REVISTA ECONOMICĂRevistă de teorie şi practică

economico-financiarănr. 5-6 (42-43)/2008

Work Papers of the III-rd Edition of International Scientifical Conference„Economic Growth in Conditions of Internationalization”,

September 4-5, 2008Volume I

ADRESA REDACŢIEI «REVISTA ECONOMICĂ»

COLEGIUL REDACŢIONAL

Iulian VĂCĂRELAcad.prof. dr. - Academia Română

Dan POPESCU,prof.dr., D.H.C., redactor-şef, România

Lucian-Liviu ALBUprof.dr. - director Institutul de Prognoză al Academiei Române

Gerd BEHNKE,Germania, subsecretar de stat

Robert LABBÉ,prof.dr. Universitatea din Rennes 1 Franţa

Anatol CARAGANGIU,prof.dr.hab., redactor-şef, RepublicaMoldova

Viorica CĂRARE,prof.dr.hab.

Andrei COJUHARI,prof.dr.hab.

Tatiana MANOLE,prof.dr.hab.

Liviu MIHĂESCU,conf.dr. - secretar general de redacţie

Andrian MOROŞAN,lector dr.

Lector: Victoria TIMUŞ, Adrian MOROŞAN

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu,bd. Victoriei nr. 10,

cod 550024, România,tel./fax: 40-269-235 879

G.P.E. «Continent»Str. dr. I. Raţiu NR. 2, Sibiu,

cod 550012, România,tel.: 40-269-210 077

Centrul de Cercetări Economice U.L.B.S.Cl. Dumbrăvii nr.10

cod 550324, România,tel./fax: 40-269-210 375

CICRE Centrul Internaţional deCercetare a Reformelor Economice

str. Ginta Latină, nr. 17/1, ol. 98or. Chişinău, Republica Moldova,

tel.: 24-45-18; c/d 2251304011263,BC MAIB, fil. «Miron Costin»

MFO 280101710, cod fiscal 336422,index poştal PM 31368

«Revista economică» continuăpreocuparea şi activităţile din

«Economie şi Finanţe» seria clasicăISSN 1582-6260

SIBIU - CHIŞINĂU, 2008

revista.economica@ulbsibiu.rohtttp://economice.ulbsibiu.ro/revistaeconomica.php

2

Revista economică

CuPRINSSection i. Politics and models of economic growth

Dan PoPeSCu Revoluţiile industriale şi globalizarea................................................4

S.J. ComIloV, Abdujalil muminovici RAhmANoVИнновационное развитие как условие снижения уровня бедности.......................................19

maria GAf-DeAC, George TeSeleANulivia IlIAS,Constantin NIColeSCu, Valer uNGuREficienţa utilizării resurselor naturale în economia de piaţă.........................................................................24

Natalia PeRCINSChI, Alexandr Işcenco,Alexandr GRIbINCeAImitational Models of the Innovation Development of the Country in Conditions of the Internationalization of the Economy....................33

Section ii. Financial support for sustainable growth

oana mihaiela VăsIoIuInvestment Banking...........................................................................42

Tatiana mANoleFinanţarea învăţământului – o strategie importantă a statului........55

elena fuIoR, Veronica mîRzACForeign exchange risk mitigation techniques in microfinance industry....................................................................74

Ivan luChIAN, Stela CIobu, Alina BîrlădeanuBanking innovations risk – profitability relationship in the banking system of the Republic of Moldova...........................86

Alina DINCapital market under the impact of globalization...........................96

Natalia CoDReANuInflation Targeting...........................................................................103

3

Revista economică

Section iii. Social policies and labour market

Gabriel VASIleSCu, Angelica drăghIcINicolae IlIaş, Inga cIoară, Establishing the acceptable risk level considering the formal analysis of the function related to the structure of costs involved by occupational accidents and diseases....................................................................109

Silvia GheRGhelLa politique de l’emploi de la Roumanie dans le contexte de l’adhésion à l’Union Européenne......................................................................119

Cristina cotruţaSocial policies and their influence on the tenant’s rental contracts.......................................................128

Veronica DolINeANSChIThe link between organizational culture and social performance..................................................................138

Section iV. economic and social policies for european integration

Giorgio TeSeleANuThe role of small and medium-sized enterprises in the process of internationalization..................................................................................143

budiono GATuT l., TRIwIDIASTuTyWorld economy globalization: Indonesia’s phenomena, achievement its risk and problem solving.................................................................151

Sandra TeoDoReSCu The Romanian reform of pension system versus the reforms of pension system in EU countries....................................................................164

Alexandrin CARAGANCIu, Roman ANDRoNICIntegrarea şi globalizarea economiei..............................................171

Daniel hAGeANuThe destruction of conventional weapons in Romania – a requirement of the Euro-Atlantic integration.....................................................185

4

Revista economică

Section i. Politics and models of economic growth

Dan PoPeScu, PhD.,University „LUCIAN BLAGA”, Sibiu,

REVOLUŢIILE INDUSTRIALE şI GLObALIzAREA

- CâTEVA COORDONATE şI DETALII ALE RApORTULUI CONSTRICŢIE – SEDUCŢIE

„Sunt doar neputinţele noastre care ne irită”Joseph Joubert

...Atuncicândvorbimdeglobalizare,îicăutăm,trebuiesă-iaflămgeneza,„valurile”de-a lungul timpului. Esteglobalizareaun„procesnou”sauîşiaflăeaobârşiaîntimpuridemulttrecute,evoluândpânălaformeleeideastăzi?

1.Suntempartizaniiceleideadouaipostaze.Iată,maimultchiardecâtGreciaantică,Imperiulroman.Prinîntindereasa,prinmişcarealiberă,maibinespusrelativliberă,încadrulsău–având,totuşi,învedere, şi restricţiile vremurilor de atunci - a capitalurilor (banilor,înspiritulvremii),aoamenilor,amărfurilor,avândînvederepoliticicomune, imperiale, faţă de parteneri, având în vedere promovareafrumoaselorşiînţeleptelorperceptelatinedecivilizaţiepe3continente(Europa,Asia,Africa) Imperiul roman poate fi privit ca o reuşităîncercaredeglobalizare,demondializare,deceeaceînţelegemnoi,astăzi,prinacesteprocese.Afostmaimultoglobalizareprin„seducţie”şinuprin„constricţie”,statutulsuperioralromanilorfiindafirmatmaimultcaexempluşinucafactordeîmpilare.Imperiulromanadispărutîntimp,darefecteleextinderiisaleaurămas,aupersistatşipersistă,beneficiemşiastăzideeleşi,separe,căvomputeabeneficiaîncămulţiani de aici înainte ...

Aufost,peurmă,descoperirilegeografice,mariledescoperiri–şivalorificări–geograficeîncepândcusecolulalXVlea.CuoacceptareaproapeunanimăEuropaafost„punctuldepornire”,iar„puncteledesosire”aufostrăsfirate,practic,peîntregmapamondul.ŞiînAsia,şiînAfrica,darmaiales,caelementparţialinedit–dacăvomdacreditteorieidupăcarevikingii,cuErikcelRoşuînfrunteaufostprimiicareaucălcatpecontinentulamerican,cucevadeceniiînaintealuiColumb–

5

Revista economică

şiîn„Americi”,promovându-seaiciprincipiidecivilizaţieşireligioaseeuropene,dezvoltându-secolonii, configurându-seun feldeEuropăîntinsăpestemărişioceane.„Seducţia”afostaicimaipuţinmanifestă,„constricţia”afirmându-şiuncuvântmultmaigreu.Desigur,şibătrânulcontinentareceptat„noutăţile”pecareileaduceau,cuminteaşifapta,maridescoperitorişiexploratori,oameniilor,dinSpaniaşiPortugalia,din Italia, apoidinFranţa,Anglia,Germania, etc. Îlputem încadra,aici,-estedrept,cuceva„greutate”-şipeMarcoPolo,călător„perpedes”şiunnavigator.ŞichiarpeSpătarulMilescu.Setindea,într-unanumefel,spreolumemareşirelativunică,chiardacă„sfâşiată”denenumărate„conflicteinterne”(războaie),dintrecelemaisângeroaseşiparadoxale.Semureamasiv,deexemplu,înnumelepromovăriicuforţaarmelor,aunor„idealurisfinte”,a„obiectiveloeregale”înbunămăsurăcompromise,înspiritullordivin,prinmirajul,nudepuţineoricriminal,alaurului,prinascuţişulspadelorplinedesânge,prinarmaotrăvirilor(vestita„currara”nuafostnicipânăacumdesluşită),prinintrigişicomploturi,prinalteconfruntăridetotfelul...

Este drept că, în toate aceste privinţe, vorbimmai puţin deeconomie.Implicit,însă,demulteorichiarexplicit,economiaîşivădea,totuşiloculşirolul,esenţiale,marilesaleinfluenţeînsocietate,înlume.Producţiaşiproductivitateasemanifestaureal,darînplanulteorieieraumaimultintuite,eraupuţinafirmateînmăsurăsăinfluenţezedecisiv–înspeţăconceptelerespective,definitecuincertitudinişitimiditate–mersuleconomicalomenirii.Şcoalamercantilistă,şcoală„frumoasă”,cujudecăţiinteresante,cucele2etapealesale,mercantilismultimpuriuşimercantilismuldezvoltat,„vedea”chiarcreareaplusprodusuluidoarîncirculaţie,domeniucare,defapt,îlsublimacaatare,înceamaimareparte plusprodusul realizându-se în producţie.Distinşii şi rafinaţiifiziocraţi,primiiteoreticieniallibertăţiieconomiceşiprimiieconometriiailumii(celebrul„TablouEconomic”alluiFrancoisQuesnay),înţelegoricummai bine lucrurile,mersul ca atare al dezvoltării. Se pare,însă,cănusuficientpentruaimprimaadâncEuropeişilumiicrezul,implacabilpentruprogres,alcreşteriiproductivităţiişialproducţieiastfel.Estedrept,căşimercantilismul,şifiziocraţiaaucontribuit,înmăsurăînsemnată,prinţinteleloreconomice,laexpansiuneasistemuluicolonial,dupăpărereanoastrăunavansrelativ,daravans,pedrumulglobalizării...

Cevapaşiînainte,faţădeceiamintiţi,arealizat,dinacelaşipunctdevedere,mareleAdamSmith.Încarteasa„Avuţianaţiunilor.Cercetareasupranaturiişiacauzelorei”,publicată,înpremieră,laLondra,în1776

6

Revista economică

şirepublicatămasivdupăaceadată,astăziînmaitoateţărilelumii,însuteşisutedemiideediţii,Smithdemonstreazămaijudiciosprimatuleconomicalproductivităţii.Elsereferălaamplificareabineluiuman,ca o condiţie sine qua non, prin amplificarea ca atare a producţiei.Proceseleeconomiceerausurprinse,deci,încărţi.Într-unfelsaualtul,maimultsaumaipuţinmulţumitordinperspectivagânduluinostrudeastăzi,darerausurprinse.NuîntâmplătorSmith,denumit,poate,preagrăbit,decătreMarx,„economistulperioadeimanufacturiere”,ascrisesenţialnupentrumanufacturi,cipentrucapitalismulindustrialceaurmat,depăşindu-şi,astfel,prinviziuneasaprospectivă,epoca...

