S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Destinul conduce o jum@ -tate din via]a fiec@rui om, iarcaracterul cealalt@ jum@tate.

Alfred de Vigny

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 297 anul 7 vineri, 25 februarie 2011 1 RON

Într-un recent editorial consacrat construc]iei europeneîntr-o viziune coerent@ }i viabil@, semnalam un prim paspozitiv în direc]ia consolid@rii uniunii economice }i mon-etare de pe continentul nostru prin realizarea a ceea cedeja s-a consacrat în termeni geo-politici: guvernan]aeconomic@ european@.

Într-adev@r, în cadrul ultimului Consiliu European, Ger -ma nia, sus]inut@ de Fran]a, a propus partenerilor s@iadop tarea unui „Pact pentru competitivitate”, ca o solu -]ie strategic@ de dep@}ire a crizei actuale printr-o coor-donare necesar@ a politicilor economice în zona euro.

Guvernan]a european@pentru competitivitate - o }ans@ la îndemâna României

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

S@ presupunem c@ nu este criz@. C@ suntem o ]ar@ nor-mal@, cu o societate normal@, în vremuri normale. S@ pre-supunem c@ tr@im o zi cu sem nifi ca]ie deosebit@, oameniiova]io neaz@, politicienii fac cu mâna, iar bucuria domne}tepeste toat@ ]ara. Nu-i nici Ziua Curcanului patriot, nici cubietul miel n-avem de-a face, iar pomana porcului str@ mo -}esc este înc@ depar te. S@ presupu nem c@ este 24 ianuar-ie, s@rb@toarea Unirii, aniversarea unui moment importantpentru orice Na]iune: cel al consfin]irii dezideratului majoral unui Neam, Unirea, într-un singur Stat, a unei popula]iidispersate, de-a valma mersului istoric. S@ presupunem c@, pentru to]i românii, DomnulPrincipatelor Unite ale Valahiei }i Moldovei reprezint@ o

figur@ înc@rcat@ de majestate, acea personalitate de patrimoniu care, în mod suc-cesiv, odat@ cu trecerea timpului, merit@ }i mai mult omagiat@. 24 ianuarie 1859 -aceea}i zi, dar cu 152 de ani }i o lun@ mai târziu. Un secol }i jum@tate de laaceast@ iarn@ sacr@ }i amintit@ îndelung de manualele }colare. Un reflex. O tradi]ie.O marc@ identitar@. Dar nu mai are rost s@ presupunem. Pentru c@ avântul ne esteestompat de evolu]ia istoriei recente, f@r@ valori }i em bleme, f@r@ oameni provi-den]iali sau evenimente de comemorat.

dr. Dan-AlexandruPOPESCU

Dac@ magazinul universal este tipul de magazin reprezenta-tiv pentru co mer ]ul cu m@rfuri nealimentare, super magazinuleste unitatea de desfacere care a revolu]ionat, în toate ]@rile,comer]ul cu am@nuntul alimentar.Potrivit defini]iei Institutului Francez al Autoservirii, super-magazinul este o unitate comercial@ cu am@nuntul cu

autoservire (sau un sector distinct într-un magazin universal), prin care, al@turi deo gam@ larg@ de produse alimentare, se comercializeaz@ un asortiment mai multsau mai pu]in important de produse nealimentare de cerere curent@ (10 – 15&din totalul vânz@rilor); plata cump@r@turilor se face la casele de marcat, amplasatela ie}irea din fluxul de autoservire.

Magazinele de tip discount - formul@ în plin@ expansiune în România

dr. LucianBELA{CU

Paul Robin Krugman (n@scut la 28 februarie 1953) este economist, autor, ziarist }i

eseist evreu american, de]in@tor al Premiului Nobel pentru economie în anul 2008.

Krugman este profesor de }tiin]e economice }i rela]ii interna]ionale la Princeton

University, fiind din anul 2000 cronicar al bi-s@pt@mânalului The New York Times.

Neofactorii de produc]ie, o posibil@ solu]ie pentru

relansare economic@Nu ar trebui s@ par@ ciudatdeloc s@ vorbim de tehnologiide ultim@ or@ chiar }i pentruRomania, într-o eco nomie carese afl@ în depresiune }i se con-tract@ cu fiecare decizie proas t@a guvernului (}i din p@cateeconomi}tii se plâng din ce înce mai des de aceast@ incom-peten]@, }i decizii gre}ite, aflateîn opozi]ie flagrant@ cu teoriaatenu@rii fazelor ciclului eco-nomic, teorie pe care un stu-dent economist de anul întâi o

cunoa}te). Aceste tehnologii }i gradul în care acesteasunt absorbite de pia]@ pot fi o speran]@ pentrurelansarea economic@ atât de a}teptat@ de toat@ lumea.

conf. univ. dr. Razvan Sorin {ERBU

continuare ^n pag. 6-7

Codul Muncii a încinsspiritele mai ceva decâtCodul lui Da Vinci.Interese personale }i degrup, inten]ii ascunse alenegociatorilor, dar }i per-spective ideologice mainoi sau mai vechi au dusdiscu]ia departe de liniapragmatic@ în care tre-buia s@ se desf@}oare.

O linie de argumentaremai rece }i mai pu]in personalizat@ ar ar@ta c@o bun@ parte dintre problemele care acumprimesc dimensiuni apocaliptice }i sunt la limi-ta „sclavagismului“ modern, cum spun lideriisindicali, dar }i unele dintre patronate, nu suntdecât abord@ri func]ionale coerente. Pe de alt@parte, dialogul este necesar. Sindicatele ausenza]ia unei campanii împotriva lor, de vreme ceabia acum, sau tocmai acum, sunt investigateaverile de c@tre ANI.

Codul Muncii }i performan]a

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

Însemn@ri târzii, diluate la rece

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Solilocvii de duminic@

continuare ^n pag. 4

continuare ^n pag. 5 pag. 8

stud. masterand Adina-Maria FLE{ER

Contul satelit al turismului.Studiu de caz: România (II)

pag. 2

Alexandru Ioan Cuza -primul domnitor al Principatelor Unite

TURISM2 VINERI 25 FEBRUARIE 2011

Versiunea Cadrului MetodologicRecomandat aplicat în România În anul 2004 s-a elaborate un CSTexperimental pentru România. Reali -zarea CST s-a bazat exclusiv pedatele existente, provenite în principalde la Institutul Na]ional de Statistic@(INS). Astfel s-au utilizat date dinconturile na]ionale pentru anul 2001.Agregatul reprezentat de valoareaad@ugat@ în turism s-a situat la22.879,2 mld. lei, echivalent cu 2&contribu]ie la formarea PIB-ului pen-tru anul 2001. Diferen]a aproape dubl@ între val-oarea ad@ugat@ din turism }i val-oarea ad@ugat@ în industriile turismu-lui relev@ faptul c@ în România înmedie, doar jum@tate din industriaturismului î}i datoreaz@ existen]acheltuielilor f@cute de turi}ti. În România în 2001, existau 380.323persoane angajate în industria turismu-lui, aproximativ 8,25& din totalul per-soa nelor angajate în economia na]ional@.Versiunea WTTC - OE aplicatîn RomâniaWTTC/OE a dezvoltat un model deevaluare a dimensiunii sectorului turis-mului }i c@l@toriilor pentru economiaRomâniei folosind sistemul conturilorsatelit. Rezultele aplic@rii acestui modelpentru România au stat la bazaîntocmirii în martie 2006 a Raportuluide ]ar@ de c@tre WTTC. Exist@ dou@mari categorii de rezultate, din per-spectiva cererii pe de o parte }i dinperspectiva ofertei pe de alt@ parte. Sepot observa cu u}urin]@ nivelurilereduse ale indicatorilor, lucru care ilus-treaz@ locul modest pe care turismul îlde]ine în economia româneasc@.Nivelul de 3,8& din consumul totalreflect@ tocmai acest lucru.În ceea ce prive}te rezultatele dinperspectiva ofertei, s-au determinatatât pentru industria cât }i pentrueconomia turismului, deopotriv@,contribu]ia direct@ cât }i cea indi-rect@. Astfel, PIB-ul (direct) în indus-tria turismului a fost de 4.404.3 mil-ioane RON, ceea ce reprezenta1,86& din PIB-ul total al României,în timp ce PIB-ul (total) ob]inut îneconomia turismului a fost de11.035,8. PIB-ul direct în industriaturismului (doar al furnizorilor clasi-ci de servicii turistice cum ar fihoteluri, companii aeriene) este de2,5 ori mai mic decât PIB-ul celeimai extinse m@sur@tori a impactuluiturismului, sau, cu alte cuvinte,impactul total al turismului în econo-mia României este de 2,5 ori maimare decât impactul direct al indus-triei turismului. Analog cu PIB-ul s-a calculat }i ocu-parea direct@ }i ocuparea indirect@.În anul 2004, România înregistra

aproa pe 260.000 de locuri de munc@în industria turismului, dac@ se ia încon siderare impactul direct. Prinincluderea impactului total al turis-mului }i c@l@toriilor s-a determinatexisten]a a peste 470.000 de locuride munc@ în economia turismului înRomânia.

