STUD! SI DOCUMENTE

PRIVITOARE LA

ISTORIA ROMÎNILOR '

11992. Vol. XVI.

XVI

www.dacoromanica.ro

I.

DOCUMENTE 0 REGESTE DIN COLECTI1 DE FAMILIE.

www.dacoromanica.ro

PREFATA.

Acest volum cuprinde materiale strinse ori pregatite intimp de doi aril de zile.

in el se vor gasi acte din categoriile urmätoare :1) Documente de moie, din culegerile familiilor Ca-

nandd, Cantacuzino-Pascani, Paladi, Oldnescu, Simionescu-Rirnniceanu si Leca si din a rdzäsilor tecucenl de la Tepu.Acestea din urma, copiate inteo condica, ail o valoaredeosebitä, pentru cd infdtiseazd viata, foarte putin cu-noscutd, in vremea moldoveneascd, a unui Tinut de rdzäsidin Basarabia, la Nistru. Tot asa se daii acte din celeexpuse la Iasi in anul 1908. Acte din culegerea d-luiadvocat Fote din Iasi, despre satele Dolniceni, Hili*aa,etc., si mai ales cea mai bogatd culegere de acte ce s'atipdrit pand acum laolaltd cu privire la Tigani e mate-rialul pentru o lucrare viitoare despre acest popor de robi;in ele e amestecat si un document privitor la familiaDoamnei lui Ion-Vodd cel Cumplit.

2) (hide acte interne de o insemndtate neobi§.nuitd.Astfel a) proclamatia pe care Constantin Mavrocordat

o indreaptä .cdtre locuitorii din a dreapta Oltului pentrua-i chema de la reaua libertate nemteascd la buna robiea Turcilor ; b) cloud acte din corespondenta in vremeaUnirii a episcopului de Buzdd Filofteiil ; c) un documentde la Mate! Basarab privitor la mosia Birca, luatd deMihai Viteazul de la mosnenii de acolo, recdpdtata si, laurma, pierdutd pentru totdeauna. Apoi -. d) singura ple-

www.dacoromanica.ro

VIII PREFATI

doarie de advocat care ni s'a pastrat de la M. Kogalni-ceanu; e) o suma de documente privitoare la o0irea ro-maneasca in veacurile al XVII-lea i XVIII-lea (v. 0 pp.286-8). f) Corespondenta unora din pribegii cari trecuraIn Rusia, dupa lupta de la Stanile0i, cu Dimitrie Cante-mir ; g) o plangere pentru pradaciunile facute pe vremealui Sobieski, de buna searna, de o ceata de talhari in-teun sat bucovinean ; h) o invoiala de mo0e a marelufMitropolit moldovean Varlaam cu boierul Dimitrie Bu-hu*; i) o lista de juvaieruri din vrernea lui Duca-Voda,pentru cocoanele" caruia se toarna lingua.; Douascrisorf ale lui Gavrilita Costachi; k) o a treia a luiToader, fratele acestuia, despre rosturi tatare0f. ; /) oscrisoare a lui Joan Cantacuzino Deleanu catre Ilie Zmu-cila ; rn) un rava al lui Manolachi Conachi despre undascal grec; n) o insemnare a dajdii arrna0lor. Urmeaza:o) o corespondenta din vremea Unirii, cu iscaliturile luiGrigore Ghica-Voda, luf J. A. Vaillant, lui Mihai Kogal-niceanu; p) o scrisoare a lui Andrassy catre acesta ; r)o admirabila telegrama a lui Cuza-Voda adresata ace-luia0 ; s) un catastif de dajde de prin 1683 a ora§uluiGalati; t) o porunca a lui Vasile Lupu catre un pircalabde Neam i un alt act de la acela0 Domn ; o scrisoarea luI Gheorghe Izlozeanul, pircalab de Hotin, catre fiul

urednicul de Botoani ; u) un act al tirgului Piatra ;scrisori ale lui Ienachi Kogalniceanu cronicarul 0 ale

contemporanilor sal* Iordachi Cananò i altul; x) acteprivitoare la marele Vistier Nicolae Bavta (foi de zestre,izvoade, testamente); y) acte privitoare la impartireaaverii Donice§tilor ; z) privilegiile Slanicului Moldovel ;a) o scrisoare a Alexandrei Buhu§; o carte de scutirepentru preoti a episcopului Leon de Roman.

3) Inseriptit: a) din Hu0; b) din Tirgu-Neamtului ;c) din manastirea Vorona, cu lista cartilor i manuscrip-telor din aceasta ctitorie paisiana; d) din manastirea Co-§ula ; e) din biserica de la Papauti, din margenea Boto-

EI)

j)

sas,

www.dacoromanica.ro

PREFATI IX

sanilor : f) din manastirea Sinaia si museul adaus ei ; g)din Rimnicu-Sarat : h) din Pascani (Suceava); 0 din 01-teni (Vilcea); j) din Rimnicu-Vilcii.

4) 0 singura descriere de manuscript, cu insemnatatepentru medicina populara si vocabulariul in legatura cudinsa; un fragment din cea mai veche Retorica roma-neasca, tradusa din greceste Innainte de 1'700 ; cea maimare parte din pomelnicul romanesc al Bisericanilor ; oprefatä a lui Chesarie Daponte, inchinatä catre omonimulsati, marele episcop de Rimnic.

5) Märturisiri istorice: despre dr. Cihac batrinul, ver-surf bisericesti de pe o icoana de la Caldarusani, dourtscrisori francese ale lui Alecsandri, din 1861 ; insemnarilecelui din urrna Basota despre desvoltarea neamului saii ;citeva antimise necunoscute ; doua probe de graiti pra-hovean de pe valea Teleajenulul.

6) Acte strdine: astfel o corespondenta privitoare lapetrecerea in Ardeal a poetului Ienachita Vacarescu,trimes acolo pentru a incerca sa aduca Innapol pe bei-zadelele fugare ale lui Alexandru-Voda Ipsilanti ; rapoarteflorentine din vremea lui Stefan-cel-Mare si relative laluptele lui.

Astfel alcatuit, volumul n'are o unitate care nu i sepoate cere si nici o impartire ca aceia pe care as fi do-rit-o, daca tot materialul has ft avut in mina de la in-ceput.

Asa cum este, el va adaugi in multe privinti cunostintatrecutulul nostru, si oamenii de intelegere si buna credintanu vor lasa fara multamire ostenelile mele.

N. lorga.

www.dacoromanica.ro

L

CHEMAREA LUI CONSTANTIN-YON MAVROCORDAT CANE OLTENI.

11.92 Vol. XVI. 1

www.dacoromanica.ro

D. N. Dohrescu citeazä, in cartea sa despre Biserica Olteanä suptAustriaci (p.134), actul prin care Constantin Mavrocordat, Intimplin-du-se a fi Domn, la Intoarcerea celor chid judete cAtre Domniadin BucurestI, Indeamnä la supunere cAtre Turd', la patriotism,am zice azI, pe locuitori, innainte de a se incheia räzboiul.

E de mirare cä un act de. aceastä insemnätate n'a väzut Incalumina. 11 am aici dup'i originalul din Archivele Statulul.

Io Costandinti Nicolae Voevod, gos-podarti zemli vlahiscoe, pisah g[o]sp[o]dstvarni Domnal Teril-RomAne0I, am scris Domnia Mea] cinstitü §i deDumnezeti iubitoriule, Sfintia Ta, parinte episcoape alüRimniculuI i SfIntielor Voastre parintl egumeni dupre lamändstirile dupeste Oltü, dind judetulti Romanatilorü, alü

ald §i aidsi Molitvelor Voastre, preoti, diaconilorti, i dum-

neavoastrA boiarf mai marl i boerAna01or, cApitanilortide tail si slujitorilord §i voao, pärcAlabilor dupen sate

tuturorti sAteaniloril, cat! sAnteti läcuitorI inteaceaste maisusü numite judeate, alit Romanatilorü, alü VAlciI,

§i aid Mehedintilorti.VA facemü Dornnia Mea In §tire cA, de vreame cA, dinü

tAmplarea vremilorü, intAmplandu-sA i acumil nApAdirede Neamti §i catane in pAmAntulil acesta, nu putine jafurf

prAzí aü cursü ticäIoi1orü pämäntearit de catre ace!vrAjma0 a! putearnecil TirpArAtif, adeca de care Nearntsi§i catane, a cArora nApAdire prea-puternica InpArAtie ne-suferindu-o §i neobicnindu-o (sic), trimis-aü o$ti InpArAte0i,otomAne0I i tAtArA§tif, spre izgonirea vrAjma0lor, cadAzrAdAcineze i sA-1 izgoneascA din pArnAntuld tAriI,vAzAndil Domnia Mea atAta gloatA de osta§I, carif puteasä faca multA stricAune §i pradft 061 §i pAmAnteanilorú,

M[i]l[o]stiiii b[o]jiiil[---

VAlcil, alit JiiuluI-de-josti, Jiiului-de-susii Mehe-dintilora,

sialit

Jiiului-de-josil, alit jiiului-de-susil

si

sA-1

si,

www.dacoromanica.ro

4 CHEMAREA LEI CONSTANTIN-VODÁ MAVROCORDAT CATRE OLTENI

cu toatä vartutea si nevointa noastrd amti statutti sine-amd järtvitti pe sinene, ajungandti cu multd ruga-une la prea-putearnica Inpärdtie, de amti scosti ferma-null Inpärätesti, cu mare tdrie si cu infricosate porunci,ca sa nu sä atingd cinevasi dind ostasi asupra sdracilortisi a parrianteaniloril, macarü de unti capü de atd, lulndttasupra noasträ pre told norodulii, de la midi pand lamare, ca santO dreapte raiale ale prea-putearnicil Inpd-rätil. Si asa, cu mila si ajutoriul luI Durnnezeil s'a päzittisäracil si s'ati aparatO de ostasii inpärMesti, iarO, de ail siindraznitil cinevas1 dintl osta*I a supara pe cate unti sa-racil, si i-ati luattl ceva, cu totil adinsula ne-amil silitil sifiestecaruia i s'ad scosti paguba. Aseamenea dard si pentruaceale cinci judeate de peste On, adeca Romanatii, Välta,Dolja, Gorjú *i Mehedinti, partea de peste Oltti, viindilhotärätä porunca de la prea-putearnica inpärätie ca sä sarädice Märia Sa seraschiarI Murtazâ-Pasa cu ostile Inpa-ratestI, cu 55 de steagurI de serdengheti, si cu 40 de stea-guri de levent., si cu 30 de steaguri de aghialeturi ', si cuund Seraschiiari. Sultanti si cu alti doI SultanI, cu 6.000 deoaste tätärasca, si sd intre peste ORO intfaceale cinci ju-deatse, ca sti izgoneasca pe vrajrnasii putearnicii inpardtii,si, ffinclil si voi, läcuitorii acei tall dinceput *i dintdiasi. data,mai denainte vreame raiale supuse ale prea-putearnicilinparatil, crestineaste, tocma ca unG mosteanfr alti patrieiacestia, cu dureare de inimd asupra crestinescului noroda,umilindu-ne, nu ne-amii Indurattl, nid arnO pututil rabdasail a suleri sil auzima stricaunea lacuitoriloril acei pärtI,care s'arO putea intärnpla sa sd Ilia, de catre ostasii in-päratesti, ci, precumil. pentru noroduld partil cestil din-coace, ne-arnO silitú si ne-amd nevoitù de i-arnii luatilasupra noastra, asa si dard aseamenea si pentru voi,luindu-va asupra noastra de la prea-putearnica inpärätie,cd yeti fi dreapte raiale ale Puternicii Sale, si cum(' vayeti pleca si va veti supune suptil stapanirea prea-putear-

, Osta§ regulatT, osta§f ale§ §i osta§T din provincir.

www.dacoromanica.ro

CHMAREA LVICONSTANTIN-VODA MAVROCORDAT CITRE OLTENI 5

nicii Inpa[ratin, precumü ati fosta dinceputa i mai denainte, i supta obladuirea noastrd, bine aü voita prea-putearnicula Inparata, dupd rugaunea noastra, i aü datafermana cu mare tarie ca, cdtl dinti läcuitori vora alerga

vord ndzui de vorü veni care Maria Sa Seraschiiari-Pasa i catra boiariul nostru ce 1-ama trimisa inpreundpentru asazarea si tocmirea ace! parti de tara, totl sä fiepdziti, aparati i feriti de verice feali suparare i rail cares'ara putea intampla de catra otomanestii ostasi: atataaceia, cata i casele lora si bucatele lora, nimini sa nu saatingd macara de una capü de atd.

Dec! dara, vazanda cartea Domnii Meale, si intelegandade mila ce prea-putearnica inparatie prin mijlocul nostruaü ardtata catra vol toti, numai de catti, cu inima nein-doita cu toata voia, sa alergatl i sa nazuiticatre Maria Sa Seraschiari-Pasä, spre Inchinatunea i su-punerea suptü ascultarea si stäpanirea otomanestif Mdririsi supta obladuirea noastrd. $i nu numal voi, cei marl simai de frunte, ci, pentru binele i folosulii de obste, säindemnatl pre totl, celalaltü obstesca norodü, sä sä supue

sa fie precuma aü fosta mai nainte, alergända si el cutotii Impreund spre castigarea a de folosü. $i sa-si idfiestecarele buiurultiil de la Maria Sa Pasa si carte dom-neaasca din mana boiarului nostru.

Drept aceaia darü, urmända poruncii si invätäturii noastre,stiti cä cu totii veti fi Wit! i aparatf de totti raula,veti avea de la Domnia Mea mild, cautare, dreptate

usurinta la toate dajdile voastre. $i veti sti i aasta, ca,pentru zahereao ce sa cade a sa da ostilor inparatesti,trimisa ban! gata, ca sa sa plateasca zahereao cu banI,sa nu sd facd suparare, nici sä sä ià de la nimini mdcarauna gräunta fdra ban! ; i, de sti va intampla a sa facecuivasl de catra ostasl vre o pagubd si suparare, numai decätü acela pagubasa sa alearge i sa mearga la Maria SaPasa, sd dea jalba, i i sä va Inplini toata paguba panala una, i ostasul acela sä va pedepsi cu mare $ i greapedeapsa, dupe fermanurile putearnicif Inpärätif.

sa veniti

sasi

s'aü

pi

pi

pi

pi

t

www.dacoromanica.ro

6 CHEMAREA LUÍ CONSTANTIN-VOW, MAVROCOTWAT CITRE OLTENÍ

de carea cumva sä va arnagi cu gändula a ra-mänea totil dejbinati suptii stapanirea streinilorü Neamti,vräjinasiloril prea-putearnicii inpärätii, sä stiti ca, nu numalvä yeti jäfui i \TA yeti prada de bucatele i averile voastre,ci si robii vä yeti da, i veVf treace si prima ascutitultlsabief, i pacatula acela va fi in grumazil vostri.

$i oricarele, yeti dint"' egumeni, veri dinü boiari saüboieranasi, saü verice feali de ornil parnanteanilavändil aid, in tara, möii, vii, Tigani, case, sä vä

acumil mai nainte oameni vostri, sä le iä intru sta-panire-va, ca de cAtra Domnia Mea toate vä le dam casä va le stapaniti färä de nicio zaticnire.

Tolico psiah g[ospodst]v[a]mi. [Aceasta poruncim DomniaMeal Oct[omvrie] 29, 7246 [1737].

[Monograma. Pecete. - $i turceste i].

Io Costandin Voevoda.

Hurez, doc. XI 1/6. Cf. §i n 7.

Iarü,

arü fitrii-

miteti

www.dacoromanica.ro

Il.

TREI SCRISORI PRIVITOARE LA IENACHITÁ VÁCÁRESCU.

www.dacoromanica.ro

D. profesor I. Lupa$, din Sibiiii, in-if trimete aceste trei scrisoricopiate la Sibiiä, in Museul Bruckenthal, si privitoare la boierulcu stiintä de latineste, frantuze$te si italiene$te, la potrivitul emisarin sträindtate care a fost Ienächit Väcärescu, gramaticul $i poetul.

Se stie ea, fugind de-acasä, pentru a vedea Europa, despre careli vorbise perceptorul lor apusean, beizadelele lui Alexandru-VodaIpsilanti, Väcäreseu primi de la piirintele deznaddjduit, care setemea pentru situatia sa domneascä, sarcina de a-if aduce innapodin Ardeal.

Bruckenthal, puternicul magnat ardelean, avu pläcerea de a cu-noaste $i el pe acest boier interesant si el 11 recomanda la Viena,ministrului Cobenzl prin scrisoarea ce urmeazä1:

I.

Rochgeborner Graf,Der wallachische Bojar Vakareszku, nach ihrer Landes-

sprache Szeptar oder Landesgeneral, der die Ehre habenwird, Euer Excellentz dieses Schreiben zu überreichen,geht in den Angelegenheiten seines Herrn, des Hospodarsvon der Wallachey, nach Wien, und hat mich um meineEmpfehlung an Euer Excellentz ersucht. Ich habe michder Entrichtung dieser an mich verlangten Gefälligkeit umso weniger entziehen zu können geglaubt, da ich einerseitsdurch nachbarliche Pflichten, anderseits durch die Betrach-tung, dass er, wenn er will, den iebenbürgischen Sachseneben so sehr nützen, als im entgegengesetzten Fall schaden

1 Ea nu se afla in culegerea scrisorilor lui Bruckenthal, cares'a tipärit in Archiv des Vereines für siebenbürgische Landes-kunde, 1904-5.- Cf. pentru cálátorie Istoria literaturit romine inveaoul al XVIII-lea,11, p. 136 $i urm.

www.dacoromanica.ro

10 SCRISORI PRIVITOARE LA IENICHITA ITICARESCU

kann, mich einigermassen dazu vor verpflichtet gehalten.Indem ich aus diesen Rücksichten hiemit sein Verlangenerfülle, und im Vertrauen auf die alte, mir von Euer Ex-cellentz gütigst geschenkte Gnade und Gewogenheit, EuerExcellentz zu bitten mir die Ehre gebe, in vorkommendenthunlichen Fällen, ihm Gewogenheit und geneigten Willenzu erweisen, - rechne ich es mir übrigens zu vorzag-lichen Vergnügen, bey dieser Gelegenheit, Euer Excel-lentz das Bekänntniss meiner alten Hochachtung erneuernund um die Fortsetzung Ihrer Gnade bitten zu können.Ich aber habe die Ehre, mit besonderer Verehrung zuseyn

Euer ExcellentzHermannstadt, den 28-ten Jenner 782,

ganz gehorsamster DienerBaron Brackenthal.

An des tit. Staats-Vice-Canzlers Grafen v. CobenzelExcellentz.

II.

Domcul fu mazilit, fàrä zäbav6, pentru fuga fillor sM, si, tre-buind sa' piece la Constantinopol, el cere, prin plingerea ce ur-meaza, Innapoierea flilor sM:

Eccellenza,Poiché dal primo momento della mia afflizione V. E.

si e degnata interessarsi tanto in mio favore, senza orn-mettere di ringraziarla per quanto fin ora si è adoperato,vengo con questa a parteciparli il colmo della mia dis-grazia, supplicandola a radopiare premure, poiché il bi-sogno estremo lo richiede in favore d'un angustiato Padre.

Eccomi fmalmente, in cotesto giorno, deposto dal Prin-cipato, ecco li tristi frutti della inconsiderata fuga e delritardato ritorno dei miei figli. Al caso atroce non rimaneciglio asciuto, anche delle persone più indiferenti; soloil cuore di miei figli si mantiene indurito. La SublimePorta A creduto a proposito dismetermi dell' impiego, e,

www.dacoromanica.ro

SCRISORI PRIVITOARE LA IENÄCHELTi VACIRESCU 1.1

benchè cid sia stato con tutte quelle marche d'onore, inatenzione dei miei servigi, niente di meno vi è da temerele più funeste conseguenze se la solecita venuta dei. mieifigli non le arresta. Ecco dunque un padre e tutta unafamiglia vittima d'un sconsigliato capricio, d'una inconsi-derazione giovanile. Eccomi ridotto al duro passo di tor-nare a Costantinopoli in breve. Ma come ritornare senzali figli? No, non tanto agisce in me il timore delle inevi-tabili conseguenze, come l'amore paterno, per solecitare illoro ritorno. Se le mie circonstanze fano brecia nel cuorepiù insensibile, come non potrô sperare che oprino in quellodi V. E., il di cui carattere distintivo è la bonta e la urna-nita? Se le preghiere dunque d'un padre smarritto, sele lagrime e singhiozi d'una angustiata madre, se le sup-pliche più umili di tutta una desolata famiglia meritanoqualche cosa appresso V. E., la supplico, e, per quanto viè di più sacro in cielo ed ha più caro sulla terra, lascongiuro a porgermi dita e vedere la maniera nella qualepossa riavere gli fugitivi figli.

Egli è vero, Signore, che loro m'hano causato questofunesto colpo con la lora fuga ; ma mi son figli, e solo chiè padre, sà di qual peso sia cotesto titolo nel cuore d'ungenitore. Che non li tratenga il timore che io mai li rin-facci il loro fallo, nè le tristi resulte. Lo giuro: scordaròtutto, e li riceverò con viscere paternali. Ma che voglianlasciare il povero genitore la afflitta [madre] in circon-stanze si critiche, in cosi evidente pericolo, eccede li limitidella tirania. E più atroce se mi rende il colpo quandoconsidero che viene dalle mani di miei figli. Che non liarresti il timore dei risentinenti della Sublime Porta, poi-chè questa, se il loro ritorno è solecito, fingera di tuttoignorare, e non li pregiudichera il loro mancamento innulla, anzi rispettera in loro l'augusta imperiale mano delaquale gli hd ricceuto; cid che, al contrario, se si mostra-sero ostinati, potrebbe quella atribuire il fallo a superioreimpulso e vindicare il mancamento dei figli sopra il padreinnocente. Queste riflessioni, ed altre che lascio alla consi-

www.dacoromanica.ro

19 SCRISOrd PRIVITOARE LA IENÄCHITA. VACIRESCU

derazione di V. E., la supplico a fargliele capire e metteretutto in opera a fine che io possa consolarmi in un temponel quale si bisogna conforto. Spero questa gratia di V.E., e, pregandola compatirve al mio dolore, che mi rendemolesto, con tutta considerazione e vera stima mi dico

Di Vostra EccelenzaUmillimo ed obbligatissimo servitore :

Alessandro Principe, m. p.Bucoreste, 44 gennaio, 1782.

[Adresa pe copertä :] A Son Excellence Monseigneurle baron de Bruckenthal, conseillier intime d'État, comen-deur de l'Ordre de St. Étienne et gouverneur de Sa Ma-jesté Imperiale et Royale Apostulique dans la grande Prin-cipeauté de Transilvanie.

HT.

Bruckenthal refusa insa pe beizadele, r6spunzind astfel:

Celsissirne Dornine Princeps!lustitiae ad m inistratio et praesidium quod CelsitudoVestra,

qua bonus vicinus, Transilvanis nostris, ab eo tempore,quo illius provinciae gubernaculum tenuit, non modo nondenegare, sed singulari benevolentia et aequanimitate prae-stare dignata fuit, ad quaevis mutua vicinitatis officiame obstrinxerant. '

A quo autem nuperi tristes Domus suae casus et vi-cissitudines, quibus paternae teneritudini acerbiores con-tingere haud potuerunt, moerorem et luctum super ean-dem diffundere coepissent, studium quaevis officia huma-nitatis exhibendi, compassione consincera iunctum, excrevittantopere, ut omnes partes mihi cessas explere omninoannisus fuerim. Inter has animi sollicitudines, redditae mihisunt pretiosissimae Celsitudinis Vestrae sub 244 elapsi adme exaratae litterae, raram humanitatem vicemque ama-ram, miseranda adflictione adspersam, undiquaque spi-rantes.

www.dacoromanica.ro

SCRISOld PRIVITOARE LA IENICHITA. ITICARESCU 13

Patiatur Celsitudo Vestra sibi persuaderi, nihil me om-nium eorum quae ad meas partes quodamodo pertinereet ad animi sui aegritudinem depellendam moeroremqueleniendum facere poterunt, derelicturum.

De reliquo precor et opto cordicilus ut animi magni-tudo, qua Celsitudo Vestra hucusque varias, ut naturahumana fert, vitae fortunaeque vicissitudines constantersupportavit, hancce etiam tristem sortem viriliter vincereet perferre, Deo auxiliante, iuvet; indesinenti venerationepersistens

Celsitudinis VestraeObligatissimus servus

Baron Bruckenthal, m. p.Cibinii, die 2da februarii 1782.

www.dacoromanica.ro

TH.

UN MANUSCRIPT DE LEACURI.

www.dacoromanica.ro

De curind am capätat un voluma§ miscelaneil, care ofera undeosebit interes prin cuprinsul sait

Iatä din ce se alcätuie§te :

1. Calendar ce cuprinde inteänsul intämplärile si vremiletrecutilor si viitorilor anl, ce iaste pe o sutd doispräzdcianI, cari s'ail scris di pe altu prin sälinta si chieltuialadum[nea]luI Clut[erul] Barbu Vis[oreanu], in zilele pre-luminatulul Domnü Io Alexandru Moruz V[oelvod, si Mi-tropolit fiind Preasfintie Sa Dosithel, si le-am scris ed, Ve-nedict arhidiiacon, fiind dascal la numitu boer de sus, laCopäceni; 1800, Ap[rilie] 25.

[Pe V°:]Pentru cite virste are omul, si care Sint, si cum sa

chiamd.Cocon iaste omul daca sd naste pand la patru ani; copil

sä chiamd de la patru ani pänä la cincisprezece. -Catarigaeste de la cincisprezece ani Wind la doaozAci si dol. Voi-nicti, adecd june, este de la doaozaci si trei de aril pänd lapatruzdcl si dot. Bärbat este dela patruzAcI si doI deani pand la cincIzAci si sasä. larä batrin este. de la cincl-Mc! si sasä pänd la saizaci si noao. Mator este de la sapte-zdef de anI pand la optzdcl. De aciia mai multa neputintd,si durerl, si boale.

2. Insämnare pentru dohtoril, cum sä sd urmeze (fol. 17).S'ar cddea la fiestecari domna sd aibd in casa lui pu-

tine invätätur[i] ale doftorilor la vreame de nevoe, la carilesne sa pot gdsa in casäle lor, cat ceI politnit sä indes-tuleazd de la spitarie pentru fiestecari boald, la intäm-plare sa.

11992. Vol. XVI.a

www.dacoromanica.ro

18 UN MANUSCRIPT DE LEACURI

Capitole:Unsoare pentru neputintale omene§tI: unsoare din pelin.Unso[a]r[e] intfacest chipil sa sa faca ; unsoare din bobru.Unsoare de presadè.Unsoare din rame, cu care prinde peste.Unsoare de crin sau serabrin.Unsoare din scorpiI sau din sarpi.Unsoare pentru ranza si stomah.Unsoare de terpentin sari de spiganare.Alte unsorI de Eghipet pentru focul luI Anton.Unsoare de zgarcitura vinelor.Unsoarb la pieptü.Unsoare foarte minunata pentru par.Unsoare ce iaste de obste buna la toate.Unsoare care omoara limbricil.Pentru purgatif unsoare.Cand are frigur[I],Altil felü pentru chinisisü.Altele iaras pentru fricur[I].Prafur[I] ca sa nu ramae cuiburile frigurilor in orn.Pentru oprirea sa nu verse cineva mult.Pentru fierbintala la orn.Pentru fierbintala cu bantuiala.Canal varsa multil copii cei micI si ail fierbintala.Alta pentru fierbintala.De dureri de capü.Alta chip, .cu chiminü.Alta, cu crastaveti.Matca femei cand cade de la locul eI.Durerea dupa cea naste muiarea.Muiare cari nu poate naste.Canal sa urnfla b ... ile.Muschii cand vor cadé.Boala din upercI.Canal va musca caini turbat.Cand pute gura omuluI.Cand va frange mana sail pitorul.

www.dacoromanica.ro

UN 114,NUNCRIPT DU LEACURt 19

Alta fel.De mu§caturi de §arpe sail de näpdrcd.Bolnavul canal are sate mare.Canal sä ro§esc albetile ochilor.La muiare cand II merge ränduiala mult d'innainte. -Alta chipil, cu rävent §i cu tämde albd.Alta fehl, cu rilvent.Cand sd oprete facere mueref. -Cdndil sd face albeata la ochii omului.De dureri de ochi.Pentru curgere omului d'innainte.Pentru tusä §i dureri de piept.Pentru pecingine.MK' chipil.intr' altil feall".De mu§caturd de §arpe.Si intr' alt chip.Cdridd negresc dintil la orn.Cand crapd buzdle.Cand face buba in gurd.Cand are omul ochii curat t nu poate vede.Ce zgaibe dulci.De cei ral.De dureri de capil.Clända iaste omul incuiat la stomah sail la §Azut.Alta chipil.Pentru incuiare ce nu poate omulchinic(sic)sail dobitoculil.Pentru limbrici.Alta fel.Prävimr cand sd face-va pá pior sail de sä va umfla.De celil perita.Pentru tränji.Al til fela.Pentru orce boald va avea inlduntru.Omul ce sä va intepa §i va rämänea lemnul inlduntru.Pentru ca s[ä] doarmä omul.Pentru rastä.

www.dacoromanica.ro

20 UN MANUSCRIPT DE LEADURÏ

Altd chip.Alba fel.De guturaI.Cine are carne rea la rand.Alt chip.Alt(' chip,$i altd fell.De tusd viechi.Pentru galbinare.Pentru galbinare cand iaste pe fata ornuluI evita.Intraltú fel.Alta fel.Cand te dor ochi §i sant ro*f.De vätämatura barbatilor §i a muerilur.De umflatura titelor.Cand sa oprete tita muerif, dupa ce nWe copilu.Intealtil chip.Si alta chip.Muiare ce n'are tita.tuta fell.Cand iasä matul la om.Asamine la copif micY.Cand nu aude omuLSi alta chipa,Cand dor urechile si curgd.Cand va Inghiti omul lipitoare.Pentru masäle.Par, de sa va face undeva§.Doftorie pentru cal *i pentru alte dobitoace.Pentru Me.Pentru umflaturä supt grurnaz.Pentru umflatura la pioare §i la alte locurtil.De sagna.De eel. raf.Calul de va fi muscat de arpe.De multe cre§ter[i] pe pioari.La cal, de sa va umfla päntecele sail inchieturily.

www.dacoromanica.ro

UN MANUSCRIPT DE LEACURI. 21

De limbrici la cal.Dacd iaste rapugos.Pentru albeatd pe ochi caluluLCand iaste aprins calul.Prafur[i] pentru multe boale din läuntru calulaDe nu va mânca calul buna.De alte durer[i] la cal.De sä va bolndvi calul si pricina lui nu poate sd o cu-

noascd.Tantar si taini sd nu musce pe cal,Doftorie de obste la tot dobitocul.

Clistarl, ca sä creiascd sticla.Alta chipii.Clei de bränza si din var cum sd s[a] facd.Metani, mänunche la bastoane si imameli cum sä s[ä]

faca.Osul ca sd s[d] moe la lucru.Clara sd s[d] facd alba.Clara sa sä faca verde.Pentru purit, sd-i stringi la unü locii: iaste curiosii lucru.$i hair alta.Stupi de primdvard, cAnd nApddesc cei strein[i] pe aceaia.Pentru soaree, sa Jugd.Comedie pftsärilor.Alt fel.Alta chip, cu rachia.Pentru ursl ce vinti la prisaca.Cum sa face padvid de visin[e].La urrnä se dad si alte retete si prognosticurl cu privire la viata

omuluf.

-Pe Vo foil d'innaintea calendaruluT si tratatulul de medicinä po-poralä1, vine aceasta notä de nuntä a proprietaruluf:

Leat 819, Martie 9. SA sd stie cd in zioa de patruzecide mucenici am sosit ea, cel ce i sd va vedea iscdliturala vale, in Copdceni, kite() Duminecd, pa la patru ceasuri

i Cf. Grigoriu-Rigo, Analele Academid Rornine" pe 1907.

www.dacoromanica.ro

22 UN MANUSCRIPT DE LEACURI

din zi, §i venirea mea aü fost ca sä Wiz pa dum[n]ei co-conita Tita, flica dum[nea]lui biv Vel Stol[ni]c Barbul Vii-§oreanul, a-m fi mie spre petrecere, de sotie, §i, a dood zi,LunI, cu ajut[o]ru lui Dumnezea, dupre a noastrd vederein flintä, am fäcut urmare de vorbd, .5,i am §i priimit foaede zestre, trimitändu-o §i la Bucure5,4 ca sä ne vie §i pd-rinte§tile blagoslovenii de la a mea cloritd maicd, dum-[nea]el cocoana Sultana Drac[a]ch[i], fiind soli din parte-miun Petrache Manovici, ddri neamul gift Sdrbul. Ea am scrisaid, §i dupre a mea petrecanie sa-m rämdie numele ne-muritor, zicand fiecare clan ce vor citi : Dum[nelzea sal erte,prod. Costfandinl Dracachi.

Cu acest prilej am väzut si alt manuscript cuprinzind cunos-cutul roman Filerot ,i Antusa", tradus din greceste

Ca probil a versurilor ce-limpodobesc,pe alocurea, däm acesteaciteva:

Cind de dimineatä soarele räsare,Roa, släbindu-se, piere cu mirare,Si ara, de fata foculul cea mare,De tot sil topeaste, slabind foarte tare:Asa se topeaste inima cea prinsäSi de a dragosti sägatä Intinsä.

in privinta soarte acestu solid volum de 885 de pagini nume-rotate lämureste aceastä interesantä notitä finalä:

La leat 826, Ghen[a]r[iel, 15, in Domniia Märii SaleDomn Io Grigorie Dimitrie Ghica Voevod, inteo MiercurI,in 13 ale luneI Ghen[a]r[iel, am mers la d[u]m[nea][uI Cos-tache Clinceanu, fiiul duErnlisale biv Vel Stol[ni]c RäducanuClinceanu', unde am gäsit aceasta istorie a Jul Filerot §i aAnthusi, §i, rugindu-1 foarte, mi-aa dat-o, i am cetit-o ; dincare indulcindu-mä de ale lor patimi §i räbdare indelun-gatd, am scris §i ea, §i m'am iscalit ; aceasta.

ClostaJncllin] Rac[o]vgjal.De la acelasI pare sä fie editia in 12, din veacul al XVIII-lea,

la Pildelor filosofeftr, pe care se inseamnä: Aceste Pilde Filosofestile-am cumpärat tle aid, din Craiova, in ti unul, in vremea cind mäjudecam cu Sinescu pentru mosiia Piatr[a]; la leat 1810, Sept. 1".

1 Tipografuh

www.dacoromanica.ro

Iv.

DOUÄ ACTE PRIVITOARE LA UNIRE.

www.dacoromanica.ro

S'a vorbit mult In ultimul timp de Cuza-Vodä. Sa ni fie iertat aimpArt4i cetitorilor noVri, dintre cari ce biltrini le vor ceti cuduioasä amintire, cele dotiä scrisor ce urmeaza, privitoare amin--douä la imprejurärile ce precedara alegerea lur Cuza.

Originalele se aflä in Museul din Sinaia. Episcopul cAtre caresint adresate, e cel de Buz Ail, un unionist märturisit.

I.

Prea Sfinte Parinte,Ma iertati, ma rog, pentru intarzierea ce s'a facut !Ana

sa raspunzil la placuta scrisoare a Eminentiei Voastre.Pricina a fost cä ma gateam de plecare pentru o treabace o amü la mosie, Acum lasa aceasta scrisoare acasa,ca sa se ecspeduiasca Indata dupa pornirea mea.

Aî fi doritü, Prea Sfinte Parinte, sa va pociú spune multeinteresante despre cauza OHL dar nu e nimica noti pentrunoi in lumea politica. Cuvintul imparatului Napoleon, cares'a interpretat in mai multe felurf, nu adaoga, dupa parereamea, nici nu scade nimic din sperantele noastre. Comisarilse afla inca, dupa toata probabilitatea, in aceasi neputintäde a se intelege intre el% Si nu stiil de avemil sa anti de-sevarsit multumiti de raportul lor, in cazul cind se vorputea uni toti la un raporta comun.

Ai nostril' urmeaza a incurca trebile noastrd, in loc de a ledescurca si a le iniesni caile spinoase. Ati sositu aid multideputati dupren judete, si era vorba sä se faca o protes-tatie in contra fitrmanului de inchidere. Mi se pare insa canu s'ail alesü mai mult de vre-o doozeci cu staruintapentru pasul acesta. Ecsageratii totii nu se astimpara pi

www.dacoromanica.ro

26 ACTE PRIVITOARE LA UNIRE

urnbla sa faca adunarii ca sa ca$tige mai multi partizanipentru ideea de protestatie. Guvernul are sa k dea maiintiia parinte$tele sale povetl, $i apol, de nu s'or astimpara,o sa fie nevoiti sa o apuce cu raul, ca sa nu ramlie subbanuiala ca incuragiaza pe supt mina ni$te asemenea urmari.

Pentru jurnalul de care ne a fosta vorba, mi se parecd n'are sä se aleaga nimic bun. Creza ca $i domnul JoanVacarescul se cdie$te cä a apucata sa dea banii. Dar inprivinta aceasta ar fi multe de vorbitü. $i ma rog ca samai aveti rabdarea, Prea Sfinte Parinte, pina voia veni eainsumi la Buzeü, unde am de gind sä va viziteza pestevre o trei saptamani.

Pina atunci, etc.Bucure$U, 15/27 Ianuarie 1858.

A. G. Golesco.

Prea Sfinte Pärinte,Comitetula centrala ala Unirii, de$i tirziú, socote$1e de

datoria sa cea mai netagaduita a felicita In Prea SfintiaVoastra pe pastorula cela mai buna ala Eparhiei Buza,care, In aceasta epoca mare de regeneratiaa data frumosula esemplu ca $tie a pretui cu sanctitateMalta misiune ce Dumnezeti i-a incredintata.

Turma, Prea Sfinte Parinte, cunoa$te glasula pastorului,si Prea Sfintia Voastra ati electrisata inimele tuturora prinirnbrati$area cu entusiasma a programei de dorintele

subscrierea ei i indemnul de a se impra$tia intoata eparhia.

Biserica este coloana i sprijinula pdevärului, i, cindapristorii ei sinta zelo$I i devotatl, ca Prea Sfmtia Voastra,pentru binele i fericirea Patriei, atunci adevarula revarsalumina sa dumnezeiasca peste toti fii ei i aduce la cu-no$tinta $i pe oile cele ratacite din turma luI Hristosa.

Pastorula, Prea Sfinte, este facuta pentru Biserica, $i nuBiserica pentru pastoril ; de aceea pastorula cela buna catasa-$1 pue sufletula pentru turma ce pastore$te i sa nu

II.

Rominilora,

Ro-rnInilor,

www.dacoromanica.ro

ACTE PRIVITOARE LA UNIRE 97

lese sä treacd nid o occasie fdrd sä dea probe cd stie pretuisacra miluiré cu care Dumnezed l-a insarcinatti si cd nupierde niciunti minutil din vedere tow binele ce poate facepentru oile turmei sale.

Tara noastrd se aflä in ajunuld unul viitor mare; estedar de datorie fiecdruia Rornind adeväratti a contribui dintoate puterile sale spre a o face sä se ridice la demnitateaei, infruntindd, cu bärbätiä orke fel de ispitä, cu care ine-micii bineldi comund sä silescil a räci inimile cetätenilor.

Dumnezed este mare si a tottl puternicd, Prea Sfmte Pa-rinte. Ella nu va pärdsi acest popor binecuvintatd; ild vainarma cu neinvinsa armä care a fostit scutuld si apa-rarea sa in toate imprejurdrile cele grele; va immulti nu-märuld alesflor MI' si va Insufla aceleasi sentimente Win-testi tutulor copiilord Bisericei lui Hristosil, ca sd imitezefrumosuld exemplu ald Prea SfintieT Voastre si sä conlu-creze cu aceeasi cilldurd si devotamentd pentru binele sifericirea tärii.

1857, Maiù 18.

Constandin A. Crezzulescu, Alecu Golescu (latineambele), P. I. Cerndtescu, Nicolae Hristu (cirilice), /.I. Philippesco, D. Kariagdi, E. Predescu, Hr. Poli-hroniade, Grigorie Gr. Ghica, W. Paclian, Jorano, I.Pencicoff (idem), Al. Oresku, N. Nennovict (latine),G. Costaforu, I. I. Philippesco.

www.dacoromanica.ro

0 MOSIE A LU1 !CHM VITEAZUL: BIRCA DIN DOLL

www.dacoromanica.ro

intimplarea mil face sd cunosc rosturile unef mo$if doljene carea fost o clipd a luf Mihai Viteazul: Birca, din marginea Dundrif.Mo$neniI se räscumpärarä cind noul lor stäpin se afla in pártileRimniculta, la Ocne, innainte de 1599, si. din actele lor, pástrateastde de urma$I, afläm de o petrecere a luI Mihaf in Vilcea, undeora$ul de episcopie avea o bisericd in mijlocul tirguluI", inte-meiatä de Pätra$cu-V odd, tatäl cuceritoruluP.

Se stie cd singurul at al luf Mihaf, Petra$cu, zis in scurta lufDomnie munteand: Nicolae-Vodd, s'a insurat in pribegie cu Ancutaflica luI Radu-Vodä Serban, alt fugar in Apus $i oaspete cu pensieal impäratuluI, pentru care jertfise toate.

Din aceastä cästitorie se nascu un flit, Mihal, care dori, $i erachiar, sa fie Domn 2, § i 0 fiicä, Ilinca, máritatá apoI cu Istrate Vis-tierul 2. Aceasta si. mamd-sa neavind bogátia celeflalte fete a lufRadu Serban, Elena, märitatä cu Constantin Cantacuzino Postel-nicul, luptarit sa stringd, la 1640, färimile bog-Mid luI MihaI-Vodä.Mopeni, cnejit din Birca, do iuzba$1 din noua o$tire de Ord si doiboierina$, fur:A tra$I la judecatä pentru a li se lua päminturile inputerea vechii cumpäräturi. Et scdpard insd la judecata ha MateiBasarab.

Avem Inca actul slavon al hotaririf, $i, pe lingä el, o traducerefäcutd la Vidin, la Dal, de un preot, care capätä $i intárirea epis-copuluI de acolo, Meletie, care, cum se vede, stia foarte bine ro-mäne$te.

Reproducem traducerea, care e exact& adáugind in slavonestepal-0' caracteristice sail indoielnice.

Mlip[o]stiiii b[o]jiiil Ion Matel" Voivod, fiorul marelul *ialil prea-bunuluT raposatuluT Ionia Basarabù Voivodil, dat-ama Domniia Mea ttasta porunca a Dornnii Meale pentru

i V. Inscrip(ii din bisericile Romanid, H, Rimnic: biserica SEParaschiva.

2 V. Studit fi doc., IV, tabla., Cu privire la dinsa v. Elie Nicolescu in Noua Revista romina

pe 1-iii Novembre 1931 $i Stoica Nicolaescu, in Romania Nouö, nl 1:Stadit f i doc., IV, p. 245, no mix.I.

www.dacoromanica.ro

0 MOIE A LUI MIRAI VITEAZUL BiRCA DIN DOLJ

satu Barca dinü judetula Jaiului de-josa slug[ii] DomniiMeale mostenilorü (HACMAHHItill) satului, anume GiurcaIuzbasai i Hrana Spatar [i] luI Patru Logofatu i lui StanüIuzbasai i cu fratii lor i cu Roril Dumnezail le vada, ca sa fie al lorü acesta satü Barca ce scrie mai susa,peste tottl hotaruld mosii Bärcäl, ca sa la venitul moiidina camp, dinü apa i dina vie i din sazutulti satuluisi din toate cate sa vora strange peste totti hotarula, dinahotarü panbi îriú hotaril pan[a] in sea[mai hotar[a]loril preabatrane, hotara dint]. apa Dasnätuiulul dreptil pe maguraSpataroaei (erritmpoaF) in chitusa (8 KFITHW) i pe Desratele(sic) (Dasiratele) la Butoca, din Butoca in Caprariula(imiipaolo) i peste drumula Malici (= MalaiuluI; M'ItrIal0A011) i

pe drumu Diiului (A,Tiomvil) i la fantana domneasca i pe-magura Caravanului (Kairkit,iiisnoR) i pe ulmi Plosci, la Po-pici (sic: Tont11-110), i pe lacul Glavei (naKSII rriarte), la Be-jänari ( seamApH) i din Bejanari in Geamini (rkAnnu) i pemagura Ciutel i in grinadula cu piiatra i pe maguraCioarif, la Cet[a]tue, in Cuibula Corbului (KSIossil KopiitinoK),-pentru [ea] acesta sata. Barca, ce scriemai susa fost-ail totioameni (si cu) mosneani (Atom Kiusir) mai nainte vreameinü zilele altora Domni, apoi, d[upa aces]tea, canda aú fostilin zilele räposatului Domna Mihaila Voivodü, i viindasatula &Area, ei tot:I aü vandutil mosiia Dornnului MihailaVoivoda. Dupa aceaia satula Barca iara aü rascumparatamosiia Innapol de la r. posaiula Mihaila Voivoda, i a databani in mana Domnului Mihaila Voivodil aid, In Oman-tula Domnii Meale, înü ()rash, in Rarnnica, in Ocna ceaMare'. A poi in acea vreame Domnula raposatula MihailaVoivodu aa facutil cartea a Domnii Lui pentru rascum-pararea mosii Barcal, pentru ca s'aa Intamplata de ail tre-cuta Domnula Mihailü Voivod Ina Tara Ungureasca9 a-tuncea, inteacea vreame, i s'aCt mutata ding lumea Oasta ;dupa raposatula Mihaila Voivoda, candü Eta fosta Ina zi-

1 HM Rh BEMAE, 8 wow rcmtoAtti $ PlaMHHK, WT EMHIStI (0ers)..2 cripi3 !MIMI Rh. 8rprhCKa REMM, H HROROAHCE WT MHR4 CfrO.

[citi]

KOA

: 32.

at"

www.dacoromanica.ro

0 310§IE A LTA MDIAI VITEAZUL : BIERCA DIN DOLJ 33

lele Domnului RaduluI Voivoclü, canda aü venitil in Seau-nulft tatan[i-saa] Voivod, i aü stAtutil stapanil i DomnaTarta-Rumanestl si in Scaunuld mosu-sad raposatului Dom-naluI Alicasandru Voivodd i aid tatani-sria Mind Voi-

dupa aasta Radulü Voivoda [aü trimesil] oamenidomnestl la satuld Barca de ail cerutil banl de la mosneanIca rascumpere mos[ia], sateani mosneani aü venitilla Radulti Voivodú, i aü aratatil cartea de la Domnu Mi-haila Voivodd cd aa rascumparatil mosiia innapoi, cu bani,

ail de la Mihailil Voivoda hristova (sic) la mana, de [rasj-cumparare cu mari marturif pentru Barca cea Mare. Dupdaasta, vazända Radulil Voivodil hristovula Domnulul

inca le-ail facutti hristova la mama satea-nilora din Barca, ca sa aiba bund pace de la Domniia Sa.Dupa Radula Voivodd aü vinitü -Alixandru Voivoda

in Scaunula Taril-Rumanestl. Dupa aasta, vazandilAlixandru Voivodd IIiiaü cumü ca a data Radulti

hristovil la mana mosneaniloril, Berceanilorti, Incamilostivittl. si facutil hristovil la mana Bercea-

niloril, i aü innoitü i aü întäritü mosiia Barca cu hris-tovula Domnii LuI, hindú i parcalabi acolo ApoI, dupaatasta, candil aü fostil înü zilele Dom nii Meale, ra-dicatil Domna (rcrimm) Ancu(a, fata luI Sarbanü Voivoda,Domna (rciviim) lui Patrasco Voivodil i cu fie-sa Ilinca,nepota lui Mihaila Voivodü, fata lui Patrasco Voivodfi,care aü trecutil dinil Tara Nemtasca alci, ina pamantuldDomnii Meale. Dupd aasta, cocoana Ilinca (GAMMA), fataDomnii Ancutal, n'ati cäutatil pentru sate si pentru mo-siile raposatulul Mihaila Voivodil, care ara fi zicandü,s'aa apucata si de Barca cea Mare, ca sa-I fie mosie, pe_cuma ca arü fi zicanda ca arú fi cumparat-o mosii sal cubanI, si ail cerutil de la mosneara ban!' ca sa-si rascum-pere mosiia, si aü venitü naintea Dornnii Meale Gfurcatuzbasa i Hrana Spdtariu i Pcitru Logofcitu i Staniuzbcqa, i aü stcitutti in Divanul mare cu DoamnaAncula, Doamna lui Pdtrasco Voivod; afd art fost

cocoana Ilinca . . . . aruncatinnaintea Domniei Meale

41992 Vol. XVI. 2

vodd,

sa-sd

Mi-hailü Voivoda,

Voi-voda

le-aü

ai

lIli-a1

saIo

s'a

www.dacoromanica.ro

34 o NO§IE A Ltd MIEfAi VITAZIII, : BIRCA DIN DOW'

trei hrisoave de la trel Donznt, Z am edit mo0iBdrca, boiaril at Domnii Meale, 0 am ju-decatü... dreptate pre leage, dinpreund cu loft ve-

boiart at Domniei Meale adevdrat cd s'addat tot bani de pe mo0a Bdrca in /mina rdposatuluiMihailü Voivodil pentru aeastâ mosie, care luatil san-guril Mihailü Voivoda [cu] mäna ; vazindil Domniia Mia

cu boiari Domnii Meale i cetindil hristovulti RaduluiVoivoda i hristovulti luI Alixandrulti Voivodü, pentruaeasta, väzändil hristoavele acestora Domni, amü facutil

cartea a Domnii Meale pentru mosiia Bärca,data la mana mostineaniloril Berceanilorü precumü cd

märturisitil enezi ului cd aú fostil a lora mai dina-inte vreame. Iarü Domna Ancuta i WTp0K01011,a (sic) Dim:Ica,AFtpipa Domnii Ancutdi, treabd cu mosiia Bärca sä nu aibâ,

toatä ruda raposatuldf Mihailil Vovodü sä sä pue josa.$i aceastä poruncd a Domnii Meale sä nu sd cläteascäde niminea, sa fie neclätitä. $i am %cuff' aastä poruncdpentru innoirea cartiloril si intärirea, i, viinda alí Domni,i verke judecaorli care sä va intä[m]pla a fi stäpänitoriTärii-Rumänesti i pämäntului rumänescil, ail din striinisaü di[r] rudeniia nosträ, sail din alta neamú, pentru aeastai pentru innoirea i pentru intarirea, voril sti carteaDomnii Meale: care va cAuta cartea Domnii Meale, preacela Domnul cinsteasca i sä-lil pazascd intru Dom-niia lui si in odihna sufletuluf lui. Iaril care sd va in-tämpla a nu tänea si a nu intari aastä carte a Domnii

ci o va calca i o va strica i o va lasa la uitare,acela sä fie procletil i anatima i afurisita de trei sute 18sfinti pdrintitaf care ail fostil in Necheia, i sä aiba cuIuda i cu Ariia. $i dupa aeasta iata am pusti credineosämärtu boiarii Domnii Meale: jupan Dragomirü VelaBanta, jupanü Durnitru Dudescu Veld Vornicü, jupanüPreda Vela Spatari, jupanil Stroe Vela. Vistiiarü. jupanilSocolil Veld Cruceari, Radula Mihalcea Vela Comisü, i

Partea aceasta nu se inal poate ueti in traducere ; o ieaü dupäo cope notiä.

$

1

ball

si ea i ama

Meale,

vclitii

cot veliti

s'aa ...

sa-la

www.dacoromanica.ro

0 MO§IE A LEI MIHAi VITEAZUL : BtROA DIN DOW 35

Marco Vela Paharnic i jupanü Costandinü Vela Pitarar, Postelni c] , si ispravnica Radu Vela Logofatü. Si amt.'scrisa ea, Lapadata Logofata, aasta porunca inü orasulaTargovisteI, cu porunca Domnulul Mate! Voivoda. Aasta.

Leatü de la Adama Septemviri 18 [-. April 28] 7150[1642]. [Monograma; reprodusa si in traducere.]

Mate/ Voivocla.Aasta copie ama tal[malcit-o ea, popa Musata, In zilele

luI Iosifü inparatü.Ea Melentie Vladica, alt1 orasula Diiului, martora.

Cu vremea, mosnenif dail o parte din mosie nu stia, cu vInzaresail, precum am inteles, cu zAlogire", mänästiriT Sadova ; altd parte,spre Bärcuta, cAtre neamul Bäläcioiuluf". Ajungind proprietar pelocul Sadovei negustorul Hagi Ienus din Craiova, incep certelepentru hotärnicie, la 1816.

Soarta mosnenilor II fAcu sA ajungA, multämitä unui intreg sirde incAlcarT si samavolnicif, clAcasii luT Alexandru-VocIA Ghica.Ei indreptail la 1851 cAtre dinsul aceastä plingere :

Mutt milostive Doamne,Pentru nedreptatea ce s'ail intrebuintat asupra pricini de jude-

catä ce am avut cu Costandin Brätäsanu, Nicolae Mosh si cu casaräposatului Hagi Enus, pentru dreapta noasträ mosie din hotaruBirca, ce ni s'ail hräpit, si mat' la urmä, s'ail fost cumprat deMäriia Ta.

Numai temAtorii de Dumnezeil sa vor pätrunde si se vor uimi,caci no!, judecindu-ne cu numitii in Domniia Märief Sale GrigorieGhica, s'aü dat luminatA hotärire din anul 1825, ca sA ne lurámhotarnic si inginer cu a noasträ cheltuialä; care, impreunA cu fostulhotarnic al lor, d. SArdar Iordache Otetelisanu, cel care ne näpäs-tuise, i cu numitii, sA tragä tot hotarul, si alegind toatä Fuma ces'ail fost vindut de neamul nostru, ce va mai prisosi [sA fie pämintul]nostru. Pe acel temeiii am fost si luat hotarnic pe rAposatul Me-delnicer Portärescu, si inginer cu platA, care, mergind in multerinduri la fata locului, putintä nu a stAtut ca sä-I aducA pe protiv-nicii nostri si pe hotarnic. Murind Portärescu, am luat pe flubdumisale, Pitarul Dimitrie, pe care l-ail priimit si Särdarul lor-dache de bun ; apoi, ce ail fost pricina, nu stim ; cA nici cu acestan'ail venit in fata locului. Noi, neincetind cu jelbi a-i supune ca sävie asupra hotärnicie, ne-am pomenit cu un Serdarul lordacheMAcescu viind in fata locului Impreund cu un inginer: ni-ail zis cA

www.dacoromanica.ro

36 0 MOLE A Ltd MIHAI VITEAZUL : BIRCA DIN DOLT

ar fi vechilul Mariei Tale asupra hotärnicief, $i, mergind cu not casa-I aratam semnele mosiei, ni-ail aratat ca este hotarnic luat denoi, si, pentru Pitarul Portarescu, ni-ail spus cä n'aü fost priimitStapinirif de hotarnic, fiind nevirsnic (orn peste 40 de aril ai virste).Pentru a cäruia miralnica si silnica urmare räspunzindu-i ce nis'ail cuvenit, ne-am si intors acasa, $i ail plecat $i numitif, $i, aflindca ar fl dat hotarnicie prin care ne-aü stins de pe fata parnintului,ne-ail si chemat c. innalt Divan spre infätisare, si, trimetind pedoi din parte-ni, nu i-ail mai Infatisat, ci aii dat in lipsä-ni hotä-rirea cu n-1 21 din anul 1841, prin care aü judecat mai mutt lu-minata hotarire de mai sus,- urmare si aceasta in potriva legiuirilor,prin care ne reteazil din fata prunintulu, si, apelarisind in soroculde opt zile, pana astazi nu ne-am mar Vazut chemati ...: de atitane-am pomenit cu d-lsupt-cirmuitorul, din porunca ca ne-aü supusde am plätit clad arendaplui mo$iei: Barca, a Märiei Tale, $i toc-mai acum ne pomeniräm cä ne apuca sa plätim si lei optspre-zece mii.

Maria Ta 1 Aceastä pricind ail hotärit-o fratele Maria Tale! Nope Macescu nu stim sa-1 fl luat hotarnic, ci numa pe cei numiti;no): nicI hotarnicia Milcescului pana astazi nu am vazut-o La in-naltul Divan am trimis vechili din parte-ni, si, neinfatisindu-i, s'aildat hotarire In lipsä-ni, prin care ne napastuieste, osinde$te si ho-taraste in potriva luminatei hotariri. Apelatie in sorocul legiuit amdat, s'ail priimit, si pana astázi n'am mai fost chemati. Noi cu mo$ie$i noi astäzi färä mo$ie, noi mopeni si astazi clacasi, noi cu sumede tot felul de dobitoace, $i, vinzindu-le silniceste, de am plätitclacile arenda$ilor, ne aflam cei mal saraci, si, pe linga acestea, nemai apuca si de simtitoarea suma de bani, sa o mai raspundem.Credem ca mai mare napastuire nu se va fi urmat in tam aceasta,precum $i ca Maria Ta nu este mar milostiv altul.

Ni-ai fost si ni qti stapin cre$tin, si, pentru cd nadajduim ca nute vei bucura ca sä rali2Etiatitea suflete mugind, alergam maiintiiil la Maria Ta, ca sa te milosliTqtra" nu in se hrapi multul sailputinul pamint ce vom avea, care ne scapa de banif ce ni se ceresi de a ff claca$I (cu toale ca Serdarul Macescu ni zicea ca avemdrepti stinjeni de pamint numai $aptezec si chid; dar noit n'amvoit a r priimi).

De voe$ti a face biserica, fa-o -, adica prive$te cu denadinsutdreptatea noastra, $i nu cerem mai mult decit a ni se da voie casä luam hotarnic $i inginer, $i, daca si acesta se va uni cu hotar-nicul prigonitorilor, atund cu a noastra multumire ne vom vindesi copila$i, $i vom plati mice ni se va cere.

Luminate Doamnel lea-ni din picere indelungatele drumurl ceo sil mai calcam ca siliti ; prive$te, milostive Doamne, si la nenu-mAratele suflete ce se roaga lui Dumnezeil pentru Maria Ta ; arata ti

www.dacoromanica.ro

0 MOVE A WI Tani vILLAZIIL : BIRCA DIN DOLJ 37

marinimea cu niste sarmanr, sail cum Duhul Sfint va va luminapentru indulcirea soarter noastre.

Fiind a innaltimir Tale cer mar supusi: si plecatI sclavr:Nor, to¡r mosnenir Dobresti si Marculestr, la Barca, sud Dolj.1851, Octomvrie 30.[Decisie:] Acrasta movie nemal fiind supt stapfnirea M. Sale

printulur Ghica, prin urmare iscalitir aid se vor arata cu jalba lalocul competent pentru drepturile bor.

www.dacoromanica.ro

VI.

UN MEMORIU DE ADVOCAT AL LUI MIHAI KOGALNICEANU (1847).

www.dacoromanica.ro

intre niste birtil de familie aflu un memoriu redactat de MihaiKogalniceanu ca represintant, ca vechil" al unef cocoane", femeieharnica si de isprava, pe care fail e, ajuns major, o daduse injudecata supt cuvint ca i-ar fi risipit o parte din mostenirea, pecare mama o smulsese, dupa moartea unuf sot usuratec si chel-tuitor, din mina unor creditori greci, sprijiniti de consulatul ru-sesc.

Memoriul e o bucatä de elocventa vrednicä de reputatia genia-lulu scriitor si om politic moldovean.

Se stie ca, intors din Berlin, unde facuse studif de drept, faraa da Insa examene si a capäta vre-un titlu, Kogälniceanu se ocupamal mult timp cu literatura si stiinta istoricä, publicind Dacialiterara" si Archiva romäneasca", editind Foaia säteascä", didd lalumina* cronicile Moldover §i sustinind, prin tipografia moderna"ce inflintase, dezvoltarea generatiei celef nouà de scriitori, pe caretot el o sfatuia si indrepta. Ca situatie socialä, el era proprietarde movie - al luf era]. mosiile Hi lita si Matienir---- si maior, ofiterde ordonantä saü aghiotant" al lui Mihai Sturza.

in 1843, Kogalniceanu fu unul din redactorii nouäl' reviste Pro-pasirea", dui:A ce fusese silit a Intrerupe cursul dc istorie natio-nalä inceput la Academia Mihaileanä, curs din care a rämas oadmirabila introducere. Publicarea acestei lectif preliminare, si Incaimpreuna cu o nota de plingere pentru oprirea lectiilor sale, ne-multämi Cirmuirea. Peste citeva luni, Kogälniceanu, care stiaaceasta, plecd la Viena, cu banif de imprumut, botärit sa meargaOM la Paris. Domnul insä facu ca supusul sail si ofiterul farácongediu sä fie silit a se intoarce.

Dupa o ispäsire la mánastire, care tinu citeva saptamini (1844),Kogalniceanu era liber, si el calätori in Apus la 1846. Dar gustul dea maI luptà prin vorba saa prin scris pentru un noii ideal politic ifperise. Nicif tipografia lift' null' putu incepe iaräsi folositoarea operade editura aleasa. Din ostire fusese scos fugarul. Pentru a trhi,stralucitul scriitor si om al cuvintuliff trebui sä facä advocäturä.El indeplini ded sarcina de apärätor in procese mat insemnate pänäin 1848, chid imprejurarile-1 silira iaräsi la päräsirea ¡era.

www.dacoromanica.ro

42 UN m:EmoRru DE ADVOCAT AL LTA M. KOGILNICEANU (1847)

In memoriile luI Insä, el cobori, cum se vede, toatä bogatia luIde ideI, finesa luI de culturä, logica ltif In legAturá cu sentimentelefundamentale ale sufletuluI omenesc, conceptia-I Innaltä despreviatä.

Cine va ceti paginile ce urmeazä, se va Incredinta de aceasta.

CinstiteI judecatoril a Tinutului lasI, sectia I.Spre a se da sfatuluI familiei a easel raposatuluI Postelnic I. C.

Vechilul cocoanei Postelnicesei M. C.Trist lucru este pururea de a vedea un fiii prigonind

pe maica-sa in fata judecatii. Dar mat trist lucru este cindaceasta mama prigonita samana incredintatoareI mele. Cinenu stie in pamintul nostru trudele, suferintele si lacrimilece aft fost viata Postelnicesei. C. in vadea de zece ant' ?Cine n'a vazut pe aceasta duioasä maica incunjurata denouti copil mici rapiti de intreaga avere stramoseasca, puindde o parte slabiciunea femeii si rusinea sotiei de boiermare si aducindu-sI aminte numaI ca este mama si catrebuie sa-sI hraneasca prunciI; cine n'a vazut-o, ziva,aletgind pe la strainii si pe la inimile facatoare de binesi cu talgerul, pot zice, cerind pine pentru flit sal? Cinenu-si aduce aminte de dumnei traind in niste ticaloasebordeie, suferind chinurile ploii si a' geruluI, lipsita de celeintaift trebuinte ale vietuiril si, cu toate aceste, aflind incain curajul si iubirea sa catra fit destule mijloace spre a&Wad singura pre cel mal mid pruncI si a plati, pe dealta parte, grele Jeff pe la pensioane si dascalI pentru eelmai mari? Nimene n'a uitat Inca activitatea cu care aceastacocoana, in o indelungata curgere de vreme, s'ail strada-nuit rugindu-se, jaluindu-se, plingind pe la usile celor marIsi puternici, suind si scoborind scarile judecatorilor si Di-vanurilor cu nenorocitii sal orfani - dintre cari d. $. C.aduca-sl aminte ca si d-lui era unul -, numaI ca sa lipoata scoate si pastra averea parinteasca, rapita de ministraine. Chiar insasl imbracamintea, salurile si giuvaieru-rile sale le-a vindut spre tinerea copiilor MI, si nicI dam-blaua, urma mahniciunilor sale, n'a oprit-o de a starulpentru dreptatile Casef sale.

www.dacoromanica.ro

UN MEMORIII DE ADVOCAT AL IAA M. ICOG.LLNICEANII (1847) 43

Cu toate aceste, si in vreme ce Moldova Intreagd estemarturd a indelungatelor strädanii a acestei cocoane, toc-mai un fiii, inselat, naddjduiesc, numai vremelniceste, s'agäsit, care, neuitindu-se nici la datoria fireascd, nici la gre-lele imprejurdri in care se afla familia sa, se scoald im-potriva maicd-sa, II amäreste din noil zilele atit de amd-rite si cu ocard si hula ii amerintä bätrinetele. Asa d-lui$. nu s'a oterit a o invinoväti cd ar fi rdsluit 12.000 gal-beni din averea pärintascrt a dumneei, care singurd le-aredobindit intreaga avere. A invinovätit-o cd dd socotelemincinoase, ea care nu li cere ; nicio pard pe atitia anice i-a tinut cu mijloacele sale, in vreme ce averea li eraluatä de cdtra T. A pirit-o cd s'a unit cu sträinii ca sasdrAceascd copiii, ea care s'a lepddat de chiar folosul Mil,neprimind a-si trage zestrea sa chiar indoitä, precum i sefagaluia In vremea procesului cu pomenitul T. Neplacutlucru ar f1 de a spune si de a auzi toate clevetirile arun-cate asupra incredintritoarel mele I Ca o maicd duioasd,iertind chiar cind fiul säti era gresit, neddjduind cd poateInca ar veni la simtiri mai vrednice de un fid si de untinär ce inträ In lume, dumneaei cocoana pururea si-aInghitit lacrimile si a ascuns in fundul Mimiî taina dure-rilor sale. Insa acum, cind vede cd d-lui $. priveste numaila interesul säti In parte, tinteste de a jigni folosul si a-verea mai micilor sdl frati, si, nemärginindu-se in aceste,apoI pune virful la nerecunostinta fiascd atingindu-se chiarde zestrea maica-sa si intrebuintind toate chipurile sprea o Imputina si, daca s'ar putea, si a o desflinta, cind,zic, se vede un fiii avind o asemenea purtare catra maica-sa, cine poate sä o invinoväteascd pe aceasta dacd se ho-tardste si ea a nu räbda, a nu tdcea mai mult, si, pentrucinstea si consideratia sa de maicd, a se apära si ea despre nedreptele invinovdtiff ale fiului sail $. ?

innainte dar ca Sfatul familiei &Ili deie desävirsita sasocotintd, atit *asupra semilor, cit si asupra zestrii, fie iertatsi incredintätoarei mele sd insemne citeva puncte:

1. D-lui $. Invinovateste pe maica-sa cd a rdsluit 12.000

www.dacoromanica.ro

44 UN MEMORIU DE ADVOCAT AL LUÍ M. KOGALNICEANU (1847)

galhenf din averea parinteasca. Aceasta Imputare cade dela sine: intditi ca o asemenea sumd insemnata niciodatan'a in trat in minile sale si, al doile, cd o maica, care atitiaanl af vietif sale, a trait numai pentru copiii saf, hrd-nindu-I cu ce Dumnezeil o a ajutat, si in toata aceastavreme nu le-a pus in socoteala o singurd part, o maicacare a desrobit sineturf ale räposatuldi sot de mai multde o mie 'de galbenf, fara a pretinde ceva, care s'a le-padat de zestrea sa, chiar indatä, pentru ca i se fagaduiaspre paguba procesuluf, - cu greii s'ar putea dovedi vi-novatd de rsluire. 0 asemenea invinovatire maf leine sepoate face d-sale $. Aduca-s1 d-lui arninte de pagubele cea pricinuit fratilor sal prin imposesuirea mosiilor Case!fara pret si In nefiinta, atit a maicif sale, cit si a epitro-puldi, staruind in contra intereselor Case! ca mosia Cornifsa se deie in posesie pe an cu cite 1.550 de galbenf, cindalti musteril erati de dati pana la 2.000 de galbeni, luindasuprall posesia acestei mosif numai cu zece galben't pestepretul anilor trecutl si neraspunzind pana acum nimicadin cistiuri. Chiar pasurile intrebuintate de d-lui $. spre acumpara partile de mostenire de la unif din frati si suroria' sale innainte ca datoriile Case! sä fie plätite si moste-nirea impartitd, dovedesc tainicul WI scop de a strimbatatipe nevristnicif sal frati, impingIndu-I inteun colt al mosieiCornif si asteptind numai un prilej spre a-I izgoni si deacolo. Cacf, dac d-luf ar fi insufiat de un adevärat sen-timent fratesc, n'ar trebui ca singur sa lase si fratilor salneajunsf in vrista dritul de a se putea invoi cu surorilelor de la manastire, si asa toata averea parinteasca sa nuajunga in minile unuf singur. fiti, chid ceilalti ar rdmineaaproape de sdracie? Si, pentru ca maicd-sa if sta impotrivala un asemenea proiect putin fratesc, se scoald si o nu-meste rasluitoare I Iata adevärata pricina a intregif nemul-tamirf si a prigonirif d-sale $.

2-lea. D-lui $. invinoväteste pe maica-sa ea tin Wechsel de300 de galbenf, cu dobinda sa, suindu-se Inca la 2.000 degalheni, si pentru care erati amanetarisite hirtiile Budestilor,

www.dacoromanica.ro

UN MEMORIU DE ADYOCAT AL LUÍ M. KOGILNICEANU (1847) 45

s'a scos cu alt sinet de 1.400 de galbeni, luindu-se innapolsi actele sus-pomeniteí mosii. Ea fac intrebare d-sale: maibine ar ri fost ca Casa sa plateasca 4.000 de galbenI si ca,din pricina amanetarisiril hirtiilor, sa se piarda 500 de Middirt mosia Budestii in procesul cu razasiI din Birsanestl?

3-lea. Asemene d-lui $. nu voieste a primi de bun unsinet de 1.000 de galbeni, cu care maica d-sale a fost impru-mutat de la Vornicul Neculai Milu pentru cheltuielile pro-cesului celui mare cu T. Fara a intra in mai mare cer-cetare, fie-rnI iertat a intreba pe d-lui $. daca stie vre otara in lume unde procesele nu cer neaparate cheltuieli ?Cit pentru mine, ea marturisesc ca nu cunosc o asemeneatara, si, privind la greutatile procesului de care atirnatoata averea, nu gasesc ca 1.000 de galbeni sa fie prea multpentru neprevazute cheltuiell.

4-la. D-lui $. C. este singur incredintat cä aceasta miede galbeni s'a intrebuintat pentru proces; tot asemeneaeste incredintat ca si rascumpararea Weehselulul de 2.00Ude gal beni, cu alti 2.000 dobinda, facuta prin un sinet de 1.400de galbenl, este o adevarata facere de bine pentru Casa, dinpartea maicif. Daca nu o marturiseste si fa4, apoi prinaceasta ma indrituieste de a ma uni si ea cu socotintaacelora ce pretind ca d-lui cauta numai chipuri ca sa im-putineze ell se poate mai mult zestrea incredintatoarei mele,tit si dobinda ce i se cuvine din ziva mortii sotului d-sale,adeca de la 23 Iulie 1837.

5-lea. Cit pentru ce se atinge de izvodul de zestre, ase-menea si daca este ca sa se raspunda incredintatearei meteaceasta zestre in rodurile ipovululut pana la savir§ireasa din viata, precum si legiuitele teoritre, ea inca tot credca d-lui $. are destula dragoste si recunostinta fiasca sprea incuviinta si d-lui niste cereri atit de drepte si atit delamurite, chiar si prin pravila. Din potriva, nadajduiesc cad-lui, nedorind de a-si da de nume rail acum la intrareasa in adevarata viata, se va grabi a da o satisfactie opi-niei publicei si datoriel fiesti, marturisind titlurile de recu-nostinta ce si-a cistigat maica-sa prin cresterea a noua

www.dacoromanica.ro

46 UN MEMOIUU DE ADVOCAT AL LUI M. KOGALNICEANU (1847)

copii la vreml cumplite si prin stradaniile sale spre redo-bindirea averii, strAdanii intovarAsite de multe lipsuri si.suferinti, de multe paräie de lacrimi si fart care d-lui $.nici n'ar avea poate astazi pentru ce a mal cere veniturisi socotell.

6-lea. Tot d-lui S., socotind ca a face o noud neplAceremaica-sa, a cerut de epitrop pe d-lui Marele-Logofat Cos-tachi Sturza, supt cuvint cä averea orfanilor s'ar rAslui.Daca aceastA de pe urma imputare ar putea srt se adeve-reze, ar fi numai din partea aceluia ce vroieste sA inchegein minile sale toatA averea parintasca, iar nu din parteaunel mame ce a trait si traieste pentru copiii sal si careastazi se amenintA de a fi trasA in judecatA numal pentrucä se irnpotriveste la niste planuri puOn fratesti? Iar, incit pentru numirea de epitrop a d-sale Logofatului CostachiSturza, incredintAtoarea mea nu poate decit a se bucurade o asemenea numire, care if este o inchizesluire maimult ca copiii sal eel nevrisnici vor avea un noti si pu-ternic ocrotitor, cad d-lui, numindu-se de epitrop, s'a numitnegresit pentru acei ce ail trebuinta de a fi epitropisiV,adeca pentru acel nevrismci copiI, pentru ale cArora dri-turf si incredintAtoarea mea se lupta. Deci, nu numal cAeste multamitA cu alegerea acestuf boier, dar *Mai, ca peun parinte, ca pe o persoana insemnatä si puternica, cape acela ce a publicat legile civile aparatoare vaduvelorsi orfanilor, il roagA ca sa urmeze in epitropie, sA ocro-teasca pe fill sM $i averea for, nedajduind ca aceia ce ea,femeie slaba si obositA, n'a putut face, d-lui, ca barbat $ica boier puternic, va binevoi a ispravi. Acestea skit in-timpinarile incredintAtoarel mele. Mina! nevoia si dritullegiuitei aparari all silit-o ca sA le la( a. Null, mult i-acostisit OM cind s'a hotarit de a piri pe un at al sail.DovadA la aceastaindelungata tä( ere ce a pazit, lerin u-se dea se jalui, atat Prea-Innaltatului Domn, cA. $i noului epitrop.Chiar §i in aceastA intimpinai e (le fal,a, a cautat a Ft citse poate mal masuratd, cAci, ( hiar cind fiul sail (i (Neste,tot is! aduce aminte ca este maii a. Ca maica w-i n e;w ne-

www.dacoromanica.ro

UN MEMO= DE ADVOCAT AL Ltd M. KOGILNICEANU (180 47

dajduieste cd tot sentimentul fiese nu este stins in inimaflului sad, acelui pe care cu lacrimi ha crescut, cdruia if daaceia ce d-sale adese II lipsia, hrana de toate zilele, cdruia,cu sume insemnate, strinse cu multe necazuri, a cdutat a 1da o educatie potrivita cu nasterea sa si pre care, cu toategreselile sale, nu-1 poate uri si nu-i doreste mai mult de-cit cd, vazind cd se caieste si cd are mild de mai miciistil frati, -sd.-1 deschida iar bratele parintesti.

Fie ml iertat si mie, de si strain, dar ca un vechil al uneimame, sä rog si pe Statul familiei ca acela, ca un Infätosätoral pärintelui mort, si ca un pdstrdtor al moralului familiei,din care dereazd si moralul public, sä binevoiascd prin std.-tuirI pririntestI a rnd ajuta la indemnul pasnic ce fac d-saleS. C. Nddajduiesc cd d-lui nu va räminea surd la glasulmaicd-sa, la chemarea opiniel publice, si chiar la baterileinimii sale. incd odatd, adaog cd am mare incredere insentimentele sale fiestf. Iar, dacd, nebägind in samd, atitdatoria fiascd, cit si sfaturile rudeniilor §i prietenilor sill,ar räminea statornic intru (de) a da o pildä, ce, pentrucinstea neamului si a tärií noastre, n'ar trebui sd se maireinnoiascd, adecd procesul unui lid impotriva maicd sa,apoi, in puterea pravilelor si a moralului, cer ca judecd-toria si Statul familief, pdtrunzindu-se de moraliceasca lordatorie, ca niste dreptl si aspri judecatorI, sa judece intremaica duioasä, a at-6a viatä intreagd n'a fost decit olung järtvire pentru copiii MI, si intre fiul ingrat.

28 Iunie 1847.M. Kogellniceanu.

De la Kogälniceanu se pastreaza in aceiasf culegere si aceastächitantä, datá in Maid din anul critic 1848:

*epte sute galbeni blanc am prima de la d. Aga Torgu C., dinuna slitä galbinf, partea vechiliculuf mied ce are a-mf räspundecocoana d-sale, potrivit alcdtuirif incheiate spre cäutarea proce-suluf Casd Banuluf Neculaf Sidi cu frat 1 Senestf (sic), §i spre cre-dintä am iscalit.

M. Kogálniceanu.3 Maid 1848."

www.dacoromanica.ro

48 uN MEMORIU DE ADVOCAT AL L'Ut M. KOGAINICEANU (1847)

Avem, in sfirsit, vechilimectua pe care, la 3 Septembre 1847, odaü dumnealu maiorulu Mihail Kogalniceanu" Bäneasa MariaSion si ffica e, Agoaia Nastasia Cananò. Procesul era intre Casaräposatultif Ban Neculat Sion cu dumnealor boeril frati Sionesti,pentru impärtirea de avere". El füg6duieste ,,a intrebuinta toatáMyna si mijloacele iertate de legi In autarea acestuf protes si a-Iapára ca cind ar ft chiar al sm insusf". Va primi 300 de galbeni,pe jumätate innainte. Va apära gratis pe cele dotdi doamne inprocesul cu Postelnicul Veisa.

www.dacoromanica.ro

VII.

MARUNTIURi ISTORICE.

11q92. VOL XVI. 4

www.dacoromanica.ro

I. Fragment dintr'un tratat de retoricä din veacul alXVH-lea sail al XVH1-lea.

Pe dosul legaturii tine cärti bisericesti din pärtile oltene se aflälipitä o foaie in 40 pe care se desfac cele mai frumoase slove Ci-rilice, fäcute sd atragä luarea aminte. Dezlipindu-le cu cea mai maimare ingrijire, am putut avea o paginä completä dintr'o RetoricAtradusä eel mai tärziti pe la jumátatea veacului al XVIII-lea, darfoarte probabil incä la sfirsitul celuf de-al XVII-lea, dui:A un ori-ginal grecesc, care ar putea f i . compilatia lur Alexandru Mavro-cordat Exaporitul, fatal lut Nicolae-Vodá. if reproducem aid cu-prinsul.

. . . . piiarde cindva linistea cea fireascd a obrazulul... sifapte atit vreadnice de minune, bärbätii atit iroicesti ad nufac pre Athanasie nemuritoriti pre pdmintä, dupd cum 1-ailfäcut si in ceriti? Adevärat, nemuritoare IV iaste pomeni-rea, nemuritoare IV iaste slava, Athanasie I $i cu atitealimbI te propoveduiaste toatä lumea nemuritoriä, cu citete numeaste cu insus numele Mil: Etexvecat.ov 1.

Capa 10. Care slut sistiha.Zicem sistihe acealea care dintr'un nume in multe fea-

Hurl sä alcatuescil, si, mdcaril deosebite, ati insä una cualta mare asemänare, dupa alma: frumosa, frumseate,inclreizneta, indreiznire,inpdratula, Inpärätie, i altele.Apucdtura ritoriasca asa sä face din sistiha: Dumnezetiiubeaste milostenia, de si pre milostivii" ; Jeoria iaste daringerescil, ded päzitoriulti de fearie iaste !nerd pärnin-

1 Scfis tot cu cirilice.

www.dacoromanica.ro

52 MI RUNMURI ISTORICE

tesce ; pacatulil iaste otrava sufletuluf, [deci] pacatosulil saotraveaste cinda pacatuiaste". Deci iata si adaogirea ritori-asca pentru lauda limbii grecestil, slovele caria, ca sa lepropoveduiascd, [in deser]t ar osteni aceale o sutd de limb!ale sale. $i, dupa atitea veacurl, precum Old acum n'ailgasit, asa nu poate sd gaseascd niciodatä sfirsitulti laude-lor eL

Ce rizf, o zavistnice alti slave! grecestI? A§a §i. iasteadevdrat. Ca §i vestirea si mintea oameniloril [in desert}sä ostenesc: aceaia a povesti, si aasta a sil mira de Ind-ririle ceale slävite ale Tdrif Grecesti. Spune, de nu-V. inneacazavistia in gitlejil glasulil si cuvintula, de unde ati rasa-riff.' atitea sori al. intelepuniL cu razele carora inpodo-bindu-se altii, sd arata steale, care poate ar fi fostil intu-nearecii si cal-bun!? N'ail stralucitù de la räsaritula TariIGrecesti atitea filosof I ca piste sori? $i, intre ceialaltl, si atiteaAristoteli si Platoni, ale carora cuvinte priimeaste si cins-teaste adunarea celor intelepti ca pre niste prorocI, atitadascaliI, cit si ucenicif al acestor fealiil -71pwes. Acestea sialtii nenumäratl nu sint Greci? Ce neama ca cel grecescilpoate a arata la mestesugil poeticescil unil Ornir, care,orbit fiindil la ochl, ail fost lumina Muselora? Unti Pindara,care, värsind din gurd, cite stihuri, atitea trandafirl si floe!,ri alerga la limbd albini ca sä alga miiare si dulata. ?Una Aristofanil, una Euripid, un Isiod ? $i atitea alti poe-tic!, pre carii ca sa-I incununeaze ail zmultù Apollonatoate dafnele Eliconului? Dimosthen, care la ritorica iasteincepatoritl si podoaba ritorilor ; Euclid, care la mathima-tied ail inpletitil capuluI WI atitea cununi cite si rotocoaleail facutil si ail innältat spre nemurirea num[elui sail],atitea piramide, cite si chipurf de trigone ' si tretragone (sic) 2ail gäsitil ; Ippocrat si Galinos 3, dumnezeI aI mestesuguluIdoftoriei, cariL fdra a nu fura, ca Promithevs, foculil dela crugulil soareluI, insufletiia pre eel. morti, si, cu addparima! minunate decit doftoria EleniI, le adapa viata ;Ale[xandru-cel-Mare] ... .

i. Triunghiurr. - 2 Pâtrate. - 3 Galien.

www.dacoromanica.ro

MÄRUNTISURt ISTORICE 53

Il. Originea doctoruld Cihac.

Se stie cd doctorul Cihac a fost cel d'IntAiii care a in-trodus in Moldova studiul stiintelor naturale, cd a publicatun manual foarte bogat si ingrijit, pentru aceastä materie,cd el a incercat a scoate revista de stiinte Osiris, cd, Insfirsit, a format societatea de medici si naturalisti care aintemeiat un Museil, astdzi insd, din nenorocire, aproapepärdsit.

E interesant sä se cunoascd de unde venia acest orn demerit, harnic scriitor si bun patriot moldovean". Acumcitiva ani, cercetind archivele bisericif catolice din Iassi,am gasit cu privire la familia Cihac aceste note:

Diva mdrturia preotului garnisonef din Olmütz, a fostbotezat la 24 April 1764 Franz-Johann Georg Czihak, fifial caporaluluY de artilerie Simon Czihak si al sotief 110,Barbara. La 19 August 1800 se fdcea la Aschaffenburgbotezul lui lacob, fml lui Franz. Acesta a fost naturalistul.Doctorul In medicind Anton Cihac, filologul, era fiul lufJacob si al IosefeI Künzer : fusese, la Inceput, consilieraulic al principelui de Loewenstein-Wertheim.

Ill. VersurT religioase de pe o icoanä zugrävitä pa mumnä,la mänästirea CAldärusanr.

[c. 1800].

D[u]mnezed pärintele celü cu milä mareAll trimis noroadelor sale zälogü tare,CA pentru dragostea sa pre nor ne-ad miluit,$i pre H[risto]s fliul daril noaod ne-ail däruitu:Pre cruce fitul singuru mart chinurr ad räbdat$i pre noroduld sää de näpästr ad. usurat.

Iis[us] fliu luir pre pätnintil pate micsorare,Cad', D[u]mnezed flindü, aü luatil intrupare:in dragostea lur, omulft aflä mîntuire$i credincrosulti la ceriù cu slavd suire.H[risto]s raiulil celü inchisü Lad deschisd cu dreapta:SA inträmil dard cu dinsul, cd elil iaste treapta.

www.dacoromanica.ro

54 3.1.1RUNTI$URI ISTORIGE

De pe cruce cununA, crescind, sA impletea$te,$i celor ce pätimesc munci, sA dAruiaste,$i celui ce pindea$te ceale dupe cruceChinurr, cununA dind cerid i sA va aduce.

Moartea pAcatul nostru ad aflatd: dureare,innAltindu-sA crucea cu mare puteare ;BunAtAtl dart sA fad cu mare 'ndrAznealA,De vreame ce de moarte nu avemd sminteal.

Glsuiaste Bisearica cintArl impreund,CA singele din H[risto]s vArsatd o adunA;Prea multe noroade inteinsa mintuireAd luatd. $i dind mund cu totul slobozire.

Crucea ad crescutd lurnif pom de mintuire,Pe capuld strämosului luind intArire:H[risto]s, murindd pe dinsa, all bAutil si fliare,Lill' Adamil dulceata er dind, si inviiare.

De cruce diiavolul s'ad legat cu lanturnPeste el credinosil fad"' sufletestl danturf ;Lemnuld diiavolului frig in add sA deade:Omuld slobodd din nevoi cu totuld sA veade.

Cinstitele patimi ale ha lis[us] Durnnezed spre mintuirea tuturoroamenilord cu milostivire ad infloritd.

Din H[risto]s pirAil de singe inchegate (sic) sA varsAi pre mild 11 spalA de pAcate:

Miinile sale H[risto]s s'ail intinsii pre cruce,Noroduld credinos la sine aduce.

IV. Doug scrisor! ale Id Alecsandri- odatA in posesiunea mea -.

I.

Mon cher Branisteano,Ayant pris toutes les dispositions nécessaires pour la

confection de brique sur la terre de Mircesti, tu me feras

Mircesti, 15 mars 1861.

www.dacoromanica.ro

MÄRUNTI§URI ISTOR10E 55

le plaisir de remettre A P.' la somme de cent ducats des-tinés A couvrir les premiers frais. Cet argent tu l'avan-ceras sur quittance au 23 avril prochain, sur le fermagede Mircesti.

D-lul maior I. BrAnisteanu.

Paris, 18 mai 1861,Mon cher Jean,

Je t'écris A la hAte ces quelques lignes pour te donnerde mes nouvelles. Je suis bien portant, malgré, ou peut-are A cause des courses continuelles que j'ai faites depuismon depart de Jassi. En arrivant A Paris, j'y ai fait uncourt séjour, puis je suis parti pour Turin afin de porterau roi Victor-Emanuel une lettre du Prince. Ceci fait,j'ai été revisiter les champs de bataille de Bufalora et deMagenta, en me dirigeant sur Milan. Le lac de C6meétant dans les environs de la capitale de la Lombardie,j'y ai été faire une promenade en barque, apits quoi jeme suis rendu A Génes, A Nice, A Toulon et enfin A Paris.Cette excursion a duré vingt jours, au milieu d'une naturetoute en fleurs et sous le plus beau ciel du monde. Ici jene m'arréterai qu'une semaine tout au plus, car je doisme rendre en Angleterre2, et je veux profiter de cette courtehalte pour te parler un peu d'affaires.

Je suppose que mes fermiers sont déjA venus t'apporterleur dCi. En ce cas, tu auras la bonté de remettre â P.cent ducats en plus des 150 qui lui reviennent pour lessix mois prochains. Cet argent est destiné a couvrir lesfrais de la fabrication de la tuile â Mircesti.

Tu sais que j'ai prété 300 ducats A Mr. Démétre Couza,A la condition que cet argent me soit rendu au 23 avril.

Mr. Couza a sans [doute] oublié cette condition. Fais-moile plaisir de la lui rappeler, car j'ai grandement besoind'argent.

1 Doamna Paulina Alecsandri, sotia poetulu.2 Cf. Amintirile de misiune ale lui Alecsandri, in Convorbirile li-

gerare XI-XII.

www.dacoromanica.ro

56 MÄRUNTISURÍ 1ST ORICE

J'ai le pressentiment que le fermier de Patrascani, Mr.l'Aga Jean Botez, ne sera jamais très exact dans ses paie-merits. Il faudra l'y obliger par tous les moyens, car je neveux pas le laisser contracter de mauvaises habitudes. As-tu fait quelque chose au sujet du cautionnement gull s'estengage par contrat de deposer entre mes mains pour lefermage de la terre?

Adieu; mes amities A ta femme. Dis A ma tante queje lui enverrai bientôt l'objet qu'elle m'a confié.... Tout A toi

V . Alecsandri.Monsieur le major Branisteano. Jassi.

V. InsemnärT genealogice ale familid Bwrtä.

Pe foaia libera a unei cärt bisericetr am aflat aceste insemniir:

0 scurtd perigrafie spre stiinta urmasilor.Sevdrsitul din viiatd bunul mieil Sulgeriul Ioan Basotd,

fliul Stolnicului Pätrasco Basotd, nepot Hatmanului ZosimaBasotd, strdnepot Log[o]f[atului] Patrasco Basotd, din pricinaadesdlor turburdri si rdzmiritl ce urmA in vremea de atunceain patriia noastrd Moldovva, Wit aft fost a-s strdmuta cutotul a sa pdrintiascd asdzare ce din invechime era sta-tornicitd pe trupul mosii Bdlosani, de ceia parte de apaSätnii, din gios de iazul cel mare, si chiar pe locul numitastdzi Sdlistea, de la vale de ratosul fdcut de mine, Hindchiar in sliahul cel mare, pe unde si era treciria ostirilor,si a sd trage la codri, si asa, la anul 1745, s'ail si stator-nicitti a sa din noü fdcutd asdzare pe altü trupü de mosiea sa numitd Jolcujani, ce este totü inteunü hotarit si capilin capú cu mosiia Bdiosani, rdmaindil Ord astäzi numileasdzdrif sali tot BAlosani.

Cand atuncia, la acelasti anü, si luna Iuni in 20, pe längdcelelante trebuincioase acareturi, ail fAcutti si biserica ceastdzi sd si afld, duratd de lemnu, dinü lemnile locului ace-luiasü unde sa si aflä fdcutd, Hindü codri mad pe atuncia.La care bisericd sd afld ingropate atätti trupurile a in-

www.dacoromanica.ro

BiÄttuNTI.wrti ISTOlucE 57

susti fdcdtoriloril ctitori aI ei, Sulgeriului Ioand Basotd,cari, in urmä, priimindti cinuld cAlugärii, s'ad numild Io-restu, si a sotii sali, Marii, cata si a urmasilorü sal fll siclironong, Antohi Basotd, ce ad fostil stdrpu, si Mariia ces'ad sävärsitü neinsotitd: a cdrora sävärsäre nu s'ad pututafla la ce and si vreme s'ard fl Intdmplatd. Iar, pentrucel mai in urmd stdpänitorl si clironoml a pomenitului Sul-[gerd), stiindu-sd vremia sdvarsdrif lord, sa insämniazdmai gios, de cdtrd mini insusd, aceld mai de pe urmd cli-ronomii a acestii strämosdsti averl si sdvarsätoriuld a toatdfamilia niamului midi Basotescd, pentru cd asa bunavointalui Dumnezeti ad fost ca intru mini al mied niamil sd säsävärsascd, neavändd nice und legiuittl si firescti diro-noma, - fiie numele Domnulul midi binecuväntatd.

1837, Mai 15 ; Bdlosani.La anuld 1800, in 27 zile a lunii lui Septlemvrie] s'ad

sdvärsätil pärintele mied si fliuld pomenitului Sulgeri IoandBasotd, Satrariul Theodora Basotd, si s'ad ingropata labiserica din talosani.

La anuld 1806, in 28 zile a Wail lui Iulie, s'ail sdvdrsitiimosuld midi si fratile tuaicil meli, Svintiia Sa pärinteleDosithei Calmutschi, shimnicd, si s'ad ingropatd la mänds-tiria Niamtului, unde i-ad fosta si metaniia sa.

La anuld 1806, in 9 zile a lunii Dech[em]v[rie], s'ad sd-vat-sat mdtusa-mia, sora tatäni-mied,Med[elnicereasa] Anas-tasiia Asland, in Botosani, si s'ail ingropata tota la bi-serica din BdIosani.; cari ad fostil starpä de fil.

La anuld 1808, Ind 13 zile a lunil Ghenuari, s'ad sdvdr-ita mal mariia me sord, de pruncu, Ilina, sotiia Clut[e-

rului] Nicolal Cariomfild, ce-i Mai si Crdstescul, si s'adingropata la biserica dint.' Crästesti.

La anuld 1812, in - züle a lunii lui Octomvrie, s'ati sd-vdrsät mosuld midi Neculai Basotd, fratile tatäni-mied,starpu fiindd, si s'ad ingropatd tota la biserica din BAlosani.

La anuld 1815, 'Ind 23 zile a lunii lui Avg[ust], s'ailsävärstitd maicd-mia Zoita, cari, priiminda cinuld shim-

www.dacoromanica.ro

.11.A.RUNTISURf ISTORICE 58

nicii, s'ail numitil Asinetha, si s'ail ingropatü la bisericadin BalosanI.

La anulti 1816, in 23 zale a luni1 lui Aprilie, s'ati sä-varsatil cumnatulü mieü Cluceriul Nicolai Crastescul, sis'ati ingropatü la biserica sa dinil Crastesti.

La anulil 1827, 'Mil 25 zale a lunii lui Martie, s'ail sa-varsattl milt' Botosani socrulü mieil Postelnicu Grigori Ven-tura, si s'ati ingropatii la monastiria Popoutal.

La anulti 1837, inü 14 zale a lunii lui Ienuarie, s'ail sa-varsatti mai mica mè sora Mariia Mavromati, care ail foststarpa de fli, si s'ati ingropatü la biserica S. Dimitrie dinüBotosani, alaturia cu sotuld sail Com[isult] Ioanü Mavro-mati, care si el savarsandu-se mai innainte de ia, la anulü1834, la 16 zale a lui Martie, s'ail ingropatil totil acoloca unü ctitorü si intaiul incepatori a acei biserici.

La anulil 1838, in 8 zale a lunii lui Noe[m]vr[ie], s'aiisavarsatti soacra-mia Postelniqasa] Marica Ventura, si s'aüingropatü la biserica Vovidenii, in Botosani, unde s'aii adusilsi oasale savarsatului sail mai Innainte sotil, PostelniculiiGrigori Ventura.

La anuld 1839, Iunii in 5 zale, s'ail savarsita cumnatuliimieü Stolnicti Ioanil Bantasü, care, dinü s. botezil, s'aünumitil Ieremiia, si nu Ioanil, si s'afi ingropatü la bisericamosii sali Izvoarale, de a stanga Prutului, in Basarabiia,ca unü traitori de acoló.

La anula 1846, la zrentai a lunii lui Martie, s'ail savar-§ata mai mica mè sora Ecaterina Bantasil, si s'aü ingro-patil la biserica mosii sali Izvoarale, de a stanga PrutuluT,unde si scqulft sail Bantasti este ingropatil.

www.dacoromanica.ro

VIII.

DOCUMENTE AMESTECATE.

www.dacoromanica.ro

I.

Citeva documente moldovene§tii.

Din colectia d-luf Al. Cantacuzino-Pascanu §i archiva räzäOlordin Tepu (judetul Tecuciii).

1. 17 Ianuarie 7051 (sic). loan- Voda, pentru urmasii luiPetre Zlätariul de supt Petru Voevod".

2. t Ea Condre Särbäscd ot Gänesti scriiii si märtu-rescu cu ceastä scrisoare mea precutn sä stei, neste sapäturiin costesea Chicere den gus - una iaste farsita, alta nefär-§ita - am plätit unor Munteani 1, anume Oprea Dobra, cuoamenie sal', o uleaei de brändzi, 2 mirtä ; le-am dat si ogumdtati de slat-tend, si 6 milli de pane doiatd, 'sa ne-ailfostu tocmala, sä le lacd de iznoavd, candu a vinít Mun-teanii in dzilel[e] lui Mihaiil-Vod[d]. $i in tocmala noasträaft fostu Sava Cluhul ot Stubeiane si Marcu fratel[e] Save!ot Stubeian[i]. Si nu le-ati isprävit deplän, cd le-aii vinetveaste bund de s'aft dus innapoi. Si, cd[n]du i-am ertat,s'aü prelejit Ion Drag-AM ot Gänest[i] si Ion Cdputi ottam, si mai mar[e] (mari) credínti ail pus degetele peceate.

Tref semne de degete.3. C. 1600, t Adecd iail Iliias feor loi Cehan scrieti sa

märtoresäsco co acesto adevärat zapis al meil precom aileVerloato neni neste pani si nest , si i-am dat dumisaleloi Obräjäi un zapis de la tot a (sic) de danire] de mosaide la Botoi, si nof sä no mai avem trebd, sail dentre noi,

1 E vorba de MuntenI din oastea luf Mihaf Viteazul.

www.dacoromanica.ro

62 CiTEVA DOCUMENTE MOLDOVENEW

fetorei luf Cehan, sail deresele . .. sä n'abä trebd, sä, cadoam fäcot acesta scrdsore, s'ail prilejit Postolache preuto o-tam si Sasco. Sd pe[n]tru credena am sd.' scdlet, ca s[d]stei. Az Iliias.

4. C. 1600. ...ulcea ot tam i Focea biv... tutovschi t i Mac-sin ot Voine[stI]... hea ot Tulest[I] i Blaga tij i Bratul tij...sea märturisim noI Intl' acestu zapis... lea feorul lul Lazorot Popest[f]... seapte pämänturI," a sa ocind ...ie -ail avutel in satu in Botol... [Tut]oveI, de nemene inbiiatu... i-ailvandut lui Ilie Vrabie... seapte taler[I], (led si... [b]und voevän....

5. 1600 - 20. Vasilia si Gligorcea, feorif Pietrei, nepotiflu Albotd", vind la Crästesti partea mini noastrd PeetreI,ce o ail tänut Copoa..., fdrd niste sdpäturI ce-s in pädure",lui ,,$tefan de Tulesti". Intre martuti, Blaga, Focea Uri-cariul.

6. t eTo 3[=adecä eil]Dräghild ot Gänestei, Ionascu Dubleaot tam [sters : si Mdgärdea] si Vasilea Pdlaga ot Voinestil,Stifan ot Tolest[I], screim si mdrtorisim co sufletele noastreca s[ä] no ne inpresurämil sofletel[e] noa[s]tre pentru rd[n]dolCondre ot Gäneste, pentru sd nu-I inpresoare Nestor Cupceaceva pen[tru] neste boi, ci dzeci cd i-ail perito pen[tru]Candrea, cdcsi ail plait po... boil, i 1-ail scos d... vari, iard1 vol. (sic) i 1-ail WAR cu patru mascore grasi, iard noiaseas (sic) uameni (ovAmetni) screim si märtorisim co su-fletele noastre cd ail plätit Condrea Copci boi ; si s'ail in-pocat ca s[ä] nu ma[I] aibd a ceare inol de la alto datoriiin veacI de veaci; si pe (sic) mari märtorei si pecetelenoastre.

HNC Rh AH. IjIE4saHA EoHROAA, MEC. CHU. K, HAT r3pri9 [---scris in zilele 1 uI Stefan Voevod - Tomsa -; luna luISeptemvrie in 2, anul 7113 [1604] (sic)]. PeceV cu degetul.

7. 25 Februar 7126 [1618]. Ghianghe Vel Log[o]fian siArsenie al doile Log[o]flat] si Täutul Logof[dt] si Drägutul

1 De Tutova.2 De alta miná.

www.dacoromanica.ro

CITEVA DOCUMENTE MOLDOVENEfITI 63

Dvornic si Marmure uricar si Dumitri uricar" daa omdrturie. - Traducere din 1752.

8. F. d. Vasile Vede, sän[d]tate. Mdrii, Sambâtä sara ne-gresit sa te afli a[i]ce la Tapu, ca sa facem ceNcetarepentru mosie Ipotesti, finduca ea am sa mergu mal peurrnd la alta porancd; negresit sa vd aflat cu totl rä-zqii. Fil sdn[ältos."

9. Supt Vasile Lupu. ,,Nastasiia Vrabioae Postelniasa"pentru ed. s'ati Intorsu chisla de Popes[U] din sat dinBotoia, partea Ilel, feorul lui Lazor, nepotul lui Cioba-neasd, care parte ati fostü cumpdratd de sotul mil IliiVrabii... a patra parte, sd hi lui musie si räscunpdräturdin veaci."

10. 8 Novembre 7148 [1639]. Vasile-Vodd. Pentru jude-cata intre Anita fata i Vräbioae Postelnias[a] cu veriieI, cu Costantin si cu soru-sa, Safta, feorii lui IonascoVrabie, pentru a patra parte de sat de Rddeani, -aa fostvänduta acea parte de inma (+thud) Anita de NastasiiaVrabioae, lui Ionasco Vrabie... De niste cai... si de un cez-man (sic) si niste hamurl de bulgaria." - Pecete cu chi-novar. -- Scrie Focea.

11. 18 Iunie 1648. Si nime den razeasit nostri sail altifrati al nustre sd nu mal [aibd] a-I intoarci in veaci deveacI."

12. »U Bdrlad, vleatu 7158 [1650], dridi Iul[ie] 6." Va-silie snä popa Gligorie ot RädianI" vinde mosia sa dinBorcestI dumisale Ghical Vornicul-cel-Mare de Tara-de-gos dreptu optu-dzdcf de lei". Denaintea dumisale luiScarlat si a dumisale a lui Gavril Pdladie si a dumisalea lui oader Pdladie si a lilt Tudosie -aa fostu Vomic sia luI Vasilie CArndnariul si a Lucd1 si a lui. Dumitru Uri-cariul si a lui Dragan si a lui Ionasco Dinga din Bdrladsi a Ursului Vantul de acole si a lust' Toader soltuzul si adoIspradzeace pärgarl din targu din Bärlad, si a multi oa-meani bun! oräseani." IscAlituri: 1"74.0.4.ros, az Gavril Pa-l[a]di iscal. [pecete cu literele prinse intr'o cruce], Tudusie{pecete cu YE:oaócstoç TO6 lcoivvou], az Toader Paladie iscal,

www.dacoromanica.ro

64 CITEVA DOCUMENTE MOLD OVENETI

az Dumitru iscal, Vantul, Dinga [pecet1 neintelese]. Pecetecu tref pesti in jurul until' centru cu soarele, iar in registrul marginal: t IINATIs. Twia Bp KAAA.

13. 1664. Afacere de mosie. Pamantul din 24 pas sipasul din 6 palmi."

14. C. 1670. t Adeca ea Obrej[a] si Costantin feoriul lufIsacu si Barsan si alti omen[i] bun[1], cat1 s'ati prilejitu la atacarte domnesca pentru ocina ce s'aü parata de fata la DivanSarbusca cu Iona, si. e'il trimis act la omen[i] bun!, prea-cum vor afla cu sufletile lor..., s'ail aflat si marturie prea-cuma aü [cum]parat Sarbusca aa ocin[a]... c'a datu ban[i]sorori-sa... Di i-amu tocmit... si nime sa nu sa m... tanid danaor[a] in... Az Vas[ilie] iscal....

15. 28 April 7176 [1668]. Pentru un boil de siapte lei."16. Septembre 7182 [1673]. Zapis. Un cal bun, pretuit

derept 20 de le[f] batutf si trd cotf de siftu... Si santuaceste patruspreci pamanturI alesre] si stalpite tot de ala-ture." Vinzare dumisale Userului-celuf-IVIare, WI Cehan,si giupaneseI dumisal[e] Oprene!". Martur : Ilies izbase deIas... si Stefan Vrabie izbas[e]."

17. Iasi', 10 Decembre 7183 [1674]. Anita si Anghelitasi Gligori, feorif Focelyricariul", dad partea lor din Spi-niani luf Vasili Gheuca tretii log[o]f[a]t". Marturf: Nicola!Racovit[a] Vel Logofat, Miron Costin Vel Dvornic nij.,Apostol Vel Spatar, Ion Racovit[a] biv Vel Comis, Scar-lat erbu Vel Comis, Ion Bantas, Abaza, Vornicif de Poarta.- Dar uitori! pun degetul.

18. 17 Mart 7184 [1.676]. Antonie Ruset-Voda porun-ceste luf Stritulat Uricariul sa hotarniceasca pe VasilieGheuca -aa fostu Logofat, de la fiorif Focif Uricariul". -Pecete cu chinovar. - Ilie Sturdzea Vel Vornic, netarn-plandu-s[a] Vel Logofat, u[il]." - Scrie _Corlat.

19. Secolul al XVIII-lea : Vinzare la Carstestl: cu vatrade sat si cu vad de moar[a] si cu loc de prisac[a], i 'nca[m]pu si in sapaturi, si in tot venitul ce sa va aleage."

20. Pentru Catrina, femeia luf Angheluta Agarae!, mazilla FalciT, care aa j[aluit] la luminatul Marii Tale D[ivan]

www.dacoromanica.ro

CiTEVA DOCUMENTE MOLDOVENETI 65

[asupra] dumisale Sulgeriului Solomon Sturzii si asupra[lui Aftanasie] ermonahul ce sa Ad la mänästire Flores-tilor..., atäta pentru zestrile unii surori a el, anume Ioana,sotiia [lui] Gavrilitd Gheuca, al doile bdrbat, cdrora in-tänpländu-li-sa mo[arte] si nerämdindu-le copii, toate rd.-m4iturile iai ad rämas supt stapania lul Antonie Mogäl-deI, pdrinteluI sat, fiind la ace vrem[e] egumän la ma!sus numita mänästire, atdt toald zestre, cdt s[i] o mosie,anume [P]opestii, cu bisericd veche strämosascd, de 200 dean[i]; care aceste toate rdmdind supt stapanire egumenuluiMogdldef, peste putind vrem[e] i s'ad tämplat §[i] lul moarte,fäcdnd rdposatul pan Vasil[e] Sturzi (sic), ctitorul md-ndstiril, epitrop in locul raposatului Mogäldif egumenululpe Aftänasie ermonah, §i la ace vrem[e] jälui Catrina Agd-rioaia la Maria Sa Scarlat-Vod[ä] ca sä i s[ä] d toatedzdstrile." Pomenit Gheorghe protopopul de Birlad si dia-conul Pälaga.

21. 20 Mart 7209 [1701]. Zapis. lscAlete: _Neculae egu-men de la män[d]stire lui Andronic". Scrie [Chi]ril, copilul,de la Cam[a]rasul Andronachi".

22. 29 Decembre 7248 [1.739]. Grigorie Ghica-Vodd. Sacerceteze Vasil[e] Sturdzea biv Vel Stolnic in pira dintreAftänasie egumenul de Floresti si verii sad primari, Va-s[i]lachi si Dumitrasco, Curtenl de Cdmard", cari s'addus la Nistru de ad träitu acolo, i §'ail läsat acel[e] 2 lo-cur! a lor de prisacd, de s'ad pustiitu si li-ati inplut 0.-dure, si ad sdcatu pomif, si acum, la vrerriil[e] rdscoalef, ne-putändu el. trdi la Nistru, ail venitu acolo la moii, si nuvor sd marga la locuril[e] lor de prisacd, sä le curatä sisä l[e] grijascd, si vor sa s[6.1 ispitiascd la locuril[e] cel[e]din prisaca a egumenului, väzindu-l[e] grijite, s[i] ar fl dij-muitu si pe un pris[dclarid a egumenulul, din tiutiunu."Pecete cu chinovar (cu ambele sterne). Pro. vt. Logofat.

23. t Milostive si luminate Doamne, sä fil Marie Tas[d]n[d]tos.

t Jdluesc Marii Tal[e] ca until Domnu milostiv cd, astáyard, pe la Sfete Petra, am cumpärat un cal in 40 lef,

11932 Vol. XVI. 5

www.dacoromanica.ro

66 CiTEVA DOCUMENTE MOLDOVENENTi

si I-am dus acasä, si I-am Inchedicat d'innainte casiI, sdpascd, s'ati venitu un armasarid a unor yell al (sic) meI,si mi-ad luat calul ingonatu, si l-aü trecutu piste un dial,si, mancand armasariul pe cal, i-ad frantu un pidor, si,cand am prinsu ed de veste, am trimis un Tigan dupacal, si 1-ati gasit cu piorul fräntu, si, daca l-ad adus, l-amtrimis di 1-ad lepadat la casa lor, s'ail trait treI lull!, s'atimurit calul. Iar ei s'ati sculat, si, vtizindu ca mi-ad facutpaguba, s'ad vandut armasariul, si eü am lamas sdracu.Ce mä rog mile! Mdrii Tal[e], sä aibu dreptate de la [Ma-ria Ta]. Si, os[e]bit, im maI sintu datorl aceI oamera cu nesteispasl, cu zapis de un an, si nu -m maI platescu. Iaras marog milii Mdrii Tal[e] sa aibu dreptate dela mila MdriiTale, sä mi s[a] facä luminatd carte Marii Tal[e] la unboierid, ca M.-m[1] pliniascd, sä nu ramaid pagubas. Cumva fi mila Märii Tal[e].

f Smerit rugatoriul Mdrii Tal[e]:Aftanasie egumen ot FlorestI.

[Pe dosul pagineI a doua :]f Io C. N. Voivod, boj. mil. z. z. moldascol.f Dum[neata] Vel Stol[nic] Joan Bogdan, sd-I sorocesti, s[i],

aducandu-I fatd, sä le eI sama, si, cum s'a cade cu dreptate,sa le hotardst[I], cu carte de gudecata, trecand-o la pro-t[o]col. L[eat] 7250 [1.741], S[e]p[temvrie] 11.

Pro. 3 Logorät.[Pecete octogonalä, cu chinovar.]24. Barlad, 9 Maid 7250 [1742]. Mihalache sin luI Gli-

gorie Burghealia ot tärgu ot Barlad, fiorul Iliutii, nepotulArminiI, fata Fell! de GanestI dupa apa TutoviI", face odanie In acest sat. MarturI: Stefan Popascul biv treti Ar-ms, Dodan Bujenit[a], et popa Panhil, Gavril Varnan(?), razes.

25. 13 Julie 7253 [1745]. Porunca domneascd de cercetarecatre Dum[i]trasco Pal[a]d[ie] biv Vel Paharnic, isprav-nicul TinutuluI Tutovii".

26. C. 1750. Inventarid. Un poloboc grad plind, 5 mier[e]rnälaid, un saiac de papusoI .. , 1 herested, 1 grij. mare."

www.dacoromanica.ro

CiTEVA DOCUMENTE MOLDOVENENTI 67

27. 28 Iu lie /271 [1763]. Jar pentru tril sapatur[1]: unaa lui Daniila, cu loc de casä si cu livada, si doao a Stra-tului, alature cu a lui Danii la, una, iar.una suptu prigorie".

28. 24 Mai 1768. Carte domneasca pentru AnghelutaAgarici, mazil din Tin[u]t[ul] Tutovii", ginere lui ,,Atha-nasie Mogaldea, egumen de Floresti". Pomenita hotarareponturilor Domnii Me le ce s'ati facut catra tot de obste".

29. 12 Maia 1778. Athanasie ce am fost epitrop la ma-nästiria Floresti" da zapis Ilincai, nepoatel Voinescului".

30. 19 Maia 1781. Socoteli de proces, 2 lei pe o cartede blastam..., 2 lei pe 5 p[o]l oca rachia, cand aft mers sahotarasca mosiile, 2 lei scrisul unil hotarnice; 10 lei aftdat mazililor nil lost randuit hotarnici".

31. 1794, opuse ezatura" si innecatura".32. 15 Ianuar 1797. Eft Angheluta ot Tipul, orn di noi-

Mee di an[1], asa am apucat din gura tatane-mieb,- care s'aftIntamplat si innainte ochilor mei di am vazut pi Aftiniia,fata Ursului, dijmuind mosiia parte Zavollui pe din sus,ci sa hotaräste cu a mè, cu fia)rili el' Gavrila si Ion,brat lui, nepoti Ursului Smarandis; si, cand s'aft hotarataasta mosii in urma cutremurului celui mare, la anulumbla let 7247 [1739], si eft, Angheluta, am fost fatä ands'aa hotarat aasta mosie; si ea, Tanasa Fertul am fostfata la hotaratul mosii. si tin minte ca m'ail luat de parAngheluta si Ursul Zmarandis ca sa Via minte hotarareacestii mosii di mai sus numite, si asa stim, si asa mar-turisam in frica lui D[u]mnezaa si inn[ain]te gudecAtir."

33. 22 April 1800. Razasi de la Tepu vind mosia luiGheorghii Sarban biv Vel Sardar cate un lea stanjanu."Iscalesc: Ion C;ocarla, Tacul Patriche, Isac Portasa, IonGatton, Costandin Goga.

34. 24 Maia 1800. Raport al unui trimes al ispravnicielca sa oprescu huiumul de la mora lui Romascu pana cisa va gudeca cu Dorobetastil." Iea Mina din huium". ,,Si,[a]pucandu pe moraria ca sa arati in frica lui Dumnezaticat huium putè sa esa intr'aceli zili cat aa fostü chee ladansi, si me aft aratat ca esa 4 demerlii pe za."

www.dacoromanica.ro

68 CiTEVA DOCUMENTE MOLDOVENE§TÍ

35. 29 Octombre 1800. Gheorghii Bogdan Cdmi[na]r vinde11 pogoane, not filefi vii", cu ogradd si cramd, in pod-goriia Necoretilor", ce le avea, se pare, de la mama Ma-riia Post[elni][asa]".

Se adauge vinzarea asämändtoare, de Ionitä Gavrilascatre Pdharnicul MateI Negel.

Si un al treilea act pe aceiasi hirtie : o firtd si un filer".-Si alte vinzarf catre Negel.

36. 17 Iulie 1804. RdzasiI de mosiia Ipotestif de la Ti-nutul Tecuului" vind mosia lor, care sä hotäräste tu mosiiaCernica, razdsascd", si cu FundeniI, a dumis[ale] BanuluiStefan Rusät", lingd Berheciul cu apd" si Tecucelul cuapd". Are ca batrinI: al lui Ivan lapota, Duma, Zavul,Romanescul si unul strap". Pomenitä hotarnica din 4Octombre 7203 [1694] a lui Anghel vtori Armas. Citat un actde la Stefan-Vodd, 15 Octombre 6999 [1491]. Pomenithotarul Itovdestilor". Se inseamnd viile si asdzärilenoastre". invoiald de inbe pärtile" cu un boier vecin.

37. 1805. Hotarnica la Ipotesti (Tepu). Chemati räzä0:Hariton, Tuchel, Chinchiul, Chiscop, Miron Modruz, Fertu,Zavul. Troianu, tot." Drumul ce vine clan Babälaica...Gura Marinci... Fäntäna òofulul... 0 besicuti de movild...Gura vadului Mitrii-de-gos... Mosiia rusäteascd... DrumulTecuciulul... Facänd si säliste satului, bastind, stalpindu-sdcu piiatre hotard, ca sä nu sä dejmuiasca unul pre altul."

38. 1-iil August 1806. Niamul Miculestilor" da un zapisla mana niamului pävälutascu".

39. 12 Februar 1819. Vinzare din partea luI AntohiBejan, aprod, din satul Avramestii, Tin[ult[ull Tutovii".

40. 28 Octombre 1820. Declaratie a rdzdsilor din Tepufata de Banul Dumitrache Iamandi. Fiind de a purureInpotrivitori d-luI la stäpänire si neIntelegatorI la cuprin-derea domnestilor poronci, pentru care am fost certati sicu bätäi la porta CurtiI g[o]spod, la fata loculuI, prin boeriidregatorI, pedepsindu-ne si cu Inchisorile grosului in multerändurl... Stälpirea ce s'ail fäcut de caträ dumfnea]l[unAga Petrache Negre." Cine va calca invoiala, di asul

www.dacoromanica.ro

CITEVA DOCUMENTE MOLDOVENETI 69

acela sä fii lipsit de toata parte de mosae ce va aye Innumitul hotar, fail a mal putè vreodatä a sä numi derazds, si prin *Urea giudecatorie sd fii scos din sat $i sur-gunit ca un räil ce de apururea cautd chipuri spre a tul-bura linistirea celoralantl ràzW."

41. 23 Julie 1824. Manoli Avram, copil din casd, dinimpreund cu sotul meil Mariia", fac o vinzare de mosie.

42. Rdp[o]s[atul] boerifi VistLie]r{iul] Petrachi Sturza laanul 825 prin sultan-mezat ail dimparat de ved giumdtatede sat mosiia Ipotestif de la Tin[u]t[ul] Tecuciului, in sumdde 800 stänj[ent], de la d[u]m[nea]l[di] Aga Dimitrachi Iaman-dii, pi cari o si faci schimbu cu mine, dIndu-I mo$iia VäleniI,iard$ de ]a acest Tinut, $i, pentru ceialaltd giumdtate desat, ci era al altor razds, m'atl facut vechil sa o cumpär,cari tot in acelas anu cu schimburi si cu cumpäräturi amsi luat-o, mai rämdind rdzdsilor numal 129 stänj[enn ne-vändutf." Se face cercetare la 1826, de Costa chi Conachi.

Ilie Stupul CArri[a]r[a$]."43. 3 Iulie 1832. Izvod de stänjen[il] de mosii ce ail mai

ramas räzd$ilor nevändut in hotarul mosii Ipote$tiI sailTapul, la alegere si hotärdtura ci s'all fdcut din poroncacinst[itului] giudecdtorese Divan."

44. Pasnicii satuluI Radenif. Batalamaoa aasta, precumin acest glasue$ti, fdcindu-sä Innainte noastrd, amu dat-osus-iscAlitul priimitorului sal, Incredintatu si... cu iscalitu-rile noastre, puindu-sä si pecete pi formd. 1850, Dechem-vrie 14. Gheorghi Buganu pasnicu.

lorga Hulube pasnicu.45. Tulesti, 27 April 1852. P. Dorobet catre Gheorghi

Roma$cu.Iar, pentru venit, rdmäni mai intdi a vd ardta adi-

vdrata socoteald, $i apol a he inpaca in casutile noastre,iar nu in palatele administrative, nid decanice$U, pierzindvremia, banii, sändtatea $i cästigänd, odata cu folosul ladobanda, mustrarea cugetuluI. Desärtaciunea desdrtaciuni-lor, toate sant desdrtaciunI1 Frate, cum vei voi."

www.dacoromanica.ro

70 DOCUMENTE MUNTENE

Onomastic:

Botoiü (1664), Obreje (1664), Moiseiü Buorian, Dardaracap[i]t[anul] (secolul al XVII-lea), Iona§co Sarsaila (idem),Toader Tovichi (1648), Ezereanul (secolul al 'XVI-lea), Iona(1668), Vasilachi Verga (1792), Gheorghi Talpe§ (idem),Lazie, Anghelita (secolul al XVII-lea), Chiliianca (idem),Tutur Vatav-Mare (idem), Carpu Dorobat (idem), Balae(secolul al XVI-lea), Nega (Neghi"), Trifan Brehente(idem), Todor Bogatul (1794), Lupul Doros, Miron Hra-nace (secolul al XVIII-lea), Vasilachi Pricochi (idem), Dra-gutul (secolul al XVIII-lea), Ion Huluba (1800), Ion Caras(1801), Saftita (secolul al XIX-lea), Buculea, Berizanul (se-colul al XVI-lea), Cumpana (secolul al XVIII-lea), Chicu§,Tuturman (secolul al XVII-lea), Foila (1618), Baisan Panhil(1742), Siva (idem), Gligorie Ochiü (secolul al XVIII-lea), Tu-telea (1731), Gorghis (1742), Guroaia (secolul al XVIII-lea),Lohan (secolul al XVI-lea), Cazanel (1694), Safta Curoiü(1749), Piiatra (1666), Mihul Starpa (idem), Spanasie (se-colul al XVIII-lea).

Documente muntene.

Odata in posesia WI Gr. Olänescu.

1. 24 Octombre 7123 [1615]. Radu Mihnea, pentru satulüoparliga Tiganului dena judetula Sacuianilorü si mo§tenii

satului", intre cari Sim Nicoara i Tiganü, Ursu,Milea, Stanislava, 'Cernatü, Tolea. Dena hotarula Gagea-nilora pana in hotarula Mogosastilora." Mosie Inca dendescalicatoarea taril". Iarú, dupre aceia, candü aú fostu inazilele raposatului Mihaia Voevoda, atunce insusa dumne-luI aü inpresurata acelü satu ce ia[ste] mai susü scrisü,cu multe napastI de biruri, ci aü fostu pusü Ina spatelelora, de le'a Watt mosie lora toata, i i-at1 rumanita lard

II.

Albula,

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE MUNTENE 71

de voia lord, si Ie'd lepddatif numaf aspri 12.000 cu sila,si de atuncf pänd acuma totd ad fostu eI Rumäni, aceldsatu, care mai susil zice, la toti Domnif. Mai, candu ad fostuacuma, prind zilele Domnii Meale, deca s'ad milostivitdDomnuld Dumnezed si cinstituld inpäratil pre DomniiaMea, de m'ad ddruitd cu Domniia si cu stegul, a stäpäniTara-Rumaneasca, iard ace! mostenif car[i] santu mal susdzisl, el ad venitd toti innaintea Domnii Meale, in marele.Divand, de s'ad plansu de mare strämbatate si de mareInpresurare care ad fostu avutd eI de cdtrd rdposatuldMihaid Voevodd, cumd i-ail inpresuratil si i-ad rumänitdfärd de voia lord, numai pentru niste näpästi de birurI, sile'd lepädatil lord nurnal acestI aspri care säntu mai susilzisl. Decf inteaceia Domniia Mea, deca arnii vazutil asa,atäta pläncire si lacrämea de cdträ ace! mostenil care santumai susti zisi, iard Domniia Mea m'amd milostivitd dei-aamil slobozitd, si se-ad rdscumpäratd ei totI de caträDomniia Mea de rumänie dreptil 12.000 de aspri turcesti,ca- sä fie ei iard judeci pre mosie lord, cumd ad fostil simai denainte vremea, si s'ad räscumpdratd ei de rumanied'innainte a totti Divanuld Domnii Meale." Cu blestem. -Traducere de pe la 1700.

2. Tirgoviste, 27 Maid 7150 [1642]. Matel Bas[a]rab porun-ceste mosteanilorti satuluf de la Sopärliga, denti judetuld SA-cuianilord..., ca sä fie in paace si slobozI si el. si mosiile lordsi feorif lord de rumänie de cdträ cocoana Elinca, fata luiPetrasco Voevodü, nepoata rdposatuluI Mihaild Voevodd, sid[e] c[ät]rd feorii ei si d[e] cdtrd toatd rudeniia ei..., pentrueä amid said $opärliga fost-ati satil domnescu, cumparatil deräposatuld Mihaild Voevodd, mosuld Elincdf ; (let, dindd fuacuma in zilele Domnii Meale, dupre ce ail adusil DomnuldDumnezed pre aastä cocoand Elinca aicea, in tara DomniiMeale, denpreund cu totf cinstitif dregatoriI Domnii Mealesi cu totii sfatuld Domnii Meale, i-amd alesti partea el. cuDivanuld si cu judecata, o seamd de sate ale raposatuluimosu-sad Mihaild Voevodd ; decI se-ad cdzut sa fie pre seamael si aceld satu ce mai susd scrie, Sopärliga. inteaceaia mos-

www.dacoromanica.ro

72 DOCUMENTE MUNTENE

teanif satuluI de la Sopärliga ad venild la aastd cocoanaElinca de ail cdzutd cu multä rugaciune pentru ca sd-4lasä sd se räscumpere de rumänie." Izbutesc, cu ugh! 32,facd aspri 6.400 gata", sa fie jar slobozi i megii4". Eada i zapis iscilit - Traducere de pe la 1700.

3. Bucurestl, 16 Septembre 7153 [1645]. sFA, bolearajudecdtori i tocrnealnicI ai mändstiriI Aninoas[a], hrarn[ulti]Uspenie b[ogorodi]te i aI Dragului iuz[basa], cu unchiti-sätiStroe, denü Cislü, ROHM anume] jupand Radulti VeltLog[ofatü] i jupanü Stroe Velü i jupanü SocolüVelü Clit4eritl] i jupan Dumitrasco Veld Stolnicu i ju-panü Drägusinü Vela Peh[arnicd] i jupanü Dumitru Filii-san[ulü] bivü Vela Slufferti], ca sä cate innaintea qin]stitului

prea-luminatuluf parinteldi nostru chirti Teofilü Mitro-politü cdrtile ceale bdtrdne i ceale tinere ale mänästiril Ani-noas[a], carele sänt de la mosif si de la stremosii a hif NeagoePeh[arnictil, dend Tdt[d]ranI, i sa caute i cdrtile Draguluiiuz[baaJ cu unchiu-s[dü] Stroe, de la mosiI lord si de lapärintil lord, i tinere i baträne, ce ad data mändstirilAninoaseI, dend mosiile lord de la CisldiA i dend

dend data i ce n'ad data, si mosiiDraguluI iuz[basa], fostd de rudd cu mosiI lu Nea-goe Peh[arnicia], - decI sä le caute toate cdrtfle pre drep-tate, judece i sd-I tocmeascd cumil vord afla cuale lord suflete, - cd i-amd data singurd Dornnia Meapre acesti boiari dend Divand, i zio la S[fe]ti Dimitrie."

