugerii de cuiburi în cazul în care acestea sunt identificate în zonele de lucru sau în zonele tranzitate

2. interzicerea colectării și/sau distrugerii ouălelor în cazul în care acestea sunt identificate în zonele de lucru sau în zonele tranzitate

3. interzicerea capturării de exemplare din speciile menționate

4. interzicerea vânării / uciderii de exemplare din speciile menționate

1. reducerea vitezei de circulație a autovehiculelor, pe toată suprafața ariei naturale protejate, care participă la lucrările de implementare sau de exploatare a perimetrului analizat

2. stropirea cu apă a drumurilor balastate în perioadele secetoase sau ori de câte ori este nevoie, pentru a se evita discomfortul creat prin ridicarea prafului și propagarea acestuia către zonele folosite pentru cuibărit, hrănire sau înmulțire

3. evitarea funcționării în gol a motoarelor autovehiculelor și/sau utilajelor folosite

4. evitarea supraambalării motoarelor autovehiculelor și/sau utilajelor folosite

5. respectarea cu strictețe a drumurilor în cadrul deplasării autovehiculelor și/sau utilajelor folosite

6. evitarea depășirii suprafețelor alocate pentru implementarea și desfășurarea proiectului analizat

A029 Ardea purpurea 5-12 p C C CA024 Ardeola ralloides 5-10 p D C CA060 Aythya nyroca 20-25 p 100-

150 iC B C

A196 Chlidonias hybridus

80-100 p 380-450 i

C B C


C B C


C B C

A081 Circus aeruginosus 6-12 p C B BA038 Cygnus cygnus 4-10 i C B CA027 Egretta alba 15-30 p 50-160

iC B C


C B C


5-10 i C B B

A135 Glareola pratincola

10-14 i C B C

A022 Ixobrychus minutus

10-15 p C B C

A338 Lanius collurio 15-25 p DA339 Lanius minor 20-35 p CA177 Larus minutus 20-35 i DA023 Nycticorax

nycticorax20-30 p C B C


60-75 i C B C

A034 Platalea leucorodia

5-20 p C B C

A132 Recurvirostra avosetta

5-12 p 25-30 i C B C

A193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i D

A054 Anas acuta 20-35 i D

A056 Anas clypeata 30-60 i D

A050 Anas penelope 170-230 i D


D

A055 Anas querquedula 1-3 p D

A051 Anas strepera 3-5 p 50-80 i D

A043 Anser anser 350-500 i

D


D

A061 Aythya fuligula 6-12 p B B C

A087 Buteo buteo 20-35i D

A087 Chlidonias leucopterus

5-12 p B B B

A036 Cygnus olor 10-15 p C B C

A096 Falco tinnunculus 10-15 p D

A125 Fulica atra 30-45 p 2500-3000 i

C B B


D


D

A230 Merops apiaster 30-50 p D

A017 Phalacrocorax carbo 50-120 i D

A005 Podiceps cristatus 30-45 p D

A048 Tadorna tadorna 2p D

A161 Tringa erytropus 150-200 i

D


D


D

Tab. 68 Măsuri de eliminare / reducere a impactului negativ asupra habitatelor de interes comunitar din aria naturală protejată:

Cod Denumire habitat Reprezentativitate %

Măsuri de eliminare a impactului în cazul implementării proiectului

Măsuri de diminuare a impactului în cazul implementării proiectului

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație de Ranunculion fluitantis și Callitrichio-Batrachion

20 1. interzicerea defrișărilor/tăierilor de orice fel

2. interzicerea rulării autovehiculelor și/sau a utilajelor folosite în afara drumurilor existente

1. reducerea vitezei de circulație a autovehiculelor, pe toată suprafața ariei naturale protejate, care participă la lucrările de implementare sau de exploatare a perimetrului analizat

2. stropirea cu apă a drumurilor balastate în perioadele secetoase sau ori de câte ori este nevoie, pentru a se evita acumulările de praf pe frunzele plantelor, efect creat prin ridicarea prafului și propagarea acestuia către zonele unde aceste habitate sunt prezente

3. respectarea cu strictețe a drumurilor în cadrul deplasării autovehiculelor și/sau utilajelor folosite

4. evitarea depășirii suprafețelor alocate pentru implementarea și desfășurarea proiectului analizat

6440 Pajiști aluviale din Cnidion dubii 591F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,

Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,5


0,5

92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba 991I0* Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu

Quercus spp.0,2

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion. Alnion incanae, Salicion albae)

0,3

Tab. 69 Măsuri de eliminare / reducere a impactului negativ asupra speciilor de amfibieni și reptile de interes comunitar din aria naturală protejată:


Conservare

Izolare

Global % estimativ de afectare a speciei

în cazul implementării

proiectului

Măsuri de eliminare a

impactului în cazul implementării

proiectului

Măsuri de diminuare a

impactului în cazul


Rezidentă Reproducere

Iernat Pasaj

1220

Emys orbicularis

P - - - C B C B 0 1.interzicerea capturării de exemplare din speciile menționate

2. interzicerea vânării/omorârii de exemplare din speciile menționate

1. rularea autovehiculelor cu viteză redusă

2. respectarea cu strictețe a drumurilor și a traseelor stabilite de comun acord cu custodele ariei protejate

3. evitarea călcării de indivizi din aceste specii atunci când se observă prezența lor pe căile de rulare

1166

Triturus cristatus

P - - - C B C B 0

1188

Bombina bombina

P - - - C B C B 0

Tab. 70 Măsuri de eliminare / reducere a impactului negativ asupra speciilor de mamifere de interes comunitar din aria naturală protejată:Cod Specie Populație Sit.

Populație

Conservare

Izolare

Global % estimativ de afectare a speciei

în cazul implementării

proiectului

Măsuri de eliminare a impactului în cazul


Măsuri de diminuare a



Rezidentă

Reproducere

Iernat Pasaj

1355

Lutra lutra P - - - C B C B 0 1. interzicerea capturării de exemplare din speciile menționate

2. interzicerea vânării/omorârii de exemplare din speciile menționate

1. rularea autovehiculelor cu viteză redusă

2. respectarea cu strictețe a drumurilor și a traseelor stabilite de comun acord cu custodele ariei protejate

3. evitarea călcării de indivizi din aceste specii atunci când se observă prezența lor pe căile de rulare

4. evitarea supraturării motoarelor

5. evitarea ambalării la mersul în gol a motoarelor

1335

Spermophilus citellus

P - - - C B C B 0

Tab. 71 Măsuri de eliminare / reducere a impactului negativ asupra speciilor de pești de interes comunitar din aria naturală protejată:


Conservare

Izolare Global % estimativ

de afectare a speciei în

cazul implemen

tării proiectul

ui

Măsuri de eliminare a



Măsuri de diminuare a impactului în cazul


Rezidentă

Reproducere

Iernat

Pasaj

1130 Aspius aspius P - - - C B C B P0 1. interzicerea 1. respectare cu strictețe a

lucrului cu draglina în perioadele de prohibiție

2. interzicerea alimentării cu carburanți și/sau lubrifianți în zonele perimetrului de exploatare

3. interzicerea construirii patului de înaintare în forme și direcții care să favorizeze crearea de capcane pentru pești

4. interzicerea intrării în apă a utilajelor în zonele de lucru

suprafețelor de lucru în cadrul perimetrului

2. lăsarea în permanență a unui ”canal” de circulație între extremitatea suprafeței de lucru cu draglina și malul opus

3. curățarea în permanență a cupei draglinei de substanțe petroliere (vaselină) provenite în urma operațiunilor de întreținere

4. depozitarea corectă a deșeurilor și doar în locuri special amenajate

1149 Cobitis taenia P - - - C B C B P0

2511 Gobio kessleri P - - - B B C B P0

1124 Gobio albipinnatus

P - - - C B C B P0


P - - - C B B B P0


P - - - C B C B P0


P - - - C B C B P0


P - - - C B C B P0


P - - - C B C B P0

1160 Zingel streber P - - - C B C B P0

1159 Zingel zingel P - - - C B C B P0

E. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatelor de interes comunitar afectate

E.1. Metode de lucru utilizate în studiul florei şi vegetaţiei zonei: inventarierea florei din zona vizată pentru exploatare şi împrejurimi; identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; realizarea de fotografii care sa permită localizarea şi recunoaşterea tipului de habitat; determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea listei de

plante.

E.2. Metode de cercetare a fauneiMetodele de evaluare a populaţiilor de păsări utilizate în studiu au fost: punctele fixe şi transecte,

evaluarea păsărilor în migraţie, la cuibarit s.a. Metodele de evaluare a populațiilor de pești în studiu au fost: s-a interogat pescarii din zona

perimetrului de exploatare; Speciile de mamifere s-au identificat in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de

interes, dar şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe transecte.

E.3. Studii avifaunistice (păsări)Observaţiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în perioade când

acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul şi sunt apţi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa unei specii în zona de interes. Pentru speciile de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite de monitorizare care să poată reda toate particularităţile de pasaj (direcţii de deplasare, culoare de migraţie, comportament etc.).

Principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraţionale. În acest sens au fost alese puncte cheie care să acopere întreaga zonă de studiu în vederea identificării direcţiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile de păsări.

Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele de vârf al migraţiei în vederea stabilirii importanţei eventualelor rute de migraţie ce traversează zona de studiu.

Precizarea persoanei fizice si juridice responsabile cu implementarea masurilor de reducere a impactului

Responsabilitatea va aparține persoanelor care ocupă funcțiile: manager proiect responsabilul cu protecția mediului din companie

Calendarul implementării și monitorizării măsurilor de reducere a impactului

Tab. 71 Calendarul implementării și monitorizării măsurilor de reducere a impactuluiObiectiv Factor de

mediu Masuri de reducere a impactului Momentul

implementariiResponsabilitate Supraveghere


Apă - eliminarea imediată a efectelor produse de pierderi accidentale de carburanți și lubrifianți;

- depozitarea deșeurilor în apropierea cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor este interzisă;

- interzicerea amenajării unor depozite de carburanţi şi uleiuri în albia râului Siret, iar mijloacele de transport, la terminarea lucrului, vor fi garate (parcate) exclusiv în afara zonei de exploatare;

- lucrările de întreţinere şi reparaţii ale utilajelor şi mijloacelor de transport se vor efectua numai în locuri special amenajate în acest sens, în afara zonei de exploatare;

- este interzisă spălarea utilajelor în zona de exploatare, iar alimentarea cu motorină şi cu lubrifianţi se va face cu asigurarea tuturor condiţiilor de evitare a poluării apei;

- orice poluare a apelor râului Siret sau a acviferului freatic constatată, indiferent de cauzele poluării acesteia, va fi semnalată imediat la Direcţia Apelor Prut - Bârlad– Sistemul de Gospodărire a Apelor şi la Garda de Mediu

În faza de deschidere a

perimetrului de exploatare și

faza de exploatare

Managerproiect

Vasile Cornel;

Responsabil protecția mediuluiGabriel Gulap

Autoritățile abilitate: APM, Garda de Mediu, Direcția Apelor Siret, Custodele ariei.

Sol - Nu se va face schimbul de ulei sau alimentarea cu carburant a utilajelor din dotare în perimetrul de lucru;

- Se recomandă achiziţionarea unui absorbant de produs petrolier biodegradabil, cu eficienta de reţinere a produsului petrolier atât pe sol, cat si in apa, la începerea executării lucrărilor;

- pierderile accidentale de carburanți și/sau lubrifianți de la utilajele și/sau mijloacele auto care deservesc activitatea vor fi îndepărtate imediat prin decopertare. Pământul infestat, rezultat în urma decopertării, va fi depozitat temporar pe suprafețe impermeabile de unde va fi transportat în locuri specializate în decontaminare;

- Deşeurile vor fi colectate selectiv şi numai în recipiente speciale;- Deşeurile menajere se vor colecta în pubele cu capac, amplasate în apropierea

locurilor de producere a acestora. Numărul, capacitatea şi locaţiile acestora se vor stabili funcţie de necesităţi

-

În faza de deschidere a perimetrului de exploatare și faza de exploatare


Aer - folosirea de utilaje și mijloace auto dotate cu motoare termice care să respecte normele de poluare EURO 3 – EURO 5;

- efectuarea la timp a reviziilor și reparațiilor a motoarelor termice din dotarea utilajelor și a mijloacelor auto;

- folosirea unui număr de utilaje și mijloace auto de transport adecvat fiecărei activități și evitarea supradimensionării acestora;

- evitarea funcționării în gol și/sau a ambalării motoarelor utilajelor și a mijloacelor auto;

- pentru diminuarea impactului activităţii asupra factorului de mediu „aer” se impune stropirea drumurilor de acces din incinta obiectivului în perioadele secetoase ale

In faza de construire


anului şi rularea cu viteze reduseVegetație - respectarea cu strictețe a perimetrelor respectarea cu strictețe a perimetrului aprobat

pentru efectuarea lucrărilor de construcție și pentru depozitare; - nu se va defrișa în zonele imediat învecinate cu perimetrul aprobat pentru

executarea lucrărilor; - respectarea cu strictețe a traseelor drumurilor și evitarea ieșirii de pe acestea cu

consecințe directe asupra afectării florei din zonele respective;



Fauna - delimitarea zonelor de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea porțiunilor de habitat învecinate;

- reducerea perturbării speciilor (zgomotul provenit de la utilaje – ex: autobasculante, excavatoare, etc.) mai ales în perioada de reproducere;

- conservarea calităţii apei prin limitarea poluării fecaloid-menajere precum şi prin interzicerea deversărilor deşeurilor de orice natură;

- respectarea cu strictețe a perimetrului aprobat pentru efectuarea lucrărilor deconstrucție și pentru depozitare;

- reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;- reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate,

deşeuri;- Reducerea perturbării în perioada de reproducere



Deșeuri - îndepărtarea periodică a deseurilor menajere de pe amplasament;

-deşeurile vor fi colectate selectiv şi numai în recipiente speciale;

-deşeurile menajere se vor colecta în pubele cu capac, amplasate în apropierea locurilor de producere a acestora. Numărul, capacitatea şi locaţiile acestora se vor stabili funcţie de necesităţi.



