!!!!!

STRATEGIE  DE  DEZVOLTARE  LOCALA  

PANTELIMON  2014-­‐2020  

!!!!!!!!!!!

� !C  U  P  R  I  N  S  

!1.  Referințe  normaBve  și  programare  Regională  

1.1   Referințe  normaBve  și  programare  regională  

1.1.1.  Strategia  de  Dezvoltare  ca  instrument  de  programare  locală  

1.1.1.  Rolul  comunității  locale  în  programare,  promovare  și  administrarea  teritoriului    

1.2.        Elaborarea  Strategiei  de  Dezvoltare  

1.2.1.  Viziunea  integrată  a  Strategiei  de  Dezvoltare  

1.2.2.  Deciziile  orientate  și  selec@ve  

1.2.3.  Consensul  asupra  deciziilor  

1.2.4.  Managementul  Strategiei  de  Dezvoltare  

1.2.5.  Comunicarea  integrată  

2.  Contextul  Local  

2.1.  Localizarea  orațului  și  aspect  administra@ve  

2.2.  Repere  istorice  

2.3.  Repere  geografice  

2.4.  Asociația  de  Dezvoltare  Intercomunitară  

2.5.  Demografia  

2.6.  Economie  social  

2.7.  Servicii  și  facilități  

2.8.  Forța  de  muncă  

2.9.  Potențialul  economic  �  2

�2.10.  Analiza  resurselor  natural  

2.11.  Structura  și  u@lizarea  terenurilor  

2.12.  Analiza  resuselor  fizice/  starea  așezărilor  

2.13.  Infrastructura  de  acces  și  transport  marfuri  și  persoane  

2.14.  Infrastructura  de  mediu  

2.15.  Alte  rețele  de  infrastructură  

2.16.  Locuire/starea  așezărilor  umane  

2.17.  Infrastructura  economic  

2.18.  Analiza  resurselor  umane  

2.19.  Rețelele  sociale  ale  comunității  

2.20.  Analiza  resurselor  financiare.  

3.  Managementul  Strategiei  și  liniile  de  acțiune  pentru  comunicarea  integrată  

3.1.  Comunitatea  locală  și  implementarea  strategiei  

3.2.  Funcțiile  de  comunicare  integrată  și  markeBng  teritorial    

4.  Cadrul  operațional  al  strategiei  de  dezvoltare  

4.1.  Proiecte  implementate  sau  în  curs  de  implementare  

4.2.  Ce  ne  propune  Europa  pentru  a  depăși  criza  financiară  pentru  perioada  următoare  

4.2.1.  Strategia  Europa  2020  

4.3.  Propunerile  strategice  ale  României  pentru  perioada  următoare    

4.3.1.Acord  de  Parteneriat  propus  de  România  pentu  perioada  2014  –  2020;  

2. Programe  opera@onale  finanțate  din  Fonduri  structural;    

4.3.3.  Alte  finanțari  disponibile  pentru  îndeplinirea  obiec@velor  locale,  regionale  și  naționale  

4.4.  Propuneri  de  proiecte  viitoare  

!!

�  3

�Introducere    

Planificarea   strategică   este   procesul   de   pregă@re   și   argumentare   publică   a   misiunilor,  

priorităţilor  de  îndeplinit  în  teritoriu,  focalizarea  pe  problemă  și  implicarea  unui  complex  de  

actori   publici,   privați   și   poli@ci   naţionale   și   internaţionale.   Tot   acest   demers   are   ca   țintă  

creşterea  calităţii  vieții.    

Planificarea   strategică   urmarește   să   mențină   o   viziune   clară   a   des@nelor   comunităţii   și   a  

teritoriului   în   termeni   cât   mai   concreți   și   preciși.   Are   obiec@vul   de   a   orienta   ac@vitățile  

tuturor   celor   implicați   în   des@nele   comunităţii   în   beneficiul   și   în   interesul   comunităţii.  

Strategia  de  Dezvoltare  Locală  se  subscrie  cerinţelor  de  dezvoltare  ale  Comunităţii  Europene  

pe  principii  de  Dezvoltare  Durabilă.    

ParBcipare    

Fiecare   administrație   ar   dori   să   guverneze   într-­‐un  mod   cât  mai   bun   posibil,   deoarece   este  

conș@entă   că   u@lizează   resursele   colec@vității   și   este   responsabilă   de   acestea.   Valoarea  

implicării   în   acest   proces   devine   evidentă   atunci   când   trebuie   răspuns   unor   deziderate  

publice   ale   colec@vității.   Oraşul     noastru   a   conceput   această   strategie   ca   un   prim   pas   în  

construirea  unui  mediu   în   care  acţiunile   locale   să   se   intersecteze   cu   interesele   regionale   și  

chiar  internaţionale  pentru  a  genera  valori  și  resurse  și  a  face  față  problemelor  colec@ve.  În  

această   perspec@vă   intră   și   con@nuarea   procesului   de   descentralizare,   inves@ția   în   resurse  

umane  și  în  noi  tehnologii  care  să  aducă  bunăstare  și  calitate.  

Odată  cu  momentul  integrării  României  în  Comunitatea  Europeană,  a  devenit  datoria  noastră  

să   inițiem  și   să   implementăm  poli@ci   și  măsuri   adecvate   care   să  ac@veze  produc@vitatea   și  

prin  aceasta  să  crească  bunăstarea.  Reorganizarea  teritorială  va  fi  baza  de  plecare  a  unei  noi  

imagini   a   orașului   nostru,   imagine   care   va   genera   noi   a@tudini   economice,   implicarea  

inves@torilor   naţionali   și   internaţionali   în   diverse   sectoare   de   ac@vitate,   dezvoltarea  

turismului  și  a  agroturismului.    

Planificarea   strategică   este   un   proces   de   cooperare   voluntară   între   factori   publici   și   privați  

care   se   implică   să   realizeze   un   plan   de   intervenție   pe   termen   mediu   și   lung.   Prezenta  

Strategie  cuprinde  un  model   inova@v  de  administrare   locală,  o  modalitate  decizională  nouă  

care  implică  o  rețea  compusă  din  o  pluralitate  de  factori  reprezenta@vi.  

�  4

�!1.   Strategia  de  dezvoltare  locală  a  Orașului  Pantelimon  

1.1   Referințe  normaBve  și  programare  regională  

Prezenta  strategie  va  fi  corelată  cu  Strategia  Regională  pentru  perioada  de  referință  2014  –  

2020.   Prezentarea   sinte@că   a   priorităților   și   orientărilor   relevante   cuprinse   în   Strategia  

Regională   Bucureș@   -­‐   Ilfov   va   completa   cadrul   de   funcționare   al   prezentului   document  

programa@c.   Pentru   a   fi   validă,   Strategia   de   Dezvoltare   a   Orașului   Pantelimon   se   subscrie  

cerințelor  documentelor  de  programare  de  nivel  regional.  

Strategia  BucureșB  -­‐  Ilfov      

�  

Regiunea  Bucureș@-­‐Ilfov,  cons@tuită  din  municipiul  Bucureș@  -­‐  capitala  României  -­‐  și   județul  

Ilfov,   este   situată   în   sudul   țării,   în   partea   centrală   a   Câmpiei   Române.   Suprafața   totală   a  

Regiunii  Bucureș@-­‐Ilfov  este  de  1.821  kmp,  din  care  13,1%  reprezintă  teritoriul  administra@v  

al   Municipiului   Bucureș@   și   86,9%   al   județului   Ilfov.   Cele   două   en@tăți   care   alcătuiesc  

regiunea   sunt,   totodată,   și   cele   mai   mici   unități   teritorial   administra@ve   ale   României   din  

punct  de  vedere  al  în@nderii.  

�  5

�OBIECTIVE  STRATEGICE  GLOBALE  

Strategia   regiunii   Bucureş@-­‐Ilfov   2014-­‐2020   își   propune   trei   obiec@ve   strategice   globale  

puternic  interconectate:  

✓ Consolidarea  compe@@vităţii  regionale;  

✓ Reducerea  disparităţilor  intra-­‐regionale;    

✓ Dezvoltarea  urbană  şi  rurală  durabilă.  

OBIECTIVE  SPECIFICE  

Strategia  regiunii  Bucureş@-­‐Ilfov  2014-­‐2020  își  propune  un  număr  de  șase  obiec@ve  specifice:  

✓ Promovarea   sistemelor   de   transport   durabile   şi   reducerea   blocajelor   din   cadrul  

reţelelor  de  transport;  

✓ Sprijinirea  tranziţiei  către  o  economie  cu  emisii  scăzute  de  dioxid  de  carbon;  

✓ Îmbunătăţirea  calităţii  mediului  şi  sprijinirea  dezvoltării  durabile  în  regiunea  Bucureş@-­‐

Ilfov;  

✓ Măsuri  în  vederea  creșterii  coeziunii  sociale  și  teritoriale  în  cadrul  regiunii;  

✓ Creșterea  compe@@vităţii  IMM-­‐urilor;  

✓ Consolidarea  cercetării,  dezvoltării  tehnologice  şi  inovării.  

!!!

1.1.1  Strategia  de  Dezvoltare  ca  instrument  de  programare  locală  

Strategia   de   Dezvoltare   elaborează   și   conjugă   obiec@vele   și   indicațiile   regăsite   în  

documnetele   de   programare   în   vigoare.   Strategia   este   orientată   să   contribuie   la   realizarea  

unui   model   de   dezvoltare   durabilă.   În   mod   par@cular,   Strategia   de   Dezvoltare   sprijină  

procesul  de  descentralizare  al  Administrației  Locale  și  racordează  programele  de  dezvoltare  la  

�  6

�resursele   interne  precum   și   la   oportunitățile   financiare  oferite  de  Comunitatea   Europeană,  

alți  donori  europeni  și  bugetul  de  stat.  

Din   punct   de   vedere   tehnic   Strategia   va   deveni   un   instrument   pentru   cei   care   operează  

acțiuni   directe   (programate   individual)   care   derivă   din   competentele   desemnate   de   Planul  

Na@onal  de  Dezvoltare.  

Strategia  de  Dezvoltare  dorește  să  creeze  unitate  între  propunerile  de  dezvoltare  pe  termen  

lung   și   nevoile   imediate   ale   comunității.   Din   punct   de   vedere   al   sistemului,   Strategia   de  

Dezvoltare  este  o  componentă  ac@vă  care  definește  responsabilitățile  și  responsabili  pentru  

a@ngerea  obiec@velor  de  dezvoltare  durabilă.  

1.1.2  Rolul  comunității  locale  în  programare,  promovare  și  administrarea  teritoriului    

Un  proces  important  care  duce  la  maturitate  este  inițiat  prin  această  Strategie  de  Dezvoltare  

care   va   promova   alte   instrumente   de   programare   sectoriale   (de   exemplu   Strategia   de  

Dezvoltare  a  Turismului,  Strategia  de  Protecia  Mediului,  etc).  

1.1.3  Priorități  și  măsuri  de  dezvoltare  regională  

a)  Promovarea  transportului  cu  emisii  scăzute  de  carbon  

Zone  de  intervenție:  

✓ Dezvoltarea   transportului   electric   urban   (modernizarea,   construcția   de   linii   de  

tramvaie,  linii  metrou,  troleibuze,  achiziționarea  și  instalarea  echipamentelor  specifice  

pentru  centre  de  electrificare:  substații  electrice  de  tracțiune,  etc.);  

✓ Creşterea  gradului  de  integrare  al  sistemelor  de  transport  cu  tracţiune  electrică;  

✓ Dezvoltarea   benzilor   proprii   pentru  mijloacele   de   transport   public   şi   pentru   cele   de  

urgenţă.  

✓ Modernizarea  și  dezvoltarea  parcului  de  mijloace  de  transport  ecologice;  

✓ Dezvoltarea  serviciului  de  transport  public  în  judetul  Ilfov;  

✓ Dezvoltarea  rețelelor  de  ciclism;  

✓ Dezvoltare  Centura  Cicloturis@că  Bucureș@;  �  7

�✓ Deschiderea   circulației   feroviare   Bucureș@-­‐Videle-­‐Giurgiu   și   refacerea   podului   Vidra-­‐

Grădiștea;  

✓ Modernizarea  și  reabilitarea  Complexului  feroviar  Bucureș@  Nord;  legătura  subterană  

Gara  de  Nord-­‐Gara  Progresu;  legătura  subterană  Gara  de  Nord-­‐Gara  Obor;  

✓ Modernizarea   liniei   de   cale   ferată   Bucureş@   Nord   –   Aeroportul   Internaţional   Henri  

Coandă;  

✓ Modernizarea  sistemului  integrat  de  informare  a  călătorilor;  

✓ Soluţii  integrate  ITS  (IT&C)  pt.  sistemul  de  transport  urban;  

✓ Ex@nderea  rețelei  Drumuri  verzi  în  Bucureș@;  

✓ Dezvoltarea   unui   sistem   de   informare   eficientă   a   călătorilor   integrat   cu   facilități   de  

creștere  a  accesibilității;  

✓ Realizarea   unui   sistem   integrat   IT   pentru   plata   tarifului   de   călătorie   (automate   de  

vânzare   @tluri   de   călătorie)   şi   informarea   călătorilor   privind   traseele,   tarifele   si   alte  

informații  de  interes  public;  

✓ Modernizarea   drumurilor   aflate   în   ges@unea   autorităților   județene,   locale   si  

comunale,  (drumuri  județene,  străzi  orășeneș@,  drumuri  comunale,  șosele  de  centură,  

etc);  

✓ Construcția,  modernizarea  inelelor  urbane,  pasaje  sub/supraterane,  supralărgiri  străzi  

urbane,  etc.  

✓ Reorganizarea  circulației  în  zonele  centrale;  

✓ Asigurarea  siguranței  traficului  ru@er:  semnalizarea  drumurilor,  camere  video,  etc.  

✓ Construirea  de  parcări  sub/supraterane;  

✓ Construirea   de   terminale   intermodale   în   scopul   interconectarii   diferitelor   rețele   de  

transport   (realizare  conectare   la  A1,  Piața  Unirii,  Gara  de  Nord,  Gara  Progresu,  Gara  

Obor,  Petricani,  Răzoare  și  altele);    

�  8

�✓ Realizarea   infrastructurii   de   transport   pentru   centrul   intermodal   de  marfă   la  Moara  

Vlăsiei.  

✓ Amenajarea   cursurilor   inferioare   ale   râurilor   Argeș   și   Dâmbovița   pentru   navigație   și  

alte  scopuri;  

✓ Amenajare  porturi  1  Decembrie  și  Glina  considerate  de  catre  C.E.  ca  fiind  porturi  din  

rețeaua  comprehensivă.  

!b)   Sprijinirea   tranziţiei   către   o   economie   cu   emisii   scăzute   de   dioxid   de   carbon   în   toate  

sectoarele.  

Zone  de  intervenție:  

✓ Reabilitarea  termică  blocuri  de  locuințe  și  clădiri  publice;    

✓ Individualizarea  consumurilor  de  energie  termică  cu  ajutorul  repar@toarelor  de  costuri  

în  condominii  racordate  la  sistemul  centralizat  de  furnizare  a  energiei  termice;    

✓ Instalarea   sistemelor   de   energie   termică   din   surse   regenerabile   pentru   clădirile  

ins@tuţiilor  publice;  

✓ Reabilitarea  magistralelor  de  termoficare,  a  rețelelor  termice  primare  din  Municipiul  

Bucureș@  (zona  Militari,  Vitan,  CET  Pantelimon,  etc);    

✓ Reabilitarea  rețelelor  termice  secundare  aferente  a  27  centrale  termice  din  Municipiul  

Bucureș@;  

✓ Reabilitarea  de  racorduri  aferente  Punctelor  Termice;  

✓ Transformarea  centralelor  termice  în  centrale  de  coregenerare  de  înaltă  eficiență  :  CT  

Floreasca,  Casa  Presei,  etc)  

✓ Modernizare  centrale  termice;  

✓ Implementarea  soluțiilor  eficiente  energe@c  privind  iluminatul  public;  

�  9

�✓ Reabilitare  /  modernizare  elemente  ale  sitemului  de  iluminat  public  (rețea,  stâlpi,  corp  

de  iluminat).  

!c).   Îmbunătăţirea   calităţii   mediului   şi   sprijinirea   dezvoltării   durabile   în   regiunea   Bucureş@-­‐

Ilfov  

Zone  de  intervenție:  

✓ Dezvoltarea,  modernizarea  infrastructurii    de    u@lități  publice  –  apa  –  canalizare;  

✓ Finalizarea  Stației  de  epurare  Glina,  reabilitarea  principalelor  colectoare  de  canalizare  

și  a  canalului  colector  Dâmbovița;  

✓ Realizarea  de  instalații  de  tratarea  termică  a  deșeurilor  solide;  

✓ Realizarea  de  stații  de  compost  cu  valorificare  energe@că;  

✓ Realizarea   de   instalații   pentru   tratarea   termică   a   deșeurilor   periculoase   (inclusiv  

deșeuri  medicale);  

✓ Implementarea   și   informarea  populației   cu  privire   la  problema@ca   specific   locală  de  

protecție   a   mediului   precum   și   mijloace   de   acțiune   specifice,   inclusiv   colectare  

selec@vă.  

✓ Implementare   unui   sistem   informațional   opera@v   pentru   managementul   calității  

aerului  și  soluții  pentru  reducerea  nivelului  de  poluare  a  aerului;  

✓ Protejarea  și  ex@nderea  Centurii  verzi  a  Muncipiului  Bucures@;  

✓ Protecția  biodiversității  și  a  patrimonuiului  natural  prin  sprijinirea  ariilor  protejate;  

✓ Reabilitare  urbană  a  râului  Dâmbovița;  

✓ Amenajarea  luncii  Dâmboviței  în  zona  Lacul  Morii  pentru  agrement;  

✓ Reabilitarea  calității  apei  salbei  de  lacuri  de  pe  râul  Colen@na  (13  lacuri)  și  a  lacurilor  

interioare  din  capitală  (6  lacuri);  

�  10

�✓ Restaurarea,   protejarea   şi   conservarea   Parcului   Herăstrău,   şi   promovarea   iden@tăţii  

culturale  şi  istorice  a  acestuia;  

✓ Reabilitarea  clădirilor,  centrelor  istorice  și  culturale;  

✓ Inventarierea  siturilor  de  interes  patrimonial;  

✓ Crearea   unui   cadru   de   sprijin   al   proprietarilor   pentru   restaurarea   clădirilor   de  

patrimoniu;    

✓ Restaurarea  și  punerea  în  valoare  a  Palatului  Voievodal  "Curtea  Veche";  

✓ Modernizare  spaţiu  public  urban  piaţa  de  flori  George  Coşbuc;  

✓ Punerea  în  valoare  a  monumentelor  de  for  public;  

✓ Ansamblu   urban   complex   –   Pod  Mihai   Voda,   pod   pietonal   şi   pentru   bicicliş@   peste  

Dâmboviţa  şi  parcaje  subterane;  

✓ Valorificarea  forturilor  din  județul  Ilfov;  

✓ Punere  în  valoare  catacombe  subteranul  centrului  istoric  al  Bucureș@ului;  

✓ Reabilitare  infrastructura  Centru  Istoric;  

✓ Amenajare  zone  de  recreere,  zone  tema@ce,  sport  ;  

✓ Realizare  BIO  PARC  ZOO  Băneasa;  

!d).  Măsuri  în  vederea  creșterii  coeziunii  sociale  și  teritoriale  

Zone  de  intervenție:  

✓ Zone  urbane  deprivate  pana  la  20.000  de  locuitori;  

✓ Creşterea   par@cipării   @nerilor   pe   piaţa   forţei   de   muncă   şi   integrarea   durabilă   a  

acestora;  

✓ Sprijinirea   creşterii   ocupării   forţei   de  muncă,   în   special   a   persoanelor   vulnerabile   şi  

expuse  riscului  de  marginalizare  socială;  �  11

�✓ Promovarea  de  noi  oportunităţi  de  angajare  în  zona  rurală;  

✓ Combaterea  abandonului  şcolar  @mpuriu  şi  promovarea  accesului  nediscriminatoriu  la  

educaţie  de  calitate:  dezvoltarea  de  programe  pentru  men@nerea  elevilor  în  sistemul  

de  educație;  

✓ Inves@ţii  în  competenţele  cadrelor  didac@ce  pentru  învațarea  centrată  pe  elev;  

✓ Îmbunătăţirea   şi   modernizarea   infrastructurii   regionale   educaţionale,   mai   ales   în  

zonele  defavorizate;  

✓ Dezvoltarea   învățământului   profesional   și   tehnic   (TVET)   și   prin   corelarea   ofertei   de  

formare  profesională  cu  cererea  pieței  asoel  încât  să  fie  acoperite  domeniile  prioritare  

de  dezvoltare  economică  specifice  regiunii;  

✓ Îmbunaătățirea  accesului  persoanelor  vulnerabile  la  servicii  de  sănătate;  

✓ Creșterea  accesului  populației  la  servicii  medicale  de  calitate;  

✓ Asigurarea  accesului  echitabil  la  serviciile  de  sănătate;  

✓ Modernizarea  și  echiparea  infrastructurii  serviciilor  de  sănătate.  

e).  Creșterea  compe@@vităţii  regionale  

Zone  de  intervenție:  

✓ Crearea  de  parcuri  industriale,  ș@ințifice,  tehnologice,  logis@ce,  etc.,  dezvoltarea  celor  

existente;  

✓ Crearea  și  dezvoltarea  incubatoarelor  de  afaceri;  

✓ Facilitarea   consolidării   şi   înfiinţării   de   IMM-­‐uri,   inclusiv   punerea   la   dispoziţie   a  

capitalului   de   pornire,   a   garanţiilor,   a   împrumuturilor   şi   a   capitalului   iniţial   prin  

instrumente  financiare,  precum  şi  acordarea  de  sprijin  pentru  dezvoltarea  planurilor  

de  afaceri.  

✓ Sprijinirea   dezvoltării   IMM-­‐urilor   în   domeniile,   cum   ar   fi   industriile   culturale   şi  

crea@ve,  noile   forme  de  turism,  serviciile   inovatoare  şi  a  altor  provocări  europene  şi  

regionale;  �  12

�✓ Sprijinirea  educației  antreprenoriale;  

✓ Dezvoltarea  de  rețele  informa@ce  și  informaționale  regionale.  

✓ Sprijin  pentru  dezvoltarea  de  produse  şi  servicii  inovatoare;  

!f).  Consolidarea  cercetării,  dezvoltării  tehnologice  şi  inovării  

Zone  de  intervenție:  

✓ Inves@ții   în  cel  mai  puternic   laser  din   lume  ELI  –  Extreme  Light   Infrastructure,  orașul  

Măgurele;  

✓ Crearea  de  centre  de  inovare  si  transfer  tehnologic;  

✓ Crearea  de  parcuri  ș@ințifice;  

✓ Sprijinirea   clusterelor,   a   parteneriatelor   de   cooperare   între   actorii   din   domeniul  

cercetării,   al   educaţiei   şi   al   inovării,   dezvoltarea   infrastructurilor   de   C&I   în  

întreprinderi.  

!Dezvoltarea  durabilă  şi  echilibrată  a  Regiunii  Bucureș@   Ilfov    prin  crearea  şi  susţinerea  unui  

mediu   economico-­‐social   compe@@v,   stabil,   sănătos   şi   diversificat,   care   să   asigure   creşterea  

economică  con@nuă  şi  creşterea  calităţii  vieţii  cetăţenilor  judeţului  este  viziunea  strategică  a  

managerilor  regiunii  și  a  administrației  țării  noastre.  

!1.2   Structura  Strategiei  de  Dezvoltare  a  orașului  Pantelimon  

Obiec@vul  Strategiei  de  Dezvoltare  este  acela  de  a   instrumenta  o  serie  de  acțiuni   focalizate  

pe   imbunatățirea   condițiilor  economice,   coeziunii   sociale   și   ges@unea  mediului   în   teritoriu.  

Strategia  de  Dezvoltare  este  construită  pe  baza  a  cinci  principii:  

1.   Viziune  integrată  a  modelului  de  dezvoltare  

2.   Implicarea  în  deciziile  orientate  pentru  a  reduce  riscurile  de  pierdere  a  resurselor,  �  13

�3.   Construirea  unui  amplu  consens  din  partea  tuturor  celor  implicați;  

4.   Construirea  unui  sistem  de  management  ac@v  al  strategiei  care  să  poată  implementa  

prevederile  acestui  document  pe  toata  perioada  de  opera@vitate  a  sa.  

5.   Crearea   unui   sistem   de   comunicare   integrată   pentru   a   face   cunoscut   permanent  

conținutul   și   acțiunile   strategiei   către   toate   părțile   implicate   și   în   mod   par@cular   către  

cetățeni.  

Strategia  de  Dezvoltarea  a  orașului  nostru  integrează  3  componente:  

✓ un  model  de  dezvoltare  economică  și  socială;  

✓ modalitățile  de  interacționare  cu  cetățenii  și  alți  factori  interesați;  

✓ un  plan  de  comunicare  cu  rol  informare  și  promovare.  

Un  model  reprezenta@v  este  dat  de  următoarea  schemă:  

�  

�  14

�1.2.1   Viziunea  integrată  a  strategiei  

Strategia  a  fost  creată  punând  împreuna  și  corelând  toate  componentele  fundamentale  care  

sprijină  dezvoltarea  durabilă  a  unui  teritoriu.  Componentele  de  referință  care  sunt  regăsite  în  

strategie  sunt  următoarele:  

•   protecția  mediului  și  a  teritoriului;  

•   dezvoltarea  economică;  

•   coeziunea  socială;  

•   administrație  locală.  

Tipurile   de   corelație   care   se   regăsec   în   aceste   componenete   vor   influența   direcțiile   de  

dezvoltare   durabiă   a   teritoriului.   In   mod   grafic   putem   exprima   aceasta   prin   urmatoarea  

schemă:  

�  

Aceste  componente  conduc  la  construirea  unui  prim  cadru  de  referință  pe  baza  căruia  putem  

spune  că  sunt  construite  acțiunile  prezentei  strategii  de  dezvoltare.  