4. Trágoviste, 18 Novembre 7154 [1645]. Boierif aleside ',,Stroe Ros[ulü] de Cisläil", i anume: otil Budeanl Bar-buld Capit[and], i ota Buzdiani Calotä Post[elnicd], i otü SA-rata Dragomird iuzbasa, i otü Crängu Dumbravd, i otilDobroteanI Pdcald, i otd Catund Bobe, i ota Chiuojdo(Kioww) Drägol, i otti Chiuojduld-de-Basca Stanciuldi Voicild, i ota Hentesti Dobrotä snä Cdfind, i otü MO-nesti Stanciuld vat[ahd], i otti alugdreani Preda, ca äjureStroe Rosuld cu acest[i] 12 boiari ce scrid maI susd decdträ Draguld iuzbasa de Cisläd, pentru ocina de la Mu--celd, cumil o aü fostd pusti Stroe Ros[uld] zdlogd la cum-

[----

Vist[ierid]

si

Tip-ne§tI si Mirosi, ce-ad

ce-ad

sd-1

www.dacoromanica.ro

DOC UMENTE MUNTENE 73

natii luf, la Stoica si la Gherghina, Basceani, nu o aafosta vanduta statatoare; si iara sa jure acesti 12 boiari,iara pentru aasta ocina ce scrie maI susü, de la Muscelü,cuma o atl fosta pusa Stroe Ros[ulti] zaloga la manastireade la Carnula, nu o aa vanduta statatoare, si cuma aa databaniI la cumnatil lui, la Stoica si la Gherghina; de, devort jura acesti 12 boiari, sa sparga cartea Dragulul iuz-bas[a] de pre acea ocina, cati scria in carte, ug. 15, si zioala poAncTito po, sa jure naintea parintelui episcupulti Ste-fanü de la Buzati; isprav[nicü] Manole vtori Port[aria]."

5. 19 Maill 7158 [1649]. Ea Voico sna SpeniI ota Bas-ceanii-de-josti" da zapis lui jupana Dragului iuzbas[a] zaRosiT otü Cislati si a jupaneasii dumnealui si a coconilorudumnealui catf Dumnezeu-i va da", pentru vinzare dentruvada de darsta in apa Bascii, ci sa cheaama Vadula Micu-lestilora". Marturf: Vlasie varu-miea, si denti sattl fratiinostri, anume uncheasulti Oprea cu feorii WI, i Marinai brata egti Neagulü, sna Radanü, i Stana Matäsarü i brataegti Vlasie, i Radula sna Stana Manzoiula, i Andrei snaPesoiula ota Dolbasca, i Rapa ota Gorbasca, ota StaraChiojdu Barseanu vatrafü], i uncheasula Radulü Razbeaota tama, i Stoica Moga otü tama, i Calinula Fregil otatama:`

6. I- IoCostandina Voevoda i g[o]s[po]d[i]na. Adus-aa laDomnia Mea Ianachi Vat[aful] za copii denti banii dijma-riilor ce ad stransu pre seama lui, t[a]l[eri] 7.937 p[o]l[ü], siravasula Domnii Meale va fi de seaama. Avgusta 20 d[ni],l[ea]t 7197 [1689]." - Pecete octogonala, cu chinovar.

7. 20 Iulie 7201 [1693]. 12 hoed hotarnici", alesi de egu-menu! Athanasie de la Mihai-Voda si de Macariie au-garula dina Rosienl, si da jupaneasa Coanda, care aa fostajupaneasa MihuluI Ceausula, ot Falcof, si de Cos[tan]d[i]nasna Paipei Vist[ieriul] ot Bratäsani", pentru a hotarnici laRosieni si JugastreanI. Partea manastiriI era data de ju-paneasa Ilina Pardeasca si de fliie-sa, Alecsandra". Erafata la hotarnicie si parintele egumenu Ananiia ota sf.man[asti]re Brancoveani, avand porunca de la Mariia Sa

www.dacoromanica.ro

74 DOCUMENTE MIINTENE

Voda ca sa file intre noi". Iscalesc: Manea Cap[i]t[a]n[ula], inlocu lui Cos[tankl[i]n Zepruenula (sic), Dana (?) Log[o]f[at]Apeleviianu (sic). - Copie de un logofat al MitropolieL

8. 22 Iunie 7217 [1709]. Constantin-Voda Brincoveanu,slugii Domnii Meale Vladului Logofatulti", pentru mosiein Dobrun (Romanati), toata partea Stanciului si a fra-tine-sail Radului, feorii lui Tudorü Sasa", aleasa cu 6boiari hotarnici". Ei vindusera luf Barbul Vistiiariul Bra-tasanul. $i, flindu acesti oameni ce Krill mai susa partas1pe mosie si inteuna hotara cu sluga Domnii Meale VladulaLog[ofa]t[ula], n'aa fosta mersu la Vlada Log[ofa]t[ula] casa-la intreabe: cumpara-va ela, ail nu va cumpara, ci cumestesuga si pre ascunsu aa fosta mersu la Barbula Vis-tiiariulti de aa vandutte. Se Wore "innapoi banii.

9. 3 Julie 1733. 4 boier1 care ama fosta luati de dumnea-lord boiari Bratasani dina porunca cinstitei chesaricestiiAdministratit" pentru impartirea momosiilor, la Dobrunulsi la Rosiiani. Intre Bratasani, feori dumnealul $atrariului$arbana Brat[asanula], dum. Costandinü i Preda i Diculü,Radula sanii Draghief Bratasanulii, Costandina sand Bar-bulti Visti[eriula] Brat[asanula], Fota Brat[asanula], RadulaBrat[asanula]; parte a fost vinduta lui Costandina Sado-veanulti. - Iscalesc: Toderaseo Fre., Dumitrasco Barh.,Costandina Rusanescula, Dumitraseo Ples[o]ianula.

1.0. 24 Iunie 7258 [1750]. Ea Filareta monaha Brata-san[ula], fiu rapoosatului Draghici Pah[arnic] Brat[a]sanu",da zapis Sfintii Sale parintelui Ghenadie arh[imandritula],eg[u]m[enula] sfintei si dumnezeestii rnan[a]stiei Branco-vean[i]" , pentru ca manastirea da partea din Brat[a]sanii-de-jos pe care n'a vindut-o lui biv Vel Stolnic CostandinStrambeanul. Mosia avea si Soparliga, ca clanie veche.Face danie pentru a i se pomeni paring Draghici Pa-h[arnic] Bratasan[ula] si Eftimiia monahiia Bratasanca",cari sint ingropati in manastire. Iscaleste: Filaret munahBratasan" (foarte raa), iar, ca martori: Costandina Rusa-nescula si C[o]s[tan]dina Racoviceanu.

11. 24 Iunie 1752. Bar bula Vacarescula Vela Bana ala

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE MUNTENE 75

Craiovei" da carte mandstirii Brancoveanil si cuviosululigumend chird Inochentie" si soborului, pentru mosia Obar-$iia din Romanati, disputata de »Staico i Stanculd i cetas[i]lord". Mosia e daruita de BrincoVeanu, la 5 Iu lie 7194 [1686].Hotare: din helested la dealii, pana in Besicuta CAlugarului,pre deald pana ind mägura StoiniL.., mägura cu stalpu..., ma-gura Strezii..., Valea BucinisuluL.., hotaruld episcopescu...,magura Turcului, de acolo pre calea judecilord parka indmägura lui Sfeaste..., tealina cea mare..., valea satuluL..,mdgura furciturilord..., valea VädästriL.., hotaruld Urzicil,... spre prapord..., in räscruci in piiaträ..., marginea branisteíobärsii..., mägura cu tufele..., mägura vacilord..., maguraascutitä." Mosia o avuse Vodd de la raposatuld mosuldMärii Sale Preda Vorneculd Brancoveanuld, [si] dupd aceaia,ad fostii dat-o Märiia Sa... danie mandstirii, hied mai de-nainte vreame, candil ad fostil Märiia Sa in boerie, Mtzilele Ductii-Vodd, pentru pomenirea suiletului Märii Sale$i a totti neamuld, ingropändu-sa si osäle fratelui MATHSale, Barbuld Post[elniculd] Bräncoveanuld acolo, in Ind-nästire". Mosnenii din Urzica se ridicd, dind stapanireaNeamtilord". $i unit Barbulti, socrulii lui Stancu si Stand,flindil ispravnicd vechi ald mänästirii peste mo$iia Obär-siia, une ori le lua dijmd, alte ori nu le lua, si mai multi'dind pricina acelui isprävniceld s'ail intinsu cu stäpanireain mosiia mändstirii." Pretind mosia, dar n'ati acte. Niciegumenul $i Mihaild eclisearhuhl" insä nu afld cartealord de hotärnicie. Se hotäreste carte de blestem. Darmänästirea e asiguratä $i fard acest mijloc. - Iscaliturd.

12. 21 Maid 1757. Filaretti monahti, pe calugarie, iar,mireant, Radii sin Draghici Pah[a]r[nicd] Brätäsanu", prin M-voiald cu SandaBrdtäsanca, sotiia dumn[ea]lul rap sa]t[u]luiPreda Brätäsanu", aratä cd, Ricindu-se cAlugd td3la md-nästirea BrAncovenil, i-a dat partea-I din Leontesti (Roma-nat.°. Fiind certe !Titre mänästire si verif ei, schimbd acumcu o parte din mosia Dobrunul. Intaia danie o trece San-dei, fiind sdracd, cu patru copii märuntdi, nevärsnici, sa-ifie mosie ohamnica, stätätoare". Märturie fac si Cost[anl-

www.dacoromanica.ro

76 DOCUMENTE MUNTENE

d i]nil Bratasanu, Tudorache, brata ega, sina Barbu Vist[ie-riula], Cost[an]d[ina] Bratäsanu sin Barbula Vat[afil]-Mare.

13. 17 Decembre 1763. Stefan Greceanu Pah[arnica]"da zapis luI MateI Cretulesculil bivü Vela Stolnicil", pentruschimb : casele meale de aid, dena Bucure$ti, cu loculalora cu totil,Ota mah[alaua] manästirii Cretule$tilora, ce sari tape Pod[ula] Mogosoil, alaturea cu locula dumisale rapo-satuluI Costandina Notara Sard[ariula], unchiula dumisaleStol[ni]ca, pe danü susil ; care case $i locil imI iaste $i miede zestre de la sotiia mea, Catrina, si dumnealui mi aildata, pentru aceste case $i locil ce s'aa zisil mai susa, caseledumnealui, iara de aid dinü Bucuresti, cu loculd lorü cu tota,otil mah[alaua] StealiI, $i mi ail data $i bani gata, t[a]l[eriltreI sute doaozeci, cu care bard ama platitil datoriile sotiimeale, ce le facuse dinü vaduvie," Iscalitura :$t[efanil] Pa-h[a]r[nicul] adavereza [pecete pastrata, cu coroana, $tearsa].Arghira a raposatului Ianach[i] Mardagiu, martura, Costan-dinü Cregulescu] biv a Vela Banü. M[ateli Cret[ulescu] VelaBanü. R. Vac[arescu] Velü Dvor[ni]cü. Nic[olae] Branc[o-veanu] Stol[nicil] (?), mart[uril]... C. Vela Ag[a] mart[ura].Nm6Xotog Irptirtri Hax. picrycty; [=. Nicolae fost Paharnic, mar-tura]. Se mai daü 30 de taleri.

14. 10 Mart 1767. «Manila Calineasca, ffica raposatuluiDimitrie doftorula Notara, inpreuna cu sotula miea MihalCalinescu, bivü 3-ti Vist[ieritid, $i dinpreuna cu dumnea-lui curnnata-miea Barbula Cforogarlean[u] biva Vela Clu-[e]ria z[a] Arie, carele ail tinutü pre raposata soru-rnea,Marica", da zapis dare Aumnealui Dumitrache Ghica VelaSpath[ariü]« ea, Ina zilele Marii Sale tefana-Voda Raco-vita, print"' gudecata ama luatü untl locil de casa cu beturilede zida si cu alte namestil, precuma sa \TAM, alü unchiuluinostru Costandind Notara, fratele tatane-mieü, de la man[a]Sfmtii Sale parinteluf Climentil Dudescula, care loca iastepe Podula Mogosoi, dinü curtea dumnealuI Vela Spath[aria]pana in curtea dumnealui cumnatului Mateia Cretulescu VelPah[a]r[nica], si de la ulita cea mare pana ina ulita de sprebiserica dintr'o zi, $i cu tota ingradivlil, precuma sa vede,

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE MUNTENE 77

si, dupa ce amg luatü acestü locil suptil stapanirea noastra,amu invoitg si amü asazata pe dumn[ea]ei soru-mea ceamare, Zmaragda Cretuleasca Vela Paharniqasa], de i-amüdatg loculg, fiindil casele dumnealui pe langa acestü loci'',0 asa ne-amg hotaratg de catre dumnealorg. Dec!, fiindcaavea si dumneaei soru-mea Zoita, care tine pe dumn[ea-lul] cumnatu Toma Ariong hivil 3-ti Vist[ierig], a treiaparte dinteacestg locil ce ne-ag ramasg, ag venitg dum-nealui cumnatulti Toma de s'ag tocmitg partea dumnealuica sa o vanza dreptu ban! t[a]l[eri] 600, totg cu dumnea-luf Velg Spath[arig]." Vinde si ea. Iscalesc : Maria Calinescavanzetoare, Bar. Ciorogarlean[ul bivii Vela Clud[erig] zaArrie vanzatoru, M. Crequlescu] Velg Pah[arnicil], mar-turie, Zmaragda Cretz[uleasca] marturie [cu litere grecesti].T[o]m[a] Arionü bivii 3. Vista, vanz[atorig], Mih[ailg] Cal[i-nescu] bivii 3-ti Vist[ierig] vanz[atorig], B.Vacarescu (?) VelgDvor[nicg], mart[urg],... Veli.1 Dvor[nicti] mart[urg], ParvuCantac[u]z[i]n[o] Vela Log[o]fAtg."

15. Grigorie alti Ugfrovlahien adeverezil.Adicate no!, cate trele surori, care ma! josü ne vomg

iscali, Samariia monahiia, pe mireni Zmaragda, Ma-riia si Ilinca, fficile raposatului Iong Balaceanulii, dat-amil aasta adevarata noastra carte de danie ca sa fie demare credinta sfintei si dumnezeiesti manastiri dintr'ungLemnu, unde sa cinsteste si sa praznuieste hramulg Nas-teri preasfintei stapanil noastre, de Dumnezeg nascatoaresi pur[u]rea feoara Mariia, pentru mosiia noastra Garcu-vulg, sudg Romanati, care ne-aii rämasil si nooa aastamosiie de la OHO nostril, ca sa-4 fie sfintel manastiridanie pentru sufletele noastre si ale parintilorg si ale mo-silorti i stramosilorg nostril', fiindca sa OA la atasta sfantamanastire si ding neamulg nostru Ingropati, si insusl simoasa noastra, Magdalina monahiia, de mirenie Mariia,flica raposatului Marii Sale Serbang Cantacozind Voevodü,Care aasta mosiie iaste de cumparatoare de stramosulgnostru Badea Balaceanuld Velg Dvor[ni]c. Si, dupe moarteanoastra, sa aiba mai susg numita sfanta manastire a o

www.dacoromanica.ro

78 DOCUMENTE MUNTENE

stapani, cu bund pace s'i fdra de nido pricind, dinil hotardpand in hotara. Insä si hotarile dupe cumil aratä zapisile,pänd in mosiia Betejaniloril, cu Geracula, si cu Balta, si,de ceilaltä parte, pand in mosiia Silistiori, dupe cum hri-suvulti mosii Silistiori, alil Marii Sale Alexandru Voevodti,fiu Marii Sale Mircif Voevodil, de la leatil 7081 [1573], Maiil13, arata ; care hrisovulil celil dreptil sd aflä la sfänta rnd-nästire Bistrita, ce iaste pe slovenie, si s'ati scosil copie perumänie de dumnealul Costandinil dascAlulil slovenescd, deaid, dinil Bucuresti, de la Sfete Gheorghe eel(' Vechiti ; carecopie iaste intäritä si cu iscalitura Sfmtii Saie chir[io]chirilFilaretil episcopulil RamniculuI; care copie sä da la aastdsfäntä mändstire pentru indreptarea hotariloril mosii Gar-cuvulul, Inpreund si cu zapisile mosii Gdrcuvului. Ci sd aibda o stäpdni sfänta mänästire cu build pace, sä fie de aju-torula maiciloril si alit sfintei biserici. Iarfi, de arti veni ori-cine, parte bisericeascd sati mireneascd, mdcaril din neamulanostru, a cauta ca sa facd schimbu cu alta mosie, ori cubani de aril da, cad de multil, sail mosiie mai build, sanu fie volnica starita sail epitropi sail altil cinevasil ada aastd mosiie ce o &anti no! sfintei manastiri pentrusufletele noastre si ale neamulul nostru, ca sd fie in vecila aastd sfanta Casa a Maicdf Precistii. Iaril cine arilindrazni ca sä o dea schimbil pe mice, sä fie suptil bles-temulil a toatei sfintei leg! pravoslavnicd si groasnicd afu-risanie a totil sfantil soborula, si Maica Precista sd-i fieinpotrivd, Intl sufletil si inil trupil ; si cei ce ord vrea säo id de la aasta sfäntä casa, sd-i fie spre pagubd si sprestingerea casilorii loril si a copiiloril loril ; si sä aibd sfantamanastire a o stdpäni cu bund pace, Intl veci, aastä mosiie.Si, pentru mai adeväratä credintd, ne-amil iscAlitil maijosil, intarinda si cu pecetile, iscalindu-se si alte obrazede cinste, mart[o]ri. 1786, Octomvrie 24.

Samara molnaMia] adever[eztl] [pecete mica, cu coroanacu trei ramuri].

Maria Bälaceanca adevereza [pecete mica].Elena Bälacenca [pecete mare, cu arme nedeslusite].

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE MUNTENE 79

'0 Ttl.LvEx.ou (1)Cnecpvcog bnoße6c(cot [. al Rimnicului Fila-ret intareste].

B[arbu?] Vac[Arescu], mart[urd].Costandin Cocorasculii bivii Veld Pah[arnicd], mar-

tu rie.16. Adeca ed Neaga, ce am fost sotia raposatului Io-

nascu negutatorul de la Slatina, sud Olt, dat-am zapisulmied la cinstita mana d[umnealui] Vel Vornic al Ob-stirilor Radul Golescu, al d[umnealuI] Vel Logofat de Tara-de-sus Costandin Filipescu, precum sä se stie cd d[um-nea]lor, ffind orinduiti epistati si purtatori de grije de careMaria Sa Voda asupra spitalului ce s'ad inceput a se face deraposatul sotul [mied] la Slatina, spre a se savirsi acest spitalcu toata. orinduiala WI, si, fiind ed fagaduita, atit mai in-nainte, cit si acum, innaintea Märii Sale lul V oda, ca sidintr' al midi sä fac ajutor acestuf spital, care ajutorintacerindu-mi-sa de catre d-lor a o da in scris, de aceiaprintr'acest zapis al mied im arat cugetul si ajutorul ce facspitalului; adecd ea, ca una ce am hotärit ajutor bisericisi spitalului, atit acum in viata mea, cit si dupa moarteamea, danie, mult putin, avutu med, ma leg ca, din card-mida i var si sindrila ce sa aflä In fata locului, sa facdod oddi i o cuhnie si un cuptor de Wine tot linga aceleoctal, toate de zid. - insä arcalele inteo caramida si juma-tate, iar despartiturile intfo caramida ; la care odo cecheltuiala va trebui, afara din cele ce se aflä, sa o puî dinvenitul mosiilor spitalului, ce I-am luat in anul trecut, iar,ce nu sa va ajunge, sä fie de la mine. Care odai si cuhniesa am acum, de primavara, a incepe la lucru, si, pina intoamna, la sfirsitul lui Avgust, sa fie gata. Pe un foe depravalie ce am in tirg, ma fagaduesc ca, cind void putea,sa fac prdvalie, si sd se stapineasca tot de spital o viisoarace am, cu cramd si cu pivnita de zid, cu un beciii i ocasoara de zid, d'asupra beultfi,- sä ma hränesc cu dinsacit void avea viata, iar, dupa moartea mea, sa ramie ia-ras spitalulul. Iar la trei mosii si un Joe de linga spital,ffind ale spitalulul, et"' nu am niciun amestec. Drept aceia

www.dacoromanica.ro

80 DOCUMENTE MUNTENE

spre incredintare m'arn iscdlit mai jos, ca sa se creazd.1797, Fevruarie 17.

Ea, Neaga, sotia rdposatuluI Ionasco de la Slatina, ade-verez. - Copie.

17. Findcd rdposatul Ionascu, sotul mieti, din rdvnadumnezeasca cugetind, in viatd ffind, cu osteneala sa afacut o sfintd bisericd ce sä cinsteste si prdznueste mareleierarh Nicolae si marele mucenic Dumitrie izvoritorul demir si sfintul mucenic Gheorghie, - care sfinta biserica a siinzestrat-o raposatul cu dod mosii ce le-aa avut cumpa-rate, neramiindu-ne clironomi, si sa afla scoala pentru invd-tatura copiilor, spre pornenirea raposatului, --- deci si ea,sotia raposatului, care mai jos ma voia isalli, de vreme ceDurnnezea asa bine a voit cu noi a nu ne ramInea dim-nomi, macar ca toata partea mea de loc am inchinat-osfintef biserici, dind si inscris dum[neallor boerilor epitropi, cesint orinduitl de cdtre StapInire, dar si acum, printfaceastacarte, arat, dupd moartea mea, ce las sfinteI biserici undeam muncit din copilarie, dinpreuna cu raposatul sotulmiea, si o avem clironomie dupa sfirsitul vietii noastre,spre pomenire, atit a sufletulul nostru. in unsprezece rd-zoare de vie din dealul Sopotului, pe mosie domneasca, cupivnita de zid, cu o chilie d'asupra si sopronul cu linul,si cu toate celelalte trebuinftese ale vii, cum si livadie sitelina ce se afld inprejurul vii, de merge cu capul OMIn drumul Clocoovulul de spre Rdsarit, dupa cum sa std-pineste. Pentru bani ce am luat de la nepotul miea Ga-vrila, pa jurndtatea partea mea din casa, care si aceaparte era sd o dau biserici, - cu acei bani am facut dodchilii in curtea biserici, dupd cum se val. Tot sfintei bise-rici mai las o pravalie, cea mica de linga hanisor, cu loculel, OM in ulita din dos. Tot sfmtei biserici mai las si alta,de piatra, cu pivnita elo, si cu case din dos, si locul curti,dupa cum sd vdd. Dar, frindcd am doi nepoti, Gheorghiesi Toma, crescuti de mine, si neavind alt cu ce sa-1 mi-luesc si pa dinsi, Indatoresc sf inta bisericd, ca din pretulboltii sa li se dea si lor t' 600, adica sase sute, - care bani

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE MUNTENE 81

sd li se dea cind se va socoti cd este trebuintä, 0 boltacu tot coprinsul ei sd ramie acaret tot sfintei biserici, dupdcum mai sus ardt. Iar, pentru un loc ce este afard dincurtea biserici, tot cugetul mieil este a face ni§te chilioare,iar, cind nu voia putea a face, atund voiti avea ertatune0 de hi. milostivul Dumnezeii, 0 de la oameni, rdmitindindatorati epitropi a face din venitul biserici. Si mice altva mai rämlnea dupd moartea mea, pind la cel mai putinlucru, sfInta biserica sd clironomiseascd. Dar 0 ea, eft voilaträi, sd fiü ajutatd a md hräni 0 a ma chivernisi sfintabiserica, cum 0, dupa moartea mea, sä mi se facd toateacele trebuinoase pomeniri din venitul Ante! biserici, dupdcinstea cash. noastre. Drept aceia, spre incredintare iscd-lindu-md, mi-am pus 0 pecetea, fiMd obraze multe fatd,care mail jos se vor iscdli.

1808, Martie 7. Neaga, sotia rdposatulutIonwu, adeverez. [Urmeazd iscaliturile martorilor.]Sud Olt.Acest zapis aducindu-1 numita la nol, cu toate O. ne-ati

al-Mat prin Insu0 graiul sdil cd este fäcut cu toatd voea0 rIvna sa, dar, dupd orIndueald, facind cercetare cu amd-runtul, ne-am Incredintat ca este cu adevärat toate cele cese cuprind date de bund voe, §i nu are a mai pricinuinimic : deci, pentru mai. build Incredintare, adeverim i noi,cu iscAliturile, aceasta.

1808, Martie 7.[Ispravnicii. - Si Intärire a Divanuluil[Copied18. Io Alecsandru N. Sutu Voevod i gospodar zeml[i]

vlah[i]scoe.Citindu-sa Innaintea Domnii Mele aceastä anaforá, 0 prii-

mind vrednica de lauda rivnd a dEumneallor boerilor In-grijitori la acest ob§tesc folos, o Intarim Domnia Mea, 0poruncim d[umita]le, cinstit 0 credin"os boerule al DomniiMele, Vel Logofat de Tara-de-sus, sa faci hrisovul DomniiMele cu coprinderea ce mai jos se aratd. 1819, Noem[vrie] 21.

[Pecetea domneascd.] Vel Logofdt.

41992. Vol. XVI. 6

www.dacoromanica.ro

82 DOCUMENTE MUNTENE

Prea bindliate Doamne!Cu plecatd anaford arätäm Märii Tale, ca un ' Iona§cu

negutatorul, spre pomenirea sa, a sistisit un spital in ora§ulSlatinii, sud Olt, la care ail §i inchinat trel mo§ioare ce a.avut, §i, fiindcA acest spital nu se putea cauta, din pricinamarilor cheltueli, s'ad schimbat spitalul in §coalä greceascd,care de atunci §i pima acum se cautd cu bund orinduialä,mai adaogindu-sa §i de la nevasta acelui Iona§cu, §i. de laalte obraze, cite putind zestre; la care §coala a §i fostepitropi orinduiti de Domn räposatii parinti no§tri, iar inurrna raposaVilor, am rämas noi purtätori de grije, §i, chib-zuind cele spre folosul acestui bine ob§tesc, am socotit cade trebuintä este a se face un hrisov al Mdrii Tale, In caresä se treacd toatd zestrea ace§tii §coale, dupa sineturilece avem, ca nu dupä vremi sä indrazneasca cineva§ aface cea mai mica suparare sail vre o schimbare la orin-duiala cu care se cauta §i pina acum.

Gheorghe Filipescu, Iorfelachy Golescu.1819, Noem[vrie] 19.[Copie.]

18. 1826. Privilegiu pentru un Cdpitan ota Gae§u,sudd Vla§ca".

www.dacoromanica.ro

Ix.

ACTE BOTUSANENE 5I DOROHOIENE PRIVITOARE MAi MULT

LA FAMILIA CAIRO).

www.dacoromanica.ro

*4 August 7256 [1748]. Ionasco Ivtimiia cu sotul"Mdrica si flit, Vasilachea si Ursachi, si fetele, Catrina, Ma-riuta si Anita, And un loc in hotar cu cdrare ce meargela Trotusd si cu Värland Niagul" si cu Pantea, ca samostiniascd dumnalui In vecr. Iarü cinea s'ara ispiti sdsä scoale ca sä intorck sä fie suptd blästdmii si sa fieinchinat gloabd 12 let, si sd petreacd si rusinea, orl la careagudecatä s'ara tämpla." Marturi: oament bunt, si bättäntsi tineari... S'ad pusti si pecetea satului." Ion birau Ha-rapd amti pusü pecete satulut... Ed Toaderd Pord mar-turd, di Värland Niaguld marturü, ed $tefand Cuduiümarturü, ed Ionü Paiuld marturti, ed Neculai Mogosdmarturü, di Nistord Gaida marturü."

Pecete cu un salgail, cu ciocanein fiecare mind, cu altul ce tine oscard, si un al treilea ce taie. in jur :

t Pecete satulut Ocni, vlto 72171709ri.

Aceasti pecete 1nlocuia unaveche ; v. vol. XI, p. 281.

2. *1-id August 1764. Vinzare fdcutd Aumnealut Dumi-trachi Gianooglu biva Veld Pahl" : Jill vada de moardce iaste in hotaruld Arcani, care vada ail fostil cumparatdde la Dräghici parcalabü WI Arcani".

3. *4 Iunie 1765. Costandind Arapuld si Vasile Arapuld,si Gheorghie Arapuld, fratI, fe&wi lut Mihalache Arapulir,dad zapisd värului nostru Costandind Arapuld ota Vis-t[ierie]" cd s'a alesd partea unchiului nostru Ionitä Arapultibiva Staroste". Sint =sit la Prutü otti Dorohoid, dinü

' Cu * se inseamnä documentele ce nu privesc familia Cananäil.-Pentru aceastä familie v. prefa¡a la vol. II din DocumenteleCallimachia, tipArite de mine.

1.

www.dacoromanica.ro

86 ACTE BOTIJONENE §I DOROHOIENE

Zahoreni, Dum[u]eni i Tär§cureni". Al doilea Costandinaera dind Gheorghie Arapulü". N'aa parti nedezbätutedintre alti r6241". Martur §i Mihalache C: biva VelaJic[niceriar .

4. *22 Ianuar 1772. Diata lui aefanü Arapu biva Pos-t[elnic]il, sin Gheorghi Arapu bivela Sat[r]ari". Lasa , cliro-.noma §i epitropti" pe fratele Costandina i sotia acestuia,Manila. Mama lui era Sanda, fiica räposatului GheorghitaFrätita, bivela (sic) vt[oril Comisa §i a Safthii, ce ail fostafata lui Dämiiana biva Vela Logofdta". - Martur Cos-tandina Värnava bivela Med[elniceriü]". Scrie CostandinaCosmita biva Vela Cdpitana". - Copie.

5. Facema *tire prin aastä a noastrd arhieriasca mar-turie pentru dugheanele dina tärgula Botc§anii, a lui Di-mitrie Osmachi, care li-aa cumpärata rdpoosatula intru feri-cire Mitropolitul Gavriilii pe numele dumisale StolniculUi$erbana Cananda, nepotula Preaosf[intid Sale]. Pentru cariama tiinta cd pentru dum[nealu]l li-aa cumparata, §i, la boald,intre altele ce mi-aa märturisita, la duhovnicie, Preasf[intitul],mi-aa ardtata §i pentru dugheanile acestea, ca numai decatsä i sä dea la stapanire, puinda §i blästäma, atäta cul if vafi inpotrivitoria, cdta §i mie, de nu voift märturisi ade-värula, dupd cum §tia, pentru aastä pricind. Pentru cariama zisil se-I dei scrisorile §i carte de danie, §i-ail rds-punsa cd scrisorile nu-I santa la indämänd, §i nid cartede danie, dina pricina slabiciunil boalel, nu poate sd dea.Ni-aa mal ardtata §i aasta cd prea iaste indatorita demulti, §i pe acesta nepota, cd nimicd in viatd nu i-aa datadupa alma altora nepoti. Pe urmä, in vreame rdpoosa-tului Mitropolit Leona, n'aa fosta poprite de a i sd da lastäpinire aceale dughiani §i de Preas[fmtia Sa], §tiinda§i. insu§i hotärdrea räposatului Gavriila, insä, dina intam-plärile vreamilora, §i totü dina zi in zi s'aa lungita, pändce i s'aa intämplata moarte, care aü rämasa de nu li-aaluata in stapdnire. Drepta aceaia acumil dum[nealu]i Stol-nicula, cerända de la noi adeverinta dupd cuma §tia §idupd cuma mi-aa ardtata rapoosatii Mitropoliti, amil data

www.dacoromanica.ro

ACTE BOTUONENE §I DOROHOIERE 87

aastä a mea marturie la mana dum[isaili, ca se-I fie decrezare si tdrie, si, pentru aastA adeväratä märturie, oricu ce chipü potil Incredinta unde a fi trebuinta.

178 (sic). , . .. 6ro6s6c(c6 f-Intdresc].6. 9 August 7301 [1793]. Ethimie Canano ieromonaha,

proeg[u]m[en], facii instiintare la aasta scrisoare a mè ca,veninda ea aice la schitulü Vorona, care estea in TinutulaBotasenilora, unde sd präznueste hramula Nasterea MaiciiPrecista, si m'amil asezata cu sidere la acestü schita, siräpaosatula tatd-meil ctitoria, si, neavändü schitula Voronanici un Tigaml ca sa hie pentru slujba schituluI, ea m'amüsocotita, si cu toatä voe mè arnd data schitului Voronii 2salase de Tigani [intre cari un Topala, Tiganii parintesca" ;altul] este data de zestre rapaosatului nepotului mea defrate, Costantina Canano Sulgerü, de la socru-sea ToaderüCantacuzino biva Vela Vor[nic], si Tiganca Zanhira intafad fosta mdritatd dupa unü Tigana Toadera, a räpaosa-tului Sandului Ilie biva Vela Stol[nic], ctitora acestui schitaVoronii." Tscaleste si: Vasale Crup[ensch]i Pah[arnic] si uncalugar Antonie de la Vatoped. - La 6 Maia '1794, schim-bare hi danie. Fiinda noru-sa Tiganca Zamfira, a nepoatiMarii, cu polti [-Aumatate] copila a iai si pola copilü adumisale Stolnices[ei] Catrinil." Iscalesc si : ieromonahaElpidifora duhovnica [ruseste1, ieromonaha Antonii, iero-rnonaha $tefanü Obditela (?)".

Un al doilea adaus pomeneste pe un Tigan dat de boe-rulü Iorddcute de la schitula Budestii mosuluI nostru Du-mitrache bivü Vela Armasa, de la Tinutula Neamtului,de la satu Saliste."' 7. [Pecete mare, cu Maica Domnului si inscriptie stearsäl

Agathon ieroshimonahü, staritu de la monastire Vorona,otü Tinutula Botosanilorii, si cu tota saborula, incredintezacu aasta adevarata scrisoare a noastra la cinst[ita] mänddumisale Pah[arnicul] Serbana Canano, precumil sd se stiecd, avindil noi, mondstire Vorona, doao salase de Tiganidanie de la pärintele Iftimie Canano, frate a dumisaleSerbana Canano Pah[arnicul], anume pe Leontii Tiganti,

www.dacoromanica.ro

88. AGM BOTITONENE 1 DCY1tOHO1ENE

cu Tiganca si al fitorii lui, 0 pe Gheorghita Tiganu, ve-z[e]tati, cu Tiganca 0 cu copii lui, dupa cumil aratá daniea pärintelui Iftimie proinü egum[en], 0, fiindca monastireVorona Tigani mai multi n'are, si. avandti ma! mare tre-buinta de viia si de cal (sic), ni-am socotitü, si, cu voiaa parintelui Iftimie Canano, proeg[u]m[en], mai susti pome-nitti, amil facutil schimbu cu dum[nea]lui Serbanù Cananobivú Velii Pah[arnic], si i-amil datil acele d000 salase deTigani ce s'ail pomenitti mai susil, toata danie, cu scri-soare a parintelui Iftimie Canano, 0 dumnealui ni-aü datilinpotriva schimbului dreptil schimbu patru pogoni de viiaotti Nicoresti, de la Tinutulü Tecuciului, si. cincizeci de oaicu miei lorti, si, pantru mat adevarata cre[dinta], ni-amOdatti scrisoare unit la altii, si amil iscalitil, puindil si pe-cete a rnonastirii, 0 amil datti si acé danie de la parinteleIftimie Canano proeg[u]m[en]. Care schimbatura sä fie buna,neschimbatä si nestremutata nici odeniora in veci.

1795, Ghenarie 25.Agathona ieroshimonahti, stareta.

Ieromonahii Elpidiforti, duhovnicti [scrisoare ruseasca].Ieromonahil Stefantl.Ieromonahil Cononii.Antonii ieromonahù, duhovnicil.Theofilatil monahti Danovici (?).

$i cu totti sabor[ulti].Acestil schimbü ce ail facutti parintele staretulil Agaf-

tonti 0 cu totti saborulii de la schitulti Vorona cu Pah[ar-nicu] Serbanü frate-meti este si cu stire mé, si, flindficas'aü multemitil siaretulti si cu tot saborulti de acestilschimbil, este si cu voe mé, si amil iscalitti.

Iftimie Can. proegm.,adeca Iftimie Cananá, proeg[u]m[en].

8. 1796. *Plingere a lui Ionita Arapulti impotriva dum-nealui Sul[geriuluil Iordachi Ginanü" care tine pe fata ra-posatulul Sul[geriü] Manoli". Si pentru putinä iarba cemi-ati calcatü cu bucatele dumisali."

9. 25 Februar 1797, Izvod de zestre pentru fiica lui

www.dacoromanica.ro

ACTE BOTUONENE I DOROHOIENE 89

Serban Canano, maritata cu Andreia Milo. 12.500 leibani gata", »2.500 guvaeruri.". - Copie partiala.

10. 4 August 1799. Porunca domneasca lui Sarban Ca-pant) bivil Vela Spat[ariii] In cearta cu ginerele, Stol[nicul]Andreia Mil[o], care cerea zestrea.

11. C. 1800. Scrisoare catre Sarban Canand. »De canduam intrat In Jai i pana acmu sant purtat ca unü calude menzalu."

12. Cu plecauni i cu frateasca dragoste ma Inchinildumitali, bade Costan[tine] Pah[harnic]. Ma rogil, bade Cos-tan[dine], pentru ravas[uhl] venitü de la frate-meit, sami-la trimetl, fiindca mani diminiata vroiü sa ma ducü laBotosani; cuma i disprea parte dumnealui sa serif unaravasil catra Stol[ni]c[ulit] Manalachi i catra Stol[ni]c[ula]Mihalachi, flindca a sa sa faca acolo mare dispotantii laBotosani. Bade Costand[ine], bunatate dumitali ama at-noscutil, si mä rogil sa fil desavarsita a-mi da o vreadnicamarturie de la dum[neata], i santa Iu li 24.

Al dum[ital]i mai mica fratele dum[ital]i:5erbana Canano Stolnica.

[RaspunsIarasii co fratasca dragoste i co buna diminata ma 'n-

china dum[itale], frate Stol[nicel $arbana.t Cele ce-mi serif pinteacesta ravasa amil vazutil, si

dum[itale] altú ce sa-ti trebuiasca mai multa, cad ziceacelt1 omit fara de crierii ca t'a lua mosie Ina gumätate?Las sa faca aa hotarare, sa vezi, cine a merge pe urmalui, -a zice, ca nu-si ramane gumatate mosie, i acil boerici säntú randuiti, ea IT *tia oameani ce aft toata cunostinta.Sa vezi dum[neata] candu omü fi cu totii, or zice i acieasè? Cad si dum[neata], apoi, dandu aasta mosie Domnesti,sa-ti dai i dum[neata] Barsanesti, sa-tf faca mosie Intriaga,si are aa putere, sa hotarasca cuma a socoti elú. Omit fide fata cu toii, i, atunci, socoti i alti, vomit maivorbi i noi. Dart1 eft, tota ce-î de la d[u]m[neata], - coltuladintl spre Budesti a mosii mele, unde aü aratatil Bani-louschi Vor[nicului] Iordachi ca era piatra hotara, i sa In-

-ati

s'ora

www.dacoromanica.ro

90 ACTE BOTIJONENE I DOROHOICATE

chie si cerere acelora; fiindti coltul acela acole, unde s'asocotit si cu dum[neatat Rämäind a duni[itale] frate

C. Ba4 Pahfarnic].1.3. Plîngere a lui Serban Canandti Impotriva lul Ior-

dachi Bals, care stdpineste in Tinutul Botosenilor mosiileVlddenI si BerivoestI, incdlcindu-1 la Corn! si CostestT. $er-ban a cheltuit »9 pungI de banI", cu morile, iazul si Oda".Cdndu vini Säretul mari, iasd di la capuld mot-flora du-,misali si vini apa pisti totil fdnatulti mosiilor dumisale,si ImI inneacd si totù fanat[ulti] de pe mosie mè, flindumosiile mele din gos de a dumisale."

14. 1800. Jalba luT Mihdlache Stroescu dint! CordonultiNemtescii" pentru mostenirea cumnatului WI, anumi Ni-cola! sin Panaite capichihaie din BotosenI. Cere a fl ju-decat de VorniciI de Botoseni.

15. *10 Mart 1801. Ionitä DräghicI Cdpitanü, zatti An-timiti Tdutules[i], fiica luI Gavrilasa Dedulti", da zapisluI Ionita Arapulti pentru o impärtire de mosie la Zaho-ren1 (Dorohoiü). PomenitI nepotif lui DedulO, Rorif. luIIsacti Dedula". Avea dreptur! si dumneii Sulgereasa An-ghelusa Manoles[a]" si Toaderu a Masi".

16. *27 Ianuar 1805. Alexandru Moruzi porunceste Vor-nicilor de Botosan! si lui Ionitä Murguletil biv vtori Pa-harnic a face o cercetare cu privire la plingerea luiAndre! Mosanu, mazdlii", in gilceavd cu Gheorghi Soro-anu.

17. 11 Octombre 1805. Inpärtala Täganiloril pe trif.hoer! frati Cananoestl, anumi räpousat[uld] proigumenuEfthimie, rapousat[ulil] Pah[arnic] Constantinü si rdpousa-t[ulti] Banu Iordachi.

Täganii ci aii ardtatti dum[nealu]í Pah[a]r[nicul] End-cachi Milu cd-I ari in stdpinire cu danii de la räposa-tulti proigumenu, sotii dumisale, SaftiI, fiica rapousatuluiSlugerulul Constantinü, fliul rdpousatuluI PaharniculuIConstandinü ... Tiganii ci ail aratatu cd-I ari in stäpd-fire dum[nealu]T Pit[a]r[iulti] Iordachi Canand, fiiul rd-pousatuluI PaharniculuI Constandinii, cu ce! dati de zdstre

www.dacoromanica.ro

ACTE BOTUNENE I EOEOHOIENE 91

surorii dumnealui Tiganii ci s'aa aflata dina cei dezdstre Slug[e]r[e]s[ii] Catrinii, a räpousat[ului] Slugerului.Toma Balsa ... Tiganii ci s'aa aflata dinü cei dati dezastre rdpousatii Spätäresii Ilinedi, a dum[i]s[ale] Spat[a-riului] Costandina Crupenschi Tiganii ci aflata dinacei datf de zdstre dumis[ale] Spätäresii Marii, cari o tänidum[nealu]f Spat[a]r[iul] Mihälachl Costachi NegustoriulGhiorghii, Iona Pante, Parte (sic) Chiorula Manea sariMinund Tiganii ci aa 'rätat cd-4 ari in stapdnire dum-[nealu]l Stol[ni]cu Constantinü Cananô, fliula räpousatuluiBanu Iordachi Canand Grigori Cdrdimanu, Iona Cdpita,Balea CArldniasa, Vasili Ungureanu, Constantina Hapda,Alicsandra fata Päntif, ci aa dat-o dum[isal]i Spat[a]r[iului]Lätäscului."

18. Cu plecdtuni inchinändu-md, sdruta cinstita manadum[ita]le, tata. Cinstit[a] scrisoare dumitale, dinpreundcu una miia lei, adicd 1000 lei, din socotiala ce ama avutilcu ia pentru zdstre Nästasiial, ama priimita cu PinteleiCibotara, astäz, Iuli 21, si acesta rdvasa sd va opri dinporonca dumitali Ina loca de sineta. Pentru fänu dumitale,Gioi aú venita vätav de la Bärlesti, i m'ea spusa cd patrustoguri radicata, i astäzi, Sambata, toate s'a rddica

tota, i fala iaste cdte 4 lei, 20 de Wale da cosita,s'aa fäcuta 20 de fälci. Copii cu multä plecadune särutd

cinstitä mäna dumitale, i sa aflä din mila lui Dumnezdüsändtosi cu toti. $i, cu aasta, sänt

a dumitale plecatä fliedMariora [Sturclza].

[V° :] intru cinstitä mana dumisale iubitului mica pärinteSärbana Canand biva Vela Spät[ara], cu multä plecdune.

19. 12 Ianuar 1811. Foaie de zestre a Mdrioarei flealui Vasile Holban Pdharnic. 4.167 galbini In 50.000 lei,in locul mosiei . 12 sdraguri märgäritari hurmuz, 3.200lei, 1 fluture de diamant, 32 galbini ..., 4 sfesnice argint24 pärechi cutite, cu lingurile i furculitele lor, argintäriiamesdi, in doal topuri de Liptca, 1 lingurd mare pentru

s'aa

s'aa

Ai

si

www.dacoromanica.ro

92 ACTE BOTU4NENE §I DOROHOIENE

supi, 200 dramuri de argint, poliiti; 4 solniti poliite ..., 12paharuti de vutca poliite, 1 zaharnita argint 120 lei, 1

sal 3.000 lei, 1 tube cu samurO bunü 2.400 lei, 1 scatuscacu ceste poliite si alte lucruri Inteansa 30 galbini, 1 co-vora bunii 400 lei, 12 randuri de strae 4.000 lei, intrecari sintti doai rochii blonda si celelalte cu horbata, 600lei; 2 asternuturi, adici doai oghialuri, 2 saltele adamasca,2 prostiri batista cu horboti, 4 prostiri olanda buni, opalperini cu fetale lord, unü randil de batisti cu horbole, doaide olanda, - cu aceste s'ail cheltuitti 2.000 lei; 6 bocialacurisi 18 batiste cusute, bezii bocialacurT, 2.300 lei toate ; 1 sa-petti 8 galbini; 24 tingiri cu capacile lord si tigal, tavalesi lingura de arama ; 1 lighianü galbanü cu ibricil ; ta-camurile mesal, panzaturi de casi, coltuni de matasi si debumbacti, cu alte maruntusuri, 1.000 lei. Alte panzuri tre-buiMoasa, barbatesti si fimeesti, si lucrurf a gospodariei,cari nu s'ati mai insämnat anume ..."

Sotul a fost [Iancu] Cananati.20. Noi Scarlatü Alexandru, etc. Catra mazali, ruptas,

Vornicei si Ultra' toti lacuitorii de la Tanutulil Botosanii.Vi se da in stire ca, socotindd Domniia Me, la Tanutulüacela de la 15 Mart s'ail randuitil Vornicu pe dumnealuiSpat[ariul] Iancul Cananoti, in loculti dum[isale] Spat[ariului]Theodor Edinzaade, ca sa fie dinpreuna cu dumnealui Co-misulti Alecu Raletu, - care, dupa poronca si povatuireDomnii Mele, si dupa legatura hrisovului si alcatuire printiponturl ce santù pentru urmare ispravnicilor, santil inda-datorati a aye ce mai intai ingrijire pentru buna stator-niciia voastra, ascultanda in toata vreme jalobile si cere-rile voastre si inlesnindu-va pe fiistecare cu cazutile drep-tati, fara sa vi sa pricinuiasca ce mai putina asuprire sailstrambatate. SA* rnergeti dart' cu slobozanie, sa le facitlaratare pentru pricinile voastre, si dumnealor, dupa datorie,nu vor lipsi de a va faci intru toati punire la cale.

Sa WI aratati insa si vol cu toata supunire si ascultarecatra dumnealorti la cele ci, dinü poronca Domnii Mele,volt aye a savarsi in Tanutulti acela, spre a nu sa da

www.dacoromanica.ro

ACTE BOTI*NENE I DOROHOIENE 93

vre und cusurd, stiutd frindu-vd cä pe ace ci sä vordardta cu nesupunire i inpotrivä urrnatorI, ad voe dum-nealord, de vord fi din ränduiala mazalilord, sa-I pue inbutuci i sd-I triimatä aid cu instiintare dumilord sali, sprea-sI lua cäzuta certare, iard pe ruptasi i altdI certeacold dupd vina lord, spre pilda i altora. Si, dacd yeticunoaste despre dumnealord dregatorii saü despre oaminiidumnealord vre o strärnbatate sau asuprire, sd veniti in-data aid, sa dati jalohd Domnii Me le, si yeti dobändi toatäindestulare dreptag

1817, Martie 6. Vel[Pecete cu chinovarl21. 16 Maid 1821. Marturie hotarnicd a lul The icono-

m[ul] otti Botosan1". Mersese cu carte de blästämti lastare loculuI". Sä invoia cu sävärsituld dind viiatä Spa-t[ariuld] Serbanü Canand läcuitorii dind Bärsänesti de-1lucra zale de boerescü pentru ca lasa sa pdsunezd vi-tele lord pe Budesti i prind carpinisti". Merge cu ,,GheorgheCherescu i Gheorghe Cuza, stapanii mosii Babicenii".vrut nimine a mergi, arnü indatoritd pe un dascalii niamtua dum[i]s[ale] Spat[ariului] Carmel de ad mersti cu rävasuldla Bänicd, sa i-1 dei. lard elü, indatä ce aü vdzutil rävasuldcd esti Ind pricina mosii, aü inceputü a sudui pe celti ce1-ad scrisd i pe celd ce 1-ad adusti, i, deodatd, strägändiila oamenii lui, s'ati adunatd cu paril, si, Ware frindü das-caluld !fled, ad inceputd a ucide caluld cu puff, pand candü,cazändd caluld gosti cu dascaluld, abe ad pututil scdpa,sculändu-sd caluld rdnitti de ad fugitd la herghelii. lard,apoI, pe dascalulti acela prinzändu-lu si oprindu-ld acold,ce facutd, nu stia, cdci eü, dupd ce mi-ad adusd räs-punsü und omd ce mai era cu dascalu (carele, mdcarti cdsi impuscasä Bänicd dupd dänsuld, dard tot ad scapatd),cumil cd, nu numai nu vine Banica, dard i pe dascald1-ad bdtutd i 1-ad legatd, aducandd de pildd caluld ränitd,amd urmatd cercetare -me prind oamenii de susd insäm-nati, dupa cumil amú al-Matti pre largii, cunoscandil dintruaasta ca Banica, saü ca nu esti in intregime minteI lui,

sä-I

Vistfieriq.

i-ail

sd-I

www.dacoromanica.ro

94 ACTE BOTU§ÄNENE I DOROHOIENE

saü ca sa afla diznadajduitil de a-s1 castiga cerere lui céacolisitoare, i, gasindil prilejü vreme ai.`asta de tulburare,stapanesti mosiia cu armi, inpotriva a toata dreptate.Drepta aceia amti data aasta marturii de cele ce amücercetatil i amú vazutil."

22. Iunie 1821. B. eeoÄóyou, somiateeprils, catre GheorgheCantacuzino (ixÄxp.rpótats irpErrup). A cercetat procesul luilancu Canand cu Manoli iuzbasa.

[Resolutie:] Kcec& ri¡v StaXa.p.6avop.iv1lv B W.racnv tlç tiro-Slaewq 'cat yv6iniv Tot) ir txp' '611ofi 8toptc;061Proç Irpbq 8cciTtatv

antcdow T05 ivecTovTog appwroc larocOá(YY Kavavoti, Itapary6Ä0) TOiS

re «moat ßopvbsotq to5 llwroaavíoo xca To5 ixstae e&pcazo1L6vot)

mustrávou Enzipoo 'Ap6awreocri, vac Opoto siq ixtaztav aa. 'CC(orpbs ExavoroElaty Tot) nrctOecg Corocimatathvra. 'Ex TO5 EzErza

Aktivoto5 arpocroirgoo, I 971 loovEou 1821.'0 orpargbq csuNicaecpxylg 1. r. Kavracxo5C1vo (sec). [-=

Dupa cercetarea astfel facuta a afacerii si parerea celuiorinduit de mine pentru alegerea drepturilor dumisale Spa-taruluI Canand, vestesc dumnealor Vornicilor de Botosani

capitanului Spiru Arvanitachi, care se afla acolo, säduca la savirsire toate cele hotarite pentru indestulareaSpatariului. Din lagarul grecesc de la Stinca, la 9 lunie 1821.- Generalul de corp, print Gheorghe Cantacuzino.]

Pecete cu vulturul bizantin i patru decoratii.23. Sarutil cinstita mina dumitale,

jalba dumitale i cartea cea prinú preasfintitula Mi-tropolitú s'aa aratatil Mariel Sale lui Voda, i foarte s'aasuparata pentru necazurile dumitale: aüIngrozitil ca va pedepsi pe aprozi, de vora indrazni a samai arata In casa dumitale si a mai face obraznicie.

Secvestruirea sa sa cuprinza in veniturile mosiilorti, dela Sfantul Gheorghie innainte, in producturile mosielora, invite i in oprirea paduriloril; iarú lucrurile cele dina casa

dinti ograda, grajdultl, trasurile i orifice alta lucru demetahirisitil spre odihna dumitale, de s'ail i scrisil derinduitii, nu sintil secvestruite, ci numai insemnate in lipsadumitale, ca sa nu sa rasluiascä. Toate aü sa sa faca cu

Tap)

iv

si

*i

si s'ail mihnita

si

www.dacoromanica.ro

ACTH BOTIJONENE g DOROHOIENE 95

lamurire in scrisil de la Departamentfl ; s'ail poruncitú decatra Märiia Sa Vodd. $i apoi, afard de acestea, acumaare a sd hotari si summa in bani si in lucruri ce trebuea sä läsa spre petreacerea vietuirii dumitale. Cand acesteaera sä sd ispräveascd, Mdriia Sa ail esitil la tard. Trimi-sulil dumitale sa intoarce, ca sä nu-si piiarzä vremea pindsd va intoarce Märiia Sa. Amil rämasil ea vechilula du-mitale ; Indatd ce va veni Mdriia Sa, le void gäti, si voidstärui a sä sflrsi, si, pe Joi sail Vineri, trimete-mI omil casd-I daii scrisorile poruncitoare, spre odihna si multämireadumitale.

Stäpina mea! Nu te mihni I Dumnezeil iaste putearnica similostivil : poate sfirsitula sä fie bund si mintuitoril. Ea, cefeld ma sirguescil dupd datorie pentru dum[neata], va spunetrimesuld ; cd-mi iaste jale de supdrärile ce trageti, fiind

Alit dumitale plecata slugd lonicei Stolnica.1827, Mali"' 2 ; Tasil.[Adresa :] Intru cinstitd mina dumisale cucoanii Ma-

rioarii Canand Postelniceasii, cu toatd plecaciunea, la sa-tuld CorniI.

24. 9 August 1828. Instiintare ruseascd a generaluluiPalin cdtre Postelnicul I. Canano. En-t éte tipdrit cu: ynpa-ISAMU HOAHOMOHHa0 HOE,A,C*A,ATEAM AHMOKk KHAOKECTRK 1110A-

MOH H &MAKIN; OTA-LIEHIE - AHR 1828, No. -, BVICANCTII.25, 11 Februar 1328. Chiriac Triantaphyllos iea in sama

sa pe fiul 1VIdrioarei Ka.yav&as, fägdduind a-I afla si undasail de frantuzeste. Va primi 500 de lei pe an si 7 mertede fdind, 10 de popusoi (ranooadmov).

26. Pe la 1830 traduce un act de la Vasile Lupu iero-monah Ioannichii natalnicil monastiri Vorona".

27. Vorniciia Botosanii, No. 1240. 1830, :Ghenari 12 ; Bo-tosanil. Caträ cinst[itil] dumn[ealui] Post[elnicul] IanculaCananda. ,

In cuprinderia poroncel cinstitului Divan(' dinil 31 De-chemvrie anulil 1829, ce amii priimitil la 8 alil curgd-toareI luni, cu alaturatd insämnare pentru cherästiaoa destejaril trebuitoare la cordbil, de pe care insämnare sco-

www.dacoromanica.ro

96 ACTE BOTU§INENE .EI DORCHOIENE

tindu-sa copii intocmai, sa alaturiaza dum[ital]i, asaminia,si de pe poronca cinstitulul Divana, iara scotindu-sa copiiintocmal, sa alaturiaza dum[itali], si sa face poftitoare ce-rire ca, pliroforisindu-te de cuprinderea, daca dumneata velf i ohotnica a luoa asupra dum[ital]i facirea si coboritulade asaminia cheresteli, vet binevoi a raspunde Vornicielpe aciasta otnasanii, ca sa sa reportuiasca cinstitului Divan.

[Doua iscaliturld28. Se \find in Rusia 100.000 de stejari de la Corni, cu

3 carboave de argint fiecare.29. 10 Septembre 1833. Savva Holbanil egumenulti"

isi- cedeaza mosiile la nepoti, afara de Caminarul MihalachiHolban. Savva avea un frate, Banul Theodor. - Copie.

1 30. Iasi, 22 April 1840. [Maria Canano] catre C. deBesack, procuror-general. Pentru procesul cu Tzigara.Kotzebue vrea sa dea numai sfertul. A cistigat Insa ea laDivan, in ziva de 5 Septembre 1838. De doi ani nu Inta-reste Domnul. In zadar a intervenit Adunarea obsteasca.Kotzebue lucreaza A ma ruine et A celle de mes neufenfans." Javais forme le projet d'aller me jeter aux piedsde l'Empereur, mais le moyen, quand tout me manque,quand, souffrante, on me laisse sans secours, mes enfanssans education et mes filles au couvent, le moyen de direA Sa Majesté : Celui que vous avez envoyé ici pour nousprotéger, pour faire executer les institutions que nous de-vons A Votre sollicitude, celui-ld consomme notre ruine 1"... Ne souffrez pas plus longtemps que l'on se serve dunom de votre Auguste Maitre pour commettre le crime,et c'en est un que celui de dépouiller la veuve et l'or-phelin."

31. 16 Maiti 1840. Mihalachi Holban catre sort, MariaCananati, pentru mostenirea de la Sava Holban.

32. 7 Mart 1844. [Pe o coperta 1Hirtiile lacatusuluI de la SOava, care ati luatil feril sa

faca balconti la casa [la Cornil.Scrisoarea e in nemteste.

www.dacoromanica.ro

X.

ALTE MARUNTIWRI ISTORICE.

11992. Vol. XVI. 7

www.dacoromanica.ro

I.

TreT acte privitoare la vechea noastra oOire..

intre documentele cumpärate la 19 Iunie 1907 de Academia Ro--mind de la anticvarul Kupermann din IasI, se MIA treI care privescistoria militará a Moldove.

1. Unul are o insemnátate cu totul deosebitä. E un ordin dat deDimitrie Cantemir, la 4 Iunie, in ajunul räscoale sale, pentru a seimpärti brana ostif ce strinsese; Dimitr e, Dumitrasco-Vodá, pune In

josul acestef porunci, scrise frumos pe un petec de hirtie, peceteasa cea nouä, latineascá, ce poartä cu mindrie pe Dd gratia:

Clutara Nastasae. Din vitele ce ti s'ail datft In sama,sa daf trei sute berbeci cu oi si o suta cindzacI vadi laV[e]l Sulgara pentru Inpartitulti oboroacelora de oaste, sjpet[etea] g[o]s[po]d t'a fir de sarna. Lt 7219 [1711], Iuni 4.

Pecete octogonala rosie, cu bourul, supt coroana, topuzulsi: loan. Demetrius Cant. D. g. pr. Mol.".

Cf. si märturia lid N. Costin, p. 101, despre leafa ostasilor: 5ruble (care fac 50 leI prostI si un tult") pe luná.

2. Cel de-al doilea document aratä ce- leafä primiaii ofiteriI,bulibait, pe la jumätatea veaculuf al XVIII-lea:

Med[elnicere] Costanline Cludina otil Sutava, dina dajdilelui Mai ce ti-ati datii ramasit[a] Tuduri, sluga dumisaleV[e]l Vist[ieria], otti sama lui Vasile Tanas[e], sa dal' 7 lei,84 bani noi in lefile bulibasilorti, de ses[e] luni, din za intafa luI Martie pna la sfarsitula WI Avgostti, si pet. g[o]sp[o]dbud sam [-sa fie de sama]. Lt 7259 [1751], Av[gust] 31.Pecete octogonala cu chinovar.

Pe dos: S'ail datil cu mana Sandului Berechetil de lasteagul dragani[lorill ; I' 7260 [1751], No[em]v[rie] 7".

www.dacoromanica.ro

loo DOCUMENTE PRIVITOARE LA OASTE

3. Iar cel de-al treilea, pe care nu-1 reproducem intreg, pome-neste, la 1-id August 1733, pe un K ovOTC49TiVo; ITTÓlv xarceT6v() ).011-

f9E'CCLaCT)Y, al lefegiilor (tea

4. Urmdtorul act priveste vechiul asezdmInt al cAldrasilor dinMoldova:

Adeca ea Ursula de Bohotina i Pätrasco de acolascriema i märturisima Insine pre noi cu cesta zapisü alanostru alma aú gräita oarecine catra dumnealui, catraSpätariula Buhusa, cd ni dusil fioriî nostri sä säscrie cdlärdsl. Iara noi ne-amti prinsü denaintea dumisale,si denaintea popei de satil, i denaintea lui Costantina,denainteaCkstei, croitorii de Romanü, si denaintea Cose-teanului si denaintea Savei Vornicului, de sa va afla cd.aa inblatil fiorii cu acealea inblete, sd fima de mare ru-sine, i, de sä voril duce Uoril nostri de la noi, sä avemüa da not' sarna de dänsi si de bucatele lora, si sä fie sibucatele nostre pieitore. Si, pre mai mare credintä, ne-amapusa i pecetile caträ aesta adevarata zapisü ala nostru.Ov Crivesti, Iunie 8.

Inteaastä tocmald s'aa prilejitti i Vasilie Pahomie.Pätrasco, Ursula, Dumitru snä Ursula, Necula snä Pa-

trasco, Costantina, Carstea, Sava, Vasilie Pahomie, Cose-tianula.

Bibl. Ac. Rom. 32/LxxxII.

in acestdlalt se \TM lefile ofiterilor din veacul al XVIII-lea inTara-Romäneascd:

C. 1760. Rämäsita ce aü ardtatil auulú cd aü rdmasape la cdpitani i la ausi i la stegari, alma aratd.

Talerf, bani16 lane cdpitana.25 Cozma cdpitan a.2 Barbulil cdpitana.

80 Stoica cdpitana.27 Jripa cdpitanil.6 lonitä cdpitanü Paharnicti.

156

-

$i

s'ad

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE PRIVITOARE LA OASTE 101

TalerT, bara

15650 CArstea cApitanil.60 Barbula capitaral boerescia.30 Gheorghie capitantl polcanna [= de pole,

regiment].10 Iordache capitanii.

120 $tefanil ctkpitantl Bagdatliu.20 Costandinü capitan ottl CAm[pina[.

446

Talent, bull'

5 Radu stegariil otil Arghirie cApitanti.7 Mu*attl ceau§a oat Fi[li]p capitana.

13 Stegariula la4 Torna auü ota Stanti cApitanü.

13 Stegariulil lui.2 lane au0 ottI Jane capitantl.

13 Dima stegariulti ota Jane capitantí.7 Simiona stegariu16 ota Päuna capitantl.

13 Dumitru stegariulil ota Päunil capitana.7 Preda auü otil Cos[tan]d[ina] capitanü CAm-

13 Stegariul la [pina].I Päunti au0 ott cripitana de awli.

13 Stegariulil la3 Iorga ausa ota Gheorghe cApitanti.

13 Barbulù stegariuln.6 Toma stegariula otia Liica capitanil.4 Piiata au0 otti Gheorghe Poenarii.

13 Stegariula la13 Stegariult1 ottl Tudorü cilpitantl.13 Necolae au0 ota Ionita capitanù PAharnicü.13 Stegariula lui.5 Negoitä au § oat Iordache cApitanil.

13 Stegariula lui.13 Ilie auú otil Särbanù cäpitanil.

220

Ciau*il i stegarif.

www.dacoromanica.ro

102 DOCUMENTE PRIVITOARE LA OASTE

Taler bari220

13 Pand stegariulti lui13 Stanti ausil WI Dumitru cdpitanti.13 Stegariulil la13 Tudorti auú ota' $tefana cdpitanti.13 Stegariulti luL13 Clau$a otti Carstea capitanä.13 Stegariulä lui.13 Ciausti lui Vasile cdpitanü.13 Stegariulti lui.

337 30cin. cup. taled: 791,30.

- BibL Ac. Rom., 139/i.Stefant1 auú agescil.

D. Al. Lapdatu hair comunicA acest act, aflätor la Academie, cuprivire la o injghebare de oaste supt Constantin Ipsilanti:

No1 Costandin Alexandru Ipsilant Voevod, cu mila luiDumnezefi Domn Tärif Moldovii.

Credincios boerul Domnii Mele dum[nea]ta Ionitä Basotabiv Vel Cäminar, sändtate. Fiindcti ni-ail venit innaltinpärätesc ferman poruncitoritl ca, din streinil ci sä afläaice In tat-A, sä strängim o sumä di ascherlii, in eät sä vapute mal multi, sä-i trimitim in Tara-Romnäniascd asuprazurbalilor ci s'ati räsculat la Vidin i si cu inpotrivire $i ni-

. .supunire ail trecut $i in hotardle TdriI-Romänesti, asupraCraiovii, unde cu ostibite osti ränduite de catra pré-pu-ternica inpärätie sä OA asupra acelor zorbagii si sängurDomnul Täril-Romänesti2, $i, fiind aciasta o poruncd careniapärat trebue a [sä] pune in lucrare, spre a-$ at-Ma $itam datorie supunerii catra pre-puternica Inparatie, iatä,dupa punire la cale ce s'ati facut spre strängire acestor

i Ai WI Pazvantoglu.2 Cf. vol. XII, p. 132 §i urm.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE PRPRTOARE LA OASTE 103

ascherlii, te rugdm pe dum[nea]ta, la Tänutu Dorohoiului,unde, dupd carte Domnii Me le ce scris i cdtra dum[nea-lo]r ispravnicii de Tinut, vei fi inpreund urmätoria

spre sävärsire acestii poronci, insä toatä triaba aciastaeste asupra dum[i]t[ale]. Ci dar indatd yd.' merge la Tänutintälnindu-te cu dum[nealo]r ispravnicii, vel pune poronca inlucrare, sälindu-te cu toatä värtute a afla si a strange dinoaminif streini, cu bund invoke, incdt sä va pute maimulti ascherlii, i cäläri, i pedestri, i, cdt mai multi nu sävor pute, dar 60 ( 1) mi[I] de ascherlii sä sä stränga fait smin-tiald, asäzändu ca la 20 de ascherlii sd fie si o cdpitenie,care sä sd numiascd bulucbas, cum si un stegar, avändfiesticarile acei cäläri cai i arme dupd trebuintä, i aceipe jos, armile trebuincioasd. Si, pentru gätire lor, s'ail ho-tärät cd, afard de liafa, sä li sä de cate 50 lei la un fiesti-care bulucbas, 35 lei la un bairactaritI cdlare, 30 leila un nefer cdlare, 25 lei la un bairactaria pe jos si 25lei la un nefer pe jos. Precum i pentru liafa lor, dupahotärdre ce %cut, care s'ail socotit a fi cu indestuldmultumire, este a li sd da lute acestas chip : adicd pefiestecare lurid 30 lei bulucbas, 20 lei stegariii calare, 15 leistegaritl pe jos, 15 lei neferia calare, 10 lei neferia pejos. Asämine i pentru ismiclicul lor, din vreme ce s[d] vorscrie la stiag i pänd cand sd vor porni, hotärät säs[d] de cdte 30 parale pe zi la un bulucbas, 15 parale pezi la un stegariil saü neferiil cdlare i cdte 8 parale pezi la un stegaria saü neferia pe jos. Iar, dupd ce sä vorporni, atät la drum, cat si in locul unde a sä miargd, iivor lua tainul cuviincios, cele dupd trebuintd, i pentru

pentru cail lor.asa, cu chipul acesta, sälindu-te a strange in cdt sd

va pute mai multä somd, vei cduta ca bulucbasii stia-gurilor sd fie oameni de credintä i cu chizäsie. Si, cerändtrebuinta, afard de banii hotäräti pentru gaire lor, le veida i leafa cate pe trii luni saia i pe patru luni innainte,&And banii in mänule bulucbasulor de pe la stiaguri, si in-datorind pe fiesticare bul[u]bas a rdspunde i pentru banii

s'afi

&MO, i

Si

si lucra-toria

si,

s'aa

s'aa

a

www.dacoromanica.ro

104 DOMMENTE PRWITOARE LA OASTE

,ce vor lua, si pentru neferii stiagului sail, ca sa fie nelip-siti, Si, tämplandu-s[a] a lipsi din neferi, sä raspunda bu-lucbas[a] banii ce i sa vor da. Si, flindca aciasta este oporunca delicanta (sic), Domnie Mea ti-am ales si te randuimpe dumneata la aceastä triaba, nu numai ca poronca sa eIsavarsit dupa trebuinta, ce si ca sa fii cu neadormita pri-vighere pentru ca nu cumva, latandu-sa niscaiva scorni-turi de vorhi neadivarite, sa dei pricina de vre-o tulburarelacuitorilor. Pentru care, neadormit priveghind, vei facelacuitorilor in tot chipul incredintari ca Domnia Me maiintai decat toate altele parinteste privighem odihna si li-niste lor, si, ii cu totul ramaind in linistire, nice de cumsa nu cuteze sail sa aiba ace mai mica ingrijire de vre-ocat de putana suparare pentru strangire acestor aschernCad si ascherlii acestie, precum In fapta sa vede lucrare,ail a sa strange din streinl, si numai acei cari de bunavoe sa vor multami. Si, iaras, in Tara-Romaniasca flinda s[a] trimite, aice nu ramane cel mai mic prepus de vre-oingrijire. Silesti-te dar ca, cu chipul aratat, privighind silinistire lacuitorilor, sa pot strange 'neat sa va putemai multa soma de ascherliT si, cu cat, in urmare cuviin-cioasa, vei puté strange mal multa soma, cu atata sislujha dum[i]gale] mat mult va fi cunoscuta, si dupa slujbaveI casliga si cuprindere din mila Domniei Mele. Si, fiind-cä asupra acestii s'aa randuit aice pe cinstit si credinciosboerif Domnii Mele, dum[nealui] Iordache Bals biv Vel Vis-gieriii] i dumEnealuil lordache Mavrocordat Hat[man] sidum[nealui] Sandu Sturza Hagman], durn[nealta, atat pen-

. tru banii trebuincios, cat si pentru toata triaba savarsiriiacestil poronci de la dum[nealo]r, vei lua cuviinciosa pova-tuire, instiintandu-I totdiauna pentru orke va cere tre-buinta. Si, dupa cum te vor povatui, vei fi intocma ur-matoriil. 1801, Fev[ruar] 1.

Credincios boeriul Domniel Mele dum[nealui] Ionit[a] Ba-otä biv Vel Cam[inar], sa s[ä] dei cu sanatate. Dorohoia.

(Din documentele cumparate de la Saraga, la 3 Iulie 1907.)

www.dacoromanica.ro

SCRISORILE UNUt PRIBEAG IN NUSIA DIN Ai LUI DIM. CANTEMIR 105

H.

Serisorile until' pribeag in Rusia din al !LIT Dimitrie Cantemir.

Avem dosarul citorva pribegi cari si-aii petrecut, In dor si pa-reef de rail, in dorinti zädarnice de a vedea iaräsi tara lor, cer dinurma ani al' vietii. Astfel putem vedea in sufletul näcäjit al luiPetru $chiopul, räzbatem In viata zbuciumatä pe care o duc Mo-vilestif in Po Ionia si ne induiosäm de säräcia si umilinta In carese mintuie Gheorghe $tefan-Vodä.

De la fugaff adäpostiti in Rusia n'avem cleat stiff privitoarela Dimitrie Cantemir, care in multe privinti era asa de putin Rominsi Moldovean si a Milli fire numai simplä nu era.

0 intimplare pune Academia In posesiunea scrisorilor pe carele trimete din pribegia sa in Rusia polcovnicul AbazA, unul dintovaräsif de fugd ai- lui Cantemir. Vedem pe bietul orn silindu-seall' impaca un creditor, arätind calda lui dorintä de a se intoarcesi isprävind, dui:id stingerea orIcaref nädejd, ca monahul Ilariondin marea lavrä a Pesterif, Pecersca", Vel Pecersca din Chiev.

Abäzestii, cu tot numele lor, asemenea cu al vestitului Pasädunärean Abaza, care a dat Domnia luI Mate Basarab, nu erailde obirsie turceasca. AI nostri adoptaserä numai acest nurne mu-sulman, precum facurä si cu altele, Hamza, de pildä, prefäcut siin Amza.

Me polcovnicul e pomenit in lista de la Neculce a pribegilor(p. 332), al septelea, ca Vornic de spre Doamna".

I.

Dumneata vere Sandule [Adam] 1, te inchinä de la noide stinatate, dumisali cumnatii Saftel si durnisale väruluiVasilie, inpreunä cu gupänesiI dumisali.

Iaril, pentru bani dumitali ce ti-sa datori, sä. n'aibi degrije, O. pAgubasi nu vel hi, ce, ori eil de VOI trdi cu dzile,in ce chipa oli putè, cu multdmitä 41 voi pläti, ori, inaurma mè, Rorif miei; numal C'astä datil n'amil inil putinte.

' Negustor in Iasi.

www.dacoromanica.ro

106 SCRISORILE UNII1 PRIBEAG IN RUSIA DIN AI WI DIM. CANTEMIR

II.

Iubite frate, vere Sandule, dumitale si cumnatii cu sa-natate md inchinü. Pentru nof, veI inplege c'ama inblatain desertu si la rnare pagubd, ca numai -arna ramasacalari, iara, -ama avuta mal buna, ca la 400 lei, s'aa pra-pädita tota, si, dena 2 cdruta cate cu doI cai, acum numi-aa ramasa niciuna : cu caI cu tota s'ail präpaditü.Aliaga Dumnedzaa celue ce ni-aü adusa la atata! Iatä ca§i la datorie arna ramasa cu nedejde lui siniora Sava 1,care, cu cat' amil luata de la dumneata si de la alOT, 500de ruble santa datori, fara -ama data de la mine; si totam'atl purtata den dzi in dzi, si prima acmu nece una 'Jananu mi s'aa mai r'ata. Deci te poftesca sa-i sera dumneatauna ravasa, si sa te jeluesti pe mine alma ca m'ai inda-torita cu 500 de ruble, di-ama data jolnirilora, si nu voisa-ti daft bani, ca doarü, vadzanda jaloba dumitale, s'araaduce aminte de Dumnedzaa, ca l-ai sälasluitu ; si, can[da],darü, mi-ara da baniI, aceste cinci sute de ruble, ce m'amaindatorita pe cuvantula lull Si, atria' ii scrie, sa-mI fadstire si mie, sa-la cercu. Frate, ma rogil, frate, pentruacestü lucru, ca amü ramasa si ea cuma Dumnedzaacrede; si sa fil. cu H[risto]s.

A dumitali frate: llie Abäzei, polcovnicä.Iubitului midi frate, dumisale Sandului Adama, neguti-

toriula, cu sanatate sa sa dea.

AI mieI ina cinste si iubite irate, dumneata vere San-dule Adama, $i dumneata, vere Vasilie Adama, sanatatesi tota binele poftesca de la H[risto]s dumilorü voastre,depreund cu toti al dumilora voastre.

Pentru noi vrända a osteni, vet! sti di altif toV de casanoastra pana acum ne afltim sanatosi, numai sotula miea

i Sava Ragusanul. V. Neculce, pp. 219, 328, 334.

www.dacoromanica.ro

SCRISORILE UNUI PRIBEAG iN RUSIA DIN Al Ulf DIM. CANTEMIR 107

safta gumatate de anti iaste acmu la Octovri de candas'aa sävär*ita.

Pentru asta carte -arn scrisü la Toadera Tomita *i laToaderü Zosima, vd poftesca, care s'a intampla dena dum-neavoasträ dentr' amändoi inü Ia*f, sä o dati; care amaläsat-o despecelluitä, sd o i vedeti ce scria, i, asea almasänta, sa le dati in mana lora. Va roga, mdcara cd unascrie la [Stefan] Luca Vist[ieriul]1, dara le dati amändoi totaIna mana Tornif *i a ltd. Zosima, i ei vora da la, LucaVist[ieriul]. Foarte vä poftescü, fratilorti.

Frate Sandule, pentru bani ce-ti santa datori, nu banuicd ti-amü läsata de smintiala, denü pricina measmintiala. Ce, ori ea de of mai hi via, t.'of plati, orT fe-63rii miei; numai mai rabdä pand doara oi putfaca vr'o pace de catra Mariia Sa Vodd, sa vinü *i eaina tard, *i, venind, precumü a hi, ne-oma a*ddza frd-te*te, cu multrnitä. Si sä fií dumneavoastrd sändto*T.

A dumilora voastre dena streindtate frate:1721, Oct[omvrie] 14. Ilie Abazà.

IV.

Ala midi cinstita frate, dumneata vere Sandule Adama,*i la Sfintele Pa*tI cu bund sänätate. FraVtsca scrisoareadumitale denü luna luí Fevruari 10 [1722] ama luatü,de a dumitale bund sändtate m'ama bucurata.

Imi scrif cd pentru cad mi-ef scrisa mai in trecutelezili, mi-ama banuitu ; ce, frate, de mi-ama banuitu, de numi-ama bdnuitu, Dumnedzda s te iartc, iar pe mine sänu mä iarte de arna avutü gändü sad de ama ca sä nu-tiplatesca, oil' ea, pänd of hi via, ori, ina urma mea,

miei. Numal tota arna nedejduita, inca pi:nd trdiaDimitra*co-Vodd, c'oi esi in tarä, ca dumneata nu *tii ce fell

Cumnat al luf Neculce. Ca si Sava Ragusanul, negociator intreCantemir si RusI; v. Neculcea, pp. 297, 306, 319, 333-4; Ist. lit. rom.in veacul al XVIII-lea, I, pp. 122-3. 126-7, 240, 242, 399-400; N. Costin,pp. 75, 85.- 1 se zicea si Luculenco, fund Rutean. El se intorsesedin pribegie, dupa ce fusese inchis, un timp, la Chiev.

cä nu-f

sa-mi

*i

fe-ftwiii

1

www.dacoromanica.ro

108 SCRISORILE UNUI PRIBEAG iN RUSIA DIN Ai. LTA DIM. CANTEMER

de traia ama avutu aice ; care sa dea Dumnedzaa asea sa in-bogatasca dusmani dumitali cumú ama inbogatita ea aice.

Ce te rogü, frate, mai indelunga-ti manie, doara omapute esi si noi in tara, si m'of nivoi, ca ama si e datoril launii si la altii si 'Ma ce fella pe 'nceta oi sa li 11610 sa-tiplatesca, macara ca ea dena banil ce mi-ei data n'amamancata nu mai multa ce o capica.

Nid canal m'ai inprumutata, amil avuta ganda sa teamagesca, ce asea ni s'aa tamplata furtuna cu Muscalii,de va gudeca Dumnedzaa pe cela ce m'ail adusü si pemine pana la atata.

Ce ma roga, frate, iarta-ma, - ca pagubasi nu vei hioricum si cum, numai de'ice n'amil nid-o putere!

imi sail' ca nu Varna data macara vr'o mosiie pentrubani ; dara, de unde Vasa hi data si mosie, ca vadzu dili-ail precupita Luca V isternicula si cu Suleimanti, demi-aa ramasa copii izbeliste fara mosii, in Moldova, si eanevinovata cu nemica.

Ce cu scrisorili nu ni oma Intalege ; numai roga peDunmedzatl sa iesü in asta \Tara in tara, si atunce m'oiinchina dumn[i]tale ca unui frate, si ye! intalege pricinamea si mai pe largu. $i fif dumneata sanatosa. Vel Pe-cersc[a], Martie 30 [1722].

Smeritula stareta si dumitali rugatoria:Monaha Rariona Abazet.

La cinstita frate dumnealui varula Sandula Adama cubuna sanatate sa sa dea.

V.

- Tubite frate vere Sandule, dumitale cu sanatate ma in-china. Aflandu-ma si ea acrnu in Moscu, imi dede Panaiotinegutitoriula o carte de la dumneata, scrisa dena anula7229 [1721]. Sept[emvrie] 10.

Pentru banif ce ti-sa datori, care mi-aa plansu inemadaca alma intalesa de scapaciune dumitale, si sant bucu-rosa sa-t1 platesca, numai n'ama nice o putere acmu, ca

www.dacoromanica.ro

SCRISORILE TJNITI PRIBEAG iN RUSIA DIN Ai DUI DIM. CANTEMM 109

m'ail pedepsita Dumnedzda : Intal cu foca mi-aa arsu casa,nefiinda ea acasa, $i mare paguba amü avuta; acmu deuna ana, mi s'aa sdvar$ita $i sotula, Dumnedzati sa-laerte; $i n'ama nicI o facere.

Amil cer$uta voe de la inparatie sa-mi vanda mo$ie ceama aice $i sa-t1 plätescu, $i nu m'aa pozvolita ; ce, frate,md roga nu-ti bdnui, cd, cu vreme, pdgubas.i nu te voltläsa, mdcar cd ea, &amil pierdutü, n'oi mai Intoarce, iaradumneata pdguba$1 nu vet hi dispre mine. Värului Va-silie Inca md trichina de sändtate, i-iti poftesca sd-mi tri-mit[ä] rdspunsu; de parte ce mi s'aa fAcuta mie de a un-chesului CIocdrlana 1, sä nu tacd dumnealui mälcorna, cdmi sä pare cd ea sänta cela ce i-ama facuta de 1-aa prii-mita unchewla CIocArlan, nu altula, - care ama cartefrdtine-miea, a tut Iona, de-mI serie cd carte me aü dat-o,in maim dumisale väruluf Vasilie.

Bunu-I Dumnedzda, doara n'oma muri totI aice, $i cuvreme nedejduima pe Mdriia Sa Mihai-Vodd 2, sä ne facemao wdzare $i sä venima in tara; $i sti fit durnneata sä-natosa.

Dena Mosca, leata 7230 [1722], Ap[riliej 23.Fratele dumitali Ilie Abaza, rind inchina cu sändtate tu-

turorü.

VI.

AI miei cinstiti $i bunt fratl, dumnealui vdrula SanduldAdama $i dumnealui vdrulti Vasilie Adama Visterniculü.Dumiloravoastre de la told puternicula Dumnedzda build.$i fericitd sändtate $i tota binele trupesca $i sufletesca depururea roga $i va poftesc, de preund cu totI aI dumi-lora voastre.

De yeti indura $i pentru mine a tritreba, pänd acmutota ne aflämti cu vii aice la mänästire la Pecersca, in&ita cAlugärilora, cu slabinea (sic) batranet[e]lora träinda.

' Asupra Vornicultif CiocArlan, v. Mustea, in Letopisitt, III, p. 29-2 Racovitá.

www.dacoromanica.ro

110 SCRISORILE UNUI PRIBEAG IN RUSIA DIN At LUI DIM. CANTEMIRt

Tamplandu-sa si dumisali Lupului Nastasii cale la Iasi,n'amti rabdatil ca sa nu va cercu de buna sanatatea, ma-car ca dumneata, vere Sandule, vei aye pe mine si ba-nata pentru datorie, dard -oi sa lactii, ca nevoia te duceunde nu ti-I voea. Ce, miluindil Durnnedzail sa ne maivedemil, cu vii, frateste ni orn aseadza !titre noi, cumil avre Dumnedzail mat bine.

Ca eil dragoste fratii dumitali nu pod sa o uitti, si, decandü m'amil calugaritil, nu santeti uitati de la molitfamea nici intr'o dzi.

Si cu atata acmú ; mila lui H[risto]s de pururea cu dum-navoastra. Vel Pecersca, Avrgust] 29 [1722].

A dumiloril voastre smeritil rugatoritimonah Ilariona Abazet.

Cinstiti ai miei buni frati si veil, dumnealui SandultiAdamil si dumnealui Vasilie Adamil Vist[ierniculti], cubuna sanatate sa sa dea.

VII.

Cinstite dumneata Sandule Adam, sanatate itI poftescilde la Dumnedzail.

0 scrisoare denil 24 a lui Sept[emvri] [1722], ce mi-eitrimis, amil luat-o, si, cate imi scrii, si ma blastami, si mamäscaresti ca pe sluga ta, bogdaproste, - multämäscu-tl.

Adevaratti datoriil iti santil, ce ti-i voe volnicil estisa-mi dzici; ce mai multil nu insamnedzu, fara catil, candtis'a mai intampla sa vie durunealui Lupulft incoace, da-Icarte aa de blastamil sa o aduca aice, sa o aratil arhi-mandritului midi, ca doaril m'astit pute scoate mai lesne,sa vinu in tara, si, venindu acolo, neputandil dobandi culantuhulil milostenie pe la crestini, sa-ti platescil, vei facece t'a fi voia cu mine, - ca alta putere n'amü, macaril detrei lei, necumtii mai multü. Ca-ml saii cä amil si nu-ti.platescti ; de-mi Dumnedzail atata rail catti ca amil si nuvoi sa-ti platescii ! Ca alta credinta vadzu ca nu mai amil!Niel stii ce napaste amil trasil in cesti ani pentru po-

www.dacoromanica.ro

ACTE DM FLORENTA PRIVIT. LA EPOCA LTA §TEFAN-CEL-MARE 1 i I

jelii danghil, di-ainü platita mai m ulta de optü sute detaleri la Bilagorodü, - cata m'aa istovitil si pe mine si pecopii mid. Acesta bine ama avuta ea aice, - ca dzici caama si nu platesca. Noe[m]v[rie] 21.

Srneritula Ilariona Abaza.

Acte din Florenta privitoare la epoca luT tefan-cel-Mare.

L

Marcho Strozzi in Chio", catre Filippo Strozziin Firenze".

Al norm di Dio,adi XIIJ di Marzo 1474 [-1475].. . . Quivi si fa pocho fatto et mancho far[a]si, se questo

chane del Signor turcho non termina le chose sue, chep-pure stiamo chon non pichola gielosia, rispeto alla grandearmata mette in ordene, chessaranno più di 600 vele; essenon fussi che a questi giorni a avuto gran rotta dal Va-lacho, di pia di XLm uomini, a quest'ora sarebbe fuori, -stimasi per Vinegia. [Se plinge ca brichata" din Chio nucugeta la pericol.]

[Din Pera, vestea unul atentat savirsit impotriva Sulta-nului, de un trimes al lui Uzun-Hasan.]

(Strozziane, prima serie, 324, fo 65-6 Vo.)

II.

Acela$ cdtre acela$; 16 Maiü 1475.[De patru luni, nido afacere. Tot gindul la aparare,

rispetto alla intrapresa di questo Signor turcho".]Quello vi si diciessi circha a fatti dell' armata del Turcho,

dove o in che banda s'abbi andare, sarebbe acchaxo eper immaginazione, massiamo in sullochoro, et di gia

' RusWe. Dare pentru vite.

M.

www.dacoromanica.ro

112 ACTE DIN FLORENTA PRIVIT. IA EPOCA LIfi §TEFAN-CEL-MARE

si sono partite la maggior parte delle challee et ffuste allavolta del Mar Magiore; ma per anchora non sono sboc-chate, et tutta volta da Chostantinopoli se ne spacciaassai, chessaranno, sechondo che di Pera schrivono, piùdi 550 vele, ella persona del Signore sino alli 2 di questoparti di Chostantinopoli, et cercha a VIITY miglia dischostose ffermel, et A chomandato pie] chapitani, chon giente assai.Ella choxa stA choxi; chi dicie: aspetta per intenderela r[ott]a di Viniziani, chi dicie: andrA alla volta di Mon-chastro et di Chaffa ; chi dicie che affacto ad arte di farpassare l'armata alle chastelle di sopra, perche di quAnon si faccia provedimento; e a questo modo s'e detto etimmaginato in varii opinioni. La choxa giamai e cchon-dotta allochoro, et presto saremo fuori di questo dubbio.Et del seguito per ogni pasaggio sarete avisato . ., .

(Ibid., fol. 27.)

HI.

Acela0 ecitre acela0; 8 Iunie 1475.

[Masud luate in Chios pentru apArared Malla sorteaddato che per questo anno non tocchi annoj et che sinoalli XX del passato l'armata parti di Chostantinopoli peril Mar Maggiore, vele CCCO, cchi dice Chaffa, et cchiMonchastro, et del Signor si dicieva era chon grande es-sercito chavalchato per terra alla volta di Valacchia. Mapar che era in Andrinopoli, et anchor non si sA bene ilcierto della persona sua. D'altra parte, schrivono di Perache'l Valaccho chon grand' oste l'attende, eppotrebbe es-sere per aventura la sua destruzione, volendo i christianichom' anno principiato, seguitare, che questo sarebbel'anno che choll' aiuto dell'Altissimo si potrebbe aquistarevittorie asai ....

(Fol. 66 VO.)

www.dacoromanica.ro

ACTE DIN FLORENTA PRIVIT. LA EPOCA LEI 5TEFAN-CEL-MARE 113

IV.

Da Rodi, adi 13 di giungno ...Chopia d'uno capitolo d'una lettera avuta da Rodi

questo di V] di giugno, de di 8 di Maggio.[Se vorbeste de marile pregatiri navale ale Turcilor. $i

pe uscat gateste Sultanul 4.000 de cal si 7.000 de Ieniceri.](Fol. 58 ter; pe V°: 1475.)

V.

Copia d'una lettera scripta per l'ambasciadordi Scio adi 18 luglio in Andrenopoli, 1475; mandate&

a quelli di Scio.Yhesus (noii: Nuove di Turchia del' anno 1475; alta scrisoare

tot nouà: Turco.)

Di nuovo avemo pocho: el Signiore stâ al luogho usato;el Bascia, capitano dell' armata, ha avuto grandissimodanno da Vallachi, cosi di ghalie, come di axappi, se-condo si dicie; el proprio intenderete per lettere di Pera eChaffa ; poi non abiamo avuto altro di nuovo; afermoquanto per altro v'e, schripto. El qual capitano A dato hor-dine delle ghalie, cioe l'armada, vada e che si riducha inGonstantinopoli; del qual luogho alchuni dicon, detta ar-mata navichera per le parte inferiori, e alcuni dicon di no ;el cierto non si pud intendere.

VI.

Scrisoare din Pera, 19 Julie 1475.

[Turcil ati. luat Caffa, Soldaia, Cambalo] e Chalamita ela Tana de Gienovesi e de Viniziani, e Coppa, per formache di tutto el Mar Magiore, si pud dire, e fatto signore.Chredo al di d'oggi la detta armata sia in Moncastro, elqual luogho va chiedere; emtiendo cierto hotterra a hognimodo ; che Idio non voglia. Da Chaffa, che ci e capitatoqui navili 115 in circha, tutti charichi di garzone e ghar-

11992 Vol. XVI. 8

www.dacoromanica.ro

114 AM?. DIN PLORENTA PRIVIT LA EPOOA LUi §TEFAN-CEL-IWARE

zone per el Signiore, delli quali si dicie n'erano presi da5.000 ho tutti, e loro beni, cosi mobili, come inmo-bili, â fatto scrivere diligientemente, e ha preso la metadi tutto, secondo abiamo sentito fin questo di dalli man-danti a bocha. I)alli ciptadini della terra ancora non annocondotto qui alchuno ; diciesi, li lascieranno in Caffa perquesto inverno; la qual cosa io non chredo, ma son piu-tosto d'opinione che infra pochi giorni tutti sarenno con-dotti di qua, con le loro famiglie.

VII.

Copia di nuove avute da Andrenopoli per unGienovese, Francesco Chavalorto, partito d'Andreno-poli adi XX di luglio a Scio, adi d'agosto 04751

El quale dicie a bocha, li Ungheri essere uniti con liVallachi con grande exercito, redutti al flume de Danubio,dove aspettano l'exercito del Turcho ; el quale Turcho avevadr to licienza al suo exercito, per qualche giorno, si dovesseallarghare per el pacse, per rispetto della peste, con co-mandamento expresso che, passato sarà un mese, si debianoredurre allui come prima, cioè in Andrenopoli - che li

Ungheri con h Vallachi doveano passare el flume pervenire a trovare el Turcho, ma, perrispettto de' gran caldi,per li mosconi stavano per lasciar passare qualche giorni,poi passare el flume. Ancora dicie avere inteso che elSignor turcho aveva mandato commandamento a Ghalipoliche ii biscoti, che erano fatti in quel logo debbano tenerecosi in ordine fino che manda altro commandarnento. Equesta medesima nuova averno per lettere di Ghalipoli, didi XX detto, da merchanti gienovesi stanno in quel luogho.

inceputul scrisorif e: Copia d'una lettera di Pera, schritta adiXVIIII di luglio, da persona degnia di fede: Avisovi come elcapitano delP armata, dapoi prese Chaffa, hci hottenuto SolclaiaZimbalo, etc.

più:

VII]

I

www.dacoromanica.ro

AOTE DIN FLORENTA PRIVIT. LA EPOCA LTA ,$TEFAN-CEL-MARE 115

VIII.

Copia di nuove avute di Bursia, per lettera de diXXXVIIIJ di luglio, da persona degna di fate [1475].

E si dicie qui che el signiore Uxon-Chassan, con lo suoexercito, sie in assedio di Charrassaril, el quale f suo, elid che debba venire avanti, avisandovi che el figlio diquesto Signore turcho hogni giorno manda corrieri al padre,dancloli notizia di questo. Da II' altra parte, si dicie l'Un-gheri essere in aiutorio de Val lachi, per modo che el Signorturcho non hosa passare la fiumara del Danubio. QuestoSignor turco hd tenuto continuamente el suo exercito inquelle circhunstanzie d 'Andrenopoli, ne he mai andatoavanti, come si giudicava. Io stimo abia dubitato passareel Danubio, e potrebbe essere che li Vallachi con li Ungheripasseranno el flume contra di questo Turco. Peril() che inBursia si dicie come el Signjor turco hd mandato com-mandamento, qui e in tutti suoi luoghi si debba fare axappie, holtre, lid fatto fare strida che chi vuole andare incampo a cavallo, abia aspri 10 el giorno, e a pie aspri 6.Le qual cose mi danno a intendei e lui abia qualche dub-bio ; l'armata, per quello sentiamo sin qui, hd ottenutoChaffa, con tutte le circhunstanzie, exciepto el castello diTodoro, in Gotia. La quale armata si dicie essere ancorain quelle parti di Chaffa, ne ancora andata in Moncastro.Ma stimiamo, andrd, perche si dicie che la debba venirein Pera con le famiglie di Chaffa ; et stimo voi a Scionon possiate dubitare per questo anno.

IX.

Copia di nuove avute de Folia, adi 9 d'Agosto,ricevute adi XI] detto [1475], a Scio.

Per quanto posso giudichare, questo anno non si puddubitare dell' armata del Turcho, percid che, secondo avernointeso da cierti Giudei, ieri qui giunti, partiti di Constan-

i Cara-Hisar.

www.dacoromanica.ro

116 ACTE DIN FLORENTA PRIVIT. LA EPOCA LEA §TEFAN-CEL-MARE

tinopoli adi primo detto, l'armatta, secondo si dicieva inConstantinopoli, era andata in Moncastro, el qual luoghohaveva hottenuto. Tarnen eziam giunto qui ieri el born-bardere di questo luogho, partito della Porta adi primodetto, la qual Porta ha lasciato appresso Adrenopoli unagiornata, al luogho usato. El quale dicie, non aveva sen-tito di tal nuove. Dela qual cosa dubito le dette nuovenon essere vere, eziam perhd che [a] Constantinopoli nonhavevano fatto festa di tal presa, comme si suole fare. Dalqual bombardiere, secondo lid posutto comprendere per elsuo parlare scuro, per() ch'é stato instrutto da questo su-basci, el quale Signor turcho tiene lo exercito suo congrande incommodo, perchd che è tal provixionelle partedi Valachia ; che, se non fusse che io vegho la fortunaesserli tanto prospera, spererei d'avere qualche consolazione.Alla giornata, di Bursia e di Pera arete nuove più freschie.E a Scio si a cierto, el Signor turcho fa nuovamente axappiper el paese, e quali vanno suso alla via di Ghalipoli, nelquale luogho, eziam Andrenopoli, Constantinopoli, Bursiae altri luoghi, regnia di peste con gran prociesso.

[V°:] Carta di nuove di ver Levante.(Ibid., fol. 73-3 V..)

X.

Adi 15 d'aghosto 1475 in Chanal di Constantinopoli.

[Luarea CaffeL]... Adi 7 e 8 del mese [di giugnio] tutti Valacchi, Pol-

lani, Rossi, Gorgiani. Zicchi e ogni altra nazione christiana,fuora che Latini, furono presi e levate le lor robe, e partevenduti per schiavi, parte messi in chatena. . .

. . . El Ssignore si truova nelle chontrade d'Andrinopoli.. . . El Ssignore fa oste per chontra l'Unghero e Valaccho,i quali sorio venuti a suoi chonfini per trovarsi alle manicon lui, e l'armata non e anchora tornata dal Mar Ma-giore ; era a champo a uno chastello fortissimo dellaGhottia, che si chiama Todaro, dove si truova el signore

www.dacoromanica.ro

ACTE DDT FLORENTA PRIVIT. LA EPOCA LUf IEFAN-CEL.411ARE 117

dela Ghottia, chon 300 Valacchi, e gli A dato 5 battagliehordinate, e non A poxuto ottenere, perche é fortissimo,chome t'd detto, e no vi si pud entrare se non da unoluogho. El Signore turcho A mandato a domandare l'ar-mata che se ne torni e lasci stare ogni chosa, perchechariche come VA dettol . . .

(Ibid., 302, fol. 1 bis - Vo.)

XI.

[Noil :1 Copia di lettera di Domenico Giugni da Buda,1475. Nuove dell' armata del Ungheria.

Copia di nuove avute da Buda [adaus de alta mina :per lettera di Domenico Giungni de di 23 di settembrea Giovanni d'Orsano, in Vinegia".]

Adi giA el re a hordine pocho manche tt", e, trA soldatisua propri e baroni e prelati e nobili, co Trasilvani e Siculie Trasalpini, dichono faranno chavali 60" eletti, fanti apie 20", el forte balestrieri e schoppiettieri, bombardieri1.500, che in tutto sono 80". Qui n'è gid il forte de fanti,e io li Ô visti bene disposti; tutti li a chavallo sono perle ville attorno quelli di Trasilvania, Trasalpini e Sichuli,e aspettano el Re. LA dove anche de venire Stefano Vai-voda, chon huomini 40 ma, e cosi sono qui suoi horatori. Lemachine di chostui, chosa infmita: bombarde C0XX da spu-niare mura, e pi che charrete 60, che traghono bom-barde, spingharde, scoppietti, qual 4 et quale 6, alla volta,e tale trae XXIIIJO; scoppietti, buchole, manghani, tra-bocchi, ghatti, grilli, ponti, schale grandissima quantitA evarie maniere di strumenti da trarre fuocho, e lancie per lihuomini a pie, chon derto fuocho in cima ; amunizioni discoppietti, cierbottane, passato le vanghe, zappe, pali, bec-chastrini e altro ; chara C°XXXI J. Holtre A questo ha fattoXIIII° ghaléoni per Vettuvaglie, polvere et portare huo-

ARA copie, pe fol. 35-6 Vo. Titlul e: Presa e ruberia di Chaffa",pe chid al celellalte este: ,,Copia della perdita di Cbaffa".

www.dacoromanica.ro

118 ACTE DIN FLOEENTA PEWIT. LA EPOCA LTA STEFAIsT-CEL-MARE

mini e molte barche, e a Smedro si dice andrA. É hoppi-nione del ré venire a battaglia. Chredo quello richuserA,stimando farlo consumare, perché sA, questo non poteresopportare tanta spesa. Io sò qualche cosa, per quello chehó visto, e stimo chostui vincierft e piglierA il forte diquello el Turcho tiene in Europa, quando qualche tempofusse per mantenere el champo ; ma l'entrate sue nonbastano, e di chosti non chredo sia molto provisto. Di chem'avisate. Io seguirá avisarvi di che intender() e vedrd,tutto, - piaciendo a Dio.

[Pe V°:] Nuove avute d'Ungheria.(Ibid , fol. 73 bis.)

XII.

Ordine per terra del Serenissimo ré d'Ungheriacontra il Turcho [1475-6].

Inprimis ha. la Maestá del Ré 3.000 charri di che sifanno i campi, et chon essi principi, prelati, baroni e sub-diti suoi. - Item há XXX bombarde che gittano pietre dilibre 50 ungharesche, che al peso taliano sono pi che100, le quali delle mote de charri sanza che si ponghinoin terra gettano, et in oltra altrettante cerbottane, dettepixide, grandi et lunghe. - Oltra questo, hA mezi charri pernumero XXIII J, cioé di dua ruote, che di ciaschuno XXI Jper lato excono XLII1J priete di magnitudine chome usala cerbottana. - Item ha. XI J charri, che di ciaschuno get-tano 6 bombarde priete di libre 50, latine. - Item huo-mini d'arme boemi, moravi e slesite. HA 6.000 hominid'arme, fanti 10.000. Item del regno d'Ungheria hA 10.000homini d'arme armati, et fanti chon schudi et balestri 4.000.- Item di Transilvana hA XV Jm huomini d'arme, chiamatiSiculi, che di loro ciaschuno M lancia el schudo et archimanuali, e quali si reputano migliori sagictarii che sienoin Levante. Ciaschuno di questi hA uno chavallo velocis-simo. - Item questi Siculi hanno fanti XV Jm, et ciaschuno

www.dacoromanica.ro

AGTE DEN FLORENTA PRIVIT. LA EPOCA LIJI TEFAN-CEL-MARE 119

uno archo manualle, scudo et dardo, che sono optimi sa-gictarii. - Item nel prefato ordine sono bombarde octoper guastare muri, et similmente machine octo et X bom-barde grande, che gettano priete chon fuocho, et anchoravi sono altri istrumenti che gettono fuocho, et spingharde4.000, et schoppiettieri, ch'egli dicono pixidarii 2.000, cia-schuno el suo schioppietto, et maestri 80 di bombarde.- Item di Transilvania sono Valachi 2.000, e' quali sonolodati inanzi a tutti chontra e Turcchi, che sono della here-ditA di detto Serenissimo Re et che sempre hanno pugnatodi compagnia et chol suo genitore et chon la MaiestApropria. - Item nobili transilvani di chavallo et piè hanno10.000, e quali sono consueti pugnare contra Turchi. -Item Vaivoda moldaviense hA in questo exercito a cha-vallo Xllin et appiè XX'n, et certe assai in buona copiabombarde. -- Item Vaivoda della Valachia Magiore hAVIIka a chavaHo et a pie .XXXm, e' quali sempre stettonoet stanno al presente ne' confini de' Turchi, et gid sonocento anni che Turchi hanno pugnato contra quella patria,nè per anchora hanno loro vinciuto, nè altro gli divideche solo el Dánubio.

XIII.

Ordine navale dei perfato Serenissimo rè d'Unghariacontra el Tarcho [1475-6].

Nell' armata sono in tutto navi 330, nelle quali sono huo-mini, fuor de marinari, 10.000, tra quali sono armigeri chonlance 1.700, chon larghi schudi 1.200, el resto balestrieri etsagictarii. - Item, trA queste sono XVJ navi maxime, alchostume de ghalee, che ciaschuna hA XLIIIJ remi et 300huomini armati, et in ciaschuna nave sono 4 bombardegrandi, che gettano peso di cento libre, et in ciaschuna100 pisside, cioé 100 cerbottane et 200 pisside manuali,cioé scoppietti, et circa ciaschuna bombarda deputati 3maestri. - Item, oltra queste 330 nave, sono .in Nandoralba,cioe Belgrado, XXXIIIJ nave, che nella lingua loro si chia-

www.dacoromanica.ro

120 ACTE DIN PLORENTA PRIVIT. LA EPOCA LUÍ TEFAN-CEL- MARE.

mano nazade, cioè in lingua latina celoses et actaarie,che ciaschuna N. XVII J remi, et in queste navi, oltra quegliche tirono el remo, sono XVII J chon pixide manueli et duomaestri di bombarde, et hanno quelle navi le prore longhe,cioè le prua lunge (sic), che in ciaschuna stà una cerbot-tana, che in loro lingua si dice sffinize, che getta peso dilibre XL. - Item, in decta armata sono octo magne bom-barde et balestri maggiori, cioé trabuchi, overo machine,similmente octo, et bombarde grandi e che gettano in alto:*queste vulgo si dicono mortani. - Item in decta armatasono bombarde XX magne et di misura d'una tina, chegettano priete di libre 150, che portano seco fuocho etaltri instrumenti da fuocho. - Item, se per adventura to-chassi terra, l'armata dassi modo che in dua hore si rizaun chastello chom pali, catene et asse et fossati di tanta mag-nitudine, che da terra chuopra tutta l'armata, dove anchorpossono entrare 7 in 8m huomine combattenti; nel qual cas-tello sono, oltra quelle che sono locate, bombarde 40, sf fi-nize et drazk et serpentine. Et dalla parte dell' aqua conchatene et altri instrumenti. Chon queste sedici navi tuttaarmata si chiude, per modo che queste XVJ navi sonoper palvese a tutte l'altre navi. - Item in questa armatasono che tirono il remo 2.600. - Item sono pixide, spin-gharde 2,000 et pixidarii chon pisside manuali 11.000. -Item seguono la MaiestA del Re nella ripa di Danubiohuomini d'arme del regno di Rascia et di Servia 5.000,sopra chavalli vélocissimi et electissimi, e quelli, quandofussi bisogno, possino fare preda et incendio, et che in unogiorno posiino avere X miglia unghere, et, la nocte se-guente, ritornare, che, trA di et nocte, sono 100 migliataliane.

Ordine dello esserticito (sic) terrestre e navale dellaMaiesta del Ré Ungaria contro al Tarcho, anno1475, d'ottobre e novernbre.

(Ibid., 302, fol, 37-8 Vo.)

www.dacoromanica.ro

ACTE DIN FLORENTA FRIVIT. LA EPOCA LUI RTEFAN-CEL-MARE 121

XIV.

Alamanno Rinuccino. Rome.

Sono stati qiii quelli due ambasciadori di Stephano Vai-voda, di che scrivesti essere a Vinegia, et habiamo factoloro carece et honore secondo la consuetudine della cittanostra. Hannoci richiesto di favore costi, perchè diconoquello signore dubitare delle force di Turchi, se non éaiutato.

Habiamo risposto loro che giusta nostro posse gli favo-riremo et faremo loro ogni honore. Et che scriveremo ate, secondo la loro richiesta. Dunche, quando saranno costie harai questa lettera, la quale loro arrecheranno, gli ve-drai volentieri et farai loro ogni amorevole acoglienca etofferirai il favore che in nome nostro potessi dare loro inogni cosa che tentassino ; et cosi in facto farai in tucte lecose che sieno in loro honore et favore1, dove la citta nonsi habbi a obligare a spesa. Vale, die X martii 1475.

(Signoria, Leg. e commiss., 18, fol. 164 V°: Makuscev, Monu-menta historica S/avonim meridionalium, Varsovia, 1874, p. 534.)

XV.

Matteo Federighi" cdtre »Actov4ano de CieseriPettrucei in Firenze"; 23 di giunio 1476, in Rode".

... Di Ghostantinopolli abiano chome li Ungheri e Ve-lachi fano dano al Turcho e parte l'è chagione lui non èesito per mare; che Dio lo schonfonda lo chane ....

(Strozziane, prima serie, 3.-9, fol. 53 V°.)

' Cf. Chilia si, Celatea-Albd, p. 146.

www.dacoromanica.ro

122 ACTE DIN FLORENTA PRIVIT. LA EPOCA Ltd §TEFAN-CEL-MARE

XVI.

Lettera di Francesco di Carlo Carduccia Lorenzo Strozzi, di negozio della Scandia, nominaAgnolo Serraglio, Lorenzo Carducci; nel 1478. Turco.

Al nome di Dio, adi IIJ d'ottobre 1478.Avisandovi, Lorenzo, che questo Piero [di Stefano] aveva

mandato robbe più tempo fA, preso a due anni, in Peraper Unsino Annatenpo, e quello giovame barat6 a pepi, e,pepi quivi volendogli per terra chondure, non potte, perlla legie che fece alora il Turcho, e, chome disperase, sene and6 a Mochastro cho detto peppe, per modo é statoasai tenpo, ed A fato due viaggi a Mochastro, et avanzatopi di duamilya ducati, ed é tre di che quivi si é chon-dotto, chon pezzi 3.000 di cuoio di Monchastro e chon unanavetta tutto sua, per modo che questo Piero é tutto allegro;e frA 15 di viene lui a Trani cholle dette cuoia, e dice fora,voi arette vostro debito Quanto mi dite di Charlo, iointtesso, e chosi io di qua gli ô scrito, e da lui non 6 maiavuto lettere, se bene 6 d'altri chome egli A mandato elChavaccio a Mochastro, più fd, e un altro giovane; di poiche usirà, vi s6ddire, vi farA mala fine ....

Francesco di Bartolomeo Barduccidi Raugia.

[Pe V° :] Spettabili viro Lorenzo Strozzi. In Napoli ;proprio. t 1478. - ba Raugia. Adi 13 d'ottobre, de di 3detto, per R[augia].

(Ibid., foL 54.)

XVII.

Advisi ne cla Antonio de Corsellis de Trano allaMaiesta del Rè, delle chose di Turchia, da Leccio,

adi XXIIIJ di maggio 1485.Dice essersi conferito personalmente in Andrinopoli, dove

il Gran-Turcho faceva residentia, et che per questo annonon armava. Item referisce come il Tartaro Picciolo raco-

.

www.dacoromanica.ro

NOUI ANTWISE DIN MSERICILE ROMINESTI 123

mandato del Gran-Turcho et che fmalmente il TartaroGrande lo ha rocto et che è ito alle volte di Capha etquello tiene assediato, et il Turcho si prepara di levareditta obsidione, et in questo nuovo aparato del Turcho sisinta (sic) per molti che lui si voltera a Scio et per ilcastel di Sanpiero in Rodi.

Item che lo inbasciadore del Turcho, che era dal rèd'Ungheria per fare la pace col detto re, se ne è partito,re infata, per la presa che ha facto detto Gran-Turcho diMoncastro, terra di detto re.

Item che lo Tartaro Grande si è unito col re di Rossiaet lo Carabodan ; quod valde displicet Turcho.

Item che il re di Granata, essendo assediato dal re diCastilia, dubitando di perdere quello regno, ha mandatodue imbasciatori al Gran-Turcho a offerirgli quello regnoet essere soi vaxalli, se vuole levare detta obsidione autmolestare il re di Napoli, cognato di detto re di Castiglia,et che propter distantiam locorum il Turcho non ha ac-ceptato il partito.

Item che il Gran-Turcho dava 200 aspri il mese percavallo a chi voleva chavalchare in Albania contra alTartaro (sic!).

[Pe V°:.] Li advisi di Turchia.(Ibid., fol. 72 )

IV.

Nona antimise din bisericile romäne0T.

inteun alt volum din aceasta culegere (XIII) am dat an-timisele din Tara-Romaneasca, din Moldova si Ardeal pecare le aflasem OM atunci.

Am adaus apoI In vol. II al Inscriptiilor din biscricilekomanier, care e si vol. XV din aceste Studif si docu-mente", la capitolul ce priveste Mitropolia din IasI, uneleantimise moldovenesti maI noua.

Aid comunic altele din principatul muntean si din Ar-deal, unele din ele foarte vechi.

www.dacoromanica.ro

124 Noul. ANTIMISE DIN BISERICILE ROMÄNESTi

I.

In tit 13 din anul V al revistei bisericeti CuvintulAdevdrului" de la Rimnic, ca §i, mai pe urmä, in Isto-ricul eparhiei Rimnicului", p. 221, P. S. S. pärintele epis-cop Atanasie a publicat facsimilele unei bucati de matasaveche, pe care e cusutd cu fir o cruce sprijinitä pe cloudpicioare, cu cite cloud trepte, §i avind ea insd§i cloud ra-muri drepte §i una pusä piezi§. De o parte §i de alta acrucil se citesc, in frumoase caractere, aceste rinduri slavone:

WT HAOCtilfHarO MHTOOHOAHT mip$ rouropio.Itv i1JtiTf10 KOfg.0,3," H r)H,Avel fro ennia.

GTIO AHAHMHC CIITHOpH x8ruiti Aparormip H laK1114.

Kb. AT 4mA.r

Ad ecd :

De la preaosfintitul Mitropolit chir Grigorie.[Fiind Domni] Io Mateia Voevod §i Doamna lui, Elena,Acest antimis ha fäcut dumnealui Dragomir *i [sotia

sa] Neac§a, in anul '7144 [1635-6].Acest Dragomir nu poate fi ' Dragomir Vornicul, care

joacd un aa de mare rol in Domnia lui Matei Basarab ;sotia aceluia, - care sotie trdi mai mult decit el, märitin-du-se In a doua cdsätorie cu Stroe Leurdeanu 2 -, se chema,nu Neac§a, ci Ilinca. S'ar putea insd ca Neacsa sä fl fostsotia d'intiiil a VorniculuI, care s'ar identifica atunci cufdcatorul" antimisului.

Ii.

Forma antimisului de la 1635-6 nu e de sigur cea obi--nuitä. Aceasta din urma insä, cu infätiarea coboririf Inmormint §i cu chipurile evangheli§tilor in cele patru col-turf, nu era u§oard de fäcut intr'un timp cind lipsiaame§teri pentru zugrd vealä pe [Ann saa pe mdtasd.

, V. Istoricul eparhiel Rimniculdt, 1. c.2 Vol. V, pp. 548-50.

www.dacoromanica.ro

NOLIk ANTIMISE DIN BISERICILE ROMINEST1 125

Alcatuitorul antimisului analisat mai sus a inlocuit toatechipurile printr'o cruce; un altul, mai noil cu vre-o cinzecide ani decit dinsul, a fdcut, pe o bucatä de pinzd obis-nuitä, o cruce impodobitd cu patru raze, scriind, de-asuprasi de amlndoud pärtile ei, literele limo [--= Isus Nazarineanulimpdratul - 11,APh -- [al Iudeilor] igc, HHKA [Mtd1=invinge],Mp., /16, d.

in locul evanghelistilor se scriti numai numele lor; mg.,Anp., ASK, IW11, in cele patru unghiuri ale inscriptiei slavonece urmeazd :

t pSictinonomich I1011 IfItHAA WT np-kolpHar0 AfilliFICKOI1 gap-ileum pliMNIVIICkK11-1 Rh AIM IWil 11HTOHIE KOHROA, BEMMI VIVO-ILKCK01-1, Kil-k[TI oapfl. 1111C ENH MAIM

Adecd:S'a hirotonisit popa Cinda, de cdtre preaosfintitul archi-

episcop Varlaarn de Rimnic, in zilele lui Ion AntonieVoevod, al TeriI-RomänestI, la anul 7180 [1671-2]. -

A scris preutul Manu."Cinda era din Ardeal, de unde a si fost adus antirnisul

si expus la Expositia jubilard din Bucuresti.Antimisul represintä, cum se vede, un tip special. Dupd

cel häräzit unei biserici din partea unui boier, care in-seamnd pe el numele arhiereului, dar si al Domnului, alDoamnei, al ad si al jupanesei sale, färd a mai addugaalt ceva decit anul, iatd altul care cuprinde in sine actulde hirotonie Insusi. Se stie di odata cu hirotonia si numireala o parohie noud se capdta si antimisul.

Varlaam, egumenul de la Glavacioc, a fost numit episcopde Rimnic tocmai pe aceastä vreme 1.

La aceiasi Expositie jubilard s'a expus un antimis alMitropolid bucurestene, de pe vrernea Mitropolitului $te-fan, 1724 2.

1 V. Istoricul eparhiel Rimnicalal, p. 53.2 V. Ist. lileraturin romine in secolul al X VIII-lea, I, p. 513

www.dacoromanica.ro

126 NOUÄ ANTIMISE DIN BISERICILE ROMINESTt

Se stie ca cel d'intaiii Mitropolit care si-a tiparit an-timisul, cu infatisarea Inmormintärif Domnului, a fostTeodosie 1. Am vazut CA Varlaam intrebuinta ca episcopde Minnie un antimis manuscript.

A doua forma de antimis cunoscuta e a lui Mitrofan,care nu schimba nimic din tipicul fixat de inaintasul saii2.

Antimisul luI Stefan, care vine acum, ca al treilea, areaceasta inscriptie:

Acestil d[u]mn[e]zeescil jertvennic, pre carele se savir-saste d[u]mn[e]zeiasca cea far de singe si sf[i]ntita slujba,s'ail blagoslovitti si s'aill sfintitil cu mina preaosfintituluiMitropolitü alti Ungrovlahiei chiril Stefanü ; let 1721".

IV.

Al patrulea antimis metropolitan din Bucuresti se deo-sebeste de cel d'intliti numai printr'aceia ca numele Mitro-polituldf e chirii Neofitir 3. L-am reprodus in vol. XII,p. 299, n° xi.

V.

Al cincilea e de la Mitropolitul Grigorie din 1773.S'ail blagoslovita si s'ail sfintitil cu mina preaosfintitului

Mitropolitù alü Ungrovlahiei chiril Grigorie, leat 1'773".$i acestea fac parte din aceiasi colectie expusa in Bu-

curesti la 1906.

VI.

Cel d'intaiü antimis tiparit de la Rimnic ttrebuie sa fieal lui Antim. El s'a pierdut insa ca s,i al marelui carturarDamaschin. Asa incit n'avem niciun alt antimis pana laal lui Inochentie, pe care P. S. S. episcopul de Rimnic1-a reprodus in facsimile, in lucrarea sa citata.

1 V. vol. XII, p. 298, no 4.2 V. Inscriptil din bisericile Romdnid, I. p. 288, la no 702. Unul

de la Antim, 1692, In Birlea, Inscripfit maramardsene (face partedin aceastä colectie).

3 V. 1St. lit. rom. in sec. al XVH-lea, I, pp. 514-5.

www.dacoromanica.ro

NOIJÄ ANTIMISE DIN BISERICILE ROMÄNESTI 127

Reprodusa cu ortografia timpului, insemnarea de pedinsul are acest cuprins:

Acestd dumnezeescii antimisd, pre carele sd sävirsastedumnezdiasca cea färä de singe sfintita taind s'ati sfintitdcu daruld de viiatä fdcatoriului Duhti si s'ad blagoslovitilprin mina iubitoriului de Dumnezed episcopului Rämni-cului chir Inochentie ; 723 [cu cifre] i."

VII.

Antimisul lui Climent, urmasul luI Inochentie, e dat infacsimile de P S. S. episcopul de Rimnic, dupd un exem-plar din 7254 [1755 -6]. Ed dadusern lectura inscriptiei de pedinsul dupa un alt exemplar anterior, de la 7253 (1744-5).Trebuie sä se observe eft In amindoud se inldtura formu-larul rimnicean deosebit, asa cum 1-am întilnit supt Ino-chentie, si s'a pus acela al Mitropoliei. El e si cu multmai impodobit decit cel de pind atunci.

P. S. S. episcopul de Rimnic dd si facsimilele unui an-timis de la Chesarie, 72 - (de fapt, 1773-80).

De la urmasul acestuia, in sfirsit, Filaret, avem, pe lingdantimisul din 17812, si altul din 1786 e.

Un exemplar a figurat in Expositia jubilara de la 1906.Dupd cu bl[a]gosloveniia Preaosfintitului parintelui chiriuchird Filaretd episcopuld Rimniculur, anul 1786 e adauscu mina. 0 forma din 1785, In vol. XII, p. 391, n° xxi.

In acelasi Istoric al episcopiel de Rimnic" se dad siantimisele episcopilor Nectarie si Galaction.

1 V. Istoricul eparhiet Rimniculut, p. 241.2 V. ibid.;:p. 216.3 Ibid

VIII.

www.dacoromanica.ro

128 UNELE SCRISORI PARTICULARE CU CONTINUT ISTORIC

V.

Unele scrisorT, particulare 0 de altä naturA, cu continut istoric.

- Din Biblioteca Academiel Romine. -

I.

Prkláciuni sävirsite in dauna mäntistirilor moldovenesti din Bu-covina nu erail rare in veacul al XVII-lea. Dovada scrisorile pecare le-am tipärit in Documentele Bistritei". Si dupá anexareaTinuturilor bucovinene la Austria se intllnesc unele casuri de nä-välire a hotilor de peste hotar in lácasurile de ctitorie ale vechilorDomni: astfel in archiva metropolitaná din Cernauti se pástreazáfoarte plastica descriere a until asemenea atac Indreptat asupraPutnei.

De obiceiii elementele prädalnice veniail din Ardeal sail Mara-mutts. Se intimpla insá, mai ales dupa deschiderea luptelor turco-polone, ca nävillitoril sá soseasca si din Pocutia altui Craiii. De unastfel de profanator, impotriva crtruia se plingeail Vlädici si egu-meni", vorbeste urmátorul document, din a doua jumatate a veacu-lui al XVII-lea, pästrat, din nenorocire, numai intr'o stare foarterea, lipit flind impreunä cu un alt act, färá insemnátate.

Ea Tra . . . ilavetchi dad stire cu aasta scrisoare amea de rindula lui. Lazord Popovi[d] de Jalova a Prin...de ata Pohribeanilora ce aa ... si ce de tam lesascä de...pre mine talhuitù numal ... la mine vlädici si egumenicu rugäminte . . . se vor... oprit . . . deci Lozor dead. . .. vlOdicila mine, el ag si ... flora leseste .. . [tá]lhuiasc5. ea Lazor,imbla cu nusi la . .. cdlugäresti, di era stim calea si carioameni bogatl sintu acolo; deci pentr' aceaia aü venitiiela si cu ace opris lesesti ; deci ad aratatO uncle-sil eil,iarä eli" cu ata sa aù intu (sic) la väru-sn, la NechiforO,ca-1 era casa aprope de casa mea ; deci miautd (sic) gru-modzi pinä la Otani'', si m'ati gnghiata Intl peptu, darävinätil pre tota trupultl; si pre unii omu l-ail ucisil . . .

i-all ... trupulii, aü luatO 30 cal si vi ... lesOstl. Decl Go-linschi boiari ... mi-aii scosti 4 cal si zi ... patru cal si treivi[te] ... piru, dara de altd, -ail ... ag perita. De aastadad stire ce paguba mi aO facutil acela vrajmasu LazortiPopovi. - 51/vm.

www.dacoromanica.ro

UNELE SCRISORI PARTICULARE CU CONTINUT Ismosm 129

II.

Mare le Mitropolit al MoldoveI Varlaam, t6lmacitor si tipAritorde cartI romänest, avea mosi parintestI In partile Putne. Voisä capete Insä si o moarg, pentru nevoile sale si ale cAlugArilorsa, nu departe de resedinta metropolitanä, si pentru aceasta elface urmatoarea Invoialá cu boierul Dimitrie Buhus, sotul aceleIDafine, care a fost apof Doamna luI Istratie-Vodä Dabija:

Smearenii Varlaamü, arhiepis[colpa i Mitropolita Suavs-chil, suit si marturisescu cu acestü zapisa ala mieü cumam'ama rugatü dumisale luI Dumitrasco Buhusti &ail fostüVistearnica, sd-mi afle una loca de moard aicea la Iasi preloculü cela domnescü, CAC! cd ne-ati fosta nevoe, cd n'amaavuta nici ardturd, nib" moard, ce tow ne-aa fosta a caracu saculü de la Suav[a], canda amü fosta la dvorbd, si,canal ne-aa si md[ilnata cdte ceva, 'fried amü datü näimaca täranii. DumnealuI aü cercatü, dupa rugdmentea noasträ,si aiurea n'ati pututa afla, färd de unü loca in &la Jijiei,in gura Covasnei, unde aa fosta ezita dumnealuI maintesalt facd sie morI. Dup' at[eia] dumnealuf aa läsata acelaloca s'aii fäcuta moil' maI gosti de-acela loca, iard iazulatota aa fosta ständu bine, acela -aa fostü ezitü dumnea-la insä mi-ail spusd dumnealuI cd maI multa de doai morinu vora putea inbla, cd. vine Innecaturt dina gosii, de lamorile dumisale, s'ati spusü si Marie Sale luI Vasilie Voe-voda asea, si Mariia Sa mi-aa data si locula. Pentr' a[eia]ea ama fäcutti dumisale VistearniculuI Buhusii acestü za-pisa, ca, de voia vrea ea in viata mea, pänä voila hi InScauna, sä faca si alta moard, färä de ciale doai ce s'aasocotitü cd vorti inbla, saü, sä aibd dumnealuI vr'o gal-avd pent? a[eia], ori dumnealuI off flil dumisale, orI hie-cine va hi diina ruda dumisale, de va tinea aceale mori adumisale, cade sä n'aibu voe nici leage. Pentr' a[eia] hidalta Mitropolitü ce va hi pre urma noasträ, si va vrea sämaI adaogd acolea, sa mai facd vr'o moard, färä de-acialedoai, asijdere sä n'aibd voe, nicI leage, nici la una gudetii.Si intr.' aasta tocmald ati fosta fratii nostri episc[c]piI detard, anume Dosithef ep[i]sc[o]puld de Romanü si Anasta-

11992. Vol. XVI. 9

www.dacoromanica.ro

130 MIELE SCRISORt PARTICULARE CU CONTINITT ISTORIC

sie ep[i]sc[o]pulü de Radouti si Gheorghie ep[i]scip]pulil deHusl si dumnealul Savinü -aü fostil Vornicü-Mare siGligorasco Marele-Spatarü si Toma Marele-Stolnicü siGhiorghie Rosca -aü fostü Vistearnicü. Ace la iazti ce malsusü scrie, l-ail datù dumnealuI BuhusüVist[earnicil], cu iazügata, si cu mori gata, sventei Mitropolii, ca s'aiba dumnea-luI pamente la anulü, si sa sä pomeneasca dumnealuI sigupdneasa dumisale si parintif dumisale la sväntuld jrd-tdvnicü cu ctitoril ceI maI denainte. Pentea[eia], cine sava ispiti sd strice aasta tocmald -amil tocmitil eil cudumneasa, veri din Mitropoliti, veri diin dechii, acela sd hieprocleatù si anaftema ; aminü. $i, mai spre mare credinta,ne-amil pusü si pecetile si iscaliturile, sa sa stie.-145/Lxxxi.

M.

Urmdtoarea foaie de zestre boiereascd e in legaturd cu juvaie-rele Anastasia flica DafineI si sotia lu Duca-Vodd:

Margäritare si dintr'altele ce s'aü datu pre mana Gra-bini.