CONCLUZII

Lucrările de excavare pot fi asimilate cu lucrări de decolmatare a albiei minore și de reprofilare a traseului acesteia, în acest mod lucrările încadrându-se în prevederile O.U.G. nr. 3/2010 de modificare si completare a Legii apelor nr. 107/1996, art. 33, al 2: "Dreptul de exploatare al agregatelor minerale din albiile râurilor sau malurilor cursurilor de apă, cuvetelor lacurilor, bălţilor prin exploatări organizate se acorda de autoritatea de gospodărirea apelor pe baza avizului și a autorizației de gospodărire a apelor, cu avizul deținătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă. Perimetrele de exploatare se amplasează pe cursurile de apă, numai în zone care necesită decolmatare, reprofilarea albiei și regularizarea scurgerii […] ”.

Amplasarea punctelor de extracţie în albia minoră a râului Siret este necesară și oportună pentru realizarea lucrărilor obligatorii și necesare în vederea păstrării unui traseu corect al cursului de apă astfel încât să se elimine în totalitate pericolul de inundații sau acțiunea de eroziune a malurilor care ar avea ca efect direct generarea de alunecări de teren și punerea în pericol a așezărilor umane aflate pe cele 2 maluri ale râului Siret.

Prin exploatarea nisipurilor și a pietrișurilor cursul apei va fi recalibrat, fiind atras spre zona centrală și către malul în care în prezent se manifestă tedința de depunere.

Se va urmări o exploatare rațională care să contribuie la regularizarea curgerii și la reducerea eroziunii malurilor, exploatarea balstierei având ca efect regularizarea curgerii în zonă. Regimul debitelor de apă nu se modifică, apreciindu-se că exploatarea balastului nu are negative asupra apelor de suprafață și subterane.

Activitatea exploatarilor de agregate minerale poate fi considerată, din punct de vedere al efectelor negative pe care le are asupra biodiversității dintr-un curs de apă, ca fiind un ”rău necesar”. O astfel de activitate este, de cele mai multe ori, o activitate cu impact negativ semnificativ asupra speciilor de pești și amfibieni din cadrul unui curs de apă dar este permisă, cu anumite restricții, tocmai pentru faptul că ea contribuie la regularizarea unui curs de apă prin decolmatarea și reprofilarea albiei minore.

Avându-se în vedere faptul ca activitatea analizata se desfasoara in interiorul SPA Lunca Siretului Inferior și în interiorul SCI Lunca Siretului Inferior, implementarea acestui proiect va avea un impact asupra factorilor de mediu după cum urmează:

1. În etapa de construcție impactul asupra factorilor de mediu va fi: pentru factorul de mediu apă – impact neutru pentru factorul de mediu aer – impact negativ nesemnificativ pentru factorul de mediu sol – impact negativ nesemnificativ pentru factorul de mediu biodiversitate – impact neutru impactul cumulativ – impact negativ nesemnificativ

2. În etapa de operare impactul asupra factorilor de mediu va fi: pentru factorul de mediu apă – impact neutru pentru factorul de mediu aer – impact negativ semnificativ pentru factorul de mediu sol – impact neutru pentru factorul de mediu biodiversitate – impact neutru impactul cumulativ – impact neutru

3. În etapa de dezafectare capacitatea de refacere a biodiversității și habitatelor va fi: pentru elementele de biodiversitate – capacitate pozitivă pentru habitate – capacitate pozitivă

În acest caz exploatarea agregatelor minerale de râu din perimetrul Condrea 2, poate fi încadrată ca o lucrare de decolmatare și reprofilare a albiei minore în condițiile în care sunt respectate condițiile impuse prin acest studiu.

Din punct de vedere economic investițiile propuse contribuie la dezvoltarea companiei S.C. WEST STAR S.R.L. cu efect direct în sporirea potențialului acesteia de a crea noi locuri de muncă și în alte zone unde își desfășoară activitatea.