Viaţaeconomică,practicaeconomică,nupreaţineau,deci,pasul.Se intuiau, totuşi, necesitatea, realizarea unei veritabile revoluţiiîn producţie, în activităţi, o revoluţie care avea sămodifice lumeaeconomică,şi,deasemenea,lumeasocială,ceapolitică,ceaculturală,etc.Orevoluţiecarevaprindemaigreuconturşivamaitrececevatimppânăvafiînţeleasăcaatare.Estevorbadeceeacenumim„Revoluţiaindustrială”,(practic,maimulte„Revoluţii”,saumaimulteetapealeaceleiaşi„Revoluţii”privităîndesfăşurareasacontinuă,încontinuitateasa).Estevorba,defapt,decelmaiimportanttimp,prinefectelesale,pentru globalizare, pentru chiar globalizarea noastră de astăzi,maialesînceeaceeaarebun.Estevorbadetimpulcareamodificatşivamodifica,deatunci,esenţial,configuraţiaşistructuraeconomicăalumii,atunci,acumşiînviitor.Estevorbadeetapacarevafaceapelşilamuncăbrută,darşilainteligenţe,tehniceşieconomice,lainteligenţaumanăîngeneral,împletită,deaiciînainte,înmodfundamental,cumuncaaşacumfuseseea,înbunămăsură,consideratăpânăatunci,înbunămăsurămuncăbrută.Laacestelucrurinevomreferipemaideparte.Maiestevorbaşideevoluţiaraportului„seducţie”–„constricţie”cuamplificareageneraldezirabilăaponderii„seducţiei”şidezvoltarea,maiales,aunei„constricţii”generalseducătoareîntimp,urmatădeuneleefectepozitivepalpabile.Deoarece„constricţie”–doar„constricţie”caatarenupreasemaipoate...

2. Aşadar,„Revoluţiaindustrială”catemelietrainicăaglobalizăriimoderne.Cumsesizamîncursulmeude„Istorieeconomică–Istoriaeconomiei naţionale”, „Revoluţia industrială” reprezintă procesultrecerii lamaşinism şi la dezvoltareamarii producţiimecanizate,înlocuindu-semuncamanualăprinmaşini–unelte.Revoluţiaindustrialăvageneraschimbăriprofundeînstructuraeconomicăalumii”.Desigur,avemde-afacecuoevoluţiedeosebitdecomplexă,dinamică,puternicascendentă,desfăşuratăînmaimulteetape–definiţiaînspeţăreferindu-

7

Revista economică

selaoprimăetapă-,sauputemsesizaprezenţamaimultor„Revoluţiiindustriale”.

În prima ipostază, „Revoluţia industrială”, în general, ar puteafi definită drept progresul amplu şi conti.Ar puteafi definită dreptrealizareaunormodificăriampleînsusţinereaenergeticăşilogisticăadezvoltăriiindustriale,desigurcăşiadezvoltăriiîngeneral.Ceeaceafăcutşiface,dinceîncemaimult,calumeaeconomică„săvorbească”,întotmaimaremăsură,aceeaşilimbă–unaspectcadrufundamentalal globalizării.Ca lumea economică să aibă aceleaşi obiective, săurmăreascărelativunitar,omogen,şinudiscrepant,aceleaşifinalităţideansamblu.Estenatural,logic,caoastfeldechestiunesăfievoluatdelasimpluladinceîncemaicomplex,peodirecţiedelasectorulprimarlacelsecundar,lacelterţiar,lacelcuaternarşiceomaiurmamaiapoi.„Erainformaticii”nuacăzutdincerciarelabazăacumulărisuccesiveîndomeniulproducţieişiproductivităţii,altehnicilor,alenergiei,alinfraşisuprastructurilorindustriale,mutaţiiimportanteîndesfăşurareaprocesuluideînvăţare,etc.,înstructurasocială,înstructurasocietăţiicaatare,toateacesteainterferându-seşipotenţându-sereciprocunelecu altele.

În a doua ipostază, care nudiferă de primadecât în formă, înce priveşte „aranjarea” cunoscutelor şi necunoscutelor din „ecuaţiadezvoltării”,oprimă„Revoluţieindustrială”arficeaatreceriidelamanufacturilamaşinismşiladezvoltareamariiproducţiimecanizate.Oadoua„Revoluţie”caatares-adesfăşurataproapeparalelşiampluinterferatăînplanenergeticşialunorsusţineriindustrialeesenţiale,înspeţă,trecereadelalemnlacărbuneşimetal”.Oatreia„Revoluţieindustrială”vaficea „a electricităţii”, iar înplanul infrastructurilorindustriale,cea„acăiiferate”,„aautomobilului”.Peurmăamputeaconsemna„eraţiţeiului”,cuterminalileei,dinpăcate,încăşiastăziînplinăexpandareşiexplozie,„eraaviaţiei”,„eranucleară”,ş.a.Fărăaputeafacedelimitărifoartenete,relevant,deopotrivă,„erainformaticii”,cu crearea acelor infra şi suprastructuri industriale şi economice îngeneral,avândde-aface,cuprecădere,cueconomiiindustrializateîntr-ungradmaimultsaumaipuţinreprezentativ,oricumcuunpotenţialînsemnatdeindustrializare,era„postindustrială”,delocdesprinsă,cidincontră,deinformatică,ş.a.m.d.

Cumspuneam,estevorba,pânălaurmădeunprocescomplex,fieabordatetapizat,fieabordat segmenţial,fiecaresegmentpurtânddefinitoriu, ca titlu, o trăsătură esenţială a sa.Globalizarea ca atare„s-aaşternut”firesc, treptat, şidince înce înmaimaremăsură,ca

8

Revista economică

unnumitorcomun,detipulcauză–efectşiefect–cauză,altuturoracestor transformări.Chestiunea, întârziată temporal, este rezibilăfoartedistinct–desigur,cuîmpletireaunorelementepoliticeînsemnate-, pentru estul şi centrul european, deşi în această frământată partea „Bătrânului continent”, comparativcu„Vestul”,de launmomentdatuneleevoluţiiaufostmaiconfuze,maipuţinline,auexistatmaimulte reculuri, poticneli, ş.a. Pentru a ajunge, însă,mai limpezi laacesttimpşipentrua-lputea„vedea”,înţelegemaibine,săexaminămmai îndeaproapeprocesulprimar,procesul „innuce”al „Revoluţieiindustriale”şiefectelesaleînsemnateînplanulglobalizării.Peoastfeldebazădeexaminareatrecutului,vomputeadesluşimaibineceeacesepetreceînprezentşiceprefigureazăviitorul.Şi,caîntotdeaunaînistoriasocială,cusiguranţăcăvomputearelevaoliniegeneralădecontinuitate,desigur,nulipsitădeanumiterupturi,care,însă,nuaufostesenţiale,nuaufostcovârşitoare.

3.Anglia,deci,primajumătateasecoluluialXVIII-lea.„Revoluţiaindustrială”vaîncepeîndomeniulindustrieiprelucrăriibumbacului.DardeceAngliaşideceacestsector?ÎncădepeatunciAngliaaveaoindustriemanufacturierădezvoltată,alecăreiproduseerauconsistentceruteatâtpepiaţainternăcâtşiînafară,unrolimportantastfelavându-lsistemul de colonii alAngliei, în formare.Deopotrivă,Anglia aveaconstituitunînvăţământdefoartebunăcalitate, încontinuuprogresşi cu tradiţii dintre celemai frumoase.Universităţile de laOxford,Glasgow,Cambridge, ş.a. vădeau nu doar străpungeri teoretice deseamă, ci activităţile relevau şi o veritabilă propensiune către real,către practic, către aplicaţii ale ştiinţelor tehnice şi exacte.Tot înAnglia,existauspecialiştidefoartebunăcalitate,pasionaţidemuncalor,devotaţimeniriilor.Aici,înAngliaseaduceaumaialesdincolonii–unsistemînplinădezvoltare–,materiiprime,materialelapreţurifoarte scăzutepentruproducţii cusolicitări importante–ne referimcuprecăderelaindustriauşoară,latextile,„aproapedeconsum”,cupotenţial,cuoportunităţidedezvoltare,deprogres,foarteînsemnate.Ceicupretenţii,bărbaţisaufemei,doreauhainedinstofefine,croitelarg,cufaldurişi„cute”rafinatproiectate.Producţiemaimultă.Eraomodăcareprinseseşicareseextindea,dobândeatotmaimulţiadepţi,înAnglia,înEuropa,înAmerici…

…Eradoar nevoia.Rapid se vor constitui şi instrumentele deîndeplinirea ei. În 1733, JohnKay va inventa suveica zburătoare.MaşinadetorsvaficonceputădeJohnHargreaves,circatreizecideanimaitârziu,în1765.Doardupăcâţivaani,în1869,R.Arkwright

9

Revista economică

vaconcepemaşinamecanicădefilat.Însfârşit,în1804,vaficonceputdecătreCartwrightşivaintraînfuncţiunerăzboiulmecanicdeţesut.Descoperiri,invenţiicare,cumulate,aufăcutposibilăfolosireauneimaricantităţidefire,respectivsatisfacereamariifoamedeţesături.Unmarepasînaintepentruatrecedelamanufacturilamaşinismfusesefăcut.Îivorurmarapidalţii.Erau,acum,necesaremaşinipentruproducereamaşinilor,maşini dinfier apte să utilizeze energii pretenţioase, cuputerimaimari, pe potriva capacităţilor create.Nici transporturiletractateanimal,relativpuţineşidemictirajnumaiputeausatisfacecererearespectivă.Aparconcentraţiiurbane,centreminiereşicentreindustrialeimportante.Or,cumaifiputut,oare,transportaminereuldefier,cărbunele(carevaînlocuilemnulcasursădeenergie),acesteaîncantităţi industriale,cucăruţa?Saucu„spatele”?Răspunsurilelaacesteîntrebărivorfişielepepotrivă.

Aşadar, structurile şi infrastructurile. Franţa, 1680.Un rege–Ludovic alXIV–lea, autoritar şi care a făcutmulte lucruri bunepentruţarasa.Înplanultehniciişialconstrucţiilor,numeroasepoduri,viaducte,conducte,canale,peurmălaboratoarecubunerezultate,ş.a.Eraunrege,eraosocietatecarepreţuiainteligenţa.Olungădomnieceseapropiadecapăt.Unremarcabilfizician,mecanicdeopotrivă,DenisPapin (1647–1714), devine, în anul 1680, inventatorul „cazanuluicuabur”,numitlavremearespectivă„oalaluiPapin”.Inventeazăşipompacentrifugăşidescrie,cumultăaplicaţie,„ciclutermodinamicalmotoruluicuabur”.Începutulerafăcut...EnglezulJamesWatt(1736–1819)vaperfecţionaconstrucţia,înzestrând-o,chestiuneesenţială,cuo„camerădecondensare”menţinutălatemperaturaambiantă.Practic,FranţaşiAnglia,mânăînmână,deschidzorinoidezvoltăriiindustriale,progresuluiîngeneralallumii.Vafifurnizatăonouăforţămotriceîndezvoltareaproducţieiindustriale,sevoramplificaputernicproducţiaşiproductivitateamuncii.

Începeconstrucţiamaşinilorcuajutorulmaşinilor,cualtecuvinteoveritabilărevoluţionareaindustrieiuşoareşipropagarearevoluţieitehniceînindustriagrea.Cum„utilizareaforţeiaburuluivapretindemaşinidefiercapabilesărezisteunorpresiunimaimari,metalurgiavadobândinoidimensiuni.Separareaminereuluidefierîncepesăsefacăcuhuilătransformatăîncocsşi,nucapânăatunci,cucărbunidelemn.ProcedeulfabricăriicocsuluifusesedescoperitdeAbrahamDarby,totacumfiinddescoperite şi procedeele care permiteau fabricareamaiieftinăaoţelului–pudlajul,cepermiteatranformareafontei,rigideşicasante,înfierpurşimaleabil.”Încâtevazecideaniserealizase,înEuropa,unimensprogres,carevacontinua...