1 gherdanü de märgäritari, mare, cu 7 ughi de aurü.1 gherdanü de märgäritari mai manuntu, cu curelea.8 siraguri de märgäritari mare.1 gherdanti de mdrgdritarl cu 10 märgelea de aurü, inü

treI ate sucite.14 saräguri de märgäritari, -aü fostu luatu mai de multu,

candu s'ail dusù la Iasi.1 inelü de aurü batutil micsorü, 6.41.1 lantsuhu de aurü dinü 60 ughi, tijü.Argintu s' altea lucruri ce s'aü datu la treaba cucoani

Grabini.222 dramu, 11 linguri, ce s'ati data tow intru locü, la

linguri sd faca.224 drama, 2 coboace si o pdrechie de brätäri inbletitea

s'aü datü la lingurari.1 bdharti cu codita tijil, 1 talerti tijü.Acestia s'ati datu toate la Märiia Sa Doamna, de ad

www.dacoromanica.ro

IINELE SCRISOM PARTIOULARE CII CONTINUT MOM 131

fäcutu 24 linguri, amändurort cucoanealorü, cate 12 lin-gurl unie, sä atea o teacd de argintu. - 263/Lxxxix.

IV.De la Gavrilitä Costachi, unul dintre cer mar puternici boierr

din a doua jumatate a veaculur al XVII-lea, sprijinitor de Domnisi uneltitor impotriva lor, avem aceste rinduri, cätre fiul sail Va-sile, cu privire la o nuntä:

Iubite fiduld met Vasilache, sändtate poftescu de la mi-lostivula Dumnedzdt. $i acea bucurie a lilt Pavalti sd tri-mit[d] milostivult Dumnedzdt, sä fie de bine si de sändtate.Noi, de aicea, a veni n'avemil cumil, cd nu ne lasa vreamea,si Vasulcdi Incd i-I canti rät la obrazt ; ce n'a putea venisä fie la cununie. Ce sä-lú cununI tu, cu Catrina, amändoi,si iatd cd arnt trimist dol postave, si-i daft si partea luide la Cozmesti, carea-i la mine zdlogil de atäta vreame, sii-oi da si unt copilt de Tiganü si o copild de Tigand.Accstea sä.--1 dal la cununie, si sä fit:I totl sändtosl.

Gavrila Costachi Vornica.La iubitt fiiuld meù Vasilache, cu sändtate sä sä dea.Pecete micä, rosie. - 57/x.

V.intimplarea scoate innainte si o scrisoare a altur Gavril Costachi,

nepotul de fifl, tocmar prin Vasile din rävasul precedent, cu ace-Iasi nume, al inarelui boier ,,josean", din partile Tutover. Ease indreaptä, ca o márturie cerutd, cätre Domn, si tonul de fami-liaritate ce domneste inteinsa nu e lipsit de interes. Cu atit maimult, cu cit Domnul nu e Mihai Racovitä, fost si el unul din fruntasir Terif-de-jos, ci mindrul Tarigrädean Grigore Ghica, in cead'intaiti a lui Domnie moldoveneascä.

Gavril Costathi fusese unul dintre aceia, cari, intelesl cu Ior-dachi al lui Lupu Costachi Stolnicul, voiail sä fuga la atarr, pri-mejduind Domnia lui Ghica'. Uneltitorul de cdpetenie a si fost täiat,iar complied' lui scAparä numa cu ferecarea" si tinerea in tern-nitä 2.

' V. Neculce, p. 369: ,,Iarä boierii la emir scria, erail anume :Constantin Costachi Hatman si frate-säil, Gavril Vel Mamie".

2 Ibid.

www.dacoromanica.ro

132 UNELE SCRISORÌ PARTICULARE CIF CONTINUT ISTORIC

Gavril sdipase Insd de orice urgie domneascd, oplosindu-sela Tatari, cdrora li se fagaduise Basarabia intreagd, tam din PrutIncolo". Hanul, bine plätit, se Invoi Insä a-1 da lui Vodä. CeGrigorie-Vodd 1-ati iertat", spune, moralisind batrIneste, Neculce,si nu i-ail fäcut niciun räii, nid s'aii uitat la ocdrile ce-I fAcusesi la ponturile ce-I scrisese Gavril"1.

Mustafâ-Pasa, de care se vorbeste aid, nu pare sd fie acela careIn 1729 comandà inch' la Hotin 2.

Milostive si luminate Doamne, sa fii Maria Ta sanatosa.Luminata carte Mariel Tale c'unü calarasa dena Coti-

mani mi-aa venial, intru care Imi scrii Maria Ta pentrucalula care l-ama fosta data no! Agai, si dumnialuf l-aafosta data unul copilü dina casa, si de la acela copila dinacasa s'ati apucatü acestil calarasa, dzicanda ca santil bu-catele la Care acumü Maria Ta 1-aa trimisa la mine cucalula ca sa sa Incredintedza acesta lucru. Ce vei sti, MariiaTa, ca, dupa -aa venita adi, si copii l-ati cunoscuta cumaca calula acela de la mine, si ea, Maria Ta, l-ama cu-noscuta, si-la ea asupra sufletului miea ca este acela, si,osebita de aasta, i-amil dzisa, Maria Ta, si aasta, denu sa Incredintaza cu no! saü cu oaminii nostri, samarga si pana la casla musaipului, unde este omulaacela cu calulü, si de acolo s'a Incredinta si mat bine.Care elf', Maria Ta, Wail vruta sa mai marga pe a-colo, cunoscanda si ela ca s'aa prepusü rail. *i iaste,precuma amü si mai scrisü Marii Tale, acesta calü estela mine ding dzilelea Marii Sale lui Neculaiü-Voda, estela mine, si ela dzice, Maria Ta, ca i-aa perita calula lamazilie lui Mustafa-Pasii ; ce acii este cunoscuta, MariiaTa, O. sa apuca rail. Ce dzica dzaa, Maria Ta, de 1-asafi stiutü cata de putinü cu pricina, nu pentru acesta, carenu face 10 lei, ce pentru alt lucru mai mare nu m'asa fiapucata la Mariia Ta. Aasta facia stire Marie! Tale ; sefie Mariia Ta sanatosü. Mai 24.

Robulü Marii TaleGavrila Costachi Vela Stolfnical.

1 Ibid. Cf. si Chilia $1 Cetatea-Albei, p. 249.2 Chilia fi Cetatea-Albei, p. 248.

www.dacoromanica.ro

UNELE scRisoRI PARTICULARE CU CONTITUT ISTORIC 133

La prea-tnnaltata §i luminata Domnulü nostru Io Gri-gorii Ghica-Voda, cu multa sanatate §i bucurii sa sa déMarii Sale. Dum.

[Sus :] Carte de la dum[nealui] Banula Gavrilü la prea-luminata i innaltata Domnula nostru Io Mihai RacovitäVoevoda.

[Jos :] Carte de la cumnatula Gavrila pen[tru] calu dela Cernauti.

[Pecete bruná ; ruptál

VI.Cel ce scrie rävasul urmator, bogat in stir istorice, e fratele

luf Constantir) si al lut Gavril Costachi, Toader, care era StolniculWI Grigore Ghica in pomnia d'intaiil a acestuia t.

E vorba, In rindurile ce urmeazä, de räscoala din 1729 a Sul-tanuluf-Calga, Aadil-Ghiral, care voià sä capete din nog situatiade Han frateluf sail, mazilul Caplan. Vel Userul care se vedeamestecat In aceste afacerl tätaresti, nu e altul cleat cronicarulAmira 2.

Cinstite frate cumnate Comis[e], cu buna diminiata matrichina dumitali: [i]n[stita] fratasca scrisoare dumitali amüluata pentru easta spaima de Mari, ,..i pre aid aü fosta §ieste, ci, pentru Sultanulü, vei t.i dumniata ca pricina intea-cesta chipa aa fosta : acesta Sultana ail fosta Calga, §i, ne-tnvoindu-sa cu Hanuld precuma aü scrisü Hanula la Poarta§i ail venita sa-la maziliasca. Dara ela n'ati triblatfi dupaacie, ci s'aa radicata dena Crama cu 7 §irini §i cu 12marzaci, cu oardele lord, §i aa venitü la Bugacu, §i. aütrimisü la marzad ; ce mai multi aü mersu de s'aa inchi-nata WI', iara 2, 3 marzaci aa trecuta peste Dunäre, precarii bucatele lora fi-aa data Ina prada, muerile, copii Inrobie §i de aid dina Bugacu, ail trimisa harzu la Poartade la top: marzagii precurna Ha pohtescu pre dansula, säli fie Hana, §i cu acela harzu ail marsu 2 marzaci §i 2 -

rill!, iara ela s'aa pornita asupra lui GIamana Sahaidacucu vr'o 12.000 de oaste, de nu s'a trichina, sa-T prade, $i de

1 Neculce, p. 369. Cf. si vol. VI, pp. 646-7.2 Chilia 0 Cetatea-Albd, 247 si urm.

www.dacoromanica.ro

134 UNELE SCRISOR1 PARTICULARE CU CONTINUT ISTORIC

acolo sä margd asupra Hanului; ci de 1-orti da Hana peacesta, poate s'ora potoli toate, iarti de nu, este cu grijd.Aceste mi li-aa spusa unit copila dina casa, care l-aa tri-mist.' Vodd la Ilagasi cu carp*, si Ilagasi este acesta a Sul-tanului, iara pe cela vechia, care era pusti de Hanula, l-atidata afard. Marie Sa Vodd incd aft triimisti pe Vela Userade este langd Sultanula si acuma s'aa mai potolita sispaima; dara s'ati fosta speriet si margine pre Ma, cataaft fosta stânda cu toti incArcati. Ea Inca ama trimisa unitRora pand la frate-miea Vasili, c'ail trecuta si ela acasd,ci ast[d]dzi poate a nins ; 'a mai fi, of scrie dum[itale]. Gre-cenii si alte sate de peste Pruta s'ati inchinata toate la Sul-tanula. Dumneata, cata poti, tail II mal inbländzeaste peoamenI, precuma si ea aid, pana oma mai vede cuma estecu acesta ... (rupt).

Rämäiti plecata fratele dumitaliToacler Cst.

Paraschivel md Inchina cu multä sandtate ; Marii sdrutamänuli dumilortivoastre ; de la Galati daca t'a veni, mdroga sa-mi scriI.

Cinstita fratelui midi dumnialuI Costantina biva VelaComisa, cu multd s[d]natate sd sä dea.

Pecete neagra cu left si barzä ; de-asupra: Todor Costachi. -160/Lxxxv.

VII.

Scrisoarea urmätoare, care pomeneste pe Dinu Bals, Vistier aldoilea sail al treilea supt Ioan-Voda Callimachi, la 17591, poartäiscAlitura lui Ioan Cantacuzino Deleanu, care a fost, in aceiasiDomnie, Vistierul-cel-Mare 2

De oare ce Cantacuzino poartä insd numai titlul de Päharnic, eatrebuie asezatá cu citva timp innainte.

De fapt, Ionitä Cantacuzino, zis Canta, capätä caftanul de Mare-Päharnic la inceputul Domnief luIScarlat-Vodä Ghica, in Mart 1757'.

1 V. Doc. Callimachi, I, p. 569, n° 6.2 Cf. ibid., II, pp. 673-4.8 Ienachi Kogälniceanu, p. 232.

www.dacoromanica.ro

UNELE SCRISORt PARTICULAEE CU CONTINUT ISTORIC 135

Cinstite dum[itale] badiü Ilie Zmancila, sä flit dum[neata]sändtosil cu fericitä sändtate, $i cu H[risto]s väscrisil mainchinii dum[itale]. Pentru plug', iata cd s'ail tremesü deaid cu 6 bol de aice $i cu 4 bol de acolo, sä scoatä plu-guhl, $i de alta, de nimicd sä nu are, numai, cumil a scoateplugulil, tota sa oturasca pana in toamna, si, de n'a fi te-End acole, sd triacd peste Moldova la Tupilatl, pe mo$ieAncutel, cd pentru voe mè mi-a da telint'k cata a trebui.

Pentru stupi, imI scrii dum[neata] c'ai luatil ara dinilceI mortl, daril rail aI fäcutü dum[neata] de al luatu pandn'aril hi venial omulil meii acolo, ca-I de miratil lucru,dint.'" 50 de stupl. sd moard. 20 ; intriabd dumneata $i pe altil.Inpregura$1 de pe acold, de vezi, murit-ail : as sa stif dum-neata cä ea de la presdcariil Of pEni stupi. .LUasta ; sä fildumneata sändtosil.

A dumitale ca unü frate.I. Cant. Pah. April 22.Pentru Dinulil Bal$e, ca-mI sail' cd ail gräitil cu dumneata

pentru o mosie a Trisocii pe Mileten, sd-I spul dumneata cddumnealui Spätarul Iordachi ail cercatu 30 de an! $i n'ailgäsit-o, $i o arcä si dumnealui Pdharnicul Costandinü, $inu sä aflä acè mosie.

[Autograf:1 BaniI pe pluguri s'ail data de' ice.[Pe V°:] Cinstite $i aid mieii ca unil frate, dum[nealun

badelul The Zmancila, sä sä dè cu sändtate.

VIII.ApucAturile multor dasclill grec se pot vedea din aceastei scri-

soar e trimeasä de la tark de fratele sail, Manolachi, Fur Gavril Co-nachi, unchiul poetultd, care si el va ft suferit de pe urma unefcresterY ca aceasta:

Cu frätasca dragoste,Pentru cele ce-mil scril dumneata, pe largulü va scrii $i

va instiinta prea dumnealui tefanil. Frate, dascalula gre-culü iaril umbld porceste de eändu al purcesü, ni$t1 (sic)copii Inv*, niel purtare de grija n'are. I-amil zisil, i-amilporoncitil, l-amü infrico$atil ; elü totil cie (sic) ce $tie : pe baba

www.dacoromanica.ro

136 UNELE SCRISORI PARTICULARE CU CONTINUT ISTORIC

aa bdtut-o, pe copii vra sd-I scoatd din odae cé asternutd,sa sazd ela cu muere lui, si copiii sa sazd In odae cédesternutd; in scurta, IT unü misdla. Copila cu mila luIDurnnezda II bini, curna si cielalV copil. Santa fratele adumitale.

Fratele dum: April 17.fillanolachi Conachil

Vo: Cinstituluf dumnealui Gavril Conachi biva VelaBana cu frdtasca dragosti.

Pecete rosie cu M. K. si o maxima greceasca. - 177Xxxxv.

IX.

Are interes, In sfirsit, pentru istoria dajdilor aceasta Insemnare,singura care priveste darea armasilor:

Armasi carel nu s'aa istovita baniI de dajde lora &aaisdta la Ghenarie; Martie 5.

2 ughl, 5 p[o]t[ronici] Vasile HortolomeT ota TänutulaNiamtului.

3 ughI poll. Vasile Cracalie ota Cerndutl.3 ughl poll Vasile Cracalie, dajde -aa e§ita la Martie,

cheltuiala Visterii.Pecete mica octogonala, cu chinovar. - 222/vm.

www.dacoromanica.ro

XI.

DOCDMENTE COMUNICATE DE D. SIMIONESCU-RIMNICEÄNT

www.dacoromanica.ro

1. Bucuresti, 31 August 7099 [1591]. Stefan VoevodDomn a toata tam Ungrovlahiei, fiul marelui i prea-bu-nului Ion Voevod", lui Radoslav logofat i lui Dobrin lo-gofat, pentru mosia lor de la Nucet, partea lui Vlasan fiullui Dobrin", cumparata de la Vlasan si de la mama luiDobra si de la Bastu pas Turcu (scup nac TSpics), al luiVlasan, anume Dumitru, drept 10.000 de aspri gata."

Danciul Vel Vornic, Dumitru Vel Logofat, FrantaSpatar, Andronie Vistier, Radul Comis, Dima S lnic IHaPaharnic, Mihaiú Vel Postelnic, Danciul el Dvornic.

Serie Mihat gramatic Mazah.Monogramd cu chinovar; pecete ruptd; admirabild caligrafte.2. Bucuresti, 12 Mart 7102 (1594). MihaI-Voda, pentru

Radoslav i Dobrin, earora Ii da ocina la Nucet, cumpa-rata de la Dobrea, sotia Cerbului drept 10.000 de aspri,inea din zilele lui Mihnea Voevod".

Cuvinte : Dobrei. Boieri : Mitrea, Vel Dvornic, Andrei VelLogofat, Pancratie Vistier, Dumitrachi Spatar, Srabul Stol-nic, Pana Comis, Manta Paharnic, Cuci Vel Postelnic.

Monogramd cu chinovar; pecete ruptä.3. 28 Maid 7103 (1595). Mihai-Voda, pentru Dobrin, Florea

si lor, dindu-li ocina In satul Nucet. Mosia a fost cum-parata de Dobrin i Florea de la Dobra drept 4.000de aspri gata".

Boieri: Mitrea Vel Vornic, Andreiti Vel Logofat, PancratieVel Vistier, Dumitru Vel Spatar, Manta Paharnic, SrabulStolnic, Pana Comis, Coci Vel Postelnic, Mitrea Vel Dvor-

Bolen!:

fiji

www.dacoromanica.ro

140 DOCUMENTE COMUNICATE DE D. SIMIONESCU-RIMNICEANU

nic, si eü Dragomir star bdtrinul] taha logofat dinBalaci".

Pecete peste hirtie, monogrannA cu chinovar.4. Resumat de traducere romaneasca fara inceput.Pomeniti: Dobrin logofatul, V adislav, Dobrea, Rados lav,

Dragoias, Isar Grecul. E privitoare la mosia Nucet.5. Tirgoviste, 24 IVIaiti Radu Mihnea V oevod, pentru

Visan Logofat, cu fin Dräghici si Luca, Intarindu-I mosie:lacula cu pestii si din Crangulil UrsuluI pana la ho-tarula Preajbel pana la hotarulti Brebinarilorasi pana la hotarula Crampon ..., cumparatoare de 1a Maneafeorul Oancei croitoriula."

Fragment de traducere de pe la 1750.6. Stan postelnic ot Dalga i cu feorii mii scriü i mar-

turisesca cu acesta al nostru zapisa cum sa stie ca amvanduta lu Dobrina logofat lu Gherghe pos-telnicul unti tigana, Rapa, cu tiganca i cu salasula, si cutoti feorii si featele lui cate va avea, derepta 23.000 debani gata. Insa acesta tigana cu sälau1ú lufcumparata mi. in zilele lu Alexandru Voevoda, sna po-coinag raposatului] Radula Voevoda, i l-ama tinutatota cu buna pace papa in zilele Domn[nuluI] nostru luLeon-Voda, feorul raposatului $tefana Voevoda ; insafostu-l-ama cumparata noi de la Simionü Postelnicula, fe-orula lui Gheorghie Vornicula ota Sacaresti, i cu stireaa toata rudeniia lora, iara, canda aü fosta acuma, in zileleDomnu nostru, lu Leona Voevoda, noi amü vanduta acestütigana cu tota salasula, acestora boiari cei mai susasi l-ama vandutti de a nostru buna voe i cu stirea a toatarudenia lor, (rupt) lora nostri, ca sa le fie lora mosieneclatita in \Tea lora (rupt) feorilora i nepotilora simarturii: ota Tim ... Radula Vela Vornicil i Patru Slu-jer sna Aslana VorniCula i Gherghe PFsTelnicula ova Ne-goe§ti i Stanciulti Postelnica ota Zatreni J Crästea Logofata

' Rud a lui Petru Schiopul i pretendent Innainte de MateBasarab. V. Prefata vol. W.

i

i fiiu-saa

fostu-l-ama

[-

pi

Out

script,

pi ...pi...

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE COMUNICATE DE D. EIMIONESCII-RIMNICEANII 141

ota Cotiani. Si amil scrisa ea, Patrasco postelnicil snaStanciulii Postelnica ota Da lga. i pentru credinta pusu-ne-ama pecetile. Pisa u BucurestI, mesita Ghenarie 23,leatü 7138 (1630).

7. Tirgoviste, 29 April 71... Matei Basarab pentru Do-brin logofatul, feciorul lui Gheorghe postelnicul, nepotullui. Dobrin logofatul ot Ungurei", dindu-I satul BarbatestIdin Olt, cu ruminil cumparatI supt MihaI-Voda de la Mitreafeorulü lui Ionascu parcalabului din Stirbetl, drept 20.000de aspri turcesti", si de la Musa fata lui Voico si de la bar-batul ei. Radoslav logofat ot Stirbeti, drept 15.000 aspri,iar satul Ungurei l-a luat de la nepotu-saa Stoica pos-telnicul ot Ungurei, feorul lui Draghicl Vistierul, dreptaspri gata 60.600 si drept un cal bun, pretul lui aspri 4.000".

Actele sint de la MihaI-Voda, 7105 (1596-7), de la Ne-culae Voevod, feciorul lui Mihai Voevod, de la leat 7108"(1599-1600), de la Radu Serban, 7111 (1602-3) si. de la GavrilMovila, 7127 (1618-9); supt Radu Mihnea in a doua Dom-nie-I adauga stapinire Pavel feorul Musi si a . WI Ra-doslav logofat ot Stirbeti". Se constata acum ca el poartaOra in desert.

Traducere de la inceputul veaculuI al XVIII-lea.8. Tirgoviste, 25 April 7154 (1646). Mateil Basarab

pentru Gheorghie iuzbasa fiul lui Dobrin Logofat ot Un-gurel", intarindu-I un Tigan, Bizea, cu fratii, Caciula siBaia.

Slavon. Pergament.9. Tirgoviste, 8 Maia 7162 (1654). Constantin Serban

Voevod, pentru Dobrin fiul lui Ghiorghie iuzbasa dinUngurei.

Pecete peste hirtie ; monogramd cu chinovar. Iscdlitura Domnu-lu. Slavon.

10. Dobrina Capitanula scris-amil acesta alit miea za-pisa ca sa fie de buna credinta la mana dumnelui tateiMarina, socru-mieü, cumü sa se stie ca ail fosta chezasüpe noi la Ala Celebi Balgiul pantru talerf 320, care baniam fosta si ea chezasa pe Lazara iuzbasa otü TatarenI

www.dacoromanica.ro

142 DOCUMENTE COMUNICATE DE D. SIMIONESCU-RIMNICEANU

de gait... (rupt) de elü ; deci päntru ace$tI banif apucatu-m'ail Ala Celebi da banI; deci m'emti pusa zOloga la dum-nelui mo$tii da la Ungurei $i 2 sala$e da Tigarif, carelesänta pusa $i la socru-mieti DumenicA, anume NeagoeTiganula, cu sälasul, $i Ivana Tiganula, cu salasula, pan laSfeti Gheorghie, da voma putea sä (lama banil, iar, sanu voma putea, domnelorü sä inpartä, sä id amändof, $imo$Ai $i. .. (rupt) dea inpreunä, $i märturie : Nica ceau$ti,Gligorie, Ivanü (rupt) ... Bud . .. $i cel ... (Iers) iscAlimai josü ; $i päntru credinta ama iscalita $i ea, in Sep-temvrie 2, leat 7171 (1663).

Dobrina CApitanula.... logofata, märturie ; Ivanü ; Petru(?) CApitanü ota Putrosa, märturaia.

Si mie aa mai data lu Dobrina talerl 200, canda mie aildata pe fie-sa Stanca : de va da Dumnezea sä faca coconi,sä fie ai coconilor, partea lor, iara, de nu va face, SA aibaa-Y dare iarü indäräta (o iscAlitura greceasca).

11. Costandina Logotäta Brancoveanula dat-ama zapi-sula raieti la mana lu Dobrina CApitanula cum sä sä $tiecd, ludnda iinul Tiganil ala lui o Tiganca de ale meale,anume Mira, fata lui Stanü Tiganula, deci pentru aastäTiganca m'amu tocmita cu Dobrina Capitanul de mi-aadata schimba pre Chiva Tiganca, fata Stanciului Tiganula,schinbu pentru schinbu ; drepta aceae i-arna data scri-soarea noasträ ca sä aibd a-$1 tinearea atasta Tigancacu buna pace, lui $i cuconilor lui, pentru ca ne-ama tocrnita$i ne-ama a$ezata de aceste Tigance ce scrie mai susa ; $i

pentru credinta ama iscAlitil mai josa ca sä sä crezä. PisGhin[arie] 20 dni, leat 7187 [1679].

Iscalitura : Constantin Brancoveanul.Pecete octogonalA cu negru, avind arme nelamurite, trer fled de

crin de-asupra si initialele: C. D. Br.

12. Milostiia bojiti Io Serban Voevodü i gospodinü pi$Orngospodstvami tie, Badio, fetorul lui Dobrin capitan ot Un-gurei. Catre aasta-ti" faca in $tire Dornnia Mea pentrucä aid naintea Domnii Meale la divan jäluira fratii täl,an urne Gheorghe i Danail, zicand cum ail fosta tata vostru

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE COMUNICATE DE D. SIMIONESCU-R111NICEANU 143

datord socru-säti, luI Duminica Capitan talerI 320 s'i, nepu-tändil da banif, fost-ati data niste Tigani. pentru banI, si, ra-mäind Tiganii stdtd.torl pentru ban!, iar voi v'atI rugatü lamosu vostru Duminicd Capitan pentru acea datorie, si el v'admai ertatd banii pre jumatate, iar jumatate sa-I datI vol. cutoti, sa va scoatitI TiganiI, precum vdziff Domnia Mea sizapisäle la mäna lord. Apol eI ad facutd curnd ail pututd si-aüdat numai eI amändoI baniI de s'ail scumparatù Tiganii cutalerl 160, precumd vdzuf de sauna si zapisuld unchilortivostri la maim lul Gheorghie si a Danului ; si. tu Ia acestfbanI n'ai data nicIund band, si apoi dinteacestI Tigani VIsi tu ca $i el'. Pentru care lucru iatä cd-ti poruncescdDomniia Mea sä cau[tI], in vreame ce vei vedea aastä cartea Domnii Meale, iar tu sä le intorcI lord ce-ti face parteata de ban!, $i, dändu-le baniI, sä vä facetl si scrisorI, si sa-tistäpanestI Tiganil Inpreund cu eI; iar, nedändu-le baniI, säfiI lipsit de acel Tiganl. Tar tu, de aI vr'o socoteald saddatoril la unchiI taI, itI cautd la eI cu judecata. Pentru cdasa iaste porunca Domnii Meale.

I sam re gospodstvami.Martie 18 dni, 7188 (1680).Monogramä cu chinovar; pecete mare rotundä, cu vulturul cu

douä capete, avind de-asupra coroana, jos coroana de Domn, pestealtä stemä cu vulturul Teril-Romänestii. De o parte si de alta, chi-purr domnest; inscriptie: Io $erban Voevod gospodin zemle ugro-vlafiscoe (sic!), leat 7187 (1678-9).

Procit vtori logofdt.

13. Färd data. Märturia boierilor hotarnici, rinduitI deConstantin Brincoveanu pentru a hotdri mosia Välenil a luISerban Cantacuzino Vel Pdharnic ; afld zapise drepte decumpärätoare de la mosnenI.

Pomenite : Apa VeziI, Colnicul Batran, välceaoa Paste!,campuld Boianului, TreI PerisorI, välceaua Chiorel, PisculDumbravef, Gärnita Väruitd, UlmuletiI, Pisculd lui Dra-gaud, drumuld cel mare".

14. Ghenadie ermonahd, igumend de la sfânta mänästireArgesd, Inpreund cu Preda Cdpitand Uesculd, cu Lied Capi-

www.dacoromanica.ro

144 DOCUMENTE COMMICATE DE D. SIMIONESCII-RIMNICEANII

tanü za Loviste, cari aü fosta ränduiti dina luminatä poruncda MdrieI Sale Domnului nostru Ioarai Constandina Voevoda,ca sä socotima i sa lnpärtima pe Iona diiaconia, nepotulaluI Marina negutätoril ota Argesü, cu fratif luI, Papa siDobrina de la Ungurei, de toate ce arü fi rärnasa de lamosula lora Marina, dat-amil cartea noasträ de judecatä lamäna Papei si a lui Dobrina pentru cd, viind Papa siDobrina cu fratele lor Iona diiaconulü de fatä nainteanoasträ, i-ama judecata i i-ama socotita de toate ce aavuta intre dänií banuiale unula pe siinpartita de toate, i asa i-ama judecata ca sä tie Ionadiiacona mosiia de aid, din partea muntelul, i viia de laCalimänestI cu casele din Argesa, iard Papa si Dobrina,fratii lui Iona Diacona, sa-si tie mosiia de la Ungurei ju-matate, ce aa fosta pusä zdloga la Marin, mos[ula] lorúde tatala lora Dobrinü Cdpitana drepta talerl 220, simal socotita i taleff 2000 care aa fosta data mosulalord Marina zestre fie-sa Stanca, ce aa fosta mumä luIIona diiacona i Papei i luf Dobrina snä Dobrinü Ca-pitana, i pentru alte scule i dichise, pentru partea ceaü fäcuta Papei i lui Dobrina, dat Ion diiaconü baragata, talerl 50, si zapisele ce s'a aflata de datorie de lamosula lord Marina, incd s'aa Inpartita in 3 parti, de s'aadata luI Iona diiacona zapisü za ughl. 263 si lui Papiisi lui Dobrina za ughi 567. Derepta aceaia am data carteanoasträ de judecatä Papei i lui Dobrina ca de acumilinnainte sä aibd bund pace de card. Iona diiacona i sd-s1stäpäneascd mosiia cu pace de cdtra Iona diiacona, Incasi de cdträ ceialaltl frati ai lora ce sänta facuti cu altamurnd, neavända eI treabd intr'acea mosie. Asisderea säaiba si Iona diiacona pace de card Papa si Dobrina,fratil luI, mai multä galava i inpärteaala sa n'aiba intre

pentru ca asa i-aa ajunsa judecata ; i rumänif 'Incasä-I Inpartä in treI 0111: cald- sä vora afla, sä id Papa siDobrinü 2 WV si Iona diiacona o parte. i-Vasta amúser isü.

Pecete mare apäsatä cu fum, infati§ind ingroparea Maicif Dom-

altulti, si i-ama

s'ail

le-ail

dinsiI,

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE COMUNICATE DE D.. SIMIONESCU-RIMNICEANU 145

nuluf. De jur imprejur legenda: .A.'Castä peciate iaste a sfintei mä-nästid .A rgiu1uf.;. 1666.

15. Milostiid bojiiii Io Nicolae Alixandru Voevod i gos-podinti pisahd gospodstvami slugii Domnie Meale (alb) Ca-pitan za slujitoril visternicei ota sudd Teleormand, si tie iuz-basä Thane, i tie ceausü Radule, si voao tuturorü slujito-rilord visternicei dinteacestil judetd, de la steaguld de josili de la steaguld de susd. Cdträ atasta fn.(' Domniia Meain stire sä cautati sä vä strängeti cu totii la und locti, savd cisluiti: inpreund, dupa putinta fistecdruia, la vertuüacesta al patrulea, pentru baniI haraciului, si sa vd datibanii in mana zapciului, sa-I duca la vreme la Vistierie.Intealtd chipü sd nu fie. Ca asa iaste porunca DomniiMeale.

Tolico pisahd gospodstvami. Noemvrie 7 dni, leat7232 [1723].

Frumoasä monogramd cu chinovar; pecete ovalA cu chinovar,cu totul stearsä Jos : procitil Vela Vistiernica.

16. Notitd pe un caietel de traducere din vechi documenteslavone privitoare la Nucet :

Septemvrie 3 dni, 7239 [1730], ad räposat Maria Sa Ni-colae Alexandru Voivod, intr' aid 12-a and dend Domnie ;la Septemvrie 23 dni, 7239 [1731] ail venitd caftanuld, cuvtori Imbriord ald puternicei Inpärätii, Märiel Sale Io Con-standint Voivodd sind Niculae Voevod, sti la Octomvrie 7dni, 7239 [1730], ad venitd lui Constantind-V odd mazilie,si ad pusil Domnu Maria Sa Io Mihai Racovitä.

17. Lasat-arnd ea, jupaneasa Costantina, ce arnii fostdsotie Papel Capitanuld otti Ungurel, la sfärsitulü vietii meale,copiiloril miei, lui Matei i lui Ghiorghie i lui Costandin,pentru toate pricinile, cumü O. nu säntd datoare nimänuinimicd, cd, cate pricini ad fostil, s'ad alesd candil ad traitiisotul midi Papa Cdpitanul. Asisderea märturisescii ed lasfärsituld mied pentru 2 razoare de vie de la Nucetd, care atifostil ale cumnatu-mied,Constandind, ce zice dumnealuf Clu-ceruld Mate.' cumil ca säntii in viia copiilord miei,-de atastaasa lasd cu sufletuld mie& cd nu santii aceale 2 rdzoare in

11902. VOI. XVI. 10

www.dacoromanica.ro

146 DOCUMENTE COMUN1CATE DE D. SIMIONESCU-RiMNICEANU

viia copiilora miei, ci santa in viia dumnealui, date de cum-natd-mieil Costandina pentru o partea de mosie ce ailfosta a cumnatu-miea Bädicai, $i o ail vanduta cum-natd-mia Elina, sotiia Bädictii, la dumnealui VorneculGhiorghe Fälcoianu, stänjeni 300, in talerl 1000, si acesti banii-ail data cumnatd-rnea Danula taled 50, $i ail data sotulamieil Papa Capitana taleff 50, de i-aa räscumparatil de ladumnealul Mihai Fälcoianula biv Vela Särdara, si dintr'acesti bani, taleri 50, numai talerl 10 ail testa de la sotulamieil Papa Cdpitanil, iar taleff 40 ati fost ai miei, fiindilfosta ramasil si mie de la sotula cel d'intdi. Asijderea sipentru unil zapisil ce l-ail facuta cumnatu-mieil Costan-dina la mäna sotuldi midi pentru partea lui de mosie ceo ail räscumpärata sotula midi Papa Cdpitana cu talerf160, si, neavandil buff sä dea, ail data acesta zapisti bunilisedlitil de mäna cumnatu-miea Costandina in mäna so-tului mieü, si scriindil in zapisil, Ma va fi Costandina, cum-natä-miea, cu viiatd, sä dea banii rändurl rändurf, pänd sä vapläti; iaril, intämpländu-sä moarte si neplätinda, sä n'aibdtreabd copii luI cu mosiia, dupd cum scrie si in zapisil. $ipentru copii mid asa lasti : ce s'ara afla, sd Impärteascdfräteste, cum va fi cu dreptate din toatä : intal fdcandu-separte copilei si dändu-sä la casa el.; asijderea si pentrunepotula mieil Vladula, alü fii-mieil Barbuldi, sd-sI tie par-tea lift de mosie pecum i-ail inpartitil sotulil meü PapaCdpitana, sä tie a cincea parte de mosie, pentru cd asa i-ailajunsil pe frati, si doud razoare de vie dina Nuceta, carisäntil pe din sus de viia Clu[eriulun Mate. Pentru parteade mosie a dumneaei jupäneasei MaricAI, sora dumnealulCluceriului Matei, asa stia cd s'ail hotargta sä i sä dea dinpa rtea copiilora miei stänjeni 100, Insä mosie dint' hota-rula Ungurel, si din partea dum[isale] Clucerului stänjeni1000, dupd cumil scrie si in zapisil cumnatu-mieil Danail.Asa still si märturisescil cu sufletuld midi la sfärsitulvietii meale, iar, cine s'aril scula In urma mea ca sä spargaail a strica Oastä scrisoare, sä fie afurisittl si blestematilde Vladica Hristosa si trei sute optsprdzeace sfinti pärinti

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE COMUNICATE DE D. SIMIONESEU-RIMNICEANII 147

de la Necheia. $i, candil s'ati facutil aasta diiata, aa fostmulti oameni mail, cari mai jos sa vor iscali. Dechemvrie25, 7254 [1746]. $i amil scrisd et'', popa Matel de la Un-gurei, care o am cominecat-o, cu zisa dumneael. Ea, jupa-neasa Costandina, care m'ail tinutil Papa Capitanula, efi....,diiacona, martoril, ota Ungurei ; Ion Capitanula ot Cre-testi, martoril.

18. Traducere de la mijlocul veacului al XVIII-lea si altefragmente de hotarnicie pentru aceiasi mosie.

Locuri: Colnicul Secel, intre gemänari (,,s'ati pus si car-bunil la radacina girnitei") Aria Maruntelul, Coadele Bal-tilor, capul mosiel" Obrejie.

Pomenit si boierul Chirca Rudeanul.19. 10 August 7259 [1751]. Hrizea mosteanulü din Beresti

sin Tudoril parcalabulti otil tamil": cu verii, Gheorghe siNedelea, vinde mosie lui Matei Ungurel biv vtori Clucersi verilor lul, Matei si fratele sail, In potriva putului altidum. raposatil Stolnicula Falcoianu". Se mal zice : Inpotriva lacului cu trestia spre drumultl Valeanilora".

20. Dintl luminata porunca Domnului nostru Io CostandintiMihailil Gehana Racovita Voevodii, ail trasa la judecatadumnealui Matei Ungureu bivii vtori Vistiera pe CostachiClut[eriult], ginerele dumnead Saftel Stolnicesei Falc[oi-anu], vechil fiinda in partea dumneaei, zicandit Mateitl Un-gureu ca mai innainte, candiA traia raposatult1 Mihal Stol-niculCi, ail avutil multa pricinil pentru o mosie ce--1 ziceUngurei, care acea mosie esise cu vanzarea de la mananeamului Ungureului si cauta sa o rascumpere, insa o fu-sese cautatil sa o rascumpere candil traia Mihai Stolniculti,si n'o putuse rascumpara ; dar, canda era bolnavil MihalStolnicula, mergända Matei Ungureu intr'acea vreme ladumnealui, i s'ail fostil rugatti de i-a datil voe, läsandticuvantil la jupaneasa dumisale ca sa-si rascumpere mosiia,si (rupt) dumneaei jupaneasa Logofatului Falcroianu], cal-ail tota purtatil cu vorbe denti zi in zi, OM canal i-ailzisil ea acea mosie ail dat-o de zestre ginere-sati Cos-tache Cluteriu[lti]. Intrebanda si pe Costache Cluderiulil,

www.dacoromanica.ro

148 DOCUREENTE COMUNICATE DE D. SIIIIONESCII-RIMNICEANII

vechila thrift ce are sä rdspunza la aceste zise ale luIMate! Ungureu, Costache Clut[eriula] aü tägaduita cd nicIcuma Mihai Fälcoianu la moartea sa räspunsu cu cuvintiica acela n'aa läsata ca sä-§1 rdscumpere mo§iia. Ama cerutdlui Mateid Ungureu sä ne aducd märturiI, si aü zisa cän'are pe cine sä aducd, frindcd, Inteacea vreme, anda is'aa rugata, fosta nimenI in casä, färä numaI jupd-neasa Safta Fälc[oianul, sotiia dumisale, §i altä jupäneasäComäneascd, Despa Pah. Deci, nefilinda märturii la mijloca§i tägaduinda dumneaei Safta Fälcoianca, hotäräma cd, deva putea priimi dumneaei carte de blesternil precuma cä

läsata la moartea sa Mihal Fälc[oianu] cuvänta ca acela,si sä aibd pace, iarú, cända nu va putea priimi dumneaeicarte de blestema, atunci sä rämäe hotärdrea dupd cu-väntula mortuluI ce aa läsata ca sä-§I rdscumpere MateiaUngUreu mosiia sa, pentru cd a§a iaste cu cale §i cu drep-tate. Aasta scriema. Noem[vrie] 10, 1753.

C. Nästurela Vela Bana. Costandind Vela Spat., Ste-f[anti] VdcArescu Vela Logoatti, R[a]d[u] C[antacuzino] VeldClu[eria], D. Gre[anu] Vela Stol[nica], R[a]d[u] F[A]l-[coianu] Veld Särd[aria].

21. 8 Novembre 1754. Raport al lui Barbu VacarescuVel Vornic §i. al lui Stefan Vacarescu Vel Logofdt. Adadusa dumnealui vdt[afulti] de aprozi fatä la Divana In-naintea noasträ pe Mateia Ungureuhl biva vtori Vistieriacu dumnealui Costache Condorata biva Vela Cluter[ia] zaarie i cu Catacalti postelniculd, ginerii dumneaei Stolni-cesef Saftei FälcoanceI, vechili frinda amändoi dina parteadumneaei, de ama luata searna Abel. lui Mateia Vistie-riula Ungureula",pentru 400 de stänjeni la Ungurei." Acum,intrebändd pe numitil gineri aI dumneael, aa data searnacurna cd Insasi dumneaei märturiseste cä poruncitardposatula Stolnicula, Insä nu ca sä-I dea voe sa räscum-pere cu bard', ci sä facti schirnbil cu mo§ie de potrivd.Dec! si inteacesta chipu Mateid Ungureula aú priirnita, §i,fiindcd pentre mo§iia unde sant casele dumnea-lord, i, pentru aceI 400 de stänjeni, mai iaste altä mosie

n'aa

n'ail

i-aa

Valeniii,

www.dacoromanica.ro

D OCUMENTE COMIINICATE DE D. SIMIONESCII-RIMNICEANII 149

megieseascd, ail zisti cd o va cumpära pe aceia si o vada Stolnicesei, sä o facd totil una cu hotariu VäleniI ; siail priimitil si ginerii Stolnicesei a lua mosiia ceia schimbu,numai zicea cä iaste mai scurtä decdt acei 400 stänjeni.

i, fiindilcd penil capatdiulil acelei =sit megiesästi sipenti cdpatdiu mosief Välenilorti are Mateiil Ungureulilaltil hotariil, ce sd numeste BarbätestiI, ail cerutil ca sd-idea mosiia megiesascd In lungil, cu dina Bärbätesti, pän ova face potrivä cu acei 400 de stä[n]j[eni]". Se refusä,ci, ca si pricinile sä lipseascd de la mijloca si sä sä im-plineasca si cuväntulil rnortului, si Mateitl Vistierniculti sd-siaibd odihna la bätränetele sale, fiindcd iaste si malt vechiaboerinasil de pämäntil de acolo, noi asa am gäsitti cä iastecu cale si cu dreptate, ca schimbulil inteacestasi chip sä säfacd, adecd dumnead Stolniceasa sä dea luf Mateitl Ungu-reul acei 400 de stänj[eni] dinil Ungurei, si ehl incä sä-1dea dumneaei mosiia megiesascd, care, trägandu-se si. inlat si In lung', cdtî stänj[eni] voril lipsi pand a sä potrivicu acei 400 stänj[eni] dintl Ungurei, sä-I dea lipsa aceia pede ceia parte, pe IMO mosiia Novacii, pentru cd si acolo' sä.lungeaste mosiia Välenii, de sä face potrivä cu Novacii, siasa, despärtindu-se peral mijlocti cu hotariu mosiile lui Ma-teal Vistieriti de cdtre ale dumneaei Stolnicesei, va fi pace;iaril, de va bänui dumneaei precum cd mosiia dinil Bär-batesti ce-i va da pe longa Novad, iaste mai proastä decatlungult1 aceloril 400 stänj[eni], Mateiti Ungureulil ail priimitca sä-I dea pentru lipsa aceia la unil stänj[ena] doi, numaIpe despre Novad".

22. Milostiiil bojiiil Io Scarlata Grigorie Ghica Voevodili gospodinil davatil gospostvami sie povelenie gospodstvamiboiarului Domnii Meale Matei Paharniculil den Ungu-ref', i Costandinil ($ers) capitanil ($ers), ca sd fie vol-nicil cu a&stä carte a Domnii Meale sd. meaarga la sucittTeleormana, si, flindcä acumil s'ail scosti dajdea pogondri-tuluf de viile Giurguveniloril si. ale Scheiloril si ale tu-turora streinilora, ce le ail aid In pämäntulif tärii intfaceltijudetil alt.' ($ters), tota dupd vechiul obice, adecd de

www.dacoromanica.ro

150 DOCIMEENTE COMUNICATE DE D. SIMIONESCU-RIMNICEANU

pogonü cate lei doi vechI, volnicimd Domniia Mea pe malsusü numituld boiaruld Domnii Meale s. apuce pe fieste-carele ca sa-s1 plaiasca totl banii dupa suma pogoanelorsale ce void avea. Iar cel ce ad fostil oameni da taras'ad instreinatd de salil printr'alte Val i vind numaIlucrean si-sI culegü viile, de la aceia sä ia pogonarituldindoitd, adeca de pogond cate taleri patru veechi, i safacd catastifil de numele lord, si de cate pogoane are fieste-care, sa-1 aduca la Vistierie. Pentru care Ara porancimDomniia Mea i voao, Giurguvenilor si tutu roil) streini-lor.0 ce aveV vii in pämäntuld ärii, vazandd cartea DomniiMeale cu maI susd numituld slujbasd, sd cdutatI sa vaplätii toti bani pogondrituldi fara de nicIun felti de za-bava sad intarziere. Cací care dint) voi nu va veV pläti(rupt) pogonaritului, bine sa stiti ca, nu numaI vinuld catilsá va face In viile voastre sd va opri totti pa seaama dom-neaasca, ci (rupt) de totil vel1 fi opriti a nu maI calcanicI cu pioruld vostru in pämäntuld ; intealtd chipdsa nu fie. Ca asa iaste porunca Domnii Meale.

.Sam rece gospodstvami.Avgustd 2 dni, 1759.MonogramS: Io Scarlat Ghica Voevod, etc. Pecete octogonalli

cu coroanä, bourul la stinga i vulturul la dreapta; initiale si data1759 (?).

Jos: Procit Vel Vist.

23. Sänätate dumetale, nasule : iata cd veni Rizea aidja noI si ne spuse pecumd cd ne-ati vandutd mosiia noastrd

lui de la colnicu Batrane in josa ; de stif cd ai mai sta-panit-o dumneata totdeauna dena colnicu Batrane In josilfr'odata, sä o stapanestI s'acusT, ca i noI am fostd la Bu-curesti, la dumneaei Fälcoianca, i amti adevaatd atastätreaba ca acei patru sute de stanjen1 aü fostil din colnicuBatränei in susd i santa räscumparatI, etc.; 1778.

2-1, 23 Maiti 1783. Prea-innältate Doamne. Cu prea-ple-catd scrisoare instiintamd Marie). Tale ca, dupa jalba ce adjäluitd Innaltimii Tale Barbuld i Stand, mosteni otd Be-resti, dinteacestd judetti, pentru Neculae i Gheorghe Un-

sideli.

NO

...

www.dacoromanica.ro

DODUMENTE COMUNICATE DE D. SIMIONESCII-RÌMNICEANII 151

gurela si Ivanil ce ail fostil bulucbasa, totil de aid, ca,avanda ei movie alaturea cu acesti numiV, hotarata si in-,pietrita de la leata 7209 [1701 J, zicil ca aü stapdnita cu-pace, cuma si dupa ce aa luata Matehl Ungureulü vi fii-sda Raducana cu rascumpararea s[tin]j[eni] 400, pe dinilsusil, alaturea cu hotarula Berevtii, iarasi cu pace ail std.-panita unif de catre altii, pand la leatü 1780, si, dupd moar-tea acelora boeri Ungurei, ramaindü stapanitorsi numitiiNeculae si. Gheorghe, si, maritanda pe o sofa a lora dupaIvan bulucbasa, carele flindii streina si foarte raa, s'arü fisculatü cu ai sai si, puindu-I In fliara, le-ail luata totüvenitulu mavii, si i-aa si batuta, scotandu-f alti oamenidina manele lui ; pentru care pricina. m'ail (sie) jaluindaei innaltimei Tale, si, facandu-sa porunci catre dumnealorüispravnicii acestui judeVi, zica ca nido indreptare nu li s'aüfacuta, nesupuindu-sa a merge la judecata, si ne porun-cestl Mariia Ta cu mumbasira Vasile, aprodü ceausdscii, casa-i punemü de fatd, cercetandu-le pricina cu amaruntula,si, avanda jdluitori dreptate, sä si-o afle, facanda hotardrein scrisa, iaril, neodihnindu-sa, de aid sa-I aduca mumbasi-rula de amandoo pailile la luminatil Divanula Marii Tale.

Asijderea ni sa mai porunceste sa cercetarna si pentrucei ce aü mai jaluita ca i-ail bagata pardtii in flare, si, deva fl asa, sa instiintama in ce vreme aa facutil una caaasta si pentru ce. Aducandil numitu mumbasirü pe arnan-dood partile fata, si cetindu-sd, atatil jalba paraOloril, catavi luminata porunca tnnaltimil Tale, raspunse Neculae siIvanü bulucbasa, cu ai lora, ca, acesti numitii Barbula iStand stapaninda cu hrapire catava vreme, atata hotaruliimosii Berestii, ce este alil altoril mosteni, cata si s[tan]-j[eni] 400 din mosiia lor Ungurei, dupd moartea boeriloraUngure, i catava movie dina hotarula Valeni, ce o sta-paneste acumil dumnealui vamesa Neculae, nu s'aa fostasuferita dumnealui Neculae vamesula, ci, luanda poruncddomneasca a Marii Sale Alecsandru Ipsilanta Voevoda catredumnealora ispravnici acestui judeta i catre dumnealui ju-decator[iula], ca, puinda de fata pe vechil[ula) dumnealui

www.dacoromanica.ro

152 DOCUMENTE COMUNICATE DE D. EIMIONESCU-RIMNICEANII

cu mosteni otil Beresti, sä cerceteze si sä facd alegere, deva fi trebuintä si cu boerdnasi, oranduiti in fata loculul.Carefia porunci urrnindil, aril fi facuta dumnealor alegeresi izbränire... Amil cercetattl si pentru bätaia lor, si dei-ail bägatil in fliard, care pärätif de totil tägaluira, si Ilis'ail cerutil märturii sä aducd la judecatä pe insusI aceIoameni ce jäluescil eI cd i-ail scos denti mänele loril, sirdspunsärd cd n'ail märturii, dovedindu-sd cd i-ail bägatilin ffiard un bulucbasa Hristea, pentru pricind de fuga ....

25. Milostiiti bojiil Io Costandinti Alexandru IpsilantaVoevodil i gospodinil davatil gospodstvami, ffinAcd, la ase-zämäntulil ce s'ail fäcutil acumil, la luna lui Iulie, leatil 1804,fäcdnda cercetare si bresleloril pentru acesta Diculil sinaNO cdpitanulil, otil Melia sä sudti Teleormana, arätändilboieri asazämäntärI cd este feorulil (alb) mazdlu, si, dupdoränduiald, cu cuviintä fiindil a sä asaza si elil la aceias1oränduialä, ne-amil milostivitil Domniia Mea asupra-1, sil-amil asAzatil la breasla boierinasiloril mazili, ca, purtändu-sildajdiia cea oränduitä de la Visteriie, sä fiie inpärtäsita demilile ce dina vechime are aceastä breaslä, a scuti dreptebucatele liff de dijmdritil i vindricl. Dreptil aceia i s'aildatil previleghiu acesta ala Domnii Mele la mäna maI sustinumituluI, ca sd-I file spre adeverint.d.

Tolico pisah gospodstvami ; 1804, Avgust 1.Monograma cu chinovar; pecete rotunda, coroana, armele amin-

duror terilor, initiale §i data: 1802. - insemnar de cancelarie.

26. Milostiiil bojiil Io Grigorie Dimitrie Ghica Voevodtigospodaril zemle vlahiscoe. Fiindcd Dinulil Burculache otaRusi-de-Vede, sudil Teleormanti, prin sineturI domnesti ceare la maini, sä afId in oränduiala postelniceiloril, precumils'ail vazutil trecutti in condica Divanuluf, de aceia mi-lostivindu-ne si Domniia Mea, i-amil datil acestti domnescilal nostru sinetil spre a i sä päzi si a i sa urma mildedomnesti ce santa coprinse In vechile lui seneturi; pentrucare poruncimii la toti cdt1 sä cuvine, sä cunoasteti pe maIsusa numitulil boerulil Domnii Mele de postelnicelil. I saamilrecehil gospodstvami. 824, Aprilie 4.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE COMUNICATE DE D. SIMIONESCU-RiMNICEANII 153

Mare pecete rotundä, cu steagurf, tuiur, tunurf, ghiulele §i data:1822. - Monograrnä cu chinovar, semnatur de cancelarie.

27. FrAteascA dragoste,Frate arhona logofete Grigorasce, imI sosi acumil intru

acesta ceasti porunca ispravnicatului ca sA mA dual ladumnealorti cu toate catanele, si, luAnda si pa cAl[Arasii (?)de la Podul Doamnei, 'Amid la dumnealorti dui:A poruncA ;dumneata sA stif pricina, si, pAnA a mA intoarce la dum-neata, iarA it'i trimiseiti aceste 4 catane care ese de rAndtl,si, mergAndil cu dAnsi la cApitAriie, vei lua alVi, sA fie ne-lipsiti de langa dumneata ; si mA rog cerceteazd de hoti,&aril sA vor dovedi cine sArittl. Si rtimAiii al dumitalefrate: Tudor port. VläsciI; 813, Martie 4.

SA ef pe cApitanul de la Filisoanca, cu toate catanele,sA fie langa dumneata la toate trebile.

www.dacoromanica.ro

XII.

DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORICA DIN IASI.

www.dacoromanica.ro

1. 14 Septembre 6956 (1448). Petru-Vodd, pentru Marcu,cdruial da uml sat anume Pance§tii la Obdrie - i unaprisacd la gura Racovii, anume a Fer§tinif prisacd, dinahotar[uhl] tärguluI Vasluiului, i loca de moard pe Ra-cova pe hotar[ula] tdrguluI".

Traducere resumatä din 1804.2. Hräldii, 4 Iulie 7030 (1522). tefan-Vodä, pentru Maxin

starostea §i fetele, Draghitd §i Marie i Marta, si rudele,Anusca, Väsiiú, Cozma, Dodd, Lazor, Floare, Gherghina,Crdstina, Neagula, Ilie, Trifoild, Neag§a (Arum), Fantd-reanulti1 fml StaniI, Toader fml luf Bobina, Tripontit, Luica,Ivanco, Onica, Danulü, Oane§, Sara, Cerna, Parasca, Ce-find, Bura, Nastea.

Pergament. Pecete atirnata.3. 7 Mart 7036 (1528). Petru-Vodd, pentru Tatea flica

lul Albul FarcovicI §i nepoata 61, Soffica, fata lui Ivanco$tirbet, pentru Brane§ti, wsa taTa (= amindoud cuturile,pdrtile). Pomenitd sotia (Kwkriurk) ILI)! Coste posadnic, fatalui Pantecele (wKimgma), nepoata luí IIia Ceapicul.

Pergament.4. Pe un desemn german de pe la 1550 (originalul la München):Also reitten die Walachen und Muldauer so an des

turckischen Kaisers Hoff seinn, neben den Turcken.Originalul în Kön. Kupferstich-Kabinett".5. Iasi, 17 Maid 7103 (1595). Stefan-Voda, pentru md-

ndstirea Moldovita, dindu-I cloud mori In tirgul Baia, unala miazdnoaptea (crk,k) tirgului, cealaltä la capul

Fintineanul, cu rotacism.

...,

tirgului,

1

www.dacoromanica.ro

158 DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORICI DIN IASt

si cu poverne, si cu sladnitd si cu patru poslusnicr, intd-rite si de Petru, de Iancul Voevod. Vor fl scutiti poslusnicilde cal de olac (KOHHM 'BA wnaK),, de podvoade, de jol-dure, etc.

Slavon. Pecete mica, rupta.Cocoranulil diac.Resumat german in Wickenhauser, Moldawitza, Viena 1862, p.

95, No. 80. intreg, cu deosebiri, in Uricariul, XXIII, pp. 35-6.6. 6 Iu lie '7110 (1602). ,Adecd eft, Iurasco Dracea, sta-

roste de Cernauti (kieptioRciaH)", märturiseste cd Mariica, fataraposatuluI Pätrea Moisescul", a vindut ocina ei In satulLe*stii luI Cracale (Kpaicarrkeit) starostelul si soOei sale(MHCHTMHHH,H) Elena, drept 25 de taleff bdtuti (tom] Fix). Mar-tuff: Bahrinü vatagil, Bobricil vatagil, Filcea diiacil, Ere-miia soltuzil tlEpHWRCKYH H Clt Ill rniprAp" (= de Cernauti sicu 12 ph-gar».

IscAleste starostele.Cu oarecare deosebid, in Uricariul, XXIII, pp. 39-40.7. Vasilie Soldanü, -amil fostil Jitniciarir, da mar-

turie pentru o vInzare de vie, care iaste In tarini la Vacota,care ne-ail fostü noao dreapti cumpdrIturì de pdrintelemieü, de Soldanil Vorniculti, de la fata lul Glodzu, du-misale Ducal VistiarniculuI", pe 220 lel bdtutl". Marturi:kind Prajascula Vorniculil celil Mare si Neculaiti RacovitäSpdtariulti celti Mare si Neculahl Buhusü Medelniceruhlcelü Mare si Toderasco Prajascula &ail fostil Clucearil".

8. 30 Iulie 7136 (1628). Miron Barnovschi Moghila-Vodd,cu rugaciunile Sf. Gheorghe si binecuvintarea lul AnastasieMitropolitul, luI Athanasie episcop de Roman, lul Dionisieepiscop de Raddittl, lui Mitrofan, episcop de Husi. Armlmiluitil si amil inchinatil o bisdricd din tdrguhl Vasluiului,ci aceia biserica ail fostü schivirnisitä si o ail fácutil pre iarnAndstire niste oamen1 din Vasluiil, anume CIobanuhlMilt]. Pantel si Oniuld si Mihdild, unde iaste hramulii Ador-miriI pre-sfinteI Ndscdtoarel de Dumnezeil, cu mod pe IA-rdulil Vasluiului si cu grddirii la fäntana Rduld si cu lo-cuff de prisaci In obärsie BurtiI si la Timothei, cu poenI,-

www.dacoromanica.ro

DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORIa DIN LAO 159

acestia ama data si ama inehinata Domnie Mea la sfantamanastire Zugrafa, unde iaste hramula sfantuluf si slavi-tulut marelui mucenieti i purtatoriula de biruinta Gheor-ghiie, cari iaste mnü sfantula munte alú Afthonula " Sapomeneasca familia lui si pre cari Dumnezeil me-aü da-ruitü tit ai Domnii Meale".

Pecete mare. Iscälitura Boraleanului (uricarii1). Original. Tradu-cere din 23 Mart 7287 (1779).

9. Iasi', 2 April 7138 (1630). Alexandru-Voda, flul luIRadul, pentru CTAil M04168 MOHACTHp WT TIntr &wawa, EME

ECT pan& CTAA IrCilEHIA flpHCHOAKI1 ECT METOK AO

CTAA pop" AOONCKAP, MOHACTlip AHAAIA 3SIVAKA, M ECT gpam

CTI0 KEMIKOAVKLIKIHKA 1-1 1-106-kAOHOCU,A nwprTE (= sfinta ma-nastire din tirgul Vasluiului, unde este hram sfinta Ador-mire a Pururea-Fecioaiet Mariet, care este mitoc la Sf.Muntele Atos, la manastirea ce se zice Zugraful, unde estehram sfintul mucenic i purtator de biruinta Gheorghe],o vie in fata flpOTHR) tirgului Vasluiú (KacnSio), cucAmm i loc de crama (KpAAAE), HI EFIKWII 110AAKAA renApota3A WKOA, Tp-hra KacnSio [-= care a fost dreapta domneasca,de ocolul tirgulut Vasluia].

IscAlitura Domnulu. Pecete ruptá. PätraFo (uricaria).10. 22 August -. ,,Ea, Dinga feorul i Sirbaneas[e], ni-

potul Tranoschi si a Baltisculuf din satu dina Baltestr , arataea a vindut ocina acolo, deriptu 7 capre cu idzI i deriptu7 stopi i deriptu 9 chite de canep[a] si deriptu 2 earnest,denainte lui Toadera Pitara i denaintia popeI Simionüdina Moscuteani i dintri Sava pacuraria tija, i dintrifrate-sau Ursa si dintri Brustag (sic) tija, i dintri Drac-sand tija, i dintri Cluta tija, i dintri Vasilii Baltiscu,dentri Toadera Neagoe din Ploscuteani, i dintri Stifanüvatamana, i dintri Gligorii Curdasil de BädestI, i dintriZavola tija, i dintri Iona Clonsu tija, í dintri Dumitrascodinü Boseant, i dentri Damiiana dinü Topliceant, i dintriBuru dina Ploscuteani, i dintru tool poporula dinO satudina Ploscuteanl, ca sa-I hii lut ucina i feurilora safnepotilura sat i trenepotilura sat in veace".

ilL1131A, EHi

(Ft%

si

si

www.dacoromanica.ro

160 DIN ACTELE EXPIISE LA EXPOSITIA ISTORICI DIN IASI

11. Cum ail vinitd cu cinstitA carte MAriel* Sale lui Voddpopa MirAutA la noI, nepotuld luI CalotA, sA alegernd opartea de ocinA dinü satil dinü SAcoianI; did nof amilmArsu $i atria strAnsu oamenI bunI ding satù $i cliff.' me-giia$1, anume Irimiia Varnavd $i Iona$co $i Codzea $iGheatiu $i Vasilie Homa $i Gligorie a Sorici $i TanasieFrendzea $i Do mitra$co Varna vii $iTofand lanbasti $i Cozma,si duprenü prend gord migiia$1 s'ad tAmplatd Sava dinüOnce$ti $i Miftodie dind RomAne$$U, $i acea parte ad alesü,$i pAmAnturile anorne: dol plo$$tecl la vaale pre längAolaltd $i unü pAmAntu prind piairol gropier, pre MO undpAmAntu a Be$ealiei, $i unü pAmAntu dint"' Mintitealele,pre lAngA hotarid, $i und parnAntu de suptu Dzernewti prelangA a lui RAnbasd, $i und pämäntu dind lungile ceale maare,ald triele de la hotard, $i und pämäntu dint' ogoreale, $iund pAinAntu dreptu caasa Oatului, ca sA sA. $tie.

VA leatti 7160 [1651], Noemv[rie] 13 dni.Erimi Var : am scAlitd.Mai mid robie Marie Sale lui VodA : Enachi $i Viteld .

PecetI cu fun]. (aceiasi serveste de tre orI).Cu deosebiri, in Uricariul, XXIII, p. 233.12. Ia$1, 20 Iunie 7170 (1662). Istratie Dabija-VodA,

pentru Luca ce ad fostd pArcAlabii", cu zapise $i de laDavid de CAlmAtuianI, Panhilie, Vlasie de Hu$1, tefandPapucil, $i un act iscAlit, Intre altiI, de Panhilie Iarali,Gavrilitä ce ad fostd CApitand $i Goga ce ad fostil Comisil$i Gavrilcea CA pitanü de Orheid $i cu Ursula hotnogd0 Stefand fratele Arma$ulul celuI mare", pentru Har-tenie $i cu femeaie sa Ioana, fata HaritoneI, nepoata luiGhiorghi TampAd". Alt act, de la preutif ceI domne$tI detrAg de LApu$ria, anume popa Tirond $i diiaconuld Trischii$i popa Iona$co de Cucuial. $i Zlharca Orcovnicd $i StefanüPaguld iuzba$ia $i Vasilie Cogilnianuld diiacd $i. CArAi-main."' dind , .. $i Davidd de acolea $i Toaderd de acolea",pentru Vinzare de pdmint de care Nazariia fata Caza-cului, nepoata FrAei de $opArliani"dereptil unü calf' pre-tuitil dereptd treldzecl de lei". Alt act de la Friteid hot-

www.dacoromanica.ro

DLN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORICI DIN IASI 161

nogult si Melentie stegara si Todorascu de $opärleani siCostantind Cerchezula ce ail fosta Stolnica si Vasilie Cal- 'mdtuianula si Davidil si Stefand Papucti si Panhilie siToaderil feUgulü Iorgdi si Vasilie CogilniCanil, diiacii,scris cu mina WI."

Pecete mare. ruptä. Corlatii (uricariii).Pe V°: Patrasco Danovici treti Logofatil.13. Iasi, 25 Decembre 7178 (1669). Toderasco lordachi

biva Spät[ariti] si Dumitrasco Waal fiorulti lui SimionilMälal ce'ti fosta Visternicil, nepotl lui Cost[e] Bu&)cti ce'ilfosta Vornicti", \rind pdmint la ,,Gdodzeni, ce-i in TanutultiSorocii, cu vecira si cu totti vinitulti", luI Die SturdzeaMarele Stolnica", penfru 200 de lei 'brauti. Fusese a dumi-sale luI Motocil ce ne 'il fosta noad vara premare, iara,dupd moarte luI Motoca, neavändil cuconi, luat-ama noIocinele carele ail fostu de pre BuOcil si le 'mg inpärtitilcu -yard noasträ, cu Doamna Rocsanda". Marturi: UrsachieVel Vist[ierid], Lupasco Vel Jicniceril, Rosca, Irimica,Romanü, Vornicl de Poarta.

Iscáliturt - Cu gre§eli mall, in Uricariul, XX[II, pp. 260-1.14. Antioh Costantin-Vodd da lui Mihälachi RacoVitä

Spätar[iti] o bucatd de locil dinil hotarulil tärgului Vasluiu-lui",delimitatd de Vornicul de Poartit Stefan Pilat. Hotarulasä incepe din(' hotarulil Mdriseanilorti in gos, pre muchiadialuluI, pe de supra Bärladului, pan la un drumusoradreptil in muchia di-asupra rädiuldi lui Vodd: s'aa pusilstalpu de piiatra, si di-acolo la valia, pe rapt, pen riad, pestevale dialif si la dial pe o välcia, pe din gosil de ulmi, sicanti gosil, spre Rasarita, dreptil desupra, in dialil, langadrumulil ce mergie pe la movild, s'ail pus stälpil de piiatra ;de la movild in susil, uml rändil de pämänturi, si de acolola vale spre rdsdrita si canil gosa, in maluhl VaslufuluI,la nistea spini intr'o MO, si de acolo peste sis si cantigost peste Vaslui, pe din gosti de una colaca, si di-acolocant"' gosa in muchia dialulul stalpu de piiatra di-asupravizuniloril, si di-acolea spre rdsäritil la vale, peste valeBustii, dreptil la diala, pentl capurti poiarii ce-i in vie dom-

11992. Vol. XVI. H

www.dacoromanica.ro

162 DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORICI DIN IASI

niasca din psi', $i di-acolo dreptd la groapa nebunului, inraspäntie drumulul, desupra vii$oarelord : langa groapas'ati facut i buorti intr'una stejard ; i di-acolia pe muchiadialului In gosti pAnd Ind drumulti oddilord, i di-acoliadreptil la vale spre räsarita, penil päduria, peste funduld\rail lui Bätnarti, la poiana lui MihaI Ungurultl, in capultipoiani diriú gosü, stälpti de piiatrd i buora ste-jard ; i di-acolo dreptil la vale, spre Rästirita, ri costi$ade spre Apusti, inteun piscu stälpu de piiaträ, si dreptilla vale, peste vale Dodestilora, i di-acolo dreptd la dialtipe la ni$te ulmI, in muche diialului, stälpu de piiaträ längidrumu, di-asupra prisaci Burghiale$tilorti, unde sa in-preund hotarulti targului Vasluiului i cu a Burghiale$-tilorü U Ias, 7205 [1696], Sept[emvrie] 28."

Pecete octogonalä.15. Pe o carte bisericeasca:T6 itap6v iipt.ipunat T6:c; zaipag Toa %Cam-ilk ijyoup.6voo

¡V TiO KOICCp ltapec To5 64rtikoTciT011 7.cd aûosgeas6.7ou c68-iytoo

netcrtIq MoMoAocyjag, xopíoo xop[ou loivvou Ntzokioo 'AX.savSpooBos6Clact, &c cmv8popig 41,65, KcoctotvrEvoo, Tot-) Tpcy.p.serntoti rîçergripArtito;- Too Cartea de fatä se däruie$te in minileluI Ezechiil egumenul de la Copal de cdtre prea-innalt.atul

prea-nobilul Domn a toatä Moldovlachia, domnul domnIo Nicolae Alexandru Voevod, cu cheltuiala mea, Cons-stantin grämdticul innältimil Sale.]

Pentru biserica Sf. Atanasie de la Copoil, v. vol. XV.16. Pe un portret al protopopuluf Lazar Asachi:Lazar Asachi, întIulú prot[opop] Hotinului $i a toatd

raeoa ; 1790.in mina tine o diploma de la impäratul losif, care-I numise, pe

vremea ocupatiei austriace.

17. C. 1800. Pe o icoana:

Pomene$te, Domne, pre roaba ta, Zmaranda Cogalniceni.Märitata la 22 Februar 1780 cu Ioan fmi Stolniculul Constantin

Kogälniceanu; e mama lui: Ilie si bunica, lui Mihail Kogälniceanu.V. vol. III, p. 66. Alta Smaranda, p. 66.

18. 21 Decembre 1805. Alexandru Moruzi-Vodd. Costache

eig

lntrama

pi

www.dacoromanica.ro

DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORICI DIN Iii.$t 163

Ghica biv Vel Logofat al Teril-de-Jos aratd un hrisov din9 April 1795, de la Mihaf Sutu, ,,de danie dumisale targulaVasluiului, cu tota locula de prina prejura, ce sä va do-vedi cd iaste nedatil altora mal de innainte, pen tru a du-mi§ale credit-la:lase slujbe 6-ail facuta tdrii si Domnilora,cumil pre largu aratti hrisovulil acesta" ; altul, din 9 August1796, de la egurnenul Serafim de Dobrovat, p HMI carescrisoare asa sä cuprinde ca, avandu mänästirea unti vadade moara pe apa Vasluiului, la targula Vasluiului, si cu altelocuri acold prina pregura, care prina ispisoacele luminatiloraDomni sd aratd, adicd gradinele de la Fantana Raulii si locu-rile de prisäci ce sinta la obärsiia Bustii, si, acestea nefiinducu vre una folosü mänästiril, de la o vremi, de candu nicimoara nu sd afla, ati fäcuta schimbu cu dumnealui Logo-fatulii, spre folosula sfintei mändstiri, adica dat-ati dumisaleLogofatului acesta vada de moara pe apa Vasluiului...,iara dumnealui Logofätula ail data la sfänta mänästire in lo-cula acestora una clugheana in Tärgultl-de-gosil, in EsI, cu lo-culti el si patru pogoane de vie la Husl, ce simta tota inteoograda cu alte vii a mänästirif". A rata si act din 1805, de laepitropil Sf. Spiridon : Nictarie de Sarde, Iordachi Cantacu-zino biv Vel Logofdt, Sandu Vladicd Sturza Hatman, GrigoreSturza Vistier : aasta mänästire a Sfäntului Spiridontiail dat dumisale Logofdtului totil locula inpregurulil tär-gului. dumisale Vasluiula, cata 1-ati avutil danie, cu hri-soave domnesti, manastirea Precista dina Romana, ci iastemitohil si inchinatä mänästirii acestiia, afara de locurile cesinta ale altora, cu osdbite hrisoave, si dumnealui Logo-Wulf."' aa data sfintei mänästiri pentru mosiia aratatd omosie si gumätate la Tanutula Orheiului ..., din mosiia Poh-ribenii ..., din rnosiia Sulenil..., care partl si dumnealuile-ail avutil luate iardsi cu schimbu de la fliula dumisaleAlexandru Ghica biva Vela Spat[aria], iarü dumnealuiSpatariula le-ail a vutil zdstri de la socz-ulti Ma, dumnealuiGrigorie Sturza Vela Visternica". - Intarire.

Iscalitura domneasa Pergament.

www.dacoromanica.ro

164 DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORICA, DIN ust

19. 'Icoávv-flç ExmloÄrixo; 'AX4rivapou lialÄt0x71 Bos66Sots, iÄitpesoti 1606vr7lç xcti ilistabv Ec't371 Moact6fccg.

At' 3aov 6urctÄv 6"6-kov oirspir davrcx-Ta pÁiw

fisirLap[ch %oal.J.Fws] ,-coss6cir) aXa)4, o' pviv 6a13obvini ?. b' iv 64 rizipx7,¡ ózo5 atcopi.cmOsv, ati ro =Ono; -ipt.ciivct;')Oivrritoti iyypicpoo rtpiivr.sg as, ltoivvyi Iteov, irtrpirolisv rby

ç liotzapvrtVotg. T.i;} qouvEoo 1819.

S'aa trecut la condica, Visterie.Acest act, scris de insäsi mina lui Scarlat-Vodä Callimachi, anunta

lui Ioan Sion, care a fost din tineretä in Vistieria noasträ dom-neascd" si are purtärl bune, numirea ca Paharnic.

20. Proclamatia generalului Wittgenstein.Locuitorilorti Moldavief i Valahiei. Dupa prea-înnalta

a imparätestii Sale Mariril poruncd, et' intru in tara voastrdcu armiia incredintatd ocirmuirii meale, etc. 1828, 25 Aprilie.yadul lui Isac. - Tipdrit.

21. 28 Septembre 1828. Vistieriia cnejiei Moldavia S'aildat cartea VistierieI slujbasilor vadrarl de la Tinutulpodgoria Tomestii, ca, dupd cuprinder ea ponturilor in josinsämnate, sä aibd a stringe baniI slujbei vadrarituluI de latoti acei supusi acestii p1at1.4

1. Boierif clerul innalt, gupinesdle valuve ce li vorfi fost boeril pan& la aastd rinduiald, asäminea i carifnu s'aü Intimplat a sd cinsti cu nurne de boerie i santdin neamurile ceale stiute i alesd.", sint scutiti, dupahotdrirea obstescului hrisov ce iaste".

2. Mandstirile i schiturile supuse MitropolieI i episcopiilorparninteniI" cu hrisoave leguite de miluire" vor fi scutitI

orI pe toatd suma, saü pe sumä hotäritd. Mänästirile in-chinate nu dati de la roada data in vinzare", dacd atihrisoave, dar vor da cumpärdtoril drepti baniI vadrdri-tulul pe suma ce vor avea", rämiind scutit vinul pentrutrebuinta monastirilor". Astfel i CCI cu ncärt1 gospod demiluire . . nutue de capitani. polcovnicI, postelniceI,de neamuri i ertatl," . Precum vinul de dijmd de pemoiile st[i]ntei Mitropolii si a episcopid Husdi, a monastirif

uncle iaste scoala cliricilor i aptesprezece po-

i¡ ri,)

PaO-

)3'

veliti,

cusi

SocoliI,

n.6%,

141,

pi

www.dacoromanica.ro

DIN ACTELE EXPUSE LA. EXPOSITIA. ISTORICI DIN IAÍ 165

goane vie ce va avea dreapte a sale monastirea Socola ...Asaminea si monastirea Neamtul i Seoul, monastirea Aga-piia si Varaticul, uncle lacuesc calugaritile" nu dail 'lief dela vinul ce vor stringe de milostenie". Precum si mo-nastirea Sf[a]ntuluI Spiridon din Iasi, unde iaste Spitalul, iPrecista din Roman, si Prorocul Samuil din Focsanl, cucelealte mitoace ale acestiia monastiri, dupa cum si mo-nastirea Doljästii de la TinutulRomanuldf..., iar monastireaRisca sa scuteasca numai vinul ce va esi din optsprezacepogoane vie, drepte a sale.

3. Logofetil i diecii de Vistierie, aiît cel ce sa afla inslujba si s'ati aflat, dar si casile lor", nu dad ramie. A sa-minea si diecif de Divan, capitaniI de darabani si Vel Ca-pitan hatmanesc, si fiind, si nefiind in slujba.

4. Vornicii de Poarta, porusnicul hatmanesc, polcovnicagiesc si condicariul temnitei numai in end vreme vor fiin slujba.

5. Radicaturile obitnuite de a sa face in toti anii decatra Visterie la locurile cuviinamsa, sa fie numai panala treizaci si sasa mil' vedre, precum s'atl obinuit, dindu-saravasile Vistieriei la cel cu radecaturile, care le vor tineavadraril In sama, afara de suma cumparaturif, iara pe cevor avea maI mult, sa plateasca vadrarit . . . $i, de voravea maI putin suma de cit sa va face radecatura, sanu poata a cere de la vadrarl plata pe ace lipsa, ce sdscuteascd numaf pe ce va avea.

6. Banil vadraritului sa vor lua cat zaci bani noi devadra de la totl parninteanif ce sint supusi a plati vadrarit,adeca: opt bani vechi leguiti a Vistieriei si bänutul cutiel,care fac noao bani, si un ban a miliI, dupa vechea obi&nuinta, care iaste a Casat rasurilor, unde alcatuesc acel ho-taritl zace bani noI de vadra.

7. Toth' acei ce ail vii: aicea in tara, ori de ce stare vorfi, pentru tit vin vor vinde ori la cine, vor plati vadra-ritul vinzatorii, precum platesc totI acei ce sint supusi aplati vadrarit ; asaminea si pe vinul ce vor trece preste ho-tar, din a stinga Prutului si in Bucovina, vor lua vadraril

www.dacoromanica.ro

166 DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORICI DIN IA§I

drepti banii vadrarituluI, ori de ce stare va fi stapinul vi-nului, socotindu-sä ca acel vindut."

8. Strainii cu vii vor plati vadrarit dupa vechea obi-nuinta cate doisprezece bani vechI de toata vadra, ne-suparindu-sä cu luarea a doi lei de pogon". Vinul importatva plati tot cite dodsprezece ban! vechi pe vadra, dupaurmarea de mal nainte; care vin, fiindca vine rinduri, in-tärzainducsa $i dupa stringerea vadraritulul, aü voe vä-drarii pant]. la $asä a lunil luf Dechemvrie a vadi äri peacel vin, iarä vinul ce sa va aduce de la Niculital, i Nico-poli, i Sästov, va pläti vadrärit numai cate patru bani vechide vadra, dupa vechiul obiceiD, care obiftiuesc a treacepe la Galati, - cuvinindu-sä vadrarilor de Covurluiü acel va-drarit si urmind a-1 stringe pana la sfirsitul lui Fevruarie,dupa cum s'a6 obienuit, afara numai de sudetii rusästI siaustriecesti, carif, $i de vor aduce acest feliü de vinatä, n'ailsä sä supere cu plata vadraritului. Gälätänil insä ce aduccite un poloboc de vin de piste Dunarea, pentru casile lor, peacel vin vor pläti iaräsi cate patru barif vechi de vadra,iard, aducind mai mult, pentru negutatoriia lor, vor platicate doisprezece bani vechi de vadra.

9. Vadraril ail sä masoare vinul fiestecaruia cu cotul ces'aill dat din Vistierie, infierat cu bourul tärii, ferindu-sade tot felul de asuprire ce sa obinuisä a sa urmade catra vadrarl in masuratoarea vasilor, precum si inpriimirea banilor ; in rava$ele de drum ce vor slobozivadrarii la cei ce platesc vadrarit, datori sä fie a treace, pelinga suma vedrilor, $i suma banilor ce vor lua de la fie$te-care, si pe aceale räva$e de drum vor lua cate zace parale,iard pe tidulile ce urmeaza a sä lipi la fundul vasilor, citecinci parale de fiestecare tidulä, si mai mult niciun ban, -aasta hotarindu-sa numai ca sa lipsasca cu totul jafurilece ail urmat din vreme in vreme, supt nume de plata ra-vasilor de drum si a tidulilor, precum si luarea vinuluice sä ob itnuisä a sä trage cu tidva din casä, - stiind hotäritslujbasil cd, dupa hotarirea data, tot acel vadrariii, oil* dece stare va fi, care va indräzni a trece piste cuprinderea

www.dacoromanica.ro

DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORICI DIN Iii*I 167

ponturilor, intru cit de putin, si sa va pleca a urrna cata-hrisis de ma'. nainte, va cadea in urgie, fara a sä puteaIndrepta. Asäminea si pe poama ce-s vor aduce acel cuviile in Iasi prin cofe pentru casile lor, sa nu sä ia nicioplata, nid sa sa opreasca de card vddrarii de Iasi.

10. Din cei ce nu plätesc vddrärit, nimine sa nu cutezda numi vinul celor ce plätesc pe numele sail, - spre pdgu-birea Vistieriei, cdci, nu numai pe drept vinul lui sa valua vadrarit, ca si de la acei ce sint supusi vadräritului,dar si vinul acela iconomisit pe numele Mil stl va luape socoteala fisculut. Asämine sä nu fie volnic nimine dintruacei ce platesc vddrärit all rädica vinul de pe loc, pandnu va pläti banii vadräritului.

11. Afara de suma cumpäräturii, sä aibd a da vadrarii dela sine, pentru Casa rasurilor, analoghion la zdce unul, si citeun ban noti de toata vadra, banul milii, ce iaste pomenitin cuprinderea pontului al sasile, dupa vechea obiftwintasi hotärirea hrisovului ce iaste.

12. Asäminea ail sä mai dea vadrariI de la sine, afard desuma cumpäräturii, si la cutia mililor cate doaozdei baninoi de suta de vedre, intru armarea de mai innainte, pre-cum si la pontul al sasilea sä cuprinde.

13. Avaeturile din vechi sint leguite prin ponturile sluj-bei vadraritului, adeca avaetul dumisale Vel Logofdt deTara-de-jos, cite Mee lei la cinci sute lei, si a Casif dof-torilor, cite cinci lei la cinci sute lei, cum si toate celealteobi&luite avaeturi, a sä da din slujba aasta, la locurileinsamnate mai jos, sint indatoriti cumpardtorii a le da de lasine, afarä de surna cumparaturii.

Adecä:Lef dum. Vel Vist.

dum. Logofatul de Vistierie.dum. Samisul de Vistierie.dum. Samisul Casii rasurilor.

. dum. Ecstractieriul Vistieriei.2 V ist. .

3 Vist.,,

www.dacoromanica.ro

168 DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ESTOP IC.A. DIN IA§I

Lei Cutiia mililor.Diecilor de Vistierie.Diacul strIngatorid.Casa cismelilor.

Adeca zeci mii patru sute lei.Asäminea si avaetul posturilor care acum au sä aflä in

lucrare, vor da vddraril de la sine, afard de suma cumpd-raturif, ca sd sä altitureze cdtra suma banilor Vistieriei.

Adecd :Dum. Vel Post[elnic].

,, Vel Camaras.,, Vel Gramatic.,, Lucrätoriul de condica turcesc.,, 2 Camaras.,, 2 Gramatic.

Adecd cinci mii sasd sute lei.14. Banii Vistieriei, inpreund cu analogon la zAci unul,

i banul milii, ce iaste a Casif rasurilor, si bänutul cutielrnililor sä indatoresc cumpdrätoril slujbei anuluI urrnatoritia-I raspunde intru acest chip ; adecd : o a treia parte dintoatä suma, ce va alcdtui bang' Vistieriei, cu celeaalteanaloghii, sd-I rdspundd Inpreunä cu toate avaeturile in.-nainte, la vinzarea slujbei, cind vor lua ponturile, fard nici-o pricinuire. lard celeaalte doao pärti de ban!, In doao va-deale, adeca o parte 'la 30 zile de la vinzarea slujbei, siceiaaltä parte, tot istovul banilor, dupa cinzaci zile de lavinzarea slujbei la cochil vechl, istovind top bani, atit aVistieriei, cum si celealte analoghii, in vadele, si rinduialamai sus ardtatd. Pentru care datori sint dumnealor cum-pärätorii a siguripsi Vistieriia cu chezes sigur platnic,pentru top banii, la vadelile insemnate, si negresit, la sir--garea al treilea, sä infAtosazi pe chezes, ca sd fie stiut cindsä va face hareul, cad in alt chip nu sä poate sfirsi me-zatul.

15. Orice rämäsituri vor ardta vddrärii, sä nu li sa tiein sama, ce top banii sd-I pläteascd la Vistierie, pe sumacumpäräturii. lard ajutoriü si zapcii trebuinosl sti li sd

www.dacoromanica.ro

DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORICI DIN IASt 169

{lea spre inplinirea rärnäsiturilor ce vor avea, precum si,1-Ice pricinä de scadere sail alta inpotrivire sa va in-

timpla, urmeaza pe sama cumpärätorilor, nefiind slobozia cere vre o scadere. pentru aasta, färä a sä putea in-drepta, la plata Ostiurilor, cti ail rämasituri la cumpärätorif(le TinuturI sail de podgoril.`

Tipärit.

22. Grigore Ghica-Vodd cdtre sora sa, d-na Elena,Win.

Répondre ce 28 juin (10 juil.), 57.

Chat. du Mé, 20 juin 1857.Ma bien-aimée sceur,

Il y a peu de jours que je suis de retour de Vichy. A peinearrive, j'ai &tit A Constantin ' de faire un emprunt A laBanque Nationale et de te payer intégralement la sommeque je te dois. Je commence enfin A m'apercevoir que tume bernes et que tu n'as jamais eu l'intention sérieuse devenir me voir au Mee. C'est cruel de ta part d'agir ainsienvers moi, qui t'aime tant. Quitte done ton Vassloui pourquelques mois, viens un peu te retremper en France, voirParis et ses beaux environs. Si tu attends que tes affairesfinissent, tu te trompes fort : jamais elles ne finissent enMoldavie, oil l'esprit de chicane est A l'ordre du jour ; ellesy augmentent, au contraire, et se perpétuent A l'infini. Quiterre a, guerre a en Moldavie. C'est connu.

Nous nous portons tous bien, et t'aimons d'ame et decceur. Écris-nous souvent, puisque tu fais la méchante etne veux pas venir nous voir.

Nous t'embrassons, ainsi que tes enfants chéris.Je suis

ton dévoué frere

Gr. Ghyka.

1 Fiul fostuluf Domn, ce se afla in Iasi.

www.dacoromanica.ro

170 DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSMA ISTORIC1 DDT IA0

23. Profesorul i scriitorul J. A. Vaillant cdtredoamna Elena $ubin.

Madame,C'est dans le plus profond désespoir que je vous ap-

prends la mort de votre excellent frere et de mon ex-cellent ami, le prince Gregoire A. Ghyka ; malgre toutesles consolations et tous les encouragements que lui ontprodigués son épouse et moi, il s'est brlé la cervelle A8 h. du jour, il y a un instant. Nous pleurons tous.

Adieu, et qu'il vous soutienne dans votre affliction.Je vous salue:

[Mardi, 24 aocit 1857 '.]Vaillant.

Din hirtiile lui Mihal Kogálniceanu.

1.

Grigore Alexandru Ghica, viitorul Domn, cdireMihai KoOlniceanu.

Marginéni, 26 juillet [1848].Mon cher ami. Par votre lettre du 22 juillet vous m'an-

noncez que l'opinion de quelques-uns serait que les boyardsn'ont rien fait que soutenir les 35 articles qui sont conformesaux principes reglementaires et par consequent émina-ment (sic) aristocratiques, tandis que les Valaques ontabordés (sic) franchement la question des réformes ra-dicales dont ils voulaient doter leur pays; plus que danstoutes nos petitions, mémoires, etc., nous nous sommesbornés A attaquer rien que les abus de Michel Stourdza,sans faire aucune mention des institutions libérales qui sontindispensables au pays. Je commencerai d'abord par vousrappeler que, lorsque les boyards firent la demande des35 articles au prince, personne en Valachie ne songeait

Vezt D. A. i D. C. Sturdza, Acte i documente relative la istoriarenaVerit Romania, V, p. 499 §i urm.

1

www.dacoromanica.ro

DIN HIRTIILE IAA MDIAI KOGALRICEANU 171

A une constitution, qui flit basee sur des principes radicaux,et que ce sont encore les Moldaves, qui, par cette mani-festation, donnerent l'éveil aux Valaques. Si les Moldavesavaient réussi alors en adaptant des mesures mieux com-binées et plus énergiques, évidemment que ce serait nousqui aurions proclames (sic) plus tard ces principes libé-raux, sans nous laisser devancer par les Valaques. Apresavoir échoué dans leur combinaison, les Moldaves, igno-rant ce qui se passait en Valachie, ne pouvaient, ni nedevaient suivre d'autre voie que celle que nous appel-lons (sic) légale, en attaquant l'administration vicieuse deM. Stourdza, qui seule pouvait apres coup justifier la ma-nifestation du 29 mars. Lorsque plus tard les événementsde la Valachie éclaterent, nous &ions déja lances danscette orniere, les commissaires impériaux étaient sur leslieux, et la nouvelle nous était parvenue le jour méme dela presentation chez Talat-Effendi. Vous conviendriez doncqu'il était déjA trop tard pour agir en sens inverse. En-suite le cholera vint fondre sur nous, tout le monde sedispersa, et, bien peu de jours aprés, les troupes russes en-vahirent le territoire. Voyons si depuis lors nous étions Améme d'agir. La ville étant déserte, la majeure partie desboyards étant confines sur leurs terres, le petit nombre deceux qui étaient libres ne pouvaient pas agir comme vousl'entendez, faute d'éléments nécessaires, faute de l'unitéd'idées et d'action. lls se sont hâtés de faire ce qu'ils ontpu faire dans cette circonstance en se référant A Soliman-Pacha. Mais, pour mieux juger de la situation de notrecause, qui, toute juste et légale qu'elle est, n'en est pasmoins compromise, l'oyez (sic) comment M. Stourdza vientde traiter Bogdan pour avoir osé are le porteur de notresupplique A Soliman-Pacha. Il le fit déporter A Matzin, A.la barbe des Turcs. Evidemment que nous jouons demalheur ; tous les pouvoirs sont entendus pour nous per-sécuter ; rien ne nous réussit, tout nous est refuse. AjoutezA tout cela que les Turcs ont declares (sic) vouloir re-tablir le Reglement en Valachie et en supprimer le chap. I.

www.dacoromanica.ro

172 DIN IIIIITIILE LTA MIHAl KOGILNICEAITU

Par consequent, on veut méme attaquer le principe électif,ce qui aménera, n'en doutez pas, aussi l'abolition de laChambre des deputes. Adieu donc au suffrage universe],voir mérne le suffrage indirect A deux degrés ; adieu A. toutesles illusions des Valaques, qui tombent dans le royaumedes chiméres. En presence de pareils faits, qui sont encours d'exécution, vous me dites d'user de notre droitd'indépendance pour faire une declaration solennelle, afinde montrer le bien que nous avons voulu faire au pays, etc.Mais permettez-moi de vous observer que, vu l'état actuel dechoses, vous ne trouverez pas cinq signatures pour apposerA cet acte, qui, selon moi, est fort inutile et préjudiciablemérne A la cause ; car une declaration pareille ne débaras-serait pas le pays des troupes russo-turques, mais con-tribuerait, au contraire, A y prolonger leur séjour.

J'approuve votre profession de foi en matiere politique;je desire com me vous que les progrès du siècle s'intro-duisent dans notre pays, mais, pour gulls arrivent unjour, il faudrait que nous ne fussions pas sous tutelle, il fau-drait que nous ayons la liberté d'action, qui malheureu-sement nous est refusée. Ces quelques personnes qui bla-guent aujourd'hui contre nous, sont des gens qui ont tournetoute leur vie dans un cercle vicieux et qui, écrasés parles difficultés qui se présentent, et n'ayant pas la forcenormale pour les combattre, s'en prennent aux soit (sic)disant aristocrates du pays pour leur imputer A tort lesmalheurs qui nous menacent. Ne faites pas d'attention Aleurs clameurs et persuadez-vous bien que, si aujourd'huiils censurent nos actes, c'est qu'ils projettent MA unedefection, qu'ils voudraient colorer des quelques motifs spé-ciaux. J'accepte ces barbotteurs de la masse (comme vousl'appelez), car, la masse étant guidée par son bon sens,qui est tout instinct, et, pas du tout passionné, juge lesdifficultés qui nos entourent, et nous sera toujours attachée.

Personne ne s'est réuni A Krivesty, A cause de ces dernièresnouvelles ; il ne nous reste plus rien A faire que d'attendreque les évènements se dessinent mieux. Je vous avoue

www.dacoromanica.ro

DIN HIRTULE LIA MIHAi KOGALNICEAND 173

que j'ai perdu mon latin et que je ne puis rien comprendreA tout ce qui se passe chez vous. Donnez-m'en la solutionsi vous pouvez.

Tout A. vous: Ghyka.Dans peu de jours, j'irai vous voir.

IL

Mihai Kogalniceanu catre Grigore Alexandra Ghica.

Ce 1 août [1848].A peine étiez-vous parti, mon cher Monsieur Ghyka,

que le courrier de Jassi est arrive. On écrit A Giers quela note-manifeste adressée aux Puissances de la part dela Russie est dans ce sens. L'empereur ne &sire nullementun agrandissement de territoire, mais il &sire A ce queordre et la tranquillité soient rétablies dans les Principau-tés ; il explique les raisons et les droits de l'occupation ar_mée, qui, du reste, ne durera que trois mois. Le princeest très content, comptant sur la reconciliation des biais (?).Votre père a été voir Duhamel au moment où il écrivaitle courrier. Duhamel a adressé au prince une note très-forte au sujet des terres de Neamtzo, affermées par lebeyzadé Gregoire [Stourdzal, menaçant qu'en cas de re-fus, il s'adresserait A l'empereur, qui ne voit pas déjá debon ce i 1 le beyzade, et d'autres pareiles compliments. Copiede la note a été adressée A l'abbé. Quant aux nouvellesque j'ai reçues directement, je vous les envoie toutes enoriginal, avec prière de me les renvoyer. Remarquez, jevous prie, les bons conseils de mon pére. Demain ouaprès-demain je passerai la frontière. S'il m'est permis devous donner un conseil, permettez-moi de vous engagerA aller el jassi. Tout le monde s'y débande. Il faut ranimerl'esprit public. Je vous envoie aussi quelques extraits duConstitutionnel", que je vous prie de me renvoyer quandvous les aurez lus.

www.dacoromanica.ro

7411 DIN HIRTIILE LTA MIHAI KOGÁLNICEANU

2 aot matin.J'avais fini hier soir de vous écrire et je me proposais

de vous envoyer ce matin le paquet, lorsque cette nuit jefus reveille par deux moines de Neamtzo qui venaientm'apporter la lettre adressée A l'abbé par l'a (sic). Elleest faite deux jours après la note du general Duhamel, etappuyée par Cosmitza et le directeur de la Cour, Skeletti.Je vous envoie une copie. L'abbé est decide A bailer lesvoiles. Il répond tout le contraire de ce qu'on lui demande,et le remercie pour son nouveau vekil. Giers va aujourd'huiA Neamtzo pour donner une bonne lavade aux envoyésde S. A. Ce sera très dr6le la scene qui aura lieu entreMr Cosmitza, charge d'une mission du Prince, et Mr Giers,chargé d'une mission du délégué de l'empereur. Vouspouvez garder copie de la lettre de l'empereur, pour lamontrer aux amis et connaissances. Voila tout ce que jesais. En attendant, je suis comme toujours

Votre tout-dévouéKogalniceano.

Rosetti n'a pas envoyé des lettres en question ; tâchezde mettre la main dessus.

Giers est chargé d'annoncer officiellement au couvent deNeamtzo que quand mérne la protection russe ne man-quera pas a cette communauté. Pour le moment, la scenede Neamtzo fera une assez bonne impression dans le pays,et Stourdza en crevera de &pit.

Grigore Alexandra Ghica cdtre Mihai Kogdlniceanu.

Yassi, le 13 octobre 1848.Mon cher ami. Je ne vous ai pas crit depuis quelque

temps, n'ayant rien de saillant A vous communiquer. Si-lence complet de Constantinople, rien de nouveau de Bu-carest. Avant quinze jours on annoncait l'arrivée deFouate (sic)-Effendi, actuellement on n'en parle plus ; il

www.dacoromanica.ro

MN BiRTIILE LTA MIHAÍ KOGILNICEA NU 175

parait qu'on vous traite en vrais parias. Les Valaques, quiont fait une revolution et ont combattu contre les Turcs,sont cent fois mieux traités que vous autres. Ils ont étéamnistiés pour la plupart ; les plus coupables, envoyésde leur pays; quant A nous, qui avons demande le main-tien du Réglement, on nous abandonne A la vindictedu prince, qui nous confine A nos terres et nous traquecomme des bettes (sic) infAmes. Que penser de tout ceci?Je vous le demande â vous.

Donnez-moi des details sur les évenements de Vienne,qui nous intéressent beaucoup et ne soyez pas laconiqueen fait de detail., qui se rapportent â cette question vitalepour l'Allemagne, et peut-étre méme pour les pays limi-trophes.

Tout A vous: Ghyka.Negri m'a oublié entierement : faites-lui mes amities. La

feuille de la Bucovine va bien jusqu'à present, et nous in-téresse beaucoup.

A monsieur Michel Kogalnitziano, Czernovitz.

IV.

Vodd-Cuza cdtre Mihat KogdInteeanu.Statia Jassy.

Depesa telegrafica. Presentata la Bucarest în 11 Iuli1860, oara 1 m. 5 amiazazi, sositä la Jassy in 1860, oare4 m. 50, amiazäzi.

Mr Cogalnitchano, ministre-président, Jassy.Déchiffre.Je connais par d'autres personnes encore la conduite de-

plorable de Yepoureano, et l'explication en est tres facile ;vous lui portez ombrage, il jalouse vos succès; c'est tristequ'un homme de son mérite et de son intégrité donne dansces miseres, mais telle est l'humanité. Ceci posé, je ne voispas en quoi cela peut vous décourager et vous faire voirvotre retraite. Car moi, ne pouvant plus jalouser personne,

www.dacoromanica.ro

176 Drig HIRTIILE LUÍ MILIAt ROGÄLNICEANU

vouz m'avez élevé tous trop haut qu'd mon tour je nesache pas vous distinguer et vous mettre en position derendre des services au pays et vous tenir compte de toutle concours que vous me donnez pour le grand bien denotre cause.

Du courage, Cogalnitchano, continuez ; personne, je vousle répète encore, ne saurait mieux faire que vous. Je suisIA pour vous rendre justice, confondre la malveillance etla calomnie; ils seront bien obliges de vous rendre unjour tous justice, et ce jour-lA ils seront tous revenus aupoint de nous entourer pour servir nos efforts communset finir bien plus facilement encore en ce que nous con-struisons avec peine, surtdut â cause des obstacles quenos propres amis nous créent.

Je vous reitère mon entière satisfaction pour votre con-duite, tant comme ministre, que comme mon représentantduns la Chambre, o vous sauvegardez tout le monde ettous les intéréts publics.

Prince Regnant.

V.

Cancelariul Andrássy cdtre Mihat Kogdlniceanu.

Privée. Bude, le 8 septembre 1869.Monsieur le Ministre. La note que vous avez bien voulu

m'adresser le 7 aoat, m'a été remise par 1VP Steege. jevous remercie de vous étre adressé directement A moi,laissant de cdté la voie officielle, qui souvent rallenti (sic)la marche des affaires et rend plus difficile leur sollu-tion (sic).

Je n'ai pas besoin de vous affirmer, Monsieur le Mi-nistre, que, connaissant les difficultés du GouvernementPrincier, place vis-A-vis d'une population susceptible etombrageuse, je voudrais bien que, de notre cdté du moins,tout felt évité qui pourrait rendre cette position plus dif-ficile encore.

www.dacoromanica.ro

DINT WILE Ltd MIHA1 KOGILNICEA.NU 177

La réponse donnée par le baron Orczy A la delegation,pendant mon absence, m'était parfaitement inconnue, et jevous avoue franchement qu'elle n'entrait aucunement dansmes vues.

Depuis, le Gouvernement Royal a pri (sic) des mesuresque, j'espére, vous saurez apprécier. Mr de Kalnoky vientd'étre avisé de se mettre en rapport avec Mr le Préfet deBuseo pour faire, en commun avec lui, des enquerres (sic)sur lieu. En méme temps, j'ai donne l'instruction A Mr deBéldy, chef de la commission internationale, de pousseractivement les travaux préparatoires de delimitation ; l'es-prit conciliant lui etant fortement recommendé (sic), pourqu'enfin ces malheureux conflits de frontiere arrivassent Aleur terme.

Mr Steege, du reste, a bien voulu se charger de voustransmettre les details de notre conversation relativementA ces questions.

Permettez-moi, Monsieur le Ministre, de profiler de cetteoccasion pour réitérer l'expression de la consideration laplus distinguée, et des meilleurs sentiments, avec lesquelles(sic) j'ai l'honneur d'étre

De Votre Excellence le tres-hurnble et tres-obéissantserviteur

Andrássy.Son Exceilence Monsieur de Kogolniceano (sic), presi-

dent du Conseil des Ministres de la Principauté de Rou-manie, etc., etc.

11992. Vol. XVI. 12

www.dacoromanica.ro

XIII.

DOCUMENTE ALE FAMILIEI PALADI.

www.dacoromanica.ro

1. 19 April 7054 (1546). Petru-Voda. Pentru Lazarasin Iuga i nepotu-saa Mogaldea, feorula lui Istoca,Grozava, fltorula SofiicaI", cari vind mosia de la stra-mosi, data de Alexandru-Vocla, gum[a]tate de sata deRumarif", lul Efrema Hura Vornicul, drept 400 dezloti tataresti Apo if Andriesanü i fratele saa Dragosinasi nepotii lora, Iurasco, si surorile lui, Anna si IleanaMarina, feori lui Arpasa, si nepotii lora, Varvara si Ma-rica i Ilisafta, feorii lui Vreamiasa", vmd alta jurnatate, cu350 de zlotl tataresti. Ilinca preaotiasa" vinde a patra partede sata de Zrneiani", cu 200 de zloti tataresti, cu cari a platitpe Iane Griacul de la Bärlada". Satul Rurnanif era preaSmila". [J Iasa, l[eat] 7217 [1708], Dech[emvrie] 15, arnascrisa ea, Axintie Uricarü, pe cata amü pututa dezlega,sa sa stie."

2. Suceava, 10 Septembre 7107 (1598). Eremiia Moghila-Voda, catre Haragrija (sic) biva Vela Vatabil, pentru cer-cetare la halastäti" la Zrniiani. Dvornicü

Format mic îri lat. Pecete de ceara, rupta.3. Iasi, 2 Iunie 7109 (1601). Eremia Moghila, catre Isaca

Vist[ieria] ota Hlapesti", ca jaluit sluga noastra Dra-gana Ciolpanü i Ionasco vat[ahd] za Vist[ierie]" Impotrivaunei Ileaina" (sic), ruda lor; din Negoesti; a intarit K. It'kTpE3A cfnoK[ doua vetre de sat] din MäetYi Negoesti.Fara boierf.

Pecete mica, rotunda. - Stroi Vela Log[olilati ucilú. Drägu-§arril." Slavon. - Si traducere de Gheorghie Euloghi, dascalii."

4. 30 Mart 7114 (1606). Eremia Moghila, pentru Anisiefata lui Isaiü, nepoata lui Ghermant Post[elnica]", care vindemosie de la batranul Stefan-Voda", a patra parte dinMastatici i dint"' Pitigani, In gura BanciI, cu loc de moara

si.

$i

www.dacoromanica.ro

182 DOCUMENTE ALE FAMILLEI PALADI

in apa BarladuluI", lui Toadera Chiriiaca Cam[i]nara",pentru 400 taleri arginta". Costal-la si sora luI, Soflica",vind mosie, de la batranul Alexandru-Voda", a patraparte din BorastI, unde ail fosta Bora gud[e]", cO pret de60 de talerl de argint. Tetiula, feaorula StefuluI, si Anghe-lina, fata Malaniei, si Dragosa, aoril lui Echima, nepotilui Farama, stranepoti lul Oana JulicI", vind mosia lui OanaJulie!, de la Ilie-Voda, a patra parte dinteo saliste ce sachiama Iapa, pre di-asupra fantanif, si cu loca de moarain Barlada", in Tinutul Tutovei, cu 60 de talerl de argint.MarturI, fiii: Constantin, Alixandru, Bogdan si boierii,Stroici Logofat.

La scoala sloveniasca in Sf. Sava s'aa talmacita."original pe pergament, slavon; snur rosu, pecete Cazut.

5. 30 MaiO 7114 (1606). Erernie Moghila, pentru Magdasi surorile, Tudora si Tudosca si Dumitra", urmasi a! luiCoste Clopata cari vind mosia lui Clopot,- de la vechiulPetru Voevod, din Clopotesti, unde se zice Tulestii", luiToaderu Chiriiacu VelaCarnanaria". Ionasco nepotul its-MrepS vinde si el partea sa. Mai vind part! Anisiia fatalui Isaia, nepoata lui Ghermana Postelnica", cu acte de laStefan-Vocia cel batrin" ; Costi nil si sora lui Sofiica, filllui Borce Ceasnic, nepotii WI Oana Julici cela batrina",Teatiula fiula lui Stefula" si Anghelina, fata Melanie! siDragos fiul lui Iachima, nepotii lui Farama, stranepotii luiOana Julici. Marturia boierilor. Iscalitura lui Stroici.

Pergament färä pecete, dar cu snurul rosu pästrat. $i traducerenouâ.

6. C. 1620. Ea, Stanca, gupaniasa luI Murgot -aa fostaDvornica", arata ca amil data si arna daruitil pre nepotu-met' pre Ifrima si pre fiiula sail Neculaia" cu partea luide mosie dina Balacean!, dina Zmiiani . . ., pentru sufletulamea si a parintilorü mei, pentru cad ea n'ama alti fe-orI, sa hie lui . . . si mosie cu tota venitula". Marturi:

dinaintea surori-sa Anita si popa Iona de Zmeani sipopa Gavrila de Tarzil si Dragana de Zrneani si Ru-gina diacula si Lazara Gatina si Gligorie nepotu-sail

Si

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ALE FAIWILIEÍ PALAm 183

*i Iona*co Lazea *i Dumitrawo Teleaga *i Ti*tibana *1nepoata-sa Angheniia".

Pecet: a luI Murgod si alte patru, ciudate, cu fum.7, Ilisafta fata luI Preabid Logofata *i cu fiii miel Io-

nit1 *i Dabi[ja], *i cu featele meale, anume Ervasiia *i Af-temia, nepotii 1111 Preabid Logofat", \rind o seli*te de sata,anume Negoe*ti, ce santil in Tinutula BraladuluI, de sprerasarita, ce sa 'npreuna cu hotarula Bojoranilora", ltriScherleta *i &Nine-sail, JopuluI, de Zorileanr, pe lei batuti.$i derease domnesti ce averna pre ceale mo*iI santupre mana sementid noastre, gupaneasei Focei Urica-rulul." MarturI: Paparea . . . de Tinutula Orheiuldf,Ureache de Ive*tI, Nuora de Teline*tI, popa Vasilie deTeline*tI, Iona*co fratele lui Nuora, Simiona diiacti deStoine*ti, Todorina ota Macine*tI. $i ea Stefanü Rang)m'arnil prilejit acolea, *i s'ail rugata de ama scrisü".

Iscalituri si pecetT cu film. Poi:0] V asile NuorP (sic).8. [C. 1623.] F. d. Tule Tutult1 i sä 12 pragarl. Iona*:

Cult"' i Toadera Beldimana, nemesnichil barladschii, Iona*-cula Dinga cupeta i Plust (sic) Goianil i Hare tija, Gri-gori Capatina de Sirbi. H MHOPTH WAN AOCOHK, ora*enI antiBarlada", pentru Irina, fimiia GhineI ce aft fosta 'Area-laba", care vinde mo*ie la Jigani, In gura Bancid", laMastatid, WI Scratloe [-Scarlet] *i luI Tudurache-, almai-aa aratata *i zapisa de cumparatura dinil zilile lui U-reche Vornica1". - Vinde *i Anasie tata luf Isaia, nepoataWI Ghermantl Post[elnic]". Se daa galbeni *i. una calf' fauna*i o iapa cu manzula".

Copie din 5 Iunie 1784.

9. 1-itl Ianuar 7131 (1623). Iona Carapoto[n]il *oltuz *i12 pragarI *i preotil domne*tI [non renpochi] i totI oa-menil batrinI locuitori {AIHIPIAHH] din tIrgul [Trkr] Barlada[pana aid slavone*te]. Scriemil *i dämil *tire cu [at]astascrisoare a noastra cuma atit venita innaintea noastra gu-

1 Nistor. Actul e decI dupd 1610, dud Nistor Ureche nu mai eraVornic (Uricariul, XVIII, p. 476). Cf. si no 7: Ghinea era, ina inviatä la 1623.

www.dacoromanica.ro

184 DOCUMENTE ALE FAMILIEf PALADI

paneasa Sanfira, cneaghinea Dumitrasco Chiriiac [de aid,slavoneste] si fill el', Toadera si Mariia" : And mosia lorde la Anasiia fata lui Isaia naii8 lilfkH parcalabii", pen-tru 100 de taleri de argint ; plätesc Ghinea si sotia, Irina.A patra parte din silistea Iapa e vindutä aceluiasi pentru60 de tale! de argintü. intdrire. Se pune si rivin, wpaiii11E9LIT Tp111` 6pluutA.

Slavone0e; 0 traducere din 4 Novembre 1820, de Iona Stamatebiira Velii Pitaria, in Ia0.

10. 17 Decembre 7133 (1624). Radul Voevod, pentru Si-mionü Vel Spatar, care aduce zapisul de vinzare al luiIgnata si sotia lui Draga, nepoata lui Stancula din BA-cani", pentru loc cu moard pe Tutova, cu KAMI-111 de vatra.

Pecete ruptA. - Dumitra§co Stefan Vela Logofata u[ill. Mar-mure." - Slavon,

11. 3 Ianuar 7136 (1628). Miron Barnoschie Moghild-Vodd, pentru ,,Drdgana si Efrima si Albulti", cari ati ia-pisul lor de la Simionil Gheuca Vela Medelniarii si dela Petriula parcalaba si de la Lupula hotnoga si [P]ascochihaia, si de la jupäneasa Muroae, §i popa Dragosil WIGrecit, si. Tom, etc., din Hulpa§eanf", pentru cumparare demo§ie, de la ;,Grigorie, Sofroniia, EA Grozavei, nepotii luiGhermanü din Zmiani" , in satul acesta si in Bdlaceadidin Tinutul TutoveI. Acelasi. Logofdt. - Slavon..,12. 30 April 7136 (1628). Acelasi Domn, pentru Efrima

si fiul, Neculaia, cu zapisul de la Iona de Zmiarii si popaGavrila otti Trädzif si Dräganil din Zmiani, Rugina diiac§i Lazäril Gatinii §i Gligorie, Iona§co Lazia §i Dumitra§coTeleagä §i. Titibanil i Anita §i Angheniia`c, cari marturi-sese cum cd Stanca, jupdneasa rdposatului Murgoci bivaDvornicü", da averea, la Zmiiani, de pomand. - AcelasiLogofdt. - Scrie Sava. - Slavon.

13. Iasi, 28 April 7136 (1628). Acelasi Domn, pentruEfrema Stolnicela din satul Zmiiani si cu Ghianghea bivaVela Vornica si fiul Ma Niculaia" (v. n1 12), pentru mo-siile cunoscute. - Scrie Sava.

14. Iasi, 10 Decembre 7137 (1629). Acelasl Domn, pen tru

www.dacoromanica.ro

DOCU*ENTE ALE FAMILLEI PALADI 185

Värvara fata lui Telea Stolnicd i gioeri eI, Buciuma*CiPitärelü i Zahariia diiacd", in proces cu Iona*co Mar-mure *i cu fratele lui, Mierea Uricard, i cu cumnatul lor,Toaderd, i a*ijderea cu Albul4 Í cu Efrimü i tu uniirdza*i aI lor", pentru o moard pe Smila. Se aduce *i actde la sfant n'tposatul unchiul [suica] Domniel Mele, EremiiaMoghila Voevodd". Proces cu Toflea Murgoci i cu Nechitaaprodd cu Molodetil*etrareld i cu popa Gavrild ginerele luiGhermanü", i alti rdze*I, pentru satulRumdni. Telea Stolnicluase o parte din Rumänl de la Efrimü Huru bivd VeldDvornicii". - Acela*I Logofdt. - Bor[i]leanuld. Slavon.

15. Harldü, 30 August 7138 (1630). Dumitrasco $tefaniiVela Log[o]f[dtd] si Lupulü V[e]lii Vornicii de 'flail-a-de-psi-1*iLupuld Veld Vornicd denü Tara-de-susd*i Gavrila*d bivdVeld Vornicd si Petra*co Bould Veld Spdtard*i Grama bivüStolnicd i Furtuna bivü Comisd i Pavald ftori LogofatilIstratie treti Logofdtd i Crdciund .Aga i Gavrild MircaVornicd i Dumitra*co Gheuca Vornicü i Neniuld Vor-nicü i Gorgand bivd Vornicd i altl boeri dind Curteg[o]s[po]d", pentru Stanca, gupaneas[a] lui Murgoci Tofleabivü Vornicd", care vinde mo*ie la Paule*tI. Si partea luiGoiand Gangurd.

16. Ia*I, 15 Ianuar 7139 (1631). Moisei Moghila-Voda,pentru Albuld si Frimuld, in ceartä cu Prsenie i Erina,pentru Zmiiani, parte, luatd drept un Tenu,8 *i 4 ta-leri. Acela*l Logofdt. Scrie Focea. - Slavon.

17. Iai, 17 Mart 7139 (1631). Moise Moghila, pentruDumitru bivü prdediabd", in proces cu Frimuld. Dumitruse da drept de sullet (cuo AinEmotH) al_.Murgotoaei".Cellalt arata ca i s'a dat prin botez. IscAle*te Dornnul.Uricar : Dumitru.

18. Iasi, 12 Maid 71 a9 (1631). Moisi Moghila- \Todd, pentruStanca Murgctoae i fiul el, Dumitru hivü präcdlabil, cunepotii el, Dragand *i Efrimü i Albul".. Pomenit Costan-find Cimbala, Iona*co Patereale, Sildvestru, Frimuld (inloc de Efrim)... Ghianghea Ve1ü Logol[d]t iscaal."Fard scriitor. - Slavon.

icai ci

al

8

pi

$i

tiC[iid]

www.dacoromanica.ro

186 DOCUMENTE ALE FAMILIE! PALADI

19. Iasi, 30 Maiti 7140 (1632). Alexandru Iliia$-Voda,pentru Ionasco de Zmiiani si cu' Ursula si Dumitrasco, fe-orula lui Buciumas", si alte sementii lor". Cändu sä va\Tana peastile, sä fie cu stirea tuturorti, si sä-lti inpartä frd-teaste, sä ià ei trel pesti si ceialalti unula ; iard cine vavdna intr'ascunsu, sä fie datoril portei 12 bol. . . [Cräs]teaDamiian" scrie.

20. Iasi, 5 Iulie 7140 (1632). ,Simiona Gheuca Medelni-ceariulti-celii-Mare" aratd O. s'a plrit cu Ionasco, Ursulasi alp: frati ai lorr. pentru o poiand ,desupra Rumänilorti".Gorgan Vornicul merge ca hotarnic, cu Mafteiii Rosca de&dada 1. Cine de intru noi va mai scorni pärd prentruaaste, sä fie de gloabd portei 12 boil." Marturi: GheangheaLogotätulti-celti-Ma re, Lupul Vornicul de Tara-de-gostl,Iurasco Basotä Hatmanulti, Ursu Varticti Vorniculti, Ga-vrilii Mirca". Iscalituri. - Scrie eti Dumitru uricariti".Pe V°, notita slavond a lui Crästea Damiianil uricaria".

21. Iasi, 11 Ianuar 7143 (1635). Vasile-Vodd, pentru Si-mion Gheuca Mare-Medelniarti, care a cumparat o partedin &lean! ..., din toatä partea WI Stancul6 a patra parte"si parte din Politani. Pätrasco Basotä Vela Log[o]f[d]t is-calti." - Pecete mare, rupta. - Slavon.

22. Iasi, 6 Iulie 7143 (1635). Simion Gheuca Medelni-ceariulii-cela-Mare" arata ca a läsat giupäineasii mealeMäricdi, cu partea mea din& bucate si dina totti ce vomaavea, giumätate, ca sa ma comande cumti sti cade, ca preunti ogle. Dar se vor pläti intäiti datariile. ,$i de datoriidupd pamenti, ca sä aiba a da pre la mändstiti, sd-mifacd slujbe si säräcuste cu bucatele meale, iara giumätatedina bucatele noastre si dina tottl ce voma avea, sa fiepartea giupdineasii meale Maricai, ca sa sd hrdneascd pandunde va vrea Durnnedzati, de va fi vie, iard dupd moarteaei sa-i fie si ei de comändare si de pamenti. Asijdere deunü satti anume Bäcanil, cu moil.' si cu totti vecinulti, cene iaste cumpäräturd inpreund cu giupäneasa mea, iardsi

1 V. I. Antonovid, Fratil Gheorghie i Neealca Rwa-Codrianu,Birlad, 1908, pp. v-vI.

www.dacoromanica.ro

DOCLTMENTE ALE FAMILLE1 PALAD1 187

1-ama lasata sa fie a ei, cu tota venitula M'ama lasatasa ma grijasca i sa ma comande. Dintre multi boiari ceaü fostü dumnealorü de fata canal arna facuta acestazapisa, dumnealui Chico.$ü Setrariula-cela-Mare i duin-nealui Racovita Cehana Logofatula si dumnealui Tode-ra$co Logofatula alü treile i Caraca$a Uvariula-celaMare $i Apostola ce aü fosta Pitara i Iona$co Pravalie

alti boiari aa fosta. Deci cine sa va smenti dinú fratiIno$tri saü dina soroa saa dinü nepotii no$tri, i va vreasa pareasca pre giupaineasa mea dupa moartea mea, pentrubucate saü pentru acelü sata, acela sa fie tracleata $i pro-cleata, $i sa fie ucisü de Domnulii Dumnedzad $i de prea-cista maica lui H[risto]s $i de toti sventiI, $i sa aiba partecu Iuda $i cu Ariia, $i SA n'aiba loca ina pamanta a venidupa mene. De aasta marturisescu cu sufletula mjeü. $i

Boraleanula Uricariula, amü scrisü ca sa sa $tie". Is-calituri i peceti. Intre ele, $i egumenula Gligorie deRaca $i noi marturisima" (pecete cu Sf. Neculai) i t cusFINAT Mothirnip Prittllía. Foarte frumos iscale$te: aza Bo-raeanul Uricara".

23. Ia$1, 3 Iunie 7146 (1638). Vasilie-Voda, pentru Erina,fata Paraschi, nepoata Dochii", in proces cu Efrima fra-tele lul Albulü", pentru parte din Zmeiani, $i cu case gata.Pomenit Mierea Uricari. - Gavrilas (?) Vela Logol[ata].-Saidira. - Slavon.

24. 20 Decembre - (c. 1640). Gligorie i sora meaSofroniia, feorii Grozavei, nepotif lui Ghermarai di Zmii-ani $i Balaceani" \rind mo$ie in aceste sate Jul Drägana

lui Efrima i Albolui, dereptü dzeace vaci cu viiY $i 2boi, $i pre ban! doazecl de taleri batute".

Marturi: Simiona Gheuca ce aü fostü Comisa $i Pe-trula pracalabola i Lupula ce aa fosta hotnoga i Pa$cochihaia i popa Drago$ü di Greci, Toma de acolo i lo-na$co i Radol $i Toadera di Holpa$eani i a1i oamenihunl." - Peceti.

25. Ia$f, 28 Octombre 7149 (1640). Vasilie-Voda, pentruDumitru Gheuca ce aa fostü Vornica de Poarta, i cu

eaea,

si

a

www.dacoromanica.ro

186 DOCUMENTE ALE FAMILTEI PALADI

soro-sa, cu Anghelina", cari se judeca cu cumnata lorü,Marica, gupaneaasa luI Simiona Gheuca ce aü fostu Medel-niceari-Mare, pentru ramasite ce aü ramasti de GheucaMedelniceari, si pentru ocine". Arata zapise ca a dat luiDumitru Bacanif, iar surorii un sat cu numele lasat inalb, Inca in dzilele lui Mironii Barnovschi-Voda, canduaa fosta vrandu Simionü Gheuca sa sa inparte de gupa-neasaa lui, de Marica, pentru scraba ce ail fosta avanduinpreuna, iara dupa aceaia ei . s'aa inpacata si aa lacuitadepreuna de atunci pana acmu, ce s'ail savarsita". Eaarata zapis cu marturif, si de la egumenii de la SvMtaam[a]n[a]stire de la Uspeniia Preacistel si de la SveataaVeneri". Domnul hotaraste ca zapisele fraOlor sint facutela nacaz. Li se ieaa. Invinsii daft eraia In VistiiariulaDomniel Meale". Iscalitura Domnului.

Pecete mare, ruptä. -- Cf. vol. VI, pp: 20-1, no 34.26. 17 Julie 71,51 (1643). Tinasie si Hu . : . si Necula.

nameasnicii de Bralada, si Iani soltuzula cu 12 pargarI, sipopa Stefana, domnescu, si Ionasco dinti G ..., tij, i Ursula,Vantula Wt.'', i Micro tijú, i Ilie Colistard (sic), i NeculaBarbo..., tija., i Neagoe -ai.1 fosta soltuza, i Simionü Pa-ticatula, si multí oraseani buni si ...si tined, de orasü de Bar-lada" marturisesc CA fratele lul Scralcal si cu fetorula Ili-safteiü, fata lui BreabiLi Logofatü", aa venit pentru vin-zarea silistei Negoestil

Pecetea ora§ulu, §tearsä, i multe altele ; una greceascA, alta::..Vornicii".

27. 1-ia Februar 7152 (1644). Simionü Cernea (?) sol-tuzula, cu 12 pargari, si popa Stefana cela domnescu siIonasco Dinga neguWorula si Nacula tija si Vantula tijilsi audina tija si Neagoe &aft fosta soltuzü si multi' oa-menI buni, tineri si batrani, de targu de Br[a]lada, asijderesi Dräganii de Zmiianl, sluga domnesca, si Maria Hulpede HulpaseanY si Balea tijii, §i Petria de Banca, si Necoarade Suseani, si alt.1 oameni bunü de tia]ra, ce ne-amt prile-jita", marturisesc pentru Anghelina si flu] el Vasilie, fata luiSimionü Miera, fiul Naslei, fata lui Iona Fararna de Fara-

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ALE FAMILIEI PALADI 189

mestI, cari vind dof batranI din silistee de acolo, gu-panuluI Sera WO de Zorileanf"; pe 100 de leI bätuti.

Pecete orau1uï; pecete cu ermonahd Theodo [?]".28. 145 Decembre 7153 (1644). Vasilie-Vocla, pentru Ne-

culaia si Irimiica, fiii Made!, cu rude, Irimiia fml Anef,Ionasco fiul Pope!, Corniti flur Agafief, Gavril fml Nastef,cu Dragan, Ifrim, Albul: se Invoiesc pentru BiliceanI siZmiianf. - Toderasco Vel Log[olf[att]'iscalil. - VasilieCorlattl. - Slavon.

29. Suceava, 16 Iunie 7153 (1645). Vasilie-Voda. Intarirepentru un Todera. Scrie Larionü.

Pecete cu Chinovar. I

30. Iasf, 8 Februar 7159 (1651). Ursula dinü sattl dinüZmiianf, fiorula IrineI, nepottilil Varvaref, strenepotulaTelel ce aa fosta Stolnica", da Mosie in acest sat, dinRomani", din Stramba, dumilor sale Enachi [i] luf Ga-vrilii Pal[ajdi, si dumisale Toaderü Paladi, pentru sufletulilcelora ce li-aa agonisitti aciaste mosif, si pentru sufletu]tinostre. Marturi: Scraletü dinü arilianf si Apostolachiede Zmiiani si Bejanü Gheuca si Ionasco sna Draganü otaZmiiani si popa Gavrilil cela domnescu ota Barladu sipopa Chiriiaca duhevnicu mieti de aco[foj si DumitrascoBuumtisa de Zmiianf si Cazacula, frate-mieü, de Zmiianfsi Antohie Costachie Armasa si Costantinü Bujorahula siNecula Bujoranula si Costantinü Topa parcalabli si IonascoTopa si Pavalil Surta ow GherghestI". Iscaliturf si pecet1.-Scrie Constantinü.

31. Iasf, 5 Iulie 7159 (1651). Vasilie-Voda. Ail venit lael Paladiesti', cu zapis al luf UrSula (v. n-I precedent).Intarire. Az Go'rghi *tefanil \Toil Log[o]f[a]til iscal[al.

',--1 ,--) nc----TJ At

( «'''' y & E,-(c, - Dumitrasco.

www.dacoromanica.ro

190 DOCUMENTE ALE FAMILIEI PALADI

32. 8 Iu lie 7159 (1651). Märicuta Gheuca da Bacanil sieurtile nostre, si U besiarica in satd, si cu häldsteil, si cumoard ce iaste In mij o u u satu ui ..., lui Toader Paladies[ä]n Paladi Vistiarnicd, Dumnddzdu-ld pomeniascd, ca sdfie direptu sufletuld moll si a gupdnu-med, Dumnddzdu-ldiarte. lard dumnialui Toderasco sd aibd a ma griji si amä socoti pand ce void fi vie si a sadea cu mine Indcurtli. lard, dupa sävärsäniia mea, clumnialuI sä aibd a mdcomända si a-mi pune tar (sic), ca unil gupaniase, cum säpune si altord gupaniase. Insd dind bucatele meale ce voidavia ea, sä ma grijasc si sa aiba a da pentru sufletulfilmed cul void lasa ea cu limbd de moarte, acelora sa dea."Nimeni nu va strica aasta danie si darovanie ce am dd.-ruitii... Dinaintia a multi oamini buni, bdträni si tineri, sidana (sic) a negutitori de tärgu de Bärladd, si dinainte amulte slugi domnestI de la tard, si denaintia Grasulu-soltuzuld, cu doispriace pärgari, si denaintia Dabijei Vor-niculd de tfárgu de Bdriadil, si diriaintea pope lui Gavrilde la besiarica a domneascd otamú, si dinaintia popeIluI Chiriiacü otarnd, si dinaintia popei. lui Ionasco dindCouba, si dinaintia 'dumisale lu'i ScArletd, si dinaintia Jo-puldi bratd ScArletd, sit dinaintia DingdI bdtränuld tar-gului, si dinaintia luI Simiond Cernaa -ad fostu soltuz, sidinaintia lui Toaderd Davidesculd a ail fostil soltuzd, sidinaintia Ursulul Väntuld, si dinaintia lui Hilofie feorultiVäntului, si dinaintia lul Micro, si dinaintia Cdrstei a adfostu soltuzd, si dinaintia Neculel Cuucti, si naintia luIIfrirnd a ad fostu vamdsü la Bärladd, si naintia lui Io-nasco Precupd, si dinaintia Carstei ziatd Vantuld, si dina-intia lui Costantind Goiant si a feorilord NeculuI, Gavriildsi Jane, si dinaintia lui Hilipil audind, si dinaintia a multioameni hunI si bdträni, tArgoveti de tärgu de Bärladd, sidinaintia a slugi domnesti dind satd dind Zmiiani ..., sidinaintia feorilord ai Arsdnoae, anume Nästaculd si Va-silie bratd ego..., si dinaintia lui Budock feorult1 Cretuluide Susiaril, si dinaintia lui Iortaseo sälarulii ' otamil, si di-naintia a oameni dind satti de la mine, anume Nästaculd

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ALE PAMILIEI PALADI 19 1

si Irimiia si Ionasco Giurcánula, si dinaintia a multi oamenibuni, slugi domnesti di prin pregura, ce s'ati prilejitü dead fostu la atasta danie a mia ... Daruire in viaci... Asij-deria si ea, Ora voia hi vie, de voiü vrea sa intorcu, safia trecliata si procliata si afurisita de 318 oteti, si sa fiacu Ariia, si sa n'aibu loca in pamanta." Pecetea Birladu-luI. Si ea Ionasco Zupco, marturü. *i ea, popa Istratie, du-hoyniculti dumisele, scriü si marturisescu curna mi ati mar-turisita dumneaei la ispoveadanie. Ea Maricuta gupaniaasaMedelniciaruluI Gheucai (pecete cu doua stele s. a.); Da-bijea Vornicula ; az pop Gavrild gn [-domnesc], daiscala;Scarletü; eü, Draghici aprod, martorü."