�  15

�!1.2.2   Deciziile  orientate  si  selec@ve  

Pentru   a   fi   eficientă   o   strategie   trebuie   să   fie   corect   structurată   și   trebuie   să   selecteze  

anumite   direcții.   Selecția   direcțiilor   din   strategia   de   dezvoltare   este   cea   care   conduce   la  

iden@ficarea   priorităților   care   vor   determina   a@gerea   obiec@velor   propuse.   Metoda   de  

orientare  si  selec@e  va  fi  definită  ulterior  în  cadrul  documentului.  

In  mod  opera@v  deciziile   se  construiesc  pe  baza  diferitelor  priorități  existente  din  punct  de  

vedere  al  mediului,  dezvoltarii  economice,  coeziunii  sociale  si  administra@ei  publice.  

1.2.3   Consensul  tuturor  asupra  deciziilor  

Dezvoltarea  unui  teritoriu  trece  în  mod  necesar  printr-­‐o  totalitate  de  acorduri  tacite  si  valori  

impărtășite.   Strategia   de   dezvoltare   a   fost   construită   pe   baza   unui   proces   care   țintea  

aspectele   principale   ale   teritoriului   și   pe   baza   posibilelor   soluții   ce   vor   fi   organizate   în  

documentul   de   față   prin   propuneri   de   proiecte.   În   acest   proces   de   elaborare   a   fost   în  

permanență   căutat   consensul   tuturor   celor   implicați   și   a   beneficiarilor   finali   (membrii  

comunității).  

1.2.4   Manangementul  strategiei  de  dezvoltare  

Strategia   reprezintă   procesul   principal   care   reconenctează   toate   propunerile   și   ac@vitățile  

administrației   locale   în  direcția  dezvoltării   teritoriale.  Strategia  nu  este  numai  un  document  

programa@c  ci  și  un   instrument  de  management,  evaluare  și  monitorizare.  Tehnic,  strategia  

este  organizata  in  patru  faze:  

1.   Elaborarea  documentului  și  aprobarea  redactării  (textul  de  față);  

2.   Inițierea   implementării   strategiei   concentrată   pe   realizarea   acțiunilor   și   proiectelor  

indicate  în  documentul  de  față;  

3.   Verificarea   strategiei   concentrată   pe   analizarea   rezultatelor   și   pe   iden@ficarea  

eventualelor  nevoi  apărute  ulterior;  

�  16

�4.   Actualizarea   strategiei,   în   cazul   în   care   va   fi   necesară   aceasta   datorită   noilor   nevoi  

apărute.  Această  fază  va  da  naștere  unor  posibile  noi  acțiuni  și  proiecte.  In  mod  grafic  ciclul  

de  muncă  poate  fi  reprezentat  în  felul  următor:  

�  

!Schema  reprezintă  două  macrocontexte:  acela  indicat  ca  și  “zona  de  dezvoltare”  și  reprezintă  

etapa   de   programare   precum   și   al   doilea   macrocontext   pe   care   il   denumim   “zona   de  

planificare  și  ges@une”  care  iden@fică  rezultatele  a@nse  în  urma  implementării.  

1.2.5   Comunicarea  integrată  

Poli@ca   Comunității   Eurpene   cu   privire   la   rolul   Administrației   locale   prevede   creșterea  

transparenței   în  toate  acțiunile  administra@ve.  Strategia  de  dezvoltare  integrează  procese  si  

instrumente  de  comunicare  care  vor  fi  u@lizate  pe  toata  perioada  implementării  proiectelor  

propuse.  Sistemul  integrat  de  comunicare  al  strategiei  este  organizat  pe  urmatoarele  canale:  

1.   transmiterea  de  iden@tăți  și  imagini  cu  privire  la  iden@tatea  locală;  

2.   relaționarea  cu  cetățenii  și  cu  agenții  economici  locali;  

3.   coordonarea  între  poli@cile  regionale  și  cele  locale.  

�  17

�Această   structură   de   comunicare   se   leagă   de   acțiunile   orientate   către   verificarea   calității  

acordurilor   între   toți   actorii   implicați.   O   comunicare   integrată   este   cea   care   argumentează  

cetățenilor   și   agenților   economici   necesitățile   care   sunt   iden@ficate   în   teritoriu   precum   și  

acțiunile  intreprinse  pentru  remodelarea  acestuia.  

!2.      Contextul  Local  

!2.1.  Localizarea  oraşului  şi  aspecte  administra6ve  

Din  punct  de  vedere  administra@v,  oraşul  Pantelimon  se  află  situat  în  partea  es@că  a  judeţului  

Ilfov  şi   în   imediata  apropiere  a  municipiului  Bucureş@.  Comuna  Pantelimon  a   fost  declarată  

oraş   în   anul   2005,   prin   Legea   413,   el   cuprinzând   localităţile:   Pantelimon,   Călugăreni,  

Nistoreş@,  Pantelimon  de  Jos  şi  Runcu.  

!Oraşul  Pantelimon  se  învecinează  la  sud-­‐vest  cu  municipiul  Bucureş@.  La  vest  se  învecinează  

cu  comuna  Dobroieş@,  iar  la  nord-­‐vest  cu  oraşul  Voluntari.  În  nord,  Pantelimon  se  învecinează  

cu  comuna  Afumaţi,  în  nord-­‐est  cu  comuna  Găneasa,  în  est  cu  comuna  Brăneş@,  iar  în  sud  cu  

comunele  Cernica  şi  Glina.  

!!

�  18

�  

!!!!!!!!!!!!!!!!!!

!2.2.  Repere  istorice  

!Localitatea   Pantelimon   a   fost   înfiinţată   în   secolul   al   XVII-­‐lea,   când   aici   s-­‐au   aşezat   câţiva  

oameni  care  au  amenajat„Fântâna  Babei  Ana”.  Numele   iniţial  al  satului  a   fost  Obileş',  fiind  

ulterior  schimbat  în  Floreş'.  Domnitorul  Grigore  Ghica  al  II-­‐lea  a  construit  apoi  în  apropiere  

de   sat   o  mănăs@re   cu   spital   pentru   îngrijirea   bolnavilor;   clădiri   ale   acestei  mănăs@ri   există  

�  19

�astăzi   pe   insula   Sfântul   Pantelimon   de   pe   lacul   Pantelimon   şi   au   funcţionat   ca   hotel   şi  

restaurant,  acestea  fiind  la  momentul  anului  2011,  închise  pentru  renovare  de  mai  mulţi  ani.  

În  1750,  domnitorul  a  primit  din  Grecia  braţul  drept  al  Sfântului  Pantelimon,  pe  care  l-­‐a  adus  

mănăs@rii,  denumită  Sfântul  Pantelimon.  De  la  mănăs@re,  satul  şi-­‐a  luat  noul  nume.  În  1901,  

localitatea  Pantelimon  era  reşedinţa  comunei  rurale  Pantelimonul-­‐Dobroeş@  şi  în  acelaşi  @mp  

reşedinţa  plasei  Dâmboviţa-­‐Mos@ştea  (după  ce  fusese  reşedinţa  plasei  Dâmboviţa  înainte  de  

unirea   ei   la   1   aprilie   1882   cu   plasa   Mos@ştea)   a   judeţului   Ilfov.   Comuna   era   formată   din  

Pantelimon   şi   din   satele   Aleşi-­‐Pasărea,   Dobroieş@   şi   Mărcuţa.Acesta   din   urmă   este   astăzi  

parte   a   car@erului   Pantelimon   din   Bucureş@;   Dobroeş@   este   sat   de   sine-­‐stătător.   Populaţia  

localităţii  era  de  685  de  locuitori,  iar  a  comunei  Pantelimonul-­‐Dobroeş@,  în  total  de  1355.  În  

comună   funcţionau  o  maşină  de   treierat,  o   fabrică  de  oţet  şi  o  şcoală  mixtă  cu  36  de  elevi  

(dintre  care  11  fete);  până  în  1876  funcţionase  şi  o  şcoală  de  surdo-­‐muţi,  mutată  însă  în  satul  

Tei   (astăzi,  car@er  din  Bucureş@).   În  perioada   interbelică,  Pantelimonul  a  avut   în  con@nuare  

statut  de  reşedinţă  de  plasă:  această  plasă  era  denumită    Pantelimon  şi  era  formată  din  43  de  

sate.    

 

!!!!!!!!!!!!

�  20

�!!Din  punct  de  vedere  administra@v,  regimul  comunist  a  adus  modificarea  statutului  localităţii.  

În  1950,  ea  a  fost  arondată  oraşului  republican  Bucureş@,  din  a  cărui  structură  administra@vă  

a   fost   parte,   din   structura   raionului   23   August.   După   aceea,   în   1968,   a   fost   comună  

suburbană  a  Bucureş@ului,  iar  în  1981  a  devenit  parte  a  Sectorului  Agricol  Ilfov  (subordonat  

Bucureş@ului),  unitate  devenită  în  1997  judeţul  Ilfov.  

!În   @mpul   regimului   comunist,   mănăs@rea   a   fost   demolată   de   Nicolae   Ceauşescu,   care   a  

ordonat  înfiinţarea  pe  locul  ei  a  unui  complex  turis@c  de  lux,  deschis  în  1987.  După  revoluţia  

din  1989,  complexul  a  fost  retrocedat,   în  anul  2001,  Bisericii  Ortodoxe  Române.  Aceasta   l-­‐a  

concesionat  pe  70  de  ani  omului  de  afaceri  Nicolae  Raţiu,   care  a  demarat  un   îndelungat   şi  

amplu   proces   de   renovare,   la   capătul   căruia   complexul   urmează   să   facă   parte   din   lanţul  

hotelier  Corinthia.  

!În  secolul  al  XX-­‐lea,  oraşul  Bucureş@  s-­‐a  ex@ns  treptat,  înghiţind  o  parte  a  vechiului  sat.  Restul  

acestuia   a   fost   organizat   în   1968   sub   forma   comunei   Pantelimon,   aflată   din   1997   în  

subordinea   judeţului   Ilfov.   Datorită   proximităţii   Bucureş@ului,   comuna   s-­‐a   ex@ns   şi   ea   la  

rândul  ei,  către  est,  şi  în  2005  a  devenit  oraş.  

!  2.3.  Repere  geografice  

!Din   punct   de   vedere   geografic  Oraşul   Pantelimon   se   află   în   câmpia  Română   (mai   precis   în  

Câmpia   Vlăsiei),   pe   malul   stang   al   râului   Colen@na,   care   il   desparte   de   capitala   ţării,  

Bucureş@.  Acest  râu  formează  în  zona  oraşului  lacurile:  Pantelimon  I,  Pantelimon  II  şi  Cernica.  

Principala   zonă   locuită   a   oraşului   se   află   în   extremitatea   ves@că,   pe   malurile   lacurilor  

Colen@na.   Pe   lacul   Pantelimon   II   se   află   o   insulă   împădurită,   denumită   Sfâtul   Pantelimon,  

�  21

�după  Manăs@rea   ortodoxă   înfiinţată   acolo   de   Grigore   Ghica,   transformată   în   anul   1987   în  

restaurant  şi  hotel.    

!Cu  o  suprafaţă  de  69  kmp,  Pantelimon  este  cel  mai  în@ns  oraş  al  judeţului,  dar  nu  mai  în@ns  

decât   comunele   rurale:   Periş,   Snagov   şi   Vidra,   şi   al   treilea   ca   populaţie   după   Voluntari   şi  

Buvea.  

Prin  centrul  arealului  administra@v  al  oraşului,   trece  şoseaua  de  centură  a  Bucureş@ului.  La  

est  de  şoseaua  de  centură,  oraşul  con@nuă  de-­‐a  lungul  şoselelor  DN3  (bulevardul  Biruinţei)  şi  

DJ  301  (soseaua  Cernica),  limitele  sale  de  est  ajungând  până  în  Pădurea  Cernica.  Mănăs@rea  

Cenica,   al   cărei   cimi@r   se   află   pe   un   Ostrov   de   pe   lacul   cu   aceeaşi   nume,   se   află   în  

extremitatea  sud-­‐es@că  a  oraşului.  

Vecintătăţile  conform  planului  de  încadrare  în  zonă  sunt:  

• Nord  –  comuna  Afumaţi  

• Nord-­‐est  –  comuna  Găneasa  

• Est  –  comuna  Brăneş@  

• Sud  –  Comuna  Cernica  si  comuna  Glina  

• Sud-­‐vest  –  Municipiul  Bucureş@  

• Vest  –  comuna  Dobroieş@  şi  oraşul  Voluntari.  

!Forme  de  relief  

!Teritoriul   administra@v   al   oraşului   Pantelimon   este   amplasat   în   cadrul   marii   unităţii  

geomorfologice  Câmpia  Română  respec@v  în  subunitatea  acesteia  Câmpia  Vlăsiei.  

!

�  22

�Relieful   câmpiei   este   cons@tuit   dintr-­‐o   succesiune   de   câmpuri   (interfluvii)   şi   văi   (terease   şi  

lunci)  care  se  succed  de  la  nord  la  sud.  

!Pe  teritoriul  administra@v  al  oraşului  Pantelimon  al@tudinea  variază   între  60,6  m  şi  78,8  m,  

al@tudinea   nu   variază   foarte   mult   sub   raport   hipsometric.   Al@tudinea   medie   este   de   70  

metri.  

!!!!

Clima  

Oraşul   Pantelimon   se   încadrează   într-­‐o   zonă   cu   climat   temperat-­‐con@nental   cu   nuanţe   de  

excesivitate,  datorită  al@tudinii  reduse  regiunea  se  află  în  etajul  clima@c  de  câmpie,  atenuată  

în  mare  parte  prin  unele  suprafeţe  împădurite.  

!Verile  au  un  climat   în  care  se  resimte  destul  de  puternic  caracterul  arid  şi  con@nental,  fiind  

caracterizate   prin   valori   termice   ridicate,   insolaţie   prelungită   şi   umidiate   a   aerului   redusă.  

Iernile  sunt   influenţate  de  prezenţa  maselor  de  aer  rece  est-­‐con@nentale,  caracterizate  prin  

scăderea  apreciabilă  a  temperaturii  aerului  precum  şi  numeroase  zile  cu  viscol.  

!Fauna  

Fauna  este  diferențiată   în   funcție  de  caracterele  biogeografice  ale   teritoriului.  Aceasta  este  

bine  reprezentată  şi   se   încadrează   în  domeniul   faunei  pădurilor,  domeniul   faunei   luncilor  şi  

domeniul  faunei  acva@ce.  

În  zonele  de  pădure  din  jurul  localităţii,  ce  aparţin  domeniului  pădurilor,  se  întâlnesc:  jderul,  

mistretul,  căpriorul,  cerbul,  veveriţa,  etc.  �  23

�Lunca   Argeşului,   ce   aparţine   domeniului   faunei   de   luncă,   cuprinde   subdomenii   faunis@ce:  

domeniul  pajiş@lor  şi  domeniul  zăvoaielor.  

Fauna  apelor  curgătoare-­‐se  încadrează  în  domeniul  faunei  acva@ce,  cuprinzând  diverse  specii  

de  peş@,  printre  care  cele  mai  frecvente  sunt:  scobarul,  lipanul  si  ceanul,  alături  de  care  apar  

şi  moluşte  şi  alte  nevertebrate.  

Lumea   animală   a   acestui   bio@p   se   completează   pe   @mpul   călduros   odată   cu   venirea  

primăverii  cu  păsările  migratoare,  venite  din  ţările  calde,  cu  specii  de  rep@le,  insect  şi  viermi,  

formând  un  ecosistem  cu  un  echilibru  perfect.  

Pe  teritoriul  administra@v  al  oraşului  se  află  situl  de  importanţă  comunitară  Lacul  şi  Pădurea  

Cernica  sit  inclus  în  reţeaua  ariilor  protejate  din  România,  Natura  2000.  

!!!!!!2.4.  Asociaţia  de  Dezvoltare  Intercomunitară  

Incepând   cu   anul   2008   oraşul   Pantelimon   este   membru   fondator   al   Asociaţiei  

Intercomunitare   de  U@lităţi   Publice   pentru   Serviciul   de  Alimentare   cu  Apă   şi   de  Canalizare  

(ADIA),   cons@tuită  din  unităţile  administra@v   teritoriale  organizate  potrivit   Legii  nr.  2/1968,  

reprezentate  de  primari  în  baza  art.11  si  12  din  Legea  nr.  215/2001:  

!-­‐ Judeţul  Ilfov  prin  Consiliul  Judeţean  

-­‐ Oraşul  Pantelimon  

-­‐ Oraşul  Bragadiru  

�  24

�-­‐ Comuna  Brăneş@  

-­‐ Comuna  Cernica  

-­‐ Comuna  Cornetu  

-­‐ Comuna  Ciorogârla  

-­‐ Comuna  Domneş@  

-­‐ Comuna  Dobroeş@  

!În  conformitate  cu  statutul  propriu,  Asociaţia  este  cons@tuită  în  scopul  înfiinţării,  organizării,  

reglementării,   finanţării,   exploatării,   monitorizării   şi   ges@onării   în   comun   a   serviciului   de  

alimentare  cu  apă  şi  de  canalizare  pe  raza  de  competenţă  a  unităţilor  administra@v-­‐teritoriale  

member,  precum  şi  realizarea  în  comun  a  unor  proiecte  de  inves@@i  publice  de  interes  zonal  

sau  regional  des@nate  infiinţării,  modernizării  şi  ges@onării  unor  sisteme  de  u@litate  publică  

aferente  serviciului  de  alimentare  cu  apă  şi  de  canalizare.  

!!2.5.  Demografia  

Oraşul   Pantelimon   se   află   în   Regiunea   Bucureş@-­‐Ilfov,   cea   mai   dens   populată   regiune   a  

României.  Regiunea  are  o  populaţie  de  aproxima@v  2.300.000  de   locuitori  si  o  densitate  de  

1200  locuitori  pe  kmp.  Este  adevărat  ca  Bucureş@ul  acoperă  aproxima@v  8000  locuitori/kmp.,  

ceea   ce   reprezintă   85%   din   populaţia   regiunii.   Asoel,   în   Judeţul   Ilfov   locuiesc   15%   din  

locuitorii  regiunii.    

La   Recensământul   Populaţiei   şi   Locuinţelor   din   20   octombrie   2011,   localitatea   Pantelimon  

avea   o   populaţie   de   23.306   locuitori   reprezentând   15   %   din   populaţia   urbană   a   Judeţului  

Ilfov.    

�  25

�În  comparaţie  cu  populaţia  înregistrată  în  anul  2002,  creşterea  demografică  a  fost  cu  45,5%  în  

anul  2011,  respec@v  o  creştere  cu  7290  locuitori.  La  data  de  1  iulie  2013,  populaţia  stabilă  a  

oraşului  era  de  25.596  persoane.    

Alături   de   oraşele   Voluntari,   Chi@la,   Chiajna   si   Dobroieş@,   oraşul   Pantelimon   se   numără  

printre   localităţile   cel  mai   dens   populate   din   Judeţul   Ilfov.   Populaţia   oraşului   a   cunoscut   o  

creştere   accentuata   în   ul@mii   10   ani,   datorită   tendinţelor   de   suburbanizare,   de   stabilire   a  

locuitorilor  din  mediul  urban  aglomerat   într-­‐un  mediu  natural,   de   schimbare  a  modului  de  

locuire  de  la  cel  colec@v  la  cel  individual.    

Harta  distribuţiei  populaţiei  la  recensământul  din  2011  arată  că  oraşul  Pantelimon  se  numără  

printre   localităţile   care   au   peste   20.000   locuitori.   Oraşul   Pantelimon   a   înregistrat   a   2-­‐a  

creştere   intercentralizată,   respec@v   cu   45,5  %   în   anul   2011   faţă   de   2002,   dacă   comparăm  

localităţile  urbane  ale  judeţului  Ilfov.  

!Densitatea  populaţiei  

!

!Structura  demografică  

!Structura  pe  sexe  şi  grupe  de  vârstă  

La   nivelul   Regiunii   Bucureş@   Ilfov,   structura   pe   sexe   a   populaţiei   evidenţiază   o   repar@zare  

aproxima@v  echilibrată  a  populaţiei,  şi  anume  47%  bărbaţi  şi  53%  femei.  

În   anul   2011,   populaţia   oraşului   Pantelimon   avea   o   structură   demografică   feminizată,  

respec@v  11.417  femei  la  10.879  bărbaţi,  o  pondere  a    femeilor  de  51,  2%.  Din  graficul  de  mai  

Densitatea  populaţiei  la  recensământul  din  2011

Număr  locuitori Suprafaţa  intravilan  (kmp)

Densitate  (loc/kmp)

Pantelimon 25.596 27,14 859

�  26

�jos  se  poate  observa  un  echilibru  existent   intre  sexe  până  la  vârsta  de  50  de  ani,  după  care  

numărul   femeilor   este   constant   mai   mare   decât   al   bărbaţilor.   Excedentul   feminin   este  

explicat  de  supramortalitate  masculină,   speranţa  de  viaţă  mai  mare  a   femeilor   şi  pierderile  

bărbaţilor  în  cele  două  războaie  mondiale,  diferenţa  fiind  de  610  femei  raportate  la  bărbaţii  

de  aceeaşi  grupă  de  vârstă  (50-­‐85  ani  şi  peste).  

!Structura  pe  grupe  de  vârstă  

Reprezentarea   structurii   pe   grupe   de   vârstă   permite   evaluarea   gradului   de   îmbătrânire   a  

populaţiei.  Asoel,  populaţie  tânără  s-­‐a  considerat  între  0-­‐14  ani,  cea  adultă  între  15-­‐64  ani  şi  

cea  bătrână  peste  65  ani  conform  Ins@tutului  Naţional  de  Sta@s@că.    

La  nivelul  Regiunii  Bucureş@  Ilfov,  populaţia  încadrată  în  structura  de  vârstă  0-­‐14  aniprezintă  

o   traiectorie   ascendentă,   crescând   cu   14%   intre   anii   2005   –   2011,   reprezentând   12%   din  

totalul   populaţiei   regionale.     Numărul   populaţiei   cu   vârsta   cuprinsă   între   15-­‐64   de   ani   a  

crescut   cu   1%   şi   acoperă   un   procent   de   73%   din   totalul   populaţiei   regionale.   Populaţia  

cuprinsă  in  categoria  de  vârstă  64  de  ani  şi  peste  se  diminuează  ca  număr  cu  aproape  1,2%  şi  

reprezintă  un  procent  de  15%  din  totalul  populaţiei  regionale.    

Se  poate  afirma  că  nu  creşterea  numărului  populaţiei  reprezintă  factorul  cel  mai  important  în  

dezvoltarea  socio-­‐economică  a  unei  localităţi,  ci  modificarea  structurii  pe  vârste.  

La   nivelul   localităţii   Pantelimon,   populaţia   cu   vărsta   peste   64   ani   a   sporit   într-­‐o   măsură  

semnifica@v   mai   mica   (19,1%)   compara@v   cu   populaţia   cu   vârsta   între   15-­‐64   ani   care   a  

crescut  cu  aproape  58%  în  9  ani  faţă  de  efec@vul  din  anul  2002.  Acest  fapt  se  explică  în  primul  

rând  prin  numărul  mare  de  persoane  din  Bucureş@  care  s-­‐au  stabilit   în  ul@mii  10-­‐15  ani  pe  

teritoriul   oraşului   Pantelimon.   Numărul   mare   de   persoane   adulte   este   benefic   pentru  

economia   locală,   asigurând   resurse   de  muncă   pentru   inves@@i   şi   cons@tuind   un   factor   de  

creştere  demografică  în  perpec@vă.  

!Evoluţia  populaţiei  

Accesul   la   infrastructură,   atracţia   pentru   a   locui   într-­‐un   mediu   mai   puţin   aglomerat,   în  

locuinţe  de  @p  pavilion  şi   ridicat  de  mobilitate  reprezintă  factori  atrac@vi  pentru  stabilire   în  �  27

�zonele   suburbane.   Sporul   migrator   a   înregistrat   valori   mai   mari   decât   sporul   natural.  

Semnifica@v   este   faprul   că   fluxurile   de   stabilitate   au   fost   constant   mai   mari   decât   cele  

reprezentand  plecările  din  localitate  iar  sporul  natural  a  fost  influenţat  pozi@v  de  stabilitatea  

unei  populaţii  aflate  la  vârsta  fer@lităţii.  

Populaţia  oraşului  Pantelimon  creşte  în  principal  prin  migrarea  pozi@vă  şi  în  măsură  mai  mica  

prin  sporul  natural  pozi@v  între  nou  nascuţii  vii  şi  decedaţi.  

!Populaţia  oraşului  Pantelimon  poate  fi   caracterizată  prin  următoarele  procese   sau  variabile  

demografice  :  

• Proces   recent   de   revigorare   demografică,   respec@v   număr  mai  mare   de   născuţii   vii  

decât  decedaţi  ;  

• Rata  pozi@vă  a  migraţiei  din  ul@mii  ani  care  arată  un  grad  mare  de  atrac@vitate  pentru  

locuire;  

• Structura   pe   grupe  de   vârste   (pondere  mare   a   populaţiei   în   vârsta   de  muncă   15-­‐64  

ani)  este  favorabilă  pentru  dezvoltarea  economiei  locale;  

• Grad  redus  de  îmbătrânire  demografică  ceea  ce  înseamnă  costuri  reduse  din  punct  de  

vedere  social.  

!Structura  etnică  

La  nivelul  Regiunii  Bucureş@  Ilfov,  86,3%  din  totalul  locuitorilor  regiunii  este  de  etnie  română.  

Următoarea   etnie   este   cea   romă,   cu   o   pondere   de   1,74%   din   total.   Celelalte   trei   etnii   cu  

ponderi   importante  sunt:  maghiarii  cu  0,16%  din  totalul  regional,  turcii  cu  0,13%  din  totalul  

regional  şi  chinezii  cu  0,08%  din  totalul  regional.    

