STATUL MAJOR AL FOR}ELOR TERESTRE REVISTÃ DE · PDF filerevista for]elor terestre...

revista

for]e

lor te

restre

REVISTÃ DE TEO

RIE MILITARÃ ED

ITATÃ DE

STATUL M

AJOR AL FO

R}ELOR TERESTRE

FON

DATÃ ÎN

1954 SUB TITLU

L “REVISTA ARMELO

R”

Anul LIIIN

r. 62007

Responsabilitatea integralã a asum

ãrii intelectuale a articolelortrim

ise redacþiei aparþine autorilor.

GR

AFIC

A:

Locotenent-colonel D

ragoº AN

GH

EL

AC

HE

[email protected]

CO

PYR

IGH

T:

sunt autorizate orice reproduceri, fãrã perceperea taxelor aferente, cu condiþia indicãrii exacte a num

ãrului ºi a dateide apariþie a publicaþiei.

Cuprins3

decem

brie, 200

7

Mesajul ºefului Statului M

ajor al Forþelor Terestre cu prilejul

deschiderii anului de instrucþie 20087

General-locotenent dr. Teodor F

runzeti

Transformarea For]elor Terestre

Liderul transform

aþional - agent al schimbãrii (1)

13C

ãpitan Radu A

drian MA

ND

AC

HE

Particularizarea leadership-ului în context organizaþional m

ilitar (1)17

Cãpitan lect.univ. D

umitru IA

NC

U,

Locotenent prep.univ. Alexandru B

AB

Oª

Perspective post-Praga la nivelul batalioanelor din forþele terestre23

Cãpitan O

vidiu LUN

GU

Tactic` de specialitatePsihologia supravieþuirii (1)

33Ionel IR

IMIA

Realizarea sistem

ului de comunicaþii la unitãþile logistice

39C

ãpitan George ZA

MÃ

CU

PRINS

Cuprins

Influenþa instrucþiei alpine ºi instrucþiei schiului asupra psihicului luptãtorului în m

ediul montan

47C

ãpitan Cezar P

OP

A, P

siholog Violeta P

OP

Opinii privind întrebuinþarea ºi conducerea artileriei terestre

în teoria ºi practica armatelor statelor m

embre N

AT

O59

Leontin ION

ESC

U

Tactic` de specialitateSupravieþuirea în zonele reci (1)

67Locotenent-colonel Ionel IR

IMIA

Artileria batalionarã - m

anevrabilitate ºi eficienþã în teren muntos 77

Cãpitan M

arius CO

STIN

Riscurile C

BR

N în teatrele de operaþii –

riscul nuclear85

Maior C

ostel GU

ªTER

IÞEA

NM

aior Gheorghe M

ITRIC

Ã

De ce este poloniul 210 o otravã puternicã?

99M

aior dr. Gabriel A

CH

IMM

aior dr. Daniel M

OªTE

AN

U

Teatre de opera]iiR

iscurile CB

RN

în teatrele de operaþii – riscurile EA

DA

103

Maior C

ostel GU

ªTER

IÞEA

NM

aior Gheorghe M

ITRIC

Ã

Suportul logistic al batalionului de infanterie în teatrul de operaþii (2)

117Locotenent F

elix CIU

MA

ªU

4w

ww

.rft.forter.ro

Cuprins

Logistic`Susþinerea logisticã în operaþiile de stabilitate ºi de sprijin

123M

aior Tatiana IOSIF

Influenþa inventarierii asupra realizãrii misiunii ºi obiectivelor ºi asupra

desfãºurãrii activitãþilor unitãþii militare

131C

ol.ing. Octavian G

HIO

C

Instruc]ie [i \nv`]`m#nt

Standardizarea ºi evaluarea în procesul de instrucþie (2)139

Sublocotenent Rãzvan A

NTÃ

LUC

ÃSublocotenent V

asile AR

DE

LEA

NU

Com

andã, leadership, managem

ent147

Locotenent Iulian Tudor P

lutonier Marian M

ica

Valenþele liderului de la nivel pluton

155P

lutonier-adjutant Mihaela P

AIC

U

Soldat/gradat voluntar - o carierã? (1)161

Locotenent-colonel ªtefan ªUV

EI

Dascãlul - flacãrã eternã

169P

rofesor Fãgel P

RO

BO

TEA

NU

Calitate ºi dezvoltare - prioritãþi ale învãþãm

ântului militar în centrele de

pregãtire ale armei

171Sublocotenent A

drian DU

RLIC

IOIU

Elem

ente conceptuale ºi acþionale privind activitatea de evaluare încadrul structurilor de vânãtori de m

unte179

Cãpitan E

manoil E

NIE

5d

ecembrie, 20

07

Cuprins

Tehnic` militar` [i arm

ament

Dezechilibrând forþa?

191Locotenent-colonel ing. D

aniel DID

ULE

SCU

Nevoia de tehnicã - una dintre m

arile probleme ale paraºutiºtilor

195Locotenent R

adu-ªtefan CO

TOR

OS

Soldatul viitorului - o perspectivã a cercetãrii militare rom

âneºti203

Maior dr.ing.Tiberius TO

MO

IAG

Ã

Telefonia m

obilã - studii de interes211

Maior dr. G

abriel AC

HIM

Maior dr. D

aniel MO

ªTEA

NU

Maºina de luptã a infanteriei M

LI-84M

„JDE

RU

L“

219Locotenent-colonel ing. E

ugen TAM

BA

Maºina de luptã a infanteriei am

ericane M2 B

radley229

Locotenent-colonel Dragoº A

NG

HE

LAC

HE

Blindatul rusesc B

MP-1

233Locotenent-colonel D

ragoº AN

GH

ELA

CH

E

Semnal editorial

Artileria - noi concepte acþionale, tendinþe de evoluþie ºi înzestrare


ragoº AN

GH

ELA

CH

E

Apãrarea colectivã a R

omâniei

243Iulian P

ATC

A

Modele m

atematice de calcul pentru sprijinul de geniu


ragoº AN

GH

ELA

CH

E

Arm

ele neconvenþionale ºi neletale247

Locotenent-colonel Dragoº A

NG

HE

LAC

HE

6w

ww

.rft.forter.ro

7d

ecembrie, 20

07

Mesajul

[efului Statului Major

al For]elor Terestre cu prilejul deschideriianului de instruc]ie 2008

Începem

un nou an plin de misiuni, obiective, provocãri

ºi responsabilitãþi. În perioada ianuarie – decembrie

2008, obiectivu

l general al in

strucþiei F

orþelor Terestre

îl vaconstitui realizarea/m

enþinerea capacitãþii operaþionale a struc-turilor m

ilitare, necesarã îndeplinirii misiunilor stabilite.

În contextul transformãrilor care au loc la nivelul organis-

mului m

ilitar pentru integrarea deplinã a Arm

atei Rom

âniei înstructurile euro-atlantice, unul din aspectele im

portante ale aces-tui proces îl reprezintã profesionalizarea m

ilitarilor. În anul 2007A

rmata R

omâniei a trecut de la sistem

ul pregãtirii populaþieipentru apãrare prin conscripþie, la un sistem

nou ºi democratic,

bazat pe voluntariat, care contribuie la dezvoltarea unei armate

moderne, interoperabilã cu arm

atele celorlalte state mem

breN

AT

O ºi U

E, form

atã din profesioniºti, luptãtori ºi specialiºti,

GEN

ERAL-LO

COTEN

ENT

DR. T

EOD

OR

FRUN

ZETI

8w

ww

.rft.forter.ro

cu misiunea de a garanta apãrarea suveranitãþii naþionale ºi

integritãþii teritoriale ºi de a îndeplini angajamentele m

ilitareasum

ate pe plan internaþional.A

nul 2008

aduce o

serie de

prioritãþi

în

dom

eniu

lin

strucþiei, în plan conceptual ºi al reglem

entãrii activitãþii deinstrucþie, ºi anum

e:creºterea

capacitãþii operaþionale

ºi decizionale

acom

andamentelor ºi forþelor pentru planificarea, pregãtirea ºi

executarea operaþiilor

militare,

conducerea ºi

întrebuinþareaforþelor în vederea îndeplinirii m

isiunilor;im

plementarea sistem

ului de evaluare a nivelului deoperativitate ;

folosirea procedurilor

de lucru

NA

TO

ºi

aînvãþãm

intelor desprinse în urma desfãºurãrii exerciþiilor de cer-

tificare ºi afirmare în 2007 ºi în anii anteriori;

implem

entarea prevederilor

„Doctrinei

instruiriiForþelor A

rmate”;

instruirea prin simulare a com

andamentelor la toate

nivelurile;creºterea eficienþei participãrii la exerciþii ºi activitãþide

instrucþie organizate

ºi desfãºurate

sub egida

NA

TO

/UE

/OSC

E;

realizarea nivelului necesar de instrucþie a forþelor des-tinate N

AT

O ºi a celor în dezvoltare pentru N

AT

O.

Profesionalizarea

armatei

presupune recrutarea,

pregãtirea ºi menþinerea în sistem

ul militar a unui corp valoros

de militari, capabili sã suplineascã prin pregãtire ºi dotare de

înalt nivel, reducerile de efective inerente procesului de transfor-m

are a armatei, dintr-o organizaþie bazatã pe forþa cantitativã,

într-una bazatã pe calitate, supleþe ºi mobilitate, capabilã sã dea

rãspunsul adecvat, în condiþiile diversificãrii spectrului de acþi-uni m

ilitare generate de riscurile, pericolele ºi ameninþãrile la

adresa securitãþii naþionale ºi colective.

Editorial

9d

ecembrie, 20

07

Instrucþia ºi exerciþiile în anul 2008 vor trebui sã aducã unplus în perfecþionarea deprinderilor pentru aplicarea tehnicilor,tacticilor ºi procedurilor N

AT

O astfel încât structurile din care

fac parte militarii Forþelor T

erestre sã poatã executa o gamã

largã de misiuni specifice, un rol foarte im

portant revenind structurilor de la baza ierarhiei m

ilitare (grupe, echipe, echipaje). Forþele T

erestre sunt expresia demnitãþii, a curajului ºi a

spiritului de jertfã cu care înaintaºii noºtri au scris istoria. Astãzi

tot aceste forþe proiecteazã cu tenacitate coordonatele securitãþiizilei de m

âine, prin efortul cotidian ºi, de multe ori, anonim

însãedificate prin structuri m

ilitare fiabile ºi moderne, care au

capacitatea ºi agilitatea acþionalã pentru a rãspunde adecvatprovocãrilor actuale.

Cu toþii avem

datoria sã îndeplinim cu cinste îndatoririle

ce ne revin, sã ne însuºim tem

einic cunoºtinþele militare ge-

nerale ºi de specialitate, sã ne dezvoltãm deprinderile dem

onstratepe tim

pul evaluãrii în vederea afirmãrii în anii precedenþi.

În sãlile

de specialitate,

în poligoane,

în tabere

deinstrucþie ºi pe tim

pul exerciþiilor, trebuie sã dovedim interes ºi

preocupare permanentã pentru perfecþionarea deprinderilor în

mânuirea cu precizie a arm

amentului, a tehnicii ºi echipa-

mentelor din înzestrare ºi pentru aplicarea tehnicilor, tacticilor ºi

procedurilor NA

TO

. Tehnica, oricât de m

odernã ar fi, dispune deanum

ite performanþe. C

el care o pune în valoare este specialis-tul, cel care îi dãruieºte o parte din sufletul sãu. N

umai investind

în ea tot ceea ce avem m

ai bun, putem continua, la un nivel supe-

rior, tradiþiile glorioase ale armei în care ne desfãºurãm

activi-tatea cu profesionalism

. C

omandanþilor de plutoane le aduc în atenþie cã una din

sarcinile importante pe care le au în acest an de instrucþie este

aceea de a-i pregãti metodic pe com

andanþii de grupe ºi a-i trans-form

a în principali instructori. Subofiþerilor

ºi m

aiºtrilor m

ilitari, com

andanþilor de

Mesajul ºefului Statului M

ajor al Forþelor Terestre

10w

ww

.rft.forter.ro

grupe, ºefilor de echipe ºi echipaje le cer sã manifeste exigenþã

în instruirea subordonaþilor ºi sã aibã permanent în vedere cã

principala lor responsabilitate este de a instrui, disciplina ºim

otiva militarii din subordine. O

atenþie deosebitã trebuie acor-datã respectãrii ordinii ºi disciplinei m

ilitare, fundamentul sãnã-

tos al

armatei.

Disciplina,

clãditã pe

înþelegerea datoriei

ostãºeºti, pe simþul patriotic al fiecãruia dintre noi, trebuie sã

caracterizeze viaþa noastrã de zi cu zi. Modernizarea arm

atei nunum

ai cã nu presupune, în vreun fel, renunþarea la rigorile disci-plinei, ci dim

potrivã, spiritul nou al democraþiei m

ilitare seafirm

ã prin consolidarea disciplinei militare ferm

e, princreºterea coeziunii arm

atei, prin raporturi ierarhice bazate peîncredere, onoare, stim

ã ºi respect reciproc, prin spiritul deechipã.Soldaþilor ºi gradaþilor voluntari þin sã le ream

intesc cãrezultatele pe care le vor avea pe parcursul anului de instrucþiesunt cele care-i vor recom

anda pentru a trece în corpul maiºtrilor

militari ºi subofiþerilor ºi a prom

ova în cariera militarã.

Cu prilejul începerii anului de instrucþie, vã urez tuturor,

succese, atât pe plan profesional cât ºi pe plan personal, ºi multã

sãnãtate.D

um

nezeu

sã vã ajute ºi sã vã b

inecu

vânteze!

Editorial

TRANSFO

RMAREA

FOR}ELO

RTERESTRE

13d

ecembrie, 20

07

Liderul transforma]ional –

agent al schimb`rii

(1)Existã oare vreun dom

eniu al vieþii ºi practicii socialecare sã nu fie interesat de problem

atica extrem de

vastã ºi teribil de actualã a conducerii? Greu de exem

plificat!N

ecesitatea conducerii vieþii sociale, ca ºi a diverselor eisistem

e ºi subsisteme, este acerb m

anifestatã, actualmente fiind

numeroºi specialiºti care afirm

ã cã dezvoltarea socialã ºi eco-nom

icã a organizaþiilor ºi, nu în subsidiar, a societãþii în ansam-

blul ei, evoluþia ºi succesul acestora, sunt rezultatul conducerii.C

a atare, leadership-ulºi liderii au o semnificaþie deosebitã atât

pentru prezent, cât ºi pentru viitor, fiind, fãrã îndoialã, aspectevitale ale funcþionãrii oricãrei organizaþii.

Lead

ership

-ulreprezintã influenþa pe care anum

ite per-soane (liderii) o exercitã asupra altora în vederea atingerii obiec-tivelor, într-un context organizaþional. Im

portanþa acestuia în

CÃ

PITAN

RA

DU

AD

RIAN

MA

ND

ACH

E

14w

ww

.rft.forter.ro

cadrul organizaþiei a crescut pe mãsurã ce m

ediul a devenit mai

volatil ºi competitiv, iar oam

enii mai bine pregãtiþi ºi m

ai infor-m

aþi.L

iderii motiveazã, inspirã, induc elan, influenþeazã oam

e-nii ºi sunt urm

aþi de cãtre aceºtia. Ei stabilesc direcþia de dezvol-

tare a organizaþiei - ceea ce presupune dezvoltarea viziunii ºielaborarea strategiei, m

obilizeazã subordonaþii – comunicându-le

direcþiile de acþiune, imprim

ã elan - câºtigându-le devotamentul

ºi fiind urmaþi de cãtre aceºtia, îi m

otiveazã ºi îi inspirã – ceea cepresupune sã le satisfacã nevoile ºi em

oþiile, sã le punã în evi-denþã valorile.

Încã de la început vreau sã menþionez cã în acest articol

nu mi-am

propus sã fac pledoarie pentru vreun tip sau stil deleadership, ci doar sã prezint un tip de lider – cel transform

aþio-nal- ºi, im

plicit, sã evidenþiez principalele trãsãturi ale leader-ship-ului de acest gen, un leadership ce înglobeazã elem

entetranzacþionale, carism

atice, ale genului bazat pe principii, vizio-nar, m

ultiplicator ºi, nu în subsidiar, ale celui bazat pe inteligenþaem

oþionalã. N

oþiunile „leadership trasformaþional”

ºi „lider transfor-m

aþional”au fost folosite pentru prim

a oarã de cãtre James

MacG

regor Burns în lucrarea sa „Leadership”

din 1978. În anii’80 a început fundam

entarea teoretico-metodologicã a acestui tip

de leadership (Bernard B

ass, Bennis ºi N

anus), iar în anii ’90 auapãrut legiuni întregi de cercetãtori pe tem

atica leadershipuluitransform

aþional (T

ichy ºi

Devanna,

Den

Hartog,

House,

Delbecq, T

aris etc.).E

xistã situaþii deosebite, când liderii au o viziune nouã ºiîndrãzneaþã pe care o transm

it subordonaþilor, câºtigându-le devo-tam

entul ºi implicarea.

Un astfel de leadership se num

eºte leadership transfor-m

aþional, pentru cã liderul schimbã, în m

od decisiv, convingerileºi atitudinile subordonaþilor, pentru a corespunde noii viziuni.

Transformarea F

orþelor Terestre

15d

ecembrie, 20

07

Liderul transform

aþional este „responsabil” de o dublã transfor-m

are: pe de o parte, transformarea subordonaþilor, ºi pe de altã

parte, transformarea organizaþiei în ansam

blul ei.Într-o organizaþie, schim

barea poate fi perceputã atât caºansã de a m

odifica o anumitã stare care nem

ulþumeºte, cât ºi ca

ameninþare a situaþiei, a poziþiilor ºi privilegiilor actuale. Indife-

rent de situaþie, implem

entarea sa se dovedeºte a fi extrem de di-

ficilã, ca rezultat al acþiunii conjugate a unui ansamblu de cauze,

care pot avea un impact negativ asupra procesului de schim

bareorganizaþionalã.

Desigur, toþi liderii, indiferent de tipul acestora, se ocupã

de influenþã ºi schimbare. D

ar schimbarea are ºi ea m

ai multe

valenþe. Liderul transform

aþional este „responsabil” pentru schim-

bãrile profunde ºi pozitive ale oamenilor ºi organizaþiei pe care

o conduce, el este „responsabil” pentru transformarea acestora

cu acordul ºi ajutorul necondiþionat al subordonaþilor, care credºi urm

eazã viziunea liderului. Pentru cã liderul este cel care seocupã de schim

bare, se spune cã dacã vrei sã vezi dacã un mana-

ger este ºi lider – pune-l sã facã o schimbare m

ajorã în organiza-þie. V

a influenþa el oamenii? V

a fi urmat el de subordonaþi? D

acãda, atunci este un lider, ºi nu unul oarecare, ci un lider bun.

Cum

se poate aceasta când, în general, schimbarea nu este

doritã de oameni, cei m

ai mulþi preferând stabilitatea, continuita-

tea? Dar fãrã schim

bare nu putem avansa, nu devenim

mai efi-

cienþi, mai perform

anþi, nu ne putem dezvolta. A

cest lucru estevalabil atât la nivel individual, cât ºi la nivel organizaþional. N

iciindividul ºi nici organizaþia, indiferent de tipul acesteia ºi m

ediulîn care fiinþeazã, nu pot evolua fãrã schim

bare. Cum

sã devenimm

ai performanþi, cum

sã devenim m

ai buni, dacã noi rãmânem

aceiaºi, dacã nu ne schimbãm

?A

ºa cum am

spus, schimbarea este responsabilitatea lide-

rului, însã transformarea organizaþionalã este responsabilitatea

liderului transformaþional. A

cesta nu face doar schimbãri prin

Liderul transformaþional - agent al schim

bãrii

16w

ww

.rft.forter.ro

care sã eficientizeze activitatea organizaþiei, schimbãri urm

ãritede orice tip de lider, ci transform

ãri profunde ale oamenilor ºi

organizaþiei în ansamblul ei.

Pe de altã parte, schimbarea este inevitabilã! E

a face partedin viaþã, din existenþã – se produce peste tot în jurul nostru ºiperm

anent. Totul se schim

bã, totul se transformã: m

ediul, socie-tatea, organizaþiile, situaþiile, noi ne schim

bãm perm

anent (acu-m

ulãm inform

aþii, ne dezvoltãm, îm

bãtrânim etc.). Însã schim

-barea poate avea valenþe pozitive sau negative. D

e exemplu,

orice organizaþie se schimbã: dacã este lãsatã la voia întâm

plãrii,ea îºi schim

bã ºi trendul ºi direcþia, devinind din ce în ce mai

neperformantã – eºuând pe o direcþie necontrolatã. În asem

eneasituaþii, organizaþiile pot fi asem

ãnate cu niºte vehicule – carem

erg singure, dar numai la vale ºi într-o direcþie aleatoare. În

schimb, dacã organizaþia este condusã de un lider, acesta deter-

minã ºi produce schim

barea, dar este o schimbare planificatã ce

îndreaptã oamenii spre progres ºi dezvoltare.

Leadership transformaþional înseam

nã conturarea ºi trans-m

iterea unei viziuni noi ºi deosebite care insuflã o realã anga-jare în rândurile subordonaþilor. L

eadership-ul transformaþional

presupune creºterea ataºamentului em

oþional al subordonaþilorfaþã de organizaþie, creºterea resurselor lor m

otivaþionale, identi-ficarea personalã a subordonaþilor cu conducãtorii, îm

pãrtãºireaviziunii conducãtorilor ºi trecerea ei în fapt.

(contin

uare în

nr. 1 d

in 2008)

Transformarea F

orþelor Terestre

17d

ecembrie, 20

07

Particularizarea leadership-ului în contextorganiza]ional m

ilitar (1)D

efiniþiile conducerii variazã în funcþie de accentulpus pe abilitãþile conducãtorului, trãsãturile de per-

sonalitate, relaþiile de influenþã, orientarea cognitivã faþã de ori-entarea em

oþionalã, orientarea individualã faþã de orientarea degrup, accentul pus pe ego faþã de accentul pus pe interesele co-lective. D

e asemenea, definiþiile variazã prin m

odul în care sunt,dupã natura lor, descriptive sau norm

ative1. C

onceptul de lea-dership

(desemneazã însãºi activitatea de conducere) a fascinat

dintotdeauna gânditorii, încã din timpurile de dem

ult. Ca urm

a-re, existã o literaturã abundentã despre stilurile de leadership ºiprincipiile care le conþin.

Un leadership eficace se im

pune în toate sferele de activi-tate, cum

ar fi: industria, politica sau armata, acesteia din urm

ãfiindu-i absolut necesarã. Fãrã un leadership puternic este foarte

CÃ

PITAN

LECT.UN

IV. DU

MITRU

IAN

CU

LO

COTEN

ENT

PREP.UN

IV. ALEX

AN

DRU

BABO

ª

18w

ww

.rft.forter.ro

puþin probabil ca o armatã sã poatã sã-ºi concentreze eforturile ºi

mem

brii sãi pentru a reuºi sã atingã scopul propus, fapt esenþialîn succesul m

isiunilor specifice. Un leadership puternic este aso-

ciat cu niveluri ridicate de coeziune ºi elaborarea unui obiectivcom

un, care joacã un rol primordial în reuºita tuturor operaþiu-

nilor militare.

Leadership-ul, concept extrem

de complex care face apel

la numeroase valori, depinde foarte m

ult de context. Nu putem

afirma cã avem

o definiþie universal recunoscutã ºi acceptatã.M

ai degrabã putem recunoaºte diverse valori, calitãþi ale lideru-

lui care, combinate, form

eazã ceea ce noi numim

leadership.Persoanele dotate cu aceste calitãþi sunt considerate ca fiind li-deri care, în funcþie de eficacitatea într-o situaþie datã, sunt jude-caþi ca buni sau rãi.

Una din cele m

ai des acceptate definiþii ar fi: „Un lider

este acela care influenþeazã persoane ºi proiecte spre calea suc-cesului”. A

influenþa nu înseamnã a m

anipula. Influenþa esteconstituitã de capacitatea de grupare ºi canalizare a com

peten-þelor grupului spre reuºitã, de capacitatea de a analiza corect ºiobiectiv o problem

ã, de a defini clar obiectivele, de a elabora so-luþii optim

e, de a planifica ºi realiza etapele în atingerea obiec-tivelor. L

iderul în zilele noastre joacã rolul de coach(antrenor),

el motiveazã ºi coordoneazã echipa sa pentru a se im

plica activîn procesul decizional. În esenþã, cea m

ai importantã caracteris-

ticã a leadership-ului constã în capacitatea liderului de a-i facepe oam

eni sã acþioneze. Prin leadership nu se înþelege doar autoritatea, ci ºi capa-

citatea de a dirija alte persoane. Un com

andant nu va fi niciodatãlider dacã nu va face nim

ic practic pentru a influenþa ºi inspirasubordonaþii sãi

2. În realitate, comandantul nu devine lider decât

dacã este acceptat în acest mod de subordonaþi. L

eadership-ulnecesitã m

ult mai m

ult decât competenþe în gestionare sau auto-

ritate legalã. Liderul este acela care îi m

otiveazã pe ceilalþi mem

-

Transformarea F

orþelor Terestre

19d

ecembrie, 20

07

bri, unitar. Posturile de autoritate ºi prestigiu au multe în com

uncu leadership-ul, dar nu trebuie sã coincidã neapãrat cu el.

Prin cuvintele ºi acþiunile lor, liderii îi incitã pe toþi din ju-rul lor sã se subscrie la o m

isiune comunã ºi sã creadã cã totul

este posibil. Liderii constituie o sursã inepuizabilã de energie ºi

entuziasm. E

i creeazã scânteia care aprinde flacãra, dupã caregãsesc m

ijloacele necesare pentru a alimenta focul.

Lead

ership

militar ºi lead

ership

civil

Diferenþa între etica m

ilitarã ºi etica administrativã este

foarte importantã. Faþã de civilii care lucreazã pentru o între-

prindere privatã sau de stat, militarii sunt condiþionaþi de posibili-

tatea de a muri pentru þara lor, dacã este nevoie. D

e aceea sevorbeºte, de m

ulte ori, de „responsabilitatea nelimitatã“ a m

ilita-rilor

3. În plus, un lider militar are sarcina de a se ocupa perm

a-nent de binele subordonaþilor sãi, pe care nu îi poate trata ca sim

-ple m

ijloace de ajutor în avansarea în carierã. De exem

plu, sesusþine faptul cã eºecul am

ericanilor din Vietnam

s-a datorat, înfoarte m

are mãsurã, ofiþerilor, care nu au þinut cont de subordo-

naþi, ci erau motivaþi de interesul personal, ignorând total sacri-

ficiul de sine ºi încrederea reciprocã, valori care caracterizeazãetica m

ilitarã tradiþionalã. Mai concret, un m

odel de gestionareaxat pe eficacitate adm

inistrativã ºi interes personal este contrareticii m

ilitare tradiþionale ºi umbreºte conceptul de coeziune ºi

unitate militarã.

Studiile din ultimul tim

p au arãtat cã o mare parte din

mem

brii forþelor armate m

oderne susþin aceastã eticã tradiþiona-lã de sacrificiu, iar cealaltã parte cred cã serviciul m

ilitar nu poa-te fi considerat o sim

plã slujbã, cã este un mod de viaþã. D

inaceste studii a rezultat cã m

ilitarii susþin ferm etica m

ilitarã care-idiferenþiazã de viaþa civilã, dar ºi cã viaþa personalã le este dras-tic influenþatã de exigenþele vieþii m

ilitare. Acesta este un aspect


ilitar

20

ww

w.rft.forter.ro

de influenþã civilã asupra armatei care cauzeazã neliniºte în rân-

dul militarilor. A

r fi doar un exemplu pentru a sublinia nevoia de

armonizare a calitãþilor care se cer unui lider m

ilitar, þinându-secont ºi de aspectele vieþii civile ºi personale ale subordonaþilor.

Particu

larizarea teoriilor leadersh

ip-u

lui

la med

iul m

ilitar

Din teoriile conceptuale ºtim

cã leadership-ul necesitã de-prinderi pentru prelucrarea inform

aþiilor ºi deprinderi cognitivecum

ar fi: învãþarea, mem

oria, rezolvarea problemelor, procese-

le decizionale, integrarea informaþiilor, abstractizarea, pãrerile

personale ºi un cadru cuprinzãtor ºi complex de referinþe. M

aim

ult, cu cât liderul este mai experim

entat, cu atât sunt mai nece-

sare procesele cognitive. Aceasta rezultã în prim

ul rând din res-ponsabilitãþile crescânde raportate la poziþia în cadrul organiza-þiei, iar în particular, raportate la planificarea pe term

en lung, an-gajarea în m

ediul exterior al organizaþiei, crearea de politici or-ganizaþionale, dezvoltarea reþelei inform

aþionale.V

iitorii lideri militari trebuie sã posede niveluri cognitive

de mare com

plexitate pentru a înþelege mediile com

plexe, vola-tile ºi probabilistice, pentru a construi un plan sau o viziune pen-tru viitor. E

ºecul în realizarea acestei viziuni va avea ca rezultatînfrângerea

4. Liderii care sunt m

ai dotaþi din punct de vedere alcom

plexitãþii cognitive sunt mult m

ai în mãsurã sã înþeleagã ºi

sã identifice ceea ce este decisiv, culminant, având aceleaºi in-

formaþii ca ºi ceilalþi. A

bilitatea de a vedea corect câmpul de lup-

tã este esenþialã în succesul comenzii. C

u cât mai m

are estecapacitatea cognitivã a liderilor, cu atât m

ai puternicã este fun-daþia pe care procesul de com

andã al întregii bãtãlii este clãdit5.

Teoriile com

portamentale se concentreazã pe abilitatea li-

derului de a-ºi adapta comportam

entul în funcþie de situaþie.D

acã am com

para teoriile conceptuale cu cele comportam

entale,

Transformarea F

orþelor Terestre

21

decem

brie, 200

7

am vedea cã un plan de acþiune bine gândit ºi folosirea abilitã-

þilor cognitive ale liderilor sunt mult m

ai eficace când sunt im-

plementate de un lider al cãrui com

portament este în conform

i-tate cu cerinþele situaþiei. D

eci, aceste douã seturi de teorii suntcom

plementare.

Spre deosebire de cele douã teorii de mai sus, care se

axeazã pe ceea ce reprezintã leadership-ul, teoriile strategice deluare a deciziilor se concentreazã pe m

odul în care liderii îºi ducm

unca la bun sfârºit. Aceste teorii explicã procese ca: analiza

mediului, interpretare, luarea deciziilor, prin care liderii încearcã

sã alinieze activitãþile organizaþiei cu oportunitãþile sau amenin-

þãrile din exteriorul organizaþiei. Teoriile strategice de luare a

deciziilor, cu accentuarea activitãþii de prelucrare ºi scanare acondiþiilor interne ºi externe, având ca urm

are crearea unei di-recþii corecte pentru organizaþie, neglijeazã procesele folosite delideri pentru a m

otiva subordonaþii înspre acþiune. De aceea, au

apãrut teoriile leadership-ului vizionar ºi inspiraþional, pentru alua în considerare acest aspect. A

ceste teorii se bazeazã pe lide-rii experim

entaþi pentru a formula ºi im

plementa o direcþie pen-

tru organizaþie, printr-o formulare bazatã pe valori. V

iziunea li-derilor reprezintã ceea ce este posibil, dezirabil ºi intenþionatpentru viitor, astfel furnizând un sens direcþional ºi inspirând peceilalþi sã-l urm

eze. E

ventualele modele ale leadership-ului furnizeazã înþele-

gere în relaþiile lider-subordonat, punându-se accentul pe necesi-tatea liderilor de a folosi stiluri de leadership variate, în concor-danþã cu caracteristicile subordonaþilor ºi ale m

ediului organiza-þional sau exterior. M

ai mult, cercetãrile em

pirice asupra teorii-lor com

portamentale sunt în sprijinul noþiunii cã liderul care

aplicã recompense în concordanþã cu perform

anþele subordona-þilor este m

ai în mãsurã sã creascã perform

anþa ºi satisfacþia înrândul lor. T

otuºi, multe com

portamente care sunt critice com

-portam

entului organizaþional efectiv sunt greu de identificat ºi


ilitar

22

ww

w.rft.forter.ro

monitorizat. D

eci, vedem cã fiecare din teoriile prezentate ante-

rior au câte ceva de adãugat la corpul ºi ºtiinþa leadership-ului,dar niciuna nu este în m

ãsurã sã-l construiascã sau defineascãsingurã.

Este bine ºtiut cã ierarhiile naturale se afirm

ã singure, in-diferent dacã fiinþele um

ane se organizeazã pentru a lupta sau am

unci, ºi aceastã structurã este indiferentã la faptul cã aceste ie-rarhii se constituie într-o fabricã m

icã dintr-o comunã, sau într-o

firmã high-tech dintr-un oraº. C

u cât urci mai m

ult în aceastãierarhie, cu atât m

ai mult creºte com

plexitatea nivelului cognitivcerut. A

dicã, aplicat mediului organizaþional m

ilitar, nivelulcom

plexitãþii cognitive trebuie sã creascã o datã cu gradul. Li-

derii militari de la cel m

ai mare nivel trebuie sã posede un nivel

de complexitate cognitivã încât sã fie în m

ãsurã sã înþeleagã me-

diile extrem de com

plexe, volatile ºi probabilistice ºi sã constru-iascã un plan pentru viitor, o viziune.

(contin

uare în

nr. 1 d

in 2008)

Note:

1. Den H

artog, D.N

. Koopm

an, Leadership in O

rganiza-tions, vol. 2, L

ondon, Sage P

ublications, 2001.2. M

DN

, The O

fficer, Winnipeg, Instruction M

aterial forC

anadian Forces, 1978, p. 27-28.

3. Sir John W

. Hackett,

The P

rofession of Arm

s, London,

Tim

e Publishing C

o., p. 63.4. R

.L. P

hillips, J.G. H

unt, Strategic Leadership. A

Multi-

organizational Perspective, C

onnecticut, Greenw

ood Publishing

Group, Inc., 1992.

5. D. R

eisweber, B

attle Com

mand. In: “M

ilitary Review

“,77(5),

1997.

Transformarea F

orþelor Terestre

23

decem

brie, 200

7

Perspective post-Pragala nivelul batalioanelordin for]ele terestre

Sum

mit-ul de la Praga, care s-a desfãºurat în perioada

21-22 noiembrie 2002, a reprezentat un m

oment defi-

nitoriu pentru NA

TO

ºi pentru Europa. D

eciziile adoptate la Pragade cãtre liderii A

lianþei au pus capãt definitiv diviziunilor careau m

arcat Europa în secolul X

X ºi au generat un proces de m

o-dernizare m

enit sã confere NA

TO

capacitatea de a gestiona pro-vocãrile la adresa securitãþii în secolul X

XI. În cadrul acestui pro-

ces, liderii NA

TO

ºi-au manifestat angajam

entul de a menþine

Alianþa ca instituþie centralã pentru apãrarea colectivã, consul-

tãri pe probleme de securitate ºi acþiuni m

ilitare multinaþionale.

Extinderea A

lianþei consolida NA

TO

în mai m

ulte privin-þe, conferindu-i o capacitate m

ãritã de a gestiona atât misiunile

sale tradiþionale, cât ºi cele noi în domeniul securitãþii. D

in punctde vedere politic, noii m

embri constatã un rol extins al N

AT

O în

CÃ

PITAN

OV

IDIU

LUN

GU

24

ww

w.rft.forter.ro

proiectarea ºi managem

entul securitãþii mem

brilor aliaþi în afarazonei de responsabilitate tradiþionale, pe o arie m

ai largã în spa-þiul euroatlantic.

La Praga, A

lianþa a adoptat o serie de mãsuri m

enite sã con-tribuie la echiparea N

AT

O pentru întregul spectru de m

isiuni mi-

litare moderne, având în vedere cã forþele tradiþionale, cu m

obili-tate redusã, adaptate R

ãzboiului Rece, nu m

ai sunt relevante.A

ceasta înseam

nã cã N

AT

O treb

uie sã-ºi creeze forþe cap

a-b

ile sã se dep

laseze rapid

ºi pe d

istanþe m

ai mari, sã ap

licem

ai eficient forþa m

ilitarã ºi sã fie capab

ile sã se autosu

sþinã.

În acest scop, liderii NA

TO

au adoptat o abordare bazatã pe treipiloni pentru îm

bunãtãþirea capacitãþilor de apãrare ale Alianþei:

o nouã iniþiativã a capacitãþilor- A

ngajamentele de la Praga

privind capacitãþile, crearea unei forþe de rãspuns NA

TO ºi efi-

cientizarea structurii militare de com

andã.T

ema acestui articol a determ

inat analizarea transformãri-

lor ºi perspectivelor post-Praga, reflectate la nivel tactic, bata-lion, din punct de vedere al abordãrii celor trei piloni stabiliþi laPraga. C

e înseamnã transform

are? Se poate argumenta cã scopul

transformãrii este acela de a m

enþine Arm

ata Rom

âniei relevan-tã pentru m

ediul de securitate ºi capabilã sã îºi îndeplineascã înm

od eficient rolurile pe care puterea politicã doreºte ca armata sã

ºi le asume, în contextul noilor am

eninþãri ºi pericole existente.P

ilonu

l un

u - A

ngajam

entele d

e la Praga p

rivind

ca-p

acitãþilePrin noua iniþiativã a capacitãþilor, aliaþii, în m

od indivi-dual, s-au angajat ferm

, din punct de vedere politic, sã consoli-deze capacitãþile în m

ai mult de 400 de dom

enii specifice. Aces-

tea acoperã urmãtoarele opt dom

enii: • apãrare în dom

eniile nuclear, radiologic, biologic ºi chi-m

ic;• inform

aþii;

Transformarea F

orþelor Terestre

25

decem

brie, 200

7

• supraveghere ºi identificare a þintelor;• supraveghere aer-sol;• com

andã, control ºi comunicaþii;

• creºterea eficacitãþii acþiunilor de luptã, inclusiv muniþie

ghidatã de înaltã precizie ºi capacitãþi de suprimare a apãrãrii

antiaeriene a inamicului, capacitãþi de transport strategic aerian

ºi naval;• realimentare cu com

bustibil în aer;• unitãþi dislocabile de sprijin de luptã ºi sprijin logistic. P

ilonu

l doi - F

orþa de R

ãspu

ns N

AT

O (N

AT

O R

es-p

onse F

orce - NR

F)

Conceptul de N

RF a apãrut ca urm

are a necesitãþii asigu-rãrii unei forþe cu tehnologie avansatã, flexibilã, m

obilã, interope-rabilã ºi sustenabilã, incluzând com

ponente terestre, navale ºiaeriene, pregãtitã sã se deplaseze rapid oriunde ar fi necesar.

Scopul acestei forþe este în primul rând acela de a asigura

o forþã cu nivel înalt de operativitate, capabilã sã se deplasezerapid oriunde i se va cere, sã execute o gam

ã largã de misiuni ale

Alianþei. În al doilea rând, N

RF este un catalizator pentru con-

centrarea ºi promovarea perfecþionãrii capacitãþilor m

ilitareale

Alianþei ºi pentru continuarea transform

ãrii acestora în scopuldea putea gestiona provocãrile din ce în ce m

ai evoluate la adresasecuritãþii.

Pilon

ul trei - N

oua S

tructu

rã Militarã d

e Com

and

ãPrin principiile andorsate la Praga, noua structurã de co-

mandã va fi m

ai suplã, mai eficientã, m

ai practicã ºi mai m

obilã. C

are sunt transformãrile ºi perspectivele post-Praga re-

flectate la nivel tactic? Pentru a avea rãspunsul la aceastã între-bare, trebuie sã identificãm

scopul fundamental, obiectivele, di-

recþiile de acþiune ºi etapele transformãrii A

rmatei R

omâniei con-

form Strategiei de transform

are a Arm

atei Rom

âniei, precum ºi

locul ºi rolul batalioanelor din forþele terestre transformate sau

nu dupã Praga.

Perspective post-P

raga la nivelul batalioanelor din forþele terestre

26

ww

w.rft.forter.ro

La nivel naþional, scopul fundam

ental al transformãrii ar-

matei îl constituie realizarea noilor capabilitãþi prin care R

omânia

va rãspunde provocãrilor actuale ºi viitoare din mediul de secu-

ritate. Acestea vor asigura îndeplinirea cerinþelor specifice pre-

vãzute în Constituþie, a angajam

entelor asumate de R

omânia faþã

de NA

TO

, Uniunea E

uropeanã, precum ºi în cadrul iniþiativelor

regionale ºi coaliþiilor. T

ransformarea A

rmatei R

omâniei are ca ob

iectiv general

realizarea unei structuri moderne, com

plet profesionalizate, cuun grad sporit de m

obilitate, eficientã, flexibilã, dislocabilã, sus-tenabilã, având capacitatea de a acþiona întrunit ºi de a fi anga-jatã într-un spectru larg de m

isiuni.M

aterializarea obiectivului general al procesului de trans-form

are este susþinut de proiectele de viitor, care cuprind urmã-

toarele direcþii d

e acþiun

e:• asum

area ºi îndeplinirea obligaþiilor faþã de NA

TO

;• pregãtirea ºi participarea la m

isiunile UE

;• rem

odelarea structurii de comandã ºi control;

• remodelarea structurilor de suport logistic;

• realizarea sistemelor C

4I2SR

ºi informatizarea A

rmatei

Rom

âniei;• m

odernizarea managem

entului resurselor umane;

• creºterea calitãþii vieþii personalului;• rem

odelarea învãþãmântului m

ilitar;• optim

izarea Sistemului de Planificare, Program

are, Bu-

getare ºi Evaluare;

• modernizarea coordonatã a echipam

entelor militare;

• remodelarea sistem

ului „Intelligence”;• rem

odelarea sistemului m

edical al armatei.

Dem

ersurile pentru modernizare ºi realizare a interopera-

bilitãþii vor cuprinde trei etape distincte, determinate de restruc-

turarea structurii de forþe, termenele angajate faþã de A

lianþã pen-

Transformarea F

orþelor Terestre

27

decem

brie, 200

7

tru îndeplinirea cerinþelor Obiectivelor Forþei, precum

ºi de ce-rinþele procesului de integrare în N

AT

O ºi U

E:

- E

tapa

finalizãrii

restructu

rãrilor d

e b

azã (2005-

2007);- Etap

a integrãrii op

eraþionale d

eplin

e în N

AT

O ºi

Un

iun

ea Eu

ropean

ã (2008-2015);- E

tapa in

tegrãrii tehn

ice dep

line în

NA

TO

ºi Un

iun

eaE

urop

eanã (2016-2025).

La acest m

oment ne aflãm

la finele etapei I, de finalizarea restructurãrilor de bazã, m

oment la care în forþele terestre pot

fi identificate, dupã tipul ºi misiunile pe care le au, urm

ãtoarelebatalioane:

• batalioane luptãtoare, de sprijin de luptã sau sprijin lo-gistic, operaþionalizate ºi afirm

ate NA

TO

;• batalioane luptãtoare, de sprijin de luptã sau sprijin lo-

gistic, în curs de operaþionalizare ºi afirmare;

• batalioane luptãtoare din forþele de generare/regeneraredestinate sã participe la m

isiuni internaþionale sub egida NA

TO

,O

NU

sau OSC

E;

• batalioane luptãtoare, de sprijin de luptã sau sprijin lo-gistic, din forþele de generare/regenerare;

• batalioane mixte, cu m

isiuni de sprijin. C

are sunt transformãrile

care au avut loc la nivelul aces-tor structuri?

Din punct de vedere al pilonului I privind capacitãþile, pu-

tem sesiza încã din detalierea tipurilor de batalioane, diferenþe

de asigurare a capacitãþilor structurilor. Astfel, pentru batalioa-

nele ºi structurile luptãtoare, de sprijin sau deservire, operaþiona-lizate ºi afirm

ate NA

TO

, putem afirm

a cã transformãrile reali-

zate la acest mom

ent ne îndreptãþesc sã spunem cã acestea aco-

perã majoritatea dom

eniilor identificate la Praga: apãrarea în do-m

eniile nuclear, radiologic, biologic ºi chimic, inform

aþii, co-m

andã, control ºi comunicaþii, creºterea eficacitãþii acþiunilor de

Perspective post-P


28

ww

w.rft.forter.ro

luptã ºi unitãþi dislocabile de sprijin de luptã ºi sprijin logistic. Încontinuare, principala provocare constã în asigurarea unui m

ana-gem

ent eficient al resurselor financiare ºi umane pentru m

enþi-nerea ºi perfecþionarea capabilitãþilor realizate pentru acestestructuri.

Pentru batalioanele luptãtoare, de sprijin de luptã sau spri-jin logistic în curs de operaþionalizare ºi afirm

are, acestea au par-curs o parte din etapele structurale ºi conceptuale de transfor-m

are urmând ca, pe baza planificãrilor existente, sã fie realizate

ºi transformãrile capacitãþilor de com

andã ºi control ºi a celor deluptã. În ceea ce priveºte batalioane luptãtoare, de sprijin de lup-tã sau sprijin logistic din forþele de generare/regenerare, rolulacestora este acela de a asigura com

pletarea cu personal ºi teh-nicã de luptã pentru structurile operaþionalizate sau în curs de ope-raþionalizare ºi de a m

enþine/perfecþiona nivelul de instruire curesursele ºi m

ijloacele limitate pe care acestea le au la dispoziþie.

O problem

ã specificã o pune realizarea corespondenþeidintre capabilitãþi ºi angajam

ente. Deseori, existã un decalaj în-

tre angajamentele politice pentru lansarea operaþiilor ºi furniza-

rea forþelor solicitate pentru desfãºurarea operaþiilor. Dar în m

ul-te cazuri, acesta nu este rezultatul discrepanþei dintre scopurileurm

ãrite ºi mijloacele avute la dispoziþie.

Pot fi identificate trei categorii de probleme care cauzeazã

aceastã discrepanþã persistentã între deciziile politice referitoarela operaþii ºi îndeplinirea corespunzãtoare a declaraþiilor privi-toare la cerinþe: voinþa politicã, resursele ºi capabilitãþile.

Din punct de vedere al pilonului II, F

orþa NA

TO de R

ãs-puns, A

rmata R

omâniei este deja angajatã cu forþe ºi m

ijloace lastructurile N

RF, în principal pe dom

eniile unde avem la acest

mom

ent dezvoltate capacitãþile mai sus m

enþionate. Trebuie spe-

cificat cã toate structurile cu care forþele terestre s-au angajat laN

RF au fost evaluate ºi certificate pentru m

isiunile/sarcinile pe

Transformarea F

orþelor Terestre

29

decem

brie, 200

7

care la au de îndeplinit în cadrul Forþei. De asem

enea, parte din-tre aceste structuri au participat la exerciþii m

ultinaþionale în co-m

un cu celelalte componente ale N

RF, ocazie cu care au fost va-

lidate conceptele Forþei NA

TO

de Rãspuns, iar forþele participan-

te ºi-au demonstrat ºi probat capacitãþile ºi procedurile de lucru

proprii într-un mediu m

ultinaþional care tinde sã fie tot mai inter-

operabil. T

ransformãri sem

nificative s-au fãcut ºi din punct de ve-dere al pilonului III, N

oua Structurã Militarã de C

omandã. A

st-fel, la nivelul forþelor terestre, prin noua concepþie de com

andãºi control au fost clar stabilite atribuþiile de com

andã ºi controlale com

andamentelor din punct de vedere operaþional ºi adm

i-nistrativ, atât în situaþii de norm

alitate, cât ºi în diferite situaþiispecifice în care se pot afla structuri din forþele terestre în þarãsau în m

isiuni internaþionale. D

e asemenea, sunt planificate noi schim

bãri structurale lanivelul com

ponentelor centrale de comandã, în scopul eficienti-

zãrii procesului de comandã ºi control ºi a delim

itãrii sarcinilorstructurilor de com

andã ºi control din punct de vedere al condu-cerii forþelor operaþionalizate sau a celor de generare/regenerare.

Într-un anumit sens, m

ulte dintre transformãrile pe care

Alianþa le-a iniþiat în ultim

ul deceniu ºi jumãtate au reprezentat

eforturi conºtiente pe care aceasta le-a fãcut pentru a-ºi întãri efi-cacitatea operaþionalã. O

rice comparaþie între forþele aliate din

zi-ua de astãzi ºi cele de acum

10-15 ani demonstreazã acest

lucru.T

oþi aliaþii au parcurs sau sunt în cursul unui proces de analizã aprogram

elor ºi structurilor lor de apãrare, pentru a fi siguri cãforþele pe care le deþin corespund cerinþelor actuale, iar toateC

ãrþile Albe ream

intesc nevoia de a asigura capacitatea de dislo-care, sustenabilitatea ºi gradul de utilizare a forþelor conform

atâtC

oncepþiei Strategice a Alianþei - docum

entul care descrie me-

diul strategic ºi modalitãþile în care N

AT

O abordeazã am

enin-þãrile ºi provocãrile cãrora trebuie sã le facã faþã, cât ºi altor do-

Perspective post-P


30

ww

w.rft.forter.ro

cumente directoare detaliate. În m

od colectiv, Alianþa ºi-a revi-

zuit strategia ºi concepþiile, structura forþelor ºi structura de co-m

andã, precum ºi organizarea ºi procedurile sale interne.

În concluzie, cãutãrile în vederea realizãrii unei mai m

arieficienþe operaþionale nu se sfârºesc niciodatã. A

cest lucru se da-toreazã, în parte, cerinþelor im

puse de schimbãrile în dom

eniuloperaþiilor, cel puþin din douã puncte de vedere. În prim

ul rând,cerinþele anum

itor teatre operaþionale, în special în sensul nevoiide capabilitãþi, evolueazã în tim

p. În al doilea rând, operaþiilelansate creeazã cerinþe care sunt de obicei suplim

entare ºi uneoridiferite faþã de cele ale operaþiilor anterioare. C

erinþele ForþeiInternaþionale de A

sistenþã de Securitate (ISAF) din A

fganistan,Forþei K

osovo, Operaþiei A

ctive Endeavour ºi ale M

isiunii NA

TO

de Instruire în Irak sunt diferite între ele, însã trebuie îndeplinitesim

ultan. Dar nevoia pentru continuarea transform

ãrii este de ase-m

enea generatã de faptul cã NA

TO

trebuie încã sã realizeze su-ficiente progrese în îm

bunãtãþirea diferitelor componente ale efi-

cacitãþii operaþionale sau în inter-relaþionarea acestora într-un totcoerent.

Transformarea F

orþelor Terestre

TACTIC

~G

ENERAL~

33

decem

brie, 200

7

Psihologia supravie]uirii(1)P

entru a trece cu succes printr-o situaþie de supravie-þuire este nevoie de m

ai mult decât cunoºtinþe ºi de-

prinderi de a construi adãposturi, de a obþine hranã, a face focuriºi a vã deplasa fãrã ajutorul aparaturii de navigaþie standard. U

niioam

eni cu puþinã sau chiar deloc pregãtire în domeniul supravie-

þuirii au reuºit sã supravieþuiascã unor situaþii care le-au pus via-þa în pericol. A

lþi oameni cu instrucþie de supravieþuire nu au fo-

losit deprinderile formate ºi au sfârºit tragic. O

componentã de

bazã în orice situaþie, care presupune supravieþuirea, este atitu-dinea m

entalã a individului implicat. Sã aveþi deprinderi în do-

meniul supravieþuirii este im

portant, însã sã aveþi voinþa de asupravieþui este esenþial. Fãrã voinþa de a supravieþui, deprinde-rile acum

ulate servesc unui scop mic, iar cunoºtinþele valoroase

se pierd inutil.

