Sinteza Curs Audit Intern_Elefterie Liana

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

FACULTATEA: MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANTA

SINTEZA CURS: AUDIT INTERN

TITULAR CURS: Conf.univ.dr. LIANA ELEFTERIE

1

SUPPORT CURS – AUDIT INTERN

Delimitări conceptuale

Auditul intern reprezintă activitatea de examinare obiectiva a ansamblului

activitatilor entitatii in scopul furnizarii unei evaluari independente a

menegementului riscului,controlului si proceselor de conducere a acestuia.

Acest caracter rezultă din trasătura auditului intern de a urmări o operaţiune

sub aspectul obiectivelor specifice de verificare pe tot lanţul său de

desfăşurare.

În conformitate cu definiţia auditului intern, acesta se constitue ca un control

ex post si respectiv concomitent asupra întregii activităţi a sistemului auditat

si îndeosebi asupra controlului intern al sistemului respectiv. Prin urmare,

controlul intern al entitatii urmează să facă el însuşi obiectul auditului

intern.

Activitatea de audit intern se exercita in cadrul entitatii de catre persoane din

interiorul sau exteriorul acesteia.

Organizarea structurilor de audit intern

Auditul intern se va realiza la nivelul entitatii, în cadrul compartimentului

audit intern, aflat în subordinea conducatorului entitatii.

Conducerea entitatii va analiza oportunitatea înfiinţării la unităţile

subordonate, structuri proprii de audit intern având în vedere urmatoarele:

- volumul anual al fondurilor utilizate;

- numărul unitaţilor subordonate si gradul de dispersare

teritorială a acestora;

- numărul de personal al entitatii în ansamblu precum si

ponderea numărului de personal repartizat pe structuri

subordonate;

În cazul reorganizarii auditului intern la unităţile subordonate, auditul

acestora se va efectua de entitate la nivel central.





2

Auditul intern se organizeaza in mod independent, in structura fiecarei

entitati sub forma unui compartiment specializat constituit din una sau mai

multe persoane astfel incat personalul de specialitate angajat in acesta,

denumit in continuare auditor intern, sa nu fie implicat in vreun fel in

indeplinirea activitatilor pe care le auditeaza.

Auditorul intern trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv,

independent, cu profesionalism şi integritate, conform prevederilor normelor

şi procedurilor specifice activităţii de audit. Auditorul intern trebuie să

respecte prevederile codului de etică, regulile de exercitare si de

implementare.

În realizarea atribuţiilor sale şeful compartimentului de audit intern sau,

după caz, persoana care exercită atribuţiile de audit intern se subordonează şi

raportează direct conducătorului entitatii. Responsabilii pentru organizarea

acivitatii de audit intern,coordonarea lucrarilor si semnarea rapoartelor de

audit intern trebuie sa aiba calitatea de auditor financiar.

Fostele structuri de control financiar de gestiune vor fi absorbite de cele de

audit intern, acestea din urma preluand, alaturi de atributiile conferite prin

lege, toate atributiile fostelor structuri de control financiar de gestiune.

Sfera activităţii de audit intern

Prin auditul intern se verifică operaţiunile, activităţile sau acţiunile care se

efectuează , se execută sau se desfaşoară în cadrul entitatii, avându-se în

vedere următoarele caracteristici:

1. conformitatea operatiunilor, activităţilor sau a acţiunilor:

- legalitatea - obiectul auditului intern respectă prevederile

legale în materie;

- regularitatea - obiectul auditului intern respectă prevederile

care se referă la modalităţi, proceduri, scheme sau la modele de

efectuare, execuţie sau desfasurare;





3

- încadrarea în plafoanele valorice - obiectul auditului intern nu

antrenează depăşirea plafonului valoric maxim aprobat pentru

acea operaţiune, acţiune sau activitate;

2. economicitatea operaţiunilor, activităţilor sau acţiunilor:

- obiectul auditat realizează condiţia costului minim in condiţiile

date. Costul minim se evaluează prin determinarea costului de

oportunitate al realizării obiectului auditat;

3. eficacitatea operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor:

- obiectul auditat realizează condiţia de atingere a obiectivului

stabilit prin realizarea sa. Atingerea obiectivului stabilit trebuie

să se realizeze într-o marjă pe care auditorul o consideră

rezonabilă;

4. eficienţa operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor:

- reprezintă o corelare între economicitate si eficacitate, în sensul

unei optimizări a celor două caracteristici, în condiţiile

realizării obiectului auditat;

5. oportunitatea temporală a realizării obiectului auditat:

- se analizează dacă obiectul auditat s-a realizat în acea

conjuctură actională, normativă, care să confere cel mai înalt

grad de eficienţă. De asemenea, se analizează modul în care

realizarea obiectului auditat se încadreaza într-o structură mai

largă de operaţiuni, activităţi sau acţiuni;

6. acoperirea riscului intern asociat realizării operaţiunii, activităţii

sau acţiunii auditate:

- se evaluează modul şi gradul în care realizarea obiectului

auditat a antrenat riscuri interne, precum şi modul şi gradul în

care aceste riscuri interne au fost acoperite a priori de

managementul sistemului auditat;

7. acoperirea riscului de sistem asociat realizării operaţiunii

activitaţii sau acţiunii auditate:

- se evaluează modul şi gradul în care realizarea obiectului





4

auditat a antrenat riscuri de sistem precum şi modul şi gradul

în care aceste riscuri de sistem au fost acoperite a priori de

managementul sistemului auditat;

8. conectarea sistemului prin realizarea obiectului auditat, la viitor:

- modul şi gradul în care, prin realizarea obiectului auditat,

sistemul în care s-a realizat acel obiect este asigurat împotriva

epuizării funcţionale şi primeşte impulsuri noi de dezvoltare

stabilite şi perfectionare specifice;

9. auditul intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate de

entitate;

10. operatiunile care fac obiectul auditului intern sunt examinate pe

tot parcursul acestora din momentul initierii pana in momentul

finalizarii executarii lor efective;

Compartimentul de audit intern trebuie sa indeplineasca urmatoarele atributii

1. certificarea anuala insotita de raport de audit, a bilantului contabil si a

contului de profit si pierdere, prin verificarea legalitatii, realitatii si

exactitatii evidentelor contabile si ale actelor financiare si de gestiune.

Certificarea se face inaintea aprobarii de catre conducatorul entitatii a

bilantului contabil si a contului de profit si pierdere;

2. examinarea legalitatii, regularitatii conformitatii operatiunilor,

identificarea erorilor, risipei, gestiunii defectoase si fraudelor si, pe

aceste baze, propunerea de masuri si solutii pentru recuperarea

pagubelor si sanctionarea celor vinovati,dupa caz;

3. examinarea sistemului contabil si a fiabilitatii acestuia, ca principal

instrument de cunoastere, gestiune si control patrimonial si al

rezultatelor obtinute;

4. examinarea regularitatii sistemelor de fundamentare a deciziilor, de

planificare, programare, organizare, coordonare, urmarire si control al

indeplinirii deciziilor;





5

5. evaluarea economicitatii, eficacitatii si eficientei cu care sistemele de

conducere si de executie existente in cadrul entitatii utilizeaza resurse

financiare, umane si materiale pentru indeplinirea obiectivelor si

obtinerea rezultatelor stabilite;

6. evaluarea gradului de respectare a normelor si instructiunilor de lucru

specifice activitatii desfasurate, stabilite de conducerea entitatii;

7. identificarea slabiciunilor sistemelor de conducere si de control

precum si a riscurilor asociate unor astfel de sisteme;

8. activitatea de audit intern va realiza evaluarea riscurilor cel putin

anual;

9. evaluarea programului de asigurare a calitatii auditului;

10. conducatorul compartimentului de audit intern va raporta periodic

consiliului de administratie al entitatii executia planului de audit.

Raportarile vor include, de asemenea, riscurile semnificative si

aspecte ale controlului si conducerii;

11. conducatorul compartimentului de audit intern este responsabil pentru

comunicarea rezultatelor finale persoanelor competente sa ia decizii in

legatura cu acestea;

12. conducatorul compartimentului de audit intern va informa adunarea

generala a asociatilor in cazul in care consiliul de administratie a decis

sa accepte riscurile semnificative raportate;

Auditul proiectelor de buget

Scopul auditului proiectului de buget întocmit de conducerea entitatii

este de a oferi o evaluare privind fezabilitatea şi fiabilitatea proiectului de

buget astfel încât să se minimizeze riscurile privind realizarea veniturilor, şi

depaşirea cheltuielilor precum şi de a fundamenta echilibrul bugetar.

Proiectele de buget întocmite de conducerea entitatii vor fi însoţite de

referate de opinie întocmite de compartimentul de audit intern propriu.





6

Referatul de opinie va conţine evaluări şi aprecieri cu privire la :

- dimensionarea veniturilor prevazute in buget;

- riscul nerealizării veniturilor;

- dimensionarea şi fundamentarea cheltuielilor prevazute in

buget;

- riscul depăşirii cheltuielilor proiectate;

- corelarea diverşilor indicatori stabiliti pe baza datelor din

buget;

În cazul în care referatul de opinie pune în evidentă anumite

necorelări, contradicţii interne ori riscuri exagerate privind realizarea şi

încadrarea cheltuielilor în nivelele prevazute in buget, se poate dispune

reanalizarea şi reproiectarea bugetului respectiv. Forma reproiectata a

bugetului nu mai este supusă auditării interne.

Proiectul de buget, însoţit de documentaţii şi fundamentări detaliate,

precum şi de referatul de opinie al compartimentului de audit intern vor fi

prezentate conducerii entitatii.

Delimitări de obiect între auditul intern şi controlul financiar preventiv:

Controlul financiar preventiv este un control de tip ex ante, în timp

ce auditul intern este un control de tip ex post.

Delimitări de obiect între auditul intern şi controlul de management:

Controlul intern, ca obiect al auditului intern, cuprinde şi controlul de

management pe care îl efectuează conducătorul entitatii în scopul asigurării

stabilităţii şi coerenţei funcţionale a sistemului auditat în întregul său. Ca

urmare, controlul de management al entitatii, ca şi controlul financiar

preventiv propriu, face obiectul auditului intern.