10

Revista economică

4....Oţeluldevineesenţial.În1856,HenryBessemerinventeazăconvertizorul,cei-apermisobţinereadeoţelînstarelichidăşiînmaricantităţi.Însăabiaîn1878,ThomasGilchristdescoperăposibilitateadeafolosiminereulcufosfor,înlăturând,„scoţând”fosforulprincăptuşireaconvertizorului cumagneziu.Efectele descoperirii asupra industrieiextractive sunt impresionante.Câtevacifre: înAnglia, cantitateadecărbuneextrascreştedela5milioanetoneîn1750,la10milioane,în1800şila16milioanetoneîn1829.Iarextracţiademinereudefiervaajunge,în1890,la15milioanetone,necesarulfiindasiguratşiprintr-unimportde3–4milioanetoneminereudefier.Odatăcuindustria,cinecontribuiseoarelaînregistrareaunorastfeldedinamiciuluitoare?Amamintitdeja,transportulpe„drumuldefier”.Acesttipdetransportdevenise,adevenitfactoruldecisivîndezvoltareaeconomicăaAnglieişinunumai.Transportultractatanimalnumaierafezabilînniciunfel.În1830,arelocinaugurarealinieidecaleferatăLiverpool–Manchester.Unmareeveniment,surprinsadmirabildepresaşiliteraturatimpului.„Rezistenţele”,atâteacâtefuseseră,eraudefinitivînlăturate.

Înfapt,utilizareaaburuluisolicitamultcărbune:elexista,erapusla„dispoziţie”,„acopereanecesarul”.Cerea,totodată,utilizareaaburului,şicereadinabundenţă,fier,oţel,pentruaputeafifabricatemotoareleşiplatformele.Existauşiacestea,„acopereaunecesarul”.Dealtfel,înAnglia,preţultoneidefontăscadedela17lireîn1728,la6lire,în1802.Eraunecesareutilajepentruprelucratmetalul,maşini,piese,darşiacesteasevădeautotmaimultlamomentulpotrivit,revoluţionându-setehnologiileîntr-omanierădeneconceputatâtavremecâtprincipalamaterieprimădelucrufuseselemnul.„Apar”astfelbormaşina(în1774),raboteza(în1776),maşinadefabricatcuie(1790),maşinadefabricatcabluri (1792), fierăstrăul circular (1780), presa hidraulică (1795),strungulcumicrometruşimaşinadefiletatcucărucior,ambelerealizatede inginerulHenryMaudslay între 1797 – 1800, etc. „Revoluţia”,„Revoluţiileindustriale”înplinădesfăşurare...

Înasemeneacondiţii,şiintercondiţionat,producţiadefieraAnglieivacreştedela700miitoneîn1830,lapeste2,2milioanetoneîn1835,dinamicilefiindşimaiabrupteulterior.Dealtfel,transportulpecaleaferatăvacunoaşteo„veritabilăexplozie”,şiînAngliaşiînlume.În1850,înlumedejafuseserăconstruiţi35miikmdecaleferată,dincareAngliadeţinea10miikm.În1914,însă,reţeauamondialădetransportpecaleferată,reţeaextinsăşiampludezvoltatăîntimpşiînaltestateeuropene,înStateleUnite,înCanada,înţăridinAmericadeSud,înRusiaasiatică,înalteţări(încăcolonii)dinAsia(Indiadeexemplu),

11

Revista economică

înAfrica,etc.–vaatinge1miliondekmdecaleferatădincareAngliacaatare,însăextinsă,relativ,şiladimensiunileMariiBritanii,deţineanumai38demiidekm.Amamintitmaiales–şiînuneleprivinţe–deAnglia,dartoateacestea„seîntâmplau”pestetot.

...Oricum,limbajulindustrial,caracteristiccapitalismuluimodernînplinăafirmare,devenisecomunpentrumaitoatestatelecuaspiraţiişiveleităţiînacestsens:minereu,cocs,furnale,transport,locomotive,vagoane, substanţă utilă pentruminereuri, energie, eficienţă, profitbrutşinet,tehnologii,forţădemuncă,organizare,conducere,etc.Neîndreptămsprezărieminamentenoi,care,însă,seerodaurapid,„noul”caatarefiindmereuşitotmairepedeîntruchipatdealtceva.Defapt,bazele „globalismului”, ale „mondializării”, ale „internaţionalizării”dezvoltăriieconomice,fuseseră,evident,puse.(vaurma)

5.Aşadar, spre 1800, în condiţiile „Revoluţiilor industriale”,Anglia,Franţa,Germania,StateleUnite,Japonia,Rusia,etc.vorbeaucamaceeaşi„limbăeconomică”,dezvoltând,fiecaredintreeleînraportcucelelalte,înfoartemaremăsură,interesegeneraledeacelaşitipşiţintegeneraledeacelaşitip,procesegeneraledeacelaşitip.Producţia,productivitatea, profitul, structuri economice, alături de cele dejaarătate,deveniserăşielecuvintedeordine.Avândun„numitorrelativcomun”,deşi„numărătorul”eradiferit,esteneîndoielniccăs-aufăcutpaşimariînaintespreceeaceastăzinumim„globalizare”.ÎnFranţa,maşinileunelteserăspândescîntre1815–1870în industria textilă,apoi,rapid,înmetalurgie,producţiademaşini,industriazahărului,ahârtiei,aimprimeriei,-cesplendidăindustrie,ş.a.În1839eraufolosite2.450demaşinicuaburicuoputerede33miiC.P.,iarîn1870erauutilizate27miiasemeneamaşini,cuoputere330miiC.P.Coeficientulde amplificare este grăitor,Cărbunele era, însă, atunci, puţin şi secalitateinferioară.Chiarşiîn1913,înFranţaseexploataunumai41milioanetonecărbune(puţin,foartepuţinîncomparaţiecuAnglia,cu279milioane tonecărbune), îngeneraldecalitate inferioară.Faptulobligacaaproape60%dinproducţiadecărbunefrancezăsăfieutilizatăînmicifurnalecefoloseauşicărbunedelemn,cocsuldeveninduzual,cuprecădere,după1860.

Pentruextracţiaminereuluidefier,progreselesevădeaunuprearapide,aferentsiderurgieiFranţaurmândsăreprezintedoarcevamaitârziuoforţăînacestdomeniu.Deexemplu,spre1890,Franţaobţinedoar500miitoneoţel,învremeceAngliareuşea3,5milioanetone,SUA–3milioanetone,Germania1,9milioanetone,ş.a.Toatăaceastăproducţiefrancezăeramarcată,esenţial,deprogresulsusţinutalreţelei

12

Revista economică

decaleferatădinFranţa...DinperspectivaindustrializăriiFranţei,adezvoltăriiputerniceşicalitativeaindustrieiînţaracocoşuluigalic,seimpunamintitecelpuţin2nume:a)mareleNapoleon,unspiritdeschisşi foarte stimulativ faţă de inteligenţe, acele inteligenţe vădit, însă,nudoarcuprilejul„BlocadeiContinentale”de lafinelesecoluluialXVIII-leaşidemaiapoi;b)nepotulluiBonaparte,împăratulNapoleonalIII-lea,careadusopoliticăsusţinutădeconstrucţie,desprijin,deprotecţie, de stimulare a dezvoltării şi creşterii industrieimodernefranceze.Deopotrivă, la fel ca şi pentruAnglia, respectiv ImperiulBritanic,imperiulcolonialfrancez,aldoileadinlumedupăcelbritanic,prezintăşielimportanţasa,facilitândprocurareademateriiprimeşimateriale la preţuri scăzute şi consolidarea unor puternice debuşeepentruproduseleprelucratedinmetropolă.Şi,caoparanteză,şiFranţa,darmaialesAnglia,respectivImperiulBritanic, înperioadaîncareauurmărit dezvoltarea, consolidarea, înflorirea, afirmarea puternicăaindustrieinaţionale,auformulatşiaplicat,cuargumentedintrecelemai judicioase, irefutabile, politici protecţioniste.Au schimbat însărapid„macazul”şiaudevenit„liberaliste”atuncicândproduselelorprelucrateaveaunevoiedeintrărifacilepepieţelealtorstate.Tocmaideaceea,unistoricfrancezdetalialuiAndréMaurois,scriaîncelebrasacarte„IstoriaAngliei”,că„principiulpoliticiienglezeesteaceladeanuaveaprincipii”.Şiacestaesteunprincipiu:sănuaiprincipii.Nuarmaifinimicdecomentat...

Germania,impulsionatăîndezvoltareasaeconomicădeZollvereinul(UniuneaVamală)luiFriederichList,iniţiatîn1819şifinalizatîn1836,printrealteleîşidezvoltăputernicindustriametalurgică,semnificativepentruamploareşidinamicăfiindastfelîntreprinderileKruppdinEssen.ProducţiadecărbuneaGermanieivacreştedela3milioanedetoneîn1840,la26milioanedetoneîn1870şila270milioaneîn1913.Pefirmamentuleconomieilumiiapăreaostea...

EconomiaStatelorUnitecunoaşteevoluţiiasemănătoare.Fondulpolitic, generat de cerinţe şi comandamente economice esenţiale,stimulaînaceastădirecţie.În1782,TratatuldelaVersaillesconsfinţeşteexistenţa StatelorUnite.Dar în statele din sud, precumVirginia,CarolinadeSud,CarolinadeNord,Georgia,seproduceau–maiales,peplantaţii,cusclaviaduşi,într-untrecutrelativapropiat,dinAfrica,cu„corăbiilenegre”–tutun,bumbac,lână,indigo,seextrăgeaucupru,fier,seexploatalemnpentruconstrucţiinavale,setăbăceaublănuri.Iarînstateledinnord,precumPensylvania,New–York,New–Jersey,Connecticut,Massachusetts,„averile”seobţineau,cuprecădere,din

13

Revista economică

comerţ, investiţii înmanufacturi textile, activităţi constructoare demaşinilegatededezvoltareaindustriei,pielărie,cherestea,topitoriidefier,şantierenavale,ş.a.Cuonevoiemaredeforţădemuncăliberăşideplasamentedecapital,„Nordul”sevaimpune,vacâştigapartida,sclavia vafi abolită, industriamodernă şi demare performanţă, înmodpronunţatprotejată,vaavea„porţiledeschise”.Estesemnificativcăîn1900,înStateleUnitelungimeacăilorferateerade263miikm,jumătatedinreţeauamondială.Sedezvoltă,deopotrivă,construcţiadedrumuri,canalenavigabile,sevădesc,înmoddeosebitluminoşi,zoriiindustrieideautomobile…

Un factor important, vital chiar în impulsionarea desfăşurării„Revoluţiilorindustriale”şialindustrializăriiînSUAîlvareprezentaimigraţia.Deexemplu,între1847–1852aimigratînStateleUnitea7–apartedinpopulaţiaIrlandei,în1854numărulgermanilorimigranţiajungea la 127mii, etc.Mai este de relevat că dupăprimul războimondial şiSUA„schimbămacazul”, nu semai temde concurenţă,diminuează,înaparenţă,protecţionismulşivorînmoddeschislibertate,darmaialespentrupătrundereaproduselor,amărfuriloramericanepealtepieţe…

Japonia,cutradiţiiizolaţionistedarcu„zidul”faţădeVest„spart”în1854decătreoescadrăamericană–optvasederăzboi,Franţa,AngliaşiRusiafiind apoi şi ele „agreate”,- va „introduce” şi va beneficiaderoadelecelemaifrumoaseale„Revoluţiilorindustriale”.Nuaveamaterii prime Japonia, avea, cuprecădere, „materie cenuşie”.Totulsedesfăşurapefondul,însăşi,alereiMeiji,timpalunorsubstanţialemodernizări.Dezvoltareaindustrieijaponezevabeneficiadesprijinulinstituţieistatului,vautilizamânadelucruieftinăaţăranilorsărăciţi,va beneficia de o strălucită inteligenţă japoneză aptă, printre altele,săînţeleagăşisăaplice,cumarerandament,realizărilegenerale,deansamblu,ale tehnicii industriale.Prindeceniile8–9alesecoluluialXIX-leadejasevorconstituiînJaponia,marioligarhiifinanciare,chiardacăcutrăsăturifamilialefoarteputernice:Mi–Tsou–Y;Sumi–Moto;Mi–Tsou-Bechi,etc.Seremarcă,înspaţiulnipon,industriasiderurgicălaYamata,iardupărăzboiulruso–japonezdin1905,câştigatdeJaponia,aicisevadezvoltaşioindustriedearmament,bazată,înbunămăsură,pefierulşicărbuneledinManciuriaşiCoreea.Inteligenţa,însădinJaponia...