ION

ELIRIM

IA

34

ww

w.rft.forter.ro

Existã o psihologie a supravieþuirii. M

ilitarul aflat într-unm

ediu ce presupune supravieþuirea întâmpinã m

ulte situaþii stre-sante, care în cele din urm

ã au impact asupra m

inþii sale. Aceste

situaþii stresante pot produce gânduri ºi emoþii care, dacã sunt

insuficient înþelese, pot transforma un m

ilitar încrezãtor, bine in-struit, într-un individ indecis ºi ineficient, cu o abilitate de a supra-vieþui îndoielnicã. D

e aceea, fiecare militar trebuie sã fie con-

ºtient de acestea ºi capabil sã recunoascã acele situaþii stresante,obiºnuite, asociate în m

od normal cu supravieþuirea. În plus, este

imperativ ca m

ilitarii sã conºtientizeze reacþiile lor cu privire lavarietatea largã a situaþiilor stresante asociate cu supravieþuirea.

Acest articol îºi propune sã identifice ºi sã explice natura

stresului, factorii de stres asociaþi cu supravieþuirea ºi acele reac-þii interne pe care m

ilitarii le au atunci când iau contact cu stre-sul unei situaþii de supravieþuire reale. D

e asemenea, articolul îºi

propune transmiterea unor cunoºtinþe care sã vã ajute sã depãºiþi

cele mai dificile perioade din viaþã.

O p

rivire asup

ra stresulu

i

Înainte sã putem înþelege reacþiile noastre psihologice într-o

situaþie de supravieþuire, este util pentru început sã ºtim câteva

elemente cu privire la stres.

Stresul nu este o boalã pe care sã o putem trata ºi elim

ina.În schim

b, stresul este o stare prin care toþi trecem. Stresul poate

fi descris ca reacþia noastrã la presiune. Stresul este denumirea

datã experienþei pe care o avem ca rãspuns de naturã psihicã,

mentalã, em

oþionalã ºi spiritualã la tensiunile vieþii.N

evoia de stres. A

vem nevoie de stres pentru cã el are

multe avantaje pozitive. Stresul este un furnizor de provocãri; el

ne dã ºansa sã învãþãm despre valori ºi puterea noastrã de rezis-

tenþã. Stresul ne poate arãta abilitatea de a gestiona presiuneafãrã paºi greºiþi; el testeazã adaptabilitatea ºi flexibilitatea noas-

Tacticã generalã

35

decem

brie, 200

7

trã; el ne poate stimula sã dãm

ceea ce avem m

ai bun în noi.D

eoarece, de obicei, nu considerãm evenim

entele neimportante

ca fiind stresante, stresul, de asemenea, poate fi un excelent indi-

cator al importanþei cu care tratãm

sau ne ataºãm de un eveni-

ment; cu alte cuvinte, el evidenþiazã ceea ce este im

portant pen-tru noi. A

vem nevoie de ceva stres în vieþile noastre, dar prea

mult decât nim

ic poate fi dãunãtor. Scopul este sã avem stres,

dar nu un exces al acestuia. Prea mult stres poate dãuna atât oa-

menilor, cât ºi structurilor m

ilitare. Prea mult stres conduce la

extenuare. Extenuarea provoacã o tensiune neconfortabilã de

care încercãm sã scãpãm

ºi, de preferat, sã o evitãm. M

ai jos suntenum

erate câteva din semnele com

une ale extenuãrii pe care s-arputea sã le descoperiþi ºi la colegi sau la propria persoanã atuncicând sunteþi supuºi la prea m

ult stres: dificultate în luarea deci-ziilor; izbucniri de furie; m

emorie slabã; nivel scãzut al energiei;

îngrijorare constantã; predilecþie pentru greºeli; gânduri cu pri-vire la m

oarte sau sinucidere; probleme în a fi de acord cu cei-

lalþi; retragerea ºi izolarea faþã de ceilalþi; neasumarea responsa-

bilitãþilor; nepãsarea.A

ºa cum puteþi constata, stresul poate fi constructiv sau

distructiv. El poate încuraja sau descuraja, îm

pingându-ne îna-inte sau blocându-ne în cotidian ºi face ca viaþa sã aibã sens sausã fie, aparent, fãrã înþeles. Stresul vã poate inspira sã acþionaþicu succes ºi sã îndepliniþi cu m

aximã eficienþã provocãrile unei

situaþii de supravieþuire. De asem

enea, vã poate provoca panicãºi uitarea întregii pregãtiri în dom

eniu. Cheia succesului de a

supravieþui este abilitatea de a gestiona stresul inevitabil pe careîl veþi întâlni. Supravieþuitorul este m

ilitarul care acþioneazã asu-pra stresului sãu, în loc sã lase stresul sã acþioneze asupra sa.

Factori d

e stres specifici su

pravieþu

irii

Orice evenim

ent poate conduce la stres, ºi cum fiecare a

trecut prin aºa ceva, evenimentele nu vin întotdeauna singure.

Psihologia supravieþuirii

36

ww

w.rft.forter.ro

Adesea, situaþiile generatoare de stres au loc sim

ultan. Aceste si-

tuaþii, evenimente, întâm

plãri nu reprezintã stresul în sine, darele îl produc ºi sunt denum

ite factori de stres. Factorii de stressunt evident cauza, în tim

p ce stresul este efectul. O datã ce corpul

recunoaºte prezenþa unui factor de stres, începe sã acþioneze pen-tru a se proteja. C

a rãspuns la un factor de stres, corpul se pre-gãteºte fie sã lupte, fie sã fugã de el. A

ceastã pregãtire implicã

un SOS intern trim

is în tot corpul. Pe mãsurã ce corpul rãspunde

la acest SOS, au loc câteva acþiuni. C

orpul elibereazã combus-

tibilul stocat (zahãr, grãsimi) pentru a asigura energie im

ediatã;ritm

ul respiraþiei creºte pentru a asigura mai m

ult oxigen sânge-lui; tensiunea m

uscularã de asemenea creºte, pentru a pregãti

corpul de acþiune; mecanism

ele de coagulare a sângelui suntactivate pentru a reduce sângerarea datoratã eventualelor tã-ieturi; sim

þurile devin mult m

ai ascuþite (auzul devine mai sen-

sibil, ochii se mãresc, m

irosul devine mai precis) astfel încât

sunteþi mai conºtient la ceea ce vã înconjoarã, iar ritm

ul inimii ºi

tensiunea arterialã cresc pentru a asigura mai m

ult sânge muº-

chilor. Aceastã posturã protectoare îi dã posibilitatea unei per-

soane sã facã faþã unui pericol potenþial; totuºi, o persoanã nupoate m

enþine un astfel de nivel de alertã la nesfârºit. Factorii destres nu sunt curtenitori; un factor de stres nu pleacã pentru cãvine altul. Factorii de stres se cum

uleazã. Efectul cum

ulativ alfactorilor de stres m

inori poate fi un pericol major dacã toþi acþio-

neazã împreunã sau la intervale m

ici de timp.

Pe mãsurã ce rezistenþa corpului la stres scade ºi sursele

de stres continuã (sau cresc), se instaleazã, eventual, o stare deextenuare. În acest m

oment, abilitatea de a rezista la stres sau de

a-l folosi într-un mod pozitiv se disipã ºi apar sem

ne de pericol.A

nticiparea factorilor de stres ºi dezvoltarea procedeelor de a leface faþã sunt douã com

ponente în managem

entul eficient al stre-sului. D

e aceea, este esenþial ca militarul aflat într-o situaþie de

supravieþuire sã fie conºtient de tipurile de factori generatori destres pe care îi poate întâlni.

Tacticã generalã

37

decem

brie, 200

7

Rãn

ile, bolile sau

decesele. R

ãnile, bolile ºi decesele suntposibilitãþi reale pe care un supravieþuitor le poate întâlni. Pro-babil nim

ic nu este mai stresant decât sã fiþi singur într-un m

ediunefam

iliar, unde aþi putea muri datoritã acþiunilor ostile, unui ac-

cident sau mâncând ceva letal. B

olile ºi rãnile, de asemenea, se

pot adãuga stresului prin limitarea capacitãþii de m

iºcare, obþine-rea hranei ºi apei, gãsirea unui adãpost ºi autoprotecþie. C

hiardacã bolile ºi rãnile nu conduc la deces, ele se adaugã stresuluiprin durerea ºi disconfortul pe care îl genereazã. C

ontrolul stre-sului asociat cu vulnerabilitatea la rãni, boli ºi deces este m

odali-tatea pe care un m

ilitar trebuie sã o adopte.In

certitud

inea ºi lip

sa de con

trol. Unele persoane au di-

ficultãþi în a se descurca într-un loc unde nu totul este bine defi-nit ºi clar. Singura garanþie într-o situaþie de supravieþuire esteaceea cã nim

ic nu este garantat. Poate fi extrem de stresant sã vã

descurcaþi pe baza unor informaþii lim

itate, într-un loc unde aveþicontrol lim

itat asupra a ceea ce vã înconjoarã. Aceastã incertitu-

dine ºi lipsã de control, de asemenea, se adaugã la stresul de a fi

bolnav, rãnit sau ucis.M

ediu

l. Chiar ºi în cele m

ai ideale împrejurãri, natura

este destul de imprevizibilã. Într-o situaþie de supravieþuire, un

militar trebuie sã se lupte cu factorii de stres generaþi de vrem

e,teren ºi de diferitele vieþuitoare care trãiesc în zona respectivã.C

ãldura, frigul, ploaia, vântul, munþii, m

laºtinile, deºerturile, in-sectele, reptilele periculoase ºi alte anim

ale sunt doar câteva dinprovocãrile care îl aºteaptã pe un m

ilitar într-o situaþie de supra-vieþuire. M

odul în care un militar gestioneazã stresul generat de

mediul înconjurãtor poate fi o sursã de hranã ºi protecþie sau poa-

te fi cauza unui disconfort extrem, care sã conducã la rãnire, boa-

lã sau deces.F

oamea ºi setea. Fãrã hranã ºi apã, o persoanã slãbeºte ºi

eventual moare. A

stfel, obþinerea ºi pãstrarea hranei ºi apei do-bândeºte o im

portanþã crescutã, pe mãsurã ce perioada de tim

p

Psihologia supravieþuirii

38

ww

w.rft.forter.ro

creºte într-o situaþie de supravieþuire. Pentru un militar obiºnuit,

sã aibã asigurat suportul logistic, explorarea pentru cãutarea hra-nei ºi apei poate fi o sursã m

are de stres. O

boseala. Forþându-vã sã continuaþi supravieþuirea, nu este

uºor, pe mãsurã ce deveniþi m

ai obosit. Este posibil sã deveniþi

atât de obosit, încât decizia de a sta treaz este un stres în sine.Izolarea. E

xistã multe avantaje în înfruntarea necazurilor

împreunã cu alþii. C

a militari învãþãm

deprinderi individuale, darne instruim

sã funcþionãm ca parte a unei echipe. D

eºi ca mili-

tari ne plângem de eºalonul superior, devenim

dependenþi de in-form

aþiile ºi îndrumãrile pe care acesta le asigurã, în m

od spe-cial pe tim

pul situaþiilor confuze. Faptul de a fi în contact cualþii, de asem

enea, asigurã un sentiment de siguranþã m

ai mare

ºi sentimentul cã cineva este disponibil sã vã ajute dacã întâm

pi-naþi problem

e. Un factor de stres sem

nificativ, într-o situaþie desupravieþuire, este acela cã adesea o persoanã sau o echipã trebu-ie sã se bazeze doar pe propriile resurse. Factorii de stres m

enþio-naþi în acest articol nu sunt singurii pe care aþi putea sã-i întâlniþi.

Reþineþi cã ceea ce este stresant pentru o persoanã este po-

sibil sã nu fie stresant pentru o alta. Experienþa personalã, instru-

irea, perspectiva personalã asupra vieþii, starea fizicã ºi mentalã,

nivelul de autoîncredere contribuie la ceea ce veþi gãsi stresantîntr-un m

ediu ce presupune supravieþuirea. Obiectivul nu este de

a evita stresul, ci mai degrabã de a gestiona factorii de stres spe-

cifici supravieþuirii ºi de a-i face sã lucreze în avantajul dumnea-

voastrã.Plecând de la cunoºtinþele generale privind stresul ºi de lafactorii de stres specifici într-o situaþie de supravieþuire, pasulurm

ãtor este de a examina reacþiile noastre la factorii de stres pe

care putem sã-i întâlnim

.(con

tinu

are în n

um

ãrul u

rmãtor)

Tacticã generalã

39

decem

brie, 200

7

Realizarea sistemului

de comunica]ii la unit`]ile

logisticeC

ÃPITA

NG

EORG

EZA

MÃ

Introd

ucere

Sistemul de com

unicaþii ºi informaticã (C

IS) al unitãþiilogistice este organizat ºi structurat astfel încât sã asigure cerin-þele de legãturã pentru com

anda, controlul operaþional ºi admi-

nistrativ al forþelor. Acesta dispune de o com

ponentã staþionarãºi una m

obilã. Sistem

ul de comunicaþii trebuie sã fie integrat la nivelul

întregii unitãþi, el fiind compus din sistem

e independente alestructurilor din com

punerea unitãþii. Acestea sunt alcãtuite din

canale de legãturã proprii, preluate (închiriate) în cea mai m

areparte din sistem

ul de telecomunicaþii naþional, com

pletate de ca-nale radio ºi fir proprii, concentrate în centrul de com

unicaþii alpunctului de com

andã.

40

ww

w.rft.forter.ro

Tacticã generalã

Sistem

ul d

e comu

nicaþii în

raionu

l de d

ispu

-n

ereÎn punctul de com

andã, centrele ºi mijloacele tehnice afe-

rente vor fi dispuse grupat în: centrul de analizã ºi decizie, cen-trul de operaþii, centrul de resurse, centrul de com

unicaþii, elemen-

te ale subsistemului de securitate ºi ale subsistem

ului logistic.

Varian

tã de realizare a sistem

ulu

i de com

un

icaþii

41

decem

brie, 200

7

Realizarea sistem


În varianta prezentatã mai sus, m

ijloacele de comunicaþii

din cadrul subsistemului de com

unicaþii al unei unitãþi de nivelbatalion logistic sunt dispuse astfel:

În centrul de decizie: - un telefon;- o staþie radio pe U

US.

În centrul de operaþii: - trei telefoane;- douã staþii radio pe U

US.

În centrul de resurse: - douã telefoane;- o staþie radio pe U

US.

În centrul de comunicaþii:

- un telefon;- douã autostaþii radio;- douã staþii radio pe U

US;

- centralã telefonicã.Subsistem

ul informatic este com

pus din staþiile de lucru,dispuse astfel:

În centrul de decizie:- o staþie de lucru.În centrul de operaþii:- trei staþii de lucru.În centrul de resurse:- trei staþii de lucru.În centrul de com

unicaþii:- trei staþii de lucru;- un server de reþea.Subsistem

ul de comunicaþii al centrului de resurse ºi al

centrului de operaþii este format din m

ijloacele ºi liniile de co-m

unicaþii dintre cele douã centre ºi centrul de comunicaþii, ºi

dintre centrul de comunicaþii ºi subunitãþile unitãþii logistice. D

easem

enea, cerinþele de conducere ale centrului de resurse ºi cen-trului de operaþii se realizeazã ºi prin m

ijloace radio.

42

ww

w.rft.forter.ro

Tacticã generalã

Subsistemul de com

unicaþii de conducere ºi cooperareeste realizat din liniile de com

unicaþii dintre P.C. al eºalonului

superior (nivel brigadã în cazul nostru) ºi P.C. al unitãþii (nivel

batalion logistic), precum ºi din liniile de com

unicaþii dintre uni-tatea logisticã ºi organele adm

inistraþiei publice locale.În cadrul centrului de com

unicaþii, serviciul de permanen-

þã se organizeazã astfel:- un ofiþer de serviciu din rândul cadrelor plutonului de

comunicaþii;

- un centralist de serviciu din rândul SGV

care încadreazãgrupa com

unicaþii;- radiotelegrafiºti de la cele douã autostaþii radio;- un radiotelefonist de serviciu.Subsistem

ul de comunicaþii fir este com

pus din: a) legãturile cu eºalonul superior; b) cele de cooperare; c)

cele proprii din raionul de dispunere.a) U

n numãr m

inim de legãturi fir ce se realizeazã sub

comanda eºalonului superior trebuie sã cuprindã 3 (trei) canale

sau legãturi echivalente, dupã cum urm

eazã:- un circuit telefonic;- un circuit telegrafic/facsim

il secretizat;- un circuit transm

iteri de date.b) Pe orizontalã, legãturile de cooperare se asigurã astfel:

2 (douã) canale sau legãturi echivalente, dupã cum urm

eazã:- un circuit telefonic;- un circuit telegrafic / facsim

il secretizat.c) C

u elementele proprii de dispozitiv se realizeazã câte

un circuit telefonic.Subsistem

ul de comunicaþii radio trebuie sã cuprindã ur-

mãtoarele reþele:

a) cele organizate de eºalonul superior ºi în care intrã lalegãturã unitatea logisticã (batalion), astfel:

- douã reþele de conducere, una pe US ºi una pe U

US;

43

decem

brie, 200

7

Realizarea sistem


- o reþea a ºefului cercetãrii;- o reþea a ºefului logisticii;- o reþea a apãrãrii A

A.

b) cele proprii, care constau în:- o reþea de conducere pe U

US;

- o reþea de înºtiinþare;- reþeaua radio proprie fiecãrei subunitãþi.Pentru situaþia în care unitatea va prim

i în sprijin alte sub-unitãþi, conducerea acestora se va realiza în reþeaua de conduce-re cu m

ijloacele lor, sau în cazul incompatibilitãþii, prin punerea

unui mijloc radio la dispoziþia unitãþii date în sprijin.

Com

unicaþiile prin mijloace m

obile se organizeazã circu-lar sau, în funcþie de distanþã ºi de cãile de com

unicaþii din raion,pe direcþie.

Sistem

ul d

e comu

nicaþii p

e timp

ul d

eplasãrii

Pentru organizarea comunicaþiilor pe tim

pul deplasãrii, sevor avea în vedere douã situaþii: a) m

utarea PC prin deplasarea

forþelor într-un nou raion; b) efectuarea transporturilor de apro-vizionare a unitãþilor sprijinite logistic. Specificã acestor situaþiieste folosirea cu precãdere a m

ijloacelor radio.În situaþia deplasãrii forþelor unitãþii logistice într-un nou

raion, aceastã operaþie se va executa eºalonat. Legãtura perm

a-nentã între eºalonul precursor ºi forþele principale se realizeazãcu m

ijloacele radio, preferabil cele care lucreazã în spectrulU

US, de pe autostaþiile radio. În perioada deplasãrii acestui deta-

ºament, legãtura de conducere cu eºalonul superior este m

en-þinutã de cãtre forþele principale. O

primã m

isiune a subunitãþiide com

unicaþii ºi informaticã care efectueazã prim

a deplasareîntr-un nou raion este de a stabili legãtura cu eºalonul superior,prin m

ijloace radio sau fir. Acest lucru este necesar, deoarece pe

timpul deplasãrii forþelor principale, legãtura de conducere cu

44

ww

w.rft.forter.ro

Tacticã generalã

eºalonul superior este realizatã pe aceste cãi. În cadrul coloane-lor, legãtura este m

enþinutã cu radiotelefoanele mobile instalate

pe fiecare autovehicul.Pe tim

pul executãrii misiunilor de transport, legãtura în

cadrul convoiului se realizeazã cu radiotelefoanele mobile de pe

fiecare autovehicul, iar între convoi ºi PC al unitãþii, în reþeaua

radio a companiei care are de îndeplinit m

isiunea. Dacã legãtu-

ra nu este stabilã ºi nu se poate realiza pânã la destinaþia trans-portului, raportarea despre îndeplinirea m

isiunii se face prin mij-

loace fir din raionul unitãþii sprijinite logistic.

TACTIC

~ D

ESPEC

IALITATE

47

decem

brie, 200

7

Influen]a instruc]iei alpine[i instruc]iei schiuluiasupra psihicului lupt`torului în m

ediul montan

Vânãtorii de m

unte reprezintã una din cele mai tenace

ºi încercate arme. Instrucþia este durã, viaþa lor este

asprã, misiunea lor foarte com

plexã, iar istoria a demonstrat cã

sunt trupe de elitã ale Arm

atei Rom

âniei. Ei m

aterializeazã res-pectul faþã de spaþiu ºi de om

, fãrã încrâncenare, cu o mare do-

rinþã de a fi cel mai bun, de a atinge perform

anþa.Solicitãrile m

ediului montan se datoreazã unei serii varia-

te de factori specifici, care pot fi clasificaþi în factori de teren ºifactori clim

atici, ca urmare a faptului cã prin specificul activi-

tãþii, luptãtorii din forþele de VM

trebuie sã transforme în avan-

taj vicisitudinile terenului. Prin aclimatizãri ºi antrenam

ente gra-duale, m

icroclimatul grupului trebuie sã acþioneze com

pensato-riu, sprijinind atât individul, cât ºi grupul în sine prin etalareaunor calitãþi precum

: exemplul personal, cam

araderia, dezvol-

CÃ

PITAN

CEZA

RPO

PAP

SIHO

LOG

VIO

LETAPO

P

48

ww

w.rft.forter.ro

tarea spiritului de echipã, încrederea în forþele proprii, reacþiilelucide la cele m

ai dificile încercãri.T

erenul muntos îm

pãdurit este accidentat, cu diferenþem

ari de altitudine între puncte relativ apropiate, comunicaþiile

sunt puþine ºi greu accesibile pentru majoritatea categoriilor de

tehnicã militarã, ceea ce duce la apariþia dificultãþilor în asigu-

rarea traiului ºi ducerea operaþiilor în condiþii de izolare, în dis-pozitivul propriu sau al adversarului. În aceste condiþii poate sãscadã m

oralul trupelor ºi este posibil sã aparã devieri comporta-

mentale ºi/sau volitive datoritã urm

ãtorilor factori: altitudinea;dificultatea terenului; condiþiile de vrem

e; expunerea pe durataunor perioade m

ari de timp la factorii clim

atici.Pentru a putea desfãºura cu succes acþiuni m

anevriere, petoate cele trei tipuri ale arealului m

ontan, vânãtorii de munte tre-

buie sã aibã îndemânare ºi voinþã – nu doar pentru a participa la

lupta nemijlocitã ci, în m

od special - pentru a o domina.

Din perspectiva selecþiei ºi orientãrii profesionale, rezul-

tatele analizei muncii se finalizeazã cu elaborarea psihoprofesio-

gramei, care nu este doar instrum

entul specific psihologiei mun-

cii, ci ºi psihologiei militare. Psihoprofesiogram

a urmãreºte sur-

prinderea specificitãþii fiecãrei profesii în funcþie de sarcinile ºispecificul locului de m

uncã analizat. E

xamenul psihologic în arm

atã evidenþiazã potenþialul ap-titudinal general, structura personalitãþii ºi potenþialul aptitudi-nal special.

Pe lângã cerinþele generale specifice oricãrei arme, trebuie

îndeplinite ºi anumite cerinþe particulare, ºi anum

e: cerinþe fizi-co–m

edicale ºi cerinþe psihologice. Cerinþele fizico-m

edicale suntcele din barem

ele în vigoare.

Clasificarea cerin

þelor psih

ologice

Pred

omin

anat

senzoriale:

integritatea analizatorilor;

acuitate vizualã foarte bunã ºi rezistenþã la obosealã vizualã.

Tacticã de specialitate

49

decem

brie, 200

7

Percepþie vizualã, rapiditate ºi precizie în percepþia vizualã, re-prezentare bidim

ensionalã ºi tridimensionalã, reprezentãri spaþia-

le ºi topografice, orientare topograficã sunt alte asemenea cerinþe.

Pred

omin

anat m

otorii: mem

bre

(siguranþã, precizie, fi-neþe în m

iºcãri; dexteritate a degetelor), abilitate gen

eralã(agi-

litatea întregului corp), forþã fizicã staticã(capacitatea de a îm

-pinge, de a ridica, de a trage), forþã fizicã d

inam

icã(capacita-

tea de utilizare a mâinilor ºi a trunchiului pentru a m

iºca greuta-tea întregului corp), rezisten

þã ºi forþã explozivã.

Cerin

þe senzorio-m

otorii: coordonare vizualã-auditivã-m

otorie; vitezã de reacþie la stimuli vizuali; vitezã de reacþie la

stimuli auditivi; vitezã de reacþie m

otorie; rapiditate, vitezã ºiprom

ptitudine de reacþie la stimuli; difererenþiere a culorilor;

simþul echilibrului, al orientãrii ºi m

iºcãrii corpului în spaþiu. C

erinþe p

rosexice: concentrarea, mobilitatea ºi distributi-

vitatea atenþiei; atenþia involuntarã (spiritul de observaþie).C

erinþe m

nezice: m

emorie verbalã, a im

aginilor, a sim-

bolurilor (mem

orarea topograficã a datelor), a acþiunilor.C

erinþe cogn

itive: inteligenþa ca aptitudine generalã; ca-pacitate de analizã ºi sintezã; disponibilitate de asum

are con-ºtientã a riscului, în condiþiile evaluãrii exacte a gradului de dificul-tate a sarcinii, com

parativ cu posibilitãþile proprii de a o realiza.T

rãsãturi tem

peram

entale: stabilitate, echilibru em

oþio-nal, autocontrol; toleranþã crescutã la frustrãri; dinam

ism, acti-

vism; rezistenþã la stres: zgom

ot, obosealã; temperam

ent sangvi-nic-coleric/sangvinic–flegm

atic (puternic).T

rãsãturi caracteriale: atitu

din

i faþã de sin

e bin

e struc-

turate: autodisciplinã, m

odestie, spirit critic, autocontrol; atitu-

din

i faþã de ceilalþi b

ine stru

cturate: sim

þ de rãspundere, spi-rit de echipã, em

patie; atitud

ini faþã d

e mu

ncã b

ine stru

ctu-

rate: conºtiinciozitate, spirit de iniþiativã; cerinþe volitive: capa-

citate de efort voluntar susþinut, stãpânire de sine, acceptare ariscului.


ediul montan

50

ww

w.rft.forter.ro

Ap

titud

ini: spirit de observaþie; orientare topograficã; ca-

pacitate de adaptare în teren muntos, la condiþiile clim

aterice alem

ediului montan; capacitate de supravieþuire în acþiuni, în con-

diþii de izolare în munþi, în condiþii clim

aterice grele.C

erinþe p

sihosociale: relaþii p

e orizontalã: disponibili-

tãþi comunicative, spirit de echipã; relaþii p

e verticalã: disci-plinat, rezistent la frustrare, supus la reguli ºi norm

e; capacitatede autoorganizare, de evaluare ºi de acceptare a riscului; prove-nienþa m

ilitarului dintr-o familie organizatã, în care au existat re-

laþii echilibrate ºi un suport material satisfãcãtor, în care i-au fost

acordate încredere, afecþiune ºi responsabilitate ºi în care atitu-dinile faþã de ansam

blul societãþii ºi faþã de instituþia militarã au

fost echilibrate, obiective, favorizeazã activitatea ºi integrarea încolectivitate.

Cercetarea s-a desfãºurat pe un eºantion reprezentativ de

40 soldaþi voluntari din totalul de 154, împãrþiþi pe trei serii.

Punctul de plecare l-a constituit cercetarea rapoartelor de evalu-are individuale prim

ite de la Centrele Z

onale de Selecþie ºi Ori-

entare ºi a fiºelor medicale.

Metodele ºi tehnicile folosite sunt: studiul bibliografiei,

metoda testelor - Inventarul F.P.I. (Inventarul de Personalitate

Freiburg); Proba S.A.V

.C. (Scala atitudinilor ºi valorilor caracte-

riale); Chestionar pentru determ

inarea coeziunii de grup; Anali-

za produselor activitãþii; Metoda interviului.

În faza testãrii iniþiale, la începutul stagiului de pregãtirede specialitate, m

ilitarii voluntari se prezentau, din punct de ve-dere al cerinþelor generale ºi particulare, la nivelul m

ediu cerut.În acest sens, cerinþele generale ºi cele particulare m

edicale erauîndeplinite. C

erinþele legate de pregãtirea fizicã erau îndeplinitela nivel m

ediu, existând posibilitatea dezvoltãrii lor. C

u privire la cerinþele de naturã psihologicã, cele predo-m

inant senzoriale (acuitate vizualã foarte bunã ºi rezistenþã laobosealã vizualã ; percepþie vizualã; rapiditate ºi precizie în per-


51

decem

brie, 200

7

cepþia vizualã; reprezentare bidimensionalã; reprezentãri spaþia-

le ºi topografice; reprezentare tridimensionalã; orientare topo-

graficã; integritate a analizatorilor) se situau la nivelul minim

ce-rut, fapt rezultat din studiul rapoartelor de evaluare elaborate deC

entrele Zonale de O

rientare ºi Selecþie.D

e asemenea, cerinþele de naturã psihologicã m

otorii ºisenzorio-m

otorii se situau iniþial la nivelul minim

cerut, fapt cea rezultat din consultarea fiºelor m

edicale ale subiecþilor ºi a re-zultatelor obþinute la testarea iniþialã a pregãtirii fizice din cadrulexam

enului de selecþie. C

erinþele prosexice (concentrarea, mobilitatea ºi distribu-

tivitatea atenþiei; atenþia involuntarã ºi spiritul de observaþie),m

nezice (mem

orie verbalã, mem

oria imaginilor, m

emoria sim

-bolurilor, m

emorarea topograficã a datelor ºi m

emoria acþiuni-

lor) ºi cognitive (inteligenþa ca aptitudine generalã, capacitateade analizã ºi sintezã necesarã activitãþii, sarcinile având un con-þinut sem

antic concret iar rezolvarea lor presupunând utilizareaacestor operaþii ale gândirii; disponibilitatea de asum

are conºti-entã a riscului, în condiþiile evaluãrii exacte a gradului de difi-cultate a sarcinii, com

parativ cu posibilitãþile proprii de a o reali-za) se situau la nivelul m

inim cerut, conform

rezultatelor obþi-nute la testarea efectuatã în C

entrele Zonale de O

rientare ºi Se-lecþie, rezultate analizate ulterior la prim

irea rapoartelor. În ceea ce priveºte cerinþele tem

peramentale, inventarul

F.P.I. a fost aplicat la selecþie, motiv pentru care am

preluat da-tele din raportul de evaluare. Inventarul F.P.I. pune în evidenþãurm

ãtoarele însuºiri de personalitate, concretizate în cele 12 sca-le ale probei F.P.I.: nervozitatea, agresivitatea, depresivitatea,excitabilitatea, sociabilitatea, calm

ul, tendinþa de dominare, in-

hibiþia, firea închisã/deschisã, extroversia/introversia, labilitateaem

oþionalã ºi masculinitatea/fem

initatea. Din rezultatele obþinu-

te la selecþie am constatat unele scoruri critice ºi parþial critice,

fãrã semnificaþii m

ajore pe fiecare din cele 12 scale ale probei.


ediul montan

52

ww

w.rft.forter.ro

Coeziunea este o condiþie absolut necesarã funcþionãrii

eficiente a colectivului, care apare treptat, se construieºte într-oanum

itã perioadã de timp, având la bazã o serie de prem

ise ca:atracþia interpersonalã, com

unitatea de scop, interdependenþa ro-lurilor ºi sentim

entul apartenenþei la colectiv, motiv pentru care

chestionarul pentru determinarea coeziunii de grup nu a fost apli-

cat grupurilor abia constituite. Dem

ersul de cunoaºtere psiholo-gicã a continuat cu aplicarea fiºei psihologice ºi a probei S.A

.V.C

.fiecãrui soldat. A

cest prim dem

ers a fost finalizat cu interviu. D

upã prima testare s-au obþinut urm

ãtoarele rezultate:L

a proba S.A.V

.C. au fost investigate cerinþele legate de

trãsãturile caracteriale ºi s-a constatat prezenþa unor scoruri criti-ce pe cele trei scale: atitudini faþã de propria persoanã, atitudinifaþã de m

uncã ºi atitudini faþã de ceilalþi. O parte dintre subiecþi

au manifestat atitudini insuficient structurate faþã de sine (auto-

disciplinã, modestie, spirit critic, autocontrol), m

uncã (conºtiin-ciozitate, spirit de iniþiativã) ºi sem

eni (simþ de rãspundere, spi-

rit de echipã, empatie), alþii, supraevaluându-se, încercând sã se

prezinte într-o luminã favorabilã. A

ceste scoruri critice se expli-cã prin faptul cã orientarea atitudinal – valoricã a personalitãþiieste determ

inatã, la nivelul individului, de sistemul personal de

valori ºi, þinând cont de vârsta subiecþilor, acest sistem nu este

încã bine structurat. La nivelul personalitãþii vorbim

de un profilatitudinal - valoric alcãtuit din valorile interiorizate ºi atitudinilegeneralizate care orienteazã viaþa ºi activitatea persoanei, gene-rând anum

ite comportam

ente. Din eºantionul testat, 80%

din su-biecþi nu au avut un loc de m

uncã deoarece orientarea spre cari-era m

ilitarã a survenit în urma absolvirii unor instituþii de învã-

þãmânt civile, fapt care a influenþat (supradim

ensionat/subdi-m

ensionat) atitudinea faþã de muncã.

Din punct de vedere aptitudinal s-a avut în vedere deter-

minarea existenþei, în faza iniþialã, a unor calitãþi precum

: spiri-tul de observaþie; orientarea topograficã; capacitatea de adaptare


53

decem

brie, 200

7

în teren muntos, la condiþiile clim

aterice ale mediului m

ontan;capacitatea de supravieþuire în acþiuni desfãºurate izolat înm

unþi, în condiþii climaterice grele. În urm

a analizei rapoartelorde evaluare a rezultat faptul cã în structura personalitãþii m

ilita-rilor voluntari exista conturatã, la acel m

oment, o bazã aptitudi-

nalã pe care ulterior, în procesul de instrucþie de specialitate, sãse poatã contura clar trãsãturile aptitudinale pe care trebuie sã ledeþinã luptãtorul în m

ediul montan.

Metoda interviului, ca m

etodã de cunoaºtere a personali-tãþii, a fost parcursã cu fiecare subiect evaluat, în scopul com

ple-tãrii inform

aþiilor obþinute cu ajutorul celorlalte probe psihologi-ce ºi pentru elucidarea anum

itor aspecte problematice. Interviul

a fost structurat pentru fiecare subiect în parte, pe anumite tem

e,repere ºi direcþii care vizau cerinþele psiho-sociale: relaþii pe ori-zontalã - disponibilitãþi com

unicative, spirit de echipã; relaþii peverticalã: disciplinat, rezistent la frustrare, supus la reguli ºi nor-m

e; particularitãþile mediului socio-cultural de provenienþã care

pot afecta dinamica activitãþii sau a relaþiilor în specialitatea

analizatã (atitudini ºovine, rasiale, religioase extreme, carenþe

familiale, educaþionale sau afective); activitatea ºi integrarea în

colectivitate sunt favorizate de provenienþa militarului dintr-o

familie organizatã, în care au existat relaþii echilibrate ºi un su-

port material satisfãcãtor, în care i-au fost acordate încredere,

afecþiune ºi responsabilitate ºi în care atitudinile faþã de ansam-

blul societãþii ºi faþã de instituþia militarã au fost echilibrate,

obiective; încredere în sine, responsabilitate faþã de sarcinã ºi fa-þã de sem

eni, spirit altruist, cooperant; capacitate de autoorgani-zare, de evaluare ºi de acceptare a riscului.

Datele obþinute au fost analizate ºi consem

nate în foaiastatisticã. Persoanele cu dificultãþi de adaptare, de relaþionare aufost m

onitorizate ºi incluse într-un program de consiliere.


ediul montan

54

ww

w.rft.forter.ro

Tran

sformãrile d

e natu

rã psih

o-fizicã ºi mo-

ralã surven

ite în u

rma p

rocesulu

i de in

strucþie d

esp

ecialitate la nivelu

l lup

tãtorulu

i în m

ediu

l mon

-tan

În urma desfãºurãrii cercetãrii s-a ajuns la concluzia cã

ipoteza conform cãreia instrucþia alpinã ºi instrucþia schiului de-

terminã schim

bãri majore, pozitive, în structura psihicã a luptã-

torului în mediul m

ontan, s-a verificat. Astfel, din punct de ve-

dere al cerinþelor generale, militarii voluntari îndeplinesc crite-

riile specifice încadrãrii în arma infanterie - specialitatea vânã-

tori de munte.

Pe întreaga perioadã a stagiului, psihologul a încurajat im-

plicarea comandanþilor de subunitãþi în activitatea de cunoaºtere

a soldaþilor, le-a comunicat subiecþii cu nevoi de asistenþã ºi ob-

servaþie, sugerându-le modul de im

plicare în sarcinã a acestoraºi urm

ãrirea conduitei. Com

andanþii de subunitãþi au furnizat in-form

aþii cu privire la modul de im

plicare în sarcinã al fiecãruim

ilitar, activismul, iniþiativa, spiritul de cam

araderie etc., com-

pletând o fiºã de observaþie pentru fiecare militar din eºantionul

de cercetare.

Tran

sformãri legate d

e person

alitate: temp

e-ram

ent, caracter, ap

titud

ini

La sfârºitul stagiului, am

aplicat urmãtoarele probe psiho-

logice: proba S.A.V

.C., Inventarul F.P.I. ºi C

hestionarul pentrudeterm

inarea coeziunii de grup, obþinându-se o serie de rezul-tate.

La proba S.A

.V.C

. am constatat o dim

inuare considerabilãa scorurilor critice pe cele trei scale, m

ilitarii dezvoltând atitu-


55

decem

brie, 200

7

dini structurate armonios faþã de m

uncã, faþã de propria persoanãºi faþã de ceilalþi, acordând im

portanþã ºi valorizând activitateaprofesionalã, relaþionându-se cu respect ºi consideraþie faþã deceilalþi. R

ezultatele obþinute la aceastã probã au fost corelate curezultatele obþinute în urm

a procesului de instrucþie evidenþiateîn cadrul exam

enului de absolvire a cursului.D

upã aplicarea Inventarului F.P.I., am observat dim

inua-rea sem

nificativã a scorurilor critice pe cele 12 scale ale probei. T

rãsãturile care au suferit modificãri în urm

a procesuluide instrucþie sunt: nervozitatea, agresivitatea, depresivitatea, ex-citabilitatea, sociabilitatea, calm

ul, tendinþa de dominare, inhibi-

þia, firea închisã/deschisã, extroversia/introversia, labilitatea emo-

þionalã ºi masculinitatea/fem

initatea. Ele se exprim

ã prin tendin-þã redusã de agresiune fizicã ºi verbalã, stãpânire de sine, rezo-nanþã afectivã scãzutã, cu concom

itenþe somatice norm

ale ºi dis-poziþie echilibratã, stabilind un raport em

oþional bun unii cu cei-lalþi, toleranþã ridicatã la frustrare, im

pulsivitate redusã, existânddorinþa ºi nevoia de a stabili contacte sociale. M

odificãri au mai

suferit dinamism

ul, activismul ºi im

plicarea în sarcini, constanþaîn acþiuni, m

aturitatea ºi autocontrolul, sociabilitatea, coopera-rea, o bunã aderare la norm

ele sociale ºi de grup, o bunã integra-re socialã, stabilitatea em

oþionalã, obiectivitatea, toleranþa cres-cutã la frustrare, o m

otivaþie intrinsecã pentru armatã, capaci-

tãþile empatice pentru o bunã relaþionare interpersonalã con-

tribuind la coeziunea grupului militar, optim

ismul, perseverenþa.

La n

ivel relaþional, dupã aplicarea chestionarului pentru

determinarea coeziunii de grup, am

calculat indicele de coeziunegrupalã perceputã (I.C

.G.P.) pentru fiecare m

embru al grupului,

urmatã de calculul indicelui de coeziune grupalã (I.C

.G.). În ur-

ma acestei analize au rezultat urm

ãtoarele: Indicele de coeziunegrupalã obþinut în urm

a analizei datelor noastre a fost de 0,51,


ediul montan

56

ww

w.rft.forter.ro

ceea ce dovedeºte, conform tabelului de valori, cã grupul evaluat

de noi este un grup cu coeziune moderatã. A

ceasta ne permite sã

concluzionãm cã s-a creat prem

isa realizãrii unei coeziuni puter-nice la nivelul subunitãþilor, în care soldaþii vor fi încadraþi da-toritã dezvoltãrii, în procesul de instrucþie de specialitate (schi ºialpinism

), apitudinilor lucrului în echipã, spiritului de echipã,cooperãrii ºi întrajutorãrii, spiritului de cam

araderie.

La n

ivel psih

o-motor

Analiza produselor activitãþii a vizat rezultatele obþinute

de cãtre soldaþi la evaluarea finalã care a constat în trei probe:Instrucþie de specialitate, C

unoaºterea tehnicii ºi armam

entuluidin dotare, Instrucþia tragerii cu arm

amentul individual ºi de pe

maºinile de luptã. A

stfel, militarii au m

anifestat interes ºi preo-cupare crescute pentru asim

ilarea cunoºtinþelor, dezvoltarea ºiperfecþionarea deprinderilor practice, dem

onstrând cã sunt înm

ãsurã sã îndeplineascã misiuni de luptã în m

unte, în condiþiiextrem

e de teren ºi climã. R

ezultatele obþinute au fost bune ºifoarte bune, m

edia pe cursuri fiind 8,68. Media obþinutã scoate

în evidenþã faptul cã militarii au valorificat potenþialul psiho-

motor iniþial ºi ºi-au form

at deprinderi ºi aptitudini motrice în

procesul de instruire de specialitate.Profilul psihoaptitudinal al luptãtorului în m

ediul montan

s-ar concretiza în urmãtoarele caracteristici: gândire flexibilã, o

bunã capacitate de analizã ºi sintezã, disponibilitate de asumare

conºtientã a riscului, în condiþiile evaluãrii exacte a gradului dedificultate a sarcinii, com

parativ cu posibilitãþile proprii de a orealiza, o bunã capacitate de învãþare, posibilitãþi de înþelegere ºiexecutare corectã a indicaþiilor ºi sarcinilor prim

ite.


57

decem

brie, 200

7

Personalitate dinamicã, realistã, luptãtorul în m

ediul mon-

tan trebuie sã acþioneze rapid, sã ia decizii corecte, sã manifeste

constanþã în acþiuni, maturitate ºi autocontrol, sociabilitate, coo-

perare, o bunã aderare la normele sociale ºi de grup, o bunã inte-

grare socialã, stabilitate emoþionalã, obiectivitate, toleranþã cres-

cutã la frustrare, o motivaþie intrinsecã pentru arm

atã, capacitãþiem

patice pentru o bunã relaþionare interpersonalã, contribuind lacoeziunea grupului m

ilitar, sã fie optimist ºi perseverent. T

oateaceste calitãþi fizice ºi psihice sunt extrem

de importante în for-

marea unui luptãtor care acþioneazã preponderent în m

ediulm

ontan, în condiþii deosebite de climã ºi relief.


ediul montan

59

decem

brie, 200

7

Opinii privind întrebuin]area

[i conducerea artileriei terestre în teoria [i practica arm

atelorstatelor m

embre N

ATO

Tehnologiile prezentului ºi ale viitorului influenþeazãºi vor continua sã influenþeze tot m

ai pregnant fizio-nom

ia câmpului de luptã m

odern ºi oferã structurilor militare,

indiferent de eºalon, capabilitãþi altãdatã de neimaginat. În con-

fruntãrile viitoare, computerele ºi sistem

ele informaþionale, ca ºi

diversele realizãri tehnologice incluse în sisteme sofisticate, vor

avea cuvântul hotãrâtor, posibilele consecinþe ale progresului teh-nologic fiind nebãnuite.

Tehnologiile înalte, integrate în sistem

ele moderne, vor

spori invizibilitatea mijloacelor de luptã, capacitatea de detec-

tare a þintelor, efectul ºi precizia loviturilor, capacitatea de influ-enþare a m

oralului, stãrii de spirit ºi comportam

entului indivi-dual ºi colectiv al adversarului.

Fizionomia câm

pului de luptã la începutul mileniului III

aduce cu sine noi valenþe, cum ar fi: creºterea gradului de m

obi-

LEO

NTIN

ION

ESCU

60

ww

w.rft.forter.ro

litate, dinamism

, reducerea timpului de reacþie – în condiþiile dis-

pariþiei limitelor dintre eºaloane, pregãtirii ºi desfãºurãrii opera-

þiilor militare pe direcþii, pe puncte decisive sau pe obiective

(strategice, operative sau tactice). O

peraþiile militare vor face o trecere spectaculoasã de la

„suprafaþã“ la „punct“, de la „masivitate“ la „supleþe“, de la

rãzboiul „cu tobe“ la rãzboiul „tãcut“ – informatizat, electronic,

cibernetizat, aºa-zis „curat“.În viitor, în cadrul spaþiului de luptã integrat, se va reduce

considerabil confruntarea „om – om

“ ºi „om – tehnicã – om

“ ºi sevor statornici noi tipuri de condiþionãri: „tehnicã – tehnicã“,„tehnicã – om

– tehnicã“ ºi „om – m

esaj – om“.

Referitor la cerin

þele/capab

ilitãþile op

eraþionale p

rivind

artileria viitorulu

i

Acþiunile sistem

ului artileriei în câmpul de luptã m

odernsunt influenþate de m

odificãrile ºi apariþia de noi dimensiuni ale

acestuia: creºterea amplorii celei de-a treia dim

ensiuni, compri-

marea celei de-a patra (tim

pul) ºi apariþia celei de-a cincea(cyberspaþiul).

Artileria trãieºte într-o lum

e schimbãtoare ºi trebuie sã se

schimbe pentru a supravieþui. O

rice schimbare m

ajorã va aduceprovocãri m

ajore.C

apabilitãþile operaþionale la care trebuie sã rãspundãaceasta în viitor trebuie sã þinã cont de noile „provocãri“, carevizeazã (deºi lista nu este în ordinea prioritãþilor) urm

ãtoarele:a) definirea ºi precizarea clarã a m

odului de operare alartileriei în operaþiile viitoare, în special în cele pentru m

enþi-nerea pãcii;

b) identificarea ºi achiziþionarea celor mai potrivite com

-ponente de luptã, inclusiv neletale, din punct de vedere cost-efi-cienþã;


61

decem

brie, 200

7

c) angajarea þintelor care apar pentru timp scurt, se depla-

seazã cu vitezã mare, ºi în special a celor aflate la distanþe m

ari;d) definirea ºi realizarea unui „Sistem

de sisteme al arti-

leriei“, caracterizat prin precizie ºi distanþã mare de tragere;

e) introducerea digitizãrii câmpului de luptã m

odern într-oform

ã în care va asigura capabilitatea conectãrii senzori – trãgã-tori la nivelul diviziei;

f) clarificarea ºi modificarea rolului, poziþiei ºi instruirii

omului în circuit (om

ul în centrul sistemului – M

an in the Loop);

g) creºterea la maxim

um a folosirii roboticii în scopul

reducerii numãrului victim

elor ºi îmbunãtãþirea perform

anþelor;h) instituirea unei capabilitãþi de instruire continuã ºi efi-

cientã;i) sistem logistic redus ºi eficient;

j) trecerea la programul „A

chiziþie inteligentã“ (Smart

Procurement) – pentru a reduce num

ãrul de echipamente care,

deºi noi, sunt deja uzate moral la introducerea în serviciu.

Dacã toate acestea vor fi realizate, vom

merge înainte

având o bazã solidã. Alegerea este a noastrã.

Referitor la p

rocesul d

e man

agemen

t al þin

telor

Sistemul de m

anagement întrunit al þintelor (JE

TT

S – JointE

ffects Tactical T

argeting System) va perm

ite o reacþie rapidã încâm

pul de luptã prin coordonarea, sincronizarea ºi integraream

ijloacelor de sprijin prin foc ºi a ISTA

R (sistem

coordonat dedescoperire, determ

inare, procesare ºi diseminare a inform

aþiiloroportune, precise ºi relevante în sprijinul planificãrii ºi conduce-rii operaþiilor), pentru realizarea efectelor dorite la þintã, conformconcepþiei com

andanþilor, în vederea obþinerii libertãþii de acþiu-ne ºi evitãrii fratricidului.

Opinii privind întrebuinþarea ºi conducerea

artileriei terestre în teoria ºi practica armatelor statelor m

embre N

ATO

62

ww

w.rft.forter.ro

Principalele funcþiuni ale JE

TTS sunt:• realizarea efectelor dorite la þinte pentru atingerea obiec-

tivelor comandanþilor;

• managem

entul sarcinilor/misiunilor ºi al câm

pului deluptã;• caracterul deschis, care perm

ite interfaþarea cu alte sisteme;

• interoperabilitatea.

Referitor la sistem

ul d

e sprijin

prin

foc al op

eraþiilor brigãzii

Am

eninþãrile complexe (asim

etrice, de tip terorist, cât ºicele convenþionale) solicitã soluþii care im

pun modernizarea sis-

temului artileriei ºi a tipurilor de rãspuns. În acest sens, se con-

tureazã necesitatea transformãrii în structuri de tip m

odular atâta grupãrilor de forþe, cât ºi a sistem

ului artileriei pe baza urmã-

toarelor principii:• realizarea grupãrilor de forþe de tip B

CT

(Brigade C

om-

bat Team

) – ca structuri de bazã pentru organizarea forþelor te-restre – de infanterie (Infantry), m

ecanizate/blindate (Heavy) ºi

de lovire (Stryker), care vor avea în organicã un batalion de arti-lerie (Fire B

atalion);• sprijinul prin foc (realizat cu toate m

ijloacele disponi-bile: artilerie terestrã, navalã, aviaþie etc.) va fi planificat, coor-donat ºi integrat în planul/ordinul de operaþie de cãtre celulele deplanificare ºi coordonare a sprijinului prin foc de tip „întrunit“(JFE

C – Joint Fires and E

ffects Cell);

• elementele/celulele/grupele/echipele de sprijin prin foc

vor fi organice batalioanelor de artilerie din structura BC

T.

În cadrul grupãrilor de forþe de tip BC

T, celulele întrunitede planificare ºi coordonare a sprijinului prin foc (JFE

C) se vor

gãsi la nivelurile statelor-majore ale brigãzii ºi batalioanelor de

forþe luptãtoare.


63

decem

brie, 200

7

Referitor la tran

sformãrile n

ecesareîm

bu

nãtãþirii p

erforman

þelor mu

niþiilor

ºi a gurilor d

e foc de artilerie

Programele prioritare de dezvoltare a arm

amentului ºi m

u-niþiei trebuie sã vizeze realizarea:

• pieselor de artilerie autonome (N

LO

S – Non L

ine ofSight), transportabile cu avioanele C

-130, cu posibilitãþi de lo-vire sim

ultanã a þintelor cu elemente, traiectorii ºi încãrcãturi di-

ferite (MR

SI – Multi-R

ounds Simultaneous Im

pact), echipaj for-m

at din doi mem

bri, încãrcare automatã, cadenþã de ºase lovituri

pe minut, ce întrebuinþeazã m

uniþie inteligentã;• m

uniþiei dirijate pentru aruncãtoare cal.120 mm

(PGM

M– Precision G

uided Mortar M

unition) cu bãtaie mãritã (pânã la

12 km), utilizând focoase electronice m

ultifuncþionale;• sistem

ului de conducere a focului pentru aruncãtoare,care sã perm

itã întrebuinþarea acestora în condiþiile rãzboiuluibazat pe reþea, în vederea asigurãrii sprijinului prin foc oportunºi eficient ºi a scãderii tim

pului de reacþie;• încãrcãturilor de azvârlire m

odulare (MA

CS – M

odularA

rtillery Charge System

) pentru loviturile cal.155 mm

care sãperm

itã încãrcarea automatã, creºterea bãtãii ºi scãderea preþu-

lui de cost;• proiectilului dirijat E

XC

AL

IBU

R cal.155 m

m prin care

se urmãreºte creºterea bãtãii (pânã la 40 km

), a preciziei de lo-vire a þintelor (pânã la 10 m

) ºi reducerea distrugerilor/pierderi-lor colaterale;

• proiectilelor cal.155 mm

dotate cu senzori de tip „trageºi uitã“ (Fire and Forget) care pot fi utilizate în orice condiþiim

eteorologice, cu scopul distrugerii/imobilizãrii tehnicii de luptã

autopropulsate blindate;• subm

uniþiilor (bombleþilor) cu focoase cu autodistrugere

pentru reducerea

procentului m

uniþiei neexplodate

(UX

O

–U

nexploded Ordnance) sub 1%

;



embre N

ATO

64

ww

w.rft.forter.ro

• focoaselor care corecteazã traiectoria (CC

F – Course

Corection Fuze) proiectilelor cal.105 m

m ºi 155 m

m pentru arti-

leria ghintuitã.