Punere de degete.33, 8 Iulie 7159 (1651). Vasilie-Voda, pentru urmasii lui

Marmure, cu privire la Balaceani. - Gavrilasa Vela Lo-gof[a]ta. - Dumitrasco. - Slavon

34. Iasi, 7160 (1651-2 ; fara luna si zi). Vasilie-Voda, pentru,:Ursu negutatoriula", care a pirit pe Paladie Pitariula,pentru nesti ramasiti a ii Gheucoae". Cistiga Paladie. -Pecete cu chinovar. - Scrie Poiani.

35. Iasi, 12 Februar 7160 (1652). Gheorghie $tefan VelLog[ofat], Ghica Vel Vornic de Tara-de-jos, GheorghieHatman si pircalab de Suceava, Torna Vel Vor[nic] deTara-de-sus, Costantinü Ciogolia Vel Spat., Alixandru VelCeasnic, Iordachie Vel Vist., Grigorie Vel Comis, MatiiasSturdzea Vel Med., Solomonü Vel Cluar; Dumitrasco VelPitarü, Racovita Cehana 2 Log., Statile 2 Vist., PrajasculaClutar, Neculai si Ilie Arapu, Vasilie Slroescula, vornicide gloata, si alti boieri de Curte, pentru Paladiestii, fitoriilu Paladie &ad fosta Vistiarnicü", cari aü capatitt locurila Zmiiani, Romani, din gura Geriului", Stramba, ceiaste pre apa Tutuvel", prisaca la Mand zani. - Iscalituri.

36. Iasi, 6 Ianuar 7161 (1653). Vasilie-Voda, pentru piradintre sluga noastra Paladie Pitara si Gligorasco Gheuca,cumnatu lui Ursula aprodü, pentru unü Masted de laZmiiani, dziCanda Giigorasco, cumnatula Ursului, ca tinein halasteü tota Paladie si cu sluga noastra, cu Iurasco

www.dacoromanica.ro

192 DOCUMENTS ALE FAMILIDI PALADI

Fulgerü Setrara . . . Sà." tie PAladie in hAlAstea cAta afttinuta Ursula Aprodula in viiata 14 atata sa tie si PA-ladie, iart mai multa 'sä nu sa ameasteci nid unula, nicialtula, si sA nu sä mai parasca de aasta Ora niciodd-niAoara in viaci". - Pecete cu chinovar.

37. Iasi', 8 Tune 7161 (1653). Vasilie-VodA, pentru Toa-derti PAladie Pitariul", di privire la BAcanT, ce-sa la TA-nutula Tutovei, dzAcandu Bejanu Gheuca cA acela satilaa fosta a unchiula lora, a lui Simionu Gheuca". Cella ltspune ca-i daruit de Maricuta. Jara, pentru scrisorile ca-rile aa fosta avAndu MAricuta de la gupanu-sda si aamärturie de WA, ail data samA PAladie Pitariulü precumaail fosta intr'una secriiü a el, si 1-aa fosta daalti la unanegutAtora la trAga la Bar ladü, la Costantina Goiana ; siacelü secria 1-aa fostü Oecetluita ScrAleta $ i cu BejanüGheucai (sic), ca sä stea WA va mearge Paladie PitariulasA caute ce va fi intraceld sicreia, iarü Bejanü Gheucafiindti diregAtora acolo la BArlaada, ela n'aft asteptata prePaladie, -aa mArsu de ati luata sicreiula, in tAriia lui, si aascosa aceale scrisori de le-aa luata... Lama gudicata dupaleagea WAY ca sa marga Bejanü Gheuca sA-si dea credintapre s[fAr]taa Evanghilie la s[ían]ta besearicA precuman'ati luatü 'ela aceale Scrisori dentr'acela secria, si, deacava gura precuma i s'ati socotita gudetula, ela sa tie gu-matate de saata... Iarü, deaca nu va guraa Bejanü Gheucapre dupa giudetü, precuma i s'ati alesa gudetula, sa tietuba satula boiarentila nostru carilemai susa iaste scrigilToaderü Paladie Pitariula". - Azü Gorghi $tefanii VelaL[o]gto]f[A]t[a] iscalti. - Tirona."

38 Iasi, 7163 (1654-5). Ghiorghi Stefanü-Voda, pentru[P]tintelei; CApitanulti, cu privire la o Ora relativ la satulRomani, etc. SA fan semne. - Pecete cu chinovar,

39. Iasi, 1-iii Iunie 7166 (1658). Bejanti Gheuca raiifostu Pitaru si nepotula mea Enachii ftori Cíasnica" aratAcu privire la Ora cu PAladie Stolnicula, cAruia-I cerea ju,matate de BAcani. N'-aa vrut ei dol BA jure: rfamti vrutasa gurAmti, si anni lAsatu sà fie satulü totil a dumisaleK.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ALE FAMILIEI PALADI 193

Face si zapis, cu marturI: Vasilasco Veld Vornictl, Ne-culaid Racovita Hatmand, Stamatii Vela Postialnicti, To-derasco Veld Spatard, II.upasco Vela $atrara, AlexandruRamandi Veld Usiari, Gavrilita bivü Sal-dart-1, Nianiuldbivü ftori Logofatti, Costantind bivú parcalabd hotinschi,Costantind Caracasd bivü Postialnica, tefanüsna Darii Spatar[ial, Ionasco Bogdanü bivú Stolnica". Bles-tern. Sa hie lacasti sufletuluI luI cu Ariia intr'unüIscaliturile. Pecetea luI Bejan are: Roxanda.CostachiAy SaTdar."

40. C. ' 666. 14, 9 Maid. Solomonü Barladean[u] VeldLog[o]t[a]t i Vasilie Veld Dvornica visneai zemlii" scria lapriiatinil nostri, la Vornicif de Barladu", pentru jalba luIGhiorghita Bogdand ce ad fostu Comisa, pre Pascald sipre Gavrild fioruld luí Gligorasco din Rusi", pentru ha-lesteul la ZmilanI". .Cheltuiala nu vord sa-I intoarci aceiraziasl si sa le hie iazuld depreuni. 1::entru acesta lucrusa chemati pre acel raziasi: innaintea>woastra i foarte predreptaate sa le Watt* sama depreuni cu oamini bunI deacolo, cata cheltuiala sä va afla ca aü cheltuitd cu acelüiazd Bogdanü Comisuld, sa punetl o dzi, sa-i intoarca aceIraziasi pre giumataate de cheltuiala, i sa le hie halesteul,depreuna sa-ld tie ; iard, de nu-I vord intoarce bani la dzice aü cheltuitü, sa tocrnasca i sa sa invoiasca el in deel, sa-sl tie Bogdanü Comisuld halesteulü. Foarte predreptaate si pre amanuntuld sa luatl sama i sa-i tocmitiacold, i, precutrid vet! afla cu oameni buni, sa facetl si ornarturie, sa e datl stiri." Iscalese, fara peceti.

41. Iasl, 30 August 7169 (1661). Mirond Baocd bivüSulgiarü" rnarturiseste ca a vindut ,,rnosie cumparataf',

PobratestiI, cu vecini, cu loci' de halestiaa, cu locil deprisacI",etc.Pomeniti: Ghiorghita Prajasculd, Neculai Strain-

Marturl: Iorgachie Marele-Vistiarnica, i denaintiafratine-mied Neculaf Buhusd Vela Medelniceard, si den-naintia cumnatu-mied Paladievtori Jicniciarü, i dennaintialuI Gorovei Carnarasulti". - Pecete cu monograma a luiBucioc.

11992. Vol. XVI. 13

lord."Gavrild

sa-tub.)

biaid.

Stolnicul,

www.dacoromanica.ro

194 DOCURENTE ALE PAM:MIDI PALADI

((,31 ?42. Iasi, 11 Iu lie 7176 (1668). Toaderü Päladie -amil

fostü Stolnica" aratd cd s'a tocmit cu Bejanü Gheucafostü Pitaria i cu Enachi Pdharnicula alü doile", pentruBdcanI, curn sä daü eü dumisale luí Bejanü Gheuca Pitariulao suti de stupi buni intealesa, acmu in toamnl, iard dumi-sale lui Enachi Pdharnicula i-arnil data toate partile deocind -a avuta Gheuca Spätariula i updniiaasa dumi-saale Marica la sata la MändzatI si la sata la Häläresti,la Tinutuld Tutovei". In schimb, va avea in pace Ba-canil. Asadzatura" se face cu acesti marturi : VasilascoVela Dvornica visneai zemli, Stamatie Vela Post., Tu-derasco Iordachi Vela Spat., Alexandru Ramandi VelaUs[eria], Gavrilasti Nianiula bivü vtori Log[o]f[A]t, Costan-tint biva parcAlabii la Hotina i Viatresa, Siliona, Ghiar-,

vornicl glotni". Scrie Stritulata".- Päladie are pe-cete cu :TAn A i arme neldmurite.

Suretil de pe condicä pe satuld Bacanil. Sata in-tregü Bacanil, daniie dum. Vela Vist[ieria] de la unchiulil

Costandinü Palade, iarü luI Costandina Palade i-aüfosta de la tatd-sail, Toaderil Palade fostü ;

iarü Toaderil Palade aratd unü zapisü ding leata 7176[1667-4 Iuli 11, cumil cd tocmita i s'ati asezatil cuBejana Gheuca Pit[aria] i cu Enachi bivü vtori Pah[arnic],si ail datil lui Bajanil 100 de stupl bunt i lui Enachi PA-h[arnica] data toate pärtile -aa avutü Gheuca Späta-riula i gupaneasa luI Marica la satü la Mänzati si la Ha-

Una vadil de moard in apa Barladuldi, dinü gosa deMaminä si dinü gosiI de gura flordetdi, ce este pe loculaFärämestilora, mosiia feorilora Dabijdi, cumpärdturd dum.Toaderü Paladi Vela Vist[ieria] de la Mihälachi i Bejana

Taculil, cu zapisü dind letil 7239 [1731], Mai 15."44. 12 April 7177 (1669). Dumitrasco Butumasa dinü

Zmiianit i Postolachi Drägana de acolo si Ursula Babesilde acolo i IonasctAä Drägana i Neculai Fulgeril de acolo

Stratulii Vornicelulü de Bäcanl" arata cd, tämpländu-sä Panaite Grecul märgändu la Iaí cu neste vina, cu

43.

s'ati

i-aü

-afi9

a-aa

laresti...

si

si

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ALE FAMIT TRI PALADI 195

cdteva butl, l-aft intunchinat la gura lapel', pe Bärladti,oste luI Costantin-Vodä, candu l-ail gonitfi Tätardf, si i-adspartu eI butile, si le'a bäutti ; apol Panaite Grecula s'ailapucatii de satele de pre inpregurii, de Banca, si de Bu-jorenI, si de EpureanI, si, dzicandu cd i-aft spartu eI butilesi le'a bäutil, si dzicAndu Panaite Grecula cd aa gäsitilla butile luf si pe Nästacula fitoruld i A rsdnoe dint"'ZmiianI, si apoi, prädändu Panaite satele, si Ndstacului nea-vändu ce-I lua, cd murise, si lufndu bucatele noastre päntrudänsula, noi amii luatti de grumadzI pe Chindie, femeaiaNästaculuI. L, neavändu ce (IA sä sd plMeascd 12 lei ce aiidatti, aa cadzutil cu rugdminte la Ionäscutd Ifrima, de-aildata päntru dansa, de o aù plätita ; si ad inblata Ionds-cu[d] cheltuindil päntru dansa pänd o'il mänduitti de acolo.April ea, Chindie, femeae Nästdculuf, neavändu sa daa baniIlu Iondscutd, ce ad data päntru mine, i-amil data mosiebärbatuluI mefi de la satti de la Bäldcen[f]". Degete cu f urn.

Constantin Serban se afla In Scaunul Domnilor MoldoveI la 26Ianuar st. v. 1661. in Februar, Tatarf, Turd' si MuntenI 11 scoaseradin Ora, dupä o ciocnire Intre Cazacif Domnuluf si Intre Iali-Agasitatáresc (v. vol. VI pp. econc-x). Vedem din acest act drumul pecare 1-a urmat Constantin In fuga sa.

45. Iasi, 1-iii Iunie 7178 (1670). Duca-Vodd, pentru Gav-rila, florula lui Gligorasco Gheucdf", In Ord cu Pdladie-ad fostu Stolnica-Mare", pentru hälästeul" de la Zmiiani.Vasile-Vodd a ingdduit. Intarire. - Pecete cu chinovar(din 7174 [1665-6], se pare).

46. Iasi', 1-id Iunie 7178 (1670). Alecsandra gupäniasaräpoosatulul Gavrilii Päladie Sulgiariulii si cu ftoruliimea Toaderd" se tocrneste cu cumnatu-mea Toaderil Pa-ladie -ail fostu Stolnicii", pentru partea din haldsteul de laZmiiarif, drept care iea In schimb pärlile miale dint' ocine",de la Ursul. ApoI cla partea de hälästeil cumnatu-medluI Ghiorghie Bogdana $etrariuluI, pentru sä n'aibd triabddumnealuI la hälästeula dind PortirestV. Marturf : durn-nealuI cumnatulfi Häbäsesculti Marele-Vornica de Tara-de-susii si dumnealuI &ate-met-1 Toaderil bivit Veld Spätariisi dumnealui frate-med Ilie Vela Stolnica si dumnealui

www.dacoromanica.ro

196 DOCUMENTE ALE FAMILIEÍ PALM)!

Chiriiacti biva Vela Jicniciara, si denaintia lui Enachiivtori Paharnic, si denainte Jul Vasilie treti Logofatü, sidenainte luI Scarletü Postelniculti, si dinainte lui Posto-lachie", etc. Pecete cu M. ac.

47. Aceiasi data. De la aceiasi, pentru schimbul cuGhiorghie Bogdan. Marturi: Gligorasco Habasescula VelVornicü, Gavrilita Costachi Vela Spatara, Iona RacovitaVela Comisü, Enachie ftori Ciasnica, Vasiliia tretii Lo-gofatü". - Pecetea stiuta.

48. I41, 3 Iunie 7178 (1670). ,Gavrila, fiorula lui Gli-gorasco de Rusi, si Pascala, cumnatu-miea", vind jumatatedin helesteul de la Zmiiani lui Ghiorghi Bogdanü alti doile$etraria" pe 100 de lei batuV. Marturi; Ion Racov4a Ma-rele-Comisa, Enachi vtori Paharnica, Vasilie Gheuca Lo-gofatil al treilia, Scarletü Serbu Postelniculü, Zahariia &adfostü Camarasa si Tanasie -aft fostu Sulgiaria."

49. [Iasi], 15 Maia 7179 (1671). Ghiorghi Bogdana aladoilia $etrara", pentru helesteul din Zmiiani. Marturi:knit Racovita Vel Comis, Enachi alii doilea Paharnica,Vasili Gheuca Logoratula alii treile[a] si Scarlata SerbuPostelniculü si Zahariia bivü Cdrndr4.1 i Tanasie bivaSulgeartiu. Iscalituri.

50. Iasi, 4 Mart 7191 (1683). Aspra gupdniasa lui Pd-ladie Marele-Spätara", hiindu ea tota bolnavd, *i temän-du-mi de rnoarte grabnicd", face scrisoare sotuluí mea Pa-ladie Spatariului... ca sa-1 grijeasca dupa obiciaiula t[a]rai,si most si ce amil date la unchiula met"' Statie Cluciariuld,sa fie a cuconului mea WI Costantina -", jar, dupamoarte, dumisale gupanului meil §i cuconilorii dumisalicara vorti träi." Blestem. Martur, duhovniculii meil, popaGavrila ota Cetatue, si denaintia Svintii Sale lull DosoftelMitropolitul.. Iscaleste Dosoftei Mitropolita Seavschi"(pecete cu sf. Gheorghe: rigthrrk eTao rgoprie Aumorionifia.'E-f6 7C07C. a6ptijÄ flacc ppzupeo tec C'tvoCiev [--= Ea popa Ga-vril Polas marturisesc cele de mai sus].

51. Iasi, 30 Decembre 7193 (1685). Alixandrti fiorulaStratul ul de Bacani" vinde mosie dumisale giupanului

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ALE FAMILIEI PALADI 197

Enachi Paladie Postelnicula" pe o suta de lei batutl", laPaulesti, Zmeiani i Greci, partia i Belisoae". $i asé amaapucatü ea candu m'a poftitü dumn[ea]liii ca sa margü easingurü sa-mi alega mosiile de spre aliî razes!, sa stie ceva tiné dumn[ea]lui . . ., pre apa Smilii s'a Bogdanii."Marturl: ,,dumn[ea]lul Mitre Capitanula i dumnealuiGhiorghii Aga si dumn[ea]lui Iona Miliascula Spataradumn[ea]Iui Stefanü Miliascula Postel[nica] si dumn[ea]tulPreada Sulgera i dumn[ea]lui Vas[illachie Postial[nicü]dumn[ia]luf Pavala Bujoranü i Toaderü Bujorana si IonaBujoranü cumnatu-meü Marina si varu-mea Toderastisi Vas[i]lachi i Negruta de Zmiiani i Gligorasa Butocade Susiarg." - Scrie Dumitrasco Ghiarghila".- $i Va-s[i]lii Rojnit[a]" nitre marturi.

52. Bacani, 12 Iunie 7198 (1690). Velicicu CostinaVela Vornica" a luata sama intre dumn[ea]loria Saida-testil i intre dumnialora Bujaranestil pentru neste salisti"la Mastatid. Pomenii,i: Tudor Chiriiachi Vela Carninara,Ghermana Postelnicula, Ghene Parcalabula. BujaranestiTse coboara din Vas[i]lie ginerile Carstii Vornicula". Atitinuta Scat-lea.] odae acolo in viiata Buj[o]renilora celortibatrani." Buj[o]renil ail data saam[a] ca n'ati avuta Pre-bid acolo mosie, numai fosta inchinatü razesil . . .

Fiind ei acolo moseni i aircumparat fara stire lora.Deci Buj[o]renii" vorü intoarce, insa a trie bana, de cumascrie zapisula, radicata, cad puna a triia bana malmulta, i Scarlatestii sa n'aibi triabi'. $i pentru Grij[u]livi.$i Inca si batae mare at avuta cu Horlestenii ...Si s'aiipusti dza înú trei saptamani sa dè banil, iarü, nedanda,sä nu mai aibi a Intorce."

53. [Iasi], 10 Novembre 7199 (1690). Tanasie nepota luiBOumasti de Zmieni si femeaia mea, Nastasie", dati ,,du-misale lui Iona Palad[ie] vtori Postelnica" jumatate dehalestea pe Smila, in hotarulü Rornanilorti". Nido ruda,

. - va.

nid ,,unchi", sa nu strice. Marturi: duninelu[i] PredaPalade Vela Armasu i Toadera BujHranula Vornicüglodni si Iona Buj[o]ranula i Gavrila preutula de Ba-

si

s'aa

si

si

www.dacoromanica.ro

198 DOCUMENTE ALE PAHILIEI PALADI

cant si Jane Grosa snd Neculai Cdpitana ot Zmieni si Ionadied]. zeta Pava la. ... si Mangutulü zeta Boloe s'i GligorasaNästacula." IscAleste si egumenü Zaharii WI Floresti."

54. Bdrladü, 29 Mart 7199 (1691). Alexandro fiorulaha Costantina Soitula dina BdcanI" da dumisali ha IonaBujoranula gumdtate de bdtrdna de mosie dint"' satil dialVlddesti de pre Bogdana." Avuse si la Cornesti, la Ivds-cani. Marturi Alexandro Chirieicela. Vamesuld din Mr-lada si Dumitrasco Carstia dina Bdrlata si DumitrascoCoväsätil dina Bdrlada". Scrie Iona diiacula de Camara".

55. Iasi, 13 April 7199 (1691). jona Talabäscula thoriLogofdtü" da mosie la Zmeiani, din parte Mdrmurestilor",nepoatii miale Saftil, fiica dumisaale lui Velicico CostinilVela Dvornicil". Marturi: dumnealui Lupula BogdanaHatmanuld si dumn[ea]lut Preda Päladi Vela ArmasI sidumnealuI Iona Pdladie thori Postialnica si Merduta dialZmiiani si alti. boiarl si rdziasi de prina pregura".

56. Iasi, 19 April 7199 (1691). Tudose Dubda VelaLog[o]f[d]t[6], i Vas[i]lie Costache Vela Vornica i AndronieVela Spdtart" dad zapis fratelui. nostru Iona Täldbdsculavtori Log[o]f[d]t" ca sä tie ocind la Bdläciani, Päulesti, peapa Smilei si a Boldana foaste a i Murgooae, carelele 'ü fostu data Murgooae luf Dumitru Post[elnica], ta-tdla luï. Iona Talabdscula, luindu-la feora de sufleta Mur-gooae". Altif, rude, aratä cd ea le'a fostu botezatiluna copila". Amindo! ail clrese. Impdrtire. SA-si iea dijmadin toate (de a dzdcia").

57. 28 Ianuar 7200 (1692). Costantina-Vodd, pentru Oraintre Stefana Scdrleta ci-aa fostu Armasa-Mare si frate-Ma Dabija ci-aa fosta Logofdtu alü doile, fiora lui Scar-leta, cu Bujoreanif, pentru . . . sälestia MastaticiT", etc.Trimeterea luf VelicIco Costin pentru a se alege. - Tu-dos[e] Dubda Vela Log[o]f[d]t[a]. Vasili Niagulü ur[icara]."

58. Bacda, 1-ia Iunie 7200 (1692). Stefana, fata Dumitrif,nepoata Anghenief Gheorghitoaer, vinde partia mia cece sd va aliage dina iaza, dina gumatate de sata de Zmii-aril', dind partia de susa ce iaste pre Smila", si parte din

www.dacoromanica.ro

DOCITMENTE ALE FAMILIEI PALADI 199

Paulesti i Balaciani lui Ion(' Paladie Postelnicului", cu5 lei. MarturI: Preda Armasula-celii-Mare si Toadera Bu-joranulti Vornicula i Ion(' Bujoranulti i NegrutI din('Zmiiani i Tanasi Buumasti din(' Zmiiani". Iscaleste :$tefana Mangutoae.

59. IasI, 3 Iulie 7201 (1693). Costandina Duca-Voda, Jul$tefand Scarlet(' fostu Armasa-Mari si Dabijei Lo-gofatulti", ca sa iea de a dzeace dint"' paini i dinti fanatisi dioti gradinI i din(' totti loeul cu totü venitulil", laMastatici si la Iapa si la Negoestl (Tutova). Pecete marecu chinovar. Vela Logofata u."

60. Iasi, 4 Septembre 7205 (1696-7). Io Antion CostarILtin(' Voevoda b[o]ji g[o]sp[o]dara zemli rnoldavscoi. Scrienia Dornniia Mia la slugile noastre, la curtianiI detara si la ceI de camara si la aprodzii de targu i eel' deDivanti si la stolnicel i hansari i calarasl si rupteletotI misei nostri t[a]ranii de Tinutulti TutuviI. Va facemastire pentru randula Sulgerii, care stitI bine ca fara chel-tuiala nu pote hi nicI o dzi, viindu oaspeti Turd siTatari s'altil in toate dzile, i, hiindu i slujitoriI a Curtii,fara oboroace nu potil hi, si sulgu de catava vreme nu

nici la Avgustti, trimisti de s'aa luatilcate o sama de ialovite de pe la oameni de la Tinuturi,a cui s'ati" gasita, de s'ati cheltuita la Sulgerie, i sa li sadea candu a esi sulgu ; i, hiendu datorlI si la Sulgerii,cheltuitu manainte la Sulgerie, intr'altu chip(' avutilcum(' face, -amti socotitii Domniia Mia de s'ail scosiisulgu, sa dea cu toii, nime scutialnicti sa nu hii, pentru cas[a] nu sa scota iarasl curundu sulgu, pus(' somepe la toate Tinuturile; [da]ra [pus]u-s'ati s'acolo la acelilTinutti, - ialovitf sa datI pe izvodú ce vorti socoti boiarilnostri [ce] sintu acolo socotitorI, dá banI de ialovitecate -- lei, si rasurI de ughi cate 2 bani; 1 pot[ronica] va fi asträngatorilorti, si 1 ban(' in sama Sulgerii; si a ail' ialovites'air luatú mal ddunadzi, acmu tinia in sama cate5 lel, pecuma socoti sateli. Adasta scriem. U7206 [1696], Sap[temvrie] 4."

-ati

m[i]l[o]stiiii

§i

s'ail scosii, §i s'ail

&ailiamb

si s'ail..

si-t1

li s'orils'orü Iasii,

www.dacoromanica.ro

200 DOCUMENTE ALE FAMILIEt PALADI

Pecete micA cu chinovar.Acest act, de o esceptionalti insemnatate, aratä tot rostul sul-

giulul. E darea de carne pe picioare" catre Curte. Se culegedupä nevoie. Existä $i un sulgiu provisoriú, in graba unor sositide oaspetr. Se scriti some" pe Tinuturr, dindu-se banr, in loc devite (bine Inteles, de la introducerea gospodärier de Stat in banr).pentru fixarea sulgiulur pe lingä WerturI, v. vol. XI, p. 71.

61. 7204 [1695-6] (fara luna si zi). Nastasiia femeaia hi!Tanase Bu[u]mas", cu fliT ef Oprisana, Ionita, Dumi-trasco, vind la Romani' (si RurnanI"). Impartarea frati-lora." Vinde lui ILO' Iona Paladie bivü 2 Logofcta gu-matate de apa den Zmiiani, ce sa inpreuna in apa Smiliiicu hotarulü Rominilor". Marturf : aza Gavrilil iscalit, otilRusa ; ere! Gavrila martur, erodiiacona Toadera pistil za-pistil ; ere! Stefanü marturii, Gheorghe Ap[o]stuld bivaSardarü, Vasilie Vela Sto][nica] marturü, aza Toadera Bu-jurana Vornica Parta [-= de Poarta] iscala, ereI Stefanamarturü, Anesiia Ap[o]st[o]loe Cap[i]t[aneasa], Gavril Pas-calü Armasa, Iona diiacola" (foarte frumos).

62. Iasl, 10 Septembre 7205 (1696). Antioh Costandin-Voda da lu! Ilie Enache Veld Stolnica, unü vadü de morice iaste intr' apa Barladului, dina susa de targula. Barla-dului, unde aa fosta vadulil celü batrana a targulul Bar-ladula, care acesta vada de mori aft fosta drepta domnesca,si ail data rapousatulil Domnu Ghica-Voda cu acestil vadade moil pre rapousatula Ilie Septelid -ati fosta Vornicü-Mare; si dumneaei Anna gupaneasa lull Ilie Septelici Vor-nicula, Inpreuna cu feorii ei Gligorasco Comisula si Du-mitrasco si cu alV feori a el", vind lui Enache -ail fostaClucerü-Mare", pe lei' batuti. Are si act de la StefanüPatru-Voda."

Pecete micA octogonala, cu chinovar.Iscähtura. Scrie Mihar 3 Logofät".63. 6 Novembre 7205 (1696). Stefanu, feorula Iliutil,

fata Albului", vinde jumatate din Paulesti ce averml cuDragana si cu Ifrirnü si Albula, mosu-miea", etc. ; aiureaare until batrana" cu aceiasi; vinde lui Iona Paladi bivü2 Log[o]f[a]t[ü] si gupaneaseI dumisale Nastasii si cuconilort

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ALE FAMILIEf PALADI 201

dumisale... Pentru cad amil cadzuta la o nevoe mare, orno-randu una copilil ala midi. unil Ma a UseriuluI Ivasco,si, luindu-rni copilula de grumadzi, si nime dena razesiImiei neapucandu-se sa ma scoata dentr'aasta nevoe -amilcadzutil, neavandu putinte, amil agunsu la dumnelai Lo-gofatula, cu voia tuturora razeasilora, si durnnelui ail datauna cala de m'ail scosa dentr'aasta nevoe, nevrandu nimedena niamula mieü sa dea, si pozvolindu-ma ei cu totii,unde of gasi, sa o vandzu ; ded de acmu nime dena nia-multi mieil, sail denil frati saa nepotT, sa n'aiba a sa ames-teca, pentru cad la greula mie[a] nime n'ail statuta". Is-calesc : Sandula Bolatil, erei Gavriltl, aza Ioan (?) Bujo-r[alscula". Scrie diiacona Taderü".

64. Iasi, 22 Decembre 7206 [1697]. Ancuta Scantioae,fata luI Ionasco Batlaga", §i cu fiii vinde lui Vasilie Plescatretii Logofatil... una loca de prisaca pre Bogdana, la sa-liste la Hortesti, la Tinutula Tutovii, cu locti de fanatipar in matca . . . si cu voia nepotu-rnietl, lui GhiorghitaHermeziu". Marturl: multi boiarl de Curte". Scrie popaGheorghe de Vasluia", iscalind ierea Ghiorghi".

65. Iasi, 30 Maia 7205 (1697). Antiohil Costantina-Voda,pentru Negrut si fratiI lui, fiori luI Neculal de Zmiiard,nepotii lui Ifrima", in pira cu pupa Stefanti fiora luI Io-nascuta, nepotii lui Dragana, frateli lui Ifrimil, pentru iazildin Balociani", cumparat de la nepotif il Murgoam.e. -

Pecete mare.

66. 12 Decembre 7207 (1698). Ancuta femeaia lui Du-mitrasco Scantiae", cu fiii, \rind partea din PaulestI, Zmieni,Balaciatif si dena iazurf cu vadurf de moara. ce sa fa (sic)Oa partia musului nostru lul Scantiae, precumü voraarata uricele si isprisoacele ce avernil", luil Iona PaladeVela Sulgera" ; fiindu-ne grea si nevoe, mers-ama prela WV räzia§ii §i niarnula nostru, si i-ama intrebata, flindu-ne nevoe ca sa cumpere, si nime n'ail vruta; deci noi, va-dzandu ca nime dena raziasi si niamula nostru nu cum-para, arnil mersu de arnil cadzuta cu rugärninte la dumn eldf

www.dacoromanica.ro

202 DOCUMENTE ALE FAMILIA PALADI

Sulgeriuld, flindu-ne megiiasd . . . I s'aü facutd mila sini-ad facutd plata deplind". MarturI, multi megiesl si altIoamenT bunT". Iscaleste si preotuld Gheorghii, dom-nescu ; Pitoraga parcalabd". Scrie Toaderil preutü". Va-silie Rugina, Antohi Capitiand Hirtopd (?), Enachi bivüVeld Stol[nicd], Mirautil razesu, Ionia Bojorianuld (?)".Varuld Rugina Veld $atrarü, martorü; si amd Intre-batd, Intrebatu-s'ad razesii, si at dzasd ca e'd. Intrebatüpe tgl, si ad dzasti ca n'oril cumpara, nice a iscali n'advrutd."

Pe o copie din veacul al XVIII-lea, Ion (?) Paladi Spat.spune O. Japosatuhl mosuld Ioanü Paladi", le-a dat Inparte raposatului nenit luT Toaderd Paladi".

67. l -id Mart 7209 (1701). Vasilie Narocia, si cu farniaemia Floaria, i Gligorie nepota lui $tefand slicariulii otaPodiani, cu farneaia mia Vidra, ginerii ILA Ionascute", \rindmovie lui Iona Paladie bivü Veld Sulgerü, a patra partedent"' batranulil luT Ifrimd, dina hotaruld Balacianilore,etc. Intrebat-amd pre totl nepotii, verif si alte semiiiiI asocru nostru ca sa cumpere ..., ce'd dzisü sa vindemdunde mud gasi." Sâ nu-I faca deci nimeni dodeiala" ; altfel,va fi Jusinatil de la toate gudiatele, pentru ca., flindu-nenevoe, pre toti i-amil intrebatd, si tuturord li-amü dataviaste ca omil sa vindemü". Marturi: dumnelui PredaPalade bivil Veld Armasd si. dumnialuf Costantind Pa-lade 2 Spatard si. dumnelui loud Abaza bivü Post[elnicd]si preutuld $tefand sna Ionäscutd Draganü otil tarn, si fe-orif lui Neculai capitand. otil Zrnieni, nepoti luT Ioonas-ctO Ifrimd, si Mierautil s[iln Ifrimü, i Nastasie BOmasoeob."' taint'', si Pascaloaie". Scrie npreutuld Toaderü ota Ba-cani".

68. 1-id Novembre 7212 (1703). Alecsandra, fata Du-mitrii, nepota IT Gheorghitoia", da mosia maica-mea Du-mitrii Alboloiai", lul Iona Bojoreanu, ca sa ma grijascasi. sa ma scrii pe la sv[i]ntele bisearici, catu i-o darui Durn-nadzaú dzali, ca ed Rori n'amd avutü". Martur : doh ov-neculd mid, preutuld Gavrilil ow Bacan1". Scrie Vas[i]lie

.

www.dacoromanica.ro

DOM:31E1,1TE ALE PAM-MIDI PALADI 203

cumnatuluI preutului Ursului". Iscaleste si Apostuld Gra-madd.

69. Iasi, 15 Maid 7212 (1704). $tefanti Mägurianult, siInpreaund cu fdrneia mea Safta", dd mosie la siliste laZmeiani si la Baldciani si la Pdu lest!, parte Mdriii Uricd-ritii, cia aria mosiia draptd, fArd parte de locii -ati cum-paratil Strätulatil Uricariulü", lui Iona. Päladiid Marile-Visternicil. Martur : Preda Pdlad[i].

70. Iasi, 5 Iunie 7212 (1704). Facemd stire preacumilni-ail poroncitü Märii Sa Vodd sd mergemii cu Gavrildde Rusil sä-4 gurämil pentru a patra parte de häl[e]steadde Zmiiani, -ail fostü vändutti eld hit Gheorghitä Jicni-ciariuld, pdrintelui dumisale Vorniculuf Bogdarni, pänd adfostd via, preacumd n'ad luatti eld nimicil prea acea partede hal[e]städ, nici bull, nicI alit"' fiald de bucate, nicI i-adfacutti veund bini Gheorghitä Bogdand JitniciariuluI, pentruacia a patra parte de häl[e]sted. Deci noI l-amd dusti labes[ea]ricd la S[te]tii Neculal si ail gurata eld la sf[d]nta Evan-ghelie, denainte preutilord de S[fe]tiI NeculaI, Innainte sndpotropopului Ursula ; la carea gurämäntil s'at tämplatd siund ornd a dumisale Vornicului Bogdanü, anumia Dumi-trasco Muraitil, si asia, gurandu Gavrilü de Rusd cu su-fletuld lui cumd n'ati luatil nici intr'und fiald plat[d]de la parintele dumisale Ghiorghitä Bogdand Jitnicia-riuld, pe acea parte a patra dind totti häl[e]steauld,cari era sd-I dea cu tocmald si cu zapisd, 8 lei, parte luI,osebitd de cumnatu-sad Pascald; dec.'. nol, Vornicii dePoartä , dacd väzumii c'aü guratil intr'acesta chipü,i-amil fäculd atastä marturie de la nol, si pentru Incredin-tare amd pusti si pecete Portii, ca sä sd stie. U Iasd, leat7212 [1704], Iu[nie] 5.

Ghiorghiiasil Bejand, Vasili[ie] Buhuiasculd Vorniciglotnif."

Pecete cu fum.11 4

n P-

www.dacoromanica.ro

204 DOCUMENTE ALE FAMILIe PALADI

71. Iasi, 25 Maid 7212 (1704). Adeca ed, Anita gupd-rliasa rapusatului Velico Coständ ce aü tostu Vornicd-Mare, scriü i rmärturisescu cu acestu adeväratti zapisd alúmiiaü, pecumü, luindu dumnialui Vorneculti neste bard dela dumnialui frate-mied Tond Pdlad[ie], i dupa nunta du-misali luat d[u]mnialorti sarna, care m'arnü tänplatil

ed fata, afiatù datorü sä-1 dé dumisali fratine-midi 250 lei. Osäbi de acestí haul, aú datil dumnialui lamini neste brätäri de aurd sä i le tind, i li-arnd pusil za-logü pentru traba me, si s'ad istovitd. Deci, dupa mortedumisali Vornecului, alti datornici ce aü fostil, ad luatti cead gäsitd, iarü dumnialui m'ad asteptatti, rugandu-mä andilat aye, i-ol da. Ce, neavndu barn' sä-i dad, ne arnü socotitilIn de noi frateste pentru satú, pentru Bäcani, dandu pä-rintele nostru satult1 &leant' cu cas[a] gata fratelui nostrucelui mai mare, lui Enachi, iarü la alte mosii sti nu säarnestici, cea sintu de spre maica nosträ, ce sa ffia a noastreamändurora, precumd scriia diiata pärinteldi nostru; iardBAcani, cu casa cu totti, sä fiia a fratelui nostru. cumil scriiamai susd. Deci, tänplandu-sä morte fratelui nostru, luiEnachi, ad data giudecata sä inpärtimil satuld Bacani,cati frati aü rämasd, pe frate, parte; o parte sa id dum-nialui, i o parte sä ead eft, i o parte sä id Costan-ding. Deci, fiindu Costandinti frate mai midi, ail socotitil,casale inca sa fiie a lui, iarú casile dind Iaí sa fiia a du-.misali, a fratine-mied, a lui Iona Plad[ie], ce mai susit scrid,rämäindii frate mai mari ; ca i aceste in diiata pärinteluinostru scriia: sä flia a fratelui nostru, a Jiff Enachi. CeactiM, murindu fratele nostru Enachi, ase ad socotitt ju-decata, casale de la Bacani sä fiia a lui Costandind, ffinddfrate mal casali dinü Iaí sä fiia a dumisali, cumtimai susti amd scrisd, cad ca aceste sä tragd de pe maicanoasträ ; nu incapi Costandind. Iarú loculd satultii, a BA.-canilord sä-ld inpartimd înü trei pärti ; deci parte me, atreia parte dind totú satuld, dind vatra satului i dind ha-lested j dind totil loculü, arnii dat-o dumisali pentru aceibanT, ca sä fiia a dumisali, iard frate-mied Costandind sä

si-aüsi i s'ad

:

mica; iarü

0

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ALE FAMITJEt PALADI 205

nu aibd nice o trabd cu parte mé, ce sd fiia a fraine-mieü Iona Pdlad[ie]. i, pentru parte dinü sata dinaOräsenT, ce-I la Tinutula Cerndutului, asijderi ce-I parteme, cuma scriia diiata pdrintelui nostru, Inca arnú dat-odumisali, pentru acei ban! ce mai susa scrie. Si, canditama facutt acestu zapisa, s'aft tänplata multi boeri carimai gosa aft iscdlita, si ea singurü pusa pecetesi iscdlitura ca sd fiia de credintd.

U Iasa, l[ea]t 7212 [1704], Mai 25.Annita (pecete turceascd), Lupula Bogdana Vela Vor-

nica, Preda Pdlad[ie] iscalú, Ivana Abdza Post[elnica].amü scrisd

72. 31 August 7212 (1704). Lozenschi Duraca, fioruldlui Apostola Duracü fostu Sdrdara, fiorula. Nastasii,fetii Mira! Uricarului", da ocind ce amil de pe pdrintele

Apostula Duracti, dina. Zrnieni i dina Pdulestiidi[n] Baldcenii, dinú parte fiorula lui Marmure Uri-carului, mosilort parte MiraI, mosului mea, dintria patra parte a cince parte", Marelui. Visternica IonaPaladi". IscAlit: Aza Lozenschi Duraca iscala".

73. Iasi, 27 Septembre 7213 (1704). Tudosiia, fata luiIona Bolia i Anghiniei, fata lui Marmuri, caria iaste vdrilprimari cu Mierea fiorula luI Marmure", da rnosie, partedinü Pdulesti, Zrniiani si Balaciani, lui Iona Palad[ie] VelaVistiiarnicti". Iscdlesc si: Gheorgi Apostula Vist[iarnica],Iona . . . biva Aga".

74. Iasi, 26 Septembre 7213 (1704). Loghina pdraila-bula, ginerile Nastasiei, featii Mieräl lui Marmuri", da par-tea el din aceleasi mosii aceluiasi.

75. Barlada, 29 Novembre 7213 (1704). Raport catreDomn pentru alegerea acelei bucdti de locil de a tdrgu-lui Barladului care tii-ai MilostiVita Mdriia Ta de a! datadumisale lui Iona Pdladi Marde-Vistiarnica". Merg, cuoameni bun! i bdtrdni, cu preuti si cu of-Asian! dindBarladü, solluzula i alí targoveti", incepind a stilpi dinamaid apii Bdrladului, dind gosil de gura Smilil i dinagos de unü iaza ce sä chiamd a lui Gavrilü Covriga,

lui

mi-ama

i zapisula."

-ati

mia,Miräl,

mei, dind

i

pi

C-ad

www.dacoromanica.ro

206 DOCUMENTE ALE PAMILIEI PALADI

fostü Vornicil in Barladü, si amil pusti stälpu de piatra,si de acolo pe sesti inteo movild, langa drumulti cell"' mare,dinü gosii de pod[ultl] ce iaste peste Smila, langa o carsmd,s'ail pusii iards1 stalpu de piatri, si de acolo spre apusiidereptil la dialü si in costise, de spre Sohoduiasl s'ati pustistälpu de piatra, si de acolo direptil la vale peste Soho-duiasl si la dialt spre Saca s'ati pusti stalpu de piatra, side acolo direptii la vale peste Sohoduiasti si la dialü spreSaca, si in muchia dealului ... Dereptii la vale si in rnatcaSäcii, dinü diald de drumü ... Langd drumulü ce vine dinüTutova la tärgu s'ati pusti iardsil stalpu de piatra, si di-acolodireptü la vale, si peste valea tarinif, in marginia crangu-lui s'ati pusti stälpu de piiatra, si di-acolo dreptü la dialdpinti crangu si pinü prisaca ce sä dzice a Gheucdi s'a üpusü buord dornnescu inteunü nucti, si di-acolo dreptü ladialii In muchia dialuluI, langa drumuld ce miarge pe mij-loculti crangului inteund Ord s'ail pusii iard§d buorüdomnescil, si di-acolo la vale, in fundulü väi InputiteI Inmated s'ail pusü iaräsI stälpu de de piaträ si dereptil ladialti penü crängu si pent' groapa lui Epure ..., si di-acolopeste crangu si in marginia cranguluI de spre Tutova ...si di-acolo dereptü la vale si la dialü, in värvulti coasteIceI marl, unde sd tdlniaste cu hotaruld BilVganilorü ..., sidi-acolo in susti pe dialit intr'unü stejaril ..., si di-acolo lavale in rnatca välciali si in gura Vail Calugaritii ..., si dreptilla dialti pe piscil, intr'unü stejarü ..., si di-acolo totü la dialilsi la drumil unde sä tälniaste hotaruhl cu a Navarni(i-lorti ..., si de-acolo dreptü in pisculd Corbuluf ...,si de acolola vale pe piscii si peste pat-Auld Cranganilorti, in gurauniI välciale..., si di-acolo pe välcia la dealt', pend tufe sendcapulii tufelorti ..., si di-acolo dereptü la dealü pe drumilIn susti, penü capulü hotarului Nävärnitilord si langa ho-tarulti Cretianilorü ..., si di-acolo pe drumulti ce vine de labesiarica Navarnitiloril si treace la Periianl, peste drumuldcell:I mare ce vine de la Tutova de triace la Perieni inmarginia dumbraviI..., si di-acolo totti la vale si in susdpe drumil spre Periianl si In matca vai lui Antonichi ...,

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ALE PAMILIEÍ PALADI 207

0 di-acolo totú pe druma la diala penti dumbrava . . . Sidi-acolo tota penti drumbrava (sic) la diala pe druma si'namarginia poenii Periianilorti .. , si di-acolo pe marginia poenilinsusa pana unde sd tdlnesca hotardle cu a Roscanilora...si de acolo pe marginia poenii spre rdsdritti dina vale .. .si di-acolo la vale si in capula unit sdcdturi drepta odaiaBoului ..., si. de acolo la vale ina matca väii Periianilorti,dinú susa de odaia NdstaculuI..., si di-acolo drepta la diala,in var. vula dialului, de spre Saca ..., si di-acolo la vale spreräsdrita si peste Saca si in piscu ce iaste intre Sad ..., sidi-acolo la vale in matca Säcii ceii mid si in capula ho-tarului Bdcanilorti s'ail aflata o groapd hotara. si. di-acolola diala si ina costisa, intfuna pisca...., si di-acolo dreptasi in vdrvulti dialului si pena capula hotarului Drujesti-lort, si inü marginia hotarului dina gosa. . . Si de-acolodrepta la vale si peste Sohoduiasa si la diala in värvuladialului de spre Smila s'aa aflata stälpu vechia a Dru-jestilora, si di-acolo drepta la vale si peste apa Smilif de sprerdsärita, deal diala de druma ..., si. di-acolo dreptu la dialaspre rdsärita si in vdrvula dialului intre doal movilite ...,si di-acolo dreptil la vale spre apa Bdrladului, langd dru-multi celil mare ce vine de la lasti la Bdrlada ..., si di-acolodrepta la termurele Bdrladului s'aa aflatú stälpu de piaträvechia a Drujestilor, si de acolo pe malula apei Bdrla-duluI in gosü, pand in gura Smilii, si dina gosa de guraSmilii, in piatra carea s'aú pusa stälpu in capula hotaruluid'intdia". Pecetea Birladului; iscdlituri: popa Ignatil, popaIona sina Antonii, Toadera preuta ota Susiani". - Iscd-lesc hotarnicil : Iona Batr. biva Post[elnica], Bejana Hu-did Vornica glotni". .

76. Iasi, 29 Novembre 7213 (1704). tefana si cu soru-mè Marie, fiori Tudoschi, nepoti. Merdi Uricariului denaTodirestl", vind mosie dena trei hotard" cunoscute. Ne-hiindu-ne parte hotdrätd dispre alti frati, ama socotita säluima bani numal pe treidzdd de pdmänturf." Se vindelui Iona Paladi Vela Visternica", cu 20 de lei, pe toc-mald cate una zlota de pämäntu, pana cuma sä va mai

www.dacoromanica.ro

208 DOCUMENTE ALE FAMILTEI PALADI

alege la hotaratti, i atunce, dupa hotarata, de sa vorti maiafla parnanturi mai multe piste treIdzaci, iaräÎ sa ne maidè dumn[ea]lui bani, totil cate un zlota de ptimantil, pecate orü esi mai multil in toata parte noastra." InnainteaTornii neg4toriulti de Iasi si a Radului Paharniculula lui Toaderti abageriula de Iasi si altorti aori de boeri".Costatinil Palad[i] vt[ori] Sul[garia], Toaderil Mar., Oophç

Cocorascula bivü ftori Pah[arnicti], eü Ilie AbazaVor[nicti] de Botosani amü scrisa zapisuhl."

7i. Iasi, 11 Decembre 7213 (1704). Costantinil Parvultifostu Satrarti-Mare, cu sotulti mieü Sanda, fata ra-

pausatului Ionti Talabasculd fostu Logofatil alü doile",daft pamintil In cele trei sate lui Iona Paladi Marele-Visternica". Iscalesc: Patraseu CostantinilRosca bivü ftorii Clucerte.

78. Iasi, 21 Decembre 7213 (1704). Gflgorasil Nuir, fe-63rulti .Maricutii fata Nastasiii, a flatei Marii, nepotif luiMarmure uricariului", da mosia sa, din cele trei sate, ace-luiasi. Marturi ca la n-1 precedent, si ,,Toaderil Costachi(?)bivü vtori Med[e]l[niceriti]."

79. Iasi, 26 Decembre 7213 (1704). Neculai Lupanii, fe-orulú a fiatii Merai, feortl lui Marmure fostuuricarti", da mosie tot acolo aceluiasí. Marturi: AntiohieJora Log[o]f[a]t[a], Lupula Costache Hatmanti.

80. Iasi, 25 August 7214 (1706). Antiohil Costantinii-Voda catre Talpesa Vornicil de Poarta" : s'aplins Alexandra, fata lui Postolachi Draganti de Zmei-ani, fameaia lui Manolachi", pentru unit iaz cu moara laBalaciani. Sä stringa megiiasi dinú preguril i raziasi deacolo". -7 Pecete mica, octogonala.

81. 7215 [1706-7]. Acelasi catre acelasi, pentru alta plin-gere cu privire la iaz. Sa cerceteze cu oameni buni, ra-zasi batranI i inpregurasi de acolo". InnaintasiI lor aútinuta frataste aciald iazú, i unulti tosta facutil omoara mala Postolachede spre Rasaritti i Neculai de spre Apusti, i umbla mOrilepe o moara inteo saptamtina i alta intealta, fra-

rotp6v...,

bivü Stol[nica],

Duchitii,

fosta

Intermit i altula intealta mala,

randa:

-amdCsaii

&ad

esafi

ts'ait

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE' ALE FAMILIEf PALADI 209

teaste". Pecete mare, cu chinovar.- Ionti Buhtisti Veld Lo-g[o]f[d]til va Divana. Axintie Uricaril".

82. 11 Iunie 7216 (1706), ilsToww renAT64. Mihai Racò-vitä Voevod intdreste luT -Iona Pdladie bivii Vela Vist[ieria]mosia de la Birladd, dupd hotarnicia cunoseutd. IscdlesteDornnul. Antiohie Jora- Log[o]f[A]t[ii], Stefan Luca 3Log[o]f[d]t[a]. Nu se scrie uricarul. Pergament. Miniatura.Nume domnesc cu aur, cuvinte cu chinovar; stele al-bastre-rosii puncte numal roiL Admirabild pecete, atir-natä cu snur rosu. Pe ea,- coroand, bour, soaresabie i topuz; data : 1703. 11w MHFAHA PAKOKHRk &EWABMII0 MATI10 34MM MOMMIII.

83. 9 Septembre 7218 (1709). Alicsandra si cu soru-mia Mierl, fiatele lui Postolache fiorula lui Drägarni deZrniiani", etc:, spune cd, ,agungdndu-ne mare greil i nevoe,

cddzindu la datorie la Turei, i neavdndu cu ce plati",s'a indreptat in zddar la rdziasi". Vinde lui Iona. PdladiVistiarnic. Insä pämäntula de tarind arnit tocmitil ateunti zlota bätuta." Marturi:- dumnealui Costantinti Pdladebivti Sulgiarii i dumnealuI Ionú Abaza 2 PdharnicilToaderil Bujoranuld -ail fost Vornicir la Poartä siIontt Bujoranuld i Gligorie fl6ruld lui Neculal CdpitarreZmieni (sic) de Susiani." lscälituri. &de preutula Toa-deriidirtaSusiani9.-Pe Vo ::patr u lei s'ail datii dina tocma [la]acestuT zapisü pand sä va aleage care parndriturI sä voriiveni la Inpartald, parte lord; $i atund, pe cdte pdmänturi

veni parte lord, li s'a face plata dep1ind:4`.84s Iasl, 12 Iulie 7218 (1710). Niculae Alicsandru Voe-

vod, lui Ionil Armasulti ginerili Goldias[i] i lui Pdladiefiorula Goldias[i]",, ca sa iea dijma la LiestilPecete mare cu chinovar.

85.'23 April 7224 (1.716). Chifanie, nepotula Alecsandrii,featil Dumitrii nepoat[d] ii Gheorghitoe de Zmieni", vindeMarelui-Spdtard-Iond Päladi"i' slujindil dind copildriia meapand la tnoarte". Pomenit Simionit.Fintula din satii'dinaMicesti". Martuii: CoStandina Pdladi bivü vtori Logofabli

Stamate pärcälabú i Gligorie Negrutil.snä Nedulal Ca-

11992. Vol. XVI. 14

Veld-

i

i luna,

li s'ord

II (Vasluid).

,

si

.,

si

www.dacoromanica.ro

210 DOCUMENTE ALE EAMILIE1 PALA.DI

pitanil de Zmieni $i Iona diiacona nepota lui Butuma$ii deZmieni si Enachi sna Negrutü", etc. Scrie Toaderü preu-tulii de Suseni.

t 86. 26 Octombre 7229 (1720). Statnate parcalabula, fio-rula luI Gavrila Vor[nic] glodni", vinde bcina de la Rominl,care inbla aasta p[o]fa sata prea cinci batranI;" diacI 8batrani sint anumea Acsiniel, moase noastra, si Sohiica,sora moasil si Maricuta Fulgeroae, to sora". Parte rat/linea lui Iona Clornel diacula, -aa tinutil pe vara-mea Ancuta,fata unchiia-miea lui Pascalti cap[i]t[anar. Una batranaalii Cazaculul, tija frate moasi-mea." Nunie : Chiealsia. Partedina helestea e a Hatmanului Bogdan. Marturl: GligoreNegru[t], Todera B[u]j[o]ranula biva Vortnica]... Iaa. $te-fang Darniiana ama scrisa."

87. Iasi, 3 Decembre 7231 (1722). Mihal Racovitä, pentrumosia din hotarul Birladului a lui Ion Paladi. Iscali-tura domneasca. Pecete octogonalä cu coroana, bour, soare,hind §i. inscriptia: liv itimpH PaK01111111,1t ROMA SEMM MO».

88. 20 Mart 7233 (1725). . Antiohie Scarleta" da zapisSpatariului Made pentru O. In'am rugata dumisale dem'aa luata 100 de lel baril vechl de la una Turcu, Ina trelluni, et' una basil, si eú i-ama pusa dumisale zaloga mosiiadena Zorleni ce ama, a opta parte, si a patra parte dinaBalacenl, ce amil tota denpreuna cu frate-mieil $tefaha, siparte me dint"' vecini ce mi s'ora veni."

89. Iasi, 10 April 7247 (1739). Bejana, fiorula lui Ste-fanita Scarletu bivu Vela Armasu", da zapis nepotuluimea. Toadera Made Vela Spa taria, ca sa sa stie ca, In-tanplandu-mi-sh patina di spre femeia mea, di m'ama dis-partita, si, dandu-mi gudecata ca sa daa femeil 20 lei sidol bol si o vaci si o iapi, aflandu-mi ea la lipsä si la ne-putinta, sprijininda in casa dumisale nepotului Made,despre carile avandu toati hrana si Inbracaminte mea decativa ani, rugatu-m'amu dumisale de m'aa platitu si. deaceste mai susa aratate ce m'ati oranduitu gudecata sadaa femeil mele, si, cu tóate aceste, fiinda acuma si. invarstä de bâtraneta, si socotinda Ca dupa viiatk-I] a plini si

www.dacoromanica.ro

DOODMENTE ALE FAMILIDI PALA.DI 211

opstasca datorie, si, dinü vreme -am avutu multu binesi folosa di spre dumn[ea]lui, si cunoscandu-la cu mila astipramea, neavandu ea altu locu de sprijiniala si odihna batra-neteloru mele, flindil fratii si nepotiI mei neputinosl ca simine, ama socotita singura pre mine ..., si, cu niste partide mosie ce mi-aa ramasa de la parintl, m'ama lasatilpre mana dumisale ca si in viiata mea toati hrana si in-bracamintea mea sa fie de la dumn[ea]lui, asijdire si lamoarte mea sa ma grijasca precumil a socoti dumn[ea]-lui ca mi sa cade." Pomeniti : verii mei, fidorii DabijiI".Hotare: din mamina in gosii". Macarti ca noi amil fostucinci frati si triI surorl, si, pe fratele cela mai mare, peIonita, casatorindu-la 0601, i-ati datu parte dina mosii laGhermanesti la Melia; asijdire si, pe o sort, Tudosca, ma-ritand-o parintii nostri, i-aü datu dzestre ei ce s'ati cadzutu,iara pe 2 surorI, anume Marie si Catrina, li-amu maritatunoI, fratiI, si MariiI i-arna datu mosie Valenii, ce este laTinutulti Fälciiului, iara CatrineI i-ama datu parte in Sa-hanesti, la Tinutula Tutovel, iara 2 frati -amu mal ra-masa, unulü, Ianache, care este la Moscu, pana ail fostaaice In tara, aft vandutu o parte de mosie dina Zorileni,parte Isaroae, si ati mai luata o mosie, Razina, si o piv-nip cu locu de casa dina targu dina Barlada, iaril frate-rnal Antiohie si cu Stefanil ail luata gumatate dina partede mosie dinü Zorileni si gumatate de parte de Balacenf,ce sintu la Tinutulii Tutovel."

90. 10 Maia 7249 (1741). Grigorie Ghica-Voda, pentruintaritura de mosie la Balaceni si Paulesti. Pecete octogo-nala cu chinovar : armele aminduror terilor.

91. 25 Decembre 7265 (1756). Costandina Mihaila GihanRacovita-Voda da ScoposianiI lui Mihalachi Chescu vt[ori]Med[elnicera], care a schim bat cu Bara, si 60 de lel in bard,al lui Ionita Manole. Locuri: Scoposanca . . Bate hotarultidreptii supta una readia. .. Una raduiasa ce sa numestereadiula Fantanianilorti, pe unü druma parasita . .. Hota-rula Raduletelora si a Barbosilora si tota drumulü panainteo scursura". Marturi: Iona Bogdana Vel Logofat,

www.dacoromanica.ro

2 t.2 DOCUMENTE ALE FAMILIEI PALADI

Manolache Costache Vel Vornic de Tara-de-jos, lor-(ladle Balse Vel Vornic de Tara-de-sus, Durnitra§co.Pdlade Vet Vistier, Vasilie Razulil Hatman si pircalabSucevii, Antohie Geni Vel Postelnic, Vasilie Rusät VelSpätar, Ionitä Cantacuzino Vel Ban, Costantinil Sturze VelPdharnic, Iordache Costache Vel Stolnec, Iordache Bala-sache Vel Camdnar, Iordache Hrisosculeo Vel Comis. Ad-mirabild pecete, cu sterna ambelor teri (vulturul la dreapta),incoronatd. Sus: topuz si sabie; legenda : Io CostandinMih. Gih : Re. V[oe] vod, b[o]jiii m[i]l[o]stiiil g[os]p[o]dar zemlimoldavscoi ; 1756".

92. 20 Iulie 7267 (1759). Hotárnicie la Mastatici §i Iapa.Pentru care pricinI si ma! innainte, la venire Mdrii Saleluf Vodd, dinil poronca dumilorsale Cdimdcamiloril, amilmersu la acele sälisti sä le hotärdmil", in funii de 25 stin-jenI, si acestia de opt palme.

93. [7273=1764.5]. Cost[antina] Sturzea Stol[nicil] careVodd, pentru porunca, trimeasd prin omul, dum[isalilVornicului Ioantl Pilladi", in judecatä cu Vist[ierul] lorga.Locil de fäcutü satil iaste oriunde aril vrea ca sä facd,totil iaste bunil, cd nu iaste pica de bahnd sail apa. Cd,intdi, la capulil iazuluI aceluia ce se numeste a. Bistrice-niloril, de a vrea sa facd sattl, bine iaste, cä vine pe capulilpiscului ce vine pentre Srnila si pentre Bärladu, 0 iastepodistl frumosii de satil. De a. vrea sä facd satii la ma-lulil Bärladului, undi dd. Smila inil Bärladil, bine iaste,fiindil-eä acolo maI iaste si alit iazil asemene cumil iastecelalaltil iazil, aproape de Bärladil ca vr'o 40, 50 stänjäni,tota pe apa Smilii, si sä cunoa§te cd acolo a mat fostilsatil vechi si moard in iazil, cd iaste 0 aerml säliste sigropi de pivnitä, zdmnice, si acolo Inca iaste si maI bunil.;hied 0 targu dacä o. vrea sä facd, are unde; si, mai inscurtil, Maria Ta, oriunde a vrea sd faca sail pe acelillocil, totil bine iaste.". - Pecete neagrd ruptd.

94. 1766, Martie. Inpärtala intre dumnelor flii rapdosa-tuldi Toaderd Pdlade Vist[ieriulil]. , ,

Parte Zoitil : 16.500 lei, odoarele, hainele 0 banii §i

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ALE FAMILIEI PALAD1 213

altile ce ail mai luoatil; 900 lei tijil ati mai luoatü pe 3mo§iI, insä 300 lei Holboca, otil Läpuria; 300 lei Glävä-ne§tii owl Soroca, 300 lei Rdcovälfti ota tama ; 1.100 lei tijiiall rämasil sä mai id, insä 600 lei de la Marie, sora dum-[neae]i, 500 lei de la Costandinil, fratele d[ulm[neaei]; celi-aü trecutil mai multü la parte dum[neae[i de mo§iia, ceail luoatil; i polil vasil de vinil sä id.

Parte Zmdrandil: odoard, haine §.1 altele: 16.500 lei.2.000 lei Hoisd§tii, Cilirenii i Varticii i alte pdrti ce säntilprin preguril, otú Carlegdturd...

Parte Marii : odoard, haine i alte manuntuvrI, 6.934 ; 1.500lei Bärle§tii otil Harldti pe Bahluitl, 100 lei unil [lool] de pivnitdow Galati, 1.000 lei Bdcanii cu pärtile de penti preguril fcu moara otil Bdrladti ; 1.000 lei Urlatil, tija cu pärtile depinil preguril; 700 lei o pivnitä in I41; 600 lei 15 pogoanede viia ota Nicore§ti ; 1.750 lei 1000 stupi; 750 lei, 500Of ; 1.726 lei, 40 epi, 4 vaci, 30 boi ; 300 lei Tiganii; 1.240lei ce s'ati incArcatil in datoriia.

Parte lui Costandinfl: 1.500 lei odoardle ; 20 lei Putri-deniI otil Tinutulti Tutovii, 200 lei Däncenil otü Tecuci,200 lei $arbäne§tii ota tamil, 100 lei parte de mo§ia owNaculil WI Tutova, 500 lei pivnita otil Bärladu, 500 leiCierd§tiT, 300 lei mile obi Greci, 1.120 lei 28 pogoane viiótik Tripone§ti i ota Cuciil, 1.500 lei m4ia Brde§tii otüCarligaurd, 1.500 lei Spinoasa cu pdrtile otil Suroca, 2.000lei ord§anii ota Cernduti, 4.000 de lei casäle dint"' I4,1.400 lei, 2 pivniti owl tamil, 700 lei 7 sala§e de Tigatii,1.726 lei 40 ,epi, 40 vac!, 30 boi, 7 vase de vinü.

Ce è Märiia Sa Domnita 1- dentr'a raposatuluf sotsulfl MäriiSale, pentru chivirnisala vietii §i a grijelor Märii Sale:

1 mo§iie, anume $tefäne§tiI Iota Dorohohl, 11 pogoani deviia de la Cuco§ii, 15 epi marl cu mänzil, 11 cal telegari,60 sala§e de TiganI, 150 stupi; vite, WI ce santil la Cio-rd§ti, 6 vase de vial.. [Dintre Tigani,] 7 säla§e a lui Cos-tandinü §i 7 sala§e zestre dum[isal]i Hat[manu[] Razil

' A WI Antioh Cantemir: V. §i Gen. Cant., pp. 119, 419.

www.dacoromanica.ro

2 14 DOCUMEITTE ALE FAMILIE1 PALADI

si 3 sdlase a lui Ghiorghii Sturzea, to dinü zestre ce ailrdmasil SA mal id". SA se impartd, dup. deciaratie, - cubunil, cu rate. Iarti pentru niste Tigani ungureni, ce maisusil, iardsi sa-I inpartd frateste; iaril pentru epf, vac!, boi,bivoli, porci, scotindu-sä 15 epi ce iaste sa id Domnita,maica dumilor sale, 12 call telegari, 150 stupf si 40 epi alui Costandina si 40 vaci si 30 boi, celelalte ate ord. rd-mdnè, si. boi, si vaci, epi, stupI, bivolI, pore!, toate sd leinpartd frdteste, cu bund, cu Mil, dupd ce s'oril inchiesama bucatelora. Si, pentru mosiile ce ora fi intunecate simosiile ce aa e§ita de la Willa dumisale cu gudecatä, ia-rdsu cdnda s'a tdripla ca sa sd poata scoate niscaiva mosiide acele, iardsi frdteste sd le inpartd. Cumti si pentru da-toriile ce sdnta, dupd izvoda ce ail data iscdlitil, iardstidupd cuma s'a socotitil, frateste sd sd inpartd ; care sdvine parte Zoit[ei] 4.000 lei, si parte Zmdrandel 4.000 leIsi parte Marii 4.944 leI, si parte lui Costandinü 4.944 le1. $iasa s'ail incheiata aeastd inpartald.

Zoita Made, Zmar[anda] Made Vist[ierniceasal, C. Pa-lade Stol[nic] 'Ap ... Micavos, Marie Made. Intdreste IonaMade Vela Volt-lid*

95. 26 April 1771. Ionitd ScArletil si cu vdrula meil,Toaderil Dabija", daa zapis nepotului Jancula Grecianubivil Vela Armasil", cdruia-i vind treI sdlisti, anume Mas-taticii si Pitiganii dind gura Bala cu vada de moard, siIapa si NegoestiI, di spre Rasdrite. Marturi: boeri si ne,gutitorf oameni de cinste" ; scrie Sandula Hermeziu Logofdt.

96. 1-iil Julie 1779. Gheorghii Scurtulú, chetrard, dinpre-und cu sotula midi., Paraschiva", (Id zapis jupdnului An-driia Haritona, copilil din case, pentru cd, ,,in anii tre-cup', in vreme Muscalilora, vdnzdnda una frate a gupa-nului Andriiil o casd until. Grecil, Dumitru, vieril, si Miai-lui Ha, f-iinda tovardsa, si, sdzändil iai in casd cdtdva vreme,si neputända stdpdni casa el, si scotinda duoa casa de van-zare, m'ama sculatil ea, Ghcorghii ..., ama cumpArata casade la numitii Greci cu tocmald si cu pretil dreptü 45 lei,si, fiinda. casa ce aa vändutil fratele dum[neae]i, fdrd de

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ALE FANITLfld pALADI 215

stire jupanului Andriia Haritonü, flinda casa driapta a dum.,§i net-finch-1 niel durn. aicea, §i acmu, viinda iara§i la mo§iiadum[isale], i vranda dum[nealuI] ca sa ma traga la gude-catä, aü statuta oamenI bunI, m'amü Invoita cu dum.,i-ama vandutti casa iara§1 dumisale cu preta drcptü, 115le. Marturi : oameni bunI i mahalagii". Iscale§te greachetrarula". i Neculai Covriga, Simionü Chetrara, martur

97. 26 August 1779. Costandina Suceyeanu biya VelaMed[elnit[eria]« catre Domn, pentru casa ce a cumparat inE§iI, la mahalaoa Muntenimet de mijloca", cerind in-dreptare inpresurarii".

98. AceiasI data. Hotarnica Vornicilor de Poar M. Me-giasi : Vasile Ur§olianula, Gheorghii Puscasula, StefanaIzmana bivü copila dinü casa, Antona sina Dobo§a, Toa-derü petraria. Andriia sinü Pavala Haritona, Ne-culaia Bratulianula, Marina Muntianulü, Stefanti a Tofanif,Gafita Gaguliasa femei batrane: Andriia Catiche. ScrieTanas[e] Carpu, diiacü za Divana".

99. 1-ia Septembre 1779. Judecata dumnaei Marie Pa-läcloae Postelniasa cu Stefana Festila Med[elniceriaj",pentru jumatate de Negoeti.

100. 28 August 1785. Judecata luf Jonite Banta§ü, fiindavechilü i raspunzatora dina parte dum[neae]í Mariialadi Postelniasa cu Iorestu Scarlata monahula, feorulalui Bejana Scarlatü"

101. 22 Septembre 1785. Judecata a Postelnicesei MariePalade cu Ionita Negruta, pentru Balacenl.

102, Izvoda de mosif i alte lucruri, vii i Täganibani -aa ramasa a boierilora Palade§tI, care s'ati savar§itastarlit*, adica Costantina Paladi, i NiculaT Paladi, i Logo-fetiasa Marie, §i aú luata numal o sama dint"' fratI toatecele -aa ramasa, miscatoare i nemiscatoare ; iara ununimia §i - cerima dreptate. 1787, Iunie 14.

Grame§tii §i alte dot mo§if la Tanutula Sucevil, a luiCostantina Paladi.

Negre§tii, la Vaslui, tijü a d[u]m[nealuI], care i-ati ras-cumparata Hristoverghi cu banI.

f

Pantazi

Pa,

ai

www.dacoromanica.ro

216 DOCUMENTE ALE FAMILLEI PALADI

Vif si Tägani- si banf, sä scoatä diiata Vor[niculuf] PA-ladi ce este la Pahrarnicula] Costandinü Pdladi, c'n van-duta 2 cirezi di bof la moarte, si alp' banf care sä still

Susdnif si alte mosif la Tutova, a lui NicolaI Päladi.Marzastif, tija a dum., si vil si Tdganf.Umbrdrestil, i vif i Tägani, a Logft. Marii.Care sänta artit[ate] toate pi carte di bldstäma, ce este,

si este sä [facä] parte driaptd tuturord fratilora, Ina fricaluf Dumnezn."

103. 1-ia Maid -. Cdtre Costantina Vela Spät[ariar,pentru mosia Cdrstinicif (Fälciia), cari o tine BädrosaIordachi si cu altf rdzäsi a luf". Pomenit Andreiti Han-gheriula. I-aa schimbata nurnile dina Cdrstenestf, Po-pestf."

104. 12 April 1791. Diata Mariei Pälade - [Bostangioglu].La Cirligaturd are Vormiestif si. Härpasestif, luatf de la mä-nästire Sfäntu Sava". Un loca de dughenf, ce ama In tar-gula Galati, de bastinä cu scrisorl." Aceastä parte o lasdnepotului meü Spat[ariul] Iancula Razula, fiiula surorei Ca-trinif". Mosia de la Gura Strämbei, cu iazdra", un zapis,un loc In Birlad, längd dughenile &Nine-met-1 si längd. loculaBouluf", 2 Tigani,-nepoati Mariuti, fiicif surore-mè Zoitii1".Un sälas de Tigani, suroref Zmärandef" ; viile de la Ni-corestf, Dealula Särbilora, un sälas,- mänästirif Sf. Savii".Dughenile din Bärladil le last.' fiiuluf mieh. Costache Sturza."Urlatif si Gusätdi din Fdlciiii, Bdcanif, viile de la Nico-restl, de la costa Lupef .. ., \rifle de la Leiasti", mosiaBärlestf, casele din Iasf cu toatd pojäjiia", viile de peDelula Nebunef", Tigani, - fiiuluf mea Costache Sturza,cd, nevrändu Dumnezda ca sd-mf d copif, din pacatele mele,ama luota pe Costachi dreptu fe&ora si clironoma, cd fniitoatd viiata, cata of träi, sd-mí porte de grijä, cuma si.dupd morte mè, dupd obstasca datorii, toate grij[i]le sä aibda mi le purta". Restul, la slugf si oamenf sdracf",Preotu Vasile, duh[ov]necula dumisale cucoanif Marie, amü

1 Ruset.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE ALE FAMILIA PALADI 217

iscalitil, fiindil dumnaei In tota minte si Intru trezire mintiLErii Vasile, duh[ov]nica dm., eta Sfete Ilii."

105. 28 Februar 1793. Costandina Päladi Spatara in-credintdzil print' scrisoare a.a.sta a mè ca, ffinda hotärättica sd mergu dim). Moldova In Rosdia, si, scotindil toatimosiile si acareturili dina Moldova la vänzare cu sultana-mezata, ail rämasa di la mezata mosiia me Periianii, cuparte dinü Crängula-de-susil si cu toatd parte mè dina lo-cula targului Bärladului, si cu satula Intrega Portdrestif,Drujästii, si cu pdrtile dinü Pdulesti, pe carili mosii santiisi In dooa locuri sati si o moard cu dooa roati Ina apaSamilii si cu iaza mari ; carili mosii santa toati la TämitulaTutovii ; ci li avemil si ea de bastind, di la räposatultitatala mea -ail fosta Logofdttl-Mari, dupd cuma pre largsd aratä dimú scrisorili acestorti mosii, ci s'ail data cinst.dumisali Gavrila Conachi bivil Vela Banü, drepta 22.000lei". Se adjudecd acestuia. Cu »10.000 lei amil cum-parata o mosii di la dum[nealuji, dina Cordona, anumiRogosastii, la Tinutula Sucevii". Pecetea lui si a lui IvantiSeverinü (consulul rusesc din Iasi).

106. 18 Mart 1793. Costandina Mdrzacula Pitara se In-voieste cu Päladi pentru mosie la Vulpesti.

107. 22 Mart 1793. Schimb de mosie intre CostandinilPäladi Spat[aria] si Gavrilil Conachi bivtiVela Baal. 0 mosiee Botosinta, in Cordon. - Pecetea lui Paladi are data de1792 si coroand pe un scut sustinut de doi cerbi. Martur,Ivana Severina, al cdrui scut cu initiale e tinut de un ca-valer cu pene la coif.

108. 19 Decembre 1799. Diata Mariei Pdladi, Lasä mosilsi dugheni in Birlad fiiuluI midi Costache Sturza, ca säsä vänzd, si sd gatiascd casele din Esi, flinch:I-ea ea nuli-ama pututa gäti : mdcaril cd in diiatä scrie cd i-amildata casä, dara n'ati fostil gata." - Lui if lasa si 021114casii mete toatd, lucruri ce ara fi mai statornice". Restul,celor ce o ail slujit. aci epi cu mänzi, cu unii arma-saria, cinclzAcI de oi, sasd boi, aceste le daft lui Todiricd,fiindil-cd l-amil luatil de copila mica ca sä-la crescu, sa-mi

www.dacoromanica.ro

218 D ODUMENTE ALE FAMILIEI PALADI

faca pomand cu clansult1; curna §i hrana §i inbracaminte§i plata dascaluluf de dof an! sd sä & dina rämd.iturilemele. $i, cu toate aceste de susa al-Mate, ila lasu supta epi-tropie §i purtare de grijä a luI Ionitä Bantd§a, intru carei-arnil läsata §i. blestema, ca sd-I fie mild de dänsula.

Ville de la Närte§tf, din Tinutula Tutovif., ci sinta indoai ogräzI, §i doai epi le last' luf Gheorghie§ti Gafenco,fiindcd 1-ama crescuta.

Cincispräzdci epI cu mänzif, cu una armäsariti, i dof cattretinf, opta bof, una sutd of, aceste le lasii luf Ionitä Ban-td§ti fiincla-cä m'aa slujita dint copildrie luf §i pand acurna.la vrästä de bdtränetd, §i dinü ponina casif sä i sä dea ceiace sä va socoti, ca una orna vechia a casif.

[Darurf la slugi.]lard pentru toate bucatele vora sta la locula lora, unde

sinta wzate, ca sä sà. ernezd, §i, la vreme lini§titä, pe toateslugile mele cari maI susa sinta porninite, i-af cherna Co-stachi, §i li-I da tuturora dupa izvoda, ca sd nu md blas-time, ci incd sä pominiascd numile mieti,- cd §tif bine cän'amti avutti cu ce-f chivernisi, in viiatd traindti.

lard pentru o sutd de of ce maf rämäna afard de iz-voda, §i. epi, acèle sa vorú inpärti pe la casd sdraci §i.scapätate. Iaril, pentru vacile cate vora ma! rämänè, sd sddè Tiganilora ce ati Tigance §i copii, cari m'aa slujittlin ogradd.

lard, cdnda dum. vel pricinui §i. nu ye! urrnd in tocrna,IV lasti blestema, iara, urmanda la toate ponturile dupacuma ma! susa scrie, de mine yd. fi ertata §i. de Dum-nezda blagoslovita."

Isedleste Ergcpcoog ispe+K t o5 ripoStoo CiDdou, ipopIpuo; ; ere!Iordache duhovnica cuc[oan]if Marii, WI Sfete Iona". ScrieIona Trunchiti.

109. 1803. Maptópa Mravt4aaa DcoopCóyr.a catre Domn, im-potriva 1111 Constantin Paladi Vornic, pentru Bdcanf.

110. 9 Novembre 1836. Mardarii arhimanrita i starettis. m. Niarpta i Secula", catre Iacovache Paladi, pentruprea-iubita fiiula dumitale Costachi .. . : toatd purtarea de

.

www.dacoromanica.ro

DOCIIMENTE ALE PAMILIEf PALADI 219

grijä amil avutil, 0, de s'ar fi purtatil maI cu smere-nie 0 cu bund rinduiald, precurna sä ceare postriguluI mo-nahicesca, 'And acumil Ha fäcem 0 cdlugärti: cu toateacestea nu-I vremea trecutd ; numaI sd pue inceputil buna,0 sä fie ascultätorifi, dupd cumil sä va povdtui, - cd noinu-I voirna Multi, sä nu fie ; mai värtosti 0iindil farneliiadumv. 0 pentru dragostea ce aveti card acesta sfintilsoborti, oare sd nu avernti atita filotimie? DecIta l-arnilläsata ca sä sä mail ispiteascd, ca nu pe urmd sd sd al.-ascd. Amil priimita 0 mila deplinu ce ne-ai trimisti, 6 ir-milid", pentru rugdciunI, ca sd scape de toatd supdrarea".

111. 19 Decembre 1837. Mardarii staretti care Taco-vache Paladi, pentru fiiulti dumitale Costachi ..., cd sd afläpetrecand In Säcula, supt privighierea unul duhovnica, deunde nu poate a e0 nicdiurea." Se fac rugaciuni dupdpomelnic.

112. Ia0, 14/26 Maiu 1851. Pallady. Pour le momentrien de nouveau ne se passe pas chez nous, excepté queles deux Xicolas Maurocordato je crois qu'ils iront A Czer-novitz comme envoyés de la part du prince pour assisterA l'arrivée de l'Empereur d'Autriche. Monsieur Balaneskoa été hier prié par le prince de quitter la ville, ce quej'aime A croire qu'il le méritait."

www.dacoromanica.ro

XIV.

UN CATASTIF DE HIDE AL ORASULUI GALATI (c. 1683).

www.dacoromanica.ro

I.

In hirtiile familieI Paladi am gasit, pe o foaie indoita Indoua, cu o frumoasa scrisoare, acest catastif de dajde:

. . . (:§ cal[ara§j.

. . . vastriia cal.Pavahl brata Toma cal.

Pacuraril cap.Ziata chihaia cal.[Is]tratii cal.Coad[a] cal.[T]anasie cal.. . . ne cal.Tofan cal.. . . uluc cal.[O]nofriia cal.[N]eculai cal.

3 ug. . . . b.'.3 ug. . . . ca cal.2 ug. [Ap]ostulti cal.2 ug. . . pul chihaia.3 ug. [Ni]culita, cia s'ail raspunsu päscaril Vornicului

Bal§ii.1 ug. Mihaila§cu diiacil.12 pot. . . . tula taranii.12 pot. fpo]pa $tefanti.16 pot. . . . licil slug[al.

www.dacoromanica.ro

224 UN CATASTIP DE DAJDE A ORANULITI GALATÍ (6. 1683)

12 pot. [Ian]cula taranti.8 pot. [Ni]ca gradinaril

Targa Ga latiI:12 pot. Zmaula.16 pot. Toadiara.16 pot. Liaustianti.12 pot. Torpia.12 ug. Zota.16 pot. Piatre b. . .

1 ug. Balintu.1. ug. Istratie.2 ug. Marcuta.12 pot. Costantina.1 ug. Narta.12 pot. Gligorie.. . . . lim rind rupt].10 pot. Nistoril.1 ug., 4 pot. Dima h[era]riulti.1 ug. Necula bar[bi]iarii.

Slugile peirecilabiflorii].8 pot. Stihi.1 ug. pl. Vas[i] lie cla.6 pot. Necula lug.6 pot. Mihaila lug.8 pot. Andonie lug.6 pot. maturi curte.1 ug. cal. . .

Inumat junicitatea de jos] [Slo]boziia ot Galati.Ghiorghiia.Stratie.

jIllahala]gii ot Gälati.Ghiorghii pazarliula, miazilgiuhl:Simonii cezynaril.

aildragi de Gdlati.4 ug. Vasilache vatavii.6 . . . liana stegarti.2 . . . [Lu]pula chi[haia].

www.dacoromanica.ro

ITN CATASTIF DE DAME AL ORASIILITI GALATI (e. 1683) 225

[idem]. [V°.

1 ug. pl. Chira.3 ug. Ariona.1 ug. Ghiprina.

[toc liber, jos.]IL

Gala Sul oras se ridica din satul de pescarI al Gala SuluI,al stramosuluI, intemeietoruluI de neam si de sat Galas,la sfirsitul veacului al XV-lea chiar, de bund seamd, pentrua inlocui, la Dundrea-de-jos, Chilia, care cazuse la 1484 inminile Turcilor. El ar fi decI o ctitorie a luI Stefan-cel-Mare insusi.

11 gasim Indatä dui:A incheierea Domniel lui.La 1552 hied Brasovenii trimeteaft spionI, in zile de

primejdie turceascd, pana la Galati (Galactnum)§i Chilia 1.chiar innainte de aceasta, supt Petru Rares, harta luI

Reicherstorf are GalaSii (Galaoz). Nu era numaI un vadci un tirg, un oppidum.

Despot-Vodd vazu Ga1aSiI8; TurciI, in expediSia lor din1595, pornird i eI spre aceasta trecatoare. In 1596 II ar-sera TatariI.4.

La inceputul veaculul al XVI-lea, Galata sint pomeniSIintr'un act dela Simion-Vodd Movild, care (Id mändstiriiBistriSel un loc incepind de la stilpul GalaSilor (4A4T*1111M)pand la Dundre" 5.

Din cdldtoria Patriarhulul Macarie de Antiochia, poves-tad de diaconul sau Pavel de Alep, stim cd in GalaSi seaflaa la 1653 cdldrasi gata a pleca spre Tarigrad orI a ducede la acest hotar veste Domnuluf din Iasi ; ca mai multi

1 Hurmuzaki, XI, p. 784.2 In Papiu, III.s Hurmuzaki, II, pp. 424, 512.

Ibid., &till. IP, 347, 401.5 Archiva istoricd, III, p. 69.

H992. Vol. XVI. 15

Si,

*

www.dacoromanica.ro

226 UN CATASTIF DE DAJDD AL ORM3ULUI GALATI (c. 2383)

dregAtori, cu pIrcAlabul in frunte, i mai multi preoti lo-cuiad acolo, ed. Vasile Lupu zidise o mareate bisericd aSf. Dumitru, cd biserica Sf. Nicolae de lingd ora* gdzduisepe Atanasie Patelaros cd biserica Precistei, de piaträ,avea trei turnuri i o mare clopotnitä i cd era incunju-rata de ziduri puternice, cd se mai vedead ö biserica aMaicii Domnului, Inca una a Sf. Nicolae §i a Sf. Dumitru,care gdzduia i aceia clerici strdini, apoi biserid ale Sf.Mihail, Sf. Paraschiva i Sf. Gheorghe, de lemn. Alt cdlatorsocoate doua biserid de piaträ i cinsprezece de lemn 2

Precista pastreaza i astäzi o infäti§are de vechime : zi-dita de negustorul Teodor i prefäcutd de Dia i Serbul,din Braila, feciorii lui Coman, ea pdstreazd o inscriptie gre-ceased de pe la 1650 §i o carte a egumenuluf Gherasimdin 1687, precum i o icoand a fmlui ctitoruluf celui maivechiti, a lui Constantin Teodor 8. Sf. Gheorghe a fost fäcutdde piatra, de cdtre un anume Mihalachi, care o inchindIerusalimului, la 1664; Sf. Paraschiva sad Sf. Vineri e cutotul innoitd ; Sf. Voevozi-Mitoc §i a doua bisericd a MaidiDomnului, Vovidenia, nu mai pdstreazd niciun semn dinvechime 4.

Drumul spre Dundre se zicea atunci: al Galatilor 8,aid trecead caravanele polone 6.

Gheorghe $tefan, care Meuse o mandstire in apropiere,cer-cetd Galatii 7. Supt Dabija-Vodd, peste citiva ani numai, cumvdzurdm, la 1664, biserica Sf. Gheorghe fu fäcutd din nod,inchinindu-se Bisericii patriarhale din Ierusalim 8 Cordbii din

Cf. rectificarea d-ref Cioran, in editia lui Pavel de Alep, p. 2,nota 1.

2 Bandini, in An. Ac. Rom., X, p. 203.8 Cf. Melchisedec, Notge, pp. 311-6 ; Iorga, Inscripfit, II, p. 339urm.4 Inscripfii, 1. c.6 Ceil. lug Macarie, pp. 57, 73-4.

Acte Fragmente, I, pp. 50, 87.Cal. 1. Macarie, p. 132; cf. Doc. Bistr , I, p.73, no. xovu, dar i II,

p. 45, no maim.Inscriptil, II, p. 342.

1,

8

0i

6i

7

www.dacoromanica.ro

UN CATASTIF DE DAJDN AL ORMOULUI GALATI (e. 1683) 227

Crimea, Constantinopol, Trapezunt i Sinope, ba chiar dinEgipt, din Barbaria africana, veniati aid de doua-trei oripe an pentru a incarca grinedin terile noastre negot lacare se adaugia acela cu lemrie de constructie, cu miere,ceara i unt, cu sare i salitra, Pe linga acest negot malnoti, infloria cel vechiti, cu pesti, din cari se trimeteatiin Polonia peste o mie de care" pe an2. Pe linga drumulde negot al Moldovei, Galata mai erail la capatul unuia,care, prin Slobozia ialomiteana, Slobozia lui Ienachi, duceala Bucuresti 8,

in GaIaî, portul de toate marfurile" 4, erail peste 15.000de locuitori, intre cari destuI Armeni avindu-si epis-copul5. Iscaliturl grecesti se in tilnesc pe un act din 1683,

Petre Mrto", adeca Mirto, bacalul din 1690, nu eranici el un Romin6. Gasim i o bisericuta, de caramizi ne-coapte, a catolicilor. RagusaniI se abateati une ori pentruafacerile lor pe aid7. Orasul nu era frumos, o spuneDimitrie Cantemir, - dar bogatia lui li punea intre cele

asezati orasenesti ale terii 8

Acte galatene avern de tot putine. Dintre acelea pe carele cunosc, unul vine de la un particular din Braila si dela pircalabii de Galati", ceia ce arata ca prin veaculal XVI-lea orasul avuse intarituri de aparare, impotrivaTurcilor din fata, de la Reni-Tomarova, Alt act, din 1683,porneste de la tirgovetii de Galati", cari, treisprezece lanumar, - intre d un barbier, care, cu atitia oaspeti ra-sariteni, va ti avul de lucru '° marturisesc pentru un

Cdl. L Macarie, pp. 250, 256, 261.2 Bandini, p. 204.3 Cdl. 1. Macarie, pp. 255-6.

Bandini, p. 203.audit §i doc., I-II, p. 430.

8 Stu& i doc., I-II, p. 83, no var.Acte fragmente, L p. 79.

8 Cantemir, Descriptio Moldaviae, p. 13.9 Studit $i doc., VII, p. 371, b, no 1. Un pircalab Toader Ungurea-

nul, in 1656, ibid., IV, p. 50.1° ZidarI, olari romini in 1136 (Studil doc., p 98, nota 1).

5

I-11,

pi

-d'intaia

pi

pi

www.dacoromanica.ro

228 UN CATASTIF DE DAME AL 0RAWLU1 GALATI (C. 168$)

fugar care li-a läsat »In spinare" datoria lui: dajde bi-ruluI i banii säului i banii mezelgiului i banil näpäs-tilor" 1.

tin cintec poporal dritä präpädenia Galatilor in No-vembre 1769 siel ni-1 infOseazä Inca bine locuit i bogat 2.

In soc.oteala ce tipdrim aice, suma foarte ridicatä a fie-cärul contribuabil aratá ca nu poate vorba de banii cese dadeau de oräseni, ca dare special& a lor, pentru säulsaü carnea cerute de Turd ; la o näpaste" n'avem de cesä ne &dim. Ramine deci cä acesti bani sint ai dajdiibirului 2" .

In ea gäsim întäiú pe caldrasii de Galati - deosebitide cei de Tarigrad, cari mai tärzi& n'avead un capitan

chehai", ca PAcurar, Lupul i Ziat ( ?) din. aceastä in-semnare, ci numal un vatav. Eraü pe atuncI cinzed lanumär - lista, fragmentarä, da numele a 22 dintre ceide pe la 1680 -, i primia& pentru dusul lor la Tarigrad,ori prin tara, maI ales, pe lingd scutirea de bir - catas-tiful pomeneste pentru vre-o dare extraordinara orI pen-tru o dajde de bresle", - zece lei pe an, pe drid ca-lärasii de Tarigrad avea& douä zed, jar imblcitorit din So-roca i Hotin, asezati pentru legaturile cu Polonia, voravut aceiasi leafä ca Gälätenii 4. Nu stim plata cälärasilorde Tirgu-Frumos, cari fiinaú supt Gheorghe Stefan siplätiaü dajdea lor osebit5. CAldrasii de Galati era& !rare-

Ibid., p. 83, n° 6.Cony. lit. IX, pp. 326-9.

a Mal' sus, pp. 100-2, nu e o socotealä de left' a ostasilor munntenI i, ca i aic, una a biruldi bor. Socotelile lui Gheorghe Stefanpreväd, In adevär, dajdea hotnogilor, a sinetarilor, a puscasilor deNearnt, a vAtasilor de hinsaff, a paharniceilor i alärasilor (v. vol.IV, pp. 263-4).

4 Descriptio Moldaviae, p. 90.StUdit fi doe., IV, p. 264.

fi

fi

HI

o

O

www.dacoromanica.ro

131T CATASTIF DE DAJDE AL ORASULUI GALATI (e. 1683) 229

buintatl si eI, ca si celelalte categorit de curieri, la alai-urile domnesti in vremile färd oaste1.

Dajdea cAldrasilor, cari, cind se ,,radeaii«, cind erail rasIdin functie deci, treceati in categoria de bresle a curte-nilor", e insemnatd, pentru aruncul de bin din Iunie 1654,cu suma de 11.060 de ughi2. Aceasta inseamnd ca peatunci nurnärul lor nu era de o sutd, ca supt Cantemircel tindr, ci mai mult decit intreit, intre 300 si 400, fie-care dintre eI avind a rdspunde mdcar trel ughI - teraniiaveati cisla, numele" de 2 ughi8. La Tirgu-Frumos, dupdaceastä socoteald, erail vre-o 30.

Pescarul Vornicului Bal§ e un pescar al VorniculuiTerii-de-jos, care avea insä re§edinta - in teorie, cadera tot la Curte - in Birlad, unde se strämutase rostulluI de veniturf de la Chilia4.

Vin apoi, färd rubrica deosebitd, diaci - cu un ug" -,terani si pop!, - cu cite 17 potronici (fiecare potronicavind 9 ban°, slugi - cu 16 -, un gradinar - numaicu 8.

Tirgovetit, tirgul" propriu zis, 16 familii - eu unherariü §i un bärbier -, ail a rdspunde sume deosebite,care merg de la 2 ughi, ell cdlärasii cu dajde mat mica,pänd la cel 12 potronici al teranilor; ba unul pläteste chiarmai putin. Dintre eI gdsim in actul de la 1683 al tirgove-tilor pe Nicola bärbierul, pe Zmdul, pe Zota, pe CostinMarcutd, pe Istratie, pe Gligorie.

Slugile pircalabilor" vin in al treilea rind, cu cea matslabd dajde: dacd dot plätesc mai muR decit un galben,ceilalti sint insemnati cu 6-8 potronicl. intre eI sint trellogofeti; mäturi curte" pare sd insemne: mäturdtoriicurtir .

' Descr. Mold., p. 91.9 Studil $i doc., IV, p. 263, no xcix.s Ibid.* Ibid., p. 78.

www.dacoromanica.ro

230 ITN CATASTIF DE DAME AL ORASULIA GALATi (e. 1683)

LInga tirg era o slobozie, §i. din aceasta slobozie otGalati" se trec la izvod numai douft gospodariI,

In al cincilea rind se cuprind doI mahalagil", unzilgire, care tinea cafi de men,zil, de po§ta, §i un cizmar..

Cum se vede, Galatul era Impärtit in aceste cercurI fis-cale, care corespund unor strate deosebite ale locuitorilor:cetatea, cu pircalabil i slugile; oastea de hotar a slujito-rilor, cu capitanul, vatavul, trei chihaI §i stegarul; tirgul,.cu negustoriI §i unil metevgarl; mahalaua de meterI,deosebI de: popi, teranI i felurite slugi i, In sfirit, slobo-zia adausä.

Stirile din acest catastif ni pot sluji astfel §i pentru aa intelege felul de formatie §i la alte orav.

mia-

www.dacoromanica.ro

XV.

POMELNICUL ROMANESC AL MANISTIRII BISERICAN1.

www.dacoromanica.ro

I.

In judetul Neamt, nu departe de Bistrita lui Alexandru-cel-Bun, se afla manastirea, astazi mult prefacuta §i

a proape paräsita, a Bisericanilor.Inscriptia din 1786 spune ca intemeietorul acestui laca§

a fost $tefan-Voda sin Bogdan-Voda" la 7020 2: arecineva deci alegerea intre zidirea de Stefan-eel-Mare in-nainte de 1512, ori la aceasta data, de Stefan-cel-Tinar,fiul lui Bogdan Orbul §i nepotul de fiü al vechiului stefan :cead'intaiti parere e mai probabila, $tefanita nefiind unctitor de manastirl.

tri lstoria Bisericii romänegi, ca §i in Istoria litera-turn bisericesti a Rominilor, am aratat insemnatul rostliterar pe care Bisericanii 1-ail avut in veacul al XVIII-lea,in a doua jumatate a lui, atunci dud toate celelalte ma-nastiri moldovene*ti decazusera supt acest raport. In acestelucrari s'a mai aratat i legal ura manastirii lui $tefan-cel-Mare cu icrarhia ruseasca din vremea Tarului Petru.

Am gasit inca, intr'un dulap din biserica, o parte dincartile care erail mindria calugarilor copi§ti i chiar tra-ducatori ; disparusera insa acelea pe care le pomenia incain 1885 episcopul Melchisedec3. Manuscriptele pastrate aüfost analisate, cu toate lamuririle trebuitoare, de d. Al.Lapdatu, in Biserica ortodoxä pe 1906 4.

' V. Sate $ i mdnástirr, p. 137.2 Inscriptil, J, pp. 42-3.8 Notife istorice arheotogice, p. 77 si urm.4 i aparte: Manuscrisele de la Biserican i Risca", Bucu-

rest, 1906.

i

www.dacoromanica.ro

234 POMELN1CUL ROM1NESC AL MINISTIRII BISERICANI

SA addogim cA 'Inca din 1863 s'a incercat a se scrie oistorie a manastiril in brosura Ochire istorica asupra fun-dArii (originiI) manastirii BisericaniI si. citeva cuvinte despremAnAstirile zise inchinate, cu un tabloti al bisericif, binelitografisit de arhimandritul Partenie", Bucuresti, 1863.Autorul, nepot al economului de Bisericani, Serafim, ainvatat la 1821 supt acesta, ca duhovnic copiilor", in se-minariul Socola.

Pomelnicul slavon al Bisericanilor, redactat pe vremu-rile de harnica muncti literarA, in vechea limbä de culturà,la 1661, s'a publicat de d. Gh. GhibAnescu, in Uricariul,XXIII, p. 309 si urm. E unul din cele mai interesanteprintre vechile pomelnice.

Am gasit la schitul Duraului, legat odatA supt aceiasicirmuire cu Bisericanii, un pomelnic romAnesc. El se deo-sebeste de cellalt prin aceia ca nu (IA numal insirareactitorilor si a binefAcAtorilor, ci si o cronicA, destul de binealcAtuitA, a mänästirii. PArtile cele mai folositoare se publicain paginile ce urmeazd:

Ar Mare pentru mänästiria BisericaniT, de cine ail inceputa se zidi si pe ce vreame si de cine s'aii isurfivit de zidit si

pe ce vreame.

Aastä bisearicA ce se numeaste in neste scrisori vechisArbest[I]: schitul lui losif, iara acum sA zice mAnAstireaBisericanii, un staret cu numele Iosif ieromonah, acestaad inceput a zidi bisearica, la anul 7060 [1551-2] (sic), inzilefle] lui $tefan Voevod cel Bun, carele ad domnit patru-zed si sapté de ani. InsA n'ad putut staretul Iosif sa zi-deascA biserica, ci numal temeliia ad pus. IarA Stefan Voe-vod cel Bun, apropiindu-se de sfirsitul vietil, s'ad dus dinviatA aasta, si ad ramas in Domnie Bogdan Voevod, fe-ftorul lui $tefan Voevod cel Bun. $i. ail domnit BogdanVoevod doisprazece ani, si s'aü dus si el din viiata aasta,si ad luat Domnia $tefan Voevod cel TinAr, feorul luiBogdan Voevod. Acesta s'ad instiintat pentru staretul

www.dacoromanica.ro

POMELNICUL ROILINESC AL laraSTIRII BISERICANI 235

Iosif, i pentru bisearica, cum O. iaste de atita vreame ur,zitä, si nu poate staretul Iosif sä o zideascd ; i, indem-nindu-se din ravna d[u]mnezeiascd, ad zidit bisericaisprävit-o de zidit, i aü dat multä bogatie Staretului Io-pif, ca sd o impodobeasca cu cürI i cu vesminte, i cuae toate ceale trebuinoase, dupre cum singur zice inteunispisoc ce dat staretului Iosif, de stäpinire pe branisleîmprejurul mänästirii, la anul 7028 [1519-20]. lard fericitulctitor Stefan Voevod cel Tinar, care ail zidit biserica, nu-mal 9 ani aü domnit, i, tinar fiind, dus din lumeaaastä desartd la ldcasurile ceale veatnice, pentru cdoträvit pe el pizmasil luL lard. dupd Stefan Voevod celTinar aü luat Domniia Petru Voevod Rales, fratele Id!Stefan Voevod celui Tinar, insä nu frate bun, ci eu altafemee !I fäcuse Bogdan Voevod. Iar Rales i se zice luidipe o fdmeae, Rdlesoae, ce o luasä el mai nainte, pina anu fi Domn.

Ded Petru Voevod Rales, fugind el odatä pe la tirgulPietrii, ca sa scape de vrajmasiI lui, carii il goniia din urmä,si viind pe la mändstirea BistriO, ad apucat pe un piorde deal care sa zice Piorul luI Petru-Vodd pina in zioade astaz, si aü esit la mändstirea Bisericanii, i ad gäsitpe staretul Iosif si cu alí augäri, fägaduit acolòlui D[u]mnezed i Maici D[o]mnuldi card staretul Iosif, zi-cind cd, de-I va ajuta lui, D[u]mnezed, ca sä mai vie elD[o]mn in Moldova, va mai zidi i va mai intäri biserica.,Deci Petru Voevod ad apucat de la mändstirea Bisericanilpe apa Bistritii in sus, si ad gäsit neste pascari, i s'adschimbat In haine proaste, i s'ad amestecat cu pescariiaciia, i aü trecut in Tara Ungureasca. De aü prins deveaste sträjile Craiului Unguresc cd Petru Voevod afttrecut in Tara Ungureasca, i I-ad gonit pe dinsul, dardnu 1-ail ajuns ; pentru cd Petru Voevod ad mers la unun boiarid priiatin al sail, i pe boiarid nu hail gäsit acasä,dart dat cocoana butca i cal, si ad scapat in cetatea

iara Doamna lui era acold in cetate. Pentru cäavea Domni din Moldova In vremea aceia doao cetätin Tara

l-aa

i s'aa

Ciceù,

si o

l-aa

s'aft

www.dacoromanica.ro

236 POMELNICUL ROMÄNESC AL mixisTnui BISERICANÌ

Ungureasca, de-s tinea acold bogatiia si odoarale lor,pentru rautatile si razmiritile ce se intimpla adeseori aidain Moldova. Ded Petru Voevod sidea in cetatea Ciced sinu putea sa iasa sa-s caute de trebi, pentru ca era In-vrajbit en Craiul unguresc si sa temea de dinsul. Iara dela o vreame s'ad impdcat el cu Craiul unguresc, si at in-ceput a-s1 cauta de trebi ca sa vie iar[a]s Domn in Mol-dova, si ad mers la Tarigrad, pentru ca tara era inchinatala Tarigrad de tata-sail I3ogdan Voevod. Si, intru al trei-sprazecelea an de la esirea lui din Domnie, iaras ad venitDomn Petru Voevod in tara Moldovii, si S'ail adus amintede fagaduinta luI care sa fagaduise lui D[u]mnezed catra- staretul Iosif chid ail trecut pe la Bisericani. Acesta admal zidit si ad mai infrumusetat sfia]nta biserica, dupa cumsingur tice intr'un ispisoc vechi sir hem ce l-ati dat calu-garilor de la schitul lui Iosif, de stapinire pe braneste im-prejurul schitului, la anil 7043 [1534-5], pentru ca staretulIosif sa dusase catra D[o]mnul. Iara ce fealid de zidire adfacut Petru Voevod aid la Bisericanl, nu arata.

Ded ad fost biserica acea zidita de Stefan Voevod ne-ingradita cu zid imprejur, o suta si sapte an!, adeca dinzilele lui Stefan Voevod cel Thar, de la anii 7028 [1519-20],pina in zilele lui Miron Barnotchi Voevod, la anil 7135[1626-7]. lard in zilele lui Miron Barnotchi Voevod eraegumen in Bisericani Parthenie iermonah. Deci acestegumen Parthenie cunoaste ca ad fost orn cuvios, avindsi calugari pe linga dinsul oameni cuvios si vreadnici.Pentru cd dovedesc daniile cite s'ad dat si lucrurile citeS'ad lucrat aid la Bisericani, in zilele aceldi rind de ca-lugari care ail fost in zilele egurnenului Parthenie.

[Din vremea pand atunci Sint numai patru ispisoace dom-nest[i] date de stapionire pe braneste imprejurul schitului:cel d'intii ispisoc iaste de la Stefan Voevod ..., la anii 7028[1519-20], al doilea... de la Petru Voevod Rales, intru carescrie ca l-aii dat calugarilor de la schitul lui Iosif, pentruca staretul Iosif murise, 5i iaste din anif 7303 [1792-3] (sic),al treilea... de la Eremiia Moghila Voevod, din ani 7104

www.dacoromanica.ro

POKELNICUL ROMINESC AL MINISTIRII BISERICANI 237

[1595-6], al patrdlea ... de la Simeon Moghila Voevod, dinani 7115 [1606-71... Det mandstirea Bisericani pind In zi-lele egumenului Parthenie ad fost un schit sdrac, [careavea branistea] si neste poeni supt Ciahldii, care le di-dese arhiepiscopul Nicolael, putintel mai nainte de egumenulParthenie. lard, I.n zilele egumenulul Parthenie, din schits'ad fdcut mändstire ..., pentru ea s'ad imbogatit cu mosiisi cu Tigani, si s'ad Ingradit biserica cu zid imprejur, sis'ail fäcut pridvorul biserici, si s'ad fdcut pivnita si trape-zarea, si. clisernita, si. toate una dupd alta. [Erati si calu-Off multi], pentru cd vedem cd la biserica pustie si lip-sita de oameni nu dä nimeni nimica.

$i, pentru ca se cunoasca fiestecine cum s'ad fdcut ctitoriDomni si boiari Moldovi din vremea aceia aicea la ma-nästirea Bisericani, unul dup. altul, In putind vreame,iata cd-I punem aicea de fatd:

Costantin Moghila Voevod ad dat mosia Bicazul In loculpoenilor celor de supt Ciahläd, la ani 7119 [1610-1].

Stefan Voevod Tomsa ad dat rnas.ia Troita la anul7120 [1611-2].

Glupineasa Dumitra si. cu Cristina ad dat o a patraparte din mosiia Orbicul, la anul 7120 [1611-2].

Ractul Voevod ad dat mosiia Popcesti, la anul 7127 [1618-9].Cocoana Mariia Pijstelnitasa ad dat mosiia Vindtoril la

anul 7128 [1619-20].Miron Barnotschi Voevod a dat Vadurile, 7134 [1625-6].Parthenie egumenul din Bisericani ad cumpdrat mosiia

Tortoresti si o bucatd de loc de la Vilcesti pe Putna, laanii 7140 [1631-2]... Si. nu numai atita, ci si zidiul impre-jurul biserici tot pe vremea aceia s'ad fäcut, si odoardleIn bisearicd. ceale mai multe tot din vremea aceia sint :vesminte si. cruet si potirile s'i multime de cArti sirbesti,scrise de parinti carii läcuia aita pe vremea aceia, si uniledin odoard sInt date de boiari, iard unile de cdlugdri cariildcuia aita, slut fäcute, pe care sint numele lor scrise,

I Nicanor.

www.dacoromanica.ro

238 POMELNICUL ROMINESC AL MINISTIRIf BISERICANÌ

precum iaste petrahirul cel cu chipuri, pre unde iastescris: Iosif ieromonah si veleatul 7146 [1637-8], si pe to-chita cea de fler iard iaste scris: Iosif ieromonah si Pe-tronie, si veleatul 7139 [1630-1], si pe v'o citeva cruel deceale ferecate cu argint iard Milt scrise numele pärintilorieromonas, si altele multe sint pe carele sint numele lorscrise, si tot pe o vreame, nu departe una de alta...

lara pentru facerea zidiluf imprejurul biserici, asa secunoaste: [Partenie] ail pus silintd sa ingradeascd bisericacu zid imprejur ... S'ail indemnat mult din boiari ca säse facd ctitori ait. .., sä dea ajutoriii ca sa se ingrddeascdbiserica cu zid imprejur. Deci cel d'intiiil indemndtoria aiifost PA traqco,_ Basotä Marele-Logofat si cu cocoana lui,Grozava. Acesta aii zidit turnul cel de spre miiazinoapte,in zilele lui Miron Barnotchi Voevod, la anii 7135 [1626-7],dupd cum adevereazd titulusul care iaste Kris de-asuprausi, intru care sint scrise numele lor cu slove in piiatra.Al doilea ctitor iaste Toma Postelnicul si cu cocoana laEftimiia. Acesta ail zidit turnul cel de spre Räsdrit, tot inzilele luI Miron Barnotchi Voevod, si intru acelas an 7135[1626-7], dupa cum adevereaze titulusul care iaste scris de-asupra usi, cu slove de piiatrd, intru care sint scrise nu-mele bor. lard de pe vremea a ceia chid sä zidea zidul saafla in pomealnic multi ctitori scris cd ad dat cite o sutdde galbeni si mai bine uni... Iar zidul cit iaste de la unturn pana la altul, si cit iaste pe din dosul biserici depre Oda, si turnisorul cel mic de spre Apus, si zidiule di la vale, pand in turnul cel de spre Amiiazazi, si zidiule din fata mänästiri pind iards In turnul cel de spreasdrit, acestea toate le-ail zidit egumenul Parthenie . . .,

cu sutele aceale de galbini, care sa dä de la alti clitori,care Sint scrise in pomealnic, -- iara mai ales doi boiari :Dumitrasco Buhus si cocoana lui, Ileana, si. DumitrascoSoldan si cocoana lui, Safta ; acesta au fAcut zidiul impre-jur, afard de tumuli, dupd cum adevereazd scrisoarea ceiaste pe o piiatra, intru care sint scris amindoi boiariacesta. Asisderea si in pomelnicul cel sirbesc i-am gäsit

www.dacoromanica.ro

POMELNIOUL ROMiNESC M. MANISTIRd BISERICAN1 239

scris pe arnindol la un loc, si arata cd ei au fäcut ogradaImprejur si pivnita cea de desupt clisernitä si clisernita.lard turnul cel mare care iaste de spre Amiazdzi l-ail ziditiards un boiarid, eu numele Dumitrasco Stefan Mare le-Logofat si cocoana luf, Mariia, la anul 7139 [1630-1], §i totacesta ad zidit si biserica la Butulesti, si ad §i murit Intruacelas an amindoi, si i-ad pus egurnenul Parthenie la po-mealnic, dupd cu T1 singur:scrie intr'o Evanghelie sirbeascdce ail däruit-o el mänästiri, la anul 7139 [1630-1]. lard. egu-menul Parthenie sase ani ad lucrat la zidiú, adecd lailinceput In zilele lui Miron Barnotchi Voevod, la anul7135 [1626-7], In luna fill Aprilie 30 de zile, si l-aii sävirsitla anul 7141 [1632-3], in luna lui Julie 27 de zile, In zioa deSf[a]ntul Panteleimon, dupa cum singur cu mina sa scrieInteo evanghelie sirbeascd, la sfir§it, ce ad däruit-o elmänästiri, si arata acolo ca ad avut multi osteneald pIndad isprävit zidiul, si sä roagd sä li pomeneasca pdrinticarii vor fi pe urma luf intru aastä mänästire petre-catori.

... Apoi, cind au fost In zilele lui Vasilie Voevod, laanul 7145 [1636-7], alt doi boiarif s'ail indemnat a sd facectitori . .. : Toma Sulgeriul si cocoana luf, Eftimiia, si Ior-dache Vistearnicul si cocoana lui, Ecaterina. Acesta azidit pridvorul biserici si pivnita si trapezarea, dupa cumadevereaze titulusul care iaste scris de-asupra usi trape-zerii, intru care Sint scrise numele lor cu slove In piiaträ.Si iard§, tot Intru aceia§ vreme, un Toderas Ba ota s'adindemnat si el sd se faca ctitor ..., si ad fäcut cinZ chili!de lemn durate, ceale de spre Apus, iard, cind s'ad lucrataceastea toate .. ., ad fost ostenitori si cheltuitorid si chivir-nisitoriü un calugar cu numele Andonie ieromonah, dupacum adevereaze scrisoarea ce iaste pe o piiaträ scajasca(sic,- sirbeasca), ce s'ad gäsit pe mormintul luI Andonie, simormintul era zidit cu cdrämida, si de-asupra era puse oleaspide mare, si peste leaspide era piiatra cea scrise ;iard, cind s'ati prefacut biserica, s'ad mutat piiatra de premormint, pentru cd ad venit temeliia biserici pe acolo.

www.dacoromanica.ro

240 POMELNICUL ROMINESC AL MÄNÄSTIRII BISERICANt

Si zece ani aü tinut lucrul zidiri, pind isprävit toate ;adecd s'ad inceput zidirea In zilele lui Miron BarnotchiVoevod, la anul 7135 [1626-7], care iaste de-asupra usi tur-nului celui de spre Miazdnoapte, sfirsit In zilele luíVasilie Voevod, la anul 7145 [1646-7], care iaste de-asupra.usi trapezeri. lard egumenul Parthenie a mai trait vr'ocitva ani dupd sävIrsirea lucrurilor acestora, duscdtrd D[o]mnul. lard dupd Parthenie aü fost egumen Mi-trofan ieromonah, i dupd Mitrofan a fost egumen Iorest ;

asa, cu curgerea vremi, s'ad trecut tot calugäri din. vre-mea aceia, MA/I-sit acel rind de oameni, i s'adimputInat cälugäri foarte, duä tot n'ad fost mänästireapustie de tot. Si. tot pe vremea acestui egumen Iorestde mat sus pomenit un boiariti anume Statie Vistearnicul

cu cocoana lui, Cristina, a Myna si ei ca sa se facd.ctitorI si ad dat mosiia Ddiani i Ursesti, la anul7187 [1678-9]. Si iards o cocoand, cu numele Mariia Haba-*asca, care din calugarie s'afi numit Magdalina, i a.a.staau Myna ca sä se faca ctitord . . dat partea ei demosie din mosiia Poiana, la anul 7225 [1716-7], In vremeaegumenului Sarafim ieromonah.

lard, cind a fost In zilele lui Joan Nicolae Voevod, laanul 7250 [1741-2], ad luat egumeniia In Bisericani un Mi-sail ieromonah, cAlugär din Bisericani fiind i acesta ;pre acest Misail trimis Intr'o vreame MitropolitulGavriil Calimah, cu trebuinta Mitropolid, la Rosiia,dupa ce ail venit de acolò, pentru slujba lui fdcutarhirnandrit. Acesta aü egumenit aid In Bisericani patru-zet de anl neschimbat, i In vremile acelea era venitu-rile mosiilor foarte mid, pentru ca nu sä cautanu le cumpära nimenea, i bani era foarte putini, dard,arhimandritul Misail, fiindcä nu era orn cheltuitorid, ad strinsIn vremea egumeniei lui, din veniturile mo§iilor mänd-stiri, trei mii i cin sute de lei, cu gind ca sä. prefacdbiserica; fiindcd biserica cea ziditä de Stefan Voevodera foarte mica. DO arhimandritul Misail da minaca sa se apuce de zidirea biserici, i bani Inca sd temea

s'ail

si s'ail

si s'ail

sisi s'ail

si...,

., si ail

l-ailsi,

1-ail

mosiile si

nu-i

www.dacoromanica.ro

POMELNICUL ROMANESC AL MINISTIRI1 BISERICANI 241

sa-i tie la el, si ad dat bani- la do! boiari, ca sä sazd lapastrare, adecd o mie sapte sute cinze de leI a datla Spatariul Ionita Canta de la Sarbest[i], si o mie $aptesute cinze de lei ail dat la Marele-Logofet Nicolae Ro-set, si dupd aceia, peste putind vreame, s'aa dus arhiman-dritul Misail din viiata aasta, si n'ail apucat sa zideascabiserica.

Deci dupd arhimandritul Misail ail luat egumeniia inBisericani un boil ieromonah, cdlugdr din Bisericanl flindsi acesta, si. ucenic arhimandrituluI Misail. [MitropolitulGavriil II porunceste] sa zideasca biserica... Si, apucin-du-se, au rdsipit bisearica cea mica, care era zidita deStefan Voevod, pind In temelie ; dar pridvorul nu l-ailrdsipit, ci numaI biserica. bara biserica cea mica era zu-gravita pe dinlduntru, $i era zugravit si chipul lui StefanVoevod cel TWIT, si era in tinda biserici neste pietri marlsi scrise, supt care pietri era ingropate trupuri de alectitorilor ; de s'aiI mutat pietrile de la locurile lor, si unilele-a pus In zidul biserici, iara altele s'aii pus In prid-vorul beserici, si acum nu sint trupurile acelora acolosupt pietri, unde sint pietrile asezate acum. Dec! eg--menul boil an Inceput a zidi biserica, si. in patru an! ailzidit biserica, si. a mai innältat si pridvorul. bard intruaceI patru aril Cit a tinut zidirea biserici, le era Orin-tilor nevoe pentru bisericd, cd nu avea unde sd slujascdliturghie, macar la praznice, si, luind blagoslovenie dela Mitropolitul, ail sf[i]ntit bisericd o chilie ce iaste inturnul cel de spre Amiiazdzi, si. ail pus hramul sf[d]ntulmucenic Gheorghie, si slujiia acold sf[d]nta liturghie, pands'ail ispravit de zidit biserica. In zilele luI Costantin Di-mitrie Moruz Voevod, la anul 7290 [1781-2], s'ail dus la Ias,si ail ardtat MitropolituluI Gavriil Calimah cum ca s'ailisprävit de zidit biserica si trebuiaste sa se sf[i]ntascd.bard Mitropolitul Gavriil ail fdcut pe ieromonahul boilegumenul de Bisericani arhimandrit si i-aa poruncit luica sd cumpere ceale pentru trebuinta sf[i]ntiri, sds[fl]ntascä el biserica. Si asa arhimandritul boil, cum-

11992. VOL XVI. 16

i

www.dacoromanica.ro

242 POMELNICUL ROMANESC AL ALLNISTIRIT BISERICANI

parand ceale pentru trebuinta sf[i]ntiri, ail sf[i]nti, bi-serica. i dupd aceia, peste putintica vreame, ail scos)e arhimandritul Ioil din egumenie, si n'ati apucat sä zu-rdv eased catapeteazma, si aa pus egumen in Bisericanin Paisie arhimandrit, si acesta ail zugrävit catapiteazma,

anul 7298 [1789-90], cu bani ce rämdsease strins dearhimandritul Ioil de pe veniturile mosiilor mänästiri.Iara dupa moartea arhimandritului Paisie iards aa luatarhimandritul Ioil egumeniia in Bisericani, si aita s'aasävirsit si s'ail ingropat si arhimandritul Paisie si. arhi-mandritul Ioil... Am scris ea, Mitrofan iermonah, la anul7320 [1812], Fevroarie 15.

lard la biserica cea veache pusease staretul Iosif cupärintil aceI de de mult o pravild grea, pentru cd fAceade doao or! priveghiiare in septämind, adecd Simbdtdnoaptea spre Duminecd si Miercuri noapte spre Joi, iardIn care sAptdmind sd intimpla vre o särbätoare, atuntamutd priveghiiarea cea de Miercuri noaptea, spre zioaserbätori aceia. lard' priveghierea o fdcea cu cetire multd,pentru O. ceriia zdce cathizme si punea si cuvinte pintrecathizme ; adecd cetiia trei cathizme si apol canonul luiIs[us], si iard trei cathizme, si. si canonul Precestif si uncuvint din cArtile sf[i]ritilor pärinti. Apoi, deaca era spreDuminecd, cinta troicicicul, si zicea preotul ecteniile cealeobienuite ale polonosniti, apoi psalmi de utriane si ecte-niia cea mare dupa obiceaia, apoi cinta D[u]mnezeti iasteD[o]mnul" si troparele, dupd rinduiala lor. Apoi cetiiacathizma 17: fericit cei färd prihand"., iard alte cathizmenu mai cetiia aiea, fiindcd cetise destule mai nainte ;apoi : bine esti cuvintat, D[oa]rnne", soborul ingeresc sicelealalte ale utriani ; de-aciia innainte ca si la alte bi-serie.

Asijdirea si Miercuri noaptea spre Jo! tot aastd rin-duiald era : numai cathizmele incepea a le ceti de la ca-thizma 11 innainte, si iards pitre cathizme cetiia cuvintesi canoane, dupa cum am ardtat mai sus, afard de celeacare Sint ale Invieri ; si s'aa tinut aeastä rinduiald pina

www.dacoromanica.ro

POMELMCIIL ROMANESC AL MÄNISTIRII BISER1CANi 243

s'ail prefdcut biserica de arhimandritul Ioil la anul 7290[1781-2], iard, dupd ce s'ail prefacut biserica si ail sf[i]ntit-o,apoi ail pus pravila la biserica, ca si la alte bisericl. lardparinti carii ail pus pravila la biserica cea veache ail fostvenit de la locuri departate ai pe locurile acestie, adecdde la Iordan, pentru cä scrie Inteo carte särbeasa :zice, am fost la un schit pe IMO. apa IordanuluI, si noaoacold asa ne-a fost pravila la biserica, de fAceam dedoao ori priveghiiare in saptämind si cu zace cathizmesi cu cetire multd, si, dupa ce am venit ai, pe locurileacestea, asa am tinut ;;i aia, si calif vor fi petrecatoripre urma noastrd ai la acest loc, si vor voi sd tie asa,sa le ajute D[u]mnezeil.

Am auzit si aasta povestindu-se de pärinti ceI vechfcarif i-am apucat noi aia, cum cd staretul Iosif mainainte, pina a nu se apuca el de zidirea biserici, ail vrutodatä sa se duca de ait, de la locul acesta, si ail merspind acolea, la stejari ceI marl, unde iaste lavita lingildrum, si acolea i s'ail ardtat Maica D[o]mnului, si i-ailzis sa nu sa duca de la locul acesta, cd si aid iaste gra-dina Sf[i]ntii Sale, si asa staretul Iosif ail rämas la loculacesta, si acolo unde i s'au aratat Maica D[o]mnului, ailpus o iconitä a Maici D[olmnuluf Intr'un stejar mare, dela deal de drum, in dreptul laviti, si ail asazat acold ico-nita multd vreme, iara, trecind multi ani la mijloc, s'ailinvechit stejarul si ail cazut jos, iard iconita ail luat-o unpärinte de ai din mänästire.

Pomelnic al fericitilor ctitorf si friatorilor de bine similuitorilor al sf[i]ntei mänästirI BisericaniI, unde iastehramul Buna Vestire al Preasf[i]ntei stapinef noastre,NäscOtoarei de D[u]mnezeil ;i pururea-Feoarei MarieI.

Care pomealnic maI nainte s'aü fost Kris de pre limbacea veche sirbeascd prin silinta arhimandritului Misail,la anul 7270 [1761-2], iard acum a doo oarä s'ai.1 innoit sis'ail prescris In zilele bine-credintosului mareluI Imparatde Rosiia Alexandru Pavlovid, fiind Mitropolit si exarh

noi",

www.dacoromanica.ro

244 POMELNICUL ROMÄNESC AL MÄNÄSTIR11 BISERICANI

Moldaviei, Vlahiei i Basarabiei chirio chirio Gavril,scris prin sîlina egumenului de Bisericanf chir Do-

softei ierornonah, la anul de la Zidirea Lumii 7320 [1821-2].s'au scris de mine, Mitrofan ieromonah, in stlanta]

manast[ire] Bisericani.Stihuri facute In viersuri poeticestl pentru viiata tica-

losului orn, intru aasta lume plina de desartaciuni.

Omul In lume nascindSA naste gol i plangind,

cî t. ant vieWiasteTot desArtaciuni potteste,

In cinste, in slava, In bogAtiePururea dorit sa fie ;Care sInt arnagitoare,Schimbate i trecatoare, etc.

Cuvint &Ore cuvioOT pärint de la sf[ä]nta mänästireaBisericaniT.

[A gasit cartea" de mai sus] invechita foarte i stri-cata..., i, fiind sirbeasca i fara inOlegere, am ravnit cuinima mea cu mare dorinta, si am pus in &dui mieüca sa prefac aasta carte pomelnic i, Innoindu-o, sa otalmacesc pre limba noastra, moldoveneasca, spre inta-legerea i indamina fiestecaruia frate, flindca acum, in zilelenoastre, ai inceput sirbia cea veache i intalegerea eIa sa parasi si a nu sa baga in sama de multi, pentruneintalegerea el. Deci iata ca cu indemnarea i ajutoriullui D[u]mnezed o am prefacut i o am talmacit din sir-biia veache pre limba moldoveneasca cu mai buna

precum sa vede. [Indemn spre pornenire. Isca-leste : Misail arhimandrit.]

invatatura in ce chip sa face p. omenirea acestor fericitvreadnici de pomenire ctitorilor i facatorilor de binemiluitorilor acestui sf[a]nt i d[u]mnezeesc lams, carii

s'au lasat;numele sale scrise aia intru acest pomealnic,spre veanica lor pomenire.