Oraşul   Pantelimon   are   o   populaţie   mul@etnică   şi   mul@lingvis@că,   cu   o   netă   majoritate   a  

populaţiei  româneş@.  Ul@mul  recensământ  surprinde  modificări  în  structura  etnică,  respec@v  

creşteri   ale   minorităţilor   etnice,   ponderea   populaţiei   având   româna   drept   limbă   maternă  

reducându-­‐se  la  96,7%.  Minorităţile  semnifica@ve  sunt  cele  de  romi  (1,5%)  şi  maghiari  (1,2%)  

�  28

�!2.6.  Economia  locala  

!In  perioada  2008-­‐2012   în  oraşul  Pantelimon  s-­‐a  evidenţiat  o  creştere  con@nua  a  numărului  

agenţilor  economici.  

Evoluţia   numărului   de  firme  este  una  pozi@vă   în   pofida   crizei   economice   care   a   început   în  

anul   2008,   fapt   care   arată   avantajele   proximităţii   capitalei   şi   gradul   ridicat   de   atrac@vitate  

pentru  inves@ţii.  

Locul  pe  care   îl  ocupă  oraşul  Pantelimon  în   judeţul   Ilfov  după  numărul  de  firme,  este  patru  

(după  Voluntari,  Otopeni,  Popeş@-­‐Leordeni).  

Se  observă  că  oraşul  Pantelimon  are  un  grad  de  concentrare  teritorială  al  întreprinderilor  mai  

mare  decât  cel  pe  care  îl  întâlnim  în  majoritatea  judeţelor  ţării,  însă  sub  media  judeţului  Ilfov.  

Conform  datelor  de  la  Oficiul  Naţional  al  Registrului  Comerţului  de  pe  langă  Tribunalul  Ilfov,  

există   circa   2080   agenţi   economici   private,   o   ins@tuţie   publică   şi   4   întreprinderi   mixte.  

Numărul  total  de  firme  cu  par@cipare  străină  la  capital  este  de  480.  

Structura   firmelor   după   forma   juridică,conform   datelor   furnizate   de   Oficiul   Naţional   al  

Registrului  Comerţului  de  pe  lângă  Tribunalul  Ilfov.  

!

!In   structura   economiei   oraşului   Pantelimon   industria   con@nua   să   fie   încă   o   ramură  

importantă   datorită   în   principal   trecutului   său   industrial,   specializării   forţei   de   muncă,  

avantajele  fiind  o  capacitate  ridicată  de  a  asigura  locuri  de  muncă  şi  contribuţie  importantă  la  

crearea   produsului   intern   brut.   Industria   s-­‐a   dezvoltat   în   principal   pe   baza   plaoormelor  

industrial   ,,Neferal”,   respec@ve   ,,Acumulatorul”,   amplasate   la   periferia   capitalei   şi   care   a  

cons@tuit   centre  de  atracţie  pentru   forţa  de  muncă  din  zona  periurbană  a  Bucureş@ului.   În  

Tip SRL SA PFA II IF CA SC SCS SNC

Nr. 1733 20 264 49 14 2 1 1 1

�  29

�present,  datorită  mărimii  şi  accesibilităţii,  acestă  zonă  generează  nave@sm  dispre  localităţile  

limitrofe,  polarizand  forţa  de  muncă  chiar  şi  dinspre  Bucureş@.  

Ramurile  industriale  reprezentate  la  nivelul  localităţii  Pantelimon  sunt  industria  metalurgică,  

confecţii   metalice,   tex@lă,   material   de   construcţii,   ateliere   meşteşugăreş@,   de   tâmplărie   şi  

industria  alimentară.  

Reprezenta@ve,  în  prezent  pentru  industria  actuală  sunt  următoarele  întreprinderi:  

-­‐ S.C.   Neferal   S.A.-­‐parte   a   Grupului   Metanef   valorifică   deşeurile   de   metale  

neferoase  pentru  obţinerea  de  aliaje  pe  bază  de  plumb,  cupru  şi  aluminiu;  

-­‐ IMNR  –  Ins@tutul  Naţional  de  Cercetare  şi  Dezvoltare  pentru  Metale  Neferoase  şi  

Rare-­‐ac@vităţi  de  cercetare;  

-­‐ Acumulatorul  S.A.  a  cărui  ac@vitate  s-­‐a  diminuat  treptat;  

-­‐ Complexul  de  Morărit  şi  Panificaţie  ,,Loulis”;  

-­‐ Fabrica  de  bere  Tuborg;  

-­‐ Titan  S.A.  

Industria   mica   este   reprezentată   de   secţii   aparţinînd   industriei   metalurgice,  

secţia  ,,CENTROCOOP”  S.A.,  moara  ,,I.P.Grâul  Bucureş@”,  ateliere  meşteşugăreş@  (  tâmplărie,  

confecţii  metalice,  confecţii,  tex@le  -­‐  ,,Anversa”  SA).  

Poziţionarea   în   vecinătatea   capitalei   a   generat   dezvoltarea   ac@vităţii   de   depozitare   pentru  

numeroşi  agenţi  economici.  Un  alt  domeniu  de  ac@vitate  este  Acela  al  ges@unii  deşeurilor  în  

Pantelimon.  

Alte  societăţi  comerciale  sunt  G.  Canale  &  C  S.A.  –  domeniul  @pografic,  SC.  Superfood  S.R.L.  ,  

Franke   România,   Gelplast,   Heidi,   Eisberg   SRL,   Agrofip   Com   SRL-­‐creşterea   porcilor,   Ferma  

Siliştea  SRL,  Selgros-­‐comert.  

Agricultura   este   specifică   zonei   naturale   din   care   fac   parte   oraşul   Pantelimon,   ac@vităţile  

preponderente  fiind  cultura  plantelor  şi  creşterea  animalelor.  

�  30

�Compara@v  cu  situaţia  la  nivel  judeţean,  structura  fondului  funciar  a  oraşului  Pantelimon  este  

de  asemenea  dominate  de  categoria  suprafeţelor  arabile  şi  păşuni,  fapt  reflectat  în  structura  

ac@vităţilor  agricole.  

!

!Incepand   cu   anul   2006,   în   structura   fondului   funciar   a   oraşului   Pantelimon   se   remarcă  

diminuarea   suprafeţelor   agricole   dar   si   a   celor   arabile,   des@naţia   suprafeţelor   scoase   din  

circuitul   agricol   fiind   de   locuire.   În   anul   2000   a   fost   înregistrată   cea   mai   mare   suprafaţă  

agricolă  în  perioada  1990-­‐2011;  faţă  de  acest  maxim,  în  anul  2010  scăderea  este  de  34%.  

!Pe   teritoriul   oraşului   Pantelimon   există   organizaţii   cu   profil   agricol   (   societăţi   comerciale,  

asociaţii   ale   producătorilor   etc.)   cu   profil   vegetal   şi   animal.   Unul   dintre   agenţii   economici  

importanţi  din  domeniul  agricol,  specializat  pe  creşterea  animalelor  este  S.C.  Agroindustrială  

Pantelimon  S.A.  (ferma  Pantelimon),  cu  cca.  500  capete  şi  o  producţie  zilnică  de  peste  5000  

litri   lapte.  Profilul  mixt  asigură  prin  cele  610  ha  deţinute  de  această  societate  diversificarea  

producţiei.  

Pe  ansamblu  se  observă  o  uşoară  scădere  a  producţiei  vegetale  şi  a  efec@velor  de  animale.  

Principalele   cause   sunt   u@lizarea   de   soiuri   de   plante   inferioare,   lipsa   rotaţiei   culturilor,  

sistemul   de   irigaţii   deficitar,   fenomene   de   degradare   a   solului   prin   acidifiere,   bălţire,  

2010 2011 2012 2013

Suprafata   agricola   dupa   modul   de  folosinta  (ha)

2460 2454 2451 2337

Suprafata  arabila  (ha) 2333 2327 2324 2219

Suprafata   l ivezi   s i   pepiniere  pomicole

66 66 66 66

Suprafata   vii   si   pepiniere   vi@cole  (ha)

22 22 22 22

Suprafete  pasuni  (ha) 33 33 33 24

Suprafete  fanete  (ha) 6 6 6 6

�  31

�reoziune,   etc.   De   asemenea,   una   din   cauzele   reducerii   suprafeţei   agricole   o   cons@tuie   şi  

autorizaţiile  de  construire,  ce  au  condus  la  o  ex@ndere  necontrolată  a  zonei  construite.  Până  

în  present,  mare  parte  din   construcţiile   şi   amenajările  apărute   sau   ce   se   intenţionează  a  fi  

înfiinţate,   produc   discon@nuităţi   în   suprafaţa   arabilă,   menţionăm   aici   depozitele   en-­‐gross  

care,  pe  lângă  spaţii  excedentare  sau  terenuri  neproduc@ve,  au  ocupat  suprafeţe  importante  

din  circuitul  agricol.  

Principalele   ac@vităţi   sunt   legate   de   legumicultură,   cultura   cartofilor   şi   cerealieră   (grâu   şi  

secară).  Odată   cu  declinul   pieţei   imobiliare,   presiunea   asupra   terenurilor   agricole   a   scăzut,  

dar   interesul   pentru   ac@vitatea   agicolă   a   rămas   la   fel   de   scăzută   ca   în   perioada  boom-­‐ului  

imobiliar.  

O   importantă   disfuncţie   în   domeniul   agricol   este   lipsa   unui   system   integrat   de   colectare,  

depozitare  şi  desfacere  pentru  produsele  agricole,  care  au  ca  piaţă  de  desfacere  municipiul  

Bucureş@.  

Producţia  totală  şi  produc@vitatea  muncii  nu  reflect  încă,  potenţialul  natural  al  zonei,  tradiţia  

şi  experienţa  locală.  

!Silvicultura   se   bazeaza   pe   fondul   fores@er   aflat   pe   teritoriul   administra@ve   al   oraşului  

Pantelimon  cu  totalizarea  2.925  ha  şi  cuprinde  Pădurea  Pustnicu  (835  ha)  şi  Pădurea  Cernica  

(1.955  ha).  La  acestea  se  mai  adaugă  şi  vegetaţia  arbus@vă  şi  subarbus@vă  de  lângă  lacuri  şi  

bălţi.  

Desi  gradul  de  împădurire  este  unul  foarte  mare  pentru  o  unitate  administra@ve  de  câmpie  

(43,5%  din  suprafaţa  totală  a  acestuia),   fondul   fores@er  este  afectat    de  sursele  de  poluare  

aflate   în   apropiere.   Revitalizarea   pădurilor   din   zona   cons@tuie   un   important   obiec@v   în  

strategia  de  dezvoltare  a  localităţii.  

!2.7.  Servicii  si  facilităţi    

   

Infrastructura    

�  32

�!Apa  

Oraşaul  Pantelimon  este  aprovizionat  cu  apa  potabila  din  surse  subterane  si  de  suprafata.O  

retea   de   transport   si   distribu@e   a   apei   de   43   km   asigura   conectarea   a   82%   din   u@lizatorii  

locali  casnici  si  industriali.  74%  dintre  locuinte  sunt  conectate  la  un  sistem  public  centralizat  

sau  individual  de  canalizare  (recensamantul  2002).    

!Rețeaua  de  furnizare  a  energiei  și  incălzirii    

Oraşul   Pantelimon   este   conectat   la   sistemul   național   de   furnizare   a   energiei   electrice   ,  

asigurând   furnizarea   de   electricitate   în   peste   98%   dintre   locuinte/consumatori   locali.  

Încălzirea  este  produsă  individual.  

!Locuințe  

Orașul  Pantelimon  are  un  aspect  urban,   incluzând  clădiri  deteriorate  dar  si  case   individuale  

bine  intre@nute.   In  anul  2012  existau  6.120  locuinte,  din  care  un  număr  de  117  proprietate  

majoritară  de  stat  şi  6003  locuinţe  proprietate  majoritar  privată  (incluzând  atât  gospodării  cât  

şi  locuinţe  in  blocuri  cu  apartemente).  In  present  sunt  în  jur  de  7.000  de  gospodării  cu  unul  

sau   dau   immobile.Au   fost   ini@ate   inves@@i   pentru   conservarea   locuintelor   (reabilitarea  

blocurilor).    

!Infrastructura  de  acces  si  comunicații  

Fiind  aflat  în  imediata  proximitate  a  Bucureş@ului,  reţeaua  de  transport  a  oraşului  este  strâns  

legată   de   cea   a   metropolei.   Oraşul   este   asoel   deservit   de   cele   două   aeroporturi   din  

Bucureş@.Principalele   drumuri   din   oraş   sunt   DN3   care   traversează   oraşul   de   la   vest   la   est  

(fiind  denumit,  pe  teritoriul  oraşului,  Bulevardul  Biruinţei)  şi  centura  oraşului  Bucureş@  care  

merge  de  la  nord  către  sud;  principala  zonă  urbană  a  oraşului  se  află  nord  de  DN3  şi  la  vest  

de   şoseaua   de   centură.   Alte   drumuri   importante   din   oraş   sunt   drumul   judeţean   301   care  

�  33

�duce  spre  Budeş@  prin  Cernica  şi  Plătăreş@,  şi  drumul  comunal  29  care  leagă  Pantelimonul  de  

Cozieni  şi  Găneasa  scurtând  un  drum  care  aloel  ar  trece  prin  Brăneş@.  Reţeaua  de  străzi  are  

112  km,  dintre  care  însă  în  2007  doar  18  erau  modernizaţi,  primăria  iden@ficând  aceasta  ca  

fiind  una  din  principalele  probleme  ale  oraşului.  În  perioada  ce  a  urmat,  ex@nderea  oraşului  

atât   spre  nord-­‐est,   cât   şi   spre  sud-­‐est,  a  adus  necesitatea  ex@nderii   reţelei  de  străzi   şi   s-­‐au  

desfăşurat  mai  multe  lucrări  în  acest  sens.Asoel,  in  prezent  exista  circa  45  km  strazi  asfaltate.  

Transportul   feroviar,   în   oraşul   Pantelimon   este   reprezentat   printr-­‐o   gară   pe   calea   ferată  

Bucureş@-­‐Constanţa,   gară   aflată   în   partea   de   nord   a   oraşului   şi   în   care   opresc   mai   multe  

trenuri  personale  care  circulă  între  una  din  gările  din  Bucureş@  (Gara  de  Nord  sau  Gara  Obor)  

şi   Constanţa,   Olteniţa   sau   Feteş@,   precum   şi   trenul   urban   care   leagă   cele   două   gări  

bucureştene.  Întrucât  principala  zonă  locuită  este  cea  foarte  apropiată  de  Bucureş@,  localnicii  

pot   folosi   pentru   transport   feroviar   către   diferite   zone   ale   Bucureş@ului   staţia   de   metrou  

Pantelimon  de  pe  magistrala  M1,  staţie  ce  urmează  a  servi  drept  capăt  al  unei  noi  magistrale  

de  metrou  ce  urmează  a  fi  construită  până  în  2018.  

Transportul   public   este   efectuat   de   numeroşi   mici   operatori   independenţi,   care   asigură  

legături   între  diverse  puncte  ale  oraşului  şi  Bucureş@  (zona  Cora  Pantelimon  şi  mai  departe,  

Piaţa  Iancului  sau  car@erul  Titan).  De  asemenea,  prin  Pantelimon  trec  şi  alte  curse  regulate  ce  

fac  legătura  dintre  Bucureş@  şi  localităţile  din  estul  oraşului  —  Fundeni,  Plătăreş@,  Fundulea,  

Cernica  sau  Brăneş@.  

!Serviciile   de   comunicații   includ   telefonia   fixa   digitală,   rețele   de   telefonie   mobilă,   o   rețea  

ex@nsă  de  cablu  TV  acoperă  întreaga  localitate.    

!Managementul  deșeurilor  

Colectarea  și   transportul  deșeurilor  din   localitate  este  asigurat  de  către  o  companie  privată  

(SC   ROSAL   ECOLOGIC   SRL)   care   asigură   şi   depozitarea   în   depozitele   de   deșeuri   din  

împrejurimile  oraşului  Pantelimon.  

!�  34

�!!!Servicii    

!Educație  

Sistemul  educațional  din  Pantelimon  include:  o  şcoală  compusă  din  două  corpuri  cu  clasele  I-­‐

VIII,   o   grădiniţă   de   stat   cu   program   prelungit   având   o   capacitate   de   200   de   locuri   şi   3  

grădiniţe  private.  

Cultură  

În  Pantelimon  exista  3  biblioteci,  biblioteci  care  nu  sunt  publice,   în  care  există  un  număr  de  

aproxima@v   17.011   volume,   având   un   număr   de   două   persoane   angajate.   În   cadrul   școlii  

generale  există  o  biblioteca  dispunând  de  un  fond  de  20.000  de  volume.  

 În  localitate  există  un  muzeu,  care  are  3  angajaţi  şi  un  număr  de  aproxima@v  1000  persoane  

pe  an  ca  vizitatori.    

!Sănătate  și  asistenţă  socială  

Infrastructura   de   sănătate   a   orașului   include   o   policlinică,   2   farmacii,   4   cabinete  

stomatologice,    3  laboratoare  de  tehnică  dentară,    si  8  cabinete  medicale  de  familie.  Serviciul  

ambulatoriu   de   urgenţă   este   centralizat   în   muncipiul   Bucureş@.   Personalul   implicat   în  

infrastructura  de  sănătate  locală  numara  aproxima@v  35  de  persoane.    

În  ansamblu,  starea  de  sănătate  locală  este  bună,  cu  excepția  câtorva  afectați  de  boli.    

Asistenta  socială  este  furnizată  pentru  ajutor  de  încălzire  (300  de  persoane),  (ajutore  sociale,  

venitul   minim   garantat   (20   de   persoane),   alocaţii   privind   susţinerea   familiei   (125   dosare),  

asistenţi   personali   ai   persoanelor   cu   handicap,   personal   angajat   cu   contract   de  muncă   (80  

�  35

�persoane),  indemnizaţii  pentru  persoane  cu  handicap  (100  persoane),  alocaţii  de  stat  pentru  

copii  (30  dosare  anual),  indemnizaţii  creştere  copil  cu  handicap  (30  dosare  anual).  

!Infracționalitate  

Orașul  Pantelimon  are  o  circă  de  poli@e,  a  cărei  ac@vitate  acoperă  toată  localitatea.  Peste  140  

de  evenimente   infracționale  au  fost  raportate  anual,  cele  mai  multe  vizând  persoane  fizice.  

Pe   langă   circa   de   Poliţie  mai   există   înfiintaţă   Poliţia   Locală   în   scopul   exercitarii   atribuţiilor  

privind  apărarea  drepturilor  și   libertăților  fundamentale  ale  persoanei,  a  proprietății  private  

și   publice,   prevenirea   și   descoperirea   infracțiunilor,   în   următoarele   domenii:   ordinea   şi  

liniştea  publică,  precum  și  paza  bunurilor;  circulația  pe  drumurile  publice;  disciplina  în  construcții  și  

afișajul  stradal;  ac@vitatea  comercială;  evidența  persoanelor;  alte  domenii  stabilite  prin  lege.  

!Altele  

Pe  plan  local  există  două  azile  de  bătrâni  private  și  două  unități  bancare:  Raiffaisen  și  BRD.  

!Ins'tuții  publice    

Primăria   Pantelimon   este   organul   execu@v   al   administrației   publice   locale;   cu   un   personal  

angajat  de  peste  90  de  persoane.  Consiliul  Local  este  organul  local  de  decizie  și  este  alcătuit  

din  19  membri  aleși  de  populație.    

!Rețele  sociale    

Primăria   orașului   Pantelimon   este   afiliată   la   sindicatul   Columna   respec@v   Pro   Lex.   Pe  

teritoriul  local@tăţii  există  un  singur  ONG  :  Asociația  Creș@nă  Santa  Maria  Cris@na  -­‐  Situată  în  

Str.  Răscoalei  nr.  21  A.  

!2.8.  Forţa  de  muncă  

�  36

�!În  anul  2012  populaţia  ocupată  din  oraşul  Pantelimon  a@ngea  cca.  30%  din  numărul  total  de    

locuitori.  Structura  populaţiei  ocupate  după  statutul  profesional  pe  ac@vităţi  economice  din  

oraşul   Pantelimon   indică   ponderea   cea  mai  mare  pentru   categoria   industriei   prelucrătoare  

urmată  de  comerţ  şi  servicii  conexe  de  mica  anvergură:  reparaţii  casnice,  reparaţii  auto-­‐moto,  

construcţii  şi  servicii  de  depozitare  şi  transport.  

!Clasamentul  împărţirii  populaţiei  pe  domenii  de  ac@vitate  se  prezintă  asoel:  

• Industrie  (36,2%)  

• Comert  (44,9%)  

• Agricultură  (2%)  

• Servicii  (1%)  

• Alt  domeniu  (5%)  

• Casnic  (11,1%).  

Profilul   educaţional   este   marcat   de   aproprierea   oraşului   de   capitală,   în   localitate   fiind  

funcţionale   doar   unităţi   de   învăţământ   preşcolar,   primar   si   gimnazial.   În   ceea   ce   priveşte  

evoluţia  forţei  de  muncă  tot  mai  puţini  @neri  doresc  să-­‐ţi  desfăşoare  ac@vitatea  în  localitate,  

majoritatea  căutandu-­‐şi  un  loc  de  muncă  în  capitală  sau  în  străinătate.  

În   prezent   desfășoară   ac@vități   de   producție,   servicii   și   comerț   un   număr   de   peste   300   de  

societăți   (societăți   pe   acțiuni,   societăți   cu   raspundere   limitată   și   asociații   familiale)   care  

asigură  locuri  de  muncă  la  peste  60%  dintre  locuitorii  orașului.  

!Șomajul    

Conform   datelor   puse   la   dispoziţie   de   AJOFM   Ilfov,   în   perioada   ianuarie   2009-­‐noiembrie  

2013,  situaţia  la  nivelul  localităţii  Pantelinom  se  prezintă  asoel:  

�  37

� !

(Sursa  A.J.O.F.M.Ifov)  

!2.9.  Potențialul  economic  

!Orașul   Pantelimon   este   parte   a   sistemului   reţelei   de   localităţi   naţionale,   reprezentând   un  

important  centru  cu  potenţial  de  dezvoltare  din  Regiunea  Bucureş@-­‐Ilfov.  Zona  în  care  se  află  

oraşul  Pantelimon  este  sub   influenţa  directă  a  capitalei  şi  sub  presiunea  acesteia  de  spaţiu,  

resurse  umane  şi  produse.  Aceasta  face  ca  oraşul  Pantelimon  să  fie  inclus  prin  diferite  studii  

urbanis@ce   în  aşa  numita  Centură  verde  a  Bucureş@ului  precum  şi   în   zona  metropolitană  a  

acestuia.  

!!!Profilul  economic  al  oraşului  Pantelimon  

Resursele  naturale  aflate  pe  teritoriul  administra@v  al  oraşului  Pantelimon  sunt  reprezentate  

de  solul  cu  fer@litate  ridicată  şi  de  materialele  de  construcţie  de  @pul  nisipului  şi  pietrişului.  

Resursele   fores@ere   există   în   peisajul   delimitat   administra@v   al   oraşului   Pantelimon   şi   sunt  

reprezentate   de   păduri   de   stejar,   ulm,   cer,   arţar   şi   tei   şi   de   aliniamentele   de   @p   lizieră.  

Vegetaţia  arbus@vă  şi  subarbus@vă  mai  apare  pe  malurile  lacurilor.  

An Media  stocului  de  şomeri Din  care  femei

2009 143 79

2010 286 139

2011 154 77

2012 148 87

2013 155 92

�  38

�Profilul   economic   este   unul   industrial   agrar.   Se   doreşte   menţinerea   acestor   funcţii,  

urmărindu-­‐se   dezvoltarea   şi   modernizarea   lor,   corelate   cu   retehnologizare   în   vederea  

reabilitării  mediului  (afectat  de  unităţile  poluante  ,,Acumulatorul”  şi  ,,Neferal”).  

Printre   factorii   favorizanţi   ai   dezvoltării   localităţii   se   numără   apropierea   de   pieţe   de  

desfacere,   oferta   forţei   de   muncă   ievină   şi   calificată,   existenţa   unei   infrastructuri  

tehnicoedilitare,  apropierea  de  importante  căi  de  transport  ru@ere  şi  feroviare  (de  ex.  şoseau  

de  centură).  

Printre  factorii  restric@vi,  enumerăm  :  

• Dependenţa  forţei  de  muncă  de  cele  două  unităţi  economice  Neferal  şi  Acumulatorul;  

• Migraţia  forţei  de  muncă  spre  Bucureş@,  dar  şi  în  afara  graniţelor  ţării;  

• Agricultura  slab  dezvoltată;  

• Insuficienţa   valorificare   a   resurselor   proprii   în   direcţia   dezvoltării   serviciilor   şi   al  

industriei  uşoare,  agroalimentare  şi  prelucrare  a  lemnului;  

• Capitalul  uman   insuficient  pregă@t,  fiind  necesară   iden@ficarea  unor  metode  care  să  

creeze  condiţiile  pentru  cetăţeni  să  investească  în  afaceri  în  oraşul  Pantelimon.  

!Puncte  tari Puncte  slabe

Agicultură

�  39

�

!Datorită  faptului  că  oraşul  Pantelimon  este  limitat  ca  teritoriu,  este  dificil  de  analizat  gradul  

de   integrare   a   ac@vităţilor   economice   sau   clausterizare.   Nu   există   lanţuri   integrate,   mai  

-­‐Agicultura   este   una   din   ac@vităţile  

economice   de   bază,   existând   forţa   de  

muncă  suficientă  şi  calificată;  

-­‐condiţii   favorabile   pentru   cul@varea   de  

cereale  şi  porumb;  

-­‐potenţial   pentru   dezvoltarea   sectorului  

p r i v a t   d i n   d om e n i u l   a g r i c o l   ş i  

agroalimentar;  

-­‐potenţial   pentru   dezvoltarea   sectorului  

privat   în   domeniul   exploataţiilor   fores@ere  

şi  prelucrării  lemnului;  

-­‐existenţa   resurselor   care   pot   sta   la   baza  

dezvoltării   și   diversificării   serviciilor   și  

producției  agricole.

