SISTEMUL CIRCULATOR - histology.ro · sistemul vascular 2018 3 SISTEMUL CIRCULATOR este format din:...

sistemul vascular 2018

1

SISTEMUL CIRCULATOR ȚESUTURI COMPONENTE ALE SISTEMULUI CIRCULATOR:

1. EPITELIAL - epitelii simple pavimentoase: endoteliu și mezoteliu (epi-/pericard) 2. MUSCULAR - mușchi striat cardiac (cardiomiocite contractile, cardiomiocite excito-conductoare )

și mușchi neted vascular 3. CONJUNCTIV – țesut conjunctiv lax și dens 4. NERVOS - terminații nervoase și ganglioni nervoși

ENDOTELIU - epiteliu simplu pavimentos format din celule endoteliale pe o membrană bazală - epiteliul care căptușește vasele sangvine şi limfatice. CELULELE ENDOTELIALE PREZINTĂ HETEROGENICITATE FUNCȚIONALĂ ȘI SPECIFICITATE TISULARĂ.

CELULA ENDOTELIALĂ:

- celulă poligonală ~30/10 µm - axul lung in lungul vasului - nucleu central, alungit - citoplasma - puţine organite

microfilamente (contracţie), filamente intermediare (vimentină)

RER, REN aparat Golgi (sinteză constitutivă și stimulată) mitocondrii corpi Weibel-Palade (vezicule electrono-dense care conțin structuri microtubulare) ce

conțin: factor von Willebrand, P-selectină, interleukină-8, endotheline, angiopoietină-2, etc (sunt secretate sub acțiunea unui stimul)

- membrana prezintă numeroase caveole/ vezicule de pinocitoză (implicate în transport transcelular – endocitoză independentă de clatrină)

- celulele endoteliale sunt interconectate prin complexe joncționale intercelulare (strânse – zonula ocludens, de adeziune și gap) și au joncțiuni cu matricea extracelulară (adeziuni focale)

- un nr. variabil de celule endoteliale bordează lumenul vasului (funcție de diametrul acestuia) - celulele endoteliale au rata de reînnoire lentă 0,1-1% /zi (6-12 luni)

FUNCȚII ALE ENDOTELIULUI: BARIERĂ CU PERMEABILITATE SELECTIVĂ cu variații teritoriale, tisulare - permeabilitate (transcelulară și paracelulară) - sunt interconectate prin complexe joncționale cu compoziție moleculară specific tisulară (CE din

capilarele SNC sunt diferite de CE din capilarele din glomerulul renal sau din ficat) - prezintă vezicule de pinocitoză si caveole

Schimburile de gaze și nutrienți au loc în principal la nivelul celor mai mici vase – capilarele sanguine care realizează rețele. Distanţa medie a unei celule de un capilar este de 20 – 40µm (excepție: tendon, os, aponevroză, 1/2 internă a mediei vaselor mari). Funcţia de barieră selectivă a endoteliului implică schimburi bidirecționale și este activă doar în capilarele de tip continuu sau fenestrat cu diafragme: - O2, CO2 – difuzează liber - H2O, electroliţi, molecule mici < 2nm – prin joncţiuni intercelulare (transport paracelular) - glucoza – transportată activ prin plasmalemă (transport transcelular) - Molecule < 10 nm pot trece prin diafragmele fenestrelor - Molecule mari > 10 nm – prin vezicule plasmalemale, canale transcelulare


2

Stratigrafia generală a barierei sânge-ţesuturi și caracteristici ce influențează selectivitatea barierei sânge-țesuturi: o CELULA ENDOTELIALĂ

• glicocalix bogat pe fața luminală a celulei (încărcare negativă) • vezicule plasmalemale ce pot forma canale transcelulare (endocitoză mediată sau nu de

receptori prin vezicule acoperite de clatrină sau vezicule de pinocitoză) • fenestraţii cu diafragme (suprafaţa celulelor endoteliale încărcată negativ mai intens la

nivelul diafragmelor) • joncţiunile intercelulare strânse ( zonula occludens)- permit pasajul moleculelor mai mici

de 10 KDa o MEMBRANA BAZALĂ – grosime variabilă (obișnuit 50-100 nm; exceptional 250 nm MB

glomerulară) o PERICITELE

Factori care influențează schimburile la nivelul barierei sânge-țesuturi: Presiunea hidrostatică, oncotică, gradientul de concentraţie Caracteristicile celulei endoteliale din teritoriul tisular Mărimea / încărcarea electrică a moleculelor