[Pomelnicul e impartit dupa serbatoil i incepe cu Sep-tembre.qn linia intaiu se afla serbatoarea i numele, ina doua titlurile la pomenire. Se Insearrina astfel - titlurile

orin-

pi

s'an

duiala,

pi

pi

www.dacoromanica.ro

POMELNICUL ROMINESO AL MiNISTIEtt BISERICANI 245

se pot vedea din introducere : Iosif staretul, $tefan-Vodd,Petru-Vodd si Maria, Dumitrasco Buhus si Ileana, Dumi-trasco $oldan si Safta, Toma, Eftimia, Iordache si Ecaterina,Miron si Marica, Zmaragda, Miron, Dumitrasco, Andronic,Grigorie, Maria, Ana, ieromonahil Parthenie si Andonie,Pdtrasco si Grozava.] Joan Voevodl, Theofana, Doamna lui :acesta au dat 100 de galbeni de aur si un felon. [Toma siEftimia.] Petru, Pdtrasca, Anusca, Nicoard, Tueodosie iero-monah, Dometian, Daniil ; aceste u dat acesta sfinte mänds-tiri 200 zloti si ad fdcut hdlesteu laTroita, la anul 7123 [1614-5].Dometian, Daniil, Irina, Mariia, Cornilie, Gavriil, Cozma,Tiron, Iosif ieromonah Candndü, egumen de Bisericani ;acesta ad dat opt sute de leI de ad fdcut hdlested la Troita ;7294 [1785-6]. Enache, Maria : acesta ad dat 4 iape si 4 vaci,o cdldare mare si ban! 50, lei. Evstratie, Pascalina, Pen-teliI, Bogdan. Acesta ad dat acestui sf[d]nt Ideas 100 dematce, Cristina, Anghelina, loan, Mariia, Parthenie iero-monah ; acesta ad dat acestuI sf[d]nt Ideas o presacd cu 100de matce ; Joan, Floarea, Stana, Dumitrasco Logofet $tefan,Mariia : acesta ad zidlt turnul cel gros de catra Apus,la anul 7140 [1631-2], ad dat si o prisacd de stupi. ; iereIVasile s. a. : acesta ad dat ... 54 boI si 2 vacI si 2 bivolI sibanI 20 lei ; Varlam ieromonah s. a. : acesta ad dat ... 50matce si 20 oi. Radul Voevod : acesta ad dat mosiia Pop-ceStii, la anul 7127 [1618-9]. Doroftei monah s. a. : acestaad dat un felon de stofitd si 2 boi si o vacd si 100 delei la acoperemintul chitiilor, la anul 7303 [1794-5]... StefanVoevod Tomsa, Axanina, Doamna sa : acesta ad dat acestuIsf[d]ntil Ideas mosiia Troita si un rind de vesminte, 7123[1614-5]; Pdtrasco, Antimiia, Costantin : de la acesta adluat Stefan Voevod mosiia Troita si ad dat-o mandstirii,flind domneascd ; Lazar ieromonah s. a. : acesta ad dat ocruce ferecatä si cu scaun de argint si o pareache pothalede argint ; Durnitrasco $tefan, Ziniica : acesta ad dat po-tiriul cel mijlocid, cu discu si cu zvezda lui si o cruce

' Cel Cumplit. Doamna lui, Marina, s'a cAlugArit dupA moartea luf.

www.dacoromanica.ro

246 PomELNICUL ROMINESC AL MINISTIRII BISERICANt

ferecata i poleita cu aur, la anul 7119 [1610-1]. Alexandru,Mariia, Ramandi Postealnic. Ace§ta aü dat potiriul celmic, cu discu i cu zvezda luf, i o cruce ferecata, 7118(1609-10); Coman, Tudura : ace§ta ad dat moara Mu§atul peCuiajdid. Joan, Ecaterina ; Adam, negutatorid de la *'or-gorod. Ace§ta aú dat 100 galbini de aur §i 12 linguri deargint §i un covor mare, frumos, la anul 7158 [1649-501...Gheorghie, Mariia, Vasilie, Ileana, Irimice, Magdalina,Joan, Parascheva, Tofan, Gavriil, Caterina, Safta, Paras-cheva, Gavriil, Ciolpan. Ace§ta ad dat satul LutcaniIla Siretü, i un sala§ de Tigani, iara mai pre urma s'adschimbat cu o bucata de loc la Jide§ti. Grigorie, Safta,Ionwo, Mania, Dumitru Prajescul. Ace§ta aú dat.. . 14iape..., Alexiia, Petrina..., Hariton monah §. a. : ace§ta aüdat... a patra parte de satu Orbii i 10 iape §i 40 matce ;7120 [1611-2]... Vasilie §. a. : ace§ta aü dat o bucata de locintre vaduri, 1a anul 7210 [1701-2). Dumitru, §. a. : ace§taad dat poiana peste vad... Vartholomei arhimandrit Ma-zarean : ace§ta aú dat un epitrahir i un cal ; 7270 [1761-2],Theodosie, a.... Covrig... Ionichie episcop, ierel Tudur,Ioana : acesta au dat 72 de lei la acoperimintul chiliilor....Evstratie Voevod, Ecaterina Doamna : Dabija : acesta audat o prisaca stupi §i un sala§ de Tigani, anume Gri-gore Padure, la anul 7160 [1651-2]. Miron Voevod Bar-notchi, Dimitrie, Safta ; acesta aü dat poiana intre vaduri§i 10 boI §i 40 stupi, 7137 [1628-9]... Ierei Zaharia §. a. :acesta ad dat 60 lei de ad zugravit tretapodul ; 7298[1789-90]. Anastasie arhiepiscop, Nil, Athanasie, Mitro-fan, Pahomie, Gavriil, Leon, Iacov, Nicolae episcop, Joan,Euloghie, Dosoftei, Daniil, Iorest, Ghedeon. Ace§t[i] ar-hierei, unii au dat cite ceva la manastire, iara cei maimult n'ad dat nimica, numai pentru ca i-am gasit scriin pomealnicul cel vechi, i-am Kris §i eü aicea, ca sa lise faca pomenire... Isaia ierodiiacon, §. a. : acesta a dato cri§tealnita de argint; 7287 [1778-9]... Methodie monah

a. : acesta ad dat... un triod ruminesed..., Petru, Sofroniia,Nicolae, Gheorghie Ciolpan. Ace§ta ad dat un stog de

.

s.

www.dacoromanica.ro

POMELNICUL ROMINESC AL MINISTIRII BISERICANÍ 247

grid, s. a. Vasilie, Irina, Gavril : Hatman : acesta ad dat100 galbeni de aur. Ionasco s. a. : acesta ail dat bani 100galbeni de aur si 70 zlot... Varlam ieromonah s. a.:acesta ad dat... o cetelnd ; 7270 [1751-2]. Acesta au dat250 lei, si s'ad radicat catapiteazma ; 7270 [1761-2]. Misailarhimandrit s. a. Acesta ad fost egumen la aastd. md-nästire 40 de an!, si ad dat 60 de stupi ; 7280 [1771-2] . . .

Lazar s. a. : acesta ad dat 2 vadurI de moard la Obrejesti,cu pdmänturI in frunte, din apa Putni pänd in hotarul Mil-covuluI... Evstratie Logofet : acesta ad dat a treia parte desat In Fitinghesti... Eremiia, Dumitrasco Vomic. Acestaad dat jumatate de hotar In VIIcesti. Eremiia, Todosiia,Naddbaicu. Acesta ad dat un vad de moard. in VIlcesti...Ioil arhimandrit, egurnen de Bisericani ; . . . ad dat si elsase sute de lei la prefacutul bisericiI, 7290 [1711-2]. . .

Pahomie arhiepiscop, Lazar ieromonah, Marco monah:de la BisericanI. Acesta ad dat... 300 talerI si o Evan-ghelie si o cruce [ferecata] si un petrahir si un cal si 3iape si pdnza measiI si 3 stergare si o prisacd preotilorbisericiI. Alexandru Voevod batman, Stefan Voevod batran,Petru Voevod, Bogdan Voevod, Stefan Voevod tindr,Petru Voevod, Mariia Doamna, Stefan Voevod tindr,Alex-indru Voevod, Ruxanda Doamna, Bogdan Voevod,Radul Voevod, Joan Voevod, Theodosiia Doamna, Ere-miia Moghild Voevod, Mariia, maica luI, Elisaveta Doamna,Costantin Voevod, Simeon Voevod, Melaniia Doamna,Miron Voevod Barnotchi, Costantin Voevod, Antioh Voe-vod, Dimitrie Voevod, Duca Voevod, Nastasiia Doamna,Nicolae Voevod, Pulheriia Doamna, Costantin Voevod,Ecaterina Doamna..., Safta s. a. : aceastd ad dat 100 degalbenI de aur si ad fdcut catapiteazma ; 7125 [1616-7]...,Gheorghie Chirita Paliolog, Mariia, Costantin, Soltana :Postealnic. Acesta ad dat mosiia VandtoriI..., la aniI 7128[1619-20]... Mitrofan ieromonah..., un poias de argint... Mi-trofan episcop : din Bisericani. Acesta ad dat 200 lei si un cal.Gheorghie, Evdochiia : pärinti maI sus numituldi episcop...Mihaka, Despina, Neagoe, Despa, Neagul, Stanca : biv Ban,

www.dacoromanica.ro

248 POMELNICUL ROMINESC AL 341NX8TM:a BISERICANI

Muntean... Ionichie ieromonah §. a. Acesta aú dat o rnoardIn Pingdrdeor... Sarafim ieromonah §. a. Acesta aú dat...12 Menie rumIne§tI i o sutd de lei la pardositulNicolae arhiepiscop : acesta aü dat poenile supt§i 200 de talerI, iard la anul 7119 [1610-1] schimbatcu mosiia Bicazul. Eremiia Voevod, Mariia, Elisafta...Vasilie Spdtaria Cantacozinò, Costantin, Safta, Mihail,Marga, Sdrban, Mariia, Ilie, Safta : acesta aü dat potiriulcel mare §i 4 candile §i 2 crucI ferecate §i. un MM.§ deTigani, anume Grigore Gunoiti : 7260 [1751-2]... loan, Mariia,Ilie, Safta, Toader, Ileana : Cantacozine§tI : ace§ta aü dat...100 stupI. [Meletie Istrati, Gavriil, Agaftia monahia, Ve-niamina monahia Istratie, sora numitului episcop."] Cos-tantin, Ilinca, Costantin, Cantacuzine§t[i] : ace§ta aü dat30 de oI §i 30 de leI §i 8 nertd de graft; 7217 [1'708-9]...Magdalina monahiia Hdbd§asca, Grigorie Hatman, Safta.Aastd maica aü dat... mo§iia Poiana, pe Tazldti ; 7225[1716-7]... *fan Voevoda [Tom§a], Magdalina Doama, Ruc-sanda, Nastasia, GIanavra, Liviian Voevod : acesta aü dat...100 galbinI de aur... Vasilie, Mariia : Spdtariul. Acesta aúdat... 1.300 de leI ; 7317 [1808-91_ [Pomelnicul monahilor. AIboierilor gird nume, dar intre ei :] Pdtrwo Boldescul, PetruBa§otd, Iordache Vistear, Dimitrie Postealnic, Joan Crimca,Pdtra§co Logofet, Dumitru Soldan, Gheorghie Catargiu,Nicolae Catargiu, Vasilie Neagoe, CrIstea Buhu, ToaderPitaria, Costantin Postelnic, Gheorghie Ba§otd, Iona§coBa§otd, Eftimie Spatariii, Toader $oldan, Costantin Stitta,Toader Soldan, Grigora Pisatchi, Racovitd Cehan, Ga-vriil Logofet, Petrea Bun, Nastasiia Naddbaico, NicoardPrajdscul, Iona§co Botd§, Nicolae efolpan, SimonMiron Buhu§, Mihail Furtun[d], Pdtra§co Ba ot[a] Logofet,Toma Postealnic, Grigorie Hatman.

Staretif : Ierothei, Efrem, Mihail, Ierothei, Varnava, Po-melnic al egumenilov Partenie 7117 [1608-9], Parthenie7140 [1631-2], Mitrofan 7158 [1649-50]. Iorest 7170 [1661-2],Ghedeoan 7213 [1704-5], Nicolae 7215 [1806-7], To fan 7219[1720-1], Sarafim Baronti 7235 [1727-8], Iorest 7238 [1729-30],

bisericii...Ciahldd

s'ad

Malaid,

www.dacoromanica.ro

PMELNICUL ROMINESC AL MINISTIRII BISERICANt 249

Anthim Cretul 7230 [1721-2], Theodosie 7243 [1734-5],Misail 7250 [1741-2], Ioil 7290 [1781-2], Paisie 7299 [1791-2],Chiril, Theodosie 7354 [1845-6], Veniamin VeUcu 7366[1857-8], Nicon 7372 [1863-4], Partenie Pupascu 1865, 25Sep temb re.

Pe legatura: Pornelnicul fericiWor ctitorl a sfinteI mo-nastirI Bisericani.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A II-a.

INSCRIPTII SI iNSEMNÄRI.

www.dacoromanica.ro

I. BUCURESTÍ.

Pe o piatra, acum In Palatul Artelor de la foasta Expositie, co-municatie a d-lur Al. Lapdatu:

Aceaste case den temeliia lor sant imitate de lumi-natul Domna Io Costandin Basarabt1 Voevod fiuldi sailCostandin Brancoveanul, incepandu-le si si sfarsindu-le laleat 7206 [1697-8] si la al zeacelea an al DomnieI sale,ispravnic flind MihaI vt[ori]Póst. Corbeanul.

Mihar Corbeanu e pomen-it-C-a al doilea Postelnic la 1690 (RaduGreceanu, ed. St. Greceanu, p. 29), apor la 1699 (ibid., p. 101), Inlegatura cu complotul urzit de familia sa. Era Postelnic la 1713(ibid., p. 274). Pentru familia 1111, v . ibid., tabla. Mormintul luf Con-stantin Corbeanu, fiul lut Vintilä, Banul, si al uner Cantacuzine, inInseripfil, 1, pp. 120-1, no 10. Neamul cel adevärat s'a stir's cu altConstantin, numa Sluger, la 1748 (Genealogia Cantaeuzinilor, pp.79-80). Cred cä Mihar era fiul lilt Vintila si botezat de Millar Can-tacuzino Spätarul, fratele mamer lut. E pomenit Inca la 1719 deMate Cretulescu, care-r zice ,, neanea" ( Doeurnentele Cantacazinilor,p. 205).

II. BISERICA DE SAT DIN -

Aasta s[fan]ta si dumnezeiasca biserica s'au radicatintru cinstea si slava sfintilor ierarhi, zidita cu toata chel-tuiala dum[nea]lui boerului b[i]v Vel Clucer loan H[agi]Moscu, Saponichiu (?), epistat cniov (sic), in zilele Dom-nului loan Alexandru Moruz V[oe]v[o]d, cu bl[a]gosl[o]-veniia Mi[t]r[o]p[o]liguluil Dositeil i episc[o]p chir Costan-die, si s'atí savarsit cu toata podoba eI de numitul hoerla Hat 1803, Oct[omvrie] I .

www.dacoromanica.ro

254 INSCRIPTA I INSEMNIRi

III. HIV.1. Biserica episcopalä.

1. in.dosul u§if de intrare:Innoit aasta sfanta bisearica de Sfmtie Sa chira

Veniaminti Costachi episcop Hu§ului, la anulti 1793.2. De-asupra u§if spre pronaos:BArotICTHIEKIH H KCTOMOEHRI11H 1w GTE$AHK KOWA" MEMO

MACTHO renok 3fMAH MOAN:MR.0H, CHk ROPAMIA KOMOAH, HAtIM

H C13Âd C101 Kpam Rk HM-k CTKIKk CAARNKIKK H ItliCEKKAAHltIKK

ANTAlt lirroa H flAIKAA H/KE Rh IISCO tpo NA ArkCANKH,H, H CkNYKUUHC HATO r3 A IrCsa Er0 ATO AN TEN-11'141U, MCRA HOE. A.

Adeca:Bine-cinstitorul §i de Hristos iubitorul Io aefan Voe-

vod, cu mila luí Dumnezeii Domn al terii Moldovei, fmllui Bogdan Voevod, a inceput §i a zidit acest hram Innurnele sfintilor slavitilor §i a tot laudatilor corifef Apos-tolif Petru §i Pavel, care e la Hui ce este pe Draslivta,

s'a ispravit in anul 7003 [1494-5], iar al Domniei luianul curgator 38, in luna Noiemvrie 4.

3. Pe un mormInt afarä, pornenirea polcovniculu loan VasilieIvanovicf Malic1ienú, mort la 11 Decembre 1790.

4. Pe altul:Aeasta piatra ati inpodobit-o chir Necolachi pentru Zan-

firachi, §i a Zmarandii, sotiia lui Necolachi, cu indemnaremaicil sale, Zanfira, ca sa fie spre venica pomenire,aminti ; 1808, Mar[tie] 15.

5. Pe un al treilea:Supt aasta piatra odihnete roaba lui Dumnezeil Anas-

tasia, sotia lui Anastasie Panu, nascuta Hurmuzachi, ra-pos[ata] la 1820 (?).

E poate mama cunoscutultff orn politic din vrernea Unirii.6. Pe un al patrulea:Supt aasta piatra odihnesc robil lul D[u]mnezeil Di-

mitrie i sotia sa Ecaterina §i fml acestora, Spat[ariul]Elefterie, cu sotie sa Casandra, carii aú fost dupa trupceI întäiü, parintI i cel al doile, frate Preosfintitului epis-cop a Romanului chirio Meletie, i cui ati rapaosat Inanii 1825 §i pana la 1830; venica lor pomenire !

S'ail

§i

www.dacoromanica.ro

DisoRIPTA sI INSEMNIRI 255

Tot supt aastd. piatra §i. a d. Spat. Enachi, fiul d[urni]-s[ale] V. V. Dima §i. a EliniI; 1834.

Meletie Brandaburul, Bucovineanul, fost episcop la Husl, de la1803, a trecut la Roman In 1826; ajunse la Mitropolia Moldovel In1844. Mort in 1848.

Cf. Cronicile luf Melchisedec.7. Pe un al cincilea:.Plastä piatra aft infrumusutat-o chir Iacov episcopul

Hu§uluI raposatului chir Inochentie ep[is]c[o]p Huw1u[I] ;1782, Oc[tomvrie] 30.

Melchisedec, Cron. HuOlor, I, p. 332, ceteste d In loc de n; decila el data mortii ltd.' Inochentie e: 1-iii Octombre. Chipul luI Im..podobeste aceastà CronicA a eparhie.

2. Biserica Sf. Dumitru.

1. Cruci din 1850 si 1854.2. Pe o Evanghelie din Bucurestf:SA sd §tie cd aastä sfäntä Ivanghelie este a preutului

Simiona ota Täurele, cumpdratä pe banI dreptl a' luI[Blestem] ; 1793.

3. Alta, de la Dimitrie dascal0.4. Antimis de la Mitropolitul Veniamin.5. Pe 1.11:Dobre, Hristina, Stoian, Vasilie.

3. Biserica Sf. Nicolae.La intrare:Robil lui D[u]rnnezaa titori bisarici Sfantului Necolai :

Zaharie, cu sosie dumisali Rucsanda, la anul 1837.

4. Biserica Sf. VoevozT.1. Pomelnic:RaposaVI Ghiorgii Ciole, Davina, Zoita, Eleana, Pa-

rascheva, Smaranda, Teodor, Vasile, Daniil, Dimitrie, Sofie,Vasile, Teodosie, Smaranda §i tot niamu lor ; 1831, Iulii 10.

2. Icoane din 1842 si 1855.3. Frumoasä catapeteazmä veche.4. Cruce din 1836.5. Pe alta:

www.dacoromanica.ro

256 riscaiPTil I iNSEMNÄRÍ

IlLICTEflk IIENVOKk CEH K., trkTk Kk 1821 [----- mesterulF. Cengiova a facut aceasta cruce, la 1821].

6. Pe un mormint:Erei Adam, prezv[iterea] Marie, erei Grigorie, s. a.; 1853 ;

anu 1855, Maiü 31.

5. Biserica Sf. Gheorghe.1. Mormint al WI' Dimitrie Zahariia: 1838.2. Cruce din 1850.3. Antimis:Antimis, adeca sf[i]ntita masa spre aducerea jertvei cei

fara de singe la sf[a]nta i d[u]mnezeiasca liturghie, s'aasf[i]ntit cu darul i puterea preasqa]ntului D[u]h de Preo-sfintiia Sa chirio chir Veniamin Roset, episcop Roma-nului ; pentru aceia s'aa dat voe i putearea a sa savirsiceale sf[i]nte pe dinsa, in biserica cu hramul - din -;1840, -.

4. Pe o Evanghelie din 1723:AMsta sfanta Evanghelii esti a bisericii cu hram[ula]

sfantul marilea mucenicü Gheorghii, i s'aa merimitisitaacuma la letii '830, cu cheltuiala targului i cu ostenealapreutalora, i ama umblatii si ea, si amü iscalita si ea ;Aprilie 23. Erei . . . .. Log.

6. Biserica Sf. loan.1. Crud' din 1839 ai 1856.2. Anthologhion de Mal', 1806.3. Pe un Ceaslov de Iaar, 1817:Acest Ciasoslova s'ati cumparatü de mine, si s'ati afiero-

sita la monastirea Pingaratului ; cine sa va ispiti a-la in-streina de la aasta monastire, sa fie blestemat . . . ; 1830,Ian[ualr[ie] 28.

Athanasie arhimandritü i egumena s. mon. Pingaratuluieclisiarha s. Mitropolii.4. Pe ún Octoih de Buda, 1811:Cu agutoriula lui Dumnezaa i cu cheltuiala i sar-

guinta mé s'aa facuta aasta sfanta biserica i aasta

ifs.

si

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTA *I iNSEMNÄRI 957

sfAnta carte Ohtoicü, ce sä prAznueste si sd pftzesti insfanta biserica cu hramult1 Sfäntului Ionfi BotezAtoriuliidin acestu satü, mosie bi[sericii] Brostenii, satul PArdu-Boului, Tanutulti Vasluiului .. . Ionitä . .. ; 1830 velet.

IV. TÎRGU-NEAMTULUL

1. Biserica Adormirir.1. Pe o Evanghelie din 1682:SA sA stii de candil s'aa cutremuratü pftmAntulü, Marti'

sara, in saptAmAna ce luminatA, la doo cesuri si gumA-tate din noopte, Martii in 26, letü 7298, iarti de la H[ris-to]s 1790, di la .Adorme[rel Precistii.

.(WastA sv[A]ntA Iev[an]ghelie amü rAscu[m]pAratü noi,preutula Vasilie si cu sotu-mieü Marie, Matheiü, cu sotti-sea, Märiuta, i Ilii cu soto-seti, Eftimie, si Ion cu sotu-seü, Anna. Arnü datù 3 lei ca sä ne fie pomand sufletelor0noastre si coconiloril nostri si pArintilorü nostri si a totniamulti nostru ; noi cAtil ni-aü agiusti putintA ; deci nerugamü lui Is[us] H[risto]s sa ne primasca sufletele noastreinpAritie Ceriului, unde s'or0 veseli sufletele dreptilorii.Alta, noi lu Ilii cu Ionü si Mafteitl invoimil si o (lamaaciasta svintA Iiva[n]ghelie in maim preutului Vasile, casä fie unde va fi si elti. IarA cine sä va scula ca sä o iAde la dAnsulti, sA fie blAstamatil de DumnezAü si de MaicaPrecesta si de tot! svintii. Aceastä carte spunü TatareicA ail luatu din Tara-RuminiascA, cA, d'aril fi fostO dinütara noastra, nu ar fi adusü la no!, pentru cA sA aude descos0. Si este robitA dinü robie d'a trie oard, si ail vinittiun Tatarú si amü räscu[m]parat-o.

Mes[e]ta - 30 de dzile, vleatii C1k3MHIE ffilipt1 [= de laFacerea Lumin 7225 [ 1716-7].

2. Pe legkurA:Maftel afgintar o fAcutii aceasta sfiri[t]d [E]vanghelie,

fAcutA la Adormire Prece[s]ti, de Stefanü vel ctitor; 1810.Andrunache, IonicA, Todorica, - Greci.

3. Pe o cruce:

11992. Vol. XVI. 17

www.dacoromanica.ro

258 INSCRIPTII I INSEMNÄRt

.¡Vasta s. cruce §i icona Maici DomnuluI si Testamentus'aa daruit de m[onahul] Gorgonie la biserica S. Ador-mirei MaiciI Domnuldi din Targu-Neam; Sep[temvrie] In14 [ae-laus : 1874].

2. Biserica Sf. Gheorghe.I. La intrare:./Vasta sfinta bisarica s'ati facut din timilii, cu toate

ale eI, de reposatula Chiriiac Brasovanu, iara pridvorulesti facut dena timilie cu toata [cheltuiala] psaltuluf loannurnal, cum si aciasta Inchipuire Infrico§ata si anvonuldin launtru biserici si, de-asupra biserici, acope[remintul],sint facute asemine cu cheltuiala psaltului Joan, Inpreunasi . .. [ctitori], lor celor vechi si a unora dina poporani,prin indemnare numitu[lul] . . . Smaranda Brasovanca,Costache, fiul Ma, ctitorii veclif; Dumitrachi Sfetcu sialtora, spre a lora veftlicü pomeniri ; la anul 1832, Avgust31. [Iscalitura neInteleasa.]

2. Pe piatra care duce la amvon: 1868.3. Pe o candela:./Vasta ca[n]dila s'a facut numai sa sta la mormin-

tulü luI chir Enache Bra*ovanu. Cine va lua-o, va sa fieneertat. Aa facut-o spre pomana sa Zmaranda, fiica Bra-sovanuluI. Mateiü argintaru, mester ..., lordaca, Ion ; 1819.

4. Cruce din Ianuar 1834.3. Ceasoslov din Iasi", 1817.6. Pe o Evanghelie stralucit imbracata cu argint:Aa cheltuita Mihail ieroshimonah ; 1806.7. Octoih de supt Alexandru-Vodä Ipsilanti.

V. MANASTIREA VORONA.

Manastirea Vorona, careia i se atribuie o obirsie de pela 1600, e pomenita Inca din 1795, chid Gavril Conachi,tatal poetuluI, obisnuia a petrece une off aice, In chiliilemanastiril, - cad i se zice ,,manastire", si nu whit'. Ba

' Doc. Callimachi, I, p. 468, no 139.

0

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTIt I iNSEMNÁRI 259

chiar in 1793 ea adapostia, ca proigumen, pe un EftimieCananó, fratele lui erban si al lui Ionitä, §i deci al treileafiii, Wind acum necunoscut, al lui Gheorghe Cananda cuMaria, sora lul Ioan-Voclä Callimachil: el ddruia atunci md-nästirii cloud säla§e de Tiganl. Erati de fata acolo un cd-lugar tocmai de la Atos, din Vatoped, Antonie, §i Pahar-nicul Vasile Crupenschi. Antonie pare sd fi fost statornicla Vorona, cdci il intilni'm §i in 1794, cu doi calugärIrusi, dintre cari unul poartd neobi§nuitul nume de Elpi-difor 2 In 1795, apar cei doI Ru§1, Antonie, un Conon §iun Teofilact Danovici, dintre cari cel din urind nu parea fi Romin nici el; in fruntea soborului sta Agafton :la aceastä data mänästirea dadu lui $erban CananòTiganil luati de la Eftimie si cdpätä In schimb vie la Ni-core§tI 3. ,

Vorona tinea hramul Na§teril Maicif Precistel", si,avind ca staret" un ieroshimonah", fAcea parte din acelelaca§url de viatä cAlugäreasca In care se primiserd nor-mele de viat.d-impreund", de obOejiiie ale lui Paisie.Crescuse prin venirea de cAlugär1 bucovineni pe cari-igonise din tara lor mdsurile de prigonire ale Guvernuluiaustriac. Moldovenil" !LIM. si Bucovinenii erati biruitiWind tärzia de Ruyi, precum se vede si din aceastä pa-gina, pe care intimplarea a pästrat-o, dintr'un registrunimicit :

No. 27. Soma urm if.1. Lavrentie monahil, Slovian, dinil Malorosiia, ail venitil la adasta

monastire de 17 ant. Aice s'ail cAlugäritil de 15 ant, cu virsta de52 de ant [1844, Mart 25, ail muritil].

1 Iachinft, monahil, slovianü dind Malorosiia, s'ail calugäritil laschitulil Oniaga de 21 de ant, si la aasta monastire ail venitil de13 ant, cu virsta de 60 de ant. [S'ail dus la '838, Sept[emvrie] 26.]

Gavriil monah, Muntian, ail venit la aasta monastire de 13 ant ;

1 Cf. ibid., II, p. ix si urm.2 Studir $i doc., XVI, p. 87, no 6.3 Ibid., pp. 87-8, no 7.4 Ibid.

www.dacoromanica.ro

260 INSCRIPTII 1 INSEAM/RI

aice s'ati calugarit de 11 ani, cu virsta de 65 de anY. [Ail muritiila 1841, Mart 18]

1. Theodosie monah, Moldovanti, ail venitil la aasta monastirede 9 anl, si aice s'aii cAlugärit de 7 anY, cu virsta de 80 de anr[Ati muritii ... din Tudura.]

1. Nechita monah, Moldovanti, ati venitii la aastä monastire de10 anr, aid s'att calugäritii de 5 anr, cu vIrsta de 67 de anf.

1. Ca link monah, Moldovanti, ail venitti la aasta monastire de9 anY, si aice s'ail cälugäritil de 7 anf, cu virsta de 46 de anY.

1. Macarie monahtt, Bulgarf, de trer anf pitrecAtorii, si la aastamonastire s'ail cAlugäritii, cu virsta de 70 de anY [murit].

1. Visarionä monahti, Moldovarra, s'ati cAlugäritil la schitultiTaro Aulur de 3 anr, si Intru acestil anü aft venitä la aasta mo-nastire, cu virstä de 62 de anY.

1. Neofetii monahii, Moldovanii, dinti Tara Banatului, s'aft cälugäritäla monastiria Zagaviia de 27 de ant, si la aasta monastire aft ve-nitti de 5 anr, cu virsta de 86 de anY: aft muritti la 840, Avgustil 25.

1. Isaiia monah, Moldovanti, ati venitti la aasta monastire de8 ant; aice s'ati cälugäritil de 4 anY, cu virsta de 48 de anY [s'aildust' la 1841, Avgustil 20].

1. Nazarie monalyä, Moldovanti, ail venial la aasta rnonastire de2 aril', si aice s'ati calugäritii, cu virsta de 30 de anl [aii muritäla 1838, Noem[vrie] 10].

I. Ilarionit monahii, Slovianii, dinti Malorosiia, s'ail cälugäritil laschitulil Tabora, de 11 anY, si la aastä rnonastire ail venitä de 7anY, cu virsta di 60 de aril [ail muritti la 839, Dech[emvrie 22].

1. Isaiia monahti, Slovianii, dinii Bucovina, ail venial la aastamonastire de 8 ani, si aice s'aii cälugäritti de 4 anY, cu virsta de29 de anY.

1. V eniaminit monahti, Slovianii, dinaBucovina, la aastä monastireaii venitti de 8 aril', si aice s'aft cAlugäritil, cu värsta de 28 de anY[dusti; zugravii].

1. Amvrosie monahil, Slovianti dinti Bucovina, aft venitil la aastamonastire de 8 aril, si aice s'ail cAlugäritti, cu virsta de 71 de anr.

1. Dimitrie monahti, Slovianii dint' Malorosiia, s'aii cAlugäritilla schitulii Delenir de 45 de anY, si la aastä monastire a venitlntru acestii anti, cu virsta de 72 de anl [1841, Dech[emvrie] 18, aftmurit4

1. Ghenadie monahil, Slovianii, dint"' Bucovina, ati venitti laaasta monastire de 4 anY, si aice s'ati cAlugäritii, cu virsta de25 de ant%

www.dacoromanica.ro

miscanid sI INsEunkai. 261

Dip aceasta lista se vede ca, daca Slovenil 1 erail dinMalorosia ca si din Bucovina, Rominii veniaü si din Prin-cipatul muntean, ba chiar din asa de departatul Banat.Circulatia intre manastirile paisiene sr desluseste si deaid ; Vol-61.1a avea fireste legaturI mai strinse cu schitu-rile botusanene mai apropiate : Cosula ', Oneaga, Delenii -Sf. Nicolae dintre Lacuri, cu biserica de la lordachi Can-tacuzino, din 1724, si cu chilif in care a trait IordachiSpatarul, fail ctitorului, care Iordachi al doilea era in1793 calugärul Gherasim, iar in 1795 muria s'i se ingropaaid ca schivnicul phenadie 2 ; Zagavia - schitut WI Za-gavie -, Agaftonul - schitul lui Agafton sihastruP -,iar, in judetul Iasplui, schitul Tabara, in plasa Turia deastazi.

Insemnarea ce am tipärit, e de pe vrernea chid eranurnai, pe locul vechii bisericl de lemn a Rusilor" dill1600", cea de piatra a Hatmanuluf Ilie fora si a sotieilui, Teofana, din veacul al XVII-le`a. 0 noua biserica, aUspenieI, se Innalta de Paharnicul Iordachi Panaite, la 18p3.Peste treIzed de ant arhirnandritul Rafail adairgia, la 1835, oa doua pisericä. In noua lor forma, chiliile sint din 1850-3,iar la 1869 Iorgu Virnav Liteanu, fhil lui loan Postel-nicul, innoia biserica lui Rafail. Nu stiü data cind s'afacut bolnita de ingropare, ctl o icoana din 1808, si n'amvazut schivnicia din padure, care nu lipseste niciodatala obstejitiile" paisiene -, cum nu lipseste nid biblioteca.Toate vechile neamuri botusanene se afla ip rindul cti-torilor la pomelnic.

1. Biserica cea Mare.1. Pe zid:Cu ajutoriul preasf[i]ntel Nascatoarei de D[ulmnezeili Pomenitä la 1820, cu egumenul Irinarh ; Studit $ doc., V, p.

262, no 157. V. malt departe, inscriptiile de acolo.2 Inscriptit, I, pp. 8-11.a Studit fi doe., V, pp. 233-4, no 107; p. 243, no 107; p. 252, no 134;

p. 259, no 153: schitul apare in 1736. La 1822 era,' acum maice; it):41.,p. 262, no 159. V. §i p. 270, no 169 ; pp. 285-6, n" 188.

www.dacoromanica.ro

262 INSCRIPTIf I iNSEMNÄRf

aastd sf[d]ntä monastire Vorona inceput la anii 1600,de cara pärinti rusi veniti" din Rosiia, fiind o bisericade lemn, dänd i odoard i cumpardnd parte de mosieIcusenii, apoi a' doilea ctitori [la] schit, Hetmanu' Ilie Joracu sotia sa Fteofana, care fried ad ddruit o parte de mosiia

iard aastä sf[d]ntd bisericd de piatrd cu hramulsf[i]ntei de ll[u]mnezeil Nascatoarei s'ad zidit la 1835 prinosirdiia Precuviosiei Sale arhimandritului Rafail i cu aju-toriul mai multor fdcdtori de bine. lard la anul 1869 dum-nealor Vornicul Iorgu Värnav Litianu, cu sora dumisalei,shimonahiia Eupracsiia Vdrnav, i sotiia sa, Anastasiia,ad acoperit atastä bisericd cu tiniche, si tot cu a dum[i]-salei cheltuiald o aü zugrdvit i inlduntru, precurnimbrdcat icoana Sf[d]ntului Nicolai cu argint, din cata-pitiazmd, de cele mari, inpdräteasca ; anul 1870, Ghinari14, flind starit acestii monastiri Preacuviosiia Sa arhi-mandritul Iosif Vasiliu.

2. Pe o cruce:Petru, Anastasie Varnav.3. Pe o icoanä:Ruga robului lu D[um]n[e]dzdd Felaret [sters alt nume],

eromonah.4. Pe o icoanä aurità:Gheorghie fon Vdrnav, fiiul Marelui-Post[elnic] Joan

Värnav.5. Pe potir din 1841:Ierom[onah] Nathanail, monah Mercurie.6. Chivot de la Maria Beldeman, näscutd Mavrocordat.7. Pe o icoanä din altar:}Wasta sf[d]nta icona s'ad inbracat cu toatd cheltuiala

C. C. Elenco Sutu, näscutd Manu, pentru pomenirea du-misale si a tot neamul d[u]m[nea]lui (?); 1851 (?).

8. Aghiazniataria din 1853.

2. Chiliile.Pe chilif:Monastirea Vorona. Aceste chilii in No[iemvrie] 16 s'ail

s'ati

si an

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTI I INSEMNÄRI 263

inceputa, la anula 1850, Mai 16 (sic), si s'aa sfarsita la1853, Iunie 20, cu toata cheltuiala acestif monastiri.

3. Biserica cea veche.I. La intrare:l-lrama Uspenie preasfin[tei] Nascatoare de Durn[n]e-

z[e]a cu agutoriu Dommllui nostr[u] Is[us] H[risto]s si aMaica[i] Precesti aasta sfanta manastire s'aa fäcuta dectitori : dum[n jealui Iordache Panaite Paharnicu i soradumisale Safta, i cucoa[na dumisale Maria Costachii Pa-harniasä air savars[i]t-o cu toatä cheltuiala dumesale :

noqmo [insä s'a inceput] Septemvrie 1, a Mal kl-Za» cia

s'a sfirsit] 1803, Avgusta 28 tilicna.2. Icoanä Imbräcatil cu argint, din 1859, de la monah Gherasim

Coscea".3. Chivot din 1843.4. Sfenic cu inscriptie ruseascä din 1852.5. Artofor din 1845, cu inscriptie ruseascá.6. Litierid din 1851, de la monah Pafnutie".7. Pe o cruce cu filigrana:IEVAIONdbdk IIHKAHOPk FOSFIHM1 C101 ICTK 3" 10 LIEPKOWIGRK

[= ieromonahul Nicanor a cumpArat aceasta cruce cu 10lei rosii].

3. Alt litieriü din 1850.9. Catuie din 1857.10. Pomelnic:Neamul lul Ilie si a Tofanii Jora, PitarI. Neamul luf

Iordache i Mariia Panaite, Paharnic. Neamul dumisaleIordache fona Varnav. Neamul dumisale AgaI ConstantinBotez. Nearnul dumisale Elencu Donici Ban. Ananiia Vor-nic din Botosani. Neamul dumisale Vasilie CrupenschiSpataria. Nearnul dumisale Theod[o]r Must* baron. Nea-mul durnisale boeriului Dracachi Roset Marele-Vornic.Neamul dumisale cc. Iorgu Ghica. Nearnul dumisale cc.Niculai Canta. Neamul shimonahieI Marthii, staretii de laschitul Orosani. Neamul dumisale Dimitrachi Ursachi Clu-cerf. Neamul ierodiaconuluI Andrei Ciblac. Neamul iero-diaconului Chesarie de la mon[a]s[tirea] Frumoasa. Sta-

[siCAN

www.dacoromanica.ro

264 INSCRIPTli I INSEMINT Ara

retul Neonil, monastiri Nearntului. Neamul protosingheluluiIgnata de la Cosula. Neamul dumisale cc. DimitracheSturza Marele-Logofat. Neamul d[umi]s[ale] Ecaterina Ne-grea Ban. Neamul lui Ioana Dobrovolschi. Joan Varlaam.Scarlat Miclescu Mare-Vornic. Costache Roset Mare-Vornic.Elenco Ciornef. Anica Pandelea. Medelnicereasa EtencoAclarn. D. Cantacuzino. Costachi Canano Postelnic. Gri-gorie Costin. Ianachi Mustea0. Gheorghie fona Virnav.Arhimandritul Grigorie Crupenschi. Safta shim[onahia]Brancoven4a. Maria Canand Vel Vornic [da un aier deRosia", o candela, mosia Vicolenil]. Maica Eupraxia Vîr-nay. Marghioala Beldiman, nascuta Mavrocordat. MaicaMinodora Mavromati. Zoi Pogor. Ruxapda, sotia lul Chi-riiac Ghica. D. Mirza Caminar. Ruxanda Soltuz.

11. Pe un antimis:Antimis adeca sf[i]ntita masa, spre aducerea jartvii

ceil fara de singe la sf[a]nta i d[ulmnezeiascas'aa sf[i]ritit cu darul i ... a preosf[i]nOtultti D[u]h

de Preasf[i]ntie Sa chirio chirio Sofronie episcop Husu-lui ; pentru aceaia s'atl dat voe si puteare a sa savirsiceale sf[i]nte pe dinsa, in bes[e]rica din satul undeiaste hramul - ; 185-.

12. Pe un antimis:Antimisa sfmtita de innalt preaosfintitula nostru Mitro-

polita dd. Veniamina, i s'aa data la biserica cu hramulAdormirii M[aicell Domnului dina sata Chiscovata, Ti-n[utul] Botovani, cari acuma de nod s'aa facuta i 'aasfinVita astazI de gos-iscalita Veniamina arhirnandritti ;1841, Augusta 24, in zi de Duminica.

13. PiatrA de mormint din 1838.14. Pe Cazania lur Gherontie i Grigorie:Aasta sfänta carte Chiriacodromil iaste cumparata de

mine smeritula. Inca aflandu-mä In miraniie, precumü säarata la sfarsitulil acestif cartiI scrisii, la ani 1808, Martie25; apoi, voindü milostivulü D[u]tnnezeil i priiminducinula monahicesca in sfanta manastire Vorona la anu'826, .A.vg[us]t, amü afierositil aasta sfänta carte sfintil

Litur-ghie,

si

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTII 1 INSEMNARt 265

mänästiff Vorona, sd fie spre mangaere celord ce vordciti cu toata srnereniia, spre a intelege cele scrise i sáurmeze, nevoindu-sd a pazi cele poruncite, spre a-si cds-tiga ertarea pacatelprd i sa pomeneascd intru rugaciu-nile smeritil numele mied, shimonah Misailü ; 1832, Ghe-n[a]r[ie] 5.

Atasta sfantd i dumnezeiasca carte amil cumparatiide la preot'i bisericii satului Sinihdd cu optsprezece lei,cu care bani, i cu alta Triodd aid biserici ce era, s'aildata i und Triodd build i Irgat, dreptd patruzecipatru de lei; ad socotitd la ani 1808, Martie 25, In SMi-

Ma[. . .] Logof[a]t.15. Evanghelfe din 1821.16. Octoih din 1816.17. Pe Ur) Rasofor din 1815:iVasta iaste intru care sa cuprinde randuiala tundiril

chipului monahicescu: am afierosat-o sfmtei mänästirl inveci, sa tot acef ci sä vor noroci [cu] acestu sfantu cinu,sd sä roaga. §a pentru mine pacatosul; 1832, Fevruarii 7.Grigorie Callan() Aga.

18. Tipicon din 1816.

4. Biserica bolnitei.Pe o icoanä:GVEMOHAKk ItUMEHh CHM HKOHE gpKOKIIALI; 1808, "CEO CEEITEM.

[--= shirrionahul ICIan a facut aceastä jenand de biserica.;1808, lun'a lui Septemvrie].

5. Biblioteca manfistiril, acum In parte la Casa BisericiiI.

A. TIPARITURL

i. Psaltire slavo-rominä. Pe p. 2: Sä adunara depreuni spreDomnulii".

2. Pe o Evanghelie de Lemberg, 1636:Aasta sfanta Evanghelie amd dat-o preutului Iona

§i

hä.

www.dacoromanica.ro

266 INSORIFTif §I INSEMNÄRf

pdrid canda if trebui, la beaserica Mdrii Sale DomniT, laHär lad, iara nu de tota ; numaf sd sä tie cu dansa pan' s'ainsdma alta, si i-ama data ef.i, ermonaha Vasilie ot Galata,ca sä sd stie, canda aa inblata veleta 7228 [1720], Fev[ruarie]23 dni.

A6asta svanld Vanghelie aü adusa dinü susa, cdnduaa fost Tätaral in pradd, si arnü rdscup[d]rat-o ea, Chi-rita Simanül, si cu sotula mieü, Safta, si amü data la SveatiNeculai ota Izirenf; leta 7225 [1727], M[a]r[tie 1, ca säfie pomand pärintilora nostri si cuconilorti, Ina \Tea Ed,Lupulü, amil scrisü [c. 1650].

Aastä sfantd. Evanghelie aü dat-o Chiritd Ldattusd dindEsü pentru sufletula luf la biserica noasträ ce este [in] codrula Stavnica, ce este sdhastria, si este hramula Vovideanie ;iara cine aril lua-o, sä hie blästämatü de Domnulü Dum-nedzdü ; leatt 7236 [1728], Martie 5.

3. Pe o Evanghelie din Lemberg, 7178, Insernnare ruseascil din169-, apor:

A6astd sväntä Evanghelie ama cumpdrata eti, GavrilArhipa cdpitanula, dea la unü preauta anumea Alicuxii,6-ad fostu la bisearica Banuluf in Esti, dreaptu sese leibatutf, si amil dat-o pomand dreaptu sufletele pärintilorasi ale nostre la bisearica noasträ la Buzeni, la veleta7233 [1724 Martie I.

$i arnü afierosit-o iaü la schitu ce este la mosie al-losani otü Tinutulü Hdrldului in spre venica pomenirenoastrd ; l[ea]t 1784, Aprilie 26. [Iscdliturd neinteleasäl

Inscriptil si insemnärf de la biserica Banului, in Inscriptil, II,pp. 189-92. Azi* nu se maI aflä. in zidirea Mitropolitulur lacov Sta-mate, nimic din vechea ctitorie a Banulur - Save] credem -, ctito-rie care, precum se vede din notita de maI sus, flint, cu preotulAlexie. la 1725

4. Biblie din 1688.5. Pe o Evanghelie ruseascä din 1695, insemnare de la Ilievici

Logofät, 7240 [1731-2].5. Mineia de Buzda, Novembre.

, Seimenul.

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTA I iNSEMNÄR1 267

7. Carte de cintärl slavonä, tipäritá in veacul al XVIII-lea. Cuadausurf munuscripte.

8. Faptele Apostolilor, in greceste. Editievenetianä din veacul alXVIII-lea.

9. Girolamo Pagliano. La medicina per i padri di famiglia.10. Liturghie de Iasi', 1715.11. Pe un Molitvenic rusesc:Aastä svanta carte, anume Molitavnica, este a svinte

manastiri otü Onofrei de la Bradzi [Sint' Onufrie], ota Targu-Siretului, cumpäratä de egumanula Andreiana, in zile[le]lui Mihai Racovita Voevoda, Domna Ora Moldovil ; iaracine s'ara ispiti sa o i, saa sd o fure, saa sa è cu saki,de la svänta manastire, fara voe a lui Dumnedzaa, unulaca acela sä fie afurisäta i anaftema, procleta si trecletü

maranafta ; lemnele i herulü i petrele si tote ekesanta, sa putredzasca, darü trupulti unuia ca aceluia sanu mai putredzasca in veci vecului, i sa aibd parasî lavreme giudetulu pe Svetii Onofrei, a cdruia este hramulaaice ; amina. Vleta 7225 [1717], Fev[rara].

12. Pe un Triod tiparit:1-ama data sfintel biserici la Ha[rlati] dinú dialü

unde este hramula Tuturora Sfinti[lora] ; decif nifne dinpreuti sd n'aiba traba, cad noi ama dat-o sfintei biserici,ca sa-I hie statatore, neclati[ta] in veci ; i amü i is-

'Avaviag 136p[txo;[ M[zo]To[oaavíou]; l[ea]t 726, Toì4

6ti[ouq ità.vcag rc,ô st,,at [ = la Toti Sfintii, care e] aiq '6)Xwx. (XtpX ?).

13. Pe un Triod din 1727:Aesta Trioda posnica ama cumparata ea, Lupulü Ar-

hipa, data la biserica nostra la Budzeni, sä fiepomana pentru sufletile parintilora si a nostri ; 7244 [1736],Martie 22. [Iscdlitura neinteleasa.] Cu ostenala preutuluiOlimbie sdhastru. [Apol se da la Baloseni, la schit, in26 April 1784.]

14. Pe un Triod rusesc:Masta carte ce sa chiama Triodd tveatnii, o arna curn-

parata CMEOEHill MI1OPO POELIIIIYH EpA1OHAK [= ea sme-ritul, mult-gresitul ieromonah] Lazarü, cu aI säl derepti

cAlita. Eic,

i 1-ama

aj

pi

www.dacoromanica.ro

268 INSORIPTIf I iNSEMNÄRi

bani, pentru ertatü pacatelora mele si ale parintiloramiei, si ma roga celorü ce vora cauta slujba besericipre dansa, sa nu uita nici pre noi pacatosii la svantarug[aciurte], ca sa nu VA uite i pe Fratiile Voastre H[ris-to]s intru 'paratie sa ; aminü. Numele parintllora miei :Chir[i]ta H I10,08skTi E ro sosia lui] Antirniia H HEC po,A,

Hx- [ == si tot rodul sail], lii zilele lui Grigorie Ghica-Voda;letü 7240 [1732]. Ermonaha Lazar.

15. Proschinitara grecesc al Sf. Munte, de loan Comnenul; 174516. Eoanghelie ruseascä din 1748.

17. Pe o Liturghie greceascá din Venetia:Neofit Mitropolitula Ugrovvlahiei.Apol isalitura cälugAruluT Nicon.18. Apostoltt de Iasi, 1756.19. Evanghelie slavonA din 1759 (Rusia).20. Liturghieriti rusesc, cumpärat cu 41eir de la diaconul Andrumc

de la Curnii. Pomenit i Särafmril Botäianulii; 7271 [17631, 13 Mart21. Sinzion Tesalonicul, Bucurestf, 7273.22. Pe un Chiril de Ierusalirn, Moscova, 1772:Aasta sfanta carte esti inval.eturile acelui dintru sfinti

parintelui nostru Chirila arhiepiscopulü Erusalimului,esti cumparata de mine, naealnicu iermonahü s. f. r., cupreta 4 lei, di la parintele naalnicula MihaílCi arhiman-dritula di la Schitula, la anulil 1701, (Theriari, aa fostala cumparatura cartii i parintele Mamana, care esilacuma natainicil schitula prguesti cii vechf, i acase numesti Macarii, i s'ati intamplatü la tocmala rlostra,

incredin(Andu-rna cu iscalitura ce s'a scrisa in carteaeasta.

23. Denri rusesti, cumpärate de Veniamin ermonah" cu tri ruble",la 4 Decembre 1777. Scrie ieromonahul Sila, martur fiind ,,monahEusävii".

24. Scrisoarea ruseasca a luf leronim, episcop Vladimir, 1778:HPOMOHilp flMIt11CId MHCTIMA lIAUATGIUKOPO.

25. Pe un Triod grecesc din Venetia, 1778:Kai TO5TO Tò eyie),Ilov sIvat zoti Atovtifou ispop.oveizou t Tyvá-

goo 'LI-I; [= i aceasta carte este a WI Dionisie ie-romonahul din Tyrnabon al Grecien.

2,6. Pe coperta unef Liturghil rusesti, sfirsitul poruncif de platä

[= §.1

Howl,

'ELi.So4

si

u

pi

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTI1 I INSEMNIRI 269

tipärite a vectigaluluf de vamä", din partea comitelu de Auers-perg (Lemberg, Januar 1778); in romäneste.

Aceastä ultima pagind e 67; pe cealaltä parte, o anexä: nu-mirea ofitiilora sat caseloril de vamd celorti negutatoresti", etc.

27. 116Tpa Exotv66:Äou de Ilie Miniat ; Viena, 1783.28. Cuvintele lut Teodor Studitul; Rimnic, 1784.

Cumparate de la preutu Ghiorghi, proind protopopu dindHula, cu 5 lei", pentru cetire. $i adauge : ctif i-i draguca sa aiba cartl sa-si cumperi, precumd eta pacatosuld,mai gosü numituld Savind Volcinschi bivù Veld $e-trari dind satula Noosalita, Tin[u]t[ul] Heqii, mi-arndcumparatil carti, s& citescu catd oi trai in viiata atastdtrecatoari, iard dupa moarte mè va ramané la fii melcare Durnnezad H va randui si care dinteänsi va avè evla-vie la citire sfintelord cdrti, acelue sa ramai ; si oricineaceste sä zica : Dumnezad sa-lti erti, - ca ell vol muri,iar carte va ramanè ; 1802, Sapt[emvrie] 12. Si acumilamil socotitil si amd dat-o la manastire Vorona, spre za-bava si cetire preot.ilord de acolo, prin pdrintele Macariede 'colo, spre pomenire numelord acestora cari s'ad in-samnatü innainte : rapausati monahd Sarafimd, Marie,Costachi, Ilinca, Stefand, Dumitrachi, Paraschiva, Tar-s4a, Stavrachi, $tefanachi, Anastasachi si tota niamuldlord ; 1827, Iuli 19.

29. Sf. Efrem Sirul. Ms. rusesc din 1786.30. Atirnare in loc de scrisoare asupra tarafulii ochellistilor pen-

tru firea a foetid lumea [de Clucerul Joan Geanetul].Originalul a iesit la 1787, in Viena. V. titlul in Ist. lit. rom. in

secolul al X VIII-lea, II, p. 28, nota 5.S'ati tälmäcit si s'ati adunat de inteleptul dascal Petru Stama-

tiadi"; pp. 447-8. Pentru traducere, ibid.31. Liturghie de Iasi, 17.94.32. 'Acv.pc0j¡q óSITEa e't zip pitiat.v ttilv CoOpómov,i1Tot 0Eopp4srou

i¡Outoi xapcxxvilpes; Viena, 1795.Însemnare:Aiírti iaTi Toti 67Co7papeivroç: IávaouÄog Mnagaxos [Aceasta

e a celui mal jos iscalit : Sandul Miclescu].33. Xplop.bg trot apoprreía tat5 eIspoviv.00 'Apxecenaou. Ms.

Ispravit la 25 Mart 1799.

www.dacoromanica.ro

270 INSCRIPTII I iNSEMNÄRI

Insemnare de la Teodor Peloponesianul, iv PolLivo [a inRoman].

La urmä, dupà tipar, manifestul ImpArätese Ecaterina a II-adin 19 Ianuar 1769.

Notita a unuia din proprietarii cartil : Casatorie, in1796, cu Marioara, flica capit[anu]lui Vasile Marcu dinBucovina, iara cela adevarata nume dina boteza ji iastiAnastasiia". Nasterea, la 1798, a feteI Casuta, botezata dedumtneallui bade Ioniti Thoma" ; 1800, ffica Raluta ; fiü n.1804, botezat de dumnaei Stol[ni][asa] Marioara Codri-asca" ; alt ü, botezat de varulti Iona Barsanescu".

La urma, adresa luI Gavriil de Vatoped, ce se afla laSf. Dumitru in rnanastirea Sf. Gheorghe (Noa, dinBucur esti).

34. Evanghelie greceascä din 1795. La inceputul Psalmilor tipäriti,cari urmeaza:

TóSs aùv zoiq 6),Xotç zai r&v cpOsow: 2:rtipvcirePare a fi a boieruluf Barbu Stirbe, asupra cáruia v. vol. VIII,

tabla; (In boier oltean la Karlsbad, in An. Ac. Rom.", XXIX siViata i Domnia lui Barba $tirbet, ibid., XXVII.

La urma: v.sp.rtilz, t7Gui %Äic. Despre zodii, apoi des-cendenta scriitorului, din mai multi arhierei; el era :

MavapN Toúpxosoc, 7"Calg (sic O.35. v(01.1.CY.& 110V6CMX0 ale lui Chrysoloras; Venetia, 1801.36. Alfavita sufleteascd; Sibiiú, 1803. Prefatä de Ioanu Popovici,

vicaris cleruluf neunitilor".37. infruntarea Jidovilor, Iasi, 1803.38. Terpsitea, de Neoflt Duca, arhimandrit din Ianina; Viena,

Vendoti, 1804.39. Penticostarion din Sibiiú, 1805. Luat pentru Vorona in 1833.40.1oan Damaschin, Descoperire cu amdruntula a pravoslavnicii

redinte; Iasi, 1806.41. Polunwtinta de Neamt.42. Chiriacodromionii, de Neamt, 1811.43. Aupty.:9 To5 eirf. apx. Kap.-rivcipyrxDpiou 'A(iovccaiovXptcto7.o6).ov; 1811.

44. Pe un Orologhiu de Venetia, 1812:Aciasta carte este cuparata cu 24 le[i] di la preutu Ion

din Hérta. Vasile Manoila ; 1843, Mai 8.45. Scara luf loan de Sinai; Neamt, 1814.46. Pe un Checragarion de Neamt. 1814:

071v.).

XP

Kai

jaK10,74

www.dacoromanica.ro

INSCR1PT1f *I iNSEMNÄRÍ 271

21 lel micatonu 1.7 20 astariul.6 cosutul.

30 par. gditanultl.30,10.

47. Adoleshia filotheos, Iasi', 1815.48. Pe o Acotutie greceascä a Sf. Manuil, Pavel si Ismail ; Lipsca.

1815: '

Nio a,i 67rapza Mavouid, 'Avvovíou K2Xo7pc'otTI TO6 K pirCbg,

3 p.ot iisad)grat nap& MusCivix.1 KátCou 2-4841, rivecpLoù TO&vongpoo. Kai Tóbse. Mavotnik KryfFác [-- Tar acum e al ltifManuil Antoniu Calograchi Cretanul, care mi s'a ddruitde Mihalachi Cotu, sad Cociu, Serdarul, nepotul celui demaI sus. $i aceasta e a ful Manuil Cretanull

49. Octoih de Neamt, 181650. Chiriacodromion grec de Ia$1, 1816; vol. I.51. Rtnduiala sfinfirit apet ceit mici; Buda, 1816. Prefatä de

Ioann Theodorovic. Text grec, sirb $i romänesc.52. La sfir$itul Noulut Testamentde Neamt din 1818, ms.: Regule

pentru cetirea Evangheliilor.53. Pe Biblia din Petersburg:Aastä sf[î)ntd carte a Testamentului Vechid i Nod

fiindd a mè, a Vor[niculun Dracachi Rosati, amil afie-rosit-o sfinteI mandstiff Vorona, spre a mè ve$nicd po-menire ... ; 1833, Martie 15, Iasi-.

Pentru Dracachi Roset, din neamul Räducanu, Vornic Inca din1821, fiii al Catrine Costachi, v. Hurmuzaki. X, p. 575, nota 3.

54. Efrem Strut; Neamt, 1818. Insemnare cä e dat de un cAlugärtuns la Vorona $i asezat la Mäha$A$t; 1837, August

Si editie din 1823.55. Liturghit de Iasi, 1818.56. Carte folositoare de suflet; Ia$1, 1819. Luata de la ,,dascalulii

Vasile", cu 5 le; 1835.1839, April 8, Sdmbdtd, a dooa sAptarndnd dupd Pa§tI,

ad venit Vlddica Athanasie egumen la monastire Mogo-tilor. Ieronomahuld Silvästru amd scris.

M-Anästirea e linga Mihdilent; azi nu marare chilii.-Pentru moqie,v. $i Doc. Callimachi, 1, p. 56, nota 1, 66.

' Demi-coton.

,

www.dacoromanica.ro

272 INSCRIPpi I INSEMNAllf

La anula 1834 (2?), Ghenari 13 zile, noaptea, la 6 &.-suri, aa fosta o furtund mare cu huet, care n'ail maiapucat niciodatd.

... Iaste a mea, a preutului Ioana Vasilovici din Cra-te,ti, pre care o amii luata de la E§1, dinil tipografiaSfintei Mitropolii in Moldaviia, cu preVi 4 lei ; 1825, Fe-vru[ar] 1.

... Iaste dreaptd a mea, luatd dinil sf[d]nta Mitropol iecdnd m'amil herotonit preut de mir, numindu-mä atuncea,Ionitä preot §i iconomil, iaril acuma dina cdlugdrie Ioilapdcdtosula ieromonah, naalnicil schitul6 Oniaga ; 1848.

Schitul e in comuna botusäneanä Slobozia-SecAtura.57. Isaac Sirul; Neamt, 1819.58. Molitvenicd, Chisinää, 1820.59. Penticostarion din BucurestI, 1820.60. Anastasimatariul luf Petru Efesiul, tipärit de Grigore Bäleanu,

Bucurest, 1820.61. Pe un Ermologhiu al lui Petru protosaltul (din Efes) pe legäturä:Stefan Ilan, psalt ; '837.Pen tru familia bucovineanä Ilschi, v, tabla la Doc. Callimachi.62. Geografie ruseascA din Petersburg, 1820.63. BrIcampituvog, etc. Prefatä de Polizois Lampanitziotes din Ianina.

F'rumoasä legAtura.64. Iermologhiona Anastasirnatarid ale lui Macarie.Un exemplar din cea d'intäiä carte are numele luf Alexandru

Täutula ..i data de 30 August 1837. .

65. Doao cuvinte ale SfIdIntului Cassian Rimleanul; Bucuret,1825. Frontispiciu iscälit: ieromonah Costantie.

66. Irmologhiu grecesc, Constantinopol, 1825. Din ale luT Mavro-gheni.

67. Neveizutul rdzboid, Neamt, 1826.68. Pateric de Bucurqtf, 1828.69. Nod cuvinte rusoti §i romlnotl, BucuretT, 1829. Titlu romino-

rusese.70. Psaltire din Venetia, 1830. Iscalitura calugärului Nicon.71. Pe un Octoih grec, Venetia, 1830:Ako5 NExurioç ispov.ovetzoo [= a ace1uia§1 Nicon ieromo-

nahul].72. Arithmeticei sad inviiteltura socotelilor,acum inttia oard intoc

mild in cost chip pentru folosul tinerilor din Seminariul Socolel

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTIl INSENNÄR1 273

Tipografia Mitropolief, 1830. Autorul e A. Theodorescul. Suptinspectia d, Ghermano V[ida] arhimandrit."

Vida e acela care a scris o gramatica francesa si a editat pe Sincal,73. 'Avactaxiii.tat&pov 9kov, Constantinopol, 1832.Dat de Sard[a]r[iul] Costachi Mavroiani, din ale rap. fill Co-

misul Dimitrie".74. Triod de Neamt, 1833.75. Impeirtirea de grill, Buzliti, 1833. Däruitä de Mitropolitul Ve-

niamin prin Joan economul, protopop al Tinutuluf Botosani.76. Psallichie din 1834. Se inseamnä la 13 Novembre moartea

until( Braescul.77. Capul VIII din Regulamentul Organic; Iasi', 1835.78. Psalmt de Neamt, 1836.Si o cArticicsa fragmentarä despre Rinduiala cintetrit Psalinilor.79. flpocntonteeptoy de firittup6c115 Tor) 'ATiou Tacpoo, Hrisant ix.

II poúcyls [din Brusa]; Moscova, 1837.80. Slujba Sf. Manuil, Savel si Lsmaill, tiparitii cu cheltuiala lu

Manuil Mann Vizantiul ; 1836. PrefatA a acestuia si a cälugarulufIustin.

81, Dialogurf grecestr. Däruite la 1837 de ,cc. Costachi Velisarie".82. .Didahir, Iasi, 1837. Cumpärat de la ieromonahul Epifanie

pentru mänästirea Vorona, in 1868.83. Hronograf, de Neamt, 1837 si 1847.84. Theodoret, 1840, Buzati.85. Chiriacodromion de IasI, 1840.86. Viefile Sfinfilor de Neamt, volumul pe Maiü. Dat de monahul

Cliopa di la tipografie, bisericif dinú satul Chiscovatil, di pi mo-siea Voronil"; 2 Mail.'" 1841.' 87. Istoria bisericeascd de Meletie din Arta, tradusä de Mitro-

politul Veniamin.88. Epistolist de Filaret Scriban; Iasi', 1843. - Si inveifeiturl, de

acelasi.

89. Copia unel Poeme la prüznuitoarea puneri temelielcathedralet din Cernä4 la 3/15 Julie 1844, alcAtuitä deieromonahul Theoctist Blajevici, epitropul eparhialnicifSemindrieT, interimal catehet gimnaziel Cernüutii, tipäritala Ioanü Echard tipograful Tinut Bocovinii". Sint versurica acestea :

Sus, preste a luf SaHm zidurisá innälta cu mändra frunte

M6retu1il templu catra nouruliidi-asupra lui, din munte.

11992. Vol. XVI. 18

lasT,

p

www.dacoromanica.ro

274 INSCRIPTII §I INSEMNÄRf

90. Poviituitorid la :impart:7"ga ceriurilor, tradus dupd Enochentieepiscop de Camciatca de Alexandru Pangal, la 1843, in Odesa";tipärit de Marele-Logofdt Dimitrie Sturza, la Iasi, in 1846.

91. Pe o Liturghie din Iasi', 1845, pomenirea ierornonahuluilezechiel, 1853.

92. Evanghelie de Neamt, 1845.9:-.1. Alta din 1858.94. Molitvenic bogat din Neamt, 1848.95. Slujba Sf. Modest, 1848.96. Teilcuirea Psaltirei, I, Iasi, 1850.97. Apostol de Neamt, 1851.98. Legea ruralä moldoveneascä; Iasi, 1851.99. Slujba 8 f. Horalambie, Neamt, 1853.100. Legiuiri in ramurile administrativ si judecdtorese votate de

generalnica obicinuitd Adunare in sesiile de la 1834-1849, inteiritede Domnd; Iasi, 1853.

101. Prologun de Neamt, 1854-5.102. pang cerescd de Filaret al Moscovei, tradus de Aga Nicolai

Bibiri, Iasi', 1855. Bibiri fusese in Rusia la 1834.103. Slujba Sf. Sol ronie, Neamt, 1858.104. Liturghit de Neamt, 1860.105. Tedeum de Neamt, 1862.106 Slujba 8 f. Pantelimon, de Logofdtul Gheorghe Beldiman ;

Iasi, 1865.107. Prohodul Maicel Domnulut, luat din Ceaslov, de Costachi

Mikléscu; 1866.108. Liturghit de Iasi, 1868.

B. MANUSCRIPTE.

1. Lestvitd, ruseascá. Ms. Inceputul sec. al XVIII-lea.2. Pateric, Molitfe, Petra Damaschin, Grigorie Sinaitul, Dimitrie

de Rostov, Simion Metafrastal, Tilcul Evangheliilor, Despre moarte,Sf. Simion cel non, Teognost, Rinduiala Diaconiel, Cuvinte ale Sf.Vasilie, /ban Zlataust, Atanasie de Alexandria, Viata Sf. Teo-dosie de la Schit, Teodoret, Viata Sf. Vasile Mai Non, Sf. Doro-teid, roan Pustnicul, Nil de la Zorsca.

3. Calist de Constantinopol. Ms. rusesc.4. Floarea Darurilor. Ms. sec. al XVIII-lea.5. Meirturil doveditoare de la dreptul Sith, de la proroci, de la

Iisus Navi si de la inteleptul Solomon asupra celor ce cred si fi-losoficesc cd peimintal set invirteaste, iar soarili si luna stait peloc. Ms. sec. al XIX-lea.

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTI1 §I txsniNlat 275

6. Cara duhovnic invatatura." Ms. Veacul al XVIII-lea.7. Molitve din veacul al XVIII-lea. Ms.8. Psaltichieruseasca din 1709. Data de Gheorghe Caraiani la 1832.9. Pravild ruseasca din 1720.10. Viett de pustnict. Ms. rusesc, copiat in 1721.11. Pe un Molitvenic:Aid' s'ail nascutil fif NicolaI; leat 1750. Popa Ioanü otil

Benderü.Sa sa stie candu s'ail nascutü flica nostra tefana ; let

7251 [1742], Oct[omvrie] 28, GIoI.Sa sa stii candü s'ail nascutü flica nostra Irina; leat

7252 [1744], Ghen[arie] 28, asamine.SA sa stie candü s'ail nascutil fiulii nostru Irimie, letil

7256 [1747], Ghen[arie] 13, Duminica.Sa sa stie canda s'ail nascutü flica nostra Irina; letü

7255 [1747], Ap[rilie] 21, Marti'.Sa sa stii candu s'ail nascutil fiica nostra anume Za-

noviica; In luna . . . zile.(Din alt rind, sters:)In 9 leI di la po[pa]....12. Miscelaneil. din Sf. Vasile, Maxim, etc., 7250 (1741-2).13. Psaltire cu insemnar grecestf din 1759.14. Istoria Ierusalimulul. Ms. rusesc din 1777.15. Pe un Acaftist rusesc:Acest acafthist esti a meil, ramas di la parinte era-

monah Misail ..., la biserica Mitalestl...; velet 1780.16. Petru Damaschin, ms nemtean din 1781.17. Viata Sf. Ignatie; 1784. Iscaleste proegumenul de Hilandaria,

aflator in Iasi', la 1806.18. 'Ap.aptov corcylpia. Ms. sec. al XIX-lea.19. Secretarift rusesc; partea a 4-a. Ms. sec. al XIX-lea.20. Cuvintele lui Teodor Studitul. Ms. sec. al XIX-lea.21. Canoane acefale. Scrisoare ruseasca noua.22. Carticica de inchinaciun, latineste si greceste. Ms. sec. al

XIX-lea.23. Pe o Inveitätturei cdtrei dahovnic, etc.:.Din cartile mele, Nicon ieromonahü.24. Acaftistul Sf. Paraschive; sec. al XIX-lea.25. Catavasieria romanesc ms.; c. 1800.26. Ms. in 120, de musica in notatie apuseana. Sec. al XIX-lea.

www.dacoromanica.ro

276 INSCRIPTA I INSEMNITLÌ.

27. Pe alt Anastasimataria grec, ms.:Acesta Anastasimatariü este drepta alü miea, cela is-

calita, i este scrisa din singura pacatoasa mana a mè :Theofila, ieromonaha Socola ; 1821, Fev[ruarie] 3.

28. Irmologhion manuscript din 15 Mart 1827. La 15 funie 1830 eraal Voronei. Blestem pentru cine 1-ar lua. ,,Sa fie suptil canonilesfmtilor parinti pana ci o va adu-o innapor."

29. Pe un exemplar din Vendoti, `IcTopiaNiatovoc ispop.overtoo p= a WI Nicon ieromonahull.30. Pe un Anastasimataria grec ms., 1832:Din cartile fiultd Dimitrie, de Comisul Costachi Mavroiani.31. Psaltirea proroc-inparatului David, prefacuta in

poezil in zilele prea-innaltatului Domn Mihail GrigoriuSturza Voevod..., prin osirdie i rivna mai micului intrecintareti Nicolae Licht, dindu-mi toata linistirea i curajulcinstitul si de Nina neama dum[nea]lui boeriul Costachede Miclescu, la mosiia dum[nealuji Balosanii.

[Versurile sint bune, cum se poate vedea din aceasta proba:Doamne Dumnezeul rnintuirii mele,Te-am rugat e ziva i noMile mele,Sa intre 'nnainte-ti rugaciunea mea :Pleaca urechea ta spre ruga meal

32. Viata ruseasca a staretului Paisie, cu chipul sad. Ms. Si altadin Neamt, 1836.

33. Rinduiala chipului celu mare alit ingerilord, adeca alt7ischimniciel."

E o carte ascetica foarte raspindita.Iscaleste: ieroshimonahd Grigorie dohovnic". Pecete ci ,,Ghe-

nadie ieromonah" si un vultur (1836).34. Pe o Psaltichie greceasca din veacul at XIX-fea, ms.:1838, Ghenarie 11, la 4 asuri noapte, s'aa cutremurata

pamantula.Acest Ermologhiona este drepta ala miea, cela iscalitü ;

1819, Sept[emvrie] 20. Theofil ieromonahü, Socola.E acel care In 1821 se afla tot acolo, iar cu citva timp innainte

la schitul din Zagavie.

Rea ,c66a ov oic Ciaot: KO 7CatrigiMmÄz-.1ozog [=i aceastacu altele : Costachi Miclescu].

E pomenit la /816 fn. Botosanr ; Doc. Callimachi, ii. p. 150.

441c 41ppocs:

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTII T iNSEMNARt 277

in anexä, un Trepetnic.35. Pe Tesaurul lur Damaschin, greceste, ms.:

aastä carte este a iscalituluI pre margine Thee' hiieromonahu ZagaveiI ; 1842, Mart[ie] 25.

36. Pe o Psaltichie greceascä din veacul al XIX-lea, ms.:Kai tas Irpòç c-71 Cakrig, eeácptloc ispottóvaxog Za7a6(a; [-=aceasta pe lîngä celelalte Teofil ieromonah de la Za-

gavia].37. Mänästire numitä dui:A intemeietor, Zagavie. Acolo

a stat la sfirsitul veaculta al XVIII-lea Amfdohie, episcop titularal Hotinulta.

38. Litia "tied. Ms. al mänästira Cosula, luat supt egumenul Visa-rion, la 1842.

39. Minunile Sf. Modest. Ms. sec. al XIX-lea. Däruitpentru iertarea pacatelor Mariei Rosset, fiicei dum[nealuI]Marele-Vornic Costandin Rosat dinú BotosanI ; 1846, De-chemvrie 22, Botosanif. Kowcprawavoç Twaogtoç 13,6pvtanC.

Costachi Roset, ca Spätar (1826), si sotia Jul, Maria Gheuca,a zidit biserica Roset" din BotosanI, unde e Ingropatä i aceastäflicä, Maria, moartä la 12 anI, In ziva de 15 Iunie 1846. V. Inscriptit, I.

40. Concept de scrisorI. Ms. 1848.Miscelaneii. Cuprinde: un inventariü al bisericii celef vechl

din Vorona; rugaciunit cu titlul rusesc; retete; desemnurf ; versurIreligioase ; un vocabulariti de neologisme (ex: ministri L dreg-Atolla unuI Stat, secritariii de Stat; misionarl I. trimis cu vre o Insár-cinare religioasA In äni streine, pagini"); caligrafte; titlurile peadrese la tot soiulti de familif ; 1853, MaI"; doftoriile maf bune defäcut"; explicArl de cuvinte grecestI i slavone ; note de cheltuielrdin Vorona, 1860.

41. Condica de cheltuieli pentru otelul manastirif VoronaIn Botosani ; 1856.

VI. BOTOSANi.

1. Biserica PA'pautilor.(Adaus la Inseriplit,I.)

I. Pe o icoanä:Ioana ierei otti Dan[cu] ; Marie Värnavü.2. Pe altä icoanä:Lip WpoO6ou ispop.ovetzou neXor ovvriaion. Cf(lah . Mina

luI Teroteia ieromonahul, din Pelopones ; 1752.]

ltng5

[=--

BRIM),

www.dacoromanica.ro

278 1NSCRIPTII I iNSEMNIRt

3. Pe alta:gtos ow [anul 1767].4. Grafit in altar:Sa M. stie de canda a' venitil Mo[scaliI] in Moldova,

vlto 7 -.5. Altul:1691.6. Altele:Gabryel Krosnopolski ; 1693. . . rula, AndreI, feorul luI

M[a]th[e]I.7. La strana dreaptd:Ocsana. Crilosil Odochia.8. Tot acolo:WT GOTOWAH.

ApoI:stefan Pop.9. Ibid.:w rn. nToon. [Domnia luf a doua.]nrkeTag... IleTpa [KoiKoM... [ras] .0,1 [-= a raposat Petru

Voevod, ii-a urrnat Ilie Voevod, care a pdräsit Scau-nul la Iunie 191

Ca si la Tirgu-Frumos s'a suprimat aid" ceia ce priveste pe Die-Vodd turcitul.

K ATO e3HA, A1C1.1,11 !OHIO Al 8 LIETKOK (?) HA PCHAK. GTE*AH, H K

ATO 03a fla0a... [= La anul 7059 = 1551, luna lui Iunie 11,JoI, a inceput a stapini$tefan si. la anul 7060 [1551-2] Alexan-dru Voevod.]

K ATO BHA, 10H. .. . KOEKOM (V. maI sus).la Pe strana din fatA:K ATO f3H,A CEH. P, KTOO[HHK ?] HACTAKHC NY Hrrp-h. BOEKO,A,

H CTA ... KATO. [ = La anul 7054 [1546], Septemvrie in 3,Marti (?), a raposat Io Petru Voevod si. a stat Die Voel-vod, la anul -.]

11. Pe o carte:..Nfi atptipme akel tb 6c6Ä-0 8cSicrxexÄoq [Lou vec it)Oltripo, 6

Trairec Aróncog, Sca si ivew.o6lica, xaa brirtog vi 'rig am Totiip.o5 Oekthlatogi \a Elm acporlip.évov will'. Mi tò axecplas itLiva

1 A cazut Vinerl. Poate fi insä si: Oa ceasul al doilea": Data e acronicif.

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTil I iNSEMNÄRÍ 279

Tby KovaTvvo f= M'a daruit, pe aceasta carte, dascalulca sa-mI aduc aminte de el, popa Leonti, ca sa-mI

aduc aminte ; 5i care o va lua fara voia mea, sa fie afu-risit ; 1740. Mi-a daruit-o mie, Constantin.]

.Uasta svantä carte mi-aa daruit-o dascalula LeontieIntru pomenirea lui ; ce, cine ar fura-o, sa fie supta blas-tamula luI.

A fost i a Ruxandel Ba§otä, näscuta Ventura.Aiurea:Drov Tot") '6),ot) ivwcozo5 ixaooivzow Kupti.r.o8poplow tò szscpby

Siaorott 1 eiiievearirfi apzovrEao-41 zopEr4 'AXE.46.vapq.

*.otr) Tor) 'ccuretvo5 met Osplio cdrrilg E6x6roo AwpoOoo ispop.o-

vo'czou. [-= Dintre Cazaniile scoase pe tot anul, cea de fatas'a dat prea-nobilei jupanese doamnei Alexandra Stitt' .

5i e a mea, a celuf smerit i calduros rugator al el ; Do-roteia ieromonahul.]

2. Mfiastirea Copla.1. La intrare:t H3KOMH(EM WTH,A H rt. noarkuJEHTEM CHA H CIIKVIIMEHYEM

cTro Asa HP011311CoAH HANK IllATHTMfik KEAHKIFH KHCT*IHIHKk

CykaAA DIAMk CTMk IIHKOitag Kit MOHACTHPI CKOEH HA di.HATHHt

Hawk vk AllpHA Kr H c-mtplim Toromw ATA, K ATo i2M, CHIT.H Alik. [Cu vrerea Tatalui i cu ajutorul Fiului i cu sa-virsirea Sfintulut Duh, a binevoit dumnealui Matias Ma-rele-Vistiernic 5i a zidit hrarnul Sf. Nicolae la manastireasa, pe Miletin ; s'a Inceput la 23 April 5i s'a saVirsit inacelasi an, anul 7043 [1535], Septemvrie 8 zile.]

2. Pe potir:HoffigtHil 'CíIC',I A6A CI1010 KAIIKApS. HC. XC HHKA. [Pome-

neste, Doamne, pe roaba ta Varvara ; Isus Hristos bi-ruiestel -

3. Pe o icoaná:ATO ,13Citr, VEIL K, "(IMAM NO GAMIN H HMAHA. [Savin

Ileana In anul 7223 (1714-5), Ianuar 2 ... ?.]E o icoanä ruseascA, d'aruitä de tovar4u1 de fuga peste Nistru

al lur Dimitrie-Vodä Cantemir, Savin Banul Zmucilä.4. Pe o cruce:Gheorghe, DraghicI; 1817.

mica,

1..so61-471

.

r

ek

5i

www.dacoromanica.ro

280 INSCRIPTII I 1NSEMNIRI

5, Pe ¡ilia:sa afiros4sti s. erfarjh N[icolae], CO*1114., de robil luI

D[ojrn[ne]zail Necolae Stroja, Gleori, Dtimitriu; 1840.6. Pe altä cruce, inKriptie ruseasca din 1776, pomenind pe epis-

copul Dosofteitt de Rädäup" i pe egumenul Dosofteitt ieromonahul.7. Potir de argint rusesc,8. Pe o tavä:Tb zapbv acpcepo9iv za.pec oö xp TCoxexv ix M6ya. Tour,

v6600 siq p.ovccartiptov Kocso6Äx, Big p.wilp.ócsomo TIN tpuxtx.iPi c6-xcd ,c6iv Tovéoo co9pichs, CleoMpoo xcd ,ccpEas; 1767, 100-

vEoo. [= Aceasta s'a daruit de dumnealuf Dimu Ciocan,din Tirnova cea Mare, la manastirea Cosuld, spre amin-tirea sufletestii luí mintuiri 0 a parintilor, Teodor si Sofia ;1767, Junied

9. Pe o musama, copia (din 1876) alteia cu chipurile ctitorilor,sotul, sosia si patru copa.

10. Icoane din 1835.11. Pomelnic de pe vremea egtimemilu Marchian, 8 August

1859, scris de monahul Iustin din Vorona. Motif: Ioana, Mariia,Mafter, Anghelina, Jerernia, Elena si tot neamul bor.

12, Eoanghefie din Iasl, 7270.13. Octoih din Neang, 1836.14 Anthologhiu, partea a 2-a, Bucurestl, 1827.15. Efrem Sirul, ms.16. Pe alt ms. se spune cum s'a scris In anul clad

1131FHAA sters) KHWM H TOT0KOir KKIH3PHAA KOCTAHTffild

Roffif+ASt FUMO Wit Toe3m. [----- Cu vrerea Tatalul cu aju-torul Fiuluf i cu savIrsirea Sf. Duh ... a ... 0 a so0e1luI Nastasica din Dobrotestl, pentru iertarea pacatelor luisi ale parintilor luI si ale tataluI lui Ostafie si ale mameI luIVasca... In zilele bine-credinciosuluI si de Hristos iubitoru-luí $tefan Voevod, cInd la anul 7104 (m) a fostgonit Constantin-Voda [Movila] de Turd si a esit din taral

17. Pe alt ms.:KATO t3HH AWNii)C TWAHNk fISKOAPPIN W11,4 H Ck 110CfrklIHNIGN

H rk A*HCTKO CTI'0 Apt FlOKF4HTEM N C A'UNTEM fIrkOCIIIHMAr

NUATOOINOMITA 1)11OpT4 Cf 13 NtINATEAHO filiXAfArkX" WT CpAU,L1

H Ad,NOX WT ¡WIMP MOH' liMaNd H Cl&TKOWIX CIA KNIla ua-

11'9U CTkIft 6*MM H WOK A Rik MONACT110 folio HEIJAIMM, HAEM

TO

Domn,

&Cr.)

(14

si

www.dacoromanica.ro

DTSCRIPTII I iNSEMNIIRI 281

ECT xpani CTIV KEAKOAMIKA XHA retvpina N !WM WT ANAAMIKHWKTEH H 3,AACTKA ums-ktitax CA KKH Clt OVMCAEHliEM cTroWM HattlE MEITHAA HMV H 3,M ItitC1101AT CTkl H CHOWN "IT-itlaKkIH WSW H twat stmvir noTOATtivt ,MBEKH*11 OIrTNYK,A,H

CTkl AAOHACTHP npit KILCEAl CRCIEM wilitoTrk CI, CHOHM gromri-HkIM H IlflAKkIM CT*NSANIIM, AA ECT EA101" RACKEHTH irktitattrionirkti, !ANEW EMS NAM/AT, H ,A,AAWr EH Kk MWARM CEK'k H 110-

,MTEAN1 MONK; Alin KTOC NOKSCHT 1100811111THMOE ¡OAHU HAN

Int3/ATH HAH EN10,A,4TH WT cTro AIONACTHA H WT CT*H LI,OKKH,

AA fiX.,A,H HOOKA/AT H WTMENLY.T oT cTo &MONA H WT Am--MAATH CTkl OTRIH Half trh HHKEH H WT ewe, AANEIHKA XILI rEwprIA

tItHHIE. [= In anul 7058 [1549-50], monahul Joan cu vrereaTatalui si cu ajutorul FiuluI si cu ajutorul Sf. Duh, cuinvdtatura si cu fapta preaosfintitului Mitropolit Grigorie.Iata ea am dorit din inirna si am dat din dreapta mea ago-nisita, si am facut aceasta carte, anume a Sf. Efrem, si.am dat-o la manastirea Voronetului, unde este hram sf.marele mueenic al luI Hristos Gheorghe, unde din fragedatinereta §i din copilarie m'am fagaduit luI Dumnezea, curugaciunile Sf. parinteluI nostru Daniil cel Noa, si unde amprimit mantuitorul si ingerescul cin, si unde mult s'a truditcu toata osIrdia luI sufleteasca sd intäreascd aceastä ma.-nästire In toatd viata lui, cu a lui de Dumnezeil daruita§i adevarata avere, ca sd-i fie binecuvIntata si vesnica po-mana, vesnica lui pomenire ; si am dat-o ca sa se facamolitve pentru mine si pentru parintil mief; si cine arindrazni sa strice dania mea saa sa o ie sail sa o villzädin sfinta manastire si din sfinta biserica, sa fie procletsi lepadat din sfinta lege si din dogmele sfinWor pa-rinti, celor de la Nicheia, si de sf. mucenicul luI HristosGheorghie ; amin.]

www.dacoromanica.ro

I.

CITEVA ACTE DIN CATEGORII RARE.

www.dacoromanica.ro

0 porunca a lut VasUe Lupu.

Párintele paroh din Molnita (Dorohoiti) ImI trimete o poruncaa WI Vasile Lupu cAtre unul din pircalabif de Neamt pentru ojudecat6 de parnint. E destul de interesantá prin persoana pro-prietaruluf, diacul Luchian, prin numele celor ce avusera stápinireIn acef sat Munteni - David, Rodna pentru a i se face locaid' in intregime:

Io Vasilie Voevoda..., scriemil la ¡Liza noasträ parcLa.labula] otü Niamtu. Damu-til stire ca innainteaDomnia Meae sluga noastra Luchiana diiaculù l cu oa-menif sal' pre toti seteanii dina Munteani, dzicanda ca areo parte de ocinä înü satil Ina Munteanl, curnpäriltura dematuse-sa Sofica -aü fosta dupa Davidü Armasulii, dela Rodna cela bîträn, iarü zapisil de cumpraurd dela Rodna avutil Davidil Armasulü, acela aü arsu Inafocti, candil aü arsu casele lui Mîteiaü dinü Batrinesti,

tanutil pre Iona, sora gupaneaseI lui Davida fostilArmasil ; cleci acrnu ei tagaduescu acea parte si nu vorüsa li o arate. Pentru acéa, deaca Are! vedea cartea DomniiMeal[e], iara tu sa strang! oamerif bunI, i dinil susildina gosú, dinapregura megeiasl, i depreuni cu totI sa-teanil dina MunteanI, i sa aveti [a] alege cu totil parteaRodnil dinü ocin[a] dina Munteani, de catra fratiide spre alti razeasi ; iarü, de nu vora vrea sa o aleaga ,

sail de le va parea cu strambulil, sti le dati dzi sa steade fao innaintea Domnii Meale, i sa aibi a facJ mar-turie cumú veri afla acolo, si sa o dai la Luchianil.

jeluitü

-a

lui

s'at

C-aa

pi

$i

www.dacoromanica.ro

286 CITEVA ACTE DIN CATEGORA RARE

Atasta scriemil. Intealtd chipa sa nu fad innainteacürtii Domnii Meale.

LT Tasti, leat 7155 [1647], Julie 9.

cAiiik IWIE.Vela Logofetti ucilú. Iona.

[Pecete cu chinovar.]

Tot odatä pärintele paroh Dubai' mi-a däruit un act slavon dela acelas Domn, act al caruf resumat e acesta:

Iasi, 2 Februar 7145 (1637). Vasilie-Voda care Larionotü Porcesti, Lariond obi Stolniceani din Tinutul Neamtu-lui si Toma din Piticeani din Tinutul Romanului", in ceartacu Apostold Veld Pitard pentru pall' de ocind din satulBalosesti" (Roman). Nume : Mierea din Bäloseni, IonascoSorM[e]. '

Gavrilas Veld Logofütü. - Saidird. - Slavon.

Catastihal de platd a unai ostas ronfin gn oasteapolond.

Adese oil' in a doua jumiltate a veacului al XVII-lea gäsim ostasjromini, mar ales Muntenr, in rindurile Polonilor cari veniail interile noastre sail se luptail la hotarele er. Ni s'ail pastrat de laei scrisori particulare, zapise de invoialä, dar ni lipsia pänä acumun cataslif, din care sa se vadd cum si cit erail platiti acest mer-cenari ai until Craia strain.

De aceia actul ce urmeadi are un interes putin obisnuit.

Sferturl ce ama zlaslujitu in Tara Lesasca hid 5 ai fill-aund sfertd, facil 19 sferturi ; 15 sferturi cate 3 cat, 4 sfer-turi. cate 4 cai. Candu arnü fostu stegaru, ce amd lutddintr' aceste sferturI: 1 sfertu dupa ce ne ad scosa dinüCünpulungu si ama marsu inü Tara Lesasca, 1 sfertuarnü luatu cAndu amil marso cu stiagula la Agapie, 2 sfer-turf amia luatu candu amd fostu la münästire la Putna, dead adusd Vasilie Isdcesculu si cu Toderd Budaculu ; 2sferturi amd lu[a]tu ca[n]du i-amill dusd ea in Tara Lesasca

www.dacoromanica.ro

01TEVA ACTE DIN CATEGORd RARE 287

in zile lui Costandinil Duca-Vodd, in Domnie întäiü, i amilmärsu cu rotmistrulu la ; 4 sferturi a adusil ToderiaBudaculu, lutu rotmistrulu, i, candu ail vinitu rot-mistrulu, in zile lui Antiohi-Vodd la Esi, m'amtl socotitucu dansulu innainte Logofatului Plescrii, in casa la But-culeas[a], i e'mtl fostu eü cu 40 lei de pe niste martariice le adusesema eü cu varul Mirona dinú susu, i mi-ailtinutu in sarna acei 40 lei, i mi atl mai datu i uml con-tä5u de canevatä ; 1 sfertu anul ddruita eü rogmistruluipentru ce aú fostu la robie. Facti luate 11 sferturi, si ailrdmasil neluate 8. Dintr' aceste aú mai adusil 4 sferturiVasilie Chemetu, facutu rogmistrilu rdvasu laVasilie sä-rni de bani ; Vasilie aü datu sama cumillu[a]tu rogmistulu i cd aü i guratu denainte värului Du-racu, pecumil luto bani rogmistrolu, si aü mai adustiPisarula nu stiil cdte, i Pdtrascu cdpitanulti Incä aü maiadusil, i bani totu rogmistrulu luatu, i, cace ail mairdrnasil ciferturi neluate, dust"' rogmistulil sanguru ladeputatulu dumnului Hatmanului Coron[i], la Mariosche,

scosa tate sferturile pand la unulu. Giure Patrascu pä-patanulu (sic) cd nu a scosil rogmistrulu tote sferturileeü sd. fiü pdgubau.

20 lei mi-atI mai datu cdndu atl-purcesu dinú Esi, sd-rnifie de cheltuiald la nu[n]td, si, mdrgändu frate-meil pa-unä cu rogmistrula in Tara Lesascd, cdndu intostlInnapoi, mi aú adusa 4 ug. de auru. Atdta tiü cu su[f]le-tula metl, i of i gura pecumu cá nemica nu s'ati pusilcu näpa[s]te.

Pentru una zapisu ce am ea la dansii, pentru septe-dzticI de lei, datu unti calu suru înü buestru i 2 boi,

m'amti soco[ti]tu totu in casa la Butculasd, innain[te]Logofatului Plescai, i afi datu samd cd zapisulu nu-1 ladansulu. Si de aasta Inca oi gura.

Tigani ce a vddutu, sä sd. stie : Timusu Tiganuluvändu[til] eil lui Neculaiü Post[elnicultl], fioru lui Ior-dachie Vornicului, in Tara-Muntenascd.

Sandulu Tiganulu vändutu Banarului, i 1-a adusil

si le'd

si mi-adi-ad

i-a

i-aüs'ad

sile'd

:

s'ad

i-amilsi

1-arma

Tamil

www.dacoromanica.ro

288 CITEVA ACTE DIN CATEGORII RARE

Banarula de la Orhaia. Stana si cu Marie, fioril luf ToderaTiganului, i-ama vandutu Vorneculuf Iordachie, insa acestiTigani santu dina parte mè.

Marie, fata SandulUi Tiganului, arna vandut-o lui Ilieota Vist[ierie].

Iona, tija fata Sandului TiganuluI, aa vandut-o Ursachielui 3 Log[o]fata.

Marie, fata lui Toderü Tiganulu, aa vandut-o tij Ur-sachie si cu Matacu luí Toderascu Basota, si bani i-amtiiinpartitu cu totiI.

Atata Tigani s'aa vandutu.

www.dacoromanica.ro

II.

DOCUIENTE AMESTECATE.

11992. Vol. XVI.19

www.dacoromanica.ro

I. Acte privitoare a mo$ia Dolnicent (Dorohoia).

1. 7 -. Petru-Voda, pentru Dolniceani. Foarte micaforma i litera. Frumoasa pecete rupta. Niciun loc dedata. Cu creionul, not' : 1575.

2. Iasl, 7083 (1574-5). Petru-Voda, pentru Draghici flul luiRomasco, Vasilca fata Mariicai, sora lui Romasco, nepotiilui Birtalanu, stranepotii luI Ghedeonü Papa, si pentru Io-nasco Dinga diiaca i fratele Petria i sora Mariica, fuilui Dinga diiac, nepotii lui Isaico, stranepotii lui Miros-lava, pentru Dolniceani. Actele li s'an distrus de TatariivenitI asupra lui Ion-Voda. n nor. sq. - Crastea.

3. 15 Maia 7112 (1604). Eremiia Moghila-Voda, pentruGligorie Bobenü i Gorcea i Nicoara i popa Iona siEremiia i iptelici i Mariica si Iona si alt Iona i Toma

Todosiia i Sorica cu sora ei Elinca, de o parte,Chirila", cu zapisul lui Vascanü Vatagii $i a oamenibuni", cu privire la mosia vinduta de Draghici Birtälana,fiul lui Romasco, la DolniCeani. - Strad. - Pecete deinel.

4. Iasi, 12 Julie 7118 (1610). Costantind Moghila-Voda,lui Draghici sna Romasco i rudeniei lui, Vasilcaf, feteiMariichi, surorii lui Romasco, nepoatei lui Birtilanu, stra-nepoatei lui Ghidiona Papa, si niamuluf lor, Ionasco Dingadiiaca si fratele lui, Petria i sora lor, Mariica. flica Dinghidiiacü, nepotii lui Isaico, stranepotii lui Miroslava", pentruDolniceani. - Jara altu vechi ce aü fosta avanda mosultilort, ce s'ati scrisa mai susa, Ghedeaonti Papa, si Miros-lava de la batranula Stefanü-Voda, li-aü pierdutü candüati venial Tatarai asupra lu Iona-Voda i canda i singura

si si

www.dacoromanica.ro

292 D 0 CUMENTE AMESTECATE

aü peritü". Elmium so,rkpli stuie [boieriI ceI marl ail spus].Pecete mica.

5. Iasi', 12 April 7128 (1620). Gaspar-Vodä, pentruFrdsina, Ileana, fetele luI Vasco si mdtusile lor, Minta,Nästasia, fetele GafeI, care vind la Dolniceani lui Gri-gorea (?) Pah[arniculti]. - Bordleanulü. Vo : Irk HFSHTHOCT

Fr WT. 111111 rkurk 410ro$gT 8 Agolm [in lipsa dumisalejupin Gheanghea Logofdtul la Curte].

6. In diiata treorilorú s'a ginerilorü luI Dumitrasco Sol-danü sla fratilora luI cari scrie pe gum[O]taate de satade Dolnician.1, cAndü s'aii Inpartitü dinti vdletiulti 7145[1637], lunie 8, - care iaste a luI Basotd Vist[ieriul].

Cumpardturile Saftei So1donias[i] &ati cumpdratü maIpe urmä, si sintü scrisia si intr'un ispisocü de la Vasilie-Voda, din vOletiula 7154 [1646], Iulie 19.

[Nume : Hilcia, Gaftina, Balmujeld.]7. X prk,A, w'r 111g4siontai, 25 Maiü [c. 1640]. Gaftona, fata

luI Andronicü Harld de satü de Dolniceani, nepoata luiBalmojelü ota tamil",. vinde mosie acolo VorniceasiSoldäneasi", cu 15 lei, denaintea Tomitel cApitanului.si. luiPätrasco Bräteaiti si denaintea lui Dmitrasco de Buneanisi denaintea luI Ionasco LiavuluI si denaintea luI Ionascoota Budesti si denaintea GligorceI de PlesOsti si denaintealui Tofanü de Gdleseani".

8. F. d. C. 1650. Medelianù si Irina si Toderil, Uoriilui Bobeiü", vind la Dolniceni, SoldOnesel. Marturi : popaVasilie de Albesti si popa Partenie ota MihdildOarif siVasilie sna pop Nechiforü WI Dobärceril si Pavalii fe-orulti Vasilcei de Ungurasl." Scrie Neculaill sna Tofilte.9. C. 1650. Gorghie, faorulti luI Septelit", vinde ocina

la DolniceanI gupOneasei 11 Solddnease, 'MO 20 de lel".Marturi : Cucoranulii Ghiorghie si lonasco Rodna .i Istratiede Dolniceani si preutulü Mihaila de Mihaildseani si Nistorildenü DolniceanI".

10. C:1650. Vinzare de ocind a Chilsiei. Marturi : Pa-trasco PrOtenulü, si Gheorghie Cucoranulü, si Chirila denüBotd.eni. se Gogulü tijü denü PrOteni, si GOrligii denü

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE AMESTECATE 293

PrizcanI, si Ionasco Sasuld dend Buhusesti, si Simionü denüDolniceni, si Gligorie de acolo, se alti (sic) omeni bunIdend susu se dend giosd".

11. C. 1650. Boban pune zdlog movie la Dolniceani luIStefand Soldand Postelnicti, ca sd-I dad dumisale baniIla Iasatuld Säcului de postuld CrAtunului, iarü, de nu vordhi banii la dzi, sä aibä dumnealuI a o pläti cu bani, cum,ne vom putea tocmi." Marturf: Irimiia Murguletd si Mo-tocd Jicniciariul si Välculd Armasuld si Ghiorghita Ca-marasuld de Visterie". Scrie Vas[i]lie Corlatd Uricariuld".

12. C. 1650. Stefand feoruld Gralence" vinde ocind luIIstratie de Dolniceani, dereptu und boil si 2 sacl de sa-card". MarturI : Nistord de Dolniceani si Grigoritä siFocsea de SäträreanI".

13. C. 1680. Zapisuld Chelsii, fetd GorciT, cuprinde 51de stänjdni si gumdtate... stälpuld luI Belel... Medelianu."

14. Iasl, 20 Mart 7239 (1731). Grigorie-Voda Ghica. Pentrumulti pard -ati fostu avutd la Domniia Sa MihaI-Voddsi denainte a toati boiarime, marl si mid, Neculal Ba-sotä -ad fostu Visternecd-Mare, cu Marie, fata luI NistordHolband, si cu feoril el, anume Andronache Calimand sicu soru-sa Paraschiva, fdmeia luI Stefand Homoranuld,pentru niste pärV de ocind dind satil dind Dolniceni, dela Tinutuld Dorohoiulul. . . Stdmoasa lor Mdrica, fata DingaIdiiaculd. . . Findä dresele lord perite de cindd ad iarnatùTitaräi in tara... S'ad pärätti de fata Stefand Soldand cuNistoril Holbe si. cu Toaderd Bobend si cu Mirgelusú fi-oruld luf Grumadzu si cu alt1 rdzesI de Dolniceni...Stilpuld luI Bela .. Apoi si de al triile rindu stinda fatala Divand, si maI luindu-li-sd sama, avindd Domniia Saprepusd pe aceld zapistl cumü sä nu fie veunü me.; ter-sugd, iard Neculai Basotd sia-ad luatü asupra sufletuluisad si. asupra cirilui still; fiindü calugird, pecumd elü altumestesugü nu stie, färd citil cu adeväratil acestu zapisil1-aft apucatil ,s,i. dumnaluI de la moasa dumisale Soldd-nias[a], cu altu zapisa -aü mai avutü... Numai la acévreame, fiindd Logoatü Catargiulti, cu gresald ail pusù

www.dacoromanica.ro

294 DOCUMENTE AMESTECATE

Ina ispisoacele de gudecati ce s'aa datu si la o parte ; ila alta, ca sd tie aliminestii una stilpu intrega, care facedinü tota satula a patra parte ; care lucru s'aa cunoscutüc A pinü gresald aa pusü si Logofdtula Catargiulü ca säVia CdlimänestiI un stilpu intregü, alma in ispisocula acelaa lui Mihai-Vodd mai susa alege, - cd dintr'acela zapisas'ail adeveritü pecuma Calimänestii atäta mosiia li s'aaalesa cu schinbdtura -aa luata si cu parte lord de mosiia-aa avuta, sä Vie ei gumdtate dina stilpulil luI Bela.$i, luindu sama, nu numai Vela Log[o]f[d]t, ce si alp:hoiari, aü cunoscutü gresala, si, ardtandu-ne dumn[ealluiVela Logof[d]ta, si noi amü adeverita c'aa fostu gresald,s'ama ruptu ispisoculü Domnii Sale lui Mihai-Vodd, s'amadata si ama intdrita si ama innoita de la Domniia Meacu acestü ispisocü dupa cuma amü aflata dreptate, ca saVia Basotä Vist[ieriul] trii stilpi st gumatate si cu hales-teiale cute patru dintr'acela sata... Asijdere si a1t1 rdzeside s'ora mai afla sd ceia mosiia Ina &Ail ina Dolniceni,tot sa aibd a merge la acè gumdtate de stilpu care s'aaalesa de s'ail data Marii... Darie Donici V[ell Log[o]f[d]t.Tanasie diacü."

15. Iasi, 20 Mart 7239 (1731). Antonie arhiepiscopa iMitropolita suavschii, Daniila episcopa romanschii, Mi-sailü episcopa radovschii, Ghidioanü episcopa husschii.Dade Donici Vela Logofdta, Iona Phlade Vela Vornecade Tara-de-gosa, Costantinü Rusäta V[e]la Vor[nicaj deTara-de-susa, Costantinü Costache Hatmana, Iamandi VelaPost[elnica], Iordache Catacuzino Vela Spdt[ar], ToaderaMade Vela Bana, Iordache Catacuzino v6la Pah[arnica],Sandula Sturdzea Vela Vist[iera], Toadera Costache VelaStol[nica], Aristarho Vela Comisa, Mihälache SturdzeaVeld Clucerü, Vasilie Sturdzea biva Vela Med[elnicera],Mirona Donici Vela Jit[niciert], Lupula Gheuca Särdaria,Lupula Nastase Vela Armasii, Neculai Hrisoverghie Vela$et[rara],Costantina Cucoranulü Vela Pit[ara], Iona Sturdzeatrete Logofdta, Cucoranula Vor[nica] i Stärce i Anghe-

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE AMESTECATE 295

lache i Pilatil Vornecif de Poarta", dati marturie in ace-Iasi' proces.

16. 2 April 7267 (1759). Ioan Theodor Voevod, pentruParaschiva pre care ail tinut-o Vasile ficiorti lui Ilii ceail fosta Pitariil-Mare" cu privire la hotarele Dolnicenilor.Marturf: Domnul, fiii, Stefanti Rusata Vel Log., IordacheBalse Vel Vornic de Tara-de-jos, Mihalache Sturdza VelVornic de Tara-de-sus, Vasile Razul Hatman, Enache Vi-dali Vel Post., Ionita Cantacuzino Vel Vist., Ion Canta-cuzino Vel Spat., Andronache Vel Ban, - Vel Camanar,Ienacache Guliiano Vel Comis, Lupul Costache Vel Pah.,Stefan Rusat Vel Stol. [Si numele boierilor cu chinovar.]

II. Acte privitoare la Tiganl.

1. Iasi', 20 Maitl 7094 (1586). Petru-Voda, pentru cnea-ghina Draganeasa, vaduva luI Dragan Vel Logofat, cuflif Teodorti si Iurasco si Anna, cari ail ca Tigani peOne, Gliga, dati sotului el' de Alexandru si. Bogdan-Voda ;CAM Apitt1H 110170ZISET HOKOHHHHH H3 AdAHMHCKOH 3EMA1 [--= care

Dragan Logofat a murit iu Silesia]. Iscalesc Andre! Hat-man, Stroici. Damiianti.

2. Iasi', 20 Decembre 712-. Stefan Tomsia Voevod,pentru Patrasco Basota, cu privire la Tiganif Cocos, Ho-rusco , Melintie,Casuchea, Tonta, Maguta, Negreaiil Fran cult'',Luca, Simonil, Varvara. Ghianghea Vela Logofat, Dumitru.

3. C. [1630.] Ea Gavrila Tautulil marturisimil cu aastascrisore a nostra curnil eil de buna voia nostra amatocmitti cu dumnealui cu Gheorghie Rosca Vistiiarniculil,si i-amil vandutil a! nostri de mosie Tigani, anume Teclacu feorif sal Costantinil si Lupulil si cu fetele et' Catrinasi Vasilca si. cu feoril loril, dereptu doidzeci de lei ban!gata, ca sa fie dumisale direapta cumparatura de la noI,ca sa-si faca si deresil domnescu pre dinsii. Ea insumi:cu maim me amil scrisa, s'amil pecetluitil, s'ama iscalitil,sa sa stie. Pisa u Iasil, F[e]v[ruarie] 20 dni.

[Iscalitura. Pecete cu o stea.]

www.dacoromanica.ro

296 DOCUMENTE AMESTECATE

4. IasI, 5 August 7139 (1631). Moisi Moghila, pentruPdtrasco Basotd, Vistearnicd-Mare, cu zapis al lui JurascoBasotd ce ad fostu Vomic, si de la Rosca Vistearnicd,si de la oameni buni si bdtrani", pentru o vinzare, de lafkorif Tudoril" ; se vinde Tiganul Platon, pentru doao-dzdci de galbenI, bani bunl" si o iapd. - Pecete pestehirtie ruptd.

5. Ispisocil slrbescu de la Vasile-Vodd, dina vleatil7144 [1635], Noe[m]v[rie] 18.

t Adecd ad venita denainte noasträ si denainte a tu-turord alorü nostri moldovenesti boiarl, a marl si a micI,Dumitru Hromd, feoruld lui Nastase, nepotuld DoamnelMdricdP, de a lui bund vole, cu nime nevoitd, nici silitd,si ad vandutd ai siai drepti serbi tigani, anume Pepeleafeoruld luI Gavrild si cu fkori luI. Aciasti ad vänduttialuI nostru credin&isd si cinstitd boiarid Pätrasco BasotdMarele-Logofatu, dreptu zhci ughi rosii. $i intru aceaias1lard ail venita denainte noastrd si denainte boiarilor nostriNastasiia si soru-sa Greaca, fiati ali Anghelinii Bärboae,tijd nepoti ali DoamneI MäricaI, de a lord bund vole, denime nevoite, nici asuprite, si ad vändutil iards1 al seIdrepti serbi Tigani, anume Nastasiia, tijd fata lui Gavrild,soara PepealeI, ce scriema mai susü, si cu fe&iri eI ; careacesti Tigani ad fostu dreptI de mosiia DoamneI Märiedi.Deci iale ad vändutd tija credint'osuluf si cinstitd bola-rinului nostru luI Pdtrasco Basotd Veld Logof[d]tu dreptu8 ughii rosiI. $i, sculdndu-sd ald nostru credintosil si cin-stitd boiarindPdtrasco Basotd Veld Log[o]f[d]tu, si ad plätitddeplind cu ace! bani ce scriemd mai susd, 18 ughI rosiI,In mdnuli lui Dumitru Hromü, feb3rd Nastasii CIolpdnias[d],si Ind mdnuli Nastasii si Greacil, fetiali AngheliniI Bdr-boae, toti nepotiI Domnil Mdricdi, denainte noasträ sidenainte boiarilor nostri. Dreptu aceaia, dacd amd vdzutdde a lord bund vole, tocmald si deplind plata, lard noiInsäsd amd data s'amd Intdritia alui nostru credina)sil si

I A luf lon-Vocla, fata luf Lupea Huru.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE AMESTECATE 297

cinstitti boiarind, luI Patrasco Basota Veld Logof[a]tu, preaacei de mai susti numitI Tigani, pecumü ca sa-I fie si ela noi dreptl serbi tigani i curriparätur i uricti si in-taritura cu totti venituld, neclatitti ind viaci.

Arnü talmacitd eü, Axinte Uricariulü, sa sa stie. -Ul[e]t 7216 [17081, Iun[iel 9.

Pe dos:Pepele Tiganit.

Fetori Pepeli ce sa afla la manastria (sic) Barboi :Ghiorghi, feord lui Dumitrasco Pepeli.Ionita bratil Ghiorghi.2 surorI, tijii a lord.Pastrat In originalul, datat : Iasi, 18 Novembre 7144

(1635). Vasilie-Voda, pentru Dumitru Hromü, fiul Nasta-siei DISK crimm Mainuca, care vinde pe Tiganul Pe-pelea, flul lui Gavril, - lui Patrasco Basota Marele-Logofat, pentru Sr NIWATII. ,Nastasiia i sora ei Greaca,fetele Anghelinei Barboae, TH« ItliSKIATE rcnacm Ataptuai",vind aceluiasi pe Tiganca Nastasiia, fata lui Gavril,sora luí Pepelea, cari Tigani ad fost drepti de danie(.VkAfilis) DoamneI Maricai (mapHRky). Mai jos: Durni ruHromü fiul Nastasiei CIolpaneasa".

Iscalitura Domnului. - Dumitru.6. Iasi*, 9 Februar 7144 (1636). Savind Prajesculd Ve-

lichi Dvornicü" vinde un Tigan luí Petrasco Basota Ve-lichii Logofetu".

7. IasI, 28 Mart 7144 (1636). Vasilie-Voda, lui ToaderüMotocd, pentru un Tigan. Slavon.

8. z8 Mart 7144 (1636). Vasilie-Voda. Pentru vinzarea,de Toderü Motocd, a Tigancei Marica, sotia Pepealii Ti-ganuldf", de la parintele lui Motocü &ad fostü Vornicd".Se vinde luI Patrasco Basota Mare-Logofat, cu 15 ughi,bani bunI".

Tradus de Axinte Uricarti la Iasi, 9 lunie 7216 (1708).9. Iasi, 7148 (1639-40). Vasile-Voda, pentru Ghiorghie

Corosteanuld in proces cu Balsoae", pentru TiganI. Ea nuse presinta, i pierde. Era Tiganul lui de mosie". lard

Ias,

www.dacoromanica.ro

298 DOCUMENTE AMESTECATE

de unit 'cala ce dzice Balsoae c'aa data pentru acesta Ti-gana orecui, sa-si ara calulü de la cine l-aa data."

10. Iasi, c.1640. Vasilie-Voda. Pentru Tigani, lui GheorghieCorosteanula : Bahia, Stefula, Petrea, Maghita, Tiioria,Radula, Calina, Fantana, Urco, Draghina, Simziiana, Clor-raia, Toaderü Dudulea, Vasiica, Sora, Buzuca (barbat),Mariica, Ihnatn, Dolca, Cata, Nistorü, Petrimana. - Gavri-lasa Vela Log. Dumitrasco.

11. Iasi, 31 Mart 7153 (1645). Vasilie-Voda, pentruGhiorghie Rosca biva Vistiarnic0, dindu-I Tigani : Stan,Marica, Andonie, Griul, Mariia, Odochiia, Furnica, - cum-pärati supt Radul-Vodá de la Necoara Motoca Dvornicü",pe 8r monTH. Toderasco Vel Logofat.

12. C. 1650. Vasilie-Voda. Lui Ghiorghie Corosteanu-lui, pentra Tigani -aa avuta parintele sail Dragana Logo-fatula de la Patru-Voda". Nume : BOlaia, Piatrea, Ma-ghita, Ivana, Calina, Slava, Fantana, Dumana, Urco, Dra-ghina, Agafiia, Simdziiana, CIorraia, Toaderü Dudulea,Vasiica, Uzuca (barbat), Toaderü Visina, Dolca, Tomsea)Coltea, Cata, Nistora, Piatrimanü, dot copile". Traduce,(scrie") Vasilii Uricarú.

[Pe dos, lista :1 Batogú, Ianosa, Ratü, Lupa;co, aa fiece o tine Nego[i]ta Caraiman Tiganula, ce-i bucatara laVas[ile] Logof[a]t, Brodana."

13. Iasi, 16 Maia 7166 (1658). Ghiorghi Ghica-Vodacatra parcalabi si la slugile Dornniei Meale carii yetiinbla pentru Tigani si la giudzi si la vatasi de Tagani",pentru ai lui Joadera si luI Zosima, fiorii rapousatulufPatrasco Basota ce-a fosta Lugofata-Mare."

14. C. 1680. Izvoda de _ Tiganii carii pe unde santu...Dina susa de Ramnicu in satu..., Vasilie Pane..., Pavalafratele Sandului alautara..., Anca fata Iftincai, nepóta WIMarcu, la Capitanula ; Anita fata Ilincii, nepota lui Ona,la Faraoani, In Tara Munteniasca... ; ficiorula lui Gligorasa&Wad. fa Zlatariula, si Vasilie in Focsenf la Maca Ti-ganü, Simionü sinü Costandinü Negrulü alautariula ...,Carstana, la Buhusu.

www.dacoromanica.ro

LOCUMENTE AMESTECATE 299

Izvoda de Tigani caril sintu pe la boerl, sa saGeferü sin Anghelinii, Albicü ftoru Romascana fra-tele luI Albicu, Grue..., Macsin, snä BaduluI, 4 fiorl, tijala Visterniculti Toderascu, Iona ce o tine Bonculü, fataCretuluf..., Neese fata Lazor fiorula Ionif ce atitinut-o fiori Ioani, Beiula..., Iona nepota lui La-zorti de sord..., Nene sin Esencii...., Tratadie fkori Slavnil,nepotsi Dragalinif ; Istratie, fata lui Dumitru, dupa purcaria.

Izvoda de vecini dinü VorantärestI. Solomonü, Ilie sinütabdcariuluí ; Dumitrascu ful'orula Mironese i Neculaiafkorii Tanga Naculaia i Gavrild i Stefana, fkorif NacaI,aorii luí Barna Ionascu.

15. C. 1680. [Fragment de scrisore :] intru tota cinstitiidumn[ea]ta nene, parintele mieü, sa fil dumn[ea]ta sd-ndtosa, depreund cu iubitü sotult1 dumitale, i poftimade la milostivolti Dumn[e]dzaa aasta putina scrisoarea noastra sa afle pre dumn[ea]ta cu bund sdnatate. DeveI osteni dumn[ea]ta a intreba de sandtatea nostre,sd tií dumn[ea]ta ca ne aflOma cu sanatate, dena milamilostivului Domn[e]dzati. Alta, tamplandu-sa dumisalefrateluí Toderasco a merge in tard, intelegända ca i-ai po-runcitti dumneata, prilejendu dumn[ea]Inf aice la nuf, arnascrisa la dumn[ea]ta pdrintelul mieú pentru dumnealuffratele Toaderü, ca sd-la erti dumn[ea]ta dupa gresala-aa gresitü, ca una parinte milostivu ; sa nu te induridumneata de dansu. Fie-t1 dumitale mild, pdrintele rnieü,cd blagoslovenie parinteluf îi de mare folosa fkorului,ca i . . . La dzestre, de ail luata maT multu, ase valacomi si é i din mosie cu nof, de care lucru nerugarnü dumitale, parintele nostru, de inpartiala driaptaca sä ni fad dumn[ea]ta, sá multemima durnitale caparinteluf nostru milostivü. Ca dumnealora fratii 'Mat sapomenescu c'ama luatu i ea dzestre ca i soru-meMarie, iara dumneel sora Marie adevarata c'ati luattiacee ce fostu voe ce i-aa pldcuta, iarú miemi-aa data ce . . . luatti trii parti, iar miemi-aa datil a patra parte, si dintr'aceste mi-aa data mie

Stoicaf,..,

i s'ati S'aa

lui...,

pi

www.dacoromanica.ro

300 DOCUMENTE ANESTECATE

ce nu i-aü trebuitü dumisale ; pan margaritard ce s'ad fostüinduratù de mi s'ad fostü data, Inca, pre urma, cu ruga-minte plangandu sa e-1 inprumutil, si 1-at luatd s'acela,s'o pareche de sarje, care pana astadzi nu le potü scoate.De care lucru sa stii dumn[ea]ta, neno, facutd du-misale fratelui Toderü... opritü... catü amd - datù

sd fie tocmala fratasca intre noi i dumnealord...[Stii] dumneata, parintele nostru, ca este viiata, dar estemoarte : decatd pre urma dumitale sa ne tragemd prela gudete si la Devanuri, mai bini dumn[ea]ta, precum-1mai bini i maT cu dreptate, cä toti dentr'un parintedintr'o maica santemd nascuti, carii, vadzindu ca este custranbuld Intre frate, n'oi putè sa tacd nice di pentru septe

-arnü avutd dati de la muse-mè, ce in... [du]mitale.cu atata obarsindu, sa fi dumneata sanatosd.

A dumitale mai mica si plecata fiica, Angheluse Ar-masoe, ma 'nchinü dumitali i dumisali maicai nostra,nepoata dumilord voastre Rucsanda Inca sa Inchina du-milord vostre de sanatate.

Intru cinstita mana durnisali nenii parintelui nostru cucinste cu sanatate sa sa dea."

16. C. 1680. Venit-aü nepotuld Toaderü de n'ail între-batü pantru oamini otü Tomesti ; deci no! stimü pe An-dronicd fkoria Pinti, cu frate-seü, precumd santu vecinidin Doroscani.

Fiaifi Iosipoei, Samsonü i Gavrilü i Gheorghie.Fi&oruld Petresi, Mihaila.Alecsandru aü fostu prisacarü la Balanesti.Tudorü.Iutesd, vecind de Vercesti.Bologü, tijü vecind, otü Vercesti.Pe acesti oamini amü apucatü la parinti nostri vecinü,ei nu sa tagaduia ca nu-sü vecini.

Marturisascu cu frica lui Dumnedzed la mana Maraei (?).[Vo :] Marturie pentru vecini, de la Racovatoia.17. Ninesti, 17 Iunie 7200 (1692). Gor[o]veid, zeta Lu-

pascu de Nanesti", vinde pe Tiganca Marie, cu ,,und co-

c'amümi-ail

eil, sisi

si

cai,

si

si

si

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE AMESTECATE301

pila", fata Pascalinii Gherghicinitii", de la socru-meaLupascu Booma", - cu 20 lei batutl.. Marturi : IonaSturdzea C: iscala (in act : Postenicola"), erel GorghiiFocenco (popa Gherghi"), Costantinü biva CIausa, Ne-cola Antohie Vela Setrara, si ea Pavala sina Stefanaotti Tutova m'ama intamplata : aza Pavala iscalü (foartefrumoasa caligrafie), aza Costantina iscala, azI Mihailachiia,Chirita, Apostula, Naculti, DosofteI egumena iscala, Dra-gomira (si popa Bosie" in text)" .

18. Iasi, 4 Novembre 7201 (1692). MihaI Racovita, pentruGavril Leaca Postelnicul si Iordachi Cantacuzino cu privirela TiganI, Leaca-I are de pe maicd-sa Carstana, fata luI Bu-uma &ail fostu Stolnica-Mare". lordachi arata ca are drese,dar nu le aduce. Giudeca cu dreptula dupa leagia tarn"Iaril pand atuncia sa aiba Medelniciarula a-i da Tiganilpe ispisoca ce ni-aa aratata". Pecete mare.

19. ,,Cinstite al miea frate mai mail, dumn[ea]lul cum-natula Teodora Palad[e] Vela Vist[ieria], cu fericitasanatate ma 'nchinü durnitale. Nu supara mai multa pedumneata, fara cata faca stire dum[itale] pentru o Tigancade pe Cfauresti, cari aa fostu dupa un Tiganii a dum.Pitatiului Iliia, care aa facutu depreuna 4 copiI, si ea amainpartita copii cu Pitariuld : 2 ama luata iati si 2 dum.Pit[ar]u Ilie. $i asesa atuncia i-ama schimbatü cu väru-midi Neculai Soldana, avandu dot Tigance dupa 2 Ti-ganI aI mieI, si varu-miea $oldana iara ?a i-aa vandutuPit[ariula] Ilie, flindu-I si cumnatu de prei Ra_s_o_La Vist.,precurna arata scrisorile la manaPit[ariulun lie acmu. Nistegudzi ai dum. cari imbla de strangü Tiganii de pe Ciau-resti, if fad' gaava, §i vorii sa-I ia Tiganii, cu poroncadumitale. La care acmu n'arna pututa sa staa sa voroväsakcu dumn[ea]ta pentru aasta. Dara poftescu pe dumn[ea]tasa n'aiba suparare dum. Pit. Ilie sa i sä ia. veunii Ti-ganil pana oi veni eil de la Tinutu, si atuncI, daca va Iisa iaü dum., ea m'of aseadza cu dumn[ea]ta. Aasta pof-tesca, is ma roga durn. is fri dum. sanatos. L[ea]t 7208[1699], Oct[omvrie] 13.

www.dacoromanica.ro

302 DOCUMENTE AMESTECATE

A dum[itale] mai mica si plecata frate si slugaNicol[ae] Cost[inia] "

20. C. 1700. Cu parintesca [d]ragosti ma Inchina du-mitali, iubita fiica me Marii. Iata ca amü trimesa pi Lucasi pi fiorula bucatarulu[1] ; dora-1 aye o Tiganca, off dum-nata ori nepotula Iordachi, sa insurati pi fiorula bucata-rulu[I]; ca niinsurata nu-I nadejdi a-1 tine. Iara pentru Lucaati vinita aice o Tiganca ; sa raspundi ca-f a unui Buzni ;dumnata, daca-I socoti, sa vorbe[s]ti cu Buzne : poti-I putésa o ei di la dansula c'un fela di tocmala, si. 1-oma in-sura si. pi dansula si pi urma dupa morte mé si pi dansulai 1-of da. $i. poftescu, Mario, sa ma In[s]tiintiz cu adiva-

ratil pentru bucatara, cununatu-I cu buna sama, ori nu-Icununatü. Si, orice-1 faci, salesti di-i insora, di ti \ voe. sanu ti pagubesti di dinsal ; ca ea, di-i aye nisti copii, ti i-as1da, si aca, dupa morte mé, ti-I oi da si pi acie. Santu adumitali mama : Ghenar 8.

Catrina Donici Stolnitasa.Iubitii, mele fiica Marie Stolniéasa Hroniéasa Irae (sic!)

[Prunculeasa?], cu paritesca dragosti sa de.21. Dupa1 /00. -I- Neculai Costana viitori Logofatü facema

stire cu aasta scrisoari a mia la rrfana vartFrnea lui Ne-culal $oldanü Postelnicula, precumü ni-ama invoita aman-doi si arna facutü schimbu cu niste Tagance ce are varu-meti di pe Soldanü dupa nisti Tiganl alü mei, anume -,sora luf Casuchi,, ce o tine Ionosa Tiganulü si pe fata elIliana, care o tine Costantina Tiganula, si cu copii -ariiveni Ina parte lor, si. 'ma copila a lui Vas[i]Iie Tiganul,feorula gudelui. Acesti Tigani mi-ail data väru-mea $ol-dana, si ea amü data varu-meü unü Tigana holteiü, anumeToaderü, si pe Stefaniia, fata mare, sor[a] lui Toaderü,feéorii lui Stefana Grosului Tiganulii, - Tiganca -aa ti-nut-o Grosula, care Grosula Tiganul ail fostu a lui Iliede Visterie, iarü Tiganca Grosului aa fosta a noastra depe Clauresti, si, facand patru copil cu Grosula, ni-amü In-partita cu Ilie de Visterie, si Ina parte dumisali s'ati ve-nail Apostola Mavrichi si . cu Nechita, iarü Ina parte

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE AMESTECATE 303

noasträ Toadera i $tefaniia, pe carii i-ama data väru-mefi 1111 Soldana, fdcandu schimbu. Deci, de s'ar sculacineva den Ciauresti ca sä gälcevascd pentru acesti doiTigani, ea sä aibu a da samd, iard väru-mea Neculai$oldana stapdniascd cu pace, iara, sculändu-sa cinevadinü Ciaurestf, i, de arü lipsi acei doi Tigani de la mänaväru-mea luf $oldana, sä aibu a-I da", etc.

22. C.1700. Ala nostru de bine voitora, dumneata cumnatesändtate i tota fericitulü bini îi poftescil dumitale

de la milostivula Dainnedzda. Cinstita rdvasulti dumisali un-chesului Basotd i unü orna cu o luminatä carte MdriiSale luf Vodd mi-aa venita, in care scria pentru Bala-anu Tiganula, sä-la daa. De cari lucru efi Tiganula nu-la

popresca dumitale ; numaf iatä cd si ea, nezdbavindü, voisä villa la Est', i oi aduce i Tiganula cu mini la E§a,

daca ne vomü putè asdza amändoi, ea of da dumi-tali banisorI gata. Ce poftesca pe dumneata sa nu-mffad mai multu zuluma, cd, precurnü Îí scria dumi-tali, intru adevdra asä a ti, oi aduce Tiganula laEsa, de ne orriti puté tocrni bini : de nu ama data tal.,a rtundni (sic). Iara pentru unit copila a luf Iona Tiga-nulü, aceia nu-I nimica : eft ama izvoda iscdlita de dum-nelorü, si la dumnelora este izvodü iscAlita de mini, sinu-i nimica aceia. Iona Tiganulil aft avutü nist[e] copiicu aa Tigancd ce zica dumnelora, dara a muritüTiganca i copii aceia cu totula. Iara Iona Tiganula aftluat acrnu de curunda o Tigancd a noasträ, i cu aceiaare vr'o 2 copilasi rnititei. Iara, pentru BAlManu, i-amaspusa i frate-mea Scarlatache cd i 1-aa data unchesulaZbiere luf, dzicanda c'a da ela altu Tigana dumitale, aace poveste a hi avdnda, nu stia eli (sic). Ed aceia nupui la socotiald. Dumneata vei intreba i foe frate-meaScArlätachi, iara ea, cuma zidi, of aduce Tiganhlii la Esi,

ce chipa a hi, a hi. .Piasta poftesca pe dumneata,sd fil dumneta santosa.

Ala dumitale curnnata i gata spre slujba :Costandachi Vela Claöfera].

sa-I

Die,

si,

si

si'n si

www.dacoromanica.ro

304 DOCUMENTE AMESTECATE

t Dumisale cumnatulü Ilie de Visterie cu buna sana-tate sä sa de.

23. C. 1700. Scrisoare catre Me Catar[giu] Hatman."Pomenit parintele Ierimie ce era dechiü la Mitropolie".Jiganca Bardaniasa."

24. C. 1700. Cinst[itei] a noastra ca o sora, dumi[sale]cumnata Marioara Prunculieseei, cu fratasca dragoste sicu fericita sanatate ma inchina dumi[sal]i. Mal. multan'amü catre dum[neata], far' de cata, flindca din vrere sipronie lui Dumnezeü ama casatorita pe fiica noastra Mariedupa dumn[ea]lui Toaderü Jofa Pit., n'ama lipsita a In-stiinta, pentru doi copii de Tig[an], parte dina Ioana Ti-ganca, dupa inpartiala ci ama avutü cu dum[nealui] Innaintedumisali Vela Logof[a]ta, - iata acei doI copii ce sintula dum[nealui], i-ama data de zestre flicii noastre MarlViindu dumn[ea]lui ginerele la dum[neata], poftescu sa-Idai copii ad! de Tigana fara de niclo smintiala. *i. sintüalt dumi[tal]i ca u[nti] frate Iuni 6.

Ilie Sandul Stol[ni]c.

[Pe Vo : ] Tig. de la Spat. Costinü Catargiu, u[n] copilace are sa de dina Paraschiva fata Chimingeritii, sora cuCostantinü si cu Iona, pre car.e o tine Preda Tig[anula]Spat[arului] Costinü Catargiulú.