Referitor la sistem

ele autom

atizate d

e cond

ucere a focu

lui ºi cerin

þele de in

tegrare a acestora în

rãzboiu

l de tip

reþea

Ca un rãspuns la necesitatea integrãrii sistem

elor de con-ducere a focului în sistem

ele de tip C4I ºi pentru realizarea inter-

operabilitãþii a fost realizat sistemul A

TL

AS 2G

(o variantã îm-

bunãtãþitã a sistemului A

TL

AS). A

cest sistem a fost im

plemen-

tat în cadrul artileriei franceze, a fost utilizat în operaþii multi-

naþionale, testat ºi selectat de NA

TO

ca sistem artileristic al for-

þei europene de reacþie rapidã (NR

F – NA

TO

Rapid R

esponseForce), testat ºi acceptat în cadrul A

SCA

(Allied System

Co-or-

dination Activities), interoperabil cu sistem

ele AFA

TD

S (SUA

),B

AT

ES (M

area Britanie), A

DL

ER

(Germ

ania) ºi SIR (Italia) ºi

testat prin trageri reale cu calibrele 105, 120 ºi 155 mm

. Sistem

ul poate fi configurat la orice scarã, pentru orice cali-bru, de la nivelul bateriei/batalionului, pânã la gruparea de forþe.

Varianta prezentatã m

archeazã trecerea de la sistemul auto-

matizat de conducere a focului la sistem

ul digital integrat de tipC

4I, întrucât acesta permite:

• schimbul/transferul datelor – m

anual/digital – respectiv aordinelor, rapoartelor, m

esajelor ºi avertizãrilor (de apãrare anti-aerianã, N

BC

etc.);• m

anagementul procesului de com

andã ºi control ºi re-configurarea dinam

icã a sistemului;

• realizarea comunicaþiilor prin reþele radio tactice adapta-

bile la toate tipurile de staþii VH

F (Very H

igh Frequency), cuprotocoale dedicate nevoilor sistem

ului artileristic, referitoare la:transm

isia de date, sincronizarea ºi prioritãþile de trafic ºi mana-

gementul reþelelor.


65

decem

brie, 200

7

Necesitatea ad

aptãrii sistem

ulu

i artileriei la cerin

þele rãzboiu

lui b

azat pe reþea

Putem afirm

a faptul cã reþelele existã în cadrul sistemului

de mai bine de 100 de ani, pornind de la reþeaua clasicã „obser-

vator – comandant – piesã“ (senzor – decider – gun), bazatã în

principal pe transmisia voce/m

anual. Pentru sistemul artileriei,

integrarea reþelelor de date reprezintã o nouã cerinþã ºi principa-lele problem

e generate de acest proces vizeazã:• realizarea Internet-ului la nivel tactic;• stabilirea benzilor de înaltã frecvenþã pentru transm

ite-rea de date;

• interfeþe de comunicaþii perform

ante adecvate.Prin interm

ediul acestor reþele, se va putea realiza ºi ma-

nagementul câm

pului de luptã, care presupune:• executarea sprijinului prin foc oportun ºi eficace în ope-

raþiile întrunite; în prezent, acest proces este destul de încet ºisecvenþial;

• reþele dinamice care sã acþioneze aceste capabilitãþi;

• capacitatea brigãzii/diviziei de a desfãºura operaþii în con-diþiile existenþei celor cinci dim

ensiuni ale câmpului de luptã.

BIB

LIO

GR

AF

IE:

*** Futures Artillery – International Q

uality and Produc-tivity C

entre, London, 2005, 2006, 2007.



embre N

ATO

67

decem

brie, 200

7

Supravie]uirea în zonele reci (1)U

na dintre cele mai dificile situaþii de supravieþuire

este un scenariu care implicã m

ediile cu climã rece.

Vrem

ea pe timp de iarnã este foarte variabilã, iar frigul, un ina-

mic insidios, reprezintã o am

eninþare mult m

ai mare pentru supra-

vieþuire decât pare. Cunoaºterea m

ediului înconjurãtor, un planbun ºi un echipam

ent adecvat sunt esenþiale pentru depãºirea di-ficultãþilor.

Principiile de bazã ale supravieþuiriisunt voinþa de a trãi,

cunoºtinþele ºi echipamentul. D

ezvoltarea unui model de supra-

vieþuire care sã includã hrana, apa, adãpostul, focul, primul aju-

tor ºi semnalele, puse în ordinea im

portanþei în funcþie de mediu,

permite învingerea inam

icilor supravieþuirii. Într-un climat rece

aveþi nevoie de un foc pentru a vã încãlzi; un adãpost sã vã pro-tejeze de frig, vânt, ploaie sau zãpadã; capcane sau curse pentru

LO

COTEN

ENT-CO

LON

ELIO

NEL

IRIMIA

68

ww

w.rft.forter.ro

a obþine hrana; un mijloc de sem

nalizare a echipelor de cãutare -salvare; cunoºtinþe de prim

-ajutor pentru a vã menþine sãnãtatea.

Voinþa de a supravieþuieste la fel de im

portantã ca ºi cu-noºtinþele ºi echipam

entul. Au existat situaþii când indivizi in-

struiþi ºi bine echipaþi nu au supravieþuit condiþiilor climatului

rece deoarece le-au lipsit voinþa de a trãi, însã aceastã voinþã asusþinut indivizi m

ai puþin instruiþi ºi echipaþi. C

unoºtinþelereferitoare la zona în care se executã depla-

sarea, descoperirea ºi informarea cu privire la situaþiile posibile

sã fie întâlnite, precum ºi a deprinderilor ºi echipam

entului nece-sare pentru rezolvarea lor sunt esenþiale. Problem

atica supravie-þuirii într-un m

ediu cu climã rece este foarte com

plexã, iar ma-

nualele de supravieþuire abordeazã toate aspectele, de aceeascopul acestui articol este de a prezenta succint caracteristicilespecifice unei clim

e reci, unele din riscurile specifice, precum ºi

diferitele modalitãþi de depãºire a acestora.

Echipam

entular putea sã facã diferenþa dintre eºec ºi suc-ces, dar, în m

od special, atunci când se pregãteºte raniþa, mulþi

oameni iau iniþial prea m

ult ºi trebuie sã înveþe din propria expe-rienþã, uneori am

arã, ce au nevoie cu adevãrat ºi ce au putut sãfacã fãrã. N

u este distractiv sã vã luptaþi cu o raniþã uriaºã plinãde articole inutile, în tim

p ce doriþi sã aveþi o lanternã sau un des-chizãtor de conserve.

Regiu

nile reci ºi localizarea acestora

Regiunile cu clim

ã rece includ zonele arctice ºi subarcticeºi zonele im

ediat adiacente lor. În principiu, 40% din m

asa tota-lã a uscatului din em

isfera nordicã poate fi clasificatã ca o re-giune cu clim

ã rece datoritã influenþei ºi extinderii temperatu-

rilor scãzute ale aerului. Curenþii oceanici influenþeazã vrem

earece ºi determ

inã ca zone mari, incluse în m

od normal în zonele

temperate, sã se alinieze regiunilor reci pe tim

pul perioadelor deiarnã. D

e asemenea, altitudinea influenþeazã condiþiile clim

atice,


69

decem

brie, 200

7

iar anumite zone m

untoase ºi nu numai, pe tim

p de iarnã, potcrea aceleaºi condiþii de clim

ã ca în regiunile arctice ºi subarc-tice.

În cadrul regiunilor reci, pot fi întâlnite douã tipuri de me-

dii de climã rece: um

edã ºi uscatã. M

ediile de climã rece um

edã. Condiþii specifice de clim

ãrece um

edã existã atunci când temperatura m

edie într-o perioadãde 24 de ore este de -10 grade C

sau superioarã. Caracteristicile

acestor condiþii de climã sunt îngheþul pe tim

pul nopþii ºi dez-gheþul în tim

pul zilei. Chiar dacã tem

peraturile sunt mai ridicate,

terenul este, de regulã, foarte alunecos datoritã moinei ºi noroiu-

lui. Trebuie sã vã concentraþi pe protejarea de solul ud, ploaia în-

gheþatã sau zãpada apoasã.M

ediile de climã rece uscatã. C

ondiþii specifice de climã

rece uscatã existã atunci când temperatura m

edie într-o perioadãde 24 de ore rãm

âne sub -10 grade C. C

hiar dacã temperaturile

în aceste condiþii sunt mult m

ai scãzute decât normal, nu trebuie

sã vã luptaþi cu îngheþul ºi dezgheþul. În aceste condiþii, aveþi ne-voie de m

ai multe rânduri de îm

brãcãminte interioarã pentru a vã

proteja de temperaturile care pot coborî pânã la -60 de grade C

.C

ondiþii extrem de periculoase existã atunci când vântul ºi tem

-peratura scãzutã se com

binã.E

fectul de rãcire al vântuluicreºte pericolul în regiunile

reci. De exem

plu, cu un vânt de 27,8 km/h ºi o tem

peraturã de-10 grade C

, echivalentul temperaturii sim

þite de corp este de-23 grade C

.

Riscu

ri specifice clim

atulu

i rece

Tem

peraturile scãzute pot reprezenta pericole pentru sãnã-tate nu num

ai în zonele polare; expunerea prelungitã la frig estepericuloasã oriunde. L

uaþi-vã mãsuri de precauþie îm

potriva tutu-ror condiþiilor care pot reprezenta un risc pentru supravieþuire.

Supravieþuirea în zonele reci

70w

ww

.rft.forter.ro

Hipoterm

iaapare în situaþia în care corpul nu poate gene-

ra cãldurã la fel de repede pe cât o pierde, temperatura coborând

sub normal. E

ste cauzatã de expunerea la vânt, ploaie ºi tempe-

raturi scãzute, precum ºi de: epuizare; îm

brãcãminte inadecvatã;

adãpost inadecvat; consum de hranã inadecvatã; lipsa cunoºtin-

þelor ºi a pregãtirii. Factori agravanþi: hainele ude, pe vânt puter-nic; tem

peraturile scãzute ale aerului, însoþite de vânturi puter-nice; cufundarea în apã; orice ranã care im

obilizeazã sau reducecapacitatea de a produce cãldurã; anxietatea ºi stresul; corpul ne-obiºnuit de slab. În stadii avansate ale hipoterm

iei, corpul pierdecapacitatea de a se încãlzi singur. În orice caz, corpul trebuie în-cãlzit din interior, pentru cã o încãlzire acceleratã din exterior vatrim

ite sângele rece spre organele interne, agravând situaþia. Pla-saþi „încãlzitorii” în urm

ãtoarele locuri: pe abdomen, pe spate, la

partea superioarã a bazinului, la subraþ, la ceafã, la încheieturilem

âinilor, între picioare. Acestea sunt locuri unde sângele este

aproape de suprafaþã ºi va purta cãldura prin corp. Nu folosiþi

alcool, pentru cã acesta deschide vasele de sânge la suprafaþapielii, perm

iþând cãldurii sã se disipeze foarte repede. Poate fiprevenitã prin adãpostirea pe tim

p nefavorabil ºi prin menþinerea

hainelor uscate. Evitaþi m

unca în exces, iar dacã sunteþi într-ungrup, folosiþi „sistem

ul-pereche”: vã supravegheaþi unul pe celã-lalt, pentru a descoperi sim

ptomele din tim

p. Dacã o persoanã

face hipotermie, ceilalþi s-ar putea sã fie ºi ei pe-aproape.

Degerãturile

apar atunci când pielea ºi carnea îngheaþã,de regulã când tem

peratura scade sub -10

C. D

egerãturile afec-teazã toate pãrþile expuse ale corpului ºi regiunile cele m

ai înde-pãrtate de inim

ã, care au cea mai slabã circulaþie: m

âinile ºi pi-cioarele, nasul, urechile ºi faþa. D

egerãturile pot fi superficialesau grave, în funcþie de gradul de expunere. Prim

ul semn este o

senzaþie de mâncãrim

e, pe mãsurã ce pielea îngheaþã. A

poi, pepiele apar pete ca ceara, þesuturile afectate am

orþesc, mai târziu

devin tari ºi granulate, cu dureri substanþiale, se umflã ºi se bã-

ºicã înainte sã moarã ºi apoi sã cadã.


71d

ecembrie, 20

07

Degerãturile superficiale

afecteazã doar pielea. Pentrutratare, plasaþi partea afectatã într-o zonã caldã. Puneþi m

âinilela subraþ sau între picioare, în zona inghinalã. Puneþi-vã picioa-rele pe stom

acul unui coleg. Dezgheþarea degerãturilor va fi du-

reroasã.Degerãturile profunde

sunt o problemã foarte m

are. Pro-tejaþi zona afectatã îm

potriva deteriorãrilor suplimentare, nu o

frecaþi cu zãpadã ºi nu o expuneþi focului deschis. Cel m

ai buntratam

ent este încãlzirea gradualã a zonei degerate, cu apã caldãla o tem

peraturã de 28-28,50

C – aproxim

ativ o temperaturã pe

care cãlcâiul sã o poatã suporta. Dacã apa este prea fierbinte,

rãciþi-o pânã la temperatura adecvatã, apoi aplicaþi-o peste zona

afectatã.D

egerãturile avansatepot produce bãºici care se pot in-

fecta ºi pot produce ulceraþii. Aceste þesuturi devin gri, apoi ne-

gre ºi mor, urm

ate, în final, de desprindere. Nu spargeþi bãºicile

ºi nu frecaþi niciodatã partea afectatã. Durerea severã este un in-

diciu cã partea afectatã a fost încãlzitã prea repede. Intoxicarea cu m

onoxid de carboneste rezultatul unei ar-

deri incomplete a com

bustibilului într-un adãpost prost ventilat.T

oate tipurile de focuri ºi sobe sunt o cauzã potenþialã, dacã suntutilizate în locuri închise, fãrã o ventilaþie adecvatã. M

onoxidulde carbon este incolor ºi inodor, fiind dificil de detectat. Poatecauza uºoare dureri de cap, am

eþeli, somnolenþã, greþuri sau poa-

te provoca chiar voma, dar aceste sem

ne pot trece neobservate ºise poate ajunge la inconºtienþã, fãrã avertizare. D

acã nu este des-coperitã la tim

p, este fatalã.R

eumatism

ulapare când picioarele au fost cufundate în

apã perioade lungi de timp sau stau ude ºi reci tim

p îndelungat.Încãlþãm

intea strâmtã este o condiþie favorizantã. E

ste o maladie

gravã, iar instalarea este favorizatã de epuizare, temperaturi joa-

se ºi lipsa mâncãrii, lichidelor ºi a som

nului. Puteþi preveni reu-m

atismul prin m

enþinerea uscatã a picioarelor. Purtaþi bocanci


72w

ww

.rft.forter.ro

care sunt confortabili, miºcaþi-vã picioarele ºi degetele ºi inspec-

taþi, cu regularitate, partea inferioarã a picioarelor.M

acerarea þesuturilor picioarelorrezultã de la expunerea

pentru multe ore sau zile la condiþii de um

ezealã ºi temperaturi

aproape de punctul de îngheþ. Simptom

ele sunt o senzaþie de ace,furnicãturi, am

orþealã ºi apoi durere. Pielea apare iniþial udã, în-m

uiatã, albã ºi zbârcitã. Pe mãsurã ce aceastã situaþie continuã

ºi apar înrãutãþiri, pielea devine roºie, apoi vineþie sau neagrã.L

abele picioarelor devin reci, umflate ºi au o aparenþã ca de

cearã. Mersul este dificil, iar picioarele se sim

t grele ºi amorþite.

În cazuri extreme, poate avea loc cangrena. C

ea mai bunã preve-

nire este sã vã pãstraþi picioarele uscate. Spãlaþi-vã picioarelezilnic ºi încãlþaþi ºosete uscate.

Deshidratarea

este cauzatã de transpiraþia excesivã, dato-ritã hainelor groase ºi efortului. T

rebuie sã beþi apã pentru a înlo-cui pierderea de lichid. N

evoia de apã într-un mediu rece este la

fel de mare ca ºi într-un m

ediu cald. Una din m

odalitãþile de aafla dacã sunteþi deshidratat este de a verifica culoarea urinei pezãpadã. D

acã urina coloreazã zãpada în galben închis, sunteþi pecale de deveni deshidratat ºi trebuie sã puneþi la loc lichidelepierdute de corp. D

acã urina coloreazã zãpada în galben deschissau nu lasã culoare, fluidele din corp au un echilibru norm

al.D

iureza datoratã frigului. Expunerea la frig creºte canti-

tatea de urinã. De asem

enea, diureza face sã descreascã canti-tatea de fluide din corp, care trebuie sã fie, totuºi, înlocuite.

Arsurile de soare. Pielea expusã poate fi arsã de soare

chiar ºi atunci când temperatura aerului este sub punctul de în-

gheþ. Razele soarelui sunt reflectate la toate unghiurile de zãpa-

dã, gheaþã ºi apã, lovind zonele sensibile ale pielii: buze, nãri ºipleoape. E

xpunerea la soare provoacã arsuri mai rapide la altitu-

dinile mari, decât la altitudinile joase. A

tunci când trebuie sã vãdeplasaþi pe tim

p cu soare, ungeþi-vã faþa cu cremã de protecþie

sau balsam de buze.


73d

ecembrie, 20

07

Oftalm

ia zãpeziieste o formã tem

porarã de orbire, cauza-tã de înalta intensitate ºi concentrare a razelor solare, care suntreflectate de zãpadã sau gheaþã, precum

ºi de cristalele de gheaþãdin nori. A

pare frecvent atunci când soarele strãluceºte, dar ºicând acesta nu lum

ineazã direct, în perioade de înnorãri lumi-

noase, în zonele polare ºi alpine. Simptom

ele oftalmiei zãpezii

sunt: o senzaþie de nisip în ochi, durere în ºi deasupra ochilor,care creºte cu m

iºcarea globului ocular, ochi roºii ºi înlãcrimaþi

ºi o durere de cap care se intensificã cu expunerea continuã lalum

inã. Expunerea prelungitã la aceste raze poate avea ca rezul-

tat deteriorarea permanentã a ochilor. Pentru a trata oftalm

ia zã-pezii, bandajaþi ochii pânã ce sim

ptomele dispar. Puteþi preveni

oftalmia zãpezii purtând ochelari de soare ºi înnegrind cu cãr-

bune sub ochi. Dacã nu aveþi ochelari de soare, im

provizaþi. Tã-

iaþi fante în bucãþi de carton, lemn subþire sau scoarþã de copac

ori alt material disponibil.

Constipaþia. E

ste foarte important sã vã faceþi necesitãþile

atunci când aveþi nevoie. Nu am

ânaþi datoritã condiþiilor reci.Întârzierea de a vã face necesitãþile din cauza frigului, consum

a-rea hranei deshidratate, consum

area a prea puþine lichide ºi obi-ceiurile de a m

ânca neregulat pot provoca constiparea. Deºi nu

incapaciteazã organismul, constiparea poate provoca disconfort.

Creºteþi consum

ul de lichide cu cel puþin doi litri faþã de con-sum

ul zilnic normal ºi dacã aveþi la dispoziþie, m

âncaþi fructesau alte alim

ente care pot slãbi scaunul.M

uºcãturile ºi înþepãturile de insectepot sã se infecteze

prin scãrpinarea constantã. Muºtele pot fi purtãtoare de diverse

boli care produc agenþi patogeni. Pentru a preveni muºcãturile ºi

înþepãturile de insecte folosiþi substanþe anti-insecte, plase, ºiîm

brãcaþi haine adecvate.

Igiena

Deºi spãlatul este posibil sã fie im

practicabil sau necon-fortabil într-un m

ediu rece, trebuie sã o faceþi. Spãlatul ajutã la


74w

ww

.rft.forter.ro

prevenirea iritãrii pielii ce poate conduce la probleme m

ai seri-oase. În unele situaþii, trebuie sã fiþi capabil sã faceþi baie în zã-padã. Spãlaþi-vã corpul unde s-au acum

ulat transpiraþia ºi ume-

zeala, în principal sub braþe ºi între picioare, apoi ºtergeþi-vãpentru a vã usca. D

acã este posibil, spãlaþi-vã picioarele zilnic ºiîncãlþaþi ciorapi uscaþi ºi curaþi. Schim

baþi-vã lenjeria cel puþinde douã ori pe sãptãm

ânã. Dacã nu existã posibilitatea de a spãla

lenjeria, scoateþi-o, scuturaþi-o ºi lãsaþi-o afarã la aer pentru unala douã ore.

Dacã folosiþi un adãpost care a m

ai fost locuit anterior,verificaþi în fiecare noapte corpul ºi îm

brãcãmintea pentru even-

tualele cãpuºe, pãduchi sau alþi paraziþi. Dacã hainele au fost in-

festate folosiþi pudrã insecticid dacã aveþi, altfel agãþaþi haineleîn frig, apoi bateþi-le ºi periaþi-le. A

cest lucru va îndepãrta para-ziþii dar nu ºi ouãle acestora. D

acã vã bãrbieriþi, încercaþi sã o fa-ceþi înainte de a m

erge la culcare. Acest lucru ajutã pielea feþei

sã se refacã înainte de a fi expusã la elementele specifice clim

a-tului rece.

Îmb

rãcãmin

tea

Frigul extrem ºi vânturile aspre pot îngheþa corpul nepro-

tejat, în câteva minute. Protejaþi întregul corp, m

âinile ºi picioa-rele. Puneþi pe cap o glugã – ea ar trebui sã aibã un ºnur de strân-gere astfel încât sã poatã acoperi parþial faþa. G

arniturile de bla-nã previn ca um

ezeala din respiraþie sã îngheþe pe faþã ºi sã rã-neascã pielea.

Articolele de îm

brãcãminte exterioarã ar trebui sã prote-

jeze împotriva vântului, cu o þesãturã suficient de com

pactã pen-tru a preveni reþinerea zãpezii, dar suficient de poroasã pentru aperm

ite vaporilor de apã sã iasã afarã – nu imperm

eabilã, lucrucare ar putea crea condensare în interior. Îm

brãcãmintea inte-

rioarã ar trebui sã reþinã aerul pentru a asigura izolarea cãldurii.B

lãnurile reprezintã îmbrãcãm

intea exterioarã idealã.


75d

ecembrie, 20

07

Deschiderile ºi gãurile perm

it cãldurii sã scape, iar depla-sarea poate conduce aerul afarã prin ele. D

acã hainele nu au ºnu-ruri de strângere, legaþi ceva în jurul m

ânecilor deasupra manºe-

telor ºi bãgaþi pantalonii în ºosete sau bocanci.Îm

brãcaþi articole din lânã – ea nu absoarbe apa ºi este cãl-duroasã chiar ºi atunci când este um

edã. Spaþiile dintre ochiuriletricotajului pãstreazã cãldura corpului. T

ricotajele sunt cele mai

bune pentru îmbrãcãm

intea interioarã. Bum

bacul acþioneazã caun fitil, absorbind cãldura. A

tunci când este ud, el poate pierdecãldura de 240 de ori m

ai repede decât atunci când este uscat.B

ocancii din pânzã groasã, imperm

eabilã, cu o talpã decauciuc care etanºeazã ºi cu un ºnur de strângere pentru a ajustafixarea pe picior sunt ideali. D

e asemenea, este preferabil sã aibã

o cãptuºealã etanºã ºi izolatã. Izolaþi labele picioarelor cu trei pe-rechi de ciorapi, gradual ca m

ãrime, pentru a se potrivi unul dea-

supra altuia ºi sã nu facã cute. Dacã este necesar, im

provizaþiînvelitori pentru labele picioarelor din câteva straturi de stofã.

Existã patru principii de bazã care trebuie respectate pen-

tru a vã pãstra cãldura: 1. P

ãstraþi îmbrãcãm

intea curatã. Acest principiu este

întotdeauna important pentru igienã ºi confort. Pe tim

p de iarnã,este de asem

enea important din punctul de vedere al cãldurii.

Hainele acoperite cu m

urdãrie sau grãsime pierd m

ult din valoa-rea lor de izolare.

2. Evitaþi supraîncãlzirea. A

tunci când vã este prea caldtranspiraþi ºi îm

brãcãmintea absoarbe um

ezeala. Ajustaþi îm

brã-cãm

intea astfel încât sã nu transpiraþi. Faceþi aceasta prin des-chiderea parþialã a scurtei sau vestonului sau prin îndepãrtareaunui strat de îm

brãcãminte interioarã, prin îndepãrtarea m

ãnu-ºilor groase sau prin scoaterea glugii hanoracului ori schim

bareacãciulii cu un fes m

ai subþire. Capul ºi m

âinile acþioneazã ca celm

ai eficient disipator de cãldurã atunci când vã supraîncãlziþi. 3. Îm

brãcaþi haine largi ºi în straturi. Îmbrãcarea hainelor

strâns pe corp ºi încãlþãmintea strâm

tã restricþioneazã circulaþia


76w

ww

.rft.forter.ro

sângelui ºi favorizeazã rãnile datorate frigului. De asem

enea,descreºte volum

ul de aer blocat între straturile de îmbrãcãm

inte,reducând valoarea de izolare a acesteia. C

âteva straturi de îm-

brãcãminte uºoarã sunt m

ai bune decât un singur strat de îmbrã-

cãminte de grosim

e egalã. De asem

enea, aceastã metodã vã per-

mite sã scoateþi sau sã adãugaþi straturi suplim

entare pentru apreveni transpiraþia excesivã sau pentru a creºte cãldura.

4. Pãstraþi îm

brãcãmintea uscatã. L

a temperaturi scã-

zute, îmbrãcãm

intea interioarã se poate uda din cauza transpi-raþiei, iar stratul exterior, dacã nu este im

permeabil, poate deveni

ud din cauza zãpezii sau chiciurei topite de cãldura corpului.Înainte de a intra într-un adãpost încãlzit, îndepãrtaþi zãpada ºichiciura de pe haine. În ciuda m

ãsurilor de precauþie pe care leluaþi, existã m

omente când nu puteþi sã evitaþi um

ezeala. În aces-te m

omente, uscarea îm

brãcãmintei poate deveni o problem

ãm

ajorã. Într-o tabãrã, agãþaþi hainele umede în interiorul cortului

aproape de vârf, folosind corzi de uscare sau stative improvizate.

Puteþi sã uscaþi fiecare articol þinându-l în faþa unui foc deschis.U

scaþi articolele din piele lent. Dacã nu existã alte m

ijloace pen-tru uscarea bocancilor, puneþi-i în sacul de dorm

it între înveliºulacestuia ºi cãptuºealã. C

ãldura corpului vã va ajuta sã-i uscaþi.A

lte articole de supravieþuire importante: cuþitul; chibri-

tele rezistente la apã; busola; harta; ceasul; douã pânze imperm

e-abile, pentru izolarea sacului de dorm

it de sol ºi pentru acope-rirea acestuia; lanterna; binoclul; ochelarii de soare; hrana grasã,de urgenþã; echipam

entul de procurare a hranei; articole de sem-

nalizare. Trebuie sã analizaþi bine ºi sã selectaþi echipam

entuladecvat. U

n sac de dormit rezistent, cu cãptuºealã din puf, este

un articol valoros al echipamentului de supravieþuire în clim

atrece. A

siguraþi-vã cã puful rãmâne uscat. D

acã este ud, pierdefoarte m

ult din valoarea de izolare. Dacã nu aveþi un sac de dor-

mit, puteþi confecþiona unul din pânzã de paraºutã ºi m

aterialenaturale uscate, cum

sunt frunzele, acele de pin sau muºchiul.


77d

ecembrie, 20

07

Artileria batalionar` –m

anevrabilitate [i eficien]` în terenm

untos

Artileria rom

ânã a fost restructuratã într-un sistem m

o-dular pentru a asigura un sistem

de comandã ºi con-

trol eficient ºi pentru a realiza compatibilitatea cu structurile si-

milare ale arm

atelor mem

bre NA

TO

.O

rganizarea pentru luptã a unitãþilor ºi subunitãþilor deartilerie este realizatã astfel încât sã li se ofere m

odalitãþile spe-cifice de asigurare a unui sistem

de sprijin cu foc care sã conþinãsistem

ul de comandã, control ºi com

unicaþii, sistemul de cerce-

tare ºi armam

entul corespunzãtor. Aceste com

ponente sunt celecare perm

it comandantului sã utilizeze eficient sprijinul cu foc.

Felul în care sunt utilizate depinde de gradul de înþelegere al mo-

dului de realizare al sprijinului cu foc de cãtre ofiþerii de stat-ma-

jor ºi de modul de coordonare a acestuia. Statele de organizare ºi

dotare ale batalioanelor de infanterie ºi de vânãtori de munte cu-

CÃ

PITAN

MA

RIUS

COSTIN

78w

ww

.rft.forter.ro

prind o companie de sprijin organizatã pe douã secþii de aruncã-

toare, un pluton antitanc ºi un pluton de mitraliere antiaeriene.

Rolul principal al artileriei batalionare este de a executa

foc precis, în timp util, în sprijinul com

paniei sau batalionului deinfanterie sau de vânãtori de m

unte, astfel încât sã întãreascãsprijinul cu foc în cadrul acþiunilor de luptã apropiatã, acþionânddin poziþii de tragere acoperite sau neacoperite. C

aracteristicileprincipale ale aruncãtoarelor sunt: o bunã m

anevrabilitate, o mare

putere de foc, posibilitãþi de deschidere a focului în timp scurt ºi

prin surprindere, indiferent de condiþiile de stare a vremii ºi efi-

cienþã sporitã la þinte. Aceste caracteristici im

portante fac dinsubunitãþile de aruncãtoare sistem

e ale cãror misiuni nu pot fi

înlocuite de alte sisteme de artilerie.

Manevrabilitatea, ca ºi caracteristicã im

portantã ºi defini-torie a subunitãþilor de aruncãtoare, reprezintã capacitatea sub-unitãþii de a-ºi schim

ba raionul de dispunere sau poziþia de tra-gere în tim

p scurt ºi cu respectarea tuturor mãsurilor de asigurare

de luptã ºi de protecþie a forþelor, fiind în mãsurã sã ocupe în

orice mom

ent o poziþie de tragere temporarã, pentru sprijinul cu

foc al companiei sau batalionului de vânãtori de m

unte. Factorii care influenþeazã m

anevrabilitatea subunitãþilorde aruncãtoare sunt:

caracteristicile tehnico-tactice ale armam

entului ºi aletehnicii de tracþiune din dotare;

gradul de instruire al subunitãþii privind modul de exe-

cutare a marºului;

caracteristicile reliefului din zona de executare a mar-

ºului.G

reutatea relativ redusã (aproximativ 180 kg cu placa de

bazã mare), sim

plitatea deservirii, câmpul de tragere orizontal de

3600ºi câm

pul de tragere vertical de la 600la 80

0sunt caracteris-tici care contribuie din plin la asigurarea unei bune m

anevrabili-tãþi a subunitãþilor de aruncãtoare. În situaþia în care terenul o


79d

ecembrie, 20

07

impune, aruncãtoarele pot fi transportate ºi de servanþi, pe dis-

tanþe scurte, pânã pe poziþiile care trebuie ocupate. Unele unitãþi

de vânãtori de munte, care m

ai au în dotare ºi cai, pot executatransportul sam

arizat al aruncãtoarelor cu ajutorul acestora, înpoziþiile de tragere greu accesibile, dar favorabile executãrii fo-cului pe m

ai multe direcþii.

Deplasarea, ca acþiune asociatã form

elor de luptã armatã

sau celor nonviolente, reprezintã acþiunea prin care marile unitãþi

(unitãþile, subunitãþile) sunt dislocate dintr-un loc în altul, oripentru intrarea în luptã sau pentru efectuarea unei m

anevre, cupãstrarea com

pletã a capacitãþii de luptã, în vederea îndepliniriiunei noi m

isiuni.E

ste interesant de arãtat cã, încã de la sfârºitul secolului alX

IX-lea, în teoria ºi practica m

ilitarã româneascã s-a pus un

mare accent pe m

odul cum sunt grupate trupele în vederea de-

plasãrii lor dintr-un raion în altul. „Constituirea dispozitivului de

marº – scria m

areºalul Averescu, pe atunci ºeful ªcolii Supe-

rioare de Rãzboi - þine de m

ãiestria ºi priceperea comandantului.

Un dispozitiv prea dens este periculos, iar un dispozitiv prea larg

nu foloseºte la angajarea luptei“. E

xperienþa îndelungatã a armatei noastre aratã cã un dis-

pozitiv modern este determ

inat de procedeul de deplasare a tru-pelor, scopul acesteia, num

ãrul itinerariilor de marº ºi al direcþii-

lor de transport, condiþiile în care se desfãºoarã ºi trebuie sã asi-gure gruparea m

arilor unitãþi în raioanele de concentrare sau pealiniam

entul de angajare în acþiune cu puterea de luptã com-

pletã. În practicã s-au stabilit chiar unele norme pentru consti-

tuirea dispozitivului. Ele trebuie sã corespundã concepþiei depla-

sãrii ºi acþiunilor viitoare, sã ofere posibilitatea respingerii even-tualelor atacuri ale inam

icului cu trupele terestre sau cu aviaþia,sã evite aglom

erarea trupelor în punctele obligatorii de trecere ºisã asigure protecþia acestora.


anevrabilitate ºi eficienþã în teren muntos

80

ww

w.rft.forter.ro

Bateria de aruncãtoare trebuie sã aibã un grad de instruire

ridicat astfel încât sã fie gata în permanenþã sã execute deplasãri

pe orice distanþã în condiþiile pericolului permanent al între-

buinþãrii de cãtre inamic a arm

elor NB

C, a m

ijloacelor incendi-are, a aviaþiei ºi grupurilor de cercetare-diversiune, precum

ºi încondiþiile existenþei distrugerilor pe com

unicaþii ºi, mai ales, a

punctelor obligate de trecere. Bateria de artilerie poate executa

deplasarea prin urmãtoarele procedee: m

arº; transport (pe caleaferatã, pe apã, pe calea aerului); com

binat.O

ricare ar fi procedeul de deplasare, bateria de artilerietrebuie sã ajungã în raionul destinat la tim

p ºi cu capacitatea deluptã com

pletã, în vederea îndeplinirii misiunilor ordonate.

Pentru aceasta, deplasarea trebuie sã îndeplineascã urmã-

toarele condiþii: organizarea iscusitã a deplasãrii; pregãtirea m

inuþioasã a personalului ºi tehnicii; luarea tuturor m

ãsurilor de asigurare a acþiunilor de luptã;asigurarea m

aterialã, a tehnicii medicale ºi veterinare a

deplasãrii; respectarea tuturor regulilor proprii fiecãrui procedeu de

deplasare.Prin încadrarea în barem

ele de „foarte bine“ la pãrãsireaºi ocuparea poziþiei de tragere sau chiar prin îm

bunãtãþirea aces-tora, se reduce la m

inimum

timpul necesar m

anevrei. Un alt fac-

tor care influenþeazã manevrabilitatea este reprezentat de buna

paletizare ºi grupare pe autovehicule a materialelor aruncãtoa-

relor ºi a muniþiei. Pentru a se realiza în ascuns, m

arºul se execu-tã, de regulã, noaptea ºi în condiþii de vizibilitate redusã. M

arºulse poate executa ºi ziua, îndeosebi pe tim

pul desfãºurãrii acþiu-nilor de luptã, precum

ºi înapoia unui front constituit la distanþem

ari. Pe timp de zi, m

arºul se executã pe subunitãþi, cu distanþem

ari între ele.


81

decem

brie, 200

7

Relieful este un alt factor im

portant care influenþeazã gra-dul de m

anevrabilitate al subunitãþii de aruncãtoare. Raioanele

muntos-îm

pãdurite, caracterizate prin terenul foarte accidentat,prin num

ãrul redus de comunicaþii ºi prin condiþiile m

eteorologi-ce instabile, influenþeazã considerabil acþiunile de luptã ale ba-teriei de aruncãtoare, im

primându-le o serie de particularitãþi.

Datoritã crestelor care acoperã între ele direcþiile de pãtrundere

în munþi, acþiunile de luptã pe aceste direcþii devin obligatorii,

având adesea un profund caracter de independenþã. Ca urm

are,subunitãþile vor duce acþiuni de luptã în condiþiile existenþei unorm

ari intervale, având de regulã unul sau ambele flancuri desco-

perite. Terenul puternic frãm

ântat, acoperirile abundente ºi cãilede acces ascunse creeazã condiþii favorabile m

ascãrii trupelor ºiintenþiilor acestora, realizãrii surprinderii, înlesnind, totodatã,acþiunile îndrãzneþe duse chiar cu subunitãþi m

ici în flancul ºispatele inam

icului, dar îngreuneazã acþiunile tancurilor ºi arti-leriei. O

caracteristicã definitorie a acþiunilor desfãºurate în te-ren m

untos-împãdurit este ritm

ul acþiunilor, incomparabil m

airedus decât în teren deschis.

Mijloacele de atac ºi rezervele inam

icului se dispun, de re-gulã, în apropierea com

unicaþiilor, iar tancurile se întrebuinþeazãîn m

ajoritate în puncte fixe de foc. Pregãtirea de foc a ataculuipoate avea o duratã m

ai mare decât în teren obiºnuit, iar pe anu-

mite direcþii sau în anum

ite raioane, pregãtirea de foc se poatereduce la un singur ciocan de foc sau poate lipsi. T

recerea laofensivã fãrã o pregãtire de foc prealabilã este indicatã pe direc-þiile pe care se urm

ãreºte realizarea surprinderii, dar dacã ataculprin surprindere nu reuºeºte, atunci ºi pe aceste direcþii se exe-cutã pregãtire de foc. În general, caracterul terenului ºi al apãrã-rii inam

icului favorizeazã obþinerea unor efecte mari cu subuni-

tãþi mici, de aceea focul cu bateria devine preponderent în tim

pulsprijinului de foc al ofensivei.


anevrabilitate ºi eficienþã în teren muntos

82

ww

w.rft.forter.ro

La stabilirea dispozitivului de luptã al bateriei de aruncã-

toare, este necesar sã se þinã seama de faptul cã terenul com

par-tim

entat ºi puternic frãmântat îngreuneazã condiþiile de obser-

vare, limiteazã posibilitãþile de desfãºurare în dispozitiv de luptã

ºi de executare a manevrei. Poziþia de tragere a bateriei se va sta-

bili în apropierea sau în lungul comunicaþiilor ºi vãilor largi. B

a-teria poate ocupa o poziþie de tragere com

unã în cadrul dispozi-tivului sau se poate dispune, pe secþii, în douã poziþii de tragere.

La alegerea poziþiei de tragere se vor evita albiile râurilor

(chiar dacã sunt secate) întrucât existã pericolul inundãrii aces-tora, precum

ºi locurile situate în apropierea pantelor abrupteunde existã pericolul producerii avalanºelor. R

ealizarea dispozi-tivului de luptã de cãtre baterie are loc dupã regulile cunoscuteîn teren obiºnuit.

În organizarea manevrei pe tim

pul luptei în teren muntos-

împãdurit se va avea în vedere ca deplasãrile sã se execute cu vi-

teze mai reduse ºi, deseori, pe drum

uri ocolitoare. Subunitãþilevor trebui asigurate din tim

p cu mijloace pentru sporirea capaci-

tãþii de trecere a autovehiculelor de toate felurile, ºi mai ales a

celor de tracþiune ºi de transport muniþie. În porþiunile grele de

pe comunicaþii, bateria poate fi ajutatã de tractoare pentru rem

or-care, dacã eºalonul superior dispune de asem

enea mijloace. A

pro-vizionarea cu m

uniþii se complicã datoritã condiþiilor grele de

transport. Când transportul m

uniþiei nu se poate realiza cu mij-

loace auto, se vor întrebuinþa transportul hipo, mijloacele de

transport locale (cãruþe, samare), iar în unele cazuri, funicula-

rele. Totodatã, se vor lua m

ãsuri pentru folosirea raþionalã a mu-

niþiilor ºi celorlalte materiale.

Având caracteristici tehnico-tactice care îi asigurã agilita-

te ºi supleþe, dispunând de o subunitate bine instruitã ºi cu ungrad de coeziune ridicat ºi cunoscând în detaliu caracteristicileterenului în care acþioneazã, artileria batalionarã devine o forþãdecisivã în dom

inarea crestelor ºi în asigurarea succesului acþiu-nilor desfãºurate de vânãtorii de m

unte.


TEATRED

E OPERA}II

85

decem

brie, 200

7

Riscurile CBRN

înteatrele de opera]ii –riscul nuclear

La început de m

ileniu, omenirea trãieºte, în m

od para-doxal, o nouã etapã a coºm

arului distrugerii sale, caurm

are a folosirii iraþionale a rezultatelor dezvoltãrii fãrã prece-dent a ºtiinþei ºi tehnologiei m

oderne. În pofida unor progresem

ajore în reducerea arsenalului nuclear strategic, a unor succeseim

portante obþinute prin implem

entarea acordurilor internaþio-nale de neproliferare, pericolul distrugerii civilizaþiei um

ane ºi avieþii - prin folosirea unor astfel de m

ijloace - se menþine ridicat,

unele state posesoare dezvoltând noi tipuri de mijloace de luptã

ºi de transport la þintã.A

meninþarea nuclearã reprezintã o problem

ã de mare ac-

tualitate deoarece poate determina dispariþia speciei um

ane ºi avieþii de pe planetã. A

ctualele cercuri de putere îºi bazeazã acþi-unile pe suprem

aþia nuclearã în regiune ca element de descuraja-

re iniþial, sau ca element de im

punere a deciziilor proprii.

MA

IOR

CO

STELG

UªTERIÞEA

NM

AIO

RG

HEO

RGH

EM

ITRICÃ

86

ww

w.rft.forter.ro

Atacurile nucleare de la H

iroshima ºi N

agasaki reprezintãun capitol trist în istoria om

enirii, capitol care nu ar trebui sã sem

ai repete în nicio circumstanþã. A

ceste atacuri nu numai cã au

demonstrat cruzim

ea cu care umanitatea poate acþiona îm

potrivaei înseºi dar a reliefat, de asem

enea, un viitor terifiant ºi sumbru

al planetei, dacã nu se va opri proliferarea armelor nucleare ºi nu

se va adopta dezarmarea nuclearã. Poate cã lum

ea a învãþat cevadin ceea ce s-a întâm

plat la Hiroshim

a ºi Nagasaki, dar nu trebu-

ie sã uitãm lecþia pe care supravieþuitorii atacurilor au încercat ºi

încearcã sã ne-o transmitã, aceea cã „um

anitatea ºi armele nu-

cleare nu pot coexista pe aceeaºi planetã”- dacã dorim

ca ur-m

aºii noºtri sã beneficieze de o viaþã normalã ºi liniºtitã. În acest

articol vom încerca sã subliniem

câteva caracteristici specificecom

ponentei nucleare ºi radiologice a ameninþãrilor C

BR

N, cu

referire intrinsecã la teatrele de operaþii ºi conflictele regionalede pe m

apamond. T

rebuie reþinut însã, cã un conflict sau ame-

ninþare nuclearã nu se va reduce la un areal sau zonã, ci acestase va globaliza pe m

ãsura apariþiei efectelor. C

ontrar tuturor speranþelor, calea adoptatã de umanitate,

în urma atacurilor nucleare îm

potriva celor douã oraºe nipone, afost cãtre înarm

are nuclearã, în scopul descurajãrii regionale, lu-m

ea devenind un loc mult m

ai periculos decât a fost acum circa

60 de ani. În prezent, armele nucleare, în urm

a cercetãrilor în do-m

eniu ºi a dezvoltãrii inerente a tehnologiilor, au devenit extremde letale în com

paraþie cu anul 1945. Bom

ba nuclearã de 21 kilo-tone utilizatã la N

agasaki este consideratã la ora actualã minus-

culã în comparaþie cu puterea încãrcãturilor nucleare actuale. În

prezent, existã în dotarea puterilor nucleare lovituri de sute deori m

ai puternice decât bomba de la N

agasaki. Utilizarea între-

gului arsenal existent pe planetã ar duce la dispariþia vieþii peplanetã, dar chiar ºi utilizarea unei singure lovituri nucleare arprovoca suferinþã ºi pagube fãrã precedent în istoria om

enirii.

Teatre de operaþii

87

decem

brie, 200

7

Dacã ar fi sã vizualizãm

pe o hartã globalã, situaþia nucle-arã s-ar prezenta în felul urm

ãtor (vezi pag. 64):E

xplicaþia cu

lorilorÞ

ãri cu programe de înarm

are nuclearã care au demarat

înainte de anul 1970, când a fost adoptat Tratatul de N

eprolife-rare a A

rmelor N

ucleare.Þ

ãri cu programe de înarm

are nuclearã care s-au sfârºit odatã cu adoptarea ºi aderarea la T

ratatul de Neproliferare a A

r-m

elor Nucleare.

Þãri care au încercat sã dem

areze programe de înarm

arenuclearã, dar care au anulat totul în m

omentul adoptãrii ºi ade-

rãrii la Tratatul de N

eproliferare a Arm

elor Nucleare.

Þãri cu program

e de înarmare nuclearã term

inate dupãanul 1970.

Þari deþinãtoare de program

e de înarmare nuclearã, dem

a-rate dupã anul 1970 ºi care:

au avut succes ºi continuã ºi în prezent;sunt susceptibile de a deþine arm

e nucleare;au term

inat;existã suspiciuni dar nu au fost identificate program

e deînarm

are nuclearã;au deþinut arm

e nucleare dar în prezent sunt þãri non-nucleare, fiind sem

natare ale Tratatului de N

eproliferare a Ar-

melor N

ucleare.A

ºa cum se poate vedea pe hartã, num

ãrul þãrilor deþinã-toare este îngrijorãtor, iar conceptele doctrinare care au stat ºistau la baza înarm

ãrii nucleare a diferitelor state nu au darul dea liniºti în vreun fel opinia publicã internaþionalã. A

lãturi de alteam

eninþãri de sorginte naturalã, cum ar fi distrugerea ecosis-

temului, a stratului de ozon, încãlzirea globalã ca urm

are a efec-tului de serã generat de poluanþi, am

eninþarea nuclearã agravea-zã tabloul general în care om

enirea îºi continuã evoluþia, evolu-þie incertã, cãreia nu i se poate prevedea viitorul.

Riscurile C

BR

N în teatrele de operaþii – riscul nuclear

11223344

88

ww

w.rft.forter.ro

Teatre de operaþii

89

decem

brie, 200

7

Riscurile C

BR


În continuare vom face referire la principalele m

otive deîngrijorare pe plan internaþional.

În urma disipãrii fostei U

RSS, R

usia a demarat un pro-

gram de reconstrucþie a propriului arsenal nuclear, în special ca

rãspuns la prezumtiva am

eninþare nuclearã americanã. A

stfel, lam

omentul actual, cele douã þãri, R

usia ºi SUA

, deþin 26.300 ar-m

e nucleare cu diferite capabilitãþi de lovire a þintelor, oriundeîn lum

e. De asem

enea, acestea au pregãtite sute de lovituri nu-cleare ca forþã de reacþie rapidã, þintite unele asupra celorlalte,putând fi declanºate în câteva m

inute. D

e aici derivã pericolele reale care ameninþã la ora actu-

alã omenirea, ºi nu m

ã refer la un rãzboi nuclear care este imagi-

nat ca fiind total, ci mã refer la erorile um

ane ºi tehnologice cumar fi declanºarea accidentalã a unui atac nuclear de cãtre una dinpãrþi ca urm

are a:• utilizãrii unor inform

aþii neverificate, datoritã timpului

scurt de reacþie avut la dispoziþie.• subiectivism

ului deciziei (decizia de declanºare a atacu-lui revenind doar preºedintelui care este, totuºi, un om

, iar omul

este supus greºelii. O greºealã care poate fi fatalã întregii om

e-niri).

• erorilor generate de echipamentele de detecþie radar în-

vechite (de exemplu, în 1995, sistem

ul de avertizare timpurie al

Rusiei a confundat o rachetã m

eteorologicã norvegianã cu unatac nuclear declanºat de cãtre SU

A. P

reºedintele Rusiei în acel

timp, B

oris Elþîn, era pregãtit cu codurile de lansare a rache-

telor nucleare, ºi numai o inform

aþie de ultim m

oment a despãr-

þit lumea de o apocalipsã nuclearã).• utilizãrii arm

elor nucleare în scop terorist.• continuei schim

bãri a concepþiilor doctrinare care stau labaza utilizãrii arsenalului nuclear (utilizarea acestora în scopofensiv sau defensiv).

Riscul unui rãzboi nuclear accidental s-a am

plificat dupãterm

inarea Rãzboiului R

ece ºi deteriorarea sistemului de averti-

zare timpurie rusesc. Însã, la ora actualã, unul dintre cele m

ai mari

riscuri îl constituie pericolul declanºãrii unei bombe nucleare de

cãtre un grup terorist. Nu trebuie uitat faptul cã orice conflict re-

gional sau teatru de operaþii genereazã apariþia unor grupuri re-bele, de rezistenþã sau teroriste, care luptã pentru anum

ite idea-luri sau scopuri, cu concepþii ºi doctrine fundam

entaliste în careelem

entul religios are un puternic accent. Nu trebuie sã uitãm

, deasem

enea, cã în decursul istoriei, cele mai m

ari crime

împotriva

umanitãþii au fost înfãptuite în num

ele religiei.D

acã este sã facem o referire succintã la þãrile deþinãtoare

de armam

ent nuclear sau care dezvoltã în acest mom

ent progra-m

e de cercetare, vom observa concentrarea acestora în zonele de

conflict sau potenþial conflict de pe mapam

ond. A

stfel, aproximativ 30 de state deþin arm

e nucleare sau des-fãºoarã cercetãri în dom

eniu, dintre care se pot menþiona: A

nglia,Franþa, C

hina, India, Israel, Pakistan, Rusia, SU

A ºi, recent, Iran,

Coreea de N

ord ºi probabil Libia (în urm

a unor achiziþii pe „pia-þa neagrã” a arm

amentului nuclear).

ISR

AE

Ldeþine program

e de cercetare/înarmare încã dina-

inte de 1970, programe aflate la ora actualã în derulare. Situaþia

stocurilor militare de m

aterial fisionabil a Israelului se prezintãastfel:P

AK

IST

AN

deþine programe de înarm

are nuclearã de-clanºate dupã 1970, program

e care sunt încã în derulare. În fe-bruarie 2004, pãrintele bom

bei nucleare pakistaneze, AQ

Khan,

90

ww

w.rft.forter.ro

Teatre de operaþii

Stocurile m

ilitare de material fisionabil

la sfârºitul anului 2003 (în kilograme)

Plutoniu neiradiat

580 (510-650)

Uraniu (H

EU

) înalt îmbunãtãþit

?