BARIERĂ NETROMBOGENĂ – secretă constitutiv factori anticoagulanți (trombomodulină) și antitrombogeni (prostaciclina PGI2, activatorul tisular al plasminogenului - PAI) REGLEAZĂ FLUXUL SANGUIN ȘI REZISTENȚA VASCULARĂ (arteriole și metaarteriole), secretă substanțe vasoconstrictoare (endoteline, ACE – enzima de conversie a angiotensinei, prostaglandine I2 și H2, tromboxan A2) și vasodilatatoare (prostacicline, NO). Endotelinele acționează paracrin și autocrin având receptori pe celulele endoteliale și celulele musculare netede vasculare. Endotelina 1 este cel mai potent vasoconstrictor natural (ETA este receptorul pe celula musculară netedă vasculară). Oxidul nitric (NO) – factorul de relaxare derivat din endotelii - gaz cu acțiune rapidă (T½ secunde) sintetizat continuu de sintetaza endotelială a oxidului nitric (eNOS)

distensia endoteliului produce NO → relaxare CMN vasculare → scăderea rezistenței vasculare inhibă adeziunea monocitelor efect antiproliferativ și antiapoptotic

REGLEAZĂ ȘI MODULEAZĂ RĂSPUNSUL IMUN - pot fi activate de citokine (prot. mici 5-20KDa) și exprimă molecule de adeziune care permit atașarea

leucocitelor - secretă interleukine (IL-1, IL-6, IL-8)

ACTIVITATE METABOLICĂ - participă la conversia angiotensinei I în angiotesină II (sistemul renină-angitensină) pentru controlul

TA - inactivează sau produc conversia în forma inactivă a unor compuși din circulație (norepinefrină,

trombină, PGs, bradikinină, serotonină) - modificarea lipoproteinelor (LDL, VLDL) prin eliberarea unor radicali liberi ce produc oxidarea

acestora (CE au receptori pentru LDL și lipaze) SINTEZĂ DE HORMONI - factori de creștere (CSFs, GM-CSF, G-/M-CSF, FGF, PDGF) - factori inhibitori ai creșterii (heparina, TGF-)

SINTETIZEAZĂ MEMBRANA BAZALĂ și PROTEINE DE MATRICE EXTRACELULARĂ


3

SISTEMUL CIRCULATOR este format din: - SISTEMUL CARDIOVASCULAR

CORD – organ cavitar – pompă musculară care asigură curgerea sângelui într-un flux unidirecțional

SISTEMUL VASCULAR SANGUIN - sistem închis de organe tubulare prin care circulă continuu sângele pompat de inimă

- SISTEMUL VASCULAR LIMFATIC CORDUL PREZINTĂ: - schelet fibros - țesut conjunctiv dens semiordonat

ͼ INELE FIBROASE - în jurul arterelor (aorta și trunchiul pulmonar) și orificiilor atrioventriculare - oferă suport valvelor ͼ TRIGOANE FIBROASE (între atrii și ventricule) ͼ SEPTURI MEMBRANOASE interatrial și interventricular (conține un segment scurt al fasciculului His)

- mușchi cardiac (vezi cursul de țesutul muscular striat cardiac) - sistem de conducere (vezi cursul de țesutul muscular striat cardiac) VALVE CARDIACE - parte spongioasă – țesut conjunctiv lax areolar (f. elastice, colagen și GAG ) - parte fibroasă – țesut conjunctiv dens semiordonat, extensie a inelului fibros - parte ventriculară – țesut conjunctiv dens (numeroase f. elastice și de colagen), poate conține CMN

și capilare în bază

STRATIGRAFIA PERETELUI CARDIAC: ENDOCARD

țesut epitelial pavimentos o endoteliu o țesut conjunctiv subendotelial

strat musculoelastic o celule musculare netede (CMN) o țesut conjunctiv elastic

strat subendocardic o țesut conjunctiv fără CMN o se continuă în miocard o conține sist. conducere