AltestatedinEuropavestică,dinEuropacentrală,Rusia,stateledinAmericaLatină,vorurma,înbunămăsură,acelaşidrum:economieindustrială,infrastructuri,pecâtposibilprotecţieeconomică,învăţământ,şcoli,universităţi,urbanizărişiurbanism,etc.

14

Revista economică

CeefectepentruglobalizaredezvoltăacestprocesdedesfăşurareînVest,procesalunorample„Revoluţiiindustriale”?Iată,sedezvoltăsensibilpiaţamondială,privităca totalitatea relaţiilordeschimbdemărfuriîntreţăricaurmareaadânciriidiviziuniiinternaţionaleamuncii.Esteorealitate,seadâncescdecalajeledintrestateledinvestşirestulţărilorlumiicareerau„opace””Revoluţiilorindustriale”,daracestfaptnudiminueazăci,practic,laetaparespectivă,adânceşteschimbuldemărfuri,nupromoveazăeconomiiautarhice,cimaidegrabă,„economiicomplementare”.Totodată, relaţiile economice promovate astfel,chiardacă„subpălăriastatelor”,apoliticiloreconomicepromovate,se constituie esenţial, uneori primordial, întremari trusturi şi firmeeconomice,interesele,„legile”loralepieţelorfinanciare,alepieţelorde capital începând săpredomine,maimult saumaipuţin esenţial,comparativcunivelulnaţionalaluneiţărisaualteia,cuuneleinteresenaţionale,etc.Superioritateapepiaţamondialăsevădeşte,întotmaimaremăsură, dependentă puternic de superioritatea în dezvoltareaindustriei.StateleUniteabolescdefinitiv„sclavia”,în1862,dând,prinaceasta,unputernicimpulssprelibertateşialtorstate,şialtoroameni.Chiardacăsemodificăraportuldeforţe–întotalulproducţieiindustrialemondialeAngliavacoborîdelacirca32%în1870la14%în1913,darSUAvorurca,înaceeaşiperioadă,dela23%lacirca36%,Germaniadela13%la16%,Rusiadela3,7%la5,5%,etc.–legităţilecaatarealedezvoltăriiindustrialesevădesctotmaiputernice,punctullorcentral,de gravitaţie, reprezentându-l „creşterea productivităţiimuncii” şi,desigur,esenţial,„profitul”.Undesevădeaaceasta,eraprogres,undenu,nu.Urbanismul,însensulluimodern,estecuprecăderelegatdedezvoltareaindustrială…

Cu alte cuvinte, pe baza „Revoluţiilor industriale” se relevăimportantereperedeglobalizare,însensuleideastăzi,chiarlazonădeinterferenţădintre„liberaconcurenţ㔺i„dezvoltareamodernă”.Lumeadevinetotmaimică:amurmăritcaleaferată.Darsuntreprezentativeşimarilecanaledenavigaţiealelumii,caresuntinaugurateînacesttimpdemarimutaţii:CanaluldeSuez(1869),CanalulCorint(1893),CanalulKiel (1895),Canalul Panama (1914), etc.Cu greu s-ar fipututgândicineva laeledacă industrianuarfi furnizatmijloacele,elementele necesare astfel, dacă nu ar fi fost acumulări financiare,obţinutetotastfel,înacestsens.Sevădesc,maimultsaumaipuţinîngermene,uneorichiarînexpresiiavansate,elementevitaleşigeneralealedezvoltăriimoderne:automobilul,avionul,navigaţiaspecializată(cargourifrigorifice,petroliere,submarine),telegrafiafărăfir,telefonia,

15

Revista economică

peurmă,sectorulterţiarşielsăseafirmeputernic,ş.a.Toateacesteasprijină,vorsprijiniglobalizareaînsensurileeibenefice.Era„vizibil”astfel,maialespentruspaţiuldinEuropadeVest,celaferentSUA,Japonia,etc.DarînEuropadeEst,acolocesepetrecea?

6.Încentrulşiestuleuropeanlucrurilesunt,înmodrelativ,diferite.Pedeoparte,existăcercetătoriicareau„trasat”şi„trasează”,încă,ofrontierăfoartepronunţatăîntre„est”şi„vest”.CuprecăderepentruperioadadedupăalII-learăboimondial,darşidemaiînainte.Caşicumarfivorbaderasediferite,decontinentediferite,decapacităţiintelectuale inferioare în est, de o spiritualitate inferioară aici, deesenţăconsistentdiferităfaţădeceadinvest.Caşicum„Estul”arfifundamentalşiexclusivvinovatpentrutraseelesaleistoriceconcepute,totuşi,înbunămăsură,dealţii.

Toateacesteaconstituie,fireşte,exagerări,deoamplitudinemaimaresaumaimică.Consider, însă,căsunt realeoseriedeevoluţiidiferite,funcţiedeaşezărişiîmprejurăriistorice,deeforturidiferite.Aucontatdesigur şi religiile.Suntevoluţii care, cuprecăderedupăsecolulalXVIII-leaşimaialesdupăcevestuleuropeanaîmbrăţişatşifinalizat„Revoluţiileindustriale”,augeneratdecalajeeconomiceîndezvoltareînestfaţădedinamicaaccentuatăavestului,formemaipuţinevoluatedeeconomiecomparativcuceeaceeraînvest,uneleatitudinişicomportamentespecificeunorîntârzierişimaipuţinacomodatecudecolărileesenţialealevestuluispreperformanţă,spreproductivitate,spre cerinţele unor pieţemature.Oricum, lucrurile sunt cevamaicomplicate,însăastfeldetrăsăturipotfipunctate.

Desigur,centruleuropean–cuCehia,cuMoravia,cuSlovacia,Polonia,Ungaria,ş.a-afostmaiaproapedevest,ceeaceafăcutşifaceca,înuneleprivinţe,diferenţelefaţădeacestasăfiemaipuţinpregnante.Darşiestulveritabil–cuGrecia,România,Bulgaria,Turcia,maimultedinstatelefosteiYugoslavii,ş.a–inteligentşipriceput,iscusit,pus,adeseori,înfaţaunorconfruntărişiîmprejurăridificile,aurmăritsălupte,„oţelindu-se”înanumiteprivinţe.Ceeace,fireşte,căîncompetiţiamondialăadevenitşidevinefinalmenteunavantaj.

Referindu-ne, concret, la problemele „Revoluţiilor industriale”,putemafirmacăproceseleamintite,dedezvoltareaînestuleuropean,audemaratşimaitârziu,şimaigreoi,şicumaipuţinăforţă.Unmareeconomistromân,P.S.Aurelian,fostprim–ministruşipreşedintealAcademieiRomâne,deşieraunomdeacţiuneşiunantifatalistconvins,afirma,pela1870–1880,căeraurealepentruestuleuropeanşilipsacapitalurilor,aunorresursefinanciareimportantenecesaredemarării

16

Revista economică

unei dezvoltări industriale de calitate, şi lipsa unei forţe demuncăcalificate,şilipsaunoratitudininaţionaleşiindividualemaiofensivepeopiaţăinternaţionalăundeuncuvânthotărâtorîlaveau„ceiputernicieconomiceşte”. Înpofidaunor împrejurări,demulteori,potrivnice,se constituie „curentul industrialist”, al uneiburghezii emergente şieducate economic. Se înscriu, în acest cadru, înRomânia, desigur,P.S.AureliandarşiDionisiePopMarţian,Al.D.Xenopol,GeorgeBariţiu,LazloKövary,MihailKogălniceanu,etc.Cutoţiisusţineaunecesitateadezvoltăriiindustriale,posibilităţileastfel,explicauşipromovau–uneoriprinforţapropriuluiexemplu-,modalităţileconcretederealizareaunuiastfeldeobiectiv.Curentulindustrialistsevădeştecuvalenţeesenţialeşiînaltestateest–europene.Oricum,„curentulindustrialist”sedezvoltăgeneral–susţinut,areaplicaţiipracticeremarcabileşiaducepentruestnupuţinedinefectelepozitiveale„Revoluţiilor industriale”caresevădeaupentruvest.Maşiniledevinprezenteîn industriaalimentară,înmorărit, în industriahârtiei, în industriauşoară, înmetalurgie, înminerit,înindustriaextractivă.Transporturilepecaleferatăcunoscoputernicăefervescenţă,etc.Sevădescpunctedevederejudicioaseîncepriveşteraporturiledintrecapitalulnaţionalşicelstrăin,posibilitateacaresurselenaturaledintr-oţarăsaualtasăfieexploatateşidecătrecapitalulautohtonşinudoardecătrecapitalulstrăin,structuraproducţieiindustrialeşicelebrachestiunea„foarfeceluipreţurilor”înrelaţiiledecomerţexteriorsuntbineaşezateînecuaţie,iarunelerezolvăripoliticerăspundnemijlocitintereselornaţionalespecifice.

Primulrăzboimondial,maimultun„războicivileuropean”,„rupe”maimulte din „ţesăturile” globalizante evidente ale „Revoluţiilorindustriale”.Este, de fapt, un serios pas înapoi. Lupta de interesepotrivniceestedusălaapogeu.Sevădeşte,însă,înacestsens,allupteideinterese,unmareeconomistromân,profesorulMihaiManoilescu.Specialistulcaresusţinecuargumenteirefutabilenecesitateadezvoltăriiindustrialeatuturorstatelorlumii,industriilenaţionaleînstatelemaislabdezvoltatefiindiniţialprotejate,iar,apoi,desigur,expuserigorilorpieţei internaţionale, calitatea eforturilor şi amanagementuluifiindceacarevagenera,deacum,câştigulindividualşisocialcaatare.Nutoate,însă,sedesfăşuraucumtrebuie.Acel„apogeu”deconfruntăriperdantedinprimulrăzboimondialafost,dinpăcate,lesneîntrecutdeconfruntările,demaimultetipuri,dincelde-aldoilearăzboimondial,confruntărideosebitdesângeroaseşicares-aufinalizatprinîmpărţirealumii în„douăsistemeparaleleşiopuse”,prin„războiulrece”,princonsecinţeeconomicedeosebitdenefaste,etc.Aproapetotuleraastfelîmpotrivaglobalizării.

17

Revista economică

În„formatulsăumare”,deglobalizarecaatareprecumşica„teren”al desfăşurării pozitive a „Revoluţiilor industriale”, a început să sediscutemaievidentdupăceauizbândit„Revoluţiileizbăvitoare”delasfârşitulanilor'80dinstateleEuropeicentraleşideest.Revoluţiiceaurespinssistemeledictatoriale,împilatoare,darcareaureclamatşi instituţii, reglementărimenite să acomodeze statele respective încontextura globalizantă europeană, nord – atlantică, internaţională.Porninddeaicisevădescelementerelativcunoscuteşivominsistamaipuţinînaceastădirecţie.

***

Aşadar, „Revoluţiile industriale” au generat, au determinat, audezvoltat, au consolidat terenul pentru globalizare. Practic, pentruo lume economică care „a trăit”, „trăieşte”, se desfăşoară potrivita numeroase reguli, reglementări comune, cu pieţe economiceinternaţionale, potrivit unor obiective comune, legate cu precăderedegestionarea resurselor, a fenomenelor de supraîncălzire aTerrei.Desigurcă,înacestcadru,sevădesc,seafirmăinstituţiide„gestiuneplanetară”cuatribuţiicuprinzătoareşicaresăaibe„puterededecizie”şi „recunoaştere” internaţională, globală, sunt funcţiuni şi atribuţiiprogramative,stimulativesaurestrictivecetrebuierecunoscute.