Num

ãr de lovituri nucleare110-190

91

decem

brie, 200

7

Riscurile C

BR


a vândut tehnologia nuclearã pe „piaþa neagrã” Coreei de N

ord,Iranului ºi L

ibiei. Situaþia stocurilor militare de m

aterial fisiona-bil a Pakistanului se prezintã astfel:

IND

IAdeþine un program

de cercetare/înarmare încã dina-

inte de 1970, program aflat la ora actualã în derulare. Situaþia sto-

curilor militare de m

aterial fisionabil a Indiei se prezintã astfel:

CH

INA

deþine un program de cercetare/înarm

are încãdinainte de 1970, program

aflat la ora actualã în derulare. Situa-þia stocurilor m

ilitare de material fisionabil a C

hinei se prezintãastfel:

Stocurile m



Plutoniu neiradiat

40 (20-60)

Uraniu (H

EU


1100 (1000-1250)

Num


Stocurile m



Plutoniu neiradiat

380 (300-470)

Uraniu (H

EU


Existã posibilitatea producerii

Num


Plutoniu

4,8 (3,0-6,8)

Uraniu (H

EU

)înalt îm

bunãtãþit20 (± 5)

RU

SIA

deþine un program de cercetare/înarm

are încã dina-inte de 1970, program

aflat la ora actualã în derulare. Situaþia sto-curilor m

ilitare de material fisionabil a R

usiei se prezintã astfel:

IRA

Na devenit de curând o altã sursã de crizã în zona

Golfului prin dem

ararea unui program nuclear. V

izita la Teheran

a directorului Agenþiei Internaþionale pentru E

nergie Atom

icã,M

ohamed E

l Baradei, a descoperit faptul cã Iranul construieºte,

în apropiere de localitatea Natanz, o facilitate destinatã îm

bogã-þirii uraniului, elem

ent definitoriu în construirea unei arme nu-

cleare, alte surse specificând faptul cã programul este în fapt ex-

trem de avansat, facilitatea fiind deja pregãtitã sã producã uraniu

îmbogãþit ºi sã asam

bleze componentele arm

ei nucleare. Poziþiaoficialã a Iranului s-a m

aterializat printr-un anunþ referitor laintenþia de a construi o facilitate de conversie a uraniului în apro-pierea localitãþii Isfahan, sub egida A

genþiei Internaþionale pen-tru E

nergie Atom

icã; în fapt, acesta fiind primul pas în produce-

rea uraniului hexafluoride, un gaz utilizat în procesul de îmbu-

nãtãþire a uraniului. Toate aceste elem

ente ar putea destabilizaîntreaga zonã, ºi aºa destul de instabilã în urm

a conflictului din

92

ww

w.rft.forter.ro

Teatre de operaþii

Stocurile m


la sfârºitul anului 2003 (în tone)

Plutoniu

145 (120-170)

Stocuri m

ilitare primare

95

Exces declarat

50

Uraniu (H

EU


1070 (± 300)

Stocuri m

ilitare primare

710

Destinate forþelor navale

40-70

Alte stocuri

5-10

93

decem

brie, 200

7

Riscurile C

BR


Irak. De asem

enea, aceste evidenþe au alarmat Israelul, þarã care,

dupã propriile declaraþii, susþine cã regimul iranian respinge

dreptul acesteia de existenþã ca stat. Toate aceste elem

ente con-stituie o alarm

ã la adresa stabilitãþii în zonã, generând apariþiasau continuarea activitãþilor grupãrilor extrem

iste, ca de exem-

plu gruparea Hezbollah.

Raza d

e acþiun

e actualã ºi p

revizionatã

a sistemu

lui d

e rachete b

alistice al Iranu

lui

CO

RE

EA

DE

NO

RD

, o altã sursã de îngrijorare pentrusecuritatea pe term

en scurt ºi lung în Asia de E

st, a demarat un

program nuclear în apropiere de localitatea Y

ongbyon, prin con-struirea unei facilitãþi nucleare pe care, în urm

a presiunilor, a de-clarat cã o va închide ºi va furniza întreaga docum

entaþie referi-toare la program

ul nuclear pânã la sfârºitul anului 2007. De ase-

menea, nu trebuie uitat faptul cã cele douã þãri, C

oreea de Nord

ºi Coreea de Sud, sunt încã în rãzboi atâta tim

p cât nu a fost sem-

nat niciun tratat de pace dupã rãzboiul din 1950, graniþele celordouã þãri fiind la m

omentul actual cele m

ai puternic militarizate

din întreaga lume. Prim

ul test nuclear al Coreei de N

ord a gene-rat îngrijorare, forþând alte þãri precum

Japonia, Coreea de Sud ºi

Taiw

an sã se orienteze cãtre declanºarea de programe nucleare.

Raza d

e acþiun

e a sistemu

lui d

e rachete

balistice al C

oreei de N

ord

RU

SIA

, putere nuclearã declaratã ºi recunoscutã, deþinã-toare a circa 16.000 capete nucleare, a schim

bat, prin declaraþii-le preºedintelui V

ladimir Putin, întreaga viziune referitoare la

securitatea europeanã. Afirm

aþia prin care Rusia îºi va îndrepta

armele nucleare cãtre principalele oraºe europene a generat în-

grijorare în întreaga Europã, declaraþia venind ca urm

are a inten-

þiei americane de a plasa în zona B

alcanilor un sistem de inter-

ceptare ºi detecþie a rachetelor, sistem presupus a fi îndreptat

cãtre Rusia.

Deºi eforturile depuse pentru punerea în aplicare a T

rata-tului de N

eproliferare a Arm

elor Nucleare sunt continue ºi aº pu-

tea spune cu rezultate pozitive, vizibile, totuºi, preocupãrile peplan m

ondial tind sã minim

izeze toate aceste succese. În conti-nuare vom

prezenta câteva elemente referitoare la tendinþele de

dezvoltare a armei nucleare, tendinþe ce reliefeazã o nouã „faþã”

a ameninþãrii. A

stfel, apariþia conceptului de rachetã cu capabili-tãþi de penetrare a solului pânã la anum

ite adâncimi, funcþie de

puterea încãrcãturii va genera, probabil, în viitor, o serie de con-secinþe actualm

ente dificil de prevãzut, scopul iniþial al acesteiafiind acela de a distruge þintele, fãrã a afecta vieþi om

eneºti. Un-

dele seismice generate de forþa exploziei, destinate a distruge de-

pozitele subterane cu agenþi chimici sau biologici, ar putea influ-

enþa negativ mediul înconjurãtor, provocând m

odificãri majore,

dacã nu dramatice. C

onform specialiºtilor, acest tip de arm

ã vaavea ca efect principal nu distrugerea þintei stabilite, cât provo-carea a m

ilioane de pierderi de vieþi omeneºti. În continuare vã

voi prezenta câteva elemente specifice acestui tip de arm

ã.În urm

a simulãrii unui atac asupra unei facilitãþi nucleare

din localitatea Esfahan din Iran, rezultatele obþinute au dem

on-strat gradul de pericol deosebit, generat de utilizarea unei asem

e-nea lovituri. A

stfel, ploaia radioactivã generatã de explozie vaucide circa trei m

ilioane de oameni în prim

ele douã sãptãmâni,

iar 35 milioane de oam

eni din þãrile vecine - Afganistan, India ºi

Pakistan vor fi expuºi la niveluri de radiaþie ridicate, care vorprovoca cancer ºi apoi, m

oartea. A

celeaºi calcule au demonstrat cã o loviturã nuclearã de o

kilotonã, adicã mai puþin de 1/10 din puterea bom

bei de laH

iroshima, ar trebui sã fie îngropatã la cel puþin 200-300 m

adâncime, pentru a evita îm

prãºtierea norului radioactiv.

94

ww

w.rft.forter.ro

Teatre de operaþii

95

decem

brie, 200

7

Riscurile C

BR


De asem

enea, temperatura generatã de explozie nu va asi-

gura distrugerea þintei, datoritã concentrãrii acesteia într-o zonãrestrânsã.

Dacã pânã acum

am vorbit despre arm

e nucleare ca prin-cipalã am

eninþare împotriva vieþii planetare ºi viitorului om

eni-rii, în secolul al X

XI-lea oam

enii de ºtiinþã au dezvoltat un altconcept, acela de pericol radiologic. A

rmele radiologice, sau alt-

fel denumite bom

bele murdare, reprezintã o altã etapã în dezvol-

tarea tehnologiilor nucleare. Aceste tipuri de arm

e, deºi nu pre-zintã aceleaºi urm

ãri ca lovitura nuclearã, au specific faptul cãefectele acestora se resim

t în timp, afectând pe term

en lung ge-nom

ul uman, declanºând boli ereditare cum

ar fi cancerul. Bom

-bele m

urdarecunoscute ºi ca dispozitive de dispersie a radiaþiei

(RD

Ds

*) sunt arme care utilizeazã explozivi convenþionali pen-

tru a dispersa materiale radioactive, acestea agravând rãnile ºi

distrugerile cauzate de explozie. Capabilitatea unui astfel de dis-

pozitiv de a provoca efecte semnificative depinde de tipul de m

a-terial radioactiv utilizat ºi de m

odalitatea de dispersie folositã(tipul de explozibil folosit).

De asem

enea, mai este influenþatã de locul unde se produ-

ce explozia (urbanã sau teren deschis) ºi de condiþiile meteoro-

logice predominante în m

omentul atacului. A

naliza acestor tipuride arm

e a generat apariþia a trei concluzii principale, astfel:1. A

tacurile radiologice se constituie într-o ameninþare cre-

dibilã, deoarece materialele radioactive necesare se gãsesc depozi-

tate în întreaga lume, deºeurile radioactive constituindu-se într-o

realã problemã datoritã faptului cã nu sunt securizate în m

odadecvat îm

potriva elementelor/teroriºtilor care intenþioneazã sã

le foloseascã în scop violent;2. În urm

a unui atac radiologic nu vor rezulta sute de mii

de victime ca în urm

a unui atac nuclear. Aceste atacuri ar putea

* RD

Ds – R

adiation Dispersal D

evices.

contamina, de exem

plu, zone urbane largi, în care nivelul de ra-diaþie va depãºi lim

ita minim

ã acceptatã;3. M

aterialul radioactiv necesar poate proveni din facili-tãþile m

ilitare ºi civile, putând contamina suprafeþe întinse, fiind

necesarã evacuarea populaþiei ºi, de asemenea, generând teroare

în rândul acesteia, chiar dacã nivelul de radiaþie este scãzut, iarnum

ãrul victimelor iradiate este scãzut. C

u alte cuvinte, efectulprincipal este psihologic, de a crea panicã în jurul obiectivului,în scopul terorizãrii populaþiei civile ºi atingerii scopurilor careau generat atacul. A

ceste atacuri, datoritã imposibilitãþii decon-

taminãrii totale a clãdirilor, poate afecta pe term

en lung econo-m

ia þãrii respective, deoarece unica soluþie de îndepãrtare a con-tam

inãrii este reprezentatã de demolarea clãdirilor afectate.

În concluzie, armele nucleare reprezintã cea m

ai semni-

ficativã ameninþare la adresa viitorului speciei um

ane; atâta timp

cât acestea existã pe pãmânt, nim

eni nu se poate considera în si-guranþã. R

ealitatea actualã a reliefat faptul cã tot mai m

ulte þãrise îndreaptã cãtre înarm

area nuclearã prin adoptarea unor poli-tici nucleare deosebit de periculoase, fãrã a pune în balanþã viito-rul om

enirii, finalul fiind uºor de estimat prin destabilizarea lu-

mii aºa cum

este cunoscutã, destabilizarea balanþei de forþe ºiapariþia de noi elem

ente influente pe scena nuclearã mondialã.

SU

RS

E B

IBL

IOG

RA

FIC

E:

news.bbc.co.uk/

ww

w.tim

e.com/tim

e/world/article/0,8599,430649,00.htm

lw

ww

.fas.org w

ww

.cbsnews.com

/htdocs/mass_destruction/nuclear/fra

mesource.htm

l w

ww

.wsw

s.org/articles/2002/oct2002/shar-o03.shtml

ww

w.telegraph.co.uk

ww

w.kuro5hin.org

ww

w.cnp.ca

96

ww

w.rft.forter.ro

Teatre de operaþii

97

decem

brie, 200

7

Riscurile C

BR


ww

w.w

agingpeace.org/articles/2006/08/09_roth_mo-

dern-threat.htm

Nuclear_T

hreat_Worse_T

han_During_C

old_War_999.htm

lw

ww

.pugwash.org/reports/nw

/nuclear-threat-rotblat.htm

ww

w.isis-online.org/m

approject/introduction.html

MA

IOR

DR. G

ABRIELA

CHIM

MA

IOR

DR. D

AN

IELM

OªTEA

NU

99

decem

brie, 200

7

De ce este poloniul 210

o otrav` puternic`?

Cazul recent al asasinãrii agentului rus A

lexanderL

itvienko cu câteva microgram

e de Po 210 ne facesã ne punem

câteva întrebãri esenþiale:1. D

e ce nu a putut fi detectat, poloniul fiind un element

radioactiv?2. D

e ce o dozã atât de micã e m

ortalã?3. D

e ce nu a putut fi salvat în urma tratam

entelor dedezintoxicare?

Din punct de vedere chim

ic, Po 210 aparþine categoriei dem

etale grele, αradioactive (fiecare nucleu atom

ic se dezinte-greazã în plum

b, emiþând un nucleu de heliu, adicã o particulã α

cu o energie de un milion de ori m

ai mare decât un foton solar),

fiind un izotop cu un neutron în plus, are o radioactivitate foartem

are (un gram de substanþã em

ite 166.1012α

/s; pentru compara-

þie, 1 mg Po 210 = 13,5 t U

235).

100

ww

w.rft.forter.ro

Toxicitatea crescutã a poloniului se datoreazã chim

ismu-

lui în interiorul organismului um

an, fiind un metal greu, la fel ca

plumbul, precum

ºi faptului cã este αradioactiv. D

upã ingerare,10-50%

din cantitate trece în sânge ºi se fixeazã cu precãdere înficat, rinichi, splinã, m

ãduvã osoasã, ganglioni limfatici ºi þesu-

turi moi. O

dozã relativ micã, de ordinul nanogram

elor, producecancer m

ai repede sau mai încet, în funcþie de organele interne

afectate, iar doza mãritã – „forte“ – de ordinul m

icrogramelor,

produce efectele rapide ale bolii de iradiaþie: obosealã intensã,cãderea pãrului, dispariþia lim

focitelor, degradarea mãduvei osoa-

se, accidente vasculare. Dacã ar fi sã facem

o comparaþie, Po 210

este de un milion de ori m

ai toxic decât cianura.A

devãrata problemã este cã radiaþiile α

având masã m

are,au un traiect foarte m

ic (câþiva centimetri în aer), de aceea sunt

absorbite imediat ºi integral în proporþie de 100%

. Datoritã aces-

tui fapt, daunele produse organismului sunt m

ult mai m

ari decâtradiaþiile γ

sau neutronii. În plus, deoarece sunt oprite chiar ºi deo banalã foaie de hârtie, acestea nu pot fi detectate de contoareleG

eiger clasice, acesta fiind ºi motivul pentru care controalele radio-

logice de rutinã din vamã sau aeroport nu au putut detecta sursa

radioactivã. În concluzie, putem

spune cã este vorba de un element

greu, cu o radioactivitate intensã, care trece uºor în sânge ºi dis-truge tot ce atinge. R

adioactivitatea Po 210 degradeazã lent þesu-turile ºi organele, m

oartea survine în douã-trei sãptãmâni, înain-

te ca organismul sã poatã elim

ina toxicul (este nevoie de aproape50 de zile pentru aceasta).

Din fericire, Po 210 este foarte rar, fiind un subprodus al

dezintegrãrii uraniului (câteva picograme la tona de uraniu). Se

mai poate produce ºi artificial, prin bom

bardarea cu neutroni abism

utului 209, producþia anualã fiind estimatã la o sutim

e degram

, însã acesta este un secret bine pãstrat de puterile nuclearedeoarece este utilizat, în am

estec cu beriliu, la detonatoarele

Teatre de operaþii

101

decem

brie, 200

7

bombelor nucleare. D

e asemenea, m

ai este utilizat în industrie(cantitãþi de ordinul picogram

elor) pentru eliminarea acum

ulãriiîncãrcãturii electrostatice la aparatele de rulare a hârtiei, a firelorsau foiþelor m

etalice.

BIB

LIO

GR

AF

IE:

- C.D

. Neniþescu, C

himie generalã, E

ditura Didacticã ºi P

e-dagogicã, B

ucureºti, 1974.- M

anualul instrucþiei pentru apãrarea nuclearã, bacterio-logicã ºi chim

icã, Apãrarea N

BC

– 4/1, Câm

pulung, 2001.- A

leksandr ºi Boris P

utko, Tãcerea atomicã, E

ditura Nem

ira,B

ucureºti, 1994.

De ce este poloniul 210 o otravã puternicã?

103

decem

brie, 200

7

Riscurile CBRN

în teatrele de opera]ii –riscurile EAD

A

Întim

p ce Rãzboiul R

eces-a sfârºit ºi am

eninþarea cuun rãzboi nuclear global ºi-a pierdut im

portanþa,lum

ea rãmâne instabilã, existând un num

ãr crescând de conflicteregionale ºi de angajare a m

ijloacelor asimetrice de cãtre forþe

non-statale, grupãri teroriste ºi extremiste. În ciuda eforturilor

susþinute în domeniul controlului arm

amentelor, existã evidenþe

solide privind continua proliferare ºi dezvoltare a AD

MC

BR

N ºi

a sistemelor de întrebuinþare a acestora pe întreg m

apamondul;

în acelaºi timp, expansiunea urbanizãrii ºi distribuþia globalã a

industriilor ºi materialelor nucleare, biologice ºi chim

ice ampli-

ficã posibilitatea emisiilor de m

ateriale toxice industriale (TIM

1)în m

ediu, ca rezultat al neglijenþei, dezastrelor naturale, acþiuniideliberate sau distrugerilor colaterale în cadrul operaþiilor m

ili-tare.

MA

IOR

CO

STELG

UªTERIÞEA

NM

AIO

RG

HEO

RGH

EM

ITRICÃ

104

ww

w.rft.forter.ro

În mediul de securitate, la nivel global, se includ din ce în

ce mai activ capacitãþile ºi interesele unor puteri regionale, capa-

bile sã utilizeze puterile naþionale ºi interregionale pentru a pu-tea lua decizii referitoare la dorinþele ºi interesele acestora.

În afarã de superputeri ºi de puteri regionale, existã puteri„de niºã”, care cuprind entitãþi sau actori „non-state”, care ºi-audezvoltat capacitãþi „m

ari” într-un domeniu îngust (grupãri, enti-

tãþi non-statale, rebeli, alte grupãri, care ºi-au dezvoltat capaci-tãþi în dom

enii înguste sau limitate, dându-le posibilitatea de a

influenþa, uneori în mod determ

inant, evoluþia mediului de secu-

ritate (în securitatea regionalã în special), care poate influenþam

ediul de securitate internaþional.Puterile „de niºã” (entitãþi non-state), „organizaþiile”, „per-

soana”, care deþin o putere de zonã (politicã, financiarã, economi-

cã, materialã etc.) pot decide un m

ediu de securitate sau nu într-ozonã/regiune. „O

rganizaþia” poate reprezenta o organizaþie tero-ristã aºa cum

a existat, existã ºi va exista sau nu în viitor.Între puterile „de niºã” sunt incluse entitãþi „non-state”,

teroriste, care pot modifica echilibrul stãrii de securitate a unui

mediu de referinþã (pentru m

ilitari, mediul de referinþã îl repre-

zintã cel tactic, operativ, strategic, de coaliþie), ce pot duce la stãride dezechilibru, instabilitate sau chiar conflict.

În detrimentul acestor obstacole, conceptul de schim

bareglobalã este im

perios necesar, se simte nevoia de restaurare a or-

dinii internaþionale, edificându-se tranziþia ºi cãutarea unei sta-bilitãþi în contrast cu vechea ordine bipolarã.

Noua ordine internaþionalã se edificã dupã alte principii,

cu vocaþie ºi inspiraþie globalistã, marcând caracteristicile m

e-diului de securitate actual:

• Mediul strategic de securitate este în continuã schim

ba-re, fiind dinam

ic ºi cu evoluþii impredictibile uneori, în care ac-

torii statali ºi cei non-statali joacã succesiv rolul central.• E

dificarea unei economii m

ondiale este constituitã dintrei piloni: A

merica de N

ord, Japonia-China ºi zona econom

icã a

Teatre de operaþii

105

decem

brie, 200

7

Uniunii E

uropene, determinând accentuarea a douã dim

ensiuniim

portante ale securitãþii internaþionale: dimensiunea „N

ord -Sud” ºi dim

ensiunea „centru - periferie” în sistemul econom

ico-social.• L

ãrgirea accesului la tehnologie, materiale ºi resurse cu

un potenþial de risc foarte ridicat, expansiunea urbanizãrii ºi dis-tribuþia globalã a industriilor ºi m

aterialelor nucleare, biologiceºi chim

ice mãreºte posibilitatea em

isiilor de materiale toxice in-

dustriale (TIM

) în mediu, ca rezultat al neglijenþei, dezastrelor

naturale, acþiunii deliberate sau distrugerilor colaterale în cadruloperaþiilor m

ilitare. Cooperarea internaþionalã depune eforturi în

direcþia dezvoltãrii unui sistem de control destinat opririi feno-

menelor de proliferare ºi disem

inare. Adversarii pot cãuta strate-

gii ºi tactici neconvenþionale, pentru avantajul folosirii agenþilorC

BR

N ºi T

IM. A

dversarii, probabil, se vor concentra asuprapunctelor slabe ºi vulnerabilitãþilor percepute, cum

ar fi sensibi-litatea opiniei publice la pierderi, la constrângerile culturale, le-gale ºi etice. A

tentatele pot fi realizate pentru a angaja amenin-

þarea cu folosirea agenþilor CB

RN

, pentru a limita regulile de

angajare ale forþelor armate. A

dversarii pot ignora prevederiledreptului internaþional ºi standardele etice, perm

iþându-le sã an-gajeze ca þintã deliberatã chiar populaþia civilã.

• Dispariþia distincþiei clare dintre problem

ele interne - su-veranitatea ºi problem

ele externe, care constituie subiectul unorm

odele clasice de rezolvare internaþionalã.• D

isoluþia bipolaritãþii ºi intrarea într-o nouã fazã a ordi-nii m

ondiale cu structurã multipolarã este caracteristica cea m

aiim

portantã a noului sistem de securitate internaþionalã.

• Apariþia ºi proliferarea actorilor non-statali, care au ca

principale trãsãturi lipsa unei caracteristici teritoriale.• N

oi tendinþe de dezvoltare în cadrul instituþiilor ºi orga-nizaþiilor internaþionale de securitate, care includ ºi dim

ensiuneade integrare politico-econom

icã: securitate colectivã, preluarea

Riscurile C

BR

N în teatrele de operaþii – riscurile E

AD

A

106

ww

w.rft.forter.ro

de mandate pentru îndeplinirea unor m

isiuni internaþionale decãtre coaliþii sau organizaþii regionale.

Proliferarea AD

MC

BR

N continuã în întreaga lum

e, în spe-cial în þãrile m

ici ºi mijlocii, în ciuda eforturilor susþinute de con-

trol al acestora. În operaþiile întrunite este posibil ca forþele ar-m

ate sã acþioneze în zone unde existã pericolul utilizãrii AD

M-

CB

RN

/al producerii emisiilor altele decât atacul (E

AD

A), desfã-

ºurând acþiuni în situaþii deosebit de complexe, fie pe teritoriul

naþional, fie ca partener în operaþii multinaþionale sau de coaliþie.

În faþa superioritãþii forþelor armate în capabilitãþi m

ilitareconvenþionale, adversarii pot cãuta strategii ºi tactici neconven-þionale ºi asim

etrice, pentru a reduce acest avantaj, folosindagenþi C

BR

Nºi TIM

, concentrându-se probabil asupra punctelorslabe ºi vulnerabilitãþilor percepute, cum

ar fi sensibilitatea opi-niei publice la pierderi, la constrângerile culturale, legale ºi eti-ce. T

rebuie avut în vedere cã adversarii pot avea reticenþã cu pri-vire la dreptul internaþional ºi standardele etice, perm

iþându-le sãangajeze ca þintã deliberatã chiar populaþia civilã.

Apariþia m

aterialelor toxice industriale, incluzând compu-

ºii radiologici, chimici sau biologici, într-o varietate de utilizãri

industriale, comerciale, academ

ice, medicale ºi indigene creeazã

posibilitatea ca forþele sã fie expuse la pericole toxice industrialeîn urm

a eliberãrii accidentale sau deliberate a acestora în mediul

ambiant; aceste riscuri nu intrã propriu-zis în categoria pericole-

lor CB

RN

, dar necesitã multã atenþie.

Toate naþiunile posedã capacitãþi industriale ºi cu cât aces-

tea sunt mai dezvoltate, cu atât m

ai extinsã este posibilitatea fo-losirii m

aterialelor toxice, chimice, biologice sau radioactive;

astfel de materiale prezente în diverse instalaþii de producþie,

stocate corespunzãtor ºi transportate în condiþii de securitate, nuprezintã un pericol sem

nificativ. Em

isiile intenþionate sau acci-dentale ale acestor m

ateriale într-o posibilã zonã de conflict potafecta conducerea operaþiilor. T

IM este un term

en generic pen-

Teatre de operaþii

107

decem

brie, 200

7

tru substanþele toxice sau radioactive sub formã solidã, lichidã,

gazoasã sau de aerosoli, acestea putând fi folosite sau stocatepentru utilizare în scopuri industriale, com

erciale, medicale, m

i-litare; ele pot fi chim

ice, biologice sau radioactive, fiind cunos-cute ca substanþe chim

ice toxice industriale (TIC

2), substanþebiologice toxice industriale (T

IB3), m

ateriale radioactive toxiceindustriale (T

IR4). Folosirea industrialã în creºtere ºi incidenþa

TIM

genereazã pericole suplimentare faþã de cele C

BR

N pentru

forþele proprii, care pot fi expuse pericolelor toxice industriale,em

ise ca rezultat al acþiunilor proprii sau ale adversarului.D

acã ar fi sã definim toate aceste pericole adiacente unui

spaþiu de luptã, vom observa cã efectele acestora nu sunt de ne-

glijat, întrucât pot afecta capacitatea operaþionalã a structurilorm

ilitare ce acþioneazã în respectiva zonã, pot limita posibilitatea

de manevrã - cu im

pact deosebit asupra desfãºurãrii operaþiilor –dar, în acelaºi tim

p, au efect ºi asupra populaþiei civile din zonã,aceasta având un rol am

plificator al acþiunii TIM

datoritã nece-sitãþii utilizãrii de forþe ºi m

ijloace suplimentare pentru acþiune

în detrimentul altor m

isiuni.A

stfel, TIC

prezintã pericole toxice semnificative ºi pot

crea pierderi în personal ºi echipamente, m

ulte substanþe chimi-

ce industriale fiind corozive, inflamabile, explozive sau pot reac-

þiona violent în combinaþie cu apa ºi aerul, iar unele dintre aces-

tea pot sã aibã efecte cu un caracter mai m

ult de provocare peterm

en lung, decât de efecte toxice imediate. C

ele mai m

ulteT

IC pot fi eliberate ca aerosoli sau lichide foarte volatile ºi pot

avea efecte asupra sãnãtãþii atât pe termen lung, cât ºi pe term

enscurt, orice expunere la aceste substanþe trebuind evitatã, iar eli-berarea în volum

mare a acestora putând produce distrugerea

mediului înconjurãtor.

TIB

reprezintã eliberarea de substanþe biologice, care sepoate produce în urm

a unui incident, unui atac sau unei dis-trugeri colaterale la o instalaþie de producere sau stocare a m

ate-

Riscurile C

BR


AD

A

108

ww

w.rft.forter.ro

rialelor infecþioase; astfel de instalaþii sunt reprezentate de spi-talele ºi alte am

enajãri medicale sau instalaþii de cercetare, pro-

ducþie, stocare sau reciclare din agriculturã sau industria farma-

ceuticã.TIR

reprezintã sursele posibile de materiale radioactive

toxice industriale, facilitãþile civile de stocare, reciclare, cerceta-re ºi producþie a energiei nucleare, locurile care conþin deºeuriradioactive, sursele m

edicale ºi industriale, materialele ºi surse-

le radioactive în tranzit, materialele sau arm

ele nucleare furatesau de contrabandã/clandestine, capabile sã producã pericoleradioactive.

Caracteristicile pericolelor radioactive produse vor depinde

de tipul de radiaþie ºi de nuclizii radioactivi implicaþi.

Zona geograficã afectatã poate diferi în funcþie de sursã ºi

de modalitatea de em

isie, astfel:• distrugerea m

iezului radioactiv la o centralã nuclearãpoate dispersa aerosoli/particule radioactive pe suprafeþe extin-se, pe o scarã sim

ilarã cu amploarea geograficã a contam

inãriiradioactive produsã în urm

a unei explozii nucleare;• distrugerile generale la o platform

ã nuclearã, unde re-actorul nuclear nu este spart, pot elibera m

ateriale radioactivesolide ºi fluide, din depozitele de stocare, care contam

ineazãplatform

a, iar aerosolii formeazã un pericol sem

nificativ pe di-recþia vântului;

• împrãºtierea directã a deºeurilor nucleare sau a surse-

lor radioactive, datoritã incendiilor sau exploziilor, poate creazone locale de contam

inare; este posibil ca în cazul exploziilorsau îm

prãºtierii directe, suprafaþa contaminatã sã fie de m

ai mul-

te sute de metri pãtraþi; incendiile vor îm

prãºtia fumul radioac-

tiv pe direcþia vântului, câþiva kilometri pãtraþi, în funcþie de

condiþiile meteorologice.

De cele m

ai multe ori, m

aterialele radiologice se vor utili-za pentru crearea a ceea ce am

denumit într-un articol precedent

Teatre de operaþii

109

decem

brie, 200

7

„bombe m

urdare”sau „arm

a radiologicã”. Pentru a exemplifi-

ca efectele generate de acest tip de material, voi prezenta în con-

tinuare câteva elemente specifice efectelor generate de diferiþi

radionuclizi. D

e exemplu, cesiul(em

itor de radiaþii gamm

a) care poatefi frecvent întâlnit în cadrul facilitãþilor m

edicale, în situaþia încare ar fi conþinut într-un dispozitiv exploziv cu o cantitate deT

NT

necesarã pentru realizarea exploziei ºi a împrãºtierii ar ge-

nera urmãtoarele efecte (vezi figura urm

ãtoare):

• norul radioactiv iniþial ar putea fi relativ vãtãmãtor ºi nu

ar apãrea necesitatea evacuãrii imediate din zonã;

• personalul neevacuat din zonã are 1/1.000 ºanse sã seîm

bolnãveascã de cancer;• pe o suprafaþã relativ m

are, funcþie de cantitatea de ma-

terial radiologic utilizat ca ºi încãrcãturã, nivelul de radiaþie vadepãºi lim

itele minim

um acceptate; astfel, 1/10.000 oam

eni ris-când sã se îm

bolnãveascã de cancer;

Riscurile C

BR


AD

A

110w

ww

.rft.forter.ro

• în situaþia în care nu se poate executa decontaminarea,

zona respectivã va trebui pãrãsitã pentru câteva zeci de ani.P

rimul cerc:

Un m

ort datoritã cancerului, din 100;C

ercul din mijloc:

Un m

ort datoritã cancerului, din 1.000,în urm

a radiaþiei depuse;C

ercul exterior:U

n mort datoritã cancerului, din 10.000,

în urma radiaþiei depuse.U

n alt exemplu, cobalt radioactiv

(emitor de radiaþii

gamm

a), ce poate sã fie întâlnit în cadrul facilitãþilor de procesa-re a alim

entelor. Astfel, o singurã barã de cobalt radioactiv de di-

mensiuni reduse (aproxim

ativ 2 cm diam

etru ºi o lungime de apro-

ximativ 30 cm

),utilizând acelaºiscenariu, ar ge-nera urm

ãtoare-le efecte:

• norul

radioactiv iniþi-al ar putea fi re-lativ

vãtãmãtor

ºi nu ar apãreanecesitatea eva-cuãrii

imediate

din zonã, dar su-prafaþa contam

i-natã

va fi

dea

pro

xim

ativ

1.000 km2;

• persona-lul neevacuat dincadrul zonei deim

pact/explozieare una din zece

Teatre de operaþii

111d

ecembrie, 20

07

ºanse sã se îmbolnãveascã de cancer dupã 40 de ani de expunere

continuã la nivelul de radiaþie generat;• personalul din cadrul prim

ului cerc prezintã riscul deîm

bolnãvire de cancer de unu din 100 de oameni;

• personalul din cadrul celui de al doilea cerc prezintã ris-cul de îm

bolnãvire de cancer de unu din 1.000 de oameni;

• personalul din cadrul celui de al treilea cerc prezintã ris-cul de îm

bolnãvire de cancer de unu din 10.000 de oameni.

Efectele generate se vor m

anifesta pe termen lung ºi vor

afecta întreaga zonã, împiedicând repopularea, iar decontam

ina-rea acesteia este aproape im

posibil de realizat. U

ltimul exem

plu, americium

(emitor de radiaþii alfa), ce

poate fi întâlnit în cadrul facilitãþilor industriale, în situaþia încare ar fi conþinut într-un dispozitiv exploziv cu o cantitate deT

NT

necesarã pentru realizarea exploziei ºi a împrãºtierii, ar ge-

nera urmãtoarele efecte (vezi figura urm

ãtoare):

• norul radioactiv iniþial ar putea fi relativ vãtãmãtor, ne-

cesitând monitorizare ºi sprijin m

edical, iar suprafaþa contami-

natã va fi de aproximativ 1 km

2;

Riscurile C

BR


AD

A

112w

ww

.rft.forter.ro

• suprafaþã de aproximativ 30 km

2va trebui sã fie eva-

cuatã în decursul a o orã de la declanºarea exploziei;• dupã trecerea norului radioactiv iniþial, particulele radio-

active se vor depune pe sol, iar datoritã condiþiilor meteorologi-

ce, acestea se vor putea dispersa în aer, apãrând pericolul conta-m

inãrii interne a personalului prin inhalarea acestora ºi generândpericol de îm

bolnãvire pe termen lung;

• personalul din cadrul primului cerc prezintã riscul de

îmbolnãvire de cancer de unu din 100 de oam

eni;• personalul din cadrul celui de al doilea cerc prezintã ris-

cul de îmbolnãvire de cancer de unu din 1.000 de oam

eni;• personalul din cadrul celui de al treilea cerc prezintã ris-

cul de îmbolnãvire de cancer de unu din 10.000 de oam

eni.E

fectele generate se vor manifesta pe term

en lung ºi vorafecta întreaga zonã, îm

piedicând repopularea zonei, iar decon-tam

inarea acesteia va fi aproape imposibil de realizat, costurile

pentru reconstrucþie fiind deosebit de mari.

Pentru evitarea acestui tip de pericol, generat de TIM

, serecom

andã adoptarea unor paºi în scopul prevenirii, astfel:• reducerea accesului la m

aterialele radioactive, chimice

sau biologice ºi adoptarea unor programe com

plete de recupera-re, reutilizare, distrugere sau depozitare în siguranþã a acestora;

• detecþia din timp a dispariþiei m

aterialelor toxice, chimi-

ce, biologice sau radiologice, precum ºi utilizarea perm

anentã asistem

ului de detecþie pentru identificarea pericolului ºi adopta-rea oportunã a m

ãsurilor corespunzãtoare;• asigurarea capacitãþii de rãspuns prin identificarea struc-

turilor capabile sã îl ofere, funcþie de natura pericolului, precumºi îm

bunãtãþirea tehnologiilor ºi echipamentelor necesare acþiu-

nii/operãrii. Personalul medical, precum

ºi cel destinat pentrudesfãºurarea acþiunilor im

ediate de rãspuns la pericol trebuie sãfie bine pregãtit atât pentru asigurarea protecþiei personale, cât ºipentru identificarea ºi adoptarea m

ãsurilor, funcþie de natura pe-ricolului. D

e asemenea, este necesarã adoptarea tuturor m

ãsu-

Teatre de operaþii

113d

ecembrie, 20

07

rilor posibile pentru asigurarea decontaminãrii zonelor afectate

ºi reducerea impactului asupra populaþiei civile din zonã.

Deºi problem

a situaþiilor EA

DA

pare la prima vedere o

problemã civilã, în care rãspunsul este asigurat în principal de

cãtre societatea civilã, totuºi nu trebuie uitat cã toate facilitãþilece utilizeazã, produc sau depoziteazã acest tip de m

ateriale toxi-ce industriale se constituie într-un obiectiv specific pentru orga-nizaþiile teroriste, rãspândite de regulã în zonele de conflict. D

easem

enea, piaþa neagrã a materialelor toxice industriale se con-

stituie într-un pericol greu de contracarat - dacã nu imposibil - ºi

de aceea este necesarã adoptarea unor mãsuri la nivel interna-

þional, apte sã reducã cantitativ ponderea acestui tip de materiale

ºi accesul la acestea în scopuri teroriste. U

manitatea este cea care pune în pericol um

anitatea. In-conºtienþa anum

itor persoane axate pe interesele personale sauale unor grupuri restrânse se va rãsfrânge asupra a m

ilioane denevinovaþi. D

acã în viitor nu se vor adopta mãsuri ferm

e, reale,de contracarare a proliferãrii A

DM

CB

RN

în general ºi a TIM

înparticular vom

asista, în opinia personalã, la un suicidal speciei

umane.S

UR

SE

BIB

LIO

GR

AF

ICE

:new

s.bbc.co.uk/ w

ww

.time.com

/time/w

orld/article/0,8599,430649,00.html

ww

w.fas.org

ww

w.cbsnew

s.com/htdocs/m

ass_destruction/nuclear/frame

source.html

ww

w.w

sws.org/articles/2002/oct2002/shar-o03.shtm

l w

ww

.telegraph.co.uk w

ww

.kuro5hin.org w

ww

.cnp.ca w

ww

.wagingpeace.org/articles/2006/08/09_roth_m

odern-threat.htm

Riscurile C

BR


AD

A

114w

ww

.rft.forter.ro

Nuclear_T

hreat_Worse_T

han_During_C

old_War_999.htm

l w

ww

.pugwash.org/reports/nw

/nuclear-threat-rotblat.htm

ww

w.isis-online.org/m

approject/introduction.html

Note:

1.T

IM – T

oxic Industrial Materials.

2.T

IC – T

oxic Industrial Chem

icals.3.

TIB

– Toxic Industrial B

iological.4.

TIR

– Toxic Industrial R

adiological.

Teatre de operaþii

LOG

ISTIC~

117d

ecembrie, 20

07

Suportul logistic al batalionului de infanterieîn teatrul de opera]ii (2)CC

oonnttiinnuuaarree ddiinn nnrr..33//22000077

Asigu

rarea cu b

un

uri ºi servicii p

entru

susþin

erea militarilor ºi ech

ipam

entelor

Asigurarea serviciilor din aceastã categorie (prepararea ºi

servitul hranei, îmbãierea, repararea echipam

entului individual,distribuþia de hãrþi, asigurarea serviciilor poºtale, asigurarea servi-ciilor funerare) intrã în responsabilitatea contingentului naþional.

Îmbãierea m

ilitarilor ºi schimbarea lenjeriei sunt coordo-

nate de cãtre factorii responsabili de la batalionul logistic alforþei, care vor încheia contracte de prestãri-servicii cu structuriale naþiunii-gazdã, atât pentru contingentele naþionale, cât ºi pen-tru personalul m

ilitar ºi civil care încadreazã diferitele structuri.Se recom

andã ca facilitãþile de îmbãiere sã fie puse la dis-

poziþie împreunã cu facilitãþile de schim

bare a lenjeriei. În anu-

LO

COTEN

ENT

FELIX

CIUM

AªU

118w

ww

.rft.forter.ro

mite situaþii, îm

bãierea militarilor se poate face ºi prin m

ijloaceproprii, atunci când existã instalaþiile speciale necesare.

Spãlarea ºi repararea echipamentului individual ºi a lenje-

riei se executã, de regulã, prin grija contingentelor naþionale. Cu-

rãþarea chimicã a echipam

entului se executã prin grija ForþeiM

ultinaþionale, pe baza aranjamentelor ºi protocoalelor încheia-

te cu naþiunea-gazdã. Stabilirea prioritãþilor pentru serviciile despãlare, cãlcare ºi reparare a echipam

entului va viza: îmbrãcãm

in-tea ºi m

aterialele de resort medical, echipam

entul de protecþie,echipam

entul individual, materialele de întreþinere ºi reparaþii.

Atunci când posibilitãþile contingentului naþional sunt depã-

ºite, pot fi înaintate cereri de sprijin la Statul Major al G

rupuluide Sprijin al B

rigãzii Multinaþionale. Pentru celelalte categorii

de personal civil ºi militar, asigurarea acestor servicii se executã

prin grija organelor de logisticã ale Forþei Multinaþionale.

Asigurarea serviciilor poºtale este tot o responsabilitate

naþionalã ºi se realizeazã prin serviciul specializat din cadrul bri-gãzii m

ultinaþionale.Poºta sositã din þara de origine se asigurã prin serviciile

gratuite de care beneficiazã contingentele din partea propriilorautoritãþi poºtale.

Acolo unde un contingent nu dispune de servicii gratuite,

toatã corespondenþa adresatã personalului va fi trimisã fie pe adre-

sa Com

andamentului Forþei, fie pe adresa unei cãsuþe poºtale

închiriatã de personal prin contribuþie proprie. Predarea poºteicãtre destinatari se face prin ofiþerii de legãturã pentru contin-gente, iar pentru cei ce încadreazã C

omandam

entul Forþei ºi Co-

mandam

entele Regionale, personal, pe bazã de sem

nãturã. Poºtaechipelor de observatori se predã cu ajutorul curselor aerieneregulate sau ocazional, prin delegaþi ai acestora.

Expedierea poºtei se realizeazã, pentru toate categoriile de

personal, prin colectarea corespondenþei la cartierele regionale,care apoi o trim

it la Com

andamentul Forþei. A

tunci, ofiþerul desem-

Logisticã

119d

ecembrie, 20

07

nat pentru aceastã sarcinã o sorteazã pe þãri de destinaþie, o intro-duce în saci sigilaþi ºi o expediazã prin cursele aeriene regulate,dar ºi direct, prin serviciile poºtale ale þãrii-gazdã, cu suportareacheltuielilor de expediere.

În sistemul N

AT

O va fi organizatã, la nivelul C

omanda-

mentului Forþei, o structurã care are rolul de a coordona, în m

oddeosebit, serviciile poºtale.

Asigurarea serviciilor funerare este o responsabilitate a

contingentului naþional. Decedaþii sunt transferaþi de cãtre sub-

unitãþi necombatante cãtre Punctele de adunare a decedaþilor.

De aceea, asupra unitãþii trebuie sã existe douã unitãþi de calcul

de aprovizionare necesare pentru serviciile funerare, iar la nive-lul brigãzii m

ultinaþionale trebuie sã existe 30 de unitãþi de cal-cul de aprovizionare.

Asigu

rarea cu alim

ente, ap

ã, materiale

de resortu

l hrãn

irii

Unitatea trebuie sã dispunã, conform

eºalonãrii, de 30 zilede alim

ente la dislocarea în zona de operaþii, în depozitele spe-cializate ale batalionului.

Pe timpul deplasãrii se asigurã hranã rece (raþii de luptã) atât

pentru detaºamentul precursor, cât ºi pentru celelalte elem

ente.C

ontingentele trimit în zona de m

isiune alimente cu ter-

men lung de conservare ºi valabilitate, pentru cel m

ult 12 luni.A

pa se asigurã de cãtre contingentul naþional sau batalionul lo-gistic din resursele locale, în funcþie de posibilitãþi.

În teatrele de operaþii, compartim

entele specializate alebrigãzilor m

ultinaþionale încheie contracte pentru hrãnirea per-sonalului cu firm

e civile specializate. L

a dislocarea în teatrul de operaþii, unitatea trebuie sã ai-bã asigurat un num

ãr de zile de apã (ca unitate de calcul de apro-vizionare), care sã asigure consum

ul necesar pânã la identifi-

Suportul logistic al batalionului de infanterie în teatrul de operaþii

120

ww

w.rft.forter.ro

carea surselor de apã potabilã din zona respectivã. Apa va fi asi-

guratã în mod norm

al pe plan local. U

nitatea trebuie sã desfãºoare în zona de operaþii un nu-m

ãr suficient de echipamente pentru preparat, distribuit ºi servit

hrana, care sã le satisfacã nevoile în totalitate. Stabilirea materia-

lelor de resortul hrãnirii în zona de operaþii se bazeazã atât penorm

ele naþionale, cât ºi pe precizãrile conducerii Forþei pentrufiecare contingent.

Aprovizionarea cu alim

ente proaspete pe plan local, decãtre contingentele naþionale, fie prin m

etoda „PUSH

“, fie prinm

etoda „DIR

EC

TE

D“, este asiguratã prin sistem

ul de achiziþii ºicontractãri al N

AT

O. T

oate contractele sunt avizate de cãtre Ce-

lula de Sprijin Logistic ºi aprobate de cãtre statul-m

ajor al brigã-zii m

ultinaþionale.C

elula de Sprijin Logistic (C

.S.S.), la nivelul brigãzii multi-

naþionale, se ocupã de primirea, centralizarea ºi analizarea cere-

rilor de susþinere logisticã primite de la contingentele naþionale

ºi de asigurarea, repartiþia ºi distribuþia materialelor ºi a servicii-

lor-suport solicitate de cãtre acestea.Frecvenþa de asigurare a alim

entelor este de circa ºaptezile. C

ererile se întocmesc (pentru o perioadã de 28 de zile) ºi se

înainteazã la Celula de Sprijin L

ogistic (CSS) cu cel puþin 70 de

zile înainte de perioada de livrare, în limitele valorice zilnice

pentru fiecare militar participant, calculate dupã norm

a de hranãla care aceºtia au dreptul.

Pentru eventuale solicitãri suplimentare se înainteazã ce-

reri la compartim

entul logistic al brigãzii multinaþionale, care

dispune asigurarea acestora fie pe plan local, fie din stocurileavute la dispoziþie.

Prepararea hranei se poate face cu forþe ºi mijloace pro-

prii, sau prin alocare la drepturi la alte state, cu suportarea contra-valorii prestaþiei. D

e regulã, aceste probleme se stabilesc cu oca-

zia efectuãrii recunoaºterilor.

Logisticã

121

decem

brie, 200

7

Red

istribu

irile

Metoda

redistribuirii este

la îndem

âna com

andanþilorN

AT

O pentru suportul logistic ºi o susþinere eficientã, care sã

permitã o reacþie extrem

de rapidã, când se impune satisfacerea

unui imperativ operaþional im

portant.C

ând forþele unei naþiuni se confruntã cu probleme critice

în domeniul logistic, acestea pot înainta cereri cãtre com

andan-tul N

AT

O sau com

andantul altei naþiuni, pentru a solicita asis-tenþã de urgenþã. C

a rezultat al acestor cereri, comandanþii

NA

TO

dispun redistribuirea resurselor logistice.A

utoritatea de redistribuire o au toþi comandanþii N

AT

Oasupra resurselor logistice situate în cadrul lor de responsabili-tate. A

ceastã autoritate de redistribuire va intra în vigoare o datãcu transferul de autoritate (T

.O.A

.) asupra forþelor de sub co-m

anda sa.R

esursele logistice supuse redistribuirii sunt cele pe carecom

andanþii le considerã ca fiind esenþiale pentru îndepliniream

isiunilor ºi care posedã un grad ridicat de standardizare.R

esursele logistice care pot fi redistribuite sunt acele arti-cole destinate utilizãrii în com

un, cum ar fi: m

uniþii, carburanþi,echipam

ent tehnic, piese de schimb, m

ateriale medicale, apã,

echipament de geniu ºi alim

ente. În aceastã categorie se includeºi personalul logistic care desfãºoarã unele activitãþi sau serviciiîn com

un.E

xceptate de la redistribuire (autorizarea nu se va aplica)sunt: instalaþiile fixe, sistem

ele complete de arm

ament, resurse-

le civile, cu excepþia celor furnizate special, conform acordurilor

tip sprijinul naþiunii-gazdã sau a altor acorduri/înþelegeri în con-form

itate cu restricþiile precizate între ele, înlocuirile de perso-nal, resursele logistice guvernate de alte acorduri/înþelegeri ºifurnizãrile de resurse cãtre naþiunile nem

embre N

AT

O, cu ex-

cepþia cazului în care o naþiune mem

brã NA

TO

are încheiat unacord cu naþiunea beneficiarã.

Suportul logistic al batalionului de infanterie în teatrul de operaþii

122

ww

w.rft.forter.ro

Dacã tim

pul ºi situaþia permit, m

ai înainte de efectuarearedistribuirii sau de îndatã ce este posibil, com

andantul NA

TO

va informa autoritãþile naþionale afectate ºi com

andanþii supe-riori despre acþiunea de redistribuire.

Când redistribuirea este consideratã necesarã, com

andan-tul N

AT

O va îndrum

a comandanþii subordonaþi im

plicaþi ai con-tingentelor naþionale sã efectueze transferarea resurselor logis-tice.

De îndatã ce situaþia operaþionalã perm

ite, resursele logis-tice transferate sub autoritatea com

andanþilor NA

TO

vor fi înlo-cuite de cãtre naþiunile beneficiare sau, dacã se convine de cãtrenaþiunile im

plicate, va fi rambursatã contravaloarea lor.

Logisticã

123

decem

brie, 200

7

Sus]inerea logistic` \n opera]iile de stabilitate [i de sprijin

Operaþiile de stabiliate ºi sprijin

au fost ºi vor rãmâne

o m

isiune de

prim

rang a

organizaþiilor inter-

naþionale, a guvernelor ºi forþelor armate din toate statele. A

cesteacþiuni cuprind o gam

ã largã de activitãþi, în care instrumentul

militar este folosit pentru: prevenirea rãzboiului, rezolvarea con-

flictului, promovarea pãcii, sprijinirea autoritãþilor civile, cen-

trale ºi locale în soluþionarea crizelor. Pentru ca aceste acþiuni sãaibã succes, forþele angajate în acestea vor avea întotdeauna ne-voie de o logisticã perform

antã, care sã fie capabilã în orice mo-

ment sã asigure nevoile de trai ºi de luptã ale participanþilor.

Forþele de logisticã acþionezã conform concepþiei gene-

rale, stabilitã de cãtre organul specializat al organizaþiei inter-naþionale sau regionale de securitate care organizeazã operaþi-unea.

MA

IOR

TATIA

NA

IOSIF

124

ww

w.rft.forter.ro

Sprijinul logistic al operaþiilor de stabilitate ºi de sprijineste influenþat de: tratatele internaþionale ºi înþelegerile existentecu organizaþia internaþionalã sau regionalã de securitate care orga-nizeazã m

isiunea/operaþiunea (în baza unui mandat O

NU

,NA

TO

,O

SCE

, UE

O); natura m

isiunilor/operaþiunilor de îndeplinit; val-oarea, organizarea ºi dotarea forþelor participante; locul ºi speci-ficul zonei în care se desfãºoarã m

isiunea/operaþiunea; sistemul

de rambursare stabilit în baza unui M

emorandum

de înþelegere.M

odul de planificare, organizare ºi funcþionare a logisticiidiferã esenþial de la o þarã la alta, ridicând num

eroase probleme

pe linia compatibilitãþii între diferite state participante. Sarcina

principalã a factorilor de rãspundere la nivelul conducerii orga-nului specializat al organizaþiei internaþionale sau regionale desecuritate este de a dim

inua ºi chiar a anula incompatibilitatea.