PLANUL DE AUDIT INTERN

Trăsături generale ale planului de audit intern





7

a) planul de audit intern se intocmeşte anual de compartimentul

de audit intern;

b) proiectul planului anual de audit intern este elaborat până la

data de 30 noiembrie a anului precedent anului pentru care se

elaborează, însoţit de un referat de justificare a modului în care

au fost selectate obiectivele, activităţile sau operaţiunile care au

fost cuprinse în plan;

c) planul anual de audit intern este aprobat de conducătorul

entitatii;

d) planul anual de audit intern aprobat poate fi modificat la

propunerea şefului compartimentului de audit intern sau la

iniţiativa conducătorului entitatii de către acesta, ori de cite ori

apar indicii sau circumstanţe care semnifică apariţia unor

riscuri interne sau de sistem, modificarea gradului de risc al

activitaţilor sau operaţiunilor deja cuprinse în plan, modificarea

fondului de timp disponibil sau alte elemente decizionale, toate

de natură să conducă la necesitatea realocarii fondului de

capacitate de audit pe obiectivele planului;

e) pentru activitaţile si operaţiunile care au legatură nemijlocită cu

certificarea bilanţului contabil si a contului de profit si

pierdere, obiectivele cuprinse în planul de audit intern vor fi

defalcate pe trimestre şi pe luni, dupa caz;

f) activităţile de audit aferente certificării bilanţului contabil şi a

contului de profit si pierdere cuprinse în planul de audit intern,

să nu depăşească 20-25% din capacitatea de audit a

compartimentului;

g) Conducatorul entitatii aproba planul anual de audit intern;

h) Planul de audit se stabileste pe baza evaluarii riscului asociat

diferitelor structuri, activitati, operatiuni;

Principii generale de întocmire a planului de audit intern





8

a) principiul completitudinii - nici o activitate desfasurată de

entitate nu poate fi exclusă de la exercitarea auditului intern;

b) principiul prudenţial - orice activitate sau operaţiune trebuie

cuprinsă în planul de audit intern cel puţin o data la 1 an;

c) principiul permanentei observări - o activitate sau o operaţiune

prevazută în planul de audit intern va face obiectul auditării pe

tot parcursul realizării ei;

d) principiul oportunitaţii - obiectivele prevazute în planul de

audit intern vor fi stabilite prin analiza şi evaluarea gradului si

a iminentei riscului asociat.

Criterii de întocmire a planului de audit intern

a) deficienţe constatate în rapoartele de audit anterioare;

b) deficienţe consemnate de alte institutii abilitate;

c) informaţii şi indicii deţinute sau obţinute cu privire la structura

şi dinamica unor riscuri interne sau de sistem;

d) analiza unor trenduri pe termen lung privind unele aspecte ale

funcţionării sistemului;

e) evaluarea impactului unor modificări petrecute în mediul în

care evolueaza sistemul auditat.

Modificarea dinamică a planului de audit intern

Planul de audit intern poate fi modificat pe parcursul

derulării lui în urmatoarele condiţii:

a) identificarea pe parcursul derulării acţiunii de auditare, a unor

obiective, activităţi, operaţiuni, a căror auditare apare ca având





9

o valoare semnificativă, importantă pentru perioada la care se

referă activitatea de audit intern;

b) obiective de control introduse pe parcursul derulării planului de

audit intern de către conducerea ierarhic superioară;

c) modificări legislative sau organizatorice importante, de natură

să modifice gradul de semnificaţie a auditării anumitor

operaţiuni, activitaţi sau acţiuni ale sistemului;

d) necesităţi de diagnoză ad-hoc ale conducerii entitatii

respective.

Problema verificarilor tematice ordonate de Ministerul Finanţelor

Publice

Ministerul Finantelor Publice poate stabili anumite tematici generale

de control, derivate din necesităţile proprii de analiză, evaluare şi

diagnosticare a activităţii din economie.

Conducerea entitatii este obligata să ia toate măsurile organizatorice

pentru ca tematicile ordonate de Ministerul Finanţelor să fie introduse în

planul de audit intern al acesteia şi să fie realizate în bune condiţii şi

raportate la termenul fixat.

Problema verificarilor tematice dispuse de Entitatea Nationala a

Romaniei

In conformitate cu prevederile Legii nr.58/1998, Legea entitateara, in

activitatea lor,bancile se supun reglementarilor si ordinelor emise de

Entitatea Nationala a Romaniei, date in aplicarea legislatiei privind politica

monetara, de credit, valutara, de plati, de asigurare a prudentei entitateare si

de supraveghere entitateara.





10

In acest sens Entitatea Nationala a Romaniei poate poate stabili

anumite tematici generale de control, derivate din necesităţile proprii de

analiză, evaluare şi diagnosticare a activităţii din sistem.

Conducerea entitatii este obligata să ia toate măsurile organizatorice

pentru ca tematicile ordonate de Entitatea Nationala a Romaniei să fie

introduse în planul de audit intern al acesteia şi să fie realizate în bune

condiţii şi raportate la termenul fixat.

Structura planului de audit intern

Planul de audit intern reprezintă un document oficial. El este păstrat în

arhiva entitatii împreună cu referatul de justificare pe aceaşi perioadă în care

este păstrat şi raportul de audit. Planul de audit va cuprinde :

a) scopul acţiunii de auditare;

b) obiectivele actiunii de auditare;

c) identificarea-descrierea activităţii sau a operaţiunii supuse

auditului intern;

d) identificarea-descrierea unităţii sau a structurii organizatorice

la care se va desfăşura acţiunea de auditare;

e) durata acţiunii de auditare;

f) perioada supusă auditării;

g) numărul de auditori antrenaţi în acţiunea de auditare.

Auditorul intern îşi desfăşoară activitatea pe bază de ordin de serviciu

scris.

Auditorul intern are acces la toate datele si informatiile pe care le

considera relevante pentru scopul si obiectivele precizare in ordinul de

serviciu, iar personalul de conducere si personalul de executie implicat in





11

activitatea auditata au obligatia sa ofere documentele solicitate si tot

sprijinul necesar desfasurarii in bune conditii a auditului intern.

RAPORTUL DE AUDIT INTERN

Elaborarea raportului de audit intern

Raportul de audit intern este un act unilateral care exprimă opinia

auditorului în baza constatărilor făcute.

Raportul de audit intern va cuprinde următoarele elemente:

a) scopul şi obiectivele raportului de audit intern;

b) structura minimală a raportului de audit intern;

1. date de identificare a acţiunii de audit intern;

- baza legală a acţiunii de audit intern;

- ordinul de serviciu;

- echipa de auditare;

- unitatea/structura organizatorică auditată;

- baza legală a acţiunii de auditare;

- durata acţiunii de auditare;

- perioada auditată;

2. modul de desfăşurare a acţiunii de audit intern;

- caracterul acţiunii de audit intern;

- proceduri, tehnici, metode utilizate;

- documente examinate în cursul acţiunii de audit;

3. constatări efectuate:

- trebuie să fie prezentate sintetic, cu trimitere explicită la

anexele la raportul de audit intern;





12

- trebuie să fie prezentate constatările cu caracter pozitiv

distinct de cele cu caracter negativ, în scopul generalizării

aspectelor pozitive pe de o parte, iar pe de alta parte, al

identificării căilor de eliminare a deficienţelor stabilite;

- acele constatări care implică o răspundere juridică de ori ce

fel sunt consemnate în acte constatatoare bilaterale care sunt

anexe la raportul de audit intern - în aceste acte se va face în

mod obligatoriu trimitere la actele normative încălcate şi se

vor prezenta toate elementele constitutive ale răspunderii

juridice în funcţie de natura constatărilor;

4.concluziile şi recomandările echipei de auditare:

- se elaborează pe baza constatărilor făcute având un caracter

fundamentat;

- trebuie să fie pertinente si să nu fie disproporţionate în

raport cu constatările pe care se bazează;

- trebuie să fie de natură să conducă la eliminarea deficienţei

constatate;

- trebuie să fie fezabile şi economice;

- trebuie să contribuie la crearea stimulentelor sistemice de

dezvoltare a activităţii şi de creştere a performanţei de

management;

5.documentaţia-anexa la raportul de audit intern:

- procesele verbale şi notele de constatare bilaterale;

- note explicative – pentru clarificarea unor aspecte care

necesita lamuriri suplimentare. Acestea se pot lua in orice

etapa a auditului, insa numai dupa ce s-a epuizat verificarea

obiectiva la care s-au constatat deficiente, astfel incat





13

membrii echipei de audit sa fie in masura sa puna intrebari

concrete,care sa duca la clarificarea situatiilor aparute;

- note de relaţii – pentru fundamentarea constatarilor se pot

lua note de relatii sau declaratii si de la alti salariati care, prin

natura activitatii pe care o desfasoara, cunosc imprejurarile in

care s-au produs abaterile;

- situaţii, acte, documente şi orice alt material probant sau

justificativ;

- membrii echipei de audit procedeaza la complectarea

fiselor standard de audit pe domenii de activitate (model in

anexa), fise care stau la baza intocmirii raportului de audit;

aceste fise se completeaza pentru toate capitolele si

subcapitolele fiecarui domeniu. Pentru fiecare subcapitol se

raspunde dupa caz, prin ,,DA” sau ,,NU”. In situatia in care

nu se constata deficiente se bifeaza cuvantul ,,DA”, iar in caz

contrar, cuvantul ,,NU”. In aceasta situatie se consemneaza

succint clar si precis, in ce constau deficientele, dispozitiile

legale incalcate, persoanele raspunzatoare, masurile propuse

si/sau luate in timpul auditarii, iar atunci cand din motive

obiective nu pot fi luate masuri operative se stabilesc termene

si se indica persoana (persoanele) care raspund de aducerea la

indeplinire a acestora. Pentru fiecare capitol, in functie de

deficientele constatate, se va acorda cate un calificativ. In

functie de calificativele acordate pe fiecare capitol, de

gravitatea abaterilor si riscului entitatii, se acorda un

calificativ final si anume:

A – Bun (nu sunt deficiente);

B – Satisfacator (activitatea poate fi inbunatatita);

C – Inadecvat (activitatea necesita luarea de masuri

urgente pentru imbunatatire);

D – Inadecvat cu deficiente majore(activitatea prezinta

deficiente grave ce reprezinta un risc mare pentru

entitatea).





14

Fisele de audit se vor semna de membrii echipei de audit,

conducerea directiei generale, directiei de specialitate sau

compartimentului functional din sediul central, sau a unitatii

teritoriale verificate, sefii serviciilor/birourilor a caror activitate a

fost supusa auditarii.

Pe masura aparitiei de noi reglementari in normele de lucru ale

entitatii sau a legislatiei in vigoare, fisele de audit vor fi adaptate

in mod corespunzator de catre compartimentul audit intern cu

sprijinul directiilor de specialitate din administratia centrala a

entitatii.

6. prezentarea sistematică a concluziilor derivate din acţiunea de

audit intern.

Toate documentele - anexă la raportul de audit intern se semnează

pentru conformitate de cel auditat.

Prezentarea raportului de audit intern

Raportul de audit intern se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:

a) este semnat pe fiecare pagină de către auditor;

b) se întocmeste într-un singur exemplar si se înregistrează la

auditor;

c) se prezintă conducatorului entitatii care a aprobat auditarea şi

se arhivează la compartimentul de audit intern.

Arhivarea raportului de audit intern

Arhivarea raportului de audit intern se face la compartimentul de audit

intern pe perioada necesară fundamentării planului de audit intern dupa care

se predă la arhiva entitatii în dosare speciale în condiţiile Legii Arhivelor

Naţionale nr.16/1996.





15

AUDITAREA SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE

Scopul auditarii

Scopul auditarii îl constituie asigurarea garanţiei pentru conducătorul

entitatii că bilanţul contabil şi contul de profit si pierdere oferă o imagine

fidelă, clară şi completă privind buna gestiune financiară .