Ravasa pentru Tigani, de la matusa Marie Pruncules[a].b.irmainte de 1700. Adeca ea, Apostola Catargiult, scria

cu astä scrisoare a me pantru o tocmala ce amu cu durn-nialuI Mirona Starce pantru niste direse a Corastanului ce-sala mine ; deci dumnalui mi-aa data doo salasi de Tigani,care mi-or place, dintr' acesti Tigani a Corastanului, iaraea sa-i daü dumisale toate zapisale si urice[le] cate vordhi a Corastianului la mine. $i aasta tocmala o amü fa-cutu dinnainte a multi fiori de boeri, anume GligorasaRusula Vela Spatara si Alecsanu (sic) Buhusü Vela Pi -tart' si Toderü ftori Spatara si Vasili Urechi si alti fioride 'Merl. $i pentru credinta amü iscalitu. - Apostol Ca-targiulil bivil Postelnict iscalii, azii Gheorghie biva Postil.,

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE AMESTECATE 303

aza Alexandru Buhusd Veld Pit[ariül, azd Toaderd Rusuldftori Spät[ard].

26. C. 1700. Tiganii de pe Patrasco Basotä Logof[d]td.. . . Dumitru Pepele..., Lituld..., Chesco si Horusco si Va-silie si Melinte si Casuchi si Ghiorghii Francul..., Tunta...,Leca, Mäguta, Platonü feoruld Todoel..., Badica gudeledum. Päladi Veld Vist., MalaI Chingiuld, feord Saftiiotil Esd ;... ad facutd 2 fete si und copilü..., feoruld La-catusuluI, tijd Tig. a IsAcescului.; Varticü feoriuld luILariond ad facuta pe Urdta cu o Tiganca a DomniiSaftil..., Tofand, Damaschind, Horusco Tig. ail muritdIna Bacani, si feorii lui Ind Bácani ad ramasd. Feoriifill' Negril Franculd sti afla la Lao§n. Titia, sora lui Ma-lali, Gavrild corueriü, tija feord Saftii, ce-i carsmarid IndBor (sic). Costantind fedora luI Vas[i]lie Misco, a Pdsca-n[ului], cu toata sarnintie la.. Pentru acesti s'ad facutticarte de blesternü, cine i-a tägddui. Toderü feoruld Ma-riutii, fata lui Vas[illie Nartei, ce iaste la Galata, si mafsäntu 2 Ti[gani] la Galata, fetele lui Gligorii Nartif sfeti-tora, si o Tigancd, Marie magopaa.

27. C. 1700. Lista de Tigani: Sava, Ilena, Sofronie,Halunga (Halungai), Floar[e], Tica, fata Florii, Fiore feordSavai, la Sarddroae Carstii, Dochita, Carstäna fata Ra-dului, -ad tinut-o Barna Tiganulü, a lui Buhusü, Calie, fataRaduluI...

28. La ald nostru de bine voitori dumneluI GavrilascoPost[elnic], sandtaate si totti fericituld bine poftimü durni-tale de la milostivuld Dumnezed sa-ti daruiascd : intdm-plarea acestii scrisori catre dumneta nu iaste de alta färdde card facia stire dumitale pentru unü Tigand ald dumi-tale, Temusd; vei sti durnneta ca iaste la noi casätoritd,dupa o Tiganca a nostre, si, Intelegandd ca vei sa-lil vezidomneta, ce pohtescu prea domneta, mai bine sa fie lanoI dealt' la altii, ca iaste pacatil sa sd despartd deTigancd. Numai domneta mie-i scrie pre catil i va fi

pretulü, si ea void tremite durnitale banif. Pe cine veItrernete dornnata cu scrisoarea, si, facändu-mi dumneta

11992. VOI. XVI. 20

www.dacoromanica.ro

306 D OC UM ENTE AMESTECATE

acestii bine ca sd fie la noT, i noi de ce ne ye! pohti, gatavornd fl a sluji durnitale, ori de ce. De aast[a] sä avern,domneta, raspunsuld dumitale. Aasta rnd mg(' dumitale.

mila lui Dumnezed sä fie dumitale de ajutord.Iunie 18 drii, leat 7212 [1704].

De bine voitoril dumitale'huiwrig . . 10,(0sCipv; vijg 'Aptoc."

29. 6 Iunie 7217 (1709). Mihai Rdcovita, pentru piralui Stefan Hdbasescul pircd.labul cu Ionia Buhusd -adfostil Logofdtü-Mare", pentru Tiganca Mdriia, fata lui Ga-vrild Nevriga", vindutd lui Rugind Jitniceriultr. Arfi plätit tatäl Hdbäsescului pe Gavril Nevriga de laperdzare, pentru nete furtusaguri". O iea i o vinde dinnoü fml. Se hotäreste a da lui Buhus o Tiganca cu copifde potriva ace! Tigance". Dec! asedzatd". Iscdlitur aDomnului. Pecete mica.

30. Iasi', 17 Iunie 7217 (1709). Antohie Jora Vela Lo-g[o]f[d]t" da zapis Jiff Stefan(' Habasesculd pärctilabuld"pentru datoria nepotu-mieü Costantind Scat-Mt-V. Fru-moasti iscaliturd: Antiohie Jor[a] Veld Log[o] f[d]td ".

31. Zapis al lui Stefan(' Habasesculd -ad fostu parcd-lab& pentru Marga Buligiasa Tigancd, cu fiul Budza" ;if avea de la Antiohie Jora i nepotul Costantinü Scdr-letd. i o Tigancd, Jatd a Gherghecianitii". Goroveiti,ginerile lui Lupasco Buumd". Iscalesc DimitrascoVeldHat[mand], Vasilie Popa ur[i]card".

32. Iasi, 7 Iulie 7217 (1709). Mihai RacoviO, pentrujudecata lui Gavrild Leaca Postelniculd" cu Simiondfeoruld lui Neofite. Pomenit Pavdlil Tiganulfi, tatald.lui Vasilie Tiganulii". Vadzindd Domnie Mea cd s'aüscdpatil i n'ad venitil la dzi precurnü i poroncitd,data Domnie Mea rdmasd pe Simion dind toatä leage

ca sä nu mai aibä triabd, nici sä mai scorneascdOrd, sad sd-i mai stäpaneascd." - Dumitrasco Veld Hat-[manül Kit AVIKAH."

33. Iasi, 21 Septembre 7218 (1709). Gavrild, fioruldlui Mirond Stärcea", flindd ea datord lui Suleiman(' Tur-

:

s'ad l-amd

ap.,

s'aa

arm,

www.dacoromanica.ro

DOCUXNTE plESTECATE, 301

cula cu patrudzacl de vedre miiare, i neavindu sa-I damierea, i avindu nevoia mare-a de sprea Turcu, arna scosauna Tigana aid mieú dreptu de mosiia, la vindzarea." AliíIna parte fameii lui, fiindu Tiganci a dumisali Log[o[fa-tiasal, de Valea-Saci... i ama intrebatft de frafii miei, §inime Wad vruta sa cumperea. DecI, fiindu-mi dumnealulIlie de Visteriia nepota, ama cadzuta la durnnealui curugaminte ca sa priimasca durnn[ea]iui prea acela Ti-ganil sa ma mintuiasci de sprea Turcu. Bed, nea-vindu nicia dumnealul mierea, aa platita Turcului cu banl,cate cincI casit_l_raecuma imbla mierea acmu1"\-Teincapindu altif sa cumperea, aü cumparatil dumnealui,flindu-mI nepotü." Sa-si faca i ispisocil domnescu".Marturi i slujitori". Si Tiganulil sa i-lü aduca cu fe&wilcu tota, de astadzi, Sap. 21 de dzile, pana in 2 saptamarif ;iara, de n'aril hi la dzi, cata cheltuiala s'ara faci, toatasa fie de spre mine. Si ea, Axintie Uricariula, arnü scrisacu dzisa lui Gavrila Starcia, sa sa stie." Pune pecete

iscaleste. Cfogoloaia, Iona Balsa bivü Veiü Stol[nica],Sandula Crupenschi Vor[nica] (?), aefana Habasesculaparcalaba, Bejana Huded Vornica de glot[a], Costan-Una Rosca Clucera, AndreI ota Vist[ierie], Gligoriediiaca."

34. C. 1709. Izvodil de oam[enf], de Tigarif, cu slovaunchesului lul Mironü Starcia Clu., de TiganiI lui GheorghiiCorostianulü, cari-i aa apucata i unchesula Mirona Starce,

stapanita par' a nu pribegi Ina Tara Lesasca cuPetriceico-Voda, i acestu Ghiorghii Corostanula ail fostilvara primare i cu mo uiO meta, Andronica Parvulü, i, laacesti Tigani de s'ara afla undeva, are triaba i mosulameü Parvula:' Climintie, Olecsa Boborial, aefana Hor-batii Grosulil, Vas[i]lii CutuluI, Larionü, Ionasco bucatard,Nechita viz[i]tia."

Alta mina : Pentru acesti smirl (?) de Tigani ama dataizvodü antrne la Toderd Niagulü, vat[afula] de Tiganidum. Palad[i] Vela Vist[ieria], caril[e] este vatava. de Ti-ganiI otú Focseril ... 7250 [1742], Iuli 22." Alta : Va-

s'ati i

... pi

pi

www.dacoromanica.ro

308 DOCUMENTS AMESTECATE

s[i]lie Coca, gudele Hat[manulun Costache, sa sa Intrebepentru aceste niamuri de Tigani."

35. C. 1710. Lista de TiganT. Tiganulü Macsdnü Chi-migeri, a mandstiril Dobrovatuldi, tine o Tigancd a noastraa SaculuI, anutne efaniia, fata lui Totoiti.

Unit Tiganü Iond, cari sa afl.ä la noi, Il facü eä iastedinteunü Tärcand, .dard noI cu atastä pricind îlü tinernü,cd iaste dinteunü neamü de Tigara TunghelestiL i eldiaste fetorti until Tungheld, dintr' aceI TunghelestI ; iarü,aratändu doy:s2dnici cum O. este Uorti lui Tärcanü, no!nu popri.

Ghedeonü episcopü Romanschii."Nume : Tutu!, Mate! Jitariulil36. 29 Iunie 7218 (1710). $tefand Hdba$esculii bivü par-

edlabil" da zapis nepotuluI Ilie ota Visterie", pentru vin-zare de Tigatif Budza), de la Antiohie Jora Hatma-nula (pomenit nepotulti dumisale Scarlatü"). DecI ettInca vündutil dumisali dreptü cindzAcI de vedre demieria ca sa dé dumnelul pentru meni until Turcu ce-Isdntu datorü, i aa miere ca sa o dé dumneluI la toa[m]nd,la vreme miereI, i sd md scoatd pe mine dentr' aa da-torie ... La acesta zapisu s'atl tänplatd dumneluI curnna-tulti mieti Duraca $i dumneluI Biljand Vorniculü." Iscd-lesc az Losenschi (?) Duracti, Bejana HudecI Vornicüglotnii, marturü ; Ursulti otü Vist[ierie], marturü ; VasiliPopa, uricarü, mart[urü]".

37. Iasi, 15 Maid 7219 (1711). Alexandra ce amü fostüsotil a lui Dumitrasco Drägusescula bivü ftori Comisü,fata luI Toaderü Präjäsculu denü satti denü Oncesti denüTänutulu Niamtuldi, denpreund cu mieI, anume Ion&

Iliie i cu flica mea Anita", da zapis luI Sandulti cupetultisnd Mani!, ginerile a rdpdusata MihdI ce aft fostü cupetü,precurnü sa sa stie, canal aü fostü in dzilele Domnuldfnostru i obldduitoriü MoldoveI Dimitrie CantimirüVoevodü, de nime etc., cu tot! fli mieI i cu fatamea, amü vändutil dumisale unü Tiganü dreptü 40 deäci i cddzutti dumisale cumpere,

l-ornü

fioriisi

tardistaff

sa-ld flindu-nal

(si

1-arna

lei...,s'ad

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE AMESTECATE 309

nepota de vara primare". ,, Antiohie Jora Hatrnana, Ca-sandra Prodanesd, Iona sina Prodantl, eroddiaconü Ghe-deona Arapula ; marturI ; Ilii Prodanü, Toderti Arapulabiva Armasti ; si ea Statie, diacü Hatmanü Antiohie Jora,atria sérisü."

38. Iasl, 26 Mart 7220 (1712). Costantinü snd Scarlata"da a mé drapta sarba, o copild de Tiganü, anume -,fata lui Arsaniia Tiganulü, nepoata Macarii ..., ginere-mealui Iliia si nepoata-rne IriniI, fata luI Duracti, ca sa-i hi iadumilora sale draptd sarba si Tiganca, si cuconilora du-milorü sali si nepotilora si strenepotilora dumilora sali,careli il vora alege Dumnadzaa ... Denainte Sfmtii SaliMitropolituluI, a boeri mari si a mid."

39. 23 Iulie 7221 (1713). ,,Vasili Medelniciarulü" vindeserbi Tigani", luatf de la Gorovei, luI Ilie de Visterie,cu 22 de lei. Marturi : Leca, Bejanü HudecI Vornica glotnii,AndreI Log[o]f[d]ta ota Vist[ierieb Ghiorghie Dzarula".

Cf. si sureta ce s'ail scosa pentru neste Tigara de peunü ispisoca ce s'aa scosa de la $tefanü-Voda, dinü veliat ft7122 [1613], Dech[emvrie] 22, iscalita de Beldimanü -aafostü Logofata-Mare, pentru una Tigana anume Ganba..Iara Inteuna izvoda carele-I cu slova lui Andrei Rdeo-vita, fetorului lui NeculaI Racovita Logofata... $i Intealtaizvodil, cu slova lui Iona Racovita, fratele luI Andrei Ra-covita, lug feora lui Neculai Racovita Logofatula."

40. 1714. Adeca ea Ilie ota Visterie , care ama tinutüpe fiica dumisale socra-mi Anitii Durascesdi, si, tamplan-du-sa de s'aa savdrsita sotu-meil, flica dumnisale, avandunoi viiata buna, ama facuta si multa cheltuiald la plinin-tile sotului meü Iri niI, flicii dumnisale, de la pogrebanie pandla patrudzaci de dzile, cum s'aa luatü sama Innainte SfintiiSale parintelui chirü Ghedeona Mitropolitula, cu izvodaincredintata, care izvodu cusuta 1-aa iscalitü Sfintiia Saparintele Mitropolitula si boeri mall ; pentru care avandapricina cu dumneei, cu socra-me Duraciasa, pentru multuputina ce ni-aa fostu dzastre, ca sa Intorcema dupa obi-ceiula lumil, deci nof altele toate li-ama Intorsu, fara nu-

www.dacoromanica.ro

310 DOCUMENTE AMESTECATE

mai doi boi i dod vaci i dodzaci de stupi dumneel nilasatü, cuprindzindu putuntela ding cheltuiald. Si, vd-

dzändu dumneei socra-me Durdcias[a] siIiria mènevoitü cu toatä inima me, socotindu c'ama fäcutd marecheltuiald, precumd aratd izvodulü dumneei socrd-miDuracias[0], tried s'ad indurata de mi i-aa data danie midTiganü anume Iorga, cu copiii luf, i o fatd de Tiganil,anume Oprina, care s'ad maritata dupa una Tigana alanostru, care ace Tigancd este fata Langai Tiganului.Aceste ni data danie pentru acee, i eü i-ama maidäruitu dumisale socra-me o cames[a] cu sirmd, de preta.Pentru acee i ea, dina toate socotelile ceamü ldsatu. i mamü Invoitu intr'cesta chipa, sa nu maiaverna grilavd, nid sa-mi ard dumneei de la mine, niceea de la dumneei. lard cine ara mai scorni vr'o gdlavd,si nu s'aril tine de aasta socotiald, sa fie blästdmata deDomnula Durnnedzda si de luminata Maica Precistade trei sute i optspralzdce otetl ce aa fosta la Nechiesi sä hie afurisitu: herula, oteluld sä putrediasca, iaratrupulü acelue sä stè intrega. Si aasta asadzare s'aa fa-cutü denainte Sfintii Sale Mitropolitului s'a boeri mari,care s'ail iscdlitu mai gosti, i pentru mai mare credintäama iscalita. Leat 7223 [1714], Oct[ornvrie] 21.

Ilie ota Vist. iscala. Vas[i]lie Habasescula Vela Med.iscala. Cs. Pärvulil Star. Azd Stefana... iscala.

41. 21 Octombre '7223 (1714). Contra-zapis de la Anitagiupäneasa lui Lozenschie Duraca, fata rapaosatului To-.derasco Rusuld -aú fostu Jicnicera-Mare", pentru Ilieota Visterie". IscAleste ea, Anita Durdas[a]", puind pe-cete cu [a]it. Ghedeoii Mitropolitü, Vas[i]lie Hdbdses-culd Veld Med., Costandina Rosca."

42. IasT, 20 Julie 7224 (1716). Costantinü Scdrleta" dâzapis cumnatului Stefana Flabasescula" pentru TiganulUrsula Bätoga, care Tigana imi este mie serbu de pemain-me Safta Scarletoai, fata lui Mironti Butocti, i acelaTigana 1-amti vänduta dumisali badei lui Iona BuhusaHatmanului, dreptu 50 lei. Apoi s'ati fostu tänplatti de ail

li-a-amii

si

i-ad

amd cheltuitil,

si

s...

,5,8.,

www.dacoromanica.ro

DOCUMEMPE AMESTECATE 311

fostu I'm Ursului Batogd a dumisali cumnatului StefantiHabasesculti, aa. Tigancti. Deci, vrändu dumnialui sä. In-parta fioril Ursului, ea m'amti rugatti dumisali sd nu-iInparta, ce sa-i dad alta Tiganca cu copii de potriva Ti-gancei Ursula $i ea in'amd rugatd dumisali bade lui An-tiohie Logofätd, si mi i-ad data o Tiganca cu toti copiiei, anume pe Marga Buligas[a], si amti dat-o dumisale,deci, ca sd-I fie dumisali dereapta sarba si. Tiganca, si totifkoril ei."

43. 1717. t Bejand HudicI Vorniculd de Poarta mar-turisascu la dare sufletulul med, cdtrd diiata ce amd fa-cutü Ina viiata, sotu-meü, Paraschivii, sd i sä dia patruboI si. 2 vaci si 20 stupl. Acmu Inca II mai dad clot copilide Tiganti, fetele lui Strätulti, anurne Nedealia si. Safta,sa fie a Paraschivii ; iara ai (sic) Tigani sa fie toti afiiti-me lui Antiohie. Si. aastä scrisoare amti facutd de-naintea protopopa Toaderd si Ghiorghie Hermeziu si al-tora oameni bunt ; si pentru mai mare credinta Inpreunacu mine s'aü iscalittl. U Iasa, leat 7225 [1717], Ghen[arie] 4.

Bejand HudicI Vornicd.Toaderd protopopü marturd.Gheorghie Hermeziu iscalü, marturü.44. Iasi, 14 Julie 7225 (1717). Ghedeona arhiepiscopd

i Mitropolitd. Suavschii i Dumitru Macrii Veld Banü fa-cema stire ea aastd scrisoare a noastrd pentru multapara -ad avuta Antohie fkoruld lui Bejana HudicI Vor-nicuhii si cu mastihd-sa Paraschiva, traindu Paraschivaoptuspradzeaci at cu Bejand Vorniculd, si ad facutd Be-jand Vorniculd para la trei diiati Hiu-saa lui Antiohie.Insa a treia diiata ad fostu facutü Vorniculd diiata fameaisale Paraschivei, rarnäindu lucruld aproapi sa-st dia su-fletulti sdil de pe iastä lu rie. Deci acmu, jeluindü AntohieMärii Sali lui Voda ca avea strämbdtate despre mastiliä-sa, i-aa oranduitd Marie Sa Voda iardsi sa-i gudecamil si,pecumti omd afla dreptu, sd-i asedzam. Si asia li-ama luatdsama, si i-amil gudecatd, si. am O. socotitti si. not pe diiatacare ad fostu fäcutil Bejand Vorniculd rämäindil lucruld

www.dacoromanica.ro

312 DOCUMMNTE AMENTECkTE

sa-si: dia sufletula de pe iasta lume : sa aiba a-I da An-tiohie patru boi si doao \Tact $ i doaodzaci de matcia curoi lora si doao copile de Tiganü, anurne Nedialea si Safta,feateli Stratului Tigana. Si, macard ca Intl diiata luiAntiohie a d'intai nu scrii de copilelea ciali de Tiganasa i sa dia, iara acmu noi amil socotita s.71. le dia Anto-hie : una, ca-sa scrise si in diiata Paraschivei, a doaoaama socotita ca i sd cade, ca-sa cumpdrati Tigani depre-una cu fameaia lui, Paraschiva. Asia ama g ddecatil sili-amü alesa, si pentru creadinta ni-arna iscalita, sa sastie. Ghedeona Mitropolita Moldovlahiii. Dumitru MacriVeld Band. U Iasü, l[ea]til 7255 [1717], Iul. 14.

45. Iasi*, 1 -iti Decembre 7226 (1717), Itiv m1-I Twkrraro reakCTHA. Mihai Rdcovitd, pentru dumnealui Ilie de Visterie",cu privi re laTigani de la Gavrila fkorula lui Mironü Starcii",care fusese datora lui Silimana Turcula cu 40 de veadrede mieria, si, neavandu de unde da mierea, s'ail rugatü luiIlie de Visterie, si ail data pentru dansula 50 de lei, cate5 orti pe vadra, si l-aü platita de Turcu ; iara ela i-aildata pentru acei 50 de lei pe Stefana Grosula Tiganula,fiorula Anghelinii, nepotü ha' Vasilie Nabreagal, si cutrei copii al. lui -, fara alti tref copii ce aa mai avuta,carif s'aa vinitü in parte Tigancif. Acesta Tiganu i l-aavänduta drepta acei 50 de lei : flindu-i nepota Ilie n'aapututü incape altii sä-lil cumpere."

46. 27 Julie 7227 (1719). Mihai Racovita. Carte pentruca un boier sa poatA a sd apdra" de spre altul care-Icerea niste Tigani. Tara, pentru cibotele oamenilora celoradornnesti, sa aiba a le da Gheorghita Perjula, pentru caaü triimisil fara de isprava."

47. Iasi, 30 Julie 7227 (1719). Gavrila Leaca, Post[el-nicj", pentru Tigani. Deci aasta fa`..a de Tigana, margandudupa una Tiganü a nepotului llie, n'arnü pututa sa o tinala casa mia, cia ama vandut-o durnisali, drepta siasaspra-dzeci lei, bani bunl." MarLuri : Ursachi . .., Toaderü Basotabivü Vela Set[raria], Stroici Spat[arial, Ursula ottiVist[ierie lVasile Starce".

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE AMESTECATE 313

48. C. 1720. Lista de TiganI : Porhira.Acestu Tiganü itnI este de cumparatura de la unchiuld

med Gavrilü Leca Post[elnic], si amil intelesil ca sa aflä acolo,in Tara Munteniasca, la manastire la Ungureü pe Buzdü, si,mergandd Sanduld Buhusd pentru TiganiLsai ind Tara Mun-teniasca, ase amd intelesd ca sa-la fie vändual Sanduld Bu-husd pe acestu Tigand, pe Vas[i]lii, cu Tiganca si. cu tot!eopi[i] lord egumanulut de la Ungured. Ce sd cautI,Vas[i]lii,fatuld med, sd afli, si, dacd a fi ase, sd-I tragi la gudecatä,si sä el pe Tigani, cd-sd drepti ald (sic) nostril'.

Alt!. Tigani, tijil de pe unchid-med Gavrilú Leca, cee-mil oblicitd iard Ind Tara-Romaniasca, in Gherghit[a],la Preda Cdpitanuld ..., sa-I el de grumadzi, ca-sd dreptlaid (sic) nostril.

Os[elbit d. sä graesti cu Ilie Contdsculd Cap[i]t[and] pentru2 pogoane de vie, loca starpd, care langa %/file noastreIn Parieti, carele sd stie ca nicI sd cunoscü ca sd fie fostuvie sad vr'o vita' sad butued : nu-I nemicil, fard de dadnumai pamantuld este starpu, si pe aicia ase sa vindepogonuld de loculd starpu, cate 3 lei. Dud sa-I dzacidum. sa-sl aduca arninte, la Domnia luI Mihai-Voda, canduild inchisiase la temnitd, si apoI multi boerenasl l-amdluatit in chizesie, si cu o soma de bani : de a fugi, sd&and noi banii ; si dum[neata] stie bine curnd ad facutil,si noi amü data baniI ; si pe mine Inca m'ad agunsu 25lei, si e'mil data. Acmu nu mai dzicil altti nimicd : sa-mide aceste 2 pogoani de loci.' starpu, fiindil la[n]gd a noasträvii, si oI lasa si ed acei bani ; dard, de n'a vré, sd-mi facistiri. $i., pentru acestu copild, sd-ld mutt si sa-lii miluesti,ca-I copild bund ; dupd cumü mel scris, sd-ti trimitdsi ni,te iconite, le-md triimisil : ti lei grij[i] cunad t'aplace."

49. Iasi, 12 Novembre 7229 (1720). Mihai Rdcovita. Voe-vod da voie lui Ilie Catargiulü Veld Logofatil a-si cauta(cerca) oriunde pe Tiganul Costantin si altii, care acestiTigani s'ad fostd luatd de la Perjuld cu gudecatä, si. säntil

www.dacoromanica.ro

b14 DOCUMENTE AMESTECAtS

Inpartitori cu Gavrila Leca", off In Tigani gospod, offboere§ti, bri cdlugäre11". Pecete mica cu chinovar.

50. Ia§i, 27 Ianuar 7230 (1722). MihaT Racovita-Voddcatre Iona Sturdzea Vela Vornicil §i. Sandul SturdzeaVela Banü, pentru jalba lui Gavrilü Leca bivil Poste Inicil,In Ora cu gineri-säil Gligori Mo OciI §i. Ursachi sing Da-videlé", cu privire la niste Tigani, dintre cari unii sintilinprd§tieti pinü tara". A§ijderile s'aril jelui Leca cumü,slujindu elil Mil Tara Le§ascd. cu Davidelil, ail fostil luatilde la Davidelü nite borfe, s,i i-ail fostü facutti zapisü de70 lei. $i dedea Leca samd curnü c'ati pldtitd ace! barn',ail data doi bol §i. unü calü in vremili nepdcif, candu eraDavidelil In Tara Lesasca, §i, viindu Davidelü cu solie laDomniia lui Antiohé aicia Intl tard, s'ad socotitü pentruaa datorie denainte Logofdtului PleFAI, §i-ail facuta §irdva§ü Davidelé, cu iscAlitura lui §i. cu slova Plescai, cumüs'ail platita Leca, neffindu zapisulü fatd sd i sd dea. $imai scrie trite acelil rdva§i1 §i pentru patru aerturi -a.ti

Slujitü Leca, scrie la Vas[i]le Chemitü, sa-I dé acel banf,carif factl cativa ban!. $i, apucandu Leca aicia pe VasiliChemitil cu rava§ulil lui Davidelú, ail datil sam[d] acelilVas[i]le cumil ad luatd Davidelil acei banf de la dänsuhl,§i. 'ned §i. dinte alte aerturi dzis[e] curnü i-ad mäncatilDavidelil banii. A§ijderia mai jelui Leca §i pentru o mo§iece ail de pe maica-sa acolia la Siretil §i alte mo§if cead de pe mdsa §i de pe tatd-sdil pe aiure, neinpärtite, cumilif facil acete mare supdrare Leal, §i gdMavd, §i. cuvinteproaste." Sa-I coezesä-§it marga cine la mo§ie". Pecetemare. Romnoi noilattui Smin."

Pentru pretendentul Davidel, v. Doc. Bistritet, tabla.51. 15 April 7230 (1722). Impartire de Tigani intre Ga-

vrild Leca Postelnic, Gligori Motoc, Ursache sin Davidel...Sintil de pe maicd nostra, arstana, fata Stolnicului Bu-&imü: In viiata dumisale ni-ad datil cate doi säla§e pefrate, anume Toderü §.1 Vasile snuve Jul' Pavahl Tiganulufmi i-ad data mie, lui Gavrilü Postelnicil sinü Leal, iardsorori-mè Saftei i-ad datil pe Vasile Parne §i. pe Necula,

www.dacoromanica.ro

DOCIMIENTE AMESTECATE . 315

fratele lui Vasile, fiiulü Radului Tiganului, iard frdtene-miad luI Pdunü data pe Gligori Tiganuld i pe osord a lui Gligori, anume Calie, iard feftor1 Radulti Ti-ganului NepoWord mei, feorif sorori-rnia Saftil." A-cestil Tiganü este al miad, Gavrild Lead', cari scosddind temnitd ; i-amd datti pentru clans[uld] 16 lei lu To-deal. Stolniculut pentru unü mid ce i-ad präpäditti Tiga-nuld acesta." S'a fdcut deci asedzdturd" innaintea du-misale Sandului Sturdzii V[el]t1 Band". Iscalesc SturdzeaVeld Band, Alixandru Sturdzea".

52. IasI, 15 Maid 7230 (1722). Neculai Basotd bivVeld Vistier[iti]", dä zapis nep[ot]u-mied, lui Vasiliia, fiiulüginere-mied lui Ilie de Vist[ierie] i fiicd-me Tefani (sic)",pentru doi fiori de Tigand, care mi-sd depe muso-miedPâtrascu Basotd Veld Logofdtd". Un alt Tigan : Solce. Caresäntü Rori lui Toaderd Bäi, cari aú fustd tatuld lorddreptd vecinü dind u1dänetL.. Acesti ea de a me voe

nep[otlu-mied lui Vas[i]liia care mal susdpomenestea, sd-I fie dreptü vecin[1] Ind vecI, i sa nu

aibd a dzaci nim[e] nimeni (sic) dind fii miei, sad oricine :cd lasd bl1stämü acelui ce arü amesteca ceva, sä fieneiartatti de Dumnuld Dumn[e]dzdd si de Maica Precistasi de tusti (sic) sfintil, i sd aibd parte cu Iuda i cu Are ;ce sd aibd a-1 stäpdni caü i-a lungi Dumn[e]dzdd

pe urma odrasla -ard esi dinü nep[oltu-mied Vas[i]lie."Vasilie Uricard mart., saz Pdtrasco Basotd, CostantintiZbieriea] bivü Veld Set[rarid] iscald, azd Toderd BasotaPost[elnica] (?) iscald, Gligor[e] Purece bivd Cluqerid] iscalü,m'arnd tamplatd ; azd Toderd Stdra iscalü, m'aml tarn-

; Ursuld otd Vist[ierie], m'arnd tdmplatü ; monahil Ghe-nadie, az erei popa Toaderü, m'amd Urnplatil %VT paw-eritti BIi,, sä sd §tie."

53. 15 Maid 7230 (1722). Safta, fata luI Ghiorghie-ad fostu Anna sla] Anghilusif fostu

fata lui Mironü Stdrcii Cluceriului", da zapis badi lui IlieLog[o]fdtultif de Visterie", pentru vinzare de sari) a Ti-garld, Gligörii Cobzard", i o copild a luI", de la maictil

i-ag

i-amg

Haj-dad

I-anua

daroita-sä

viiata,si

plato

-ail

www.dacoromanica.ro

346 DOCUMENTE AME5TECATE

noasträ Angheluse, fata luI Mironü StdrciI s'a RocsandiI,dinpartald cu unchil nostri, si cu mdtusd .noastrd, fitoriIluI Mirona Stärcil s'a Rocsandil, anume Gavrilasü, Tode-rasco si Marie Cíog[o]loae". Vinde, flindu-mI mie nevoe".Pretul : 25 leI bit" (batutI). Pentru cad, fiinda dumn[eal-lui noad niarna, n'aü pututa sä incapd altiI sa cumpere,lard dumn[eallui." MarturI : dumn[ea]luI VisterniculaBasotd i dumn[ea]luI Postelnicula Gavrilasa Lecadumn[ea]liff Sandula Manele (sic) si a1t1 feori de Weil

oameni buni". Ea pune degetul, ca i Anghelusi, fataMarii Ciog[o]loae". Iscdleste si Todera Starce, s'arnascrisa i zapisulü, cu dzisa nepotd-me".

54. 21 Septembre 7231 (1722). MihaI Racovitd VoevodIngaluie lui Gavril Leca Postelnic cauta Tiganii ceare de pe maicd-sa, Carstana, fata luI Buciumü Stolni-cu!ü".

55. Iasi', 20 Maia 7231 (1723), Marie, gupdniasa San-duluI Mani negutitoriului, Inpreuna cu fiiceli meli SaftaIlinca", \Ind luI de Visterii" un Tigan, anumeAndrif Tärcana, fiorula Lozanil Tigancii, care acestuTigana l-aa cumpdrata sotu-miea Sandula Mane de laAlexandra fata luI Toderü Präjäscula, gupdniasa luI Du-rnitrasco Dragusascula -aa fostu Comisü, i dinpreundcu fiorii sal' Iona Lie", cu 40 de lei, banI vechl...Iara ferneia lui esti Moldovancd... insa Tiganulü nu 1-arnüdata fatd, ce a§è mi-aa fostu tocmala cu dumn[ea]lul, sd

caute, i, ce arü cheltui Ord 1-ara gäsi, dd spre dum-n[ea]luI sti fie cheltuiala. Iara, de s'ara scula ciniva cuvr'o gälava asJpra acestui Tigana, ca sd avemü noIa da samd, aid nod ne este driapta cumpdraturd". Sa-1caute cumpdrätorii.

Pecetea Mariel, copiata dupd a Domnilor muntenI, cu CT.AIN. i 1716.

Iscalesc : $tefana Miha, Monahü Necodima Basotd,Gligori Pureci Clugerü, Costandina Zbier[e] biva VelaSet[rara] . . Leca . . Stdrce, i ama scrisa i zapisulacu dzisa dumisali Marii". Pe alta forma iscdlesc : Ghior-

nun-iaisi

si

a-sI

siIlii

% i

si-1

., .,

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE AMESTECA.TE 317

Oita Mani bivü Post[elnicü], Gligorii egumenü ota Rasca,Ursula ot Vist[ierie]".

56. Iasi, 15 Mart 7232 (1724). Alexandra, fata lui IliePlescal, gupaniasa raposatuluI Ionasco -ad. fostu Stolnicil,dinpreuna cu fli mei Hie si frica-mè Iliana", dad zapis luiIlii de Visterie", pentru vInzare de Tiganca. Dinpar-tala cu Toderasco Starce, fkoruhl luI Mirond Starce...Deci ea arnü vandutd numai gumatate de Tiganca, cuparte eI &aril fi avanda dinü copiiI, dreptu cinspradzecilei, ban! vechi. Dec! etd, de spre parte nostra, pre cine amilavutd ruda maI aprope arnü Intrebattl, si pe ToderascoStarce 'lards! amd intrebatu, ca sa cumperi parte mè, sidumn[ea]lui n'ad vrutti ; mie, fiind[u]-mi nevoe, arnü marsula dumn[ea]luI Ilie de Visterie, fiindü niarnü lui ToderascoStarce, de l-amü Intrebatd. Dumn[ea]lui mi-ad dzisti ca.,decatil altii streini, mai bini dumn[ea]lui o cumpara, simi-ad facutd deplina plata." Iscalesc : Leca si ZahariiaLepadatti.

57. Iasl, 15 Iunie 7232 (1724). Costantin Zbierea Sara-riuld si Necudimü Basota ce amid fostil Vist[ieriú] si AndriiBalse Spat[arid] si Gavrilasil Leca PostelniculdE dad zaPisluI Ilie de Vist[ierie], precumil sal dad un copilü deTigand sad Tiganca, ca de doispradzaci al., pentro socotialace aind avutü la Inpartala de pe Balse Vorniculü, pentruTigani lui ce-I santd de pe Murgesti. Cari, nefiendd Tiganifata, fiendd la casa LupuluI Vornicului, si vorovindu-nenoI cu toti sa trimitemil ornüg[ospo]dil, sal aduca aice si salInpartimü, si, mergandu omulü celü durnnescu sal adoca,no ad vrutti Uori lui sal . .. sal dè. Si, venindü copiluldcelü dind casa. fara Tigani, aü ramasd sa darnd nui cibo-tele cupilului celul dind casa, si, n'avandd nuI de undeada cibutele, ni-arnü socotitd sa danad urn."' copild orI cu-pila de Tigand pentru pricina cibotelurd, iard, nefiindd aceldcupilü dinü Tigani Balsestilord, sa fie de la nut* ca sa-lildamd, cad durnn[ea]luI ad luatil bani cu camata de addata la nevoe nostra." Iscaliturl.

58. Izvodd de Tigani lui Ionascu Balse è-ad fostu Vor-

www.dacoromanica.ro

318 DOQUIVNTE AMESTECATE

nicü-Mare, Ott MI santil de pe Murgestl, si santil inparti-tori cu fratele lui Balse, cu Costantinü Zbiere, iara Ti-ganca ati fostil a lui Balse. Deci s'ati socotit sa sa in-parta pe feori si pe gineri, lui Balse, ce li s'all venitilparte luI Balse ; iarü parte Zbierit s'ati scosft deosabi,care s'ail pusü mai gusti. U Iasti, leat 7232 [1724], Iti,l[ie] 19.

Iona fiorulü lui Ghiorgitosü sabieriula, cu o cupi1a...1Balganü si unü cupilü de a lui. .., $chiupa Lopolü sna,Dragutescului. .. A Spataroe DediuluI Spat[ariti] . ..

Necudimü Basota. Costandinü Zbiere bivü Vela e-*aria], Andrei Basota."

59. 20 Octombre 7233 (1'724). Zahariia Lep[a]datü, in-preuna cu sotulü met'', cu Rucsanda, fata lui GfieorghiiHajdati -ail fostu Armasa-Mare si Anghelusil -ail fostufat[a] lui Mironü Starcii", da zapis lui Ilii de Visterii, pentruo vinzare de Tigancä, de inpartala cu dumneei Alicsandrafata luI Ilii Mescal., jupanes[i] Li Ionascu Stolnicti, si cqfii dumisale, Ilii si Dena... Parte dumisale, acè gumatate deTiganca." Vinde parte nostra dintr' ace Tiganca, gumä-tate, si cu parte ei dinü copii", cu doispreci lei, banI bunI".Amindoi iscalesc. Pecete neinteleasa, cu negru. NecodimilBasota."

60. 3 Novembre 7233 (1724). Mihai Racovita-Voda.Pentru luarea unor Tigani (si un Agerü"). Care sigiudzaI gospod i-ail marturisitü."

61. 15 Novembre 7233 (1724). Mihai Racovita-Vodü, care,,Nicodimü Basota -aü fostù Vist[ieritir , pentru a cauta sia cerca, si, orici-a ari afla de a Marii, fetii Sandii, &ail tinut-oMiruhl santi lui Andronicü VorniculO, orI bucate, ori Ti-gani, ori mo ii, sa aiba a-si plini, pentru urni Tiganü, Pen-teleiü, si pentru doi copiI, ce sa viine Intl parte lui. Pentrucad pe acestü Tiganü l-ail fostü vandutil Miruld sana luiAndronicü, cu sotu-sail, Marie, fata Saulei, parintelui Ne-codirnü Basota." Scrie Neculai Axinte".

62. Jigancele dumisale, -amti facutü schirnbu in-napoi, si pentru credinta amt.' si iscalitü, si 'n tocmala

www.dacoromanica.ro

DOODMENTE AMESTECAZE a19

noasträ s'aii tdmplatii si alti boiarl, carii mai gosil s'ailiscdlitü, ca sd fie de credintd.

U Iasil, leat 7233 [1725], Mai 5 dne.Nicol[ae] Cost[ind] vt[ori] Log[o]fdtd, Nicolae Soldand

Stefand..., marturi."63. IaI, 15 Maid 7233 (1725). Neculai Soldanü Post[el-

nicü]" arata cumnatului Ilie de Visterie" cd i-a vindut Ti,gani. lard Tiganca Grosului, anume -, ad fostu a durnisalivdrului Neculai Costän vtori Logofdtü, de pe Ciauresti. ..Sora lui Casuchi, ce o tine Ionosil Tiganuld. .. Vas[i]lieTiganula, feoruld gudelui.. . Zapisulü de schimbari. , ,

Dec! si ell Incas!, scotindu-I la vändzari, iardsi i-arnd vdn-,dutu . . ., dreptd 27 lei polil ban! vechi, cad*, flindu si fratiiacestorü Tigani tow la dumn[ea]lui . . . Nicolae Costar),Vela [-= vtari] Log[o]f[d]til m'amd tamplatd .. ., VasileStärce, Ursula otti Vist[ierie]."

64. Mihai Racovita Voevodü . . . Scrierna DomnieMe la credinosd boeriuld nostru dumnealui IordachiCostachi Veld Cluceri. Facemü stire dumitali pentruBaldciand Tiganuld si pentru until copild a lui Iona Ti-ganuld, nepoti lui Gheorghitd sabieriuld, care, la inpar-tala ce ati avutü Intre dumneavostrd, acestd Tigand si cuacestil copild s'ad venitü in parte dumisali ill! BasotdVisterniculü, care vadzumd si izvodd de inpärtald cu is-cdliturile durnilorvostre, care esti si dumneata iscdlitü. Siacesti Tigani care s'ad venial in parte lui Basotd, säntü lacasa durnitali. Dec!, viindu-tl carte Domnii Meli, sä cautisa dai pe Bdldciiand Tiganuld cu femee lui , si pe acelücopila a lui Iona, mdcard O. Iona cu o copild a lui s'advinita in parte dumitali, iard copiluld s'ad vinita in partelui Basotd. Deci, pecumü iti seriernii, sa dat TAganif la manacut ard veni de la Basotd Visterniculd, cu carte nostra,fard de nemicil pricind. Caci ase v'ati asedzatü, cd, puindadumneata vr'o pricind, apoi t'a vini omd doinneascu, 0 cartede la mana omului dumisali sä nu es[d]. Atasta scriernü.

U Iasü, letti 7233 [1725], Mai 25. .

Dumitrasco Veld Hat[manü].

www.dacoromanica.ro

320 DOCITMENTE AMESTECATE

[Pecete mare.][Pe dos :] 3 lei amd vanduttl pe Tudora Tiganca, cu

parte el dind feed ; leat 7253 [1745], Iuni 3, lui Toderü Lo-g[o]f[a]td.

65. 6 Septembre 7234 (1725). Iordachi Costachi VeldCluciarü, da zapis cumnatului Ilie de Visterie", pentruo Tiganca.

66. 1-id Mart 7234 (1726). Toderd Starce si Ilie sndIonasco Mustiata Stolniculü" vind lui Ilie de Visterie Ti-gani (nume : Gali, Floca, Dumitrascu Lautariulü), de in-partala cu Stolniasa lui Ionasco, ima lui Ilie snd Mus-tiata". Un Tigan costa 20 de lei batuti.

67. 5 August 7235 (1727). Monahd Necudimd Basota,-amd fostil Visternicd-Mare", da zapis ginerulul mied luiIlie Logofatil de Vist[ierie]" , pentru Tiganif Ticuld, Andrei,Oasca, Vasilie, flil Lupii. ii da lui Die si facii mele, Tu-fani". Iscalesc s'i : Ursula oat Vist[ierie], Stefand Her-meziu, Toderd Vist[ieriti]".

68. Tigani de pe Patrasco Basota Veld Log[o]f[a]td. L[ea]t7237 [1729], Oct[omvrie]1'7. DumitruPepele...,Vicold Glosia,..,Liciuld..., ton* feorii luif Negrii Franculd..., Luca Simond...,Vdrvara si Tita si Vania..., Vise Tiganca, Piruda Ti-ganca..., Bandord Tiganü. "

69. Izvodd de Tiganii mei, carili santil toti scrisl anume.L[ea]td 7238 [1730], Ghen[arie] 7. Iacobu . .., Chiriiacd. . .

Fameia lui, Moldovanca ; 2. copild Iftimie . .. Nene BasotaVist[ieriula]. . . Maica-mé de vitregu med Bejanü HudiciVornicu." -

70. Iasi, 19 April 7238 (1730). Ilie bivü Log[o]f[d]td otaVist[ierie]" dazapis Sfintii Sale parintelui Varlamd egume-nuld de Rasca si a tota saboruld de la sf[a]nta manastire",pentru Tiganul sad Gligori Cobzard, fioruld Saftif Ti-gancil, nepotd de fata Anghelinii", care a luat pe o Tigancaa manastirii, nevrindd sd sa desparta". RI ca are unitTiganii holtei", ndscut dintr'unul al Liacai Post." si altaa manästirii (fata s'ad vinitil in partea Leacai, iarü fatuldin partea m[a]n[a]stirii"). Ilie da Riscei pe Gligori, de

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE AMESTECATE1 321

uricd in vecid", iaril Risca pe Constantin, fiindd si räz-letü, si fiindil si soru-sa la mine". Si, cändil s'au facutdacestü zapisd, s'ail tämplatil boiarl si alti oameni de Curte."

71. Iasi., 19 April 7238 (1730). Ermonahd Varlamil, egu-rntinuld de la sv[d]nta rn[d]n[d]stire Riscal, inpreuna cutotil saboruld nostru", »dumisali Logoftitului Ilie otd Vis-tuierie], pentru un Jigand holtei". Isedlesc hied doi cä-lugäri si Toader Basotä bivil Set[rarifi]" .

72. OW Räsca", 25 Maid 7238 (1730). Monahd Nico-dirnd Basotä 6-arrid fostd Visternicd-Mare", pentro soco -tiald -amü facotd pentru vecinf de uldänesti, pe car[i]i-arnd facutd parte ginere-meil, lui Ghiorghit[d] Mana Pos-telnicului, si flica-me, Catrini" (si un Simionü Bucdta-riulii, Costantinü Corälariuld, Ursula Vdcariuld, StefandOlariuld) ... Pentru cd-sd omeni vecini, ad rämasd laSuldänesti, sä nu sä mai ameestici nime, sa rämäe flia-mieti, lui Toderascu, afarä dintr' acestf omeni si de alticari amti facutil parte ginere-mied, lui Hie de Visterie, siflica-me, Tofani."

73. Io Grigorie Ghica-Voevod ... dat-arnü carte DomniiMeale boiariului .. ., si pe cine aril trimite, sä fie volnicdcu cartea Domnii Meale a cäuta si a cerca pre ai sal'drepti robi. Tigani, ce dzisä at are de mosie si de cum-paraturd pe drese, unde i-aril afla, oil in Tigani domnesti,ori boiaresti, ori cAlugäresti, sä aibä a-I lua, cu totd -ardaye el, sd-i clued la casa sa, si nime sa nu stia in po-triva cartii gospodil. lard cine aril aye mai multu a ras-punde, sä vie fatä. L[ea]t 7239 [1731], Martie 14.

74. Adecd ed, Marfta, calugärita, care amil fostil giu-pänias[a] lui Dumitrasco Ursachi ce ail fostil Stolnicil-Mare, inpreuna cu ginere-meil, Toaderd Carpu Sulgeriuld,carele ad tinutd pe nepoata-me, fata lui Ghiorghitd ceail fostil Spätaril-Mare, facemd stire cu aastä scrisoarea noasträ, sä sä stie cd, tämpländu-sd de ad botedzat soru-me Catrina Spätäroe, giupäniasa lui Gheorghitä Spät[arid],soacra lui Carpu Sulg[eriü], pe o cucoanä a räpausatului San-duld Crupenschii Med[elniceriil], anume Catrina, ad data soru-

11992. VOI. XVI. 21

www.dacoromanica.ro

322 DOCUMENTE AMESTECATE

mé danie aceii cucoane unalTigana, anume Vasili Pruna,facuta i zapisa, i acmu îmi spusa dumnealui

Lupula Crupenschii Comisula, fratele aceil cucoane, cumüca acela zapisa, de la soru-me, s'aa rasarita. Deci ea,tiindú poveste pentru acelü Tigana, caci Tiganulü acela

iaste de pe parintii notri, ea marturisescu cu sufletulameta cuma cä iaste data danie de soru-me Spataroe aceilcucoane ce-aa botedzat-o, i pentru credinta amü §i isca-lita ea cu mana me. $i cu a&ista scrisoare a noastra saaiba a-la stapani pecuma l-aa data, caci ca i cu voenoastra iaste aasta danie.

U Iasa, vletü 7240 [1732], Iuli 22.Marfa Ursachioe. Carpa Sulgera.75. Iai, 27 Iulie 7241 (1733). Carte de judecata a lui

Constantin Nicolae-Voda, pentru Ilie biva Logofata deVisterie" care s'a pint cu Costache Purice Vela Cap[i-tanal", pentru Tiganul Vasilie, feoru Cobuzariului". Tatallui Costache era Gligora§a fiinda unü Tigantfugara peste dot, tnil saptamani, 1-ara fl platitu Ilie §i deOganaritu, i apol aü fugitu Tiganula, iara, mai pe urma,peste cativa anI, viinda Iona Purice Post[elnica] dina Tara -Romaniasca, unchiula lui Costachii Vela Cap[itanü], frateletatane-saa, §i aflandu pe acela Tigana, l-aa vandutu rapoo-satului Ilie Catargiu -aü fostu Logofata-Mare, i Ilie ni-micü n'ara fi tiutü. Acmu, aflandu Ilie pe Tiganü la Lo-gofatiasa Catargioae, §i traganda sa-la ia, fiinda a lui decumparatura . . Ilie apucandu pe Costachi . . §i ceranduca sa-I dé Tiganula i acel dzace lei, datorie tatane-saacu zapisa . . i-ama oranduita cu gudecata la ... dum-n[ea]lui Costandina Rusata Hatm[an]u. . . i, dzicanduCostachi Purece Vela Cap[itana] cuma ca elü aü fostu decopilü micu dusa in Tara-Romaniasca, de aü slujita ra-poosatului parintelui nostru, Marii Sale Id! Neculai-Voda.

acolo aa crescuta, §i de aasta poveste ela nu §tie ni-micä. a tatane-saa aa fostu drepta acela Tigant, aa aunchiu-saa, aü de inpartala ; murindu tata-saa i unchiu-sail, nu tie a raspunde nimica ; numaktraindu matu§i-sa,

i-ad

pi

pi

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE AMESTECATE 323

pe care ail tinut-o unchia-sda Iona Purice, s'ail pus dzileastddzi, Ili li 27, pand la Santd-Märie Mica, sa cheme Cos-tachi pe mätusi-sa fatd, sä o intrebe . . . si sä-s1 caute siIn scrisori.

76. Io Costandinü Necolae Vo[evo]da . . . Dat-amü carteDornnii Miali boiarilor . . ., si, pri cine voia trimete, sa fievolnici cu carte Domnii Miali a cauta In tam DomniiMeali pre al! sal drepti. serbi Tigani, ce dziserd ed aade pe Pätrasco Basotd . . ., pre zapisü si pre ispisoci ceati pre ace! Tigani : anume pre izvodü ce vora arata ; deci,oriunde aril gasi de ace! Tigani, si dint"' sämintie lora,ori In tiganii domnestI, ori boiresti, sail cAlugärestl, saaprina tärgurf, saa slobodzil, sa aibd a-I lua, cu tottl &arilavé, si sä-I duca la cas[ä]le lora. Iarü, de aril aye cinevaa rdspunde, sä vie sd ste de fata la Divanti. Asijderili sipentru 2 fete de Tiganti .. ., iaräsi undi le'ra gasi, sä aibda le lua, si nime sd nu cutedzd a sta Inpotriva eärtiiDomnii Miale. Mai, de i-ara aye ceva a rtspunde, sa viefatd. U Iasa, 7242 [1734], Iuni 1.

Prot. 3t. Log[o]f[d]tü.77. 17 Octornbre 7243 (1734). Nico Great calugärula si

cu fitorii mei, Proca. si Vasile si Marta", dad zapis luiToaderü Jora, pentru vinzare de vie, si o hirtä de locastärpu dinü dialü de vie sä fie dumisale de cdsoe si deograda". Marturi : gupdnula Costachi biva Vela Spat[aria]si dumnealui Costantina PäladiCuparüsi dum[nealui] Ghior-ghitä Logofdta otü Visterii".

78. 1736. Izvodü de Tigani de pe Pätrascu Basotä VelaLog[o]f[d]t cad". sä Ad. prina Tiganii boeresti si pe la md-nästiri si pe aiurile, sd sd stie ; leat 7244 [1736], Ap[rilie], pre-cumü arata si dresili de acesti Tigani. Gligori fetora Petri!si Parascd.I... S'ail aflatil la Gheorghii flancula, vändutade Veliscu Panaitachi ... Tudosca . . ., care este dupa un Ti-gana anume Colibara, a Visternicesii lui Ilie Cantacozona,la Serbesti ... Atl tinut-o una Tigana muntenescu, Savalautarti... Acesta Sava tine o Tigancd a Botianului . . .

Costantinü Cucoranult1 Pit[aria], Titiiana..., nepoata de sora

www.dacoromanica.ro

324 DOCUMENTE AMESTECATE

luI Gavrilü Cucosil, care este la Cetàtue .. . Griaca Calie.. .,

Costachi este chimingerg . . ., zlotaril... Postolachi fialrglui Dodad, ce iaste la Margineani, iarg Safta este la Ba-cani, vadui, in curte slujeste, si are ung fkorg cizmargin Esi. Pascalina, sora luI Cucosg, ail vandut-o PatrascoStolneculti Bänariului, cu doI feti si o fata, si, fiindg bar-batulg Tigancii a lui Iordachie Vorneculg, ati intorsg banifbanar[iullui Iordachie Vo[r]n[i]culg, si sintu fkori fata laRoznovd, insuratl, anume Coca si Puleng si Marie ce otine fiorulti lui Calotonü, cu fiort Fia)rii lui Vasilie Ba-lig[a] e-amil scristi la trätajg. Apostold si Ilinca, feoriflui Stefang Ursariulg, fratele WI. Gavrilg Cucosg. Va-s[i]lii si Tanas[e], feOri lui AndreI Cibotarg, tija frate luiGavrilg Cucosti.

Ilie Veld Pitarg.Toaderg Basotä Post[elnic].

Iong Nacul Tig[ang], -ag tinutü pe Durca Tiganca...,si Iong Naculg iaste frate lui Maui Jitariulg.

Dodanü si Agapie ... Ioana, fata luI Matei Jitariulg : iastela manastire lui Carligg.

Vasilica, fata lui MateI Jitariulg, iaste dupa ung Tiganganume Orheianulg, a Hatmanului Rusatti.

. . . Danailg Tig[anulü] g[o]s[po]d, ing Orheig, si c'ung fe-Ulri.1 a lui, anume Stefang Tig[anula] de ferg.

Esanca, fata lui MateI Jitariuluf, -aill tinut-o Märza Ti-g[anull, cibotarg a Vor[niculuI] Lupuld, si cu fedoriI lord,Stefang i Romani:4 la OrheI tärgu, ce i-ag scostl CocaTig[anulti], Masinü Brurnarg cel mar[e], mosil Coati, siCoca fetorg lui Costing Liahulg, si Costing ag tinutü pePascalina, sor[a] luI Gavrilti Cucosg.

Pulang, frate Cocai.Vas[illie feorg lui Andrei gude, frate lui Cucosg, si

frate si lui Stefang Ursariulg.79. Catastivg de Tigani mei, carii santu fata, pre-

cumg arata anume maI gosg si precurng arata si zapis[e]le ;leat 7244 [1736], Iuli 25.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE AMESTECATE 325

Apostold Mavrichi . . . Oprina, fata Langal si cu copiiluI, anume Sofrine . . . Iona Barsand, feord lui Bascald...,Toderd Chirtifd . . ., Ursula Barca ... Damiiand . . ., AxiniaTiganca, fata lui Botocdand Tiganulii..., Iona Ciocarlanti...,AndreI Tarcanil .. ., Stefand celd schiopu, feoruld luiBandurd si inma (qama) lor Acsana . .., Dumitrasco 'pail_

Vecinif moldoveni ce avemü, precumil arata anume.Vecinil ota CalinestI, ce mi-ail venitü la inpartala cu

verif meI Paunestii, Onofrii sin Bianco, cu feorif lui,anume -, Iona bratil OnofreI Bianco . . ., Dumitru sinülonü Gumu, ad fostil duvalmu la mine vecind, dind Costana..

Vecinii dinü Dolniciani, carii sintu fata, si dind Solda-nestI, - ce n[e] santu datI de dum[nealui] socruld med Ba-sota bivil Veld Vist[ierid] . . . Stefand Dolnianuld, cu 3 fe-orii WI, anume Toderü si -. [se inseamna printre rin-

duri ceI morti] [la toti, se adauge : Dolnie'anuld], Lupuldfei.',oril Cornii . . ., Gligorie fealrii lui Costand. . . Acestaiaste frate de pe tata cu Gligorii si cu Chiriiacd, facutücu alta fameia.. . Costantind feord luI Andriesd Maga,vecind dinü Soldanesti, cu copi lift', Leontii . . ., NiculaIfeord lui Toderd a 1111 Vas[i]lii AbaI, care-I facutü cuIlinca fata MagaI, cu copii WI, otil Soldanesti ; Iacobu,frate lui Lupasco, feorü lui Simiond Cazaculd, cu fe6priIluI, anume -, ota Soldanesti ; DonicI, de niamuld lui Ra-voes, cu feorii lui, tijd ottl Soldane;ll ; Ghiorghita To-hila ..., Vasilii Andonii [de alta mina : dati ManiI].' 80. 2 Julie 7245 (1737). Scrisoare particulara pentruTiganI. Ca Tiganca lui Ursache este calugarasca... Ti-ganca domnasca. . . Sa fie liner! si omenI facutd.., Ur-sache debe merge de batrantl."

81. Antonie arhiepiscoptl si Mitropolitd S&avschii, pre-cumil sa sa stie pentru niste TiganI ce mud avutil d'in-partala cu dumnaluI Ilie bivil Veld Pit[arid], anume IorgaTiganulii sand lui Danaila, care Iorga este a Pit[ariulun Ilie,iarti Tiganca lui, Floare, este a noastra, a manastirif Putnif ;decI ni-amd invoitil cu dumnaluf Pitariuld Ilie, si ni-amilinpartittl aorii acestord Tigani precumil arata anume mai

www.dacoromanica.ro

326 D OCUMENTE AMESTECATE

gosd, si pre Inpartala ce amil facutd, sä aiba dumn[ea]luIa-sI face si ispisocd domnescu, nicIodata sa nu sa maisschimbe, ce In veci sa stapaniasca. insa si adasta sa satie ea acestI Tigani s'aú' tamplatti de ad [a]prinsu o arie

cu pane si ail facutd multa paguba Pitariuluf Ilie, si dum-nalui, pentru voia noastra, all iartat ace paguba, si noiInca, maI vinindu-sa giumatate de Taganca dint). Paras-cava, sit giumatate de copild, care sa fa[e] unü sufletü,l-amd lasatil si noI In parte dum[i]sale PitariuluI Ilie.

Leat 7245 [1737], Iullie] 3.Parte dum[i]sale PitariuluI Ilie.Chiriiacd, cu copii lul.Paraschiva, sora luI Chiriiacia, cu parte iaI dent' copif.

Parte Svitii Sale pärintelul Ursulti, cu doI copiI, Vas[i]liesi Iond, car[i] acestf dol copiI santa Maltí cu o Tigancaa PitariuluI Hie.

[Iscaleste :] Antonie Mitropolitü Suavschii.Sturdzea V[e]l Log[o]f[a]tu.Iordachi Cantac[u]z[ino] Vor[nicd].82. 28 Julie 7245 (1737). Grigorie Ghica-Voda catre

Ilie bivii Veld Pitaru pentru Tiganca Vazdoaga, flindiimaritata [mama eI] dupa und Tigana domnescu, de mo iia,care s'ad trasd Domnii Sale lui Mihai-Voda di pe mosuldDomnii Sale, Toma Vorneculd. . . S'ail aflatii vandutI deIordachiuta Pah[arniculd], fioruld TorniI Vornecul... Amilporoncitd si vechililord Domnii Sale lui Mihai-Voda casa-I de altI TiganI de niamuld acelora, In loculd cestord-ad iasitil rai."

83. Dupa 7246 (1737-8). Izvodil de Tigani carif ad fostu In-partitorI cu Marie Sa Mihaid-Voda, de pe Toma Vor[niculdCantacuzino] : Melinte,Dafina, fata mare, ce iaste laTarigradd,la Mihaid-Voddl. Anita, çe i-ad zisil iard Dafina, pe nume ceI-lalte ; ¡aril este maritata dupa und Tigand, anume ota Fe-restI... Vasilie Ciurca Tig[anulil]..., Isacd..., Ursula Tig[anuld]holt. [holteid?], dind ata luT Gorgand gudile..., Gavrild Tig[a-nulil] herarid.

84. Galata, 28 Iunie 7247 (1739). Grigorie Ghica-Vo da

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE AMESTECATE 327

lui Ilie bivil Veld Pitar, pentru ocina in Galbinf, de laTinutuld Niamtulhi", foasta a lui Gligorie Purice Cluqer]u,si Gligorie Purice candu a fostu aice in tard i-ad fostuvandutu luI Ilie Pit[arlu pe unit Tigand . . . la valetu 7230[1721-2]... Ducandu-sa si Purice hi Tara-Romaniasci, ad ra-masil Ilie Pit[ariuld] pagubasd, si, negasandu alta nemica peurma lui Purice, fara aasti movie, s'ati fostd data si alticarte a Domnii Mele, Inca Ind Domnie noastra d'intaiii, casa popriasci Ilie Pit[ar]u aasti mosie si sa o stapaniasci.lard cariI dind niamuld lui Purice, sad din frati, i-ard daTiganuld sail baniI -ati datu Ilie Pit[ar_II pe aceld Tigand,sd-si ià mosie innapoi la stapanire lord, si- pand acumiinici Tiganulii, nici baniI nu i-a mai datu nime. Pentruaceia iata acumd s'ad pusti dzi, pana la sase luni de vordda fratiI sad niamuld lui Purice bahii, sail Tigana luI IliePit[ar]u, sa-s1 iä mosie, iard, nedandu pand la dzi, SA rd-mae mosie de istovu la stapanire lui Hie Pitaru."

Adaus autograf al lui Veld Log[o]f[a]tte.85. Crucerd Mardare, sanatate ill poftimd. Alta, pentru

niste Tigani cari s'ad data, ai dumisali Pitariului Ilii, dindTiganil Marii Sale Mihal-Voda, cari stii poveste, si, mar-gandu acold, i-ad luatii pe Tigani si-ad dusd la casa du-misali ; dar el acumd s'ad sculatü si ad fugitd iard acoloinnapoi. Pentru care, viindu omuld dumisali acold, sa-idal pe mana omuluI, ca si-I aducd iarasi la dumnalui ;cad stif poveste curnd i-ai datd, cd si carte gospodu siravas[uld] nostru este la dumnata. Ci da Tiganil dupd cumds'ad hotaratil atuncI 1 Masta, si flI dum[neata] sanatos.

Iunie 18 [c. 1740].De bine voitori

Iordachi Cantac[uzino] Vor[nica].86. Milostive si luminate Doamne, sa fll Mariia Ta sana-

tosd. Jeluescu Marii Tale pentru randuld unord Tigani ce adfost avuta amestecati socru-mied Basotd Vist[ieriuld] cú ra-paosatubi Iordachi Toma [Cantacuzino] Pah[arniculd], ca,

1 Atunc mazil.

www.dacoromanica.ro

328 DOCUMENTE AMESTECATE

dupa ce aü muritü Pdh[arnicula] Iordachi Toma, neavändufetori, i fiindu-I Mdriia Sa Mihal-Vodd mal aproapel,ati rämasa Mariia Sa mostenitoria, i acuma, la a treiaDomnie a Mdrii Sale, cersindu socrulü mea parte denüTiganI, aü stätutd Mariia Sa la Inpärtald, i neste Tiganice era de fatä la OldnestI, i-aü luata In parte Marii Sale,iara socru mieü data niste TiganI carii nu era defatd, anume una *tefan Tiganula i o Tiganca VAzduaga,precuma ama si carte Mdrii Sale ; pre cari Tiganil, daed

aflata acumü, sa aflä vändutI de räpdosatula Toma,ramasa färd Tigani ; i mie mi sä pare cd asa

avea cali sd iaü parte dinü Tiganii cetî ce sintu fata, -ca acestie sa tragü dina Tiganii socru-mea. Ce mä rogaMärii Tale sd mä oränduesti la dumn[ea]luI Iordachi VelaVor[nic] si la alta bobria, la cine o fi mila Marii Tale, säle ia sama i sä-mi filed dreptate pecum a fi mila MariiTale. Robula manii Tale : Hie biva Vela Pitfarial.

Dum[nata] Vela Logofata i dum[nata] Vor[nica] Ior-dachi, sä luatI sama si sa faceti dreptate, de vreme cdacei Tigani ce i s'aa data In parte sa, de Domniia SaMihaI-Vodd, cu inpärtald, s'aa esita räi, sa é dina alti Ti-sani din niamula acelora, In loculü acelora rdi.

[La 18 Julie 7247 (1739), porunca a i se da Lupula Bu-raga, Tiganula Märii Sale MihaI-Voda".

0 scrisoare particulard vorbeste de Tigani cu meste-suga : unula de heal, unulü cibotaril".]

87. IasI, 24 Octombre 7250 (1741). Märturie pentru ju-decata luI Hie bivü Ve[la] Pitaru cu NeculaI Buciumabiva Post[elnicar , pentru un Tigan. S'aa aratat acte. S'aagrudecatu sa a§tepte Buciurna Post[elnica] pand va venidumn[ea]lui NeculaI Jora Med[elniceria], flinda la slujbddornniascd.... gudecata, i s'aa pusa i protocola...

Iona Neculcea bivü Vor[nica], Aristarha Bant, Io[ana]vt[ori] Log[o]f[d]ta. [ Vo : ] Aü trecuta la protocolü."

88. Precuma s'ati înpärtitu fiorii lul Stefana GrosulaMing Racovita era fail unei fete a lui Torna Cantacuzino (Ge-

nealogia Cantacuzinilor, p. -12 §i urrn.).

i-aa

Lanaiea anal)

/

I

niama

pi

Ape sot

www.dacoromanica.ro

D C UMENTE AMESTECATE 329

Tiganului, care i-ati fäcuta dinpreund cu Carstana Tiganca,ce înpärtitu cu dumn[ea]lui Toaderd Pdladi VeldVist[ierd], flindO. Stefand Grosuld Tiganuld aid met', iardCarstana Tiganca fiindu a dumisale Vela Vist[ierid], depe CIaurestI; leatd 7250 [1741], Oct[ornvrie] 25.

89. Iasi, 2 Februar 7250 [1742]. invoiald pentru Tigani,cu carte de blestem de la Mitropolit. S'aü ruptd, si deacin innainte sä nu mai fie niciodatd. "

90. Ia, 3 Octombre 7251 (1742). Carte de luat Ti-gani de la Costandind Nicolae-Vodä. lard care Tiganis'ord afla cu pricini, avändil cineva a rdspunde, si. aibda merge la gudectitorial de Tinutd, la care Tinutd sävord tämpla, sä le ia sam[a], i, cumd s'o cdde cu drep-tate, sä le hotdrasca pricina."

Prolilt. Veld Pit[arid].[Pecete cu chinovar, avind armele arninduror terilor.]91. Izvodd de inpärtald carele s'ad triimisd cu carte

Mdrii. Sale lui Vodd, pe unde s'arü afla, sä.-I 7251[1742], Oc[tomvrie] 3. Tigani ce sä aflä la Tara-Roma-niasca, carii pe unde rdspunsu cd sintu,carte Märii Sale luI Vodd la dum[nealui] Dumitrasco SuciVeld Agd, ispravniculd Tänutului Putnii, sä sä agungd cudum[nealun ispravniculd marginii T[d]rdi-Rom[d]nestT, dela Focseni, de ceia parte, pe unde s'arü gäsi de acestlTigani, sa de carte dum[isale], sä aibd a-1 lua. ApostoldMavrichi, gudele ...Safta Tiganca aú fostu a dumisali Sal--band Botianuld Pdh[arnicti], de pe gupäniasa dum[isale],mergändu dupti Tiganuld nostru, m'ed vändu[til] i Tigancamie, avandu si. 4 fete si und Rona, carele s'ad raspunsula mänästire la Ungured, pe Budzed.... De pe unchiu-miedGavrild Leca Post[elnicd] . Marco, Opre . Carii acestlTigani säntu la Gherghita, la casa Predii Cap[itanuld],afländu-sä denteacesti Tiganl vru-und, ord spune i pealtif, cd-sti multe sälase de Tigani dusl In Tara-Roma-niasca. Dint' Tiganii de pe räpftusatuld dumnelul socruldmett Neculai Basota. fostu Visternicil-Mare ..., Ste-fand Ciuntu . . Anita, torcdtore la Opm[nealui] Andres

ià ...;

scristi

&ad

i-amd

si,

www.dacoromanica.ro

330 DOCUMENTE AMESTECATE

Rusatti Vela Banu, vanduta de Todera Zosima Post[el-nica], Timusa, Gradina, Eladii Tig[anula] ..., la dum[nealuI]Vas[i]lii Sturdzea Stolnica, Gligore Mate, Clima brataMate, Pinta sora lui Climti, Cozma, Dudana, Grunzulti,Toadera Ursulenco, Mardarie, Clemente ; feorula Baju-luI, Olecsa BoboriI, Luca, Stefanü HorbaceI (si,: HorbateI),Vas[i]le Cutulü, Costana.- Iscaleste Ilie bivü Vela Pit[aria].

92. Acestu izvodzal de acesti Tigani . . ., cari TiganfimI santa de pe unchiula meü Gavrila Leaca Post[elnica],unde i-ara gasi, sa aiba a lua si sa ni aduca la casa me,iara, de aril aye cineva a raspunde, sa ne faca stire ;l[ea]t 7252 [1744], Ghen[arie] 25 .. . Radula fitora Inf. Ionalucreadza la fira la Patrasco Catargiula . . ., Ioana II-ganca, muma feorilora, sora AnitiI torcatoriI, fetele luiHorusco . .. Dumn[eata], nepoate Gligorita Hajdafi, pof.tesca pe clumn[ea]ta sa-t1 fie aminte pentru acesti Tigani,si, orI la cine 'I afla, si neputandu-I lua, poftescü sa-mifaci stire, si cu ce pricina i-ara opri.

A dumitale ca una parinteIlie biva Vela Pit[aria].

93. C. 1750. Lista de Tigani ce sinta la d[u]m[nealuIlV or[nicul] Iona Sturza". Vasile Bandora, si acuma II zicaBardana... Fata lui Vasile, care este carsmarita Ina Tar-gula Frumosa."

94. C. 1750. Lista de Tiganl. MaI multi' Ursariulti".Un cibotara". Unul se chiama Roman.

95. C. 1750. Lista de Tigani. Lazora Minuna ..., Nas-tasie Bata ..., cine sintu dintfacesti TiganI, sa sa stie.Todera care tini Tiganca a Catargiului, V orniculuI Ilie,cari dzici ca tini Tiganca Perjestilora, care este la Per-julü ; Sandula cari tini Tiganca manastiriI Rascal*. Iftimii-ati tinuta Tiganca luI Soldanü, si este la BarlicI . . .

Costantinü, ce tini o Tiganca a lui Ghiorghita Motoca,si aa trii fil : s'aa vinitü CatargiuluI. Iona bratü Costan-tinü; tine o Tiganca a lui Iordachi Vor[niculun, fata luiBeliboa, si n'aa c9piI. . .

www.dacoromanica.ro

DO CUMENTE AMESTECATE 33 I

Cine sintu dinü Ilie i bratd Toderd, dzicd ea nu still, casintu la Tutosie (sic), fata Berjestilvd, la Munteni.

. . . Andriesti Miculd."

96. C. 1750. Iordachi Rusatil Log[ofat]." Izvodd deTigani care me-ad data nenea de zeastre, si Tigani de cu[m]-paratura" : Agapie, Coca, Fonie.

[ Vo : ] Izvodd de vecini de Vercesti, care pe unde santa,sa sa stie : Sanduld nepota lui Todosd ottl Racatunii, An-drei ota Faraonii, sna lui Mancasd, Nica sna lui GligoreBolog[a], Gavrild sna luI Gheorghita Bolog[a].

Vecinf ce me-ad data nenea de la Doroscani. [Patrula numar.]

97. C. 1750. Imparteala de Tigani. Parce Tiganula,Danila, Dodulii, Antimie . . ., si o copila, si o fata estemaritata la Olanesti, si 2 fete la Dobrovatil . . . Neculalcelü de la Vintilä, feoril Saftil ce atf tinut-o Badica, sio fata tijd a Saftil, Ind Barladd maritata. Iond lautard,Raduld sind Iona, lucriaza la herd ; Sanduld cobzarü,Trifa ce o tine Ciople, Ioana Tiganca, muma feorilord,soara Anitil torcatoare . . . Ilie Pit[ariü]."

98. 6 Maid 7262 (1754). Carte de judecata a lui DM.,bivii Veld Cluqerd], is[pravnicd] Pu[nill" , arata ca innaintealui a venit Ionita Pruncul Sat[rard] cu carte de la Domn,pentru Tigance ce are la dumnealord Toma si Iona,feorii dumnealui Patrasco Catargiului". Se aduce un actde 42 de ani, de la muma dumnealui Sat[rariului] Ionita lamana dumneei SaftiI Costinoae, socra dumnealui PatrascoCatargiului". Dupa acé vanzare ad mai traitd Safta Cos-tineas[a] 32 de anI, si muma dumnealui $at[rariului] IonitaPrunculd ad traita 25 de ani. . . Fara de cale sa acoli-sescu dumnealord CatargiestiI de dumnealui Sat[rariul] Io-nita . . . Sapte suflete de Tigani ce s'ad prasitd dendTiganca dumnealord Catargiestilorü, si s'aa venitii dum-nealord Catargiestilor dupa Tiganula dumnealord 3 su-flete, si dumnealul Sat[rariului] Ionita 4 suflete, fiindca Ti-ganca dumnealui ad slujitd Catargiestilord pana -ail

www.dacoromanica.ro

332 DOCUMENTE AMESTECATE

murita, si dumnealui SAt[rariul] Ionita aa fosta pAgubasade slujba el."

99. 2 Iunie 7262 (1754). inpartala Tiganilorii, ce amaavutü cu dumnalui Costandinü Cant[a]cuzond biva VeldPah[arnica], cuma aratä anume." Nume : Moisdi si Sandulace are porecla Galaita . . ., rAzletiti de de multa, trAitori Inparte Nistrului : niclo slujbA n'aa facuta niciunul denastapAni . . . MoisAi, fe&)rula celü maI mare, insurata, tineTiganca omeneasca ... Sandula Galaita, Insurata, tine Ti-ganca dumisale Med[elniceriului] Vasile Buhaescula.Sanda,sora loft, maritata dui:id una Tiganu, si aa 3 copii, si cumuma lora sä facu patru suflete. De care, pe Sanda Ti-ganca, cu una copila a ei, s'aü data in parte stApAnuluiTiganului, iart doI copii ce rämänü inü parte TiganciI,unulü sä fie a dum[nisale] PAh[arnicului], si una copilü afOorilora luI Ilie Pit[ariulun . . . Din nainte dumli]saleDumitrasco PAladie Hat[manula].

100. C. 1760. ListA de ]'iganii lui Cost[an]d[i]na Log[o]-fata. . . Stefana GabAra, data mamii de la mosula IonaSturza Vornecula ; Ursa, fata lui Stefanü Pelina, pe careaa tinut-o Alexandru, feorula lui Vicola... Acè Tiganedsa rAspunde cA este dina Tara MuntenescA."

101. Cinstite al mid mai mare, ca una pArinte, dum[neata]bAditä Sandule, cu multa plecticiune saruta cinstitä mrinadum[itale]. MIA, bAditä, c'arna triimesa eastu pAntAra ladum[neata] sd-mI dal Taganula sä mi-1 aduca ; numaI marogu dum[itale] sä pul sa-1 pui la mare pazA, cAnda mi1-a adus[e]. IVasta. SA fii dum[neata] sAnAtosa.

Ala dumitale mica si plecatuVaslilel Velu PahlarnieJa Vela COI-Wan-al

MA rogu, badi, sA nu-mI umbli pantärula jaba, - sa mi-ladaI, cA mi-i trebuitord ; sA miluiased milostivula Durn-nAdzal sA vA vedema cu sAntitate.

[V() :] Viindu Vasili Biletchi, pantira otaRopce, cu acesturAvasa de la Vasili capitanula de Ropce pintru una co-pila de Tigana ce aa avuta la dum[nea]ui] Jitneceriula

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE AMESTECATE 333

Sandulü, ca sa i-1 trimita cu pantirula acesta, si, intarn-plandu-ni si noi la gazda dum[isale] in Botaseni, amafostu fata candu 1-aa data dum[nealui] pe mana pantiruluisa i-la duca. $i ama data aasta marturii ca sa-I fii decredinta pecurna ni-arnü tamplata si noi fata.

Leatü 7270 [1762], Ghen[arie 1 22.

Grigori Balsa Log[o]f[a]t m'ama tarnplata.Calistru egumenü Cusulii m'ama intanplatü.

E61).tc4 EEpollóvazoç ..-( . Aó.p.v.rig ippropó.

. . . - Al dum[itale] : Jic[nicerial Sandula Ilii, care estidum. Vist. Catargiula. Damitrascu Branü Com[isa]... Co...Blebe m'ama tamplatü.

102. August 7273 (1764-5). Inpartala de Tigani." An-drei Bandura are trel feti si o fata". Iona Bulita, Lupa,Costandina copilü." Mai ramana trel sa sa inparta indooi." Sava holt[eial, stricata de fulgeratuta... Giumatate savine in parte Postfelnicului] Mih[a]lach[e] Jora..., Iona Bulici,Catrina Tiganca, fata Guzii . . . Iaril, pentru gum[a]tate desufletü ce s'ara mai veni in parte dumisale, atasta partes'ati data pentru mestersugü Catrinii Tigancii, fiindu in-vatata a toarce [la roata ; sters] bunbaca cu roata, si,luind-o Post[elnicula] Jora, ramane Jicfniceriula] Sandulapagubasa de la mestersuga Tigancii. $i pentru aceia sararnae a.a gum[altate de copilü in parte Jic[niceriu-lui] Sandului." Tiganul $ova. o Tiganca fara meste-suga".

103. 4 Mart 1765. Costandinü Post[elnica], fiorula ra-puusatului Ionita Pruncula, bivü Vela $at[raria]", da zapiscumnatului Sandula Ilii bivil Vela Jic[niceria]", ca, dupamoartea tatani-meü, tatuplandu-sa de ail muritü soru-meaSafta mai innainti, i-aa ramasa doi copii si o fata, si, tra-gandu-ma dumnalui cumnatuld ca sa pul zastrilea ce ailluatü cu sori-mea la mijloca, si sa inpartirn ü. toate ra-masiturile in doio, fiindu numai doi frati la parinti, amüstatutif la invoiala cu dumn[ea]lui, si ama facuta asezarea,di i-ama mai data si dina vii si dinü Tigani si dinü mosii."

www.dacoromanica.ro

334 DOCUMENTE AMESTECATE

Apoi Costandina cere judecatd la velitii boeri". Ni-aaluata sama, hotärtita cd asezarea i invoiala ceamü fäcuta noi mai Innainti, nu poate nime ca sä o sträce,ce sa fie stätätoare i niclätita, i, dändu-m[d] gudicata casä mä VI de a.sezarea ce amü facuta, di iznoavä amastätuta cu dumn[ea]lui cumnatult1 la asezare si la Invoiald,si, dinte acele ce i-ama mal data la asezareadina bund voe dum[i]sale aü priimita di ail datu dolosutea lei agutori la biserica ce estea ränduitä de tatd-meil sä sa facd In Focsani, di piiaträ, i aü mal data §io crasmä la ulita tdrgului dinü Focsani, iarü bisericii, castt-I flu vinita pentru sufletula rapausata suroru-mea, fiinda-cä la moartea surori-mea aü läsata cu limbd de moarteca stt i sä vänzd mArgaritariula ci i s'aa data di talk.meü zestri i sd i sä facd o biserica cu acei bani, pentrusufletula ei, i, socotindu-sd cd estea mai bini sä sä deaagutori la biserica pdrintasca, aa data si dumn[ea]luicurnnatulú acestea dol sute lei di mai susa aratatea, dinapatru sute lei ce sal-1W daa pentru cheltuiala unoramori ce aa fdcutil dumn[ea]lui Ina Ode, i aü data sicrdsma, ca sä fli si soru-me, dinpreund cu copii sai, cti-tora la svanta bisericd. Deci, di aice innainte, sä aiba a-ida dumisale acele doio sute lei pe cari i-amü data zapisü,

daü bani cu vadè, dupti hotärdrea dumilorsale boe-rilora i dupd asezarea noasträ ce amü fäcuta. . . Sa numai fill ea volnica a mai gasi chipuri de pricini."

104. August 7273 (1765). Impärtala lui Mihdlachi jnraPost[elnica]" pentru Tigani : Iona Buliä. . . Fata GuziiTig[ana]."

105. 11 Septembre 1766. Grigorie Alexandru Ghica-Vodtt,pentru Tiganil lui Sandul Ilie care Iona Catargiu bivü VelaStol[nica]. Se judecase la Domnie M driiSale lui Matei Ghica-Voda, Irmainte starostelui. i, triimqandu In iastä prima-yard orna domnesca ca stt é Tigan[ii] dam[itale], ai eitüIn timpinare omului gl (*pod i ai luata Tigan[ii] Ina tariedina mana arrndsälului, zicAndu cä ai giudecatti pentruacela Tigana, si la giudecata venita ; care nu ti sa

si ni-aa

d'intdi,

sa-i

sd-i

n'ai

www.dacoromanica.ro

DOCUMENRE AMESTECATE 335

cddè sa fad un lucru ca acela. Ce, iata, scriemü, luinducarte Domnii Mele, sa cauti sa dal Tigan[in, sail, de aiceva a räspunde, iata te sorocimd la 20 zale a lunii luiOct[omvrie], sä te afle aice sä räspunzi la giudecatd ceai pentru Tiganü, cd, neafländu-te la sorocil, sä tii cd-tlva veni omü g[o]spodü de va lua Tiganu, cu cele ce are

va inplini, §i NThotile omului g[o]spodil de la- dum[nata].citindu carte, sa o la§i iard§i la mäna omului Jic. San-

"

106. 16 Julie 1767. Judecata lui Grigorii Ioand Cali-mah-Vodd pentru Tigani. Pomeniti : Täbärt4tii (boieri),Berbece Tiganü". Se reclamd unul de la Joan Sturzdbiv Vel Vornic. A al-Mat Ioan condica pdrinteluf du-m[isale], Ind care sd aflä scri§i §i alti Tigani. . . Iatascriemil dum[itale], i îi punemü sorocti pand Ind 2 sap-tämäni, negre§itd sä scoti d[u]m[neata] scrisori incredintatiasupra Tiganului acestue ce 1-aü aflatd la-dum[neata], oricd 1-ai cumpäratti, ori cd 1-ai luatd cu inpärtalä, ori cuvre-o danie cä 1-ai luatd de undeva Cetindü dum[neata]carte aasta, pe urrnd sä o dal la mäna Jic. Sandului."Poate trimete i vechil.

107. C. 1770. Cu bund diminetä md Inchind dum[itale]iubitd fiiulü meü Antohe. ./Vastä data mai multüfaia de cdtd pentru zapisdle celi de Tigani de la Ursachi*i de la Ursächioia i pentru izvozdlulü tatäne-med deTiganii de la Rächitoasa, cd, mergändü Toderü acmu,Mihdlachie aft data samd cd le-ad 'data toate la dum[neata].

te poftescd sä mi le trimeti, ori putè vini dum-nasträ (sic), ori a veni Toderü. i rogü pre milostivulüDumnedzdd sd va vädzü sänäto§1. Maid 20.

A dum[itale] maicd Safta Stol[niceasa].ed, mal mica fratele dum[itale], cu plecdciune särutd

mäna dum[itale], §i. ma rogü sd nu bänue§ti cd n'amdpututtl sa viü, darti mai de apoi doard oi putè sa via,-cä dorescü sä vadzil pe dum[neavoasträ] sdnato§1. Fiindüdum[itale] mai mica fratele dum[itale]. Toderü.

t Cu plecticiuni sdrutd cinstita mdria dum [itale], mama.

siSi,du I uf.

...

n'amü

Si deli

Si

www.dacoromanica.ro

336 DOCUMENTE AMESTECATO

Pentru scrisorili de Tigani ce-mi sail dum[neata] cd li-amdluatd de la frate-med Mihalachi si sa li trimetti le dum[neata],vei sti dum[neata] ca ed numai und suretd de pe unduricti sarbescu, pentru Tigani jorastl ce scrie, acela 1-am ialuatd, si und ispisocd domnescil ce s'aCt gudecatd unchid-meu Neculaiü Jora cu Tintestil, iard, pentru niste Tigarajorasti., si until izvodd de parte unchiului. Costantinu Jora,-aceste li-amii luatd. Marti acele ce-mi serif durn[neata] n'advrutti sa mi li de, si. nicI eti nu l-amti silitd sä le de!,dzicandd ca a cauta dum[nea]IuI, si, de ad dzisti ca-s lamini, rail ad dzisil, at in credit-11,e nu mi li-ad datd, ca nuli-asia Iftgadui, ca ce amil luatil nu tagaduescd. $i. santdplecatd Maid 20.

Fiiuld dumitale :Antohie Jora Sulgerd.

Ltd' Toderd si cumnat[i] ma Inchind cu fratasca dra-goste. $i pohtescil sa vie.

108. 28 April - [c. 1770]. Ilie Cat[argiu], Hat[man], catre-. Pentru o fata de Tigan. DecI, tiindca fata carndschiopatiaza putind, macard ca nicIo pricind nu-I da nicIla slujba, nicI la maritato, nici la facutd copii, nici lanimicd, dar cu toate aceste ed amti scrisd varuluf Co-standind Canano, cdruia vrea sd o daI ca sd o priimasca,cumd si. parinteltil Iftemie."

109. 18 Iunie 1770. Impartire de Tigani intre SanduldDie Stol[nic] si. Maria Prunculiasa, ce ad tinutii Costan-dind feoru Pruncului. Badita Tiganuld si cu AnitaStoinias[a]."

110. Pentru o Tiganca ce m'aü randuitil dum[nealui]Pah[arnicul] Grigorie Crupenschii sa ea de la dum[nealul]JicIniceriul] Sanduld Ilie, amü luatti pe Marie Tiganca, fataNechitiI Tigaml, si amd iscalitt.

Iona Ghinda Log[o]f[a]t. -- 1772, Iuni 5.111. 25 August 1772. Schimbare de Tigani. Nefiindd

copiluld de slujba, ad dat si pre muma-sa."112. Maid 1775. Listd de Tigani al" luI loan Cantaco-

zinó Vistier. Ghiculetu Tig[anuldb ce sd numeste a Pas -

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE AMESTECATE 337

canului . . . Toadera Opari Milai (sic)." Altul ce umbldrdzletü".

113. Izvodti de Tig[anii] ce avemü de inpärtald cu ma-nästire Rdchitoasa ; leta 1777, Fev[ruarie] 27. Dandorò,Vasile Vlaico zldtara, fiora. lui Mihaila ce aü tinuta pefata oicäí, Costinü . . Sandulti feora lui Vasile Vlaico,tine pe fata lui Pdladi Tiganii a Rdchitosii, iara. frate-rail (sic) Costinü tine Tiganca catargiascd . . Bäntezldtarti, Margarinta . . fiora Sauli otaRächitosa, Costina fiora lui Vasile Vlaico, sintü la Cruce-de-susa, in gura Rapedii ; tine o fatd a Vanii (Varii ?), a-nume Catrina . . . Sandula este in Tiganii domnesti . . .

Margarita este la Cruce . . . Dochita este la Ceucanf,Ina Tiganii dum[isale] Spdt[arial Bogdana.

114. 22 Iunie 1778. Monahie Casändra [asa i iscd-leste], fiica lui Crupenschi", aratd nepoatei meale CatriniiStolnicesdi . . . cd, crescAndu-o, amü i maritat-o i i-arnadata zestre patru suflete de Tiganl, pe feorif lui Prund...

intdmplandu-sd de aa murita una feorü holt[eia] dintr'a-cele patru suflete, mai rämäindu-mi una copila de Tigana,totü feora lui Prund, anumi Luca, deci ea, pentru multacdutare i agutoria ce amü avuta ea la neputinta mea dela nepoata-mea, cu alta nu ama avutti cu ce sä o multd-[me]scü, i-amü mai data zestre i pe Luca holt[eiula], feo-r[ula] lui Prund, In locula celui ce aa murittl . . . Despre alte rude a mele n'ama avutti nick, cdutare, i tu-turora le-ama fäcutti parte dinü Tiganif ce ama avutü.Mat pentru acesta asa amü socotita, fiindcd nepoata-meaCatrina mi-aü rdsplatitu cu asupra de mäsurd zestrea cei-ama data, cu mila i agutoriula ce amü avuta intr'a-täta vreame ; care i dupa moarte mea iardsti ntiddjduescasd-mi grijascd sufletula miea . . ."

115. Precurnü sd. sä §tiia cd, luîndü una. Tiganu ala miea,anumi Lupula, feora lui Iliia Tdganu, pi Paraschiva, fatdmari, fatd. lui Iona Daidd, Tag[ana] a dumisale badif Sandu-lui Iliia biva Vela Stol[ni]ca, i pentru Tiganca aasta

invoita cu dumn[ea]lui, i amü fdcuta schi[m]h-

11992. Vol. XVI. 22

Tig[anal,

ni-amü

Mesa

t

www.dacoromanica.ro

338 DOCUMENTE AMESTECATE

tura, di i-amil data Tagancd pentru Tigancd, pi Iftica va-duvd, fata lui Simionü Toronild, care ad luat-o und bu-cdtard a dum[i]sale, anume Gheorghita bucatarti Tag[anu] ;deci, dupd invoiala si asazare, ce amd facutd cu domnalul, saaiba dom[na]lui a stapani pe Iftinca Tiganca ca pe o driaptaroaba a durnisale. $i spre incredintare ni-amd data scri-soare unulti la maim altuia.

. . . . 1778, Dech[e]m[vrie] 2.116. 27 Iulie - (c. 1780). Ilie Cat[argiu] Hat[manul]."

Pentru o Tigancd. Taganca nu esti nici oarbd. nicischioapd, nici cu o patima."

117. C. 1780. Izvodd de Tiganii sfintil manastiff Flo-restii, ce sa aflä acumil, anume." TJnul tine o Tiganca fardde pricind". Nume : Malina, catam. Copii n'are, dart arenädejde." ,.Antohi fkord Olarig" Toader Ponegre." Is-cdleste : 6 o6tievog 4)XopecnEou Trvittog..

118. 10 Iunie 1781. Schimb de TiganI. $tefanü bratülui Mih[a]lachi bpbotariuld . . . Solomiia fata lui ToaderdTig[anuld] . . ., driaptä roaba dumisali . . . Iarü pe urmd,de aril esi Tiganca cu vre o pricind, ori sä o traga cinevacu niscaiva scrisori si dovezi la stapanire sa, off sd aibd vreo patimd de boald, aturia sd aibd dumn[eallui Hat[manul]a triimitea pe Tigancd Innapol si sa id pe Toaderti fra-tele luí Gheorghi, feorif luí $tefand Tiganü, dum[nealq,cu totd roduld ce va avé esitil dinteänsulü, si sa-lil std-päniasca ca pe un dreptd robd al dum[nealu]i." Iscalestesi Balasil Pit[arid]" .

119. 19 Mart 1782. Tägatif ce santil drepti aid miei ...Iond vdcarti, Tig[and] starpu . . ., Ioana Morsaias[a], cuund copild, bezd parte TaganuluI, Pricopi sand IondPrund pentru parti mäne-sa, .Nastasaia Crdunias[a] cu1 pl copild, Toaderü chiottolriuld, gumatati de sufletüdind Bardanias[a] Tag[anca] de la Hat[manul] Catargiu,$tefand 1VIutultl, Toaderd Chioruld.

[Imparte Sandul Iliia Intre flice, Nastasaica si Maria, sifiü, Filip.]

120. 6 Iulie 1784. Schimb de TiganI. Zamfira, fata luI

'

www.dacoromanica.ro

D OCUMENTE A MESTECATE 339

Ignatil Dorulil, ce esti fatd: mare . . ., driapta roabd anoastra. . . De s'a intämpla sä märitil eil pe Marie Ti-ganca dupa vre unil Tiganii, §i a face copil, sa ramaieschimbulti dreptd, adecd Tigancd. pentru Tiganca, iaril,candil Marie Tiganca dupa maritare ial a e§i stiarpa, atuncesa rämdie in loculil Zamfirii, pentru slujba ial. Sail, ne-putandil ca sd o märit, §i a face copii in saracie, la aceiasä nu aibil dum[nealun Pit[ariul] a trage parte. Iarü, pentrucdt1 copii va face Zamfira Tiganca, aceia sa-1 Inpärtimildreptil, §i pentru slujba Zamfirii sä nu aibu eti a mai cereparte, fiindcd mi-ail data pe Marie Tiganca, care, de s'aintämpla sä aibd vre o patimä de boald, sa aibd dum[nealui]Pitlariul] a raspunde cu alta Tiganca Intl locil. A§ijdere§i de s'a intämpla sd fuga de la mine la dum[nealui] Pi-t[ariull, sä aiba a nu o täinui, ci sd o dia pe mänd trii-misului meta. Curnü §i pentru Zamfira Tiganca, de s'aintdmpla cu vre o patirna de boald, sä avernü a raspunde,4jdere §i de a fugi la mine, sä aibu a nu o täinui, cisd o dail pe mäna triimisului dumisale Pit[ariulil]."

121. 15 Iunie 1787. Proces de Tigani. ,,Dupd. obiceiü§i ränduiala ce iaste, Tiganca trebne sä marga dupa bar-hatulil sal." .

122. 20 Iunie 1788. Petitie catre Domn a lui ToderüJora Pit[arif]. Dinü luminata poronca manii Tale ailmersu arrnd§elil ca sä radice pe Tiganil dinpreund cuTiganca lui §i cu totl copii lui §i cu toate ale Tiganuluice va avé, §i sa-lfi adued la casa me. . . Dumneel MariePrunculesd ail data numai pe Tigand pe mäna armd-seluluI, iard pe Tigancti §i. pe toV copii §i. toate ale Tj-ganului le ati popritil, zieändil cd are a raspunde... AceltiTiganft, holteitl fiindil, ail fugitil la Tara Munteneascd, .$i,furandü o Tigancd dinü Tara Munteneascd, a cui o fi nusa §tie, ail trecutil iard§il la Moldova, §i. a fäcutil unilcopilil, care Tiganed rnuntencd mai pe urmd, la vremerdzmiritiI, bejendrindu-sä toti omenii dinil Tara-de-gosil,s'ail rädicatil §i Tiganil Pruncului toti 5i ail mersu laBaldne§tI, 'Mil Tiganii dum[isale] Log[o]f[d]tilCostantin Ru-

www.dacoromanica.ro

340 DOCUMENTE AMESTECATE

sätti, si acé Tiganca sträind, muntencd, ail läsatil pe IonilTiganuld si copilulti, si all fugitü cu altil Tig[anii] a dum.Log[o]f[d]t. Mai pe urmä, Ionia Tig[anulil] ail furatil o Tigancddinil Tiganil dum[isale] Logof[a]t[ulun, de la BäldnestI, si,Tnpaceluindu-sa vreme, ail mersu iardsü la Putna, In Tig[aninPrunculuI, si are cdtiva copiT, precumil si Insusil dum.Log[o]f[d]t aft spusil la Divanil Oastä pricind. MilostiveDoamne l Tigahuhl acesta este dreptù Mil men copilulilcelil d'intdi este facutil cu Tiganca streind, muntianat ;ceelalti copiT säntü facuti cu Tiganca dum[nealq Log[o]-f[d]t Costandinü Ruseta ; apoT Marie Prunculias[a], ce drep-tate gdsäste de popreste Tiganca si totT copii si toate atele are Tiganulfi, puindu-s[ä] si inpotriva poronciI MäriiTale... Ma rogü... sä marga de alit doile omii g[o]sp[o]düca sd-ml" e Tiganca si copii si cu toate ce va ave. Tiga-nulil. Iaril, pentru cibotele oamenilorti domnestf si chel-quiala] me de 2 lunT, rämäne la driapta giudecata Märii Tale....

[Resolutie :] Merge la dum[nealun Hat[manulil].123. 26 Iulie 1792. - Jora cdtre Toaderil Jora Pitaritl,

fratele Mil. E bolnav. Acmu säntu treI rändurI de oa-m en! de canal nu rii-a data mäna sa ni cartämti deTigani ce avemil de pe niamulil nostru, si valti cd ail rd-masil sä sä präpädiasca cu totulil. Amil socotitü, asdbolnavil cumil ma aflu, sä mergu la Esf sd ma giudectl,si, dupd datoriia fratascd, nu lipsäscil a instiinta si pedum[nea]v[oastrd] ca de acmu inteo lund sti vä aflatI sidum[nea]v[oasträ] la EsT, sa stämil sd cdutdmil de Tiganisa flu ramai sa sä. präpädiascd. Tart], de nu va da mäna dum-ri[eavoasträ], si Itl socoti ctt poate nu s'orti pute scoate cutarfaloagele ce avemü, dacd Ttl priimi dulmneolv[oastra] sttma giudecü etl cu cheltuiala si osteniala me, si, din cAtIoi scoate, sä daft dum[itale], zaci doT, orI, daca nu-tf priimi,sä veniti la Esl, sa-I imptirOmil dupa scrisorile ce avemü,si fiisticini sa caute si sä giudeci pentru parte sa, cario gäsi ceva a luoa. Cdci dupa datorii InstiintezT pe dum-[nea]v[oasträ], ca apoI, pe urmä, cdtsi of pnte scoate, sä nuceretT; cd nu v'oI da."

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE AMESTECATE 341

IErail si Tigani de-al* lui Stefan Luca. La 1793, invoialdpentru a cheltui pe giumdtate".]

124. Cu fratasca dragosti Ind trichina dumitali, cucoandMariio.

Ffindticd pe acestü Dumitru Tägana l-aa cunoscuta co-pilula dumi[sal]i Banului Iamandiiti cd esti Tägana aladumi[sal]i, cari aril fl fugita de multd vremi, si, prinzan-du-la, iata cd-la triimisdiii la dum[neata] cu acesta armä-sdlu anumi Vasdli Zmdu, de cari poftesca pe dum[neata],luindu-la, sd aibu si rdspansu. Si, deosdbita, poftescil sidum[itale] ca sd multämesti pe armäsälu cu cibotile lui,dupa obiceiti ce ati. Si sänta ala dumi[talji ca unü frate.

Vasifi Raz[u] Vela Armasu. Ghen[arie] 7, '95.Cibotile armasdlului par la Dorohoia sdnta sasa lei ;

poftesca pe dum[neata] sä le dai armasaluluf, cad ea amafacuta o faceri de bini dum[itale], si de acumti voia slujidum[ital]i.

125. 5 Octombre 1797. Schimb de Tiganca ce-mi estebastind".

1264 29 August 1798 - Pit[ariul] cdtre --. Sd i se aducao Tigancd de schimb, dacd. e sandtoasä si fdrd vre opatimä. . . Iaru pentru copilulti ce ai zisa dlu]m[neata] cdare, träinda, ne vomu invoi". E vorba si de hotarniciamai eftiora", cu prilejul alteia, a unei mosii. Dart), candaa vini inadinsa numal pentru mosiia mea, atunce mi-aahotdrätti ca mal gosa decata cu o KM galbini nu poatevini. Apoi lasa sd gidici buna intelepcine dum[itale], per-zända aastd vremi de inddrndna (?), altd data a da o asasoma?... Ca mi-T indatori sa-ti slujesca in, toatä viata mea ;Incä t'a fi si pomand." Cere si o state de sad".

127. C. 1800. ,Cu pdrintiasca dragosti ma inchinu du-m[italej, iubitd fiica me, Mario. Ma rogu, pitru sendtati hfiCostachi, si nu bat): pi Stifanu, ca pi viiata me aa fostübolnavu, iard Tiga[n]ca pi jos nu poate sa vii, cd-I bol-navd tari. Pitru Pricopi Tiganu, si nu mai dai nimicd luiIoniti, cd ti-la ddruesc dum[itale] ; sd pi cielati Tigani totuai mai iarütd, cd-si forti spärdetl. Ma roga pri milostivu

www.dacoromanica.ro

342 DO CUMENTE AMESTECATE

Dumnazu si ti tii senatoasi, aminü. Maica : Catrina Stol-niasa. [Autografal

128. 1-ia August 1800. Schimb de TiganI. Si o fatade Taga[nu] mare, de maritata, sa fi de trisprazace, pa-sprazace aid".

129. 4 Februar -1802. Se da o Tägancd cu schimba" ,pentru alta luata cu schimbü". Sa-rni dei o fata orf unaMeta, sa fii de unsprezaci anl." Scrie un Chiesco, cu voiamosului Andreiü Cazacliii".

130. Cu parinteasca dragose ma Inchina dumitale, iu-bita flica mè Mariio.

Cu parinteasca scrisoari mè 'Mad cerceteza pentrubuna si fericita sanatate dum[nea]lora : Intelegandu ca saalla diplina, sa ma bucurü. Iata ca ama trimesü pi Ar-masulü sa videma, n'aI maI gasita niscaiva Tiganci saInsurama pi florii bucatariulu, ca nu-i cu putinti a-ImaI tine nfinsurati. T'ama maI scrisa In v'o cateva ran-durI, si nicI raspunsti n'ama luatü, si ama zisa si nepotu-luI Iordachi, di ari veo Tiganca, sa insoari pi veunula, sisa i-la daü dupa sfarsitula midi, cu tota, si di la dum-[nea]luI iara vadü taceri ... AI scria cu hotarare, de ti-Ivoe sa ti-I daruescu dumi[ta]le, dupa sfarsitula meü, cautade-I Insoara, sa nu-I prapadesca ; daca nu-tI trebuesca, eaIV scria adivaru : ca e-ol darui unde of gasi Tiganca ; maimulta n'of astepta, ca astepta aca di [caltva aid, si acanu maI pocI, ca mi-I si pacatu. Poftesca sa ama räspunsadisavarsita.

Si rogü pi milostivulü D[u]mnezea sa te tii sanatoasi.A dumitale maica :802, Iuliu 10. Catrina Donici Stolnicesa.131. 5 Februar 1804. S'a dovedit la o judecata ca are

sa traga jumatate dinteunü sufletu de Taganü de la casaraposatuluI Stolnica Sandula Ilie . . . Si, dupa hotarareasabornicescului hrisovü, la asaminea pricird neincapandua sa face alta Inpartala, s'aa hotarata sa plateasca dumnieiPah[a]r[niMesell pretulü acef gumatate de sufleta, adicd 35de lei, si, deostibita, flindca acestasü hrisdvü hotaräste ca

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE AKESTECATE 3-13

Tiganulü ce va fi cu mestesuga, sd sa socotiasca diosabitapretula lui, si Tiganula acesta la inpartald aü aratata caare mestesugulü vezatii, insusa jaluitoriuld s'aft priimitasd-I mai de dumnei PahrL 5 lei Inprotiva mestesugului, care,neflinda vre una preta cu asupriala, aa ramasa sd-i de dumneiPaharN. acesti 40 de lei, si, sa fie nesuparata maf multa."

In petitie : Avea dreptul din 1783. Care acelü Tiganace averna a inparti in doai, insurandu-la dum[n]iai, are sicopii, dina care cerandu-mi parte ce mi sä cuvini, prici-noesti si nu vra ca sa-mi de."

132. 16 Mart 1806. Impartire de Tigani (Vasale Sorica,Radoia, etc.) Si, fiinda-ca acesta Toadera Radoiü si cuTiganca lui Safta, fiindil bdtrani, ceremü ca sa-mI dei unasufletü mai multú ; darü pentru aasta pricina amü sta.-tut la invoiala, si m'ama priimita ca sa-mi dei dum[nealui]Spat[ariultil una suta lei". Inteun adaus se vorbeste decheltuiala .. . cu idiclii".

133. 7 April 1806. Logofatia cè Mare" catre Pah[arni-ceasa] Maria Joroae. De ce nu da actele unor Tigani, suptcuvint cä nu-i plac cei dati din porunca Domnului? Dupacare jaluba a dum[i]s[ale] era acurn sd sa triirnatd omüdomnescii, sä te ducd la Divanti ca, de mai al' ceva araspunde, sa stai la gudecata cu d[u]m[nea]l[ui] Spat[ariul],darü atria iconomisatú ea de nu s'aü triimisa or' hirtiileori vechil. . . . Insa sminteald sa nu fad, cad apoi negre-sitü vei fi supärata cu oma domnesca."

134. Pré-iubitd flica me Mario, cu pdrinteasca dragostema inchina dumitale.

Fiiasca scrisoare dumitale amü luatil, si ca te afle sa-natoasa foarte m'ama bucurata, dandü lauda milostivuluiDumnezaa, pentru a carue mild %Tel sti dumnata, si eftmd afla sanatoasa. Pentru armasa, mie nu-mi trebui, sitriimite de-la id, numai ma rogu, pentru sanatate copiiloru,sA nu-lu batT. hit, pentru Ioanu Tiganula, triimete untiarmasala de-la ia si-la tini, nu-la cunund pana me-a veniraspunsti, de la Miclescula, si pe urma mi-I vede dumnetaraspunsu, si apoi vei sti ce vei face. Iara pentru Arapula

www.dacoromanica.ro

344 DOCUMENTE AMESTECATE

scrii una ravasa la Carninariula Enacachi, doara Va daTiganca, si of puni ea de 1-oI cununa, ca mi-I de mareslujba Tiganula acela, si mii altula nu-mI maI trebui. Pentrucalepe, foarte IV multamescu. i rogil pre milostivulaDumnezda sä te tii sfinatoasa. Alu dumitale rnaica.

1808, Iunie 26. Catrina Doniu.IubitiI fiiceI mele MarieI Paharnicesäl Joroai cu parin-

teasca dragoste sa sa dè.135. Adeca no!, oamenii dina satula Chilisoaia, care maI

giosa ne voma pune numeli si degitili, dat-ama marturiianoastra la cinstita mina dumisali cucoaniI Marie! JoroaelPah[arnicesin, ca, viindü o Tàgancá, anume Catrina, dela Andrei. Cazacliu, la satuln nostru Chilisoia, la räposatacucoana Catrina Chilisanca, ce aa fostil stapIna noastra,si Indragindu-sa cu una Tigana a stapinil noastre, aüscrisa carte cucoaniI MarfeI Joroei ca sa faca Invoialacu Cazacliu, si, viindü carte de la Cazacliu, au si cunu-nat-o, apol aa inceputil a-sa arata rautetile eI : betiva,talharita §i. altele, care pi no! ne trimité stapIna noastrade o aducèmti dinil alte sate, di pi la crasme, si, van-IdastapIna noastra ca nu poate sa se slujasca cu dinsa, ailtrimis-o pi Tigandi Inpreuna cu Tiganu la dum[nelel cu-coana Mariia Joroia. Care de atuncea oril fi opta anI. Asastima si asa märturisima. 1814, Mai 5.

Ea Roman a Carte-Ré, ea Iacoba Domona, eu Nechiforil Sai-tana , ea Ioana sin(' Vasile Hergheligiu, euToma vatava, euAxinte Turcanu, ea Ioana Rusula, ea Tanasa Hergheligiu.

[Cu privire la Tigani (v. si Prefata) dam si analisa adoua documente pastrate In colectiile AcademieI Romine :1

C. 1550 (283/XX). Echivalare a unuI vad de moara cudoua Tigance.

Supt Antioh Cantemir (69/X). 0 Tiganca e popritapentru datoriile sotuluI si vinduta luI Constantin Cante-mir, pre candu aa fostu Ina boerie Cluciar-Mare, predoai iape cu mandzi`.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A Ill-a.

77..c'Is. 1Z 2 A_

www.dacoromanica.ro

A. NOTITE.

1.

0 scrisoare botu§äneani.Cu greii am putut desface de pe un act din colectia

Fotea din Iasi un vechiü ravas, cu totul sters, carenu s'a putut deslusi nici Intr'un chip.

Se vede doar, din ce se poate ceti, cä acel ce scrie ejupInul Gheorghie pircälab de Hotin". El e pomenit_1599, ca Gheorghe Izlozeanul (de IzlazÌ7S1517 cneghineiCrestina, däruitorI amindoI ai bisericiI MaiciI DomnuluIdin Hotin (Melchisedec, In Rev. p. ist., arch. si fil., I,p. 266).

Fiul saa prea-iubit, pan Pätrasco", caruia-I scrie, eurednic de BotosanI", - urednic al DoamneI, careia-I eradat orasul. El nu e cunoscut de aiurea. Statea la Dolni-

Scrisoarea vorbeste de pecetea lui", de un zapis,ap or de banI gata" i Incheile cu o salutare. Data e Suceava,8 Maifi, i cred cä trebuie sa se adauge 1600, innaintede intrarea in cetate a lui Mihai Viteazul.

0 prefaid a lui Daponte.Se stie cä vestitul scriitor grec Constantin, in calugärie

Chesarie, Daponte, a dedicat episcopuluI de Rimnic Che-sarie, cu gindul la care-sI va fi luat i numele monacal,

d-luI

la

cent.

II.

www.dacoromanica.ro

348 NOT1TE

prefacerea in greceasca modernd a Dialogurilor PapeiGrigorie zis i Dialogul.

Nicio bibliotecd romäneasca nu posedd aceastä carte.Gäsind-o la un anticvar din 14' - astazI e in stapinireamea cred de folos a-I da titlul i prefata (aceastanumai in traducere romäneascä).

Lucrarea e astfel intitulatä :flicceptxby ,co5 iv Ctiiot5 Trwcpbg -hp.tbv nyopéoo Tn5 A ta),6yoo rcciTca

`Pcúpqq, iv Tceptixovtoce Bo 6iv iv 'ITuXEcf bciwv azwripcov ATE' ab,co5

A.C.CTLYCGTi aliTyperpiwcsg, Tcop& Si Toti p.uxupEou ZotxrxpEop item% TE4.115E:s aVrivtv.iiv p.itucppaaSivteç, v5v Si eZ; Ti v.oLvòv nap& KwvaTrzycEvooAur.6v, To5 p.vrovop.maSivto; Kutaapioo, o6 i% T9 virou Ev.orciXoo, Tcpbqxpiptv %otv6v, d abcpaituv Tay &vocytvcua%6vccuv. 'Acptipwriiv Si T5r) Sew-pt).eacgcv.p xd ).oTccutátcp iTCL67.Óry 'Pv.vixop T"-i¡g iv lipaTt666,c, %opEcp opEp

liatcupEtp, oTyttvo5 aaTcan, v5v npdyrov v.%1 irundAl. 'EviTE-gatv, 1780.flap& Ncxcaricp nUY.Si TCÚ it; 'humvEvwv. Con licenza de'l superiori.31 + 608 pp. In 80 .

Prefata :

Prea venerate al miefi pärinte i Domn.Cred cä e un lucru propriu lui Dumnezed sd lucreze

§i sä sävir§eased cele ce vrea, el singur, ca unul ce estesingur atotputernic, dupd cum zice Scriptura : toate cele-a vrut Domnul, le-a fäcut in cer i pe pämint. Iarlucru propriu al omului este sä porneased cele ce trebuie

sä idea cele placute luI Dumnezed, ci toate sä le in-deplineascrt el cu ajutorul lui Dumnezeii, §i pretuie§teajutorul aproapelui, cu binecuvintarea 1111 Dumnezed. Deci§i ed, smeritul, am dorit i am fäcut (precum cred) lucrudintre cele trebuincioase i placute lui DumnezeCi, incepindcartea Pateric, a celui intru sfmti pärintelui nostru Gri-gorie Dialogul ; dar, singur neputind s'o isprävesc, chemca ajutätor i rog ca irnpreund-sävir§itor al celor bune pecel de Dumnezed (de la care e tot binele i toatä fru-museta) däruit in chip bun i pentru cele bune, pe unul§i prea-bunul pastor al oilor cuvintätoare i arhiereil, pePreasfmtia Voastra. Tiparul e sfir§itul care indepline§tecartea acestei nourt tälmaciri, awl prin tipar se face rds-

tr,

p.iv

5c41i,

pipi

www.dacoromanica.ro

NOTITE 349

pindirea ; altfel slut ca o gradina inchisa O. ca un izvorpecetluit : §i, gradina flind inchisa §i. izvorul pecetluit, caree folosul? Prin tipar se face deci raspindirea, prin ras-pilndire folosul, prin folos pretul §i pomenirea sfintilor,iar prin pomenire slava lui Dumnezea, care se slave§tein pomenirile sfintilor la Iar din slava lui Dumnezea cadin izvor izvora§te §i se revarsa bogat si slavita rasplatapentru acel care da tiparul, §i trecatoare §i vepica. Citiparul nu e lucrul miea, e lucru de oameni bogat §i desuflete iubitoare de Dumnezea, lucru de boierl, lucru de ar-hierei. Si care dintre arhiereii de acum e acum mai iubitorde Dumneze decit Marirea Ta arhiereasca? Si cine maiajutator §i. indeplinitor-impreuna al faptelor bune §i. pla-cute lui Dumnezea decit Preasfintia Ta? Si marturi, peMO allele, sint Rimnicul §i Craiova, Scaunul tail, in careaa curs imbiel§ugat §i. necontenit curg riurile bunatatiitale, ce imita pe a lui Hristos. Innoirile bisericilor, inte-meierile tipografiilor, aezarile §colilor, ingrijirile orfa-nilor, cirmuirile celor lipsiti, cautarile celor bolnavi, §i,ca sa nu in§ir una cite una toate, voia spune ca toateSint dupa voia lui Dumnezeti cele ale sufletului tail iubi-tor §i ginditor de Dumnezea. Pentru acestea, prea-iubi-torule de Dumnezea, §i. ea cel smerit inchin aceasta sfintacarte cu incredere Tie, ca sa se invredniceasca de tipar,scopul pentru care a fost facuta. Si, invrednicindu-se deel, va avea dupa vrednicie §i Stu-10a Ta aceasta carteca un crainic al binefaceril Tale, ca o trirnbita a celeispre ob§tescul folos aplecari a Tale, pentru cele din eacuvinte, in care se une§te folosul cu placerea. Cad Durn-nezea n'a dat in de ob§te nimic mai cinstit decit omul,In om declt mintea, in minte decit cugetarea, in cugetare-decit intelepciunea, in intelepciune decit literele, in literedecit adevarul, in adevar decit folosul §i placerea. Acesteadoua de o potriva de scumpe, o tu cap scump §i stint,de o potriva se coprind in aceastä carte Patericul, in aceastäcarte, ca inteun cinstit loc casnic, cu cinste se inchid.Si vei avea in de ob§te pe sfintii ce se adapostese in acest

www.dacoromanica.ro

350 NOT1TE

volum, ca inteun cort sfint, solitorl de multdmire, ca säzic asa, pentru darul ce li-ai fäcut, tipdrirea acestei cdrti,0 Sfintia Ta arhiereascd te \Tel invrednici a sta In cortullor, si cu eI si cu toti sfintii veI slavi pe Domnul slavei,cad' lul i se cuvine toatd slava, cinstea si inchindciuneaIn vecii vecilor, amin. In anul Mintuirif 1777, Julie 1.

Al Preasfintiei Tale de Dumnezed iubiteRob supus :

Chesarie Daponte.

Un act municipal al oraplui Piatra.

De curind ni s'a ddruit actul care urmeazd, privitor lavinzarea until' loc la Piatra. El are un interes deosebitprin raritatea lui si prin anume lämuriri istorice precisece se pot scoate din el.

Pecetea cu Sf. Ioan - hramul bisericii domnesti -,bine sdpatd, e cunoscutd : Dacd nu e o gresala, Stefan-Vodd" cel pomenit inteinsa nu este cel Mare, ci Tomsa,eare domneste In adevär de la 1611 la 1615.

Iards1 se stie cd privilegii dornnesti se ddduserd ora-selor Birladul si Botusanii (acestuia supt Mihai Sutu, celdin preajma Eteriel). A cum insä Intäid iese la iveald ed.Piatra a fost 0 ea organisatä cu drepturi ordsänesti In1797 (nu 1779, cum se zice, gresit, in märturia noastrd),de Alexandru-Vodd Callimachi, al cdrui privilegiu pentruPietreni a fost apoi intärit de fiul acestuia, Scarlat, intre1812 si 1818.

Epitropul bisericii Sf. Ioan stätea In fruntea orasuluI ;la 1816 el era un Mare-Cdpitan in functiune; o parte dinfruntasif negustorimii snit GrecI.

*chele pentru plute ' la 1813, Piatra avea in fruntea eI,deci, dupa hrisov, pe epitropul de la Sf. Joan, care e isedlitsi supt un act din 5 Septembre 18162. La intärire se

' Doc. Callimachi, I, p. 504.2 Ibid., p. 527, no 236.

www.dacoromanica.ro

NOTITE 35t

fäcuse plata stilpilor" cari slujiail pentru hotärnicie. Ori-ce schimbare de proprietate era ldsatä incuviinprif ne-gutitorilor tärgovetl. i a mahalagiilor". Intre locuitori erailsi boierina$I, precum Dimitrachi Festild:Medelnicer, Slu-gerul Ianachi Adam, Stolnicul Dumitru &card '. La 1819gasim si pe preotul Ioan Blaga, si in document se spunecd pecete bisdricii, a Sfantului Joan g[o]spodu", e a tär-gului" 2

Stänjini 18, adicd optusprizdci stanjini gospod, locul luiIonitd a Nazarii, ci-1 are di la baba Romäniasä, insä doi-sprezeci stdrijini si jumätate lungul, si latul cinci stänjin[i]si jumatate, pi care, dupa analoghie ce ail facut, ail plätitunsprizeci lei si zeci pdrali. stare intai, cate doozeci sicinci de parale pe stdrijän, pentru cheltuiala ci s'ail facutla innoire hrisovului gospod ci-1 avemu ani, tärgovep,de miluire di la Märiia Sa Alixandru Ioanu CdlimahVoivot din 1777, cari hrisovu innoindu-sd acomu la fill lui{-----fiiul] Mdrii Sale Domnul nostru ScArlatu Alixandru Cali-mah Voivot, ci ni 1-aa fdcutu, la 1814, iards miluire, la tot!targovetii si ldcuitorii ci ni afldm säzdtorI pi aastä mosiia nostril de aia, din tärgu Petri!, pentru disbatire si In-prdsurdrile ci si urnn'i in parte de sus, la hotarul acestiimosiI, din care megiesdf inprajuras[e], - pentru cd ail plätitnumitul banii de sus ardtatl, i s'ail datu aasta adiverintäla mama sa, cu pecete tdrguluf $i cu isnliturile nostrd atargovetilor fruntasi, dupa hotärire luminatului hrisov.Cari locu s'ail stälpitu cu petrii hotare, si de acum in-nainte sa stäpaniasca cu bund pace, ca o mosii $i ocindde Area dinpreund cu urmasii sai. $i spre credintd pu-indu-sä si pecete tärgului, si ail iscdlitu si dumnaluiHagi Dima ipitropul bisdriciI gospot, din preund cu noi.

1818, Mai 23."Pe cete cu film, cu Sf. Ioan si : /Vasta pecete ttirgului

Pietri de la Stefan Voevod. 7127.

1 Ibid.2 Ibid., p. 556, no 284; cf. §i ibid., H, p. 130.

www.dacoromanica.ro

352 NOT ITE

H. Dima Vel Cap[itan] i epatrop (sic): Grigaras. (Is-calitura romaneasca nedescifrabila.) 'Avaaro'cats 'ArocrcoX.,p.cipT.; no...roo ppvtlpti); AtpIrpto; NtxoMoo votp7p6). ErdpE

Pe margine : 222. S'ati trecut la condica.

IV.

Probe de graiii prahovean.

Din arhivele foastef administratif a Teleajinulur scot aceste douäacte care aü InsemnAtate si pentru limbA ca si pentru moravurileprin aniI 1830-40, cind se maI pästra toatä rinduiala vechiuluIregim" romänesc:

1. Ci. supt.-ocarmuirI de Teleaj[a]nu, plecata jalba.Facu cunoscut cin. supt-carmuiri de Teliajnu pentru unu

Costache dascala ce este lOgofatü in satü nostru. Noi,fiindu carausf, amu plecata cu carile la ocna Slanicu casa Incarcamu sare la Oltelnata 1, i noI ama desharnata înütuna nostra ca sa pWunama vitele, amu lasata treIfeori al nostri In paza a cailorú, i asa s'aa pomenita cufeori i cu muma-sa mai susü pomenituluI, i ne-aa batutfeori de morte cu paru, i no! aamu mersu cu sfatu sa-tuluI ca sa vaza strickciune], i noi, sfatu satuluI, n'amudovetitu stricMune nimica. Deacei plecata supus rogam...la cinstiti suptcarmuirI sa faca punere la cale asupradre[p]ta;i.

2. C. 1840. Jalba a lui M. Pandelescu. D[umnea ]lu! Costan-dina Stavara, razorindu-sa cu mine la o finial¡a dina Ri-zanesti, in lipsa m[61 de acasa, la baile de la Balta Alba,dumnialul, puindu-si oameni la coasa finuluI, nu si-aapazit numai driapta stäpinire, ci aft pus de ail cositadina trupu finetli mele giumatate." Plingere.

Oltenita.

&vs...

§i

'

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTII

B. INSCRIPTIf.

I. MANASTIREA SINA1A.

353

1. La poarta de intrare prin zidul mänästirinAciasta poarta cu toate lnnoiturile cate sa vadu

aü facuta parintele Dionisie proin Tiruloi Tirulun Inazalele lui Iona Nicolae Voevoda, "Ma anula de la Adama7228, Maia 26. 1720.

2. La intrarea 'in biserica:Zugravitu-s'aa aasta sf[a]nta biserica In zilele prea-

luminatului Domna Io Alecsandru Costandina MuruzaVoevodü, flinda Mitropolita preaosf[i]ntitul DositheI,savIrsita prina toata ostaneala i cheltuiala parintelui egu-mend Darnaschina ; ano 1795, Septjemvrie]...16.

3. Chipurile ctitorilor:Neagoe Basarabil Voevod (ca tinär färd mustäti). Serban Basarabti

Voevodii. (coroand, haind de brocard, fond de aur). Costandinti Basa-raba Voevodil (coroanä; aceleasi haine de brocard). MpHQ H TEwAopii

mom (=sotiile luí Mihai Cantacuzino ; Maria poartä calpac, cu postavrosu la o parte; are haind verde pe roz, bland la mined. Teodorapoartá scufie albd; dolman rosu pe hainä de desupt verde; la gito legAturd albd. Lingd cea de-a doua, sese fete in roz, vinat si alb(trei din ele aú pe cap calpace). Mihaf Cantacuzino H CH6 Er* (-=

fill lui); noud bäiet1 cu haine:.albastru pe ros, roz pe albastru,rosu si alb pe verde; totl aú gulere de altd coloare. Mihai poartämustata lungd, barbd rotundä, pdrul destul de mare. Poartä dol-man albastru, blänitcu cacom i avind brandenburguri; dedesupt,haind rozd cu nastur, minecar cu rosu i nasturi; brîü verde. Eltine manastirea, cu infdtisarea de acum; cloud turnurf, dintre carecel din mijloc are cloud coperisuri. Costandinü Cantacuzino (Stol-nicul ; haind rosa cu cacom pe albastru); Maria (soia sa ; scufiealbd ; haind verde cu bland albä). Urmeazd - pe partea in carezugräveala a fost schimbatd - incd un boier, cu tre bdieti: laurmä, pare sd fie un cl - deci: Stefan Voevod"; feineie cu scufie albd

haind rosie (Doamna Päuna?). Vine la rind un bätrin, cu }mindalbastrá, dolman vindt, brit"' violet ; Mgt el patru fete (Con-stantin Cantacuzino Postelnicul?). Urmeazd dol la cari se scrieToma", Matel" Toma e fard barbd, poartä dolman verde

11992. Vol. XVI. 23

si aciI[--

si s'aft

i

si

:

www.dacoromanica.ro

354 INscaltml

si haing rosie; Mate, un dolman roz pe hainä albasträ. in capät,Serban Cantacuzin6 Voevod" (coroank haine de brocard, guler desamur, brill rosu).

4. Pe douà icoane de la catapeteazmA :

eazisr ' KHCarl THXdlik sorpaAh IIKM40111t [= 1703; a scrisTihan zugravul Ivanov].

Paraclisul.1. La intrare: 0792, Mai 7".2. ,Damaschin mon[ah] Sinait", zugravit ca tntemeietor.3. Icoanele de pe catapeteazmä sint din 1806, facute de Mincul

zug[ravi1.1".

Museul.1. Pe un Molikenie rtisesc din 1698, de mill multe oti isalitura

MihaI Cantacuzinò Vel Spat[arifir si pecetea cu patru initiale sivulturul bicefal - cunoscuta - a lui Mihal. - Pe alta foaie:

Acestu Molitvenicil iaste alti sfmtel manastiri Sinaii desuptü muntele Buceaciulul ; Iullie] 22 d[ni], l[ea]t 7213[1705].

2. Evanghelie ruseascä mare, din 1689.3. Mineie din BuzAii.

4. Pe un patrafir:'Exewri1071 rap& Tor) ispoatotvivoo Zscpap [= s'a Innoit de ie-

rodiaconul Zefar]; 1748.5. Pe fundul uner cutiute de metal cu flori In relief, lucru apu-

sean:t Artofor dat sfmtei man[a]stirI Sinael otü Buceal de

Mihai Cant. Com[i]s, leat 7235 [= 1726], Dich[emvrie]3 dni.

Mihai al II-lea se gasia la Brasov, de unde trimese si aceastácutiutä, lntre 1716 si 1720; v. Brafovul fi, Rominii, p. 239 si notele.

Antimise din expositia Museulta.(V. maI sus, pp. 123-5.)

1. Antimis slavon al Mitropolitulu moldovenesc Antonie (1730-9),apoi:

Acestü tabbl (sic) de antimisil s'ail facutü precumü saveade, cu toata cheltuiala Sfintli Sale chirü Antonie Mi-tropolitd soavschii us KCEd Moldoviil, coTgopeum Amp» r=

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTII 355

de la Facerea Lumii] 720-, wT pmeTKA wo Kata [--= iar dela Nasterea luI Hristos] 17-.