Compara]ie CMR – WTTC/OE,cazul RomânieiÎn versiunea CMR sunt luate în con-siderare doar efectele directe alecheltuielilor turistice, ob]inându-seun PIB generat de consumul turistic,în timp ce în versiunea WTTC/OE serealizeaz@ o cuantificare mult mailarg@ a turismului, care pe lâng@efectele directe ia în considerare }iefectele indirecte în ramurile deactivitate care constituie furnizoritradi]ionali ai industriei turismului(construc]iile, industria prelucr@toaresau chiar agricultura). Rezultatul caredecurge din abordarea WTTC esteob]inerea }i a unui PIB indirect carenu se reg@se}te în abordarea CMR.Prin urmare, analiza comparativ@ aindicatorilor agrega]i (PIB, ocupare)din cele dou@ versiuni se poate facedoar la nivelul PIB-ului direct (versi-unea WTTC/OE) cu PIB-ul din turism(versiunea CMR). În cazul PIB-ului înturism se înregistreaz@ valoarea de25.413,3 miliarde lei în versiuneaCMR }i 22.410,4 miliarde în versi-unea WTTC/OE. Ca pondere în PIB-ul total al României din anul 2001,turismul î}i aduce o contribu]ie de2,0& }i respectiv 1,92& . Consumul turistic în România total-iza 48.419,9 miliarde lei în versiuneaCMR }i 55.351,8 miliarde lei în vari-anta WTTC/OE. Aceast@ diferen]@poate fi pus@ pe seama faptului c@în cazul abord@rii WTTC/OE, indica-

torul include }i cheltuielile guverna-mentale individuale în domeniul tur-ismului }i c@l@toriilor.Mai mult, în cazul versiunii CMR,datorit@ lipsei informa]iilor, indica-torul consumul turistic interior nu aluat în considerare }i componentaintern@ a c@l@toriilor efectuate înstr@in@tate de reziden]ii români (chel-tuielile f@cute în ]ar@, înaintea plec@riiîntr-o c@l@torie în str@in@tate).Acestea sunt totu}i incluse în versi-unea WTTC/OE în cadrul consumuluituristic la categoria Turism }iC@l@torii în scop personal.În ceea ce prive}te for]a de munc@,în varianta CMR s-a determinat exis-ten]a a 380.323 de salaria]i angaja]iîn industria turismului, iar în variantaWTTC/OE 247.040 locuri de munc@direct angajate în industria turismu-lui. Indicatorul exprim@ num@rul delocuri de munc@ create ca rezultat alconsumul turistic. În versiunea CMRs-au luat în calcul to]i salaria]ii com-paniilor din transporturi, inclusivetransporturile de marf@. Aceasta s-af@cut întrucât statistica for]ei demunc@ din România nu colecteaz@date separate pentru companiile detransport marf@ }i cele de transportpasageri. În varianta WTTC/OE suntsurprinse locurile de munc@ din cadrulfurnizorilor tradi]ionali de servicii deturism cum ar fi companii aeriene,hoteluri, companii rent-a-car etc.În termini de ocupare, turismul ofer@în medie 200-300 de mii locuri demunc@ în toate ramurile ale c@roractivit@]i sunt implicate în satisfac-erea nevoilor de consum aleturi}tilor (industria turismului).De}i criticat@ de mul]i exper]i îndomeniu, abordarea WTTC/OE estemult mai flexibil@ atât timp cât per-mite realizarea de estim@ri }i previz-iuni ale datelor. Faptul c@ ofer@ infor-

ma]ii pe anul în curs este un avan-taj major al acestei versiuni. În schimb,de}i rezultatele oferite de aplicareaCMR au decalaj temporal de 2-3 ani,acestea au avantajul oficializ@rii lanivelul statisticii din ]@rile dereferin]@ }i, totodat@, al recunoa}teriidin partea organismelor interna]io -nale de profil: Eurostat, OMT }i OECD.

ConcluziiCST este un instrument statistic princare se m@soar@ dimensiunea sec-torului turistic exprimat@ prin cel maisugestiv indicator al s@u – ProdusulIntern Brut în Turism. Analiza între-prins@ sub auspiciile organismelorinterna]ionale a ar@tat faptul c@exist@ un interes foarte mare pentruimplementarea CST, 73 ]@ri fiind dejaimplicate în acest proces. Prin compara]ii ale rezultatelorob]inute de diferite ]@ri în domenius-a determinat empiric c@ pe planmondial din punct de vedere strict alcontribu]iei (directe) la PIB, turismulare un aport situat undeva între 2-7&. De asemenea, acelea}i com-para]ii au permis eviden]ierea unorconsidera]ii generale astfel: pondereamai mare la formarea PIB nu estedat@ neap@rat de statutul de ]ar@receptoare de turi}ti, ci }i de impor-tan]a afacerilor derulate în turism din]ara respectiv@, a faptului c@ popu-la]ia c@l@tore}te }i particip@ la tur-ism; contribu]ia direct a turismuluigenereaz@ în general o contribu]ieindirect adi]ional@ de circa 50&.Abordarea CST se realizeaz@ prindou@ versiuni care s-au consacrat lanivel mondial, cea Cadru Meto -dologic Recomandat (CMR-OMT) }icea a WTTC/OE sub forma unei vari-ante simulate a conturilor satelit. Înurma analizei comparative a acestordou@ abord@ri s-a eviden]iat faptul c@

exist@ atât elemente comune cât }idiferen]e semnificative. Astfel, m@su -rarea diferit@ a dimensiunilor eco-nomice ale sectorului turistic princele dou@ versiuni nu este în m@sur@s@ produc@ rezultate comparabile,genereaz@ agregate macroeconomiceutile atât sectorului public cât }icelui privat, în mod uzual sub formacontribu]iei la PIB }i la ocupareafor]ei de munc@. Totu}i nivelul pân@la care abordarea WTTC/OE ajunge,incluzând atât furnizorii industrieiclasice a turismului (contribu]ia indi-rect@) cât mai ales activit@]ile carestimuleaz@/sunt stimulate de turism(ex. contruc]iile – hoteluri, infrastruc-tura, industria produc@toare debunuri folosite de operatorii turisticietc.), risc@, într-o anumit@ m@sur@ s@supraevalueze importan]a economic@a turismului. Folosirea sistemului conturilor satelitîn turism a eviden]iat aceea}i dimen-siune modest@ a turismului dinRomânia exprimat@ cel mai sugestivprin intermediul indicatorului con-tribu]ia (direct@) a turismului la PIBce s-a situat în general în jurul val-orii de 2&, valoare calculat@ prindou@ metodologii diferite. Impactuleconomic al turismului în Româniadeterminat prin intermediul tuturormodelelor de evaluare nu este unulfoarte mare. Prin calculele f@cute s-a demonstrat c@ turismul poate fiinclus în analize macroeconomicecare s@ fie utile atât autorit@]ilorpublice sau mediului academic, cât}i sectorului privat din România.Turismul a fost }i va r@mâne undomeniu de activitate complex cederiv@ din îns@}i situarea sa la con-fluen]a multor altor ramuri (trans-porturi, cultur@, alimenta]ie public@,construc]ii, agricultur@ etc.), de caredepinde atât direct cât }i indirect.