MIOCARD (vezi cursul de țesutul muscular striat cardiac) EPICARD

epiteliu scuamos simplu – mezoteliu - foița viscerală a pericardului țesut conjunctiv lax cu vase și nervi țesut adipos

PERICARD seros - epiteliu scuamos simplu – mezoteliu

o foița viscerală (epicardul) o foița parietală o spațiul pericardic (15 -50 ml fluid pericardic)

fibros - țesut conjunctiv dens și țesut adipos


4

SISTEM VASCULAR - SISTEM ÎNCHIS DE ORGANE TUBULARE PRIN CARE CIRCULĂ CONTINUU SÂNGELE POMPAT DE INIMĂ Clasificarea morfofuncțională a vaselor în vase de:

- CONDUCERE – artere elastice - DISTRIBUȚIE – artere musculare - REGLARE A PRESIUNII SANGUINE – arteriole și metaarteriole - SCHIMBURI – capilare și venule postcapilare - ÎNTOARCERE – venule și vene

VASE – ORGANIZARE GENERALĂ Tipuri de țesuturi prezente în vase:

Epiteliu vascular - ENDOTELIU - epiteliu specializat – barieră semipermeabilă între sânge și fluidul interstițial, prezintă

heterogenicitate teritorială - celule endoteliale scuamoase, poligonale, elongate pe direcția de curgere a sângelui - membrană bazală

Țesut muscular - CELULE MUSCULARE NETEDE - preponderente în medie sunt aranjate în straturi concentrice, formând staturi cu traiect

spiralat în jurul vaselor mari, medii și mici - lipsesc la nivelul capilarelor și venulelor postcapilare - sunt conectate prin joncțiuni gap în arteriole și arterele mici (reglează presiunea de curgere

prin vasoconstricție/vasodilatație) ȚESUT CONJUNCTIV - fibre de colagen de tip I, III (intimă / medie / adventice) - fibre de elastină (formează lamele paralele elastice între straturile musculare din media

arterelor elastice) - proteoglicani și hialuronat (contribuie la permeabilitate peretelui vascular)

VASELE SUNT ORGANE TUBULARE – au lumen și un perete format din trei tunici concentrice: 1 - tunica internă – INTIMA

- endoteliu - membrană bazală - strat subendotelial - țesut conjunctiv lax (col. I, col. III – reticulină,

elastină) - celule musculare netede dispuse longitudinal - lamina elastică internă (LEI) - în vasele mari

LEI este formată din lamele de elastină (fenestrată permite difuzia substanțelor în grosimea peretelui vascular)

2 - tunica medie – MEDIA - celule musculare netede dispuse în straturi concentrice, spiralate - fibre și lamele elastice în proporții variabile - fibre de colagen III (reticulină) - proteoglicani - lamina elastică externă (LEE) formată din lamele elastice

3 - tunica externă – ADVENTICEA [lat. adventitia – care vine pe deasupra] se continuă cu țesutul conjunctiv al organului pe care vasul îl deservește

- colagen I și fibre elastice - fibroblaste dispuse paralel cu axul - celule musculare netede rare - vasa vasorum (vase ale vaselor) formate din arteriole, capilare, venule și limfatice (mai

numeroase în vene) - fibre nervoase amielinice (mai numeroase în artere)


5

TIPURI DE VASE DE SÂNGE

- ARTERE ELASTICE - ARTERE MUSCULARE - ARTERIOLE - METAARTERIOLE - CAPILARE - VENULE POSTCAPILARE - VENULE COLECTOARE - VENULE MUSCULARE - VENE

CU EXCEPȚIA CAPILARELOR, PERETELE VASELOR DE SÂNGE PREZINTĂ 3 TUNICI: INTIMĂ, MEDIE ȘI ADVENTICE.