E pe o pinzA de coloare albästrie.2. Cel d'intaiii antimis al Mitropolitulur Neofit (v. p. 126, no iv):

Acesta d[u]mnezeescu jertvenic pre carele se savirsasted[u]mnezeiasca cea far de singe si sf[Nita slujba, s'ailblagoslovita si s'ati sfintita cu mana preaosf[i]ntituluI Mi-tropolita ala Ungrovlahiei chir Neoflt ; leat 7248 [1739-40].

Este si un exemplar din antimisul, publicat in vol. XII, /. c., de laanul 7253 (1744-5).

3. Antimis, färä datä, al lr Filaret de aimnic (acela pomenitmar sus, p. 127, no VIII ; aid am cetit Insä: Preaostintii Sale). Siun exemplar din cel de la 1781; v. Istoricul eparhiel Rímniculu,p. 216.

4. Antimis al Mitropolitulur muntean Dosofteiii Filitis:Cu mina prasfintituluI Mitropolita ala UngrovIabieI chira-

Dosithel, leata 1793.5. Antimis al lur Veniamin Costachi, ca episcop de Roman:. . . . Care s'atii sf[i]ntitil de iubitorulii de D[u]mnezeil

chiriu chira Veniamintii, episcoptii Romanuldf, la anula1796, luna -.

6. Antimis al Mitropolituluf muntean Nectarie:. . . . S'aa blagoslovita si s'ati sf[i]ntita de smeritula Mi-

tropolita ala Ungrovlahiei chiriu chira Nectarié, lunaluI -, 1800.

. . . . S'atit tiparit de Dimitrie MihaI mon[ah] Pop[o]vici,tip[ograf], Ram[nic].

7. Alt antimis, al lur Dosofteiä al Ungrovlahier, din 1809, cu po-menirea Tarulur ca stäpinitor al Principatulur. Cf. InscrigiI, I, p.288, no 6.

8. Cel d'intäiii antimis al episcopier de Arges :. . . . S'afi blagoslovit si s'aii sfintit la smeritul episcop

al Argesulul chir Iosif, si s'aii dat la bisearica din -,hramul -, sud -, 18-.

www.dacoromanica.ro

356 mischni-if

II. RIMNICU-SARAT.

Mánästirea.1. La intrare, de-asupraTo C[ostandin] B[rancoveanu] V[oevod].Mihai Cantacuzino V[e]l Spat[aril].Aasta sf[a]nta i dumnezeiasca manastire, al caruia

hram sa praznuiaste Adormire de Dumnezeil NascatoariIstapanii noastre Feoarii Marii pr-lnnaltatul i blago-

cestivul Domnu Io Costandin B[asarah] B[rancovanu] Voe-vod, miscandu-se den Myna i multa evlavie carea catresf[a]ntul de dumnezeestI minuni aratatoria Muntele Sinaii,den temelie, In loculü acesta, uncle mai nainte o mica bi-searica de lemnu era, si inchinata aceluI sf[a]ntil munte Si-naia, o aü radicat i o aü Infrumuseatil i o aü Inzestratilcu ceale ce s'aa cazuta, noü ctitor facandu-se ; Incepan-du-se a sa lucra la anulii Domnului H[risto]s 1691, siispravit la leat 169'7; la cheltuiala faceril acestii sfintemanastiri aú dat i MihaI Cantacuzino Spat[ariii], ca si elsa s[a] chiame. Aceste dar s'aa facut In slava si laudanumelui Domnuluf i veanicului D[u]mnezeil si In bunapomenire i ertarea pacatelor lor si a' parintilor lor ; leat7205 [1697].

2. Chipurile ctitorilor:'AGipxto iT6ap.evoq, p.óvaxog Icvatvis [= Averchie egumenul, mo-

nah sinait]. Io Mateia B[asarabj Voevod [hainä de brocard de mill.Jupan Preda Vornicul BrAncoveanul, jupanita Pauna [haine debrocard rosu la amindoi]; jupan Papa snä Preda Vornicul, tatul lunCostandin Voevod [capul gol, ras ; hainä verde cu dottä brande-burgurr de aur; hainä de desupt, rosie]; jupanita Stanca Cantacu-zino [cu scufte albd, prelungitä printr'un väl alb incretit in jurulgitului]; Io Costandin B[asarab] Voevod, Doamna Maria; [flicele lorDoamna Ili nca, Doamna Safta, Doamna Ancuta, Doamna Safta, DoamnaMariia, Doamna Map; [ffi:] Io Costandin Voevod, Io tefan Voe-vod, Io Radul Voevod. [BAlasa vine dupä dinsii.]

3. Pe päretele din stinga si pe cel sting:Io erban Bas[arab] Voevod [coroanä, vesmint de brocard rosuj;

Costantin biv Vel Post. Cantacuzimi, Elina, jupanita ego; MihaCantacuzino Spät., jupanita Marga; mic:] Mihal snä [e viitorul

usif:

si

s'ad

:1

[fiii

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTLI 357

Mihal Comisul]; [fete:] Maria, Ancuta, PAuna, Ilinca [rochii rosiivinete].

4. Pe o icoanä:Aasta s[fan]ta icoana S[fan]ta prap[a]df o]mna Parascheva

s'aft inbracat [cu] cheltuiala dum[nea]lor Panait Se . . .

[prins inteo f]oare de argint nottä], 'firistodor Nicolescul,Eleni, sotiia [lui] ; spre venica pomenire ; 1813, Iule:

5. Pe alta:S'aü platitu aasta icoana de zugravitu §i de ay. (?) cu

argintu de Tocalogaru (sic) i Ma[ria], sotia sa, i Neculaespre a lor pomenire ; 1835, Iunie.

6. Pe catepeteazma de zid:Costandie, cu mila lui Dumnezeü arhiepiscopil sfantulu

§i de D[u]mnezeü imblatü Munte Sinai. lacztag nvatuç ;1806, Septemvrie 7.

7. Pe un artofor:Acov(ao Epoi. p. zrigia To& i!4pzet. [e darul-rnieft, Dio-

nisie ieromonahul].8. Pomelnic nod, incepind cu Brincoveanu.9. Grafite, ca: Jakob Wlodarski, 1792 si altele.

Cu privire la intemeiarea mänästiri din tirgul Rimnicului", cro-nica lui Radu Greceanu cuprinde la data de 1696 aceste insem-näri: insa mänästire mare si cuvioasä, cu chilif de piatrá i cetateimprejur, pentru cä, and si in loc ca acela de este in calea os-tilor, i mai mult a "Maribor, drept aceia Maria Sa ad pus nevointäimpreunä cu unchiul Märii Sale ce s'ad zis mai sus, de o aft facutcu tärie, ce multora scäpare i apärare sä fie."

in toamna anului 1706 se spune in acelasi izvor ea Brincoveanu.a venit la Rimnic. La 14 Septembre stä acolo, veselindu-se cu toboiarii Märii Sale"; a doua zi merge la Sarata.

III. BISERICA DIN PASCANI (Sticeava).

1. De-asupra usii de intrare:Aast[a] svinta biserica, unde sa praznue§te hramu sfi[n]-

tilor arha[n]gheli Mihail §.1 Gavriil, ani de la zidire Lumi7172 [1664], Mart 31, s'ail ziditü dinü timelie de fericitiintru pomenire Iordachi Catacuzino Marele-Spatari i sotiesa, Alexandra, apoi, dupa inta[m]plari, agungind a sa afla

intru stricaiune i in lipsa de podoabile cuviinoasa,

fiu-säü,

si

si

www.dacoromanica.ro

358 INSCRIPT11

de iznoava prifacandu-sa, s'aii innoit cu ailaogire si s'ailInpodobitil inlauntru cu toate cele dupa cuviinta de Ior-dachi Bals Marele-Visternic, fliul fericitilor Intru pome-nire Lupu Bals Marele-Logofat si sotie sa, Safta Cataco-zini, spre pomenire acelor care dupa aceia o ail pazitasi. ail privighietii pentru buna stare eI si spre pomenirea tot niamul ctitoriloril eI, la aniI de la MIntuitoriulaHristosil 1807, Mai 1.

2. Pe clopotnit6, sus:IIKKOMHIEM WTH,i1 H nocrrkwomm CH" H CliKIIHIEHIEM erro

ASKA HMid Cla H C-K3M CIA, ritTKOpH H SKpa[m] CIA 11,0KKH HAIM

'CT xpAnn CTPO Cis. K ... appirrpwrnra H 4pprrna 11AHKAHA HLINHIM IWMAKIf KM KHCTROHHK H KH*11111" fro YIAEAAHApit

KII KAPOLICTHKOM$ H rcluoginlonnS rnp. numt$ Itv GSCTfMTita

RofftoA rnctp 3EMAH MOtIAMICKOH, KAAT ,30511, MCII,t1 10A. I MIK[== Cu vrerea TataluI si ajutorul FiuluI si cu savIrsireaSfintuluI Duh s'a Inceput si s'a zidit si s'a facut si s'aImpodobit aceasta biserica, la care este hramul Sfintulul...arhanghel Mihail si Gavriil Iordachie Vel Vistiernic sijupaneasa lui Alexandra, supt blagocestivul si. de Hristosiubitorul Domnul nostru Io Eustratie Voevod, Domn alteril MoldoveI, in anul 7162 [1664], luna lui Iulie in 10 zile.]

3. Pomelnic slavon:flomen PA MU 1346 CKOH KANCIH KTHTOpH CTOH WEHTMH

MO [ = pomeneste, Doamne, sufletele robilor sal, cu-cerniciI (?) ctitorI al' sfintuluI lacasulul acestuia]: Liam,Iwn, Ilma,A,m, Hamm H (MA HK, bvpmicif KAHTAKS3HHO,&TWIN" H IM,A, HK, KOCTAHTHH, IW(JAAKIE, IWH, II/WHIM, GdAd,

ILICTACIE, MIKAN, KT. [CantaCliZinfi], 3MA(MHM H tia,a, HK,

IWpAKIE KT. [CantaCLIZinil], ilmAAHA.IM H thi,A, HK, 11,11101M,

GIIIKil H 11,1,A, FIK, PEWprIE, fIHTHMIg H 114,A, HK, HETpall1KO, fIHHA

H (MA FIKH, 11HOCTOA, ILATpHIM H HO, HK, pnropif KT. [Can-tacuzinif], HAEHA H (IAA, FIX, 11/L101E, LEH», TO1,0,M, MANE H 'IAA

HK, 6i1HC4,0,11, IWH.

4. Pe potir:111rilsNzt,K6pta, Tbv Zo6Äov aou, Templion mci VilY texv&v. 1802,

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTri 359

looMou [-= Ada-ti aminte, Doamne, de robii tai, Gheorghiesi fiii; 1802, Julie].

5. Octoih de Lemberg, 1644.6. Reinduiala diaconiet (acefalä).7. Pe o Cazanie din veacul al XVH-lea:Aasta carte mi-ail daruit-o Ionita l3eldimanti In cur-

sulti anilorti 7253 [1745], Mart. 20.Vasile Cantacuzino bivii Vella Stol[nicil].

Denti mila lui Dumn[e]dzeti si dint' silinta dascaluluimeti.

8. Pe o Evanghelie din 1697:.... Marichi Vist[ernicesen ; dat-o la s[fan]ta bisearica

ot Baneasa. [Pecetea Cantacuzinilor.]9. Pe un Triod grecesc:Aast numit Trioda este al dunisale Visternicului Gheor-

dache Bals, si 1-ati inchinat sfinti biserici Pajcani, ci estehramul Sfinti mai marl'. . . i amti scristi ea cu maimdascalu Stefanti Muntianulti.

10. Pe un Triodion de Bucuresti. 7208:Carte de la PascanI: aasta sf[an]ta carte ce sa numeste

Trioda, sä sa stie ca iaste a parintelui popei Oprii snapope Radului otti Herastrati, ginerile popei Nanti WImahalao pope Craunti ; 7245 [1736-7].

A fost si la s5hastrie den Cahläil" (Duräul), la 4 Ianuar 7149(1741).

11. Chiriacodromion de Bucuresti, 1732.12. Triod de BucurestI, 7244 (1736).13. Liturghie de Petersburg, 1752.14. Mineie grecestI din veacul al XVIII-lea.15. Mineie de Rimnic.16. Ectenit pentru Tarul Nicolae Pavlovic.17. Tipicon de Iasi, 1816.

IV. BISERICA DIN OLTENI (Ifni RImnicu-VIlcil).

1. Veche iusemnare de-asupra usi (astäzI disparutä):in numele Tatalul si al Fiiului si al Sfintului Duh, amin.

Ziditu -s'ail aceasta sfinta biserica, unde sa praznuestehramul sfintului arhiereti Nicolae, de ctitorii parinti ar-hierei Eftimie Vladica si Mihail episcopul, iar aceasta

www.dacoromanica.ro

360 INSCRIPTIf

tinda, cu clopotnita, zidita, infrumusetata cu zugraveald,dupa cum se vede, cu toata cheltuiala robilor lui Dum-nezeil preotu popa Marin, cu sotia sa, Vasilca preoteasa,§i. Constandin cu sotia sa Palma, §i ail mai ajutat §i altii,care cu ce aa putut : Preda, Ioana, Nicolae, Sora, Dobrea,Floarea, Dima, Catrina, spre vealica pomenire ; 7389 [1830],Septemvrie 15.

Dui:A Ghenadie Enaceanu, Visite canonice, p. 5.2. Zugrävit in altar (astäzi nu se mai vede):S'ati zugravit acest altar cu cheltuiala robilor lui Dum-

nezeil popa Joan, diaconu Gheorghe, ca in veci sa aibapomenire ; 7303 [1794-4

Ibid.3. AfarS, de-asupra usif (iaräsi sters):Nicol ae preasfinte,Cauta spre noi cu mila fierbinte I1835, Sept[emvrie] 15.Ibid.4. Chipurile ctitorilor (azi ingrozitor prefAcute):Eftimie Vladica ; Mihail episcop.Ibid. Reproduse in Istoricul eparhiei kinznicului, p. 8. Tin pe

'DMA biserica fdrd turn. Pentru vremea cind aa pästorit acestlarhierei, v. Floarea Darurilor, II, despre cartea citatä mai sus.

5. Zgirieturd in cärämida aparentä a päretilor laterali:IIACTAKH CE ,A,$MH9rpil 601110, A*T ,1,3C111 ; atIHKAHAK CH6 WO,

03CKE [= a raposat Dumitra preoteasa, la anul 7212=1713-4 ;Mihail, fiul ei. 7225=1716-7].

6. Alta:HOM[EHH] PAN IOHHia, urr 030 [---- pornene§te, Doamne, .

pe Ioanichie ; anul 7260=1751-2].7. A treia:110MEH11 I'H of H GTATS, 03C,00 MCH,A 11[06M1961] A [= po-

mene;zte, Doamne, pe preotul Statu ; 7209 = 1700, lunaNoiemvrie 4].

8. A patra:ArkT iST3, ,A,41YE4' M. [7307=1828-9 ; Daniil monah].9. A cincea:andu ail luatil Nernti Tara, la 7225 [1716-7].

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTli 361

10. Pe o cruce (c. 1650-700):Stanca, Iona, cu fli lor, cu neam[ul] lor.11. Pe un potir de cositor:ilomuu rcA,H Pop[a] Ghiorghie i Stanca, Rista, Rusa,

Marga, Tanas[e], Conda, Chira, Mariia, Aspra ; 7227 [1718-9].12. Pe un Meirgeirit, 1ntdia editie:Leat 7270 [1761-2] de la Facerea Lurnif, m'aii facut Mariia

Sa Costandin Nicolae Voivod Log[o]f[atj za Visterie.D[u]mitru.

13. Cazanit din 7246.14. Pe un Penticostaria din 1743:Acest sfant Penticostarü, acestd sfantü Periticostariü

(sic) 1-anni daruitù la schitulii sfintei episcopiI ce sa nu-measte Obtenu, unde sa cinsteste i sa praznuiaste hra-mula sfintului ierarhil Nicolae, ca sa fie pentru treabasfintei biserici statatorü, ca in veacI sa ama pomenire ;Fev[ruar] 26 dni, 7254 [1746].

in doud locur, pecetea cu negru a episcopuluf Climent.In Istorical eparhieu gimnrculut, p. 328, nota 2.

V. CRUCE DIN TIGANIA RÎMNICULULVILCIt.

Cu vrearea Tatalub i cu ajutoriul Fiiului cu Myra-sirea Sf[a]ntuluf Duh radicatu-s'ail aasta sf[a]ntä si deviiaä facatoare cruce intru lauda sf[a]ntului si de ciudefacator[iù] Nicolae in zilele bunulub crestin Io Duca Voevod,cu toata userdia i cu nevointa: preasfintituluI parinte chirStefan arhiepiscop Raimnicului, Noul-Severin, meseta . . .

20, leat 7183, 1673 [fals, de fapt, 1675].Pe &CA lature:Aceasta sfänta cruce s'aü mutat de Andrei, Ecaterina,

Vasile, Mihai, Ioan, Maria, Maria.

$i

si

-

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA

www.dacoromanica.ro

I. Scrisorl ale lui lenachi Kogilniceanu cronicarul§i ale altora.

I.

Vornice dint"' satulü PoncestiI i voI, läcuitorf sätenide acold, dintr' acestü satil dinü Tin[ultu EsuluI, sändtatevä poftescii. Mai multil n'avuiü cdtrd voI, färd de Milaice m'ama instiintata cd atl cumparatil venitulti mosiidumisale Stol[niculun Tornii Iamandi, a Pancestilorü, caremosie este de iasta parte de Prutü, si sideti. pe dansa. Aremosie In ceia parte de Prutü, numaI cu unti medianü de boItreci la malulii Prutului, iarü nu maI multü, iaril de acoloInca:), de ceia parte, este mosie mé, Vale-luf-Rangu, cualtele, dupd cum stitI eel bätränI aI vostri. De care iatd vascriii, in hotarulü midi, in ceia parte sä nu vd Intindetl. Iarü,de are stdpdnu care v'ail vändutd, In aceia parte maI multi-.' deMa v'ardtü, sd-si..id dumneluI scrisorile si sd vii, la EsI,si-sI va cduta cu mine cu Divanul, s'atune,- dupd hotärdreDivanuluI, cdcI eil säntil de a purure la Divanü fatd. IarüvoI sd nu vd. Intindet1 ; eä pentru una ca aasta va dalde stire ca sä stitl, cad, pe urmd, catil de putind pagubami s'a pricinui, din capitile si casale voastre sä vora plini.$i sd nu zicitI cä nu v'amü data de stire pentru toate.Ca maI multi-.' decatil v'ardtü, Iamandiestil ['fail] In ceiaparte. De care datoria ImI fact' ; In alta parte cumpäratI :niminl nu vä opresti, cd-i a dumisale ; iarü in ceia parte,curgi dupd curnü vd ardtu. Faciti-I stire, si, dacä va avèmosie, va veni si-si va cata-o cu gudecata. CdcI eil amildatil poruncd la o[mul] mieü, si* pe Toader Iamandi sdnu-lii ingaluiased a stäpäni in ColonestI, cad. sdntil bastind

fi

www.dacoromanica.ro

366 MISCELLANEA.

ale meli, si Colone§tii ci i-aa data frati-rniea zestre, aile$Ata sa-1 caute cu soacra-sa, pänd este vie. Iara la ace*tietreabd n'aü. Si, dupa cuma vä arata, cdutati ca sd nu cum-parati cu banii voWi galavd, cd pe urmä v'a cddé cugrea. Si ea datoHe imi facü de vä ardta pre amdrunt[ula].Masta, si fitl sändt4. 1791, Iu lie 12.

Enachi CogyiNniceanul, Stollnica I.[V° :] Cdträ Vor[nicula] i sätenii di satulü Poncestif, di pe

Pruta, de la Tan[ultuld Ia§ulti, sa sti dé langd Zberoai.

II.

Vornice Ionitd Lupascu, sändtate. Iatä cd aid m'amain$tiintata cd ai fi vichilu a Sto[lni]c[ului] Tornei Iamandlacolo, la PoncetI; de care ai ffi invitändu pe oamenii dinüsatu Ponce§ti ca sä triacd Prut[ulü] In cee parti, ca sd-mistrop§ascd mosie mé V ale id' Rangu, ce amü acolo cu alti.rd.z41 di acolo. Di care mi-aa fostu di merari, cd estf omusluj[i]tu, si. de ce nu vei sd socote§ti ce va sd zdca urma,aciastä. Indemnare tdranilor ca sä triacd in tdrie, sd édejma lui Iamandl? Care nu poti sä socotesti cd poate säsa batd cu rdz4ii? Si nu-T o nimicd daca s'a face si moarte ICd Vornic[ula] a da samd, sail Iarnandi if va apara, caunü mare puternica ce esti in Moldova, - socotindu cäatunce s'a tragi, §i a da pe Vornica de grumaz, apärän-du-sa cd nu §tie nimicd. Iar, di säntu scrisorile lui la-mandl In mäna ta, ca la una vechilu ce esti, si scriie in-teänsäle cd mosie Ponce§tii trece Prut[ula] ina Vale-lui-Rangu, chiamd pe räzdsi, §i le aratd ce scrie, rnacarti simie, §i atunci trece sändtosa, iard nu cu sopile (sic),cd nu t'ord da I Si t'ardta cd nu te porti. bine. Si, pentruca sa lipsascd aceste, iata cd amü trimesü carte dom-niascd cd sä é razd§iI di pe Vale-lui-Rangu di a zdcedin toate, dupa curna arata carte g[os]p[o]d. Iara, cdndu nuv'eti rnultumi, sa va opri toatd dejma, §i. vet da §tire Stol-nic[ulul], §i a veni, si voma sta, §i. ne vomii judeca, fiinduDomnie, si a clif scrisori vora fl mai buni, acela va lua

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 367

§i pane. Ca W sä cadi, flindu cd-I stäpäniri aid ; §i nucu bätae §i cu batula, cd nu §edi bine. Ca te numerI omusluj[i]tu, §i. cu sämtdri, §i. sä cade, pricini ca aceste, can."'vii putè, sa le potori, iarü nu sä le ataty. $i, ca una vechila,poti sä dal: di §tire §i Stol[niculun Iamandi. Si ea iatä cddatorie inil facu ; §i apoI te socote§te sä nu-t1 cadd maIcu greil. Aciasta. [1790], Avgust 11.

Buna voitoria :Enache Kog feillfniceanuJ, Sto1l-W(5a].

Cdtra Ionitä Lupa§cu Vornicelu de la satu Ponce§tii,de iastä parte, sä sä dè la Prut.

Pecete mica, rosie, cu scut si arme ; rupta.

III.

Vornice §i voi, Mien!, sändtate. Aducandu-mi AndreIRuzmeci, sateanu de acold, o scrisoare a voastrd, ce-mIscrietI ca sd vd vändil venitula aceI moA decI, fiinda-cd Ina estu anu nu esti vändutd nimärui, nicI voi nu ovända. Ci sä cdutati voi sä o stäpanitl, totü hotaruliiace§tif mo§II, dupd cumü aü inblata din vacü amandoipärtile : peste Prutü pän in pdrau Rangului, dupa cum§titl voI mo§ii pa unde merge cu hotaru. Ce nimi pe altirdzasl, de sä vor scula, sä nu-1 ingaduiti. Iara cine vaavé ceva, sä cauti la Divanu. Si voi, cell' fi cu lacuinta peaciastä mo§ii, vetI da obinuitu adetu la acestu anu, atatillei de casd, §i. dejma pane! §i a fanuldi, §i a stupiloru, -yeti da dupd obica Si porona §i tu, Vornice, sä aibi,a-mii purtari de griji mo,iia, a nu sa pagubi ceva dinüveniturile sali. Si vol, de yeti fi supdrati de cdtrd cineva,sä venitl la mini, §i. ea, la celi ce voi putè, ma voi sOliin spre odihna voasträ. Pentru oamenil ce-mI serif O. aafugitu dina sata la alte sati dina pan preguru, sa. mergi,Vornice, la dum[nea]lor boerif ispravnicI, ,i veI ardta fu-gitil, pe unde sänta, §i d[u]m[nealo]r, dupd poronca dom-niascd, II vora aduce la loca. Aciasta. 1793, Iuni 8.

Enachi Cog fetIllniceanu. 1, Stoll-nip.

www.dacoromanica.ro

368 MISCELLANEA

IV.

Cu plecdtuni sdrutd cinst[itä] mäna dum[itale], arhondLog[o]f talt.

Cu voe lui Dumnezdti i blagoslovenie dum[itale] amdvenita *i eti astäzI acasä, arhond Log[o]f[e]te. in vremecAndil amil fostu la E0, cdtd ti-aI pusa pentru mine,ea *till. Milostivuld Dumnezdd sd lungeascd viiata dum[i-tale] cu fericire 1 Dard arnü luatd fdgäduintä dela dum-[neata] cd te veI sili si pentru isprävnicie SuceveI, cdama avuta si fägaduintd, dupd cumü si InsuSi dum[neata]stiI. Acumü vdzuia Intealta chip, si, cdt pentru värulaMateiü, cu numele lui Dumnezda de nu-mi pare bini,doremd sä fid tovar4d cu dum[nealu]T. Dar ce sd fad"' ?Masta este din neinnorocire, iard, cata pentru vointa du-m[itale], dupd bundtate care o porti §i dragoste -amilcunoscutd dela dum[neata], sdrittl Incredintatd cd vei fifosta bucurosti ca sä fid. Cu toate acestea md rogü, ar-honü Log[o]f[e]te, din partea dum[itale], ca sä serif dum-[neata] una räva§d catra väruld Mateiü, ca sd mä agutela putintel oarneni ce ama aicea. i mä roga sd scrii §i.BanuluI Värnavil, cd destuld amd pdtimitil de isprav[ni]cii6.ati fostil maI innainte, ed., cdte rändueli ad fostü, nid-una nu m'ail trecut : ad adaosil la &ertu §i cu 4 lei ; admai venild ni§te TiganI aicea, de ad furatil §i ad jacuitiloamenii, cd furas[d] §i cal, si, dacd ad sdritil dupd dän§ii,§i i-ati prinsu, isprav[niy[ii] at gäsitti eftirale (sic), §i ailvenitil aicea s,i li-ad maI luatil 36 lei. in credinta lui Dum:nezad iti zicu, arhonde, O., putini oameni ce amd, ad rämassä sd spargd. Cdef nu-I satti vechiü, II numaI de vr'opatru aril ; amd [s]tränsu ni§te bejenari calici, §i, putind sdli sd dè pricind, s'ora sparge. $i Dolhasca este §tiutd §ide dum[neata], cd maI innainte, pänd a nu veni ea In-teänsa, nu trece and sd nu se facd ucideri ; de cAndilama venita aicea, s'ad täet aceae. Acuma, dacd s'ora duceaceI doi-trei oameni ce amd, intdi ed voi fi jartvä tal-harilorü. Pentru aasta rind roga, arhond Log[o]fe]te, dupa

si

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 369

bundtate care o porti, chiverniseste-mä gh nu vina la ostare ca aceaia. Ea la värula Mateia arnd toata nadejde,si mai värtosa de-1 scrii $i dum[neata], ca dinü copildriedumisale bini ama trdita. Osäbitti, arhonda, nu stia demi-or da ceva dina venitula boerii, iara, prina bunatateadum[nealu]i de a fi ceva, ma rog, arhona Log[olf [e]te,sä nu md u41, mäcara cd ama toata nedejde, stiindacata esti de bunisora. Osäbita ieatä si una zapisa a luiCostandin Cernovodianula, ce 1-aa data la desätind pen-tru rupta Pascanilorti ; care 1-amti data ramdsitä 20 lei.Osdbita, candil erama asta yard la Esi, mi-af fostü po-runcita d[u]m[neata] pentru niste dohota curata : iata acumatrimisaia dum[itale] cinci vedre de dohota foarte curata.$i santa a dum[itale] plecatd sluga,

lorclfachi] Callan() Pahfarnica.Dumisale cucoanef Catrin el Log[o]f [e]t[esei], Dre-iubita so -

;,.ilui durnitale, ma inchinü cu multa plecaciune, si ma roga,celebi, sd-I zici sä-ti fie havalé durn[itale] cu aducereaminte, ca sä nu mä uiti.

Cinst[itului] si al mieü mai mare, dum[nealuji GhiorghiiSturdza Vel Log[o]flait, cu multa plecdune.

Pecete neagrd cu: Tort-Wad-1i Callan(); 1779.

V.

Cinstiti dum[italji Iordachi Värnav, vt[ori] Post[elnica 1,fericitä sdnatate ili poftescü dela Durnnezati ca sä-ti da-ruiasca. Rdvas[ul] ce ai triimis cu Vornicu dinü Liveni,ama luatü. Pentru cercetare ce avè sä è Vornicu In loculacaräusului, fiinda-cd nu s'aa adusa, dupa pofta dum[itale]s'aa trecutü cu videre, si i s'aa platita $i bani pe acelacara, la 9 cetferti, 14 lei, 69 bani. Beza 5 lei ce aa luatacäräusului di la Divana. Pentru supararile ostenilor, ce-mlserif cd traga bietdi läcuitori, la aasta piste tota loculatraga supärdrI, iarO pentru cd le-aara fi cerända &dried!saa orza, nice de cuma sä nu li sa de, flinda-ca i-ama trii-misa si la maiorulti, ca sä aräti supärdrile lora. Pentru

11992. - Vol. XVI. 24

www.dacoromanica.ro

370 MISCELLANEA

dol cal ci a! triimisü, cari cal santa la durn[nealull deastä toamnä Vornic[ulil] aice.

91, Ghen[a]r 26.A dum[italli frate.

Ravasil c1 s'ail priimitú cai la Botosani de duminea]luiSpat[ariulül.

Lichini, Ivantit, Ostafi .

II. Catastiful i diatele Mareltd-Vistier Nicolae Basord.

La 1701, se intariaa Soldänest - viitorul tirg $i oras alFolticenilor Brostent i Padureni lui Nicolae Basotä Vel Vistier(Doc. Callimachi, I, p. 559, no 293). Avea mosii multe i aiurea,dridea bani cu imprumut (Doc. Caniacuzinilor, p. 123, no mutt).Aceastä avere-I venia de la innaintasif säT, did, de si familia Ea-sotä nu era din cele mari (numele e insä foarte vechia; cf. Balotd,Hociotä, C6cotil, Dobrotä, etc.), Gheorghe Basotti jucase un rol po-litic In veacul al XVII-lea (v. vol. IV, tabla), incepind de la cru-rnilr4ia dom neascil aduciltoare de cistiguri bune (vol. XI, p. 91,no 193; P. 276, no 22), iar Hatmanul Zosin un rol militar ridicul cätresfirsitul veacului (ibid., p.157. Fiul lui, Petrascu, Neculce, p. 269).

Basotä fu, dupá Paladi (Neculce, p. 289), Vistiernicul lui MihaiRacovitil. in a doua Domnie, vestitá pentru lacuste, foamete, de-setinä trifilneasca, $i pe Mitropolit, episcop, mánristiri i toti boierif, pelingä breslele scutite, apoi pentru pogonäritul crescut - un galbän depogon, de oftaa si se väitail" cei cu viile, - pentru vedritu 1"adaus la cules, dupä ce uitase pogonäritul", pentru fumarit, 2 ughide horn, care a fäcut ,,de si-aa stricat criscioarele, de le ail räsipitdin temelie", sail mricar hornurile (N. Costin, pp. 56-7).

Cind urma in Domnie Nicolae Mavrocordat, multi furl loviti deurgia lui, ca Ruginä i tefan Luca Vistiernicul, pentru banii ne-pästilor"; cei ce innaintaserä bard Vistieriei rtimaseril pagubiti (N.Costin, pp. 74-5 ; Neculce, p. 295). Zlotasi aveati poruncá sri dea,innapoi mojicilor" banif de pe näpásti i pecetluintele" de un,lea (Neculce, 1. c.). Die Cantacuzino, noul Vistiernic-Mare, se arAtrtneinduplecat.

Basotil crtzu la inchisoare, i rImase un an acolo (cf. N. Costinp. 80), si averea i se mistui in descurcarea Vistieriel lui Mihaf-Vodà.

Basotä avea, din crisätoria cu jupäneasa Axinia, un fiú, Toader

prin§l,

moiile

1-aU adusil

pi

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 371

care ajunsese abia Spätar-Mare pänä pe la 1720. 0 fatä a luI luasepe Spatarul StroicI, alta, Catrina, pe Gheorghitä al ManiI, boieri-nas, o a treia, Alexandra, pe un ,,fecior de boier mare", Dumitrachi,care o läsa muritoare de foame si färä adtipost; alta, Maria, mersedui:A fratele vestitulul viteaz moldovean din oastea luf Sobieski,Costasco Turculet, dupa M edelnicerul Andries ; iar cea din urmä,Tofana, se märitä cu Die de Vistierie.

Fatil de acestI urmasi aI Mk Basota 41 arata starea averif la10 lulie 1721, precum urmeaza ':

Socotiala -ama facutia ea, Neculai Ba§ota bivil Vist[ieriil I,dinü moii -amtl data ffflora i ginerilorü miei, dina catemi-aa ramasa, färd cate ama vänduta, di-ama data dator-nicilora, cari rn'amil Indatorita In dzilele Marii Sali lufMihai-Vodd, pentru poruncili Mdrii Sali, cAndil amü fostuVisternicil, §i nu mi-aa mai oränduita ; färd alte datoriice staa nepldtite ; iaril, cdte mi-aü mai rämasil, l'amil data,precum scrii mai gosa ; lt. 7229 [1721], Iulfie] 10.

t Filuluf mieü, lui Toderü Ba.otä biva Vela Sdtrari,arnü socotitil §i i-amü data satulü Soldänestii, cu vecini,i anä säli§ti ce sd hotäria§ti cu $oldäneti, anume Bro§-

tenii, iarü dintealte zestre sail bucate nemicd nu i-amadata, socotinda cä mai pe urrnd i-oi da. Inca elü, vddzin-du-mä c'ama calzuta la mari grea, ail data pentru mini ladatornici cari-s Insämnati anurne : 250 lei la MaimutaDervi§olu ota Romani'', .'a.i.1 mai data lui Husaina-Särdari40 lei, §i 34 stupi lui Todera§co snd Ursächioae StolnicesiT,iara pentru mini. S'ail mai data 20 lei la moarte maicti-sa.Aceste cate rail data pentru mini, li-aa data din dzestre

1 hied la 18 Maiii 1720, Basotä se ingrijia de mosiile luI, si i sefacea, la aceastä data, hotarnica satuluI dorohoian Bratenl:

18 Maid 7228. Hotarnicie pentru ,,NeculaI Basota, ce ad fostuVisternicd-Mare", la Bitten"' (Dorohoid). Se intreaba AndreiBalsa vtori Spat., Ursula parcalabuld, Pascala. Hostenti parcillabil,Ionit Calimand, Stefand lorga ottt Dornestf". Se hotareste dena.semne Ind semne": 0 muchisora de delft . . Peste o sedzeturapantr'un danbu . . . Pentr'o räpsora . . . Vale ce sä chema Ho-doroe . . . Hotariulti Bordelorü."

$i la 29 Octombre 7231 (1722).

www.dacoromanica.ro

372 MISCELLANEA

ce-aa avuta de pe gupdniasa ; macard cd i-ama dataaceastd mosie ce mai sus scrii, ce, cata ad data elapentru mini la acea datorii, tottu§a o ara hi cumparatdcu acesti bani, färd alte cheltueli -ati fdcuta cu mini laneagunsuld mieti,- macara cd ela ati fostti scosü dina Casamai innainte di ce amü incdputa ea la datorii.

Mill ginerelui miea Stroici Spätarula, fiinda de multdvreme cdsätorita, pdrid ama mai avuta prileja di-amtimal putut griji cdte orici, amü socotitil si dumisali Cäbi-cenii la Härläti, fdrd vecinl. Cad cä doi-tril vecini -anatiavuta la Soldäne§ti, ama ruptu cdtti s'a alege dinteacii ve-dui, care amii fostu data fiiulul mieti Toderü, s'amü fäcutaparte s'acestort doad Hice mai mici, anume Catrinel §i.Tofani1,- cari mdrturisescu anume ma! gosil, niavdnda cualtd, cu ce le agutori, rdmdinda la a cumplitä datorii.Dici asa sd tie.

Mai gineri-mea Gheorghitd Mani! si flicd-mè Catrinifatria socotita si i-ama data a patra parte de Beresti, laTinutuld Niamtului, si dina Pop§dsti ce sd va alege, §ii-ama data §i. patru vecini dina Solddnesti, anurne Tudosii,cdsasa, si Iona a vdtdmanului, tija, Stefanti Olariuld, tija,Andoniasa cu trei copii §i Vasilii slid Simionti, bucdtariholt[eia], si asa sd tii.

Iara 'pentru gineri-miea Ilie de Visterii, cari ad luatape fiicd-mé, pe Tofana, mai pe urmä, la neputinta me, sineavända cu altd cu ce o griji, amti socotitü si. i-amüdata grumätate de sata de DolnicenI, cari aa fostu si cuvecini, de a pute afla pe cineva ; *i, dina vecini de $oldd-nesti, ama fäcuta parte de trei oarnenf ca'sasi, anume Toderüsnd Balana, Stefand snd Istratii si pe Andriesa snä Map!,'asé sä tie. $i a patra parte s'aa maI dezbätutd, - care

s'aa facuta 3 parti de satü.Pentru ginere-med Dumitrachie, cari ail tinuta pe that-me

Alecsandra, care, cdsätorind-o mai innainte, §'avdrida prileji,i-ama indzastrata bini cu de toate, din destula, cu bucatesi cu odord, fiinda fkora de boeri mare, ama neajduitdc'oi aye pomand pe urmä, iarü dumnealui, nu simil In ce

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 373

cd nice s[il-o tiné curnd sä cade, ca pre o fernee,ce era izgonita si salè mal multii la casa mè decdtil lacasa lui, i 'ndatä ad. Inceputd a-I präpädi -ad avutd delamini, si bucate, i ocloard. Ca numaI und lantuh ce l-amdfostu cumparatil ed înü patru sute i doaddzaci de lei, si

vändutd dumnealuI Tornil negutitoriulul Ind trif suteleI. Iarü dintr'altele nu stimii cui maI vandutd, cd

prdpaditil toate, i flicd-mè totil ad fostu izgonitd,pänd i s'ad tämplatd i morte ella casa mè. Iard pentruclod cupe de argintu, careli ad fostu dela mini, li-ad pusüdumnealui singurd zalogd dreptu patrudzacI de lel, di-adplätitü patru sdrindare. lar d. alte pamentl, pand la anulti,toate grijitir eü, precumü slid megies[ii] i preuticari s'ad tämplatd atunce, pecumd amd grijit-o. Si, tam-pländu-sd cincI sdraguri de margäritari, iard ce-aü fostudela mini, de l-arnü fostd pusd eü zdlog la unüTurcu, - caris'ad pretäluitil dreptu o sutä i treidzaci lei, cari mi-aufäcutd fiicd-mè diiatd la moarte el, - sd rämde acelü mär-gäritari pentru grijali ce s'ad grijita pänd la anultl. lardunii raftu ce fostu scosú ed de demultu, s'acmu maipe urmä i l-amd datü, s'acela i unü inelü fostudata flicd-mè Alicsandra fiiciI meli CatriniI, 1-amd luattidela Catrina datil ca sä li dé nepotd-mèSaftil, flicii dumisali. i, deosäbi de easta, fostu miidatori Durnitrachii cu ses[d]clzdcI i tril de lei, cu zapisti,

cu triidzaci i optd de galbeni din ddjdile dumisali, cel-arnü plätitd cAndd amú fostu Visternicd, färd cdttl i-amdrddicatil de la Mdriia Sa Vocla cu pecitluituri, i patru-dzdci i patru de galbeni -ad luatü dumnealui asupradumisali, oarneni dinü Dinsälesti (sic), din ordndueledind pdpusoeritd, dzicdridd cd mi-a da pe urtnä, si numi mai datü ; i cincldzAci i trei de galbeni dese-tina dumisali de pe stupi si de pe mascurI, cdndii aüesitd desetinili IntäT, car! mi-aü fostu tocmala cu deset-niciI, cdtü ari cuprinde desetina dumisale, sd fie in dobandamè. Cari aceste toate mi s'ad rugatü dumnealuI la tärgu,la Romani, sä i li ertu dumisali toate, i sä nu mai ames-

chipü,

li-arnü

i l-arnd

1-aali-aa

li-aa

1-am1-aa

iaräsi,mi-aa

di

di

i-aa

www.dacoromanica.ro

374 MISCELLANEA

tece dumnealui nici la mosli, nici la nemicü. Si el Incai-amü facutil de la mana mè rdvasd, sä nu mai aibd nici-o nevoe de aceste de toate, si i-amil data si zapisulü cu cemi-aü fostu datori, si diiata de la flicd-rnè ; s'ase rddicü cusufletulü mieü, ca ni-aü fostu tocmala, iarü, pentru nd-cazul -aü fäcutil flica-mé, In doaddzaci 0 unulU de ai,ce, di-aü fostu pricina de spre fiica-mè, Dumn[eldzdü sd-Iiierte, iarü, di-aü fostu pricina di spre dumn[ea]lui, sd désamd la infricosetulii gudetü, pentru (ca) nacazulü -ailavutü fiicd-rne inteatdte ani, si pentru cramdluiala (sic),-amü avutü noi, pärintii ei.

Iarü pentru flica-mè Marie, -a fostu dupd Andril Tur-culeti, cari dupd moarte lui träindü flicd-mè acolo, 0 tam-plandu-sa de s'aü pogordtü mai incoci, mai in gosú, sinds[dllindu-i-sd sa sd calugäriascd, si mii tämpländu-sa indzilele marii Sale lui Neculai-Vodd, In Domnie d'intai, diamü fostu tota inchisü inteacelü anü, de datoril, numai-amü audzitü cd s'aCt cdlugaritü la mdnastiri la Topoliti,si, dinü vite ce i-aü fost rdinasü dupd moarte sotu-sda,aü datti moarte vitelor a mare, cdndil Moscalii, cdridil adperitü in toatd tam. Cari putäni vite i-ail ramasü, =Ai sipe la altii, si, oile iaräsil fiindü acolo, pe langd dansa, laTopoliti, cari eü nici cu ochii nu li-am vadzutü. Cari eüla aceli vremi amü fostu inchisü, de nu-mi eramil bucu-rosd sufletului, fard catü Incd li-aü prapalitü toate ; carieü nu le puteamil sa cercu de aceli, cd starlit' de capulümieü.

si, deosabi de aceia ce eramü inchisü, inbla zapcii dela Domnie, cu datornicil inpreunä, pe unde ce gasa e[I],im[i] lua totil, cdtü eü nici de casa me nu putè[m] stasd-mi cautil. Iarü, dinü epe si cai, -ail fostu fränte, li-aüluatil Turculeti Medelniceriulü, dzicandü cd-I datori, si,dintealte &ail rtimasü acasa-1, &ail fostu mai buni, aü datüsarnd c'ail luatü totü dumnealorü : rafturi, sabil, sähdidaci,-au fostu,- asè aü data samd c'ail luatü tota dumnealui.Iarü, dinü epe -aü fostu mai rdmasu bracü (sic), unsprä-dzeci vite mad si unü strajnicü si doad sträjnici, care arata

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 375

intr'unti izvodú scrisú de atunce, cu slovd, de acolo, de cdtevite au fostu ramasti,- iar, pana a sosi aice, a rdmasü 6epe marl i un armdsaru cu zgaibd la piorú, cari deaa zgaibd a muritü, i doi tretinasi, cari pe unul 1-a vdn-dutti luf Vasilii Habdsdscult11. Iarti ate vite a mai rdmasO,fiindü in epile lui Gheorghitd. Mani, dändu prada Mara-lorti, la vreme rdtanelor, a luatü Tatarii i epile lui Gheor-ghiti, i aceli s'altora, a tuturora, cAndil a fostti inteacelüTinutü a Niamtului. Iar, dintealta avutü è dinü casa,nu stiii eatl fäcutú, cd nici cu ochil n'arnü vddzutO,- cä ède la Topoliti s'aCt mutatü la mdnästiri la Orbicti, i acolo

sddzutil pana la o vreme, si de acolo rädicatú des'au dus in susü, ffird stire mè. Ca ell eramii pe aceiavreme trimisü de Mdrie Sa Neculai-Vodd la CdrnpultiLungu; care arn fostu bolnavil acolo unü an, precumiirnd tiü tosi. Fara o blanti de pate& de jderü, ce o purta

suptu unü habaciti de postavil : dändu é tdmbarulii unuipreutü, pe Lind sdrandari, amt.' Watt' eft blana da la acelpreutti, veche alma era, cari este s'acmu fatd. Iar alte

avutO, haine, cu sini candil s'aii dusti insusti, nu stimil ce li-a facutü. Iarti ea, avdndu o ciriaddde boi acolo, in sus, i neputänd-o vinde ea, si ramaindflin sama dumisali lui Andrii Turculetl, ia vändutil dum-nelui, rämasil la dumn[e]lui o sutd i cincidzAcide taleri, cu §epte boi vändutil mai pe urmd, brac.$i dinteacestl han a fostü sa dè dumnelui fratelui du-misali, lui Costasco Turculü, cindzdci de lei, care Di luasddumn[e]lui Andrei inprumut de la fratele dumisali Cos-tasco cu zalogü, c'und raftu al midi, si mi-a scosti dum-

Cu privire la Vasile Firtbäsescul, aceiasf colectie drt actul ceurmeazä :

26 Maid 7233 (1725). MihaT Racovitä-VodA, pentru hotärniciaLescanilor, Vasäle Fiabäsäsculii sculatil i a data gumatatedintru aceste säleste sfintif mänästira Trisfetitelord, pentru su-fletula luí, iarrt gumätate a vändutil mänästirif, data egu-menula de Trisfetitele 200 let batutil". Egumen e acum Eza-chill... Pe vreme räsboaleloril pustiindu-sä mosiia mänästirif.'

-aa

aa s'aa

e

-4.1i1 li-aa Wahl

si mi-aa6-ail

'

s'ad

si i-ail

www.dacoromanica.ro

376 MISCELLANEA

n[eilui zalogulti, si mi l-ail data. Nu stia, datu-i-aü banii aüha, iar mii ail rdmasa aèa sutd si cialzaci de taleri ladumnealuI, ca sä de dinteacei ban!. Si, deosäbî de aèasta,ama data pentru stupi -asa avuta el' la Cernduti la deset-nici patrudzAci de galbeni, si treidzAci de lei gostina, devreme è-ail muritü Andrii Turculeti, si treispadzeci gal-ben! pentru stupi, &ail avuta eI la Dancauti la Hotinti.Färd cata, dinü toate bucatele è-aa avutü e, stia ca s'aavänduta o iapd paga drepta dzeci lei si patru boi liner!dreptu doaddzAci de lei. Si dintr'ace :te s'ail facuta è orochii si unü habaciti cu Mani negre, si slujnicii haine,s'aa data si simbrie until argata, s'ati platita si desetinäpe putänei stupi è-aa avutti acolo la Orbica. S'acesti ban!tota la trebili ei aa marsa, iara ea de nemica nu o amapagubita ; numai e, fiinda o femee färd minte, s'aa prd-padita tota. Lira pentru o nepotä è-aü fost fcutd. cu An-driest'', stiinda eä o täni dumn[e]ii cuscra Medelniceroaihi Thrculeta, spuindu-mi Istratii, sluga dumisali, aice, laEi.1, precuma s'aa adeveritü durrineii cd s'a faci pomandcu dansa de a o cdsätori, flindu-1 si mosiili de pe tata-sail acolo la Cernauti, si adeverindu-mi sluga dumisaliIstratie, cu adevärat ama data si ea dresäli si zapisdli unuisata de la Hotinü, anume Dancauti, ce sä hotäräste cutärgula Hotinula,- cari p -, um ät at e de sat este ala midi, iaraalta gurnatate de sata este a nepotiloré mii, a Manolestiloru.Cari li-amil data la mäna lui Istrate, de li-aa dusa la manadumisali Medelniceroai Turculesii sä li d, facandu-si dum-neii pomand cu aèa copild, ca sä tie ata gumätate desatti ; iarü cialaltä gumdtate sä o tie nepotil miei, precumani-i socotiala, di-a milui Dumnedzäü sti mai iasa aceli lo-curl din mäna Turciloril.

t Izvodü de bani -ama data lui Tälp iza Neculii, depe negotü è-amü luata di-ama chelluitu-le la Visterie, sii-ama data baniT, cari pecumti sintu insämnati mai gosa,si pecitluiturili aa rdmasa tota la dänsulti. S'aü totü pusapretula negotului Ina dosulü pecitluiturilorti : bogasiileli--aa pusa prina Dima Musali, si alte negoatä li-aa pusa

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 377

pretula tow' susa; $i i-ama data bani di-a mänd, $i de pela feori incd aa apucata buff fard $tire me, $i pecetlui-turile tow li-aa tinutü. Si, dupd moarte lui, rämäinda pe-cetluiturile mele la ginere-sfid, la Chiriiaca Gändula, l-amapoftita de cdteva ori, sd margrd la Mitropolitula, sd facemüsocotiala acelorü pecetluituri, ca sd rädica ea cu sufletulümiea cum c'ace$ti banf i-ama data toti pänä la una bana,$i pecetluiturile nu mi i-aa data, ca sä sd tie.

180, 40 pl i-ama data pana la Ghendari in 5.40 lei i-amü data, Ghen[darij 7.48 lei i-amü data, Ghen[dari] 24.40 lei mai dalü, Fev[ruarie] 13.46 lei pl mai dala, Fev[ruarie] 24.50 lei mai dala, Margie] 10.55 lei mai dalü, Margie] 17.46 lei pl mal dalü, Ap[rilie] 15.141 lei ama data lui Hagi-Ald pentru dänsula.100 lei ama mal data lui Umera Turcula, färd alti haul

&ail malt fosta elü datora lui Umera, cari aa avuta elazdloga ; ne$ti märgäritari la Umera, deosebi de bani ce i-amadata eil.

5 lei -aa trecuta la dänsula dina socotala cé d'intrti,$i pecetluiturili aa rdmasa la dänsula.

68 lei, -aa luata elü de la Rotd si de la Iordachii, dinani$te ordndueli -ati strAnsu la E$L1.

91 lei, 4 pot., -aa mai luatü de la Stefana Plo$niti 0de la sotiile lui, tijil dina ni$ti oränduell de la E$6.

80 lei, 2 pot., ce i-amO mai data pe rändü, cu bani -aaluatil de la Vas[d]lie fioruln, dinü fumárita, cu ni$ti mas-cuff $i cu ni$te brändza.

13 lei tija i-amü mai data inteunti rända.30 lei tija i-amil mai data.25 lei tija mai daa.60 lei WO i-ama mai daft) cu 30 lei, la o chiz4ie cu

Tabärtd.72 lei tijü mai dalO.

www.dacoromanica.ro

378 MISCELLANEA

40 lei -ati luatü Necula de la Iona Sap[punariulü] Ar-manulü, de pe niste boi ala mieL

2 lei, ce i-ail data Acsinie, sa-i cumpere ni§ti matasa,§i nu i-ad mai cumparata.

1 talera tijü,2 bucati pl full, -aa luatil de la Acsinie.3 ug., ug. de'ura ungure§ti, tijü i-ama mai data.19 ug. amd data pentru Necula, i pentru fioruld luf,

§i pentru argatii lui, la pecitluiturile cele negre, ce li-adinpartita Lupuld Vorniculü 1 la ferti (sic) §i la nap4ti.

1 lea i-ama data to In Lune Pa§tiloril.6 lei i-amil data la E§i, in doaa randuri.5 lei ad mai luat dinü ni§ti bani ce trimis[es]a lui

Crupenschii.2 hoi i-amil data candd ail venitil la nunta lui Gheor-

ghiti Mani, de §'aa adusü ni§te mieri de la flica-me Marie,§i nu i-ad mai adusü.

30 lei i-ama data und cald §argu, la E,a, cari 1-advandutd unui Great Ina 40 lei.

3 zloti tijd dald atunci.1 vaca cu vital, ce i-amü fostu data mai innainte vreme.14 merti graü §i 2 sad fanina de grau, tijü, i-amü data

atunci.Postava ce mi-aü data dumn[e]luf Vorniculü Iordachi,

carili mi 1-ad adusü Sandulü Goe, cari i-ad fostu pretulacate 2 lei, 5 pot.; cari facü 201 lei pia.

17 coti postavü la giverdu.13 coti pl postavü row.13 coti postavü negru verde, 4 coti, 2 rupl postava

fistichiü.20 coti postavd naramgiü.15 cot!, 5 rupf postavü verde, - cari facü peste totti :

83 coti, 3 rupf.

Ce s'aa data de pe acestu postavd.

1 Pe timpul CAimacAmief WI, dupil fuga lui Dimitrie Cantemir.

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 379

50 lei ail. luatil Goe otil lordachii Celibiulü, dinü nistioranduele -ati stransu la Esa.

53 lei 0.1 faca 22 coti postava, -ati luata dumn[ealluiVornicula Iordachi cu 4 ped, unula de 13 cotl si unultide 9 coti : cela de 13 coti esti fati, iara celü de 9 cotinu-la pod afla ; iara pui pe Dumn[e]dzda rnartura cd l-amapierduta.

40 lei -arnti data Sandului Goe, carei i-amü fostü cum-paratti de la Vasilie Habasascula.

4 lei, 1 cara, cari ati poftitti Sandula Goe de i 1-arnadata, cari mi-la facusa unü datornicti, si sa-mi tie Goe insam a.

50 ug. mi-aü poprita dumn[e]lui Vornicula Iordachidina doe). ferturf -ati stransu dumn[e]lui de la aimpulaLungu, cari treca la dumn[e]lui mal multu 29 lei p[o]la.-

Cui -ama mai ramasü datorü de canda amü fostu Vis-ternica in dzilele Marii Sale luI Mihai-Voda.

470 lei lui Hagi-Smaila.200 lei. luI Mehmetü Murtaza-Olu.100 lei lui Hasanü ota Vaslui : i-ama platita 50 lei lui

Hagi Halala-Olu ow Romana.70 lei la dol Jidovi, la unula 50 lel, si la altula 20 la

pentru cositori ce s'aa luatti de s'aft facuta -aa trebuitaCraiului f-edzasctil, ca nda ail fostu la Tighine.100 lei Tomii negutitoriului.

Iara altora bresle, ubotarilora si cizmarilora si bla-narilora si cojocarilora si baibardcarilora, cati bani li-amafostu ea ramasa, decI s'ati luatü de la dansif pentru tre-bili Curtii domnesti,- li s'aa oranduita la dumn[e]lui Lu-pula Vornicula si la Costantinü Zbere, de li-ati tinuta inmind, dinü pecitluiturili celi negre, carili li-aa inpartitadumn[e]lora aid, la Esü, precurna arata si izvodula du-milorsali, anume cui -ail tinuta Ina sarna,- cari este iz-voddla fati, iscalita de dumnelora, si izvodula cari ce s'ati

i Carol al XII-lea.

www.dacoromanica.ro

380 MISCELLANEA

luat de la ddrisii este fati, Si pecitluiturili meli de ladansii nu fosta luatu.

Neefallat Baptd biva Vela Vistfierial.

Basotil avea o Kira, Safta, care se máritd cu Manul Hasan Pä-harnicul cum il aratd numele, un Grec curat. Cu dinsul areSafta mai niuii fii, dintre cari unul Toderascu Manul.

Aceasta se vede din actul ce urmeazä in resumat:23 Octombre 7228 (1719). Safta Pdbarniasa a rapausattiManului

Hasani Pdharniculti" imparte mosiile i vecini Hurd mief": celuimai mic, Toderascu, if da Hulpasestif (Roman), parte din Sofrdnesti(Neamt); intre vecini si flul lui Bäläcelti. . . Si dint"' veciniinprästieti, car[e] s'ur afla, iarti sd le fie inpArtiturd pe 4 trati, si diniiTigan[i] car[i] afla, lard sä le fie fräteste inpärtiturd pe 4 frati,

kumätate de satil de Dancuuti, ce santil Ind TAnutuld Hotinului.car[e] ne este inprirtiturd cu frate-mied, cu Neculai Ba§otri bivüVeld Vist., iatd datii lui Toderascu, pentru cad eldad avutii mai putint parte dind agonisüta nosträ, fiindd mai micd,pentru cdcf cei mai mari ad apocatd de ad luatti; care ela nu adluat . . . Cumpäräturr de vii si de lucurf de presaci, care le-'dcumpäratfi dumnrea]lui Sutul Banuld, Pdharniculd, inpreund cumine." El s'o si comincie.

Iscdleste ea si fratele el.

Peste citiva anr, la 3 Mart 1728, stind in Iai, dar purtind nu-mele cälugäresc de Nicodim, Basotá face o diatä, prin care intre-geste partea de zestre, triai micä, a fetei lui, Tofana, märitatä cuIlie de Vistierie:

Iasi, 3 Mart 7336 (1728). Necudemil monah Bajotafostil Visternicii-Marea" aratd cd, dupd ce amt.'

rdrnasil la multd lipsa, dina tamplarea Visterie, in dzileleaMara Sale lui Mihai-Voda, i loindo-mi datornici toatäagoniseta ce arna fosta avändii incd din tenerea[e]le mele,pentru bani ce amü fosta loat, i negotil de'md data latrebilea Visterie, i nerämäindti cu nimicú, dumneluiginerea-meil Ilie otil Visterie m'ati grijitti de toate cate

trebuita, i pand ama fostii miriana, i dopa ce rn'amtlagungdndil la adancd batranete, iata imi

astepta sfarsitula viat[ii]. Si, rdmäinda o mosie, trei part!de satil de Gforgesti, ce säntü in Tînotolü Hdrldului, cu

li-aa

calugarita. Si,

A

Cuedsi

fie-mied,

&amil

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 381

fara a patra parte ce aü fosta a rapausata Ior-dachi cela batrdna, ce au fostü Visternica-Mare, i maleste o parte dinü Cdbiceni, iar ce sd hotardsca cu Gior-ge§ti, cata s'a alege..., ama socotita dint.' a mea socotiald,

le 'ma data dumisale ginere-miea, lol Ilie LogofTata]de Visterie, i flical mele, Tofana, i ffflora dornelora sale,deosabi de mo0e ce i-ama mai data dzestre, precuma amüdata 0 celuralalti feoff. i ceste parti le 'ma data, pentroca la slabdoni §i nepotinta mea de spre dumn[ea]lui ama[alvota cautare la cele ce mie treboitü, a dooa iara0,a§teptandu-mi fir0tula vieäi dopa morte mè, cu ce le a fiputinti i prilejulü sa mä grijasca. Macara ca §iori ara aye dreptate sa agutorescd la grija me, cad cusdtu dol. Canda eramü maI in statula mea, cu ce mi-eafosta prilejula, i-ama indzastrata, iara pe fieca-mè Tofana,rdnadinda cdsatorie dupa ce ama ramasa la nepu[ti]nta,potind dzestre a avota de la mine ; ce mncí, curna aafosta, la neputinta mè de la dumnelorü ama avuta maimulta folosa. Deci aceste mo0ei ce mai susa santia po-menite, le ama data domilura sale, in ved neclatite, ma-cara cd de pe soto-miea Acsenie sfintü, darü ea, catemo0i ramasa de pe pdrintii miei, i cate amü cum-pdrata, toate dzestre le amil data fiurilura ; i aceste partide spre fimei le ama poprita de grija mortil mele. Decinime dina fkori mei sh nu sa amestece, cd care s'ara mes-teca, sa fie neerta'Al de Domnula H[ri]s[tos] i Maica Pre-cesta, 0 de mene, de omü pdcatosa. i, pentru ca sa fiede credinta, ama iscd[li]ta i alti, cine s'ad mai tamplat."

0 nouä orinduialá in folosul fete Maria, sotie a lui Turculet, oface el in August 1733:

Necodima Ba§ota, -ama fosta Visternica-Mare, fact"'tire cu aasta scrisoare a mè pentru randula flied-me

Marii, care ama fosta casatorit-o dupa Andreea TurculetaMed[elniceria], carel santa de atunce 27 de ani, §i, atuncecanda me 'a fosta prilejula, cu de toate am grijit-o ca peo flied a me, i dinü mo0i inca i-ama fostü data una sataDancautii, la Tinutula Hotinulul, i o samd de vreme l-aa

hälestie,

si

alti fi-

www.dacoromanica.ro

382 MISCELLANEA

si stdpdnita pand ad dascdlecat Turcil Hotinulfil, si, dupdaasta, tämpländu-mi-se si mie dind tämplare Visterii,fiindil Visternicü-Mare la a doa Domnie a Märii Sale luiMihai-Vodd, de 'md cheltuitd mai multd 7.000 galbeni,haul vechit, in trehile tdrai s'a Visterii, precumd aratasocotiala si cu iscalitura Mara Sale lui Mihai-Vodd, si nicI-unii hand nu mi s'ad oränduitti, si, dind furtuna -ad datapiste mine, mi Wad' stansu casa, cd, dupd mazilie MäriiSale lui MihaI-Vodd, ad venitü Marie Sa Neculai-VoddDomnd, si m'ad data in märia datornicilorü, si m'ail pusdla inchisoare, de amil sezutd until and inchisd, si ad mersudatornicii cu omeni domnesti, si, -ail gdsitd la casa me,ail luatd tota, i frird de pretu ; Ohl amd fostü ramasa den'avem putere sti-mi chivernisescu viiata dinü zi Ind zi,si 'ncd si datorie ad mai rdmasd neplatitd pe la unei sipe la altal. Si ca, mai rdmäindü si cu doo fiate mail Incasa, si neavandd cu ce le mai griji, si dentr'altd nemicün'arnü avutd sti le mai dad sad sa le grijescu, pecumtiamd grijitil pe fetele -amd cdsâtoritil inthi, fard de cdtti,mai ramaindu-mi vr'o doao petece de mosai, si ale dui,trei vecini, li-amil datu-le, si rdmaindd si eil numal cutrupuld si cu sufletuld, si ne mai avdndd aiuri popreliste,arnd rdmasii iard asupra loru de m'ail grijita de cele ceme 'il trehuitil, si, mdcard eä de la u vreme m'amd si cd-lugäritd, iaril hrana me si altd ce me 'a trebuitil, totil dela dansdle me'd vinitü, däntr'alte parti n'arnd avutd nici-o cautare. Si acrnu, la farsituld vietii mele, la (MI-1st-de adramasd sa mä grijascd dind ce li-a hi putere, iarü, incdsimai raindi[n]du-mi o parte de locil la Tinutuld Romanu-luI, la Cluturesti, care arata zapisile si inpartala care aüfostü intre pärintai nostri, s'aceia arnü dat-o nepoata-meDochitdi, care ail rdmasd dend filcd-me Marie. Macard cdpe mdsa arnd inzdstrat-o, ce, dend catu mi s'ad tdmplattl,i-amd facutd sä ed partice, cate sd va alege, cd altd pu-

1 V., pentru ocuparea de Turd' a Hotinulu, in 1713, Chilia 0Cetatea-Albei, p. 246.

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 383

tere n'amü mai avutil Tara alta sä n'aibd a zice ne-mica.

Pentr' aasta amil facutil aastä scrisoare a me de lamene, ca sä sa stie. Monahn Nieudinia Baotei.

llie de Vistierie, ajuns la sfirsitul cariereI sale Die Pitarul, uncunoscut boierinas, nu maI era in viatä la 1749, si atunci sotia luI,Tofana, fata luI Nicodim Basotä, care si el se odihnia acum dupillunga luI rusine si sArAcie, fácea la rindul el' socoteala de avere,care e In legaturrt cu aceia a raposatuluf fost Vistier:

Izvodü de datorii ce s'aa aflatti rämasd a sotu-miedIlie Pit[ariuld] la unii si la alVi dupa moartea dumisale. pre-cumii arata anume In gosii, leatü 7257 [1749], Martie 29.

430 lei la Hasan-Aga de la Romanü, fara doao sute delei ce s'ati fäcutd dobanda acestorü barn', neputändu-1 dabanii Intl graba, cari acele 200 lei s'ail data Ord a numuri sotulti mieü Ilie Pit[ariula].

200 lei, la Dumitrachi Hudici Med[elniceria] i 86 lei laMihdlachi Chesco Med[elniceria], cu cindzaci si patru delei ce-aü luatu asupra de la Iordachi L[o]g[o]f[d]tü.

50 lei la All, feorulti lui Mahmutü dinü Iasi.25 lei la Gavrilt1 diiaculil de Visterie.14 lei la Fote negutitoriula.18 lei, 6 pot. la Andrii Hermeziu.8 lei la Toaderü Naculü.13 lei la unü Turcu dinü Iasi, ce-aa fostü chizesti Coste

Särbu hi12 lei, 6 pot. la Cardcasti Armanulti.5 lei, 6 pot. la Sandulti Flajdaii.5 lei, 6 pot. la Ionitä Movila, hivii ispravnicü de copii.6 lei la Costandind Cogälniceanuld otti Vist[ierie].2 lei, 6 pot. la Ionita Blanariulti.3 lei la Gavrilü negutitoriula.120 lei la dum. Filipü Catargiu, ce s'ail ]uata la moarte

dumisale, cu dzäce lei ce-aü luatti sotula mied mai inna-inte neste vinu.

899 lei, 5 pot. facil toate datoriile.Tofana Pitäroae.

www.dacoromanica.ro

384 MISCELLANEA

Ce s'aü platitù dintr' 0.astä datorie, cu ale Casa330 lei la Hasanii-Aga de la Romanü, care arnü vän-

dutu o mosie a mia, de la pdrintil miei, Lupului Balse,anume Giurgestii, de la Dorohoiti, insä treklzdci de lei's'ail data la aastä datorie, dinü 120 lei ce s'aü luatü dela Filipü Catargiu ; care aastä datorie sä sa stie cd aftfostu a fidultti nostru, lui Vasile, cd, dupd moarte lui Va-sile, gäsandü noru-rne Paraschiva niste terfeloage de aluf Vasile, cu cinci sesä ani innainte pard a nu sä in-sura, in care scrie c'ati cheltuitil cu casa noasträ, i, esindunoru-me la gudecatd, ase ne-ab gudecatü dumnealordboierii eel* mari, Iordachi Canta[cuzi]nd Hat[mantl] i AndriiRusätü Log[o]f[a]tü i Manolachi Costachi Vor[nicii], dene-aü data platnici, ca sä plätimü detorie feorului nostru.

150 lei la Dumitrachi Hudici Med{elniceri4 ce s'avändutil casdle dinü Iasi, iard Lupulu Balse, care s'aüfostil data Sandului.

70 lei s'ati vändutil trif cai, i banii datil la Mihd-lachi Chesco Med[elniceriti].

12 lei, 7 pot. s'ati datil la Cdracasti Armanulti, iaräsidenü banif ce s'ati luatü dela dum. Filipü Catargiu.

120 lei durnisale Filipü Catargiu Vela Comisti, idata neste pärti de mosie dinü la (sic) Dumesti otaligatura, zalogü.

685 lei facü platitú cu aceste ce arata mai susa, i mairmänú asupra fiilorü miei, Sandula i Necolai, sa plä-teascd la datornici.

214 lei, 6 pot. noi. Tofana Pitäroae.Ci-amü socotitil de amil lasatü pentru aastä datorie,

pentru grije sotu-miefi, i pentru grije me :Balasenii otü CArligdturi (ters).Cornestii, sata intregü, la Tinutula Läpusnei.Giumdtate de satti de Chilisoai, de la Tinutula Carliga-

turi, sä poianita otti Beresculd i parte dinü Toderesti.Patru sälase de Tigani anumi :loud Bärsanü Tig[anulf], fitoruld lui Pascalü, care tine

o Tiganat a feoriloril Tomitei : copii säntü de 'lupin-tare.

s'aa

s'aaCAI--

si

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 385

Costantind Tig[anuld], cu Tikanca luf si cu copii lora.Lupuld Buraga Tiganuld', cu Tiganca lui si cu copii lora.Ursula Burcd, cu o fatd si cu mil fkoru.Vite ce-ad rämasd la casd dupa moarte sotu-mied :6 boi.

2 vacT. '

3 caT, bezd 3 cal' ce s'ad vandutd, baniI s'ad datd ladatoHe, precumti arata anume unde s'ad data.

3 epi.30 de stup! a copeilord, care le-amil data noT cAndti

era mid', cate 2 stupi, si le-ad datd si Vasil[e] 3 stupipentru schimbulü unui cald a flit-I-midi, MI Necolai, ce il-ad data 'Ai-law-sad.40 mascurT aft rdmasil, si ad muritd ticqi de iarnd.

Tofana Pitäroae.

Pdrtf ce-amil socotitd di-amd facuta fiilord mid:, lui Va-sil[e] si Sanduluf si MI Necolal, dind cele ci-ad ramasadind mosil si dind TiganI, precurnd arata In gosil anumi;leatd 7257 [1749], Mart 29.

Parte fiid-mied, lul Vasili, Dolnicenii, satu intregd, la Ti-nutuld DorohoiuluI, treT pärV, iard a patra parte ad cum-päratti Vasile.

Dumitru Langa Tig[anuld], feaffuld lul Pascalü si a 0-prineI, cu Tiganca lui si cu copii lord ; carele Tiganca adfostil a VorniculuI Iona, si amd facuta schimbdturd cudum[nealui], de i-amd data altd Tigancd, anume Eftinca,de or trai copii.

Toaderd Chertifil Tig[anulti], frate luI Dumitru Tig[anuld] ;Tiganca iaste omeneascd.

NeculaI arcel Tig[anulti], fe63ruld Stoical ; Tigancaomeneascd.

Iona, fe6oruld lui Vasil[e] Panco, vecind.115 dramurI argintil, ce amil data si no! la fdcutuld

unuT raftd a lui Vasil[e].1026 de gräunta märgaritard, de pretuld 1. . . leT, si i-ati

pusii la 12 nasturI a tdmbariuluI, cu cuväntd cd ace-;ta,

11992. VOI. XVI. 25

www.dacoromanica.ro

386 MISCELLANEA.

ca sd aibd socoteald In inpartal[a] Intre frati : acesta aüläsatii la parte lui Vasile, de cira trdi copii.

Patru pogoane vie la Cruce otü Putna.Tijü mai socotitil de i s'aa mai data un Tiganü,

anumi Toadera, fedora Grosului, cu o fatd.Tofana Piteiroae.

Insä pentru aceste doao sate, anumi Dolnicenii i Brd-tenil, care s'aa pusü la Inpärtalä : Dolnicenii lui VasileBrätenii Sandului, flindu-cd acele doao mosii santil delapäririi miei, i stntú Inteuna hotara, fiindu moii1e lacampu, i avAndu i padure Intru hotara, amil data ca säaibd parte amdndoao moiile cate In gumftate la pädure.Cad ase ama socotitü cd iaste dreptu, de vreme cä acelemosii s'ati hotdräta de spre alte moii rnegiesesti, darapentre dänsdle nu s'aa hotäräta, fiindu-cd aa fostu amän-doaa dupd cuma alma socotitil, sä le fiepädure Inpdrtitoare i hotarü, cu loca, cu totü.

Tofana Piteiroae.Parte Sandului fiorului alü doile.

Satula Brätenii, la Dorohoiü, pe Bastifi.Guze Tigana, cu Tiganca lui i cu copii lora.Iona Ciocarlana, cu Tiganca lui i cu copii lora.Nechita Tigan ; Tiganca iaste omeneascd, cu do! copii

cu alta Tigancd.Andrii Bandurü; Tiganca iaste a lui Toadera Jorai

Stol[ni]c.Doi vecini rusl, Panculestii, anumi Iona, cu luf,Onofrei, cu fiorii lui.0 sabie ferecata cu argintü.

Tofana Pitdroae.

Parte lui Necolai, fiorului celui mai mica.Satulú Scobintenii, gata, cu pivnitä de piaträ i cu bi-

serica gata, ota Tinutula Carligaturei.Chiriiaca Tiganü, fedora. Iorgai, cu copii lui; femeia

iaste Moldovancd.

s'ad

si

ia tdtdrie-ruieü, si,

fioriisi

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 387

Apostola Mavriche, cu Tiganca lui i cu copii lora.Nistorü Tig[ant], fkorula Stoical Tig[ana], cu Tiganca

lui i cu copiiVasile Tig[anti], feorti luI Apostola Mavrichi ; Tiganca

iaste a dumisale Sandula Joni.Andronache bratü PAnculestilora, cu fkoril lui.Tina coboma (?) de argintü si cu patru linguri mail de

argintü .

Tofana Pitäroae.insa pentru Tigani carele n'aa fostu de fat.d acmu la

aasta Inpärtare, ce santa rasipitI, care nu sa stia undecandu sa vor afla, sa-I inparta pe treI päri, pe

fratiI Vasile, Sandula, Neculai i dupa dreptate, cumü amasocotitü, aasta asedzare i Inpartala a mi sa sd pazascaintru fu mieI i intru alt niamu: nime Intru alta chipasa nu o strdmute ; iarü cine va strdca-o, sd fiéneertata deDomnulü Dumnedzda si de precurata Feoard maica SfintiiSale si de totI sting si de noI Incd . . . ertati sä fie.

Tofana Pitdroae.t Pentru neste margdritari aid miea de la pärini, ce

ama avutü pricind eu noru-me Paraschiva, pentru acelamargdritara dupd moarte 1111 Vasile, märturisescacd märgäritariula Lama vdridutil i ama fdcutil una schiti-soru la o mosie a noastrd, IocuseniI, la Tinutulü Sucevii,ca sä fie pentru pomenire sufletelora noastre, si parteacea dina mosie unde arna fdcuta mandstioard, iardsu amadata mändstirii, sa n'aibd treaaba fetorif miei a o tragela parte acea mosie.

Tofana Pitäroae.Ea preutü Iona m'ama alät[urata].Enachi Vam[es] m'ama tdmplata canal aü fäcuta aasta

cu zisa dumisale Pitdroae Tofand, la boala du-rnisale.

Leta 7257 [1749], Mart[ie] 30.Esind la giudecata noastrd cu poronca g[ospo]d feorii luI

Ilie fitara cu cumnata lora, Paraschiva, s'ati aflata driapt[d]

santa,

Inpartala,

lora.

Eta-mica,

www.dacoromanica.ro

388 MISCELLANEA

Inpartare aasta cu mosfile, numai o a patra parte de sataau luata mai multa unü feora dena cei. necasatoriti 0 oa patra parte alii (toile frate celii maT mica; daril ailramasil 0 grijile mortilora asupra lora, 0 200 lei detories'o platasca frati cei mai mid'. lard, dint"' TiganI, sa-Ima! dè doi copil., ffindü sterpa unii Tiganil, ce-I data cum-natu-sa, 0 ase vina tocma. S'a§è s'ail priimita 0 o parte0 alta. Iordachi Cant[acuzino] V ela Log[ofata].

L[ea]til 7257 [1749], Iun[ie] 20.

Din neamul lui Basotd intilnim in veacul al XVIII-Iea pe loan,pe Vasile, pe Constantin (Doc. Callimachi, tabla). Un Grigore Spd-tarul, mort pe la 1800, rasa' o parte din averea neamului unui gi-nere rus, polcovnicul Bulhatcov (vol. XI, p, 6, no 91).

Genealogia familiei pänd la stingere ni-o a, chiar in aceastdcarte, ultimul el' represintant (v. mai sus).

III. impartirea averif luT Necula DonicP.

Socoteala ce ama avuta no! fratii Intre noi pentru mo§ice ni-aa ramasa di la parintil nostri dum[nea]lui NeculalDonici -aii. fosta Log[o]f[a]ta-Mare 0 di la maica noastraLupa, -aa fosta fata lui Gligora§cu Jora, §i ni-am invoitacu totI fratif nostri, 0 ni-amil Inpartitil ca sa sa §tii cineunde va tin& precuma Insamneaza acesta izvoda maigosti, 0 de cata m(:F,di ni-aa. ran-Iasi:4 0 care frate undeva tine; iara care frate dintru noT aril e0 dinteaasta so-cotiala ce ama facuta, sa fii de rusine, or! la ce gudecatavor merge; leta 7227 [1719], Fev[ruar] 25.

(kin! ce ne-aa ramasa di la parinti anumi, sa sa §tii.Satii intrega Slobozie lui Du§co, la Orheia, cu vecini.Satil intrega 4novatula, tija la Orheia, cu vecini.Sabi intrega Zahaicanii, pe Cfuhura, la Tan[u]t[ula] Ia0i,

cu vecini, TrisaTia-a-re de vecinu s'aa venita lui MacriVela Banü, iara gurnatate de vecini s'ail vinita suroriinoastre TasaiI.

1 Colectia d-lui advocat Fote, din Ia§l".

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 389

Satil Intregg Pivnita, pe apa Ivancei, ce este la Tan[u]-t[ulg] OrheiuluI.

GIumAtate de satü ding Hrusova, pe Ichilg.GiurnAtate de satg ding FaurestY.Partile ding Tetcani ce oril coprinde zapisale tijil.A trie parte ding CabestI, to la Orheig, pe Baca.Partile ding Scurtesti, tija ce oril cuprinde zapisAle.PArtile ding HArtopg, tijü ce org cuprindi zapisAle.GiumAtate de bAtrAnil ota BAlosAstI, pe RAutg, to la

Orheig.Partile ding CrivulenI pe Nistru, WO. la Orheig.A patra parte ding Clisova, pe Rautii, la Orheig to.PArtile ding SatrArenI, la TAn[ult[ulg] HArlaului.0 parte de locg, parte Danului ota OniscanI, ota Orhei LI,

ce sA va alege.Partile ding Pittusca ce sA vorg alege, tijt-k

Darie Donict Vela Vor[nica]; Dirnitrii Macrii VelaBanü; ,5tefana Cdpotict vt. Post[elnical.

Partile de ocinI ce s'ag vinitg dumisale lui Darii Do-nicI Veld Vor[nica] de Tara-di-gosii.

Giumatate de satg ding Slobozie luI DuscA, cu vecinice s'or veni pe aè gumatate de sail ce esti pe Nistru,la TAn[ult[uhil OrheiuluI.

GIumAtate de satil Hrusova, pe Ichil, cu gurnatate deiazg ding parte de susg ; si partile ding Stetcani si dingCurtesti s'ail vinit durn. luI Darie Dontd Vela Vornicü.

[Aceleas1 iscaliturIl

Partile ce s'ag vinitg lui Mirong Donici vat[avg] destolnicei si fratilorü sal, lid' Postolachi si lui Neculai,Rorii lui Gavrilg Donici parcAlabg.

Giumatate de satg Slobozie lui DuscA, pe Nistru, cuvecini ce i s'org vini pe aastä gumätate de satg.

GIumAtate de satg ding HArtopg ; la ispisocü sä numescaCotelnicii.

www.dacoromanica.ro

390 MISCELLANEA.

Glumatate de bdträna otü Balosasti si a trie parte dinilCäbesti pe Mai si cu o parte dinü Onitcani, de danii dila Danulü ; acesti s'aa vinitil lui Mironü DonicI vät[avalsi fratilorü lui, nepotilora luI Darii DonicI Vor[nica].

[Iscalituriled

Partale ce s'aa vinita surorif noastre Marii, guptinesifdumisale lui Dumitru Macril. Vela Banü.

ZahdicaniI, sad intrega, cu vecini ce s'ard afla, cuiazü, si cu vadil de moanä in auhurü, si partile dinüCraulenI, pe Nistru, la Tdn[u]tfula] Orheiului, s'aa vinitadumisale Marii, g updnesei dumisale lui Macril Vela Bana.

[Iscal iturile 1

Partale ce s'aa vinit surorii noastre Nastasdi, gupa-nesaI WI $tefana Cäpoti biva vt[ori] Post[elnica].

Pivnita pe apa Ivancif, la Tan[u]t[ula] Orheiului, cu iazüsi cu vada de moard, ce este drepta satü, si a palmparte dinü Clisova ce este pe Rauta, si cu parte cesa va alege dinü Pitusca pe apa Bricului, si cu partiledina Sdtrdreni ce-sü la Taniult[ul] Orheiului, tijü ce s'orüalege, - acesti s'ail vinitia suroril noastre Nastasdi, gupd-nesdi luI $tefana Cdpotici. vt[ori] Post[elnica].

[Iscdlituriled

lard pentru satula Isnovätula, cu vecina, sata intrega,si cu iaza, ci est% in apa Ivancii, dina susil dinü drumulücelü mare, si pentru gumdtate de sata dinü Fauresti, sicu vada de moard Ina Ichila, 'Ina parte di gosü, Incan'amü pututü lasa stt nu insämndmü, ca sd sd stie pentruce pricind nu s'aa pusa la inpärtala fratdlora.

Sata intregü Isnovatula, cu vecinl, cu moard, dinüsliahula cela mare, 1-aa data pärintele nostru, dum[nealluINeculai DonicI biva Vela Log[olf[d]ta, fiula dumisale luiDarie Donici Vela Vor[nica], osabita de alti fratI, pentrucaci cd, tämplandu-sä cdsatoritula dum[isale] pe urma altorüfrati, nimica zdstre di la pärinti n'aa luatü, nicI la cdsd-

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 391

torituld dumisale nimica n'ad cheltuitd pärinii, ci sangurchm[nea]lui, cum s'ad pututd, s'ad radicatd cheltuiala lacdsätorituld dumisale, adeverindu-I päriniÍ pentru acestdsatd precumil insdmniaza mal susü.

Iard pentru gumätate de satil de FaurestI, cu vadd demoard In Ichilü, easta s'ait socotitd sä fii pentru co-mdnduld dumisale maicM noastre, Lupi Log[o]f[e]t[e]s[en ;decI, dupa datorie cè de obstii, la care frate i s'ard tämpla

sävärsdnie vieii dumisale, acela sd o ingrijascd, pre-cumil sd cadi, i acelue sa rämde a&tstä gumatate desatil dind nuresti.

Pentru inpârtala Tiganilord -ad rdmasd di la pa-rintif nostri, Inca sa sä tii cd la acestf Tigani fratelenostru Gavrild Donici avutil treabd, cad aú fostdfacutd cu altä gupdneasd, cu fata Apostului bivd VeldJAc[niceri].

Pentru Tigani s'ad socotitd, cu voe fratilord, s'ad datadumisale Darii Donicf Veld Vor[nical 2 fkori: a Sur-

anume Stefand i Trifanä, i cu surorile lord ces'ora afla, si Leontei, fiorulil lui Istrate, cu surorile luI,Lupand, Uoruld lu Potorache ; iard 4 Tägarif : trei feorla luf Dumitrascu fratele lui Potorache, anume loud Bränza

Vasale i alt frate a lord mai micú, cum 1-ard fichemändü, i cu surorile lord s'ad datd Ina parte suro-riloril noastre, Marei, gupanesdl dumisale luf Macril VeldBand, i Nastasdi lui $tefand Cdpoticl vt[ori] Post[elnicti] ;

$tefand fiagulti luf Potorache.

Darii Doniel Vela Vorfnika; Dimitrii MacraVela Bann; ,5tefana Capoticl vtfori] Postlelnical.

Donici Inseamnd fiul lui Done (alte familiI cu acest nume, vol.XI, p. 280, no 37). Familia era basäräbeanä, precum dovede§te a§e-zarea a§a cum se vede din chiar actul ce se publicAmaI sus.

Darie DonicI e incepätorul familief boierestI cu acest nume. El&Ala in jumátatea d'intaiii a veaculuf al XVII-lea.

Darie porni din rindurile slujitorilor de la cetätile de hotar, se

si

n'ad

_

luidului,

si

si

si

mosiilor ef,

www.dacoromanica.ro

392 MISCELLANEA

pare. Cea sotie a lui a fost fata lui Apostol, care ajunseMare-Jicnicer

Ea pare sg-i fi adus averea, i putem urmäri alcAtuirea acesteiaverí dupg aceia$1 condicg a d-lui Iuniu Lecca, din care am scos

impärtealaLásam sg urmeze actele in resumat :

7145 (1636-7). Anghelina, fata luT Sgmionti Coda otg Bezánti", däun locg de casä frateluf nostru, lui Apostulti Aprodulü, cu locgde ocolg $i de arie i cu locti de gráding, ce este triaba casAIomuluf". Cine va calca, sg fu trecletti $i procletg i anaftima $i inloeS cu dracii". Marturf: popa Mang ding Bizing si Iona$co gi-nere otg tamil $i Ionascu BS otg tamg $i Costing si Ivanco otgtaring. Petre otg Turbure$ti, Iona$co Popgsculii otti tamtiotg tamg i Moga otú tamil i Bosäi otú Gärblesti i Iosäpü owltamti" si Vasäle feorulg lui Grozavil de Tulbure$ti".

14 Maid 7146 (1638). Toaderg i Mang si Costing, fiorulg luiCI-Hung Gälbenianului, nepotM Petril lui Coati.", \rind partea lordin Bezin, undi 55 chiamg parte lui Nicoritä", lui Apostulg Apro-

feorulii luf Mateiiasg de Tulbure$ti", pe 14 taleri.Julie 7156 (1648). Vasile-V odg. lui ,Ionascu Mele$anulil ding Tä-

gäne§tr", Sa wäsoare la Bizin helä$teul ILA Bata.' Si catti va hi delade lungu sg li mäsori toate, sil Iii a.$a de lung-I, i sg pui i sämne,precumil le va fi fostil tocmala . . ., a slugii noastre, a lui Apostulparcálabulg de Orheiti i altord räzesi, $i sg le mAsori aceli patruhälästei, sg fii toate ca cela din gosg "

U Orheig", lunie 7159 (1651). GrAjdiianti sgn Gavrilg di Bizinii,nepotuld Fatului di acolo", vinde agiThizináópta parte, careocinä ramasti di la pgrintii mei", lui Apostolft bivú Veit"'

orheiscoi", pentru 70 de lei. Si un hälg$teg ceeste inpreunä cu dumnealui $i cumnatulii dumisale, $i eft amg gu-ingtate hälg$teg." Marturi: Iona$cu RusultiMedelnicerg $t Gheorghii Catargiu bivii Pah[arnicg], pärcglabilorheiscoi, popa Istrate celti domnescii, de tärgu de Orheig, Vasälecel Mare, Batt' de Bezinti, Costing $i Andrunachi de acolo."

Bizin, 28 Septembre 7163 (1655). Lupulti de Bezing, feorultiAnghelinii, nepotti lui Codgil de Bezing", vinde lui Apostulti 6-adfostii Jgc[nicerib]-Mare" parte din sat, $i hälästeulti carele aú fostila mow-meti, luí Codag, $i a tätáne-med, $i alg meg, pe 150 detaleri." Ca säntú cuconii no$tri ver primari cu a dumisale . . .

Cum iaste häle$teulii lul Bata di la váta$ting."

Se pomeneste (p. 30 in Condicg) o vinzare fácutd lui MS-tiesti ding Tulbure$tf, tatálti lui Apostulg Vor[nicg] de Poartä,ding bätranul Cázang", i luí Stefan fiul lui Mätie$.

dulii,1 -id

mi-ahPit[ariti], pärcAlabil

inteacelii bivü Veld

crintadii1.

si

i Albuld

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 393

Marturn durn[nea]lui Apostulü pärcalabulil de Orheia, fiorulalur Iona$cu Rusula Log[o]fla]tri-celii-Mare, i dum[nea]lui GheorghiCatargiu fosta Fah arnica., dum[nea]luf odosäi pärcalabula deOrheia i dum[nealuI] Vas[i]le Vor[nictij de gloata din Popsäst1$i lonascu Bätu de Bezinfi i frate-säil Costantinü de-acolé $i An-drunachii de Bezinü $i Cotula, feorula popii luf Maria, i Badiula$i Meräutä, fiorii lui Bata, i Andrif Säpotianula de Tulburestilonascu Popäscula de-acolé i Dumitru, feorula Andreichil de-acolé$i alí cement buni megie$I".

La 7165 (1657) pomenit el si Matie$a Sturzä pärcalabula".La 24 Ianuar 7171 (1663) se judeca la Domnie Luchiiana, gu-

päneasa lui Apostul -aa fosta Jäcnicerü, i cu feorulii eí, Toaderil,cu Apostolachii parcalabulil, feorula !Ill Ionäscutä -aa fosta Log[o]-ffälta-Mare", pentru vadul de pe Räut, mar gosü de tärgu deOrheiú $i di unü satil ce sa chiamd Piatra-din-kosti, ce sä tane deocol[ula] tärgultd", cumparate di la popa Gligorie -aa fostü. poi:Adomnescii In tarp' in Orheia, $i di la fiorii sal', di la Ghiorghii $i dila Vasäle $i di la Chiriiacü", cari o aveaü de la lliana Lelicoaia,gumätate luí Buzescu Armawla, $i di la fratäi eft hälesteulatotti, in hotaruld Furcenilora si mar susa de toate häle$teile, pänäunde sä Inpreunä cu hotarulti tärgului, almü ne-ati at-Matti $i za-pisä". Iara Apostolachi parcAlabula asä ail data. sama. . . Cända

vändutú acela hele$tea, n'aa $tiuta nimica räzäsil, i aü dusüsä Intoarca Postolachii cu acei räzäsI banii innapof Apostoloae."Se decide: Nu pota sä Intoarca, de atäta soma de vremi".

La 15 Septembre 7197 (1688). Dumitrascu Hanghelü $i Ursula $iMiräutd i Gheorghii i Gavrilä i Matelli NAvodari" marturisesc,pentru acela$1 vad cumparat de la Gligorii Rospopil, ca 1-a tinutApostol i acum fill lui, nu räzä$ii de Furceni. Marturl: Sava par-cälabula. $i popa Costantina potropopula i Andriia Buze i Arionacotetii (= cupetii) i alt1 oameni".

Din aceastä cäsatorie Darie Donici are un fi, Gavril, care ajungepircalab la Orheiti $i el, in locul pe care mult timp Il avuse bu-nicul sä dupä mama

intäia oara-I infati$eaza un act din 1689, al cärui resumat ur-meazä :

Taste (sic), fata Tudorii, i Aritona, fiorula luI Gheorghii", daúparte din Bezin Nistoru dina Bezina". Marturi: Apost[olü]parcalabula de Orheiil, Lupuld de Bezinü, Iona$cu Bätu, tija otatamü, Samiona Mihuletu de Orheia, i altf oamenI buni megie$I.El Inca i-aü däruitu-i cu cinci lei batuti i tocmitI ca ni$te frat."

Acesta mai e pomenit cu alti Orheieni intr'un act färä data.

tied

si

s'aii

,.

I'll

i

www.dacoromanica.ro

394 MISCELLANEA

Alt zapis fArd datd se referd la inch' o cumpdräturd a luf. Bä landsi popa Costing i Andriesit fiorii Gälbineanului",vind ,,dumisaleApostului pärcälabulu de Orheig trii pair ale Costioai, ding he-lesteg, Ing parte ding kosg, dreptg 60 lei". Vinde partea sa din satJoaderg, feorulti Gälbinianului, frate celoralalti frati", pentru 20de lei. Marturi: dum[nealluf Jacniceriuld Sturzä si Vasilie celdMare ding Popsást si MO ding BezAng si Lupul dilacul, Mangsi Costing si Andrunachii."

Si in Lopatna vinde Lupul fiorul Anghelinii nepotulg lui...,luit Codäg, dumisale Apostulul pdrcalabuld de Orheiü", pentru 13uglif (p. 32). Marturi: Ionascu Rusuld bivg Vela Medelnicerg,Gheorghii Catargiu, pärcAlabulg de Orheig, Vasäle celg Mare dingPopsäst, Pavalg Stancd ding Tulburestf, Ionascu ]36tu ding Bezing.",etc., pe Lind un Sturzä" (f. datd).

Hotarnica helesteielor lul, pe p. 33 (nume: Negre Zati6u, vätas-tina, helesteulg lui Bätg).

Apostol, Postolachi, era nurne obisnuit intre acesti rdzesf demargine.

Bizin, 29 Decembre -. Toaderg sting Lupului otil BizinI" dä luiVasäle, väru-meit dinteung pämäntil a mäne-mè a trie parte dingtotii pämäntulg . . ., denainte lui Bärdarie si dinainte Badiului sidinainte lul Postolachi MO si dinainte lui Postolachi säng Ivancu".Iscälesc: Gligora, Andril.

Ias, 24 Octombre 7198 (1689). Costandin-Vodd catre Gavrilti Do-nid pärcdlabulg, nepotulg WI' Apostulg 6-ag fostg Jäcnicerg", casä-si caute in tam Dornnii Meli, unde arg afla, al' sai dreptl ve-cini carif IT säntg di la mosä-säil, di la Apostolg Pcnicerii, ding.satii ding Bizang, anume Vasäle Gribince si Bäläbanit cu frate-sdaSärghei, si feoril Coluneti si Gavrild cibotariuld si GheorgheiBezmänariulit feorulii Petrii, si altäi, card' ord mai hi, hieunde i-arü afla, orl in satg domnescii, sag boerescg, sag cAlugärescii,sail in tärgu, sag In slobozif, sag hieunde i-ar afla, sä aibd a-i luade grumazit cu tow ce vorii aye, si sd-i ducä la urniä, de undes'ag dusg; si nime sd nu stè inpotriva calla Domnii Meli".

La 7 Novembre urmätor, acelasl Domn scrie lui Icing CostingSärdarit cd Gavril Donid a pirit pe Toderascu bivii Postelnicgfinrulii lui Apostulg", pentru vadul de la Räut si bältile ce vineazdcel din urrnä. Domnie Mè nid pre unulg nu 1-am crezutit cei-amil triimesil acolò la dum., sä le el same", cu oameni buni,megiesI di din pregurit . . SA ià brazde in capit"

Räspunsul vine la 30 Novembre, de la Jong Costing Sardarg",care särutd poala Märii dumisale".

Ga vrilg Donici, pircalab de Orheig4, a adus scrisoarea domneascä.E vorba, cum s'a spus, de iazul de la Grigorie Rdspopulit 6-ag fostg

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA. 395

preotg domnescg in tarp' in Orheig" $i loveste Ora in hotaruldtärguluI". locanoschi (sic)ung batränti" care ail fostii razasg deacelg locg, de Furceni", spune ca acelg ispisoc facutg di laDuca-Vocla nu-I drepta, ce-I facutg pre mita; decr $i elti sangurgacelg Iablanoschii, aft märturisitti cuing elti sängurti ag fostd, pa-rii,$ulg helesteulu innainte Duca-Voda". Se aflä dreptatea luI Do-nicI. Toderascu da hirtiile. Marturi: Dumitra$cu, Gavrilti, SavaTurcanulg, Gheorghii Nävodaril, Meräuta, Miculd otti Säle$te, Ia-blanoschii".

La 12 Maig 7232 (1724), Gavril era mort. Fiul sag, Miron, Or-calab de Soroca, lua, de la Carpu Arma$ulti, fiorulii -, nepottiChiritoae ding satil ding Bezinü", o parte din acest sat ,,$i dingLopatna", pentru 15 lei, innaintea lut Toma parcalabula si An-dreiesg sand Bartholomei. $i Andrunachi vamesil, brat Andrie$11, $ialtI oameni bun)", Wean)", $i ding raza$I", cari pun degetele (iscti-lesc $i Märdarii bivilvt[ori] Sulger, NeculaisangToaderg. Orheianu la,diiaculti de Camara, Andril vatavgjonü bilti sotnicti, Iordachi sangMisirif 6tii Romanti", fruntasif de atuncI al' Sorocef".-

Peste citiva ani, Miron Donici face apoi u: matoarea insemnarea paminturilor ce are de la vechiul Apostol:

Mosiile cati avema dinpreuna cu unches[ula] $tefana,di pe mosuld nostru Apostula Vela Jac[nicera], letti 7238[1730], Iulie 15.

Partl dina Bezina, cu 4 iazuri, 2 iazurI intregi, cumpa-ratura ota. Lupulü ota Bezänti, ota sanovei popa Balanti,si una iaza de inpärtala cu Andronica, gumatate a nostru,ota Grajdianuta fatula, iarti gumatate d'inpartala si altaiazü de Inpartala, cu totti satulü.

Partile ota Lopatna, cu gumatate de batrana di la unümosa a nostru, Stefana Matiesäscula, danie ottl Lupuld.

Partile ota Tulburesti, obi Telisati, ota PoenI, cu par-tile ce averna tija de pe mosula nostru, $tefanü Matie-sascula, cu locti de vii si parti pin helestei.

Parte de mosii cata s'o alege otti Prisacina (sic), din-preuna cu Andrunachi si cu preutiasa, feorif lui Enachiotti Bezina, dinti preuteasa.

Partile dinü Miclesti, to cu Andrunachi si cu preuteasa.Balosastif, pe Rautti, numaI cu unches[ula] tefanti.Partile WI CIoferff, tija cu unches[ula] *tefana.

www.dacoromanica.ro

396 MISCELLANEA

Partile ota Raspopeni pe Dobrusa, tijú cu unches[ultdStefanil.

Iazulü di la FurcenI, tijú cu unches[ulil] Stefantl.Satulti Popestii, pe Isnovatu, la Läpusna, cu Andrunachi

si cu preuteasa.Mirona Donict Vela Jetclnicerial.

Parti le otil Bratceni, pe Rutü, cu unches[ulil] Stefantl.Pärtile ota HäjdenI, pe Râutü, cu unches[ulfl] Stefanü.Parole otü Sarateni, cu unches[ulia] Stefanil.

Mirona Donict biva Vela Jeignicierül.TiganiI ce avemü, tijü inpreund cu unches[ulti] Stefanü.Mazdre Ionú i Iordachi, fe.orul luI Faticd, tijii feftgril luf.Titiiana, fata care este dupd unü Tiganil a net-14 Vor-

niculuI Donici, i amt."' luattl aka fata de Tiganii,

Ileana, tij fatd lui Mazdre, care este maritata dupaunü Tiganù

Chilie Hurueniasd, fata luI Gavribl Tiganultl, care otini Horuianil.

Marie, tijü fata luI Gavrilil, care o tine Bursa Tiganultig[ospojcl.

Una pogonü i gurnätate de vii la Bezinü, tija inpreundcu unches[ulti] Stefanil.

Miron Donict biva Vela Jeicfniceriu]; ApostulaDonici pcirceilaba; Neculat Donict.

Deci la 1730 Miron era acum, urmind cariera buniculuI, Jicnicer-Mare. Un frate al WI Apostol e intitulat pircalab: la Soroca, inlocul Orheiulta, iar un al treilea, Nicolae, poarta numele bunuluide spre tata.

La 20 Ianuar 7239 (1731). Ionitä Giosanulti §i cu frate-meil, PosticAcu mätti§d-m, Anita", vind gupänuluI MironilDoniciVela Jac[ni-

ceria] i parcalabil Säroca (sic)", parte din Fäurest, care era inbatrinul Märzoae §i al Mirone§tilor. Marturi: Andrunachi Post[el-nicii], Gheorghii, §oltuzii ota tärguld Soroca, Neculai, Stefanti, Lo-ghinú Gheorghiti, Macsanii sänil Mitula ot Micle§tI, Onofrefsänil popa Timuú, Neculai Coorv6, Costandinù Mafteiii, TordachiCfohian". Scrie Neculai diiacon".

Tot in Soroca, la Maia, se vinde lui Miron, de Toaderil

muritü.si an

turcita.

Ofeclä,

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 397

feorulti Agafitäi, nepotulii Sävienesdr, surorii luf Aftonii", partedin nuresti. Pomenit Chipriianú. Marturf: Neculal, Vasäle Aftoni.Postica, Gligorasti, nepotil Cozmi otil Cotijära, Gheorghllä popa,Ilie sdnu Ionitä" ; scrie acelasf.

La 23 Iunie, in Chisinäti, Sandulti BAtit, feorulti lui AndriiiiBätii, nepotulti Mironesculul", din acelasI sat, vinde altd parte dinacest sat de pe Ichil, pe 10 lei. MarturI: Vas[i]le vam[e]sti, Agapiisoltuzii, Varlanti Popescu, $tefanii sand Aftini, Toaderil Onascu,Dumitrascu Budulti, Vas[i]lachi bivil Vor[nicti] otil Turburesti,Adamil Vor[nicii] otü TurburestI"; scrie Vicolil Varticti hotno-gulii".

La 7250 (1742), 5 Julie, Miron nu maI träia. Domnul poruncesteluf Pavel Vel Särdar si lui Carpu biv Vel Medelnicer, precum siPostelnicului Velico Cuza, sä cerceteze impresurarea de care seplinge dum[neaer] Catrina Cluceroae, gupäniasa rápousatultif MironüDonicI Velii Clu[eriti]", din partea lui Mihne, nepotulti lui Iona's-cutä" la Bezin.

Peste un an, la 18 Iunie 1743, sätenif otil Bezinti", cu Ionitäsotnicii de Mad de Soroca", Andriiii TätarulTi, Stävilä Mrca.räzasI otil Bezinii", Mafteiii sand Savinti",Toaderti Condra", alpräzesl, ca marturi si cu Pavälti Ciresil otti Soroca", seriitor, aratäcu privire la partea care inblä in Bezinü si in Vale Lopätneli"si pe care Várlanü, unchiulü Budesestilorii", a dat-o lui Miron,Apostol si Neculai DonicI, cari 1-ati grijätil la moarte lui". AcumNeculai ceruse märturia lor pentru cä acmu, in vreme Mosca-lilorii, tämpländu-sd de ail datil dumnee gupdniasa WI* Mironüzapisulti la Horodinca, inpreund cu alte zapisä s'ail räsäritti aceliizapIsil si allele".

incá de la 9 Octombre 7254 (1745) Catrina Cruceroae, a räpou-satulur Mironii Donici", stä la socotealá cu ,,$tefanti nepotulti luiApostulti Jac[nicerult], feorula luf Toaderil Armasii", pentru unüsatii anume Bálosästif si o moarä dinii Räutü, dinü susii de Fur-ceni"; zapisele hind neimpärtite, ieaü fieeare sapte zapisä si uniiispisocti". Altfel se impart pe din dottá. Martori: Lupulü Donici3ti Spat{ariü], Neculai Donic, cumnatul.

Moara da loe la o dezbatere intre Constantin, full lui Miron, siall:I razesi:

instiinprnii cu aastä scrisoare a noasträ, dupä luminatá poruncaMärii Sale lui V odá si a dumisale Vel Sardarii, viindildum[nea]-luI Vist[ieriulti] Costantinii Donicf, si aducandft si pe preutulti IlieCoretchiI, si luindil sama, atria aflatti cä ati avutil tocmalä preotulftIlii cu dum[nea]lui Vist. Costantind Donici cu asäzare ca, dupäce a gäti moara, sa o tii preotulii Dii clof ani, ca säll scoatä chel-tuiala moriI, si di la acei doI anI sä intre in moarä si Vist[ieriulii]

www.dacoromanica.ro

398 MISCELLANEA

Costantind. DonicI, dard, flindii pricind la mijloctisi. neavändil scri-soare la mand de asdzare, niel o parte, nicI alta, amti socotitú casä mar lasä Vist[ieriul] Constantiad Donie sä fii vadeaoa morilpe tril ani, si asa s'a priimitil si dumfnea]lur, iard, di la trif anIincoace, cdtii ad mal trecutd, sä sä Inpartá vinitula morel In gu-matate ; si preotuld Ilie nici cu aasta nu s'aa priimitil, nicI po-ronciI n'aii vrutil sä sä supui, ca sä st la dreptate, si noi asa milcunoscutil cd-i dreptd, ca dila sfärsituld lunei lul Julie, la veleta7272 [1764], s'aii Inplinitil vadeoa, pe trif ani, si di la zi Intdi a luiAvgustii sä Intre si dum[nea]Iui Vist[ieriuld] Costantind. Doni *inmoat-A pe gumatate de moard, parte dumisale, dupd cumil ad td-nut-o si mai nainte; $i dupä cumil amii aflatil cu dreptuld amii dataaastä scrisoare a noastrá la mAna dumisale Vist[ieriululf] Costantiniionici. L[ea]t 7273 [1765], Fev[ruar] 11. Vasäle Carpu Satr[arid],Neculal Toaderil Post[elnicii]."

Abia la 20 Februar 7274 (1766), preotulii Ilii Coreschil" se im-pacd. Fusese tocmeala, flind rnoara stricatd, sä o till'''. eil trif ani,sä Mai casa morif, $i herdle $i iazuld sä fii toate bune . . ., cutnitsi petrile morii sd fil cu peatra -amil luat-o acmu, dupd cumastintd.si la alte mod', si amt.]. tinut-o acesti trei ani, luindii vinituldtotù ed", ba chiar Incá dol anT. Se judecä la Päund bivil VeldPah[arnicii], Veld Särdard". Si dupd cumii i-o dad acmu grijitdcu toate celi trebuinoas[ä], asa sä mi-o d si dum[nea]lui la In-plinire acestorii dol aril." La 1-id April Intril Donici. Marturi: PA-rintele potropopulti Vasäle ota Chisindii si dum[nea]lu Post[el-nicd] Enacht Hermezäuld si vätavuld Enache Zamsi, si ManoleStävild, mazild.".

0 hotärke domneascä din 1764 (sic), 3 August, de la GrigoreAlexandru Ghica-Vodd, se ocupä de afacere. Preotul iv scosesecheltuiala Indatd. E timp ca Donici sa iea vinitulil, atatil dinduirnul morii, catil si dina helesteii". Vel Särdarul va cerceta cu2, 3 mazilT si oameni bdträni di pinti pregurd", On frica lui Dutn-nezdii". Asijdere sä mai jälui Costandind Doniu cd are o mo$iiBälosestii ota Orheiti, cu scrisori si ispisoace g[os]p[o]d, si oamenice-sii pe mosiia sa nu-si dad cdte ace 6 potronici pe anu de casdpe mosie sa, nici ail fácutd aceli 6 zäle pe and boerescd, 3 zdle deyard, 3 zäle de iarnä, dupä hotäräre testamentulul". Sä cercetezede nu-s mosinasi" si sd dea cate 6 potronici pe and, ce n'or fidata, supuindu-I sd-$1 d dijma pe obiceid, cumil si vinituld mosiide cask dupd hotäräre testamentultd".

Urmasul lui Ghica, Grigore-Vodd Callimachi, se ocupá, la 3 Oc-tombre 1767, printr'o poruncd data' lui Gheorghii bivil Veld Me-d[elnicerd], Veld Särd[a]rd", de aceastä afacere. Netiindu-sä eldde cuväntd, pe de altá parte ad mersu si aú stricatii moara ca sä

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 399

nu incapd moara la stäpänire Vist[ieriulur] Costanting Doni, si cuace pricind de stricAuni ad rAmasg de iaste acmu moara iardsrla stäpAnire aceluf popd Ilii". Sä cerceteze. Nicr oamenir din BAlo-sestr nu dag dijma. Sd facd dupd hotärdre ponturilor DomniiMen'. OsAbitg aü jäluitil pentru cd i-ail ucisii Inpregurasif cdtevavite de mascurI, arätändg er cd aü pagube ding tarind, ding pd-pusoai, dispre mascurii Vist[ieriului] Costanding Donicf". Sd judece,implinind pe cer vinovati, , pänä la acelti putinü, odihnindu-lii acolocu dreptate.

Zapisele BAlosestilor, afläm dintr'un act din 1774, le-a pus aporCostantin zälog, amanetil", la Pah[arniculti] Ilii Rus[e]t", pentru 60de ler cu dobindä. Ginerele säii, autorisat anume, Ie reclamä laacea data. Donicr le pusese Wog acestuia cu dobända ding zäceunsprAzAcea". Zapisele privesc pe Ivasco ding Izbestr, Stefang otaCotiicu". Doud iepe = 17 galbeni. Se vede de aid cä Apostul"a lost §i pArcalabil de Hotinü". Apor afldm pe Buhusg Grebencea,Ihnatoschii, Cdlina Bäldniasa, Cuculg, Matencu, Drahna, Rughina(bArbat), Isaia, Parasca, Marta, Uliiana, Dumänesculd, Vasdle MA-zärachi, cdp[i]t[anulti] Carpg otil Furcenr". 2 bol buni = 15 ler.

La 18 August 1766, o hotärire domneascd mentioneazd pira lurCostanding Donicr bivii treti Vistier asupra väru-ság, lur Andriiiinicr Post[elnic] si asupra altor rázdsr, de mosie Fältrestir air Or-Doheig". Andrei urneste" pe omul värulur säil, la Vddenr si laPäscanr, unde nu-1 räspundir zapisäle."

Hotaruld pomeneste:Vale VddAnir, la un pärg ingemánatg, Válceo Epurasulur, nil-

täna la Mirong, in gura HärtopuluI, costisa Välcelir Cdnipir, fun-dulii Dorocucdr, pArd in prdvalii, in costisa VdirScurtii, care acolódag de samd Vasäli Aftoni, etc., drurnulg ce merge pe Ichilii, guraVäi Välcelil."

La 1766 stätea in Bezin Marie, fata lui Gavrilä. Doni, ce 1-ail(sic) tänutg Ionitä Leca". Era o femeie bätrinä. care avea un fig,Costandin, si o fatä märitatd. cu era Gavrild 'DUI Sänestr", caremärturiseste si el aldturif de socrd-m, mama Marie". Murise, nunuma fratele er Miron, dar si mama lor, Catrina. Casa lur Mironera clAclitä pe un loc de la Stefan Coreschir, feorulii la Tudorg,nepotu Apostulur de Bezing", cäruia i se dase in schimbul acesterbastine" pärtile lur Miron din BdIdnestr. Un Ion Cap[i]t[anulfi]",un Hie Pah[arniculg]" intdresc si er märturia fAcutd pentru Con-stantin fost al treilea Vistier, fiul !Id Miron.

La 19 fulie 7277 (1769), acelasf Donicr din Bezin, care trdia inobscuritate, pe and neamul lur Darie DonicI, ndscut din a douacdsätorie a tatAlur lor, se tinea in rindul boierilor marl ar Mol-dova, cumpArd loc de la Toaderg, Ronal luf Andriig si a Gafii,

www.dacoromanica.ro

400 InscELLAKEA

nepotuld lui Savinü dinú Bezinti", $i de la sotia lui, Aritoana (Ha-ritoana), - locul flind in bätrinul Andrunachie, i in batrinul IDA-täsc". Sint marturi Vor[nicultil otú Bezind, räzäsil, Vasdlesänil Andrif Prájáscu, raz4d ota tamú, Ioniä Panutd, räzä$ii otü

Vasilii prot. ota Orhei, - deci i neamul pornitdin cdsätoria fete luINicolae Donici cu un Macri rämäsese in pärtileorheiene preotuld Trohind otü Stescani, Costantind sänti preu-tulti Gheorghie0, nepotfi de soft. Vor[niculuil, räzásil otú tannii".

Hotárnicia locurilor luí Costantin Donici se face incd de la1-id Septembre 1764, In flinta rázásilor din neamurile: Ignat, Mercä,Andronachi, Sirghii, Gálcd, Räulú, Bosäiucii, Bädiculd, Moga,Buzuld, Pantiuld, Erhanil, din Bezin, Tiliäü, Camince, Borzestf,Cobálca, Tigäne$tI i Persäcina (unul e cdpitan, altul stegar, un altreilea vätaf, altii preotI). Vin i rudele lui Constantin MironDonici, Constandind Doni Veld Sät[raril], fiiuld rápousatuluiPostolachi Doni 6-ad fostii vt[ori] Log[o]fralt, Andriid Doni Pos-t[elnicil], cu frati-sail Vasdle, fii räpousatultif Neculai Doni 6-adfostu Pitard-Mare, i Dumitrascu sand. Stefand Coretchi, protopopulilde Orheid" -al doilea protopop orheian din neamul Donice$tilor,care dädea pircalabi cetätilor 1. Päminturile stilt in batrinul An-drunachi, care sä inparte in doi cu bätränul Bga, $i bätränuldLupuld este sänguril pe gumdtate de satii". Mäsurd cu odgonuldde trilzeci de stänjän, stänjänulii de optil palme". Se inseamndlocurile: Valea SAmbului längd liahú, liahuld vechid, Poduld

Hotaruld Bezdnuluf cuprins inü hotarnica TeliOuluf,fuindü dinü vechile vremi totii und hotard, dupd curtail aratá uriculdcel vechid di la Ilie-Vodd $i Stefanii-Vodd, fostil frati, fli rd-pousatuluI Alexandru-Vodd celd bdtränil, dinü veleta 6944 [1436],Mai 4." (Nume: Isac, Terchilä, Armina Popwaia, Hdridd - beitrin inPrisäcina Sändre - alt bdtrin).

Vinzare cätre Costandin Miron Donici se face si de Aftenii, fio-ruld lui Moisdi dinü Bezinü", pentru 2 vadi cu viäX buni, pretä-luite cu oameni buni $i räzd$1, carii maI dreptil24 de lei si $asä lei bani de argintd" (p. 39. Marturi erad, VasäleCoreschii, Vasäle Budigú, Sanduld Sofronii, Toaderil Voziianuld"),de un alt sätean, pentru doi boi bunI, pretäluitl cu oameni bunimegiesi i Bezdneni vechi i räzd$1 de Bezind si de Lopatna, dreptil 30

Se mat pomenese surorile lui Miron, Postolachi NecalatDoniet: Catrina 6-ad tinut-o Iond potropopulü", Tunica 6-ad tinut-oToaderd Negrutd, Marie 6-ad tinut-o To' nitä Leca, Ilinca 6-ad finut-oToaderd Loghind, Tasie 6-ad tinut-o Andrunachi Vartholomei Pos-t[elnicii]", Darie Donici Särdarid", care a luat loc de la Lazorilbiv Cdp[i]t[and], feoruld calugärulu dinü Sänguretil".

Filipii

Tilisäii, Macriid"

-,

si

vechiii". s'ail

6-ail

-,

1;',i-osii s'ati iscalitil,

i $ i

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 401

de lei' (Martur si un Miclescu, un Bätca, Agachi Hriza, IoniäLoghinü diiaconfi, räzästi, Vasa le sänti Ghiorghii Olariulft otù Ca-mence, 1oniä Pänutd").

,Cuconasulti liii, fiiulü dum[nealuf] Costandinii Do-nicf", al Id Miron i Catrinef, apare in Julie 1782 (p.43). (Martur :fiul luf Vasäle mesterulti din Tägäne§t"). Alt act if zice Ilies (sepomeneste Danilesculti ce aft fostil vätavii la casa durn[nealu]fräpousatuluf Mironü Donicf ding Bezinü". Vier era Mafteiii Rusul.VinzAtorul scrie: Acumil font' vreme räzmeritalorii, robindu-mi-säfimee i copii, i präpádindu-mi-sä toate, s'a präpäditii i zapisultiacesta". V. p. 46: s'ail rázletit la 'vreme räziniritilorü, cu alteneamurf").

Constantin, tatäl säü, träia Inca. El cumpärä necontenit locurf,ba chiar i ezäste cu putint ezdtura" de räzdsif i sätenif de Be-

de fostii pentru adäpare vitelord i topitoare räurilord",precum facuse i Miron, flinclú i stapanulti satuluf i rA2ASti inpreunä cu sätenif de Bizinti", durindsi moara, ce o stapineste: pänäce sävärsitü dum[nea]luf In Soroce, iea venitul de la dinsa.Martur: Stefanti Schirastt, dascaluld ot Camince", care si scrie ; p.51. Preotul Stefanü Gane ota Cobälca"; p. 52. Alexandru Borálá ; p.52 Lupa preuteasa a popif luf Ionü din Chisänäti"; p. 53.

La 1783 un Darie Donicf Päharnicul, aläturi de lordachi Erha-nulti, cereati mäsuratoarea vechilor iazuri ale lui Apostol cel

(pp. 44-7). (Odgon de 30 de stinjenf. Sate vecine: Lohanesti,Pelinefmargine Codruluf", Beleuza, Camence, Sambola.

Nutne: Pantiul, Frate, Tram, Aritoana, Cobälcea, Armena Pop-soaia, Stefca, Bozul, Zama, Fräiianü, Otavä, Dänielescul, Moga,Petre Stolnicelü, lane Pah[arnicultd, Vasäle Ciolaculú. Un Mittä-lachi p. 48.- Nepo%il Nazarii, postränepotif Gligorcif`:

postramosulti". - De notat: zalojätura Antemii'. Darii Cär-lanü"; p. 50).

Räzesif nu se lásail usor anexar, i ef o si spun la 1784 cuprilejul unef danii". Care zapise säntii in mäna durnisale Spa-tariuluf Costantinü Doni, fiiulú räpousatuluf Apostolachi Donicf

cä, fiindii noI räzäsf totü la unü bätrtinti cu boerilDonicestf, si avandii dum[nea]luf priciná de judecatä cu Särghiestil,

rugat ca sä (lama zapisdle, ca sä sä indreptezi, i iaräi säle dè la mäna noasträ, care zapisä säntü, i unú ispisocti di la Va-säle-Vodá si zapisul cu suretti pentru aceste pärtf de mosie.Sí, cerändii nof ca sä ne de scrisorile noastre iaräsi la mánanoasträ, dum[nea]luf ráspunsil ca sä-f (lamü cheltuialä ce aticheltuitii cu hotärätulii moiilorü, i, cAndil ni-arnü priiritü nof cash-f dämti cheltuialä ce a fi cu dreptulti, dum(nea]luf ras-punsti ca sá le vindemü dum[i]sale. i, väzindti nof cä dum[nea]lu

11992. Vol. XVI.26

tint, li-ail

s'aii i

d'in-Mitt

dascalulti",

dinä Teli$ü,

ne-aii

Vistrieritilui]

pi

ni-ad

ni-an

www.dacoromanica.ro

402 NuscELLANEA

umblA sä ne instreinezd ding mosiile noastre ci ne säntil bastinä simostenire mosilorii si a pärintiloril nostri, si cunoscändil nor cAdum[nea]lur umblä en insäläunr ca sA ne rätäascä ding mosiilenoastre, si fiindú nor oamenr säracr si lipsitl ding intämplare vre-miloril, si, cunoscändg multil bine di la dum[nea]lur cuconulil Cos-tenting 3-ti Vist[ieriulii], li-amii datil danii dumisale, dupd cumg säaratä mar susg. CAcf, fiindil nor lipsiti si rAtAcit ding toate pärtilenoastre de mosie ce avemil si pi la alte locurr, si eramg intocmaca niste streini, Iipsitr ding mosiile noastre, dumn[ea]lur nu s'aii in-duratii de nor si ne-ail luminatil dreptate noasträ, dändu-ne la mänäinsämnare dupd condicA ce este la maim dum[i]sale, in caresäntil arAtati toate ispisoacele si zapisdle a tuturor räzäsiloril, cuveleturile lord si cu soma stänjänilorg. Si, neavändg nor cu ce mul-tämi dumisale pentru aastä facere de bini, amil data si nor danii,care amg si rugatg nor pe dum[nea]lui de art priimitg. Si aastämosie sä Inparte pe dor feor a luf Stefang sand MAtiesil dingTulburesti, anume Saving i GheorghitA soltuzulii de Chisinäil, siparte lur Saving este datä danie dumisale, iarii parte lui Gheor-ghitä soltuzulil aft rämasil supt stäpänire niamulur Oil." Si actulde me§tesugitA hräpire urmeazä: $i, cAndg s'ag fäcutii acestiizapis, s'ag tämplatil multi oameni de cesti mazili, tärgovet chi-sionenr, cum si alte sämintif a noastre, ce sä tree' ding Gheorghitäsoltuzul, fratele mosulur nostril Saving, totti ding ChisinAg." Is-calesc Alexandru BorAlä, feor Märiutei, Nastasie fata IrinifHilotoai, Toaderü JAnber, Stefanii MO, Darir Jänber, starosteleStefang, de blAnarr, otil ChisänAii, rAzAsg, in parte lur Gheorghitäsoltuzil; Nästase Spänu tijil rAz601, Nästase Pope, mazilü, SimionBocang, Paraschivil SArbulti, Lupulii Batcu". Scrie Vasäle sängBAtil, nepot de frate lur Stefang Batik ding ChisinAg".incA din 1795Constantin Donici era acum Vel Stolnic: SArdarir de Orheig cá-pätag poruncä pentru a-1 restitui In drepturi la FAurestr.

Vinzarea din 5 Septembre 1799 se face dumisale cucoanir Theo-dosAicAl Costachi Stolnias[a], gupAniasa dumisale cuconulur Costan-ding Doni Stol[ni]cil, feor räpousatulu Mironii Donici Clucerg".FAcandil atäta cercetare", spune rAzAsul, mi s'a plinitg si miipAcatul, a unulii -arag umblatii sä facg viclesugg, stiindil sivänzind ding toatä sAliste -amg arAtatg mar susg, si m'ag aflatgc'arng luatú eil vinitulil di pe pärtile de susg aratate. Pentru caredumn[ea]er, dupA zapisulil me de vänzare, dupA ce m'ag doveditgcä arag luatil e vinitulil di drepte pärtile dumisale ce i-amil vän-dutil eii, ail vrutii sA iaii deplinü vinitulü totii di la mine, ca dila unulil ce sAntii dreptil vändutg dumisale Stol[niculuil, räpäusa-tulur Costanding Donici, boeriulil dumisale. Si ea, Inca neavAndgcu ce räspunde pentru acelil vinitii, am cAzutil si m'amii rugatil

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 403

cumil mil pututil. i s'att pusil pentru mine la dum[nea]ef, $i. fá-cândil $i eil rugaminte, dumnie nu s'ail induratii de sdrácia mè,$i m'ail ertatil. $i eil inert amil datil acestil zapisil la mäna dumi-sale precumil sä sä $tii CA de acumil innainte m'amil guratil pesufletil $i pre toat.5 credinta mè. ca unulii ce säntil vändutil debunä voe mè, cu zapisil ce amil iscalitú eri cu mäna me, ca, deacumü innainte de m'of mai rädica asupra vänzäril mele, ori eil,ori feora ma, sail altii de ai me. sä fia de mare platä $i urgii,dupá cumil amü vändutil cu bunä priimire dintru Inceputil, $iamil luatil $i platä deplinä in mänule meli, candii =A vändutil.Cumil $i aastä scrisoare iaril amil fácutil de bunä voe mè, caunulil [ce] säntil vänduta de atata vreme". (Marturi: MironilNinacu, Sárghii Vorrnicul] oil"' Camince..., carii tow' noi amil stätutilcu rugärninte la cucoanä de ail fäcutil milä cu diiaconu, de 1-afiertatil...; Axinte Bäranil, Toma Croitormlil ot Camince; DimitrachiDonici m'amil intämplatil.)

$i alte acte sint In legAtura cu acestea. Astfel, la 1-iil Ianuar 7230[1722] se face cercetare pentru mo$iile P4cani, Faure$ti, Scurteqtf,In care se tägärluia unuia insu$irea de rno$an". Pomenit $i Do-ni de Pä$cani". Jura cel contestat precumil este tota dinteunilmo$il mo$anu inpreunä cu dän$ii, mo$äni $i räza$I". E hotärit deciräzäVl" de judecator.

La 12 Mart 7210 (1702), Jordachi sin Mogldi dint' Di$cova" vin-de ,,unü iazü cu vadii de moart Intl Vatici, ce-I mai josil de guraHulbouculuf, ce vine de spre Putuntei; care iazil ail fostil ezitilStratulti de Cuoae: fiindu-i lid cu grgalä acela iazil, 1-amil vän-duta eü dum[nealui] lui Loghinil parcälabulil dreptil treizaci detaleri, bani de argintil". Marturn Vasäle Cojanil, Costinú, Andriiilzätil. Costinil, Costantin Potlogil. Luchiianil dinü Lucaciuca, -insä izindil Stratulil acestü iazil räil, ne$tiindü": $i-1 afla aiurea.Iscalesc: Andreiii Buza, Dumitra$cu Harghel, Savinü sänil An-drunachi".

Ea, Toaderil Bälanil, cu 12 pargarI dinil tärguld Orheiului. AdicAail vinitil innainte noasträ Diana Lelicoia, fate Buzif denil Furcen,$i ail vânduta unit vadil de matt in Räutil, dinil gosil de piaträ,popil celui domnescil Gligorie, dinil tärgu dial Orheiti, de nimenevoitä, nici asupritd, Mod sälitil, $i. ail datil dol rohatince de miiare$i stupi si o vacä cu vitälil $i. postavil, pänä ail inplutil optzacI delei pretil, cä atäta ail cerutil,-sd-ifii a lui mo$ii in veci, $i feori-loril lui, $i nepotiloril lui. $i Intl° aastä tocmalä s'ail tämplatiloameni buni, Grigore Dräghinitä $i feorulil lui Vasäle vatavuliide sinitari $i Raduhl cupetulil $i Mihutetil $i Vasäle vätavulil desinitari $i Raduld cupetulil $i Mihuletil $i Vasäle inblätoru $i $a-Mai $i Vasäle Cruanil $i multi oameni bun); dinil ora0.1.. Deci nor,

www.dacoromanica.ro

404 MISCELLANEA

dacá amil väzutil a loril de buni voe tocmalä, nol am pus pe-cete orasulu Intl° acestil zapisil, ca sä sä stii; 7135 [1727], Ghe-n[ari] 10. - LoCul pecetif tärguluT Orheiuluf."

Lelicoaia are apof un proces, impreunä cu ginerele ei, Gligo-dice, cu Gligorie din Orheiil. Acumil ail vrutil sä IntoarcA", ea,si al zisil a ail vändutti numai gurnätate de vada". Se hotäreste:de i-ail vändutil intaiil, acmtt nu incape sä Intoarcä" (15 Sep-tembre 7144=1635).

12 Martie 7165 (1657). Gheorghe Stefan-Vodä pentru PintilifCap[i]t[anulil] dinti 13ä1osästi".

IV. Privilegiile cele ma veclif ale Slänicului Moldovel%

intre hirtiile D-re Mälinescu din Iasl: aflu douä acte donmesticare dail cea d'intäiú rinduialä vestitelor 136I din Siânicul Mol-dove.

Privilegiul lui loan Sandu Sturza e din 26 Iunie 1824.