Contul satelit al turismului. Studiu de caz: România (II)

stud. masterand Adina-Maria FLE{ER

3ECONOMIE EUROPEAN~VINERI 25 FEBRUARIE 2011

urmare din pag.1Este, înainte de toate, un semnal, ce-i drept mult a}teptat }i îndelungamânat, c@ liderii europeni au în]elesc@ nu mai au o alt@ alternativ@ lacriza global@ decât construirea me -todic@ a funda]iilor unei dezvolt@rieconomice bazat@ pe competitivitate,inovare tehnologic@ }i integrareaeduca]iei, cercet@rii }tiin]ifice }i infra-structurii. Adic@, un pachet de m@suricare ar urma s@ schimbe radicalbazele economice }i chiar politice alestatelor componente, modalit@]ile încare guvernele interac]ioneaz@ }i î}iprezint@ programele economice }i,implicit, promisiunile.Desigur, chestiunea competitivit@]ii s-a pus de-a lungul timpului, la nivelulstatelor, în mod declarativ }i sector-ial. Dar dac@ se vrea, printr-un mo -ment de cotitur@, ca Uniunea Euro -pean@ s@ fie un actor global solid, artrebui s@ se urm@reasc@ }i înt@rireacompetitivit@]ii la nivelul întregiiComu nit@]i, ceea ce ar duce lacre}terea convergen]ei }i intensifi-carea integr@rii europene. Pentru c@,evident, }ansele Uniunii Europene înansamblu sunt mult mai mari încompeti]ia dur@ cu SUA }i China,decât cele ale Germaniei }i Fran]eica protagoni}ti singulari.Ce ar presupune îns@, concret,adoptarea unui „Pact pentru compet-itivitate” în UE?În primul rând, obligativitatea sta -telor membre de a-}i înscrie în pro-priile constitu]ii imposibilitatea dep@ -}irii unor anumite praguri ale defici-tului bugetar }i datoriei publice.Apoi, aducerea la un numitor comuna legisla]iilor fiscale sau a celorprivind durata timpului de lucru }i avârstei de ie}ire la pensie. Ca s@ numai vorbim de celelalte armoniz@ri,de natur@ politic@, economic@ }isocial@ pe care le va presupune ade -

rarea la euro. Prioritar, o strategiepen tru competitivitate trebuie s@con]in@ propuneri }i solu]ii obligatoriicu privire la modul în care inovarea,cercetarea }i dezvoltarea durabil@ potfi promovate împreun@ în Europa.În acest mod, marja de manevr@ aguvernelor va fi mult mai redus@, iarresponsabilitatea acestora va cre}te.Fiindc@ orice gre}eal@ va antrenariscuri mult mai mari }i sanc]iuni pem@sur@. Se desprinde de aici con-cluzia c@, pe de o parte, se încearc@disciplinarea ]@rilor din flancul sudical Uniunii, mai pu]in performante }idispuse la rigurozitatea vestic@, iarpe de alt@ parte, se vor în@spri con-siderabil condi]iile pentru aderarea laeuro a ]@rilor dinafara acestui spa]iu.Desigur, Pactul pentru competitivitateeste în prezent doar o inten]ie ambi -]ioas@ }i nu o realitate. Pân@ ca els@ devin@ dimensiunea cardinal@ avii toarei guvernan]e economice con-tinentale, va fi nevoie ca institu]iilecomunitare s@ coopereze strâns pen-tru ini]ierea unor m@suri }i politici înfolosul fiec@rui stat membru, s@ de -mon streze tenacitate }i determi na repentru a convinge to]i actorii euro -peni s@ accelereze evolu]ia pe caleacompetitivit@]ii. {i va mai fi nevoie,înainte de toate, de o solidaritatecomunitar@ în cadrul c@reia s@ seanihileze orice tendin]@ centrifug@ }iorice interes individualist.Oricum, ecourile interna]ionale aleaces tui demers revolu]ionar sunt înansamblu pozitive. Pre}edinteleB@n cii Centrale Europene, JeanClaude Trichet, este doar una dinpersonalit@]ile care au subliniatap@sat opor tunitatea unui asemeneadocument: „Îmbun@t@]irile la nivelulguver n@rii economice pe orice com-ponent@ vor avea efecte pozitiveasupra situa]iei generale a celor 27.Îmi doresc ca Parlamentul Europeans@ aib@ o voin ]@ puternic@ de a con-solida guver nan]a. Aceasta se afl@în centrul solu]iilor pentru multedintre problemele noastre”.

{i al]i observatori interna]ionaliauto riza]i cred c@ Pactul propus deGer mania constituie un argumentdecisiv al consolid@rii uniunii eco-nomice }i monetare, o mare provo-care c@reia Europa poate demonstrac@ îi va face fa]@.Cât despre România, opin@m înîncheiere c@ }ansele ei de modern-izare în viitor ]in de seriozitatea cu

care va adera }i se va implica înacest proiect comunitar de anver-gur@. C@ vom fi obliga]i printr-omonitorizare strict@ s@-l punem înaplicare - cu atât mai bine. La urma-urmei, am demonstrat }i în etapapreader@rii la UE, atunci când amfost „pilota]i” printre furcile caudineale acquis-ului comunitar, c@ Româ -nia nu se poate moderniza }i nu

poate performa decât atunci când sesupune f@r@ crâcnire reglement@rilorde la Bruxelles. L@sat@ de capul ei,iese din competi]ie, risipind aiureaenergii }i resurse. Prin urmare,guvernan]a economic@ european@,fie ea }i de origine german@, nupoate decât s@ disciplineze un elevn@r@va} impunându-i în cele dinurm@ binele cu de-a sila.

Guvernan]a european@pentru competitivitate

- o }ans@ laîndemâna României

Emil DAVID

Cl@direa Parlamentului European

EVOLU[II {I INVOLU[II VINERI 25 FEBRUARIE 20114

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag.1Dis cur suri lipsite de str@lucire,înso]ite de valuri de huiduieli. Un vidperfect de istorie, umplut cu fasole}i cârna]i. Sau poate gre}esc: ader-area la marile structuri euro-atlanticetrebuie avut@ în vedere. Dar aici nuvorbim de voin]a unui popor, ci deun climat social-politic care cere noire con figur@ri ale scenei de intereseinterna]ionale. O permanent@ nevoiede schimbare, la nivel micro }i ma -cro planetar, care s@ corespund@ flux-ului economic }i tehnologic actual.Cum s@ mai vorbim de, când în jurulnostru roiesc doar epigoni? Cum s@mai sim]im române}te actul Unirii,când suntem un popor dezbinat }ifle}c@it? Cum s@ mai avem putereas@ fredon@m Imnul, când tr@im doardeziluzii }i e}ecuri? Dragoste cu silanu se poate. Salv@m aparen]e, îngro -pând sentimente, idealuri. Avem eroi(ilu}tri anonimi) care mor de foame,avem copii, femei }i b@trâni con-damna]i la S@r@cie, fraternizând într-un efort disperat de a supra vie]ui.Exist@ deopotriv@ guvernan]i mâr}avi}i tic@lo}i, în afara panteo nului cele -brit@]ilor, dar influen]i în vie ]ile noas-tre, care-}i etaleaz@, cu dezinvoltur@,întreg arsenalul de în}e l@torii patrio-tice, pentru a (ne) construi un prezent,a}a cum }i-l doresc Ei. Neg@mmodul viitor, iar Trecutul nu-i decâto biat@ „fecioa r@”, reclamat@ dintoate p@r]ile, apoi l@sat@ de izbeli}te.De Ziua Principatelor Române, un

bar local – unul normal, f@r@ fi]e, debun@-dispozi]ie într-o sear@ de week-end – organiza o petrecere cubanez@.Da, a]i în]eles bine! {i eu am stat s@citesc de dou@ ori anun]ul! Inte -resant@ manifestare. EUforia (cum neplace, ast@zi, s@ scriem) mioritic@ nuare limite, precum spiritul comercialnu are grani]e geografice, nici m@carsex sau culoare politic@. Cu mic, cu

mare, tineri sau trecu]i de primatinere]e (cea n@valnic@, în care facilucrurile dup@ instinct, nu dupa ra -]iune), s@ ne d@m mân@ cu mân@,într-o memorabil@ hor@ salsa, pestesticle de tequila si trabucuri cuba -neze! Episod umbrit doar de psihozacolectiv@ a unei perioade de restri}te.„Am venit s@ lu@m lumin@!”, vuiausaltimbancii politruci, la onomastica

divei cu nume de ve}nic@ pomenire.Invocau un soare pervers, a c@ruirev@rsare direct din gu}a d@t@toarede speran]e false a unui partid mul-tilateral-dezvoltat produce arsuri ire-mediabile, nu binefaceri. „Cioculmic, c@ noi suntem acum la put-ere!”; de}i nu mai e cazul, îmir@sun@ înc@, în minte, vocea uneialte creaturi contemporane, produs