ARTERE ELASTICE -Aorta, A. pulmonare, A. carotida comună, A. subclavie, trunchiul brahiocefalic dr., A. iliacă comună -vase de conducere, facilitează deplasarea sângelui, menţin tensiunea arterială Ø 10 mm

INTIMA - groasă - nu are o LEI evidentă

MEDIA - 40 (nou-născut) → 70 (adult) lamele elastice, fenestrate, concentrice - separate de straturi de celule musculare netede - fibre de colagen și substanță fundamentală - nu are LEE evidentă

ADVENTICEA - vasa vasorum → ramificații în 1/3 externă a mediei - limfatice - nervi

ARTERE MUSCULARE - distribuie sângele către organe și țesuturi și mențin fluxul constant prin vasodilatație și vasoconstricție Ø 10 mm (arterele mici Ø 2 mm)

INTIMA - endoteliu crenelat - strat subendotelial subțire cu fibre de colagen și CMN rare - LEI groasă (dublă uneori), fenestrată pentru difuzia nutrienților și O2 în ½ internă a mediei

MEDIA - 40 → 5 rânduri de CMN (nr. scade cu diametrul; 3-10 rânduri în arterele mici) - lamele elastice (nr. scade cu diametrul) și f. de colagen III - LEE subțire sau absentă (în art. musculare mici)

ADVENTICEA - țesut conjunctiv cu f. elastice numeroase - vasa vasorum și limfatice → ramificații în ½ externă a mediei - nervi vasomotorii (microganglioni nervoși în a.coronare, mezenterice, celiace)


6

ARTERIOLE - controlează curgerea sângelui prin capilare, rol important în menținerea tensiunii arteriale Ø μm

INTIMA - endoteliu / membrana bazală – continue - stratul subendotelial foarte subțire - nu are LEI când Ø ≤ 0,5 mm

MEDIA - 1 - 3 rânduri de CMN - nu are LEE

ADVENTICEA - țesut conjunctiv - bogat inervate - nu are vasa vasorum

METAARTERIOLE - sunt ramificații ale arteriolelor și se unesc cu venulele postcapilare - se ramifică dând naștere la capilare - reglează fluxul sanguin (nu îl oprește!) și mențin presiunea scăzută în capilare INTIMA – endoteliul și membrana bazală sunt continue MEDIA – un singur rând de CMN discontinuu

SFINCTERUL PRECAPILAR:

este un inel complet de celule musculare netede situat la emergența capilarului din metaarteriolă sau arteriole

- controlează cantitatea de sânge ce trece spre capilare și poate opri complet fluxul sanguin în capilare

ŞUNTURILE ARTERIOVENOASE permit trecerea sângelui direct din arteriolă în venulă (fără capilarizare)

au o tunică musculară (CMN) și sunt înconjurate de țesut conjunctiv bogat inervat (pielea din vârfurile degetelor, nas, buze, urechi, țesut erectil)

- prezintă un traiect sinuos - rol în reglarea presiunii și a fluxului sanguin și în termoreglare.

Constricția arteriolei cu închiderea șuntului trimite sângele în capilare și determină pierdere de căldură. Deschiderea șuntului reduce fluxul de sânge prin capilare și determină conservarea căldurii.

CAPILARE Capilarele sunt vasele cu cel mai mic diametru (4 10 μm; uneori mai mic decât al hematiilor) și au perete subțire format din endoteliu (celule endoteliale pe membrană bazală) și pericite. Capilarele prezintă un perete subțire format de celule endoteliale și membrană bazală (în mod obișnuit, în secțiune transversală se află o singură celulă endotelială). Nu există diferențe histologice între capilare arteriale și cele venoase cu care se continuă. Fluxul sanguin în reţea capilară este reglat de: arteriole, metaarteriole, sfincterul precapilar și şunturile arteriovenoase. Rețeaua capilară ( 100.000 Km lungime) este implicată în schimburile dintre sânge și ţesuturi de gaze, fluide, substanțe nutritive şi a celor rezultate din catabolism. Raportul dintre volumul capilarelor, suprafața endotelială la nivel capilar ( 5.000 m2) și grosimea peretelui capilar (0,25 μm) favorizează schimburile dintre sânge și fluidul interstițial. Peretele capilar funcționează ca barieră semipermeabilă bidirecțională pentru apă și molecule solubile. TIPURI HISTOLOGICE DE CAPILARE CONTINUE – endoteliu continuu pe o membrana bazală continuă - somatic, tipul cel mai frecvent (țesut conjunctiv, mușchi scheletic, cord, piele, plămân, SNC, etc.)