-­‐fragmentarea   excesivă   a   terenurilor  

agricole   în   exploataţii   şi   parcele,   una   din  

consecinţe   fiind   îngreunarea   fluxurilor  

tehnologice   de   obţinere   a   producţiei  

agricole  vegetale;  

-­‐exploatarea  ineficientă  a  fondului  funciar;  

-­‐folosirea  ineficientă  a  maşinilor  agricole;  

-­‐starea   precară   a   drumurilor   de   exploatare  

agricolă;  

-­‐marke@ng  redus  pentru  produsele  agricole  

şi  fores@ere;  

-­‐dezvoltarea   insuficientă   a   sectorului  

consultanţei  agricole.

Servicii,  comerţ,  mică  industrie

-­‐potenţial  pentru  dezvoltarea  unor  ramuri  la  

nivelul   industriei   mici   de   prelucrare   a  

materiilor  prime;  

-­‐potenţial   pentru   afaceri   de   interes   pentru  

populaţia  capitalei,  având  în  vedere  distanţa  

redusă  faţă  de  aceasta;  

-­‐existenţa  unor  ac@vităţi  variate  de  comerţ  :  

produse  alimentare  şi  mixte,  medicamente,  

materiale  de  construcţii,  etc.  

-­‐ o   g a m ă   d i v e r s ă   d e   s e r v i c i i  

prestate:croitorie,   fr izerie,transport  

persoane   şi  mărfuri,   servicii   de   poștă,   CEC,  

TV,  cablu,  telefonie  fixă.

-­‐încă   nu   există   create,   modernizate   şi  

reabilitate  toate  unităţile  necesare  pentru  a  

asigura   o   maximă   atrac@vitate   a   localităţii  

pentru   agenţii   economici,   potenţiali  

inves@tori;  

-­‐lipsa   de   forţă   de   muncă   având   calificări  

specifice   sectorului   terțiar   și   de   mică  

industrie.

�  40

�degrabă   o   dispariţie   a   ac@vităţilor   economice   din   zonă   care   nu   permit   realizarea   unor  

economii  de  scală.  

!!!Silvicultura    

Se   bazează   pe   fondul   fores@er   aflat   pe   teritoriul   adminsitra@v   al   oraşului   Pantelimon   care  

totalizează  2.925  ha  şi  cuprinde  Pădurea  Pustnicu  (835  ha)  şi  Pădurea  Cernica  (1.955  ha).  La  

aceasta  se  mai  adaugă  şi  vegetaţia  arbus@vă  şi  subarbus@vă  de  lângă  lacuri  şi  bălţi.  

Deşi  gradul  de  împădurire  este  unul  foarte  mare  pentru  o  unitate  administra@ve  de  câmpie  

(cca.43,5%  din  suprafaţa  totală  a  acestuia),  fondul  fores@er  este  afectat  de  sursele  de  poluare  

aflate   în   apropiere.   Revitalizarea   pădurilor   din   zonă   cons@tuie   un   important   obiec@v   în  

strategia  de  dezvoltare  a  localităţii.  

!Turismul    

Turismul   este   o   altă   ac@vitate   economică   pentru   localitatea   Pantelimon   prin   resursele  

turis@ce  aflate  pe  teritoriul  acesteia.  Printre  resursele  natural  se  numără  pădurea  Tanganului  

si   cele   două   lacuri   Pantelimon   şi   Cernica.Resursele   antropice   sunt   reprezentate   de  

monumentele   istorice   şi   de   arhitectură   de   importanţă   naţională   şi   care   se   cons@tuie   în  

obiec@ve  ale  turismului  cultural:  

• Situl  arheologic  de  la  Pantelimon,  punct  la  ,,Lebăda”  

• Situl  arheologic  de  la  Pantelimon,  punct  la  ,,Ins@tut”  

• Asezare  vatra  satului  Grădiştea  

• Situl  arheologic  de  la  Pantelimon,  punct  la  ,,Pădurea  Tânganu”  

• Fosta  mănăs@re  Tânganu  

�  41

�• Necropolă  

• Mănăs@rea  Cernica  

• Biserica  mare  Sf.Gheorghe,  Sf.  Schimbare  la  față  

• Paraclisul  Adormitea  Maicii  Domnului  

• Paraclisul  Intrarea  in  Biserica  a  Maicii  Domnului  

• Biserica  Sf.  Lazăr,  în  cimi@r  

• Biserica  Sf.  Nicolae  din  Ostrov,  cu  parcul  

• Muzeu-­‐Lapidarium  

• Ansamblul  cimi@rului  mănăs@rii  Cernica    

• Cavoul  Mitropolitului  Nifon  

• Monumentul  funerar  al  eroului  Iorgu  Cosma  

• Mormântul  lui  Gala  Galac@on  

• Mormântul  pictorului  Ion  Ţuculescu  

• Monumentul  funerar  al  Mariei  Romanoff  

• Mormântul  lui  Ioan  Lupaş  

• Monumentul  funerar  al  lui  Alexandru  Nicolescu  

• Monumentul  funerar  al  lui  Ştefan  Urlăţeanu  

• Bustul  lui  Theodor  Văcărescu  

!Infrastructura   turis@că   este   reprezentată   de   complexul   Turis@c   Lebăda   în   curs   de  

transformare,  ansamblul  mănăs@rii  Cernica,  Ştrandul  Cenica,  Pădurea  şi  Cabana  Pustnicul.  

Unităţile   de   cazare   din   oraşul   Pantelimon   erau   reprezentate   la   nivelul   anului   2010   de   o  

pensiune   agroturis@că   cu   8   locuri   de   cazare.   Indicatorii   turis@ci   arată   un   nivel   scăzut   al  �  42

�indicatorilor  turis@ci,  respec@ve  număr  de  înnoptări,  fluxul  touris@c  important  fiind  în  sezonul  

cald  şi  mai  ales  în  week-­‐end.  

Formele  de  turism  prac@cate  cu  poten@al  de  dezvoltare  sunt  turismul  de  week-­‐end,  turismul  

cultural  şi  cel  de  transit.  La  acesta  se  adaugă  agrementul  pentru  localnici.  

Factorii   care  ar   contribui   la  dezvoltarea   turismului   în   zonă,   şi   de   care  acesta  depinde,   sunt  

infrastructura  de   transport,   specializarea   forţei  de  muncă  pe  diferite   componente   turis@ce,  

promovarea  potenţialului  touris@c  şi  dezvoltarea  unor  noi  capacităţi  de  cazare.  

Sectorul  serviciilor  cunoaşte  o  dezvoltare  considerabilă  în  ul@mii  ani,  fapt  pentru  care  putem  

considera   că   economia   se   îndreaptă   spre   sectorul   terţiar.   Sectoarele   din   servicii   care  

predomină  sunt  comerţul,  depozitarea,  transporturile  şi  serviciile  publice.  

!2.10.  Analiza  resurselor  naturale  

Patrimoniul   natural,   sursa   tradi@onala   a   dezvoltarii   locale,   evaluarea   lui   can@ta@va   si  

calita@va  reprezinta  scopul  acestui  capitol.  Vom  incerca  pe  baza  datelor  ob@nute  sa  descriem  

elementele  patrimoniul  natural  local  care  pot  cons@tui  o  baza  a  regenerarii  durabile  locale.  

!!!Repere  geografice  si  geologice  

Aflată   in   zona   de   sud   -­‐   est   a   Campiei   Bucures@,   parte   integrantă   a   Campiei   Romane,  

localitatea   Pantelimon   se   situează   in   subdiviziunea   denumită   Campul   Otopeni-­‐

Cernica.Relieful  este  in  general  caracterizat  prin  suprafeţe  in@nse  de  campie  si  luncă.  In  ceea  

ce  priveste  subsolul,  zona  prezintă  mare  răspandire  de  straturi  de  pietrisuri,  nisipuri  si  argile  

de   Colen@na   peste   care   sau   asternut   marne,   argile   si   depozite   loessoide   de   circa   10   m  

grosime.  Legată  in  mod  direct  de  structura  straturilor  solurilor  este  si  valorificarea  nisipurilor  

si  pietrisurilor  in  industria  materialelor  de  construcţii.  

�  43

�!Clima  

Pe  teritoriul  localităţii  clima  este  temperat  con@nentală  cu  nuanţe  excesive  (ierni  friguroase  si  

veri   fierbinţi),   atenuate   in   parte   prin   suprafeţele   lacustre   (lacurile   Pantelimon,   Cernica,  

Fundeni)   si   cele   impădurite   (pădurile   Pantelimon,Pustnicu,   Brănes@,   Tangeanu).   Asoel  

temperatura  medie  anuală  este  de  10,3°C,  media   lunii   ianuarie   -­‐   3,3°C,   iar   cea  a   lunii   iulie  

22,9  °C  (staţia  Moara  Domnească).  Precipitaţiile  medii  anuale  inregistrează  valori  de  505  mm  

cu  maximum  pluviometric  la  inceputul  verii  (64,4  mm)  si  minimum  in  iarnă  (februarie  -­‐311,4  

mm)  conform  datelor   inregistrate   la  staţia  meteorologica  Brănes@.  Vanturile  dominante  bat  

in  sectoarele  NE  (21,5  %)  si  V  (21,8  %),  urmate  de  cele  dinspre  S  -­‐  E  (14,4%).  Vanturile  de  NE  

si  E  transportă  iarna  aerul  rece  polar,  iar  vara  pe  cel  cald,  tropical.  

!Condiţii  hidrografice  

Teritoriul   localităţii   se   inscrie   in   bazinul   hidrografic   Ilfov.   Principalul   afluent   al   raului  

Ilfov,colector   al   reţelei   hidrografice   in   zonă   este   raul   Damboviţa.   Afluentul   Damboviţei,  

Colen@na,care  străbate  si  teritoriul  orasului  Pantelimon,  are  o  suprafaţă  de  bazin  de  636  km2  

si   o   lungime   de   80   km.   Este   un   rau   de   campie   cu   o   pantă   mică   (0,8   m/km),   de-­‐a   lungul  

cursului   fiind   realizate   prin   baraje   o   salbă   de   lacuri   de   vale,   care   reprezintă   o   adevărata  

valoare   atat   in   peisajul   si   in   economia   locală,   cat   si   in   cazul   zonei   periurbane   Bucures@  

(irigaţii,  piscicultura,  turism,  sport,  agreement  etc).  Pe  teritoriul  administra@v  al  localităţii  se  

desfăsoară  lacurile  Pantelimon  I  si  II,  precum  si  o  parte  a  lacului  Cernica.  

!!Condiţiile  pedologice  

Solurile   localită@i   sunt   predominant   brun   -­‐   roscate   la   care   se   asociază   cernoziomurile  

argiloiluviale,  iar  in  lunci  solurile  sunt  cu  precădere  aluvionare.  Suprafetele  mai  bine  drenate  

sunt   dominate   de   solurile   brun   -­‐   roscate.   Pe   por@unile   cu   crovuri,   acestea   se   asociază   cu  

�  44

�soluri  pseudogleice,  iar  unde  drenajul  este  slab,  solurile  brun  –  roscate  devin  umede  datorită  

panzei  frea@ce  si  se  asociază  cu  cernoziomurile  argiloiluviale.  

Ca  mod  de  folosintă  cernoziomurile  si  solurile  brun  -­‐  roscate  dau  bune  rezultate  in  culturile  

de  cereale  si  plante  industriale  (tutun,  sfeclă  de  zahăr,  floarea  soarelui  etc),  in  @mp  ce  solurile  

aluvionare  favorizează  legumicultura.  

!Fauna  si  vegetaţia  naturală  

Fauna   –   reprezentată   de   animale   mici   specifice   campiei,   mai   ales   din   categoria  

rozătoarelor:popandău,  dihor,  hargiog  etc.   In  păduri  au  fost  aclima@zaţi   fazanul  si  căpriorul,  

iar   in   jurul   lacurilor   se   intalnesc   păsările   de   baltă   (raţe,   gaste,   lisiţa,   nagatul,   starcul  

etc).Asadar,  teritoriul  localităţii  Pantelimon  prezintă  condiţii  favorabile  de  cadru  natural,  prin  

existenţa   unor   mari   suprafeţe   netede,   stabile,   insorite,   cu   accese   usoare   si   posibilităţi   de  

alimentare  cu  apă,  creandu-­‐se  asoel  potenţialul  necesar  dezvoltării  atat   in  ceea  ce  priveste  

zonele   rezidenţiale,   cat   si   in   sfera   economică,   cu   deosebire   in   sectorul   serviciilor,  mai   ales  

cele  legate  de  turism,  sport,  agrement  etc.  La  aceasta  se  adaugă  caracterul  polarizator  faţă  de  

capitală,   in  cadrul  zonei  periurbane,  definit  prin   interesul  pentru  zonele  de  agrement  dar  si  

pentru   terenuri   in   vederea   construirii   locuinţelor   de   vacanţă,   fenomen   mai   recent   cu  

repercursiuni  in  plan  social  si  comportamental  cu  influenţe  dinspre  urban  spre  rural.  

In   cadrul   peisajului   natural   vegetaţia   ocupă   un   loc   de   importanţă   majoră   (economică,  

ecologică),  

orasul  Pantelimon  situandu-­‐se  in  fruntea  localităţilor  cu  suprafeţe  impădurite  (43  %).  

In   funcţie   si   de   condiţiile   geografice,   vegetaţia   de   pe   teritoriul   localităţii   si   din   zonele  

apropiate  

este   caracteris@că   zonelor   de   campie   si   luncă.   In   jurul   lacurilor   si   a   bălţilor   Fundeni,  

Dobroies@,  

Pantelimon  si  Cernica  apare  asocierea  vegetaţiei  spontane  acva@ce  si  palustre,  contribuind  la  

desăvarsirea   peisajului   si   a   cadrului   ambiental   natural   asociat   altor   funcţiuni.   Vegetaţia   de  

campie   este   reprezentată   prin   arealul   pădurilor   de   stejar,   in   amestec   cu   ulm,   carpen,   tei,  

arţar,   jugastru,   cer   etc.   In   sub-­‐arboretul   acestor   păduri   de   foioase   se   intalnesc   arbus@   ca  

măcesul,  alunul,  porumbarul,lemnul  cainesc,  cornul  etc.  

!!�  45

�2.11.  Structura  si  u6lizarea  terenurilor  

Suprafața   totală   inclusă   în   limita   administra@v   teritorială   a   localităţii   Pantelimon   este   de    

6.716  ha.  

Structura  terenurilor  este  prezentat  în  tabelul  de  mai  jos  :  

!

 (Sursa  info  –  Primaria  Pantelimon)  !Terenuri  agricole  

Potențialul  agricol  al  localităţii  Pantelimon  este  influențat  de  fer@litatea  naturală  a  solului.  În  

mod   tradițional,   zona   este   cunoscută   ca   o   zonă   predominant   de   cul@vare   a   cerealelor   –  

orientată   spre   creșterea   animalelor.   Evoluția   în   ul@mii   ani   pe   categorii   de   folosință   a  

terenurilor  agricole  nu  se  schimbă  foarte  mult,  așa  cum  arată  datele  prezentate  mai  jos  :  

!Principalele  culturi  agricole  și  can@tățile  care  au  fost  obținute  și  raportate   în  zona  localităţii  

sunt:  

!

Terenuri  agricole,  din  care

2337 Terenuri  ne_agricole,  din  care:

4540

Teren  arabil 2219 Paduri 3075

Pasuni 24 Cursuri  de  apa 678

Fanete 6 Drumuri 136

Livezi 66 Cur',  construc'i 575

Vii 22 Teren  neproduc'v 76

2010 2011 2012 2013

Suprafata   agricola   dupa   modul   de  folosinta  (ha)

2460 2454 2451 2337

Suprafata  arabila  (ha) 2333 2327 2324 2219

Suprafata   l ivezi   s i   pepiniere  pomicole

66 66 66 66

Suprafata   vii   si   pepiniere   vi@cole  (ha)

22 22 22 22

Suprafete  pasuni  (ha) 33 33 33 24

Suprafete  fanete  (ha) 6 6 6 6

�  46

�

!Evoluția  producției  zootehnice,  este  prezentat  în  același  format:  !

 (Sursa  info  –  Primăria  Pantelimon)  !Aceste   date   coroborate   cu   suprafețele   agricole,   arată   un   foarte   mare   regres   în   domeniul  

creșterii   animalelor.   Ca   subdomeniu   ale   economiei   locale,   agricultura   este   caracterizată   de  

tendițte  de  scădere  a    populației  implicate  în  acest  sector.  

Terenuri  silvice  

In   ansamblul   localităţilor   din   zona   periurbană,   cu   grad   ridicat   de   impădurire,   orasul  

Pantelimon  ocupă  un   loc   de   frunte   –   circa   43,5%  din   suprafaţa   teritoriului   administra@v   la  

care   se   adaugă   vegetaţia   spontană  de-­‐a   lungul   lacurilor   si   bălţilor   creand   cadrul   ambiental  

necesar  recreerii  si  turismului.  

Este  recunoscut  rolul  fundamental  al  pădurii  de  protejare  si  influenţare  a  celorlalte  elemente  

de  mediu  (apă,  aer,  sol,  factor  climateric).  Privită  in  ansamblul  ei,  pădurea  reprezintă  cel  mai  

Culturi   si   canBtaB   culBvate/   recoltate   si  raportate

2010 2011 2012 2013

Suprafata  cul@vata  cu  grau  si  secara  (ha) 10 10 10 10

Produc@a  totala  de  grau  si  secara  (to) 40000 40000 40000 40000

Suprafata  cul@vata  cu  porumb  boabe  (ha) 10 10 10 10

Produc@a  totala  de  porumb  boabe  (to) 35000 35000 35000 35000

Suprafata  cul@vat  cu  pomi  fruc@feri  (ha) 5 5 5 5

Produc@a  totala  de  fructe  (to) 25000 25000 25000 25000

Septel  si  canBtatea  de  produse  zootehnice 2010 2011 2012 2013

Bovine  –  total  (capete   161 161 161 161

Bovine  –  in  gospodariile  popula@ei  (capete) 161 161 161 161

Porcine  –  total  (capete) 75 75 70 70

Porcine  –  in  gospodariile  popula@ei  (capete) 75 75 70 70

Ovine  si  caprine  –  total  (capete) 740 740 740 740

Ovine   si   caprine–   in   gospodariile   popula@ei  (capete)

740 740 740 740

Pasari  –  total  (capete) 136 130 130 125

Pasari  –  in  gospodariile  popula@ei  (capete) 136 130 130 125

�  47

�complex   ecosistem   cu   posibilităţi   de   autoreglare   si   autoregenerare.   Cu   toate   acestea,   cu  

imprejurările  actuale,  avand  in  vedere  nucleele  poluante  in  zonă,  suprafeţele  impădurite  au  

de   suferit.   Se   impune   asadar   cons@en@zarea   populaţiei   asupra   preocupării   de   protecţie   si  

ex@ndere   a   zonei   de   pădure,   ca   obiec@v   priomordial,   cu   caracter   pragma@c,   in   ac@vitatea  

unităţii  teritorial  -­‐  administra@ve.  

Revitalizarea  zonelor  de  pădure  devine   literalmente  stringentă,   in  condiţiile   in  care  acestea  

contribuie   -­‐   acţionand   benefic   aspra   celorlalte   componente   de   mediu   -­‐   la   insăsi   calitatea  

vieţii,  sub  toate  aspectele  sale,  inclusiv  recreere,  turism  si  agreement.  

!Localizare  zone  silvice  

Suprafetele   silvice  de  pe   teritoriul   localităţii   Pantelimon   sunt  de  2.925  ha   aflate   în   centura  

verde  a  metropolei,  mare  parte  a  acestei  suprafeţe  fiind  zonă  de  agreement  a  capitalei:  

-­‐  Pădurea  şi  zona  de  agreement  Pustnicu  –  835  ha;  

-­‐  Pădurea  Cernica  –  1.955  ha  .  

!Spații  verzi  

Suprafaţa  totala  a  spaţiilor  verzi  situate  in  intravilanul  localităţii,   in  anul  2013  (sursa  DJS  fişa  

localităţii  -­‐  Primaria  Pantelimon),  era  de  1    ha    

(Sursa  info  –  DJS  IF  Fisa  localita'i  –  Primaria  Pantelimon)  !A   fost   întocmit   un  memoriu   tehnic   pentru   amenajarea   unui   parc   în   oraşul   Pantelimon,   în  

suprafaţă   totală   de   8.550   mp.,   parc   ce   va   cuprinde:alei   carosabile,   alei   pietonale,   spaţii  

pentru  ac@vităţi  spor@ve,  spa@i  verzi  si  dale  inierbate.  

Sunt  vizate  amenajarea  unor  zone  de  joaca  pentru  copii  pe  categorii  de  varste  si  alte  ac@vita@  

pentru   petrecerea   @mpului   liber   si   a   unor   zone   special   amenajate   pentru   persoanele  

varstnice.    

Parcul  propus  este  amplasat  in  centrul  orasului,  in  centrul  fostei  unita@  militare  amplasate  pe  

DN3.  Se  invecineaza  la  nord  cu  o  zona  de  locuinte  individuale  dezvoltata  dupa  anii  `90.  

SituaBa  spaBilor  verzi 2008 2009 2010 2011 2012

Suprafata  spa@ilor  verzi  a  orasului  (ha)    

1 1 1 1 1

�  48

�Parcul   va   fi   prevazut   cu   o   retea   de   iluminat   public   constand   in   stalpi   de   iluminat   exterior  

(stalpi  inal@).  

!2.12.  Analiza  resurselor  fizice/  starea  așezărilor  

Acest   capitol   studiaza   “scheletul”   urban   al   localita@i,   care   sus@ne   ac@vita@le   de   dezvoltare  

locala.  

Scopul  este  iden@ficarea  can@ta@va  si  calita@va  a  retelelor  de  acces,  u@lita@  publice,  spa@ilor  

si  dotarilor  publice  care  pot  sus@ne  obiec@vele  de  dezvoltare  locala,  asigurand  rela@a  dintre  

celelalte   resurse   locale   si   capacitatea   de   a   le   transforma   in   produse   si   servicii   cu   valoarea  

adaugata  cat  mai  mare.  

Procesul  de  urbanizare  a  devenit  un   fenomen  general,   specific   si   ireversibil,  fiind   rezultatul  

unor  factori  obiec@vi  cum  ar  fi  dezvoltarea  comerţului,  a  transportului  si  a  industriei.  La  ora  

actuala,   judeţul   Ilfov   deţine   40   de   unități   administra@v-­‐teritoriale,   dintre   care   opt   orașe  

(Bragadiru,  Buvea,  Chi@la,  Măgurele,  Otopeni,  Pantelimon,  Popeș@-­‐Leordeni   și  Voluntari)   și  

32  de  comune  (1  Decembrie,  Afumaţi,  Baloteş@,  Berceni,  Brăneş@,  Cernica,  Chiajna,  Ciolpani,  

Ciorogârla,   Clinceni,   Copăceni,   Corbeanca,   Cornetu,   Dărăş@-­‐Ilfov,   Dascălu,   Dobroeş@,  

Domneş@,   Dragomireş@-­‐Vale,   Găneasa,   Glina,   Grădiştea,   Gruiu,   Jilava,   Moara   Vlăsiei,  

Mogoşoaia,  Nuci,  Periş,  Petrăchioaia,  Snagov,  Ştefăneş@i  de  Jos,  Tunari,  Vidra).    

Orasul   Pantelimon   este   situat   la   10   km   de   municipiul   Bucureş@   si   are   în   componenţă   o  

singură  localitate.  

Suprafaţa  zonei  administra@ve  a  orasului  Pantelimon  este  de  6.716  ha  (4,24%  din  suprafaţa  

judeţului)  din  care  2.714  ha  intravilan.  Orasul  are  o  populaţie  de  25.596  locuitori.  

!2.13.  Infrastructura  de  acces  și  transport  mărfuri  și  persoane  

Drumul  na6onal  DN  3:  Bucures@  –  Pantelimon  –  Lehliu  –  Fetes@  –  Cernavoda  –  Constanta    

Drumuri  judetene  DJ  301:  Pantelimon  –  Cernica  –  DN  4  –  Oltenita;  DJ  100A:  Centura  Ru@era  

Bucures@.    

Reţeaua  ru@eră  din   intravilan  este  compusă  din  două  drumuri  publice,   respec@v  DN  3  si  DJ  

301  la  care  se  adaugă  reţeaua  de  străzi  principale  si  secundare  cu  o  lungime  de  aproxima@v  

�  49

�122   km   (străzi   aparţinţinând   domeniului   public   şi   privat),   din   care   apoxima@v   45   km   sunt  

asfaltaţi,  diferenţa  de  77  km  fiind  doar  cu  piatră.  

Sta@s@c,  evolu@a  dezvoltarii  retelei  stradale  este  prezentata  in  tabelul  de  mai  jos:  

!

(Sursa  info  –  DJS  IF  Fisa  localita'i  –  Primaria  Pantelimon)  

!2.14.  Infrastructura  de  mediu  

Solurile  predominante  din  judeţul  Ilfov  prezintă,  în  general,  o  vulnerabilitate  rela@v  scăzută  la  

impactul   multor   agenţi   poluanţi   datorită   capacităţii   de   tamponare   bună.   Asoel   au   fost  

depistate  cca.  100  ha  de  teren  poluat  cu  metale  grele    şi  SO2  în  zona  de  influenţă  a  plaoormei  

industriale  Pantelimon  –  Neferal.  