La momentul actual exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret reprezintă cea mai oportună variantă din perspectiva produselor oferite (materiale pentru construcții și infrastructură), prețului, timpului de livrare sau disponibilitatea mărfii, însă este necesară o analiză permanentă a riscurilor. În cazul încetării exploatării, principalul dezavantaj este reprezentat de creșterea costurilor generate de transportul materialelor de la distanțe mari cu utilaje grele, dar și de sursele suplimentare de poluare.

Extragerea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret este necesară pentru asigurarea scurgerii la ape mari, cu efect benefic asupra menținerii structurii biotopurilor naturale din zonă, prin reducerea eroziunii malului stâng și reprofilarea, regularizarea cursului râului Siret în acest sector al albie minore, precum și reducerea riscului de viituri, care ar putea afecta terenurile riverane.

ORGANIZAŢIILE ŞI SPECIALIŞTII IMPLICAŢI ÎN OBŢINEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ AFECTATE DE

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Informaţiilor (privind speciile şi habitatele de importanţă comunitară afectate de implementarea proiectului) care au fost folosite la elaborarea prezentei lucrări au fost obținute de către elaboratorul lucrării S.C. DIVORI PREST S.R.L. prin efectuarea de cercetare în teren.

Această companie cuprinde specialiști tineri și foarte valoroși formați atât în laboratoarele de cercetare ale unor facultăți și institute de învățământ superior cât și în cadrul cercetărilor efective efectuate în teren cu ocazia elaborării unor lucrări de specialitate importante. Dintre aceștia evidențiem:

Ecolog Oana Nelu Ecolog Bianca Burghelea Biolog Andreea Diniță

ale căror CV – uri le anexăm prezentei lucrări.La elaborarea prezentei lucrări au contribuit și alți specialiști din cadrul companiei DIVORI

PREST a căror experiență profesională s-a format în decursul a peste 8 ani de activitate de elaborare de lucrări cu caracter științific (toate tipurile de evaluări) în domeniul protecției mediului.

S.C. DIVORI PREST S.R.L. este atestată să efectueze evaluări de mediu din data de 10.12.2007 și a fost înscrisă în Registrul național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului (www.mmediu.ro /poz.68) în data de 24.11.2009 fiind autorizată să efectuaze toate tipurile de studii de mediu, respectiv:

1. RM2. RIM3. BM4. RA5. RS6. EA

http://www.mmediu.ro/

Nota : Această lucrare este proprietatea intelectuală a elaboratorului – S.C. DIVORI PREST S.R.L. și se supune prevederilor legii dreptului de autor.

Este interzisă folosirea acestei lucrări pentru alte obiective sau pentru alte scopuri decât cele pentru care a fost elaborată (S.C. WEST STAR S.R.L. – PERIMETRELE DE EXPLATARE AGREGATE MINERALE IDENTIFICATE PRIN COORDONATELOR STEREO 70 ANEXATE ȘI STAȚIE DE SORTARE - CONCASARE).

Este interzisă difuzarea acestei lucrări altor persoane fizice sau juridice (cu excepția celor îndreptățite de lege), fără acordul S.C. DIVORI PREST S.R.L.

Elaborat: S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI

ing. jurist drd. Iuliana Fechete

ing. Volodea Fechete

ecolog Bianca Burghelea

BIBLIOGRAFIE

1. Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.-A., 2005 – Habitatele din România. Bucureşti: Editura Tehnică Silvică.

2. Maniu M., 2004, Ecologie și protecția mediului, Universitatea Bioterra București3. Mihai D., Inventarierea și reabilitarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare folosind

tehnicile Sistemelor Informaționale Geografice, zona Nicorești – Tecuci județul galați, Teză de doctorat, Coordonator științific Prof. Univ. Dr. Cîmpeanu S. M.

4. Antipa G., 1909 - Fauna ihtiologică a României, Acad. Rom., Bucureşti5. Antonescu C.S., 1947 - Peştii din apele României, Bucureşti6. Bănărescu P.M. 1965 - Fauna Republicii Populare Române – Pisces, Osteichthyes,

vol.XIII;7. Schnaider E., 2011/2012. Note de curs: Habitate de interes comunitar si managementul

lor.8. ***Formularul Standard al ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior9. ***Formularul Standard al ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior10. ***Procesul de desemnare a siturilor Natura 2000, CEEWEB, 200411. ***Regulamentul Ariei naturale protejate ”Lunca Siretului Inferior” ROSPA 0071,

Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice, 201012. www.info-delta.ro

STUDIU PRIVIND EVALUAREA ADECVATĂapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files... · Specii...

Documents

Transcript of STUDIU PRIVIND EVALUAREA ADECVATĂapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files... · Specii...