- Ø = 4 10μm, L = zeci sute μm - joncțiunile strânse limitează pasajul paracelular (molecule mici < 10KDa) - pericite în jurul capilarului


7

FENESTRATE – celule endoteliale fenestrate pe o membrană bazală continuă - visceral, se găsește în țesuturi cu schimburi rapide sânge-ţesuturi (glande endocrine, tract gastro-

intestinal, pancreas, vezica biliară, plex coroid, rinichi)

- Ø = 5 10μm - permeabilitatea mai mare decât a capilarelor continue - celulele endoteliale prezintă numeroase orificii circulare – fenestrații (Ø 60 80 nm) care

formează canale prin celulă. Fenestrele prezintă o diafragma cu glicocalix bogat care formează pori de filtrare (cu permeabilitate selectivă) în majoritatea capilarelor fenestrate (excepție capilarele fenestrate glomerulare).

- pericite rare în jurul capilarului SINUSOIDE - endoteliul discontinuu și membrană bazală discontinuă - sinuoase (ficat, splina, măduva osoasă hematogenă, hipofiza anterioară) încetinec circulaţia

sângelui

- Ø = 20 40 µm, lumen are contur neregulat (datorită spațiilor dintre celulele endoteliale) - pasajul moleculelor mari este facilitat de structura discontinuă a peretelui - nu sunt pericite în jurul capilarului - în lumenul capilar se găsesc celule specializate (celule Kupffer în sinusoidele hepatice)

TIP DE CAPILAR

ORGANIZARE MORFOLOGICĂ

ENDOTELIU MEMBRANA BAZALĂ

PERICITE EXTERN

CONTINUU

Endoteliu continuu - cu înveliş glicoproteic bogat, microvili scurţi și

rari, - vezicule de pinocitoză numeroase (atât pe fața

luminală cât și pe fața adluminală) - joncţiuni strânse, gap (acoperite de falduri

marginale)

continuă, subţire

prezente f. colagen I și III (reticulină)

FENESTRAT

Endoteliu continuu fenestrat - vezicule de pinocitoză și - fenestre - orificii Ø 60 80nm, cu sau fără

diafragme (4 6 nm grosime) în celulele endoteliale (diafragmele nu sunt prezente în fenestrele endoteliilor din capilarele glomerulare)

continuă (groasă în capilarele glomerulare)

rare sau absente

puţine f. colagen I și III

SINUSOID

Endoteliu discontinuu - celule endoteliale sunt fusiforme, cu contur

neregulat - prezintă spaţii largi 0,5 2 µm în și între celule - pot fi prezente macrofage specializate (Kupsffer

în ficat) în lumen

discontinuă absente rare f. colagen III

PERICITE (Gr. peri+kytos – în jurul celulei; au fost numite și celule Rouget, celule murale)

- celule mioide (conțin o rețea de actină, miozină și tropomiozină) localizare în jurul unor tipuri de capilare și al venulelor postcapilare și colectoare.

- înconjoară capilarul cu prelungiri citoplasmatice ramificate - au o lamină bazală continuă care confluează cu lamina bazală a celulei endoteliale. - celulă contractilă, controlată de NO produs de celula endotelială, poate modula fluxul sanguin în

teritorii capilare specifice (de ex. în SNC). - comunică cu celulele endoteliale prin joncțiuni gap

Pericitele prezintă caracteristici de celule mezenchimale nediferențiate (nucleu mare heterocromatic):

- în embriogeneză sau regenerare se pot diferenția în celule endoteliale sau CMN. - în condiții speciale se pot diferenția în adipocite, fibroblaste, condrocite, osteocite sau celule

musculare scheletice (Ross, 2016)

Pericitele și celulele endoteliale sintetizează împreună membrana bazală, factori de creștere care le asigură supraviețuirea și proliferarea. Pericitele sunt implicate în patologia vasculară (vasculopatie diabetică, neoangiogeneză tumorală, hemagiopericitom – tumoare vasculară rară generată de proliferarea excesivă a pericitelor).