!Rețeaua  publică  de  distribuție/  alimentare  cu  apă  

Situația  sta@s@că  a  rețelei  de  alimentare  și  distribuție  a  apei   în   localitate  este  prezentată   în  

tabelul  următor  :  

Rețeaua  de  străzi  orășeneșB 2008 2009 2010 2011 2012

Lungimea  strazilor  orasenes@  –  total  (km) 103 107 122 122 122

Lungimea   strazilor   orasenes@   modernizate  

(km)

23 25 41 41 45

Reteaua  de  alimentare/  distribuBe  a  

apei

2008 2009 2010 2011 2012

Lungimea   simpla   a   retelei   de  

distribu@e  a  apei  potabile  (km)

22 25.4 25.4 41.7 41.9

Capacitatea   instala@ilor   de   producer  

a  apei  potabile  (mc/zi)

2000 2000 2419 3520 3520

Can@tatea  de  apa  potabila  distribuita  

consumatorilor  –  total  (mii  mc)

730 730 442 731 623

Can@tatea  de  apa  potabila  distribuita  

consumatorilor  –  uz  casnic  (mii  mc)

632 632 440 723 584

�  50

�(Sursa  info  –  DJS  IF  Fisa  localita'i  –  Primaria  Pantelimon)  

!Rețeaua  de  evacuare  a  apelor  reziduale  (menajere  și  industriale)  

Evolu@a  retelei  de  canalizare  locala  este  prezentata  mai  jos:  

!

(Sursa  info  –  DJS  IF  Fisa  localita'i  –  Primaria  Pantelimon)  

!Evoluţia   reţelei   de   canalizare   locală-­‐preluată   de   S.C.APĂ-­‐CANAL   ILFOV   S.A.   la   data   de  

29.17.2010  având  o  lungime  de  33,02  km  din  PVC  şi  tuburi  beton.  

Apele   uzate   sunt   deversate   în   reţeaua   de   canalizare   (collector   B7)apar@nand   APANOVA  

Bucureş@  prin  două  colectoare  :  

• Un  colector  –  Dn  1500  mm  din  beton  care  deversează  pe  teritoriul  comunei  Dobroieş@  

• Un   colector   –   Dn   500   mm   din   beton   care   deversează   într-­‐o   staţie   de   pompare  

amplasată   în   imediata   apropiere   a   stadionului  Metalul   (pe   teritoriul   sectorului   2   al  

capitalei).  

!Actualmente  lungimea  simplă  a  reţelei  de  canalizare  este  de  42,42  km.    

!Filtrarea  și  epurarea  apelor  reziduale:  

Apele  reziduale  provenite  din  mediul  industrial  sunt  în  majoritate  epurate  mecanic  de  către  

producătorii  acestora.  

Apele  uzate  evacuate  de  localitate  prin  cele  două  colectoare  sunt  preluate  de  către  colectorul  

B7  Apa  Nova  Bucureş@  şi  direcţionate  către  staţia  de  epurare  Glina.    

!Reţeaua  de  ges@une  a  deseurilor  menajere  si  industrial    

Deşeurile  menajere   rezultate   în   urma   ac@vităţii   SC.APA-­‐CANAL   ILFOV   S.A.   sunt   preluate   de  

către  SC.ROSAL  ECOLOGIC  S.A.  

!Operatori  de  salubrizare  

Rețeaua  de  canalizare 2008 2009 2010 2011 2012

Lungimea   simplă   a   rețelei   de  

canalizare  (km)

30.5 32.5 33 36.3 33

�  51

�Colectarea  si  transportul  deseurilor  se  face  de  catre  SC.ROSAL  ECOLOGIC  S.A.,  cu  depozitare  

în   afara   localităţii   Pantelimon,   respec@v   deseurile   sunt   transportate   pe   rampa   de   deseuri  

menajere  a  orașului.  

!Sisteme  de  încălzire/  Rețeaua  de  alimentare  cu  gaz  metan  

Alimentarea  cu  căldură  a  locuinţelor  şi  dotărilor  de  u@litate  publică  din  orasul  Pantelimon,  se  

face  la  ora  actuală  în  mai  multe  moduri:    

•  cu  sobe  alimentate  pe  combus@bil  solid  (lemne  şi  cărbuni)  şi  deşeuri  agricole.    

•  cu  gaze  naturale  u@lizate  la  încălzirea  locală  sau  în  încălzirea  centrală    

•  cu  gaze  petroliere  lichefiate  (GPL)  şi/sau  combus@bil  lichid    

•  electric  (într-­‐o  mică  măsură,  în  cazuri  izolate)    

Prepararea  hranei  se  face  cu  gaze  naturale  şi,   într-­‐o  mică  măsură,  cu  butelii  de  aragaz  şi,   în  

unele  cazuri,  în  special  în  perioada  de  iarnă,  cu  combus@bil  solid  şi  resturi  vegetale  (coceni  de  

porumb).  

Pe   teritoriul   orasului   Pantelimon   sunt   amplasate   doua   conducte   importante   (de   înalta  

presiune)  de  transport  al  gazelor  naturale:Inel  de  alimentare  a  municipiului  Bucures@  DN  700  

mm;Magistrala   ILEANA  –  BUCURESTI7  Km  de  retea  aflat   în  exploatare  si  aproxima@v  25  Km  

pusi  în  func@une  în  anul  2003,  în  prezent  reteaua  de  gaze  naturale  ocupând  o  suprafata  de  43  

km.  

Datele  sta@s@ce  ale  retelei  locale  de  alimentare  cu  gaz  metan,  sunt  urmatoarele:  

(Sursa  info  –  DJS  IF  Fisa  localita'i  –  Primaria  Pantelimon)  

!!

Reteaua  de  alimentare  cu  gaz  metan 2008 2009 2010 2011 2012

Lungimea   simpla   a   conductelor   de  

distribu@e  a  gazelor  naturale  (km)  

83,8 90,4 100,5 104,5 106,7

Gaze  natural  distribuite  –  total  (mii  mc) 21723 11250 9444 11036 9864

Gaze  natural  distribuite  –  uz  casnic  (mii  mc) 4433 3308 6072 6958 7039

�  52

�!2.15.  Alte  rețele  de  infrastructură  publică  

!Rețeaua   de   furnizare   a   energiei   electrice   –   acopera   toate   localitățile   orașului   asigurând  

iluminatul   public   și   al   populației.   Un   proiect   de   infrastructură   al   oraşului   Pantelimon,   cu  

scopul   de   modernizare   a   iluminatului   public   prin   reducerea   consumului   energe@c   a   fost  

depus   prin   Programul   Operaţional   Regional   2007-­‐2013,     Axa   prioritară   1   –   sprijinirea  

dezvoltării  durabile  a  oraşelor  –  poli  urbani  de  creştere,  Domeniul  major  de  intervenţie  1.1  –  

planuri   integrate   de   dezvoltare   urbană   sub-­‐domeniul:   centre   urbane   ,   având   ca   @tlu  

“Dezvoltarea  şi  modernizarea  sistemului  de   iluminat  public,  cu  reţea  subterană,   în  Oraşul  

Pantelimon”,   SMIS   19913.   Acest   proiect     va   dezvolta   infrastructura   urbană   a   oraşului  

Pantelimon    și  va  crește  calitatea  vieții,  prin  dezvoltarea  uniformă  a  infrastructurii  u@lităților  

de  iluminat  public  urban.  ObiecBvele  specifice  ale  proiectului  sunt:  Înlocuirea  și  completarea  

rețelei  publice  de  iluminat  a  ZAU,  cu  un  numar  de  1407  de  corpuri  de  iluminat;  Înlocuirea  și  

completarea   rețelei   publice   de   iluminat   a   ZAU,   cu   un   numar   de   1116   de   stâlpi   suport;  

Reducerea  poluarii  vizuale  prin  trecerea  in  subteran  a  18,5  km  de  retea  electrica;  Crearea  a  5  

noi  locuri  de  muncă.  Modernizarea  și  dezvoltarea  rețelei  electrice  prin  acest  proiect  va  fi  de  

aproxima@v  25.999  m.  

!Rețeaua   de   comunica@i   –   toate   localitățile   orașului   sunt   racordate   la   sistemul   digital   de  

telefonie  fixa.  Datele  sta@s@ce  colectate  indică  un  mic  regres  al  numărului  de  abonamente  de  

telefonie   fixă,   ca   urmare   a   ex@nderii   telefoniei   mobile   dar   și   a   emigrației   locale,   dar   o  

creștere  de  abonamente  pentru  sursele  moderne  de  informare  (radio  si  televiziune),  rețelele  

de  comunicare  mass  media  acoperind   tot  orașul.  Pe   teritoriul  orașului   funcționează   stațiile  

tuturor  operatorilor  importanți  de  telefonie  mobilă  din  țară.  

!2.16.  Locuire/  Starea  așezărilor  umane  

Situația  suprafețelor  locuite  (intravilan)  și  a  locuințelor  din  orașul  Pantelimon  este  prezentată  

în  tabelul  următor:  

Starea  așezărilor  umane 2008 2009 2010 2011 2012

Suprafața  locuibilă  –  total  (mp) 259580 291219 308309 324656 343931

�  53

�

(Sursa  info  –  DJS  IF  Fisa  localita'i  –  Primaria  Pantelimon)  

!Dinamica  construcțiilor  

Tendința   evidentă   a   ul@milor   ani   în   domeniul   construcțiilor,   este   migrarea   populației   cu  

venituri  peste  medie,  din  muncipiul  Bucureş@   înspre  zonele   liniş@te   învecinate,   facilitate  de  

cadrul   natural   și   infrastructură  de   acces   și   u@lităţi   în   ex@ndere.  Asoel   dinamica  proiectelor  

reziden@ale  este  prezentată  în  tabelul  sta@s@c  următor:  

!

(Sursa  info  –  DJS  IF  Fisa  localita'i  –  Primaria  Pantelimon)  

Suprafața   locuibilă  –  proprietate  majoritar  

de  stat  (mp)

2458 2458 2458 4273 4273

Suprafața   locuibilă  –  proprietate  majoritar  

privată  (mp)

257122 288761 305851 320383 339658

Locuințe  existente  –  total  (nr) 5388 5607 5760 5927 6120

Locuințe   în   proprietate   majoritar   de   stat  

(nr)

86 86 86 117 117

Locuințe   în   proprietate   majoritar   privată  

(nr)

5302 5521 5674 5810 6003

InvesBBi  -­‐  construcBi 2008 2009 2010 2011 2012

Locuințe  terminate  –  total  (nr) 398 222 154 168 200

Locuințe  terminate  din  fonduri  publice  (nr) -­‐ -­‐ -­‐ 31 -­‐

Locuințe  terminate  din  fonduri  private  (nr) 398 222 154 137 200

Locuințe  terminate  din  fondurile  popula@ei  (nr) 396 222 154 137 200

Autorizații   de   construcții   eliberate   pt   cladiri  

residen@ale  (excl.  pt.  colec@vități)  (nr)

395 188 152 159 184

Autorizații  de  construcții  eliberate  pt  alte  clădiri  

(nr)

-­‐ 11 15 11 2

Autorizații   de   construcții   eliberate   pt   cladiri  

residen@ale  (excl.  pt.  colec@vități)  (mp)

74816 83785 46928 26461 50904

Autorizații  de  construcții  eliberate  pt  alte  clădiri  

(mp)

-­‐ 13667 10766 5620 1900

�  54

�!2.17.  Infrastructura  economică  

!Agenții  economici  locali  

Datele   primite   de   la   compar@mentul   impozite   şi   taxe,   contabilitate   indică   o   dezvoltare  

importantă   a   agenților   economici,   reprezentând   spiritul   antreprenorial   local,   numărul  

agenţilor  locali  fiind  de  1.327.  Printre  care  cele  mai  importante  societăţi  amin@m  :  S.C.  United  

Romanian  Breweries  Bereprod  S.R.L.,  S.C.  Lukoil  Romania  S.R.L.,  S.C.Heidi  Chocolat  S.A.,  S.C.  

Superfood   Company   S.R.L,   S.C.Marmura   Pantelimon,   S.C.   Topkapa   Interna@onal   S.R.L.,S.C.  

Maer  Import  Export  S.R.L.,  S.C.  Titan  S.A.,  S.C.G  Canale  &  C  S.A.,  S.C.Phoenix  Industries  S.R.L.,  

S.C.  Eisberg  S.R.L.,  S.C.Amrom  Industrial  Park  S.R.L.,  S.C.  Selgros  Cash  &  Carry  Pantelimon,SC  

Crimbo  Gas  2000  S.R.L.,  S.C.  Henkel  Romania  S.R.L,  S.C.  Arcelormi�al  Construc@on  Romania  

S.A.,  S.C.Sano  Romania  S.R.L.,  S.C.Invest  Prod  S.R.L.,  S.C.  Avia  Motors  S.R.L.,  S.C.  Milbro  Tex@le  

S.R.L.,   S.C.   Romprix   Exim   S.R.L.,   S.C.   Compania   Indiilor   Orientale   Prod   S.R.L.,   S.C.   Franke  

Romania  S.R.L.,  S.C.  Sover  Op@ca  S.R.L,  S.C.Carpat  Beton  S.R.L.,  S.C.Aluset  Romania  S.R.L,  S.C.  

Vrancart   S.A.,   S.C.   Rotar   Comaliment   S.R.L.,   S.C.   Eurial   Invest   S.R.L.,   S.C.   Adm   Farm   S.R.L.,  

S.C.Holcim  Romania  S.R.L.,  S.C.  Geplast  S.R.L.,  S.C.  Rosal  Grup  S.A.,  S.C.  Romstal  Imex  S.R.L.,  

S.C.   Valrom   Industrie   S.R.L.,   S.C.Romken   Produc@on   S.R.L.,S.C.   Novachrom   Trading   S.R.L,  

S.C.Ivon  Property  S.R.L.,  S.C.  Dialust  2000  Impex  S.R.L.  

!2.18.  Analiza  resurselor  umane  

Acest  capitol  este  dedicate  analizei  principalei  si  celei  mai  sustenabile  resurse  de  dezvoltare  

locală.  

Aspectele  studiate  vizeaza  mărimea  și  categoriile  de  populație,  nivelul  de  educație  și  starea  

de  sănătate  (inclusiv  a  infrastructurii  specifice  fiecărui  domeniu).  

!Populația,  aspecte  demografice  

Populația  totală  a  orașului  înregistrată  conform  ul@mului  recensământ  (2011)  este  de  25.596  

locuitori  cu  o  tendință  de  creştere  importantă,  faţă  de  anul  2002,  17.084  locuitori  (2002).    

Datele  furnizate  de  către  Ins@tutul  Naţional  de  Sta@s@că,  privind  populaţia  în  ul@mii  5  ani  se  

prezintă  asoel:  

PopulaBa 2008 2009 2010 2011 2012

�  55

�

(Sursa  info  –  DJS  IF  Fisa  localita'i  –  Primaria  Pantelimon)  

!Structura  populației  după  etnie  și  religie  

Popula@a  stabila  –  total,  la  1  iulie 18898 19972 20959 22296 -­‐

Popula@a  stabila  –  femei,  la  1  iulie 9645 10208 10735 11417 -­‐

Popula@a  legala  –  total,  la  1  iulie 18844 19895 20897 22257 -­‐

Popula@a  stabila-­‐total  de  1  ianuarie 18341 19384 20468 21904 22800

Popula@a  stabile-­‐femei,  la  1  ianuarie 9366 9904 10484 11223 11679

Nascu@  vii 248 270 300 266 264

Rata  natalităţii  (nascuţii  vii  la  1000  de  locuitori) 13,2 13,6 14,4 12 -­‐

Născuţi  morţi 2 4 1 1 1

Rata   mortalităţii   (născuţii   norţi   la   1000   de  

născuţi  vii+morţi)

8,0 14,6 3,3 3,7 -­‐

Deceda@  total 203 198 197 211 216

Rata  mortalităţii  (decedaţi  de  1000  de  locuitori) 10,8 10,0 9,4 9,5 -­‐

Decedaţi  sub  un  an 5 8 3 2 1

Rata  mortalităţii   infan@le   (decedaţi   în   vârstă   de  

sub  un  an  la  1000  născuţi  vii)

20,2 29,6 10,0 7,5 -­‐

Căsătorii 152 144 116 119 138

Rata  nupţialităţii  (căsătorii  la  1000  de  locuitori) 8,1 7,2 5,6 5,3 -­‐

Divorţuri 32 42 24 16 27

Rata  divorţialităţii  (divorţuri  la  1000  de  locuitori) 1,70 2,11 1,15 0,75 -­‐

Stabiliri   de   domiciliu   in   localitate   (incl.  migraţia  

externă)

1282 1235 1659 -­‐ -­‐

Plecari  cu  domiciliul  din   localitate   (incl.  migraţia  

externă)

318 236 304 -­‐ -­‐

Stabilire  de  reşedinţă  în  localitate  la  1  ianuarie   76 134 155 127 136

Plecari  cu  resedinta  din  localitate  la  1  ianuarie 54 78 86 80 78

Emigran@ 1 -­‐ -­‐ -­‐ -­‐

Imigran@ 7 12 11 -­‐ -­‐

�  56

�Diversitatea   etnică   accentuată   de   evenimentele   istorice   ale   secolului   XX,   au   condus   la   un  

mozaic   al   popula@ei   locale   și   implicit   al   modului   de   manifestare   a   credinței,   vieții   lor  

spirituale.    Datele  prezentate  mai  jos  confirmă  acest  lucru:  

!

!!

Etnie Nr. Religie Nr.

Români 21773 Ortodoxă 22.663

Maghiari 22 R o m a n o -­‐

catolici

98

Romi 1285 Reformaţi 10

Turci 27 Pen@costală 97

R u ş i  

Lipoveni

3 G r e c o -­‐

catolică

11

Tătari 4 Bap@stă 58

Greci 16 Adven@st   de  

ziua  a  şaptea

40

Italieni 3 Musulmană 85

Evrei 7 Martorii   lui  iehova

11

Chinezi   11 Creş@ni   după  evanghelie

30

Armeni 12 Creş@n i   r i t  vechi

17

Macedoneni 10 O r t o d o x ă  sârbă

5

Altă  etnie 44 Evanghelică 6

Mozaică 3

Altă  religie 30

Fără  religie 9

Atei 40

�  57

�Educație  

Fundamentală   pentru   susținerea   conceptului   de   dezvoltare   durabilă,   maximalizarea   valorii  

adăugate  pentru  produsele  și  serviciile  create/  furnizate  în  comunitate,  starea  educației  și  a  

infrastructurii  sale  suport  este  prezentată  în  datele  următoare  :  

!Starea  sistemului  educațional  

Singurele  date  care  au  putut  fi  colectate  cu  privire  la  nivelul  educa@onal  al  popula@ei  în  

comunitate  sunt  cele  relevate  de  către  recensamântul  din  2011,  pe  care  le  prezentăm  intr-­‐un  

cadru  de  referință  zonal  (oraşul  Pantelimon)  și  județean  (Ilfov),  conform  căruia:  

!

Sursa:  Recensamant  2011  

!!!Nivelul  de  educație  superioară  a  populației  orașului  Pantelimon  (11,03%)  este  sub  nivelul  

mediei  județene,  dar  nu  cu  un  procent  foarte  mare.  

Nivelul  minim  educațional  al  populației  locale  (studii  primare  11,50%)  se  află  sub  media  

județeană.  

Corelările  trebuie  făcute  cu  infrastructura  educațională  locală  și  calitatea  actului  educațional,  

adaptabilitatea  acestui  act  la  aspirațiile  de  dezvoltare  locală.  

Comunitat

e

Numa r u l  

p e r s .   c u  

nivel   inalt  

d e  

educaBe  

(Universita

te)

ca   %  

din  

popu

laBa  

total

a

Numarul   pers.  

C u   n i v e l  

e d u c a B o n a l  

secundar  

(liceal,professi

onal,  gimnaziu)

c a   %  

din  

popul

aBa  

totala

Numaru l  

pers.  cu  

n i v e l  

educaBon

al  scazut  

( s c o a l a  

primara)

ca   %  

din  

pop.  

totala

F ă r ă  

ş coa l ă  

absolvit

ă

c a   %  

din  

pop.  

totala

O r a ş  

Pantelimon

2.823 !11,03

%

15.379 60 ,01

%

2.941 11,50

%

751 2,93%

Judeţ  Ilfov 56.539 16,90

%

220.693 65 ,98

%

46.974 14,04

%

11.317 3,38%

�  58

�Orașul   Pantelimon,   beneficiază   de   o   infrastructură   educațională   care   permite   pregă@rea  

noilor  generații  până  la  nivelul  studiilor  gimnaziale,  asoel:  

(Sursa  info  –  DJS  IF  Fisa  localita'i  –  Primaria  Pantelimon)  

!!Datele   indică   același   număr   al   ins@tuţiilor   publice  de   învățământ   şi   o  păstrare   a   capacității  

sistemului:  săli  de  clasă,  cabinete  școlare,  laboratoare,  și  a  personalului  didac@c.  

Evoluția  beneficiarilor  sistemului  educațional  local  este  prezentată  în  tabelul  de  mai  jos  :  

I n v ă ț ă m â n t   –  

infrastructură/  personal

2008 2009 2010 2011 2012

Unităţi  de  învăţământ-­‐total 2 2 2 1 1

Grădiniţe  de  copii 1 1 1 -­‐ -­‐

Şcoli   din   învăţământul  

primar  şi  gimnazial

1 1 1 1 1

Săli   de   clasă   şi   cabinet  

şcolare

29 29 29 29 29

Laboratoare  şcolare 3 3 3 3 3

Persoanal  didac@c-­‐total 94 90 89 83 83

Persoana l   d idac@c   î n  

învăţământul  preşcolar

16 15 15 13 15

Persoana l   d idac@c   î n  

învăţământul   primar   şi  

gimnazial

78 75 74 70 68

Pe r s o n a l   d i d a c @ c   î n  

învăţământul  primar

33 34 26 28 2

Pe r s o n a l   d i d a c @ c   î n  

învăţământul  gimnazial

45 41 48 42 41

Invatamant  –  beneficiari 2008 2009 2010 2011 2012

Copii   inscrisi   in   gradinite  

(nr)

200 200 200 200 324

Elevi  inscrisi  –  total  (nr) 3454 3412 3474 3360 3650

�  59

�

(Sursa  info  –  DJS  IF/  Fisa  localita'i  -­‐  Primaria  Pantelimon)  

!Servicii  sociale  

Ajutoarele   sociale   sunt   menite   să   ajute   familiile   sărace   să   mențină   un   standard   de   viață  

minim.  De  obicei,  ajutoarele  sociale  sunt  oferite   în  cazul   în  care  nu  există  disponibilă  nici  o  

altă  sursă  de  venit,  de  exemplu  după  ce  expiră  perioada  de  acordare  a  ajutorului  de  șomaj.  

Spre   deosebire   de   măsurile   ac@ve   și   măsurile   pasive   discutate   mai   sus,   persoanele   care  

solicită   măsuri   de   asistență   socială   nu   trebuie   să   fie   înregistrate   ca   șomeri.   În   general,  

asistența   socială   este   oferită   în   cazul   în   care   este   trecut   un   așa-­‐zis   test   al   veniturilor.   În  

con@nuare   vom   vorbi   despre   cele   trei   @puri   de   asistență   socială:   ajutorul   social,   ajutorul  

financiar  pentru  încălzire  și  alocațiile  familiale.  

!Ajutor  social  

In  contrast  cu  ajutorul  de  șomaj  care  se  acordă  tuturor  care  au  realizat  perioada  minimă  de  

muncă   pentru   a   beneficia   de   șomaj,   trăsătura   păț@lor   de   @pul   ajutorului   social   este   ca  

evaluează  beneficiarul  pe  baza  unui  așa-­‐zis  test  de  venituri.   In  prac@că,  acest  test  este  ca  o  

anchetă  socială.  De  exemplu,  pentru  a  beneficia  de  ajutor  social,  aplicantul  trebuie  să  treacă  

acest  test  care,  în  România,  este  efectuat  de  către  Consiliile  Locale.  Mai  exact  inves@gheaza  

toate  resursele.  Nu  iau  în  considerare  doar  venitul  pe  care  îl  primește  aplicantul  din  locuri  de  

muncă  ocazională  sau  temporare,  ci  și  posesiunile  aplicantului.  Datorită  acestor  condiții  este  

posibil  ca  un  număr  considerabil  de  potențiali  aplicanți  să  nu  treacă  de  acel  test  al  veniturilor.  

Pentru  a  beneficia  de  ajutor  social,  trebuie  demostrat  faptul  că  aplicantul  nu  acumulează  un  

“venit”   total   care   să   depășească   așa-­‐numitul   venit  minim   garantat   (VMG).   Nivelul   lunar   al  

venitului   minim   garantat,   care   depinde   de   mărimea   familiei,   se   raportează   la   indicatorul  

social  de  referinţă,  denumit  ISR  (500  lei),  şi,  începând  cu  data  de  1  iulie  2013,  este  de:      

E l e v i   i n s c r i s i   i n  

invatământul   primar   si  

gimnazial  (nr)

1727 1706 1737 1680 1825

E l e v i   i n s c r i s i   i n  

invatmanatul  primar  (nr)

932 883 870 854 986

E l e v i   i n s c r i s i   i n  

invatmanatul  gimnazial  (nr)

795 823 867 826 839

�  60

�a) 0,271  ISR  pentru  o  persoană  singură:  135,50  Lei;  

b) 0,488  ISR  pentru  familiile  formate  din  2  persoane  :  244  Lei;  

c) 0,684  ISR  pentru  familiile  formate  din  3  persoane  :  342  Lei;  

d) 0,846  ISR  pentru  familiile  formate  din  4  persoane  :  423  Lei;  

e) 1,009  ISR  pentru  familiile  formate  din  5  persoane  :  504,50Lei;  

f) Câte  0,070   ISR  pentru  fiecare  altă  persoană  peste  numărul  de  5  persoane,  care   face  

parte  din    familie,  în  condiţiile  legii  :  35  Lei;  

Un  membru  al  familiei,  apt  de  lucru,  trebuie  să  efectueze  muncă  în  folosul  comuniăț@i  @mp  

de  maxim   72   de   ore   pe   lună.   Cererile   pentru   ajutor   social   se   depun   la   Primărie   (Consiliul  

Local).  În  2013    au  beneficiat  de  ajutor  social  (ra@ficat  de  Legea  416/2001,  cu  modificările  şi  

completările  ulterioare),  un  număr  scăzut  de  persoane,  respec@v  20.    