al aceleia}i tranzi]ii de}arte. Întrecele dou@ formule de adresarepolitic@, Cet@]eanul, turmentat devremuri, cu n@ravuri din ce în cemai pronun]ate, trebuie s@ aleag@:ori mi}ei, ori farisei, cu men]iuneac@ saliva eliber@rii de complexe,proiectat@ contra curentului electoral,d@uneaz@ grav culorii propriului ten. În plin@ epoc@ de deriv@ cultural@, dehaos }i minciuni rostite de la tribunapublic@, de solidarit@]i decupateparc@ dintr-o Carte neagr@ a pseudo-emancip@rii transpartinice, asist@m laboom-ul filozofiei reu}ite a plec@riidin [ar@, prefa]at de spectacolulabject al dispari]iei moralei }i can-grenei sociale. Ni se promit roadeleunor politici de duzin@ }i înghi]imdecizii la întâmplare, luate cu o ma -joritate r@sun@toare. Cât de strâmbse jur@ c@ nu fur@, dar le scap@, zide zi, cioara din gur@! Avem cea mairudimentar@ infrastructur@ din Euro -pa, de te cuprinde jalea când teîntor ci în România, dup@ un periplumai lung sau mai scurt prin lumeacivilizat@. Avem preten]ii care, dinp@cate, nu sunt dublate de stim@na]ional@. Cre}terea economic@ setraduce, în fapt, printr-o descre}terevertiginoas@ a nivelului de trai, lacare asist@m, neputincio}i, prin}i încapsula relu@rii ciclului meschin alacuzelor reciproce. La intervale regulate vot@m R@ul celmai mic, pentru a nu c@dea înp@catul neg@rii democra]iei. Pân@când tot mai întoarcem Roata?

dr. Dan-Alexandru POPESCU

Însemn@ri târzii, diluate la rece

25 februarie 1817: Deschiderea oficial@ a muzeului Na]ional Bruckenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din ]ar@.

Vene]ia “t$rzie” a lui Canaletto

VINERI 25 FEBRUARIE 2011 5

c my b

c my b

c my b

COMER[

c my b

urmare din pag.1Principalele caracteristici tehnice }icomerciale ale supermagazinelorsunt: suprafa]a de vânzare între 400– 2500 mp; construc]ia pe un sin-gur nivel; rota]ia rapid@ a stocurilorde m@rfuri (12 – 24 rota]ii pe an);o cas@ de marcat la 100 mpsuprafa]@ de vânzare; amplasarea, înprincipal, în noile cartiere.Tot în categoria supermarket-urilorintr@ }i hard-discount-ul, care esteun magazin cu autoservire, având unasortiment limitat la produsele debaz@ (mai pu]in de 1.000 de articole),format, aproape în exclusivitate, dinm@rcile distribuitorilor. Magazinle deacest tip sunt Lidl, ED, Aldi etc. Oalt@ variant@ a hard discount-uluieste soft discount-ul (de exemplu,Leader Price, Plus, Profi, PennyMarket), caracterizat printr-un asorti-ment mai mare (1.300-2.000 de arti-cole), care comercializeaz@ m@rci maicunoscute }i apreciate, pre]urile fiindmai ridicate.Discounterii prezint@ din ce în ce maimult interes în cadrul comer]ului mo -dern, cota lor de pia]@ la nivel euro-pean crescând lent, dar sigur, în ulti -mele dou@ decenii (de la 10& în1991, la 16& în 2001 }i 20& în2008. Norvegia }i Germania sunt ]@rilede exemplificat în aceast@ privin]@, dis-counterii de]inând o pondere de aprox-imativ 50&. Procente semnificative seînregistreaz@ }i în ]@ri ca Belgia (39&),Austria (33&), Dane marca (30&),Olanda (19&), Ungaria (18&),Portugalia (17&), Finlanda (16&),Suedia (15&), Polonia (13&), Grecia(12&), Spania (11&), Fran]a (11&). În 1917, Bernard Shulmann a creatîn SUA primul magazin discount deproximitate. Un astfel de magazin s-a dezvoltat din plin în Germania,unde fra]ii Albrecht au creat Aldidup@ cel de-al doilea r@zboi mondial.Conceptul a fost implementat pentrua r@spunde nevoilor de baz@, într-oeconomie de penurie, printr-o c@utaresistematic@ de control al costurilor.Un hard-discounter este un magazincu am@nuntul integral cu autoservire,a c@rui suprafa]@, în general, cuprin -s@ între 300 }i 1000 de m2 cu omedie de 700 m2. El propune unasortiment restrâns cu o majoritatede articole ce reprezint@ m@rci pro-prii, cu produse de uz curent, cu orota]ie mare }i vândute la pre] foartesc@zut. Fiecare articol este rentabil,rata marjei unitare fiind de aproxima-tiv 15&, cu o mic@ compensare întreele. Cheltuielile de structur@ suntreduse la minim: pu]in personal, de -cor neîngrijit, f@r@ serviciu clientel@.Aceste magazine se g@sesc în gen-eral în zone cu pasaj puternic. Hard-discounterii se implantez@ de pre -ferin]@ în cartierele cu popula]iedens@ }i/sau defavorizat@, unde prof-it@ de traficul creat de un hipermar-ket, instalându-se aproape de el.Know how-ul operatorilor hard-dis-count rezult@ din eficacitatea activ-it@]ii în amonte: asortimentul limitatpermite s@ se creasc@ volumele }i seoptimizeaz@ astfel condi]iile decump@rare, logistica, costurile destructur@ }i de gestiune. Suprafa]a medie a lan]urilor cele maiperformante (Aldi, Lidl) este de 700m2. Exist@, de asemenea, }i maga-zine soft-discount, semnificative fiindlan]urile Dia&, Penny, Plus. Estevorba despre magazine de proximi-tate ce propun un asortimentrestrâns dar mai complet decât acela

al unui hard-discount, combinândm@rci de fabricant, m@rci proprii, }ipre]uri de apel. Asortimentul hard-discounterilor esteaproape exclusiv alimentar. Foartepu]in profund, este limitat la pro-dusele de baz@ cu o rota]ie foarteputernic@, }i nu propune decât oreferin]@ pe produs, în general submarc@ proprie. Asortimentul num@r@mai pu]in de 1000 de referin]e, din-tre care cu o puternic@ dominant@ peb@c@nie-b@uturi }i câteva referin]e deproduse proaspete industriale (pro-duse din lapte, congelate). Lan]urilecele mai extreme coboar@ pân@ la500 de referin]e, cu foarte pu]ineproduse proaspete }i f@r@ produsecongelate. Aceast@ ofert@ foarterestrâns@ explic@ numele anglo-saxonal hard-discounterilor: LADS (LowAssortment Discount Stores).Calitatea produselor este variabil@ înfunc]ie de lan]uri: unele nu propundecât produse cu un bun raportpre]-calitate, fiind vânz@tori de pro-duse de baz@, mai degrab@ decâtvânz@tori de produse din gama dejos. Alte lan]uri, pentru a ob]ine tottimpul pre]uri mai sc@zute, accept@ s@fac@ un compromis în ceea ceprive}te calitatea produselor, }i devinvânz@tori de pre]uri de apel. Primaop]iune este invariabil cea mai eficace:liderul mondial al hard-discountului,Aldi, este de notorietate pentru cali-tatea foarte onorabil@ a ofertei sale.A}a cum o indic@ denumirea sa,hard-discountul este în întregimeîndreptat spre c@utarea de pre]urimici. Concentrarea ofertei pe pro-duse cu foarte puternice rota]ii per-mite s@ se ob]in@ condi]ii decump@rare foarte avantajoase princoncentrarea pe câ]iva fabrican]i }icompensarea marjelor sc@zute prinimportan]a volumelor mari. Marjelenu dep@}esc 12&, iar cheltuielile depersonal sunt comprimate la maxi-mum (mai pu]in de 5& în cele maibune lan]uri).Hard-discounterul comport@ 2-3 casesituate la ie}ire }i utilizeaz@ 4-5 per-soane (directorul }i adjunctul }i 2-3casieri/lucr@tori comerciali pe raion).