O„lumenouă”,dar,şisubacesteaspecte.Olumecareasociazăreglementări,autoreglementăridepiaţăreglementărilorinstituţionaleînsuşitedetoţiagenţiieconomici,respectate,îndeplinitecaatare.Seconturează,dinceîncemaimultunstatutde„cetăţeanalTerrei”,unstatuteconomicşipolitic,cudrepturişiobligaţiigeneraleşiînmoddeosebiteconomiceconcrete,oanumeacomodare,pecăivariate,adiferitelorinteresespecificealemarilorşimaimicilorfirme,alemarilorputeriîntreele,aleunormariputericucelelaltestate,alestatelorcaatareîntreele.Socialul,religiileaflă,voraflanoicăidecomunicare,deînţelegere.Nuintuiesc,înafaraacestei„noilumi”încursdeconstituire,oaltălumecaresăpresupunăforţaînţelepciuniişiadreptuluimaimaredecât„dreptulforţei”.Nuintuiescoaltăcale,altecăidesupravieţuireşiprogrespentruPlanetanoastră.

Procesulnuesteuşor,estechiardeosebitdedificil,presupunenudoararmonii,cişi–poate,maiales–uneledezarmonii,confruntări,negocieri, cedări reciproce, înţelegeri şi, înmod sigur, prelevanţatermenuluilungasupraceluiscurt.Poatecăaiciseaflă„formulasacră”:viitorulPlanetei noastre abordat pe termen lung şi nu neapărat din

18

Revista economică

perspectiva„suficienţelor”caracteristice,deseori,termenuluiscurt.Iată,dece,încercetareaeconomică,nudoarechipedeeconomişti,ciechipemulti,interşitransdisciplinare–economişti,darşibiologi,tehnicieni,ingineri, fizicieni, chimişti geografi,medici, jurişti, sociologi, etc.Credcădoarastfeldeformaţiunisepotocupaeficientdeproblemelecomplexede tipulcelorarătate. Înaceastă spargereaunui„turndefildeş”deoanumeesenţăsepoatevădisuccesulnostru.

bibliography:MichelBeaud,Histoireducapitalismede1500ànosjours,1.Edit.DuSeuil,Paris,1990JonathanHughes,AmericanEconomicHistory,Scott,Foresman2. andCompany,Dallas,Texas...London,England,1983CostinMurgescu,ÎnAngliarevoluţieiindustriale,Ed.Ştiinţifică,3. Bucureşti,1971DanPopescu,IstorieEconomică–IstoriaEconomieiNaţionale,4. Ed.Continent,Bucureşti–Sibiu,2002DanPopescu, JurnalEconomic,Ed.Continent,Bucureşti –5. Sibiu,2007

19

Revista economică

comilov S.J., PhD., Rector of the Institute of Economics of Tajikistan,Rahmanov А. М. , PhD., Director of the Research Institute

of the Ministry of Finances of the Rep. Tajikistan

ИнновацИонное развИтИе как условИе снИженИя уровня бедностИ

Экономика РеспубликиТаджикистан вступила на новый,сложныйипротиворечивыйпериодразвития, гдебольшее зна-чениеприобретаютновыетенденциисоциально-экономическихпреобразований.В этих условиях объективно всталапроблемапроведенияглубокойструктурнойперестройкиэкономикистранывцелом.Преждевсего,этоотноситсякразвитиюимодернизациипромышленностисцельюустранениязависимостиотимпорта,особеннопоступленияэнергииизвне.

Ходсоциально-экономическихпреобразованийговоритотом,чтонашастрананеимеетправаоставатьсявсторонеотглобаль-ныхтенденцийразвития современногомира.Но такжеследуетуказать,чтоТаджикистаннеможетслепокопироватьсоциально-экономическуюстратегиюразвитых стран.Таджикистанимеетиныемасштабы,особоегеографическиеположение,уникальнуюисторию, традициии особоенаследие, доставшего емуотСо-ветскогоСоюза.ЭкономикаТаджикистанавесьмаспецифичнаидлянеежизненноважно,чтобыоднимизосновныхнаправленийдолгосрочнойсоциально-экономическойстратегиистранысталпоискпутейминимизациииздержекимаксимизацииэффектаотеевключениявглобальныепроцессы.

Помереразвитияпроцесса глобализациинашастранавсеболеесталкиваетсяспроблемамипреодолениябедности,котораяоказывает значительное воздействие на экономический рост вцелом.Вопросыбедностипредставляютсобойглобальныйвызовмеждународномусообществуитребуюткомплексногоподходакихрешениюсучетомдолгосрочныхпоследствийпринимаемыхрешений.

Внастоящеевремярыночныереформынаправленынаре-шение возможностейдостижения устойчивого экономическогоростаисокращениябедностивстране.ДляреализацииДокументаСтратегииСниженияБедностивстраневажноеместодолжноот-водитсясозданиюблагоприятнойпредпринимательскойсредына

20

Revista economică

основеиспользованияинновационногопотенциаланациональнойэкономики.

В долгосрочнойперспективеТаджикистан должениметьстратегиюсоциально-экономическогоразвития,соответствующуюрешениюследующихглавныхзадач:

1) повышение геоэкономической роли страны в будущеемира;

2)достижениерациональногоиспользованиясырьевого,тру-довогоинвестиционного,топливно-энергического,инновацион-ногоирекреационногопотенциаловстраны;

3)обеспечениепроцессапроизводстваконечныхпродуктовпередпроизводствомсырьяиматериалов,полуфабрикатов;

4) обеспечение хорошего образования населения страны,вхождение вмировуюобразовательную,инновационнуюиин-формационнуюсреду.

5)определениеприоритетовгосударственнойинновационнойполитики,согласованныхсзадачамиобеспеченияэкономическойбезопасностистраны;

6)созданиеблагоприятныхусловийразвитияфинансово-кре-дитныхинститутовинновационнойдеятельности,совершенство-ваниезаконодательногоинормативно-правовогорегулированияинновационнойдеятельностивнаучно-техническойсфере.

В современной экономике ключевую роль играют такиеактивы, какинформацияи знания, поэтомухорошее образова-ние-этофундаментальнаяценностьиважнойфакторконкурен-тоспособности.Аэкономическаямощьстраныибогатствонацииопределяются,преждевсегоразвитиемеепроизводительныхсилиуровнемихзнаний.Впоследниегоды,ученыеразделяястранынабогатыеибедныевнезависимостиотсоциально-экономиче-скогоустройства,подчеркиваютпреждевсегорольинновацион-ногопрогрессавопределенииуровняразвитияэкономики.Этотмоментприсутствуетвтеоретическихположенияхисторическойшколы.Какизвестно,основоположникисторическийшколыФ.ЛистещевсерединеХIХвекаблагополучиенацииигосударстваопределялнеколичествомбогатства,астепеньюразвитияпроиз-водительныхсил,создающихэтобогатство.Онвсвоейосновнойработе«Национальнаясистемаполитическойэкономики»писал:«Способность создавать богатство бесконечно важнее самогобогатства».ПоэтомуглавнуюзадачуэкономикиФ.Листвиделвсозданииусловийдляразвитиянаукиитехники.Нововведения,

21

Revista economică

каквнутреннийисточникифакторразвитияэкономики,всеболеестановятсяхарактеристикойнациональнойэкономики.1

Поэтомумысчитаем,чтоименнововнутреннейструктуреилогикеразвитияинновационногопредпринимательствазаключенисточникфункционированияидвижениясоциально-экономиче-скойсистемы.Признаниеинновационныхотношений,какосновыразвитияинновационногопредпринимательства, заставляетнассделатьвывод,чтовконечномитогеэтоединственнаяисходнаяинепрерывноизменяющаясубстанция,котораяиможетобеспечитьразвитиеэкономикиинаучнотехническийпрогресс.

Анализинновационныхпроцессовпозволяетпонятьперво-очередные задачи государственнойполитикив социально- эко-номическойсфере.Этоявляетсяразвитиенациональныхпроиз-водительныхсилобщества,формированиересурсов,повышениенаучно-техническогоуровняпроизводства,адекватныетребова-ниямрынка.Нампредставляется,чтозадачалюбогогосударствав экономической сфере не заключается простымнаполнениемвнутреннегорынкатоварами,авбольшейстепениявляетсясовер-шенствованиенациональныхпроизводительныхсил,способныхобеспечитьинновационноеразвитие.Этотемболееважно,чтовсовременныхусловиях главныммотивомлидерствапередовыхстранявляетсяразвитиеинновационноймощипроизводственногопотенциала.Например.Р.Солоуприанализедолговременныхря-довдинамикикапитала,нормынакопленияивыпускапродукцииСШАпришелквыводуотом,что87%ростапроизводительноститрудаобеспечивалосьприменениемтехнологическогопроцесса,итолько13%новымиинвестициями.2Другиеисследованияпо-казывают, чтона современномэтапенеменее sприростаВНПобеспечиваетсязасчетновейшихтехнологий.3

Вусловияхглобализациидлявсехстран,независимоотихсоциально-политическогоустройства,определяющуюрольначи-наютигратьобщиетенденцииинновационногопрогресса.Мироваяэкономикастановятсярезультатомнепрерывноуглубляющегосяразделения труда, специализацииинтернационализациипроиз-водства.Вхождениевмировоехозяйствоневозможныбезусвоениянациональнымиэкономикаминаучно-технических,организаци-онно- экономических нововведений.Таким образом, развитиелюбойстраныпредполагаетиспользованиенаучно-техническихнововведений.Вусловияхрыночнойэкономикирешающееместоотводитсяосвоениюнововведений,стимулированиесобственноинновационнойдеятельности.

22

Revista economică

Привыборестратегииэкономическогоразвитиянельзясбрасы-ватьсчетовискладывающуюсяситуациювинновационнойсферестраныожидаемыетенденцииееизменения.Общеекачественноесостояниенаучно- техническогопотенциала, ориентированногопреимущественнонаконсервативнуюнаучно-техническуюполи-тику,непозволяютпокавэкономикеТаджикистанарассчитыватьнамассовоепоявлениенововведений.Следовательно,требуетсясозданиеединогоорганизационно-экономичногопространстваиблагоприятныхусловийдляинновационногопрорываисозданиеразвитогомашиностроительного,жилищного, строительногоидругих комплексов.В свете этого усиливается необходимостьвключенияинновационногопотенциаластранывреальныепро-цессыглобализацииэкономики.Приэтомследуетотметить,чтоповышениеинновационногопотенциалаозначает,вчастности,чтодалеконевсевидынововведений,необходимыедляудовлетворе-нияинновационнойпотребностинациональнойэкономики,целе-сообразносоздаватьнаместе.Здесьнадоиметьввиду,чтокакиетовидынововведенийможнополучатьчерезвнешнеэкономическиеканалыпосредствомкооперированияврамкахмеждународногоразделениятруда.Поэтому,приоритетнойзадачейдлянашейстра-нынаданномэтаперазвитиядолжнобытьсозданиевидовново-введений,которыерасширилибывыходместныхпроизводителейнавнешниерынки.КаксправедливоотмечаетД.Паккардановаяпродукцияэтота,«припроизводствекоторойсделанреальныйвклад в технологию, ане та, чтопросто копируютдругие».4Аэтоглавнаязадачаинновационностииразвитияинновационногопредпринимательства.

Как показала практика последнего десятилетияХХ века,реформирование странпереходной экономикинеимеет доста-точностройнойилогичнойконцепцииперспективнойстратегииразвития.Таккакпервостепеннойзадачейявиласьстабилизацияэкономики,чтозаслонялодолговременныеаспектыразвитияпред-принимательства,втомчислеиинновационногопредприниматель-ства.Такимобразом,кнастоящемувременистратегияразвитияинновационногопредпринимательства только зарождаетсяипотомуноситещефрагментарныйхарактер.Всеэтоактуализируетнастоятельнуюнеобходимостьопределенияосновныхусловийинаправленийстановленияиразвитияинновационногопредпри-нимательства.Мыосознаем,чтосампосебепроцессстановления

23

Revista economică

эффективного инновационного предпринимательства являетсядостаточно сложными,по видимому, длительным, требующимрешениякомплексаорганизационно-правовыхисоциально-эко-номическихзадач.

Становлениеинновационногопредпринимательстванедолж-нобытьплодомкакой-тоимпровизации,арезультатомреализа-циипродуманной стратегииинновационногоиперспективногоразвития страны.Апока к сожалению, современныеподходык выработкеи реализацииоснов становленияинновационногопредпринимательства не адекватны требованияминновацион-ного типа экономического развития. Развитиеинновационногопредпринимательстваможет быть эффективными только в техслучаях,когдатаилиинаястранарасполагаетинновационнымиресурсамиипотенциальнымивозможностиихиспользованиянаданномэтапеэкономическогоразвития.Главноежевпониманииосновинновационногопредпринимательствазаключаетсявтом,чтоонипридаютнациональнойэкономикеопределеннуюдина-мичность,позволяющуюмаксимальноэффективноиспользоватьимеющийсяинновационныйпотенциал.Вконечномитогеразвитиеинновационногопредпринимательстваприводит к повышениюконкурентоспособностииэкспортногопотенциаластраны.

Безсозданияусловийразвитияинновационногопредприни-мательстваневозможнопреодолениеструктурно-технологическойотсталостистраны,ивозникающихсложностейвсозданиимате-риальныхпредпосылокдля эффективногопроведения социаль-но-экономическихпреобразований.Поэтомуоднимизведущихнаправленийдеятельности в областиформирования рыночнойэкономикиисниженияуровнябедностивстранедолжностатьпод-ключениеинновационногофакторакдостижениюэкономическихиполитическихцелейгосударства.

References:1 См: Лист Ф. Национальная система политической экономики. –СПБ 1891. с. 51-209.2 См. Solov R. M. Growth Theory. An. Expozition – Oxford, 1998.3См.ЛенчукЕ.Б.,СимановскийС.И.,СтрапетоваМ.П.НаучнотехническоеразвитиепостсоциалистическихстранЦентральнойиВосточнойЕвропы:про-блемыиперспективы–М.1998,с.5.4См.ЛенчукЕ.Б.,СимановскийС.И.,СтрапетоваМ.П.НаучнотехническоеразвитиепостсоциалистическихстранЦентральнойиВосточнойЕвропы:про-блемыиперспективы–М.1998,с.5.

24

Revista economică

Lecturer dr. eng. maria Gaf-Deac, Bucharest, RomaniaProf. dr. eng. George teSeleanu, Italy

Eng. livia iliaS, Petrosani, RomaniaDr. ec. constantin nicoleScu, Tirgu Jiu, Romania

Eng. valer unGuR, Deva, Romania

EFICIENŢA UTILIzĂRII RESURSELOR NATURALE

ÎN ECONOMIA DE pIAŢĂ

In this paper are being analyzed the following important issues: the necessity to elaborate a Document for natural resources management, fluctuation and changes registered in the natural resources market, political instruments of efficient exploitation and utilization of resources.

1. Preliminarii privind necesitatea elaborării şi aprobării unui Document de Management a Resurselor Naturale

MediulînconjurătorînRomâniareprezintăoparteimportantăainfrastructuriideviaţăapopulaţieiţării.Comunitateadeansambluaremenireadeaimpunemenţinereauneisituaţiiechilibrateîntre1) nevoi (cerinţe) de resurse naturale şi2) păstrareamediului în formula saintrinsecă,accentuândpecaracteristicasade„valoarepentruviitor”.

De altfel, este recunoscut faptul că bunurile şi serviciile dinresursenaturalenucuprindadecvatînpreţurilelorexpresiacosturilorde afectare amediului.Mecanismul formării preţurilor bunurilor şiserviciilordinresursenaturalenuestearticulatcorespunzător,-pentruevidenţierearealităţii-cufuncţionareapieţei.

Sededucecăpiaţavehiculeazăresursenaturale,careînsinenusuntpurtătoaredepreţuricepotdovedieficienţareală,profundăaexploatăriişivalorificăriibunurilorşiserviciiloraferente.[1]

Internalizarea costurilor externe se dovedeşte a fi propunereaoriginalăînprezentalucrarespreadeterminaluareaînconsiderareaparametrului„protecţiamediului”.

ÎnRomânia,aproape40%dinteritoriu(sol)esteafectatdeacţiuneaumană,tehnico-economicăprin:

-creştereacontaminăriiapelorcurgătoaresaustătătoare;-intensificareaactivităţilor(acţiunilor)denaturăbiologicăînape

şiasuprasolului;-creştereasuprafeţelordesolsupuseeroziunii;-defrişărireconcentrăriartificialedeflorăşifaună;-afectărialehabitatuluiprinmodificăriproduse înecosistemul

zonal,regionalşinaţional.

25

Revista economică

Pentru reglementarea, respectiv organizarea şi conducereaactivităţilordeexploatareşivalorificarearesurselornaturalepeplaninternaţional, în numeroase ţări (Australia,NouaZeelandă,S.U.A.,ţăriledezvoltatealeU.E,ş.a)seavanseazăpropunereadeelaborareşiînsuşireaunuiDocument privind Managementul Resurselor.Acesta,s-arputeadovediunimportantinstrumentdeformulareastrategieişitacticilorînsferaexploatăriişivalorificăriiresurselornaturale.

Degradareamediuluitrebuieperceputăcaoproblemăpreponderenteconomică.

2. Oscilaţiile şi modificările înregistrate în piaţa resurselor naturalePiaţaareroluldearealizaalocaţia,respectivdistribuţiaderesurse

naturale în raport cu cererile pentru consum.Piaţa ca sistem,poatedeterminamodulcumsăfiemaximizatăeficienţautilizăriiresurselornaturale.(fig.1)

Controlulguvernamentalasupramoduluidealocarearesurselorînsituaţiamanifestăriipieţelorlibereseregăseşteîn1)permisivitatealargăpentrumanifestarea liberă a pieţelor; 2) întărirea dreptului deproprietate.Entitateastatalămaipoateinterveniprincreareade„cvasi-pieţe”cepotavearolderaţionalizareadistribuţiei(alocaţiei)deresursenaturaleîneconomianaţionalăsauregională.Înunelecazuri,Guvernulpoatedecidesingularasupraalocăriidirecteaunorresursecătreanumiţiconsumatori.

Pentrubunurilepublice(cazulgeneralalresurselornaturale)suntnecesareînprocesuldistribuiriipoliticiişistrategieiadecvate.

Fig.1 - Maximizarea eficienţei utilizării resurselor naturale în economia de piaţă

26

Revista economică

3. Instrumente ce aparţin politicilor de exploatare şi utilizare eficientă a resurselor

Clasificareainstrumentelorîntr-opoliticăsaustrategieesteîncănedefinită,urmareagameideosebitdelargideposibilităţi,deadiţionaresaureformulareaacestora.

Într-oviziuneactualizată,pentruRomâniainstrumenteledepoliticipentruresursenaturalesepotgrupaînurmătoarelecategorii:

dreptullaproprietate,careoferăprioritateşiîndreptăţesccu �privire la decizia de exploatare şi valorificare a resurselornaturaleaferenteproprietăţii;educaţiacuprivirelafeluldeutilizarearesurselornaturale; �capacitatea,respectivdisponibilitateadeanegociaînprivinţa �exploatăriişivalorificăriieficienteşioptimearesurselor;sistemuldereglementări,obligaţiişiimpunerilegislativeîn �domeniu;sarcini oficiale (cerinţe, impuneri) şi taxe referitoare la �mediu;gradul de permisibilitate sau restricţionare a activităţilor �comercialecuresursenaturale;subvenţiişiefectelelor; �altemijloaceşiinstrumentedemodelareapoliticilorşitacticilor �pentruînfăptuireastrategieiconvenţionalacceptată.

În continuare, se prezintă succint caracteristicile definitorii alemulţimiideinstrumentemenţionatemaisus,înperspectivaintegrăriioriginale a acestora într-unmodel instrumental, parametric care săserveascăformalizăriirealisteauneistrategiipracticepentruRomâniaîndomeniulexploatăriişiutilizăriieficientearesurselornaturale.

a) Dreptul la proprietate şi activităţile cu resurse naturale ce decurg din acesta

ÎnRomâniaestenecesarăimperiosclarificareasituaţieititlurilordeproprietateasupraterenurilorcare,implicit,suntcelececantoneazăresurselenaturale.

Definireadreptuluideproprietateasupraresurselornaturalerezidădinexpresiaclarăasupradreptuluidedeţinerepetermennelimitatsaulimitatasuprafeţelorceauacumulăriderezerve/resurseutile.

Consecinţelenegativeasupramediului,destructurareacantitativăşicalitativăabiodiversităţii,pierderilederesurseş.aprovindinincoerenţadreptuluideproprietate.

27

Revista economică

Undreptdeproprietateinconsistenteliminăvoluntarismulpozitivalproprietaruluiînprivinţaechilibruluiacţionalceartrebuiinstauratînexploatareaşiutilizareaeficientăşiraţionalăaresurselor.

Pierderea voluntarismului pozitiv este însoţită de decizii la felde voluntare de exploatare intensivă, neraţională a acumulărilor deresurseutile.

Încompletare,dreptullaproprietatepoatefiînsoţitderegulişinormedemanifestare a acestuia care inducproprietarului comportamentulneafectantasupramediuluiînplannaţional,zonalşiglobal.

Acţiunile non-guvernamentale asupra deţinătorilor de drept aproprietăţilorcuresursenaturalefacpartedinvoluntariatuldecizionalspecificsocietăţiicivilecare,modeleazăprincerinţevoluntareatitudinilefaţăderesurseşimediu.

b) Educaţia şi negocierile privind utilizarea resurselor naturaleOcâtmaisemnificativădiseminareainformaţiilordesprepoliticile

şistrategiiledindomeniulresurselornaturaleconducelaconştientizareaacţională,printr-o nouă cunoaştere în domeniu.

Reducereadegradăriimediului,limitareaatitudiniloregocentriceasupraresurselorderivatedindreptuldeproprietateprecumşiînfăţişarearealistăacosturilorcaresă închidăciclulprotectiv.Pentruresurselenaturaleservesceducaţionalşiînprocesulnegocierilorsprealuadeciziicoerentelegatedemanagementulutilizăriiacestorresurse.

Cunoaşterea geologică, tehnologică şi economică, regăsită încunoaşterea naturală fundamentală contribuie la ridicarea nivelului educaţionalgeneratordeatitudinifaţăderesurselenaturale.

Birocraţia şi limitările (restricţiile), extrapolarea consecinţeloracţiunilor hazardate, empirice în imaginea complexă a posibilelorconsecinţenegativecesepotiviîndomeniulresurselornaturale,lacareseadaugăcunoaşterealegislativăşiînţelegereasensurilorevoluţiilorglobale în domeniu reprezintă parametrii instrumentali în practicaexploatăriişiutilizăriiresurselornaturale.

c) Instrumentul intervenţiilor reglementativeÎnuneleţări,guverneleintervindefinitivsautemporarînprocesul

complexdeexploatareşiutilizarearesurselornaturale.Reglementărileemiseînregimguvernamentalsuntînsoţitedupă

caz,demăsuripunitive.În context, sunt posibile: controlul economic al preţurilor,

contingentăridevolumedeproducţie,impunerideratederecuperare

28

Revista economică

ainvestiţiilor,limitărisaufluidizărialeintrărilorsauieşirilorderesursenaturalepepieţe.

Problemeledeafectareasănătăţii,dereglărisocialesaupracticiproductive ori economice neadecvate pot sta în atenţia organuluiexecutiv, prin iniţiative legislative, reglementări administrative,liberalizări,prohibiţiişilimitărisauordineexecutivepentrucirculaţiaşiutilizarearesurselornaturale.

Reglementările în domeniusuntconsiderateinstrumenteex ante pentru anticiparea situaţională şi prevenţia apariţiei problemelorconvenţionalneacceptate.

Răspunderile în domeniu sunt considerate instrumenteex post, care devin acţionale atunci când problemele deja au apărut sau semanifestă.

Deexemplu,moduldefolosireaterenurilor,afectarearezervelorsubteranesaudesuprafaţăaapelor,ocupareasuprafeţelorcudeşeuri,permisiunea de acces şi operaţii la coastele (ţărmurile)marine ş.areprezintătotatâteaobiectedepotenţialăacţiunereglementativă.

Monitorizarea companiilor ce exploatează şi utilizează resursenaturaleintră,circumstanţial,însarcinileguvernamentalecevizeazăeficienţaşiraţionalitateaîndomeniu.

Comportamentulmanagerial inadecvat în domeniul resurselornaturaleestesupusrestricţionăriişipenalizărilor.

d) Taxele în domeniul resurselor naturalePentru activitatea umană, biologică şi demediu se identifică

întotdeauna un cost marginal estimatcarepoatefiacceptatpentruaşanumita„creşterezero”,respectivpentrufuncţionareaobişnuităcu venit marginalasistemelorînauto-reproducţialorfărăsurplusdevaloareadăugată.(fig.2)

Uzual, tendinţaoperaţională independentădeexecutanţiestecaveniturilesăsemanifesterezistentlacreştereiarcosturilesăexpan-deze.

Managementul resurselor naturale determină inversarea tendin-ţelordemai sus,prinorganizareaşiconducereaspreeficienţă,careestemăsurăaveniturilorînraportcucheltuielileefectuate,respectivmărimeacosturilor.

29

Revista economică

PmC = costmarginaldeproducţie; mC =costmarginaltotal;mmC = costmarginaldemediu;P

mV = venit marginaldeproducţie; tmV = venit marginal total

Fig.2 expresia tendinţelor costurilor şi veniturilor marginale la exploatarea şi utilizarea resurselor naturale cu afectarea

mediului

Acestecosturipotfiafectate(însensulconvenţionalnegativ,alcreşteriilor)delipsamăsurilorproductiveraţionaleşioptimizate.Deaceeaminimizareacosturilorestelegatădemaximizareaefectelormă-surilorproductive(Mp)precumcelecevizeazăcreştereaproductivităţii,inovaţia,progresultehnicşitehnologic,ş.a.

Afectareamediuluiprinexploatareaşifolosirearesurselornaturaleimplicăapariţiadecosturipentrua) remedieresaub)menţinereane-afectării.Măsuriledeneafectareamediului(Mm)larândullortrebuiesă aibă efectelemaximizate pentru a obţineminimizarea costuriloraferente.

Sintetic,tendinţeleauurmătoareaexprimarecomplexă:

30

Revista economică

Expresiaparametrului( tmC )poatefiasimilatăcucostul marginal

extern, iarexpresialui( PmC )cucostul marginal intern.

Eliminareacostuluidemediuşialimiteisalemarginale( mmC )se

poaterealizapemaimultecăi:-prinpropriadecizieaoperatoruluicarepreferăsănuînregistre-

zecosturisuplimentarefaţădecosturileuzualedeproducţie.Înacestcaz,exploatareaşiutilizarearesurselornaturaleurmeazăunalgoritmoperaţionalfaţădemediu.

-princuprindereavaloriicosturilordemediuîncosturiledeproduc-ţie,intrândsubincidenţaminimizăriigeneraleaelementelordecost.

-prinalocareadecheltuielisuplimentarepentrucosturiledemediuacărorsursăestedinvenituripropriisausubvenţii.

-printaxeimpusedeadministraţiastatală,careîntregescbugetulceurmeazăafirealocatrefaceriisaumenţineriimediului.

5. Libertăţi de comercializare a resurselor naturaleAcceptareadiferitelormărimidecosturimarginalepentruacelaşi

produs(aceeaşiresursănaturală)regăsităînlocaţiidiferiteestelegatăde influenţa agregatăaexploatăriişivalorificăriiasupramediuluişiintereselordepiaţă.[7]

Unuiagenteconomic i sepermiteunanumitcostmarginal, iaraltuianuisecreeazăcâmpdeacţiune.

Înesenţă,esteafectatălibertateadeoperaţie,chiarceacomercială,înţelegândprinacesttipdeatitudiniefortuldeinstaurare a echilibrului acţional.

Agenţiieconomicifrecvent încearcăsă transforme,respectivsăredistribuieanumitemărimidinelementeledecosttotalspreaatingeuncostmarginalpermisibil.

Totodată,aceiagenţieconomicicareînregistreazăne-permisibilităţileamintiteprocedeazăfrecventlaredistribuirearesurselor(încredinţarealor)intermediarăcătreceiceîntrunesccondiţiiledepersmisibilitate.Operaţiaestepurtătoaredecomision,respectivdereducereaprofituluitotalfinal.Înacestcazseurmăreşteînregistrareaunorcosturi minimale de transfer.

Permisivitateaexploatăriişivalorificăriiresurselorpoatefiafectatăşidesituaţiajuridică,înfaptconstatată,prininstituireaadouăconcepţiidediferenţiere:1)„proprietarul plăteşte”pentruafectăriledemediuoripiaţă;sau2) poluatorul (cel ce „deranjează”) plăteşteconsecinţeleacţiunilorsale.

31

Revista economică

Formulareaunuisistemcuelementecheiedegenerareşisusţinereaavantajelor,practicândcosturi minimale de tranzacţiirămâneînsarcinaelaboratorilordepoliticişistrategiiîndomeniulresurselornaturale.

Dealtfel,oficialităţileoricăreiţări,aumenireadeaidentificaşiimpunesistemedelibertateoperaţionalăproductiv-economicecaresuntpurtătoaredepermisivităţidedezvoltare.

6. Influenţa acţiunilor de subvenţionareÎncurajarea unei direcţii sau alta pentru acţiuni în domeniul

resurselornaturaleînseamnă,succesiv,evaluareapotenţialuluideacţiunerealăaoperatorilorspreaîndeplinicerinţeproductiv-economice.

Asimetriile operaţionale, în contextul impunerii atingerii unorobiectivesauaunuiorizontdedezvoltaresunteliminatecuajutorulinstituţiiloroficiale(guvern,bugetuldestat,băncidedezvoltare)caresuportădiferenţeledecostprovenitedinexploatareaşivalorificareaunor resurse naturale ce se dovedesc la rândul lor de „importanţăstrategică”.

Subvenţionarea poate fi1) definitivă sau2) temporară (curecuperareavaloriidesprijin).

Imperfecţiunilepieţei,preferinţeendogenenecontrolabile,riscurile,standardelelimitativesaunevoiadeaatingeînmodobligatoriuanumiteniveledestandardaproduselorşiserviciilordinresursenaturaleş.a.potficontracarateprinoperaţionalizareasubvenţiei.

7. Concluzii şi contribuţii propriiInternalizareacosturilorexternereprezintăocontribuţieproprie

aautoruluiînprezentalucrare.EsteavansatăpropunereadeelaborarepentruRomâniaaunuiDocument privind Managementul Resurselor (cuparticularizareaexploatăriişivalorificăriiresurselornaturale).

Piaţa-casistem-reprezintăarealulcepoatedeterminamodulcumsăfiemaximizatăeficienţautilizăriiresurselornaturale.

Într-oviziuneoriginalăaautorului,actualizată,pentruRomâniainstrumentele aferente politicilor ce vizează resursele naturale suntgrupateavândînvederefaptulcăîncăestenedefinităpeplanmailarg,internaţionaloclasificareposibilădegeneralizat.

Seavanseazăpropunereacăestenecesarăelaborareaunuimodel instrumental al politicilor şi strategiilor în domeniul resurselor naturale.

32

Revista economică

Pemăsuraadiţionăriidenoiinstrumentelamulţimeafinită,aflatăîncontinuăextindereaprocedeelordeoperaţionalizareaexploatăriiresurselor naturale, în fapt se construieşte o clasificare care poatedobândirelevanţădinceîncemairidicată.

Cunoaştereanaturalăfundamentalăcontribuielaridicareaniveluluieducaţional(aculturiiorganizaţionale)generatoaredeatitudinifaţăderesurselenaturale.

Înlucrareesteredatăînmodoriginalexpresiatendinţelorcosturilorşiveniturilormarginalelaexploatareaşiutilizarearesurselornaturaleceafecteazămediul.

bibliography:Parminter, T., Policy Strategies for Natural Resource1.Management,-MAFTechicalPapers,NZ,No.2003/1,2003;Howlet,M.;Ramech,M., Studying Public Policy: Policy2. Cycles andPolicySubsystems, -OxfordUniversityPress,Ontario,1995;Meister,A.D., EnvironmentalRegulationanduseofEconomic3. InstrumentsforEnvironmentalPlanningandManagement,-AnOverview;Nakamura,RT.;Samllwood,F.,ThePoliticsofPolicyImple-ThePoliticsofPolicyImple-ThePoliticsofPolicyImple-4. mentation,-St.Martin’sPress,NewYork,1980;OlsonM., TheLogicofColectiveAction:PublicGoodsandthe5. TheoryforGroups,-HarvardUniversityPress,USA,1971;Weimer,D.L.;Vining,A.R, PolicyAnalysisConcepts and6.Practice,-PretinceHall,USA,1992;Tietenberg,T.,EnvironmentalandNaturalResourceEcono-EnvironmentalandNaturalResourceEcono-EnvironmentalandNaturalResourceEcono-7.mics,-Addison-WesleyLongman,USA,2000.Gaf-DeacMaria, Tehnologiimoderne,FRMBucuresti,20058. Gaf-DeacI.Ioan, Bazelejuridicesieconomicealesistemelor9.deresurseinnouaeconomie.Ed.INFOMIN,2007

33

Revista economică

natalia PeRcinSchi Ph.D., Institute of Economy, Finance and StatisticsAlexandr GRibincea Ph.D., Free University of Moldova

Alexandr işCeNCO Scientific researcher, Institute of Economy, Finance and Statistics

IMITATIONAL MODELS OF ThE INNOVATION DEVELOpMENT OF A COUNTRy IN

CONDITIONS OF INTERNATIONALIzATION OF ThE ECONOMy

The article reveals the characteristics and differences of the innovation process in the countries-leaders and countries-outsiders in innovations. Also the contents of the innovation process of the leaders in innovations are displayed here. In the end there are proposals for using the most perspective models of the innovation development for the Republic of Moldova.

Imitational modelingallowstheformingofaconditionalmodeloftheinnovationprocessincountries–leadersininnovations,whichcanbethenusedforthecountries–innovationoutsiders,includingtheRepublicofMoldova.

ThebasisoftheimitationalmodelingisthecreationoftheeffectivesystemformonitoringtheglobaltransformationsoftheWorldEconomy,nationalResearchandDevelopment(R&D)progressandchangesintheglobalinnovationsphere.

Nowadays the imitation of the innovation process should beprimarilybaseduponthequalitativeestimationduetohighvarietyofcountriesandconditionalcharacterofthecomparisonofquantitativeparameters.

Goalsoftheimitationalmodelingoftheinnovationprocessarethefollowing:

Definitionofattributesandfeaturesoftheinnovationprocess1.ofcountries–innovationleaderswiththehighestreliability;Selectionofuniversalandcharacteristictrendsoftheinnovation2. processofcountries–leadersininnovations;Developmentofthealgorithmofusingthemacroindicators3. intheimitationalmodel;Definitionofthei4. nputandoutputparametersoftheinnovationprocessanditsimitation;Creationofthesetofparametersforestimationofattributes,5. features,etc.

34

Revista economică

The imitationalmodel should reflect the quantitative and qualitative sides of the national innovation process; include the mechanism of adapting to certain socio-economic conditions of a country – innovation outsider.

Thusthefollowing1. stages of the imitational modeling can bedisplayed:Structuralanalysisoftheprocessandestimationoftheroles2. ofitselements;Collection of information and definition of the basis and3. momentofmodeling;Classificationandsystematizationofthemodelingfactorsand4. conditions;Selection of criteria and indicators and forming their5. interrelations;Comparison of the trends in changing of the indicators6.on the global scale, in countries – leaders andoutsiders ininnovation;Definitionofthecommonanddifferenttrends,attributesand7.characteristicsoftheinnovationprocess;Descriptionandcreationofthemodel;8. Interpretationofthemodel;9.Modificationofthemodel,predictionofchangesandelaboration10.ofmethodsofrealizationoftheimitationalmodel.

The imitationalmodeling can be represented in the followingconsecutivecircuit:

Settinggoalsandobjectivesoftheimitationalmodeling;1.Collectionofinformation;2. Definitionoffactors,conditionsandattributesoftheinnovation3. processinthecountries–leaders;Organizationandclassificationoffactorsandconditions;4. Characteristicoftheinterrelationsoffactorsandconditions5. asasingleitem;Selection of criteria and indicators that characterize the6.innovationprocessincountries–leaders;Creation of the quantitative andqualitative components of7.the imitationalmodel and itsmodificationaccording to theconditionsinthecountry.

35

Revista economică

Imitationalmodelingofthenationalinnovationprocessisrelatedtomodeling of complex systems consisting of a great number ofinterconnectedelements.Theconditionofoptimization–theeffectivefunctioning of the innovation sphere and the development of theinnovationprocess– is introduced in thiscase.Thepresenceof themanagement of the innovation process, its structure and hierarchycreatethepossibilityofitsimitation.Multiplepossibleconditionsandcharacteristicsofthestudiedphenomenonareinvestigatedandmodeledaccordingtothescopeoffunctioning–intensificationoftheinnovationdevelopmentofacountry.[3,p.230]

The imitationalmodel being created should be included in theanalytical kind ofmodels. In otherwords, it is a set of functionalparitiesandlogicconditionsdescribinglinksbetweentheelementsandfunctioningoftheprocess.

Thecriteria of the imitational modelingarethefollowing:1)economic criterion – It estimates the functioning of the

innovationprocess as aneconomic system, economic resultsof theinnovationprocessandincludestheeconomicindicatorsandparameters(volumeofmanufactureandexportinR&Dproducts,R&Dexpenses,investment efficiency, share in the global volume of innovations,etc.);

2)Socio-economic criterion–Itconsiders thesocio-economicaspects of the innovation process;may include the ecological andculturalelements;isrepresentedbytheindicatorscharacterizingthesocialsphereofR&D(numberofresearchers,theshareofresearchersengaged in the national innovation process in their total number,etc.);

3)Criterion of stability and balance of development – Itestimates qualitative elements (indicators) of the socio-economicdevelopmentonthebasisofintensificationoftheinnovationprocess(economicsystem,culture,education,publichealthservices,ecology)withconcentratingonthesocialparametersofdevelopment;

4)Institutional criterion – Itworkswith the indicatorsof theinstitutionalmaintenance of the innovation process (intellectualproperty protection, effectiveness of legislation, presence ofinstitutionsoftheinnovationinfrastructure,etc.);

5)functional criterion–Itestimatestheindicatorsandattributesofrealizationof theinnovationprocessandinterrelationsamongitselements,andalsointeractionofthestateandtheprivatesector;includes

36

Revista economică

variousindicatorsreflectingthequalitativesideoftheinnovationprocess(partnershipbetweenthestateandcorporativestructures,aspectsoforganizationandmanagement,developmentoftheinnovationmarket,motivationandadaptationoftheeconomytoinnovations,etc.).

Thecharacteristicfeaturesanddifferencesoftheinnovationprocessincountries–leadersandoutsidersininnovationsarerepresentedintheTable1below.

Table 1 – The characteristic features and differences of the innovation process in countries – leaders and outsiders in

innovations.

main Attributes Countries – leaders Countries – outsiders

management of scientific and technolog-ical develop-ment.

Realization of the sys-tematicpolicyonscienceandtechnologyontheba-sisofthestrategyofsci-entific,technologicalandinnovationdevelopment.

The policy on science andtechnology is not realized inthesystematicmanner.Thestrategyoftheinnovationdevelopment is implementedrelativelyweak.

economic characteristics of the innova-tion process.

Innovation process hashigh profitability andsocio-economic effec-tiveness, along with thegrowth in resource ex-penditures.

Innovation process has highprofitability, but the socio-economiceffectivenessisnotsosignificant.

Social aspect of the innova-tion process.

The intellectualizationof thepopulation,prepa-ration and mobilization of high quality stuff arestressedhere.The immi-grationisstimulated.

Level of the population’s in-tellectualization is falling.Preparation of high qualitystuff is not progressing. La-bour force mobilization islow.Thereisanoutflowofthelabourforce.

main sources of innovations.

They are the states andlarge corporations, allelementsofthescientificinnovation system, andthehigh-techcomplex.

The state sector and largecorporate entities are charac-terizedbylowinnovationac-tivity.TheR&Delementsareweakly integrated and func-tion mostly apart from eachother.

37

Revista economică

financing of the innovation process.

The sources are diversi-fied, but the dominatingone is the private financ-ing. State financing is re-alized both in direct andindirectforms.Amountoffinancing from the majorsourcesisquitelarge.

The diversification of thesourcesisnotsignificant.Themain sources are the statesand large corporate entitiesfromthetraditionalbranches.Theamountoftheirfinancingisrelativelysmall.

Development of the innova-tion structure and mecha-nisms of R&D integration.

Institutions of the inno-vation infrastructure arecharacterizedby thehighlevel of functional effec-tiveness. Various mecha-nisms of integration ofthe R&D elements arerealized (administrative,market,etc.).

Thenumberofinstitutionsoftheinnovationinfrastructureissmall,andtheyarecharacterizedbylowleveloffunctionaleffectiveness.Mostlytheadministrativemech-anisms of the R&D integrationare realized,which do not pro-videcloseinterrelationsbetweentheelements.

Distribution and imple-mentation of innovations.

Distribution of innovationstakesplace through the in-novationmarketandbythechannels of large corpora-tions and clusters with thestate’s participation. Imple-mentation of innovationsisintensifiedandhasasys-tematiccharacter.

Distributionof innovations isdone by the channels of thestate sector and large corpo-ratestructureswiththestate’sparticipation. Implementationof innovations is not system-atic.

Role of the state in the innovation process.

Activecreationofvariousconditions for supportingtheinnovationprocess.Regulatingonthebasisofa large number of instru-mentsandmechanisms.

Active creation of conditionsislimited.Regulatingandsup-portingtheinnovationprocessisnotveryefficient.Thenumberofmechanismsislimited.

functioning of the state sector.

Developed scientificand innovation spheresare actively engaged inthe innovation processin various forms (as thesource of innovations,participant of coopera-tion,resourcebasis).Theeducation system is paida lot of attention and isusedastheinstrumentofthestatecontrol.

Developmentofthestatesec-tor is limited. The presentinstitutes are not actively in-volvedin the innovationpro-cess.Theeducationsystemisdevelopedslowlyandweaklyengagedinthestatecontrol.

38

Revista economică

Interrelations between the state and the private sector.

Close partnership in allspheres and on differentlevels is realized. Thevolumes are expedientin certain moments. Themarket mechanisms aredominating.

Is characterized by specula-tive aspects. Is registered oncertainstages.Canberealizedincontradictiontothemarketmechanisms.

economic activity of the state in the innovation sphere.

Hasacomplex,effectiveandsystematiccharacter.Thestatemechanismsareeffectiveandarerealizedin different forms (stateorder, technology trans-fer,partialparticipation).

Do not have a complex andsystematic character. The ef-fectivenessofthemechanismsis limited. Small number ofreformsisimplemented.

Regional policy on the micro and macro levels.

The innovation orienta-tionisfocusedbothonthemicro and meso levels.Economic developmentand competitiveness aredetermined by the inno-vationactivity.

The innovation orientation isthe main one neither on themicro nor on the meso lev-els. Economic developmentand competitiveness are de-terminedby the resourceandlabourforcecapacity.

Character of interrelations between R&D and the global innovation and economic environment.

Active participation inthe global competitiveenvironment, internation-al programs of scientificand technological devel-opment,andinternationalcooperation.

Weakparticipationintheglob-al competitive environment,as well as the involvementin the international programsandthecooperationsystemintheinnovationsphere.

Impact of innovations on economic development.

Theexpendituresandef-fects from innovationsare in constant growth.The innovations of eco-nomic growth are domi-nating. High correlationdependence among theindicators of innovationand economic develop-mentisrealized.

The innovations of redistri-butionaredominating,whichleads to economic decline.The correlation dependenceamongtheindicatorsofinno-vationandeconomicdevelop-mentisveryvague.

Themacroindicatorsusedintheimitationofimplementationanddistributionintheinnovationmodelingcanbeconditionallydividedonseveralgroups:socio-economic, financial and economic, and situational and economic indicators.Theycomprisenumericalcharacteristicsofthemajorattributesofthecountries–leadersininnovations.

39

Revista economică

1)Socio-economic indicators:Specificweight of the number of researchers in theworld �indicator;Gradeofinvolvementofhighqualitystuffintotheinnovation �process;Quantityandrateofchangingofpersonnel involved in the �scientific,innovationandmanufacturingdomains;Volumeandqualityoftheintellectualresourcesofactivity. �

2)financial and economic indicators:Shareof theR&Dexpenditures in theGDPin theabsolute �amount(capacityofscienceintheeconomy)andincalculationpercapitaofthepopulation;ShareofthenationalR&Dexpendituresinthenationalamount �offinancingtheinnovationprogress;EffectivenessofinvestmentsinR&D. �

3) Situational and economic indicators (structural,conjectural):

Numberoftheregisteredpatentsingeneral,abroad,state,and �cooperativeones;Share of innovations andhigh-tech products on the global �market;Quantityof themanufacturedand realized innovations and �high-techproducts;Volumeofexportofinnovationsandhigh-techproducts; �Numberofcompaniesandenterprisesactiveininnovations; �Quantity and effectiveness of institutes of the innovation �infrastructure;Self-provisionwithinnovations; �Number of publications per 1million of the country’s �population;Developmentofsmallandmediumbusiness(quantity,division �bytypes);Numberoftherealizedstateprograms. �

Whilecreatingtheimitationalmodelof theinnovationprocess,themostimportantthingthatshouldbeconsideredistheevaluationofthesituationandtrendsofthesocio-economicdevelopmentofthecountry–leaderininnovationsandofthecountry,whichthemodelisusedfor.

40

Revista economică

Current conditions require that the imitation of the innovationprocessmustbeprimarilybasedonthequalitative criteria evaluation, whichisconditionedbysignificantdifferencesofthestates,difficultyoftheanalyzedphenomenonandconditionalcharacterofcomparingthequantitativeparameters.

Nowadays in Economics threemain types ofmodels of theinnovationdevelopment of the industrially developed countries aredefined:

1) Orientation on the reserves in scienceandrealizationoflarge-scaleprojectscomprisingallstagesofthescientificandmanufacturingcycle(France,theUnitedKingdom,theUSA);

2)Orientation on the spreading of innovations, creationof thefavourable innovation sphere and rationalization of the economicstructure(Germany,Sweden,Switzerland);

3)Orientation by the development of the innovation infrastructure, ensuringofthereceptivityoftheR&Dachievementsandcoordinationofdifferent sectors in the sphereof scienceand technology (Japan,SouthKorea).

Conclusions and proposals:In conclusion, we consider themost perspectivemodels of

the innovation development for theRepublic ofMoldova are thefollowing:

1) model of the centralized management of the investment activity in the innovation sphere.Themodelisaimedontheusageof thebest technologies formanufacturingcheaperand in thesametimemorequalitativeproducts.Themainresponsibilityof the localauthoritiesinthedevelopmentofthismodelwillbethecontributiontoincreasingthescientificandtechnicalpotentialofthecountryandits adapting to the amount that can be compared to the developedcountries.

2)model of the regional priorities of the innovation development. Before the development of the regional innovation programs thereshouldbethedefinitionoftheregionalinnovationprioritiesthatwouldnotcontradictthestateonesandconsidertheregionalpeculiaritiesoftheindustrial,resourcefulandscientificpotential.Thustheconcretizationof the structure and expected results of the implemented programsshouldbedonebyincludingintheprogramstheprojectswithconcreteexecutorsonthecompetitivebasis.