Începând  cu  data  de  1  ianuarie  2014,  nivelul  venitului  minim  garantat  este  de:      

a) 0,283  ISR  pentru  o  persoană  singură:  141,50  Lei;  

b) 0,510  ISR  pentru  familiile  formate  din  2  persoane  :  255  Lei;  

c) 0,714  ISR  pentru  familiile  formate  din  3  persoane  :  357  Lei;  

d) 0,884  ISR  pentru  familiile  formate  din  4  persoane  :  442  Lei;  

e) 1,054  ISR  pentru  familiile  formate  din  5  persoane  :  527  Lei;  

f) Câte  0,073   ISR  pentru  fiecare  altă  persoană  peste  numărul  de  5  persoane,  care   face  

parte  din    familie,  în  condiţiile  legii  :  36,50  Lei;  

Cererile  pentru  ajutor  social  se  depun  la  Primărie  (Consiliul  Local).    

!Cererile  pentru  acordarea  ajutorului  social  se  soluţionează  în  termen  de  maximum  30  de  zile  

de   la  data   înregistrării  de  către  persoanele  din  cadrul   serviciului  public  de  asistenţă  socială  

sau,  după  caz,  de  persoanele  desemnate  prin  dispoziţie  a  primarului.  Ca  măsură  prealabilă  

soluţionării   cererii,   primarul   dispune,   în   mod   obligatoriu,   efectuarea   anchetei   sociale   la  

domiciliul  sau,  după  caz,  la  reşedinţa  solicitantului  ajutorului  social,  pentru  a  verifica  situaţia  

ce  rezultă  din  datele  înscrise  în  actele  doveditoare.  

In   2013   au   beneficiat   de   ajutor   social   (ra@ficat   de   Legea   416/2001,   cu   modificările   şi  

completările  ulterioare),  un  număr  scăzut  de  persoane,  respec@v  20.    

!Ajutor  financiar  pentru  incalzire  

�  61

�În   afară   de   ajutorul   social,   ajutorul   financiar   pentru   incălzire   reprezintă   un   program  

important  de  asistență  socială.  Ajutoarele  pentru  încălzirea  locuinţei  se  acordă  pentru:  

-­‐  energie  termică  în  sistem  centralizat,  

-­‐  gaze  naturale,  

-­‐  lemne,  cărbuni,  combus@bili  petrolieri,  

-­‐  energie  electrică,  în  situaţia  în  care  acesta  este  principalul  sistem  de  încălzire  u@lizat,  

nou  introdus  începând  cu  sezonul  rece  1  noiembrie  2013  –  31  mar@e  2014.  

La   stabilirea   venitului   net  mediu   lunar  pe  membru  de   familie/persoană   singură   se   iau   în  

calcul  toate  veniturile  nete  realizate  de  membrii  acesteia   în  luna  anterioară  lunii   în  care  se  

solicită  dreptul.  De  asemenea,  se  ţine  cont  de  bunurile  deţinute  de  familie/persoana  singură  

cuprinse  în  lista  bunurilor  ce  conduc  la  excluderea  acordării  ajutorului  social.  

Ajutorul   pentru   energie   termică,   gaze   naturale   şi   energie   electrică   se   acordă   la   nivelul  

compensării/cuantumului   ajutorului   stabilit   prin   dispoziţie   a   primarului,   dacă   valoarea  

consumului  este  mai  mare  sau  egală  cu  acest  nivel,   respec@v   la  valoarea  consumului,  dacă  

acesta  este  mai  mic  decât  cuantumul  ajutorului  stabilit  prin  dispoziţie  a  primarului.  

Plata  ajutoarelor  se  efectuează   la   furnizori  pentru  energie  termică,  energie  electrică  şi  gaze  

naturale,  după  emiterea  de  către  aceş@a  a  facturilor.  

Pentru  ajutoarele  de  încălzire  cu  lemne,  cărbuni,  combus@bili  petrolieri,  plata  se  face  direct  

@tularului  şi,   începând  cu  sezonul  rece  2013-­‐2014  se  efectuează  o  singură  dată   la   începutul  

sezonului  rece,  pentru  toate  lunile  sezonului  sau  câte  luni  au  mai  rămas  din  sezon,  în  funcţie  

de  data  la  care  se  depune  cererea.  

Nivelele  de  venituri  si  cuantumurile  ajutoarelor  acordate  de  la  bugetul  de  stat  exprimate  în  

lei  si  raportate  la  ISR  sunt  următoarele:  

!

�  62

�

!

Limite  venituri C o m p e n s a r e  

lunară   energie  

termică

C u a n t um  

l u n a r  

ajutor   gaze  

naturale

C u a n t u m  

lunar   ajutor  

e n e r g i e  

electrică

C u a n t u m  

lunar   ajutor  

l e m n e ,  

c ă r b u n i ,  

combusBbili  

petrolieri

Lei ISR familii persoan

e  singure

lei ISR lei ISR lei ISR

p â n ă   l a  

155

până  la  0,310 90% 100% 262 0,52

4

240 0,48

0

54 0,108

155,1  -­‐  210 0 , 3 1 0 2   -­‐  

0,420

80% 90% 190 0,38

0

216 0,43

2

48 0,096

210,1  -­‐  260 0 , 4 2 0 2   -­‐  

0,520

70% 80% 150 0,30

0

192 0,38

4

44 0,088

260,1  -­‐  310 0 , 5 2 0 2   -­‐  

0,620

60% 70% 120 0,24

0

168 0,33

6

39 0,078

310,1  -­‐  355 0 , 6 2 0 2   -­‐  

0,710

50% 60% 90 0,18

0

144 0,28

8

34 0,068

355,1  -­‐  425 0 , 7 1 0 2   -­‐  

0,850

40% 50% 70 0,14

0

120 0,24

0

30 0,060

425,1  -­‐  480 0 , 8 5 0 2   -­‐  

0,960

30% 40% 45 0,09

0

96 0,19

2

26 0,052

480,1  -­‐  540 0 , 9 6 0 2   -­‐  

1,080

20% 30% 35 0,07

0

72 0,14

4

20 0,040

540,1  -­‐  615 1 , 0 8 0 2   -­‐  

1,230

10% 20% 20 0,04

0

48 0,09

6

16 0,032

615,1  -­‐  786 1 , 2 3 0 2   -­‐  

1,572

5% 15%

7 8 6 , 1   -­‐  

1082

1 , 5 7 2 2   -­‐  

2,164

10%

�  63

�În  Pantelimon,  beneficiază  de  ajutor  pentru  încălzire  un  numar  de  apoxima@v  300  de  familii,  

ceea  ce  înseamnă  un  sub  10%  din  populaţia  localităţii.    

!Alocațiile  familiale  

Alocaţia  familială  are  drept  scop  completarea  veniturilor  familiilor  în  vederea  asigurării  unor  

condiții   mai   bune   pentru   creșterea,   îngrijirea   și   educarea   copiilor,   precum   și   s@mularea  

frecventării  de  către  copiii  de  vârsta  școlară  aflați  în  îngrijirea  familiilor  cu  venituri  reduse,  a  

cursurilor  unei  forme  de  învățământ,  organizate  potrivit  legii.    

Alocaţia  de  susținere  a  familiei  se  acordă  lunar  pe  bază  de  cerere  şi  declaraţie  @p,  însoţită  de  

actele   doveditoare   privind   componenţa   familiei,   veniturile   acesteia   si,   dupa   caz,   privind  

frecventarea   cursurilor   școlare   de   către   copiii   aflați   în   întreținere   care   se   înregistrează   la  

primăria  localităţii  în  a  cărei  rază  teritorială  domiciliază  sau  îşi  are  reşedinţa  familia.  

Cuantumul  alocației  

Cuantumul  lunar  al  alocației  este  stabilit  prin  raportare  la  indicatorul  social  de  referință  ISR  Valoarea  ISR  este  stabilită  prin  lege  la  500  LEI.  

Familia  formata  din  soț,  soție  și  copii  care  locuiesc  împreună  (alocația  complementară)  

Venit  net  mediu  lunar  pe  membru  de  familie  intre  :  

0  lei      si      200  lei   201  lei      si      530  lei  

Coeficient Cuantum   Coeficient Cuantum  

familia  cu  1  copil   0.08  x  ISR 40  lei   0.066  x  ISR 33  lei  

familia  cu  2  copii   0.16  x  ISR 80  lei   0.132  x  ISR 66  lei  

familia  cu  3  copii   0.24  x  ISR 120  lei   0.198  x  ISR 99  lei  

familia  cu  4  copii  si  mai  mul@   0.32  x  ISR 160  lei   0.264  x  ISR 132  lei  

Familia  formată  din  persoana  singură  și  copii  aflați  în  ingrijirea  acesteia(alocația  monoparentală)  

Venit  net  mediu  lunar  pe  membru  de  familie  intre  :  

0  lei      si      200  lei   201  lei      si      530  lei  

Coeficient Cuantum   Coeficient Cuantum  

familia  cu  1  copil   0.13  x  ISR 65  lei   0.12  x  ISR 60  lei  

familia  cu  2  copii   0.26  x  ISR 130  lei   0.24  x  ISR 120  lei  

familia  cu  3  copii   0.39  x  ISR 195  lei   0.36  x  ISR 180  lei  

�  64

�

!In  anul  2013  în  oraşul  Pantelimon  au  fost  125  dosare  pentru  alocaţie  de  susţinere  a  familiei.  

!Sănătate  

Starea  de  sănătate  a  populației  este  dependent  atât  de  starea  și  calitatea  factorilor  de  mediu,  

de   standardul  de  viață   creat  de   comunitate   și  de  gradul  de  acces  al  populației   la   resursele  

comunității.  

!Starea  sistemului  de  sanatate  

Infrastructura  de  sănătate  publică  a  orașului  Pantelimon  include:  

familia  cu  4  copii  si  mai  mul@   0.52  x  ISR 260  lei   0.48  x  ISR 240  lei  

OcroBrea  sanataBi 2008 2009 2010 2011 2012

Medici-­‐sector  public-­‐persoane 8 7 6 6 4

Din  total:Medici  de  familie-­‐sector  public-­‐persoane 7 7 6 6 -­‐

Medici-­‐sector  privat-­‐persoane 4 5 5 7 7

Din  total:Medici  de  familie-­‐sector  privat-­‐persoane -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ 7

Stomatologi-­‐sector  public-­‐persoane 2 3 3 3 1

Stomatologi-­‐sector  privat-­‐persoane -­‐ -­‐ 2 2 4

Farmaciş@-­‐sector  privat-­‐persoane 4 5 4 4 7

Personal  mediu  sanitar-­‐sector  public-­‐persoane 10 10 8 7 5

Personal  sanitar  mediu-­‐sector  privat-­‐persoane 2 2 2 2 7

Cabinete  medicale  individuale(de  familie) 8 8 8 7 -­‐

Cabinete  stomatologice(individuale)-­‐sector  public 3 3 3 2 -­‐

Cabinete  medicale  de  specialitate-­‐sector  privat 2 3 3 4 -­‐

Cabinete  stomatologice-­‐sector  privat -­‐ -­‐ 2 2 4

Laboratoare  de  tehnică  dentară-­‐sector  privat -­‐ 1 1 1 2

Farmacii-­‐sector  privat 3 3 3 3 3

Depozite  farmaceu@ce-­‐sector  privat -­‐ 1 1 1 1

Cabinete  medicale  de  familie-­‐sector  privat -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ 8

�  65

�

(Sursa  info  –  DJS  IF/  Fisa  localita'i  -­‐  Primaria  Pantelimon)  

!2.19.  Rețelele  sociale  ale  comunităţii  

!Rețeaua  administra@vă  

Structurile  de  conducere  administra@vă  ale  orașului  Pantelimon  sunt:  

Consiliul   Local   Pantelimon   -­‐   structură   de   conducere   delibera@vă   -­‐   este   alcătuit   din   19  

membri  aleși   (consilieri   locali),  membri  ai  par@delor  poli@ce  ac@ve   la  nivel   local.  Ac@vitatea  

Consiliului   Local   Pantelimon   se   defașoară   în   plenul   ședințelor   ordinare/extraordinare   de  

dezbatere  și  decizie,  și  în  cinci  comisii  de  specialitate.  

!✓ Comisia   pentru   programe   de   dezvoltare   economică   –   socială,   buget   –   finanţe,  

agricultură,   gospodărie   comunală,   servicii   şi   comerţ   (5  membri   consilieri   locali)   a   carei  

sarcini  sunt  analizarea  si  avizarea:  

 -­‐  iniţiază  studii,  prognoze  şi  programe  de  dezvoltare  economico-­‐socială,  în  domeniul  

turismului,  serviciilor;-­‐  analizează  oportunităţile  privind  par@ciparea  municipiului  la  programe  de  dezvoltare  

judeţeană,  regională,  zonală,  în  condiţiile  legii;-­‐  dezbate  şi  avizează  proiectul  de  buget,  a  execuţiei  bugetare  a  municipiului,  a  ins@tuţiilor  şi  a  

serviciilor  publice  subordonate;  se  pronunţă  asupra  problemelor  de  natură  financiară,  

inclusiv  asupra  propunerilor  de  stabilire  a  unor  impozite  şi  taxe  locale  şi  a  celor  speciale  pe  

@mp  limitat;-­‐  iniţiază,  avizează,  proiectele  de  hotărâri  privitoare  la  darea  în  administrare,  concesionarea,  

închirierea  bunurilor  proprietate  publică  şi  privată  a  municipiului,  precum  şi  a  serviciilor  

publice  de  interes  local,  inclusiv  a  celor  care  au  ca  obiect  vânzări  de  bunuri  proprietate  

privată,  supraveghează  derularea  contractelor  încheiate  în  executarea  acestora;

Cabinete   medicale   de   medicină   generală-­‐sector  

privat

1 1 1 1 2

În   anul   2012   conform   dispoziţiilor   Centrului   Naţional   de   Sta@s@că   şi   Informa@că   în  

sănătatea   public   cabinetele   medicale   individuale   (inclusive   cabinetele   medicale  

individuale   ale   medicilor   de   familie)societăţile   medicale   ale   medicilor   de   familie   şi  

societăţile  medicale  civile  de  specialitate  au  fost  trecute  în  drept  privat.

�  66

�-­‐  se  pronunţă  asupra  oportunităţii  înfiinţării  unor  societăţi  comerciale,  ins@tuţii  publice  sau  

servicii  publice,  după  caz;  colaborează  cu  conducătorii  societăţilor  comerciale  pe  care  le-­‐a  

înfiinţat,  supraveghindu-­‐le  ac@vitatea;-­‐  nominalizează  câte  un  membru  în  comisiile  de  licitaţie  cu  ocazia  adoptării  unor  hotărâri  

având  ca  obiect  închirieri,  concesionări;-­‐  iniţiază  şi  coordonează  studii  privind  dezvoltarea  serviciilor  publice  şi  depune  rapoarte,  cu  

propuneri  de  măsuri  concrete,  consiliului  privind  îmbunătăţirea  ac@vităţii  acestora;-­‐  comisia  poate  îndeplini  şi  alte  atribuţii  stabilite  de  consiliul  local.  

!✓ Comisia   privind   administrarea   domeniului   public   şi   privat   al   oraşului,   urbanism,  

amenajarea   teritoriului   şi   protecţia  mediului   (5  membri   consilieri   locali)   a   carei   sarcini  

sunt  analizarea  si  avizarea:  

-­‐  iniţiază,  avizează  şi  coordonează  documentaţii  de  amenajare  a  teritoriului  şi  urbanism,  

analize  pe  care  să  se  fundamenteze  programele  de  organizare  şi  dezvoltare  a  municipiului  din  

punct  de  vedere  urbanis@c;-­‐  supraveghează  punerea  în  aplicare  a  Regulamentului  general  de  urbanism,  precum  şi  a  

documentaţiilor  de  urbanism  şi  de  amenajare  al  municipiului;-­‐  avizează  şi  verifică  emiterea  cer@ficatelor  de  urbanism  şi  a  autorizaţiilor  de  construire,  

propune  termenul  minim  şi  maxim  de  concesionare  a  terenurilor  propuse  pentru  amplasarea  

construcţiilor  de  orice  fel.  În  cazul  în  care  opinia  execu@vului  este  contrară  opiniei  comisiei,  

primul  va  comunica  în  scris  acest  lucru  comisiei  spre  a  putea  organiza  o  dezbatere  în  prezenţa  

solicitantului,  a  reprezentantului  execu@vului  şi  a  membrilor  comisiei;-­‐  nominalizează  câte  un  membru  în  comisiile  de  licitaţie  cu  ocazia  adoptării  unor  hotărâri  

având  ca  obiect  licitaţii  privind  achiziţii  de  lucrări  publice  de  construcţii  şi  reparaţii  la  

obiec@vele  de  interes  public,  precum  şi  supraveghează  stadiul  execuţiei  acestora;-­‐  supraveghează  modul  de  administrare  a  domeniului  public  şi  privat  al  municipiului  precum  

şi  a  disciplinei  în  construcţii;-­‐  poate  propune  măsuri  pentru  construirea,  întreţinerea  şi  modernizarea  infrastructurii  

municipiului;-­‐  iniţiază  şi  coordonează  studii  şi  analize  privind  protecţia  mediului  înconjurător,  propunând  

măsuri  pentru  implementarea  concluziilor  acestor  studii;-­‐  supraveghează  protecţia  monumentelor  istorice  de  pe  teritoriul  municipiului  împreună  cu  

�  67

�organele  abilitate  din  judeţ;-­‐  comisia  poate  îndeplini  şi  alte  atribuţii  stabilite  de  consiliul  local.  

!✓ Comisia  pentru  învăţământ,  sănătate,  cultură,  acBvităţi  sporBve  şi  de  agreement   (5  

membri  consilieri  locali)  a  cărei  sarcini  sunt  analizarea  si  avizarea:  

-­‐  colaborează  la  intocmirea  proiectelor  de  hotărâre  cu  caracter  social;-­‐  colaborează  cu  unităţile  sanitare  pentru  buna  deservire  a  populaţiei  municipiului;-­‐  colaborează  cu  reprezentanţii  cultelor  recunoscute  legal  de  pe  teritoriul  oraşului  

Pantelimon,  propunând  măsuri  în  vederea  sprijinirii  ac@vităţii  acestora;-­‐  iniţiază  proiecte  de  hotărâre  având  ca  obiect  criteriile  de  finanţare  a  proiectelor  culturale,  

ar@s@ce;-­‐  supraveghează  ac@vitatea  ins@tuţiilor  de  cultură  din  subordinea  consiliului  local,  elaborează  

caiete  de  sarcini,  instrucţiuni  privind  organizarea  concursurilor  pe  posturile  de  conducere  ale  

acestor  ins@tuţii;-­‐  propune  atribuiri  de  denumiri  de  străzi,  pieţe  şi  obiec@ve  de  interes  local,  pe  care  le  supune  

dezbaterii  comisiei  speciale  cons@tuite  în  acest  sens;  

-­‐  comisia  poate  îndeplini  şi  alte  atribuţii  stabilite  de  consiliul  local.  

!✓ Comisia   pentru   administraţie   publică   locală   juridică,   apărarea   ordinii   şi   linişBi  

publice   a   drepturilor   cetăţenilor   (5   membri   consilieri   locali)   a   carei   sarcini   sunt  

analizarea  si  avizarea:  

-­‐  analizează  legalitatea  proiectelor  de  hotărâre,  avizândule  pe  cele  legale;-­‐  iniţiază  proiecte  de  hotărâre  având  ca  obiect  asigurarea  ordinii  şi  liniş@i  publice,  în  condiţiile  

legii;-­‐  poate  propune  măsuri  de  îmbunătăţire  a  ac@vităţii  gardienilor  publici,  poliţiei,  jandarmeriei,  

a  pompierilor  şi  a  formaţiunilor  de  protecţie  civilă,  conform  legii;-­‐  analizează  propunerile  de  sancţionare  a  consilierilor  în  condiţiile  legii;-­‐  comisia  poate  îndeplini  şi  alte  atribuţii  stabilite  de  consiliul  local.  

!✓ Comisia  pentru  muncă,  protecţie  socială,  protecţia  familiei  şi  a  drepturilor  copilului  

(4  membri  consilieri),  care  are  conform  Legii  272/2004,  urmatoarele  atribu@i  principale:  

�  68

�-­‐stabilirea  incadrarii  in  grad  de  handicap  si  orientarea  scolara  a  copilului;  -­‐  pronuntarea,  in  condi@ile  prezentei  legi,  cu  privire  la  propunerile  referitoare  la  stabilirea  

unei  masuri  de  protec@e  speciala  a  copilului;  -­‐  solu@onarea  cererilor  privind  eliberarea  atestatului  de  asistent  maternal;  -­‐  alte  atribu@i  prevazute  de  lege.  

!Primarul  Orașului  Pantelimon  –  Ins@tuția  Primăriei  

Primarul   orașului   Pantelimon   (persoană   independentă)   și   ins@tuția   Primăriei   alcătuiesc  

structura  execu@vă  administra@vă  a  orașului,  desfașurându-­‐și  ac@vitatea   în  conformitate  cu  

cadrul   legal  asigurat  de  Legea  nr.  215/  2001   (Legea  administrației  publice   locale).   În   cadrul  

ins@tuției   se   desfașoară   ac@vitățile   administra@ve   și   de   dezvoltare   locală,   asigurate   de   un  

număr  de  90  de  angajaţi,  funcţionari  publici  și  personal  contractual,  coordonate  de  echipa  de  

conducere  alcătuită  din  Primar,  Viceprimar  și  Directorul  Primăriei.  

!Rețele  de  cooperare  cu  parteneri  externi  comunității  

Orașul  Pantelimon  și-­‐a  dezvoltat  în  ul@mii  ani,  un  cadru  de  cooperare  zonal.  În  acest  moment  

Consiliul   Local   Pantelimon   este   membru   fondator   al   unei   asociații   intercomunitare   de  

dezvoltare,   asoel:   Asociaţia   Intercomunitară   de   U@lităţi   Publice   pentru   Serviciul   de  

Alimentare   cu  Apă   şi   de  Canalizare   (ADIA),   cons@tuită  din  unităţile   administra@v   teritoriale  

organizate  potrivit  Legii  nr.  2/1968,  reprezentate  de  primari  în  baza  art.11  si  12  din  Legea  nr.  

215/2001,  alături  de  Consiliul  judeţean  Ilfov,  Consiliul  local  Bragadiru,  Consiliul  local  Brăneş@,  

Consiliul   Local   Cernica,   Consiliul   local   Cornetu,   Consiliul   local     Ciorogîrla,   Consiliul   local  

Domneş@  şi  Consiliul  local  Dobroieş@.  

!2.20.  Analiza  resurse  financiare  

Resursele  financiare  ale  comunității  vizează  în  principal  modul  și  resursele  de  cons@tuire  ale  

bugetului  local.  Aceste  resurse  pot  fi:  

Proprii,  vizând  capacitatea  locală  publică  de  autofinanțare,  provenite  din  :  

-­‐  Venituri:  taxe,  impozite,  creșterea  tarifelor;  

-­‐  Economii:  scăderea  consumurilor  (ex.  cele  energe@ce)  

-­‐  Amor@zarea  sistemelor,  dotărilor,  echipamentelor  achiziționate;  

-­‐  Vânzarea  de  ac@ve.  

�  69

�Fonduri  publice:  

-­‐  Bugetul  de  stat;  

-­‐  Programe  guvernamentale;  

-­‐  Altele.  

ParBciparea  sectorului  privat;  

Finantari  externe  :  

-­‐  Granturi  (nerambursabile);  

-­‐  Imprumuturi  (rambursabile).  

!Resurse  proprii  

Venituri  și  cheltuieli  

Indicatorii  de  perfomanță  financiară  a  administrației  publice  locale  a  orașului  Pantelimon  au  

fost  preluaţi  de  la  Departamentul  Contabilitate,  impozite  şi  taxe  locale,  asoel:  

2011 % 2012 % 2013 %

Venituri Planificate 41.618.71

1

100% 49.048.43

7

100% 71,210,95

1

100%

Realizate 40.697.48

0

97 ,79

%

39.846.72

0

81 ,24

%

56,614,13

0

79 ,50

%

I.FISCALE 37.375.51

2

91 ,84

%

38.571.31

3

96 ,80

%

42,058,52

1

74 ,29

%

Impoz i t   p e  

venit,   profit   şi  

câşBguri  din  

capital

21,210,69

6

52 ,12

%

21,574,06

9

54 ,14

%

22,128,67

8

39 ,09

%

Impoz i te   ş i  

t a x e   p e  

proprietate

9,964,107 24 ,48

%

10,131,26

3

25 ,43

%

12,462,57

5

22 ,01

%

Impoz i te   ş i  

taxe  pe  bunuri  

şi  servicii

6,169,706 15 ,16

%

6,827,237 17 ,13

%

7,420,820 13 ,11

%

�  70

�

Alte   impozite  

şi  taxe  fiscale

31,003 0,08% 38,744 0,10% 46,448   0,08%

II.NEFISCALE 2,482,219 6,10% 1,178,017 2,96% 737,692 1,30%

Venituri   din  

proprietate

751,183 1,85% 330,845 0,83% 284,215 0,50%

Vân z ă r i   d e  

b u n u r i   ş i  

servicii

1,731,036 4,25% 847,172 2,13% 453,477 0,80%

III.VENITURI  

DIN  CAPITAL  

726,623 1,79% 0 0

I V .  