Dintre m

ãsurile luate, cele mai im

portante le putem considera:

dispoziþiunea ON

U prin care se solicitã þãrilor participante cu

forþe sã-ºi suplimenteze organigram

a normalã a unitãþii cu un eºa-

lon doi de sprijin logistic, care sã asigure independenþa unitãþiipentru m

inimum

60 zile, precum ºi elaborarea de proceduri de

operare standard pe linie logisticã (SOP).

Concepþia de sprijin a com

ponentei terestre este menitã sã

asigure sprijinul atât în beneficiul forþelor naþionale, cât ºi în fo-losul celor m

ultinaþionale, þinând seama ºi de structurile lor dife-

rite ºi de compunerea forþei m

ultinaþionale. Sprijinul logistic seva baza pe prevederile naþionale ºi poate include diverse gradede sprijin m

ultinaþional, aºa cum s-a aprobat de cãtre naþiunile

respective. În timp ce fiecare naþiune îºi asum

ã responsabilitateapentru asigurarea sprijinului forþelor sale, pot fi utilizate ºi alteopþiuni de sprijin, precum

Sprijinul Naþiunii G

azdã (HN

S) dacãeste disponibil, naþiunea lider (L

N), naþiunea specializatã pe rol

(RSN

), asistenþa mutualã (M

A) ºi U

nitãþile Logistice Integrate

Multinaþionale (M

ILU

s) ºi/sau Unitãþile M

edicale Integrate Multi-

naþionale (MIM

Us), dacã acest lucru se considerã ca fiind m

ai

Logisticã

125

decem

brie, 200

7

avantajos.A

sigurarea sprijinului logistic în operaþii multinaþionale

presupune: „aprovizionarea, transporturile, mentenanþa, asisten-

þa medicalã, asistenþa sanitar-veterinarã, asistenþa financiarã, asi-

gurarea cãilor de comunicaþii, cartiruirea trupelor ºi adãpostirea

materialelor”.

Contingentele participante sunt organizate ºi dotate astfel

încât sã fie în mãsurã sã-ºi asigure independent sprijinul logis-

tic al acþiunilor militare prin: sprijin m

edical pentru linia întâi;com

unicaþii interne de la comandam

entul unitãþii pânã la subuni-tãþile sau form

aþiunile din teren; comunicaþii internaþionale pen-

tru legãtura cu þara; facilitãþi de aprovizionare integral; reparareaºi punerea în funcþiune a echipam

entelor; transportul intern. A

ctivitatea de aprovizionare (supply) este definitã ca acti-vitate de procurare, recepþie, transport, depozitare, distribuþie,m

entenanþã ºi recuperare (evacuare) a stocurilor de materiale,

inclusiv determinarea tipului ºi cantitãþilor în fiecare caz.

Problematica aprovizionãrilor iniþiale este stabilitã pe ba-

za Acordurilor de Susþinere, încheiate la nivelul organizaþiei inter-

naþionale sau regionale de securitate de cãtre naþiunile contribui-toare cu trupe, pentru o anum

itã operaþiune ºi sunt publicate înprocedurile de operare standard. În cele m

ai multe cazuri, apro-

vizionarea iniþialã rãmâne o rãspundere naþionalã, fiecare þarã

participantã având obligaþia sã-ºi asigure suportul logistic nece-sar pânã când este efectuatã prim

a reaprovizionare.D

istribuþia resurselor se face prin înfiinþarea unor punctede distribuþie (D

.Ps.) fixe ºi/sau mobile, din care contingentele

se vor aproviziona prin propriul sistem de transport, sau resurse-

le logistice vor fi trimise prin grija eºaloanelor superioare direct

la contingente. Aceasta depinde de situaþia operativã ºi de con-

diþiile geografice ale þãrii în care se desfãºoarã operaþia multi-

naþionalã.A

provizionarea cu materiale trebuie sã þinã seam

a de: po-

Susþinerea logisticã a operaþiilor de stabilitate ºi de sprijin

126

ww

w.rft.forter.ro

ziþia surselor de aprovizionare, nivelul stocurilor de realizat ºinorm

ele de consum.

Pentru operaþiile multinaþionale, putem

identifica mai m

ultesurse de aprovizionare, þinând cont de faza de desfãºurare în carese aflã respectiva operaþie m

ultinaþionalã: sursele militare, surse-

le civile, sursele contractate de pe piaþa internaþionalã.N

ormele de consum

stabilite au în vedere misiunea pe

care diferitele categorii de personal care participã la misiunile

internaþionale sunt chemate sã le îndeplineascã.

Astfel, sunt stabilite norm

e de consum diferite pentru m

i-litarii care fac parte din contingente naþionale, pentru observa-torii m

ilitari, pentru militarii care fac parte din subunitãþile de

poliþie militarã, pentru personalul civil care încadreazã diferitele

comandam

ente din teatrul de operaþii etc.C

ompletarea stocurilor se executã prin interm

ediul ForþeiM

ultinaþionale, pe plan local, prin contractare sau prin interme-

diul contingentelor naþionale.D

istribuþia acestor materiale se realizeazã de cãtre struc-

tura logisticã a Forþei Multinaþionale, iar preluarea ºi transportul

lor se executã de cãtre elementele de sprijin logistic ale forþelor

naþionale.A

sigurarea serviciilor suport(prepararea ºi servitul hra-

nei, îmbãierea efectivelor ºi schim

barea lenjeriei, spãlarea ºi re-pararea echipam

entului individual ºi a lenjeriei, distribuþia dehãrþi, asigurarea serviciilor poºtale, asigurarea serviciilor funera-re etc.) pentru contigentul naþional intrã în responsabilitateaacestuia.

Preparatul ºi servitul hranei

se executã, de regulã, pringrija contingentelor naþionale. A

cestea au posibilitatea sã se hrã-neascã conform

normelor din þarã, cantitativ sau valoric. În cazul

hrãnirii valorice, fiecare guvern stabileºte limita m

aximã valo-

ricã în care trebuie sã se încadreze hrãnirea personalului.Îm

bãierea efectivelor ºi schimbarea lenjeriei

constituie

Logisticã

127

decem

brie, 200

7

un serviciu coordonat de cãtre factorii responsabili de la nivelulForþei M

ultinaþionale, care încheie contracte de prestãri-serviciicu structuri ale naþiunii-gazdã, atât pentru contingentele naþio-nale, cât ºi pentru personalul m

ilitar ºi civil ce încadreazã dife-ritele com

andamente ºi cel care intrã în cadrul echipelor de ob-

servatori ºi detaºamente de poliþie m

ilitarã.Spãlarea ºi repararea echipam

entului individualºi a len-jeriei se executã, de regulã, prin grija contingentelor naþionale.

Asigurarea serviciilor poºtale

reprezintã tot o responsabi-litate naþionalã ºi se realizeazã prin interm

ediul serviciului spe-cializat din cadrul Forþei M

ultinaþionale.Poºta sositã din þara de origine pentru contingentele pro-

prii se asigurã prin intermediul serviciilor gratuite de care bene-

ficiazã contingentele din partea propriilor autoritãþi poºtale.A

sigurarea serviciilor funerareeste o responsabilitate a

contingentului naþional. Decedaþii sunt transferaþi de subunitãþi-

le necombatante cãtre punctele de adunare a decedaþilor. D

in acestm

otiv, asupra unitãþilor trebuie sã existe douã unitãþi de calcul deaprovizionare necesare pentru serviciile funerare, iar la nivelulbrigãzii m

ultinaþionale trebuie sã existe 30 de unitãþi de calcul deaprovizionare.

Transporturilecuprind întregul spectru al infrastructurii

necesar pentru transportul aerian, maritim

ºi pe uscat, comanda

ºi controlul, precum ºi echipam

entele necesare pentru miºcarea

forþelor ºi resurselor spre ºi în interiorul zonei de operaþii.T

ransporturile executate în cadrul unei operaþii multina-

þionale depind de o serie de factori, dupã cum urm

eazã: zonageograficã; disponibilitatea infrastructurii existente în zona deoperaþii; prioritãþile stabilite în executarea anum

itor operaþiuni;tipurile de încãrcãturã; disponibilitatea resurselor; econom

ie ºieficienþã; restricþiile im

puse de reglementãri internaþionale; m

ã-surile de asigurare a securitãþii pe tim

pul transportului.În funcþie de aceºti factori, transporturile se pot clasifica


128

ww

w.rft.forter.ro

în douã mari categorii:

a) transporturi pânã la/din zona de operaþii, care se exe-cutã, de regulã, prin grija þãrii contribuitoare, aceasta trebuind sãrespecte toate acordurile referitoare la survol, aterizare, ancora-re, tranzit, vam

ã, regim diplom

atic etc.;b) transporturi efectuate în interiorul zonei de operaþii, asi-

gurate de regulã fie prin intermediul contingentelor naþionale,

când se executã transporturi de reaprovizionãri, fie prin interme-

diul mijloacelor de transport ale Forþei M

ultinaþionale, atunci cândse executã evacuãri tehnice sau m

edicale, deplasãri de trupe la dis-tanþe m

ari ºi care necesitã un volum m

are de materiale de trans-

port sau un ritm ridicat în realizarea transporturilor;

c) Coordonarea deplasãrii ºi a transporturilor în zona de

responsabilitate a Forþei Multinaþionale se executã de cãtre com

-partim

entele de logisticã ºi operaþii din cadrul Forþei, iar în ca-drul zonei de operaþii a contingentului naþional, de cãtre acesta.

Mentenanþa

cuprinde totalitatea

acþiunilor întreprinse

pentru menþinerea ºi/sau repunerea în stare de funcþionare a tu-

turor autovehiculelor ºi echipamentelor ºi readucerea acestora la

condiþiile specifice de exploatare (utilizare). În cadrul operaþiilor m

ultinaþionale, realizarea mentenan-

þei se executã cu mare dificultate, ridicând problem

e deosebiteorganelor de logisticã.

De regulã, responsabilitatea m

odului de realizare a activi-tãþilor legate de m

entenanþã revine fiecãrei naþiuni în parte, careva trebui sã-ºi organizeze, planifice ºi asigure singurã echipa-m

entele, personalul ºi baza materialã necesarã executãrii repara-

þiilor ºi întreþinerilor tehnice.În anum

ite situaþii, în care gradul de interoperabilitate ºicom

patibilitate este relativ mare, iar nevoile de reparaþii ºi între-

þineri depãºesc posibilitãþile contingentelor, mentenanþa va putea

fi asiguratã ºi la nivelul compartim

entului tehnic al Forþei Multi-

naþionale, în baza unor acorduri bilaterale de asistenþã tehnicã.A

ctivitatea de cartiruire a trupelorºi problem

ele aferente

Logisticã

129

decem

brie, 200

7

acesteia constituie un element de im

portanþã deosebitã în opera-þiile m

ultinaþionale.A

ceastã activitate cuprinde totalitatea mãsurilor ce se în-

treprind pentru asigurarea contingentelor naþionale cu spaþii pen-tru locuit ºi birouri, terenuri, instalaþii, aprovizionarea cu m

ate-riale de resort, precum

ºi pentru stingerea incendiilor.L

a nivelul Com

andamentului Forþei se înfiinþeazã o echipã

de specialiºti care are ca atribuþii organizarea cartiruirii ºi cazãriiefectivelor ºi care se ocupã de soluþionarea eventualelor litigii cepot apãrea între pãrþile contractante.

Personalul specializat de la nivelul Forþei face parte, de re-gulã, din com

ponenta civilã implicatã în realizarea susþinerii lo-

gistice a trupelor ºi este în subordinea ºefului cazãrii (Cam

pM

anager - C.M

.). La nivelul contingentelor naþionale, echipelor

de observatori ºi comandam

entelor regionale, activitatea de car-tiruire a trupelor revine în sarcina ofiþerilor desem

naþi sã rãspun-dã de aceastã activitate în cadrul com

andamentelor regionale.

Rãspunderea pentru întreþinerea ºi repararea spaþiilor de

cazare pentru personalul din cadrul comandam

entelor ºi a echi-pelor de observatori revine personalului grupat în com

partimen-

tul Sprijinul cu Echipam

ente pentru Clãdiri B

.E.S. (B

uildingE

quipment Support).

Cazarea trupelor se face, de regulã, în urm

ãtoarele spaþii: • hoteluri sau case închiriate, pentru observatorii m

ilitaricare îºi achitã singuri contravaloarea chiriei;

• clãdiri închiriate, pe baza unor acorduri încheiate cu auto-ritãþile locale;

• terenuri concesionate, unde se pot construi spaþii de ca-zare, de tip neperm

anent; • tabere, unde vor fi instalate corturi sau construcþii pre-

fabricate; • variante diferite sau com

binate ale opþiunilor amintite

anterior.Activitatea de prevenire ºi stingere a incendiilor revine


130

ww

w.rft.forter.ro

fiecãrui contingent naþional, care aduce în zona de misiune toate

materialele necesare desfãºurãrii acestei activitãþi, în condiþii

optime. L

a epuizarea stocurilor de materiale de acest gen, rea-

provizionarea se desfãºoarã pe baza cererilor întocmite de con-

tingentele naþionale ºi înaintate la compartim

entul logistic al co-m

andamentului Forþei.

Terenurile ºi proprietãþile im

obiliare se retrocedeazã pro-prietarilor de drept la term

inarea misiunii, dupã executarea even-

tualelor reparaþii necesare readucerii acestora în condiþiile ini-þiale. În ultim

ul deceniu s-a demonstrat faptul cã im

portanþa ºirolul sprijinului logistic a crescut, pe m

ãsura amplorii ºi diversi-

tãþii operaþiilor de stabilitate ºi sprijin care s-au desfãºurat înîntreaga lum

e.

Logisticã

131

decem

brie, 200

7

Influen]a inventarieriiasupra realiz`rii m

isiunii[i obiectivelor [i asupradesf`[ur`rii activit`]ilorunit`]ii m

ilitare

Toate entitãþile publice sunt finanþate integral sau par-þial din fonduri publice pentru îndeplinirea unei m

isi-uni conform

e nevoilor societãþii, aºa cum sunt vãzute aceste ne-

voi de autoritatea care repartizeazã fondurile publice. Entitatea

publicã trebuie sã îndeplineascã misiunea pentru care i s-au asi-

gurat fondurile publice în condiþii de eficienþã ºi eficacitate, asi-gurând buna gestiune financiarã a fondurilor încredinþate ºi a patri-m

oniului public dat în folosinþã ºi administrare. Îndeplinirea m

isi-unii în condiþiile im

puse este posibilã numai prin asigurarea unui

managem

ent performant ºi devotat m

isiunii ºi intereselor entitã-þii, prin dezvoltarea m

ecanismelor de guvernare corporativã care

sã armonizeze interesele tuturor pãrþilor interesate în activitatea

entitãþii publice (stakeholderi) ºi sã controleze activitatea mana-

gerilor, prin dezvoltarea ºi aplicarea efectivã a mecanism

elor de

CO

L.ING. O

CTAVIA

NG

HIO

CªEFU

LLO

GISTICII, ªCO

ALAD

EA

PLICAÞIEPENTRU

UNITÃÞISPRIJIN

LU

PTÃ„G

RL. EREM

IAG

RIGO

RESCU“

132

ww

w.rft.forter.ro

control prevãzute de legislaþia aplicabilã, între care le menþio-

nãm pe cele generale: auditul (intern, de secundã parte, extern),

controlul financiar (intern, delegat), controlul intern (manage-

rial) ºi prin folosirea ºi administrarea eficientã ºi eficace, în con-

formitate cu legislaþia aplicabilã ºi cu destinaþia stabilitã de m

ana-gem

ent a patrimoniului public. A

plicarea efectivã a mecanism

e-lor de control oferã asigurãri rezonabile cã entitatea publicã îºiva îndeplini m

isiunea în condiþii de eficienþã ºi eficacitate, asi-gurând buna gestiune financiarã a fondurilor încredinþate ºi apatrim

oniului public dat în folosinþã ºi administrare, asigurând

reducerea, în limite acceptabile, a riscului de fraudã sau folosire

neautorizatã asupra fondurilor ºi patrimoniului public. Fraudele

asupra fondurilor ºi patrimoniului public sunt riscuri cu care se

confruntã toate entitãþile publice ºi atunci când se produc, func-þie de am

ploarea lor, fie fac imposibilã îndeplinirea m

isiunii en-titãþii (în cazurile grave), fie dim

inueazã eficienþa ºi eficacitateafolosirii fondurilor publice, având ca rezultate colaterale o im

a-gine defavorabilã a entitãþii la nivelul pãrþilor interesate ºi a opi-niei publice, ceea ce conduce, pe term

en lung, la diminuarea fon-

durilor alocate entitãþii, la imposibilitatea îndeplinirii m

isiunii ºi,în cele din urm

ã, la dispariþia entitãþii ca lipsitã de utilitate saude eficienþã ºi eficacitate.

Fondurile ºi patrimoniul la dispoziþia entitãþii asigurã su-

portul financiar ºi material al activitãþilor care conduc la realiza-

rea obiectivelor ºi, în cazul în care acestea din urmã sunt corect

stabilite, la îndeplinirea misiunii. A

dministrarea eficientã ºi efi-

cace a fondurilor ºi patrimoniului public puse la dispoziþia enti-

tãþii publice de autoritãþile competente este o condiþie obligato-

rie pentru îndeplinirea misiunii entitãþii, întrucât în cele m

aim

ulte cazuri, fondurile ºi patrimoniul la dispoziþie sunt insufi-

ciente în raport cu misiunea ºi chiar în ipoteza cã sunt adm

inis-trate eficient ºi eficace, insuficienþa resurselor im

pune, în nume-

roase cazuri, reformularea m

isiunii ºi obiectivelor, funcþie nu de

Logisticã

133

decem

brie, 200

7

nevoia socialã, aºa cum ar fi norm

al, ci de resursele disponibile,aºa cum

se întâmplã în cele m

ai multe din cazuri. Îndeplinirea

misiunii reform

ulate în condiþii de austeritate financiarã ºi patri-m

onialã este posibilã numai în condiþiile unui m

anagement per-

formant ºi devotat m

isiunii la toate nivelurile ierarhice, angaja-m

entului întregului personal faþã de misiunea ºi obiectivele enti-

tãþii publice, administrãrii eficiente ºi eficace a resurselor finan-

ciare ºi patrimoniale ºi dim

inuãrii pânã la eliminarea totalã a ca-

zurilor de fraudã sau folosire abuzivã a fondurilor ºi patrimoniu-

lui public. A

dministrarea eficientã ºi eficace a patrim

oniului publicse face conform

viziunii ºi concepþiei manageriale a responsabi-

lilor implicaþi în procesul de adm

inistrare, în baza prevederilorlegale aplicabile. A

dministrarea patrim

oniului implicã opera-

þiuni contabile, de gestiune, achiziþii, depozitare, mentenanþã, re-

evaluare, declasare, casare, valorificare, transfer fãrã platã etc.,operaþiuni cu diferite niveluri de risc operaþional sau de fraudã,ºi este un proces dinam

ic, care conduce la modificarea perm

a-nentã a patrim

oniului, modificãri care sunt înregistrate în conta-

bilitate pe bazã de documente legale, ceea ce asigurã urm

ãrireascripticã a evoluþiei patrim

oniului. Între situaþia scripticã ºi ceafapticã a patrim

oniului apar frecvent ºi din numeroase m

otive di-ferenþe cantitative, calitative, valorice, ceea ce poate conduce, încazurile grave, la un sistem

informaþional financiar-contabil ºi

logistic care furnizeazã informaþii rupte de realitate, ce duc la o

fundamentare eronatã a deciziilor care au la bazã inform

aþii fur-nizate de acest subsistem

al sistemului inform

aþional. Cunoaº-

terea exactã a situaþiei faptice a patrimoniului im

pune inventari-erea patrim

oniului, operaþiune care pentru entitãþile publice con-stituie obligaþie legalã ºi care se desfãºoarã dupã proceduri deoperare stabilite prin acte norm

ative ºi ce se finalizeazã prin con-fruntarea situaþiilor faptice ºi scriptice ale patrim

oniului ºi luaream

ãsurilor legale pentru corectarea diferenþelor constatate.

Influenþa inventarierii asupra realizãrii misiunii

ºi obiectivelor ºi asupra desfãºurãrii activitãþilor unitãþii militare

134

ww

w.rft.forter.ro

Unitãþile m

ilitare ale cãror comandanþi sunt ordonatori de

credite au toate caracteristicile entitãþii publice: sunt finanþatedin fonduri publice, au în adm

inistrare ºi folosinþã bunuri în pro-prietate publicã, au m

isiune ºi obiective pe care sunt obligate sãle îndeplineascã în condiþii de eficienþã ºi eficacitate, asigurândbuna gestiune financiarã a fondurilor încredinþate ºi a patrim

o-niului public dat în folosinþã ºi adm

inistrare, sunt confruntate curiscurile producerii de fraude sau folosire abuzivã, ineficientã ºiineficace a fondurilor ºi patrim

oniului public, lipsa asigurãrii bu-nei gestiuni financiare, ca orice altã entitate publicã, indiferentde m

isiune ºi domeniul de activitate. ªi în cazul unitãþilor m

ili-tare, dim

inuarea acestor riscuri pânã la limitele acceptabile, ni-

velul la care costurile suplimentare induse de m

ãsurile de dimi-

nuare a riscurilor ar depãºi nivelul beneficiilor estimate, im

punedezvoltarea ºi aplicarea efectivã a m

ecanismelor de control cu-

noscute, menþionate anterior.

Evaluarea eficienþei ºi eficacitãþii îndeplinirii m

isiunii ºiobiectivelor unitãþii m

ilitare impune, pe lângã stabilirea de indi-

catori de performanþã pentru m

ãsurarea gradului de realizare aobiectivelor, cunoaºterea exactã a costurilor im

plicate de rezul-tatele obþinute, ceea ce im

pune cunoaºterea exactã a activelor ºipasivelor financiare ºi patrim

oniale ale unitãþii. Situaþia exactã apatrim

oniului poate fi stabilitã numai prin inventarierea generalã

sau parþialã. Datoritã diversitãþii bunurilor care form

eazã patri-m

oniul unei unitãþi militare, com

plexitãþii structurii organiza-torice care im

pune structura complexã de gestiuni, diversitãþii ºi

cantitãþii bunurilor din gestiuni, la care se adaugã faptul cã acti-vitãþile de bazã ale unitãþii trebuie sã se desfãºoare în continuarenorm

al, activitãþile de inventariere a patrimoniului sunt deosebit

de complexe ºi dificile, solicitând din partea celor im

plicaþi com-

petenþã, angajament ºi responsabilitate. Încã de la elaborarea

planului cu principalele activitãþi ale unitãþii, planificatorii tre-buie sã aibã în vedere eºalonarea în tim

p a activitãþilor princi-

Logisticã

135

decem

brie, 200

7

pale, astfel încât în lunile octombrie-noiem

brie prevãzute de in-strucþiunile Fi-12 ca perioadã de desfãºurare a inventarierii, sãnu fie planificate la nivelul unitãþii activitãþi care sã necesite re-surse um

ane ºi de timp m

ai mari decât cele disponibile. În acest

caz, resursele consumate de inventariere ar putea afecta buna

desfãºurare a tuturor activitãþilor, inclusiv a celor considerateesenþiale pentru m

isiunea ºi obiectivele unitãþii, ceea ce poateafecta îndeplinirea m

isiunii ºi a obiectivelor unitãþii ºi va fi com-

promisã inevitabil ºi inventarierea, datoritã statutului sãu de ac-

tivitate administrativã în sprijinul activitãþilor principale. N

upoate fi acceptatã nici ideea cã în perioada octom

brie-noiembrie

inventarierea patrimoniului devine principala activitate a entitã-

þii publice sau unitãþii militare, cã în aceste luni activitãþile esen-

þiale pentru îndeplinirea misiunii ºi obiectivelor unitãþii îºi pierd

statutul, sau cã nu se mai desfãºoarã deloc, locul lor fiind luat de

inventariere.L

a o abordare superficialã, inventarierea este o activitateconsum

atoare de resurse care nu aduce contribuþie directã laîndeplinirea m

isiunii ºi obiectivelor unitãþii. Prin informaþiile

exacte ºi detaliate asupra patrimoniului public ºi privat, în adm

i-nistrarea ºi folosinþa unitãþii pe care le genereazã, asigurã infor-m

aþia despre nivelul asigurãrii materiale ºi financiare necesarã

planificãrii strategice ºi operaþionale ºi conducerii de la toate ni-velurile, constituie un m

ecanism de control intern (m

anagerial)asupra gestiunii ºi folosinþei patrim

oniului public. Contribuie,

dacã este fãcutã profesional ºi cu rãspundere, la diminuarea ris-

curilor de fraudã sau folosire abuzivã sau neautorizatã a patrimo-

niului public. Dacã fraudele sunt totuºi înfãptuite, contribuie la

descoperirea lor ºi a fãptuitorilor. În cazul unei inventarieri fã-cute profesional ºi responsabil, într-o unitate în care este opera-þional un sistem

de control managerial perform

ant, aliniat lastandardele de m

anagement/control intern, este practic im

posibilca o fraudã asupra patrim

oniului supus inventarierii sã nu fie

Influenþa inventarierii asupra realizãrii misiunii

ºi obiectivelor ºi asupra desfãºurãrii activitãþilor unitãþii militare

136

ww

w.rft.forter.ro

descoperitã împreunã cu fãptuitorii, ceea ce descurajeazã alþi

fãptuitori potenþiali, diminuând riscurile de fraudã asupra patri-

moniului public din partea personalului propriu.

Prin funcþia sa de mecanism

de control intern (manage-

rial) asupra gestiunii ºi folosinþei patrimoniului public, inventa-

rierea contribuie la asigurarea bunei gestiuni a resurselor la dis-poziþia unitãþii, asigurând folosirea patrim

oniului în conformita-

te cu legislaþia aplicabilã, cu alocarea resurselor pe activitãþi, de-cisã de conducerea de toate nivelurile, ceea ce conduce la asigu-rarea conform

planificãrii a activitãþilor, creând premisele înde-

plinirii obiectivelor operaþionale ºi strategice stabilite ºi, în final,la îndeplinirea m

isiunii unitãþii. Îndeplinirea m

isiunii entitãþii publice (unitãþii militare), în

condiþiile asigurãrii bunei gestiuni financiare a resurselor aloca-te, în condiþiile dim

inuãrii la valori acceptabile a riscurilor ope-raþionale ºi de fraudã asupra patrim

oniului public sunt în respon-sabilitatea m

anagementului de la toate nivelurile ierarhice. Înde-

plinirea acestor cerinþe este posibilã numai prin organizarea la

nivelul fiecãrei entitãþi publice a unui sistem m

anagerial/de con-trol m

anagerial ºi exercitarea efectivã a unui managem

ent per-form

ant, la nivelul de performanþã m

anagerialã impus de stan-

dardele naþionale de managem

ent/control intern aprobate prinO

rdinul Ministrului Finanþelor Publice nr.946/2005. Inventarie-

rea patrimoniului este un instrum

ent de control managerial util

chiar ºi in ipoteza în care ar fi aplicat izolat. Valoarea sa creºte

atunci când inventarierea se transformã într-un instrum

ent apli-cat în cadrul unui sistem

de control managerial perform

ant.

Logisticã

INSTRU

C}IE {I

|NV~}~M

@NT

139

decem

brie, 200

7

Standardizarea [i evaluareaîn procesul de instruc]ie(2)CC

oonnttiinnuuaarree ddiinn nnrr.. 33//22000077

Pe parcursul unui an de instrucþie se pot planifica ºi or-ganiza la etapa grupã/pluton num

eroase exerciþii deforþare a cursurilor de apã, acþiuni în teren m

untos, necunoscut ºipe tim

p de noapte, ºedinþe de pregãtire de luptã urmate/însoþite

de trageri de luptã, imitare a exploziilor, a loviturilor nucleare,

iar la etapa companie/batalion, exerciþii tactice cu trageri de

luptã (LFX

), realizându-se astfel instruirea realistã ºi, implicit,

cãlirea psihicã.A

vând în vedere cã pe câmpul de luptã sunt num

eroasesituaþiile în care procesul decizional necesitã o derulare rapidã,instrucþia va avea ca obiectiv ºi crearea unor m

ecanisme reflexe

în gândire ºi acþiune. Acest principiu presupune ca, încã din tim

pde pace, sã se identifice cât m

ai multe din situaþiile ce pot sã

aparã pe câmpul de luptã, sã se determ

ine modul cel m

ai bun de

SU

BLOCO

TENEN

TR

ÃZVA

NA

NTÃ

LUCÃ

SU

BLOCO

TENEN

TV

ASILE

ARD

ELEAN

U

140

ww

w.rft.forter.ro

acþiune pentru fiecare ºi sã se însuºeascã toate acestea prin in-strucþie, elem

ente care concurã la standardizarea instrucþiei. Încaz real, acþiunea va fi, într-o anum

itã mãsurã, o sum

ã de reacþiila situaþiile standard identificate anterior. A

cest fapt nu eliminã

însã nevoia de a dezvolta gândirea comandanþilor ºi luptãtorilor,

pentru cã, niciodatã nu pot fi cunoscute toate situaþiile ce se vorcrea pe tim

pul operaþiei/luptei, iar soluþia rezolvãrii lor rezidã încapacitatea de gândire a oam

enilor. Mecanism

ele reflexe pot re-zolva doar situaþiile standard ºi sunt im

portante pentru cã spo-resc rapiditatea reacþiei, deci ºi eficienþa acþiunilor.

Aºadar, standardele de instrucþie sunt niºte algoritm

i prina cãror desfãºurare sau îndeplinire personalul/structurile m

ilitareîºi realizeazã nivelul de instruire necesar îndeplinirii m

isiunilor.A

plicarea standardelor presupune, în esenþã, rezolvarea unor si-tuaþii tactice prestabilite, în condiþiile realizãrii unor perform

anþestrict necesare. Standardele de instrucþie au la bazã cerinþele ope-raþionale, îndeplinirea lor fiind, practic, echivalentã cu atingereanivelului de instruire necesar pentru îndeplinirea m

isiunilor. Ele

trebuie sã acopere (sã cuprindã) toate activitãþile de instrucþienecesare luptãtorilor/structurilor m

ilitare, deci toate situaþiile cepot sã aparã pe câm

pul de luptã. Instruirea folosind aceleaºistandarde, asigurã realizarea interoperabilitãþii cu forþele cu carese acþioneazã în com

un. În acest sens, adoptarea, adaptarea ºiim

plementarea standardelor de instrucþie specifice N

AT

O con-

stituie o prioritate absolutã.Standardele de instrucþie se îm

part în individuale ºi colec-tive ºi stau la baza elaborãrii fiºelor de instrucþie ºi evaluare, do-cum

ente specifice fiecãrei categorii de personal luptãtor/struc-turi m

ilitare ºi fiecãrei arme/specialitãþi. Indiferent de tipul lor,

standardele de instrucþie conþin urmãtoarele elem

ente esenþiale:• cerinþa (sarcina/m

isiunea) – descrie acþiunea ce trebuiedesfãºuratã de individul/structura m

ilitarã respectivã la un mo-

ment dat. M

isiunea este elementul-cheie al fiecãrui ordin ºi este

Instrucþie ºi învãþãmânt

141

decem

brie, 200

7

definitã ca „o stabilire clarã, concisã a sarcinii, comenzii ºi

scopului în care se îndeplineºte aceasta sarcinã”, sau, declarareaconcisã a sarcinilor ºi scopului (cine, ce, când, unde, de ce?). U

ncom

andant subordonat nu trebuie sã devieze de la misiunea pri-

mitã decât în circum

stanþe excepþionale. În toate cazurile, el tre-buie sã acþioneze în conform

itate cu intenþiile comandantului

eºalonului superior. La prim

irea misiunii trebuie efectuatã anali-

za acesteia pentru a rãspunde la patru întrebãri:1) C

are este intenþia comandantului eºalonului im

ediat su-perior ºi care este rolul m

eu în planul general?2) C

e trebuie sã fac sau ce sarcini esenþiale trebuie sã înde-plinesc pentru a duce la bun sfârºit m

isiunea? Aceasta va con-

duce la deducerea elementelor esenþiale pentru îndeplinirea m

i-siunii ºi include atât sarcinile specificate, cât ºi sarcinile deduse.

3) Ce libertate de acþiune am

ºi dacã existã vreo constrân-gere?

4) S-a schimbat situaþia tacticã în principiu? C

omandantul

eºalonului imediat superior ar m

ai da aceste sarcini dacã ar ºti cãsituaþia s-a schim

bat?• condiþiile (situaþia datã) – descrie m

ediul în care urmea-

zã sã se acþioneze (forþele proprii, adversarul, terenul etc.);• standardul cerinþei – prezintã toate criteriile ce trebuie

respectate pentru a se considera cã cerinþa a fost îndeplinitã (li-m

ite de timp, spaþiu, calitate etc.);

• etapele cerinþei – aratã care sunt „paºii” obligatorii caretrebuie urm

aþi în rezolvarea cerinþei;• perform

anþele – prezintã elementele de detaliu privind

performanþele ce trebuie realizate pentru fiecare etapã;

• bibliografia, materialele – m

anuale, instrucþiuni, hartã etc.,ce oferã inform

aþii ºi reglementeazã elem

entele activitãþii stan-dard respective. A

ici nu trebuie scãpat din vedere faptul cã pen-tru a ne înscrie în curentul de adaptare a noii viziuni asupra ope-raþiilor m

ilitare, era necesar ca manualele de luptã sã se schim

be.

Standardizarea ºi evaluarea în procesul de instrucþie

142

ww

w.rft.forter.ro

Ele au îm

brãcat forma m

anualelor de luptã americane, sunt cla-

re, concise, pe înþelesul comandanþilor, indiferent de eºalon, dar

apar ºi unele confuzii. Spre exemplu, în „F.T

./I.-4 Manualul pen-

tru luptã al plutonului de infanterie” lipsesc aproape cu desãvâr-ºire norm

ele tactice. La ora actualã, ca ºi com

andant de pluton,dacã am

nevoie de norme tactice va trebui sã m

ã rezum tot la

manualul m

ai vechi, provizoriu, pentru cã de unul singur nu amdreptul sã le hotãrãsc, chiar dacã nu le gãsesc în instrucþiune.

Fiºele de Instrucþie ºi Evaluare sunt docum

ente organiza-torice ºi reprezintã un instrum

ent de lucru, foarte eficient, la dis-poziþia com

andantului, pentru organizarea instrucþiei ºi evalua-rea, cât m

ai obiectivã, a nivelului de instruire atins de forþelesubordonate. A

ceste documente sunt revizuite periodic, realizân-

du-se astfel concordanþa între cerinþele câmpului de luptã ºi in-

strucþia forþelor. Procesul de standardizare a instrucþiei (elabo-rarea standardelor) se desfãºoarã pe douã cãi com

plementare: de

la eºalonul inferior la eºalonul superior ºi invers. Prima cale pre-

supune raportarea nevoilor de standardizare ºi/sau a deficienþelorconstatate în acest dom

eniu, iar a doua, iniþierea activitãþii de cã-tre eºalonul superior. Standardizarea se desfãºoarã pe m

ai multe

etape: identificarea, formularea ºi aprobarea cerinþei de standar-

dizare, elaborarea, publicarea ºi implem

entarea standardului deinstrucþie, respectiv asigurarea feedback-ului.

Obiectivele în cadrul procesului de instrucþie sunt con-

crete, vizând sarcini precise, realizabile în interval de timp scurt.

Caracteristic pentru aceste obiective este faptul cã sunt obser-

vabile, mãsurabile ºi evaluabile ºi din acestea se pot analiza even-

tualele greºeli ºi îndrepta în comparaþie cu cele din luptã. A

ceas-ta înseam

nã cã se referã la acþiuni concrete care trebuie sã le exe-cute m

ilitarul instruit, acþiuni care pot fi mãsurate într-un anum

itfel, iar rezultatul m

ãsurãrii poate fi transformat în calificativ sau

notã. În procesul de evaluare, pentru a evita subiectivismul ºi

pentru a uºura acest proces, este necesar a fi introduse standar-dele.


143

decem

brie, 200

7

Com

andanþii trebuie sã cunoascã în orice mom

ent în cem

ãsurã forþele pe care le au în subordine sunt pregãtite pentruîndeplinirea m

isiunilor. Dacã sunt problem

e, ele trebuie ºtiute ºirezolvate înainte ca forþele sã fie angajate în operaþii. Identifi-carea acestor problem

e se face prin activitãþi de evaluare.E

valuarea este parte integrantã a procesului de instrucþieºi se face pe baza ºi în tim

pul desfãºurãrii activitãþii-standard deinstrucþie care este planificatã pentru instruire. R

ezultatele eva-luãrii pot arãta cã structura respectivã este aptã pentru îndepli-nirea m

isiunilor, ori cã este nevoie de o instruire suplimentarã.

Aceste inform

aþii au rolul de a asigura funcþionarea feedback-ului procesului de instrucþie.

În funcþie de obiectivele stabilite, prin activitatea de eva-luare se pot determ

ina urmãtoarele:

• în ce mãsurã structura este pregãtitã pentru îndeplinirea

misiunilor;

• cât de bune au fost planurile, metodele ºi tehnicile de

instruire;• ce efecte au avut activitãþile de instruire asupra structurii

militare;• dacã obiectivele instruirii au fost realizate;

• dacã sunt probleme privind standardizarea instrucþiei;

• cum funcþioneazã lanþul de com

andã;• cât de eficient s-au folosit resursele alocate.E

valuatorii trebuie sã cunoascã misiunea, organizarea, echi-

pamentele ºi destinaþia subunitãþii evaluate. E

valuatorii sunt celpuþin egal în grad cu com

andantul unitãþii sau elementul evaluat.

Ei ar trebui sã aibã experienþã pe acea funcþie sau pe una sim

i-larã. A

stfel, comandantul de batalion va evalua com

pania, co-m

andantul de companie va evalua plutonul, com

andantul de plu-ton grupele.

Existenþa standardelor pentru fiecare activitate de instruc-

þie ºi mãsura în care acestea reflectã cerinþele operaþionale con-


144

ww

w.rft.forter.ro

stituie elementul de referinþã pentru o evaluare care sã rãspundã

nevoii de cunoaºtere a realitãþii. Capacitatea evaluatorilor ºi obiec-

tivitatea lor în apreciere influenþeazã, uneori determinant, valoa-

rea evaluãrii. În cazul formulãrii incom

plete a obiectivului ope-raþional, m

ilitarul nu-ºi impune un standard de activitate ºi nici

nu-ºi stabileºte un barem m

inimal de perform

anþã, ceea ce sedovedeºte catastrofal. Instrucþia nu este bine ºi com

plet desfãºu-ratã, riscul de apreciere obiectivã creºte ºi nu se m

ai poate garan-ta îndeplinirea obiectivului general la nivelul dorit. R

ezultatulfinal va fi cã nim

eni nu poate garanta nivelul de pregãtire profe-sionalã a m

ilitarilor instruiþi. Pe tim

pul desfãºurãrii instrucþiei, la încheierea etapei spe-cifice fiecãrui eºalon, com

andantul evalueazã instruirea struc-turii m

ilitare din subordine, comparând nivelul de instruire atins

cu obiectivele ºi standardele stabilite. Subunitãþile vor fi verifi-cate pe baza activitãþilor-standard de instrucþie ºi a fiºelor deevaluare, urm

ãrindu-se, în mod special, coeziunea existentã între

elementele com

ponente ºi capacitatea de a îndeplini misiunile ca

elemente unitare. Instructorii, precum

ºi cei care au fost instru-iþi, vor sprijini aceastã activitate, asigurând toate inform

aþiile ne-cesare unei juste evaluãri. E

valuarea vizeazã determinarea per-

formanþei la care s-a ajuns ºi se realizeazã secvenþial, respectân-

du-se etapele activitãþilor standard de instrucþie ºi evaluare. Pen-tru aprecierea nivelului de instruire, com

andanþii analizeazã da-tele obþinute prin evaluare, precum

ºi alte elemente legate de ac-

tivitatea de instrucþie ºi stabilesc nivelul de performanþã la care

se aflã individul/structura din subordine: 1. instruit – plutonul sau grupa sunt instruite, au realizat

standardele ºi mãsurile de perform

anþã prevãzute pentru misi-

une;2. parþial instruit – plutonul sau grupa trebuie sã m

ai exer-seze, în general m

isiunile de bazã au fost îndeplinite cu succes,dar au fost unele m

ãsuri de performanþã care nu au fost atinse;


145

decem

brie, 200

7


3. neinstruit – plutonul sau grupa nu au îndeplinit standar-dele generale pentru m

isiune, au executat incorect una sau mai

multe m

ãsuri de performanþã pentru m

isiunile de bazã.Instruirea fãrã apreciere este o pierdere de tim

p ºi de re-surse. C

omandanþii folosesc aprecierile ca pe o ocazie de a-ºi an-

trena ºi a-ºi forma spiritual subordonaþii. U

n element-cheie în

desãvârºirea comandanþilor este concluzia prom

ptã, pozitivã,care sã-i antreneze ºi sã-i pregãteascã pe liderii subordonaþi sãatingã standardele necesare. E

ste o cale verificatã de a dezvoltalideri adaptabili, com

petenþi ºi încrezãtori în forþele proprii.C

omandanþii eºaloanelor superioare folosesc aprecierile

instruirii ca una din componentele sistem

ului de analizã a rezul-tatelor în vederea luãrii de m

ãsuri corective. Pentru a pãstra di-nam

ica sistemului de instruire, ei folosesc concluziile spre a de-

termina eficienþa planurilor, a execuþiei ºi evaluarea de m

anage-m

ent a ciclului de instruire. Analiza rezultatelor în vederea luãrii

de mãsuri corective perm

it comandantului eºalonului superior sã

opereze schimbãri care conduc la o instruire ºi rezultate dorite.

Concluziile reieºite pe tim

pul participãrii forþelor la ope-raþii reale sunt considerate ºi ele finalitãþi ale procesului de eva-luare a nivelului de instruire. E

xistenþa ºi funcþionarea feedback-ului care leagã dom

eniile operaþiilor ºi al instrucþiei este esen-þialã pentru creºterea eficienþei activitãþii de instruire.

147

decem

brie, 200

7

Com

and`, leadership,m

anagement

În orice activitate um

anã, indiferent de natura ei, omul a

reprezentat ºi reprezintã cea mai de preþ avuþie. E

l va ficel care pune în m

iºcare o acþiune, îndeplineºte anumite proiec-

te, are iniþiativã, de valoarea sa depind succesul, victoria sau în-frângerea. Strãlucirea sau m

ediocritatea celor care compun un

grup social, profesionalismul sau am

atorismul, forþa sau labili-

tatea lor îºi pun decisiv amprenta asupra rezultatelor organizaþiei

civile sau militare.

În activitatea managerialã, un rol im

portant îl are compor-

tarea factorilor de conducere faþã de oameni. E

xistã conducãtoricu o bunã pregãtire profesionalã, dar care nu ºtiu sã se com

portecu oam

enii, manifestând lipsã de tact, de politeþe, de calm

, derespect faþã de subalterni ºi de aceea întâm

pinã greutãþi în mun-

ca lor. Existã alþi conducãtori, deºi poate m

ai puþin valoroºi din

LO

COTEN

ENT

IULIA

NT

UD

OR

PLU

TON

IERM

ARIA

NM

ICA

148

ww

w.rft.forter.ro

punct de vedere profesional, dar care prin tact, înþelegere ºi po-liteþe faþã de oam

eni obþin rezultate mai bune, iar colaboratorii ºi

subalternii îi sprijinã.C

onform „C

oncepþiei de formare, dezvoltare profesionalã ºi

utilizare a subofiþerilor ºi maiºtrilor m

ilitari în Arm

ata Rom

âniei”- I.M

. 3/6 (Bucureºti, 2004) în capitolul I, alin. 2 se m

enþioneazãcã: „Subofiþerii ºi m

aiºtri militari sunt lidericapabili sã conducã

prin exemplul personal, sã instruiascã subordonaþii folosind ex-

perienþa proprie, sã impunã ºi sã m

enþinã standardele de pregã-tire ºi com

portare, sã se îngrijeascã de subordonaþi, sã asigurem

entenanþa tehnicii militare din înzestrare ºi sã se adapteze la

schimbãrile specifice m

ediului militar ºi societãþii în ansam

blu”.C

apitolul al II-lea „Formarea ºi dezvoltarea profesionalã a sub-

ofiþerilor ºi maiºtrilor m

ilitari” prevede în secþiunea I, „Principiigenerale” la articolul 2, alin.1, cã: „Procesul de form

are ºi dez-voltare profesionalã a subofiþerilor ºi m

aiºtrilor militari trebuie

sã asigure însuºirea ansamblului de cunoºtinþe ºi form

area com-

petenþelor, deprinderilor ºi abilitãþilor necesare pentru ca aceºtiasã se poatã m

anifesta în cele trei ipostaze esenþiale ale existenþeiºi acþiunii: sã fie, sã ºtie, sã facã ca luptãtor, specialist m

ilitarîn arm

a/serviciul/specialitatea militarã, conducãtor de oam

eniºi organizaþii m

ilitare mici, educator ºi cetãþean”.

SÃ FII, SÃ

ªTII, SÃ

FAC

I exprimã clar ºi concis caracte-

risticile unui lider, pornind de la definiþia leadership-ului, careînseam

nã arta prin care influenþând ºi direcþionând oamenii, ob-

þii respectul, încrederea ºi cooperarea acestora. Între actul de co-m

andã ºi acest concept existã o strânsã legãturã, scopul fiind re-prezentat de îndeplinirea m

isiunii, a obiectivului.În orice dom

eniu, activitãþile de grup necesitã o conducerecapabilã sã pregãteascã, sã declanºeze, sã focalizeze ºi sã coor-doneze eforturile um

ane ºi pe cele materiale, în locurile ºi în m

o-m

entele potrivite, în vederea îndeplinirii obiectivelor ordonatesau asum

ate.


149

decem

brie, 200

7

Pentru aceasta, liderului, care reprezitã un conducãtor dinsfera relaþiilor interpersonale, îi revine rolul cel m

ai important,

acela de a pune în aplicare toatã priceperea, experienþa, princi-piile care stau la baza acestui concept, pentru a ajunge la rezulta-tul final dorit.

Com

andasem

nificã acþiunea complexã prin care com

an-danþii investiþi cu autoritate oficialã, îi determ

inã pe subordonaþisã acþioneze în conform

itate cu misiunile încredinþate organis-

mului m

ilitar.R

aþiunea de a fi a conduceriieste aceea de a face ca prininterm

ediul activitãþii, lucrurile sã evolueze în direcþia necesarãºi în ritm

ul dorit.Scopul general

al activitãþii de conducere constã în crea-rea ºi m

enþinerea unor condiþii favorabile atingerii obiectivelorpuse în faþa organizaþiei.

Exercitarea influenþei asupra altor persoane reprezintã esen-

þa leadership-ului. N

oþiunea de lider are un echivalent în limba rom

ânã: con-ducãtor. Pentru cã, se ºtie, a con

du

ceînseam

nã a rezolva proble-m

e, a gãsi soluþii rapide ºi eficiente, a alege drumul optim

, a fo-losi, în acest sens, în m

od corect ºi productiv toate mijloacele pe

care le ai la dispoziþie.Se im

pune - ca o concluzie a celor precizate pânã acum -

un rãspuns la urmãtoarea întrebare: “poate fi un lider un bun m

a-nager?” sau “poate fi un m

anager un bun leader?”.R

ãspunsul la aceastã întrebare derivã din context: un bunm

anager dacã nu stãpâneºte aceastã artã a conducerii care esteleadership-ul, nu poate fi lider. A

ceasta s-ar traduce prin faptulcã, deºi eºti un bun m

anager ºi controlezi foarte bine pârghiilem

anagementului (a decide, a organiza, a prevedea ºi a controla)

dacã nu stãpâneºti arta conducerii (leadership-ul), nu poþi fi unbun leader. Pentru cã leaderul este tot un conducãtor, dar nu doarun conducãtor num

it, ci ºi un conducãtor impus de faptele sale.

Com


ent

150

ww

w.rft.forter.ro

Unii specialiºti din dom

eniu considerã cã „manager“ ºi „li-

der“ sunt termeni sinonim

i ºi îi folosesc în mod alternativ. Însã,

leadership-ul ºi managem

entul reprezintã de fapt dimensiuni dis-

tincte ale persoanelor din conducere: leadership-ul reprezintã ca-pacitatea de a determ

ina oamenii sã acþioneze. M

anagerul, înschim

b, este individul care asigurã atingerea obiectivelor organi-zaþionale prin planificare, organizare ºi orientarea m

uncii cãtrefinalitate. Prin urm

are, o persoanã poate fi un manager eficient,

fãrã a avea capacitãþile unui lider. În ultimul deceniu, se acordã

o tot mai m

are atenþie orientãrii managerilor spre obþinerea de

rezultate mai bune în leadership.

ªtiinþa conducerii este, în acelaºi timp, ºi artã a conducerii,

iar aceasta din urmã cere calitãþi um

ane ºi intelectuale deosebiteliderului. C

u unele te naºti, pe altele le dobândeºti pe parcurs.Pentru a întãri cele de m

ai sus, ºi fãrã a preciza numele

celor în cauzã, în timpul orelor de curs la disciplina „m

anage-m

ent general” parcursã în timpul facultãþii, profesorul titular de

disciplinã, de altfel un foarte bun teoretician, judecând dupã nu-m

ãrul mare de lucrãri în dom

eniu, ne-a dat ca exemplu pe un co-

leg de-al sãu care era autorul multor m

ateriale pe linie de mana-

gement ºi care îi fusese coordonator ºi îndrum

ãtor la multe m

ate-riale publicate. A

cesta din urmã ºi-a deschis o afacere. T

otul afost organizat cu lux de am

ãnunte, dat fiind faptul cã din punctde vedere m

anagerial avea o vastã experienþã. Toþi cei din salã,

viitori manageri, ne-am

ºi dus cu gândul la cifra de afaceri pecare o vehicula ºi la câºtigurile care urm

au. Dar, spre dezam

ã-girea noastrã, firul poveºtii cu inspiraþie din viaþa cotidianã aveasã sfârºeascã altfel. Profesorul nostru a anticipat m

area noastrãdilem

ã: cum un om

care stãpâneºte teoria managem

entului, poa-te chiar un foarte bun m

anager, nu a reuºit, sau mai bine zis, a

pierdut pe propria mânã? R

ãspunsul este unul simplu: nu toþi

managerii sunt ºi buni lideri. A

cest lucru a determinat insucce-

sul afacerii, care era parcã desprinsã din cãrþile pe care le-a scris.


151

decem

brie, 200

7

A.Z

aleznik (1977) se pare cã este primul autor care a tra-

sat o linie de demarcaþie expresã între leaderi ºi m

anageri. Într-unarticol program

atic intitulat „Manageri ºi leaderi: sunt ei dife-

riþi?“, recurgând la un sistem de criterii în funcþie de care se fac

analiza ºi caracterizarea leaderilor ºi managerilor, a ajuns la con-

cluzia existenþei unor diferenþieri majore între cele douã cate-

gorii de conducãtori. În tabelul urmãtor este sintetizatã concepþia

lui Zaleznik.

Liderii acþioneazã. În tot ce fac, ei îºi folosesc întreaga cu-

noaºtere, convingerile ºi experienþa pentru a asigura scopul, di-recþia ºi m

otivaþia. Aceste lucruri trebuie sã fie foarte clare pen-

tru toþi mem

brii subunitãþii, în orice mom

ent, în orice misiune.

Liderii m

ilitari muncesc pentru a influenþa oam

eni, opereazã pen-tru a îndeplini m

isiunea ºi acþioneazã pentru a îmbunãtãþi orga-

Com


ent

Criterii

Categorii de conducãtori

LideriiM

anagerii

Scop

Manifestã atitudini

personale, activeM

anifestã atitudiniim

personale, pasive

Concepþia despre

muncã

Stim

uleazã munca,

oferã ºi creeazãposibilitãþi dealegere a ei

Coordoneazã, echili-

breazã munca.

Recurg la com

pro-m

isuri valorice

Relaþiile cu alþii

Acordã atenþie sem

-nificaþiei acþiunilor ºievenim

entelor

Se im

plicã emoþional

puþin în relaþiile cualþii

Percepþia de sine

Au o identitate de

sine mai slabã, fiind

orientaþi spre schim-

bare

Se identificã cu

nevoia de a menþine

ordinea actualã, suntm

ai conservatori

152

ww

w.rft.forter.ro

nizaþia. Ca ºi în cazul deprinderilor liderului, acþiunile liderului

sporesc ca scop ºi complexitate, pe m

ãsurã ce se trece de la pozi-þia de lider direct, la poziþia de lider strategic ºi organizatoric.

Dezvoltarea deprinderilor, atributelor ºi valorilor m

oralecorecte constituie pregãtirea pentru actul de conducere. C

ondu-cerea nu devine efectivã pânã când nu acþionezi. L

iderii care trã-iesc conform

principiilor morale m

ilitare, care etaleazã atributede lider, care sunt com

petenþi, care acþioneazã permanent aºa

cum ºi-ar dori sã acþioneze ºi oam

enii lor, acei lideri vor reuºi.L

iderii care mai m

ult vorbesc ºi nu-ºi pot susþine vorbele cu fap-te, vor eºua pe parcurs.

Realitatea a dem

ostrat cã misiunile în situaþiile de m

ai suspot fi executate cu rezulate bune, num

ai dacã subunitãþile suntconduse de cãtre com

andanþi cu experienþã în arta conducerii,buni organizatori ºi m

anageri. A

ceste calitãþi se dobândesc prin studiu în cadrul orelor decurs la disciplina „L

eadership” ºi ulterior, prin punerea în prac-ticã a noþiunilor teoretice.

Leadership-ul trebuie învãþat treptat, o datã cu înaintarea

în carierã. Liderul este cel care oferã m

odele pentru cei care vindin urm

ã în cariera militarã. D

iferitele niveluri ale ierarhiei mili-

tare implicã diferite situaþii de m

anifestare ale leadership-ului.C

alitatea de lider trebuie descoperitã de la începuturile cariereim

ilitare ºi trebuie cultivatã ºi întreþinutã pe parcurs. Materialele

didactice ar trebui sã cultive spiritul de învingãtor ºi sã conþinãexem

ple ale înaintaºilor noºtri. Pornind de la aceste teorii, unul din obiectivele ºcolii este

acela de a forma ºi dezvolta deprinderile de lider (la nivel echipã,

grupã) la absolvenþii ºcolii noastre pentru îndeplinirea misiuni-

lor, atât în situaþii de normalitate, cât ºi în situaþii de crizã, în þarã

ºi în teatrele de operaþii. Acest lucru reprezintã un prim

pas sprecariera m

ilitarã, spre însuºirea ansamblului de cunoºtinþe ºi for-

marea com

petenþelor, deprinderilor ºi abilitãþilor necesare pentru


153

decem

brie, 200

7

ca aceºtia sã se poatã manifesta în cele trei ipostaze esenþiale ale

existenþei ºi acþiunii: sã fie, sã ºtie, sã facã - ca luptãtor, specia-list m

ilitar în arma/ serviciul/ specialitatea m

ilitarã, conducãtorde oam

eni ºi organizaþii militare m

ici, educator ºi cetãþean.

Com


ent

155

decem

brie, 200

7

Valen]ele liderului de la nivel pluton

Valoarea unui lider m

ilitar este datã de principii înalte,de com

petenþã profesionalã, integritate moralã, capa-

citate de a conduce oameni, disciplinã ºi conform

are la reguli;com

andantul de pluton trebuie sã le întruneascã pe toate acestea,deoarece el m

odeleazã personalitãþi. L

iderul de la nivel pluton este decidentul calitãþii pregãti-rii subordonaþilor sãi, activitatea acestuia trebuie sã se bazeze, înprim

ul rând, pe competenþele de conducãtor. A

cestea se formea-

zã atât printr-un învãþãmânt aplicativ, dar ºi din practica desfã-

ºuratã atât în situaþii reale, cât ºi simulate.

Formarea unui conducãtor, a unui lider reprezintã rezulta-

tul combinãrii a trei indici de com

petenþã profesionalã, regãsiþiîn verbele: a ºti, a face, a fi.

PLU

TON

IER-AD

JUTA

NT

MIH

AELA

PAICU

„Schimbarea este legea vieþii. A

ceia care privesc numai la tre-

cut sau la prezent, în mod sigur vor pierde viitorul“.

(J.F.K

ennedy)

156

ww

w.rft.forter.ro

A ª

TI

- a cunoaºte – exprimã un univers inform

aþional înexpansiune; rolul com

andantului de pluton este acela de a selec-ta ºi sintetiza inform

aþia existentã, transmiþând inform

aþia nouã,în m

od eficient, fãrã perturbaþii. Com

unicarea eficientã, capaci-tatea de analizã ºi sintezã a liderului com

andant de pluton tre-buie sã fie perfect corelatã cu acea capacitate de a lua o decizieobiectivã în situaþii critice. E

ste necesar a se cunoaºte cât mai

multe inform

aþii despre militarii subordonaþi, ºi anum

e: ce inte-rese, m

otive ºi aspiraþii au fiecare dintre ei. Pentru a obþine rezul-tate cu adevãrat bune este nevoie de aportul fiecãrui subordonat,de cunoºtinþele, capacitãþile ºi abilitãþile personale; toate acesteapot fi cunoscute dacã liderul îºi consiliazã subordonaþii în m

odreal, nu doar consem

nând cã a desfãºurat o ºedinþã de consiliereindividualã.

Liderul com

andant de pluton trebuie sã ºtie sã-ºi constitu-ie echipa, pentru cã o echipã nu se form

eazã de la sine. Este ab-

solut necesar a se cunoaºte misiunea de bazã a plutonului, alege-

rea obiectivelor ºi a activitãþilor bazate pe organizare ºi coordo-nare, decizie ºi control, care sunt rolurile ºi responsabilitãþile fie-cãruia, astfel încât asum

area succeselor obþinute în procesul deinstrucþie, dar ºi a eventualelor greºeli, sã fie colectivã.

Din punctul de vedere al profesiei, un com

andant de plu-ton trebuie sã deþinã o pregãtire teoreticã, adicã, un nivel de cu-noºtinþe superior statutului sãu; respectivul nivel trebuie sã fiesituat cu un eºalon m

ai sus. Acest aspect se m

aterializeazã atuncicând în anum

ite situaþii, pe o perioadã de timp determ

inatã, co-m

andantul de pluton trebuie sã preia, de exemplu, atribuþiile

unui comandant de com

panie.A

paratura, armam

entul ºi tehnica de luptã, suportul tehnicdin dotarea plutonului solicitã ca liderul com

andant de pluton sãfie pregãtit nu num

ai practic, dar ºi teoretic, astfel încât sã fie înm

ãsurã sã le exploateze cât mai eficient.

A F

AC

E- desem

neazã acþiunea eficientã, execuþia, mo-

dalitãþi concrete prin care informaþia prim

itã este transpusã în


157

decem

brie, 200

7

practicã. Privind acest aspect, un punct sensibil îl reprezintã mo-

dul în care se tinde spre fixarea unui numãr m

are de obiective,fãrã a se evalua com

patibilitatea ºi posibilitatea efectivã de rea-lizare a acestora ºi fãrã a se defini în m

od clar prioritãþile. Ca o

rezultantã a acestei probleme, se poate afirm

a cã pregãtirea co-m

andantului de pluton ar trebui sã se bazeze pe douã premise

fundamentale: SÃ

POA

TÃ

...ºi SÃ V

RE

A..., respectând princi-

piile ordinii ºi disciplinei militare ferm

e. C

E FA

CE

, ÎN M

OD

CO

NC

RE

T, U

N C

OM

AN

DA

NT

DE

PLU

TO

N? E

l elaboreazã documentele de conducere a instruc-

þiei; organizeazã ºi conduce activitãþile de instruire în mod efi-

cient; evalueazã nivelul de pregãtire al celor instruiþi, gestionea-zã resursa um

anã a plutonului ºi, nu în ultimul rând, îºi „constru-

ieºte echipa”, stimulând m

otivaþia interioarã a fiecãrui subordo-nat, în vederea deschiderii spre ceilalþi, cooperãrii în cadrul plu-tonului, pentru a obþine perform

anþe superioare în activitatea pro-fesionalã.

Com

andantul de pluton are obligaþia de a organiza situa-þiile de instruire, astfel încât acestea sã conducã la perfecþionareadeprinderilor ºi abilitãþilor subordonaþilor, în scopul creºteriiperform

anþei. Este foarte im

portant a-i transmite subordonatului

„ce sã facã”, nu „cum

sã facã”. Acest aspect presupune o com

u-nicare eficientã, m

enitã sã stimuleze cunoaºterea ºi dezvoltarea

aptitudinilor creative, necesare muncii în echipã.

Pentru a menþine ºi îm

bunãtãþi performanþele în cadrul plu-

tonului existã acþiuni care pot fi întreprinse fãrã eforturi foartem

ari. Dintre acestea, cea m

ai eficientã metodã este rezolvarea

practicã a unor probleme im

plicând toþi subordonaþii, pentru agãsi soluþii viabile atât în procesul de instrucþie, cât ºi în activi-tãþile desfãºurate conform

programului-orar al unitãþii. D

efinito-rie pentru aceste m

etode este capacitatea de stimulare a partici-

pãrii active, fizice ºi psihice, individuale ºi colective a subordona-þilor în procesul învãþãrii. Prin aplicarea m

etodelor formative de

cãtre comandantul de pluton, subordonaþii devin centrul activitã-


158

ww

w.rft.forter.ro

þii, ei sunt îndemnaþi sã-ºi concentreze atenþia, sã-ºi punã în joc

imaginaþia, înþelegerea, puterea de anticipare, astfel încât sã re-

zulte o legãturã strânsã între gândire ºi acþiune, între activitãþileintelectuale ºi practicã.

Delegãrile de com

petenþã trebuie sã fie echilibrate întresubordonaþi, astfel încât fiecare sã fie conºtient de responsabili-tatea pe care o are în îndeplinirea obiectivelor stabilite. A

anga-ja subordonaþii în sarcini ºi acþiuni care sã le punã în valoare ex-perienþa, capacitãþile ºi calitãþile de care dispun, precum

ºi încli-naþiile lor ºi a le oferi posibilitatea de a se exprim

a la dimensiu-

nea capacitãþilor lor reale, va duce la obþinerea succeselor. Sub-ordonaþii vor cãpãta m

ai multã încredere în sine ºi, pe fondul sa-

tisfacþiei personale, se vor implica ºi în alte activitãþi.

Atunci când apar stãri conflictuale, acestea trebuie rezol-

vate imediat ce au fost identificate, iar exprim

area deschisã faceposibilã gãsirea unor soluþii care le pot aplana. A

bilitãþile nece-sare liderului în rezolvarea unui conflict apãrut în subunitate seexprim

ã prin urmãtoarele acþiuni concrete:

• stabilirea - cu fiecare din pãrþile aflate în conflict - a uneirelaþii eficiente de lucru, astfel încât acestea sã com

unice liber culiderul, sã aibã încredere în acesta ºi sã reacþioneze la sugestii;

• crearea unei atitudini de cooperare a pãrþilor aflate înconflict;• dispunerea de inform

aþii diverse ºi utilizarea lor pentru arezolva realist problem

ele în jurul cãrora se centreazã conflictul; • dezvoltarea unui proces creativ de grup, care sã faciliteze

adoptarea deciziilor în grup.A

legerea, respectiv decizia în grup, pune întotdeauna înlum

inã, în grade diferite, respectul faþã de subordonaþii din ca-drul plutonului ºi recunoaºterea capacitãþii, a valorii fiecãruiadintre ei. O

asemenea abordare duce în m

od sigur la mãrirea coe-

ziunii în cadrul plutonului ºi contribuie la construirea premiselor

pentru noi acþiuni.


159

decem

brie, 200

7

A F

I- reprezintã ansam

blul ipostazelor etic-acþionale,m

anifestarea liderului în procesul instructiv-educativ ºi desem-

neazã, totodatã, suma calitãþilor com

andantului de pluton caredau preþ m

odului în care îºi exercitã atribuþiile, într-un cuvânt –V

AL

OA

RE

A.

Valoarea presupune perfecþionarea continuã; ea este datã

de abilitãþi, de puterea de a accepta schimbarea ºi chiar de a o

provoca, de a o conduce. Când vorbim

despre schimbare, prin

prisma personalitãþii liderului, ne referim

la adaptare ºi integra-re, devenire ºi autodevenire, dezvoltare, perfecþionare ºi autoper-fecþionare.

Un adevãrat lider se va preocupa de identificarea acelor

aspecte ale activitãþii sale care impun am

eliorãri ºi va gãsi mij-

loace de optimizare a propriei activitãþi, prin valorificarea tutu-

ror oportunitãþilor de învãþare permanentã.

Calitatea activitãþii com

andantului de pluton este repre-zentatã de trecerea de la eficienþa m

etodelor la eficienþa rezulta-telor, prin respectarea legilor ºi regulam

entelor militare, acest lu-

cru conducând spre autorealizare

- care presupune transforma-

rea prin efort individual a personalitãþii proprii, a valorilor care-ldefinesc.

Com

andantul de pluton este decidentul calitãþii pregãtiriisubordonaþilor.

Liderul com

andant de pluton are obligaþia de a observa,evalua, îndrum

a ºi consilia subordonaþii, astfel încât aceºtia sã-ºiperfecþioneze deprinderile în scopul creºterii perform

anþei. El tre-

buie sã le formeze trãsãturi de personalitate, adevãrate valori,

cum sunt: curajul, dem

nitatea, onoarea, politeþea, patriotismul,

atitudinea corectã faþã de muncã, faþã de arm

ament ºi tehnica de

luptã; sã le dezvolte aptitudini specifice mediului m

ilitar, cumsunt: rezistenþã fizicã ºi psihicã la efort prelungit, vitezã de re-acþie, percepþie rapidã, capacitate de analizã ºi sintezã, flexibili-tate a gândirii, înþelegere, fluiditate verbalã.


160

ww

w.rft.forter.ro

Valorile com

andantului de pluton se manifestã în plan

comportam

ental prin:• resp

onsab

ilitate profesion

alã, care înseamnã respecta-

rea atribuþiilor funcþionale conform regulam

entelor în vigoare;• exem

plu

pen

tru su

bord

onaþi- pentru a-i determ

ina pesubordonaþi sã se im

plice în realizarea obiectivelor, comandantul

de pluton trebuie sã se implice el însuºi ºi sã recunoascã faptul

cã dacã pe el nu-l intereseazã ridicarea standardelor subunitãþii,nu poate pretinde ca subordonaþilor sã le pese;

• calitatea de lid

er cu au

toritate realã- aceasta nu se

impune prin strategii coercitive, ci dim

potrivã, se câºtigã de celem

ai multe ori printr-o m

uncã titanicã, fiind vorba de repectulcâºtigat datoritã com

petenþei profesionale, verticalitãþii morale

ºi implicãrii active în problem

ele subordonaþilor. Respectul se

dobândeºte greu, în timp, prin cunoaºterea celuilalt, a valorilor

lui, a modului în care se com

portã ºi se manifestã în diferite si-

tuaþii, un MO

DE

L pe care subordonatul doreºte sã-l urm

eze.M

odelul menþionat trebuie sã îndeplineascã urm

ãtoarelecondiþii:1. dezvoltarea capacitãþii de an

alizã ºi sintezã

prin adop-tarea unei strategii potrivite situaþiei;

2. obþinerea de perform

anþe;

3. formarea m

ilitarului cu simþul d

atoriei ºi onoarei m

ili-tare, care m

otiveazã acþiunea ºi înseamnã aderarea la un cod

moral, nu la protejarea unei reputaþii;

4. dobândirea calitãþii de cetãþean care respectã valoriledem

ocraþiei constituþionale ºi ale armatei;

5. adop

tarea un

ei cond

uite m

oralecare im

plicã: cinste,corectitudine ºi loialitate faþã de instituþia din care face parte.

Aspectele relevate presupun respectarea cu stricteþe a stan-

dardelor de performanþã m

enite sã asigure calitatea pregãtiriiprofesionale, unde com

petenþele ºi valorile fac parte din acelaºisistem

integrator reprezentat de personalitatea liderului coman-

dant de pluton.


161

decem

brie, 200

7

Soldat/gradat voluntar –o carier`?(1)I

mplem

entarea noului sistem de selecþie ºi recrutare a

soldaþilor voluntari, ce a început practic în ianuarie anulcurent, ca urm

are a aplicãrii prevederilor Legii nr.384 din 2006ºi a Instrucþiunilor M

.R.U

. 3/8 din 2006, a reprezentat debutulprofesionalizãrii totale a A

rmatei R

omâniei. Profesionalizarea

armatei pentru întregul efectiv al ei era o necesitate, cerutã de

standardele NA

TO

, de înalta performanþã ºi de interoperabili-

tatea sistemelor de arm

e, echipamentelor, dar ºi de acþiunile m

i-litarilor. A

fost, fãrã îndoialã, un pas înainte în procesul de mo-

dernizare a Arm

atei Rom

âniei ºi de adaptare a ei la o nouã con-figuraþie probabilã a câm

pului de luptã, datã de creºterea în am-

ploare ºi intensitate a provocãrilor, riscurilor ºi ameninþãrilor asi-

metrice la adresa securitãþii internaþionale ºi, im

plicit, a celei na-þionale. A

cþiunilor teroriste trebuie sã li se contrapunã acþiuni

LO

COTEN

ENT-CO

LON

ELª

TEFAN

ªUV

EI

162

ww

w.rft.forter.ro

desfãºurate cu structuri militare uºoare, flexibile, având un nu-

mãr m

ic de militari, bine înarm

aþi, cu un înalt nivel de pregãtire,în cadrul cãrora condiþia fizicã, abilitãþile intelectuale ale fiecã-rui luptãtor ºi iniþiativa personalã sunt determ

inante pentru rea-lizarea unei forþe com

bative superioare, necesarã îndeplinirii cusucces a m

isiunilor de luptã. Profesion

alizarea, ca proces deform

are a noii organizaþii militare flexibile ºi eficiente, presu-

pune cunoaºterea fenomenelor sociale, econom

ice ºi culturale,care determ

inã, interacþioneazã ºi condiþioneazã devenirea arma-

tei de profesioniºti. Contextul în care are loc profesionalizarea

integralã a instituþiei militare este cel al evoluþiei artei m

ilitare ºitehnicii m

ilitare contemporane. Sistem

ul militar trebuie sã fie, în

principal, o concentrare de indivizi foarte bine instruiþi, experþiîn desfãºurarea ºi conducerea luptei arm

ate ºi care pentru atinge-rea obiectivelor întrebuinþeazã arm

e ºi tehnologii de înaltã per-form

anþã, în condiþiile unor costuri considerabile, dar a unor pier-deri um

ane cât mai reduse.

Stru

ctura m

ilitarã – caracteristici

Term

enul de structurã este o totalitate rezultatã din relaþii-le de interdependenþã dintre elem

entele componente. C

onstitui-rea colectivitãþilor sociale relativ stabile este condiþionatã decristalizarea unei anum

ite structuri. Pentru a supravieþui ºi, mai

ales, pentru a acþiona ca entitate, orice grup uman are nevoie sã

dezvolte un minim

um de structurare socialã. Procesul cristali-

zãrii unei structuri specifice constituie, deci, o legitate pentru oricecolectivitate ºi, prin urm

are, pentru societate în întregul sãu.D

upã Jerzy J.Wiatr, trãsãturile fundam

entale ale armatei,

ca organizaþie socialã, sunt urmãtoarele:

a) armata este o organizaþie în care relaþia form

alã predo-m

inã asupra relaþiei personale;b) arm

ata este o instituþie birocraticã, cu structurã ierar-hicã;


163

decem

brie, 200

7

c) armata este un m

ediu social cu sistem propriu de strati-

ficare; d) armata este un grup de luptã, organizat în vederea obþi-

nerii victoriei în rãzboi. A

tunci când se afirmã cã relaþia form

alã predominã asu-

pra relaþiei personale se are în vedere cadrul formalizat, m

ult mai

accentuat, în care se desfãºoarã activitatea organizaþiei militare,

în comparaþie cu alte tipuri de organizaþii. R

egulamentele m

ili-tare circum

scriu exact comportam

entul oamenilor ce fac parte

din aceastã structurã ºi acest lucru se întâmplã nu num

ai în sferarelaþiilor de serviciu, ci ºi în afara lor. D

esigur, nu se poate negaexistenþa relaþiilor inform

ale, personale. Dim

potrivã, se poatesusþine necesitatea acestor relaþii. Incontestabil, când avem

învedere relaþiile dintre niveluri diferite (grade sau funcþii dife-rite), ceea ce predom

inã par a fi relaþiile ierarhice, formale, clar

stabilite prin regulamente. D

ar, structura militarã are ºi relaþii

orizontale, între egali, în cadrul grupurilor de luptã. Regulam

en-tele m

ilitare prescriu norme de com

portament ce asigurã unitatea

de acþiune. Pentru ca structura militarã sã acþioneze ca un tot, ca

un singur organism, ea are nevoie de coeziune, de unitate m

ora-lã, lucru ce nu poate fi realizat num

ai prin prescripþii regulamen-

tare, ci ºi prin stabilirea unor relaþii interpersonale, directe, ne-form

alizate, care sã creeze grupuri puternice, sudate moral, ca-

pabile sã lupte în condiþiile grele ale câmpului de luptã. R

elaþiilepersonale, inform

ale, nu sunt disfuncþionale ºi, deci, nici indezi-rabile, cu atât m

ai mult cu cât nici prescripþiile form

alizate (re-gulam

entele) nu exclud asemenea relaþii, ci, dim

potrivã, le stipu-leazã necesitatea.

Stad

iile carierei

Cariera este un aspect im

portant al vieþii multor oam

eni.T

ermenul carierã

este folosit, de regulã, pentru a desemna m

iº-

Soldat/gradat voluntar - o carierã?

164

ww

w.rft.forter.ro

carea ascendentã a individului într-un domeniu de activitate, con-

comitent cu creºterea responsabilitãþilor, prestigiului, puterii ºi

remuneraþiei. D

in punct de vedere subiectiv, cariera reprezintãcadrul în care individul îºi percepe viaþa în totalitatea ei ºi inter-preteazã evenim

entele prin care trece, acþiunile pe care le între-prinde ºi calitãþile personale. E

a este influenþatã de tipurile denevoi, interese ºi preocupãri, asociate cu evoluþia vieþii adulte.D

ar, distinct de stadiile vieþii, existã tipare generale ale evoluþieidin activitãþile care privesc rolul profesional. A

cestea se numesc

stadiile carierei. Deºi cariera fiecãruia conþine solicitãri unice,

care dicteazã paºi specifici cãtre succes, existã aspecte ºi obliga-þii-cheie care sunt de im

portanþã generalã pentru o mare parte

din oameni. T

.Hall, în cartea sa „C

ariere în organizaþii“, rezu-m

a patru stadii ale carierei: explorarea, stab

ilizarea, avansa-

rea ºi men

þinerea, fin

alul carierei.

Exp

lorarea(16-28 ani). A

cest stadiu este un timp al des-

coperirii ºi opþiunii. Oam

enii trec de adolescenþã având multe

idei despre ce le-ar plãcea sã facã ºi, în general, despre ce esteposibil în lum

ea ocupaþiilor profesionale. Îndreptându-se spre lu-m

ea adultã, ei trebuie sã lase deoparte viziunile nerealiste, sã seopreascã la o configuraþie de roluri (student, soþ, salariat) ºi sãdezvolte un stil de viaþã care sã se potriveascã elem

entelor-cheiedin identitatea lor. A

ceasta implicã pãrãsirea fam

iliei iniþiale ºidezvoltarea unei com

binaþii de talente, abilitãþi‚ interese ºi valoricom

plementare care se cer în societate. A

ceste opþiuni sunt mai

variate decât stabilirea identitãþii profesionale, dar deseori opþi-unea pentru rolul ocupaþional este un elem

ent major al acestui

stadiu. În prima parte a acestui stadiu sunt explorate câteva ro-

luri profesionale (slujbe de varã sau cu orar redus). Ele pregãtesc

explorãrile mai focalizate din tim

pul primului loc de m

uncã„adevãrat“. Pentru m

ulþi, acesta este primul serviciu dupã term

i-narea liceului ºi are o influenþã persistentã asupra carierei. O

pri-m

ã slujbã atrãgãtoare poate avea impact de duratã asupra cari-


165

decem

brie, 200

7

erei cuiva. Cei care au avut la început obligaþii uºoare, chiar dacã

acestora li s-a adãugat mai târziu ceva m

ai incitant, au fost îndezavantaj clar. A

chitarea cu succes de primele îndatoriri ºi o

primã prom

ovare rapidã au ºi ele impact pe term

en lung, în ºan-sele de prom

ovare de 10 ani mai târziu. A

daptarea la aspecteleem

oþionale din serviciu este ºi ea importantã. U

n fenomen obiº-

nuit, cu care se confruntã mulþi tineri când ajung salariaþi, este

ºocul realitãþii. Este o experienþã tulburãtoare, provocatã de ne-

concordanþa dintre aºteptãrile nerealiste pe care le au ºi realita-tea cu care se confruntã în prim

ul lor loc de muncã. C

onsecinþapoate fi o insatisfacþie puternicã, pânã când persoana îºi refaceaºteptãrile ºi se adaugã elem

ente mai atrãgãtoare rolului sãu în

organizaþie.R

eacþiile emoþionale negative pot fi stârnite chiar ºi de

starea inerentã de subordonat, mai ales când persoana a pãrãsit

de curând casa pãrinteascã. Dependenþa sugereazã o întoarcere

la adolescenþã. În plus, cei care sunt chiar la începutul carierei sesim

t puþin nesiguri în legãturã cu abilitãþile ºi capacitãþile lor în-cã nepuse la încercare. Pentru a le testa ºi pentru a cãpãta m

aim

ultã încredere în sine, persoana trebuie sã se adapteze impactu-

lui emoþional al nesiguranþei. O

reþea socialã poate face mult în

ajutorarea celui care traverseazã astfel de situaþii dificile.S

tabilizarea

(22-32 ani). Al doilea stadiu m

ajor al carie-rei im

plicã stabilizarea individului ca ºi contribuitor indepen-dent într-un dom

eniu specific de expertizã. La început, oam

eniisunt înclinaþi „sã-ºi facã m

âna“ în mai m

ulte activitãþi. Stabilireaidentitãþii carierei im

plicã desemnarea prioritãþilor ºi focalizarea

pe activitãþile esenþiale pentru planuri ºi obiective. În general,apare necesitatea îndepãrtãrii de m

entor în aceastã perioadã.D

acã indivizii nu ºi-au dezvoltat abilitãþi solide înainte, contac-tul cu independenþa, cu situaþia de a nu avea pe cineva care sã-iverifice poate provoca stãri de nesiguranþã. C

onflictele între ro-lul profesional ºi cel nonprofesional pot deveni ºi ele o problem

ã.


166

ww

w.rft.forter.ro

Familiºtii constatã cã din ce în ce m

ai mult tim

p le este solicitatde copii (serbãri, program

e de recreere) exact în mom

entul cândvitalitatea lor biologicã îºi începe declinul. Poate apãrea conflic-tul între roluri dacã atingerea obiectivelor de carierã cere totatunci o investiþie suplim

entarã de timp ºi energie.

Avan

sarea ºi men

þinerea

(32-55 ani). Dupã ce oam

eniis-au stabilizat în diverse roluri ocupaþionale, urm

eazã o perioadãîn care se concentreazã pe avansarea spre obiectivele-cheie alecarierelor lor. E

ste perioada în care sunt preocupaþi de menþine-

rea statutului sau a poziþiei. La începutul acestei perioade, su-

biecþii au adesea sentimentul urgenþei în realizarea obiectivelor

profesionale. Ei trebuie sã pregãteascã opþiunile finalului de ca-

rierã ºi sã elimine acele obiective pe care le recunosc ca nerealis-

te. Apoi vine perioada în care oam

enii se þin aproape de abilitã-þile ºi interesele deja dovedite. V

alorile principale ale cariereipot fi experienþa extinsã ºi o cunoaºtere generalã a unei m

ultitu-dini de dom

enii. Unii îºi asum

ã responsabilitãþi de mentori ºi gã-

sesc satisfacþie în a instrui ºi a dezvolta noua generaþie. F

inalu

l carierei(peste 55 ani). Pentru câþiva, finalul cari-erei este tim

pul unei creºteri continue în statut ºi influenþã în in-teriorul organizaþiei, dar pentru cei m

ai mulþi este m

omentul

când au atins ori sunt pe punctul de a atinge cel mai înalt nivel

ca responsabilitate ºi statut. Semnele îm

bãtrânirii sunt evidenteacum

ºi unii sunt confruntaþi cu probleme serioase de sãnãtate.

Oam

enii îºi fac planuri de pensionare ºi decid cum sã îºi petrea-

cã timpul. G

ândul la pensie ºi la diminuarea veniturilor poate fi

o sursã de anxietate. Adesea, oam

enii îºi retrag o parte din efor-turile profesionale, devenind m

ai preocupaþi de factori nonprofe-sionali.C

ei aflaþi în acest stadiu pot fi o sursã de înþelepciune înorganizaþie. M

ulþi au trecut, fiind deasupra înþelegerii perfecþio-niste a dom

eniului propriu de experienþã, spre alte domenii în

care ceilalþi pot beneficia de experienþa lor extinsã ºi viziunea


167

decem

brie, 200

7

generalã. Activitatea de m

entor, începutã în stadiul anterior,poate continua pe toatã durata finalului de carierã.

Ce se întâm

plã cu oamenii care sunt nevoiþi sã plece din

serviciu dupã vârsta de 40-45 de ani? Continuã stadiul de avan-

sare ºi menþinere? D

acã schimbã doar postul, dar m

enþin dome-

niul profesional, este probabil ca ei sã continue sã se potriveascãtiparului acestui stadiu. Însã dacã aceºti oam

eni dislocaþi începîntr-un post din alt dom

eniu, ei traverseazã un proces de reci-clare care este o succesiune prescurtatã de explorare, stabilizareºi, în cele din urm

ã, reintrare în stadiul de avansare ºi menþinere

în noul lor câmp ocupaþional. R

epetarea evoluþiilor din fiecarestadiu poate fi necesarã pentru anum

ite domenii de activitate,

cum este ºi cazul sistem

ului militar.

(contin

uare în

nr. 1 d

in 2008)

BIB

LIO

GR

AF

IE:

1. Dan A

nghel Constantinescu, M

arinicã Dobrin, Stãnel

Niþã, A

nca Niþã, M

anagementul resurselor um

ane, Editura T

eh-nicã, B

ucureºti, 1999. 2. V

ictor Lefter, A

urel Manolescu, M

anagementul resur-

selor umane, E

ditura Didacticã ºi Pedagogicã R

.A., B

ucureºti,1995.

3. A.H

.Maslow

, Motivation and P

ersonality, New

York,

1954.4. H

.Pitariu, Managem

entul resurselor umane, B

ucureºti,E

ditura All, 1994.

5. M.V

lãsceanu, Psihosociologia organizaþiilor ºi a con-

ducerii, Bucureºti, E

ditura Paideia, 1993.


169

decem

brie, 200

7

Dasc`lul – flac`r` etern`

Profesorul de lim

ba ºi literatura românã

este mai m

ultdecât profesor. E

ste vrãjitor. Face sã iradieze cãrþileºi transm

ite învãþãceilor sãi, cu acea moralã a rãbdãrii didactice,

cã este o ºtiinþã sã comunici ºi sã te com

unici, cã o caracterizarea unui personaj literar poate fi la fel de im

portantã ca demersul

de a cunoaºte, prin iniþiere, lumea.

Prin mijlocirea orelor de lim

bã ºi literaturã, el se ocupã decultivarea gustului pentru m

etafora textului literar ºi înþelegereasem

nificaþiilor multiple ale acestuia.

Întâlnit pe stradã sau altundeva, îmbrãcat sim

plu, fãrã gean-ta „diplom

at”, omul pare obiºnuit. D

ar, de îndatã ce ajunge la ca-tedrã, distincþia sa se im

pune. Uneori vine cu dosare m

asive,alteori cu num

eroase exemplare de opere literare, dar întotdea-

una cu fiºe care „învie” efectiv ideile. Toate aceste m

ateriale de-

PRO

FESOR

FÃ

GEL

PROBO

TEAN

U

170w

ww

.rft.forter.ro

monstrând invocarea unor argum

ente tari înveºmântate în epite-

te, încât auditoriul sã fie convins cã magistrul este stãpân abso-

lut pe specialitatea sa.Profesorul se transform

ã, la catedrã, în actor. Se ajutã dem

imicã, de gesturi, de m

odulaþiile vocii, de zâmbetul com

plici-tar. C

uvintele sale, parcã, îºi pãrãsesc locul lor din dicþionar,pentru a se transform

a în adevãrate personaje. Acestea devin, în

expunerea sa, fiinþe vii. Nu de puþine ori, cuvinte, sintagm

e, apre-cieri fac deliciul generaþiilor, ilustrând fantezia propunãtoruluiîn alegerea exem

plelor demersului didactic.

Spirit erudit, fãrã ostentaþie, îºi invitã învãþãceii la lecturã,dem

itizând cu argumente pertinente obstacolele lecturãrii.

El este acela care contribuie la inovaþia didacticã, la opti-

mizarea raportului profesor-elev, înnobilând dem

nitatea de das-cãl. Spirit cultivat ºi rafinat, ancorat în problem

atica disciplinei,el este un talentat pedagog ºi desãvârºit m

etodician.Patria lui e lum

ea acelor dascãli pentru care orele sunt lec-þii de viaþã, unde se cinsteºte sensibilitatea, arm

onia, abnegaþia,devotam

entul, perseverenþa, statornicia. El contribuie, cu m

odes-tia sa, la lum

inarea atâtor generaþii, apreciind cã „lumina se ia

din luminã”.

Acest apostol cu har este fascinat sã vadã cum

o sãmânþã

devine floare.

„Aut profesor, aut nihil”


171d

ecembrie, 20

07

Calitate [i dezvoltare –

priorit`]i ale înv`]`mântului

militar în centrele

de preg`tire ale armei

Instituþia m

ilitarã de învãþãmânt este principala genera-

toare a nucleelor de difuziune în pregãtirea profesionalãa m

ilitarilor. Realizarea unei conduite orientate spre calitate este

„elementul vital pentru atingerea þelurilor prospere“ (Juran), con-

stituind o constrângere majorã în parteneriatul R

omâniei ca m

em-

bru NA

TO

. Com

ponenta educaþionalã are o importanþã m

ajorãîn aceastã privinþã, nu num

ai sub aspectul calitãþii prestaþiei, ciºi prin integrarea cerinþei de calitate în învãþãm

ântul militar

naþional. În acest context, calitatea prestaþiei profesionale dobân-deºte o im

portanþã deosebitã. De aceea, este m

omentul de a se tre-

ce, prin instituþionalizarea dimensiunii calitãþii învãþãm

ântului mi-

litar românesc, la încurajarea perform

anþei.

SU

BLOCO

TENEN

TAD

RIAN

DU

RLICIOIU

„ªtiinþa constituie cea mai nobilã ºi m

ai puternicã agonisire aom

ului“. (Montaigne)

172w

ww

.rft.forter.ro

Misiunea învãþãm

ântului militar este în prim

ul rând de arãspunde cerinþelor specifice de educaþie necesare form

ãrii pro-fesionale a m

ilitarilor de carierã, prin impunerea de standarde de

calitate de cãtre beneficiar, Forþele Terestre.

Centrele de pregãtire ale arm

ei îºi îndeplinesc acest scopdoar în m

ãsura în care satisfac aceste trebuinþe la un standard decalitate care perm

ite elevilor/cursanþilor sã devinã performanþi

într-un mediu globalizat, caracterizat prin com

petiþie ºi dina-m

ism. M

enþinerea standardului este posibilã numai în condiþiile

orientãrii spre performanþã a activitãþii profesionale, prin îm

bu-nãtãþirea continuã a ofertei ºi a rezultatelor, un m

anagement per-

formant, o politicã financiarã adecvatã utilizãrii raþionale a resur-

selor ºi atragerii de noi resurse, prin încurajarea unei atitudini res-ponsabile a întregului personal m

ilitar ºi civil. În exerciþiul m

isiunilor acestora, de educaþie ºi de forma-

re, centrele de pregãtire ale armei pot fi privite ºi ca organizaþii

ce îºi desfãºoarã activitatea într-o piaþã concurenþialã a ofertei deservicii (învãþãm

ânt, cercetare). Sub acest aspect, competitivita-

tea instituþiei de învãþãmânt m

ilitar este datã de capacitatea ei deadaptare la cerinþele în continuã schim

bare ale mediului econo-

mico-social, precum

ºi de evoluþia tehnicii ºi tehnologiilor mili-

tare. D

inamism

ul pieþei serviciilor educaþionale ºi de cercetareºtiinþificã induce ºi tendinþa de întãrire a caracterului antrepreno-rial al funcþiei de conducere a centrelor de pregãtire ale arm

ei;astfel apare în chip necesar o com

petiþie între funcþionarea insti-tuþiei m

ilitare ºi principiile de funcþionare ale instituþiilor civilede învãþãm

ânt. Noua abordare pretinde o strategie ºi structuri

manageriale corespunzãtoare, introducerea unui sistem

adecvatde selecþie ºi pregãtire a persoanelor de conducere, care sã asigu-re un grad ridicat de suprapunere între rãspundere ºi com

petenþãla toate nivelurile m

anageriale.


173d

ecembrie, 20

07

Centrele de pregãtire ale arm

ei au ºi o misiune ºtiinþificã.

Ele produc noi cunoºtinþe ºtiinþifice ºi le evalueazã critic pe cele

general admise, iar introducerea sistem

elor de asigurare a calitã-þii a devenit un obiectiv prioritar în structura învãþãm

ântului mi-

litar românesc.

Deschiderea internaþionalã a constituit unul din paºii cei

mai im

portanþi pe care i-a realizat învãþãmântul m

ilitar româ-

nesc dupã 1990. Programele internaþionale având ca scop arm

o-nizarea instituþionalã ºi curricularã, precum

ºi cooperarea în cer-cetare au adus o contribuþie m

ajorã la modernizarea învãþãm

ân-tului m

ilitar românesc sub urm

ãtoarele aspecte: oferta educaþio-nalã, cultura instituþionalã, m

entalitatea personalului, practicilem

anageriale ºi îmbunãtãþirea bazei m

ateriale.M

enþinerea colaborãrii învãþãmântului m

ilitar românesc cu

mediul academ

ic european ºi internaþional impune un efort de

adaptare a structurii, ofertei ºi calitãþii prestaþiei. Mai m

ult decâtatât, integrarea europeanã în dom

eniul educaþiei ºi cercetãrii pre-tinde în m

od explicit introducerea unor sisteme de asigurare a ca-

litãþii ºi în instituþiile de învãþãmânt m

ilitar. Acestea sunt m

enitesã asigure o com

patibilizare a calitãþii prestaþiei profesionale, unnucleu de valori ºi practici arm

onizate care sã sporeascã încrede-rea între organizaþiile aflate în colaborare pentru realizarea unuiscop ºi sã creeze un cadru adecvat unei com

petiþii corecte.D

upã 1989, în învãþãmântul m

ilitar din Rom

ânia au avutloc schim

bãri relevante. O parte a schim

bãrilor amintite au fost

necesare ºi dorite, fiind integrate cerinþei de reformare a întregii

societãþi româneºti. R

eforma învãþãm

ântului superior, chiar dacãa fost ºi este prom

ovatã în mod reactiv ºi nu strategic, a atins prin-

cipalele dimensiuni ale vieþii profesionale.

Poate cea mai im

portantã dimensiune a sistem

elor de asi-gurare a calitãþii este dezvoltarea funcþiei calitate, im

pusã de ce-rinþele interne legate de m

anagement, de responsabilizarea per-

sonalului organizaþiei, de orientarea spre performanþã a activi-

Calitate ºi dezvoltare - prioritãþi

ale învãþãmântului m

ilitar în centrele de pregãtire ale armei

174w

ww

.rft.forter.ro

tãþii profesionale ºi de dezvoltarea unei culturi a calitãþii atât înrândurile instructorilor, cât ºi ale elevilor/cursanþilor.

Orientarea spre perform

anþã a activitãþii didactice a cen-trelor de pregãtire ale arm

ei, deºi este datã de managem

ent, de-pinde ca rezultat de m

ãsura în care instructorii (cadrele didacticem

ilitare ºi civile) se simt responsabili ºi se im

plicã în mod real

pentru îndeplinirea obiectivelor instituþiei militare de învãþãm

ânt.M

otivarea personalului nu este numai exclusiv m

aterialã, ci de-pinde ºi de o serie de alþi factori cum

ar fi: cultura instituþionalãºi a calitãþii, m

entalitatea, mediul de m

uncã, relaþiile ierarhice.Schim

barea mentalitãþii în acest dom

eniu este lentã ºi rezultate-le ei sunt vizibile doar pe term

en lung. E

ste de acceptat cã existã un decalaj semnificativ între

schimbãrile pe plan m

aterial, instituþional ºi uman. Sistem

ul deasigurare a calitãþii are ºi rolul de a contribui la orientarea ºi dez-voltarea favorabilã a acestor factori de m

otivare ºi responsabi-lizare a personalului. Sistem

ul de asigurare a calitãþii pretinde înaceastã privinþã:

• iniþierea unui proces de instruire continuã a instructo-rilor;

• stabilirea clarã ºi echitabilã a sarcinilor, responsabilitã-þilor ºi criteriilor de perform

anþã;• introducerea evaluãrii periodice a activitãþii individuale;• transparenþa ºi coerenþa actului de decizie;•

asigurarea unui echilibru între decizia managerialã ºi con-

sultarea tuturor pãrþilor interesate. Sistem

ul de asigurare a calitãþii impune dezvoltarea func-

þiei de colaborare/cooperare cu mediul de inserþie (beneficiarii

activitãþilor de cercetare ºi pregãtire/instruire) ºi identificarea pe-riodicã a cerinþelor ºi a gradului de satisfacere al acestora.

Pentru centrele de pregãtire ale armei, standardul m

anage-m

entului calitãþii a fost definit ca: Activitãþi coordonate pentru

a orienta ºi a controla organizaþia în ceea ce priveºte calitatea.


175d

ecembrie, 20

07

Orientarea ºi controlul referitoare la calitate includ: sta-

bilirea politicii referitoare la calitate ºi a obiectivelor calitãþii,planificarea calitãþii, controlul calitãþii, asigurarea calitãþii ºiîm

bunãtãþirea calitãþii.

Figura nr. 1: C

omponentele m

anagementului calitãþii

Managem

entul calitãþii constituie responsabilitatea tutu-ror nivelurilor de m

anagement, însã trebuie condus de m

anage-m

entul de la nivelul cel mai înalt.

Evaluarea conþinutului procesului de învãþãm

ânt militar

în centrele de pregãtire ale armei, din punct de vedere al m

ana-gem

entului calitãþii, depinde de structura lui ºi de capacitateafuncþionalã a acestuia.

Structura genericã a procesului de învãþãmânt m

ilitar, res-pectiv structura care sã nu depindã de specificul dom

eniului decunoaºtere, cuprinde urm

ãtoarele componente: dezvoltarea bazei

de cunoºtinþe explicite; dezvoltarea bazei de cunoºtinþe tacite;dezvoltarea capacitãþii de procesare a acestor cunoºtinþe; genera-rea de noi cunoºtinþe; evaluarea tuturor acestor cunoºtinþe ºi abi-litãþi.




176w

ww

.rft.forter.ro

Dezvoltarea b

azei de cu

noºtin

þe explicite

Prin tradiþie, aceastã componentã este cea m

ai importantã

ºi de cele mai m

ulte ori se identificã cu clasicul transfer de cu-noºtinþe de la instructori la elevi/cursanþi. A

cest transfer se reali-zeazã în cadrul cursurilor ºi ºedinþelor practice, prin expunerileverbale ale instructorilor ºi prin dialogul care se desfãºoarã întreinstructori ºi elevi/cursanþi. C

alitatea transferului de cunoºtinþedepinde atât de experienþa ºi talentul instructorilor, cât ºi de ca-pacitatea de asim

ilare a elevilor/cursanþilor.D

ezvoltarea bazei d

e cun

oºtinþe tacite

Acest proces este vizibil în centrele de pregãtire ale arm

ei,în care experienþa directã a studenþilor genereazã cunoºtinþeletacite necesare unei înþelegeri fenom

enologice a procesului cu-noaºterii. Pentru o form

are cât mai com

plexã a viitorilor specia-liºti, dezvoltarea bazei de cunoºtinþe tacite este foarte im

portan-tã ºi acest aspect ar trebui luat în consideraþie în evaluarea proce-sului de învãþãm

ânt din orice domeniu al cunoaºterii.

Dezvoltarea cap

acitãþii de p

rocesare a cun

oºtinþelor

Prin tradiþie, învãþãmântul nostru m

ilitar a pus accentul peacum

ularea de cunoºtinþe. În sistemul de învãþãm

ânt militar am

e-rican, accentul se pune pe dezvoltarea capacitãþii de procesare acunoºtinþelor. R

ealitatea demonstreazã necesitatea dezvoltãrii am

-belor aspecte. D

ezvoltarea capacitãþii de procesare a cunoºtinþe-lor se face prin com

ponente specifice, cum ar fi tem

ele de casãºi proiectele elaborate de cãtre elevi/cursanþi. E

valuarea procesu-lui de învãþãm

ânt trebuie sã identifice existenþa ºi eficienþa aces-tor com

ponente, în contextul pregãtirii într-un anumit dom

eniual cunoaºterii.

Gen

erarea de n

oi cun

oºtinþe

Aceastã com

ponentã se manifestã îndeosebi în cadrul pro-

gramelor de m

asterat ºi doctorat, prin integrarea în procesul de în-vãþãm

ânt militar a cercetãrii ºtiinþifice. C

unoºtinþele generate înacest caz sunt explicite. C

unoºtinþele tacite se pot genera în orice


177d

ecembrie, 20

07

program de studii universitare sau postuniversitare, dacã aceia

care au conceput programele au avut în vedere acest aspect foar-

te important atât pentru universitate, cât ºi pentru studenþii m

ili-tari aflaþi la cursurile de m

asterat sau doctorat. T

otodatã, un proces ignorat de obicei în învãþãmântul nos-

tru militar universitar îl constituie transform

area cunoºtinþelortacite în explicite, respectiv generarea de cunoºtinþe explicite.C

alitatea procesului de învãþãmânt trebuie evaluatã nu num

aiprin prism

a acumulãrii unei anum

ite cantitãþi de cunoºtinþe ex-plicite, ca urm

are a transferului de cunoºtinþe de la instructori laelevi/cursanþi, ci ºi prin generarea de noi cunoºtinþe de cãtre elevi/cursanþi.

Evaluarea cunoºtinþelor ºi a capacitãþii de procesare a lor

În cadrul procesului de învãþãmânt m

ilitar se proiecteazã,dupã fiecare m

odul de transfer de cunoºtinþe, un modul de veri-

ficare a cunoºtinþelor ºi a capacitãþii elevilor/cursanþilor de pro-cesare a lor. A

cest modul cuprinde lucrãri de control, tem

e de ca-sã, proiecte. M

odalitãþile de verificare a cunoºtinþelor se proiec-teazã de cãtre instructori, în funcþie de specificul dom

eniului destudii ºi au în general douã obiective:

• asigurarea îndeplinirii unor cerinþe minim

e de promova-

re a elevilor/cursanþilor în progresul lor profesional;• evaluarea cu scopul ierarhizãrii lor valorice într-un anu-

mit context ºi o anum

itã colectivitate. T

oate aceste componente prezentate m

ai sus se integreazãîn procesul fundam

ental de învãþãmânt organizat de centrele de

pregãtire ale armei. D

ar, pentru ca acest proces sã se poatã reali-za, sunt necesare ºi o serie de procese suport, cum

ar fi: procesulde inform

are organizat prin bibliotecile hard ºi virtuale, procesulde inform

atizare ºi de conectare prin Internet la cele mai im

por-tante baze de cunoºtinþe disponibile pe glob, procesul de asigura-re a unor baze tehnologice perform

ante pentru lucrãrile practice




178w

ww

.rft.forter.ro

ºi instrucþia la material, procesul de asigurare a unor condiþii so-

ciale adecvate pentru elevi/cursanþi etc. D

acã ar fi sã efectuãm o sintezã a cerinþelor care im

punintroducerea sistem

elor de asigurare a calitãþii în centrele de pre-gãtire ale arm

ei, acestea ar fi urmãtoarele:

• creºterea încrederii în capacitatea organizaþiei de a des-fãºura o activitate perform

antã;• alinierea la standardele ºi practica instituþiilor de învãþã-

mânt m

ilitar europene în domeniul asigurãrii calitãþii, condiþie

pentru integrarea europeanã;• asigurarea unor criterii consistente ºi arm

onizate de eva-luare a rezultatelor activitãþii profesionale, atât pe segm

entul di-dactic, cât ºi pe cel ºtiinþific;

• folosirea eficientã ºi transparentã a resurselor alocate ; • asigurarea pregãtirii perform

ante a elevilor/cursanþilor;• crearea ºi dezvoltarea unei culturi instituþionale în cen-

trele de pregãtire ale armei, atât în m

ijlocul propriului personal,cât ºi în rândurile elevilor/cursanþilor.

Luând în considerare situaþia actualã, reflectatã în parte

de cele menþionate anterior, ar fi necesar în acest m

oment crea-

rea unui cadru reglementar ºi instituþional care sã stea la baza

sistemului naþional de asigurare a calitãþii în învãþãm

ântul mili-

tar românesc. A

cest cadru trebuie sã încurajeze coordonarea ºisinergia de acþiune pe dim

ensiunea calitãþii între organismele

implicate în conducerea învãþãm

ântului militar rom

ânesc.


179d

ecembrie, 20

07

Elemente conceptuale

[i ac]ionale privindactivitatea de evaluareîn cadrul structurilor de vân`tori de m

unte

Încontextul deosebit de dinam

ic în care se gãsesc laora actualã toate structurile de vânãtori de m

unteconfruntate, ca de altfel întreg organism

ul militar, cu am

ple pro-cese interne ale m

anagementului specific, se im

pun competenþe

noi în interogarea stãrii ºi potenþialului de evoluþie al fiecãreistructuri.

Funcþia de control ºi evaluare poate fi definitã ca ansam-

blul proceselor prin care performanþele structurii, subsistem

elorºi com

ponenþilor acesteia sunt mãsurate ºi com

parate cu obiec-tivele ºi standardele stabilite în vederea elim

inãrii deficienþelorconstatate ºi integrãrii abaterilor pozitive. E

valuarea închide ci-clul procesului de m

anagement, prem

ergând previzionarea de noiobiective.

Analiza SW

OT

reprezintã o metodã de evaluare a organi-

zaþiilor de orice fel, care îl ajutã pe evaluator sã se concentreze

CÃ

PITAN

EM

AN

OIL

ENIE

180

ww

w.rft.forter.ro

pe acele elemente pe care le considerã relevante pentru activita-

tea organizaþiei.U

nitatea/subunitatea evaluatã realizeazã un grafic de eva-luare, grupând item

ii ºi subitemii de referinþã pe patru planuri de

analizã. Acest grafic, însoþit la fiecare plan de analizã de com

en-tarii ale com

enzii unitãþii, este trimis eºalonului superior care,

dupã o verificare atentã, stabileºte un termen de rem

ediere a ele-m

entelor nominalizate la „puncte slabe“, face corecþii ºi în ca-

drul celorlalte planuri de analizã, dacã este cazul, dupã care secere unitãþii evaluate o m

atrice de acþiune pentru înlãturareapunctelor slabe, valorificarea oportunitãþilor, contracararea am

e-ninþãrilor ºi m

enþinerea punctelor tari, care va fi monitorizatã

permanent. L

a expirarea termenelor din m

atrice, eºalonul supe-rior executã evaluarea pe baza aceloraºi item

i, realizând un nougrafic de analizã dupã aceleaºi reguli ºi fãcând în acelaºi tim

p ºio analizã com

parativã a rezultatelor autoevaluãrii ºi evaluãrii.D

inamica accentuatã a realitãþii curente presupune o per-

manentã redefinire a valorilor ºi norm

elor specifice organizaþieiºi im

pune competenþe noi în interogarea stãrii ºi potenþialului de

evoluþie al fiecãrei structuri. U

n mom

ent esenþial al „vectorului de interogare“ este repre-zentat de evaluarea perm

anentã a stãrii structurii ºi potenþialu-lui sãu de evoluþie din perspectiva a trei dom

enii de analizã: con-ceptual, structural ºi funcþional-acþional.

Evaluarea închide ciclul procesului de m

anagement, fiind

premergãtoare previzionãrii de noi obiective ºi îndeplinind m

aim

ulte funcþii, astfel:F

un

cþia taxonom

icã: este cea care asigurã ierarhizarea ºiclasificarea entitãþilor evaluate sub raport valoric ºi al perform

an-þelor.

Fu

ncþia d

e diagn

osticare: pe bazã de testare, se evidenþi-azã valoarea, nivelul ºi perform

anþele entitãþii evaluate la un mo-

ment dat.


181

decem

brie, 200

7

Funcþia educativã: urm

ãreºte stimularea/dinam

izarea obþi-nerii de perform

anþe superioare. Aceastã funcþie este în legãturã

cu problematica eºecului ºi/sau succesului.

Fu

ncþia p

redictivã: se prevede, probabilistic, valoarea, ni-

velul ºi performanþele ce ar putea sã le obþinã entitatea evaluatã

în etapele urmãtoare de activitate.

Fu

ncþia d

e reglare/autoreglare: se referã la instituirea

feedback-ului ºi valorificarea eficientã a acestuia - specificã pen-tru organizaþia m

ilitarã este analiza post-exerciþiu, care capãtãun rol m

ajor.F

un

cþia social–econom

icã: relevã eficienþa cu care suntfolosite resursele alocate.

Form

e de evaluare:E

valuarea cumulativã/sum

ativã- se realizeazã prin verifi-

cãri parþiale pe parcursul unui segment de tim

p determinat, con-

ducând la o estimare globalã, de bilanþ, a rezultatelor pe perioade

relativ lungi. E

valuarea continuã/formativã

- presupune verificarea per-form

anþelor entitãþii evaluate în fiecare secvenþã funcþionalã,ceea ce conduce la posibilitatea adoptãrii unor m

ãsuri reglatorii,dacã este cazul.

Evaluarea finalã

- are drept scop verificarea/controlul în-deplinirii obiectivului central al activitãþii - de exem

plu - certifi-carea naþionalã.

Pentru realizarea cu rezultate pozitive a proceselor evalua-tive, o însem

nãtate deosebitã o are delimitarea, în cadrul acesto-

ra, a cel puþin douã operaþii distincte, care alcãtuiesc totuºi o uni-tate: m

ãsurarea rezultatelor ºiaprecierea acestora. F

azele evaluãrii: experienþa studiilor moderne de m

ana-gem

ent organizaþional evidenþiazã, în activitatea de control–evaluare, ca funcþie a m

anagementului patru faze:

a. mãsurarea realizãrilor;

b. compararea realizãrilor cu obiectivele ºi standardele

stabilite iniþial, evidenþiind disfuncþionalitãþile produse;

Elem

ente conceptuale ºi acþionale privind activitatea de evaluare în cadrul structurilor de vânãtori de m

unte

182

ww

w.rft.forter.ro

c. determinarea cauzelor care au provocat disfuncþionali-

tãþi ºi efectuarea corecturilor; d. aprecierea realizãrilor. M

ãsurarea ºi aprecierea sunt corelate; aprecierea dã un con-þinut axiologic unui rezultat m

ãsurat. Principalele erori d

e evaluare

sunt:a. efectul hallo/de iradiere

- constã în supraaprecierea re-zultatelor unor evaluãri sub influenþa im

presiei generale bune; b. efectul de contam

inare- se referã la situaþia în care cu-

noaºterea rezultatului unei evaluãri anterioare a instructorului in-fluenþeazã evaluarea curentã;

c. efectul de anticipaþie/pygmalion

- aprecierea rezultate-lor este puternic influenþatã de o im

agine anterioarã nefavorabi-lã, pe care instructorul ºi-a form

at-o deja; d. efectul de contrast sau de ordine

- constã în accentua-rea diferenþelor de nivel între perform

anþele diferitelor organiza-þii. O

evaluare cu rezultate pozitive tinde la exacerbarea acestorrezultate dacã vine dupã o evaluare cu rezultate negative.

SWO

T reprezintã acronim

ul pentru cuvintele englezeºti:„Strengths“/„Forþe,

puncte tari“,

„Weaknesses“/„Slãbiciuni,

puncte slabe“, „Opportunities“/„O

portunitãþi, ºanse“ ºi „Threats“/

„Am

eninþãri“. Prim

ele douã privesc unitatea/subunitatea ºi reflectã situa-þia acesteia, iar urm

ãtoarele douã privesc mediul ºi oglindesc im

-pactul acestuia asupra unitãþii/subunitãþii evaluate.

„„PPuunncctteellee ttaarrii““

ale unitãþii/subunitãþii sunt caracteristicisau com

petenþe distinctive pe care aceasta le posedã la un nivelsuperior. L

a nivelul unei unitãþi de vânãtori de munte, de exem

-plu, „„nniivveelluull îînnccaaddrrããrriiii ccuu ppeerrssoonnaall““

sau „„ccaalliittaatteeaa ppeerrssoonnaalluu-lluuii““

pot reprezenta „„ppuunnccttee ttaarrii““. De asem

enea, calitatea comen-

zii unitãþii poate reprezenta un punct tare.„ PP

uunncctteellee ssllaabbee“ ale unitãþii/subunitãþii sunt caracteristiciale acesteia care îi determ

inã un nivel inferior de performanþe.


183

decem

brie, 200

7

Punctele slabe reprezintã activitãþi pe care organizaþia nu le reali-zeazã la nivelul standardelor sau resurse de care are nevoie, darpe care nu le posedã.

„ OOppoorrttuunniittããþþiillee“ reprezintã factori de m

ediu externi pozi-tivi pentru unitate/subunitate; altfel spus, ºanse oferite de m

ediuorganizaþiei, pentru a-ºi stabili o nouã strategie sau a-ºi reconsi-dera strategia existentã, în scopul exploatãrii profitabile a oportu-nitãþilor apãrute.

„„AAmm

eenniinnþþããrriillee““sunt factori de m

ediu externi negativi pen-tru unitate/subunitate; cu alte cuvinte, situaþii sau evenim

entecare pot afecta nefavorabil, în m

ãsurã semnificativã, capacitatea

organizaþiei de a-ºi realiza integral obiectivele stabilite. P

robleme de urm

ãrit în analiza SWO

T a unitãþii/subuni-tãþii

Itemi la „„PP

uunncctteellee ttaarrii““esen

þiale:a. suficienþa resurselor financiare disponibile;b. existenþa unei com

petenþe distinctive pe unul sau mai

multe din planurile: m

anagerial, al instruirii, organizatoric, alcercetãrii-dezvoltãrii;

c. încadrarea; d. dotarea cu echipam

ente esenþiale; e. starea de operativitate; f. infrastructura; g. existenþa unei im

agini favorabile despre unitate/subuni-tate;

h. existenþa unui sistem bine organizat ºi eficace de plani-

ficare; i. viteza de reacþie decizionalã la modificãrile produse în

mediul intern sau extern;

j. calitatea culturii organizaþionale din unitate/subunitate. Item

i la „„PPuunncctteellee ssllaabbee““

poten

þiale:a. inexistenþa unei direcþii strategice clare;

Elem


unte

184

ww

w.rft.forter.ro

b. lipsa unor abilitãþi sau competenþe deosebite pe unul

sau mai m

ulte din planurile: managerial, al instruirii, organiza-

toric, al cercetãrii-dezvoltãrii;c. existenþa unei infrastructuri neadecvate, uzate fizic sau

moral;d. deteriorarea continuã a im

aginii competitive;

e. dotarea cu echipamente esenþiale sub prevederile de

stat. Item

i la „„AAmm

eenniinnþþããrrii““p

otenþiale:

a. adoptarea unor reglementãri legislative sau norm

ativerestrictive, cu im

pact nefavorabil;b. pierderile de efective;c. dotarea cu m

ateriale de substituþie;d. redislocãrile; e. restructurãrile etc. Item

i la „„OOppoorrttuunniittããþþii““:

– unitate în curs de operaþionalizare; – oferta de cursuri în þarã ºi strãinãtate pentru personalul-

cheie; – acoperirea financiarã; – relaþiile eficiente cu com

unitatea localã; – experienþa pozitivã ce poate fi valorificatã. O

evaluare de tip SWO

T poate rãspunde la m

ai multe

întrebãri: „C

e putem face?“ - puncte forte ºi puncte slabe;

„Ce am

putea face?“ - oportunitãþi ºi ameninþãri;

„Ce vrem

sã facem?“ - valorile organizaþiei ºi resursele

acesteia; „C

e trebuie sã ne preocupe?“ - puncte slabe ºi ameninþãri;

„Ce putem

valorifica?“ – oportunitãþi. D

ezvoltarea acestui tip de metodã de evaluare ar însem

nao adevãratã schim

bare de paradigmã în ceea ce înseam

nã la oraactualã evaluarea structurilor în M

inisterul Apãrãrii.


185

decem

brie, 200

7

Elem


unte�� !"�#��"

$��%� ��&

��

��

��

��

��

�� !�� "#$��!��%&��

�'�(" � "��)��'�� !�*"��&��&�� '�(" � "��)��'�� !�*"��

��+��+� ,��

�� !�� '��

��

�� (��(�)��

�� "*+,+#�-��.��,+*/(��"��/��.��"��+��)��.��)��

�� !��

�� )�� !�*�/�� )��,�0�&��.��1��

,+��

��

,+��

��

�

��+��+��-�,�#��,��.��#��/

��!�� )�� )��

Anexa nr.1

186

ww

w.rft.forter.ro


�� !�"��#��$%�&��%

'��(�#��")

��

��

�*�+%#�#%��,��*��#"��$�-%�� *�+%#�#%��,��*��#"��$�-%��

��

��

�� !��!�"��

�� #$�%�&�'��(��%�$)!��#*+*)*�(��#*+*�*��"��(��"��

��

�� "�� $*)*�

��

��

��

��"�� "��*

�� .��

�� #&,

Anexa nr.2

��

��

��

��

��

��

187

decem

brie, 200

7

Elem


unte

TEHN

IC~

MILITAR~

{IARMAM

ENT

191

decem

brie, 200

7

Dezechilibrând for]a?

Soluþiile sim

ple de rezolvare a problemelor com

plexesunt, inerent, atractive, însã aproape întotdeauna

greºite. Astfel s-ar putea sã se dovedeascã ºi recenta decizie a

Pentagonului de a începe producþia „intensivã“ a vehiculelor

blindate (MR

AP

– Mine R

esistant Am

bush Protected – R

ezis-tente la M

ine ºi Protejate contra A

mbuscadelor) pentru trupele

americane desfãºurate în Irak.

Vehiculele blindate M

RA

P sunt produse în mod special

pentru a proteja împotriva exploziei ºi a ºrapnelului datorat m

i-nelor ºi a dispozitivelor explozive tip m

inã similare dispozitive-

lor explozive

improvizate

(IED

–

Improvised

Explosive

LO

COTEN

ENT-CO

LON

ELIN

G. DA

NIEL

DID

ULESCU

Planul de desfãºurare al vehiculelor blindate (M

RA

P – M

ineR

esistant Am

bush Protected – R

ezistente la Mine ºi P

rotejatecontra A

mbuscadelor) ar putea avea consecinþe m

ultiple.

(de Dakota W

ood ºi Andrew

Krepinevich)

192

ww

w.rft.forter.ro

Devices), num

ite uneori „bombele de pe m

arginea drumului“,

întâlnite în Irak. Deºi Pentagonul a cheltuit m

iliarde de dolari înîncercarea de a contracara am

eninþarea, IED

-urile sunt responsa-bile pentru aproxim

ativ douã treimi din totalul pierderilor am

eri-cane (m

orþi ºi grav-rãniþi).Protecþia sporitã îm

potriva IED

-urilor, asiguratã de vehi-culele blindate M

RA

P, a condus la solicitarea venitã din parteacâtorva m

embri ai C

ongresului american ºi a cel puþin unui înalt

comandant m

ilitar american a înlocuirii totale a achiziþiei de

Hum

vee-uri uºor blindate cu astfel de MR

AP-uri. R

ãspunzândacestor solicitãri, secretarul apãrãrii a desem

nat programul M

RA

Pca cel m

ai înalt efort de achiziþii al Departam

entului Apãrãrii ºi a

promis sum

a de 25 miliarde dolari pentru un potenþial de 20.000

vehicule sau chiar mai m

ult de atât.S-a cãzut de acord asupra faptului cã trupele de uscat ºi

infanteria marinã au desfãºurat prea puþine M

RA

P-uri mai de-

vreme în acest rãzboi, însã riscul acum

este cã Pentagonul ar pu-tea produce prea m

ulte. Într-adevãr, anumite chestiuni im

portan-te au fost ignorate.

De exem

plu, vehiculele blindate MR

AP par sã m

eargã con-tra noii doctrine m

ilitare contrainsurgenþã, care încurajeazã mili-

tarii din trupele terestre ºi infanteriºtii marini sã „iasã afarã din

vehiculele lor ºi sã se plimbe“, în scopul de a stabili o relaþionare

apropiatã cu populaþia pentru a obþine informaþiile m

ilitare nece-sare localizãrii ºi înfrângerii insurgenþilor.

În mod intuitiv, ºtim

cu toþii cã oamenii se sim

t mai în sigu-

ranþã – ºi sunt mult m

ai dispuºi sã vinã cu informaþii – când po-

liþia din comunitatea lor „se plim

bã pe jos“, decât atunci cândconduc m

aºini de patrulã prin vecini cu geamurile închise.

Mai pe ºleau, dacã M

RA

P-urile îi încurajeazã pe coman-

danþi sã prioritizeze protecþia forþei în defavoarea folosirii tacti-cilor eficiente, ar putea sã dureze m

ai mult tim

p pânã la îndepli-nirea m

isiunii, având ca rezultat un numãr m

ai mare de m

orþi ºi

Tehnicã militarã ºi arm

ament

193

decem

brie, 200

7

rãniþi grav, dacã nu chiar sã ducã la anularea în întregime a suc-

cesului misiunii. D

acã aceasta din urmã se produce, atunci pier-

derile SUA

au fost suferite în van.În m

od similar, doctrina contrainsurgenþã cheam

ã trupelesã asigure securitate populaþiei. Pe m

ãsurã ce zonele devin sigu-re, am

eninþarea IED

se va diminua în m

od natural, ducând la unm

ai mic risc în operarea vehiculelor uºoare precum

Hum

vee-urile. A

ceasta conduce la a ne întreba dacã Pentagonul are încre-dere în doctrina sa sau suprainvesteºte în M

RA

P-uri.În zonele nesecurizate încã, com

petiþia blindat/anti-blin-dat pare sã se desfãºoare în favoarea insurgenþilor ºi nu a noas-trã. În fapt, inam

icul a reacþionat deja cu penetratori formaþi din

explozivi, o formã avansatã de IE

D-uri capabile sã distrugã un

tanc greu. Pentagonul cautã deja sã „supra-blindeze“ MR

AP-urile

sale, chiar ºi înainte de a fi desfãºurate.E

xistã ºi alte chestiuni ce privesc MR

AP-urile la care încã

mai trebuie sã rãspundem

. Deoarece ele sunt vehicule foarte gre-

le, MR

AP-urile consum

ã cu mult m

ai mult carburant decât

Hum

vee-urile, pe care se pregãtesc sã le înlocuiascã. Aceasta ar

putea cere o creºtere semnificativã a num

ãrului de convoaie aleSU

A pe drum

urile irakiene, ceea ce ar duce în mod evident la a

plasa mai m

ulte trupe în faþa riscului de a fi atacate cu IED

-uriîn vehicule de aprovizionare uºor blindate.

La fel de bine putem

spune cã ºi factorii temporali sunt la

lucru. Dacã începem

sã ne retragem forþele din Irak anul viitor,

multe dintre M

RA

P-urile pregãtite pentru producþie ar putea ajun-ge în Irak, în tim

p ce trupele noastre se pregãtesc sã plece deacolo. C

u o speranþã de viaþã de douã decade sau ceva mai m

ult,cât de utile vor fi M

RA

P-urile pentru viitoarele noastre trupe?D

atã fiind nesiguranþa asupra locului unde ar putea sã apa-rã urm

ãtoarea provocare la securitatea noastrã, liderii noºtri mili-

tari au susþinut cã forþele terestre trebuie sã fie desfãºurabile înm

od rapid ºi au subliniat necesitatea unui echipament m

ai uºor.

Dezechilibrând forþa?

194

ww

w.rft.forter.ro

De exem

plu, succesorul pentru trupele de uscat al tancului de 70tone A

brams se presupune cã va cântãri m

ai puþin de 30 tone.Însã M

RA

P-urile vor face forþa, ca un întreg, mai greoaie.

Mai m

ult, nu este încã stabilit dacã MR

AP-urile sunt com

-plem

entare formei de rãzboi în vitezã, foarte m

obil, pe care mili-

tarii noºtri intenþioneazã sã-l poarte. Într-adevãr, MR

AP-urile au

mobilitate redusã în afara ºoselei. Planificãm

noi oare sã ducemrãzboaiele noastre num

ai pe ºosea? Spus simplu, este cum

pãra-rea a 20.000 M

RA

P-uri o bunã alegere pe termen lung?

Dorinþa de a furniza trupelor SU

A cea m

ai bunã protecþieeste de înþeles. T

otuºi, producþia de urgenþã a MR

AP-urilor are

implicaþii atât im

ediate, cât ºi pe termen lung, dintre care nu toa-

te sunt pozitive. Nu existã rãspunsuri uºoare pentru m

odul în caretrebuie sã acþionãm

pentru a învinge ameninþarea IE

D-urilor sau

pentru a proteja trupele americane îm

potriva rãnirii în operaþiileinerent periculoase.

Întotdeauna comandanþii se confruntã cu dificila alegere

privind cât de mult sã-ºi riºte propriile trupe în scopul de a-ºi

îndeplini misiunea – însã succesul m

isiunii trebuie sã aibã priori-tate.

Trebuie sã cheltuiascã Pentagonul 25 m

iliarde de dolariSU

A pe M

RA

P-uri? Probabil cã da. Însã, un caz convingãtorîncã m

ai trebuie sã fie prezentat. Date fiind costurile um

ane ºim

ateriale lãsate în voia hazardului ºi impactul potenþial asupra

eficienþei întregii misiuni, trebuie sã ne asum

ãm o analizã com

-pletã care sã se adreseze tuturor factorilor relevanþi, nu num

aicelor em

oþionali.


ament

195

decem

brie, 200

7

Nevoia de tehnic` -

una dintre marile problem

eale para[uti[tilor

În ultim

ul timp, în lim

bajul de specialitate se vorbeºtetot m

ai des despre „rãzboiul din al treilea val“. La fel ºi

despre conceptul de „câmp de luptã m

obil“, care câºtigã tot mai

mult teren în dauna „luptei liniare“.

În acest sens, unitãþile de paraºutiºti, prin pregãtirea spe-cialã ºi prin capacitatea de a folosi cea de-a treia dim

ensiune acâm

pului de luptã – spaþiul aerian, prin posibilitatea de a intra ra-pid în luptã în zone im

proprii celorlalte categorii de forþe, sã lo-veascã în adâncim

e dispozitivul inamic, producându-i pierderi im

-portante, le sunt caracteristice nu num

ai temeritatea, curajul, inte-

ligenþa, ci ºi o dotare tehnicã pe mãsurã.

Ar fi ºi norm

al, ca fiind trupe pe care orice armatã ºi le do-

reºte, prin precizia ºi gama largã de m

isiuni cu caracter deosebit,dotarea tehnicã sã fie pe m

ãsura celor enunþate anterior. Dacã

LO

COTEN

ENT

RA

DU-ª

TEFAN

COTO

ROS

196

ww

w.rft.forter.ro

pânã acum se putea spune cã puterea de foc a unui paraºutist este

mai m

icã ºi, de aceea, ea trebuie compensatã cu o m

ai bunã pre-gãtire fizicã, psihicã ºi cunoºtinþe avansate de tacticã, acum

, þi-nând cont de vrem

urile în care trãim ºi de cerinþele acestui secol,

putem spune cã pe lângã calitãþile enunþate m

ai sus, dotarea teh-nicã reprezintã o condiþie esenþialã a reuºitei îndeplinirii m

isiu-nii de luptã încredinþate. V

aloarea umanã trebuie sã fie într-o

strânsã legãturã ºi interdependenþã cu valoarea dotãrii tehnice.D

eºi se vorbeºte în ultimul tim

p despre paraºuta P.S.P. -„Paraºuta Standard pentru Personal“, dacã s-ar cere pãrerea sin-cerã unui paraºutist cu privire la siguranþa pe care o sim

te, s-arvedea clar cã acesta vrea sã rãm

ânã fidel paraºutei B.G

.-7M, fa-

þã de care are toatã admiraþia ºi pe care ºi-o doreºte în continuare

ca pe un aliat de nãdejde.C

a misiunea lui sã fie eficientã, are nevoie ºi de capacitãþi

de transportîncãpãtoare, sigure ºi rapide. N

oi suntem siguri cã

aeronavele „A.N

.-26“ sau „C 130 - H

ercules“ ne asigurã acestedorinþe pe deplin. Însã aceste aeronave sunt prea puþine, în com

-paraþie cu necesitãþile noastre. D

espre aceste din urmã aparate se

pot spune multe, ºi num

ai la superlativ. Cei m

ai îndreptãþiþi însãîn a le clasifica dupã cum

rãspund la cerinþe sunt paraºutiºtii, careau participat nu dem

ult la aplicaþia „Proof of Principle“ - cel mai

mare exerciþiu rom

âno – american organizat pe teritoriul þãrii noas-

tre pânã acum. Paraºutarea s-a fãcut din douã aeronave C

130 -H

ercules, de la aproximativ 300 de m

etri, ele fiind pregãtite spe-cial pentru aºa ceva. C

apacitatea ºi viteza de zbor a aeronavelorsunt douã din condiþiile fundam

entale ale reacþiei rapide a aces-tor trupe: aerom

obilitatea.O

acþiune cu desant aeropurtat vizeazã printre altele inter-venþia într-o anum

itã zonã pentru îndeplinirea unui anumit inte-

res: militar, civil, de salvare, de extracþie, de prevenire a extin-

derii unui conflict, de separare a forþelor aflate în beligeranþã etc.În acest sens, forþele speciale ale paraºutiºtilor au ca scop verifi-


ament

197

decem

brie, 200

7

carea informaþiilor, dirijarea loviturilor aeriene ºi crearea unor con-

diþii pentru distrugerea centrelor vitale ale inamicului ºi deza-

morsarea focarelor de crizã. A

eromobilitatea m

ai permite folo-

sirea paraºutiºtilor pentru lovirea unor obiective vitale sau cre-area condiþiilor pentru întrebuinþarea unor forþe m

ai numeroase,

la folosirea lor în combinaþie cu alte categorii de forþe pentru în-

deplinirea anumitor m

isiuni. Pentru astfel de acþiuni sunt necesa-re forþe ºi m

ijloace diversificate, apte ºi capabile sã transmitã da-

te, imagini ºi inform

aþii în timp real, ºi care sunt constituite din

forþe paraºutate precursoare, extinse apoi cu forþe aeropurtatepropriu-zise ºi cu structuri logistice adecvate.

Despre im

portanþa dotãrii tehnice adecvate a acestor cate-gorii de forþe – cele ale paraºutiºtilor – este edificator sã exem

pli-ficãm

cã în armata SU

A se pune accent continuu pe aceastã cate-

gorie de forþe, existând astfel pe lângã alte unitãþi strict speciali-zate, D

ivizia 82 Desant A

erian, care, printre alte structuri, cu-prinde trei batalioane de paraºutiºti, instruite în m

od special pen-tru acþiuni de asalt ºi cercetare în adâncim

e, ºi Divizia 101 D

e-sant A

erian, cu trei brigãzi de desant aerian transportate cu eli-copterele, care au fost gândite în special pentru intervenþii dem

aximã urgenþã, cum

au fost cele din Golful Persic, ceea ce face

ca SUA

sã deþinã categoric nu numai iniþiativa, ci ºi suprem

aþia.A

stfel de unitãþi s-au dezvoltat ºi în Franþa, exemplu fiind

Divizia 11 Paraºutiºti, cu un efectiv de 13.000 de m

ilitari ºi cu odotare tehnicã de excepþie. C

u Statul Major la T

oulouse, ea secom

pune din: Regim

entele 1 ºi 9 Vânãtori Paraºutiºti, R

egimen-

tul 1 Infanterie Marinã ºi R

egimentul 2 Strãin Paraºutiºti (profe-

sioniºti). În cadrul acestei divizii se mai aflau R

egimentul 1 H

u-sari Paraºutiºti, R

egimentul 14 Paraºutiºti de com

andament ºi

sprijin, Regim

entul 17 Paraºutiºti – geniu, Regim

entul 35 Artile-

rie Paraºutiºti. Aceastã im

presionantã forþã aeropurtatã dispuneºi de o dotare logisticã pe m

ãsurã, care sã-i dea o putere de focºi de lovire de tem

ut. ªi în cadrul Forþelor de Operaþii Speciale,



198

ww

w.rft.forter.ro

printre altele intrã ºi un regiment de paraºutiºti, vestitul R

egi-m

ent 13 Dragoni Paraºutiºti, precum

ºi alte unitãþi mai m

ici, deasem

enea paraºutate.În M

area Britanie, celebra unitate S.A

.S. (Special Air Ser-

vice), care are ca misiuni cercetarea în adâncim

e ºi operaþiunispeciale, foloseºte ca procedeu tipic de infiltrare paraºutarea li-berã de la 8.000 de m

etri, cu deschiderea paraºutei la 400 - 500 dem

etri. Este consideratã cea m

ai bunã unitate de profil din lume.

Forþele terestre ruse cuprind, în mom

entul de faþã, aproxi-m

ativ 321.000 de militari, din care 191.000 recruþi. D

acã ne re-ferim

la unitãþile de paraºutiºti, putem spune cã acestea se ridicã

la aproximativ trei brigãzi de paraºutiºti ºi patru divizii aeropur-

tate, fiecare cu câte douã sau trei regimente în com

punere. La

acestea se adaugã ºapte brigãzi de forþe speciale (Spetsnaz), carese pot constitui oricând în m

ici unitãþi de paraºutiºti cu misiuni de

cercetare ºi diversiune. Dotarea lor, deºi pentru un observator ne-

avizat ar pãrea ca fiind impresionantã, este în relitate într-o foarte

micã m

ãsurã comparabilã cu standardele þãrilor din vestul E

uropei.D

e astfel de forþe dispun Italia, Germ

ania, Norvegia,

Spania, Noua Z

eelandã, precum ºi m

ulte alte þãri care ºi-au datseam

a de capacitãþile ºi valoarea acestei categorii de forþe, cate-gorie care a schim

bat fizionomia rãzboiului, introducând în bãtã-

lie loviturile precise, la foarte mare distanþã, fãcând inoperante

structurile greoaie existente pânã de curând. Concepþia actualã

privind separarea ºi fragmentarea eºaloanelor, lovirea precisã a

mijloacelor de foc ºi a capacitãþilor logistice ale adversarului au

permis înlocuirea m

asivitãþii forþelor cu supleþea loviturilor greude anticipat ºi contracarat în tim

p ºi spaþiu, în final a mijloacelor

de ducere a rãzboiului.D

otãrile tehnice de care ar trebui sã beneficieze paraºutis-tul din „cel de-al treilea val“ ºi în viitorul foarte apropiat din „alpatrulea val“ sunt m

ai multe ºi trebuie sã se înþeleagã faptul cã

noi nu ne dorim aceste dotãri doar ca im

agine, ci ca o completare


ament

199

decem

brie, 200

7

a nevoilor noastre izvorâte din credinþa în neam ºi þarã: de a fi cât

mai utili în cazul când PA

TR

IA ne-o va cere ºi cãreia i-am

juratcredinþã.

Ne-am

dori, aºadar, aparaturã G.P.S., necesarã atât în tim

pulpilotãrii paraºutei, cât ºi pentru orientarea rapidã în teren, dupãaterizare. C

u un astfel de aparat, poate fi aplicatã pe deplin sur-prinderea ºi libertatea de acþiune, atunci când este cazul.

Pornind de la premisa cã acest rãzboinic tem

erar nu îºi pe-trece viaþa num

ai în salturi, menþionez faptul cã în acelaºi tim

p,el trebuie sã fie un bun trãgãtor cu arm

amentul din dotare, un desã-

vârºit conoscãtor al tehnicilor de luptã diverse; în concluzie, sãfie un luptãtor desãvârºit.

Paraºutistului i-ar mai fi necesar câte un altim

etru perfor-m

ant cu avertizare sonorã la cascã, care pe lângã cel de la mânã,

i-ar da o mai m

are siguranþã în timpul salturilor, fie cã sunt de

antrenament sau de luptã.

Strict necesare sunt ºi aparatele de vedere pe timp de noap-

te care, cu o þinutã de camuflaj adecvatã zonei de acþiune, spo-

resc randamentul m

isiunii.Paraºutistul arm

atei române, atunci când îndeplineºte m

i-siuni de recunoaºtere sau de inform

are, trebuie sã fie dotat ºi cuo tehnicã de transm

isiuni de ultimã generaþie, fiabilã, uºoarã, cu

bãtaie mare, autodistructibilã la nevoie.

De o foarte m

are importanþã în condiþiile rãzboiului asim

e-tric sunt laserele de m

are precizie pentru vizualizarea/marcarea

þintelor pentru aviaþie în cadrul misiunilor de recunoaºtere.

Presupunând cã vom fi ºi noi pregãtiþi în curând în dom

e-niul explozibililor – întrucât în cadrul m

isiunilor este foarte pro-babil sã intervii asupra unor obiective terestre sau m

aritime (de-

pozite de armam

ent, hangare, tuneluri strategice, viaducte, bara-je sau diguri) prin care forþele inam

ice ar putea aflui, ar trebuideci, ca pe lângã pregãtirea de specialitate, sã fim

ºi dotaþi cu ceeste m

ai nou în domeniu.



200

ww

w.rft.forter.ro

Robotica teleghidatã ar com

pleta tehnica pe care ne-amdori-o. N

u ar fi rãu sã ºtim câte ceva ºi despre com

portamentul

ºi puterea de foc a unor arme din dotarea unor forþe sim

ilare; mã

refer aici la pistoalele mitralierã M

16, M4A

1, la puºtile cu lunetãM

auser, la pistoalele Sig Sauer sau Glock, m

ortiere sau lansatoa-re de grenade reactive.

Despre im

portanþa dotãrii cu tehnicã a unitãþilor de para-ºutiºti, în contextul actual, dau ca exem

plu unitatea „SayeretT

zanhanim“, o forþã de com

ando ce aparþine Brigãzii de Paraºu-

tiºti a armatei israeliene, capabilã sã poarte ºi sã execute m

isiuniaeropurtate de genul celei când a neutralizat m

iliþiile pro-iranie-ne din jurul oraºului M

aidun. Bilanþul vorbeºte de la sine: un ofi-

þer ºi doi subofiþeri ca pierderi ºi peste 50 de teroriºti uciºi.D

acã dotarea noastrã tehnicã ar fi la nivelul amintit aici,

cel care va fi mulþum

it pe deplin de noi, de munca, sacrificiul ºi

cutezanþa noastrã, va fi poporul român, în slujba cãruia suntem

,alãturi de confraþii noºtri într-ale arm

elor din celelalte categoriide forþe.N

u este deloc greºit dacã aº spune cã paraºutistul îmbinã

în el dorinþa de înalt, precum ºi aceea de a reveni printre ai sãi,

fiecare salt fiind o nouã provocare pentru el în a se autodepãºi,de a ieºi iar ºi iar învingãtor în lupta cu înaltul ºi cu inam

icul.A

colo sus „sunt numai eu, îm

preunã cu Dum

nezeu“ - spune para-ºutistul celor care-l aºteptã la revenire sau acasã. D

ar deºi acþiu-nea este individualã la început, acþiunea tem

erarã a lui îl face sãse sim

tã strâns legat de camarazii care, în acelaºi fel, sfideazã

ceea ce pentru unii pare imposibil.

„Paraºutismul com

primã în câteva secunde sentim

ente dem

aximã concentrare, tensiune ºi dorinþa de a abandona; el cere o

continuã ºi necondiþionatã pregãtire pentru a-þi risca viaþa“ – spu-nea generalul-locotenent B

runo Bauer. D

e aceea paraºutiºtii, catrupe de elitã, au întrunit întotdeauna caracteristici m

orale ºi fi-zice desãvârºite, precum

: devotament, entuziasm

, perseverenþã,


ament

201

decem

brie, 200

7

mândria apartenenþei la o specialitate de excepþie, pregãtire com

-pletã în orice m

oment pentru sacrificiul suprem

. Ei sunt infante-

riºti remarcabili, dar ºi luptãtori de gherilã cu un m

oral greu dedoborât. Îndrãzneala, dorinþa de aventurã, credinþa în propriileforþe ºi încrederea în cam

arazi, convingerea cã orice misiune,

indiferent de riscuri, poate fi îndeplinitã, îi permit paraºutistului

sã-ºi domine în perm

anenþã teama ºi sã fie m

ândru cã este unluptãtor de elitã, polivalent, precum

ºi sã aibã aºa cum uneori se

interpreteazã... o „superioritate de armã“.

ªi, ca orice profesionist care are în grijã ºi o familie, la un

mom

ent dat se întreabã: care este viitorul meu?

Ei bine, afirm

cu argumente cã viitorul lui se vede din ce

în ce mai clar. A

sta pentru cã s-ar putea ca foarte curând sã-lputem

vedea într-o primã fazã doar cu luneta sau telescopul.

Atât de m

ult se va îndepãrta de Pãmânt. D

eocamdatã, a apãrut

ideea practicãrii paraºutismului ca un sport extrem

: de pe o ra-chetã de la 36.000 m

etri înãlþime. E

ste o idee foarte recentã ºicea m

ai revoluþionarã de pânã acum în ceea ce priveºte viitorul

paraºutistului. Ea are toate ºansele sã fie pusã în practicã chiar

în urmãtorii doi ani. Paraºutiºtii se vor lansa de pe un fel de ra-

chete cu ajutorul unor minim

otoare cu reacþie pânã la altitudineaoptim

ã, unde îºi vor putea deschide paraºuta pentru a ajunge îna-poi pe T

erra. Iniþial, testele vor începe de la 1.500 metri altitudi-

ne ºi vor ajunge, treptat, pânã la cei 36.000 metri. A

cest proiectexistã de câþiva ani ºi în planurile N

ASA

, care se gândeºte laacest sistem

pentru salvarea astronauþilor aflaþi în situaþii deurgenþã.



203

decem

brie, 200

7

Soldatul viitorului – o perspectiv` a cercet`riim

ilitare române[ti

Misiunile forþelor terestre, stabilite potrivit reglem

en-tãrilor în vigoare, evidenþiazã diversitatea ºi caracte-

rul complex al acestora, precum

ºi necesitatea flexibilizãrii struc-turilor organizatorice, dotãrii cu tehnicã ºi echipam

ente militare

performante, arm

onizate NA

TO

. În acest scop, armata R

omâniei

are în vedere dezvoltarea în viitor a unui sistem-soldat, denum

itºi soldatul viitorului, care va constitui noua generaþie de soldaþitereºtri, adaptaþi noilor condiþii de ducere a rãzboiului (rãzboi ba-zat pe reþea, acþiuni în m

ediu urban, lupta împotriva terorism

u-lui).

Posibilitãþile tehnologice actuale, miniaturizarea electro-

nicii ºi dezvoltarea materialelor ºi a echipam

entelor de protecþieoferã noi posibilitãþi în dom

eniul atingerii acestor deziderate înechiparea soldatului de astãzi.

MA

IOR

DR.IN

G.TIBERIU

STO

MO

IAG

Ã

204

ww

w.rft.forter.ro

O tezã principalã a program

elor destinate dezvoltãrii unuisistem

-soldat este aceea cã soldatul nu opereazã de unul singur,ci face parte dintr-o echipã ce trebuie sã îndeplineascã o m

isiuneîntr-un anum

it mediu. A

stfel, echipa ºi mediul sunt doi factori

importanþi de care trebuie þinut cont în sporirea eficacitãþii siste-

melor ce echipeazã soldaþii viitorului.

Interacþiunea cu echipa ºi cu mediul înconjurãtor înseam

-nã, de asem

enea, cã soldatul trebuie sã facã faþã ºi volumului ridi-

cat de informaþie, pe care trebuie sã o prelucreze dar ºi sã o trans-

mitã în tim

p real trupelor de susþinere.U

n astfel de sistem reprezintã un com

plex de echipamen-

te, aflate în strânsã interdependenþã, care are menirea de a asigu-

ra luptãtorului/soldatului supravieþuirea ºi lupta în faþa amenin-

þãrilor diverse din partea unui posibil inamic, a unor sistem

e dearm

e din ce în ce mai eficiente ºi, totodatã, asigurarea accesului

la spaþiul de luptã integrat, propriu, în vederea obþinerii ºi trans-m

iterii informaþiilor în tim

p real.Sistem

ul-soldat trebuie sã asigure:a) m

ijloacele necesare prin care sã se rãspundã cu oportu-nitate la urm

ãtoarele întrebãri:• unde m

ã gãsesc eu (luptãtorul) acum?

• unde se gãsesc forþele amice/aliate?

• unde se gãseºte inamicul?

• care este misiunea m

ea?• care este situaþia curentã?• de unde pot prim

i ajutor?b) capabilitãþile operaþionale necesare pentru:• integrarea în cadrul sistem

ului de comandã ºi control;

• realizarea efectului letal faþã de forþele ºi mijloacele ina-

micului;• asigurarea posibilitãþii de orientare în spaþiul de luptã;

• asigurarea mobilitãþii în zona de luptã;

• asigurarea capacitãþii de a supravieþui;


ament

205

decem

brie, 200

7

• susþinerea reciprocã a luptãtorilor echipei sau subunitãþiifaþã de factorii distructivi ai zonei de operaþii m

ilitare ºi nemili-

tare de micã, m

edie ºi mare intensitate.

În prezent, interesul pentru realizarea unui astfel de sol-dat-sistem

este în creºtere ºi la noi în þarã, fiind manifestat atât

din partea armatei, cât ºi din partea industriei de profil autohtone

ºi strãine.Pentru sprijinirea acestui proces, D

epartamentul A

rma-

mente, prin A

genþia de Cercetare pentru T

ehnicã ºi Tehnologii

Militare (A

CT

TM

), a dezvoltat ºi dezvoltã în continuare o seriede proiecte de cercetare-dezvoltare, finanþate atât din bugetulM

Ap, cât ºi din bugetul M

inisterului Educaþiei ºi C

ercetãrii, încadrul diverselor program

e de cercetare, cum ar fi: O

RIZ

ON

T,

RE

LA

NSIN

, SEC

UR

ITA

TE

, AE

RO

SPAÞ

IAL

etc. D

e asemenea, trebuie m

enþionat cã specialiºti din cadrulA

CT

TM

sunt implicaþi activ în diverse grupuri de lucru ale A

gen-þiei de C

ercetare ºi Tehnologii (R

esearch and Technologies A

gency- R

TA

) a NA

TO

pe tema interoperabilitãþii sistem

elor-soldat,protecþiei balistice ºi cam

uflajului. Experienþa ºi activitatea aces-

tora constituie o sursã deosebitã de informaþii actuale, privind nu

numai perform

anþele ºi caracteristicile acestor sisteme (inform

a-þii care se m

ai prezintã pe la expoziþii ºi prezentãri), dar ºi pro-blem

ele ºi punctele slabe ale acestora.În dom

eniul tehnologiilor „soldatului viitorului“, aºa cumm

ai sunt numite sistem

ele–soldat moderne, A

CT

TM

a executat oserie de proiecte de cercetare, în colaborare cu diverºi parteneridin econom

ia naþionalã, privind dezvoltarea unor echipamente

din domeniul sistem

elor de ochire ºi a echipamentelor opto-elec-

tronice de vedere pe timp de noapte, protecþiei balistice, siste-

melor C

4I, sistemelor de navigaþie terestrã.

Totuºi, cea m

ai importantã realizare a A

CT

TM

în acestdom

eniu o constituie realizarea unui demonstrator tehnologic al

unui astfel de sistem, în urm

a finalizãrii proiectului prioritar „Sol-


âneºti

206

ww

w.rft.forter.ro

datul viitorului“. Acesta este sistem

ul integrat în contextul inter-operabilitãþii N

AT

O – „W

OT

AN

“, finanþat în cadrul programu-

lui RE

LA

NSIN

.L

a baza dezvoltãrii conceptului ºi realizãrii acestui de-m

onstrator au stat ºi o serie de studii efectuate asupra sistemelor

dezvoltate de diverse þãri, cu programe m

ai avansate: Land

Warrior (SU

A), Felin (Franþa), IdZ

(Germ

ania), Soldato Futuro(Italia), FIST

(Anglia), C

lothe the Soldier (Canada), L

AN

D 125

(Australia).

Ca rezultate notabile ale acestui proiect se pot m

enþiona:• dezvoltarea unui concept flexibil, m

odular, comparabil

ca nivel tehnologic ºi interoperabil cu sistemele sim

ilare din altestate;

• realizarea ºi testarea unui model experim

ental, care acondus la ajustarea conceptului;

• realizarea unui demonstrator tehnologic funcþional, care

va sta la baza dezvoltãrilor ulterioare ale conceptului ce va fi im-

plementat SL

IA.

Conceptual, sistem

ul definit în cadrul acestui proiect are ocom

punere modularã, flexibilã, adaptabilã, organizatã pe subsis-

teme:

• subsistemul arm

ament;

• subsistemul cascã integratã;

• subsistemul com

puter - radio;• subsistem

ul echipament m

odular uºor pentru protecþie ºitransport;

• subsistemul softw

are.T

rebuie m

enþionat cã

acest dem

onstrator va

constituipunctul de plecare la dezvoltarea sistem

ului-soldat ce va intra îndotarea arm

atei române.

O altã cerinþã de bazã a unui astfel de sistem

-soldat o con-stituie existenþa unui sistem

de antrenament perform

ant, care sã


ament

207

decem

brie, 200

7

asigure instruirea soldatului în condiþii cât mai apropiate de con-

diþiile reale de ducere a luptei, reducând în acelaºi timp riscurile.

Antrenam

entul cel mai dificil este acela pentru operaþiuni

militare în m

ediu urban (MO

UT

). Acesta este în prezent lim

itatla exerciþii reale la scarã m

icã, în poligoane limitate ca detalii

urbane. Pe timpul recentelor conflicte din A

sia de Sud-Vest, sol-

daþii s-au mai antrenat în m

edii urbane organizate în containere.A

ntrenamentul în condiþii cât m

ai reale este esenþial pen-tru operaþiunile în m

edii urbane. Totuºi, poligoanele cu detalii

urbane au anumite lim

itãri care constrâng eficienþa antrenamen-

tului. Utilizarea lim

itatã a explozivilor ºi a muniþiei reale, dato-

ritã mãsurilor de securitate, precum

ºi costurile reconstrucþiei de-taliilor din poligon s-au dovedit a fi elem

ente restrictive, care li-m

iteazã nu numai antrenam

entul în sine, ci ºi analiza ulterioarãa m

isiunii. Soldaþii pot mem

ora uºor detaliile din poligon, elimi-

nându-se astfel elementul de noutate oferit de un teren necunos-

cut. O

variantã de sistem de antrenam

ent o constituie sisteme-

le de simulare bazate pe realitatea virtualã. A

ceste sisteme pot

asigura un antrenament eficient al soldatului din forþele terestre,

chiar dacã acesta nu are frecvent ocazia de a participa la misiuni

de antrenament cu un grad m

are de complexitate. În plus, aces-

te sisteme pot constitui un instrum

ent extrem de eficient în anali-

za misiunilor, oferind astfel o pregãtire corespunzãtoare ducerii

misiunilor în diverse tipuri de teren.

O serie de arm

ate înzestrate cu tehnologii avansate, în spe-cial SU

A, au identificat „sistem

ele de antrenament integrate în

echipamentele din înzestrare – em

beded training systems“ ca fiind

cele mai perform

ante ºi mai realiste sistem

e de antrenament, nu

atât datoritã scenariilor, cât faptului cã soldatul se antreneazã cuaceleaºi echipam

ente cu care va participa ºi la operaþiunile reale.U

nul din obiectivele majore ale A

genþiei de Cercetare

pentru Tehnicã ºi T

ehnologii Militare este de a studia, testa ºi


âneºti

208

ww

w.rft.forter.ro

implem

enta cele mai noi soluþii ºi cele m

ai avansate tehnologiiîn tehnica m

ilitarã aflatã în înzestrarea Arm

atei Rom

âne. Înaceastã categorie intrã ºi sim

ulatorul de câmp de luptã virtual

pentru antrenamentul soldatului terestru pe care A

CT

TM

îl dez-voltã ºi doreºte sã-l im

plementeze în sistem

ul de antrenare al mi-

litarilor. În acest scop, A

CT

TM

a efectuat o serie de studii ºi anali-ze aprofundate asupra variatelor soluþii im

plementate de diverse

armate ale lum

ii ºi a echipamentelor de ultim

ã orã disponibile pepiaþã. În urm

a acestor studii a rezultat cã una din variantele celem

ai avansate ºi care oferã un mare potenþial privind dezvoltãrile

viitoare este cea oferitã de Quantum

3D Inc. din SU

A.

AC

TT

M a achiziþionat suportul hardw

are furnizat de aceas-tã firm

ã în scopul testãrii–evaluãrii acestuia ºi dezvoltãrii unuisistem

de antrenament bazat pe realitatea virtualã de ultim

ã ge-neraþie, m

ediul virtual de antrenament urm

ând sã fie dezvoltatulterior cu sprijinul Q

uantum3D

.A

ceastã soluþie este implem

entatã experimental în arm

ataSU

A, iar în E

uropa, conform declaraþiilor Q

uantum3D

, doarR

omânia ºi Suedia au achiziþionat câte un sistem

în scopul tes-tãrii ºi evaluãrii. A

ccesul la acest sistem este restricþionat ºi achi-

ziþia lui se face numai pe bazã de licenþã de export acordatã de

guvernul SUA

.A

cest sistem are un m

are avantaj, ºi anume este bazat pe

CO

TS, oferind avantajul unui cost redus al m

entenanþei ºi al îm-

bunãtãþirii performanþelor tehnice. D

e asemenea, structura sa m

o-dularã conþine o serie de m

odule similare cu cele din com

pu-nerea soldatului-sistem

al viitorului.Integrarea echipam

entelor din compunerea sim

ulatoruluiîn m

ediul virtual de antrenament se face prin interm

ediul unuiSD

K. A

cesta permite program

area tuturor senzorilor în medii de

programare vizuale ca .N

et, Visual C

++, Visual # etc. D

e aseme-

nea, permite interfaþarea senzorilor cu jocurile achiziþionate direct


ament

209

decem

brie, 200

7

de pe piaþã, fãrã a mai fi nevoie de alte costuri suplim

entare ne-cesare m

odificãrii acestora de cãtre producãtor. Toate m

iºcãrilecapului, arm

ei, corpului vor fi sincronizate cu mediul virtual,

astfel încât soldatul sã poatã executa activitãþi specifice misiunii,

cât mai apropiate de cele reale. D

eplasarea în mediul virtual se face cu ajutorul joystick-

ului fixat pe armã. D

e asemenea, m

ai pot fi sincronizate activi-tãþi cum

ar fi schimbarea încãrcãtorului arm

ei.Sim

ulatorul fiind unul portabil, el poate fi utilizat atât îninterior, cât ºi în exterior. În exterior el poate fi utilizat cu o arm

ãrealã cu m

uniþie de antrenament.

De asem

enea, sunt implem

entate o serie de sunete speci-fice acþiunilor de luptã, sim

ilare cu cele reale.U

n alt mare avantaj al acestui tip de sim

ulator este acelacã m

ai multe sistem

e se pot lega în reþea, permiþând astfel antre-

namentul sim

ultan al unei întregi grupe. De fapt, acesta este

punctul forte al unui astfel de sistem, deoarece unul din elem

en-tele-cheie al succesului unei m

isiuni este coordonarea. Acest lu-

cru este ºi unul din cele mai grele elem

ente din antrenamentul

unui soldat, deoarece în poligoanele de antrenament, m

ediul cre-at este lim

itat ºi este greu de simulat un inam

ic activ cu caregrupa sã interacþioneze.

De asem

enea, aceste sisteme pot fi integrate în sistem

e desim

ulare mai com

plexe, care implicã nu num

ai soldaþi debarcaþi,dar ºi blindate, aviaþie, artilerie etc., executându-se astfel sim

u-lãri extrem

de complexe.

Deºi costurile de im

plementare ale unui astfel de sistem

sunt destul de ridicate, acestea sunt amortizate destul de rapid;

în plus, oferã avantajul unui antrenament com

plex, care sã adap-teze noii soldaþi la condiþiile curente de ducere a rãzboiului(rãzboi bazat pe reþea, operaþiuni în m

ediu urban, rãzboi împotri-

va terorismului etc.).


âneºti

210

ww

w.rft.forter.ro

Aceste sistem

e nu exclud antrenamentele clasice, doar le

completeazã. Însã nivelul tehnologic atins de acestea nu poate

suplini toate aspectele antrenamentului com

plet al unui soldat.T

endinþele tehnologice actuale sunt de a se implem

entaelem

ente noi, care sã sporeascã realismul sim

ulãrilor, cum ar fi

force–feedback-ul, care sã simuleze lovirea, crearea unor plat-

forme care sã sim

uleze terenul, astfel încât sã fie inclus ºi efor-tul fizic în antrenam

entul soldatului.


ament

211

decem

brie, 200

7

Telefonia mobil` –

studii de interes

Diferite cercetãri aratã cã între 20 ºi 60%

din energiaem

isã de un telefon mobil este absorbitã de capul uti-

lizatorului. Procentul absorbit depinde de tipul telefonului, tipulde antenã (cele scurte care nu pot fi extinse sunt m

ult mai peri-

culoase deoarece concentreazã energia în capul utilizatorului) ºide distanþa faþã de em

iþãtorul celui mai apropiat releu de trans-

misie, deoarece cu cât este m

ai slab semnalul de la releul de

transmisie, cu atât puterea telefonului va creºte pentru a m

enþinelegãtura cu reþeaua. T

elefoanele mobile pot încãlzi, cu adevãrat,

structuri ale creierului. Acest fapt a fost adm

is în martie 1997

într-un raport al guvernului australian: „Expunerea fiinþelor um

a-ne la radiaþie de R

F este mai m

are în cazul telefoanelor mobile

datoritã modului de utilizare, cu antena de em

isie a telefonuluiaproape de cap. E

xistã dovezi cã pot apãrea concentraþii locale de

MA

IOR

DR. G

ABRIELA

CHIM

MA

IOR

DR. D

AN

IELM

OªTEA

NU

212

ww

w.rft.forter.ro

energie ca urmare a reflexiilor interne“. Pe lângã antenã, în cazul

telefoanelor mobile se em

it, de asemenea, ºi m

icrounde datoritãunei ecranãri neadecvate în carcasã. D

atoritã acestui fapt, multe

telefoane au emisii detectabile la baza telefonului, unde se cu-

pleazã firul cãºtii, transmiþând m

icroundele prin ea. Dim

ensiu-nea acestei problem

e depinde foarte mult de tipul de telefon folosit.