Magazinele sunt sobre, produselesunt prezentate în cartoanele lor deorigine, pe etajere, f@r@ rafinament,autoservire integral@, f@r@ raioane cuservire tradi]ional@.Introducerea de câteva m@rci cunos-cute de fabrican]i, ad@ugarea unorreferin]e de produse proaspete, seconstituie, la început, într-o cre}terea vânz@rilor. Aceasta nu garanteaz@totu}i viabilitatea conceptului. Maimult, în ciuda a ceea ce se spuneuneori, hard-discounterii nu sunt unmagazin pentru s@raci. Studiiledespre consumatori arat@ c@ dac@familiile cu venituri sc@zute lefrecventeaz@ în mod special, totu}i }imulte familii cu venituri mai mari î}ifac cump@r@turi de stocare cu pro-duse de baz@, completându-le cu altecump@r@turi din supermarketuri }ihipermarketuri.Vom prezenta în continuare o situa]iea pie]ei de retail în România, cu unaccent particular pe re]elele discount.Dincolo de valorile abso lute to]i com-ercian]ii (respectiv furnizorii) ausim]it sc@derea volumului }i avânz@rilor. Astfel, la jum@tatea aces tuian, cea mai mare parte dintre ace}tiaau adoptat m@suri drastice derestructurare }i eficientizare.Actualmente, pia]a bunurilor de largconsum în România prezint@ urm@ -toarele caracteristici: reducerea dras-tic@ a comenzilor c@tre distribuitori;popula]ia î}i reduce cheltuielile cu ali-mente }i se orienteaz@ spre maga-zinele mai apropiate de cas@ pentrua elimina costurile de transport;intensificarea num@rului insolven]elorla nivelul produc@torilor }i distri -buitorilor; vânz@rile continu@ s@ sca -d@; întârzierile la plat@ sunt }i maifrecvente, iar termenele de plat@devin tot mai lungi; comercian]ii seextind doar prin magazine mai mici;în schimb, discounterii î}i continu@expansiunea din ce în ce mai agre-siv; asortimentul este redus }i cre}teprezen]a la raft a m@rcilor propriichiar }i în perioade considerate alt@ -dat@ de vârf (week-end, dup@-amiaz@), iar magazinele func]ioneaz@cu un num@r minim de case des -

chise; prolifereaz@ mai accentuatpia]a neagr@, respectiv contrabanda;este }i o etap@ de cotitur@ pentrupia]a de retail ce începe s@ se con-solideze prin ie}irea juc@torilor ne per -forman]i, prin achizi]ionarea super -marketurilor locale de c@tre lan]urileinterna]ionale sau chiar prinachizi]ionarea competitorilor direc]i.Sc@derea consumului se va face totmai sim]it@ mai ales în mediul urban,având cea mai bun@ acoperire dinpunct de vedere al retailului modern,întrucât popula]ia rural@ este oricumaxat@ pe autoconsum }i nici nu areacces la marile lan]uri de magazine.Deocamdat@, extinderea magazinelorcu cea mai bun@ penetrare – dis-counterii – a ajuns la ni ve lul urban-ului mediu, adic@ în localit@]ile de10.000 – 12.000 de locuitori. Evolu]iaspre rural – dac@ va avea loc – vafi de lung@ durat@. De altfel, studiilerealizate la înce putul acestui an indic@deja faptul c@ a început s@ fie afec-tat chiar }i consumul de acas@.Furnizorii }i comercian]ii se a}teapt@,în noile condi]ii, la o sc@dere supli-mentar@ a vânz@rilor de 15-20 pro-cente. Un alt factor care va influen]anegativ consumul este venirea sezo -nului cald }i a concediilor (sau con-cedierilor) când vânz@rile suntoricum afectate, chiar }i în perioad-ele de cre}tere.Discount-ul nu este specific doar su -permarkeurilor. Acesta cuprinde }iformatul de hipermarket - de talie mic@,medie }i mare, în m@sura în careacesta adopt@ politica de discount.Discount-ul în cadrul hipermarke-turilor este o form@ de vânzare, carese remarc@ prin urm@toarele carac-teristici: pre]uri mici ale întreguluisor timent de marf@; un mod simplude prezentare al m@rfurilor (cutie,palet); costuri generale reduse alemagazinului, ceea ce reprezint@ înprimul rând vânzarea m@rfurilordirect din ambalajul în care suntlivrate (din cutii, de pe pale]i etc);este un mod economic deprezentare al m@rfurilor cu manipu-lare mini m@ }i cu cele mai sc@zutecosturi; rafturile }i întregul aspect al

filialei – func]ionalitatea are prioritateîn fa]a aspectului estetic; produselede marc@ vor fi vândute numai încazul în care diferen]a de pre] esteechilibrat@ de calitate, sau dac@ suntatât de importante încât nu se poaterenun]a la ele; imaginea pre]ului –cel mai avantajos vânz@tor din zon@,regiune; alegerea sortimentului com-petitiv dintr-o gam@ larg@ de pro-duse de acela}i tip, fiecare produsse g@se}te }i la cea mai joas@ cate-gorie de pre], sortiment regional,calitatea produselor autohtone.Peisajul comercial românesc înmaterie de hipermarketuri discounteste reprezentat de: Kaufland, în cat-egoria hipermarketurilor de taliemic@, respectiv de Auchan în catego-ria hipermarketurilor de talie mare.Având în vedere situa]ia economic@actual@, majoritatea speciali}tilor suntde p@rere c@ magazinele de discountbeneficiaz@ de un avantaj fa]@ decelelalte formate de comer]. Studiile}i rapoartele de la institu]iile care seocup@ de astfel de sondaje o certif-ic@. Conform acestor studii, segmen-tul de supermarket a pierdut anultrecut circa 4& din cota de pia]@ înfavoarea hipermarketurilor }i a mag-azinelor de discount. Majoritatea retailerilor au o ofert@ deproduse mult prea mare. Acesta esteun simptom specific unei comunic@rislabe între departamentul de achizi]ii}i abilitatea companiei de a în]elegeconsumatorii în general. La aceastase mai adaug@ }i incapacitatea de acon}tientiza ciclul de via]@ al unuiprodus sau brand. Adesea retaileriiconsider@ c@ un num@r mare debranduri în magazin reprezint@ în sineun argument de vânzare. Pe viitorîns@, retailerii vor gasi mult mai efi-cient s@ comunice cât de multebranduri au eliminat în urma restruc-tur@rii portofoliului, mizând astfel pemesajul unei aten]ii sporite vis-a-visde nevoile clien]ilor. Înt@rirealoialit@]ii clien]ilor se va baza din ceîn ce mai mult pe o demonstra]iecontinu@ c@ retailerii în]elegpreferin]ele }i stilul de via]@ al aces-tora }i c@ pot anticipa schimb@rile.

dr. Lucian BELA{CU

Magazinele de tip discount – formul@ în plin@ expansiune în România

DEZVOLTARE VINERI 25 FEBRUARIE 20116

urmare din pag.1În urm@ cu pu]in timp cu ocazia uneivizite de studiu la UniversitateaKarlstad din Suedia am avut senza]iaunei teleport@ri în viitor.{i vreau s@ m@ refer cu aceast@ocazie doar la o simpl@ deplasare cuautobuzul de la aeroportul Arlanda laStockholm. În ciuda faptului c@ dru-mul dureaza aproximativ 40 deminute standardele sunt cele maiînalte. Dac@ nu ai biletul achizi]ionatanterior de pe Internet sau din aero-port nu po]i pl@tii cash la sofer.Odat@ ajuns la scara autobuzului po]ipl@ti cursa pân@ în ora} doar elec-tronic, cu cardul sau cu ajutorul tele-fonului mobil pe care dup@ ceprime}ti un SMS cu un cod, trebuiear@tat }oferului care îl introduce încomputerul de taxare permi]ând ast-fel accesul în autobuz. Experien]a nu se termin@ aici. Odat@pornit autobuzul fiecare pasager esterugat s@ poarte centura de siguran]@fixat@ la fiecare scaun dup@ care sun-tem anun]a]i c@ avem acces liberwireless la Internet. În autobuz! Fie -care loc era prev@zut cu o mic@ m@ -su]@ rabatabil@ pentru laptop }iobserv totodat@ lâng@ fiecare scaun,priz@ de curent (220V), pentru înc@r -c@torul laptopului sau telefonului m o -bil. Internetul are vitez@ maxim@, iarconfortul este unul demn de o curs@aerian@ la business class astfel încâtnumai în autobuz nu te sim]i a fi.Experien]a se repet@ }i la drumul deîntoarcere, aproape c@ te obi}nuie}ticu aceast@ stare de bine }i începe s@]i se par@ c@ nu este viitorul ci doarîn prezent, este totu}i mileniul trei.Odat@ ajuns în Romania nu estenevoie de mult timp s@ te sim]iînapoi... nu doar în spa]iu geograficci din p@cate }i în cel temporal.Întâlnirea cu profesorii acestei univer-sit@]i a fost una nea}teptat de cald@}i spun aceasta pentru c@ am fostextraordinar de pl@cut surprins, recu -noscut@ fiind „r@ceala” ]@rilor nordice.Dar o s@ continu@m cu o alt@ ocaziepoate jurnalul acestei c@l@torii. Voiprezenta în cele ce urmeaz@ rezultat-ul câtorva studii despre care s-af@cut vorbire în cadrul acestor întâl-niri, }i sper ca aceste rânduri s@ seconstituie în motive suficiente pentruîntreprinz@tori în adoptarea de noitehnologii, în încurajarea unuia dintrecei mai importan]i neofactori care pots@ gr@beasc@ rel}ansarea economic@}i anume progresul tehnico-}tiin]ific.Un studiu recent prezentat de renu-mitul centru Juniper Research esti -meaz@ c@ mai mult de 1 din 10abona]i de telefonie mobil@ vor aveafie un bilet livrat pe telefonul lormobil sau vor achizi]iona }i pl@ti unbilet cu telefonul pân@ în 2014.Aceas ta reprezint@ o cre}tere deaproape cinci ori în urm@torii ani. Se constatat@ c@ serviciile se dezvolt@mai rapid în sectorul transporturilor,cu ocazia introducerii pl@]ilor prinSMS, cod de bare }i, tot mai mult,„app”-uri (aplica]ii) ale telefoanelormobile, de c@tre societ@]ile de trans-port feroviar, de metrou }i a compani-ilor aeriene. Din p@cate acest sistem

va întârziat s@ apar@ în regiunile încurs de dezvoltare, iar aceasta nu vaface decât s@-i întârzie }i mai mult.Poten]ialul biletelor pe telefonul mobilpentru calea ferat@, metrou }i autobuzeste demonstrat cei care au adoptat-o mai devreme, cum ar fi Scan -dinavia, Japonia }i Austria. Impulsulglobal este dat }i de cre}tere rapid@a num@rului de companii aeriene careofer@ nu numai bilete de îmbarcarepe telefonul mobil, precum }i rezer-vare de bilete }i plat@ prin telefonulmobil. Dincolo de transport, biletulpe telefonul mobil este v@zut îneconomiile dezvoltate deja ca undeschiz@tor de drumuri }i pentru ogam@ larg@ de jocuri sportive }i dedivertisment, concerte }i filme. Este demonstrat faptul c@ c@ furni-zorii de ticketing, exploateaz@ aceste„app”-uri pentru a prezenta oferteatractive, inovatoare - nu doar de petelefoanele inteligente. Una dintrecheile de acceptarea pe scar@ larg@va fi u}urin]a utiliz@rii echipamentuluiachizi]ionat }i pre-instalat. Un exem-plu este Telecom Italia prin noile car-duri SIM pentru 2010. Trebuie reliefat@ în special pentru ceidin industria tiketingului o alt@ pre-viziune ce estimeaz@ c@ peste 400 demilioane de abona]i de telefonie mo -bil@ din întreaga lume vor folosi tele-foanele mobile pentru ticketing pân@în 2014. Cu toate acestea, studiul aconcluzionat c@ experimentele }i ser-viciile beta }i cele pilot nu sunt puseîn aplicare deplin@ în serviciile devânzare de bilete pe mobil destul derepede, ele având de a}teptat pentrumai multe motive, inclusiv probleme

de lips@ a infrastructurii, de cititoarede coduri de bare speciale, etc.Cel mai probabil sectorul ce va con-duce }i în viitor este cel al trans-portului, urmat de divertisment, }ievenimente sportive. Extremul Orient}i regiunea China este lider de pia]@în acest domeniu, iar aceasta estedeterminat@ de adoptarea acestui sis-tem în Japonia, în special în r ândulc@l@torilor pe calea ferat@. În plus,companiile aeriene au inceput s@ofere cump@rarea biletului prin tele-fonie mobil@ }i chiar }i posibilitateaefectu@rii check-in-ului pe aceste tele-foane. În afara segmentului de trans-port, exist@ }i o serie de domenii cear trebui urm@rite cu aten]ie, cum arfi lan]urile de cinema din India, carecump@r@ 37& din toate bilete la filmvândute în toat@ lumea. În plus, unnum@r de echipe de fotbal ce auînceput s@ ofere op]iuni mobile pen-tru achizi]ionarea de bilete }i delivrare a lor; cu toate acestea, înmulte locuri este nevoie de înc@ unbilet tip@rit pentru a ob]ine accesul. Toate aceste date }i trenduri ar tre-bui s@ fie un semnal pentru între-prinz@tori dar }i pentru operatorii detelefonie mobil@ care pot maximizaposibilitatea lor de pe aceast@ pia]@.Un num@r de factori cheie ar trebuis@ stârneasc@ interesul, cum ar ficost de economisire }i de impactredus asupra mediului. Iat@ trecute în revist@ cele mai impor-tante companii care aplic@ cu succesaceast@ tehnologie }i care, cel maiprobabil, vor impune trendul în aceas-t@ pia]@: Stockholm SL,Trenitalia, Ame -rican Airlines, Telecom Italia, Chi na

Southern Airlines, Everton FootballClub, Fandango, FeliCa Net works,GSM Association, Heathrow Express,Helsinki City Transport, Hexaware,Innovision, Kingfisher Air lines , Luft -hansa, Malaysian Airlines, Movincom,Neomedia, Nokia, C@ile Ferate aus-triece ÖBB, Plusdial, Qatar Airlines,Red Bull Salzburg, Safa ri com, ExpoShanghai, SJ Suedia (feroviar),Tickets.com, Trinity Mobile, etc.Un alt studiu emis la începutul aces-tui an de data aceasta de c@treUniversity of Wisconsin-Madison nespune c@ num@rul telefoanelor„de}tepte” (smartphone-uri) estea}teptat s@ dep@}easc@ 170 de mil-ioane la nivel global pân@ în anul2015. Poate }i mai interesant@ estedinamica a}teptat@ a pre]urilor aces-tor telefoane. Pre]urile celor mai sim-ple telefoane „de}tepte” va coborî dela 150 dolari în 2010 la 60 dolari în2015, datorit@ concuren]ei }i disponi-bilit@]ii de a ob]ine procesoare lacosturi mai mici. Toate acestea încu-rajeaz@ expansiunea comer]ului prinintermediul mobilelor }i ofer@ unavantaj celor care pariaz@ pe ea. Dispozitive, cum ar fi Boston Orange}i Vodafone 945, fabricat în confor-mitate cu acordurile „O.E.M.” defurnizorii de telefoane cum ar fiHuawei, permite telefoanelor de}tepteconectivitate App Store }i un sistemde operare Android, ce va fi oferitabona]ilor f@r@ pre]uri ridicate, deobicei, asociate cu „smartphone”-ul. Vânz@torii din China }i India, care aucomercializat de exemplu telefonulMicroMAX sunt de a}teptat s@ com-ercializeze telefoane „de}tepte” ce au

la baz@ tehnologie Android, la pre]uricompetitive pentru pie]ele locale înviitorul apropiat. Strategia pe pie]eleîn curs de dezvoltare devine impor-tant@ pentru a reduce schimbareaoperatorului }i pentru a fideliza clien-tul fa]@ de marca telefonului Bariere la intrarea pe o astfel depia]@ coboar@ jos, permi]ând accesul}i actorilor locali în pie]e în dez-voltare, precum India }i China.Se poate observa deja c@ jucatorilocali precum ZTE }i Huawei încearc@acum s@ extind@ aria geografic@chiar }i în SUA }i mai departe. Astfelde juc@tori, cu toate acestea, nu austrategii sofisticate ca cele ale pro-duc@torilor veterani precum Nokia.Printre previziunile pentru anul acestape pia]a comunica]iilor mobile }i wire-less se num@r@ }i „augmented reality”termen care îmi place s@-l traduc prinrealitate îmbog@]it@, o relitate sur-prins@ pe telefoanele inteligente }iimbog@]it@ cu informa]ii ce pot fi utilepentru utilizatorul acestui serviciu.Realitatea îmbun@t@]it@ se presupunec@ a fost inventat în 1990 de c@treThomas Caudell, angajat al companieiBoeing. Realitatea îmbog@]it@ folosit@pe scar@ larg@ pentru orientare }ic@utare de obiective într-un spa]iugeografic atrage din ce în ce maimult aten]ia comnercian]ilor.Realitatea îmbog@]it@ este un termenfolosit pentru vizionarea în direct sauînregistrat al unui spa]iu fizic dinlumea real@ ale c@rui elemente suntpoten]ate, imbog@]ite cu informa]ii,inputuri senzoriale generate de com-puter, cum ar fi sunet sau grafic@.

continuare ^n pag. 7

Neofactorii de produc]ie, relansare

dr. Razvan Sorin {ERBU Vedere din Stockholm

DEZVOLTAREVINERI 25 FEBRUARIE 2011 7

Mai mult, îns@}i ideea sindicalismu-lui este atacat@ vehement, iar toatereac]iile de acum ale liderilor sindi-cali mai mari sau mai mici nu suntîn acest moment altceva decât reac]iiinstinctive de ap@rare }i mai pu]inargumente solide împotriva regle-ment@rilor ca atare.Dialogul este necesar îns@, indiferentde condi]iile în care s-a ajuns, }ipentru simplul fapt c@ exist@ virtu]iclare ale sindicaliz@rii (a}a cumexist@, desigur, }i defecte. Primeleîns@ predomin@). {i simpla evocare aspectaculoaselor cre}teri economicepostbelice din Irlanda (cu 8 proto-coale na]ionale de evolu]ii salarialenegociate cu sindicatele care aumen]inut competitivitatea local@ în 20de ani) sau Germania (cu implicareasindicatelor în sistemul deciziilorstrategice corporatiste) arat@ c@aceasta este inevitabil calea de urmatîntr-o economie modern@. Pentruaceasta, sindicatele trebuie s@primeasc@ dovezi c@ nu se dore}teeliminarea lor }i nici nu sunt utilizatetehnici devia]ioniste pentru a-i for]ape liderii sindicali s@ acceptenegocierile pe Cod. Condamn@rile,c@utarea averilor, apari]ia unor con-tracandida]i surpriz@, atât pentrusindicali}ti, cât }i printre patronate,au subminat discu]ia pe fond.Desigur, reprezentativitatea lor este oproblem@. Mai ales în mi}careapatronal@ reprezentativitatea a ajunspur formal@. Dar sunt guvernan]ii

mai reprezentativi în acest momentpentru societatea româneasc@?Indicii de încredere sunt la nivelurinegative record, neîncrederea - mer-itat@ sau nu, e o alt@ chestiune -este o problem@ real@ (poate chiarproblema) din cauza c@reia nu sepoate negocia, a}a c@, deocamdat@,}i guvernul, }i patronatele, }i sindi-catele trebuie s@ accepte situa]ianereprezentativ@ / reprezentativ@ careeste }i s@ se concentreze pe prag-matism. Asta dac@ pot trece deinteresul personal.Liderii confedera]iilor patronale }i sin -

dicale î}i simt pozi]iile alterate în cazulnoului Cod, care diminueaz@ seriosrolul confedera]iilor. De vreme ce con-tractul colectiv na]ional }i cel deramur@ î}i pierd din importan]@ (pebun@ dreptate, ]inând cont de situa]iileextrem de variate între ramuri eco-nomice }i unit@]i economice), ce rolmai au confedera]iile, altul decât unulreprezentativ? Dac@ la nivel de ramur@mai este o justificare, la nivel na]ionalnu, }i dintr-o dat@ lideri istorici aisindicatelor care nu au f@cut altcevade ani buni, ca Bogdan Hossu,Dumitru Costin, Marius Petcu, sau ai

patronatelor, ca Cezar Corâci, î}i v@dmunca inutil@ }i sunt efectiv sco}i pelinie moart@, în ciuda unei competen]ede net@g@duit a unora dintre ei înacest domeniu. Guvernul, ca ini]iatoral proiectului, trebuie s@ conving@ c@nu are inten]ii ascunse, ci doar vreas@ îmbun@t@]easc@ o legisla]ie înacord cu câteva dintre cerin]ele cele-bre de-a lungul vremii, pe care le-ausus]inut grup@ri la fel de reprezenta-tive de interese de afaceri române(AOAR), dar mai ales str@ine(Amcham, FIC). Aceast@ disjunc]iepar]ial@ dintre patronate româ -

ne}ti/patronate str@ine este o alt@linie de lupt@ pentru acela}i Cod.Dar s@ revenim la pragmatism. Dis -cu]ia mai pu]in personalizat@ ar ar@tac@ situa]ia de fapt impune, de exem-plu, contracte pe durat@ determinat@de pân@ la 36 de luni. Sunt pro-grame europene pe aceast@ durat@,ce sens are un angajament pe durat@nedeterminat@, dac@ banii se termin@pentru pozi]ia repectiv@ atunci?Prelungirea perioadei de prob@ ]inede aceea}i abordare.Deprinderile se cap@t@ greu, iar risculangajatului nepotrivit este acumasumat doar de angajator. Dac@ sep@streaz@ constrângeri legate dedisponibiliz@ri, atunci confirmarea unuiangajat trebuie s@ fie un processerios, nu câteva zile de aten]iesporit@. Apoi, dreptul de preemp]iunepentru angaja]ii disponibiliza]i dup@ oconcediere colectiv@: crede cineva c@un angajator nu ar face acest lucrudac@ ar fi fost mul]umit de ei? {idac@ nu a fost - }i evident i-adisponibilizat pe cei mai slabi angaja]i,nu pe cei mai buni -, de ce s@ fieobligat s@-i reangajeze tot pe ei, cândde abia a dep@}it o perioad@ dificil@?S@ reintre în criz@? O mare parte aschimb@rilor Codului Muncii sunt deaceast@ natur@ }i ele merit@ asumate.Chiar dac@ problema de fond a pie]eimuncii din România nu o mai abor-deaz@ nimeni - costul for]ei de munc@–, pentru c@ sindicatele }i unelepatronate judec@ în func]ie de intere-sul liderilor, iar guvernul nu benefici-az@ de nici o urm@ de încredere.

Codul Muncii }i performan]aDan SUCIU

o posibil@ solu]ie pentru economic@Este legat de un concept mai gener-al numit realitate mediat@, în care ovedere a realit@]ii este modificat@(eventual chiar }i diminuat@, maidegrab@ decât îmbog@]it@ de c@tre uncalculator. Ca urmare, tehnologiafunc]ioneaz@ prin imbun@t@]irea per-cep]iei actuale a realit@]ii. Prin con-trast, realitatea virtual@ înlocuie}telumea real@, cu una simulat@.Aceast@ imbun@t@]ire se aplic@ deobicei în timp real }i, în contextsemantic cu elemente de mediu, cumar fi scoruri sportive la TV în timpulunui meci. Cu ajutorul tehnologieiavansate de îmbun@t@]ire a realit@]ii(cum ar fi ad@ugarea de informa]iipeste imagine sau recunoa}tereaobiectului) informa]iile despre lumeareal@ din jurul utilizatorului devin dig-ital interactive }i manevrabile.Informa]ii artificiale despre mediulînconjur@tor }i obiectele sale pot fisuprapuse pe lumea real@. Cercet@torii exploreaz@ aplicarea deimagini generate de calculator, înimaginile video în direct ca o modali-tate de a îmbun@t@]i percep]ia lumiireale. Tehnologia de îmbun@t@]ire arealit@]ii poate con]ine un ecran pentruafi}area imaginilor virtuale în scopul