8

REȚELELE CAPILARE au particularități tisulare și pot forma: - SISTEM DE CAPILARIZARE obișnuit - o rețea capilară între o arteriolă

și o venă (sfincterele precapilare controlează deschiderea capilarelor): arteriolă → rețea capilară → venulă

- SISTEME PORTE – sisteme de capilare speciale – sunt formate de o venă sau o arteriolă interpusă între 2 rețele capilare: o sistem port venos [rețea capilară → vas venos → rețea capilară]

sistemul port hepatic sistemul port hipotalamo-hipofizar

o sistem port arterial [rețea capilară → arteriolă → rețea capilară] rinichi (capilare glomerulare→ arteriolă eferentă → capilare

peritubulare) pancreas (capilare insulă Langerhans → arteriolă → capilare acini)

VENULE POSTCAPILARE

- drenează sângele din capilare Ø 15 50 µm ( mai mare decât al capilarelor)

Structura venulelor postcapilare este similară cu a capilarelor dar:

≥ 3 celule endoteliale pe circumferință cu joncţiuni intercelulare slabe (se pot desface sub acţiunea histaminei, serotoninei, bradikininei, prostaglandinelor și permit extravazarea fluidelor și migrarea leucocitelor din sânge în țesuturi – proces numit diapedeză – în reacții infamatorii sau alergice)

membrană bazală continuă pericitele în strat continuu (mai numeroase decât în capilare) rol în procesul inflamator, schimburi metabolice, diapedeza leucocitelor se continuă cu venule colectoare şi venule musculare

Venulele postcapilare din sistemul limfatic periferic (cu excepția splinei) sunt venule specializate (venule cu endoteliu înalt) sunt locul de migrare a limfocitelor din circulația sangvină în ganglioni. Celulele endoteliale în aceste venule sunt cuboidale, cu nuclei înalți, cu numeroase organite, poliribozomi și RER bogat, Golgi evident, vezicule de transport și numeroși corpi Weibel-Palade (funcție secretorie).

VENULE COLECTOARE Ø 50 - 100 μm colectează venulele postcapilare sunt mai largi au mai multe pericite decât venulele postcapilare

VENULE MUSCULARE Ø 0,1 mm tunica medie 1-2 rânduri celule musculare netede adventice fină (f. colagen)

VENE

- conțin ~ 70% din cantitatea de sânge circulant (pe care îl transportă înapoi la cord) - mai mari, mai numeroase decât arterele pe care le acompaniază - perete mai subţire, lumen mai mare decât arterele - prezintă 3 tunici [intimă, medie, adventice] dar cu limite mai puţin evidente și variaţii structurale

mai mari - prezintă valve în anumite teritorii (previn întoarcerea sângelui datorită gravitației în extremități)

CLASIFICARE:

- mici - Ø = 0,1 - 1 mm - medii - Ø = 1 - 10 mm - mari - Ø > 10 mm (vena cavă inferioară și superioară, vena portă hepatică)


9

Venele mici și medii merg paralel cu arterele musculare corespondente iar venele mari merg paralel arterele elastice în apropierea inimii. STRATIGRAFIA PERETELUI VENELOR:

INTIMA o endoteliu cu membrană bazală continue o strat subendothelial fibroelastic longitudinal subţire (gros la v. mari) care poate conține

rare celule musculare netede dispuse longitudinal (în safenă, femurală, poplitee, ombilicală, jugulara internă, uter gravid)

o uneori o LEI discontinuă și subțire (venele mari) o VALVE = 2 pliuri semilunare (falduri ale tunicii intime în formă de cupă) care se extind în

lumen; valvele au un ax fibroelastic (fibre de colagen și elastice) tapetat de endoteliu (la nivelul venelor mici şi medii ale membrelor)

MEDIA o câteva straturi de celule musculare netede dispuse circular (V. musculare) o fibre de colagen, elastice longitudinale

ADVENTICEA o cea mai groasă tunică o fibre de colagen și rețele de fibre elastice o celule musculare netede dispuse longitudinal (mai multe cu cât calibrul venei este mai

mare) o vasa vasorum – ramuri până la stratul subendotelial o numeroase celule conjunctive

VENE MEDII (v. radială, tibială, poplitee)