Bunul Domn batrin spune ca, rivnitori flind de a In-multi facerile de bine cele spre ops-teasca folosinta Patric!,socotit-amd, si, flindca la Tanutul Bacduliff, langa Ocna, laparaul Slanicului, s'ad aflat izvor di apa, care, dupa cercd-rile noastre ce s'ad facut, s'ad gasit a fl folositoare pentrufeliuri di slabiciuni a sandtatii si de patimi, si acum, decativa an!, s'ad si obicinuit de a merge acold multi pentrufacirea de feredei, dar, din pricina ca la locul unde estiizvoruld, casa nu stilt di sidere, cei ci merg, si mai vartossaracif, patimesc multa nevoia, si nic! vre o folosinta nupot sa dobandeasca, nigdsInd loc di adapostire, unde sapoata face feredei, am gasit a fi de trebuinta si lucruicel mai crestinesc, de a sa faci acold oariscare punire lacale de Inlesnire pentru oaminil acei nevoiti si saraci,care nu ail chipul de a-si faci iai singuri Indemandrilecele de trebuinta. *i dar, spre un asaminea sfärsit, trebuintacerind de a fi un numar de oamini innadins Insarcinatica sd slujasca In trebuintile borvizului, precum si deosabitpurtatorit de grije, care sa povatuiasca lucrul s'i slujba

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 405

lor, spre o alcatuire Inca s'ar putè, de indemanare,- iataprin acest al nostru domnesc hrisov hotärim si insärcinamcu aceasta trebuintä pi credincios boeriul nostru, dumneluiMihail Spiridon, biv Vel Sardar, cdruia II därn si cin-sprezaci oamini, din oaminii streini ci i-ati avut dum-[nelui] mai d'innainte adusl si scutiti, in prejma borvizu-lui . . ., numai pentru trebuinta borvizului . . . Inda-torindu-sd dum[nelui] cum maI intdi sä pui sä facd McioddI, la locul ci sä va socoti mai bun MO borviz, oddidi lemn, dar bine lipite si väruite pi din läuntru si pi dinafard, sindilite, podite pi gos, lipite In pod, cu feresti sicu usi bune ; si sa facd si cite doi feredei in flistecareodae, ca sä fie numai pentru sdracii cei ci vor merge säfacd feredei, care nu vor avè chip de a-si face singuriinlesnire de addpostire si de feredei. Sa aibd apoi ordn-duiti In toata vreme facirii de feredei cite palm sail cinciominf din acestiia ce i sa dail, care sä stè nelipsit säslujascd, sati cu zioa, sail cu saptämina, la cdraturd deapd, si la Incalzire feredeelor pentru cei saraci, supt inda-torire de a-si agiuta pe acil slabi si nevolnici, ca sd-ipui In feredeil si sa-I scoatd, precum si de a li slujila mice alti trebuintä, chid sa va gäsi careva lipsit, side chipul acesta, ca sä nu aibd pi alt cineva sa-I slu-jascd. Si pentru toatd slujba acesti orinduiti oamini sdnu poatä cere dela cariva niciun feliti de plata. Iar, pelanga acesta, sa indutoreste d[umnelui] Särd[ariii] di aavè adusd cu oaminii acestiia si lemne de foc, deagiuns, acoló la borviz, pentru incrdzirea feredeilor -dila acesti patru MAI si pentru alti trebuintä ale sä-racilor, precum si Insusi pentru incalzirea oddilor, chidvor merge si in vremi mai race, primävara sail toamna,ca sa facd cineva feredei, pentru ca sä aiba si dispreaceasta toata inlesnirea, si iaräsi färd nicio indatorirepentru iai, de plata. Sirguindu-sd dum[nea]lui Särd[a]-r[iuld] de a o face aceasta inlesnire de lemne si ori-cdrora altii din acei: ci vor merge acold, precum si decelelalti lucruri trebuinoasä ale hranii, ca sä le poata

www.dacoromanica.ro

406 miscELLANEA

OM aceste fiistecare cu platd dela dansii, sä nu pad-measca lipsd si nevoie."

Copie.IscAlit §i de C. Conachi.La 30 Octombre 1836, Mihai-Vodd Sturza Intareste pri-

vilegiul pentru Särdariul Mihalachi Spiridon", care aardtat cd are 27 liuzi de la Domnii Calimah si Sturza,asdzati pe pärtile sale de mosii din muntil de lingdtîrgul OcniT, de pe apa Slanicului, Tinutul BacauluI, unde,flind izvoard de ape minerale, are alcatuite Innadinsferedei spre lecuirea patimilor". Spiridon mal vrea sd aibdbejenari, pana la cinzeci. Se acordd, flind spre folosultern*, ca unile ci eli urmiazd a scoti [-- scuti] mult, side cheltuiald, si de ostiniald, pe ceT supusl patimilor, cari,pentru fIrsitul lecuirei lor, era' snip' a nazui la celi maidepärtate feredei piste hotar". I se dad 36 de liuzi. Siapoi, In privire uneT asäminea miluiri, datorid va 11 dum-n[ealui] Sardarid ca, pe tot anul, la vreme cuvenitd, sa deiIncdperf färd plata de chirii, pand la numär[ul] de 30 bolnavisaraci, ce s'ar rindui acold spre ldcuinta si cautare."

V. Clteva acte privitoare la mo§ia dorohoiataHiliOul §. a.

(CoIecVa d-rer Mälinescu.)

1. 17 lunie 1735. Proces al lui Iordachi, fliuld Med[elnice-riului] ConstandinilVärnavd, si cu Pit[ariuld] VaSile Iamandi,arätändu Iordachi cd maica-sa, Mariia [Medelnicereasa],ad fostü fatä jdc[niceriulun Ionita Iamandl si sora cu Sul-geriuld Toma si cu Iordachi si Safta, mai avändu Jac[ni-ceriuld] Ionita Iamandi dol fratT, anume $tefand si Cdrste ;i *tefand ad muritil holteid".

2. t Pren carte ce ne ad trimes dumnalor boeriT cairnd-carni amd luata sama luT Ionichie ermonahd cu Athendule[-Afenduli] negutätoriuld, ginerile luT Mirond Gafencu, pen-tru mosiia $ilisduld de la Tän[u]t[uld] Dorohoiului, si dind

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 407

gudecata noastrd ad rdmasa calugdrula sd-si id tota venitulacata \Tara (sic) fi pe gumdtate de satu de $ilesnii, cu nia-multi lui, si pe gumdtate sd id Athendule, iardsi cu niamulalui, de vreme ca asé ne aft spusti Athendule, cum!) cagumdtate de satu are, si o parte si alt[a],- pand la venireMärii Sale lui Vodd, si, dupd ce sd va aseza Domniia, sd-sIid carte de hotdrata mosiia, .si. dupd hotdrdri, cini cdtu iiva fi parte de mosii, va stäpdni, si va lua si venitul mosii.

Aasta instiintdma.L[ea]t 7265 [1757], Apr[ilie] 26.

Ilie Costachi PahlarnicP.3. 10 Julie 7268 (1760). Cercetare pentru ispdsire la $i-

lisda. si Pomirla. Doi rotari teranl, marturi. ,$A VasdleHomivca, tija de acolo, sa Andreutd... Ail platita pe acésutd de falci de iarbd cé ail stricatü."

Iscdleste un Vornic de Poartd. _

4. Adica eil Gorghii sdn popa Vasali din satula Ddni-lenii dat-ama adivarata si incridintata zapisult1 met.'la cinstitd mana dumisali cuconului Iordachi Pot. (sic), pre-cuma sa sd stii cd, prinzandu-mi dum[nealu]i 2 cai in tsarinadumisali, si dum[nealu]i apoi trimetändu cai la dum[nea]lorVornicii di Botosani, si intdmplandu-sd di s'aa prapadit cai,cd nid ea niputändu mergi ca sd-mi scota cai, si treandudoi ani si gurnOtate, si acumii amti fdcuta invoiald cudum[nealu]i, si mi aa data 38 lei, adica tritzaci si opta dilei, sd fli nisupdrata dina spri mini, si, ori la ci judicatddi m'asa mai scula ea, sd. nu mi sa tdi in samd. $i pentrumai adivdratd cridinta m'ama iscdlita cu mana mé.

Gheorghe Dascalu.Adeveresca. - '92, Iuli 31.5. C. 1800. Iordachi, fiiu Med. Costandin Värnav", se

plinge cd nu s'a dat tatdlui sail partea sotiei lui, fataJig[niceriului] Ionitd Iamandi, cd toatd periusia" a trecutla fratii ei, Pit[ariul] Vasile, Sul[geriul] Toma si IordachiPost[elnicul], si la alti veri a' dum[i]s[ale]". Se afld pre-

1 Ieise din Domnie Constantin Racovita,§i era sd vie Scarlat Ghica.

www.dacoromanica.ro

408 MISCELLANEA.

texte ca sa ne urneascd" si sd pastreze averea. CereDomnuluI judecatd, pentru a se Inlatura urnirea".

6. C. 1800, 10 Iu lie. Scrisoare a unui Gafenco carebadia. Costantine", pentru o cercetare In salioa, la mo-sia, Jicnecerului Macrii". Sä ferescu de locula Sdlesdu-lul ca focti, atäta cad nice 'nil irnasil nu-si lasti bucatelelor, sä. sa nacäjäscu, de herbu ca intr'o ola, flindCi-cd li-Ilocula sträntu, si asé riddejduescu ca, de aice Innainte,cdtti a fi Pornärla sd Sdleseula, n'orna avé ni cIo supdrare dedansAI. Dart vel sti d[u]m[neata] cd, mdcarg cd s'all gäsittiloca stricatil de 100 de fälci, dart, chiara sä nu fi cdlcatilmai multd iarbd decata de vr'o 7, 8 stoguri de fänti, nus'ara fi kasata ; nurnai aceasta ail fostil o Invätäturd. DaramaI trebue sd isprävesti carte gos[po]d ca nimene sä nufie volnica a-sl mué cAnepile s'd inatäle trill bältäle Sa-lesdului, pentru sä sä omord pestele, sä maI alesti IntlOrbeja (sic), care sa numeste Pds[d]reca,- mdcarti cd eaam zdsa Jäcniceriului Macril sä dé poronat omenilorildum[ilsal[e] pentru aceastä pricind, sd dum[nealui] innainteme ti-ati poroncitti, daril totü trebue sd carte."

Adresa cAtre Costantinti Logofättl, vätavulti dum. 1,6-gofdtuluI RalucanuluI".

7. Botosani, 27 Ianuar 1833. Toadir Vezeteu, cu Ca-trina, sotia lui Toadir", vInd Spat[arului] Costachi Rosätu"o casa . .. la mahalao VrabieniI, pe mosiia säntului ierarhNicolal, a Anti mänästirif Popautl, cumpäratä di la Ghiorghivezateu Hertanu". Avändil a pläti d[umnealu]I si bez-mänu obisnuit a sfintei mänästiff, cinci le i. pe an."

Scrie Vasiliu.Cu voia egumenuluI Inochentie Iliupoleos.K. 136.)sosto; o vinde, la 16 Mart 1836, vdtavului Ste-

fänachi Plesescu", intärind acelasf egumen 1.

' Pentru Papäutl, Inscripfif, I, 1. Tot acolo, la Botosant, BisericaRoset, despre Roset. Cf. si cuvinrarea la ingroparea Marie. Roset,In Cuvintdr de ingropare si pomenire, Valenif-de-Munte, 1909.

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 409

VI. Un act de la Alexandra Buhu§.(Colectia Fote).

Adica eil Alexandra Hatmdniasa räposatului Buhusti-atit fost Hatmanti, facemd stire cu acestu adevdratii

zapisd ald meil precumd ell, di nime Wild, nici asupritd,ci de a me bund voi, m'amd tocmitil si m'amd Invoitilcu dumnealui Vasa le Habasdsculd ci ad fostu Armasd-Mare, si mi-ad data dumnelui und rädvand cu §asä cai,cu hamuri, cu sale cu totu, si cu postavd nod necroitti, sicu boboü, de amii data zdstre fiicdi mele Catrinei, si efti-ama [data] dumisale satuld Letucanii, ce sdntil in TanutuldHarldului, pe apa Jdjdei, cu vadu de moard In Jdjae, sicu gumätate de hälested In Buhdiceni, si cu toti vecini caread fostu In satii in Letecani, si cu tot(' loculd si hotaruldcatu amii stdpdnitd noI dinpreund cu rdposatuld BuhusilHatmand. Care satu este driaptä mosiia mea de pe mo-suld med Urechea Vornicu 1. Pentru aceia ca sd.-I file du-misale driaptd mosii si cumpäräturd, si cuconilord dumi-sale, in vecI neclätitd, si pe acestu adiväratil zapisd ald medca sä aibd all' face dumnelui si dresu domnescu. Asdj-derea i-ama mai dat dumisale si un Tdganu, anumi peNeculaid Lumänare, iard dinü Täganii met de pe UrecheaVornicti. Si pentru mat mare credinta mi-amti pusd pecete,dinpreund cu fii ma si acesti boierf toti, cari s'ati is-calitil mai gosil, ca sa-I fiie de mare credintd. U Iasd,leatd 7207 [1699], Iunie 3.

Alexandra Buhdpe.Dimitrii iscald. Iona Buhusd iscald. Neculaiü Buhusti

iscald. Gheorghii iscald. Neculaiti Donesli (sie: Donici)Veld Log[o]f[d]tu iscald. Gavriild Balsa Veld Ciasnicd is-calti. Ilii Cantacuzino Veld Comisd, Darie Donicid VeldSulgerü, Macri iscalu, Stefand Sdliond Clut[e]rid, iscald.

Cu privire la aCtul Alexandre ma gAsim:F. d. Socotirea lui Alexandruld Buhusü Marile-Pitarid"

1 Nistor. Pentru aceste legaturI de familie, v. vol. V, pp. 574-5.Pentru LetcanI, aid maI departe, p. 421.

www.dacoromanica.ro

410 MISCELLANEA

cu Jora Constantina, pentru hele§teile de la LetacanI §i dela J3uhuicenl §i de la BursumenI... Una t.ermure a Le0.-canilora... Unü iazu vechia, carele aa fostu a luI NeculaiaUrechi, socru luI Alexandrulü Buhu§a, §i aü avuta toc-mala pentru acelü iazu Neculaiü Ureche cu Ghica Voevodü,precumü sa tae Neculaid Ureche hele§teula Bursumeni-lora, iara Ghica-Voda sa tae hele§teula Buhuicenilor ; decIGhica-Voda ati Innqatu hele§teula Buhaicenilorü §i aüinnecata haleteula Bursumenilorü peste totu, §i acumüacela haletea este Innecata, nicI de o triaba nu este."Marturi : Grigore Carliga, Iona§cu Meica, Davidu, Gheor-ghii Rodca, Andrunache Dediulü, Vasale Gäseä".

Copie.

VII. Carte a episcopultd de Roman, Leon, pentru scutireaunui preot.

Leona, cu mila luI Durnnezea episcopa romanschiLMolitva Ta, prot[opope] de laTanutula TutoveI, i voI, slugile

noastre, cariI yeti strange poclonula episcopieI de la acelüTanuta, pentru unü preotü ce va sluji la bisearica dinüsatulü TomeitiI, a dum[i]s[ale] Pit[aria] Toaderü Jora, sa-Idati pace la baniI poclonuluI, iara baniI coaleI §i a cutiisa-I dea. Aasta. 1783, Mai 14 dni.

z

VIII. Acte privitoare la DolnicenI §i la alte mo§ii vecid.(Colectia d-luf advocat Fote, din Iasf.)

DolnicenI, 29 Octombre 7231 (1722). Cercetare la BratenI(Dorohoiü). Marturi : Andrei. Bal§e vtori Spat[aria] §iUrsulaparcalabula de Stefane§tI §i Pascalü Hotinü parcalabula §i.

1 Episcopia Romanulu.

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 411

Stefand Iorga de DurnestI si fond Calimand Cap[itand]si Stefanti san Antonache Cap[itand] si. $tefand Cap[itand]Homoranuld si. Pavald Nacutula ota Onceti". ,,0 ase-dzatura."

2. 12 April 7246 (1738). Andronachi Calimand, cu fe-meia mé, anumi Nastasiia, si cu top' feoriloi (sic) me,anume Toaderd si altir , da zapis Sandului Jora, fiiulddumisale rapoosatuluI Gligore Jora -ati fostu Vister-nicti-Mare", pentru vinzarea Dolnicenilor, partea In capuldCarpenisuluI dind susd. . . Care aasta a patra parte desatd Imi este miia de pe maica mé, Mariuta, fata lui NistorüHolband... Amd Intrebatti pe nepotif mei, feorii Homo-rianului s'a fratine-med, ca sa dé et bani ..., si. amil In-trebatd si pe Vasile, fliulti Pitariului Ilie, fiindil dum[nea]lord razesi Inteacela sat... Deci ed, fiindu la inchisoarepentru o datorie a until' Turcu, si neavandü cu ce plati,amt."' vandutd aastä mosie dumisale acestui boerü maisuso numitti, cad si dumnalui incape, fiindu razes si dum-nalui cu satuld Buhaicenii, cari sä hotarascd cu Dolnicenii...$ii-arnd data dum[nea]lui ispisoculti g[o]s[po]dü de la MariaSa Mihai-Voda, care amd pe acé mosie, si alte scrisorI."Marturi : Monahti Tudor Crup[enschi], AndreI Bals.

3. 24 Februar 7250 (1742). tmpartirea mosiilor ce ni-adramasti de la mosuld nostru Andronicti Parvuld". Partedin Costina, pe parauld Ilisasca", lui Andreiti si surori-sa,Anitii Anghelachioae, si lui: Necolae Med[elnicerid] si su-rori-sa, Mariutii, preutiasa popi luI Panteleiti, - feorii luiToaderd Parvulti, nepotI de fiorti lui Andronicü Parvuld" ;parte din Cornesti (Lapusna), Iucsani pe Siretiü, inpartea lui Ilie bivii Veld Pitarid, fiord Paraschivi, soralui Toaderd Parvuld si a luI Costantind Parvuld sintiVela $etrard, nepotd de fata luI Andronicd ParvuluI".lard acumil, standü. noi, veriI ceI primari, cu totil la soco-tiala...., sa sa dea Radului si surorilord luI, feorli Anitil,fetei eel maI mid a luI Andronicti Parvuld... CalinestiI(Cernauti), pe parauld ce sa chiama Brusnita ..., In partialtd. Gheorghie Med[elnicerid] si a luf Vasilie si. a Ilenel,

www.dacoromanica.ro

412 MISCELLANEA.

feorii lui Costantinü Parvula biva Vela Setraria, nepotide feoru lui Andronicü Parvulü". Radu era Radu Bur-ghelea. Tara pentrusatulti Cotela, ce sa chiama Soloniuca,cu helesteü si cu alte curnparaturi in Cutela, si cu partiadina Melententi, ce sintu inü Tinutula Hotinului, - candu amilui Dumn[e]dzaa sa ramie acelü Tinuta la stapinireaDomnului de Moldova, dupd cuma aü si mai fostal, avanduvolnicie eel' cu mosiile a-sfi stapini rnosiile loril, atuncesi no! sd averna a stapini mosiile acelea cu totii, orl iardsisd le Inpartima frateaste, sa tie fiestecarele partea sa,unde i s'a vini.

Cine va vrea sa-Si ia parte sa de vecini, ca sa-i mutepe parte sa de mosie, unde i s'aa venitil, sail si aiurea,uncle va vrea, - volnica sa fie a-I lua ,si a-I muta.

lard pentru o particea, iarasi dina Costina, partia Ti ell,si pentiu vecini, ce s'ora afla din parte TicaI, care mosieo tinü dumnealorü Gheorghie Med[elniceria], cu fratif du-misale, feorif $etrariuluI Parvuldf, pentru 40 lei, pretulauntil calü si a dol boi, care stimtl noi cu totif c'ail datarapaosatulü unchiula nostru Setrariula Costantina Parvula,de aü platita o datorie a TicaI, - acmu all invoitil dum-nealora sa priimasca dzeace lei la aa datorie, sa fie dinpartia dumilorsale, si treldzaci de lei sa (lama noi : dzeacelei Ilie Pit[aria], dzeace lei Andreia, cu fratii lui, feoriilui Toadera Parvula ; dzeace lei Radula Burghelea, cu su-rorile lui."

4. 7262 (1753-4) (fara luna). Mate! Ghica Voevod, catredum[nealui] Filipü Catargiu bivii Vela Bana, isprav[nica]de Tinutulii Harlaului, Neculai Cucoranulii biva vt[ori]Jit[niceriab Vasile Balsea biva Veld Cap[i]t[anü]" , pen-tru Brateni. in trecutula anu cersinda Paraschiva, cum-nata Sandulul Camarasti, hotarnica pe dumnelui Ior-dache Cantacozino Velu Pah[arnica], poftinda sa4 aliagahotarula satului Dolnicenii, aü mersu numitula boeriaacolo, si, uitandu-sa ma! multu la aratare Paraschivii decat

1 Se luase de Turd la 1713.

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 413

a cerca sämnele ce sintu pusea In hotarnicu, jäluesteSanduld O. i-ad inpresu[ra]td de spre costisa Bascului obucata de locii." SA se facä cercetare.

5. Noi Costandind Mihai Gehand Racovitä Voevoda, bojidm[i]l[o]st[iid] g[os]p[o]daril zemli moldavscoi. Credinosd bo-eriuld nostru, dum[nealul] Ionit'i Iamandi bivii Vela Jic[nice-rid]. IV facemd stire ca, mai in trecute zile, dupd gudecata-aü avutil aice la Divanu Paraschiva Sturzoai, nora lui IliePit[arid], si cu CAlimänestii, pentru pricina a opta parte dendsatd Dolniceni, de la Tin[u]t[uld] Dorohoiului, de la caregudecata s'ad hotardtd ca sä stapaniasca Paraschiva Stur-zoaie numai parte lui Andrunache Calimanu, ce i-ad Wm-dutd, iarä cu alti di:A pärti, a doi frati a lui Andrunach[e],parintil acestord ce ad stätutu la gudecatd, sa nu sa a-mestece Paraschiva, dupd cumd arata in anaforaoa ceeste la mAna CAlimänestilord,- si atunce, la-gudecatd, adcerutd Paraschiva sä i sa hotArascA parte sa dintr' atäranilord, si s'ad fostu scrisd dum[itale] ca sä i-o alegiosAbitä, si, pe poronca cArtii aceia, ad ales-o. Dupa aceiaviindu aice oameni aceia, ad data jaloba Domnii Melecumd cA le-ad fAcutti strarnbAtate, cAci li-ati data locaunde nu-I bund de nemica, nici este locü de atria te, nicisäliste, ce li-ad datil neste locd de saraturi, si, pe jalbatäranilorü, iarAsi amd fostd scrisd dum[itale] ca sa factdreptate, sä le dai si lord unde va fi locd, si bunu, si räti,adeca si Ind fanati si Ind säliste si Ind palure, dupaobicei : unde va fi bunü, sa dei locii bunt'', si, unde a firail, sa dei si Md. Dard acumil iardsd s'ad vAzutd de d[u]rn-[nealui] Vela L[o]g[o]f[A]tii o scrisoare a dum[itale] lamAna lui Iordach[e] Balsa vt[ori] Vist[ierid], ce serii cumdcA parte täranilord iaste aliasä si hotArAtä mai d'innainte,de alti hotarnici, si n'ai hotärät-o dum[neata], si zAci eanu poci a sträca hotärätura vechi, ce este facutä maidenainte. Pentru care acumd iatd de iznoavd itl scriemüdum[itale] : luindd carte Domnii Mele, sti cauti, si, de vremicd parte täranilord zici cd-i aliasd mai denainte, de altihotarnici, si acolo ad stäpInitu para acumd, iards1 acolo

www.dacoromanica.ro

414 MISCELLANEA

sd le daI si acurna. Insd de este dupd cumil zicI, iaril,de este pricina Intealta chipu, sd cat*" sä nu sa facdsträmbdtate, nici la o parte, nici la alta. Si, dupd cumüscriemü, sd urmezi. Masta scriemü. L[ea]ta 7264 [1756],Iu lie 11.

[Pecete cu chinovar.] Pro& Vela Log[o]f[a]tü.

6. FAcut-amil scrisore rnè la mäna dumisale gupänesiParaschivi Med[elniceresin precumü m'aa venitü unarävasu a dumisale Pdharnicil Iordachi, ca sd ea sama cuHomoreni, pentru niste dijmd si pentru alte pagube, sieI de bund voe s'ail apucata sä dei c[l]dI de gräil si, pe9 stogurI fänil si 5 zoti (sici zlo1.1), adetula mosii, s'aa dove-dita cu omini cd s'ail datil Ina mäna luI Enachi Homo-rana cAndu era Vornica. Si aa maI ceruta dumneai cdteuna lea de casa pe 3 ai, si el n'ail trimis aasta cu ca-sile ; dara et amil socotitil, s'ama luatil sama cd-I cudreptulü sä le deia aceste tote, cd dumneiaI Inca, den&aii fostu dreptu, Inca ail maI läsatil, darü, pentru omini,nu s'aa pututa asalza, gurandil si unul s' altu. Si ea,pentru credinta, m'amil iscdlita.

Julie 24, leta 7267 [1759].Vasili biva Cdpfitanül, sinü Ursula.

7. 15 Decembre 7274 (1765). Hotdrnicie la BuhdicenI,a lui Stefan DonicI. Cu hotärätura noastrd ce ama fostüdin parte hotärdta Dolnicenif Ina Domnie Märii Sale Mateia-Vodd1, - fiinda atunce toate mosiile pustii, si neavända cinesä rdspunzd, s'aa fdcuta gresalä, si s'ail fostil luatil o bucatdde loca dina Dängeni, si s'aa fosta data la Dolniceni.. .

Si alte mosiI mergu tota Inteac protivd..."8. 25 Julie 1809 .. .A1 doile, pentru o giriadd di fäna,

ci s'aa aprinsu di pojara, carile fänu aü fosta a dumi-sali Pah[a]r[nicesen Joroai, si dupd carte de blästämil aümärturisitil oamenil dinü Brateni cd ara f1 fostil de 18stoguri acé giriadd, Insä numaI fänula ail fosta vechi, de

1 Gbica.

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 415

dof ani, i pojariula dinü carile aprinsu giriada, aüfostil data de oameniI vechiluluI Mihaldsdnilora, vrändaca parliasca mosiia, i, flindü giriada aproapi, langdmosiia Miha1ääniT, dintr'acela pojara s'ati aprinsu si aúarsu giriada, nid, cdnda aa data pojariula, n'aa mersuca sa dei de stire dumisali Pah[ajr[nicesel] Joroai saü oa-menilord dum[neae]I, ca pazasca fänulil di pojariulace aa sd dea iai mosii

Al trifle, pentru 38 cdpitd fän, ce aü ardtata vechilulaMihäldsäniloril cä s'aa ispdsita, carile s'aa furatil i s'aamäncata cu vitele lacuitoriloril di BrätenI, pentru caris'aa Indatorita satulü BräteniI eä vorü pläti, dacd voramart urisi aciia ce aü plätita acé strdcdciune."

9. 19 Maiil 1782. Diata lui SandulIlie Stolnic, flul luI Ilieotü Vistierie (v. mai sus). FiiceT, Maria Jora, i-a dat douäpogoane de vie la TifestI, ce le ama de.la pär.intele Leona,episcopula de Romana". I-aa fost revindute luf de flied,pe bani. tí da pdmänturI de mosie". mosie dina Do-roscanI, care mie 1ml esti danie de la cdlugärula Mo-vila, pentru facire de bine ce aa avutü de la mine,trägända pentru dänsulil multd supdrare i cheltuiald,

putina de nu m'amil primejduitil i cu urgie dom-nescd, pentru o pricina ce a avutil ela In vreme Dom-nii raposatului Costantina-Vodd Racovitä, i aü scdpatacu fuga, lulnda una cala alü mea i un emurlucapostava, i amú ramasa ea Ina urgie inü locula lui ; dincare pand m'ama indreptata i arnú scapata, nu putindcheltuialä ama facutii. Deci scrisorile le av läsate la mine,

cd, viinda la E§t1, MA' va da scrisoari de danie. Dartn'aü apucatil sd vie, sd-mI dè scrisore, cdd i tdmplatamoarte la mänästire luI Adama."

FiuluI, Filip, Ii dd. BrateniI. Fiicei, Nastasiica, Chilis,oaie.baniI de la Hatmanul Ilie Catargiul,- care ban): sa sa

d numiteI fiicií meli pentru sa-s1 faca ceva odorasä,pentru alte chieltuelI de gätire cdsätorii sale". Trdieste-sotul", Catrina. Sa i se lase treI Tigarii, In edtil i-a lungiDumn[e]dzau viiata". Pomenit si sotulil meü cela d'in-

s'ad

sA-si

dé

sa-siMil-IA.144nd.

$i

$i

si

www.dacoromanica.ro

416 MISCELLANEA

tdi". Via de la Odobesti rämine lui Filip. Nepotd-meCatrina, fiica frdtine-meil Neculaia." Marna-sa zdlojise"mosie la nräposatul Vistieria Filip Catargiu". Poianade Beresculil." $i flia mea Filipa sd fie datora a päzicatra mastihd-sa toata cinste si supunere ce sä cade,dändu-i ascultare ca insds1 maici sale, si ia Inca sd-laaibd pe dänsula la aceesil dragoste si bund povdtuireca pre insusl fii MI. Asijdere si fiica-rne Nastasiica, cerämäne mostenitoare pe casa me, cu toatä asezare, säfie detoare, atdt ea, caü si sotula el, ce i-a rdndui Dumn[el-zda, a tine pe maica-sa in casd, 'inü toaä viiata, si a-i datoatä cinste si ascultare, dupd datorie fliului cdträ pdrintelesda. Iara, de nu voril urmd fii mei dupd ränduiala a.a.stace le 'mil fäcutil, sä fie lipsiti de blagoslovenia me si suptilbldstemil...

Gavriila Mitropolita Moldavii, Ioanil Cant[acuzino] VelLóg[o]f[d]t, Stefanil Sturza Vela Vor[nica], LdscdrachiRusetil Vela Vor[nica], Ilie Cant[acuzino] Hat[mana], Cos-tantina Pdladi Spdt[aria].

Iacova, dichiti ota Mitropoliel."

IX. Acte privitoare la sate din Tinutul Dorohoiultil §ila Soldan Vornicul.

(Colectia d-lui advocat Fote, din Ia1.)

1. Iancul-Voda, pentru Nechita, in proces cu Lupanavataga, Craciuna, Milidild si Cercela", pentru o bucata desat. 12 zlotl 4sFrkpo. Pornenit Prävult1 Vela Vataja. Stroiciiscdleste si cu litere latine, si adauge : ao 1581." (Cirilice : 11 Iunie 7088=1580).

2. Adecd noI, egumenula Ghidion, si cu WW1 sdborula dela sväntaa mänästire Dragomirna, scriemil si marturisimilcu astä scrisoare a noasträ pentru rändula a patru oa-meni, anume Isaca Cotica si Goga si Alexa si. Latula,ce acesti oameni ne-aa fosta noo vecini dina satele svintei

I Viitorul Mitropolit Iacov al II-lea (Stamati).

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 417

mänästirl, ding NicseanI si ding Tdistreani, si ag fugitgde catdva vreme ding satele noastre pring slobodzifintr'alte partI, märs-ag si &aü asedzatg In satele dumisaleV orniculuI Soldang, la Dorohoig : la Dolniceanf si la Bu-desti. Dupd aceaia amg märsu la dumnealuf, la Vorniculg,

dodeitg pentru acesti vecini, sä ni-I dea. Dum-nealuI, ca ung boiaring bung, nu ni i-ag opritg, ee a dzisüsä ni-I luomg, Insä sd le luomg i cisla ce vorg avea dingsatele dumisale. Iarú noI, vadzandu cd nu ni-1 apärd, cedzici sä ni-I luomg cu cislä cu totg, socotit-am cu totgsdborulg i i-amg läsatg sä fie dumisale vecinI, numal sane fie dumnealuI de dvorbd pentru destule nevoi i greu-tät.I ce ving asupra altorg vecinas1 ce aü rämasg. Dum-nealui Dumitrasco Soldang Vorniculg-celg-IVI are, ca ungboiaring bung, i multu milostivg, ne-ak fäcutg multubine, altorg säteeale ce amú avutü, i le-ag scAdzutil dingcislä, i cu alta milostenie ne-ag socotitg la sväntaa rnä-

nästiri. Derept acea i nof Inca i-amg läsatú sa-I fie du-misale vecinf, i maI pre mare credintä pus-amg si pe-catea svintei mänästiri, sa-I fie dumitale (sic) de credintä.Sa sd stie. U Iasg, l[eat]g 7146 [1638], msta Av[gust] 20.

[Pecete cu non, w romipHa (cu fum).]3. Iasi, 2 August 7150 (1642). Vasilie-Vodd, pentru Ora

lui Stefanti *oldand cu Nistorü Holbea i cu ToadertiBobeng i Margelusg, fiorulg lui Grumadzu si cu altIrdzeasI dina DolniceanI", pentru mosie inpresurate acolo.Soldan arata acte de la A-k,6., Ertl, (bunul lui), PätrascoLogofdtul". RazeasiI rämasü d'innaintea noasträ si dintoatä leagea tärdi" : li se ieag i zapisele.

4. Suceava, 24 Iunie 7152 (1644). Vasilie-Vodd, pentruca Vasilie Balse i Tomita sä cerceteze la BrateanI, Ha-ne§tI, Dolniceani.

5. Adecd eg, Vasilie Soldand Vistearnic i GheorghiteSeaptilicI i Toaderg Basoti fostu Stolnic, scriemg

märturisimg cu cestu zapisg alg nostru, cumg noI, frati,de bund voia nostri ne-amg voitu i ne-aing tocmitune-amü Inpärtitu sateli, i s'ati vinitu luI Toaderg Basoti

11992. Vol. XVI.27

l-amg

. . .

al)

6-aisi

si

www.dacoromanica.ro

418 MISCELLANEA

Soldänestil, satu intregu, vlostu S0ava, si PlotunestiI,satu intregu, tija vlostu S&av[a], si HolpasestiI, satu in-tregu, volostu Neamtu, si Dolniceanii, volostu Doro-hoiü, si DancdutiI, vlostu Hotinti, si o säliste anurneBrosteanI, volostu Suav[a], si BräteaniI volostu Dorohoiü,si JoldestiI, tijil otü Dorohoiii, si unü vadü de moarice iaste la Bistrite, Ina hotarulil tirguluI BacauluT, si o partedinü TihulestI, si cu o poiand de-acolea, si a treia partedinü Cluturesti, si cu o poiand pe Tutova, si o jireabie dinüGIurgesti,si asijderea si vieli de la Cotriariti,le-amilinpärtitil ;si i s'aü vinitu o falce de vie inü Dealula Mändru, preulitaRdscanilord si trei. falcI de vie, tijil inü Dealulil Mändru,si o falce de vie si treI färtae Intl Piscopii. Dici, de sä vascula cineva cu Ord asupra acestorü sate, ce sä avemünoI a sta cu totI fratiI la pard, iard, de ne va rämäneacineva si ni va lua vr'un satu, sail niscare viI, ca sd avernünoI a sta cu totI frail! de par!. Iard, de ne va rämäneacineva si ni va lua vr'un satu, in niscare vie, ca sa avernünoi, fratiI, a plini dinü pärtile nostre. DicI pentru acestülucru ne-amti facutil zapisil inpreund, ca sa sa stie ; sipintru credinta mil si iscAlitu.

U Dulcesti, vleatil 7163 [1655], mta Iuni 1 dni.(IscAliturl.)

X. Inscriptii ie§ene.

Lingä mantistirea Socole s'a clädit - tradiOa spune_ cá de unalugär Atanasie - o bisericutä pentru cimitirul satulu. FM-Aturn, avind o umfläturá la strane, cu un coperis de sindilä lungin stresinf, ea chiamd in minte vechile bisericiAe din veacul alX V-lea, pilnä la $tefan-cel-Mare si in eel" d'intäii.lanf a! Domniel luf.

Clopotul poartä Insemnarea:Anul 1809.Pe o piatrá de mormint din cimitir se ceteste:Supt a.astä piatra sa odihneste roaba lul Dumnezati

Anastasdia, sotia d[umnealu]í SulgeriuluI Ioanil Dumitriu,Suigibasa, In värsta de 35 an! ; s'ail savarsitü dinü viatala 1846, Sept[ernvrie] Intae zi, Duminicd. Cu atasta roaga

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 419

pe tot cetitoriulti care va ceti, sa zica: D[Ormezaii sa-ierte . . . paratie. Vasa li, Ma...

Un alt mormint are data de 1825. Mi s'a spus ca ar fl al unelSemacopol.

XI. InscriptiT din Dobrovit.Linga pietrele de mormint ale RacoviteVilor (v. vol. II, Do-

broveit) se aflA una, cu totul steers& pe care se poate recunoaste:. . . . AlEAEHH(10. . .

Pe alta:eltH rposk ChT1100H H $KOACH (?) Enrotirrmiaro H KCTOAIO

EHRAI'0 (?) Iw B.OrAmia EmoAkti a liWkrHHH ITACTliC14, H

HACTAHHAHC/A EM (?) g EAHH WO HATO (BHA, AMI,A WK.

AI, In+ H*1-1H*H WEHT*A1-1.

Deci:Aceastä groapä a fäcuta i impodobit-o bine-cinstitorul

si de Hristos iubitorul Io Bogdan Voevod, insä Doamnei1111 Nastasia, i s'a strämutat ea, in zilele luf, la anul7021 [1512], luna lui Octornvrie 14, la vesnicele 1.1.casurT.

Însemnatatea acestei inscriptif cere lämuriri.Piatra o vazusem de mai innainte, dar, la lumina soarelui, in-

scriptia mi se parea nedescifrabila. La a doua visita ce am facutmanästirii, parohul mi-a vorbit de un Bogdan Voevod ce ar fi in-gropat supt dinsa. Cercetind piatra la lumina luminarii. si farapiedeca pe care o aduce la cetire lumina de zi, prea tare $i egala, amdeslusit lesne pe muchea, mai ingustä, de sus a el' trei cuvintede la inceput: in locul literelor $terse am adaus, dupa formularia,

sicodoi. A. seselea cuvInt e aproape intreg legibil; iaras dupä for-mular am adaus: H VTOWSHBLIPO, care s'ar potrivi i cu ramäsitelede litere. lw nu se poate ceti; in schirnb e dat numela domnesc:Eor,kare goErcomoi. Acesta - si, fiind la 1512, avem a face cu BogdanOrbul, fiul lui Stefan-cel-Mare, - e, fárä indoiala, nu cel Inmormintat,ci ctitorul mormintului.Ca numele e pus in genetiv, poate trezi mirare,dar mai gasirn un exemplu, la manastire a Argewlu, unde,pe o piaträ de mormint, numele ctitorului, Mitropolitul Anania, epus in genetiv. a, care urmeazä, poarta de-asupra un semn arcuit,ca si cum ar fi KACHHH fro HACTAC121e neindoielnic, ca $i nptura cucare se ajunge la capätul liniei de pe laturea cea mare a pietre ce vinespre dreapta nuc,a, forma neobipuita trebuia: flp*CTLIHHCA - se ce-teste limpede; ii e presupus, in legatura cu urmele de stove.fAHH in loc de Arm, de $i neasteptat, se MIA pe piatra, incheind cea-

Fro

(SeC)

H

iarás,

i. -,-

www.dacoromanica.ro

420 MISCELLANEA

lalta lature mica. Iar data si cele tref cuvinte de la sfirsit sint cutotul sigure.

Piatra e de o calitate foarte inferioara, care contrasteaza cufrumoasa marmura, alba, lucie, de la morrnintele familiel Racovitä.Literele nu ad fost sapate adinc; ele sint innalte si inguste. Lip-seste mestesugul de impleticire artistica a lor, care deosebeste altemorminte domnestr; fiecare se desface deosebit, strins lipita insade celelalte.

Cit priveste aceastä Doamna Nastasie, necunoscuta pana acum,- petirea fetel de rege polon Elisabeta s'a ispravit pentru uritulBogdan-Voda la 1309. Ureche. dupa izvoarele luf slavone, adauge:Dupa aceia si-ad luat Doarnna din teara, si ad facut pre Stefan-Voda cel Finär." tefanita pomeneste, (Ilya cum spune o piatrade mormint din Radautf, ca mama a lur pe o Stana, care nu eDoamna" (innamte de Ianuar 1518). Deci notita lur Ureche ar figresita. innainte de a se cäsatori cu Ruxanda, fata lur Mihnea-cel-Ra, adusa anume pentru dinsul din Ardeal, Bogdan a luat decipe Nastasia, care muria in 1512.

. 2. Pe un potir de argint suflat cu aur:Gi&H HOTHO ClITKOIIH 118n8A ROW KEA AKOOHHK H KH*PHH*

Er0 TOA0Clia H AAM IIK Klt WOK AO T'hpl'S RACASIO, IECT AAE-TOK MOHACTHOEH 3STPAKSASH AO GTA rOpA7 HAM ECM Klum

CTO KMHKOMIOEHH KA imfrie, KATO o3p. iv,.Adeca:Acest potir 1-a facut Lupul Coci, Marele-Vornic, si ju-

paneasa lui Todosia, si 1-a dat la biserica din tirgul Vas-luiului, care este metoh al monastiret Zugravulat, laSant' Agura (Atos), unde este hram Sfintul marele mu-cenic Gheorghie ; anul 7139 [1630-1].

Ad fost, cum se stie (v. vol. IV, p.c=r, nota 1), dot Lupu V or-nicf-Marr in Moldova pe acest timp. Cel ce apare intäiii e insäviitorul Domn. Tot el are de sotie pe Tudosia sad Tudosca, fataluf Bucioc. Mail fur Lupu acesta, viitorul Vasilie-Vociä, se chernainsä, precum spune inscriptia bisericir Stele din Tirgoviste, Ni-colae Aga, Aga al lurRadu Mihnea (Inscrip(if, 1, pp. 112-3). Un Cocea fost insa boier mare supt Millar Viteazul, si numele sail eraCod, Kotzi, grecesc.

Biserica din Vasluid ar ft a lui *tefan-cel-Mare (Melhisedec,Notite, p. 133), dar aceasta avea hramul Sf. loan Botezatorul. 0alta a fost facuta apoi de Vasile-Vocla in apropierea tirgulur (v.Buletinul Comisiunil monumentelor istorice, I, pp. 47-8, %). Ea ceasta: Sf. Gheorghe Zograful.

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 421

Pe potir mat e $i aceasta insemnare a argintarulut, poate Sasdin Ardeal: n. 90.

Inscriptia e cuprinsa in tret rindurt, care se incep cu cite o cruce.3. Pe un portret de cälugar:'Axciv.OS 4Xt11.0tvapi.T11g AolvrpoeErCion. [-= Acachie, arhi-

mandrit de Dobrova].

XII. Biserica din Letcanii-Nof.Pridvor deschis, cu coloane fantastice; bune icoane, dintre care

una, pe fond de aur, arätînd sa fie din veacul al XVII-lea.Carti:1. Cazania hit Varlaam.2 Aposto din 1743.3. Apostol Mitropolitului muntean Neofit (cu o insemnare de

la familia Paladi).4. Penticostariti din 7251.5. Pe o Evanghelie din 1760:Antiohil Caraged Post[elnici.1].intre cel d'intaia cuvint i celelalte este o pecete eleganta, mica,

ovala, cu un scut $i penaj de coif; puse flind insa cu cernealastearsa, armele iesit. La inceputul volumului este aceiasi pe-cete farä iscalitura.

Antioh Caragea a fost Vel Aga in Domnia a doua a tut Gri-gore-Voda Callimachi (Ienachi Kogalniceanu, p. 254). Cf. Doc. Cal-

tabla.El a fost dect stápinul mosiet Letcanilor $i al satulu Letcanit-

Vecht, din apropiere, unde maI dainuieste o biserica de lemn, cuicoane vechf.

Ea a trecut apoi la familia Paladi, cum se vede din notita demat sus.

6. Evhologhiu din 1764.7. Penticostariti din 1800.8. Trtod din Buda.9. Octoih din Buda, 1814.10. Evhologhiu din Iasi', 1834.

n'aii

limachi,

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR.Numele aú fost culese de d. profesor D. Munteanu-Rimnic.

A.Aadil-GhiraI (Ca Iga), 133.Abaza-Paea, 105.Abaza (familie), 64, 202, 205, 208-9.

(Me, polcovnicul), 105-9. (ace-last ca monahul Ilarion), 105,108-10.

Adam (mitnastire), 415.Adam (familia), 105-9, 246, 351,

397.Adrianopol, 112-6, 122.Afenduli (negustor), 406-7.Aga Nicolae, tatal lui Vasile

Lupu, 420.Agafton (schit), 261.Agapia (mänästire), 165, 286.Aga.ricl (A gärfcI) (familie), 64, 67.Albania, 123.Albeell (sat), 292.Alecsandri (familia), 54-6.Alep (Paul de), 225-6 n. 1.Alexandria (Atanasie, patriarh

de), 51.Alexandru (Tar), 243.Alexandru-Vodil cel Bun, 181-2,

233, 400.Alexandru-VodäCallimachi,3501.Alexandru-Voda Coconul, 140.Alexandru-Vod Ghica (din 1834),

35-7.Alexandru-Voda Ilia, 33-4, 159,

186.Alexandru-Voda. Ipsilanti, 151,

258.Alexandru-Vodä Läpueneanu,

278.Alexandru-Voda Mircea, 78.Alexandru-Voda Moruzi, 90, 162,

253, 353.Alexandru-Voda Sutu, 81, 279.Amira (cronicar), 133.

Anastasia (Doamna lui BogdanOrbul), 419-20.

Anastasia (Doamna luI Duca-Vodà), 130, 247.

Ancuta (Doamna. fiica luí Radu-Vodd F,;erban), 31, 33-4.

Andrassy (cance)ariii), 176-7.Aninoasa (mantistire), '72Antioh-Vodd Cantemir, 161, 199-

201, 208, 213 n. 1, 287, 314, 344.Antiohia (Macarie, patriarh de),

225.Antonie-Vodä din Popeetl, 125.Antonie-Vodä Ruset, 64.Apelevianu (Dan Logofiitul), 74.Arapu (familia), 85-6, 88, 90,131,

309.Arcani (sat), 85.Ardeal, 117-9.Ardeal (vicariul IoanPopovici de),

270.Arm (Iositepiscop de), 355. (Ghe-

nadie, egumen de), 143. (ne-gustori din), 144.

Aristarh (Ban), 328, (Comis), 294.Armael (Anghel), 68. (Dumitra-

chi), 87. (Popascul), (Nds-tase Lupu), 294. (Vilcul), 293.

Asachi (Lazar), 162.Asian (familia), 57.Asian (Vornicul), 140 ei n. I.Atanasie (Patellaros, patriarh

de Constantinopol), 226.Auersperg (contele de), 269.Avrameell (sat), 68.Axanina (Doamna lui $tefan

Tornea al II-lea), 245.Axintie Uricariul (cronicar), 181,

209, 297, 307.

66.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR

BäbicenI (mos;ie), 93.BttcanI (sat), 184, 180, 190, 192,

194, 190-8, 202, 204, 207, 213,216, 218, 305, 324, 418.

Bacäü, 198, 418.Bagdatliu ( .5tefan cApitanul ) ,

101.Bahluifi (r ). 213.Baia (oras), 157.Bálaceanu (familia). 77-8.BähicenI (sat), 182, 187. 189, f91,

195, 198-9, 201-3, 205 208, 210-1,')15.

Balacl (sat), 140.BälänestI (sat), 300, 339-40, 399.Balasa (Doamna lui Constantin

Cirnul), 356.Báläsachi (lordachi, Ctiminar),

212.Blosani (sat), 56-7, 276, 286, 384.

(schit), 267.BalosestI (sat), 286, 389-90, 395,

317-9, 404.Bals (familia), 89-91, 134 5, 212,

223, 229, 295, 297-8, 307, 317-8,333, 358, 371, 384, 409, 413-4,417.

Balta-Albä, 352.BältestI (sat), 159.Banariul (Pätrasco Stolnicul),

324.Banca (sat), 195.Bäneasa (hiserica din) 359.Banilovschi (familia), 89.Bantäs (familia), 58. 64, 215, 218.Bärbtitesti (sat), 141e, 149.BärbosI, 211.Barca (sat), 29, 31-7Bärcuta (sat,), 35.Barnovschi (Miron-Vodil), 158,

184, 188. 236-40, 246.Basä (r.), 386.Basca (r.), 73.BascenI (sat), 73BäsinestI (sat) 72.Basotä (familia), 56-8, 102, 104,

186, 238-9, 248, 279, 288, 293-4,301, 303, 305, 312, 315, 320-0,330, 388, 418.

BâtrInestl (sat), 285.Beldiman (familie), 183, 262, 264,

274, 309, 359.Beldy, 177.

B.

423

Beleuza (sat), 401.Belgrad, 119.Bender. V. Tighinea.Berescul (sat), 384.Beresti (sat) 1.47, 151-2, 372.Berheciu (r.), 68.BerivoiestI (sat), 00Besack (consul rus), 96.Besicuta Cálugäruluf, 75.Betejani (sat), 78.Be= (Bizin, sat), 392-7, 399,400-1.Bicaz, 237, 248.Biltigani (sat), 206.Bielgorod, 111.Btra (sat), 211.Birlad, 03, 68, 101, 181-2, 184,

186, 188, 193, 197-8, 200, 205-7,209-11, 213, 216-7, 229, 336, 360.( Gheorghe, protopop de), 65,(popa Chime din) 189.

Birlddeanu (Solomon ; Logofat),193.

Blrlesti (sat), 91, 213, 210.BlrlicI (sat), 330.Bársänesti (sat), 89, 92.Bisericani (Antim Cretul, egu-

men de), 245, 247, 240. (Andonieieromonah), 239, 245. (Chiril,egumen), 249. (Dosofteifi, egu-men), 244. (Efrem, egumen),248. (Ghedeon, egumen), 248.

egumen), 241-3. 247, 219.(Ieroteiu, egumen), 248.(lorest,egumen), 240, 248. (1osif, egu-men), 234-0, 238, 242-3. 245.(Mihall,egumen), 248. (Misail,egumen), 240-1, 243-4, 247, 219.(Mitrolan, egumen), 240, 247-8,(Nicolae, egumen), 248. (Nicon,egumen), 249. (Partenie, egu-men), 236-40, 245, 248 (Serafim,egumen), 234, 240, 248. (Teo-dosie, egumen), 249. (Teofan,egumen), 248. (Varlaam, egu-men), 245. (Varnava, egumen),248. (Veniamin, egumen), 249.

BistricenI (iaz), 212.Bistrita din Ardeal, 128.Bistrita (mändstire in Moldova),

78, 225, 231, 235.Bizin (sat), 395, 400.BlajevicI (Teoctist, episcop al Bu-

covineI), 273.

.

(Iml,

www.dacoromanica.ro

424 TABLA NUMELOR

Bogdan-Vodd Orbul,233 -6, 419-20.Bogdan (familia), 66, 68, 193,

195-6, 198, 203-4, 210-1, 337.Bogdana (r.), 197-8.Bohotin (r.), 190.Bor (sat), 305.Borcesti (sat), 63.Borileanul (uricari), 159, 185,187.Boriste (sat), 182.Borze§ll (sat), 459.Boseani (sat), 159.Botosanl, 83, 86-7, 89, 90, 02-3,

95, 08, 208, 263, 276-9, 292,333,347, 350, 370, 407-8 n. 1. (bi-serica Roset), 277. (bisericaSEDumitru), 58.(Vovidenia), 58.(A nania, Vornic de), 263. (loan,protopop de), 273.

Botosinta (mosie), 217.Boul (Frátrascu, Spätar), 185.Bräiesti (sat), 213.Braila. 226-7.Brasov, 225.Bratäsani (sat), 73-4.Briitiisanu (familia), 35, 73-6.BrätcenI (sat), 396.Brateni (sat), 371 n. 1, 380, 410,

412, 414-5, 417-8.Brincoveanu (Constantin-Vodd),

73-5, 143-4, 199, 253, 287, 353,356-7. (Doamna Marica), 245 sin. 1, 290 5i n. 1, 297. (Dom-nita Ancuta), 350. (Beau), 356.(Stefan), 346.

Brincoveanu(familia),142,264,356.Brincovenl (Anania, egumen de),

73. (Ghenadie, egtnnen), 74.(Inochentie, egumen), 75.

Broslenl (sat), 379-1, 418.Bruckenthal (si Museul situ, in

9 5i n. 1, 19, 12-3.

Cábesti (sat), 389.Calliceni (sat), 372, 381.Caffa, 112-4 si n. I, 115, 117 n. 1,

123.Calamita, 113.Calddrusani (mâniistire), 53.Calea Judecilor, 75.CalimänestI, 144, 294.Calinesti, 325.Ciilinesti-Cernauti, 411.Callimachi (Gavriil). V. Mitropo-

1itr.

Brusa, 115-6. 273.Brusnic (sat), 165.Brusnita (rid), 411.Bucinis (vale), 75.Bucioc (familia), 161. 190, 193,

197. 310, 420,Buciulesti (sat), 239.Bucium (familia), 301, 314, 316,

328.Bucuresti. 72, 76, 126, 139, 141,

174-5, 227, 253, 359. (bisericaCretulescu), 76-7. (mainastireaSf. Gheorghe), 270. (Sf. Gheor-gheVechi 6), 78. (egumenulAta-nasie de la MihaI-Voda, din)73.

Buda, 417, 176, 256.' Buderi (sat), 72.Budesti, 86, 89, 93, 292, 417.Bufalora, 55.Bugeac, 133.BuhdicenI (sat), 409-11 si urm.Buhaliescu (Medelnicerul Vasde),

203, 332Buhu§ (familia), 100, 129-30, 158,

193, 209, 238, 245, 248, 298,304-6,310, 313, 399, 409-10.

Buhusesti (sat), 293.Bujoreanu (familia), 180, 197-202,

209-10.Bujoreni (sal), 183, 195, 197.Bulhatcov (polcovnic), 388.Bulucbasl, 151.Buneni (sat), 292.Bursumeni (sat), 410.Buzaiani (sat), 72.Buzitil, 266. (Mitrofan, episcop),

126 (Steian, episcop), 73.Buzent (sat), 266-7.Buzescu (Armasul), 393.

C.Callimachi (loan-Voda), 134, 259,

295, 335, 398, 421.Callimachi (Scarlat- Vodei), 12,

164, 350-1, 406.Calmutchi (familia), 57.Caiugareni (sat), 72.Ciimärasi : Andronachi, 65. Ilie

Stupu, 69.aminari: lenacachi, 344.Camince (sat), 400-1, 403.Canand (familie), 48, 83, 86, 96,

245, 259, 264-5, 336, 369.

Sibiii1),

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR

Canta (cronicarul), 134-5, 241,263.

Cantacuzino (*erban-Vodd), 77,142-3, 353-4, 356.

Cantacuzino (Maria Doamna),217, 356.

Cantacuzino (tefan-Voda), 353.V. *i POuna Doamna.

Cantacuzino (familia), 31, 61, 77,87, 94, 134-5, 139, 143, 148, 163,212, 248, 253, 261, 264, 294-5,301. 323, 326-8 n. 1, 332, 336,353-9, 370, 384, 388, 409, 412,416.

Cantemir (Constantin-Voda),198,344, 394.

Cantemir (Dimitrie - Voda.), 99,105, 107 *i n. 1, 142, 227, 270,308, 378 n.

Capitanl, 74, 86,100-2, 142-3, 152,160, 197, 287, 293, 313, 329, 351-2,371 n. 1, 400 n. 1, 404, 414.

Caplan-Ghiraf (Han), 133.Capuchehdi: Nicolae Panaite, 90.Carageà (Antioh, Postelnic), 421.Cara-Hisar, 115.Caraiani (Gheorghe), 275.Carapoton (*oltuz de Bfrlad), 183.Caravan (magura), 32.Carducci, 122.Cariagcli (D.). 27.Cárpeni*ul-din-us, 411.Carstinici (sat) 216.Castilia, 123.Catacal (Postelnic), 148.Catargiu (familia), 248, 293-4, 304,

313, 322, 330-1, 333-4, 336, 338,383-4, 392-4, 412, 415-6.

Catunul (sat), 72.Ceahliia (munte), 237, 248Cea*nicl : Ilia*, 157.Ceoure*t1 (sat). 301-3, 319, 329.Ceau*1, 73, 101, 142,145. (age*t1),

102.Cerchez (Stolnicul C.), 161.Cerndtescu (P. L), 27.Cernauti. 128, 136, 158, 175, 204,

213, 219, 273, 376.Cernica (sat in T. Tecucia), 68.Cetatea,Alba, 112, 115-6, 122-3.Cetätuia (manastire), 32, 196,

324.Chewu (Mihaf Medelnicerul), 211,

383-4. (familial, 305, 342.Chicerea-din-jos, 61.

425

Chiev, 105, 107 n. 1, 108. (recers-ca), 105, 108-10

Chihaf, 184, 187.Chilia, 396.Chilianca (sat), 70.Chiojdul (sat), 72.Chios, 111-6, 123.Chiscovat (sat), 264, 273.Chi*indü *i Chi*ionenf, 397 - 8,

402. (Gheorghitä, *WW2 de),402. (Ion popa din), 401. (Va-sile protopop de),,398.

Chi*la, 63.Chi va, 142.Christopulo (Atanasie), 270.Ciceil, 235-6.Cihac (familia), 53.Cilireni (sat), 213.Cimpina (cdpitanl de), 101.Cimpulung, 288, 375, :379.Cioara (mágurá), 32.Ciofenf (sat), 395.Ciogolea (Constantin Spdtar),

191. (Maria); 307, 316. (all:if :Nicolae, Gheorghe, Nastasia),246, 248, 296-7.

Ciolpan (Dragan), 181.Cirligatura (sat), 213, 216.Cirnu (localitate), 73.Cisla.ü, 72-3.Ciuhur (r.), 388, 390.Ciuta (magurd), 32.Ciuture*tf, 382, 418.Clinceanu (tipograf), 22.Cli*ova (sat), 389-90.Clocociov (r.), 80.Clopote*tf (sat), 182.Cluceri : Ndstase, 99. Statie, 196.Cobenzl (ministrii), 9, 10.Cobflca (sat), 400-1.Coce (boier), 420.Coci (Lupu, Vornic), 420Cociuba (sat), 190.Cogálniceanu ( familia), 41 - 7,

161-2, 170, 177, 365-7, 383.Colnicul Secel, 147.Colone*t1 (sat), 365-6.Comi*i, Panä, 139. Radii, 139.

$erbu, 64.Como (lac), 55.Conachi (familia), 69, 13..6, 217,

258, 406.Condoratu (familia), 148, VA,Constantin - Voda, ferba, 141,

195.

www.dacoromanica.ro

426 TABLA NUMELOR

Constantinopol, 112-3, 115-6, 225,227, 236, 278. (Patriarhul Ata-nasie). V. A tanasie.

Contescu (Ilia, capitan), 313.CopácenI (sat), 1.7, 21.Copo (Sf A tanasie de la ; Eze-

chiil, egumen de), 162.Coppa, 113.Corbeanu (familia), 253.Cordun Bucovina)* 90, 217.Coretchi(preo(ul Ilia s.a.),397-400.Corh4 (uricariti), 64, 189, 293.Cornestl (sat), 198.CornestI-Upusna (sat), 384, 411.Corni (sat), 90, 95-6.Costachi (Mitropolitul Veniamin),

254-5, 264. 273, 353Costachi (familia), 91. 131 si n. 1,

132-4, 147, 183, 193, 196, 198,208, 212, 254-5, 263, 271, 294-5,308, 319-20 384, 402, 407.

Costaforu (Gheorghe), 27.Costandachi (familia), 303.Costesti (sat in T.Botosani), 90.Costin (familia), 64, 99, 197-8, 204,

264, 302, 304, 319, 331, 394. 403.Costina (sat), 325, 411-2,Cosula (mändstire), 261, 264, 277,

279-81. (Calistru, egumen de),333. (Irinarh, egumen), 261.(Marchian, egumen), 280. (Vi-sarion, egumen), 277. (Ignat,protosinghel), 264.

Cotela (saR 412.Cotiicu (sat), 399.

Dabija-Vodd (si familia), 160. 183,190-1, 101, 198-9, 211, 214, 226,246, 358. (Dafina, Doamna lui),129-30, 246

DdianI (mosie), 210.Danciiutl (sat), 376, 380-1, 418.Mincer:I (mosie), 213.Danciul Vornicul, 139.Dancu (sat), 277.Dängeni (sat), 414.DämlenI (sat), 407.Danovici (Petru, Logoatt), 161.Daponte (Chesarie), 347-50.Dascali : Costantin, 78. Costachi,

352. Evloghie, v. Evloghie. Le-ontie, 1740, 278-9. Mihalachi,

Cotijani (sat), 397.Cotiucani, 1.32, 140.Cotnari, 418.Covasna, 129.CozmestI, 131.Craiova, 349. (Hagi-Ienus. ne-

gustor din), 35.Crangani (piraii), 206.Crätesti (sat), 272.Cringu (sat), 72.Cringu-de-sus (sat), 217.Cretani, 271.CretenI (sat), 206.Cretestl (sat), 147.Cretulescu (familia), 27, 253.Crirnca (familia), 248.Cringul-UrsuluI, 140.Cristetsti (sat), 57-8, 62. 64, 272.Crivesti, 100, 172.Criulenl, 389-90.Crucea-de-sus (Putna), 337, 386.Crupenschi (familia), 87, 91. 259,

263-4, 307, 321. 336-7, 378, 411.Cuci (Postelnic), 139. Cf. Coci.CucI (sat), 213.Cucioaia (iaz), 403.Cucoranu (familia), 292, 294, 323,

412.Cucuiatl (sat), 160.Cuejdiil (r.), 246.Cuibul CorbuluI, 32.Cupetl, 393. (Sandul), 308.Curn (sic) (sat), 268.

uza (familia), 55, 93, 397. (-Voclii.),25, 175-6.

401. Stefan Munteanul, 359.Stefan: Schiras 401. Petru Sta-matiadi, 269.

Dásiratele (sat), 32.Dasnatuiü (r.), 32.Davidel (pretendent), 318.Dediul Spätarul, 318.DelenI (schit), 260-1.Despot-Voda, 225.Diacul (Mihailascu), 223.(Simion),

183. (Zaharia), 185.Dllga (sat), 140-1.Dintr'un lemn (mänitstirea), 77.Discova (sat), 403.Dobirceni (sat), 292.Dobresti (sat), 37.

D .

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMBLOR

Dobrote0I (sat), 280.Dobrovat (mänästire), 163, 308,

331, 419, 421. (Acachie, egumende), 412. (Seraflm, egumen), 163.

Dobrun (sat), 74-5.Dobru§a (sat), 396.Dobruteni (sat), 72.Dole$I (sat), 162.Dolbäsca (sat), 73.Dolhasca (sat), 368Dolje§ti (mänästire), 165.Dolnicen (sat), 291, 295, 325, 347,

385-6, 410-4, 417-8.Domne*ti (mo§ie , 89.Donici (familia), 263, 294, 341-4,

388, 404, 409, 414.Dorne$I, Durne*ti (sat), 371 n.

1, 411.

E.

Ecaterina a II-a (Tarind), 270.Eckhard (I., tipograf), 273.Edinzadé (Teodor, Spätar), 92.Elina ffiica lui Radu-Vodä Ser-

ban), 31.Elina (Doamna lui Matei Basa-

sarab), 124.

F.Fiticoianu, 145, 147-9.Faraoani (sat), 298, 331.Färime*ti (sat), 188, 194.Ftture§ti (sat), 389-91, 399, 402-3.Federighi (Matteo), 122.Fere§li (sat), 326.Fer§tina (sat), 157.Fe§tilit (Stefan, Medelnicer), 215,

341.Filkanul (Sluger),72.(Fili§anca),

153.Filipescu (familia), 27, 79, 82.Fintina Ciofului, 68.Fintina Tiganulul, 298.FintInen1 (sat), 211.

G.Gafenco (familia), 218, 406, 418.Grägeni (sat), 70.GitiWi (sat in Vla§ca), 182.Galata (mänästire), 266, 305,326.

427

Dorohoit1,83,85,213,341, 385-6, 416.Doro§cani (mNie), 300, 331, 415,Dracachi (familial, 22.Dräghici (familia , 85, 90, 141.

191, 279.Dra,gomirna ( mändstire ) , 410.

(Ghedeon, egumen de), 412, 416.Dräslivta (r.), 254.Drujesti (sat), 207, 216.Dubai"' (familia), 198.Duca-Vodä, 195.Dudescu (familia), 34, 76.Duhamel (general), 1734.Dulceti (sat), 418.Dume0 (sat). 384.Dumu§eni (sat), 86.Durac (Lozenschi), 287, 308-10.Duräil (schit), 234, 359.

Euclid, 52.Euripid, 52.Evloghie(Gheorghe,dasctilul),181.Evstratie Logotätul, 247.

Florenta, 111-3, 121.Flore§t1 (mänastire), 05-7, 198,

338. (Ignatie, egumen), 338.(MogIldea, egumen ), 68. (Za-haria, egumen), 198.

Focéa (cetate), 115.Focea (uricariti), 62-4, 183, 185.Foc§ani, 298, 307, 329, 334. (Spi-

talul din), 165.Franta Spftlar, 169.Frumoasa (mitnastire), 263.F'uad-Efendi, 174.Fundeni (moie), 68.Furceni (sat), 393, 395-7, 400, 403.Furlund (Cornis), 285.

Galati, 134, 166, 213, 216, 221,224-30. (biseriea Precista), 226.biserica Sf. Dumitru), 220 (bi-

serica Se. Gheorghe), 220. (bi-

www.dacoromanica.ro

428 TABIA NIIMELOR

serica Sf. Mihail), 226. (bisericaStParaschiva),226. (mitocul Sf.VoevozI), 226. (Vovidenia), 226.

Galbeni (sat), 327.GälesenI (sat), 292.Galienus, 52.Galipoli, 114, 116.GänestI (sat), 61-2, 66.GaodzenI (sat), 161.Garb lesti (sat), 392.Gärcuvul (schit). 77-8.Geament (sat), 32.Geanetul (Joan, Clucer), 269.Geani (familia), 212.Geanoglu (familia), 85.Geracu (mosie), 78.Gheanghea (Logofälul), 62, 184-6,

292, 295.Gheorghe Stefan-Vodit, 105, 189,

191-2, 226, 228 si n. 3, 404.Gherghel (Vornic), 194, 197.Gherghesti (sat), 189.Glierghita, 313, 329.Ghermanesti (sat), 211.Ghèuca (familia), 64-5, 184, 188-92,

194-6, 206, 277, 294.Ghica (Gheorghe-Vod6,), 298, 361.Ghica (Grigore-Vodtt 131-3.

(Grigore A/Wei), 211, 268, 293,321, 326-7. (Grigore Dimitrie),35, 152. (Grigore AlexandruII, al Moldovel), 169-75. (Mate).-Voclä,), 334, 412, 414 si n. 1.

HälAsescu (familia), 195-6, 240,218, 306-11, 375 si n. 1,379, 409.

Hagi-Moscu, 253.Hajditil (familia),315, 318, 330, 383.Hajdeni (sat), 396.HálarestI (sat), 114.Httnesti (sat), 417.flärptisestI (sat), 216.Hentesti (sat), 72.Herastrad, 389.Hermeziu (familia), 201, 214.311-2,

383, 398.Herta, 269-70.Hesiod, 52.Hilandariti (mänästire), 275.Hilistoll (sat), 406-8.Hilita (sat), 41.Hirlä,157,185,213, 266-7, 277, 372.

(Scarlat-Vodd), 65, 134, 149-50,407.

Ghica (familia), 22, 37, 63, 65, 75,163, 169, 191, 200, 263, 269.

Giers (consul), 173-4.Ginevra (Gianavra, Doamnit),248.Gioan (Sulger), 88.Giosanu (familia), 396.Giugni (Domenico), 117.GiurgestI (sat), 380-1, 418. (In Do-

rohoid), 381, 384.Glava (lac), 32.Glavacioc (mänästire), 125.Glävânesti (mosie), 213.Golescu (familia), 26-7, 79, 82.Goroveiii (familia), 193, 300, 306,

309.Gotia, 115-7.Grâmâtici, 139, 162.Gramesti (sat), 215.Gratiani (Gaspar-Vodil), 292.Greceanu (familia), 76, 134, 148,

214, 357.Greci (sat), 184, 187, 197, 213.Grenada, 123.Grigorie (Papa), 348.Grijulivi (sat), 197.Gulianto (familia), 295.Gura Marincil, 68.Gura Strirnbei (sat), 216.Gura VaduluI (sat), 68.Gusätei (sat), 216.

H.Hirtop (sat), 389, 399.HldpeslI (sat), 181.Hodoroaie (vale), 371 n 1.Hoisesti (sat), 213.Holban (familia). 91, 96, 293,

411.Holboca (sat), 213Holpkeni (sat), 187. "V. si Hul-

pasenI.HolpasestI (sat), 418.Horaita (r.), 194.Horlesteni (sat), 197.Horodinca (sat), 398.Hortestl (sat), 201.Hotill, 132, 162, 193-4, 228, 319,

376, 381-2 n. 1. (biserica MaiceiDomnului), 347. (Amfilohie, e-piscop de), 277. (Gheorghe, pir-

I.in

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR 429

calab de), 347. (Pascal, pircá-lab de), 410.

Hotnogi; Lupu, 184, 187. Ursul,160. Vicol Vartic, 397.

Hrisoscoleil (familia), 212.Hrisoverghi (familia), 215, 294.Hristopol. V. Christopulo.Hrusova (sat), 389.Hudici (familia), 207, 307-0, 311,

320, 383-4.Hulbociuc (r.), 403.HulpäsenI (sat), 184, 188, 380.Hurmuzachi (familia), 254.

I.

Iamandi (familia), 68-9, 193-4,294, 341, 365-7, 406-7, 413.

Iancu-Vodii Sasul, 158, 416.Iapa (sat) 183-4, 212, 214.Iasi, 89, 107, 123, 129, 155,159-61,

163-4, 173-4, 181, 184-7, 191-3,196-200, 203-8, 210, 213, 215-7,219, 225, 241, 256, 258, 266, 272,286-7, 291-8, 300-1, 303, 305-6,308-9, 311-9. 322-4, 328 9, 340,347, 376-80, 394, 415-7. (maha-laua VräbieniI), 408. (Biserici:Banu), 266. (Bärboii1), 297, (Sf.Sava), 182, 216. iSf. Spiridon),163, 165. (Trei-Sfetitele), 175.(egumenulEzechiil de), 375 n.l.(biserica catolicii), 53. (Acade-mia Mihdileariä), 41. (Societa-tea de medici si naturalist)), 53.

Ichil (r.), 389-01, 399.IcusenI (sat), 262.Iepureni (sat), 195.Ierusalim, 226. (Chiril, patriarh

de), 268.Ilie-Vodá, fiul MI Alexandru-cel-

Bun, 182, 400.Ihe-Vodä Bares, 278.Ilie (Logotht de Vistierie), 321-2,

372, 380-1, 383.Ilie (Sandu, Stolnic), 87. (Ienachi,

J.

Jalova (sat), 128.Jicniceri : A postol, pircálab, 391-2

Huru (familia), 185, 296.Hus1, 163-4, 254-5. (Episcopia), 254.

(Biserici : Sf. Dumitru), 255. (Sf.Gheorghe), 256. (Sf. loan), 256.(Sf. Nicolae), 255. (Sf. Voivozi),255. (episcopul Gheorghe de),130. (episcopul Ghedeon de),294. (episcopul lacov de), 255,(episcopul Inochentie de), 255.(episcopul Meletie Istrati de),248. (episcopul Mitrofan de), 158.(episcopul Sofrome de), 264.

Stolnic), 200, 202, 304, 332-6,338, 342, 412, 415.

Ilinca Doamna (nepoata lui Mi-hai Viteazul), 31. 33-4, 71-72,356. -

Ilisasca (r.), 411.Ilschi (familia), 272.Iocusen1 (schit si mosie), 387lon-Voditi cel Cumplit, 245 si n.

1, 291, 296 n. 1.Iosif al 11-lea (impgrat), 35, 162.Ipotesti (sat), 63, 68-9.Ipsilanti (Constantin-Vodft), 102-4,

152. (familia), 9, 10, 12.Isä,cescu (familia), 286, 305.Isdroaia (mosie), 211.Isnoviit (r. si sat), 388, 390, 396.Itovaiesti (hotar), 68.Iucsani (sat), 411.Iuzbasl, 31-3, 72-3, 139, 141-5. 240.Ivanca (r.), 389-00.IväscanI (sat), 198.Ivesti (sat), 183.lzbesti (sat), 399.Izireni (sat), 266.Izlozeanu (Gheorghe, pircalab

de Hotin), 347.Izmana (familia), 215.Izvoarele (sat In Basarabia), 58.

si n. 1, 391-5, 399-400. Miha-lachi, 86

www.dacoromanica.ro

430 TABLA NUMELOR

KalnokyKotzebue

(de), 177.(consul), 96.

Lacuri (Sf Nicolae dintre, schit),2M.

Ldpusna, 160, 213.Ldtescu (familia), 91.LätestI (sat), 305.Leccio, 122.Lemberg, 266, 287.Lentesti (sat), 158.Leon-Vodd, 140.LetcanI si LetcaniI-NoI (sat), 375,

409 si n. 1, 410, 421.Leurdeanu (Stroe), 124.Liciu (N., cintdret), 276.LiestI (sat), 209, 216.LivenI (sat), 369.Livian (fid de Domn), 248.Loewenstein-Wertheim, 53.Logofeti: AndreI, 139. Gavrilas,

286, 208. Grigorascu, 153. Is-

Mácescu (Serdar), 35-6.Macin, 171.Mdcinesti (sat), 183.Macti (familia), 311-2, 388, 390-1.

400, 408-9Magdalina Doamna, 248.Magenta, 55.Mdgura Furciturilor, 75.Magura luI Sfeaste, 75.Magura Stoinif, 75.Mdgura StreziI, 75.Mdgura Turculul, 75.Mahdcesti (sat), 771.Mdlaid (Vistierul Dimitrie), 161.MälicI (drum), 32.Mamina (sat), 194, 211.Man u (familia), 262, 273, 321, 380.MiirculesLI (sat), 37.Marea Neagrd., 112, 116.Märgineni (sat), 170, 324.MdrisenI (sat). 161.

K.

I Krosnopolski (Gavril , 278.r Kilinzer, 53.

L,

trati, 185. Läpádatu, 35. Petru,32-3. Pavál, 185. Plesca, 201,287, 314, 317. Radu, 35, 72. Rd-ducanu, 408. Toderascu, 187.Visan, 140. Vlad, 74.

Lohänesti (sat), 401.Lopatna (sat), 394-5, 397.Loviste, 144. (Lied, cdpitan de),

101, 143.Lozenschi (Durac), 205, 308. V. si

Durac.Luca (Stefan si altl membri al

familial), 107 0 n. 1, 108, 160,209, 341.

Lucaciuca (sat), 403.Lupu (Vasile-Voclä), 63, 95, 129,

186-7, 189, 191-2, 226, 239-40,285-6, 292, 296-8, 392, 401, 417,420. V. si Todosca Doamna.

M.

Marmure (uricarid), 63.Mastatici (sat), 181, 183, 198-9,

212, 214.MateI-Vodd Basarab, 31, 35, 71,

105, 124, 141, 356. V. si ElinaDoamna.

MdtestI (sat), 1.81.MdtienI (mosie), 41.Mavrocordat (Nicolae - Vodd. ),

132, 145, 1.62, 209, 322-2, 329,353, 361, 370, 374-5, 382. (Pul-heria Doamna), 247. (Constan-tin-Vodd), 322-3, 329, 361. (loan-Vodd), 240.

Mavrocordat (familia), 3, 51, 104,219, 262, 264.

Mavrogheni (familia), 272.Mavroiani (familia), 273.Mavromati (familia), 58, 264Mliztireanu (Vartolomeid), 246.Medelniceri : Andries. 371, 381.

www.dacoromanica.ro

TABLA NTJMELOR 431

Nicolae Pirvul, 411.GheorghePIrvu, 411-2.

Mée (castel), 169.Melenteuti (mosie), 412.MesterI: Cengiov. 256.MicestI (sat), 209.Miclescu (familia), 264, 269, 274,

276, 343, 395, 401.Mielestf (sat), 396.Mihaf-Vodä, Viteazul, 29, 31-2,

33-4, 61, 70-1, 139, 141, 347, 420.(fiul luf Nicolae-Vodä Pätras-cu), 31.

Mihailaseni (sat), 292.MihäilenI, 271.Mihalaseni (mosie), 415.Mihalcea (Comisul Radu). 34.Mihnea-Voda cel Wei, 139, 420.Mihnea-Voda. al II-lea, 33.Milan, 55.Milescu (familia), 197.Miletin (r.), 135. 279.Milo (familia), 89-90.Mintitele (sat), 191,194.Mircea-Vodä, Ciobanul, 78Mircestl (sat), 54-6.Miros1 (sat), 72.MirzestI (mosie), 216.Mitalest! (sat), 275.Mitropoli(i. Ai Moldovel: Grigo-

rie, 280-1. Anastasie. 158. Ni-canor, 237 si n. J. Varlaam,129. Dosofteiti. 17, 196. ahedeon,309-12. Antonia, 294, 325-6, 354.

Nacul (sat), 213Nanesti (sat), 300-1, 306.Napoleon al III-lea, 25.Napoli, 122-3.Nartesti (sat), 218.Nasturel (familia), 148.Navarniti (sat), 206.Nea goe-Voda(Basarab al IV-lea),

353.Neamtultil (cetatea), 285.Neamtului(mandstirea), 57, 165,

173-4, 218, 258, 264. (Mardarie,egumen de - i Secu), 218-9.(Neonil, staret de), 264

Neamt (Tirgul), 257-8. (meterf),257-8. (epitrop), 352.

Gavriil Callimachi, 240-1, 243-4,416. Leon, 86. lacov Stamati,266, 416 si n.l. AI Terif-Roma-nestf: Anania, 419. Eftimie, 360.Teofil, tefan, 125-6. Teo-dosie, 126. Antim Ivireanul, 126.Neoflt, 126, 268, 355, 421. Dosof-teiu Filitis, 253, 353. Nectarie,355. Grigorie al 1I1-lea sat"' alIV-lea, 77, 124, 126.

Mogosesti (sat i schit), 70, 271.(Atanasie, egumen de), 271.

Moldovita (mänastire), 1.57.Molnita (sat), 285.Moruzi (Constantin-Voda), 241.Moruzi (familia), 17.Moscova, 108-9, 211MoscutenI (sat), 159.Motoc (familia), 161, 293, 297-8,

314, 330.Movild (Ieremia - Vodä,), 181-2,

185, 236, 291. (Elisaveta Doam-na), 247. (Constantin- Voda,),237, 280, 291. (Moise-Vodä), 185,196. (Simion-Voda.), 225, 237.(Melania, Doamna luf Simion),247. (Gavril-Voda), 141.

Movilä (familia)), 105, 383, 415Munterif (sat), 285.MurgestI (sat), 317-8.Murgulet (familia), 90, 293.Murtezà-Pasa, 4Musatul (localitatil, 246, 320.Mustatä (familia), 263-4.

N

Neculce (loan, cronicarul), 107,si n. 1, 328.

Negel (familia), 68.Negoiesti (sat), 140, 181, 183, 188,

199, 214-5.Negre Aga), 68.Negrea (familia), 264.Negresti (mosie), 215.Negri (familia), 175.Negrut (familia), 197, 199, 209-10,

400 n 1.Nicolae-Voda Patrascu, 31, 33,

141.Nicopol, 166.Nicoresti, 68, 88, 213, 216, 259.Nicsani (sat), 417.

'72.

(P.,

www.dacoromanica.ro

432

Niculitel (sat), 166.Notara (familia), 76.NovacT (mo0e), 149

TABLA NUMELOR

O.

Obirsia (mosie),Obreja (sat), 147.Obrejestl (sat), 147.Ocna (sat), 85.Ocna-Mare, 32.Odobesti, 416.Oläne§ti (sat), 328, 331.Olmutz, 53.Olteni (Vilcea), 359.Oltenita, 352 si n. I.Omer, 52.Oncesti (sat), 160, 308, 41 1.Oniaga (schit), 259, 261, 272.Oniscani (sat), 389-90.Oräscu (Al.), 27Oräseni (sat), 205.Orbeja (r.), 408.

P.

Paclian, 27.Pádureni (mosie), 370.Pdharnici: Ilias, 131. Grigore,

292 Iane, 401.Manta,139. Marco,35. Neagoe, '72. Iordachi Pa-nait, 261, 263.

Päladie (familia), 63, 66, 189-210,212, 214-9, 223, 294, 301, 305,307, 323, 329, 332, 358, 370, 416,421.

Palin (general rus), 95.Paholog (Chirita), 247.Ptincesti (sat), 157.Panculesti (sat). 386-7.Panu (Anastasie), 254.Päpäuti, 58, 408. (egumenul Ino-

chentie Iliupoleos de), 408.Pärieti (sat), 313.Pascansi, 357-9, 369, 399, 403.Päträscani (mosie), 56.Pätrascu-Vodä cel Bun, 31.Pänlesti (sat), 185, 197-200, 203,

205, 211, 217.Päuna, Doamna lui te fa n- Vod ä

Cantacuzino, 353.

Novoselita, 269.Nucet (mosiel, 139-40, 145-6, 151.

Orbic (sat si mänästire), 237,375- 6Orbi (sat), 246.Orczy (baron), 177.Orguiesti-Vechi (schit), 268.Orheiu i Orheieni, 160, 163,

183, 288, 388, 389-90, 392-6,398-404. (pircälabul Todos61),393. (protopopul Stefan Coret-chi), 399-100. (Gligore, popadomnesc), 393, 403-4. (Istrati,popa donmesc), 392.

Orosani (schit), 263.Orsano (Giovanni), 117.Osiris (revistd), 53.Osmachi (D.), 86.Otetelisanu (familia), 35.

Pävälutesti (sat), 68.Pazvantoglu, 102 n. 1.Pelinel (sat), 101.Pelopones (cálugari din), 277.Pencicov (familia), 27.Pera, 111-2.Periani (sat), 206-7, 217.Persäcina (sat), 400.Petricico (.$tefan-Vodä), 200, 307.Petru-Voda al Musa tel, 182.Petru-Voda (1448), 157.Petru-Vodd Schiopul, 105, 291,

295.Petru-cel-Mare, Tar, 233.Piatra-Neamtului. 336, 350-2. (bi-

serica Sf. loan), 350.Piatra(-din-jos), 393.Piatra (mosie), 22.Pindar, 52.Pingäräciori (sat), 248.Pingärat(mänastire), 256. (Ata-

nasie. egumen de), 256.PIrdul-13oului (sat), 257.Pfrctilabi : Dumitru. 185. Gher-

man,181, 184-7, 197. Ghinea, 183

75.

j

I

www.dacoromanica.ro

7ABLA NUMELOR

n. 1, 184. Iona*co, 141. Petru,117, 184. Picioroga, 292. Sava,393. Stamati, 209-10. Tudor, 147.Toma, 395. Topa 189.

Piscop (sat), 418.Pisoschi (familia), 248PitarI : Apostol, 187, 286. Costan-

din, 35. Ilie, 301, 325-8, 330-2,387-8, 410-3. Manole, 73. (-ä-roaia, Tofana), 383-7.

Piticeni (sat), 286.PitiganI (mo*ie), 181, 214.Pitu*ca (sat), 389-90Pivnita (sat), 389-90.Ple*e*ti (sat), 292.Plepianu (familia), 74.PloscutenI (sat), 159.Plotune*t1 (sat), 418.Pobräte0,1 (sat), 193.Podul DoamneI, 153.Poenaru (Gheorghe, ofiter), 101.Pogor (fhmilia), 264.Pohribenl (mo*ie), 128, 163.Poiana (mo*ie), 240, 248.Poien1 (sat), 395.PolcovnicI, 254.Polihroniadi (Hr.), 27.Politani (sat), 186.

R.RaciiciunI (sat), 331.Rächitoasa (sat), 335.Rächitoasa (mänästire), 337.Racovát (mo*ie), 213.Racoviceanu (familia), 74.Racovitä (Mihai-Vodä), 109*i n.

2, 131, 133, 145, 147, 209-10, 267,293-4, 306, 312-4, 316, 318-9,326-8 i n. 1, 370-1, 375 n. 1,379-82, 411.

Racovitä. (Constantin - Vodá ),211-2, 407, 413, 415.

Racovith (I5tefan-Vodii), 76.Racovitä (familia), 64, 158, 161,

187, 191, 193, 196, 248, 300-1,309, 419.

Rilditutl, 420. Episcopl: Anasta-sia, 129-30. Dionisie, 158. Do-softeiti, 280. Misail, 294.

RädenI (sat), 63, 69.Radoslav (Logoftitul), 141.Radu-Voclä Mihnea, 70, 140-1,

184, 237, 245, 278, 420.

433

Pomirla (sat), 407-8.Ponce*ti (sat), 365-7.Popa (Vasile, uricar), 306. 308.Popce*tI (mo*ie), 237.Pope*tI (Läpu*na) (sat), 396.Pope*tI (mo*ii), 62, 216.Pop*e*Vi (sat), 372, 393-4.Porce*t1 (sat), 286.Portáre*fi (sat), 195, 217.Postelnici : Andrunachi, 396, 400

n. 1. MihaI,139. Neculaid (T.),287, 398. Patravu, 141. Simion,140. Stamate, 193. Stan dinDfiga, 140.

Präjescu (familia), 158, 191, 193,246, 248, 297, 308, 316, 400.

PrätenI (sat), 292.Predescu (Eugeniu), 27.Prisäcina (sat), 395, 400.Prizeni (sat), 293.Protopopl, 168, 203.Pruncu (lamilia), 302, 304, 331,

336, 339-40. -Putna (sat), 237.Patna (mänästire), 128, 186, 325.Putridenl- (mo*ie), 213.Putrosa (sat), 142.PutunteY (sat), 403.

Radu-Vodä .$erban, 31, 33-4, 141.Riidulete (mo*ie), 211.Ragusa, 122, 227.Ragusanul (Sava), 106 *i n. 1,

107 n. 1.Balet (familia), 92.Rare* (Petru-Vodä), 181, 225,

235 6, 245, 278.RhspopenI (sat), 396.Rast (sat), 19.Mule! (Finhina), 158, 163.Räut (r.), 389-90, 393-5, 397, 403.Rdzina (mo*ie), 211.Razu (familia), 212-3, 216, 295,

341.Reicherstorfer (scriitor), 225.Rani', 227.Rhnnic, 32,124, 269, 349. 359-61.

(episcopi de, In ordine crono-logick): Varlaarn, 125-6. Da-maschin, 126. Inochentie. 126,Climent, 127, 361.. Chesarie, 127347-50. Filaret, 78-9, 127, 355,

11992. Vol. XVI. 28

'

www.dacoromanica.ro

434 TABLA NUMELOR

Galaction, 127. Nectarie, 127.Ghenadie Endceanu, 360. Ata-nasie Mironescu, 124-7.

Rimnicu-Särat (mánästirea din),208, 356-7. (egumenul Averchiede), 356. (chlugär1), 357.

Rinuccino (Alamano), 121.Rfsca (mändstire), 165, 187, 233,

317, 320-1, 330, 333. (Grigorie,egumen de), 187, 317. (Varlaam,egumen de), 320-1. (calugdrI),321.

Rizttnesti (sat), 352.Rodos, 113, 121, 123.Rogosesti (mos)e), 217.Roman (oras). 100, 165, 371, 373,

379.(mändstirea PrecisteD, 163,165. Episcopl: Atanasie ; 158.Daniil, 294. Dosofteiu, 129. Ghe-deon, 308. Ioanichie, 246. Leon,410, 415. Meletie, 254. Melhi-sedec, 233. Pahomie, 247. Ve-niamin, 256. (Turd din), 377,379, 383-4.

RomänestI (sat), 160.

S.Saca (r.), 206-7.Sdcard (Stolnic), 351.SdarestI (sat), 140Sticuien1 (juctet), 70-1.SdcuienI (sat), 160.Sadova (mändstire), 35.Salta (Doamna lui Gheorghe

Stefan), 356.Sähänest1 (sat), 211Sdliste (sat in Neamt), 56, 87, 395.Sambola (sat), 401.Sanpiero (caste», 123.Särata (sat), 72, 357.Sdräten1 (sat), 396.Särbestl (sat), 241, 323.Sarde (Nectarie, Mitropolit de),

163.Sdtrarl: Antohie Nicola, 301. C.

Pirvul, 208, 411-2.Stardreni (sat), 293, 389-90.Scandia, 122.Scar-lei (familia), 198-9, 210, 214-5,

306, 308, 310.Scheleti (familia), 174.Scobinteni (sat), 386.Scoposenl (sat). 211.

Romlnl. V. Rumini.Ropce (sat), 332, (cdpitanI de),

332.Rosca (familia), 130, 161, 186 si

n. 1, 208, 295-6, 298, 307, 310.Roscani (sat), 207.Rosieni (sat), 73-4.Rudeanu (familia), 174.Rugind (familia), 182, 184, 202,

306, 370.Rumf ni (sa t), 181, 185-6, 189, 191-2,

194.Rusdnescu (familia), 74.Ruset (familia), 68, 174, 212, 216

n. 1, 241, 256, 263-4, 271, 277,294-5, 322, 324, 329-31, 339-40,384, 399, 408 si n. 1, 416.

Rusl (sat), 193, 196, 200, 203.Rusl-de-Vede, 152.Rusu (familia), 304-5, 310, 344,

392-4, 401.Ruxanda (Doamna lui Bogdan

Orbul), 420.Ruxanda (Doamna lul A lexandru

Läpusneanu), 247

Scriitorl : Larion, 189. Tiron, 192.I. Trunchiu, 218.

Scurtesti (sat), 389, 403.Secaresti. V. Sdcdrestl.Secu (mändstire), 165, 218-9.Seoul, 117-8.Senestl. V. Sion.Septelicl (familia), 200 291-2, 417.Serbia rasciand, 120SerdarI: Gh. Apostol, 200. Gheor

ghe Medelnicerul, 398. Pdun,398. M. Spiridon, 405-6.

Severin (Ivan de, consul rus),217.

Sf. Stefan (Ordinul), 12.Silion (familia), 194, 409.Silisdfl (sat), 406-8.Silistiorl (sat), 78.Sinai (Costandie, arhiepiscop de

Muntele -), 357.Sinaia (mántistire), 25, 353-5.Sinaitul (Isaia), 357.*Meal (Gheorghe), 273.Sinestl (sat), 399.Singureni (sat), 400 n. 1.Sinihda (sat), 265.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR

Sinope, 227.SIntonufreiti (mändstire), 267.

(Andrian, egumen), 267.Sion (familia), 47-8, 164.Siretid (oras), 267.$istov, 166.Sitna (r.), 50.Sldnic (r.), 400, 406.Sldnic (Bacäil), 404-6.Sldnic (ocnele), 352.Slatina, 79-82.Slobozia lul Dusco (sat), 388-9.Slobozia-Sectitura, 227, 272.Slugeri. V. Su lgerl.Smederevo, 118.Smila (r.), 181, 185, 197, 212.Sobieski (regale loan), 371.Socol (Clucerul), 34, 72.Socola (mänästire), 164-5, 276,

418. (Seminariul de la), 234.ofränestI (mosie), 380.

Sohoduias (r.), 206-7.Soldaia, 113-4 n. 1.*oldan (familia), 158, 238, 245,

248, 292-3, 301-3, 319, 416-7.oldânesti. (sal), 315, 321, 325,370-1, 418.

SoloniuCa (sat), 412.oltuzi, 63, 158, 188, 190.

*opirliga (sat), 70, 72, 75, 160.Sopot (deal), 80.Sorgorod, 246.

ii,roca (cetate), 161, 213, 228,395-7, 401. (soltuz de), 396. (sot-nic de), 395, 397.

Spätari : Apostol, 64. Ienachi, 255.Gligorasco, 130. Preda, 34.

Spätaroaia (mdgurd), 32.Spinelli (mosie), 64.Spinoasa (mosie), 213.Star-Chiojd (sat), 73.Starosti, 157-8, 402.Stavnic (sat), 266.Steege (ministru), 176-7.Stefan -Vodd al lui Alexandru-' cel-Bun, 400.tefan-cel-Mare, 68, 111, 113-23,181-2, 225, 233-4, 240, 245, 254,291, 418, 420.

tefan-Vodä cel Thar, 157, 233-6,241, 245, 420.

435

$tefan-Vodd Rares, 278.Stefan-Vodd Tornsa, 62, 295.Stefan-Vodä Räzvan, 157.$tefan-Vodä Surdul, 139.Stefan-Vodä Tomsevici, 237, 245,' 350-1.tefan (Dumitrasco Logofät),184-5, 239, 245.

tefänestI (sat), 213, 292, 410.Stegarl, 101-2, 161.Stescani (sat), 400.Stinca (sat), 94.$tirbei (familia), 270.Stircea (familie), 294, 304, 306-7,

312, 315-20.Stoinesti (sat), 183.Stolnicel, 184, 401.Stolniceni (sat), 286.Stolnici : Dima, 139. Dumitrasco,

72. Mihdlachi, 89. Pdtrasco,208. Trohin, 130.

Strhnba (sat), 189, 191.Strimbeanu (familia), 74, 193.Stroici (familia), 181-2, 291, 295,

312, 371-2, 416.Stroiescu (familia), 90. 191.Strozzi (familia) 111, 122.Stubeieni (sat), 61.

tuditul (Teodor), 269.Sturza (Ioan-Vodä), 404 , 406.

(Mihai-Vodd), 41, 170-1, 174,276, 406.

Sturza (familia), 46, 64-5, 69, 91,104, 1.61, 163, 173, 191., 212, 21.4,216-8, 301, 314-5, 326, 330, 332,335, 369. 393-4, 413, 416.

$ubin (Elena), 169-70.Suceava, 96, 99, 181, 189, 191,

215, 217, 347, 368, 417-8.Suedia (Carol al XII-lea, rege),

379 si n. 1.Suigibasi., 418.Sulen1 (mosi.e), 163.Sulgerl: P. Aslan, 140. Manoli,

88. Märdarie, 395.Suseni (mosie), 188, 190, 197, 207,

209, 216.Sutu (Mihal-Vodä), 1.63, 350.Sutu (familia), 262, 380.

,

www.dacoromanica.ro

436 TABLA NUMBLOR

T.

Tabära (schit), 260-1 .Täistreni (sat), 417.Talaat-Efendi, 171.Tarcäil (schit), 260.Tärscuren1 (sat), 86.Tätäreni (sat), 73, 141.Tatari, 133-4, 195.Taurele (sat), 255.Ttrutu (familia), 62.Tecucel (r.), 68.Tecuciti, 213.Teleajen (plain), 352.Telinesti (sat), 183.Telisdil (sat), 395, 400-1.Teodosia (Doamna), 247.Teofana (Doarnna), 425 si n. 1.Tepu (sat), 61, 63, 67-8.tetcanI (sat), 389.'rim (mosie), 412.TifestI (sat), 415Tigtine§11 (sat), 72, 400.Tighinea, 275. 379.Tihulesti (sat), 418.Tilisan (sat), 400.Zipogratl : Mihal Dimitrie Popo-

vicI, 355.Tir (Dionisie de), 353.Tfrgoviste, 71-2, 140-1. (biserica

Ste lea), 420.

Tirgu-Frumos, 228-9, 278, 330.Tirgu-Ocnal, 404, 406.Tfrnova-Mare, 280.Tfrzii (sat), 182, 184.Toderestf (sat), 207, 384.Todoro (castel), 115-6.TomestI (sat), 164, 300, 410.Topliceni (sat), 159.Topolita (sat), 374.TortorestI (mosie). 237.Trano, 122.Trapezunt, 227.Triantaphyllos, 95.Triponesti (sat), 213.Trisocea (moise), 135.Troita (mosie), 237, 245.Trotus, 85.Tulburesti (sat), 392-3, 397. V.

si Turburesti.Tulestl (sat), 62, 69, 182.Tupilatl (mosie), 135.Turbure...tI (sat), 392 si n. 1, 393-5,

397, 492.TurcI, 371, 377, 3'79, 383.Turculet (Costasco si familia),

371, 375-6, 381.Turia (plasä), 261.Tyrnabon(Dionisie,9calugär),268.Tzigara (familia), 6.

U.

Umbrärestl (mosie), 216.Unguras1 (sat), 292.Ungureanu (Toader, pfrcálab),

227 n. 1.Ungurei (sat), 141-2, 144-51.Ungurei (mänästire), 313, 329.Ureche (farnilip, 183 si n. 1. 304,

409 si n. 1, 410, 420.

Uricari : Dumitru, 63, 185-6. Mie-rea, 185, 187-8, 205, 207. Va-silo Neagu, 198. Pätrasco, 159.Strätulat, 64, 194, 203.

UrlatI (sat), 213, 216.Ursesti (mosie), 240.Uzun-Hasan (Sal), 111, 115.

V.

Vácdrescu (Ienächitä), 7, 9.Väcarescu (familia), 22, 74. '76-7,

79, 148.Vacota (sal), 158.Vädastra, 75VádenI (sal), 309.

Vadul-luMsac (sat), 164.Vadul Miculestilor, '73.Vaduri (mosie), 237.Vaillant (J., profesor si scriitor),

1'70.Valea-luI-Rangu, 365-6.

I

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMBLOR

V alea-Seacä, 307.Válen1 (Mail; sat), 211.WilenI (sat), 69, 147-9, 151.Vdra tec (miiniistire), 165.Vartici (sat), 213, 403.Vasluiti, 157-9, 161-3, 160, 201,

215, 379, 420. (Tura din), 379.Vatoped (mauästire), 87-8, 259,

270.Veisa (familia), 48.Veliciovschi (Paisie), 242, 249, 259.Venetia, 111, 117, 121.Ventura (familia), 58, 279VercestI, 300, 331.Vicolen1 (mosie), 264.Victor-Emanuel al II-lea, 55.Vida (Ghermanb), 273.Vidali (Ienachi, Postelnic), 295.Vidin, 31. (Meletie, episcop de),

31, 35.Viisoreanu (Barbu, Clucer), 17, 22.Vilcest1 (sat), 247, 337.Virnav (familia), 86, 160, 261-2,

269, 277, 368-9, 406-7.Vistieri: Gheorghe Apostul, 205.

437

Duca , 158. Iorgachi Ruset ,193, 358. Isac, 181. Istrati, 31.Mateias, 279. Statie, 191, 240.Stroe, 34, 72. Tuduri, 99.

VladenI (mosie), 90.V16.destl (sat), 198.Vladimir (episcopi de), 268.Voinescu (familia), 67.Voinestl (sat), 62.Volcinschi familia), 269.Vorintdresti (sat), 299.Vornicl: Andronic, 318 Gavrilas,

185, 187.1ordachie, 287-8, 378-9.Lupu, 185-6, 378 si n. 1, 379.Gavril Mirca , 185-6. Mitrea,139. Savin, 100, 130. Radu, 140.Ursu, 186. (de gloafii), 194.

Vorona (mandstire), 87-8, 95,258-77, 280. (Eftimie, egumende), 87, 80. (a.rhimandritul IosifVasiliu), 262. (alugitri(á), 263.

Voronesti (sat), 216.Voronet (mánästire), 280-1.VulpestI (=sib"), 217.

W.Wittgenstein (generalul), 164. I Wlodarski (Iacob), 357.

Z.

Zagavia (milniístire), 260-1, 276-7.Zähäicani (sat), 388, 390.Zahoreni (sat), 86-90.Zittren1 (sat), 140.ZirnestI (sat), 160.Zmiani (sat), 181, 185-7, 205,

208-10.

Zmuncilä (familia), 135, 279.Zograf (mäntistire din Atos), 159,

220.Zorileni (sat), 183, 189, 209-10.Zugravi : Mincu, 354. Vlaico, 337.

Tihan, 354.

www.dacoromanica.ro

ONOMASTIC.

A

Aftemia, 183Afteni, 400.Aftoni, 397.Agachi, 401.Agaftia, 248.Agafton, 261,Agapia, 323, 397.Albfc, 299.Albotä, 62.Albul, 70, 184-5, 187, 200, 202.Alexa, Alexea, 246, 416.Alexandra, 358.Alexanu, 304.Andonie, 325.Andriesan, 181.And runachi, 400, 403.Anghelachi, 411.

B.

Bäbälaica, 68.Babes, 194.Mica, 305Bädicul, 400.Badiul, 393.Bädros, 216.Badu, 299.Bahrin, 158.Baia, 315Bitisan. 70.Baju, 330.BA. Man, 394.Bäläceanu, 303.Bäläcioiü, 35.

298.Bä lan, 188, 393-5, 403.Bäläneasa, 399.

Anisia, 181, 200.Antirnia 245, 268, 401. Antohie,

301, 338.Antonachi, 411.Apostol, 352.Apostolachi, 62.Arghirie, 101.Arhip, 267.Arie, 147,Anion, 77, 225, 393.Aritoana, 400.Armina, 400.Arpas, 181.Arsänie, 309.Arsdnoaia, 1.95Arvanitachi, 94.Asinefta, 58.

Balas, 338.Bälea, 1.88.Baligä, 324.Balint, 224.

292.Bältescu, 159.&Imam, 287-8.Bandur, 325.Bänte, 337.Bäran, 403_Bärboaia, 206.Bárdäneasa. 304.Bärdarie, 394.Bärna, 299.Bascal, 325.Bastu, 139.Bäta, 330,

Baia,

Bälmujel,

www.dacoromanica.ro

ONOMASTIC 439

Bata, 401.Batcu, 402.Bat Rig, 201.Bätnar, 162.Batog. 298.Bätu, 392-4, 397, 400, 402.Beni, 299Bejan, 68, 189, 203.Be lein, 293.Behboil, 330.Berbece, 335.Berigan, 70.Bezmanariu, 394.Bibiri, 274.Biletchi, 332.Birsan, 64, 325.Birstinescu, 270.Birseanu, 73.Birtalanu, 291.Bizea, 141.Blaga, 62, 351.Blebe, 333.Boban, 293.Bobe, 72.Baal, 292.Boben, 290, 417.Bobin, 157.Boboriciù, 307.Bobric, 158.Bobru, 18.Bocan, 402.Bogatul, 70.Bolat, 201.Boldescu, 248.Bo lia, 205.Bo loe, 198.Bo log, 300.Bologa, 331.Boncu, 299.Bora, 182.Borcea, 182.Bord, 85.Borflä, 401-402.Borileanul, 292.

Caciu1, 141.Ca lie, 305.Cáliman, 203, 371 n. 1, 411, 413.Cälinescu, 76-7.Calmätuianu, 160-1.Ca lotä, 72, 160.

Bosäluc, 400.Bosle, Bosie, 301, 392.Bostangioglu, 216.Botdianu, 268.Botk, 248.Boteanu, 323. 329Botez, 56, 263.Botocdan, 325.Botoiü, 61-3, 70.Bourean, 70.Brdiescu, 273.Brandaburu, 255.Bränisteanu, 54-6.Brasovanu, 258.Bräteaiü, 292.Bratul, 52.Breabici, 188.Brehente, 70.Brodana, 298.Brumar, 324.Brustug, 159.Bucä, 142.Buciumas, 185-6, 180, 194, 197,

199-200, 202,210,215Buculea, 70.Budac, 286-7.Budig, 400Budu, 397.Buganu, 69.Bujenitä, 66.Buliga, 248, 306.Bu1itd, 333.Bun, 248.Buraga, 328, 385.Burcä, Burciu, 385.Burcula chi, 152.Burghealea, 66, 161, 412Bursä, 396.Butculeasa, 287.Butoca, 32.Buza, Buze, 393, 403.Buznea, 302.Buzucii, 298.Buzul, 400.

C.

Caloton, 324.Candrea, 62.Cäpâttná, 183.Cdpotici, 61-2, 389-91.Cdprariu1, 32.Caracas, 187, 193, 383-4.

www.dacoromanica.ro

440 ONOMASTIC

Cäräiman, 91, 160, 298.Caras, 70.Cariomfil, 57.Carp, 70, 215. 321-2, 395-9.Cärstäna, 298.Carte-Rea, 341.Casuchi, 295, 302.Casuta, 270.Cdta, 398.Cdtärigä, 17.Cdtel, 338.Catiche, 215.Cdzänel, 70.Cehan, 61-2, 64.Cilibiu, 379.Cercel, 416.Cernat, 70.Cernea, 188, 190.Cernovodea nu, 369.Chelsta, 210, 292-3.Chemetu, 287, 314.Cherescu, 93.Chertif, 325, 385.Chicos, 187.Chibus, 70.Chihaie, 223-4.Chilia, 225, 229.Chimingerift, 308Chimingerita, 304.Chinchiul, 68.Chmdia, 195.

Chirtac, 182, 197Chiriciul, 185.Chiritä, 266.Chiscop, 68.Cinde. 125.Ciocan, 280.Ciocirlä, 67.CiocIrlan, 109 si n. 1, 325.Clohian. 396.Ciolac, 263, 401.Ciole, 255.Cionsu, 159.Ciople, 331Ciordia, 298.Ciornehl, 210, 204.Cioroghleanu, 76-7.Cires, 397.Ciudin, 19, 188, 190.Ciuhul, 61.

Ciuntu, 329.Ciurcä, 320.Ciutä, 150.Urn, 330.Clopät, 182.Coandä, 73.Cobilcea, 401.Coca, 308.Cociorvä, 396.Cocoranul, 158.Cocoräscu, 79, 208.Cocos, 205Codätl, 392, 394.Codrescu, 270.Codzea, 160Cojan, 403.Cohbar, 323.Co Itea, 298.Co1uneata, 394.Comänescu, 148.Condra, Condre, 61-2, 64, 397.Cornea, 325.Cornitä, 189.Corosteanu, 297-8, 304, 307.Coseteanu, 100.Costan, 182.Costän, 325.Cotic, 416.Cotistar, 188.Cott', 271, 393.Coväsit, 198.Covrig, 205.Cozmta, 86, 174.Cracale, Cracalie, 136, 158.Cräciun, 185.Cräciuneasa, 338.Crilos, 278.CrIstina, 240, 347.Cristescul, 57-8.Croitoriul, 403Crucian, 403.Cuciuc, 190.Cuciuhl, 85.Cucos, 213.Cumpáná, 70.Cupcea, 62.Curdäs, 159.Curoiú, '70.Cutu, 307.

www.dacoromanica.ro

ONOMASTIC

D.

Dafina, Dävina, 255, 326.Daida (masc.), 337.Damian, 86, 186, 210, 295.

325Dandoro, 337.Dänii lä, 67.Dänilescu, 401.Danovici, 88.Därdärd, 70.David, 285.Davidescu. 190.Dedml, 410.Dia, 226.Dima, 139, 224.Dinga, 63-4, 159, 183, 188, 291,

293.Dobos, 215.Dobra, 61. 'Dobrea, 139, 360.Dobrin, 139, 141-4.Dobrovoschi, 264.Dochita, 337.Dodan, 324.Dolmceanu, 325Domon, 344.Dorobät, 69-70.

E.

Eftinca, 385.Eladie, 330.Erhan, Erhanul, 400-1.

F.

Farcovia 157.Färimä, 188.Fäticd, 396.Fätu, 392.Fertul, 67-8.Filcea, 158.Fintireanul, 157.Fintul, 209.Focenco, 301.Focsea, 293.Foiiti, 70.Foloca, 320Fonie, 331.

Doros, 70.Dorul, 339.Dracea, 158.Drácsan, 159.Draga, 184.Drágailä, 61.Drägan, 295, 298.Drághilä, 62.Dräghina, 298.Dräghinitä, 403.Drägoias, 140.Dragos, 184, 187.Dragosin, 181.Drägusan, 181.Drägusescu, 308, 316.Drägusin, 72.Drágutul, 62-3, 70.Drahnä, 399.Dub lea, 62.Dudana, 330.Dudulea, 298.Duma, 68.Dumänescul, 399.Dumenicä, 142-3.Durca, 324.Dzitirul, 309.

Er vasia, 183.Ezereanul, 70.

Fote, 383.Fräia, 160.Frate, 401.Fräteid, 160.Frätian, 401.Fräiita, 86.Frendzea, 160.Frimul, 185.Frincul, 295.Fulger, 192, 194.F'urnica, 298.Furtunä, 248.

441

Daniii lit,

www.dacoromanica.ro

442

Gabär, 332.Gafa, 292.Gaftina, 292.Gafton, 67.Gaftona, 292.Gaguleasa, 215.Gaida, 85.Ga1aita, 332.Galbeneanu, 392, 394.Gale, 320.Ganba, 309.Gandzu, 158.Gane, 401.Gratin, 184.Gatina, 182.Gavrilas, 68.Gavrilasco, 305.Gavrilcea, 160.Gefer, 299.Gheatiu, 160.Ghenea, 197.Gheorghitos, 318.Gherghicenita, 301.Ghicu, 152.Ghiculetu, 336.Ghinda, 336.Ghiprina, 225.Gfica, 400.GIndul, 377.Giosca, 321.GIrlig, 292.

Halunga, 305.Hanghel, 393.Hangheriul, 216.Hapda, 91.Harap, 86.Haragrij, 181.Hare, 183.Harghel, 403.Hariton, 68, 214-5.Harla, 292.Hartenie, 160.Hasan, 380.Hergheligiu, 344.Hertanu, 324, 408.Hilcla, 292.Hilofie, 190.

ONOMASTIC

G.

Glsca, 410,Giumatate, 333.Giurca, 32-3.Giurcan, 191.Gliga, 295.Gligorcea, 292, 394.Goe, 378-9.Goga, 67, 160. 416.Goian, 185, 190, 192.Golinschi, 128.Gorbitsca, '73.Gorcea, 291, 293.Gorgan, 326.Gorghis, 70.Gräbina, 130.Gradina, 330.Grajdiianu, 392, 395.Grama, 185.Gramadä, 203.Grasul, 190.Grebencea, Gribincea, 293, 329,

394.Griul, 298.Grosu, 302.Grozava, 187.Grumadzu, 293, 417.Grunzu, 330.Gumu, 325.Gunoiul, 248.Guroaia, 70.Guzea, 333-4, 386.

H.

Hilotoae, 402.Hincu, 323.HirlaU, 400.Hirtop, 202.Holbe, 293, 417.Horrid, 160.Homivca, 407.Homoranul, 293, 411, 414.Horbatie, 307, 330.Hortolomeiü, 136.Horuian (si -easa), 396.Horusco, 295, 305.Hosten, 371 n. 1.Hränace, 70.Hristu, 27.Hriza, Hrizea, 147, 401.

www.dacoromanica.ro

ONOMASTIC 443

Hrom, 296-7.Hroniceasa, 302.Hulpe, 188.

lablanoschii, 395.lapotit, 68.Iarali, 160.Iepureanu, 175.Ie*anca, 324.Iftinca, 298, 338.Ihnat, 298.Ihnatoschii, 399.Ilevici, 266,Iocanoschi, 395.Iona, 64, 70, 285.Ionos, 302.Iordäcutä, 87.

Lâcittus, 266.Langa, 310, 385.Lápädatu, 35, 317-8.Larion, 189, 286, 305.Latul, 416.Lazea, 183-4.Lazie, 70.Leca, 301, 305-6, 309, 312-7, 320,

329-30, 392, 399-400 n. 1.Lelicoaia, 393, 403-4.Leontie, 87.

Maca, 298.Macsin, 299.Maga, 325.Maghita,298.Magirdea, 62.Magopata, 305.Maguta, 205.Mitgureanu, 203.MA laid, 248, 305.Mälina, 338.Mandlachi, 89.Máncas, 331.Mangut, 199.Manoli (familia), 376.

L.

Hulubesa,Hura, 181.

69-70.

Iorest, 215.lorga, 69, 101, 212.Iosipoaia, 300.Irae, 302.Irimica, Irimice, 161, 246.Isac, 400.Isaico, 291.Isar, 140.Istoc, 181.Istrate, 248.Iurasco, 295.lutes, 300.

Liahul, Liavul, 292, 324.Lied, 101, 143.Loghin, 205, 400 n. 1, 401, 403.Lohan, 70.Lozan a, 316.Luchian, 285, 403.Luchiana, 393.Luminare, 409.Lupa, 333.Lupan, 208, 416.Lupasco, 193, 300-1, 306, 366-7.

M.

Manovici, 22.Manu, 125.Manzoiul, 73.Mara, 189.Marga, 248, 306.Márgárinta, 337.Märgelus, 293.Marmure, 184-5, 191, 198, 205,

208.Mitruntelul, 147.Matacu, 288.Matiisaru, 73.Matencu, 399.Miltiesescul, 395.

www.dacoromanica.ro

444 ONOMASTIC

Mavrichi, 302, 325, 329, 387.Mdzdrachi, 309.Medelian, 292-3.Meica, 410.Melentie, 161.Melesanul, 392.Meräut, 198, 202.Mend, 397, 400.Mercutd, 393.Micro, 188, 190.Micul, 331, 395.Mierea, 185, 187-8, 205, 207.Miha, 316.Mihdilti, 158, 416.Mi lea, 70.Minciund, 330.Mincu, 354.Minta, 292.Mira, 142.Mirdutd, 100.Mirca, 185-6.Miron, 396-7.Miroslav, 291.

N.

Nitbreagti, 312.Naca, 299.Nacul, 188, 383.Näcutu, 411.Nädabaicu, 247-8.Närocea, 202.Narta, 224.Narteiii, 305.Nasta, 188.Nastacul, 190, 195.Neagoe, 248.Nävodaru, 395.

O.

Oasca, 320.Oatu, 160.Obreja, 61, 64, 70.Ochiu, 70.Ocsana, 278.Odochie, 277, 298.Oldrita, 338.Olariul, 401.

Mirto, 227.Mirul, 318.Mirza, 264, 324, 396.Wrzacu, 217.Misco, 305.Misir, 395.Mite, 330.Miiuld, 396.Modruz, 68.Moga, 73, 392, 400.Mogildea. 65, 181, 403.Mogos, 85.Moiseifi, 70.Moisescul, 158.Molodet, 185.Morsdiasa, 338.Mosanu, 90.Munteanu, 215, 248.Murait, 203MurgocI, 182-5, 198, 201.Musa, 141.Musa li, 376.Musat, 35, 101.

Nega, 70.Negreaifi, 295.Negrul, 298.Nene, 299.Neniul, 185, 193-4Nenovici, 27.Nevriga, 306.Nica, 142, 224, 331.Nicoarti, 70.Niculescu, 357.Ninacu, 403.Nuor, 183, 208.

Olexa, 307.Olimbie, 267.On, 298.Onascu, 397.One, 295.Oniu, 158Oprina, 310.Ostafie, 280.

www.dacoromanica.ro

Pädescu, 73.Pädure, 246.Pagul, 160.Pahomie, 100.Pawl, 85.Pálaga, 65.Panco, 385.Pancratie, 139.Pandelea, 264.Pandelescu, 352.Pane, 298.Panhil, 66.Pantea, 85.Pántelei, 192, 4H.Pantiul, 400.Papa, 145-7, 291.Päparea, 183.Parasca. 323, 399.Pärce, 331.Parne, 314.Pascal, 203, 210.Páscaloaia, 202.Pkcanu, 305.Patereale, 185.Päticatul, 188.Patriche. 67.Pkarliul, 224.Patin, 332.Pentelle, 245.Perjul, 330.Petriman, 298.Petrina, 246.Petriul, 184.

Ráciul, 400.Rädoifi., 343.Raducanu, 271Rtinbk, 160.Rango, 183.Rat, 298.Rävoies, 325.Ripa, 140.Rista. 361.Rodca, 410.Rodna, 285, 292.

ONOMASTIC 445

P.

Piata, 101.Picioraga, 202.Pilaf, 161, 295.Pinta, 330.Pintea, 300.Piruda, 320.Platon, 296.Plasm, 318.Plosnitä, 377.Plust, 183.Poianä, 191.Po las, 196.Ponegre, 338.Popa, 402.Popäscu, 392-3.Popiciii, 32.Popsoaia, 400.Portárescu, 35-6.Portase, 67.Posticä, 376.Pot log, 403.Potorache, 391.Prätenul, 292.Prävälie, 187.Preabici, 183.Precup, 190.Pricodhi, 70.Prodan, 309.Prunä, 322.Pulen, 324.Purice, 315-6, 322-3, 327.Puscasu, 215.

R.

Rojnitä, 197.Roman, 161, 324.Romänescul, 68.Romkcan, 299.Románeasa, 351.Romkco, 67, 69, 291.Rome, 121.Rospop (Räspop), 393-4.Rota, 377.Ruzmechl. 367.

www.dacoromanica.ro

446 ONOMASTIC

S .

Sdcu, 308.Sada, 358.Sadoyeanu, 74.Sahaidacu, 133.*alibi, 403.Sardir, 187, 280Säitan, 344.Sapoteanu, 393.Säpunariu, 378.Sdrstuld, 70.Sasul, 74, 293.Sdvatie, 298.Savieneasa, 397.Savin, 400. 402-3.Scarlat, 197.Scintioaia, 201.Schlupa, 318.Scrälet, 188.Scräletuaia, 183.Sernacopul, 419.Séndre, 400.Serban, 67.Serbascd, 61-2, 64.*erbu, 190, 220.Sfeclä, 396.Sfetcu, 258.Simanu, 266.Sirbäneasa, 159.Sirgl-rie, 394, 401, 403.Slav, 298.Slavna, 299.Smärandis, 67.

T.

Tdbirtä, 335, 377.Tacul, 67, 194.Tacul, 325.Talabd, 198, 208.Talpes, 70.Tälpiz, 376.Tampän, 160.Tanga, 299.Tärcan, 308Tatea, 157.Tätarul, 397.Tecla, 295.Telea, 185.Teleagd, 183-4.Teodorovicl, 271.

Sinescu, 22.Siva, 70.Sofronie, 400.Sohiica, 210.Soica, 337.Soitul, 198.Solce, 315.Solomia, 338.Soltuz, 264.Sopirleanu, 191.Sora, 360.Sordcia, 286.Soric, 343.Soroceanu, 90.*cps, 299.Soya, 333.Spänasie, 70.Spinu, 402.Stamate, 184, 194.Stänislay, 70.Starpä, 70.Statie, 309.Statu, 360.Stavär, 352.Stavild, 397-8.Stefca, 401.Stihi, 224.Stirbet, 141, 157.Stratul, 67, 194, 196, 403.Strätul, 311.Stroja, 280.Suceveanu, 215.Surtä, 189.

Teologu; 04.Terchilä, 450.Tebul, 182.Ticu, 320.Timus, 287, 396.Tion, 298.Tiron, 160.Tistiban, 184.Tita, 320.Titiana, 323.Tocalogaru, 357Todoaia, 305.Todorasco, 161.Todos, 331.Tofan, 233, 240, 292.

www.dacoromanica.ro

Tofana, 321.Tofil, 292.Tohil, 325.Tolea, 70.Tomsea, 298.Tonp,, 295.Topalá, 87.Torpia, 224.Totoiu, 308.Tovichfü, 70.Tränoschi, 159.Trätadie, 299.Trite, 331.Trifon, 157.

Uescu, 143.Ungurel, 147-9,Urco, 298.Urfta, 305.Ursa, 332.

Vania, 320.VaHaam, 264.Várlan, 66. 85, 397,Vartic, 305.Vasca, 280.Väscan, 291.Vasco, 292.Vasilasco, 193.VasilovicT, 272.Veatres, 194.Vede, 63.Velisarie, 273.

Zäharca, 160.Zama", 401.Zamsi, 398.Zane, 352.Zánoviica, 275.Zaticifi, 394.Zavol, Zavul, 68.

ONOMASTIC

U.

V.

Z.

Trischii, 160.Trohin, 400.Tuchel. 68Tudosea. 211.Tuduri, 99.Tule, 183.Tunghel, 308.Tunta, 305.Turcanul, 344, 395.Tutelea, 70.Tutu, 183.Tutuiti, 308.TOrr, 70.Tuturman, 70.

447

Ursachi, 161, 263, 288, 312, 314,221-2, 335, 371.

Ursolianu, 215Ursulenco, 330.

Veliseu, 323.Verga, '70.

I lcul, 293.Intul, 188.

Vise, 320.Vital, 160.Vfzdoagä, 326.Vlaico, 337.Vläsan, 139.Vozianu, 400.Vrabie, 62-4.Vremes, 181.

Zberohl. 366.Zbere, Zbierea, 303, 316, 318, 379.Zeprueseul, 74.Zimbal, 114 n. 1.Zrnául, 229, 341.Zosirn, 330.Zupeo, 191.

t

www.dacoromanica.ro

TABLA LUCRURILOR.

Abá, 325.Abägeri, 208.AlitutarI, 298.Analoghion, 167-8.

Meant'', 227.Balgil, 141-2.Bätrin (de mo§ie), 68.Bejänari, 32.Biräl, 85.

Canevatä, 287.Cittuie, 263.Caaelfi, 342, 344.Chirigir, 305.Cibotarl, 91.

Dechlil, 130, 304.Diaconi, 160, 401.Dieci, 183, 285, 291, 293. (de Vis-

tierie), 383.

Felon, 245Fierari, 324.

A.AprozI, 185, 191-2.ArgintarI, 257-8. V. §i tabla nu-

melor.Arma0 §i. Armd§eI, 285, 341.

B.

BlänarI, 383.Boboti (rädvan cu), 409.Bogasil, 376.Bu1iba0, bulueb4, 99, 103, 152.Buruiultiú, 5.

C.

-Copii de i.asä, 214-5.Crämilluialä, 374.Croi tort, 140.Cupetl, 403.

D.

Dirstä, 73.Doftorilor (Casa), 167.

F.

I Filer, 68.Firtä, 68.

www.dacoromanica.ro

TABLA LUCRURILOR 449

G.

Gherdan, 130. Giverdu (postav la), 378.

Habachi. 375.Hotnogl, 160.

Ialovitä, 199.

H.

Huium, 67.

I.

Idiclii, 343.

J.JuzI de sate, 182, 305, 308, 326.

L.

Lefegii, 100. -Leventi, 4.

Mertd, 152.Mezil, 398.Mezilgiti, 1, 224.Micaton (demi-coton), 271.

M.

N .

Mo§tean, enI, 70.Mumba§ir, 1,151.Musaip, 1, 132.

Nairn, 129. NegustorI, 108, 191, 316, 383.l\ldpOti (banil - ilor), 370.

G.

Oboroc, ace, 99.

P.

Pamente,Pantir, 1,

ti, 186332.

Patced (de jder), 376.Pietrarl, 21,4-5.

11992. Vol. XVI. 29

I

www.dacoromanica.ro

450 TABLA LUCRIIRILOR

Ploscd. 32.Plostecd, 160.

ele, 4.Rdsurilor (Casa), 165, 167-8.Ratos, 56.

Sagnd, 200.Salgdü, 85.Sdrácustd, 185.Scatuscd, 92.Serdenghesti (ostasI turd), 4.Smetari (vdtaf de), 403.

I Po1unostintd, 242.I-Posadnic, 157.

R.

Rohatincd (de miere), 40a.-Rosi de WA, 72-3.-Rotmistru, 287.

S.

T.

S1eah, 400.Shear, 200.State (de sac:0 341.Stofitd, 245.Sulgiù, 199.

rambar, 375.Tircovnici, 160.tochitä, 238.

Uim, 378.Uleaiü, 201.

Vddrdrit, 164-5.Vames;I, 387.Vdtafi, 70, 72-3, 158,

307, 395, 403, 412, 416.Vdtdmani, 159.

181,

U.

291,

Tretapod, 246.Troimc, 242.Tult, 99.

Userl, 201.

Vätastind, 392.Vechilimed, 48.VecinI, 325, 331. (rus1), 386-7.Vinate, 166.

ZldtarI, 61.

Z.

IZvezdd, 215.

Raid,

V.

www.dacoromanica.ro

GLOSARIO.

A.

Acolisitoare (cerere), 94.Afierosi (a), 265.Aghialet (aialet), 4.Ara., ale, 79.

B.

BahnA, 212Ba..$ 210.

C.

Catahrisi, 16'7.Cetelnk 247.Chinisis, 18.Chite (de cfnepd), 159.Ciobäneasä, 63.

D.Darovanie, 190.Deres, e, derease, 183, 198, 295.Dodei (a), 417.

Arunc (de Mr), 229.Ascher lid, ii, 102.Astariù, 271.

Bittrin (de moie), 68.Brac (a vinde), 375.

Ciocli (capitan de), 101.Clisernitk 237CnejI, 31.Coboc, oace, 130.Cobom, 387.

Dodeiald, 202.Dolatá (pine), 161.

G.

Gospodar, 3.

H.Harz, 133.

[

I

1

[

[

www.dacoromanica.ro

452

Ima, 320.1ngonat (cal), 66.

Mar tarif, 287.Medean, 365.

Podvid, 21.Pojijie, 216-7.Postrig, 219.

Scumpara (a), 143.Sfetitor, 305.Siguripsi (a), 168.Sistisi (a), 82.

Teoritre, 45

kalogatura, 401.Zaticnire, 6.

GLOSARIt

I.

Ismiclic, 103.I Ispisoc, 163.

L.

Lantuh, 110.

M.

I MetahirisiMusa

(a), 94.bunica),I (rnoavt, 300.

P.Pozvoli (a), 201.Presadb, 18.

R.114lui (a se), 94.

e.

Sisfiha, 51..$rnir1, 307.Spiganare, 18.St (a), 205.

T.

I Troian, 68.

Z.

Zgaiba, 19,

,

www.dacoromanica.ro

E R A -I- Ä.

A se suprima la p. 279 cifra 2 nnainte de titlul «MänästireaCosula». La p. 425 duptt Chilianca a se addugi Chilisoaia (sat),344, 384, 415.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro