Bun venit la Wikipedia! Dac dori i s contribui i v recomandm s v   înregistra i/autentifica i .  Articolele acestei sptmâni sunt Atentatele din Copenhaga din 2015 , Direc ia de Investigare a Infrac iunilor de Criminalitate Organizat i
Terorism, e te!aligator    i  "ogo#ars$i I%!&. ricine poate contribui la îmbunt irea lor.
Sigmund Freud De la Wikipedia, enciclopedia liber
igmund "reud, de #a$ %alberstadt, &'&(
'igmund (reud )nscut 'igismund 'chlomo (reud la * mai &+*, "reiberg, -mperiul Austriac, asti 01bor /2epublica 3e4 5 d. 67 septembrie &'7', 8ondra9 a fost un medic  neuropsi4iatru evreu austriac, fondator al colii psi4ologice de  psi4anali. rincipalele teorii ale acestei coli sunt fondate pe urmtoarele ipotee: ;&<
• Devoltarea uman este în eleas prin sc4imbarea onei corporale de gratificare a impulsului se$ual.
•  Aparatul psi4ic refulea dorin e, în special cele cu con inut se$ual i agresiv, acestea fiind conservate în sisteme de idei
incon tiente.
• 3onflictele incon tiente legate de dorin ele refulate au tendin a de a se manifesta în vise, acte ratate i simptome.
• 3onflictele incon tiente i se$ualitatea reprimat sunt sursa  nevroelor .
• =evroele pot fi tratate, cu a>utorul metodei psi4analitice, prin aducerea în con tient a dorin elor incon tiente i refulate.
"reud este considerat a fi printele psi4analiei iar lucrrile sale introduc no iuni precum incon tient, mecanisme de aprare, acte ratate i simbolistica viselor.
Cuprins
  ;ascunde< 
• 7 3ontrovers
• ( elec ie a publica iilor lui igmund "reud în domeniul psi4analiei
• elec ie din operele traduse în limba român
 Via a )modificare * modificare surs+
igmund "reud s5a nscut într5o familie de evrei a kenai  din "reiberg, #oravia. i5a luat numele de CigmundC abia la vârsta de 6& de ani. igmund a fost primul nscut din cei nou copii ai familiei, dar mai avea i al i fra i )vitregi9 din cstoriile precedente ale tatlui su. 3u toate c familia sa nu era o familie înstrit i triau într5un apartament mic i aglomerat, prin ii si au fcut totul pentru ca igmund s aib parte de cele mai bune condi ii, uneori i cu pre ul defavoririi celorlal i copii ai familiei.
"reud a fost un copil precoce din punct de vedere intelectual i deosebit de silitor. ase ani la rând a fost primul din clas, iar la terminarea colii avea nu numai cuno tin e temeinice de  greac, latin, german  i  ebraic, ci înv ase i  francea  i  englea. ?ia a de familie se
organia în func ie de programul su de studiu. l î i lua masa de sear separat de restul familiei, iar pianul surorii sale Anna a fost mutat din apartament pentru a nu5l deran>a.
"reud a studiat medicina la Eniversitatea din ?iena. Fn cursul celui de al treilea an de studii a început s lucree în laboratorul de  fiiologie,  sub conducerea lui rnst Wil4elm von BrGcke, fiind în special preocupat de func iunea  istemului =ervos 3entral. l s5a lsat atât de mult absorbit de aceast activitate, încât a negli>at celelalte discipline, terminând facultatea abia în &++&, cu o întâriere de trei ani. Dorind s câ tige e$perien practic, dup doi ani începe s lucree ca medic în spital, în sec iile de  psi4iatrie  i  dermatologie. Fn &++ ob ine un post de docent în neuropatologie la Eniversitatea din ?iena i 5 având o burs din partea statului austriac 5 petrece &' sptmâni la  aris,  în clinica de maladii ale sistemului nervos de la spitalul  alpHtriIre, condus de Jean #artin 34arcot. 34arcot trata anumite tulburri nervoase prin 4ipno. ub conducerea lui, "reud începe s studiee isteria, fapt care i5a treit interesul pentru psi4opatologie.
 Fn &++* "reud desc4ide la ?iena un cabinet privat de psi4iatrie, specialiat pe tulburri cerebrale i nervoase. Din caua faptului c aplica metodele i concep iile lui 34arcot, socotite neortodo$e de ctre corpul medical viene, "reud s5a lovit de dificult i din partea colegilor.  Aceasta e$plic i faptul c, mai târiu, teoriile lui asupra nevroelor au fost acceptate cu mult reticen .
"ugind de persecu ia naist din  ?iena  în &'7+, "reud s5a refugiat la 8ondra, unde a petrecut ultimul an al vie ii sale. 3asa situat la #aresfield Kardens nr. 6 în ona%ampstead din 8ondra, care a apar inut familiei pân la moartea din  &'+6 a fiicei cele mai mici a lui "reud,  Anna "reud, a fost ulterior transformat în mueu. Fn mueu se pstrea i mobila lui "reud, printre care se numr i celebra sa canapea.
Datorit fumatului  e$cesiv, în ultimii ani din via s5a luptat cu o form de  cancer  . A suferit numeroase opera ii dar, deoarece nu a renun at la acest viciu )fuma c4iar i 6 de trabucuri pe i9, boala s5a agravat i a murit prin eutanasiere, asistat de un medic care i5a administrat o do mrit de morfin.;6<
Contribu ii )modificare * modificare surs+
rima lucrare publicat de "reud, Zur Auffassung der Aphasien )C3oncep ii asupra afaieiC9 )&+'&9, trata problema tulburrilor de vorbire aprute în urma unei leiuni organice a creierului. Dup o nou lucrare în domeniul neurologiei, Die infantile Cerebrallähmung  )Caraliia cerebral infantilC9 )&+'@9, "reud s5a dedicat cu e$clusivitate cercetrilor privind e$plicarea tulburrilor psi4ice pe bae psi4ologice, ceea ce a dus la elaborarea conceptului de Cpsi4analiC )&+'*9.
"reud e$plic apari ia manifestrilor nevrotice, în special ale isteriei, datorit refulrii unor traume emo ionale, ascunse în incon tient. 3a tratament recomand transpunerea pacientului în stare de 4ipno, cu a>utorul creia tririle emo ionale refulate sunt din nou aduse la suprafa a con tiin ei i în felul acesta, conflictele, prelucrate în mod con tient, nu mai provoac tulburri psi4ice. Fntre &+' i &' "reud a formulat cea mai mare parte a concep iilor sale, care formea nucleul psi4analiei în teorie i practic. l renun la metoda 4ipnoei, preferând e$punerea spontan de ctre pacient a amintirilor sale, înc din perioada copilriei, în timpul edin elor de psi4anali, sub forma a a isei Casocia ii libereC. Fn felul acesta psi4analistul îl a>ut s5 i clarifice con tient e$perien ele conflictuale, care stau la baa tulburrilor  nevrotice. 3u a>utorul asocia iilor libere gse te calea de ptrundere ctre procesele petrecute în incon tient, ceea ce l5a condus i la e$plicarea semnifica iei viselor i a actelor ratate )ClapsusuriC9. rin interpretarea viselor a a>uns la formularea conceptului de se$ualitate infantil i a  Ccomple$ului edipC, care ar sta la baa legturilor erotice incon tiente ale copilului cu printele de se$ opus. Aceste puncte de vedere din concep ia freudian au fost i rmân foarte controversate. ;7<
 Fn &'6, "reud este numit profesor la Eniversitatea din ?iena. Fn >urul su s5a format un cerc de discipoli, ca  Alfred Adler , ugen Bleuler , 3arl Kustav Jung  i  rnest Jones, care i5au preluat i i5au devoltat mai departe teoriile. Fn &'& a fost creat ocietatea -nterna ional de si4anali, cu e$tindere în special în   America. e baa repreentrilor sale, "reud a încercat s e$plice i unele fenomene sociale i culturale, ca religia, mitologia, arta i literatura ;(< Dup ocuparea Austriei de na i ti  "reud se refugia cu întreaga familie la 8ondra, unde moare în urma unui cancer în &'7'.
3ontribu ia esen ial a lui igmund "reud const în punerea în eviden a e$isten ei i ac iunii incon tientului în via a psi4ic i în e$plicarea pe aceast ba a personalit ii umane. Fn plus, a devoltat o nou teorie )teoria psi4analitic9, precum i o metodologie terapeutic aferent, care 5 în forma ini ial sau modificat 5 urmre te ameliorarea func ionrii psi4ice, uneori cu aplica ii în patologiile mentale.
Controvers)modificare * modificare surs+
 Fn ultimele decenii teoriile i lucrrile lui "reud au fost analiate critic de numero i cercettori i istorici ai tiin elor, care au relevat frecvente  îndeprtri de la rigoarea i etica tiin ific. Enii autori nu au eitat s5l acue pe "reud de fraud, demonstrând c acesta a alterat în mod repetat i sistematic datele clinice pentru a5 i >ustifica teoriile, a preentat tratamente e uate drept reu ite sau c4iar c, în anumite articole,
 
ar fi inventat cu totul cauri i pacien i cu scopul de a5 i promova metodele. 3onform acestor critici, coala psi4analitic a avut mai curând caracteristicile unei mi cri politice sau religioase decât ale unui curent tiin ific, "reud transformându5se în profetul su. 3ele mai severe evaluri contemporane nu se feresc s califice freudismul drept pur L arlatanieL. ;<
 Asti, psi4analia este o teorie i o metod practicat i în combina ie cu alte metode, dar cu eficacitate terapeutic de multe ori pus la  îndoial i numai par ial recunoscut.  ;*<
statuie din ortugalia repreentându5l pe igmund "reud cu un pacient
Selec ie a publica iilor lui Sigmund Freud în domeniul
psihanalizei)modificare * modificare surs+
• Studien über Hysterie, )tudii despre isterie9 )împreun cu Josef Breuer 9, &+'
• Die Traumdeutung  )-nterpretarea viselor9, &+''
• Zur Psychopathologie des Alltagslebens )si4opatologia vie ii cotidiene9,  &'(
• Drei Abhandlungen zur Seultheorie )rei eseuri despre teoria se$ualit ii9,  &'
• Zur !inführung der "arzi#mus )-ntroducere despre =arcisism9, &'&(
• $enseits des %ustprinzips )Dincolo de principiul plcerii9, &'6
• Das &ch und das !s )go i -d9,  &'67
• Die Zu'unft einer &llusion )?iitorul unei iluii9, &'6@
• Das (nbehagen in der )ultur  )3ivilia ia i nea>unsurile ei9,  &'6'
• *orlesungen zur !inführung in die Psychoanalyse )3onferin e despre -ntroducerea în psi4oanali9,  &'77
• Totem und Tabu )otem i tabu9
• Der +ann +oses und die monotheistische ,eligion )#oise i monoteismul9,  &'7'
•  Abri# der Psychoanalyse ) privire asupra psi4analiei9, &'(
8a ,i$icitat gsi i citate legate de 'igmund (reud.
Selec ie din operele traduse în limba român )modificare * modificare surs+
• igmund "reud 5 &ntroducere -n psihanaliz., Prelegeri de psihanaliz., Psihopatologia /ie ii cotidiene  , ditura Didactic i
edagogic, )&'+9
• igmund "reud 5 0mul cu obolanii   )cu >urnalul analistului9, ditura rei, )&''9
• igmund "reud 5 Dou. psihanalize )mul cu lupii i 3aul pre5 edintelui9, ditura rei, )&''9
• igmund "reud 5 Dincolo de principiul pl.cerii , ditura CJurnalul 8iterarC, )&''69
• igmund "reud 5 Cazul Dora, ditura CJurnalul 8iterarC, )&''(9
• igmund "reud 5 +icul Hans, ditura CJurnalul 8iterarC, )&''9
• igmund "reud 5 &nterpretarea /iselor , ditura C#iastraC, )&''&9
• igmund "reud 5 Trei eseuri pri/ind teoria seualit. ii   , ditura C#iastraC, )&''&9
• igmund "reud 5 Autobiografie, ditura tiin ific, )&''79
• igmund "reud 5 Scrieri despre literatur. i art. , ditura Enivers, )&'+9 2eeditat.
• igmund "reud 5 Scrisori din tinere e c.tre !duard Silberstein  , &+@&5&++& ditura igmund "reud 5 Bing4amton, =eM Nork,
)&''79
• igmund "reud 5 Psihanaliza fenomenelor oculte, ditura A2A, )&''+9
• igmund "reud 5 Despre psihanaliza1 Cinci prelegeri tinute la (ni/ersitatea Clar' , ditura %erald, )6&9
Opere)modificare * modificare surs+
• pere vol.- : Totem i tabu , +oise i monoteismul  , Angoas. -n ci/iliza ie  , *iitorul unei iluzii , ditura tiin ific, traducere de
dr. 8eonard Kavriliu, )&''&9
• pere vol.--: &nterpretarea /iselor , traducere de dr. 8eonard Kavriliu, ditura tiin ific, )&''79
• pere vol.---: Psihanaliz. i seualitate , traducere de dr. 8eonard Kavriliu, ditura tiin ific, )&''(9
• pere vol.-?: , traducere de dr. 8eonard Kavriliu, ditura tiin ific, )&''(9
Opere complete, editura Trei)modificare * modificare surs+
• pere, vol. & O !seuri de psihanaliz. aplicat.
• pere, vol. 6 O "e/roza la copil2 +icul Hans i 0mul cu lupi 
• pere, vol. 7 O Psihologia incon tientului 
• pere, vol. ( O Studii despre societate i religie
• pere, vol. O &nhibi ie3 simptom3 angoas. 
• pere, vol. * O Studii despre seualitate
• pere, vol. @ O "e/roz.3 psihoz.3 per/ersiune
• pere, vol. + O Comicul i umorul 
• pere, vol. ' O &nterpretarea /iselor 
• pere, vol. & O &ntroducere -n psihanaliz.
• pere, vol. && O Tehnica psihanalizei 
• pere, vol. &6 O Studii despre isterie
• pere, vol. &7 O Compendiu de psihanaliz.
• pere, vol. &( O Psihopatologia /ie ii cotidiene 
• pere, vol. & O *is i telepatie
• pere, vol. &@ O Proiect de psihologie
Note)modificare * modificare surs+
&. - "ellner 
6. - ameni celebri i fumatul ca stil de via
7. -  Asocia ia -storicilor din ransilvania i Banat: P3aietele David rodanL, vol. &, ditura Dokia, 3lu> =apoca &''(, p. 6@ pp.
(. - Jung i "reud
. - de: Keniu sau arlatanQ
*. - ric4 "rommR Pigmund "reuds sSc4oanalSse O KrTUe und KrenenL )si4oanala lui igmund "reud 5 Dimensiune i
limite9, sSc4soial5?erlag, KieUen 6*, p. 6@ pp., -B= '@+575+'+*5('@56
ibliogra!ie)modificare * modificare surs+
Wikimedia 3ommons con ine materiale multimedia legate de 'igmund (reud
• "rit Wittels 5 4reud , ditura Kramar, )&''(9
• Jean5ierre 34artier 5 &ntroducere -n psihanaliza lui Sigmund 4reud , ditura -2-, )&''+9
• eter KaS 5 4reud 5 o /ia . pentru timpul nostru  , ditura rei, )&''+9 5 recenie
• Dr. Adolfo "ernande5Voila 5 4reud i psihanalizele , ditura %umanitas, )&''*9
• K. Brtescu 5 4reud i psihanaliza -n ,om6nia , ditura %umanitas, )&''(9
• 2oland Jaccard 5 4reud , ditura Aropa, )69
• 3at4erine #eSer 5 Cartea neagr. a psihanalizei , ditura edcom 8ibris )6'9
• %an -sraels 5 Der 7iener 8uac'salber  ) arlatanul din ?iena9, ?erlag Dr. Busseler tadeler )6*9
"egturi e#terne)modificare * modificare surs+
• ?ia a unui psi4analist , && octombrie 6@, $urnalul "a ional  
• "reud, profet sau arlatanQ , &6 iulie 6&6, Kabriela 8upu, ,om6nia liber.
;3ategorie:si4iatri evrei<<
• si4anali ti
• vrei austrieci
• #edici austrieci
• #edici evrei
• =eurologi austrieci
• si4iatri austrieci
• si4ologi austrieci
• si4ologi evrei
•  Atei evrei
#eniu de navigare
• Z[_h
•    
• Bre4oneg
•  
•       
•  
• imple nglis4
• lovenina
• lovenina
• Eltima modificare efectuat la &6:7&, @ ianuarie 6&.
•  Acest te$t este disponibil sub licen a  3reative 3ommons cu atribuire i distribuire în condi ii identice R pot e$ista i claue suplimentare. ?ede i detalii la  ermenii de
utiliare.