SUBVENŢII

113,126 0,28% 97,390 0,24% 5,150,356 9,10%

Cheltuieli Planificate 41,618,71

1

100% 49,048,43

7

100% 71,210,95

1

100%

Realizate 39,042,29

6

93 ,81

%

36,004,69

4

73 ,41

%

54,572,11

4

76 ,63

%

I . SERV IC I I  

P U B L I C E  

GENERALE

2,783,838 7,13% 3,330,782 9,25% 5,308,714 9,73%

A u t o r i t ă ţ i  

p u b l i c e   ş i  

a c ţ i u n i  

externe

2,783,838 7,13% 3,122,827 8,67% 5,308,714 9,73%

Alte   servicii  

p u b l i c e  

generale

0 207,955 0,58% 0

II.APĂRARE,  

O R D I N E  

PUBLICĂ   ŞI  

SIGURANŢĂ  

NAŢIONALĂ

616,435 1,58% 578,548 1,61% 3,607,660 6,61%

�  71

�

O r d i n e  

p u b l i c ă   ş i  

s i g u r a n ţ ă  

naţională

616,435 1,58% 578,548 1,61% 3,607,660 6,61%

III.CHELTUIE

LI   SOCIAL-­‐

CULTURALE

10,723,97

2

27 ,48

%

13,429,83

1

37 ,30

%

17,458,88

5

32%

Învăţământ   7,852,249 20 ,11

%

8,576,189 23 ,82

%

9,418,407 17 ,26

%

Sănătate 96,303 0,25% 88,628 0,25% 200,324 0,37%

Cultură,recree

re  şi  religie

1,100,000 2,82% 2,736,889 7,60% 5,739,674 10 ,52

%

Asigurăr i   ş i  

a s i s t e n ţ ă  

socială

1,675,420 4,29% 2,028,125 5,64% 2,100,480 3,85%

IV.   SERVICII  

Ş I  

DEZVOLTAR

E  PUBLICĂ,  

LOCUINŢE,  

MED IU   Ş I  

APE

14,737,52

7

37 ,75

%

13,510,17

8

37 ,52

%

24,465,23

3

44 ,83

%

L o c u i n ţ e ,  

s e r v i c i i   ş i  

d e z v o l t a r e  

publică

8,572,709 21 ,96

%

9,351,088 25 ,97

%

22,073,50

1

40 ,45

%

P r o t e c ţ i a  

mediului

6,164,818 15 ,79

%

4,159,090 11 ,55

%

2,391,732 4,38%

V.ACŢIUNI  

ECONOMIC

E

10,180,52

4

26 ,08

%

5,155,355 14 ,32

%

3,731,622 6,84%

�  72

�

Peste  50  %  din  venituri  provin  din  sectorul  privat,  din  ac@vita@  comerciale.  

!Economii  

Incepand   cu   2007,   tot   mai   multe   iniția@ve   ale   autorităților   locale   vizează   economisirea  

resurselor  financiare  ale  comunității.  Criteriile  privind  analiza  costurilor  sunt  din  ce  în  ce  mai  

aplicate   atât   în   furnizarea   serviciilor   către   comunitate   cât   și   în   cazul   achizițiilor   publice   de  

bunuri   și/   sau  servicii.   Inves@țiile  privind  reabilitarea  sistemului  de  management   integrat  al  

apei  în  localitate  (rețeaua  de  distribuție  a  apei  și  cea  de  canalizare)  și  în  special  modernizarea  

sistemului   de   iluminat   public   au   fost   proiectate   pentru   a   permite   aducerea   de   economii  

financiare  la  bugetul  local.  

!!Amor@smente  și  vânzări  de  ac@ve  

În   lipsa   unor   date   financiare,   discuțiile   cu   reprezentanții   autorității   locale   au   condus   la  

concluzia  că  aceste  @puri  de  resurse  proprii  sunt  minimale  datorită  faptului  că  sistemele  de  

administrare  a  u@lităților  publice,  uzate  și  depășite  tehnologic  se  află  într-­‐un  amplu  proces  de  

modernizare.   Pe   de   altă   parte   ac@vele   publice   (terenuri   și   spații)   sunt   extrem   de   limitate  

datorită   u@lizării   exagerate,   ineficiente   și   ineficace   a   acestei   modalități   de   atragere   a  

veniturilor  la  bugetul  local  în  perioada  anilor  90’.  

!Fonduri  publice  

Un  fapt  comun  este  par@ciparea  bugetului  național  la  cons@tuirea  bugetului  local  în  special  la  

capitolul  cheltuieli  cu  «  personalul  din  invățământ  »  și  în  cazul  «  prestațiilor  sociale  ».  

Programele   operaţionale   au   fost   o   țintă   a   proiectelor   de   modernizare   a   infrastructurii   de  

acces   și   u@lități   în/   din   comunitate   și   ele   ramân   o   sursă   principală   de   finanțare   pentru  

proiecte  cu  valori  mari  pentru  refacerea  infrastructurii  locale.  

!Par@ciparea  sectorului  privat  

Transporturi 10,170,02

4

26 ,05

%

5,155,355 14 ,32

%

3,731,622 6,84%

Alte   acţiuni  

economice

10,500 0,03% 0 0

�  73

�Cele  1327  societăţi  comerciale  de  pe  teritoriul  oraşului  Pantelimon,  contribuie  considerabil  la  

veniturile  bugetului  local.  

!!!!!!!!!3. Managementul  Strategiei  și  Direcțiile  pentru  comunicarea  integrată  

3.1. Comunitatea  locală  și  actualizarea  Strategiei  de  Dezvoltare  

Strategia   locală   prezintă   în   mod   unitar   nevoi,   propuneri   și   linii   de   acțiune   care   dezvoltă  

teritoriul   localității   noastre.   Scopul   acestui   demers   este   dublu.   Reprezentarea   întregii  

programări  de  interes  teritorial  și  iden@ficarea  subiecților  care  trebuie  să  acționeze  pentru  a  

ajunge  la  soluții.  În  interiorul  acestui  cadru  este  stabilit  rolul  comunității  noastre  și  care  va  fi  

caracterizat  prin  trei  exigențe:  

1. Prima   se   referă   la   organizarea   sistemelor   de   administrare   locală   și   de   ges@une   a  

teritoriului;  

2. A   doua   se   referă   la   realizarea   pe   baze   de   competențe   și   delegări   a   proiectelor   de  

dezvoltare  locală;  

3. A   treia   se   referă   la   ac@varea   și   ges@onarea   sistemului   de   relații   pentru   realizarea  

acelor  proiecte  în  pateneriat  cu  ins@tu@i  de  nivel  județean  sau  regional.  

�  74

�In   acest   context   comunitatea   locală   intenționează   să   u@lizeze   strategia   de   dezvoltare   ca   o  

ocazie   pentru   a   demara   organizarea   propriei   structuri   și   a   funcțiilor   interne.   Pentru   acest  

mo@v  în  interiorul  strategiei  sunt  dezvoltate  acțiuni  de  u@lizare  a  proceselor  de  modelare  și  

organizare  a  administrației  pentru  a  putea  asoel  contribui  la  a@ngerea  obiec@velor  strategiei  

de  dezvoltare  precum  și  pentru  a  putea  oferi  suportul  necesar  celorlalți  actori  locali  implicați.  

Întreaga   programare   de   dezvoltare   locală   pentru   următoarea   perioadă   se   regăsește   în  

strategia  de  dezvoltare.  Aceasta  reprezinta  partea  esențială  a  oricăror  iniția@ve  de  dezvoltare  

care   pot   avea   loc   în   teritoriu.   Nucleul   strategiei   va   fi   reprezentat   de   proiectele   care   devin  

asoel  un  instrument  al  schimbării.  Priori@zarea  acestor  proiecte  se  va  realiza  din  perspec@va  

dezvoltării  durabile  și  integrate.    

Comunitatea   locală   va   deveni   membru   ac@v   în   cadrul   regiunii   și   va   partcipa   la   procesele  

decizionale  implicându-­‐se  în  proiecte  de  anvergură  atât  pentru  dezvoltarea  de  servicii  publice  

pentru  regiune  cât  și  pentru  alte  domenii  de  interes.  

Strategia  de  dezvoltare  are  în  vedere  dezvoltarea  complexă  a  teritoriului  iar  pentru  aceasta  a  

iden@ficat  nevoile  și  problemele  și  a  oferit  soluții.  

Este  important  că  aceste  componente  prezentate  în  strategia  de  dezvoltare  să  fie  acceptate  și  

asumate  de  către  toți  factorii  locali  de  interes.  

!3.2. Funcția  de  comunicare  integrată  și  marke6ng  teritorial  

Comunicarea   integrată   și   marke@ngul   teritorial   reprezintă   funcții   ins@tuționale   pe   care  

administrația  locală  și  le  asumă  în  scopul  promovării  teritoriului.    Rolul  acestor  funcții  este  de  

a   predispune   schimbarea   de   a@tudine,   de   a   crea   coeziune   și   consens   și     de   a   promova  

imaginea   locală   la   nivel   regional   și   nț@onal.   Pentru   a   realiza   aceasta   este   nevoie   de  

conlucrarea  mai    multor  competente  de  crearea  instrumentelor  specifice,  de  relaționarea  cu  

subiecți   diverși   asoel   încât   să   fie   acoperită   o   arie   cât   mai   mare   din   punct   de   vedere   al  

sectoarelor  de  interes  dar  și  al  etapelor  specifice  implementării  strategiei.  Este  indispensabilă  

crerea  unei  structuri  care  să  aiba  rolul  de  a   realiza  programele  de  comunicare  și  marke@ng  

teritorial.  Această  structură  odată  creată  va  deține  și  rolul  de  a  promova  imaginea  “brandului  

local”  și  se  va  asigura  că  toate  iniția@vele  propuse  de  strategie  vor  fi  impărtășite  și  asumate  

�  75

�de   către   toți   actorii   implicați   în   dezvoltarea   teritorială.   Această   ac@vitate   de   promovare  

teritorială   va   avea   o   abordare   transversală   acționând   ca   suport     pentru   toate   celelalte  

proiecte  care  vor  fi  derulate.  

!!!!!!!!4.  Cadrul  operațional  al  strategiei  de  dezvoltare  

4.1.  Proiecte  implementate  sau  în  curs  de  implementare  

Proiectele   reprezintă   partea   cea   mai   dinamică   din   strategie   și   au   rolul   de   a   instrumenta  

a@ngerea  obiec@velor  strategice.  Iden@ficarea  proiectelor  necesare  este  o  ac@vitate  con@nuă  

care   este   ini@ată   în   momentul   elaborării   strategiei   și   se   finalizează   la   finalul   perioadei   de  

referință  a  strategiei.  Proiectele  definesc  un  nivel  de  detaliu  care  conține  informații  tehnice,  

grafice  de  realizare,  es@mări  de  costuri,  precum  și  o  metodologie  specifică  de  implementare.    

Dificultatea  cu  care  se  confruntă  administrația     locală  este  de  a  ges@ona  contemporan  atât  

liniile   generale   ale   strategiei   cât   și   iniția@vele   individuale   (proiectele)   care   conduc   la  

realizarea  obiec@velor  strategice.  Strategia  de  dezvoltare  se  configurează  ca  un  instrument  de  

ges@une   dinamică   capabil   să   coreleze   proiecte   din   domenii   diferite   și   care   se   realizează   in  

perioade  diferite.  

În   perioada   de   derulare   a   Strategiei   de   Dezvoltare   a   orașului   Pantelimon   2007   –   2013,   în  

orașul  nostru  s-­‐au  realizat  urmatoarele  proiecte:  

�  76

�!- Modernizarea  infrastructurii  ruBere  si  a  aliniamentelor  stradale  din  orasul  Pantelimon,  

judetul   Ilfov,   proiect   finanțat   din   Programul   Operaţional   Regional   2007-­‐2013,   Axa  

prioritară  1  –  Sprijinirea  dezvoltării  durabile  a  oraşelor  –  poli  urbani  de  creştere,  Domeniul  

1.1  –  planuri  integrate  de  dezvoltare  urbană,  Sub-­‐domeniul:  Centre  urbane,  în  valoare  de  

53.976.902  de  lei.  Acest  proiect  este  incă  în  derulare.  

!- Lucrări   de   modernizare   şi   reabilitare   a   drumurilor   judeţene   şi   de   interes   local   din  

judeţele  Prahova,  Giurgiu  şi  Ilfov,  proiect  finanțat  din  Bugetul  local  si  Programul  Naţional  

de   Dezvoltare   a   Infrastructurii,   în   valoare   de   25.030.444   de   lei.  Dintr-­‐un   numâr   de   15  

străzi   predate   s-­‐a   început   execuția   lucrărilor   pe   un   număr   de   7   străzi,   lucrările   fiind  

stopate  la  faza  de  turnare  a  stratului  de  uzură.  

!!

- Achiziţionarea   şi   instalarea   sistemului   de   supraveghere   video   pentru   creşterea  

siguranţei   şi   prevenirea   criminalităţii   în   oraşul   Pantelimon,   proiect   finanțat   din  

Programul   Operaţional   Regional   2007-­‐2013,   Axa   prioritară   1   –   Sprijinirea   dezvoltării  

durabile  a  oraşelor  –  poli  urbani  de  creştere    domeniul  major  de   intervenţie,  Domeniul  

1.1  –  planuri  integrate  de  dezvoltare  urbană,  Sub-­‐domeniul:  Centre  urbane,  în  valoare  de  

3.538.737de  lei.    

Proiect  finalizat  în  anul  2013.  

!- Dezvoltarea  şi  modernizarea  sistemului  de  iluminat  public,  cu  reţea  subterană  în  oraşul  

Pantelimon,  judeţ  Ilfov,  proiect  finanțat  din  Programul  Operaţional  Regional  2007-­‐2013,  

Axa   prioritară   1   –   Sprijinirea   dezvoltării   durabile   a   oraşelor   –   poli   urbani   de   creştere    

domeniul  major  de   intervenţie,  Domeniul   1.1   –  planuri   integrate  de  dezvoltare  urbană,  

Sub-­‐domeniul:  Centre  urbane,  în  valoare  de  15.805.032  de  lei.  Proiect  finalizat.  

�  77

� !- Execuție  sală  de  sport  şi   lucrări  conexe,  Școală  corp  A,   în  oraș  Pantelimon,   județ   Ilfov,  

proiect  finanțat  de  la  Bugetul  local,  în  valoare  de  1.274.366  de  lei.    

Proiectul  este  în  derulare.  

!- Execuție  sală  de  sport  şi   lucrări  conexe,  Școală  corp  B,   în  oraș  Pantelimon,   județ   Ilfov,  

proiect  finanțat  de  la  Bugetul  local,  în  valoare  de  1.724.107  de  lei.    

Proiectul  este  în  derulare.  

!- Lucrări   de   intervenție   în   vederea   creșterii   performanței   energeBce   a   blocului   de  

locuințe,   proiect   finanțat   de   la   Bugetul   local   și   al   Ministerului   Dezvoltării   Regionale,  

proiect  în  valoare  de  2.795.044  de  lei.    

Proiectul  este  în  derulare.  

!- Lucrări  amenajare  Parc  Pantelimon,  Strada  Livezilor  –  Oraș  Pantelimon,  proiect  finanțat  

de  la  Bugetul  local  și  Consiliul  Județean  Ilfov,  proiect  în  valoare  de  2.199.790  de  lei.  

Proiect  executat  în  anul  2013.  

!Proiecte  Asociația  de  Dezvoltare  Intercomunitară  apa-­‐canal  Ilfov  (ADIA)  

- "Reabilitare  si  exBndere  surse  de  apa,  staBi  de  tratare,  rezervoare  si  staBi  de  pompare  

in  localitaBle  Bragadiru,  Cornetu,  Pantelimon,  DobroiesB,  DomnesB,  Ciorogarla,  

BranesB  si  Cernica,  judetul  Ilfov  

!Finanțare  Programul  Operațional  Mediu.  

�  78

�Valoare  pentru  Pantelimon  =  3  620  787  lei  fara  tva.  

!Proiectul  este  în  derulare.  Contractul  se  implementează  pe  etape  până  în  anul  2015.  

- “Reabilitarea  si  exBnderea  retelelor  de  apă  potabilă  si  canalizare,  inclusiv  realizarea  

staBilor  de  pompare  apă  uzată  menajeră  în  comuna  Pantelimon    judeţul  Ilfov”  

!Valoare  =  23  207  415  lei  fara  tva  

!Solicitarea   de   a   efectua   acest   contract   este   aprobată   de   Guvern.   Finanțarea   este  

asigurată   din   Programul   Operațional   Mediu   (Viitorul   Program   Operațional  

Infrastructură  Mare).  

!Master  Plan  (ADIA)  

- alimentare  cu  apa    

retea  aduc@une  din  dobroies@  la  gospodaria  de  apa  :  3.3  Km  

ex@ndere  retea  apa  :  30.7  Km  

Valoare  =  3  990  700  Euro  

- canalizare    

ex@ndere  retea  canal  :  41.1  Km  

Valoare  =  7  398  000  Euro  

Aceste   două   contracte   sunt   prevăzute   a   fi   executate   în   Strategia   de  Dezvoltare   a   Județului  

Ilfov.   A   fost   iden'ficată   sursa   de   finanțare   –   Programul  Operațional   Infrastructură  Mare   și  

proiectele  vor  fi  executate  în  perioada  2014  –  2020.  

!�  79

�4.2.  Ce  ne  propune  Europa  pentru  a  depăși  criza  financiară  pentru  perioada  următoare  

4.2.1.  Strategia  Europa  2020  

!STRATEGIA  2020  

Europa   2020   este   o   strategie   pe   10   ani   a  Uniunii   Europene,   al   cărei   scop   trece   dincolo   de  

depăşirea   crizei   care   con@nuă   să   afecteze  multe   dintre   economiile   europene.   Strategia   îşi  

propune   să   elimine   deficienţele   modelului   nostru   de   dezvoltare   şi   să   creeze   condiţii  

favorabile   pentru   o   creştere   economică   mai   inteligentă,   mai   durabilă   şi   mai   favorabilă  

incluziunii.  

!Pentru  ca  acest  lucru  să  fie  posibil,  Uniunea  Europeană  şi-­‐a  fixat  5  obiecBve  esenţiale  pe  care  

intenţionează  să  le  a@ngă  în  următorul  deceniu.  Ele  acoperă  domenii  precum  ocuparea  forţei  

de   muncă,   educaţia,   cercetarea   şi   inovarea,   incluziunea   socială   şi   reducerea   sărăciei   şi  

energia/clima.    

!De   asemenea,   strategia   cuprinde   7   iniţia@ve   majore   care   oferă   un   cadru   prin   care   UE   şi  

autorităţile   naţionale   îşi   susţin   reciproc   eforturile   în   domenii   prioritare   pentru   Strategia  

Europa   2020,   cum   ar   fi   inovarea,   economia   digitală,   ocuparea   forţei   de   muncă,   @neretul,  

poli@ca  industrială,  combaterea  sărăciei  şi  eficienţa  energe@că.  

!Europa  2020  va  fi  un  succes  doar  dacă  va  face  obiectul  unui  efort  hotărât  şi  concertat,  atât  la  

nivelul  UE,   cât   şi   la   nivel   naţional.   La   nivelul  UE   se   iau  decizii   esenţiale   pentru   a   defini@va  

piaţa  unică  în  domeniul  serviciilor,  energiei  şi  produselor  digitale  şi  pentru  a  realiza  inves@ţii  

în  conexiuni  transfrontaliere  esenţiale.  La  nivel  naţional,  mai  sunt  încă  numeroase  obstacole  

în   calea  concurenţei   şi   a   creării  de   locuri  de  muncă  pe  care   trebuie   să   le  eliminăm.  Aceste  

eforturi  vor  avea  impactul  dorit  numai  dacă  vor  fi  combinate  şi  coordonate.  

!Acesta  este  mo@vul  pentru  care  succesul  Strategiei  Europa  2020  se  bazează,  în  mare  măsură,  

pe  proceduri  şi  structuri  de  guvernanţă  noi,  pe  care  UE  le-­‐a  pus  în  aplicare  începând  cu  2010.  

În   centrul   lor   se   află   ciclul   anual   de   coordonare   a   poli@cilor   economice,   cunoscut   sub  

denumirea  de   „semestrul   european”.   În   cadrul   acestuia,   Comisia   Europeană   şi   Consiliul  UE  

oferă   orientări   poli@ce,   statele   membre   se   angajează   să   realizeze   reforme,   iar   Comisia  �  80

�furnizează  recomandări   specifice  fiecărei   ţări,  aprobate   la  cel  mai   înalt  nivel  de  către   liderii  

naţionali   reuniţi   în   cadrul   Consiliului   European.   Statele   membre   trebuie   să   ţină   cont   de  

aceste  recomandări  în  elaborarea  poli@cilor  şi  a  bugetelor  naţionale.  

!PRIOTITĂȚI  

Uniunea   Europeană   face   eforturi   mari   pentru   a   depăşi   criza   economică   şi   pentru   a   crea  

condiţiile   care   să   favorizeze   dezvoltarea   unei   economii   mai   compe@@ve,   cu   un   grad   mai  

ridicat  de  ocupare  a  forţei  de  muncă.    

!Strategia  Europa  2020  îşi  propune  să  asigure  o  creştere  economică  inteligentă  (prin  inves@ţii  

mai   eficiente   în   educaţie,   cercetare   şi   inovare),   durabilă   (prin   orientarea   decisivă   către   o  

economie  cu  emisii  scăzute  de  carbon  şi  o  industrie  compe@@vă),  favorabilă  incluziunii  (prin  

punerea   accentului   pe   crearea   de   locuri   de   muncă   şi   pe   reducerea   sărăciei).   Strategia   se  

concentrează   asupra   a   cinci   obiec@ve   ambiţioase   privind   ocuparea   forţei   de   muncă,  

cercetarea,  educaţia,  reducerea  sărăciei  şi  energia/clima.  

!Pentru   ca   Strategia   Europa   2020   să   dea   roade,   a   fost   ins@tuit   un   sistem   de   guvernanţă  

economică  menit  să  coordoneze  acţiunile  poli@ce  derulate  la  nivelul  UE  şi  la  nivel  naţional.  

!OBIECTIVE  

5  obiecBve  europene  pentru  2020  

1.  Ocuparea  forţei  de  muncă  

✓ rată  de  ocupare  a  forţei  de  muncă  de  75  %  în  rândul  populaţiei  cu  vârste  cuprinse  

între  20  şi  64  de  ani  

2. Cercetare  şi  dezvoltare    

alocarea  a  3%  din  PIB-­‐ul  UE  pentru  cercetare  şi  dezvoltare  

3. Schimbările  climaBce  şi  uBlizarea  durabilă  a  energiei  

✓ reducerea  cu  20%  a  emisiilor  de  gaze  cu  efect  de  seră  (sau  chiar  cu  30%,  în  condiţii  

favorabile)  faţă  de  nivelurile  înregistrate  în  1990  

✓ creşterea  ponderii  surselor  de  energie  regenerabile  până  la  20%  

✓ creşterea  cu  20%  a  eficienţei  energe@ce  

4. Educaţie  

�  81

�✓ Reducerea  sub  10%  a  ratei  de  părăsire  @mpurie  a  şcolii  

✓ creşterea  la  peste  40%  a  ponderii  absolvenţilor  de  studii  superioare  în  rândul  

populaţiei  în  vârstă  de  30-­‐34  de  ani  

5. Lupta  împotriva  sărăciei  şi  a  excluziunii  sociale  

✓ reducerea  cu  cel  puţin  20  de  milioane  a  numărului  persoanelor  care  suferă  sau  

riscă  să  sufere  de  pe  urma  sărăciei  şi  a  excluziunii  sociale  

!Aceste  obiec@ve  definesc  poziţia  pe  care  ar  trebui  să  o  ocupe  Uniunea  Europeană  în  anul  

2020  din  punctul  de  vedere  al  unor  parametri  majori.  Ele  sunt  transpuse  în  obiec@ve  

naţionale,  pentru  ca  fiecare  stat  membru  să-­‐şi  poată  urmări  evoluţia  

Obiec@vele  sunt  comune  şi  nu  presupun  repar@zarea  sarcinilor,  urmând  a  fi  realizate  prin  

acţiuni  la  nivel  naţional  şi  european.  Totodata  ele  sunt  interdependente  şi  se  susţin  reciproc:  

✓ progresele  în  plan  educaţional  contribuie  la  îmbunătăţirea  perspec@velor  profesionale  

şi  la  reducerea  sărăciei  

✓ mai  multă  cercetare  şi  inovare  şi  o  u@lizare  mai  eficientă  a  resurselor  ne  ajută  să  

devenim  mai  compe@@vi  şi  oferă  condiţii  favorabile  creării  de  noi  locuri  de  muncă  

✓ inves@ţiile  în  tehnologii  ecologice  contribuie  la  combaterea  schimbărilor  clima@ce  şi  

creează  noi  oportunităţi  de  afaceri  şi  locuri  de  muncă.  

Iniţia@ve  majore  

Uniunea  Europeană  a  iden@ficat  noi  domenii  care  ar  putea  impulsiona  creşterea  economică  

şi  crearea  de  noi  locuri  de  muncă.  Ele  se  află  în  centrul  a  7  iniţiaBve  majore.  

În   cadrul  fiecărei   iniţia@ve,  autorităţile  europene   şi   cele  naţionale   trebuie   să-­‐şi   coordoneze  

eforturile   pentru   a   se   sprijini   reciproc.  Majoritatea   iniţia@velor   au   fost   prezentate   de   către  

Comisie  în  anul  2010.  

Aceste  inițiaBve  sunt:  

Creştere  inteligentă  

✓ agendă  digitală  pentru  Europa;  

✓ Uniune  a  inovării;  

✓ Tineretul  în  mişcare;  

�  82

�Creştere  durabilă  

✓ O  Europă  eficientă  din  punctul  de  vedere  al  u@lizării  resurselor;  

✓ O  poli@că  industrială  pentru  era  globalizării;  

Creştere  favorabilă  incluziunii  

✓ O  agendă  pentru  noi  competenţe  şi  noi  locuri  de  muncă;  

✓ O  plaoormă  europeană  pentru  combaterea  sărăciei.  