Ø 1 - 10 mm INTIMĂ

o endoteliu cu membrană bazală o strat subendothelial subțire o rare CMN o LEI discontinuă și subțire

MEDIA o subțire, cu câteva rânduri CMN dispuse circular, o fibre de colagen, elastină

ADVENTICEA o mai groasă decât media, cu fibre de colagen și rețele de fibre elastice o CMN longitudinale

VENE MARI (v. subcalvie, v. portă, v. cave) Ø > 10 mm

INTIMĂ o endoteliu pe membrana bazală, o strat subendothelial subțire o rare CMN dispuse longitudinal

MEDIA o câteva rânduri CMN circulare o fibre de colagen o rare fibroblaste

ADVENTICEA o groasă cu f. colagen și f. elastice, fibroblaste o CMN dispuse longitudinal – pot forma fasicule o poate prezenta extensii ale miocardului (celule musculare cardiace dispuse longitudinal

și circular (v. cavă, pulmonare)


10

SISTEMUL VASCULAR LIMFATIC

CAPILARE LIMFATICE

- structuri tubulare cu un capăt închis, acompaniază vasele de sânge, formează rețele care drenează fluidul interstițial în vase limfatice. Fluidul din lumenul vaselor limfatice se numește limfa și poate conține leucocite (nu conține hematii).

- nu sunt prezente în cartilaj, os, epitelii, măduvă osoasă, placentă, SNC (sunt descrise recent căi para-vasculare de dreanare a fluidului din SNC numite glimfatice cu funcție similară limfaticelor)

Capilarele limfatice prezintă:

- celule endoteliale o cu formă de „frunză de stejar”, prezintă suprapuneri o sunt unite prin joncțiuni „în butonieră” și o au fante intercelulare (IC) ce permit pasajul liber al

moleculelor mari și trecerea celulelor sistemului imun din interstițiu în lumen

- MB incompletă - filamente de fibrillină (4 - 10 nm) ancorează endoteliul de

țesut conjunctiv adiacent Capilarele limfatice converg în vase limfatice de calibru mai mare care drenează limfa prin ganglionii limfatici (unde limfa este procesată de celule ale sistemului imun) și, prin ducte (vasele limfatice de calibru mare) în vene, în circulația sanguină). La nivelul ganglionilor, vasele limfatice formează o rețea de canale numite sinusuri limfatice (cortical, trabeculare și medulare) cu endoteliu continuu la interfața cu țesut conjunctiv al capsulei și discontinuu la interfața cu parenchimul limfatic.

STRUCTURĂ VASELOR LIMFATICE de calibru mai mare este similară cu a venelor dar, lumenul este mai larg iar peretele este mai subțire și prezintă:

- INTIMA o endoteliu pe membrană bazală o stratul subendotelial subțire o numeroase valve

- MEDIA o rare CMN o fibre de colagen

- ADVENTICEA - țesut conjunctiv lax

DUCTUL TORACIC

- 0,5 cm / L - 40 cm (transportă în vene 4 litri de limfă/zi colectat din interstiții) - INTIMA – endoteliu pe o MB continuă, cu strat subendothelial subțire, poate prezenta rare CMN

dispuse longitudinal. Prezintă numeroase valve ce previn fluxul retrograd al limfei. - MEDIA – câteva rânduri CMN circulare și spiralate în jurul vasului și fibre elastice - ADVENTICEA – subțire, prezintă vasa vasorum ce se extind în medie și CMN dispuse longitudinal

(diametru, CMN - celule musculare netede vasculare, f. – fibre, LEI – lamina elastică internă, LEE – lamina elastică externă) Bibliografie

1. Ross MH, Pawlina W. Histology: a text and atlas: with correlated cell and molecular biology. Wolters

Kluwer Health 7th ed. 2016 2. Mescher AL, Junqueira's Basic Histology: Text and Atlas. McGraw-Hill Medical 14th ed. 2016

SISTEMUL CIRCULATOR - histology.ro · sistemul vascular 2018 3 SISTEMUL CIRCULATOR este format din:...

Documents

Transcript of SISTEMUL CIRCULATOR - histology.ro · sistemul vascular 2018 3 SISTEMUL CIRCULATOR este format din:...