vizualiz@rii, }i construirii de medii con-trolate care con]in senzori }i actori. Unul dintre pionierii acestei tehnologiila noi în ]ar@ este Banca Millennium,care a lansat o aplica]ie care poate fiînc@rcat@ pe „iPhone” sau pe „smart-phone”-urile cu sistem de operareAndroid }i care indic@ în timp real, ori-unde te-ai afla, în ce direc]ie }i la cedistan]@ se afl@ sucursale ale b@ncii. Aplica]ia ”Millennium Bank -Viata neinspira” este de tip realitateîmbun@t@]it@. Pentru a o folosi, tre-buie sa descarcati mai întâi aplicatiaLayar Reality Browser – AugmentedReality Software (App Store sauMarket pentru Android), apoi searchcu „Millennium Bank” si desc@rcare.Spre deosebire de prostul obicei pecare îl au b@ncile de a taxa orice ser-viciu, chiar dac@ acesta vine în asprijinul activit@]ii bancare, acestaeste un serviciu gratuit. Se seteaz@ distan]a pe care vrei s@cau]i o sucursala Millennium Bank,apoi telefonul se poate roti în oricedirec]ie, pentru a se identifica filialelecele mai apropiate }i cele mai con-venabile. Recent banca a lansat siaplicatia „Millennium Bank in drumultau” pentru computer, bazata peGoogle Maps, care se stabilestetraseul optim de deplasare între dou@

puncte }i afi}eaz@ sucursalele banciiîntâlnite în drum. Acest exemplu nueste singular un altul poate fi g@sitla adresa http://www.topgear.ro/ar/ -bmw }i lista r@mâne deschis@.Având în vedere poten]ialul acestui

serviciu de a afi}a produse sauloca]ii cu marca, sau campania deinformare specific@, înc@ de lasfâr}itul lui 2010 o serie de impor-tan]i comercian]i cu am@nuntul }im@rci de prestigiu (inclusiv eBay, H

&M, Carlsberg, etc.) au utilizat acestserviciu oferind consumatorilor ele-mente de îmbog@]ire a realit@]ii. Sper@m ca toate aceste argumente s@încurajeze întreprinz@torii în a accesacât mai mult neofactorii de produc]ie.

dr. Razvan Sorin {ERBU

ART~ ECONOMIE VINERI 25 FEBRUARIE 20118

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de

redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Majoritatea românilor care auemigrat în Statele Unite ale Americiiau f@cut-o din ra]iuni economice,crezând }i sperând c@ se vorîmbog@]i rapid }i u}or. O parte, multmai mic@, scriitori, arti}ti, oameni de}tiin]@, intelectuali în general, auum@rit alte interese decât cele mate-riale, în special dorind s@ se realizezeprofesional, s@ participe la mareleschimb de valori culturale mondiale,lucru care, din diferite motive, înRomânia nu l-au putut realiza.

Un exemplu, care ilustreaz@ celeafirmate mai sus, este evolu]ia ro -mânului Florentin Smarandache ma te -matician }i scriitor, stabilit în U.S.A.în 1990. Odiseea ajungerii sale înAmerica, poate face obiectul unuiroman incitant, plin de momente pal-pitante }i de suspans.

Ea a început în 1986 când i s-arefuzat viza ie}irii din ]ar@ pentru aparticipa la Congresul Interna]ional alMatematicienilor ce avea loc la Ber -keley University of California. Ca pro -test face greva foamei. Reu}e}te s@publice o scrisoare de protest înNotice of The American MathematicalSociety, prin care deplânge soartaoamenilor de }tiin]@ din România so -cialist@, }i solicit@ libertate de circula]iea cet@]enilor români. Devine un cazaparte, pentru autorit@]ile comuniste,când se intereseaz@ de soarta sa dr.Olof G. Tandberg secretarul Academieide {tiin]e din Stockholm.

O prim@ m@sur@ coercitiv@ carese ia înpotriva sa este c@ nu i seacord@ de c@tre Inspectoratul {colarDolj, post în înv@]@mânt. Timp de 2ani supravie]uie}te din medita]ii. În

1988 ob]ine o viz@ turistic@ în Bul -ga ria de unde trece în Turcia, undesolicit@ azil politic. Între 1988 }i1989 este azilant politic în lag@reledin Instanbul }i Constantinopol.

În 1990 ajunge în U.S.A. undetimp de 5 ani lucreaz@ ca inginer desoftware la Corpora]ia Honeywell dinPhoenix Arizona, firm@ specializat@ încalculatoare. În 1995 î}i începe carierauniversitar@, parcurgând toate trep teleierahiei înv@]@mântului superior ameri-can. Din 2008 este profesor uni -versitar, }ef de departament la Uni -versitatea din New Mexico (Gallup)

Traseul ascendent al dublei salecariere s-a putut realiza datorit@, înprimul rând, calit@]ilor lui volitive,intelectuale, pentru faptul c@ a pusîn prim plan profesia, via]a sa spiri-tual@. Realiz@rile lui excep]ionale îndomeniul stiin]elor matematice, pen-tru care a fost distins cu diferitepremii }i titluri }tiin]ifice, nu consti-tuie obiectul acestor însemn@ri.

În paralel cu activitatea }tiin]ific@,s-a dedicat celei de a doua pasiuni:

Literatura. A ini]iat }i fundamentat pebaze }tiin]ifice, mi}carea paradoxist@ înliteratur@ }i art@. P@trunderea paradox-ismului în literatura român@ cunoa}tedou@ etape. Prima, prin anii 60, ai c@reiprotagoni}ti au fost Nicolae Labi},Nichita St@nescu }i Marin Sorescu,culminând cu „Marea explozie liric@”,curent literar, f@r@ un manifest scris,declarat ca reac]ie la paradoxurilesociale din România proletcultist@.

A doua ini]iat@ în anii 80, de poe-tul matemetician Florentin Smaran -dache, o avangard@ ce a cuprinsmapa mondul ca un protest împotrivatotalitarismului comunist. Amândou@au devenit deja istorie. Cea de a doua,de la debutul s@u a fost simpatizat@ deesteticieni de talia lui Titu Popescu,sau Constantin M. Popa, de istorici lit-erari ca Eugen Simion, Dumitru Ichim,Geo Vasile, Radu Enescu, MirceaBrenciu, Ion Rotaru, Radu B@rbulescu,Florin Vasiliu, Ion Soare, }i al]ii, cares-au prins într-o „hor@” a semnifi-ca]iilor pe care le vi zeaz@ paradoxis-mul, ca form@ special@ ce

„omologheaz@ disponibili t@ ]ile megal-ingvistice ale comunic@rii.”

Cu toat@ anvergura sa, paradoxis-mul ca miscare artistic@, la noi înRomânia nu a p@truns decât în medi-ile culturale }i artistice avangardiste.Marele public consumator de liter-atur@, tineretul, printr-o neglijen]@ deneconceput a gândirii editoriale peplan na]ional, au fost v@duvi]i, în ceipeste 25 de ani de existen]@ ami}c@rii paradoxiste, de receptareacelor mai importante produc]ii alecreatorilor din acest domeniu.

În viziunea lui Titu Popescu, con-ceptul paradoxismului, pe care l-aexpus magistral în studiul de dimen-siuni relativ mici, dar extrem deînc@rcat în sensuri }i delimit@risemantice intitulat ,,Estetica pradoxis-mului” este investirea paradoxului cuînc@rc@turi estetice.

În]elegerea paradoxismului estedirect legat@ de cunoa}terea mani-fest@rii paradoxului, una dintre celemai vechi construc]ii filozofice, demon -strat@ de logic@, }i este un mecanism

de ,,excep]ie în gândire ” un ra]io na -ment contradictoriu, un sofism.

Domeniul cel mai deschis mani-fest@rilor paradoxului a fost }i este lit-eratura. În cultura noastr@, poetul,istoricul literar, moralistul, stilisticianul,comparatistul, profesorul Tudor Vianu,în toate domeniile artei }i stin]elorumaniste pe care le-a abordat, printrenumeroasele probleme de esen]@ alestilului în literatur@, demonstra para-doxul metaforei poetice. Pentru TituPopescu paradoxul este „rezolvareaaparent@ a unei situa]ii enigmatice,agentul emo ]ional fiind neprev@zutul,nea}teptatul, (care generaz@ o neli-ni}te, o nou@ tensiune), el este simul-tan, concluzia }i provocarea constândîntr-o concomiten]@ a contrariilor”.

Eugen Simion remarc@ o multitu-dine de texte literare care „au înfloritîn preajma marilor enigme ale lo gicii”.Pentru acestea, într-un eseu desprecartea „Paradoxul “a matematicianuluisemiotician Solomon Marcus ap@rut@la editura Albatros în 1984, subliniaz@mai multe aspecte importante.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Totul este posibil, imposibilul de asemenea.(I)

Universitatea “Goddard Hall” - New Mexico

Vestitori de prim@var@. “P@s@ri colorate” realizat ^n pastel pe carton - Mihaela Popa