Principiile care stau la baza realizării auditarii

1) Exhaustivitatea ( integralitatea ) – toate operaţiunile care privesc entitatea

sunt înregistrate în contabilitate pe baza documentelor justificative ;

2) Realitatea – toate elementele patrimoniale din evidenţele contabile

corespund cu cele identificabile fizic şi toate elementele de activ, de pasiv,

de venituri şi cheltuieli reflectă valori reale, există şi privesc entitatea în

cauză, toate informaţiile prezentate prin conturile anuale trebuie să poată fi

justificate şi certificate;

3) Corecta înregistrare în contabilitate şi corecta prezentare în conturile

anuale a operaţiunilor, adică aceste operaţiuni trebuie :

a) să fie contabilizate în perioada corespunzătoare, urmărindu-se

deci respectarea independenţei exerciţiilor financiare ( criteriul

perioadei corecte);

b) să fie corect evaluate, adică sumele să fie bine determinate,

aritmetic exacte, urmărindu-se respectarea tuturor regulilor şi

principiilor contabile , precum şi a metodelor de evaluare

(criteriul corectei evaluări);

c) să fie înregistrate în conturile corespunzătoare, conform

planului de conturi (criteriul corectei imputări );

d) să fie corect totalizate, centralizate, astfel încât să li se asigure

prezentare în conturile anuale conformă cu regulile în vigoare(

criteriul corectei prezentări în conturile anuale).





16

Documentaţia necesară supusa auditarii:

1. situatiile financiare

a) bilanţul contabil;

b) contul de profit si pierdere;

c) modificari in structura capitalului propriu ;

d) fluxurile de trezorerie ;

e) politici contabile si note explicative

2. acte financiare şi de gestiune;

3. evidenţe contabile;

4. orice alte documente justificative care stau la baza înregistrărilor în

contabilitate.

Raportul privind auditarea situatiilor financiare, cu precadere a

bilanţului contabil şi a contului de profit si pierdere

1) Raportul privind auditarea situatiilor financiare se caracterizează

prin următoarele:

a) se referă exclusiv la verificările efectuate, constatările făcute şi

la concluziile desprinse în procesul de certificare a bilanţului

contabil şi a contului de profit si pierdere;

b) cuprinde o prezentare sintetică a modului în care s-a efectuat

verificarea materialelor, documentelor şi a procedurilor

utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor certificării;





17

c) se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul însoţeşte

bilanţul contabil şi contul de profit si pierdere, al doilea rămâne

la auditor, iar al treilea rămâne la cel auditat.

Evidenţa auditarii

Evidenţa auditarii va fi ţinută de compartimentele de audit

intern de la nivelul entitatii.

EVALUAREA PERFOMANTEI DE MANAGEMENT

Auditul managementului la nivelul conducerii entitatii

Auditul managementului se referă la evaluarea calităţii si a eficienţei

cu care conducătorul entitatii organizează, conduce şi finalizează

operaţiunile, activităţile şi acţiunile specifice acesteia.

1) Criteriile de conformitate în evaluarea managementului se referă la acele

criterii care sunt de natură, prin realizarea lor, să ateste respectarea de către

management a prevederilor legale în materia obiectului de activitate al

entitatii auditate, precum şi la respectarea procedurilor, metodologiilor,

metodelor şi a tehnicilor adecvate pentru fundamentarea deciziilor de orice

fel.

2) Criteriile de performanţă în evaluarea managementului se referă la acele

criterii care sunt de natură, prin realizarea lor să asigure îndeplinirea

obiectivelor manageriale la nivel optim. Ele trebuie să determine abatere

(cuantificată sau de natură calitativă ) dintre obiectivul managerial planificat

şi cel efectiv.

Asumarea şi acoperirea riscului economico- financiar

Se va analiza modul în care la fundamentarea deciziei manageriale sau

la punerea ei în aplicare s-au luat în considerare riscurile interne, de natură

economică şi financiară. Se va analiza de asemenea, modul în care, cu





18

privire la riscurile menţionate, s-au luat măsuri pentru acoperirea lor, adică

s-au proiectat sisteme sau mecanisme care să prevină, să reducă sau să

compenseze efectul actualizării acestor riscuri.

Asumarea şi acoperirea riscului structural şi funcţional


la punerea ei în aplicare s-au luat în considerare riscurile interne, de natură

structurală şi funcţională. Se va analiza în acest sens modul în care o

anumită decizie managerială poate avea efecte structurale asupra activităţii

sistemului sau efecte asupra modului în care funcţionează acel sistem. Atât

în legătură cu efectele structurale, cât şi cu cele funcţionale, se vor analiza

riscurile specifice, modul şi măsura în care acestea au fost luate în

considerare la fundamentarea deciziei manageriale şi la implementarea ei.

Asumarea şi acoperirea riscului de sistem


la punerea ei în aplicare s-au luat în considerare riscurile externe sau de

sistem, adică acele riscuri care derivă, pentru sistemul auditat, din modificări

structurale, de legislatie sau de orice altă natură, care au loc în mediul

economic şi social-politic în care funcţionează sistemul auditat.

PERFORMANŢA OPERAŢIUNII

Performanţa operaţiunii

Performanaţa unei operaţiuni, activităţi sau acţiuni se referă la gadul

de adecvare a acelei operaţiuni, activităţi sau acţiuni, la obiectivele strategice

ori tactice ale sistemului auditat sau la criteriile generale de eficienţă.

Auditul intern va analiza şi va evalua performanţa operaţiunii, activităţii sau

acţiunii auditate.

Performanţa deciziei economice





19

Se referă la analizarea măsurii în care decizia cu privire la o

operaţiune, activitate sau acţiune îndeplineşte criteriile de economicitate,

eficacitate şi eficienţă.

Economicitatea

Se referă la analizarea costului de oportunitate al deciziei manageriale

auditate. Se va urmări stabilirea gamei de costuri de oportunitate aferente

deciziei şi se va selecta costul minim de oportunitate. Dacă acesta nu

coincide cu costul de oportunitate al deciziei manageriale auditate, se va

concluziona că acea decizie nu respectă criteriile de economicitate.

Eficacitatea

Se referă la analizarea efectivităţii deciziei manageriale auditate. Se va

stabili abaterea efectului real faţă de efectul calculat. Dacă această abatere se

va încadra într-o marjă prestabilită, se va aprecia că decizia este eficace.

Eficienţa

Eficienţa deciziei manageriale (referitoare la o operaţiune, o activitate

sau o acţiune) reprezintă un optim analitic între economicitate şi eficacitate.

Ca urmare, auditorul va întocmi perechile de economicitate-eficacitate

pentru a stabili compatibilitatea dintre cele două caracteristici ale deciziei şi

pentru a selecta astfel perechea dezirabilă.

Alte aspecte ale performanţei operaţiunii

Auditorul va analiza şi va evalua şi alte aspecte ale performanţei

deciziei manageriale, cum ar fi ( fără a se limita la acestea ) :

a) aspectul social ( impactul asupra pieţei muncii, asupra puterii

de cumpărare şi nivelului de trai etc. );

b) aspectul ecologic ( impactul asupra mediului înconjurător,

natural sau artificial ).





20

AUDITAREA OPERATIUNILOR

Continutul auditarii operatiunilor

Auditarea operatiunilor implica si controlul conturilor in care aceste

operatiuni sunt inregistrate. Justificarea conturilor este sarcina serviciului

contabil.

Controalele trebuie să urmareasca:

- natura si legalitatea tranzactiei;

- circuitul documeentelor,

- semnaturile persoanelor responsabile,

- documentele justificative si modul de intocmire,

- decontarea banilor pentru tranzactia respectiva,

- inregistrarea corecta in contabilitate a intregii tranzactii la data

realizarii ei,

- controlul tranyactiei de catre cel care trebuie sa-si puna viza

Operatiunile care stau la baza oricărei inregistrări pot avea ca origine o

operatiune interna sau o operatiune externa. Ele dau nastere intotdeauna unor

documente justificative de ordin extern, intern sau ambele simultan.

Inregistrarea contabilă trebuie sa contină referinta sau documentul de origine

iar sistemul de clasare si arhivare trebuie sa fie capabile sa asigure un acces

usor.

Pista de audit

Aceste inregistrări trebuie sa fie integral reflectate in contabilitate si

verificarea se face prin urmatoarele tehnici.

• justificarea soldurilor prin detalierea operatiunilor care le compun;

• situatii de comparare intre conturi corespondenteentru, conturile

agentiilor si sucursalelor, etc





21

Justificarea informatiilor drintr-un document de origine este un obiectiv

esential al controlului intern, care trebuie să dea posibilitatea detalierii

soldului contului cat si ajungerea la piesa justificativă a elementelor care il

compun.

Obiectivele de control al operatiunilor

Obiectivul auditorului este de a cunoaste, intelege si aprecia toate

procedurile de control aplicate de entitatea patrimoniala si de a aprecia

eficienta controlului intern.

Prima conditie pentru a avea un bun control intern este de a exprima clar obiectivele acestuia. Obiectivele trebuie sa fie definite de conducere generala sau doar aprobate de aceasta deoarece realizarea obiectivelor presupune mjloace materiale si sustinere activă pentru: a - asigurarea corectitudinii tranzactiilor, valorilor si bunurilor; b - promovarea eficacitalii si calitătii serviciilor;

c - verificarea entitatii, pentru a se stabili daca se conformează dispozitiilor legale si normelor specifice profesiunii; d - asigurarea fiabilitatii si exhaustivitătii informatiilor; e - asigurarea respectării obiectivelor decise de directie;

Intelegerea si evaluarea surselor semnificative de informatie

Pentru fiecare flux in parte trebuie identificate tipurile de operatiuni:

• Operatiunile standardizate si obisnuite:

-• Operatiunile nestandardizate si ocazionale

- separarea exercitiilor





22

• Evaluările contabile

- ale imobilizarilor corporale

- provizioane

Fluxurile de informatii pot fi complexe si să necesite o analiză aprofundată

inainte ca auditorul sa poata evalua controalele interne aplicabile de către

diversii intervenienti. Utilizarea diagramelor poate să se dovedească utilă

pentru determinarea punctelor cheie din tratările in care controlul intern

detectează eventuale anomalii.

Controale interne de identificat pentru banci (normele minimale de

audit financiar in cazul bancilor comerciale)

1. Creditele

Obiectivele de control sunt :

• Sa se verifice nivelul de respectare al normelor interne privind

creditarea;

• Sa se verifice daca se respecta reglementarile BNR in vigoare referitor

la limitarea riscului de creditare;

• Să se asigure că există o acoperire si o divizare a riscurilor suficiente;

• Sa se verifice existenta obiectivelor exprimate in mod clar;

• Să se verifice dacă sistemul de delegari este clar definit;

• Să se asigure că există dosare de calitate;

• Să se asigure dacă riscurile sunt corect urmărite;

• Să se valideze sistemul informatic;





23

• Să se verifice corecta separare a sarcinilor;

• Să se valideze fiabilitatea sistemului contabil;

• Să se verifice dacă există o gestiune de portofoliu eficientă;

• Să se asigure de existenta unui serviciu de contencios dinamic ;

• A se asigura ca totalitatea liniilor de credit si a cautiunilor acordate

există si că ele sunt contabilizate cu exactitate;

• A se verifica ca reescontul dobânzilor este corect calculat pentru

totalitatea creditelor acordate si inregistrat in conturile societătii;

• A se verifica dacă totalitatea dosarelor de credit fac obiectul unei

urmăriri regulate si dacă provizioanele aferente sunt evaluate corect;

• A se asigura că totalitatea imprumuturilor acordate si a altor tipuri de

credite stint contabilizate in cadrul exercitiului de care tin (cut-off);

• A verifica ca totalitatea imprumuturilor acordate si a altor tipuri de

credite fac obiectul unei clasificări contabile corecte in situtiile financiare.

2. Depozitele – trebuie sa se verifice :

• Existenta unei politici bine definite;

• Securitatea si stabilitatea depozitelor;

• Existenta unui unui bun sistem de informare si de control de gestiune;

• Existenta unei gestiuni adininistrative riguroase a conturilor-client;

• Păstrarea comunicarii cu cientii;





24

• Supravegherea conturilor cu risc si a conturilor neutilizate curent, care in

unele banci sunt tinute de serviciul contabil;

• Stăpânirea resurselor la termen;

• Controlul conturilor de economisire;

• Justificarea conturilor;

• Comparările intre conturile generale de depozit si utilizările conturilor la

termen, bonuri de casă, conturi de economii;

• Sondaje asupra conturilor la termen si a bonurilor de casă pentru a ajunge

la piesa de origine si a se asigura de concordanta dintre elementele din piesa

de origine si contabilizare (pista de audit);

• Existenta si exactitudinea soldurilor, in special pentru conturile la vedere;

• Structura si stabilitatea depozitelor, factori determinanti ai securitătii si

rentabilitătii băncii;

• Dacă dobănzile sunt luate in calcul in rezultate, la nivel de aplicare a

dobânzilor, de decontare a dobânzibor si de calcul, cat si contabilizarea

dobănzilor scurse.

3. Operatiunile cu titluri


• A se asigura că entitatea respectă regula de echitate, care spune că

entitatea nu trebuie sa lezeze interesele clientilor ei.

• Verificarea faptului ca ordinele transmise de executantii ordinelor fac

obiectul unui contract scris incheiat prealabil si in care se mentionează

natura si conditiile de operare pe care sunt autorzati să le

indeplineasca.





25

• A se asigura ca băncile cer clientilor constituirea unei acoperiri a cărei

naturi si valori sa fie in conformitate cu dispozitiile regulamentului

general al pietei pe care se tratează operatiunea.

• A se asigura ca titlurile care sunt depozitate la bancă nu servesc la

garantarea bunei finalităti a angajamentelor proprii ale băncii

respective. Băncile sunt obligate sa aibă o contabilitate - materie si să

faca distinctia dintre titlurile detinute de OPCVM (Organisme de

plasament comun in valori mobiliare) si cele detinute de cienti. Pentru

titlurile detinute de clienti este necesar sa se facă distinctia intre cele

detinute in depozit si titlurile care garanteaza o operatiune de credit

acordat sau de angajament luat.

• A se verifica existenta unei conventii intre bancă si client pentru

contul de titluri.

• A se asigura ca, conturile societătilor de valori mobiliare sau ale

brokerilor fac obiectul unei situatii de raportare permanent adusă la zi

si care nu conline regularizări mai vechi.

• A se asigura ca greselile (cumpărarea unui număr de titluri mai mare)

izolate in conturi specifice numite conturi “casă” fac obiectul unei

urmăriri din partea sefului de back-office.

• Validarea procedurii de urmărire a reclamatiior facute de clienti

pentru a scădea riscul de litigiu cu clientela.

• A se asigura ca, in conformitate cu reglementarile, tabelele de

operatiuni de la front-office sunt pe bandă de ascultare si ca

inregistrarile fac obiectul unei conversalii reglementare, cat si de

faptul ca pe ordine apare si data la care au fost inregistrate, cat si

faptul că ele au fost executate in termenii regulamentari.

• A se asigura că exista o corectă separare a sarcinilor intre front-office,

back-office si contabilitate.

• Existenta conventiilor de cont de titluri sau a contractelor cu titularii.





26

• Existenta contractelor semnate cu depozitarii străini.

• Respectarea obligatiilor fată de administratia fiscală.

• Cum răspunde entitatea la cererile autoritătilor de tutelă si ale

Comisiei Operatiunilor de Bursă.

• Supravegherea regularitatii operatiunilor privind spălarea banilor.

• Existenta unei politici de supraveghere a riscurilor de contrapartida.

• Supravegherea principiului separării functiilor si sarcinilor.

• Existenta sisternului de protectie permanentă a accesului informatic.

• Respectarea regulilor de confidentialitate.

• Verificarea permanenta a concordantei intre averile clientelei si

averile detinute de diferiti depozitari.

• Separarea contabilă a averilor clientelei de bogatia proprie.

• Verificarea caracterului operational al planurilor de iesire din situatii

de criză.

• Respectarea contabilizării tranzactiilor in ziua Z si a concomitentei

miscărilor de titluri si de numerar.

• Misiunile prin sondaj privind respectarea procedurilor si a regulilor de

securitate, urmate de rapoarte adresate Direcliei.

4. Operatiunile interbancare si de trezorerie


- A se asigura de recenzarea exhaustivă a operatiuniior de trezorerie si

interbancare tratate de bancă;





27

- A intelege modalitătile de gestiune activ - pasiv aplicate de bancă;

- A inlelege functionarea si modul de alimentare a aplicatiilor de gestiune si

de contabilitate;

- A se asigura ca Directia a fixat limite operatorilor de piata;

- A se asigura ca principiul separarii sarcinilor intre diferitele celule este

respectat;

- A se asigura ca se efectuează sistematic compararile intre operatiuni si

confirmările contrapartidei;

- A se asigura ca toate compararile si regularizările sunt efectuate inainte de

validarea operaliunilor in sistemul contabil;

- A se asigura că există o procedura de tratare a reclamatiilor de la

contrapartide;

- A se asigura că exista o procedurá de urmărire a incidentelor de plată;

- A intelege modalitătile de functionare a aplicatiei sau aplicatiilor

informatice de calcul al reescontului;

- A intelege modul de alimentare a reescontului in contabilitatea generala.

5. Operatiunile de comert international si operatiunile cu strainatatea

5.1. Transferurile de fonduri

- Se verifica daca inainte de a fi efectuat transferul este autorizat de catre o

persoana abilitata.

- Se verifică respectarea reglementărilor de schimb şi obligaţiilor statistice.

- Se verifică dacă ordinele de transfer primite de la clienţi sunt autentificate

înainte de a fi executate (chei telegrafice, culegere de semnături autorizate).





28

- Se verifica promptitudinea transferurilor către beneficiar.

5.2. Incasso-ul documentar:

- Se verifică promptitudinea transmiterii documentelor la corespondent

sau la client.

- Se verifică promptitudinea punerii fondurilor la dispoziţia clientului sau

corespondentului.

- Se verifică respectarea reglementărilor de schimb şi obligaţiilor

statistice.

- Se verifica modul de percepere al comisioanelor şi cheltuielilor; dacă se

respectă condiţiile generale ale băncii.

- Se verifică justificarea conturilor de încasare în raport cu încasările în

curs.

- Se verifică dacă valorile exigibile după încasare, care nu sunt

contabilizate, fac obiectul unei urmăriri materiale care să traseze intrările

şi ieşirile. De asemenea, soldul trebuie să fie justificat de finanţările

totale.

5.3. Creditul documentar:

- Se verifica atent clauzele fiecărei deschideri de credit, pentru a evita ca

banca să se angajeze pe clauze generatoare de risc;

- Se verifică existenţa, pănă la finele operaţiunii, a garanţiilor: depozite de

garantie sau control asupra mărfurilor depozitate intr-un magazin general

(depozit general);

- În cazul creditului documentar de export se analizeaza situatia bancii

straine emitente, precum şi situaţia ţării;

- Se verifică autenticitatea fiecărui credit înainte de notificarea acestuia;





29

- În cazul ţărilor cu risc se cer băncii emitente garanţii (sub forma

depozitelor sau garanţiilor de la altă bancă), care să fie urmărite până la

stingerea opeaţiunii;

- Se verifica daca e ventualele modificări ale termenilor contractului de

deschidere de credit documentar sunt autorizate de către o persoană

abilitată înainte de a fi acceptate;

- Creditele in devize sau in monedă nationala, consecutive unui credit

documentar de import sau de export sunt supuse unei autonizari

prealabile in cadrul global al creditelor acordate clientului;

- Se verifică faptul că toate comisioanele au fost percepute (de deschidere,

de notificare, de confirmare, de modificare, de ridicane a documentelor,

de acceptare, de plata, de schimb, de transfer, de incasare). La fel si in

ceea ce pniveste recuperarea taxelor de telex, de Swift si postale.

- Se verifică dacă creditele documentare sunt contabilizate in afara

bilantului, la fel ca si acceptarile de plată (realizare contra acceptare).

- Se verifică dacă angajamentele în devize sunt reevaluate la fiecare

închidere contabilă.

EFECTUAREA INSPECŢIILOR DE AUDIT INTERN

Conceptul de inspecţie de audit intern

1 ) Inspecţia de audit intern reprezintă verificarea efectută la faţa

locului în cursul derulării unei operaţiuni, în scopul constatării unor

eventuale abateri de la legalitate sau regularitate şi al luării de măsuri pentru

protejarea entitatii şi pentru repararea prejudiciului produs.

2 ) Inspecţia de audit intern este efectuată de compartimentul de audit

intern şi se caracterizează prin următoarele:





30

a) se referă la fapte sau la aspecte legate de orice operaţiune,

activitate sau acţiune desfăşurată la nivelul entitatii;

b) se realizează la faţa locului;

c) are un caracter punctual, eventualele necesităţi de dezvoltare a

verificării urmând să facă obiectul activităţilor ulterioare de

audit;

d) se finalizează cu un act constatator bilateral, semnat şi

înregistrat atât de inspectorul auditor, cât şi de cel inspectat;

e) constituie o atribuţie specifică de audit intern, cu caracter

operativ;

f) asigură estimarea cantitativă a eventualelor prejudicii ( efective

sau potenţiale );

g) propune măsuri operative şi soluţii pentru recuperarea

pagubelor şi sancţionarea celor vinovaţi, după caz;

h) ia măsuri operative minimale pentru stoparea sau limitarea

fenomenelor negative generatoare de prejudicii ( în mod efectiv

sau potenţial ) sau de alte disfuncţionalităţi constatate.

Faptul generator al inspecţiei de audit intern

1 ) Sesizarea conducatorului activitatii financiar-contabile din

structurile de control financiar preventiv propriu ale entitatii cu privire la

efectuarea de operaţiuni pe propria răspundere a conducătorului entitatii,

fără viză de control financiar preventiv;

2 ) Indicii de orice natură privind unele abateri de la legalitate sau

regularitate în efectuarea de operaţiuni, desfăşurarea de activităţi sau în

realizarea de acţiuni:

a) sesizări din interiorul sau din exteriorul sistemului inspectat;





31

b) autosesizări ale organului de inspecţie;

c) concluzii cuprinse în acte de audit anterioare, în alte acte de

control ale diverselor instituţii de control;

d) informaţii din mass-media;

e) orice alte indicii relevante.

Actul constatator al inspecţiei de audit intern

- se numeşte proces-verbal de inspecţie de audit intern:

a) este un act bilateral;

b) se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul rămâne la cel

inspectat, iar două la organul care a efectuat inspecţia;

c) este însoţit de orice acte, documente sau materiale probatoare

care să susţină constatările şi concluziile, inclusiv de note

explicative şi note de relaţii;

d) constatările sunt fundamentate prin trimiteri la la textul legal

încălcat şi la documentaţia-anexă la procesul-verbal;

VALORIFICAREA ACTELOR INSPECTIEI DE AUDIT INTERN

CONTESTAREA ACTELOR INSPECTIEI DE AUDIT INTERN

Conţinutul valorificării actului de inspecţie de audit intern

Valorificarea actului de inspecţie de audit intern se referă la

următoarele:





32

a) întocmirea notei de prezentare cu privire la constatările

inspecţiei de audit intern;

b) luarea de măsuri operative în scopul stopării sau al limitării

producerii unor fenomene negative care generează sau ar putea

genera prejudicii ;

c) stabilirea şi propunerea de măsuri ce urmează să fie luate de

conducătorul entitatii în scopul remedierii deficienţelor

constatate, încadrării lor în prevederile legale, precum şi al

prevenirii producerii lor în viitor;

d) în situaţia producerii efective a unor pagube, conducătorul

entitatii va lua măsuri conform prevederilor prezentelor norme

metodologice;

e) dacă deficienţele constatate întrunesc elementele constitutive

ale infracţiunii, compartimentul de inspecţie de audit intern va

respecta prevederile legale în materie;

Conţinutul contestaţiei actului inspecţiei de audit intern

1 ) Contestaţiile formulate împotriva proceselor-verbale ale

inspecţiei de audit intern sunt căi administrative de atac prin care se solicită

anularea parţială sau totală a constatărilor şi măsurilor menţionate în actul

constatator;

2 ) Ele sunt formulate de cel inspectat, fiind confirmate prin

semnătură şi eventual ştampilă;

3 ) Contestaţia va face referire strictă la constatările şi la

măsurile cuprinse în procesul-verbal de inspecţie de audit intern, fiind

însoţită de elemente probatorii care să susţină solicitarea petentului;

4 ) Contestaţia nu se poate baza pe acte, documente sau

informaţii care la data efectuării inspecţiei de audit intern nu erau, în mod

obiectiv, accesibile inspectorului de audit intern sau nu au putut fi puse la

dispoziţia acestuia pe, perioada efectuării inspecţiei de audit intern.





33

Procedura de contestare

a) contestaţiile se depun în termen de 3 (trei) zile calendaristice de

la data comunicării (data aducerii la cunoştinţă celui inspectat a rezultatelor

inspecţiei de audit intern). Contestaţiile se depun la compartimentul de audit

însoţite de copie certificată, pe propria răspundere, de pe actul contestat,

precum şi de pe orice alte documente pe care petentul le consideră necesare

sau / şi utile în susţinerea cauzei sale;

b) răspunsul la contestaţie se transmite în termen de 5(cinci)zile

calendaristice de la data înregistrării contestaţiei, prin decizie motivată,

semnată de conducătorul entitatii care a efectuat inspecţia de audit intern;

c) prin soluţionarea contestaţiei nu se poate crea petiţionarului o

situaţie mai grea decât cea contestată şi aplicată prin actul care face obiectul

contestării;

d) decizia este definitivă;

RESPONSABILITATEA AUDITORILOR INTERNI

Salariatii imputerniciti cu exercitarea auditului intern, sau reprezentantii

firmei de audit în cazul în care, activitatea de audit intern este externalizată,

raspund disciplinar, contraventional sau penal, dupa caz, in situatile in care:

nu efectueaza controlul conform programului aprobat de

conducerea entitatii si a imputernicirilor primite;

inscriu in actele de control date sau fapte nereale,inexate

ori cu rea credinta, sau cu buna stiinta nu consemneaza toate deficientele

constatate;

lucreaza cu superficialitate, nesemnaland incalcarile de la

dispozitiile legale in vigoare constatate cu ocazia controlului si nu stabilesc

raspunderi potrivit reglementarilor legale;





34

dispun, prin interpretarea sau aplicarea gresita a

dispozitiilor legale in vigoare,masuri care produc prejudicii;

nu intocmesc si nu inainteaza sefilor ierarhici actele de

control la termenele stabilite;

nu iau, sau, dupa caz, nu propun masurile necesare pentru

inlaturarea lipsurilor si abaterilor consemnate in actele de control, precum si

pentru tragerea la raspundere a celor vinovati;

nu indeplinesc sau indeplinesc defectuos sarcinile ce le

revin potrivit Normelor Metodologice de Audit Intern.

Anual, pana cel mai tarziu la 31 Martie si trimestrial pana la sfarsitul primei

luni ulterioare trimestrului expirat, seful compartimentului de audit intern

prezinta Comitetului de Directie si Consiliului de Administratie, Raportul de

control, care cuprinde conditiile in care s-au realizat programele de control

in anul si respectiv trimestrul expirat, constatarile facute, rezultatele

controalelor, masurile luate, propunand, daca exista cazul, luarea de masuri

pentru aplicarea riguroasa a legislatiei in domeniul financiar-contabil, de

gestiune si de control.

Conformitatea activitatii de audit intern cu Regulile de organizare si cu

Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar

va fi evaluata anual de catre un auditor financiar, independent, care va folosi

in acest sens instrumente specifice.

Auditorii financiari efectueaza, cu ocazia planificarii si executarii

mandatului de audit financiar, evaluarea functiei de audit intern atat sub

aspectul gradului de adecvare a ariei de cuprindere a programelor conexe

aplicate, cat si a performantelor acestuia, pentru a determina masura in care

se pot baza pe rezultatele auditului intern in desfasurarea activitatii lor de

audit financiar. Ei evalueaza activitatea de audit intern.

ÎN LOC DE CONCLUZII





35

Omul reprezintă capitalul cel mai de preţ al unei afaceri şi activul cel

mai valoros. Toate celelalte resurse, terenuri, clădiri, mecanisme, utilaje,

autovehicule şi mijloacele băneşti, au doar o importanţă secundară. Fără

oameni mediul de afaceri nu ar exista. Afacerile au ca scop unic, deservirea

nevoilor omului. Desigur, oamenii au roluri diferite în cadrul unei afaceri şi se

află în interdependenţă cu mediul de afaceri. Oamenii sunt angajaţii plenar

într-o afacere, fiind ori managerii acesteia, alteori furnizori, clienţi, creditori,

debitori şi în cele mai multe cazuri acţionari şi salariaţi, îndeplinind toate

aceste atribuţii la un loc. Resursa umană constituie un factor de producţie

deosebit de important; având o particularitate anume faţă de ceilalţi factori de

producţie şi anume – aspectul social.

Întreprinderile şi organizaţiile sunt în permanenţă confruntate cu

îmbunătăţirea performanţelor lor într-un mediu care să le aducă toate

garanţiile. Această îmbunătăţire este din ce în ce mai căutată prin

intermediul unei descentralizări a luării de decizii pentru a se asigura

pertinenţa şi implementarea rapidă. În aceste condiţii, managerul entităţii,

directorul, îşi va pune în mod normal întrebări privind bunul control asupra

funcţionării organizaţiei exercitat de el însuşi şi de colaboratorii săi.

Funcţia de audit intern oferă, din acest punct de vedere, siguranţa

rezonabilă că operaţiunile desfăşurate, deciziile luate sunt ”sub control” şi

că, în acest fel, contribuie la realizarea obiectivelor întreprinderii. În caz

contrar, funcţia de audit trebuie să ofere recomandări pentru a remedia

situaţia. Pentru aceasta, auditul intern evaluează nivelul controlului intern,

cu alte cuvinte capacitatea organizaţiilor de a îndeplini în mod eficace şi

eficient obiectivele care le-au fost atribuite şi de a avea un bun control

asupra riscurilor inerente activitaţii lor. Aşadar, este o funcţie deosebit de

utilă pentru responsabili, oricare ar fi nivelul lor de responsabilitate, ceea ce

explică dezvoltarea sa pe parcursul ultimelor două decenii, inclusiv

extinderea domeniului de acţiune asupra eficacităţii şi performanţei dincolo

de simpla conformitate.

Auditul intern face schimbarea mai puţin riscantă dar o şi favorizează

. Plusvaloarea auditorului intern nu este raportul său, acesta din urmă fiind

doar un mijloc de comunicare, nici chiar recomandările lui. Valoarea lui





36

este capacitatea de a face să progreseze controlul intern al întreprinderii sau

al organismului pe care îl serveşte.

Auditorul intern este creator de valoare prin intermediul

economiilor pe care le generează, al oportunităţilor pe care le creează

şi al pierderilor evitate ca urmare a activităţii sale. Ar trebui să fie un

element de siguranţă pentru analiştii financiari sensibili la transparenţa

informaţiei şi la eficacitatea strategiilor. De aceea auditorii interni trebuie

să răspundă aşteptărilor cu un profesionalism adevărat şi cu o etică

ireproşabilă.

În România, introducerea auditului intern este de dată recentă,

încadrându-se în efortul general de modernizare a managementului

financiar, şi nu numai, atât în sectorul privat cât şi în cel public.

Introducerea auditului intern, nu înseamna transpunerea la particularităţile

economiei româneşti a aquis-ului comunitar, pentru simplul motiv că în

domeniul auditului intern acesta nu există. În acelaşi timp nu înseamnă nici

adaptarea cadrului normativ şi procedural specific auditului intern din una

din ţările membre, dat fiind faptul că nici acesta nu corespunde conceptelor

actuale ale auditului intern şi controlului intern. În mod concret Comisia

Europeană a considerat că ţările care urmeaza sa se integreze, reprezintă un

teren fertil pentru a dezvolta aceste concepte şi a dezvoltat împreună cu

acestea o construcţie instituţională adecvată implementării în practică a

acestora.

Auditul intern intră în cultura organizaţiei atunci când managerul

apelează la auditori. În acest fel auditul intern devine o funcţie

responsabilă, caracterizată prin independenţă, exigenţă şi un înalt nivel

profesional.

Auditul intern se va dezvolta inevitabil, sub presiunea publicului însuşi. I se

aduce un surplus de transparenţă într-o lume în care minciuna pare a fi

pâinea cea de toate zilele. Dacă s-a ajuns ca publicul să se obişnuiască cu

această minciună, el nu va mai face acest lucru mult timp şi îşi va plasa

economiile sau îşi va da banii cu generozitate acelor instituţii a căror

conducere le va inspira încredere. Prezenţa unui audit intern va aduce un

plus de siguranţă în acest sens. Când nu mai este acţionar şi consumator,

publicul cere întotdeauna mai mult de la produsele sau de la serviciile pe





37

care le cumpără. Pentru un director, satisfacerea clientului şi a acţionarilor

înseamnă de multe ori să aduci noutate şi să-ţi asumi noi riscuri.

Normele reprezintă pentru practica profesională a auditului intern un factor

puternic de uniformizare a acestei activitati, un limbaj comun pentru

activitatea de control. Aceste norme sunt de acum universal recunoscute,

chiar dacă nu sunt aplicate peste tot şi de către toată lumea. Ele poartă de

acum încolo mesajul “să mergem în aceeaşi direcţie” în mai mult de 100 de

state ale lumii. Acest fenomen de extindere pe plan mondial va oferi chiar şi

celor mai izolaţi auditori interni o auditare crescută şi referinţe de lucru

indiscutabile1. Deosebirea esenţială între auditul intern şi auditul financiar al

agenţilor economici este aceea că, auditul financiar al agenţilor economici,

este o forma de control extern independent total fata de obiectul si subiectul

controlat si se referă numai la conformitatea şi legalitatea de tip financiar-

contabil a operaţiunilor auditate, iar auditul intern se referă la calitatea şi

performanţa de management, care include controlul de conformitate şi

legalitate a operaţiunilor financiar-contabile ca pe o parte a acestuia.

Obiectivul auditului financiar este validarea situatiilor financiare, inainte ca

acestea sa ajunga la utilizatori, iar al auditului intern este buna gestionare a

patrimoniului unei entităţi. Auditul intern nu se limitează la examinarea unei

operaţiuni economice din punct de vedere al legalităţii, ci îşi extinde sfera de

acţiune asupra întregului ciclu de desfăşurare a operaţiunii respective,

începând cu examinarea contextului, care a generat operaţiunea respectivă,

până la analiza impactului şi a consecinţelor economico-financiare la nivelul

entitatii patrimoniale.

Auditul intern este cea mai importantă structură de tip feed back a unei

entităţi patrimoniale, iar auditorul intern, constituie principalul consultant al

managementului în orice problemă care priveşte organizarea, funcţionarea

sau transformarea unei organizaţii.

În România, asistăm la un exces de metiatizare a cuvântului audit, termen

magic, cuvânt la modă, care dă valoare celui care îl foloseşte şi ne crează

falsa impresie ca suntem deja în elita din Europa.

Extinderea auditului intern la nivelul entităţilor patrimoniale româneşti şi

mai ales înţelegerea exactă a rolului său în cadrul funcţiilor unei entităţi, de

către acţionari şi manageri, se află din păcate la început de drum şi drumul

care rămâne de parcurs este foarte lung, de aceea putem asocia fără să

1Jacques Renard, Teoria şi practica auditului intern, Ediţia a 4-a, Editura Arta Grafica, Bucureşti, 2006, p.

13 şi 442.





38

greşim auditului intern din România, cuvintele lui Paul Valery: “ Vremea

lumii sfârşite acum începe”

‘’AUDITUL INTERN ESTE CA MIROSUL DE GAZ: ESTE RAREORI

AGREABIL, DAR POATE, DE REGULĂ, SĂ EVITE EXPLOZIA’’ (JACQUES

RENARD-THEORIE ET PRATIQUE DE L’AUDIT INTERNE).

Anexa nr.1. la suportul de curs de audit intern – exemplu pt studenti-

(nu reprezinta material pt examen)

EXEMPLU DE ORGANIZARE A AUDITULUI INTERN

LA O BANCA

Operatiuni desfasurate in XXXXX BANK - norme si instructiuni de

lucru utilizate

Nr.

Crt.

Operatiuni desfasurate Norme si instructiuni de lucru

specifice

OBS.

1

2

3

Atragerea de resurse in

conturi de disponibilitati

si depozite

Plati si decontari

Transferuri de fonduri

1.N.privind operatiunile in lei

si valuta;

2.N. depozitar;

3.N. lichiditate;

4.N.supraveghere pozitii

valutare;

5.N. pastrare valori;

6.Regulament intern

depozitare;

7.N.spalare bani;

8.N. clientela;

4

5

Acordarea de credite

Emiterea si gestiunea

instrumentelor de plata si

de credit

1.N. de creditare;

2.Provizioane;





39

6 Tranzactii in cont propriu

sau in contul clientilor

1.N.decontare tranzactii valori

mobiliare;

2.Regulament decontare

tranzactii valori mobiliare;

3.Regulament intern pentru

activitatea de custodie;

4.N. de lucru participatii;

5.N.activitatea de arbitraj;

6.N. de factoring;

7.N.decontare tranzactii valori

mobiliare;

8.Certificate de depozit cu

dobanda fixa;

Norme speciale: N= norme

- Regulament de organizare si functionare;

- Regulament de ordine interioara;

- Norme de control financiar;

- Conditii generale de afaceri;

- Norme sistem informatic.

ANEXA nr.1

XXXXX BANK SA

Compartimentul de Audit Intern

PLAN DE AUDIT INTERN

PE ANUL……..

N

r.

cr

t

Denumi

rea

actiunii

de

control

Obiective

le actiunii

de

auditare

Perioad

a

supusa

auditar

ii

Unitatea

controla

ta

Localita

tea

Durata

actiunii

de

auditare

Colaborea

za la

executare

a actiunii

0 1 2 3 4 5 6 7





40

ANEXA nr.2

XXXXX BANK SA


SITUATIA

INSPECTIILOR DE AUDIT INTERN

Nr

.cr

t

Problema controlata

(Obiectivul supus

controlului)

Documentele

si operatiunile

controlate

Data

efectuarii

controlului

Numele si

functia

organului de

control

0 1 2 3 4

ANEXA nr.3

XXXXX BANK SA


AUDITUL ACTIVITATII DE CREDITARE

IN ADMINISTRATIA CENTRALA

Compartimentul: Calificativ final:

Numele si prenumele: Data auditarii:

Sef serviciu: Perioada auditata:

Numele si prenumele auditorilor:





41

1.ORGANIZARE

1.1. Exista norme de lucru pentru toate activitatile din acest compartiment?

DA NU

1.2. Sunt stabilite sarcini pe servicii si salariati?

DA NU

1.3. Exista fisa postului completata pentru fiecare salariat al

compartimentului si este semnata si datata de acesta pentru luarea la

cunostinta?

DA NU

1.4. Circuitul documentelor si operatiunilor este supravegheat de seful de

serviciu?

DA NU

CALIFICATIV:

2. ACORDARE, MONITORIZARE CREDITE

2.1. A participat la programarea,dimensionarea si dirijarea masei monetare si

a creditului,la stabilirea dobanzii ca pret al utilizarii creditului?

DA NU

2.2. A analizat si intocmit documentatia necesara si a prezentat,spre

aprobare, Comitetului de directie sau Consiliului de Administratie, cererile

de credite care depasesc competenta de aprobare a unitatilor teritoriale

subordonate,precum si scrisorile de garantie solicitate de agentii economici?

DA NU

2.3. A urmarit permanent evolutia creditelor si incadrarea acestora in

programul aprobat?

x

x

x

x

x

x





42

DA NU

2.4. Analizeaza cauzele formarii stocurilor de produse,evolutia acestora si

posibilitatile de valorificare?

DA NU

2.5. Analizeaza cauzele si evolutia pierderilor,precum si evolutia platilor

restante?

DA NU

2.6. Participa la analiza semestriala a calitatii portofoliului de credite?

DA NU

2.7. Analizeaza,impreuna cu celelalte compartimente de specialitate, situatia

economico-financiara a unor agenti economici care inregistreaza credite

neperformante si face propuneri pentru recuperarea lor si a dobanzilor

aferente?

DA NU

2.8. Urmareste si face propuneri privind declansarea,conform legii, a

procedurii juridice de punere in faliment si lichidare a agentilor economici

care nu-si indeplinesc angajamentele sau nu respecta clauza din contractele

de credit?

DA NU

2.9. Indruma si controleaza activitatea sucursalelor si agentiilor

entitatii,asigura aplicarea corespunzatoare si unitara a normelor de creditare

si instructiunilor de lucru, colaboreaza si cu directiile de specialitate la:

dimensionarea programului trimestrial de credite;

repartizarea plafoanelor de credite pe sucursale;

elaborarea rapoartelor privind activitatea de creditare;

elaborarea programelor si tematicilor privind recuperarea creantelor

entitatii;

elaborarea metodologiei de creditare.

x

x

x

x

x

x





43

DA NU

CALIFICATIV:

3. CONTROLUL SI RAPORTARI

3.1. Au fost efectuate controale la unitatile teritoriale ale entitatii si la agentii

economici cu datorii mari fata de entitatea? Au fost luate masuri si s-a

informat conducerea entitatii?

DA NU

3.2. Exista o evidenta a acestor controale si a masurilor propuse?

DA NU

3.3. Pe baza rapoartelor primite de la sucursalele entitatii privind clasificarea

creditelor este informata conducerea entitatii?

DA NU

CALIFICATIV:

Documentele puse la dispozitia echipei de audit au fost inapoiate

AUDITORI: SEF SERVICIU :

ANEXA nr.4

XXXXX BANK SA


AUDITUL ACTIVITATII COMPARTIMENTULUI

ARBITRAJ SI TREZORERIE

x

x

x

x





44

Compartimentul Arbitraj si Trezorerie Calificativ final:

Nume prenume: Data auditarii:

Sefi compartiment Perioada auditata:


1.ORGANIZARE

1.1. Exista norme de lucru pentru toate activitatile din acest compartiment?

DA NU

1.2. Sunt stabilite sarcini pe servicii si salariati?

DA NU

1.3. Exista fisa postului completata pentru fiecare salariat al

compartimentului si este semnata si datata de acesta pentru luarea la

cunostinta?

DA NU

1.4. Circuitul documentelor si operatiunilor este supravegheat de seful de

serviciu?

DA NU

CALIFICATIV:

2.MONITORIZARE ACTIVITATE

2.1. Stabileste zilnic necesarul de lichiditati in lei si valuta?

DA NU

2.2 .Efectueaza zilnic calculul in lei si valuta?

DA NU

2.3. Stabileste necesarul disponibilului ce urmeaza a fi atras sau plasat in

functie de operatiunile zilnice?

DA NU

2.4. Urmareste asigurarea rezervei minime obligatorii si a altor indicatori

solicitati de BNR la anumite termene?

DA NU

2.5. Stabileste cursurile valutare pentru operatiunile de arbitraj si casa de

schimb valutar;

x

x

x

x

x

x

x

x





45

DA NU

2.6. Urmareste introducerea in sistemul REUTERS a cotatiilor si dobanzilor

practicate de XXXXX BANK;

DA NU

CALIFICATIV:

3. CONTROL SI RAPORTARI

3.1. Intocmeste note de informare periodice catre conducerea entitatii cu

privire la activitatea desfasurata si problemele deosebite aparute?

DA NU

3.2. Intocmeste si remite la BNR raportari conform normelor in vigoare?

DA NU

CALIFICATIV:

Documentele puse la dispozitia echipei de audit au fost inapoiate

AUDITORI: SEF SERVICIU :

Anexa nr. 5

XXXXX BANK S.A.


CHESTIONAR

x

x

x

x





46

AUDITUL OPERAŢIUNILOR DE COMERŢ

INTERNAŢIONAL ŞI OPERAŢIUNILOR CU

STRĂINĂTATEA

Compartimentul:

Numele si prenumele:

Sef serviciu:


Calificativ final:

Data auditarii:

I. ORGANIZARE

1. Există norme de lucru pentru toate activităţile din această

direcţie?

DA NU

2. Sunt stabilite sarcini pe servicii şi salariati?

DA NU

3. Există fişa postului completată pentru fiecare salariat al direcţiei

şi este semnată şi datată de acesta pentru luare la cunoştinţă?

DA NU

4. Circuitul documentelor şi operaţiunilor este supravegheat de

şeful serviciului?

DA NU

x





47

II. MONITORIZARE ACTIVITATE

1. Transferurile de fonduri

1.1. Se verifica daca inainte de a fi efectuat transferul este autorizat de

catre o persoana abilitata.

DA NU

1.2. Se verifică respectarea reglementărilor de schimb şi obligaţiilor

statistice.

DA NU

1.3. Se verifică dacă ordinele de transfer primite de la clienţi sunt

autentificate înainte de a fi executate (chei telegrafice, culegere de

semnături autorizate).

DA NU

1.4. Se verifica promptitudinea transferurilor către beneficiar.

DA NU

2. Incasso-ul documentar

2.1. Se verifică promptitudinea transmiterii documentelor la corespondent

sau la client.

DA NU

2.2. Se verifică promptitudinea punerii fondurilor la dispoziţia clientului

sau corespondentului.





48

DA NU

2.3. Se verifică respectarea reglementărilor de schimb şi obligaţiilor

statistice.

DA NU

2.4. Se verifica modul de percepere al comisioanelor şi cheltuielilor; dacă

se respectă condiţiile generale ale băncii.

DA NU

2.5. Se verifică justificarea conturilor de încasare în raport cu încasările

în curs.

DA NU

2.6. Se verifică dacă valorile exigibile după încasare, care nu sunt

contabilizate, fac obiectul unei urmăriri materiale care să traseze

intrările şi ieşirile. De asemenea, soldul trebuie să fie justificat de

finanţările totale.

DA NU

3. Creditul documentar

3.1. Se verifica atent clauzele fiecărei deschideri de credit, pentru a evita

ca entitatea să se angajeze pe clauze generatoare de risc.

DA NU

3.2. Se verifică existenţa, pănă la finele operaţiunii, a garanţiilor:

depozite de garantie sau control asupra mărfurilor depozitate intr-un

magazin general (depozit general).

DA NU





49

3.3. În cazul creditului documentar de export se analizeaza situatia

entitatii straine emitente, precum şi situaţia ţării.

DA NU

3.4. Se verifică autenticitatea fiecărui credit înainte de notificarea

acestuia?

DA NU

3.5. În cazul ţărilor cu risc se cer băncii emitente garanţii (sub forma

depozitelor sau garanţiilor de la altă bancă), care să fie urmărite până

la stingerea opeaţiunii?

DA NU

3.6. Eventualele modificări ale termenilor contractului de deschidere de

credit documentar sunt autorizate de către o persoană abilitată

înainte de a fi acceptate?

DA NU

3.7. Creditele in devize sau in monedă nationala, consecutive unui credit

documentar de import sau de export sunt supuse unei autonizari

prealabile in cadrul global al creditelor acordate clientului?

DA NU

3.8.Se verifică faptul că toate comisioanele au fost percepute (de

deschidere, de notificare, de confirmare, de modificare, de ridicane a

documentelor, de acceptare, de plata, de schimb, de transfer, de

incasare). La fel si in ceea ce pniveste recuperarea taxelor de telex,

de Swift si postale.

DA NU





50

3.9. Se verifică dacă creditele documentare sunt contabilizate in afara

bilantului, la fel ca si acceptarile de plată (realizare contra

acceptare).

DA NU

3.10. Se verifică dacă angajamentele în devize sunt reevaluate la fiecare

închidere contabilă.

DA NU

III. CONTROL ŞI RAPORTĂRI

Se intocmesc note de informare periodice catre conducerea entitatii

referitor la activitatea desfasurata si principalele probleme deosebite aparute?

DA NU

CALIFICATIV:

Documentele puse la dispozitia echipei de auditori au fost inapoiate.

AUDITORI INTERNI, SEF STRUCTURA ORGANIZATORICA,





51

Anexa nr. 6

XXXXX BANK S.A.


CHESTIONAR

AUDITUL ACTIVITATII PRIVIND CLIENTELA

Compartimentul:


Sef serviciu:


Calificativ final:

Data auditarii:

I. ORGANIZARE


direcţie?

DA NU


DA NU



x





52

DA NU


şeful serviciului?

DA NU

IV. MONITORIZARE ACTIVITATE

1. Se verifica operatiunile dispuse de clientela ?

1.1.ordine de plata

DA NU

1.2.cecuri

DA NU

1.3.bilete la ordin

DA NU

1.4.cumparari si vanzari de valuta la licitatie

DA NU

1.5.conversii valutare

DA NU

1.6.constituirea de depozite catre persoane fizice si juridice

DA NU

2. Se verifica documentele la primirea, prelucrarea, inregistrarea

in conturi, arhivarea si expedierea lor?





53

DA NU

3. Se urmareste exactitatea inregistrarii in contabilitate a

operatiunilor?

DA NU

4. Se verifica jurnalele tranzactiilor, inclusiv documentele aferente

depuse la ghiseele entitatii de catre clienti?

DA NU

5. Se verifica licitatiile valutare dispuse de clienti?

DA NU

6. Referitor la activitatea privind depozitele clientelei:

6.1. Exista la nivelul entitatii o politica bine definită privind

depozitele?

DA NU

6.2. Exista norme stricte si se verifica securitatea si

stabilitatea depozitelor?

DA NU

6.3. Exista o gestiune administrativa riguroasa a conturilor –

client?

DA NU

6.4. Se mentine o comunicare permanenta si constanta cu

clientii ?

DA NU

x

x

x

x





54

6.5. Exista o supraveghere atenta asupra conturilor cu risc si

asupra conturilor neutilizate in mod curent?

DA NU

6.6. Se analizeaza conturile generale de depozit si utilizarile

conturilor la termen, bonurile de casa, conturile de

economii?

DA NU

6.7. Se fac sondaje asupra conturilor la termen si a bonurilor

de casă pentru a ajunge la piesa de origine si a se asigura

de concordanta dintre elementele din piesa de origine si

contabilizare (pista de audit)?

DA NU

6.8. Se verifica existenta si exactitatea soldurilor, in special

pentru conturile la vedere?

DA NU

6.9. Se analizeaza structura si stabilitatea depozitelor?

DA NU

6.10. Se verifica dacă dobănzile sunt luate in calcul in

rezultate, Ia nivel de aplicare a dobânzilor, de decontare a

dobânzibor si de calcul, cat si contabilizarea dobănzilor

scurse?

DA NU


x

x

x

x

x

x





55

Se intocmesc note de informare periodice catre conducerea entitatii referitor la activitatea desfasurata si principalele probleme deosebite aparute?

DA NU

CALIFICATIV:



Anexa nr. 7

XXXXX BANK S.A.


CHESTIONAR

AUDITUL ACTIVITATII COMPARTIMENTULUI

PIATA DE CAPITAL

Compartimentul:


Sef serviciu:


Calificativ final:

Data auditarii:

I. ORGANIZARE


direcţie?

DA NU

x





56


DA NU



DA NU


şeful serviciului?

DA NU


1. Se respecta normele interne privind derularea operatiunilor cu

Titluri de Stat pe piata primara?

DA NU

2. Se respecta normele interne privind desfasurarea activitatii de

custodie si de decontare?

DA NU

3. Se verifica existenţa şi exactitudinea titlurilor?

DA NU

4. Se respectă regula de echitate, care spune că entitatea nu trebuie

sa lezeze interesele clientilor ei in cazul operatiunilor in cont

propriu ale institutiei, operatiunilor personalului băncii si in

cazul OPCVM pentru care entitatea asigura gestiunea?

DA NU





57

5. Se verifică dacă ordinele transmise de executantii ordinelor fac

obiectul unui contract scris incheiat prealabil si in care se

mentionează natura si conditiile de operare pe care sunt

autorizati să le indeplineasca?

DA NU

6. Se verifică dacă băncile cer clientilor constituirea unei acoperiri

a cărei naturi si valori sa fie in conformitate cu dispozitiile

regulamentului general al pietei pe care se tratează operatiunea?

DA NU

7. Se verifică dacă titlurile care sunt depozitate la bancă nu

servesc la garantarea bunei finalităti a angajamentelor proprii

ale băncii?

DA NU

8. Se verifica existenta unei conventii intre bancă si client pentru

contul de titluri?

DA NU

9. Conturile societătilor de valori mobiliare sau ale brokerilor fac

obiectul unei situatii de raportare permanent adusă la zi si care

nu conţine regularizări mai vechi?

DA NU

10. Se asigura ca greselile (cumpărarea unui număr de titluri mai

mare) izolate in conturi specifice numite conturi “casă” fac

obiectul unei urmăriri din partea sefului de back-office?

DA NU





58

11. Există proceduri de urmărire a reclamatiior facute de clienti

pentru a scădea riscul de litigiu cu clientela?

DA NU

12. Se asigură faptul că, in conformitate cu reglementarile, tabelele

de operatiuni de Ia front-office sunt pe bandă de ascultare si ca

inregistrarile fac obiectul unei conversaţii regIementare? De

asemenea, se verifică faptul ca pe ordine apare si data la care au

fost inregistrate, cat si faptul că ele au fost executate in termenii

regulamentari?

DA NU

13. Se asigura faptul că exista o corectă separare a sarcinilor intre

front-office, back-office si contabilitate?

DA NU

14. Se verifică existenta conventiilor de cont de titluri sau a

contractelor cu titularii?

DA NU

15. Se verifica dacă sunt semnate contractele de către depozitarii

străini?

16. Se verifică respectarea obligatiilor fată de administratia fiscală?

DA NU

17. Există o politică de supraveghere a riscurilor de contrapartidă?

DA NU

18. Se verifică concordanţa intre averile clientelei si averile

detinute de diferiti depozitari?





59

DA NU

19. Există separare contabilă a averilor clientelei de bogatia

proprie?

DA NU

20. Se procedează la verificarea caracterului operational al

planurilor de iesire din situatii de criză?

DA NU

21. Se respectă contabilizarea tranzactiilor in ziua Z si

concomitenţa miscărilor de titluri si de numerar?

DA NU

22. Procedeaza in permanenta la validarea ordinelor de

tranzacţionare si ordinelor de decontare si a rapoartelor de

tranzactionare?

DA NU

23. Se calculeaza zilnic plafonul de credit si plafonul de credit

disponibil pentru creditele pe termen scurt pentru cumpararea

de valori mobiliare?

DA NU

24. Compartimentul a participat la analiza financiara a societatilor

in vederea achizitiei titlurilor de participare?

DA NU


Se intocmesc note de informare periodice catre conducerea entitatii





60

referitor la activitatea desfasurata si principalele probleme deosebite aparute?

DA NU

CALIFICATIV:



Anexa nr. 8

XXXXX BANK S.A.


CHESTIONAR

AUDITUL ACTIVITATII DE FACTORING

Compartimentul:


Sef serviciu:


Calificativ final:

Data auditarii:





61

I. ORGANIZARE

1. Există compartiment specializat la nivel de centrală pentru

activitatea de factoring?

DA NU

2. Sunt stabilite sarcini pe servicii şi salariaţi?

DA NU



DA NU


şeful serviciului?

DA NU


1. A participat la stabilirea comisionului de finanţare, ca preţ al

utilizării factoringului?

DA NU

2. A urmărit permanent evoluţia factoring-urilor?

DA NU

3. Analizează cauzele şi evoluţia pierderilor , precum şi evoluţia

plăţilor restante?

x





62

DA NU

4. Stabileşte garanţiile suplimentare necesare?

DA NU

5. Analizează semestrial portofoliul de factoring?

DA NU

6. Face propuneri pentru recuperarea facturing-urilor

neperformante?

DA NU


1. Se respectă normele interne privind activitatea de factoring?

DA NU

2. Se întocmesc note de informare periodică către conducerea băncii referitor la activitatea desfăşurată şi principalele probleme deosebite apărute?

DA NU

CALIFICATIV:

Documentele puse la dispoziţia echipei de auditori au fost înapoiate.





63

AUDITORI INTERNI, ŞEF STRUCTURĂ ORGANIZATORICĂ,

Anexa nr. 9

XXXXX BANK S.A.


CHESTIONAR

AUDITUL ACTIVITATII CONTABILE

Compartimentul:


Sef serviciu:





64


Calificativ final:

Data auditarii:

I. ORGANIZARE


direcţie?

DA NU


DA NU



DA NU


şeful serviciului?

DA NU


1. Se analizeaza orice indicatori contabili semnificativi. Se obtin si

se documenteaza explicatii de la directori privind orice fluctuatii

semnificative. Aceste explicatii se testeaza cu probe adecvate.

DA NU

x

x

x

x





65

2. Se confirma rezonabilitatea oricaror estimari contabile incluse in

situatiile financiare?

DA NU

3. Se respecta metodologia de calcul a indicatorilor de prudenta

entitateara?

DA NU

4. Se revizuieste formatul situatiilor financiare si se stabileste

conformitatea cu cerintele legale si profesionale.

DA NU

5. Efectuarea si inregistrarea unei verificari a evenimentelor

ulterioare utilizand chestionarul detaliat (VERIFICARE).

6. Se efectueaza o revizuire a situatiilor financiare in intregul lor

pentru a stabili credibilitatea si gradul de adecvare a principiului

continuitatii activitatii.

DA NU

7. Se verifica faptul ca exista fonduri suficiente pentru a satisface

cerinta de lichiditate a entitatii pentru urmatoarele 12 luni

DA NU

8. Se verifica modul in care salariatii exercita controlul entitatear

intern la ghiseu?

DA NU

9. Se respecta normele interne privind inregistrarea operatiunilor

entitateare in contabilitate?





66

DA NU

10. Se verifica corectitudinea inregistrarii in contabilitate a

elementelor bilantiere, respectarea legislatiei si standardelor de

contabilitate?

DA NU

11. Se verifica registrele contabile si corectitudinea inregistrarilor?

DA NU


1. Se intocmesc note de informare periodice catre conducerea entitatii referitor la activitatea desfasurata si principalele probleme deosebite aparute?

DA NU

2. Daca este cazul, se intocmeste o scrisoare de recomandari catre conducere?

DA NU

CALIFICATIV:



Anexa nr. 10

XXXXX BANK S.A.


CHESTIONAR – VERIFICARE





67

Elementul Grad de

acoperire

Probleme

aparute

1. Au luat directorii / managementul in

considerare existenta si posibilul efect al

evenimentelor ulterioare activitatii de audit

intern?

Informatii relevante din procesele-verbale

2. Se verifica toate procesele verbale si se

inregistreaza orice eveniment relevant.

Indicatori financiari detaliati

3. Se verifica rapoartele de gestiune ulterioare

datei bilantului si se inregistreaza caracteristicile

esentiale.

4. Se verifica ultimile prognoze ale fluxurilor de

numerar si se inregistreaza soldul net previzionat.

5. Se verifica urmatoarele jurnale si documente

pentru perioada ulterioara datei bilantului:

a) jurnalul de casa si extrasele de cont;

b) jurnalul operatiunilor zilei;

Si se documenteaza orice elemente semnificative /

neobisnuite care influenteaza sumele /

prezentarile din situatiile financiare.

6. Se verifica mijloacele fixe si se inregistreaza

orice diminuare a valorii acestora.

7. Se verifica si se inregistreaza datoriile fiscale si

alte datorii.

8. Se verifica orice modificari in capitalul social

sau in cel imprumutat.

9. Se verifica creditele si se inregistreaza

eventualele valori peste limita identificate.

Discutii cu directorii 10. Se discuta cu directorii (de departament)

evolutia entitatii / a departamentului dupa data

bilantului

11. Se inregistreaza orice evenimente care pot

influenta situatiile financiare





68

ANEXA nr.11

XXXXX BANK SA


NOTA EXPLICATIVA

Subsemnatul…………………………salariat la………..………..in functia

de………………...,de la data de…………………..….legitimat cu B.I./C.I

seria….nr……...,emis de ……..,la intrebarile puse de …………………….

(numele,prenumele,functia organului de control care pune intrebari) din

Directia de Audit Intern, dau urmatoarele explicatii:

1.Intrebare…………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………

2.Raspuns……………………………………………………………………

………………………………………………………………………………

3.Intrebare……………………………………………………………………

………………………………………………………………………………

4.Raspuns……………………………………………………………………

………………………………………………………………………………

Daca mai aveti ceva de adaugat.

Semnatura………..data

Data in fata noastra

(Organ de control)

ANEXA nr.12

XXXXX BANK SA





69


DECLARATIE

Data……………………ora………………..gestiunea……………………...

Subsemnatul(a)……………………………………………numit prin decizia

nr…../…… declar prin prezenta ca:

gestionez valori materiale si in alte locuri de depozitare:

…………………………………………………………………....

in afara valorilor materiale ale unitatii patrimoniale, am in

gestiune si alte valori, apartinand tertilor, primite cu si fara

documente:

…………………………………………………………………………

am plusuri sau lipsuri in gestiune despre a caror cantitate sau

valoare am cunostinta:

…………………………………………………………………………

am valori materiale nereceptionate sau care trebuie

expediate(livrate),pentru care s-au intocmit documentele aferente:

…………………………………………………………………………

am primit sau eliberat valori materiale fara documente legale:

…………………………………………………………………………

detin numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea

bunurilor aflate in gestiune:

………………………………………………………………………....

am documente de primire-eliberare care nu au fost operate in

evidenta gestiunii sau care nu au fost predate in contabilitate:

………………………………………………………………………....

Felul,numarul si data ultimului document de intrare:

Felul,numarul si data ultimului document de iesire:

Data in fata noastra:

Comisia de inventariere: Gestionar:

Numele si prenumele Numele si prenumele





70

ANEXA nr.13

XXXXX BANK SA


Conducerea unitatii

ANGAJAMENT

Subsemnatul(1)………………………………………………..domiciliat in

localitatea………….judetul…………. Str………nr……..posesor al

buletinului de identitate / carte de identitate, seria….nr…………………..

emis de……..in anul……….avand functia(2)………..luand cunostinta de

faptul ca prin(3)…………………………..s-a constatat ca din vina mea am

produs(4)……………………………cu sediul in ……….o paguba in suma

de lei(5)……………..provenita din(6)……………………………………...

imi iau angajamentul de a plati aceasta suma unitatii pagubite in urmatorul

mod(7)……………………….……………….

Data……………………………

Semnatura celui care isi ia

angajamentul

1…………………………….(8)

2…………………………….(9)

Vizat,( organ de control)

Nota:

(1)-se va trece numele si prenumele complet al celui care isi ia angajamentul

(2)-se va preciza functia si locul de munca in momentul semnarii

angajamentului

(3)-se a indica natura verificarii efectuate care a condus la constatarea

pagubei

(4)-se va arata denumirea unitatii pagubite

(5)-valoarea pagubei se inscrie in cifre si litere

(6)-se va indica natura pagubei

(7)-se va arata modalitatea de executare potrivit prevederilor legale





71

(8)-(9)-semnatura salariatilor care au fost prezenti la semnarea

angajamentului (nume,prenume,functia)

ANEXA nr.14

XXXXX BANK SA


PROCES VERBAL

(locul…………ziua…..luna…….anul…….)

Sumsemnatii,(numele,prenumele,functia)…………………………..din

Compartimentul de Audit Intern, in baza programului de control aprobat de

conducerea entitatii XXXXX BANK, si a delegatiilor nr……....,am efectuat

in perioada….controlul………….(natura controlului sau tematica), la……..

(denumirea unitatii verificate) din……………….. (localitatea, judetul).

In perioada supusa controlului…….…..(se indica perioada,care,in

principiu, se intinde de la ultima verificare similara la zi) unitatea a fost

condusa de…………….. (numele si functia) de la…………………..pana

la…………………………….……..

Din controlul obiectivelor prevazute in situatia verificarilor efectuate ce

face parte integranta din prezentul proces verbal au rezultat urmatoarele

constatari:

…………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………

Lunar, in termen de 15 zile de la expirarea lunii,unitatea (denumirea

unitatii verificate) va comunica Compartimentului de Audit Intern modul

cum au fost remediate lipsurile constatate si indeplinite masurile

stabilite,precum si rezultatele obtinute.

Prin semnarea prezentului proces verbal se recunoaste ca au fost

restituite toate actele si documentele puse la dispozitia organelor de control.

(In cazul ridicarii de acte originale,acest aliniat va fi complectat in

continuare astfel:,,…….cu exceptia actelor…………,care au fost ridicate in

original,lasandu-se copii certificate de catre organele de control si

conducerea unitatii”).





72

Prezentul proces verbal inregistrat sub nr………...……din………..s-a

intocmit in…….exemplare,.din care unul,cu un numar de……….anexe,.s-a

lasat unitatii controlate(exemplarul 2),iar exemplarul 1 s-a luat de catre

organele care au efectuat controlul.

Organ de control,





73

Anexa nr.2 - SCHEMA DE AUDIT INTERN

Graficul procedurilor

Etape Proceduri Documente

Planul de audit intern

Planificarea auditului intern Declaratia de independenta

Elaborarea Cartei de audit intrern

Culegerea si prelucrarea informatiilor cu caracter general

Obiectivele auditului

Analiza riscurilor

Identificarea punctelor tari si a punctelor slabe

Elaborarea programului de audit intern

Programul de audit

Foile de lucru supuse auditului intern Efectuarea procedurilor

analitice si de fond

Foaia de analiza a problemelor

Constatarea si raportarea iregularitatilor

Formular de constatare si raportare a iregularitatilor

Derularea misiunii de audit intern

Revizuirea documentelor de lucru si a materialului probant

Nota centralizatoare a foilor de lucru

Elaborarea proiectului de raport de audit intern

Proiect de raport

Raportul de audit intern

Discutii cu Conducerea

Proces Verbal de discutii cu clientul Reuniunea de conciliere

Elaborarea raportului final Raportul final, Scrisoare confidentiala

Urmarirea recomandarilor

Urmarirea recomandarilor Fisa de urmarire a recomandarilor





74

Revizuirea *

*) se va efectua pe intregul parcurs al derularii misiunii de audit intern

Sinteza Curs Audit Intern_Elefterie Liana

Documents

Transcript of Sinteza Curs Audit Intern_Elefterie Liana