Folosirea ºoarecilor ºi ºobolanilor pentru cercetãri de labo-rator a fost de m

ult timp acceptatã pentru evaluarea efectelor

unor substanþe chimice posibil toxice asupra oam

enilor. Aceasta

a fost, de asemenea, principala m

etodã în tentativa de a determi-

na efecte adverse ale expunerii la radiaþii în domeniul m

icroun-delor, sim

ilare cu cele emise de telefoanele m

obile. O parte a re-

zultatelor acestor cercetãri le exemplificãm

în rândurile ce ur-m

eazã.A. O

echipã de oameni de ºtiinþã australieni a executat

studii pe 200 de ºoareci predispuºi la limfom

, folosindu-i dreptdetectoare ultrasensibile pentru posibila inducere a cancerului decãtre m

icroundele de joasã frecvenþã ºi putere micã. A

stfel, ju-m

ãtate din ei au fost expuºi la radiaþie în impulsuri de la telefoa-

ne digitale, jumãtate nu. A

cest studiu a relevat o dublare semni-

ficativã a ratelor de îmbolnãvire de cancer la grupul expus. ªoa-

recii au fost expuºi la microunde în im

pulsuri tip GSM

la o den-sitate de putere aproxim

ativ egalã cu cea a unui telefon celularcare transm

ite timp de 30 m

in. în fiecare zi. B

. Studiind posibilele efecte ale radiaþiei telefoanelor mo-

bile asupra funcþiei mem

oriei pe termen lung, cercetãtorii am

eri-cani au efectuat în 1999 o serie de experim

ente pe 100 de ºobo-lani. S-a um

plut o cuvã mare cu o apã lãptoasã ºi s-au pus ºobo-

lanii sã înoateºase curse, în tim

pul cãrora ei au învãþat sã gã-seascã platform

ele de siguranþã plasate chiar sub nivelul apei, ºiprin urm

are ascunse vederii. S-a constatat cã ºobolanii expuºi latrenuri de m

icrounde de nivel coborât au uitat repede amplasarea

platformelor de siguranþã, în tim

p ce ºobolanii de control ne-ex-


ament

213

decem

brie, 200

7

puºi au reþinut aceste amintiri spaþiale im

portante. Concluzia a

fost cã mem

oria pe termen lung a tuturor ºobolanilor „expuºi“ a

fost afectatã. Într-un alt studiu efectuat de aceiaºi cercetãtori laînceputul anului 1994, privind efectele expunerii la m

icroundeasupra m

emoriei pe term

en scurt ºi capacitatea ºobolanilor de astrãbate un labirint, s-a constatat un efect sim

ilar. C

. Tot cercetãtorii am

ericani au publicat patru studii pri-vind deteriorarea A

DN

-ului în urma expunerii la m

icrounde. Ei

au observat deteriorarea AD

N-ului celulelor creierului ºobolani-

lor vii, dupã numai douã ore de expunere la un nivel relativ scãzut

de microunde. Frecvenþele folosite de oam

enii de ºtiinþã au fostsuperioare celor ale telefoanelor celulare, dar apropiate de celeale telefoanelor m

obile PCN

, mult folosite de adolescenþii din

Am

erica ºi Europa ºi s-a constatat cã cea m

ai scãzutã intensitatea undelor de radiofrecvenþã la care lanþul A

DN

se fisureazã esteîn dom

eniul de expunere al telefoanelor mobile.

D. C

ercetãtorii suedezi au efectuat în 1999 experimente

asupra posibilelor efecte ale radiaþiei telefoanelor mobile asupra

barierei hematoencefalice, un filtru biologic care izoleazã creie-

rul ºi sistemul nervos central de substanþele din sânge, substanþe

ce ar putea afecta mem

oria ºi funcþiile de prelucrare a datelor decãtre creier. C

ercetãtorii au folosit ºobolani ce au fost expuºi lam

icrounde care simulau em

isiile telefoanelor mobile. D

upã douãm

inute de expunere, bariera hematoencefalicã s-a deschis, per-

miþând pãtrunderea în creier a proteinelor. C

hiar ºi când micro-

undele nu au fost destul de puternice pentru a încãlzi capetele ºo-bolanilor, acest efect a fost detectat. C

ercetãtorii au constatatbreºe ale barierei hem

ato-encefalice chiar dupã o scurtã expune-re la radiaþii cu acelaºi nivel ca cel al telefoanelor m

obile. Pro-teinele sunt o com

ponentã obiºnuitã a sângelui, dar pot producedeteriorarea celulelor nervoase dacã reuºesc sã intre în creier.

E. C

ercetãri similare efectuate de cercetãtori germ

ani aurelevat cã m

icroundele la frecvenþa de 1,8 GH

z cresc semnifica-

Telefonia mobilã - studii de interes

214

ww

w.rft.forter.ro

tiv permeabilitatea barierei hem

ato-encefalice la zahãr în celu-lele creierului ºobolanilor în vitro.

F. Într-o lucrare intitulatã „Posibilitatea unei interacþiuniîntre diferitele clase de m

edicamente prescrise ºi câm

purile deR

F de la telefoanele mobile“, oam

enii de ºtiinþã canadieni auavertizat cã radiaþia de R

F în domeniul m

icroundelor poate creº-te perm

eabilitatea barierei hemato-encefalice ºi poate m

odulaacþiunea unor m

edicamente psihoactive.

Câteva stu

dii d

e interes p

rivind

expu

nerea

oamen

ilor

A. C

ercetãtorii ruºi, într-un studiu recent efectuat, au con-statat o stim

ulare directã a cortexului ca urmare a expunerii la

radiaþia emisã de telefoanele m

obile. Într-o serie de experimente

efectuate pe 24 de voluntari ºi folosind o expunere tip telefoncelular, ei au constatat evidenþa unor schim

bãri funcþionale alecreierului, care au continuat ºi dupã ce expunerea a încetat.

B. A

ltã cercetare rusã care examineazã influenþa radiaþiei

în domeniul m

icroundelor asupra sistemului nervos central ºi

sistemului cardiovascular, cât ºi schim

bãrile de temperaturã în

capul utilizatorilor de telefoane mobile a relevat cã radiaþiile de

ultra înaltã frecvenþã (microundele) induc schim

bãri semnifica-

tive ale temperaturii locale ºi ale param

etrilor fiziologici ai sis-tem

ului nervos central ºi ai sistemului cardiovascular.

C. Într-un studiu al cercetãtorilor britanici, în urm

a teste-lor efectuate pe 35 de voluntari expuºi la m

icrounde continue ºiîn im

pulsuri, s-a constatat cã radiaþia telefoanelor celulare pro-duce tim

pi de reacþie mai rapizi. S-au constatat efecte chiar ºi la

un nivel scãzut al microundelor, printre care ºi o creºtere a fluxu-

lui sanguin.D

. Cercetãtorii elveþieni de la un laborator de studiu al

somnului au publicat în „N

euro Report“ o lucrare de cercetare


ament

215

decem

brie, 200

7

care sugereazã cã utilizarea telefoanelor mobile chiar înainte de

culcare poate perturba EE

G-ul (traseu electroencefalografic) tipic

pentru perioada de somn. C

ercetãtorii au constatat cã prin expu-nerea subiecþilor tim

p de 30 min. la radiaþia unui telefon m

obildigital (G

SM), înainte sã adoarm

ã, acestora le este schimbatã ac-

tivitatea EE

G dupã instalarea stãrii de som

n, în comparaþie cu

subiecþii de control neexpuºi. Concluzia a fost: „L

iteratura dispo-nibilã în prezent sugereazã cã unele aspecte ale funcþiei cogni-tive ºi unele m

ãsurãtori directe ale fiziologiei creierului pot fiafectate de expunerea la câm

puri electromagnetice de tipul celor

emise de telefoanele celulare“.

E. D

r. Bruce H

ocking, fost înalt funcþionar pe probleme de

medicinã la „T

elstra“, a examinat 40 de utilizatori de telefoane

mobile care acuzau senzaþii neplãcute, ca arsuri sau dureri de

cap mai ales în zona occipitalã, tem

poralã ºi auricularã. Simp-

tomele apar de obicei la câteva m

inute dupã începerea unei con-vorbiri, dar pot apãrea ºi m

ai târziu, în timpul zilei. D

e obiceiaceste sim

ptome dispar cam

dupã o orã de la încheierea convor-birii, dar pot persista pânã seara. Sim

ptomele nu apãreau în ca-

zul unui telefon normal ºi erau diferite de durerile de cap obiº-

nuite. Au existat câteva rapoarte sugestive despre efectele intra-

craniene. Trei subiecþi au raportat sim

ptome asociate cu portul

telefoanelor m

obile la

centurã. D

r.Hocking

a concluzionat:

„Simptom

e craniene ºi altele diverse pot apãrea asociate cu uti-lizarea telefonului m

obil. Atât doctorii cât ºi utilizatorii ar trebui

sã fie conºtienþi de acest lucru“. F. U

n studiu efectuat pe militari în Polonia, tim

p de 20 deani, a stabilit cea m

ai puternicã legãturã între telefoanele mobile

ºi cancer. Cercetãri efectuate de oam

enii de ºtiinþã polonezi aupus în evidenþã o ratã înaltã a m

ortalitãþii cancerigene la soldaþiiexpuºi la radiaþii în dom

eniul microundelor, la nivelurile com

pa-rabile cu cele em

ise de telefoanele mobile în funcþiune. Se crede cã

acesta este primul studiu sem

nificativ care aratã o legãturã între


216

ww

w.rft.forter.ro

oameni, radiaþia în dom

eniul microundelor ºi cancer. E

chipa astudiat înregistrãrile m

edicale ale militarilor care au fost expuºi

la radiaþii între 1970 ºi 1990, iar apoi a comparat dosarele lor

medicale ºi ratele m

ortalitãþii cu cele ale unui grup de soldaþicare nu au fost expuºi. C

ercetãtorii au constatat cã cei expuºi, înprincipal prin utilizarea echipam

entelor militare, aveau o m

aim

are probabilitate de îmbolnãvire de cancer. Pentru ei exista o

mai m

are probabilitate de a se îmbolnãvi de diverse tipuri de

cancer cu 10 ani mai devrem

e, decât cei care nu au fost expuºi.În grupul expus au existat rate m

ai mari ale m

ortalitãþii de can-cer de piele, la creier, al sângelui, al sistem

ului digestiv ºi lim-

fatic. Concluziile lucrãrii din Polonia sunt: „D

upã câte ºtim,

datele prezintã pentru prima datã un indiciu cã existã o legãturã

între riscul îmbolnãvirii de cancer ºi expunerea la câm

puri deradiaþii în dom

eniul microundelor“. D

r.Neil C

herry de la Univer-

sitatea Lincoln din N

oua Zeelandã a constatat cã, în funcþie de

modelul de telefon folosit, expunerile în zona capului pot depãºi

expunerea maxim

ã menþionatã în studiul polonez.

G. C

ercetãtorii de la Universitatea E

ssen din Germ

ania auconstatat cã utilizarea telefonului m

obil poate fi asociatã cu can-cerul la ochi. C

ercetãtorii au efectuat un studiu intraspitalicesc alm

elanomului uveal ºi al expunerilor ocupaþionale la diferite sur-

se de radiaþii electromagnetice. E

i au intervievat un total de 118bãrbaþi ºi fem

ei cu melanom

al globului ocular ºi 475 de subiecþigrupaþi pe sex, vârstã ºi loc. S-a constatat un risc sem

nificativm

ai mare la utilizatorii dispozitivelor de transm

isie în domeniul

RF/ m

icroundelor, cum sunt radioreceptoarele ºi telefoanele m

o-bile. A

lte surse de radiaþie electromagneticã, cum

sunt liniile deînaltã tensiune, m

aºinile electrice, mediile electrice com

plexe, echi-pam

entele video ºi radar nu au fost asociate cu cancerul la ochi.

Bib

liografie: 1. M

.Badic, M

.J.Marinescu, T

he Measurem

ent of InternalInductance of C

onductors versus Frequency, P

roceedings of


ament

217

decem

brie, 200

7

ICE

AA

99. International Conference on E

lectromagnetics in

Advanced A

pplications, Torino, Italy, 1999.

2. M.B

adic, M.J.M

arinescu, On the C

omplete T

heory ofC

oaxial Tem

Cells, P

roceedings of 2000 IEE

E International

Sym

posium

O

n E

lectromagnetic

Com

patibility,

2000,W

ashington, DC

, US

A.

3. M.B

adic, M.J.M

arinescu, Cross F

ield Characterization

of Dipole R

adiation in Fresnel Z

one, EU

RO

EM

2000 - Euro

Electrom

agnetics, 2000, Edinburg, U

K.

4.M.B

adic, M.J.M

arinescu, A N

ew M

ethod for SchelkunoffIsom

orphism

Verification

, 2001

IEE

E

EM

C

Sym

posium

,International R

endez-Vous, M

ontreal, Canada, 2001.

5. D.M

aisch, Journal of Australian C

ollege of Nutritional

& E

nvironment M

edicine, Vol.20, N

o.1, 2001.


219

decem

brie, 200

7

Ma[ina de lupt`

a infanteriei MLI-84M

„JDERU

L“

Analiza ºi evaluarea fizionom

iei spaþiului de luptã in-tegrat, a tendinþelor conturate pe plan m

ondial în ceeace priveºte înzestrarea arm

atelor moderne, precum

ºi statutul dem

embru N

AT

O, im

pun necesitatea dotãrii marilor unitãþi ºi a uni-

tãþilor de infanterie cu tehnicã de luptã modernã, perform

antã,care sã asigure:

• putere de foc sporitã;• m

obilitate, capacitate de manevrã ºi capacitate de trece-

re comparabile cu ale produselor sim

ilare din armatele N

AT

O;

• posibilitatea ducerii luptei în orice condiþii de timp, ano-

timp, inclusiv în m

edii CB

RN

;• protecþie îm

potriva focului inamicului sau a cercetãrii

acestuia, prin mijloace active ºi pasive;

• interoperabilitate cu tehnica similarã din arm

atele aliate.

LO

COTEN

ENT-CO

LON

ELIN

G. EU

GEN

TAM

BA

220

ww

w.rft.forter.ro


LI-84M

„Jderul” a apãrutîntr-un m

oment în care, la nivelul forþelor terestre, era afirm

atãcu pregnanþã nevoia de m

odernizare a acestei categorii de forþe,în contextul general de m

odernizare al armatei rom

âne. A

fost o provocare, cãreia specialiºtii români i-au fãcut fa-

þã cu succes. În urma unor colaborãri cu firm

e de prestigiu dinA

nglia, SUA

, Franþa, Elveþia, Israel, s-a proiectat ºi realizat o

maºinã de luptã m

odernã, performantã, la standarde N

AT

O.

Este o m

aºinã de luptã pe ºenile, destinatã sã asigure pro-tecþia, transportul ºi ducerea luptei de cãtre grupa de infanterieîm

potriva personalului, a blindatelor uºoare ºi a tancurilor, a de-santului paraºutat ºi a þintelor aeriene la m

icã înãlþime, folosind

armam

entul instalat pe maºinã, precum

ºi armam

entul indivi-dual al grupei.

ML

I-84M „Jderul” perm

ite operarea în medii cu tem

pera-turi cuprinse între -40

0 C ºi + 50

0 C, în orice tip de teren, începând

cu zonele de litoral, pânã la altitudini de 2.000 m. Pricipalele ca-

racteristici tehnico-tactice sunt:

1. CA

RA

CT

ER

IST

ICI S

TA

TIC

E


ament

Masa m

aºinii complet

echipatã de luptã, [t]17,6

Lungim

e, [mm

]7.320

Lãþim

e, [mm

]3.300

Înãlþime, [m

m]

2.942

Ecartam

ent, [mm

]2.730

Garda la sol, [m

m]

400

2. CA

RA

CT

ER

IST

ICI D

INA

MIC

E

3. AR

MA

ME

NT

3.1 Tu

n

221

decem

brie, 200

7


LI-84M "JD

ER

UL"

Putere specificã, [kw/t (C

P/t)]17,2 (23,4)

Vitezã m

aximã pe ºosea, [km

/h]65

Vitezã m

edie în teren, [km/h]

30

Pantã maxim

ã, [grade]:

- longitudinalã32

- transversalã25

Lãþim

ea ºanþului traversal, [m]

2,7

Înãlþimea banchetei, [m

]0,9

Adâncim

ea vadului, [m]

max. 1,2

Spaþiul de frânare la viteza de 30 km/h, [m

]15

Raza m

inimã de viraj faþã de axa

longitudinalã a maºinii, [m

]2,2

Marcã

KB

A-B

07 AA

Oerlikon

Tip

cu þeavã ghintuitã ºi încãrcareautom

atã

Principiu de funcþionareprin îm

prumut de gaze cu sistem

dublu de alimentare

Calibru, [m

m]

25B

ãtaie eficace [m]

4000C

adenþã de tragere,[lov/m

in]600

Vitezã la gura þevii depen-dentã de proiectil, [m

/s]1.100÷1.335

Nr. de ghinturi

18

222

ww

w.rft.forter.ro

3.2 Mitralierã ju

melatã


ament

loviturã TP-T

cuproiectil lestat-trasor,

[tip]PM

B-052

loviturã TPD

S-T cu

proiectil lestat per-forant cu elem

entedetaºabile-trasor,

[tip]

PMB

-072

loviturã FAPD

S-T cu

proiectil perforant cuelem

ente detaºabile-trasor,

[tip]

PMB

-091

loviturã APFD

S-T,

cu proiectil perforantsubcalibru cu

elemente detaºabile

stabilizat aerodina-m

ic-trasor, [tip]

PMB

-090

Muniþie

Tip

PKT

Calibru, [m

m]

7,62

Distanþã m

aximã de tragere ochitã, [m

]2.050

Distanþã m

aximã de tragere, [m

]3.000

Cadenþã de tragere, [lov/m

in]200-250

Câm

p de tragere orizontal, [grade]n x 360

Câm

p de tragere vertical, [grade]-11 ÷ + 60

223

decem

brie, 200

7

3.3. Instalaþie d

e lansare rach

ete antitan

c

4. SIS

TE

M D

E C

OM

UN

ICA

ÞII

4.2 Telefon

de b

ord

Ca organizare interioarã, m

aºina dispune de patru camere,

astfel: camera de conducere ºi com

andã, camera energeticã, ca-

mera de luptã ºi cam

era desantului.C

amera de conducere ºi com

andãeste dispusã în partea

din faþã-stânga a carcasei blindate. Accesul m

ecanicului conduc-tor ºi a com

andantului se face prin douã obloane cu închidereetanºã, am

plasate în plafonul maºinii.


LI-84M "JD

ER

UL"

Generaþie

3+

Com

anda racheteiautom

atã, prin fibrã opticãºi cam

erã de luat vederi

Num

ãr containere, [buc]2

Bãtaia eficace a rachetei,

[m]

4000

Probabilitatea de lovire a þintei, [%

]99

Staþie radio pe UU

S cu salt de frecvenþã

tip HA

RR

ISG

ama de

frecvenþe, [M

Hz]

30÷108

Staþie radio pe US

tip HA

RR

IS1,6÷29,999

Num

ãr de posturi4+1

Posibilitãþi de lucrucom

andã integralã (acces de laorice post la staþiile radio)

224

ww

w.rft.forter.ro

Agregatul energetic

este constituit dintr-un propulsor die-sel de 400 C

P tip CA

TE

RPIL

LA

R C

9, supraalimentat, cu sistem

de injecþie HE

UI (acþiune hidraulicã, controlatã electronic).

Cutia de viteze de tip m

ecanic cu cinci trepte formeazã

împreunã cu m

otorul un ansamblu m

onobloc. Acesta este dispus

în camera energeticã, poziþionatã în partea din faþã–dreapta ºi de-

limitatã de celelalte com

partimente prin pereþi de blindaj etanºi.

Turela OW

S-25Reste de tip uºor, cu com

andã automatã,

în care se gãsesc dispuse: armam

entul, ansamblul de acþionare al

turelei, aparatura de vedere ºi de ochire, sistemul anticoliziune

(controleazã miºcarea turelei cu scopul de a elim

ina riscurile delovire a vehiculului sau echipajului de cãtre ansam

blul de arma-

ment). T

urela este stabilizatã în plan orizontal, iar tunul amplasat

pe turelã dispune de stabilizare proprie în plan vertical. Existen-

þa celor douã elemente de stabilizare face posibilã executarea

tragerilor precise, chiar ºi din miºcare.

Instalaþia de lansare rachete antitanc tip Spike LR

estedestinatã luptei îm

potriva blindatelor grele. Este un sistem

cu om

are putere de distrugere, de ultimã generaþie (3+), utilizatã în

operaþii pe timp de zi ºi de noapte. E

ste capabilã sã angajeze lup-ta îm

potriva tancurilor la distanþe cuprinse între 200 ºi 4.000 metri.

Lansarea rachetei se poate face în douã m

oduri: „trage ºiuitã“ (autom

at) sau „trage, observã ºiactualizeazã“. În prim

ulcaz, unitatea de com

andã asigurã ghidarea ºi urmãrirea precisã a

þintei pe baza informaþiilor transm

ise de rachetã prin fibrã opti-cã. L

a interceptarea þintei, trãgãtorul activeazã racheta, blochea-zã sistem

ul de urmãrire pe þintã ºi lanseazã. D

in acest mom

ent,racheta se ghideazã în m

od automat cãtre þintã, perm

iþând lansa-rea unei alte rachete sau schim

barea poziþiei maºinii.

În modul de lucru „trage, observã ºi

actualizeazã“, ghida-rea rachetei pe traiectorie se realizeazã prin intervenþia operato-rului, în funcþie de im

aginile transmise de o cam

erã de luat ve-


ament

225

decem

brie, 200

7

deri, amplasatã în capul rachetei. Im

ediat dupã lansare, rachetase ridicã deasupra þintei, dând trãgãtorului posibilitatea sã „va-dã” ºi sã ocheascã partea cea m

ai vulnerabilã. În am

bele moduri de lucru, racheta poate transm

ite ºi uneleinform

aþii despre inamicul am

plasat dupã obstacole în teren.A

nsamblul turelei delim

iteazã camera de luptã.

Cam

era desantului este dispusã în partea posterioarã am

aºinii, fiind delimitatã de pereþii laterali dreapta ºi stânga ºi de

uºile din spate. Este destinatã transportului ºi ducerii luptei de

cãtre grupa de infanterie. În camera desantului se gãsesc: butelii-

le din compunerea sistem

ului de stins incendii (aferente acesteicam

ere), unitatea de foc, unele componente ºi accesorii de com

u-nicaþii, luneta de verificare a m

itralierei PKT

, suporþi pentru ar-m

amentul individual, precum

ºi douã banchete pentru desant,am

plasate longitudinal.În partea centralã a cam

erei desantului se gãseºte rezer-vorul principal de com

bustibil, iar în partea de sus a pereteluilateral-dreapta este dispusã instalaþia de filtro-ventilaþie. Plafo-nierele cu lum

inã difuzã asigurã iluminatul necesar lucrului în

interior. Observarea terenului este realizatã prin periscoape fixe,

dotate cu sistem de încãlzire. Pentru executarea tragerilor cu ar-

mam

entul individual, existã ambrazuri ºi un dispozitiv de capta-

re ºi evacuare în atmosferã a gazelor rezultate.

În uºile din spate sunt dispuse rezervoarele suplimentare

de combustibil.

Dispunerea uºilor de acces în partea posterioarã a m

aºiniioferã posibilitatea îm

barcãrii/debarcãrii grupei, chiar ºi din miº-

care.L

a bordul maºinii se gãsesc urm

ãtoarele instalaþii de pro-tecþie:• instalaþia de protecþie antiatom

icã ºi antichimicã;

• sistemul autom

at de avertizare ºi reacþie la iluminarea

laser/reperarea radar; Maºina de luptã a infanteriei M

LI-84M "JD

ER

UL"

226

ww

w.rft.forter.ro

• instalaþia automatã de protecþie îm

potriva incendiilor(cu H

AL

ON

);• instalaþia de clim

atizare; • instalaþia de filtro-ventilaþie;• instalaþia de fum

izare (termicã ºi cu grenade fum

igene);• instalaþia de evacuare a apei pãtrunse accidental în car-

casa blindatã.D

eplasarea în condiþii de vizibilitate redusã, dupã azimut,

este asiguratã de cãtre un girodirecþional.Pentru a valorifica la m

aximum

capacitatea sistemului de

comunicaþii de tip H

arris de a efectua ºi transmisii de date, sis-

temul inform

atic de pe maºina de luptã are im

plementatã aplica-

þia „CD

NS” (C

omm

and Data N

etwork System

). Principalele fa-cilitãþi oferite de aplicaþia inform

aticã constau în:• reprezentarea hãrþii în form

at Gauss ºi M

ercator;• prezentarea situaþiei tactice în tim

p real;• redactarea ºi transm

iterea de overlay-uri;• servicii de m

esagerie formatatã, constând în posibili-

tatea redactãrii ºi expedierii de documente tipizate (O

POR

D,

FRA

GO

, cursuri ale acþiunilor, cereri, rapoarte etc.);• serviciu de Internet tactic. D

eplasarea maºinii dintr-o zonã în alta se poate face pe ºe-

nile sau îmbarcat (pe rem

orcã tip trailer/platformã C

F). În cazulrulãrii pe drum

urile publice, o ºenilã specialã cu elemente de

cauciuc asigurã protecþia cãii de rulare.G

ama produselor M

LI-84M

„Jderul” cuprinde ºi o seriede derivate realizate pe acest ºasiu: punct de com

andã mobil,

tractor de evacuare, evacuare medicalã, aruncãtor cal.120 m

m.


LI-84M

„Jderul” a parcursun program

de testare ºi evaluare operaþionalã în poligon, cu du-rata de un an, în condiþii de exploatare severe, iar rezultatele ob-þinute în urm

a testãrii au confirmat perform

anþele sale de excep-þie. M

ândria unitãþilor din armã, m

aºina de luptã a infanteriei


ament

227

decem

brie, 200

7

ML

I-84M „Jderul” m

archeazã un mom

ent de cotiturã pe liniam

odernizãrii. Prin dotarea marilor unitãþi ºi a unitãþilor de infan-

terie cu aceastã redutabilã maºinã de luptã, capabilitãþile acþio-

nale ale structurilor de tip batalion vor creºte considerabil, iartacticile, tehnicile ºi procedurile de ducere a luptei vor înregistraunele m

utaþii.


LI-84M "JD

ER

UL"

229

decem

brie, 200

7

Ma[ina de lupt`

a infanteriei americane

M2 Bradley

Statele U

nite îºi doreau de mai m

ult timp sã doteze

forþele terestre cu un vehicul de luptã, însã dezideratuls-a transpus în realitate abia în anii ‘80, o datã cu livrarea la uni-tãþi a M

2 Bradley Infantry Fighting V

ehicle (Maºina de luptã a

infanteriei M2 B

radley). Începând cu anii ‘60, în Statele U

nite au fost construite ºitestate m

ai multe prototipuri: M

ICV

-65 sau XM

765 derivat dincelebrul V

TT

M113, însã acestea nu s-au ridicat la nivelul cerin-

þelor impuse de forþele terestre am

ericane. În 1972 i s-a încredin-þat firm

ei FMC

realizarea unui nou vehicul dotat cu un tun de20 m

m, acesta fiind X

M723. D

oar ce fuseserã produse primele pro-

totipuri, cã oficialitãþile americane ºi-au schim

bat din nou priori-tãþile. D

e aceastã datã era vorba de punerea la punct a unui blin-dat ºenilat sau pe roþi pentru cercetare, denum

it XM

800. Pentru

LO

COTEN

ENT-CO

LON

ELD

RAG

Oº AN

GH

ELACH

E Traducere ºi adaptare de pe website-ul "Arm

y Recognition"http://www.arm

yrecognition.com/Am

erique_du_nord/Etats_Unis/vehicules_legers/M

2_M3_Bradley/M

2_M

3_Bradley_etats_Unis_description.htm

230

ww

w.rft.forter.ro

a împãca cele douã solicitãri, autoritãþile au decis, în cele din ur-

mã, sã creeze o nouã fam

ilie de maºini denum

ite FVS (Fighting

Vehicle System

), pornind de la ºasiul vehiculului XM

723, pecare l-au echipat cu o turelã bi-loc arm

atã cu un tun de 25 mm

ºijum

elat cu un lansator de rachete antitanc TO

W. N

oua versiunea M

LI-ului am

erican s-a numit X

M-2, în tim

p ce versiunea reali-zatã pentru tancuri a fost denum

itã XM

3. Prototipurile au fostom

ologate rapid sub marca M

2 ºi M3, iar producþia a început în

atelierele din San Jose (California) în anul 1981.

Com

anda iniþialã prevedea sã se construiascã în jur de7.000 de vehicule, dintre care, în 1984 erau realizate deja 600 deunitãþi. M

2 Bradley este puþin diferit de M

3, deoarece poate fiechipat ºi cu aruncãtoare de bom

be ºi poate transporta zece oa-m

eni (cu tot cu echipaj) faþã de cinci, în detrimentul capacitãþii

de stocare a muniþiilor. C

oca de aluminiu este forjatã ºi ranfor-

satã cu plãci de metal lam

inat, care îmbunãtãþeºte rezistenþa la

impact. M

ecanicul-conductor este dispus în partea din dreapta-faþã, iar m

otorul este în dreapta sa. Turela bi-loc este dispusã în

partea centralã a cutiei blindate. Este arm

atã cu un tun de 25 mm

cu încãrcare mixtã, fabricat de cãtre H

ughes Helicopter, iar pro-

iectilele folosite sunt de tip perforant, decalibrate ºi stabilizateprin efectul de rotaþie, fiind capabile sã perforeze blindajele ºeni-latelor sovietice din aceeaºi generaþie. Pe turelã m

ai este montatã

ºi o mitralierã coaxialã de 7,62 m

m ºi un lansator de rachete anti-

tanc dirijat. Precizia tragerii pe timpul deplasãrii este asiguratã

de cãtre un stabilizator. M

ilitarii sunt transportaþi în camera desantului, care este

dispusã în partea din spate a cutiei blindate. Luptãtorii au posibi-

litatea sã execute foc prin ambrazurile practicate în blindaj, iar

observarea câmpului de luptã se realizeazã prin periscoape.

Com

andantul vehiculului, ochitorul ºi mecanicul-conduc-

tor dispun de un echipament com

plet de vedere pe timp de noap-


ament

231

decem

brie, 200

7

te, iar protecþia NB

C este cea convenþionalã. M

2-Bradley este

consideratã o maºinã foarte eficientã, care joacã un rol im

portantîn dispozitivul interarm

e american, chiar dacã detractorii consi-

derã cã este prea grea, iar producþia implicã fonduri îm

povãrã-toare, plus cã se pune sub sem

nul întrebãrii capacitatea sa de aopera îm

preunã cu tancurile M60 ºi M

1.

Varian

te constru

ctive

Bradley A

ME

V – vehicul-am

bulanþã.B

radley M2A

2 – vehicul cu blindaj adiþional, blindaj su-plim

entar în jurul tunului de 30 mm

, motor m

ult mai puternic,

mai m

ulte ambrazuri pentru executarea tragerilor de cãtre desant.

Bradley M

2A2 E

RA

– blindaj suplimentar pe laterale ºi în

partea din faþã a cutiei blindate.B

radley M3 B

ushmaster – tun de 30 m

m B

ushmaster.

Bradley M

3A1 – echipat cu rachete antitanc T

OW

2.B

radley M3A

3 – vedere termicã independentã pentru co-

mandantul vehiculului, sistem

IVIS, îm

bunãtãþiri diverse.B

radley M6 – L

inebaker – Bradley M

2A2 cu un lansator

de rachete pe partea stângã a turelei pentru 4 Stinger.

Maºina de luptã a infanteriei am

ericane M2 B

radley

Þãri utilizatoareS

tatele Unite

Echipaj

3 + 7 oameni

Blindaj

? mm

Masã

22.680 kg

Vitezã m

aximã

66 km/h

Autonom

ie483 km

Arm

ament

tun de 25 mm

, mitralierã coaxi-

alã de 7,62 mm

, rachete TOW

Echipam

enteechipam

ent de vedere nocturnãpentru tot echipajul, sistem

deprotecþie N

BC

232

ww

w.rft.forter.ro


ament

Ind

icii de recu

noaºtere

1. Periscop de dimensiuni m

ari în faþa trapei din parteastângã, cu douã clapete de obturare.

2. Grup de patru lansatoare de grenade fum

igene la bazapãrþii din faþã-stânga ºi dreapta a turelei.

3. Douã am

brazuri pentru tragere pe pãrþile laterale alecutiei blindate.

4. Plãci de blindaj de formã rectangularã care acoperã

partea superioarã a trenului de rulare.5. U

n bloc rectangular dispus în partea din stânga aturelei.

233

decem

brie, 200

7

Blindatul rusesc BMP-1

Destinat sã înlocuiascã transportorul B

TR

-50, BM

P-1a fãcut senzaþie încã de la prim

a sa prezentare publi-cã din Piaþa R

oºie, cu ocazia defilãrii din octombrie 1967. Pânã

la acea datã, vehiculele transportoare de trupe (VT

T) erau sim

-ple „autobuze“ care duceau infanteria pe câm

pul de luptã, undeaceasta acþiona pe jos.

BM

P-1 este o adevãratã maºinã de rãzboi, dotatã cu am

-brazuri care perm

it infanteriºtilor sã-ºi foloseascã armele fãrã a se

expune focului inamic ºi cu un arm

ament puternic: tun de 73 m

mºi lansator de rachete antitanc dirijate prin fir. M

ai multe þãri au

preluat modelul de la B

MP-ul rusesc ºi produc vehicule asem

ã-nãtoare: M

arder-ul german, A

MX

-10 francez sau mai recentul

M2 B

radley american. M

arder este echipat ºi cu lansator de ra-chete M

ilan, mult m

ai precis faþã de lansatorul jumelat T

OW

,

LO

COTEN

ENT-CO

LON

ELD

RAG

Oº AN

GH

ELACH

E traducere ºi adaptare din website-ul "Arm

y Recognition" http://www.arm

yrecognition.com/Russe/vehicules_legers/BM

P_1/BMP_1_description.htm

234

ww

w.rft.forter.ro

acest dispozitiv fiind superior ca eficacitate ºi ca distanþã maxi-

mã de tragere.

Aranjarea B

MP-1 este neobiºnuitã: m

ecanicul-conductorºi com

andantul sunt dispuºi unul în spatele celuilalt în partea dinstânga-faþã a vehiculului, pe partea cu m

otorul. Turela ocupã

partea centralã a suprastructurii, în timp ce grupa de infanterie,

formatã din opt m

ilitari, este dispusã în partea din spate, pebãnci laterale. A

ccesul în vehicul se face printr-o uºã cu douã pa-nouri, situatã în partea din spate a cutiei blindate. Plafonul habi-taclului este prevãzut cu trape de acces. A

ceastã dispunere nueste tocm

ai fericitã deoarece comandantul de grupã (care este ºi

ºeful autovehiculului) nu are legãturã directã cu subordonaþii sãi. T

unul de joasã presiune cal.73 mm

este jumelat cu o m

i-tralierã coaxialã de 7,62 m

m. E

ste alimentat cu m

uniþie antitancsau cu fragm

entare dintr-o magazie cu 40 de lovituri. Proiectilele

folosite au o vitezã iniþialã micã, ceea ce le face sã fie sensibile

la vânt, cu consecinþele de rigoare asupra preciziei la þintã. Înpracticã, probabilitatea de lovire din m

iºcare din prima loviturã

este destul de micã. G

rinda de lansare a Sagger-ului este fixatãpe partea principalã, iar dirijarea rachetei se realizeazã printr-om

anetã de tip joy-stick. Racheta are bãtaia m

aximã de 3.000 m

,distanþã la care ajunge în 27 de secunde.

BM

P-1 este dotat cu o gamã com

pletã de aparaturã de ve-dere nocturnã de prim

ã generaþie ºi cu protecþie NB

C. E

ste am-

fibiu, iar trecerea cursurilor de apã se realizeazã fãrã o pregãtirespecialã. Propulsia pe apã este asiguratã de cãtre ºenile. Printrevehiculele derivate de la m

odelul de bazã se numãrã com

mand-

car, un vehicul echipat cu o turelã bi-loc pe care este montatã o

mitralierã de 7,62 m

m ºi dotatã cu un radar de localizare ºi de

artilerie tip „Small Fred“, ca ºi un vehicul pentru cercetare cu tu-

relã bi-loc de model nou, arm

atã cu tun de 73 mm

. B

MP-2, care ºi-a fãcut intrarea în Piaþa R

oºie în anul1973, are un tun cu cadenþã de tragere rapidã ºi un lansator


ament

235

decem

brie, 200

7

„Spandrel“ fixat pe partea superioarã a turelei, care este încadra-tã de trei lansatoare de grenade fum

igene.

Varian

te constru

ctive:B

MP M

odel 1966 – modelul original, fãrã protecþie N

BC

.B

MP-1 m

odel 1976 – varianta standard.B

MP-1K

– vehicul de comandam

ent, echipat cu staþii ra-dio ºi antene suplim

entare, cu turelã bi-loc armatã cu o m

itralierãde 7,62 m

m. C

ompartim

entul dinapoi a fost amenajat pentru lu-

crul de stat-major. E

ste în dotarea unitãþilor militare de tip batalion.

BM

P1-1P – este o versiune BM

P-1, echipatã cu racheteantitanc A

T-4 Spigot ºi cu lansatoare de grenade fum

igene dis-puse în partea din spate a vehiculului.

BM

P-1PK

– versiunea

de com

andament

a m

odeluluiB

MP-1P.

BR

M ºi B

RM

1 (BM

P-R sau B

MP-M

1976) – versiunepentru subunitãþile de cercetare, echipatã cu o turelã bi-loc cu untun de 73 m

m, fãrã rachete antitanc. V

ehiculul dispune de douãtrape, în loc de patru ca la m

odelul de bazã.B

MP K

ªM – vehiculul este echipat cu o antenã telescopi-

cã mare ºi m

ai multe echipam

ente radio faþã de modelul B

M-1K

Date teh

nice

Blindatul rusesc B

MP

-1

Þãri utilizatoare

Afganistan, A

lgeria, statele ex-sovietice,statele ex-iugoslave, C

uba, Cehia, C

oreea deN

ord, Egipt, E

tiopia, Finlanda, India, Grecia,

Iran, Irak, Libia, Mongolia,P

olonia, Rusia, S

iria,S

lovacia, Ungaria

Echipaj

3 + 8 militari

Blindaj

14 mm

maxim

Masã

13.500 kgV

itezã maxim

ã80 km

/hA

utonomie

500 km

Echipam

enteaparaturã de vedere pe tim

p de noapte ºi sis-tem

de protecþie NB

C

236

ww

w.rft.forter.ro

Iden

tificare1. R

ampã pentru rachetele Sagger plasatã la baza tunului.

2. Far mic cu lum

inã albã, montat în partea dreapta-sus a

turelei.3. Far mare pentru infraroºu dispus în faþa trapei com

an-dantului de vehicul.

4. Faruri dispuse în partea din faþã a caroseriei în stânga ºidreapta.5. Partea din faþã a cutiei blindatã este striatã orizontal.

6. Apãrãtoare de protecþie a trenului de rulare rotunjitã în

partea din faþã.7. Soclu pentru antene în plafonul cutiei blindate, partea

din spate-stânga.8. T

rei ambrazuri pentru tragere pe lateralele cutiei blin-

date, grupate cãtre partea dinapoi.9. Protecþie pentru partea superioarã a trenului de rulare.10. D

ouã roþi motrice, ºase roþi de întindere ºi trei de sus-

þinere pe fiecare parte a vehiculului.11. O

grilã mare în partea dinapoi stânga ºi dreapta a cu-

tiei blindate, care coboarã pânã la partea superioarã a ºenilelor.12. D

ouã uºi de acces bombate în partea dinapoi a cutiei

blindate.


ament

237

decem

brie, 200

7

Blindatul rusesc B

MP

-1

SEMN

AL ED

ITORIAL

241

decem

brie, 200

7

Artileria – noi concepteac]ionale, tendin]e de evolu]ie [i înzestrare

Volum

ul, apãrut

subsem

nãtura unui

co-lectiv de autori form

at din co-lonel dr. A

drian Stroea ºi loco-tenent-coloneii G

eorgel Oprean

ºi Florian Ciocan, este util tutu-

ror celor care doresc sã aibã oviziune com

pletã asupra acesteiarm

e, în

zorii m

ileniului al

III-lea. Asem

enea tuturor dome-

niilor umane de activitate, ºi ar-

mele au cunoscut o serie de pre-

faceri de-a lungul timpului, iar

LO

COTEN

ENT-CO

LON

ELD

RAG

Oº AN

GH

ELACH

E

242

ww

w.rft.forter.ro

artileria nu putea face excepþie. Astfel, autorii au subiniat, în

primul rând, cã acest gen de arm

ã, prin ansamblul capacitãþilor

tehnico–tactice ºi mai ales de conducere de care dispune, „nu

reprezintã doar un mijloc eficace de lovire a þintelor terestre ºi de

la suprafaþa apei, ci «...integreazã toate mijloacele de sprijin cu

foc aflate la dispoziþia comandanþilor...»“. D

imensiunea integra-

toare a artileriei constituie un argument în reliefarea im

portanþeilocului central ºi al rolului sãu de liant pentru toate celelalte ca-tegorii de arm

amente din cadrul sistem

ului de lovire al forþelorterestre.U

n alt subiect prioritar pentru specialiºtii militari îl repre-

zintã în era informaþiei transparenþa câm

pului de luptã, caretinde sã devinã una din caracteristicile noi ale acestuia. ªi acestaspect este prezent în volum

, evidenþiindu-se „sporirea roluluirãzboiului inform

aþional, cu toate domeniile sale de m

anifestare,în extinderea cunoaºterii situaþionale în toate etapele de ducere aluptei arm

ate ºi inducerea în eroare a sistemelor inam

ice dedetectare ºi localizare a þintelor“.

Nu în ultim

ul rând, autorii au participat la stabilirea con-turului artileriei terestre a R

omâniei pentru prim

ele decenii alesecolului X

XI. C

ontur care nu se poate limita la raportarea de-

mersurilor transform

atoare exclusiv la prezent, fãrã a þine contde tendinþele m

ondiale ale dezvoltãrii acestora. De aceea, au pre-

zentat ºi principalele tendinþe evolutive ale sistemelor de artile-

rie terestrã „care pot constitui autentice repere ale direcþionãriicorecte a dezvoltãrii acestora în cadrul organism

ului militar ro-

mânesc“.

Semnal editorial

243

decem

brie, 200

7

Apãrarea colectivã a Rom

âniei

Recent, a apãrut lu-crarea „A

pãrarea co-lectivã a R

omâniei“, sem

natã degeneralul-m

aior dr. Ioan Ciupei

(Editura

Universitãþii

Naþio-

nale de Apãrare „C

AR

OL

I“,B

ucureºti, 2007,

242 p.),

unevenim

ent publicistic ºi edito-rial în ºtiinþa noastrã m

ilitarã.A

ºa cum precizeazã autorul în-

suºi, „problematica lucrãrii se

înscrie în prevederile strategieide securitate naþionalã privindm

isiunile ºi

responsabilitãþile

IULIA

NPATCA

244

ww

w.rft.forter.ro

armatei, preia norm

ele, pricipiile ºi regulile existente la nivelulA

lianþei Nord-A

tlantice ºi abordeazã formele ºi m

odalitãþile spe-cifice de adaptare a acestora la specificul A

rmatei R

omâniei“.

Cu un „C

uvânt înainte“ semnat de generalul de brigadã (r)

prof. univ. cons. dr. Em

il Cheþe, o introducere ºi trei capitole

subsumate ideii de participare a arm

atei Rom

âniei la operaþii în-trunite m

ultinaþionale ºi la efortul de apãrare colectivã a Alianþei

Nord-A

tlantice, lucrarea se distinge prin mai m

ulte virtuþi. Prin-tre acestea din urm

ã semnalãm

abordarea într-o manierã com

-plexã a unei tem

e de actualitate ºi prezentarea ei pe înþelesultuturor categoriilor de cititori, deºi lucrarea este prin excelenþãºtiinþificã. A

poi, prin tematicã ºi conþinut, avem

de a face cu olucrare în bunã m

ãsurã ineditã, autorul propunând soluþii teore-tice ºi rezolvãri practice adecvate, pertinente ºi cu argum

enteconvingãtoare.

Primirea noastrã în A

lianþa Nord-A

tlanticã a schimbat, în

mod fundam

ental atât strategia de securitatea a Rom

âniei, cât ºidirecþiile doctrinare de operaþii, conceptele strategice ºi opera-tive în noul context geopolitic, iar aceste realitãþi sunt am

pluprezentate în lucrarea „A

pãrarea colectivã a Rom

âniei“. U

n numãr de 21 de anexe grafice com

pleteazã aceastãlucrare de top în dom

eniul ºtiinþei militare, cu ºanse îndreptãþite

de a concura la premiile pe care le acordã anual R

evista „Gân-

direa Militarã R

omâneascã“ celor m

ai valoroase cãrþi în dome-

niul de referinþã.

Capitol

LO

COTEN

ENT-CO

LON

ELD

RAG

Oº AN

GH

ELACH

E

245

decem

brie, 200

7

Lucrarea „N

oi modele

matem

atice de calculal posibilitãþilor pentru îndepli-nirea m

isiunilor sprijinului degeniu“ este realizatã de un co-lectiv de autori din ªcoala deA

plicaþie pentru Unitãþi Sprijin

de Luptã, coordonat de colonel

dr. Mircea V

ladu. În dem

ersul lor, autorii auavut în vedere faptul cã, într-unconflict arm

at sau într-un rãzboial viitorului, „în care adversarulacþioneazã

pe baza

celor m

ai

Modele m

atematice

de calcul pentru sprijinul de geniu

246

ww

w.rft.forter.ro

moderne concepte doctrinar-strategice, în care asim

etria exce-leazã ºi cu cele m

ai sofisticate mijloace de lovire în toate spaþiile,

este foarte greu pentru o structurã militarã sã evite pierderile

dacã nu îºi ia mãsuri din tim

p pentru contracararea efectelor dis-tructive ale acestora“. E

ste o realitate sesizatã de autori careînscriu în aceste coordonate „subunitãþile ºi unitãþile de geniudin arm

ata noastrã, care sunt responsabile pentru asigurarea spri-jinului de geniu în operaþiile m

ilitare, precum ºi pentru partici-

parea la realizarea lucrãrilor genistice mai com

plexe, necesarerealizãrii protecþiei (supravieþuirii) personalului, tehnicii de lup-tã ºi m

aterialelor de geniu ºi construcþii“.Potrivit celor prezentate în prefaþa lucrãrii, autorii consi-

derã cã sprijinul de geniu este o activitate a cãrei complexitate

impune utilizarea unor m

etode matem

atice, uneori destul de la-borioase, pentru determ

inarea posibilitãþilor de executare a aces-tuia ºi pentru proiectarea unor lucrãri specifice, în concordanþãcu nevoile de desfãºurare a acþiunilor m

ilitare.În acest context, autorii au identificat douã direcþii de ana-

lizã a suportului matem

atic utilizat de geniºti:1. U

tilizarea metodelor m

atematice clasice folosite pentru

estimarea în tim

p scurt a posibilitãþilor de executare a sprijinuluide geniu, pe tim

pul procesului de luare a deciziei.2. Folosirea m

etodelor matem

atice de calcul utilizate lanivelul de execuþie pentru proiectarea ºi executarea unor lucrãrispecifice, care sã respecte condiþiile de rezistenþã ºi fiabilitatespecifice acþiunilor m

ilitare.Pentru toate detaliile necesare, geniºtii pot consulta lucra-

rea, în ale cãrei 100 de pagini problematica este abordatã în m

odºtiinþific, bogat ilustratã cu schem

ele ºi tabelele necesare.

Capitol

Semnal editorial

247

decem

brie, 200

7

Armele neconven]ionale

[i neletale

Lucrarea

urmeazã

sãaparã

la începutul

anului 2008, fiind destinatã mi-

litarilor, indiferent de armã ºi

specialitate, care se formeazã ºi

perfecþioneazã ca luptãtori apþisã îndeplineascã m

isiunile ce lerevin în condiþiile folosirii ar-m

elor neconvenþionale ºi nele-tale, precum

ºi instructorilor, înscopul creºterii eficienþei actu-lui instructiv-educativ.

Autorul

lucrãrii, m

aiordr.

Gabriel

Achim

, apreciazã

cã, în condiþiile noii configuraþii

LO

COTEN

ENT-CO

LON

ELD

RAG

Oº AN

GH

ELACH

E

248

ww

w.rft.forter.ro

geopolitice ºi a noilor ameninþãri cu care se confruntã um

ani-tatea la începutul noului m

ileniu, „cu perspectiva plauzibilã adezvoltãrii ºi ducerii unui eventual rãzboi geofizic“, este nece-sarã o nouã viziune în privinþa apãrãrii îm

potriva acetui tip dearm

e, „ca mãsurã de asigurare a operaþiilor m

ilitare ºi de pro-tecþie a forþelor, pentru evaluarea pericolelor, consecinþelor ºiefectelor de m

asã“ ce pot fi produse de cãtre acestea.O

caracteristicã a viitorului câmp de luptã – apreciazã

domnul m

aior – este strâns asociatã noilor forme de agresivitate

pe care luptãtorul trebuie sã le impunã (ºi sã le facã faþã) în lup-

tã, în condiþiile unui refuz în creºtere al opiniei publice ºi facto-rilor politici de sacrificare a vieþilor. „Sunt m

otive serioase pen-tru care în arm

atele moderne se fac cercetãri asidue pentru pune-

rea la punct a armam

entului neletal, adaptat din ce în ce mai m

ultstãrilor de ne-rãzboi ºi ne-pace (lasere orbitoare, radiaþii izotro-pice, arm

e cu infrasunete), precum ºi pentru apariþia în form

eperfecþionate a arm

amentului ecologic, în m

ãsurã sã nu cauzezepagube m

ediului.“ L

ucrarea a fost elaboratã în spiritul prevederilor literaturiide specialitate, a standardelor din arm

ã ºi dezvoltãrii acestora ºicontribuie la realizarea obiectivelor de instruire a forþelor, a celorde m

embru al A

lianþei Nord-A

tlantice, precum ºi la actualizarea

actelor normative specifice în dom

eniul apãrãrii CB

RN

ºi armo-

nizãrii acestora cu cele din statele partenere.

Capitol

Semnal editorial

STATUL MAJOR AL FOR}ELOR TERESTRE REVISTÃ DE · PDF filerevista for]elor terestre...

Documents

Transcript of STATUL MAJOR AL FOR}ELOR TERESTRE REVISTÃ DE · PDF filerevista for]elor terestre...