!!!!!4.3.  Propunerile  strategice  ale  României  pentru  perioada  următoare  

4.3.1.  Acordul  de  Parteneriat.  

Luând  în  considerare  situația  și  poli@cile  macroeconomice,  împreună  cu  blocajele  evidențiate

 în  creșterea  economică  națională,  Guvernul  României  a  stabilit  prioritățile  de  finanțare  pentr

u  u@lizarea  Fondurilor  Europene  Structurale  și  de  Inves@ții  în  Acordul  de  Parteneriat    

2 0 1 4 -­‐

2020,  cu  obiec@vul  global  de  a  reduce  disparitățile  de  dezvoltare  economică  și  socială  între  R

omânia   și   statele  membre  ale  UE.  Acordul  de  Parteneriat   efectuează  o  analiză   riguroasă  a  

situației   existente   la   nivelul   țării,   o   evaluare   a   implementării   Programelor   Operaționle   în  

perioada  financiară  care  s-­‐a   încheiat  și   stabilește  orientările  strategice  naționale  finanțabile  

din  Instrumentele  structurale  și  din  Fondurile  pe  Agricultură.  

Analiza  arată  că  există  în  con@nuare  și  în  unele  cazuri  chiar  s-­‐au  adâncit  disparitățile  dintre    

România  și  UE.    

Ca  atare,  în  perioada  2014-­‐2020  România  va  face  inves@ții  folosind  resurse  FESI  în  cadrul    

tuturor  celor  11  obiec@ve  tema@ce  ale  Strategiei  Europa  2020.      

Selectarea  obiec@velor  tema@ce  este  determinată  de  contribuția  lor  la  susținerea  principalel

or  provocări  de  dezvoltare:  

�  83

�!Provocări  în  materie  de  dezvoltare:    

COMPETITIVITATEA  

Obiec@ve  tema@ce:    

1.  Consolidarea  cercetării,  a  dezvoltării  tehnologice  și  a  inovării    

2.  Îmbunătățirea  accesului,  u@lizării  și  calității  tehnologiilor  informa@ce  și  de  comunicare    

3.    Creșterea    compe@@vității    întreprinderilor    mici    și    mijlocii,    a    sectorului    agricol    și    a    

sectorului  pescuitului  și  acvaculturii    

 4.  Protejarea  și  conservarea  mediului  și  promovarea  u@lizării  eficiente  a  resurselor    

OAMENII  ȘI  SOCIETATEA  

Obiec@ve  tema@ce:    

5.  Îmbunătățirea  accesului,  u@lizării  și  calității  tehnologiilor  informa@ce  și  de  comunicare    

6.  Promovarea  ocupării  durabile  și  de  calitate  și  sprijinirea  mobilității  forței  de  muncă    

7.  Promovarea  incluziunii  sociale,  combaterea  sărăciei  și  a  discriminării    

8.  Inves@ții  în  educație,  instruire  și  formare  profesională  pentru  dobândirea  de  competențe  și

 învățare  pe  tot  parcursul  vieții    

9.  Consolidarea  capacității  ins@tuționale  a  autorităților  publice  și  părților  interesate  și  o  admi

nistrație  publică  eficientă    

INFRASTRUCTURA  

Obiecive  tema@ce:    

10.  Îmbunătățirea  accesului,  u@lizării  și  calității  tehnologiilor  informa@ce  și  de  comunicare    

11.    Promovarea    transportului    durabil    și    eliminarea    blocajelor    apărute    în    infrastructura    

rețelelor  importante      

 12.  Promovarea  incluziunii  sociale,  combaterea  sărăciei  și  a  discriminării  

RESURSELE  

Obiec@ve  tema@ce:  

13.  Sprijinirea  trecerii  la  o  economie  cu  emisii  scăzute  de  dioxid  de  carbon  în  toate  sectoarele  

14.  Promovarea  adaptării  la  schimbările  clima@ce,  prevenirea  și  ges@onarea  riscurilor    

15.  Protejarea  și  conservarea  mediului  și  promovarea  u@lizării  eficiente  a  resurselor    

16.    Promovarea    transportului    durabil    și    eliminarea    blocajelor    apărute    în    infrastructura    

rețelelor  importante    

17.  Promovarea  incluziunii  sociale,  combaterea  sărăciei  și  a  discriminării  

�  84

�  GUVERNANȚA  

Obiec@ve  tema@ce:  

18.  Îmbunătățirea  accesului,  u@lizării  și  calității  tehnologiilor  informa@ce  și  de  comunicare      

 19.  Consolidarea  capacității  ins@tuționale  a  autorităților  publice  și  părților  interesate  și  o  ad

ministrație  publică  eficientă    

!Prioritățile   propuse   spre   finanțare   pentru   îndeplinirea   obiec@velor   tema@ce,   apar   în  

programele   operaționale   care   sunt   finanțate   din   fonduri   structurale   și   de   coeziune   și   sunt  

propuse  Comisiei  Europene  spre  aprobare.    

!!4.3.2.  Programe  Operaționale  finanțate  din  Fonduri  structurale.  

!Programele   Operaționale   care   sunt   de   interes   pentru   o   administrație   locală   de   calibrul  

orașului  nostru  sunt:    

   

Programul  Operațional  Capacitate  AdministraBvă  (PO  CA)  

Axa  1:  GUVERNARE  EFICIENTĂ,  PREDICTIBILĂ  ȘI    TRANSPARENTĂ  

1. Îmbunătățirea  capacității  de  planificare  strategică  și  bugetară  la  nivelul  autorităților  și  

ins@tuțiilor  publice;  

2. Îmbunătățirea  procesului  consulta@v  a  autorităților  și  ins@tuțiilor  publice  precum  și  a  

actorilor  relevanți;  

3. Îmbunătățirea  managementului  resurselor  umane  din  autoritățile  și  ins@tuțiile  publice;  

4. Creșterea  transparenței,  integrității  și  responsabilității  la  nivelul  autorităților  și  ins@tuțiilor  

publice;  

5. Îmbunătățirea  calității  și  independenței  sistemului  judiciar;  

Axa  2:  ADMINISTRAȚIE  ACCESIBILĂ  

�  85

�1. Consolidarea  capacității  de  ges@onare  a  furnizării  serviciilor  oferite  de  autoritățile  și  

ins@tuțiile  publice;  

2. Accelerarea  capacităţii  de  răspuns  a  autorităților  și  ins@tuțiilor  publice  la  solicitările  

adresate;  

3. Îmbunătățirea  accesului  la  serviciile  furnizate  de  sistemul  judiciar;  

!Programul  Operațional  Regional  (POR)  

Axa  1:  CONSOLIDAREA  CERCETĂRII,  DEZVOLTĂRII  TEHNOLOGICE  ŞI  A  INOVĂRII  1.1.  

Pomovarea  inves@țiior  de  afaceri  în  inovare  și  cercetare,  dezvoltarea  legăturilor  și  a  sinergiilor  

între  întreprinderi,  centre  de  cercetare-­‐dezvoltare  și  de  educație,  în  special  dezvoltarea  

produselor  și  serviciilor,  transfer  tehnologic,  inovare  socială,  networking,  clustere.    

Axa  2:  ÎMBUNĂTĂŢIREA  COMPETITIVITĂŢII  ÎNTREPRINDERILOR  MICI  ŞI  MIJLOCII  

2.1.  Promovarea  spiritului  antreprenorial,  în  special  prin  facilitarea  exploatării  economice  a  

ideilor  noi  și  prin  încurajarea  creării  de  noi  întreprinderi,  inclusiv  prin  incubatoare  de  afaceri  

2.2  Sprijinirea  creării  și  ex@nderea  capacităților  avansate  de  producție  și  dezvoltarea  

serviciilor;  

Axa  3:  EFICIENȚĂ  ENERGETICĂ  ÎN  CLĂDIRILE  PUBLICE  3.1  Sprjinirea  eficienței  energe@ce  și  

u@lizarea  energiei  regenerabile  in  infrastructura  publică,  inclusiv  clădiri  publice  și  în  sectorul  

locuințelor;  

Axa  4:  SPRIJINIREA  DEZVOLTĂRII  URBANE  

4.1  Sprjinirea  eficienței  energe@ce  și  u@lizarea  energiei  regenerabile  in  infrastructura  publică,  

inclusiv  clădiri  publice  și  în  sectorul  locuințelor;  

4.2  Promovarea  strategiilor  de  reducere  a  emisiilor  de  dioxid  de  carbon  pentru  toate  @purile  

de  teritoriu,  în  par@cular  zone  urbane,  inclusiv  promovarea  planurilor  sustenabile  de  

mobilitate  urbană  și  a  unor  măsuri  relevante  pentru  atenuarea  adaptărilor;  

�  86

�4.3  Acțiuni  pentru  îmbunătățirea  mediului  urban,  revitalizarea  orașelor,  regenerarea  și  

decontaminarea  siturilor  poluate  și  promovarea  masurilor  pentru  reducerea  zgomotului;  

Axa  5:  DIVERSIFICAREA  ECONOMIILOR  LOCALE  PRIN  DEZVOLTAREA  DURABILĂ  A  

TURISMULUI  

5.1  Conservarea,  protecția,  promovarea  și  dezvoltarea  patrimoniului  natural  și  cultural;  

Axa  6:  ÎMBUNĂTĂȚIREA  INFRASTRUCTURII  RUTIERE  DE  IMPORTANȚĂ  REGIONALĂ  ȘI  

LOCALĂ  

6.1  S@mularea  mobilității  regionale  prin  conectarea  infrastructurilor  ru@ere  regionale  la  

infrastructura  TEN  –  T;  

Axa  7:  DEZVOLTAREA  INFRASTRUCTURII  SANITARE  ŞI  SOCIALE  

7.1  Inves@țiile  în  infrastructurile  sanitare  și  sociale  care  contribuie  la  dezvoltarea  la  nivel  

național,  regional  și  local,  reducând  inegalitățile  în  ceea  ce  privește  starea  de  

sănătate,precum  și  trecerea  de  la    

servicile  ins@tuționale  la  serviciile  prestate  de  colec@vitățile  locale      

 Axa  8:  SPRIJINIREA  REGENERĂRII  ECONOMICE  ȘI  SOCIALE  A  COMUNITĂȚILOR  

DEFAVORIZATE  DIN  MEDIUL  URBAN;  

8.1  Sprijinirea  regenerării  economice  și  sociale  a  comunităților  defavorizate  din  mediul  urban  

și  rural;  

!Axa  9:  DEZVOLTAREA  INFRASTRUCTURII  EDUCAȚIONALE  

9.1  Inves@țiile  în  educație,  competențe  și  învățare  pe  tot  parcursul  vieții  prin  dezvoltarea  

infrastructurilor  de  educație  și  formare;    

Axa  10:  CADASTRU  ȘI  ÎNREGISTRAREA  PROPRIETĂȚILOR  ÎN  ZONELE  RURALE  DIN  ROMÂNIA  

10.1:  Îmbunărățirea  cadastrală  și  a  înregistrării  proprietăților  în  zonele  rurale  din  România;  

!Programul  Operațional  Infrastructură  Mare  (POIM)  

�  87

�Axa  1:  DEZVOLTAREA  REŢELEI  TEN-­‐T  PE  TERITORIUL  ROMÂNIEI  1.1.  Sprijinirea  unui  spațiu  

european  unic    al  transporturilor  de  @p  mul@modal  prin  inves@ții  în  rețeaua  transeuropeană  

de  transport  (TEN-­‐T);  

Axa  2:  CREŞTEREA  ACCESIBILITĂŢII  REGIONALE  PRIN  CONECTAREA  LA  TEN-­‐T  

Axa  3:  DEZVOLTAREA  UNUI  SISTEM  DE  TRANSPORT  SIGUR  ŞI  PRIETENOS  CU  MEDIUL  

Axa  4:  PROTECŢIA  MEDIULUI  ŞI  PROMOVAREA  UTILIZĂRII  EFICIENTE  A  RESURSELOR  

4.1.  Inves@ţii  în  sectorul  apă  pentru  a  îndeplini  cerinţele  acquis-­‐ului  de  mediu  al  Uniunii  şi  

pentru  a  răspunde  nevoilor  iden@ficate  de  statele  membre  pentru  inves@ţii  suplimentare  

acestor  cerinţe;  

4.2.  Inves@ţii  în  sectorul  deşeuri  pentru  a  îndeplini  cerinţele  acquis-­‐ului  de  mediu  al  Uniunii  şi  

pentru  a  răspunde  nevoilor  iden@ficate  de  statele  membre  pentru  inves@ţii  suplimentare  

acestor  cerinţe;  

Axa  5:  PROTEJAREA  SI  REFACEREA  BIODIVERSITATII,  REMEDIEREA  SOLURILOR  

CONTAMINATE  SI  MONITORIZAREA  CALITATII  AERULUI  

5.1.  Protejarea  şi  refacerea  biodiversităţii,  protecţia  solului  şi  refacerea  şi  promovarea  

serviciilor  ecosistemelor,  inclusiv  prin  reţeaua  NATURA  2000  şi  infrastructura  verde;  

5.2.  Decontaminarea  terenurilor  industriale  dezafectate  și  reducerea  poluării  aerului;  

Axa  6:  PROMOVAREA  ADAPTĂRII  LA  SCHIMBĂRILE  CLIMATICE,  PREVENIREA  ŞI  

GESTIONAREA  RISCURILOR  

6.1.  Sprijinirea  inves@ţiilor  pentru  adaptarea  la  schimbările  clima@ce,  inclusiv  a  unor  abordări  

bazate  pe  ecosistem;  

6.2.  Promovarea  inves@ţiilor  în  vederea  creşterii  rezilienței  în  faţa  dezastrelor  şi  modernizarea  

sistemelor  existente;  

Axa  7:  ENERGIE  SIGURĂ  ŞI  CURATĂ  

7.1.  Promovarea  producției  și  a  distribuției  de  energie  obținută  din  surse  regenerabile  de  

energie;  

 7.2.  Promovarea  u@lizării  cogenerării  cu  randament  ridicat  a  energiei  termice  și  a  energiei  

electrice,  pe  baza  cererii  de  energie  termică  u@lă;  

�  88

�7.3.  Dezvoltarea  și  implementarea  unor  sisteme  de  distribuție  inteligente  care  funcționează  

la  niveluri  de  tensiune  joasă  și  medie;  

7.4.  Îmbunătățirea  eficienței  energe@ce  și  siguranța  aprovizionării  prin  dezvoltarea  sistemelor  

inteligente  de  distribuție,  stocare  și  transmisie  și  prin  integrarea  produției  din  resurse  

regenerabile  distribuite;  

!!Programul  Operațional  CompeBBvitate  (POC)  

Axa  1:  CERCETARE,    DEZVOLTARE    TEHNOLOGICĂ    ȘI    INOVARE    (CDI)    ÎN    SPRIJINUL    

COMPETITIVITĂŢII    ECONOMICE    ŞI    DEZVOLTĂRII    AFACERILOR  

1. Promovarea   inves@țiilor   în   C&I,   dezvoltarea   de   legături   și   sinergii   între   întreprinderi,    

centrele    de    cercetare    și    dezvoltare    și    învățământul    superior  ,    în    special    promovarea    

inves@țiilor  în  dezvoltarea  de  produse  și  de  servicii,  transferul  de  tehnologii,  inovarea  soci

ală,  ecoinovarea  și  aplicațiile  de  servicii  publice,  s@mularea  cererii,  crearea  de  rețele  și  de  

grupuri     și     inovarea     deschisă   prin   specializarea   inteligentă,   precum     și   sprijinirea    

ac@vităților    de    cercetare    tehnologică    și    aplicată,    liniilor-­‐pilot,    acțiunilor    de    validare    

precoce    a    produselor,    capacităților    de  producție    avansate    și    de    primă    producție,    în    

special  în  domeniul    tehnologiilor    generice    esențiale    și    difuzării    tehnologiilor    de    uz    

general;  

2. Imbunătățirea    infrastructurilor    de    cercetare    și    inovare    (C&I)    și    a  capacităților    pentru    

a    dezvolta    excelența    în    materie    de    C&I    și  promovarea    centrelor    de    competență,    

în   special     a     celor     de     interes   european,     prin     conectarea     acestora     cu     structuri    

existente     sau   emergente     de     clusterizare     care     urmăresc     inovarea     și        

dezvoltarea  economică,      într-­‐un  mod        care  răspunde      nevoilor    de    dezvoltare    în    care  

 sunt    interesate    comunitățile      în    care    acestea    se  dezvoltă;  

Axa   2:   TEHNOLOGIA     INFORMAȚIEI     ȘI     COMUNICATIILOR     (TIC)     PENTRU    

O  ECONOMIE  DIGITALA  COMPETITIVA  

�  89

�1. Consolidarea   aplicațiilor   TIC   pentru   guvernare   electronică,     e-­‐learning,     incluziune  

digitală,  cultură  online  și  e-­‐sănătate;  

2. Dezvoltarea  produselor  și  serviciilor  TIC,  a  comerțului  electronic  și  a  cererii  de  TIC;  

3. Ex@nderea  conexiunii  în  bandă  largă  și  difuzarea  rețelelor  de  mare  viteză,  precum  și  spriji

nirea  adoptării  tehnologiilor  emergente  și  a  rețelelor  pentru  economia  digitală;    

!!!!Program  Operațional  Capital  Uman  (POCU)  

Axa  1:  :  INIŢIATIVA  ”LOCURI  DE  MUNCĂ  PENTRU  TINERI”  

1. Integrarea  durabilă  pe  piața  forței  de  muncă  a  @nerilor,  în  special  a  celor  care  nu  au    

un       loc  de    muncă,  care  nu    urmează    studii     sau    cursuri    de     formare,     inclusive    a    

@nerilor  care  se  confruntă  cu  riscul  excluziunii  sociale  și  a  @nerilor  din  comunitățile  margi

nalizate,    inclusiv    prin    implementarea    garanției  pentru  @neri;  

Axa  2:  ÎMBUNĂTĂŢIREA  SITUAŢIEI  TINERILOR  DIN  CATEGORIA  NEET  

2.1.integrarea  durabilă  pe  piața  forței  de  muncă  a  @nerilor,  în  special  a  celor  care  nu  au  un  loc

 de  muncă,    care    nu    urmează  studii  sau    cursuri    de  formare,  inclusiv    a    @nerilor    care    se    

confruntă     cu     riscul     excluziunii   sociale     și     a   @nerilor     din     comunitățile  marginalizate,    

inclusiv    prin  implementarea  garanției  pentru  @neri;  

Axa  3:  LOCURI  DE  MUNCĂ  PENTRU  TOŢI  

3.1.acces  la  locuri  de  muncă  pentru  persoanele  aflate  în  căutarea  unui  loc  de  muncă  și  pentr

u  persoanele   inac@ve,   inclusiv  pentru  șomerii  de   lungă    durată    și    pentru    persoanele    cu    

șanse     mici   de   angajare,   inclusiv   prin   iniția@ve   locale   de   angajare     și     sprijin     pentru    

mobilitatea  forței  de  muncă;  

�  90

�3.2.ac@vități   independente,   antreprenoriat     și     înființare     de     întreprinderi,     inclusiv    

a  unor  microîntreprinderi    și    a    unor    întreprinderi  mici    și  mijlocii  inovatoare;  

3.3.  adaptarea  la  schimbare  a  lucrătorilor,  a  întreprinderilor  şi  a  antreprenorilor;  

3.4.   modernizarea   ins@tuțiilor     pieței   forțelor     de   muncă,     precum   serviciile   publice     și    

private    de    ocupare    a     forței    de    muncă    și   îmbunătățind    sa@sfacerea    nevoilor    pieței    

forțelor    de  muncă,    prin    măsuri    de    s@mulare    a    mobilității  transnaționale    a    lucrătorilor    și    

prin    programe    de    mobilitate    și    printr-­‐o    mai    bună    cooperare    între    ins@tuții    și    părțile  

interesate  relevante    

Axa  4:  INCLUZIUNEA  SOCIALĂ  ŞI  COMBATEREA  SĂRĂCIEI  

4.1.  Integrarea    socio-­‐economică  a  comunităţilor  marginalizate,  cum  ar  fi  romii;  

4.2.  Dezvoltare  locală  plasată  sub  responsabilitatea  comunităţii;  

4.3.promovarea  antreprenoriatului  social  și  a  integrării  profesionale  în  întreprinderile  sociale  

și  promovarea  economiei  sociale    și  solidare  pentru  a  facilita  accesul  la  locuri  de  muncă;  

4.4.creșterea   accesului   la   servicii   accesibile,   durabile     și     de     înaltă     calitate,     inclusiv  

 asistență    medicală  și  servicii  sociale  de  interes  general.    

Axa  5:  EDUCAŢIE  ŞI  COMPETENŢE  

5.1.  reducerea  și  prevenirea  abandonului    școlar    @mpuriu    și    promovarea    accesului  egal    la    

învățământul    preșcolar,    primar    și  secundar    de  calitate,    inclusiv    la    parcursuri    de    învățare    

formale,    nonformale  și  informale  pentru  reintegrarea  în  educație  și  formare;  

5.2.  a)  îmbunătățirea  calității    și    a    eficienței     învățământului  terțiar    și    a    celui  echivalent    

și  a  accesului  la  acestea,  în  vederea  creșterii  par@cipării  și  a  nivelului  de  educație,  în  special    

pentru  grupurile  defavorizate;  

b)  Sporirea   relevanței    pe  piața   forțelor  de  muncă  a  educației     și  a   sistemelor  de   formare,    

facilitarea    tranziției    de    la    educație    la  piața    forțelor    de    muncă    și    consolidarea    formării  

 și  a  sistemelor    de  formare  profesională,  precum  și  a  calității   lor,   inclusiv  prin    mecanisme    

de    an@cipare    a    competențelor,  adaptarea    programelor    de    învățământ    și    ins@tuirea    și    

�  91

�dezvoltarea  unor  sisteme  de  învățare  la  locul  de  muncă,  inclusiv  a  unor  sisteme  de  învățare  d

uală  și  programe  de  ucenicie;  

!5.3.  a)  creșterea  accesului  egal    la    învățarea    pe    tot    parcursul    vieții    pentru    toate  grupele    

de   vârstă   în   cadre   formale,   nonformale     și     informale,     actualizarea     cunoș@nțelor,     a  

  competențelor   și   a   ap@tudinilor   forței   de   muncă   și   promovarea   unor     parcursuri     de  

 învățare    flexibile,  inclusiv  prin  orientarea  profesională  și  validarea  competențelo  dobândite;  

b)  sporirea  relevanței    pe  piața    forței    de    muncă    a    educației    și    a  sistemelor    de  formare,    

facilitarea  tranziției  de  la  educație  la    piața    forțelor    de    muncă    și    consolidarea    formării    și    

a  sistemelor  de  formare  profesională,  precum  și  a  calității   lor,   inclusiv  prin    mecanisme    de    

an@cipare     a     competențelor,   adaptarea     programelor     de     învățământ     și     ins@tuirea    

și  dezvoltarea  unor  sisteme  de  învățare  la  locul  de  muncă,  inclusiv  a  unor  sisteme  de  învățare  

duală  și  programe  de  ucenicie;    

4.3.3.  Alte  finanțari  disponibile  pentru  îndeplinirea  obiec@velor  locale,  regionale  și  naționale  

Fondurile  structurale  și  cel  de  coeziune  sunt  cele  mai  mari  finanțari  pe  care  România  le  are  la  

dispoziție  pentru  a  depași  criza  financiară  și  pentru  a  se  dezvolta  în  perioada  următoare.  

Aceste  finanțări  vor  fi  acompaniate  de  alte  finanțări  diponibile,  cum  ar  fi:  

!Granturi    EEA  (Finanțatori:  Norvegia,  Lichtenstein  si  Islanda)    

RO10  Copii  și  Bneri  în  situații  de  risc  și  InițiaBve  locale  și  regionale  pentru  reducerea  

inechitaBlor  naBonale  și  pentru  promovarea  incluziunii  sociale    

Obiec@v:  Întărirea  coeziunii  economice  și  sociale  la  nivel  național,  regional  și  local.  

Programul  se  adresează  nevoilor  specifice  ale  populației  Roma  prin  iniția@ve  inova@ve  care  să  

întărească  cooperarea  între  autoritățile  locale,  ONG-­‐uri  și  publicul  țintă.  

Programul  poate  să  abordeze  probleme  ca:   inegalitatea  socială,   incluziunea  socială,  crearea  

unor  noi  locuri  de  muncă,  copii  și  @neri  în  situații  de  risc,  crearea  de  creșe,  educația  inclusiv  

din  perspec@vă  mul@culturală.    

Municipalitățile  din  zone  dezavantajate  cu  un  procent  mare  de  populație  de  etnie  Romă  vor  

avea  prioritate.  

�  92

�RO02  Biodiversitate  și  servicii  ecosistemice  

Obiec@v:  Oprirea  pierderii  biodiversității  

Se  va  organiza  o  schemă  de  granturi  cu  sprijinul  ONG-­‐urilor.  

Granturi  Norvegiene  

PA20  Violența  domesBca  și  cea  bazată  pe  gen  

Aceste  finanțări  vor  fi  completate  de  finanțări  de  la  bugetul  de  stat  și  de  la  bugetul  Consiliului  

Județean  Ilfov.  

4.4.  Propuneri  de  proiecte  viitoare  

Pentru   perioada   următoare   de   programare   bugetară   europeană   2014-­‐2020,   orașul  

Pantelimon   intenționează   să   abordeze   proiecte   importante   de   infrastructură   mare   (apa,  

canal,   drumuri,   immobile),   infrastructură   socială   și   de   recreere.   Avem   în   vedere   realizarea  

unor  proiecte  de  inves@ții  după  cum  sunt  redate  în  Anexa  1.  

!!

Obiec@v:  Prevenirea  violenței  domes@ce  și  a  celei  bazate  pe  gen  

Principalul  obiec@v  al  acestui  program  este  să  reducă  violența  bazată  pe  gen  și  să  sprijine  

vic@mele  traficului  de  ființe  umane.

�  93